Analize clinice

de fluide biologice
Andreea Babalc
Melissa Chiriac
Carmen Lungu
Andreea mpu

Analizele medicale
Analizele medicale sunt ansamblul de

procedee, mai mult sau mai puin complexe,

care furnizeaz informaii asupra aspectului i
funcionalitii diferitelor organe i
compartimente ale organismului ct i asupra
gradului de sntate i boal ce afecteaz
organismul n cauz.

Analize de sange
Recoltarea probei de sange se face prin

venopunctie la nivelul venei antecubitale

(incheietura bratului), folosindu-se recipiente
speciale cu sau fara anticoagulant in functie
de specificul analizei de sange. La copilul mic,
recoltarea probei de sange se poate face si
prin punctie in deget sau lobul urechii.

Conditii generale
sangele se recolteaza dimineata (cu exceptia unor rare cazuri cand

medicul recomanda recoltarea la o anumita ora) si inainte de

ingestia de alimente (solide sau lichide)
pacientul trebuie sa intrebe medicul despre existenta unor precautii
speciale, necesare pentru anumite analize cat si sa ii comunice
existenta anumitor aspecte care pot modifica rezultatele analizelor
ultima masa din seara precedenta sa fie luata in jurul orei 18.00 nu
trebuie sa contina dulciuri concentrate, grasimi in exces, prajeli,
sosuri sau alcool.
Pentru anumite analize, este necesara o perioada mai lunga de
inanitie sau o dieta speciala
situatii ce pot influenta rezultatul analizelor : efortul fizic, plansul
excesiv la sugari si copii, emotiile, ingestia de anumite
medicamente, chiar energizante sau vitamine

Etapele analizei de sange

Acul cu cap dublu se prezinta pacientului si se desigileaza in fata

acestuia.
Acul se monteaza in adaptor.
Se scoate mansonul de protectie a capatului ce va fi introdus in vena.
Se punctioneaza vena pacientului.
Se ataseaza recipientul (vacutainer) pentru recoltarea probei de
sange.
Recipientul pentru recoltare este vidat din fabricatie. Acul cu cap dublu
perforeaza dopul flaconului determinand, datorita depresiunii din
flacon, aspirarea sangelui.
Oprirea recoltarii se realizeaza prin retragerea acului din vena. Apoi se
scoate din recipientul pentru recoltare.
Dupa recoltare pacientului i se aplica un plasture pe locul punctiei,
care trebuie tinut cel putin 5 minute, exercitatnd o usoara presiune,
pozitia bratului fiind complet intins, pentru a evita formarea de
hematoame (vanatai).
Dupa recoltare, recipientul este etichetat cu datele pacientului si
analizele de sange care trebuie efectuate din proba.

Analiza de urina
Se recolteaza intr-un recipient special cca 10-15 ml din prima

urina de dimineata sau din urina urmatoare, dupa 4 ore de

absenta a mictiunii
este necesara obtinerea de la laborator a recipientelor
speciale in care se recolteaza urina
inainte de recoltare se va efectua o toaleta riguroasa a
organelor genitale cu apa si sapun (fara solutii dezinfectante)
Inainte de recoltare, se recomanda un regim hidric normal si
evitarea consumului de alcool. Pentru efectuarea unor
anumite analize din urina sunt necesare unele precautii
speciale: evitarea fumatului, a stresului, a consumului de
cafea si a anumitor alimente, intreruperea tratamentului cu
anumite medicamente

Interpretarea rezultatelor
Modificari de aspect si culoare: deshidratare sau

hidratare in exces, transpiratii,febra, diabet

insipid, unele medicamente, ingestia unor
alimente bogate in grasimi/urati, infectii urinare,
icter.
Miros anormal:infectie urinara, cetonurie,
insuficienta hepatica, fenilcetonurie.
Densitate urinara < :hidratare excesiva,diabet
insipid,insuficienta
renala,glomerulonefrita,pielonefrita,hipotermie.
Densitate urinara > :deshidratare,transpiratii
profuse,varsaturi,diaree,glicozurie,proteinurie,etc

Analiza lichidului
cefalorahidian
Punctia lombara se efectueaza pentru a masura presiunea

lichidului cefalorahidian, pentru a detecta obstructii in

circulatia sa, si pentru a preleva o monstra de lichid
cefalorahidian.
Analiza se realizeaza pentru a confirma diagnosticul de
infectia a sistemului nervos central, pentru a identifica o
tumoare sau hemoragie cerebrala, a maduvei spinarii sau a
meningelui. De asemenea, poate fi efectuata pentru a
confirma o infectie cronica a sistemului nervos central,
precum neurosifilis.

Cum se efectueaza?

De obicei, pacientul este asezat in decubit lateral cu spatele spre

marginea mesei de examinare. Genunchii si gatul vor fi flexati spre

piept. Astfel se produce flexia coloanei vertebrale, marindu-se
spatiile intervertebrale.
Inainte de efectuarea punctii este necesara verificarea presiunii
intracraniene, deoarece daca aceasta este crescuta punctia
lombara poate cauza hernierea creierului.
Se dezinfecteaza locul punctiei si se anesteziaza local, de regula,
cu lidocaina.
Se introduce un ac spinal intre doua vertebre lombare, in spatiul
subarahnoidian. Insertia se realizeaza de obicei intre vertebrele L4
si L5.
Dupa masurarea presiunii, se preleveaza 15-20 ml de LCR in 3 sau
mai multe eprubete sterile.
Dupa extragerea acului se preseaza digital locul punctiei si se
aplica pansament steril.
Se monitorizeaza pacientul si se observa miscarile extremitatilor.
Prima eprubeta cu LCR este folosita pentru analiza chimica si

Analiza salivei
Testul de saliv este o metod de diagnostic considerabil mai simpl,

mai economic i mai puin invaziv comparativ cu analiza sngelui.

Aceasta const n prelevarea de saliv din interiorul cavitii bucale, ce
se aplic apoi pe tester pentru a indica prezena sau absena unei
patologii. Testul se face atunci cnd exist suspiciunea unei anumite
afeciuni n urma consultului medical sau poate fi folosit ca test
screening (preventiv) pentru anumite patologii precum cancerul.
Prelevarea de snge nu mai este singura metod de a depista infecia

cu HIV/SIDA, acum existnd alternativa testrii salivei. Prin aceast

metod se analizeaz de fapt fluidele din cavitatea bucal pentru a
observa existena anticorpilor antiHIV. Astfel, dei la acest nivel
concentraia virusului este mult mai sczut, aceti anticorpi sunt
totui prezeni n saliv. Ca i n cazul analizei sngelui, rezultatul
testului de saliv este relevant abia dup ase luni de la infectare.

Analiza sputei
Recoltarea se face nainte de nceperea unui tratament

antibiotic sau n cazul unei examinri de control pentru

eficiena tratamentului, la 5 zile dup ultima doz de
antibiotic.
Recoltarea se face prin tuse spontan i profund.
Sunt acceptate pentru examen microbiologic probe mucopurulente. n cazul n care proba are aspect de saliv
(spumos, aerat, fr striuri purulente) se repet recoltarea.
nainte de recoltare se face toaleta cavitii bucale (periajul
dinilor, cltirea gurii i gargara cu ap).
Sputa se expectoreaz ntr-un recipient steril cu capac etan
(urocultor steril).
Se transport n laborator n maximum o or de la recoltare.

Analiza sucului gastric

Pentru aprecierea gradului de

aciditate se dozeaza acidul

clorhidric din sucul gastric.
Sucul gastric se recolteaza
dimineata cu un tub subtire de
cauciuc care se inchide de
catre bolnav pana ajunge in
stomac (tubaj gastric).
Bolnavul nu trebuie sa inghita
saliva caci se amesteca cu
sucul gastric iar daca are o
proteza dentara mobila trebuie
sa o scoata (pericol de
inecare).

De asemenea, inainte de recoltare nu se vor consuma

alimente, bauturi, nu se vor lua medicamente si nu se va

fuma. Pentru a se produce o secretie gastrica mai mare i
se da persoanei respective sa bea o solutie slaba de
alcool sau i se injecteaza o fiola de histamina. Sucul
gastric se extrage cu o seringa si se analizeaza.
Aciditatea sucului gastric se exprima in grame de acid
clorhidric la litru (g HCl ) sau in ml hidroxid de sodiu
normal pe 10 (ml NaOHN: 10). Acidul din stomac poate fi
in stare libera sau legat de alte substante.

Analiza lichidului pleural

Toracocenteza este o procedura

prin care se extrage lichid din

spatiul pleural situat intre
plamani si cutia toracica. Aceasta
procedura se realizeaza cu
ajutorul unui ac (uneori se mai
foloseste si un cateter de plastic)
care este introdus prin spatiul
intercostal. Lichidul pleural se
trimite apoi la un laborator
pentru a se determina din ce
cauza acesta se acumuleaza in
spatiul pleural.