CAPITOLUL 1

TEMA DE PROIECTARE
1.1. DATELE CARACTERISTICE DE PROIECTARE:
Tema de proiectare este intotdeauna bazata pe datele caracteristice de
proiectare. Aceste date sunt enumerate mai jos:
Puterea aparenta nominala Sn [kVA] ;
Tensiunea nominala a infasurarii primare (valoare de linie) U1n [kV];
Tensiunea nominala a infasurarii secundare (valoare de linie) U2n [kV];
Tipul transformatorului ridicator de tensiune sau coborator de tensiune (in cazul de fata
se va prezenta modul de proiectare a unui transformator ridicator de tensiune, asadar U1n
reprezinta tensiunea nominala a infasurarii de joasa tensiune, iar U2n reprezinta tensiunea
nominala a infasurarii de inalta tensiune);
Reglajul tensiunii furnizate de infasurarea secundara aceasta informatie se refera la
posibilitatea de a modifica tensiunea furnizata de transformator (fie cand acesta
functioneaza in sarcina reglaj sub sarcina fie cand acesta func_tioneaza in gol reglaj in
gol). Astfel aceasta tensiune poate fi crescuta (prin adaugarea in circuitul infasurarii a unor
spire) sau scazuta (prin eliminarea din circuitul infasurarii) cu un anumit procent din
tensiunea nominala de faza a infasurarii (de exemplu 5%U2fn ). Spirele ce permit
cresterea respectiv scaderea tensiunii furnizate de transformator alcatuiesc asa-numita
infasurare de reglaj.
Frecventa nominala a tensiunii de alimentare f [Hz];
Numarul de faze m *+;
Tensiunea nominala de scurtcircuit: uk *%+ ;
Schema si grupa de conexiune intotdeauna aceasta informatie este data sub forma a
doua simboluri insotite de o cifra (de exemplu Dy5 primul simbol reprezinta schema de
conexiune a infasurarii de inalta tensiune, al doilea simbol reprezinta schema de conexiune
a infasurarii de joasa tensiune iar cifra reprezinta grupa de conexiune);
Pierderile active nominale la mersul in gol P0 = PFen [W];
Pierderile nominale la scurtcircuit Pk = PJn [W];
Regimul de functionare acest regim indica modul in care functioneaza transformatorul in
timp (de exemplu serviciul S1 reprezinta o functionare continua a transformatorului pe
parcursul exploatarii sale);
Sistemul de racire racirea poate fi cu aer sau cu ulei (caz in care transformatorul partea
s-a decuvabila este plasat intr-o cuva si sunt indicate proprietatile acestuia), naturala sau
fortata (caz in care se utilizeaza ventilatoare acestea fie sufla aer direct spre
transformator, daca acesta este racit cu aer, fie sufla aer spre radiatoarele cuvei sau direct
spre cuva, daca transformatorul este racit cu ulei);
Materialul circuitului feromagnetic de obicei este indicat materialul din care sunt
realizate tolele ce alcatuiesc jugurile si coloanele transformatorului, modul in care acest
material este izolat grosimea si proprietatile acestuia (de exemplu tabla silicioasa laminata
la rece, cu cristale orientate, izolata cu Karlit, de 0,35 [mm] aceasta dimensiune include si
izolatia avand pierderile active specifice p10|1T,50Hz=0. 5 [W/kg] , si inductia magnetica
nominala pentru care a fost proiectata sa fie utilizata de obicei aceasta valoare se refera la
inductia magnetica din coloana transformatorului si din acest motiv se utilizeaza indicele
C BC =1,6 [T]);

 Unghiul sub care se intrepatrund (imbina) coloanele si jugurile circuitului feromagnetic al

transformatorului [] acesta reprezinta de fapt unghiul sub care sunt taiate tolele ce
alcatuiesc jugurile si coloanele transformatorului. Pentru a scadea pierderile ce apar in
imbinarile dintre jugurile si coloanele transformatorului (prin parcurgerea miezului
feromagnetic al transformatorului de catre liniile de camp pe o directie cat mai paralela cu
directia de magnetizare a tablei din care este realizat miezul) acest unghi se alege {
35,45,55} [];
Materialul infasurarilor de obicei este indicat materialul din care sunt confectionate
spirele transformatorului (bobinele) si proprietatile acestuia (de exemplu infasurari realizate
din cupru electrotehnic ce are rezistivitatea electrica 75C = 0.0215 [ mm2/m+;
Clasa de izolatie de obicei este indicata incalzirea pana la care rezista (fara sa se
deterioreze) izolatiile ce se utilizeaza in constructia transformatorului (de exemplu clasa de
izolatie A clasa_iz = 105 [C]);
Tema de proiectare (datele caracteristice de proiectare) poate fi exprimata
sintetic intr-un tabel de forma Tab. 1.1.
Tab. 1.1 Tema de proiectare datele caracteristice de proiectare.
Datele caracteristice de proiectare
Valoare / caracteristici
Sn[kVA]
100
U1n[kV]
0.5
U2n[kV]
15
Tipul transformatorului
ridicator
Reglajul tensiunii furnizate de infasurarea secundara
+/-5
f[Hz]
50
m[-]
3
uk[%]
5
Schema si grupa de conexiune
Dy12
P0=PFe[W]
410
Pk [W]
2300
Regimul de functionare
S1
Sistemul de racire
natural cu ulei
Materialul circuitului feromagnetic
tabla silicioasa laminata la rece
*+
45
Materialul infasurarilor
cupru
Clasa de izolatie clasa_iz = 105 [C]
A-105
Obs. In urma calculelor efectuate pentru proiectarea transformatorului exista
posibilitatea ca datele obtinute sa nu fie identice cu cele impuse prin tema de proiectare.
Trebuie stiut faptul ca sunt admise urmatoarele abateri fata de parametrii impusi:
Tensiunea nominala de scurtcircuit: uk _ obtinut = uk 5% uk ;
Pierderile active nominale la mersul in gol P0 _ obtinut = P0 30% P0 ;
Pierderile nominale la scurtcircuit Pk _ obtinut = Pk 10% Pk ;

CAPITOLUL 2
CALCULUL MARIMILOR ELECTRICE DE FAZA SI CALCULUL PRINCIPALELOR
DIMENSIUNI ALE PARTII DECUVABILE A TRANSFORMATORULUI
2.1. CALCULUL MARIMILOR ELECTRICE DE FAZA
Pentru nfasurarile conectate n triunghi (D nfasurarea de
nalta tensiune are acest tip de conexiune) marimile electrice de faza se
calculeaza cu relatiile:

U2fn=U2ln=U2n=15 kV

(2.1)

Pentru infasurarile conectate in stea (Y infasurarea de joasa tensiune este are acest tip de
conexiune) marimile electrice de faza se calculeaza cu relatiile:

2.2. CALCULUL DIMENSIUNILOR COLOANELOR - METODA 1

Prima metoda de calcul a dimensiunilor coloanelor transformatorului porneste de la calculul
diametrului coloanei transformatorului cu ajutorul relatiei:

(2.2)

unde:
SC =
SC[kVA] puterea aparenta pe coloana;
Sn [kVA] puterea aparenta nominala (cea data in tema de proiectare);
K
k
[cm] relatie de aproximare (k [0.5,0.6]);
a1 [cm] grosimea infasurarii de joasa tensiune (vezi figura 2.1);
a2[cm] grosimea infasurarii de inalta tensiune (vezi figura 2.1);
a12 [cm] grosimea canalului dintre cele doua infasurari (vezi figura 2.1 si tabelul 2.1);
3

Tab.2.1 dimensiunea a12 in functie de tensiunea U2n pentru Sn500 *kVA+.

a12 [cm]
U2n [kV]

[1, 1.2)
6

1.2
10

1.5
15

a12=1.5 [cm];
a2 [1.1,1.2] a1 [cm] relatie de aproximare;
aR=
aR [cm] largimea echivalenta a canalului de scapari;
Se alege a2 1.15a1 [cm], de unde rezulta ca

kR [0.94,0.96] [-] coeficientul Rogowski;

kR=0.96;
f=50 Hz
f [Hz] frecventa nominala a tensiunii de alimentare (cea data in tema de proiectare);
uka=
uka [%] componenta activa a tensiunii nominale de scurtcircuit;
Pk [w] pierderile nominale la scurtcircuit (cele date in tema de proiectare);
uk [%] tensiunea nominala de scurtcircuit (cea data in tema de proiectare);
uk=5%
ukr=
ukr[%] componenta reactiva a tensiunii nominale de scurtcircuit;
BC (1.55, 1.65) [T] inductia magnetica in coloana transformatorului;
BC=1.65 T;
kg [0.92, 0.96] [-] coeficient de geometrie (depinde de numarul de trepte al coloanei);
kg=0.92;
kFe=0.95 [-] coeficient de izolatie al tolelor.
kC=

=kg kFe
kC=kg kFe= 0.874

kC [-] factorul total de umplere al coloanei transformatorului;

AFec [cm2] aria neta de fier a sectiunii coloanei;
In relatia de mai jos se dau valori factorului de suplete *1.5, 3.5+ *+ si se
obtin valorile corespunzatoare ale diametrului coloanei transformatorului DC .
Valorile astfel obtinute se trec intr-un tabel de forma Tab. 2.2.

Dc

[-] factor de suplete;

D12[cm] diametrul mediu al canalului de scapari (vezi figura 2.1);

HB=
[cm] inaltimea media a celor doua infasurari;
HB1 [cm] inaltimea infasurarii de joasa tensiune (vezi figura 2.1);
HB2 [cm] inaltimea infasurarii de inalta tensiune (vezi figura 2.1);
In urma calculului diametrului coloanei transformatorului se pot determina
dimensiunile treptelor coloanei si principalele dimensiuni ale partii decuvabile a
transformatorului (principalele dimensiuni ale miezului feromagnetic vezi Fig. 2.1)

Fig. 2.1 a. sectiune longitudinala prin mijlocul transformatorului;

b. sectiune transversala a coloanei transformatorului.

Fig. 2.1 prezinta o sectiune longitudinala prin mijlocul unui transformator

si o sectiune transversala a coloanei acestuia (a fost reprezentat un transformator a
carui coloana are sase trepte se prezinta si modul de calcul al dimensiunilor
geometrice ale acestor trepte).
In Fig. 2.1 pe langa marimile prezentate anterior s-au reprezentat si
urmatoarele marimi:
a01 [cm] distanta dintre coloana transformatorului si infasurarea de joasa
tensiune a acestuia (vezi Tab. 2.3);
a22 [cm] distanta dintre doua infasurari de inalta tensiune succesive ale
transformatorului (vezi Tab. 2.3);
l01 [cm] distanta dintre jugul transformatorului si infasurarea de joasa
tensiune a acestuia (vezi Tab. 2.3);
l02 [cm] distanta dintre jugul transformatorului si infasurarea de inalta
tensiune a acestuia (vezi Tab. 2.3);
L [cm] latimea ferestrei transformatorului;
H [cm] inaltimea ferestrei transformatorului;
Tab. 2.3 Dimensiunile a01, a22 , l01 (valoarea minima), l02 (valoarea minima) in
functie de tensiunea U2n pentru Sn 500 *kVA+ .
a01 [cm]
a22 [cm]
l01_min [cm]
l02 _min [cm]
U2n [kV]

1.2
1
1.8
[1.8 ,3]
6

1.8
1.4
2.5
[2.5, 3]
10

1.8
1.7
3
[3, 4]
15

Se alege:

.
2.3. CALCULUL DIMENSIUNILOR COLOANELOR METODA 2
A doua metoda de calcul a dimensiunilor coloanelor transformatorului porneste de
la calculul diametrului coloanei transformatorului cu ajutorul relatiei:
(2.3)

unde:
k * 4.2, 4.8+ *+ coeficient adimensional.
6

In relatia (2.3) se dau valori coeficientului k si se obtin valorile corespunzatoare ale

diametrului coloanei transformatorului DC . Valorile astfel obtinute se trec intr-un tabel de
forma Tab. 2.4.

Tab. 2.4 Calculul diametrului coloanei transformatorului DC cu relatia (2.3).

13,28156
617
K

13,59779
394
4,2

13,9140
217

14,23024
947

4,3

14,54647
724
4,4

14,8627 15,17
05
89

15,17
89

4,5

2.4. ALEGEREA DIMENSIUNILOR COLOANELOR

Dupa ce am calculat prin ambele metode valoare diametrului coloanei se alege
pentru acesta o valoare care se regaseste atat printre valorile calculate cu prima metoda cat
si printre valorile calculate cu a doua metoda
Dupa ce comparam valorile obtinute pentru DC alegem:
Diametrul ales trebuie sa fie un numar nenul si divizibil cu 5.
Dupa ce am stabilit dimensiunea finala a diametrului coloanei
transformatorului,aceasta se introduce in relatia (2.2) din care de aceasta data va rezulta
valoarea factorului de suplete *+ corespunzatoare acestui diametru:

In final se pot determina dimensiunile treptelor coloanei si principalele dimensiuni

ale partii decuvabile a transformatorului.

CAPITOLUL 3
ALEGEREA TIPULUI CONSTRUCTIV SI CALCULUL INFASURARII DE JOASA
TENSIUNE
3.1. ALEGEREA INFASURARII
Pentru ca avem puterea aparenta nominala Sn 180 *kVA+ si tensiunea nominala a
infasurarii de inalta tensiune (secundare in cazul nostru) U2n 15 *kV+ se prefera ca
infasurarile transformatorului (atat infasurarea de inalta tensiune cat si cea de joasa
tensiune) sa fie de tip cilindric stratificat.
7

4,6

3.2. CALCULUL INFASURARII DE JOASA TENSIUNE

3.2.1. Calculul tensiunii pe spira
Tensiunea pe spira in cazul acestei infasurari se calculeaza cu relatia:
(3.1)

unde:

3.2.2. Calculul numarului de spire

Numarul de spire al infasurarii de joasa tensiune se calculeaza cu relatia:
(3.2)
unde:
U1fn [V] tensiunea nominala a infasurarii de joasa tensiune (valoare de faza).
Obs. In urma acestui calcul (relatia (3.2) w1 se rotunjeste la un numar natural nenul
(w1rotunjit ). In continuare vom va utiliza pentru w1rotunjit notatia w1 ( w1 = w1rotunjit ).

Noua valoare a lui w1 se introduce in relatia (3.2) din care de aceasta data rezulta
u1sp _ corectat .

Cu noua valoare u1sp se revine in relatia (3.1) din care de aceasta data rezulta
BC _ corectat .

3.2.3. Calculul sectiunii nete a unei spire

Sectiunea neta a unei spire de bobinaj se calculeaza cu relatia:
(3.3)
8

unde:
J1 [2.5, 4] [A/mm2 ] densitatea de curent (pentru conductoare din cupru) a
infasurarii de joasa tensiune (pentru transformatoare racite natural cu ulei).
Alegem: J1 = 3.1 ]A/mm2]
Pentru ca s1 80 *mm2] o spira a infasurarii de joasa tensiune este alcatuita doar
dintr-un singur conductor elementar ( s1 = s1ce).
Sectiunea unui conductor elementar se alege din tabelul de conductoare (s 1ce 80 *mm2]).
In continuare am considerat conductoare elementare dreptunghiulare din cupru.
Sectiunea acestui tip de conductoare poate fi aleasa din tabelul aflat in Anexa 1. Acestei
valori a lui s1ce [mm2 ] ii corespund in tabelul aflat in Anexa 1 dimensiunile conductorului
elementar ( h1ce [mm] inaltimea conductorului elementar, l1ce [mm] latimea
conductorului elementar vezi Fig. 3.2).
Numarul de conductoare elementare se calculeaza cu relatia:
[

(3.4)

Obs : n1ce se rotunjeste la un numar natural nenul ( n1ce _ rotunjit ). In continuare vom
utiliza pentru n1ce _ rotunjit
Din Anexa 1 am ales s1ce = 40 [mm2].
Se recalculeaza sectiunea neta a unei spire de bobinaj cu relatia:
(3.5)
In continuare vom utiliza pentru s1_ corectat notatia s1 (deci s1 = s1_ corectat ).

Numarul de transpozitii n1trp = 0

3.2.4. Alegerea izolatiei conductorului elementar

Grosimea bilaterala a izolatiei (D1iz _ bil vezi Fig. 3.1) unui conductor elementar se
alege in functie de sectiunea acestuia ( s1ce vezi Tab. 3.1). In urma stabilirii grosimii izolatiei
bilaterale a unui conductor elementar se pot stabili dimensiunile unei spire a infasurarii de
joasa tensiune ( h1sp [mm] inaltimea spirei, a1sp [mm] grosimea spirei vezi Fig. 3.1).

D1iz _ bil

Tab. 3.1 Grosimea D1iz _ bil in functie de sectiunea s1ce .

0.5
0.6
0.7
0.8
[0.8, 0.9]
9

[0.8, 1]

[mm]
s1ce [mm2]

[10, 20)

[20, 30)

[30, 40)

[40, 50)

[50, 60)

[60, 80)

In cazul de fata alegem 1iz _ bil =0.8 [mm]

Fig. 3.1 a. dimensiunile unei spire formata din conductoare elementare dispuse axial;
Din Anexa 1 am ales l1ce = 2.24 mm (grosimea spire fara izolatie) si h1ce= 18 mm
(inaltimea spire fara izolatie), astfel rezulta:

10

3.2.5. Calculul numarului de spire pe strat

Infasurarea de joasa tensiune este alcatuita din mai multe straturi bobinate unele
peste altele. Numarul de spire de pe un strat se calculeaza cu relatia:
(3.6)
unde:

3.2.6. Calculul numarului de straturi

Numarul de straturi se calculeaza cu relatia:
(3.7)

3.2.7. Calculul dimensiunilor infasurarii

Dimensiunile infasurarii (vezi Fig. 2.1) se calculeaza utilizand relatiile:
(
)
(3.8)
(
)

(3.9)

unde:
1iz [mm] grosimea izolatiei dintre straturi (se alege in functie de dublul tensiunii pe strat
u1str [V] vezi Tab. 3.2);
u1str = u1sp w1st =54.24 [V] tensiunea pe strat.

Tab. 3.2 Grosimea 1iz in functie de dublul tensiunii u1str.

1iz [mm]
0.24
0.36
0.48
2u1str [V]
[0, 1000]
(1000, 2000]
(2000, 3000]

Se alege 1iz = 0.24 mm

3.2.8. Calculul rezistentei infasurarii

11

Rezistenta infasurarii se calculeaza cu relatia:

(

unde:
l1m = D1m [m] lungimea medie a unei spire a infasurarii;
D1m = DC + 2 a01 + a1 [m] diametrul mediu al infasurarii (vezi Fig. 3.2);

3.2.9. Calculul ariei de racire a infasurarii

In cazul de fata infasurarea de joasa tensiune este bobinata peste pene plasate la
randul lor peste un cilindru izolator deci caldura este cedata atat prin aria laterala exterioara
a infasurarii (cea dinspre infasurarea de inalta tensiune ), cat si prin aria laterala interioara a
infasurarii (cea dinspre miezul feromagnetic al transformatorului vezi Fig. 3.2 b), iar aria
totala de racire a infasurarii (de cedare a caldurii) se calculeaza cu relatia:
m2
(

(3.11)

Alegem
m2
3.2.10. Calculul pierderilor Joule in infasurarea de joasa tensiune
Pierderile Joule din infasurare se calculeaza cu relatia:
(

12

Fig. 3.2 a. dimensiunile infasurarii de joasa tensiune;

b. sectiune transversala prin transformator infasurarea de joasa tensiune este
bobinata peste pene plasate la randul lor peste un cilindru izolator.

3.2.11. Calculul fluxului termic al infasurarii

In cazul in care aria de racire a infasurarii a fost calculata cu relatia (3.11) fluxul
termic (incalzirea) infasurarii se calculeaza cu urmatoarea relatie:
(3.14)
(

Infasurarea e considerata a fi racita bine datorita faptului ca fluxul se incadreaza in

intervalul 800 [W/m2 + 1141.80 *W/m2 + 1200 *W/m2 ].
3.2.12. Calculul masei infasurarii
Masa infasurarii de joasa tensiune se calculeaza cu relatia:
unde:
V1[m3] volumul infasurarii de joasa tensiune;
13

 densitatea echivalenta a infasurarii (tine cont de faptul ca infasurarea

este formata din sarma cupru si izolatii).

CAPITOLUL 4
ALEGEREA TIPULUI CONSTRUCTIV SI CALCULUL INFASURARII DE INALTA
TENSIUNE
4.1. ALEGEREA INFASURARII
Dupa cum am specificat si in paragraful 3.1 se prefera ca infasurarea de inalta
tensiune sa fie de tip cilindric stratificat.
4.2. CALCULUL INFASURARII DE INALTA TENSIUNE
Numarul de spire al infasurarii de inalta tensiune se calculeaza cu relatia:
(

unde:
u2sp = u1sp [V] tensiunea pe spira in cazul acestei infasurari;

In tema de proiectare este transformatorul este prevazut cu spire de reglaj ce

permit variatia tensiunii furnizate de infasurarea secundara (infasurarea de inalta tensiune
in cazul nostru) cu 5%U2 fn .
Numarul de spire al infasurarii de reglaj se calculeaza cu urmatoarele relatii:
pentru priza de +5%U2 fn
(4.2)
pentru priza de 5%U2 fn
(4.3)

Atat w2 cat si w2 se rotunjesc la un numar natural

w2rotunjit = w2 =3220 spire
w2rotunjit = w2 = 2913 spire
4.2.2. Verificarea raportului de transformare
In urma calculului numarului de spire al infasurarii de inalta tensiune (w 2) se verifica
inegalitatea:
(

14

Inegalitatea este adevarat .

4.2.3. Calculul sectiunii nete a unei spire
Sectiunea neta a unei spire de bobinaj se calculeaza cu relatia:
(4.5)
unde:
J1 J2 [A/mm2 ] densitatea de curent a infasurarii de inalta tensiune (pentru
transformatoare racite natural cu ulei se considera ca aceasta infasurare este racita mai
bine).
Se alege J2 = 3.6 [A/mm2 ], rezulta:
Obs. Se considera spirele infasurarii de inalta tensiune sunt formate din conductoare
elementare din cupru ,pentru spirele acestei infasurari se utilizeaza conductoare elementare
rotunde, iar o spira este alcatuita doar dintr-un singur conductor elementar ( s2 = s2ce ).
Daca d2 = d2ce > 3 [mm] atunci se prefera utilizarea unor conductoare elementare
dreptunghiulare (sectiunea acestui tip de conductoare poate fi aleasa din Anexa 1).
4.2.4. Calculul diametrului conductorului neizolat
Diametrul unui conductor elementar se calculeaza cu relatia:

Diametrul d2ce = d2 poate fi ales din tabelul aflat in Anexa 2 (astfel incat acesta sa aiba
o valoare cat mai apropiata de cea obtinuta cu ajutorul relatiei (4.6). Acestei valori a lui d2ce
= d2 ii corespunde in tabelul aflat in Anexa 2 o sectiune s2. Aceasta valoare a lui s2 se
introduce in relatia (4.5) din care de aceasta data rezulta J2 _ corectat
d2ce_anexa = d2 = 0.9 mm, rezulta s2 = s2 _ corectat_anexa = 0.6362 mm2 si:

4.2.5. Alegerea izolatiei conductorului elementar

Grosimea bilaterala a izolatiei (D2iz _ bil vezi Fig. 4.1) unui conductor elementar
rotund se alege in functie de diametrul acestuia ( d 2ce vezi Tab. 4.1).

15

Fig. 4.1 Dimensiunile unei spire a infasurarii de inalta tensiune (in cazul in care au fost
folosite conductoare elementare rotunde).
Tab. 4.1 Grosimea D2iz _ bil in functie de diametrul d2ce .
2iz _ bil [mm] email
[0.04, 0.05]
[0.06, 0.08]
2iz _ bil [mm] bumbac
[0.4, 0.5]
[0.6, 0.8]
2iz _ bil [mm] sticla
[0.2, 0.25]
[0.3, 0.4]
d2ce [mm]
(0, 1]
(1, 3]
Alegem izolatie din sticla, 2iz _ bil = 0.2 [mm], rezulta:

4.2.6. Calculul numarului de spire pe strat

Infasurarea de inalta tensiune este alcatuita din mai multe straturi bobinate unele
peste altele. Numarul de spire de pe un strat (in cazul in care spirele sunt formate din
conductoare elementare rotunde) se calculeaza cu relatia:
(

unde:
HB2 HB1 [cm] inaltimea infasurarii de inalta tensiune (se alege in functie de inaltimea
infasurarii de joasa tensiune, rezulta ca HB2 = 22 cm.

4.2.7. Calculul numarului de straturi

Numarul de straturi se calculeaza cu relatia:
(

4.2.8. Calculul dimensiunilor infasurarii

Dimensiunile infasurarii (vezi Fig. 2.1) se calculeaza utilizand relatiile:
(
)
(
)

unde:
16

(4.9)
(4.10)

2iz [mm] grosimea izolatiei dintre straturi (se alege in functie de dublul tensiunii pe strat
u2str [V] vezi Tab. 4.2);
u2str = u2sp w2st = 1071.52 [V] tensiunea pe strat.
Tab. 4.2 Grosimea 2iz in functie de dublul tensiunii u2str.
2iz [mm]
0.24
0.36
0.48
2u2str [V]
[0, 1000]
(1000, 2000]
(2000, 3000]

Se alege 2iz = 0.36 mm

Obs. HB2 HB1 [cm] .

231.6 > 226
4.2.9. Calculul rezistentei infasurarii
Rezistenta infasurarii se calculeaza cu relatia:
(

unde:
l2m = D2m [m] lungimea medie a unei spire a infasurarii;
D2m = DC + 2 a01 + 2 a1 +2 a12 + a2[m] diametrul mediu al infasurarii (vezi Fig. 4.2);

4.2.10. Calculul ariei de racire a infasurarii

aria totala de racire a infasurarii (de cedare a caldurii) se calculeaza cu relatia:
(
)
unde:
D2e = DC + 2 a01 + 2 a1 + 2 a12 + 2 a2 [m] diametrul exterior al infasurarii (vezi Fig. 4.2);
*+ coeficient de reducere a ariei de cedare a caldurii datorita penelor longitudinale dintre
cele doua infasurari (vezi Fig. 4.2).
D2i = DC + 2 a01 + 2 a1 + 2 a12 [m] diametrul interior al infasurarii (vezi Fig. 4.2).

17

Fig. 4.2 a. dimensiunile infasurarii de inalta tensiune;

b. sec_iune transversala prin transformator infasurarea de inalta tensiune este
bobinata peste pene plasate la randul lor peste infasurarea de joasa tensiune.
4.2.11. Calculul pierderilor Joule in infasurarea de inalta tensiune
Pierderile Joule din infasurare se calculeaza cu relatia:
(

4.2.12. Calculul fluxului termic al infasurarii

In cazul de fata aria de racire a infasurarii a fost calculata cu relatia (4.12) si fluxul
termic (incalzirea) infasurarii se va calcula cu urmatoarea relatie:
[

Datorita faptului ca 800 [W/m2 + 1247.2 [W/m2 + 1400 *W/m2 ] se considera ca

infasurarea este bine racita.
4.2.13. Calculul masei infasurarii
Masa infasurarii de joasa tensiune se calculeaza cu relatia:
unde:
V2[m3] volumul infasurarii de joasa tensiune;
18

CAPITOLUL 5
CALCULUL PIERDERILOR NOMINALE LA SCURTCIRCUIT SI A TENSIUNII
NOMINALE DE SCURTCIRCUIT
5.1. CALCULUL PIERDERILOR NOMINALE LA SCURTCIRCUIT
Pierderile nominale la scurtcircuit (Joule) se calculeaza cu relatia:
(

unde:
*+ ksc factor de majorare al pierderilor nominale la scurtcircuit datorita pierderilor
suplimentare ce apar in elementele metalice de sustinere a miezului feromagnetic al
transformatorului (tiranti verticali, bolturi de strangere etc.) si in cuva acestuia (vezi Tab.
5.1);
k 1sc [1.01, 1.02] [- ] coeficient de majorare al pierderilor Joule din infasurarea de joasa
tensiune datorita efectului de refulare a curentului (pelicular);
k2sc [1.01, 1.015] [- ] coeficient de majorare al pierderilor Joule din infasurarea de inalta
tensiune datorita efectului de refulare a curentului (pelicular);
m *+ numarul de faze (cel dat in tema de proiectare).
Tab. 5.1 Coeficientul ksc in functie de puterea nominala Sn.
ksc [-]
0.98
0.96
0.955
0.9
Sn [kVA]
50
100
150
2000
Se alege: ksc = 0.96, k1sc = 1.01, k2sc = 1.01 si rezulta:
Obs. Dupa ce am calculat pierderile nominale la scurtcircuit am verifica inegalitatea:
Pk _ tema 10% Pk _ tema Pk _ obtinut Pk _ tema +10% Pk _ tema
(5.2)
unde:
Pk _ obtinut = PJn _ obtinut = PJn [W] pierderile nominale la scurtcircuit (cele calculate cu relatia
(5.1);
Pk _ tema = Pk = PJn =2300[W] pierderile nominale la scurtcircuit (cele date in tema de
proiectare).

5.2. CALCULUL TENSIUNII NOMINALE DE SCURTCIRCUIT

Tensiunea nominala de scurtcircuit se calxuleaza cu relatia:
19

unde:
componenta activa a tensiunii nominale de scurtcircuit;
ukr = kq ukr componenta reactiva a tensiunii nominale de scurtcircuit;
kq coeficient adimensional care tine cont de dimensiunile celor doua infasurari;

hx = HB1 HB2 = 1.16 cm diferenta dintre inaltimile celor doua infasurari (vezi Fig. 5.1);

ukr componenta reactiva a tensiunii de scurtcircuit care nu tine seama de diferenta de

inaltime a celor doua infasurari ale transformatorului;
D12 = DC + 2 a01 + 2 a1 + a12 [cm] diametrul mediu al canalului de scapari recalculat cu
valoarea lui a1 obtinuta cu relatia (3.8);
(

20

Fig. 5.1 Diferenta dintre inaltimile celor doua infasurari.

Obs. Dupa ce am calculat tensiunea nominala de scurtcircuit am verifica inegalitatea:

uk _ tema 5% uk _ tema uk _ obtinut uk _ tema + 5% uk _ tema
(5.4)
unde:
uk _ obtinut = uk [%] tensiunea nominala de scurtcircuit (cea calculata cu relatia (5.3);
uk _ tema = uk =5[%] tensiunea nominala de scurtcircuit (cea data in tema de proiectare).

CAPITOLUL 6
DEFINITIVAREA DIMENSIUNILOR CIRCUITULUI FEROMAGNETIC, CALCULUL
PIERDERILOR ACTIVE NOMINALE LA MERSUL IN GOL SI AL CURENTULUI
NOMINAL DE MERS IN GOL
6.1. DEFINITIVAREA DIMENSIUNILOR CIRCUITULUI FEROMAGNETIC
6.1.1. Calculul ariei geometrice a coloanei
Aria geometrica a coloanei se calculeaza cu relatia:
[cm2]

(6.1)

6.1.2. Calculul inaltimii coloanei

Inaltimea coloanei (inaltimea ferestrei transformatorului) se calculeaza cu relatia
(vezi Fig. 6.1):
[cm]

6.1.3. Calculul latimii ferestrei transformatorului

21

(6.2)

Latimea ferestrei transformatorului se calculeaza cu relatia (vezi Fig. 6.1):

(

[cm]

(6.3)

6.1.4. Calculul lungimii jugului transformatorului

Lungimea jugului transformatorului se calculeaza cu relatia (vezi Fig. 6.1):
[cm]

(6.4)

Fig. 6.1 prezinta o sectiune longitudinala prin mijlocul unui transformator si o

sectiune transversala a jugului acestuia (a fost reprezentat un transformator al carui jug are
trei trepte se prezinta si modul de calcul al dimensiunilor geometrice ale acestor trepte
cate una pentru fiecare doua trepte de coloana vezi Fig. 2.1).

22

Fig. 6.1 a. sectiune longitudinala prin mijlocul transformatorului;

b. sectiune transversala a jugului transformatorului.
In Fig. 6.1 pe langa marimile prezentate anterior s-a reprezentat si inaltimea jugului
transformatorului HJ [cm].
6.1.5. Calculul dimensiunilor treptelor jugului transformatorului
Dimensiunile treptelor jugului transformatorului se calculeaza pornind de la aria neta
de fier a sectiunii jugului. Aceasta arie se alege mai mare decat aria neta de fier a sectiunii
coloanei si se determina cu relatia:
[cm2]
(6.5)

Odata stabilita aria neta de fier a sectiunii jugului se pot calcula (vezi Fig. 6.1)
dimensiunile treptelor jugului transformatorului.
Obs. Obligatoriu la fiecare doua trepte de coloana trebuie sa corespunda o treapta
de jug. Astfel se reduc pierderile in miezul feromagnetic al transformatorului (pierderile prin
curenti turbionari generate de parcurgerea miezului feromagnetic al transformatorului de
catre liniile de camp pe o directie neparalela cu directia de magnetizare a tablei din care
este realizat miezul).
6.1.6. Calculul masei miezului feromagnetic al transformatorului
Masa miezului feromagnetic al transformatorului se calculeaza cu relatia:
[kg]

(6.6)

unde:
[kg] - masa coloanelor transformatorului;
Fe_ech =7650 [kg/m3] - densitatea echivalenta a miezului
(

[kg] - masa jugurilor

[cm2] - aria geometrica a jugului;
.
[kg] - masa colturilor miezului feromagnetic.
(

6.2. CALCULUL PIERDERILOR ACTIVE NOMINALE LA MERSUL IN GOL

23

Pierderile active (in miezul feromagnetic al transformatorului) nominale la mersul in

gol se calculeaza utilizand urmatoarea relatie:
(

) [W]

(6.7)

unde:
kP [ 1.01, 1.02 ] [-] - coeficient adimensional de pierderi suplimentare;
p 10=p10 | 1T,50Hz [W/kg] - pierderile active specifice ale materialului circuitului
feromagnetic (cele date in tema de proiectare);
Alegem kp = 1.01, p10= 0.82 W/kg.
[T] - inductia magnetica din jugul transformatorului;
[T] - inductia magnetica din colturile miezului feromagnetic.

Obs. Dupa ce se calculeaza pierderile active nominale la mersul in gol se verifica

inegalitatea:
(6.8)
unde:
P0_obtinut = PFe_obtinut = PFen [W] - pierderile active nominale la mersul in gol (cele calculate cu
relatia (6.7);
P0_tema = P0 = PFen [W] - pierderile active nominale la mersul in gol (cele date in tema de
proiectare).

6.3. CALCULUL CURENTULUI NOMINAL DE MERS IN GOL

Curentul nominal de mers in gol al transformatorului se calculeaza utilizand
urmatoarea relatie:

[%]

(6.9)

unde:
[%] componenta activa a curentului nominal de mers in gol;
[%] - componenta reactiva a curentului nominal de mers in gol;
[VAr] - pierderile reactive
(de magnetizare a miezului feromagnetic al transformatorului) nominale la mersul in gol;

24

q10C [VAr/kg] - pierderile reactive specifice din materialului circuitului

feromagnetic al coloanelor transformatorului (aceste pierderi se aleg in functie de inductia
magnetica din coloana transformatorului BC [T] - vezi Tab. 6.1);
q10J [VAr/kg] - pierderile reactive specifice din materialului circuitului
feromagnetic al jugurilor transformatorului (aceste pierderi se aleg in functie de inductia
magnetica din jugul transformatorului BJ [T] - vezi Tab. 6.1);
q10colt [VAr/kg] - pierderile reactive specifice din materialului circuitului
feromagnetic al colturilor transformatorului (aceste pierderi se aleg in functie de inductia
magnetica din colturile miezului feromagnetic Bcolt [T] - vezi Tab. 6.1);
q [VAr/cm2] - pierderile reactive specifice pe suprafata din intrefierurileechivalente
ce apar la intrepatrunderile (imbinarile) dintre coloanele si jugurile circuitului feromagnetic
al transformatorului (aceste pierderi se aleg in functie de inductia magnetica din colturile
miezului feromagnetic Bcolt [T] - vezi Tab. 6.1);
[cm2] - aria geometrica a suprafetei de intrepatrundere
(imbinare) dintre coloanele si jugurile circuitului feromagnetic al transformatorului;
v [] = 45 - unghiul sub care se intrepatrund (imbina) coloanele si jugurile circuitului
feromagnetic al transformatorului (cel dat in tema de proiectare);
Tab. 6.1 - Valorile pierderilor reactive specifice q10C, q10J , q10colt si q.

BC [T]
q10C [VAr/kg]
BJ [T]
q10J [VAr/kg]
Bcolt [T]
q10colt [VAr/kg]
Bcolt [T]
q [VAr/cm2]

1,4
1,65
1,4
1,65
1,4
1,65
1,4
1,11

1,44
1,75
1,44
1,75
1,44
1,75
1,44
1,33

1,48
1,87
1,48
1,87
1,48
1,87
1,48
1,55

1,52
2,03
1,52
2,03
1,52
2,03
1,52
1,87

1,56
2,24
1,56
2,24
1,56
2,24
1,56
2,27

1,6
2,62
1,6
2,62
1,6
2,62
1,6
2,66

1,64
3,23
1,64
3,23
1,64
3,23
1,64
3,28

1,68
4,04
1,68
4,04
1,68
4,04
1,68
4,04

Din tabel alegem: q10C = 3.23 VAr/Kg, q10J = 2.24 VAr/Kg , q10colt = 2.62 VAr/Kg,
q = 2.66 VAr/Kg si rezulta:

25

CAPITOLUL 7
CALCULUL MECANIC SIMPLIFICAT AL INFASURARILOR
7.1. ELEMENTE DE CALCUL MECANIC
In continuare vom calcula fortele electrodinamice ce se exercita asupra infasurarilor
transformatorului (fortele radiale si fortele axiale - vezi Fig. 7.1.
Fortele electrodinamice radiale actioneaza astfel incat sa mareasca dimensiunea
canalului dintre cele doua infasurari (a12). Astfel infasurarea de joasa tensiune este
comprimata, iar infasurarea de inalta tensiune este intinsa (vezi Fig. 7.1).
Fortele electrodinamice axiale actioneaza astfel incat sa micsoreze inaltimea celor
doua infasurari (HB1 respectiv HB2). Astfel atat infasurarea de joasa tensiune cat si cea de
inalta tensiune sunt comprimate (vezi Fig. 7.1).
Pentru a putea calcula fortele electrodinamice la scurtcircuit mai intai se calculeaza
valoarea instantanee maxima posibila a curentului de scurtcircuit din infasurarea de joasa
tensiune:

[A]

(7.1)

Fig. 7.1 Modul in care fortele electrodinamice actioneaza asupra infasurarilor

transformatorului.
In Fig. 7.1 pe langa marimile prezentate anterior s-au reprezentat si urmatoarele
marimi:
[N] - forta electrodinamica radiala care actioneaza asupra infasurarii de joasa tensiune;
[N] - forta electrodinamica radiala care actioneaza asupra infasurarii de
26

inalta tensiune;
[N] - forta electrodinamica axiala care actioneaza asupra infasurarii de
joasa tensiune;
[N] - forta electrodinamica axiala care actioneaza asupra infasurarii de inalta tensiune;
7.2. Calculul fortelor electrodinamice la scurtcircuit
7.2.1. Calculul fortelor electrodinamice radiale
Fortele electrodinamice radiale la scurtcircuit care actioneaza asupra infasurarii de
joasa tensiune se calculeaza cu relatia:
(

[N]

(7.2)

Fortele electrodinamice radiale la scurtcircuit care actioneaza asupra infasurarii de

inalta tensiune se calculeaza cu relatia:
(

[N]

(7.2)

unde:
[A] - valoarea instantanee maxima posibila a curentului de
scurtcircuit din infasurarea de inalta tensiune in cazul in care se neglijeaza solenatia produsa
de curentul nominal de mers in gol (w1 i10) ;

7.2.2. Calculul fortelor electrodinamice axiale

Fortele electrodinamice axiale la scurtcircuit care actioneaza asupra infasurarii
de joasa tensiune se calculeaza cu relatia:

[N]
(7.4)
Fortele electrodinamice axiale la scurtcircuit care actioneaza asupra infasurarii
de inalta tensiune se calculeaza cu relatia:

[N]
(7.5)

7.3. CALCULUL EFORTURILOR UNITARE SPECIFICE

7.3.1. Calculul eforturilor unitare specifice radiale

27

Eforturile unitare specifice radiale care actioneaza asupra infasurarii de joasa

tensiune se calculeaza cu relatia:
[N/cm2]
(7.6)
Eforturile unitare specifice radiale care actioneaza asupra infasurarii de inalta
tensiune se calculeaza cu relatia:
[N/cm2]
(7.7)
Obs. Dupa ce se calculeaza eforturile unitare specifice radiale ce actioneaza asupra
celor doua infasurari (relatiile (7.6) si (7.7) se verifica inegalitatile:
(7.8)
unde:
adm [N/cm2] - efortul unitar specific maxim admisibil (pentru infasurari realizate din cupru
electrotehnic adm = 7000 [N/cm2]) si in cazul de fata atat r1 cat si r2 au valorile mai mici
decat adm.
7.3.2. Calculul eforturilor unitare specifice axiale
Eforturile unitare specifice axiale care actioneaza asupra infasurarii de joasa tensiune
se calculeaza cu relatia:
[N/cm2]
(7.9)
Eforturile unitare specifice axiale care actioneaza asupra infasurarii de inalta
tensiune se calculeaza cu relatia:
[N/cm2]
(7.10)
Obs. Dupa ce vom calcula eforturile unitare specifice axiale ce actioneaza asupra
celor doua infasurari (relatiile (7.9) si (7.10) vom verifica inegalitatile:
(7.11)
unde:
adm [N/cm2] - efortul unitar specific maxim admisibil (pentru infasurari realizate din cupru
electrotehnic adm = 7000 [N/cm2]) si in cazul de fata atat a1 cat si a2 au valorile mai mici
decat adm.

CAPITOLUL 8
CALCULUL TERMIC SIMPLIFICAT SI DIMENSIONAREA SISTEMULUI DE RACIRE
28

8.1. SCHEMA CADERILOR DE TEMPERATURA DIN TRANSFORMATOR

In Fig. 8.1 se prezinta schema caderilor de temperatura (incalzirilor - ) ce au loc in
transformator (presupunand cazul unui transformator racit cu ulei). Sistemul de racire al
transformatorului va fi dimensionat astfel incat acesta sa respecte incalzirea data de clasa
de izolatie impusa in tema de proiectare.

Fig. 8.1 Schema caderilor de temperatura din transformator (cazul racirii cu ulei).
In Fig. 8.1 s-au reprezentat urmatoarele marimi:
b [ C] - caderea de temperatura in infasurare (bobina);
mb [C] - caderea medie de temperatura in infasurare (bobina);
i [ C] - caderea de temperatura in izolatia exterioara a infasurarii (bobinei);
bu [ C] - caderea de temperatura bobina - ulei;
uc [ C] - caderea de temperatura ulei - cuva;
c = 0.75[C] - caderea de temperatura in cuva;
ca =20[ C] - caderea de temperatura cuva - mediu ambiant;
a = 40 [C] - temperatura (incalzirea) mediului ambiant.
8.2. Calculul caderilor de temperatura si dimensionarea sistemului de racire
Caderile de temperatura b, mb, i si bu se vor calcula pentru fiecare portiune de
infasurare in parte. In cazul de fata cele doua infasurari nu sunt prevazute cu canale de racire
verticale deci caderile de temperatura se vor calcula pentru cele doua infasurari ale
transformatorului).
8.2.1. Calculul caderii de temperatura in infasurare
Caderea de temperatura in infasurare (bobina) se calculeaza cu urmatoarea relatie:
[ ]

(8.1)
29

unde:
a [cm] - grosimea portiunii de infasurare pentru care se calculeaza b;
p[W/cm3] - pierderile specifice pe unitatea de volum ale portiunii de infasurare pentru
care se calculeaza b;
m [W/(cmC)] - conductivitatea termica medie a portiunii de infasurare pentru care se
calculeaza b.
8.2.1.1. Calculul parametrilor p si m pentru infasurari alcatuite din conductoare
dreptunghiulare
Pierderile specifice pe unitatea de volum in cazul infasurarilor alcatuite din
conductoare dreptunghiulare se calculeaza cu relatia:
(

[W/cm3]

(8.2)

unde:
kp [-] - coeficient adimensional (pentru infasurari realizate din cupru electrotehnic
kp =2,14[-]);
J [A/mm2] - densitatea de curent a portiunii de infasurare pentru care se calculeaza p
respectiv b;
lce_iz=lce+iz_bil
[cm] latimea unui conductor elementar izolat al portiunii de
infasurare pentru care se calculeaza p respectiv b;
hce-iz=hce+iz-bil
[cm] - inaltimea unui conductor elementar izolat al portiunii de
infasurare pentru care se calculeaza p respectiv b;

)
Conductivitatea termica medie in cazul infasurarilor alcatuite din
conductoare dreptunghiulare se calculeaza cu relatia:
(

[W/(cmC)]

(8.3)

unde:
[W/(cmC)] - conductivitatea termica, conventionala a portiunii de
infasurare pentru care se calculeaza m respectiv b;
=0,0011[W/(cmC)] - conductivitatea termica a izolatiei conductorului elementar al
portiunii de infasurare pentru care se calculeaza m respectiv b;
[-] - coeficient adimensional;
30

iz = 0,0012 [W/(cmC)] - conductivitatea termica a izolatiei dintre straturile portiunii de

infasurare pentru care se calculeaza m respectiv b.
(
)
(
)
Rezulta ca:

8.2.1.2. Calculul parametrilor p si m pentru infasurari alcatuite din conductoare

rotunde
Pierderile specifice pe unitatea de volum in cazul infasurarilor alcatuite din
conductoare rotunde se calculeaza cu relatia:
(

[W/cm3]

(8.4)

unde:
dce_iz=diz=dce+iz_bil
[cm] - diametrul unei spire izolate a portiunii de infasurare
pentru care se calculeaza p respectiv b (vezi Fig. 4.1);
(
)
Conductivitatea termica medie in cazul infasurarilor alcatuite din
conductoare rotunde se calculeaza cu relatia:
(

[W/(cmC)]

(8.5)

unde:
[W/(cmC)] - conductivitatea termica, conventionala a
portiunii de infasurare pentru care se calculeaza m respectiv b;
[-] - coeficient adimensional;
(
(

)
)

Rezulta ca:

8.2.2. Calculul caderii medii de temperatura in infasurare

Caderea medie de temperatura in infasurare (bobina) se calculeaza cu urmatoarea
relatie:
31

[ ]

(8.6)

8.2.3. Calculul caderii de temperatura in izolatia exterioara a infasurarii

Caderea de temperatura in izolatia exterioara a infasurarii (bobinei) se calculeaza cu
urmatoarea relatie:
[ ]

(8.7)

unde:
= 0,5 10-3 T [m] - grosimea izolatiei exterioare a portiunii de infasurare pentru care se
calculeaza i.

8.2.4. Calculul caderii de temperatura bobina - ulei

Caderea de temperatura bobina - ulei se calculeaza cu urmatoarea relatie:
[ ]
(8.8)

8.2.5. Calculul caderii de temperatura ulei cuva

Caderea de temperatura ulei - cuva se calculeaza cu urmatoarea relatie:
*

[ ]

(8.9)

unde:
Sconv=Scu+Sel_rac+Scap [m2] suprafata de convectie dintre cuva si elementele sale de racire si
mediul ambiant;
Scu = 2 (Acu + Bcu) Hcu [m2 ] - suprafata exterioara a cuvei (vezi Fig. 8.2 in aceasta figura
este prezentata o cuva dreptunghiulara - trebuie precizat faptul ca exista posibilitatea de a
alege si o cuva ovala insa atunci relatia de calcul a suprafetei exterioare a cuvei se modifica);
[m] - latimea cuvei (vezi Fig. 8.2);
a02 [m] - distanta dintre infasurarea de inalta tensiune si peretele cuvei (vezi Fig. 8.2 si Tab.
8.1);
32

[m] - lungimea cuvei (vezi Fig. 8.2);

[m] - inaltimea cuvei (vezi Fig. 8.2);
HJ0 [m] - distanta dintre miezul feromagnetic al transformatorului si capacul cuvei (vezi Fig.
8.2 si Tab. 8.2);
HJ1=[3050] 10-3 [m] - distanta dintre miezul feromagnetic al transformatorului si
partea de jos a cuvei (vezi Fig. 8.2). Aceasta distanta reprezinta inaltimea materialului
izolator care se plaseaza pe podeaua cuvei;
Sel_rac [m2] suprafata de convectie a elementelor de racire (radiatoare sau tevi) exterioare
cuvei (vezi Fig. 8.2). In cazul in care se prefera utilizarea radiatoarelor (ca si elemente de
racire exterioare cuvei) dimensiunile acestora se pot alege din Anexa 3 in functie de
dimensiunile cuvei;
Scap = 0,5 Acu Bcu [m2] - suprafata de convectie a capacului cuvei (vezi Fig. 8.2)
In Fig. 8.2 se prezinta principalele dimensiuni ale cuvei transformatorului precum si modul in
care se pot amplasa elementele de racire exterioare cuvei (radiatoarele)

Fig. 8.2 Principalele dimensiuni ale sistemului de racire al transformatorului:

a.
- sectiune longitudinala prin transformator;
b.
- sectiune transversala prin transformator.
Tab. 8.1 - Dimensiunea a*02 in functie de tensiunea U2n pentru Sn < 500 [kVA].
a*02 [mm]

[36,46]

[50,56]

[60,72]

U2n [kV]

10

15

Tab. 8.2 - Dimensiunea HJ0 in functie de tensiunea U2n pentru Sn < 500 [kVA].
33

HJ0 [mm]

[270,280]

[300,310]

[300,320]

U2n [kV]

10

15

Alegem a*02 = 0.068 m, HJ1 = 0.04 m, HJ0 = 0.31 m, si Sel_rac = 2.38 m2

Rezulta:

8.2.6. Calculul caderii de temperatura cuva - mediu ambiant

Caderea de temperatura cuva - mediu ambiant se calculeaza cu urmatoarea relatie:
*

+ [ ]

(8.10)

unde:
Srad = 2 (Arad + Brad ) Hcu [m2] - suprafata de radiatie echivalenta egala cu suprafata laterala
infasuratoare a elementelor de racire exterioare cuvei (vezi Fig. 8.2);
Arad [m] - latimea suprafetei laterale infasuratoare a elementelor de racire exterioare cuvei
(vezi Fig. 8.2 - aceasta dimensiune se stabileste odata cu alegerea elementelor de racire daca se prefera utilizarea radiatoarelor ale caror dimensiuni sunt indicate in Anexa 3 aceasta
dimensiune se ia din aceeasi anexa);

Brad [m] - lungimea suprafetei laterale infasuratoare a elementelor de racire exterioare cuvei
(vezi Fig. 8.2 - aceasta dimensiune se stabileste odata cu alegerea elementelor de racire daca se prefera utilizarea radiatoarelor ale caror dimensiuni sunt indicate in Anexa 3 aceasta
dimensiune se ia din aceeasi anexa);

8.2.7. Calculul incalzirii transformatorului

Pentru fiecare portiune de infasurare in parte se calculeaza suma:
[ ]

(8.11)

unde:
j {1,2,3,4} - indice care indica portiunea de infasurare pentru care se calculeaza suma j.
34

Incalzirea transformatorului se calculeaza cu relatia:

{ }
[ ]

(8.12)

unde:
max{j} [C] - cea mai mare dintre sumele calculate cu relatia (8.11);
Obs. Dupa ce am calculat incalzirea transformatorului am verificat inegalitatea:
(8.13)
unde:
clasa_iz [C] - incalzirea impusa de clasa de izolatie (cea data in tema de proiectare);
trf [ C] - incalzirea transformatorului (cea calculata cu relatia (8.12)).
8.2.8. Calculul volumului conservatorului de ulei
Conservatorul de ulei se alege de forma unui cilindru cu raportul dintre inaltime
(lungime) si diametru:
Hcons/Dcons [2,54]
(8.14)
unde:
Hcons [m] - inaltimea (lungimea) conservatorului;
Dcons [m] - diametrul conservatorului;
Volumul conservatorului de ulei se calculeaza cu relatia:
[m3]

(8.15)

unde:
Vulei_cu_el_rac = Vcu + Vel_rac -Vdecu [m3] - volumul de ulei din cuva si elementele de racire
exterioare cuvei;
Vcu = Acu Bcu Hcu
[m3] - volumul cuvei (vezi Fig. 8.2);
Vel_rac [m3] volumul elementelor de racire exterioare cuvei (vezi Fig. 8.2 - acest volum se
stabileste odata cu alegerea elementelor de racire - daca se prefera utilizarea radiatoarelor ale
caror dimensiuni sunt indicate in Anexa 3 acest volum se ia din aceeasi anexa);

[m3] - volumul partii decuvabile (vezi Fig. 8.2);

Fe_ech = 7650 [kg/m3] - densitatea echivalenta a miezului feromagnetic;

Cu_ech = 8600 [kg/m3] - densitatea echivalenta a infasurarilor;

35

CAPITOLUL 9
CALCULUL CARACTERISTICILOR DE FUNCTIONARE ALE
TRANSFORMATORULUI PROIECTAT
9.1. CARACTERISTICA EXTERNA

caracteristica externa este definita de relatia:

U2f = f(*)
U1f = U1fn=ct.
cos 2 =ct.

(9.1)

unde:
U2f [V] - tensiunea infasurarii de inalta tensiune (valoare de faza)
corespunzatoare factorului de incarcare *;
[-] - factor de incarcare;
cos 2 [-] - factorul de putere ce caracterizeaza sarcina cuplata in secundarul
transformatorului.
Aceasta caracteristica se poate reprezenta grafic utilizand urmatoarea relatie:
(
) [V]
(9.2)
(

)[V]

In relatia (9.2) se dau valori factorului de incarcare * [0.1, 2] [-] si se obtin valorile
corespunzatoare tensiunii de faza a infasurarii de inalta tensiune U2f pentru trei valori ale
factorului de putere ce caracterizeaza sarcina cuplata in secundarul transformatorului cos 2
= 0,7 inductiv, cos 2= 0,7 capacitiv si cos 2=1pur rezistiv.

Tab. 9.1 - Calculul caracteristicilor externe ale transformatorului cu relatia (9.2).

cos2
sin2

= 0.7 inductiv cos2

= 0.71 inductiv sin2

= 0.7 capacitiv cos2

= -0.71 capacitiv sin2

= 1 rezistiv
= -0 rezitiv

cos2

0,7

inductiv

u2f/U20f

u2f/U20f

u2f

cos2

0,7

capacitiv

0,01

cos2

pur rezistiv

0,99952195

1,000156

0,99977

36

0,02

sin2

0,714143

inductiv

0,999043899

1,000312

0,99954

0,02

sin2

-0,71414

capacitiv

0,999043899

1,000312

0,99954

0,03

sin2

pur rezistiv

0,998565849

1,000468

0,99931

0,04

uka

2,3

0,998087798

1,000624

0,99908

0,05

ukr

4,439595

0,997609748

1,00078

0,99885

0,06

0,997131697

1,000936

0,99862

0,07

0,996653647

1,001092

0,99839

0,08

0,996175596

1,001248

0,99816

0,09

0,995697546

1,001404

0,99793

0,1

0,995219495

1,001561

0,9977

0,11

0,994741445

1,001717

0,99747

0,12

0,994263394

1,001873

0,99724

0,13

0,993785344

1,002029

0,99701

0,14

0,993307293

1,002185

0,99678

0,15

0,992829243

1,002341

0,99655

0,16

0,992351192

1,002497

0,99632

0,17

0,991873142

1,002653

0,99609

0,18

0,991395092

1,002809

0,99586

0,19

0,990917041

1,002965

0,99563

0,2

0,990438991

1,003121

0,9954

0,21

0,98996094

1,003277

0,99517

0,22

0,98948289

1,003433

0,99494

0,23

0,989004839

1,003589

0,99471

0,24

0,988526789

1,003745

0,99448

0,25

0,988048738

1,003901

0,99425

0,26

0,987570688

1,004057

0,99402

0,27

0,987092637

1,004213

0,99379

0,28

0,986614587

1,004369

0,99356

0,29

0,986136536

1,004525

0,99333

0,3

0,985658486

1,004682

0,9931

0,31

0,985180435

1,004838

0,99287

0,32

0,984702385

1,004994

0,99264

0,33

0,984224335

1,00515

0,99241

0,34

0,983746284

1,005306

0,99218

0,35

0,983268234

1,005462

0,99195

0,36

0,982790183

1,005618

0,99172

0,37

0,982312133

1,005774

0,99149

0,38

0,981834082

1,00593

0,99126

0,39

0,981356032

1,006086

0,99103

0,4

0,980877981

1,006242

0,9908

0,41

0,980399931

1,006398

0,99057

0,42

0,97992188

1,006554

0,99034

0,43

0,97944383

1,00671

0,99011

37

0,44

0,978965779

1,006866

0,98988

0,45

0,978487729

1,007022

0,98965

0,46

0,978009678

1,007178

0,98942

0,47

0,977531628

1,007334

0,98919

0,48

0,977053577

1,00749

0,98896

0,49

0,976575527

1,007646

0,98873

0,5

0,976097477

1,007803

0,9885

0,51

0,975619426

1,007959

0,98827

0,52

0,975141376

1,008115

0,98804

0,53

0,974663325

1,008271

0,98781

0,54

0,974185275

1,008427

0,98758

0,55

0,973707224

1,008583

0,98735

0,56

0,973229174

1,008739

0,98712

0,57

0,972751123

1,008895

0,98689

0,58

0,972273073

1,009051

0,98666

0,59

0,971795022

1,009207

0,98643

0,6

0,971316972

1,009363

0,9862

0,61

0,970838921

1,009519

0,98597

0,62

0,970360871

1,009675

0,98574

0,63

0,96988282

1,009831

0,98551

0,64

0,96940477

1,009987

0,98528

0,65

0,96892672

1,010143

0,98505

0,66

0,968448669

1,010299

0,98482

0,67

0,967970619

1,010455

0,98459

0,68

0,967492568

1,010611

0,98436

0,69

0,967014518

1,010767

0,98413

0,7

0,966536467

1,010924

0,9839

0,71

0,966058417

1,01108

0,98367

0,72

0,965580366

1,011236

0,98344

0,73

0,965102316

1,011392

0,98321

0,74

0,964624265

1,011548

0,98298

0,75

0,964146215

1,011704

0,98275

0,76

0,963668164

1,01186

0,98252

0,77

0,963190114

1,012016

0,98229

0,78

0,962712063

1,012172

0,98206

0,79

0,962234013

1,012328

0,98183

0,8

0,961755962

1,012484

0,9816

0,81

0,961277912

1,01264

0,98137

0,82

0,960799862

1,012796

0,98114

0,83

0,960321811

1,012952

0,98091

0,84

0,959843761

1,013108

0,98068

0,85

0,95936571

1,013264

0,98045

0,86

0,95888766

1,01342

0,98022

38

0,87

0,958409609

1,013576

0,97999

0,88

0,957931559

1,013732

0,97976

0,89

0,957453508

1,013888

0,97953

0,9

0,956975458

1,014045

0,9793

0,91

0,956497407

1,014201

0,97907

0,92

0,956019357

1,014357

0,97884

0,93

0,955541306

1,014513

0,97861

0,94

0,955063256

1,014669

0,97838

0,95

0,954585205

1,014825

0,97815

0,96

0,954107155

1,014981

0,97792

0,97

0,953629104

1,015137

0,97769

0,98

0,953151054

1,015293

0,97746

0,99

0,952673004

1,015449

0,97723

0,952194953

1,015605

0,977

1,01

0,951716903

1,015761

0,97677

1,02

0,951238852

1,015917

0,97654

1,03

0,950760802

1,016073

0,97631

1,04

0,950282751

1,016229

0,97608

1,05

0,949804701

1,016385

0,97585

1,06

0,94932665

1,016541

0,97562

1,07

0,9488486

1,016697

0,97539

1,08

0,948370549

1,016853

0,97516

1,09

0,947892499

1,01701

0,97493

1,1

0,947414448

1,017166

0,9747

1,11

0,946936398

1,017322

0,97447

1,12

0,946458347

1,017478

0,97424

1,13

0,945980297

1,017634

0,97401

1,14

0,945502247

1,01779

0,97378

1,15

0,945024196

1,017946

0,97355

1,16

0,944546146

1,018102

0,97332

1,17

0,944068095

1,018258

0,97309

1,18

0,943590045

1,018414

0,97286

1,19

0,943111994

1,01857

0,97263

1,2

0,942633944

1,018726

0,9724

39

1.03
1.02
1.01

Axis Title

cos'

0.99

cos''

0.98

cos''

0.97

Linear (cos')

0.96

Linear (cos'')

0.95

Linear (cos'')

0.94
0.93
0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.2

1.4

Axis Title

9.1. CARACTERISTICA RANDAMENTULUI

Caracteristica randamentului este definita de relatia:
= f(*)
U1f = U1fn=ct.
cos 2 =ct.

(9.3)

unde:
[u.r.] - randamentul transformatorului corespunzator factorului de incarcare *
Aceasta caracteristica se poate reprezenta grafic utilizand urmatoarea relatie:
(

[u.r.]

(9.4)

In relatia (9.4) se dau valori factorului de incarcare * [0.1, 2] [-] si se obtin valorile
corespunzatoare randamentului transformatorului pentru trei valori ale factorului de
putere ce caracterizeaza sarcina cuplata in secundarul transformatorului cos 2 = 1 pur
rezistiv, cos 2 = 0,5 inductiv/capacitiv, si cos 2 =0,7 inductiv/capacitiv.
Fiecarei caracteristici ii corespunde o valoare maxima a randamentului care se obtine
pentru un factor de incarcare

Tab. 9.2 - Calculul caracteristicilor randamentului transformatorului cu relatia (9.4).

cos2 = 1

Pur
rezistiv

Inductivcapacitiv

cos2 = 0.5

40

cos2

= Inductiv0.7 capacitiv

'

''

'''

0,01

0,682845

0,518424

0,601136

0,02

0,811327

0,682549

0,750631

0,03

0,865512

0,76291

0,818345

0,04

0,895328

0,810492

0,856888

0,05

0,914153

0,84188

0,881714

0,06

0,927089

0,864087

0,898997

0,07

0,936502

0,880587

0,911692

0,08

0,943641

0,893296

0,921386

0,09

0,949227

0,903361

0,929012

0,1

0,953705

0,911507

0,935151

0,11

0,957365

0,918218

0,940186

0,12

0,960405

0,923825

0,944379

0,13

0,962961

0,928568

0,947914

0,14

0,965135

0,932619

0,950926

0,15

0,967001

0,93611

0,953515

0,16

0,968614

0,939139

0,955758

0,17

0,970019

0,941783

0,957713

0,18

0,971249

0,944105

0,959427

0,19

0,972331

0,946152

0,960936

0,2

0,973287

0,947964

0,96227

0,21

0,974134

0,949572

0,963454

0,22

0,974887

0,951005

0,964507

0,23

0,975559

0,952283

0,965446

0,24

0,976158

0,953426

0,966284

0,25

0,976694

0,954449

0,967035

0,26

0,977173

0,955366

0,967706

0,27

0,977603

0,956187

0,968308

0,28

0,977988

0,956923

0,968848

0,29

0,978332

0,957583

0,969331

0,3

0,97864

0,958174

0,969763

0,31

0,978916

0,958702

0,970149

0,32

0,979161

0,959174

0,970494

0,33

0,97938

0,959593

0,970801

0,34

0,979574

0,959965

0,971073

0,35

0,979745

0,960294

0,971313

0,36

0,979896

0,960584

0,971525

0,37

0,980027

0,960836

0,971709

0,38

0,980141

0,961055

0,971869

0,39

0,980238

0,961243

0,972006

0,4

0,980321

0,961401

0,972122

0,41

0,98039

0,961533

0,972219

41

0,42

0,980445

0,96164

0,972297

0,43

0,980489

0,961724

0,972358

0,44

0,980521

0,961787

0,972403

0,45

0,980543

0,961829

0,972434

0,46

0,980555

0,961852

0,972451

0,47

0,980558

0,961858

0,972455

0,48

0,980552

0,961847

0,972447

0,49

0,980539

0,96182

0,972428

0,5

0,980517

0,961779

0,972398

0,51

0,980489

0,961724

0,972358

0,52

0,980454

0,961657

0,972308

0,53

0,980412

0,961577

0,97225

0,54

0,980364

0,961485

0,972183

0,55

0,980311

0,961383

0,972109

0,56

0,980253

0,96127

0,972026

0,57

0,980189

0,961148

0,971937

0,58

0,98012

0,961016

0,971841

0,59

0,980047

0,960876

0,971738

0,6

0,97997

0,960727

0,971629

0,61

0,979889

0,96057

0,971515

0,62

0,979803

0,960406

0,971395

0,63

0,979714

0,960235

0,97127

0,64

0,979621

0,960057

0,97114

0,65

0,979525

0,959872

0,971005

0,66

0,979426

0,959682

0,970866

0,67

0,979324

0,959485

0,970722

0,68

0,979218

0,959283

0,970574

0,69

0,97911

0,959076

0,970422

0,7

0,979

0,958863

0,970267

0,71

0,978886

0,958646

0,970108

0,72

0,97877

0,958423

0,969945

0,73

0,978652

0,958197

0,96978

0,74

0,978532

0,957966

0,969611

0,75

0,978409

0,957731

0,969439

0,76

0,978285

0,957492

0,969264

0,77

0,978158

0,95725

0,969086

0,78

0,978029

0,957003

0,968906

0,79

0,977899

0,956754

0,968723

0,8

0,977767

0,956501

0,968538

0,81

0,977633

0,956244

0,96835

0,82

0,977497

0,955985

0,96816

0,83

0,97736

0,955723

0,967968

0,84

0,977222

0,955458

0,967774

42

0,85

0,977082

0,95519

0,967578

0,86

0,97694

0,95492

0,96738

0,87

0,976797

0,954647

0,96718

0,88

0,976653

0,954372

0,966978

0,89

0,976508

0,954094

0,966774

0,9

0,976361

0,953814

0,966569

0,91

0,976214

0,953532

0,966362

0,92

0,976065

0,953248

0,966154

0,93

0,975915

0,952962

0,965944

0,94

0,975764

0,952674

0,965733

0,95

0,975612

0,952385

0,96552

0,96

0,975459

0,952093

0,965306

0,97

0,975305

0,9518

0,96509

0,98

0,97515

0,951505

0,964874

0,99

0,974994

0,951208

0,964656

0,974837

0,95091

0,964437

1,01

0,97468

0,95061

0,964217

1,02

0,974522

0,950309

0,963995

1,03

0,974363

0,950007

0,963773

1,04

0,974203

0,949703

0,96355

1,05

0,974042

0,949398

0,963325

1,06

0,973881

0,949092

0,9631

1,07

0,973719

0,948784

0,962874

1,08

0,973556

0,948475

0,962647

1,09

0,973393

0,948165

0,962419

1,1

0,973229

0,947855

0,96219

1,11

0,973065

0,947543

0,96196

1,12

0,9729

0,94723

0,96173

1,13

0,972734

0,946916

0,961499

1,14

0,972568

0,946601

0,961267

1,15

0,972401

0,946285

0,961034

1,16

0,972234

0,945968

0,960801

1,17

0,972066

0,945651

0,960567

1,18

0,971898

0,945332

0,960332

1,19

0,971729

0,945013

0,960097

1,2

0,97156

0,944693

0,959861

In urma calculului caracteristicilor randamentului acestea se pot reprezenta pe

acelasi grafic.

43

Chart Title

0.9
0.8
0.7
0.6

cos'

0.5

cos''

0.4

cos'''

0.3
0.2
0.1
0
0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.2

1.4

CAPITOLUL 10
MODALITATI DE PREZENTARE A CARACTERISTICILOR TRANSFORMATORULUI
10.1. SCHEMA ECHIVALENTA IN T A TRANSFORMATORULUI
In Fig. 10.1 este reprezentata schema echivalenta in T (pe faza) a transformatorului
electric. Aceasta schema permite o descriere succinta a parametrilor transformatorului si
determinarea rapida a pierderilor nominale la scurtcircuit, a pierderilor active nominale la
mersul in gol si a caracteristicilor de functionare (caracteristica externa si caracteristica

randamentului) ale transformatorului proiectat.

44

Fig. 10.1 Schema echivalenta in T a transformatorului electric.

Pe langa marimile prezentate anterior in Fig. 10.1 s-au reprezentat si urmatoarele
marimi:
X1 - reactanta de dispersie a infasurarii primare;
Rw - rezistenta echivalenta a pierderilor in fier;
X - reactanta de magnetizare;
R2 - rezistenta infasurarii secundare raportata la infasurarea primara;
X2 - reactanta de dispersie a infasurarii secundare raportata la infasurarea primara;
I2f - curentul care circula prin infasurarea secundara raportat la infasurarea primara;
U2f - tensiunea infasurarii secundare raportata la infasurarea primara;
I10 - curentul de mers in gol al transformatorului (curentul care circula prin infasurarea primara
la mersul in gol a transformatorului);
Iw - componenta activa a curentului de mers in gol;
I - componenta reactiva a curentului de mers in gol (curentul de magnetizare).
Denumire

Simbol

u.m

valoare

Puterea aparenta nominala:

Sn

[kVA]

100

Numarul de faze

[-]

Tensiunea nominala a infasurarii primare

U1n

[kV]

0,5

Tensiunea nominala a nfasurarii secundare:

U2n

[kV]

15

Pierderile active nominale la mersul n gol:

P0 =Pfen

[W]

410

Pierderile nominale la scurtcircuit:

Pk=Pjn

[W]

2300

Curentul nominal de mers n gol:

i10

[%]

3,72216632

Tensiunea nominala de scurtcircuit:

uk

[%]

5,078624938

Regimul de functionare:

S1

Sistemul de racire:

natural in ulei

Schema si grupa de conexiune:

Dy5

Reglajul tensiunii furnizate de nfasurarea secundara:

+/- 5

Frecventa nominala a tensiunii de alimentare:

[Hz]

50

Densitatea de curent a nfasurarii de nalta tensiune:

J2

[A/mm^2]

3,492961682

Densitatea de curent a nfasurarii de joasa tensiune:

J1

[A/mm^2]

2,886751346

Rezistenta nfasurarii de nalta tensiune:

R2

*+

84,09344099

Rezistenta nfasurarii de joasa tensiune:

R1

*+

0,019158418

Fluxul termic al nfasurarii de nalta tensiune:

q2

[W/m^2]

1247,208212

Fluxul termic al nfasurarii de joasa tensiune:

q1

[W/m^2]

1141,065774

Inductia magnetica din juguri:

Bj

[T]

1,559106586

Inductia magnetica din coloane:

Bc

[T]

1,65

Numarul de spire al nfasurarii de nalta tensiune:

w2

[-]

3066

Numarul de spire al nfasurarii de reglaj pe

nfasurarea de nalta tensiune:
Numarul de spire al nfasurarii de joasa tensiune:

w2'-w2''+1

[-]

308

w1

[-]

59

45

Raportul de transformare:

w1/w2

[-]

0,019243314

Masa nfasurarii de nalta tensiune:

m2

[kg]

31,14203455

Masa nfasurarii de joasa tensiune:

m1

[kg]

23,39173438

Masa coloanelor:

mc

[kg]

94,4522004

Masa jugurilor:

mj

[kg]

104,2211451

Masa miezului feromagnetic

mmiez

[kg]

219,8498268

Volumul de ulei din cuva si elementele de racire

exterioare cuvei:
Volumul de ulei din conservator:

Vulei_cu_el_rac

[m3]

0,314985287

Vcons

[m3]

46