SF Parte Scrisa DL

BENEFICIAR
COMUNA ODOBESTI
JUDETUL BACAU
Studiu de fezabilitate
MODERNIZARE DRUMURI DE ACCES DRUMURI AGRICOLE
DE EXPLOATATIE, COMUNA ODOBESTI, JUDETUL BACAU
PROIECTANT : SC MOLDO ASIST PROIECT S.R.L. BACAU

CONTRACT 13/2010
DATA INTOCMIRE 29.06.2010
LISTA DE SEMNATURI
SEF PROIECT
ing. GIREADA SORIN
PROIECTANTI :
DRUM
Ing. MIRCEA IULIAN

Ing. GIREADA SORIN
S.C. MOLDO ASIST PROIECT

S.R.L. BACAU
MODERNIZARE DRUMURI DE ACCES

DRUMURI AGRICOLE DE EXPLOATATIE
COMUNA ODOBESTI, JUD BACAU
A. PRILE SCRISE:
1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea investiiei: Modernizare drumuri de acces, drumuri agricole de

exploatatie , Comuna ODOBESTI, Judetul Bacau :
1.2. Amplasamentul (ara, regiunea, judeul, localitatea): Romania, regiunea
Nord Est, judetul Bacau, comuna ODOBESTI
1.3. Titularul investitiei: Comuna ODOBESTI , judetul Bacau
1.4. Beneficiarul investitiei Comuna ODOBESTI, judetul Bacau
1.5. Elaboratorul studiului: SC MOLDO ASIST PROIECT S.R.L. BACAU
2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
2.1. SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU
IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Comuna este situat n partea de nord-vest a Colinelor Tutovei, n zona de contact cu

Podiul Central Moldovenesc, pe rul Valea Morilor.
Comuna Odobeti, compus din patru sate: Odobeti, satul de reedin, Blua,
Ciutureti i Tisa-Silvestri, s-a nfiinat prin Legea nr. 67[1] din 23 martie 2005 prin
desprindere de comuna Secuieni.
Se nvecineaz la nord cu comuna Roiori, la vest cu comuna Secuieni, la sud cu
comuna Filipeni, la sud-est cu comuna Izvoru Berheciului, iar la est cu comuna
Coloneti i comuna Plopana.
Economia local a comunei este agricultura, reprezentat prin creterea
animalelor i cultivarea plantelor.
Functia economica dominanta a comunei este agrozootehnia
Pe teritoriul comunei isi desfasoara activitatea agenti economici care au ca
domeniu de activitate comertul si moraritul.
Dintre culturile cerealiere , cea mai important este cultura porumbului , urmat
de gru, secar i sfecla de zahr. n ceea ce privete culturile legumicole, se remarc
culturile de tomate i cartofi.
Clima Din punct de vedere climatic, Comuna ODOBESTI se incadreaza in zona de
extinderea climatului temperat continental propriu-zis, cu aspect specific culoarelor
depresionare si dealurilor joase din nord- vestul Podisului Moldovenesc, cu influiente
scandinavo-baltice.
Temperatura medie multianuala este stabilita in jurul valorii de +9,20c luna cea mai
calduroasa fiind iulie, cu valoarea medie multianuala de +21.20 C, iar luna cea mai rece
ianuarie cu temperature medie de -4.1 0 C, rezultand o amplitudine termica anuala de 25.20 C.

Numarul zillor de vara este reletiv redus cca 86 zile cu temperature mai mari de 250 C
Valoarea medie multianula a precipitattilor din zona confluientei raurilor Bistrita si
Siret este de cca 542 mm/an.
Dinamica atmosferei este dirijata in lungul Culoarului Siretului cu vanturi aspre pe
directia nord-sud dar apar si curenti descendenti de pe versantii subcarpatici cu directia nordvest sud-est.
Proiectele de perspectiv ale comunei prevd n special reabilitarea

infrastructurii (ap, canalizare, drumuri), sprijinirea activitilor economice,
comerciale i turistice, ameliorarea condiiilor igienicosanitare ale locuitorilor,
ameliorarea calitii mediului i diminuarea surselor de poluare, Primaria avnd ca
obiectiv asigurare unui nivel ridicat de urbanism al ntregii comune
Accesul n comuna ODOBESTI se realizeaz n principal din drumul national DN
2F.
Proiectul se incadreaza conform PUG Planul de urbanism general al
Comunei ODOBESTI. Regimul juridic al terenului pe care se executa lucrarea este
inclus in proprietate publica
Investitia de baza se incadreaza in strategia de dezvoltare a comunei
ODOBESTI, si constitue o prioritate a P.U.G. ODOBESTI
Comuna ODOBESTI a beneficiat de programe finantate din fonduri europene
2.2. DESCRIEREA INVESTITIEI
a) Concluziile privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii

investitiei, scenariul tehnico economic selectat.
In prezent in comuna ODOBESTI drumurile agricole de exploatatie sunt din
pamant si cu pietruiri superficiale.
In aceste conditii carosabilul drumurilor agricole de exploatatie sunt alcatuite
din pamant compactat din traficul mai putin auto, mai mult cu atelaje tractate de
animale.
Drumurile sunt practicabile atata timp cat umiditatea pamantului care-l
alcatuiesc se afla sub limita de plasticitate. Avand in vedere frecventa ploilor din zona
se poate afirma ca se poate circula pe drum doar vara cand apa din ploi se evapora mai
repede si iarna cand ingheata.
Aceste conditii grele circulatie au contribuit la izolarea exploatatiilor agricole
din cadrul comunei si situatia actuala caracterizata prin:
-activitatea economica slab reprezentata de activitati de prestari servicii
-activitatea agricola se desfasoara cu mijloace rudimentare.
Toata aceasta izolare a satelor confera comunitatii de aici un singur avantaj:
-nu exista surse de poluare
Pornind de la aceste realitati si avand in vedere oportunitatile pe care le-ar putea
accesa o comunitate rurala fara surse de poluare daca ar avea un acces sigur si
permanent la reteaua de drumuri nationale, rezulta necesitatea si oportunitatea
modernizarii drumurilor din zonele centrale ale satelor si asigurarea accesului la
reteaua de drumuri nationale, pentru a spori gradul de atractivitate pentru potentiali
investitori si pentru fixarea generatiei tinere in comunitatea rurala.
La aceasta data drumurile locale care fac obiectul prezentei documentatii, au
urmatoarele caracteristici:
numeroase degradari-gropi,
cedari locale ale platformei,
lipsa podetelor transversale sau colmatarea celor existente
santuri nefunctionale (colmatate) sau inexistente,
prezenta unor zone de drum care au cota platformei drumului la nivelul terenului
inconjurator.
b) Scenariile tehnico economice prin care obiectivele proiectului de investitii
pot fi atinse
b1)Scenarii propuse
SOLUTIA 1 Realizarea unei structuri cu imbracaminti rutiere rigide din
beton de ciment
Aceasta varianta presupune, reprofilarea drumului, apoi realizarea unui strat de
balast pe o grosime de 20 cm, strat de piatra sparta de 15 cm si dala de beton de ciment
BcR 4,0 in grosime de 20 de cm, asezat pe un strat de nisip de 2 cm.
- SOLUTIA 2 Reprofilare platforma existenta si realizarea unei structuri
rutiere cu imbracaminte asfaltica
Aceasta varianta presupune, urmatoarele etape:
Strat de fundatie din balast grosime 20 cm
Strat de baza din piatra sparta amestec optimal - grosime12 cm
Strat de legatura din binder BADPC 25, cu pietris concasat, cu
dimensiunea maxima a granulei de 25 mm in grosime de 5 cm
Strat de uzura din beton asfaltic BA 16, cu dimensiunea maxima a granulei
de 16 mm in grosime de 4 cm.
b2) Scenariul recomandat este realizarea de sistem rutier nou cu strat de fundatie
realizat din balast si piatra sparta si 2 straturi asfaltice.
recomandat si de expertiza tehnica intocmita de S.C. PROIECT DRUM S.R.L IASI)
b3)Avantajele scenariului recomandat
Structura rutiera propusa se realizeaza intr-un timp mai scurt fata de structura cu strat
de fundatie din balast stabilizat, costurile pe mp de structura fiind mai mici
- Ambele structuri au capacitate portanta necesara sustinerii traficului prognozat si
grosimea suficienta pentru a nu anula efectele distructive ale fenomenului de inghetgezghet.
In mod evident, performanta structurilor rutiere proiectate este dependenta in mare
parte de calitatea executiei si a materialelor utilizate, cele doua cerinte de baza
reprezentand cheia ipotezelor facute pentru estimarea duratei de viata a structurii.
Orice abatere minora poate avea efecte negative majore, motiv pentru care, la
executarea lucrarilor, se vor respecta conditiile tehnice de calitate impuse prin
prevederile standardelor si normativelor in vigoare, in masura in care completeaza si
nu contravin caietelor de sarcini emise de proiectant
Din punct de vedere tehnic, prima varianta, prin prevederea unei structuri rutiere
noi, cu dala din beton de ciment, durata de viata a drumurilor va fi de aproximativ 30
de ani. Insa dezavantajele ar fi urmatoarele:
- intretinerea dificila a unei imbracaminti rutiere rigide;
- prezenta rosturilor la imbracamintea rigida ar fi prima degradare a structurii

rutiere rigide, daca aceasta nu s-ar intretine corespunzator.
- tinind cont ca totusi este un drum de exploatare care trece si prin localitate,
intreruperile tehnologice, datorate timpului de intarire a betonului de ciment ar jena
foarte mult traficul pe aceasta portiune.
- cota finala a liniei rosii este mai ridicata decit cea din varianta a doua (doar din
imbracamintile asfaltice), si accesul la proprietati si la strazile laterale este ingreunat
Din punct de vedere tehnic, cea de a doua varianta, este mai avantajoasa , tinand
cont ca timpul de executie este mai scurt, grosimea structurii rutiere este mai redusa, si
implicit conduce la o cota proiectata a strazii care sa nu fie mai sus decit nivelul de
acces la curtile localnicilor. Din punct de vedere economic, prima varianta este cu
aproximativ 30 % mai scumpa, decit cea de a doua.
Analizand tehnico-economic,variantele studiate, se recomanda alegerea variantei
a doua, scarificare si reprofilare zestre existenta si realizarea unei structuri rutiere cu
imbracaminte asfaltica.
Calitatea lucrarilor va rezista in timp numai pintr-o interventie permanenta, atat a
suprafetei de rulare, cat si a acostamentelor si a alucrarilor adiacente platformei, prin
asigurarea scurgerii apelor meteorice catre emisari.
c)Descrierea constructiva, functionala si tehnologica
c1) Solutia tehnica-structura sistemului rutier
Drumul agricol de exploatatie nr 1 din sat ODOBESTI se va realiza pe o
lungime de 4.867,0 m situat in Comuna ODOBESTI va avea o banda de circulatie de
3.00 m si 2 acostamente de cate 0,50 m, carosabilul fiind prevazut cu imbracaminte
asfaltica, viteza de proiectare fiind 40 km/h conform Ordinului MT nr. 45/1998.
In profil transversal drumul va avea panta unica de 2.50 %
Acostamentele vor avea o latime 0.50 m si vor avea panta de 4 % catre
dispozitivele de preluare a apelor pluviale
Drumul de exploatatie nr 1 pleaca de la intersectia cu drumul national DN
2F este identificat in inventarul domeniului public ca fiind DE 508 de DE 1087 si
asigura accesul catre proprietatile agricole aflate de o parte si de alta a drumului.
Terenurile agricole apartin SC AGROTIB S.R.L. PLOPANA care are in
exploatatie 180.0 ha, INTREPINDERE INDIVIDUALA OJOG EMANUEL care
are in exploatatie 50 ha, INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRISTEA
DUMITRU care are in exploatatie 30 ha, INTREPRINDERE INDIVIDUALA
BOTEZATU DANIEL care are in exploatatie 30 ha, precum si exploatatii
agricole individuale care au in exploatatie 127,0 ha . Toate aceste societati au
domeniu de activitate agricol. Deasemeni intalnim si societati precum S.C
ROMTELECOM, S.C E-ON MOLDOVA, S.C OCOLUL SILVIC TRAIAN (care
are in administrare 250,0 ha de fond forestier) care au domeniu de activitate non
agricol. Suprafata totala agricola deservita de drumul de exploatatie nr 1 este de
417,00 ha.
Drumul de exploatatie nr.1 este identificat ca fiind DE 508 de DE 1087
conform inventarului de drumuri al comunei.
Terenurile agricole au ca limita fizica la N fond forestier , la S impadurire

drum national DN 2F, la V drumul de exploatatie DE 1088 ( care nu este tratat in
cadrul documentatiei), la E drumul de exploatatie nr 2 indentificat ca fiin d DE
1145.
3.00 m cu si 2 acostamente de cate 0,50 m, carosabilul fiind prevazut cu imbracaminte
Drumul de exploatatie nr 2 pleaca de la intersectia cu drumul de
exploatatie nr 1 este identificat ca fiind DE 1145 si asigura accesul catre
proprietatile agricole aflate de o parte si de alta a drumului. Terenurile sunt
exploatatii agricole individuale. Suprafata agricola deservita de drumul de
exploatatie nr 1 este de 100,00 ha.
Deasemeni intalnim si societati precum S.C ROMTELECOM S.A , care are
domeniu de activitate non agricol
Drumul de exploatatie nr.2 este identificat ca fiind DE 1145 conform
inventarului de drumuri al comunei.
Terenurile agricole au ca limita fizica la N drumul de exploatatie nr 1 , la S
drumul national DN 2F, la V de exploatatie nr 1 identificat ca fiind DE 1087, la E
drumul de exploatatie agricola.
DRUMUL DE EXPLOATATIE NR 1
PLEACA DIN DRUMUL
NATIONAL 2F SI SE INCHIDE IN DRUMUL NATIONAL DN 2 F. ACEST
SEGMENT DE DRUM CARE REPREZINTA SI O RUTA ALTERNATIVA
PENTRU
TRAFICUL
AGRICOL,
SI
FACILITEAZA
ACCESUL
LOCUITORILOR DIN SATELE CIUTURESTI SI TISA SILVESTRI , SPRE
CENTRUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI LOCALITATEA ODOBESTI
RESPECTIV AL JUDETULUI BACAU SI ARE O LUNGIME DE 4.867,0 ML.
RUTA ALTERNATIVA PREIA TRAFICUL DE PE SECTORUL DE
DRUM NATIONAL DN 2 F PE O LUNGIME DE 7200 ML .
1. Drumul agricol de exploatatie nr 1 sat ODOBESTI , L = 4.867,00 ml:
- sistem rutier suplu (nou) pe toata lungimea drumului
- parte carosabila 3.00 de la Km 0+000 km 4+867,00
- acostamente - 2x0.50 cu panta de 4% ;
- profil transversal cu panta unica si panta acoperis de 2,50 %.
- amenajarea drumurilor laterale in acceasi alcatuire constructiva ca drumul local
studiat (portiunea de drum cu sistem rutier suplu). Amenajarea drumurilor laterale in
pe o lungime medie de 20 ml
- amenajarea a 4.900,0 mp de acostamente
- se vor realiza podete tubulare in corpul drumului 600, de 5,0 m,10,0 (14buc) .
- se vor realiza podete tubulare la drumuri laterale 500, de 5,0 m, (9buc) .
- santuri pereate (1.500 ml)
- santuri nepereate (3.400 ml)
- semnalizare rutiera prin montarea a 608 semne de circulatie si realizare de marcaj

longitudinal si transversal
2. Drumul agricol de exploatatie nr 2 sat ODOBESTI , L = 1.472 ml:
- parte carosabila 3.00 de la Km 0+000 la Km 0+1.472;
- profil transversal cu panta unica de 2,50 %.
studiat (portiunea de drum cu sistem rutier suplu). Amenajarea drumurilor laterale se
va realiza pe o lungime medie de 20 ml
- se vor realiza podete tubulare in corpul drumului 600, de 5,0 m, 7 (5buc) .
- santuri pereate (500ml)
- santuri nepereate (1000 ml)
Sistemul rutier
Sistemul rutier pe drumurile de exploatatie este de tip suplu ce are in
suprastructura un strat de balast in grosime medie de 20 cm unul din piatra sparta in
grosime de 12 cm si imbracamintea realizata din mixturi asfaltice.
Imbracamintea se va realiza in doua straturi : un strat de legatura beton asfaltic
deschis cu pietris concasat BADPC25 in grosime de 5,0 cm si un strat de uzura din Ba
16 in grosimede 4,00 cm, conform normativ CD 16-2000 Normativ privind conditiile
de executie a imbracamintilor bituminoase usoare.
Pentu o mai bun evaluare tehnico-economic sistemul rutier se va dimensiona
conform Indicativ PD 177/2001, AND 582/2002 lund n calcul datele de trafic puse la
dispoziie de ctre autoritatea contractant , principalele criterii ce vor fi luate in
considerare in calculul de dimensionare fiind:
- criteriul deformaiei specifice verticale la nivelul pmntului de fundare;
- perioada de perspectiv este de 15 ani.
Inainte de execuia stratului portant din balast se vor executa lucrri de refacere a
platformei carosabile i executarea stratului de form prin reprofilare pe toat lungimea
drumului, urmat de o compactare, cu aducerea drumului la profilul proiectat.
Pe lungimea drumului, lucrrile se vor executa n limita amprizei existente
neafectnd suprafee noi de teren.
Profil longitudinal
Pentru eliminarea factorilor de risc ce au condus la aparitia defectelor din
corpul drumului este necesar corectarea profilului longitudinal al drumului in special in
zona in care acesta are forma de covata . Se evita in acest fel stagnarea apei pe
platforma drumului, ridicarea platformei drumului si protejarea acesteia fata de
inundatii.
Profilul longitudinal va fi realizat n concordan cu normele n vigoare

respectnd declivitatea maxim admisibil conform STAS 863.
Linia roie va fi trasat astfel nct s urmreasc linia terenului natural, pasul
de proiectare al liniei roii respectnd prevederile STAS 863/85, de asemenea razele de
racordare vertical se vor ncadra n prevederile STAS 863/85, i vor fi mai mari dect
cele minime prevzute n normativ.
Profil transversal
Profilul transversal adoptat va fi n concordan cu Ordin 45/1998 i AND
582/2002 privind proiectarea i modernizarea drumurilor, corespunztor categoriei
funcionale i clasei tehnice V.
Elementele profilului transversal ce se vor reface vor tine seama de prevederile
Ordinul 45/1998 anexa nr.1, pentru drumul judetean respectndu-se urmtoarele
elemente tehnice :
- limea prii carosabile 3.00 cu cu doua acostamente de 0.50 m fiecare
- Panta n profil transversal este de 2,50 % conform Ordin 45/1998 i AND
582/2002, sub forma de acoperi si panta unica, acostamentele realizndu-se cu o pant
unic de 4 %.
Profilul transversal adoptat este n concordan cu Ordinul 45/1998 (Norme
tehnice privind proiectarea, construirea i modernizarea drumurilor).
Colectarea apelor pluviale
Colectarea i evacuarea apelor provenite din precipitaii se va realiza prin
prevederea anturi longitudinale prevzute pe ambele pri acolo unde terenul o
impune pe drumurile de exploatatie studiate.
Scopul lucrarilor de colectare a apelor pluviale este de a evita degradarea corpului
drumului, reducerea portantei terenului de fundatie, degradarea terenurilor limitrofe. Se
va urmari ca platforma drumului sa prezinte o pozitie favorabila fata de terenul din
imprejmuiri astfel ancat sa se asigure conditiile bune pentru colectarea si evacuarea
apelor din precipitatii si a celor din fundatia drumului
Santurile vor avea seciunea triunghiulara cu o pant longitudinal mai mare de
0,25 % pentru evitarea colmatrii conform STAS 2916/87 i STAS 10796/3.
In zonele cu declivitate mai mare de 4 % conform STAS 2916/87 anturile se vor
prevedea cu seciunea pereat.
Santurile pereate vor fi alctuite din :
- strat de nisip pilonat n grosime de 5 cm;
- strat de beton clasa C 12/15 n grosime de 10 cm.
In zonele unde limea amprizei nu permite realizarea limii anturilor se vor
executa rigole cu seciune triunghiular.
Proiectarea santurilor se va face in conformitate cu prevederile STAS 10796/1
tinand seama de capacitatile de scurgere a debitelor apelor meteorice precum si de
caracteristicile geometrice ale acestor lucrari.
Pentru stabilirea debitului apelor meteorice se vor efectua calcule conform STAS
1846 si STAS 9470. Aceste cantitati de ape meteorice se vor corela cu datele
hidrologice si studiile topografice si geotehnice intocmite conform STAS 1242/2, STAS
4068 si STAS 1709, cat si cu sistemele de desecare, irigatii sau alte sisteme hidrotehnice
existentesau prevazute a se realiza in apropierea lucrarilor de drumuri.
Podee
Podeele existente pe tronsoanele de drum ce urmeaza a se asfalta sunt
insuficiente pentru a prelua i deversa apele provenite din precipitaii.
Podetele tubulare existente vor fi decolmatate asigurndu-se astfel seciunea de
liber scurgere, acolo unde este cazul fiind completate cu camere de captare, decantare.
Podeele tubulare noi vor fi realizate din tuburi PREMO cu diametrul de 600
mm, funcie de bazinul de colectare a apelor i calculul hidraulic al podeelor, astfel
nct s fie capabile s evacueze apele din anturi.
Podeele vor prelua apa din precipitaii, colectat de anturi i o vor deversa
spre emisari i canale de evacuare.
Tuburile se vor amplasa pe un radier de beton de 15 cm clasa C 6/7.5, iar
acoperirea lor va fi de minim 0,5 m extrados pn la nivelul prii carosabile. Fundaiile
vor fi realizate din beton C 8/10 iar elevaiile din beton C12/15. Tuburile se vor izola cu
o ap hidrofug.
In partea de amonte unde este necesar podeele se vor executa cu camer de
cdere.
Drumurile laterale vor fi amenajate cu acelasi sistem rutier ca si sectoarelor de
drum propuse spre modernizare.
Pentru asigurarea continuitii scurgerii apelor pluviale n dreptul drumurilor
laterale la racordarea acestora cu drumurile ce urmeaza a se asfalta se vor prevedea
podee tubulare pentru subtraversarea apei cu Dn 500 mm .
Se vor executa de asemenea anturi pentru colectarea apelor pluviale i la
drumurile laterale care se vor racorda la anurile drumurilor ce urmeaza a se asfalta.
- Criterii pentru alegerea solutiei tehnice
Analiza structurii rutiere la solicitarile sarcinilor din trafic implica cunoasterea
urmatoarelor date:
- tipul structurii rutiere
- alcatuirea structurii rutiere
- grosimea straturilor rutiere
- materiale din alcatuirea straturilor rutiere
- tipul climateric al zonei in care este situat drumul
- regimul hidrologic al complexului rutier
- tipul pamantului de fundare
Stabilirea tipului de structura rutiera se incadreaza in strategia de investitie si de
intretinere a drumului respectiv, in cadrul retelei de drumuri. O importanta deosebita
in alegerea tipului de structura rutiera, o prezinta materialele de constructie rutiera
preponderente in zona si anume:
-agregate naturale de cariera
-agregate naturale de balastiera
c2) Dimensonarea sistemului rutier cuprinde urmatoarele etape:
Condiii tehnice:
Principii de dimensionare, etape de calcul.
Etapele de calcul al acestei metode sunt:
I. Stabilirea traficului de calcul;

II. Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard;
III. Stabilirea comportrii sub trafic a structurii rutiere existente
a. Stabilirea traficului de calcul
La dimensionarea structurilor rutiere suple i semirigide se ia n considerare
traficul de calcul corespunztor perioadei de perspectiv, exprimat n osii standard de
115 kN, echivalent vehiculelor care vor circula pe drum.
Osia standard de 115 kN (o.s.115) prezint urmtoarele caracteristici:
- sarcina pe roile duble
:
57,5 kN;
- presiunea de contact
:
0,625 MPa;
- raza suprafeei circulare echivalente
suprafeei de contact pneu-suprafa de
rulare:
:
0,171 m
Se recomand adoptarea unei perioade de perspectiv de minimum 15 ani n
cazul drumurilor din clasele tehnice III, IV i V.
Traficul de calcul se exprim n milioane de osii standard de 115 kN (m.o.s.) i se
stabilete pe baza structurii traficului mediu zilnic anual n posturile de recenzare
aferente sectorului de drum, cu relaia:
pkr+pkf
Nc = 365 * 10 x pp x crt x nki x ---------- x fek
2
-6
(m.o.s.)
unde:
Nc= traficul de calcul (m.o.s.);
365 = numrul de zile calendaristice dintr-un an;
pp = perioada de perspectiv, n ani, pp = 15 ani;
crt = coeficientul de repartiie trasversal, pe benzi de circulaie i anume:
- pentru drumuri cu o band de circulaie
= 1,00;
- pentru drumuri cu 2 i 3 benzi de circulaie
= 0,50;
- pentru drumuri cu patru sau mai multe
benzi de circulaie
= 0,45.
crt = 0,50
nki = intensitatea medie zilnic anual a vehiculelor din grupa k, conform rezultatelor
recensmntului de circulaie;
pkr = coeficient de evoluie al vehiculelor din grupa k, corespunztor anului de dare n
exploatare a drumului, anul R, stabilit prin interpolare;
pkf= coeficientul de evoluie al vehiculelor din grupa k, corespunztor sfritului
perioadei de perspectiv luat n consideraie (anul F), stabilit prin interpolare;
fek = coeficientul de echivalare al vehiculelor din grupa k n osii standard de 115 k
Tipul vehiculului
nk2005
pk2010
pk2025
pk2010 + pk2025
2
feK
nk2005
feK
pk2010+ pk2025
---------------
2
Autocamioane i
14
derivate cu 2 osii
Autocamioane i
derivate cu 3 i 4 7
osii
Autovehicule
articulate
0
Autobuze
Tractoare cu/fara
remorci si vehicule 35
speciale
Autocamioane cu
9
remorci
Total o.s.115kN
1.10
2.17
1,63
0,4
1.09
1.43
1.26
0,6
1.12
1.56
1.34
0,8
1.11
1.54
1.33
0,6
1.30
2.27
1.79
0,3
19
1.17
1.96
1.56
0,8
11
42
Nc = 365 x 10-6 x 15 x 1.00 x 44=
0,24 m.o.s.
TOTAL = 44 O.S.
Nc = 365 x 10-6 x 15 x 1.0 x 44 = 0,25 m.o.s.

II. Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard
Soluia de dimensionare a structurii rutiere existente se stabilete pentru sectoare
omogene de drum.
Structura rutier existent este caracterizat, pentru fiecare sector omogen de
drum, prin grosimea fiecrui strat rutier i prin caracteristicile de deformabilitate ale
materialelor din straturile rutiere i ale pmntului de fundare (modulul de elasticitate
dinamic, E, n MPa i coeficientul lui Poisson, ).
Tipurile de pmnt, conform STAS 1243/88, sunt prezentate n tabelul 1.
Repartiia tipurilor climaterice pe teritoriul rii este artat n harta din figura 1.
Regimul hidrologic se difereniaz astfel:
- regimul hidrologic 1, corespunztor condiiilor hidrologice favorabile,
conform STAS 1709/2;
- regimul hidrologic 2, corespunztor condiiilor hidrologice defavorabile notat
cu:
2a : pentru sectoare de drum situate n rambleu, cu nlimea
minim de 1,00 m.
2 b: pentru sectoare de drum situate n rambleu cu nlimea sub 1
m, la nivelul terenului, n profil mixt sau debleu
Tabel 1. Tipurile de pmnt pe baza clasificrii pmnturilor
Categoria
pmntului
Necoezive
P2
P3
Coezive
Clasificarea
pmnturilor conform
STAS 1243
Tipul
de
pmnt
P1
P4
P5
10...20
Granulozitatea
Argil
Praf
Nisip
%
%
%
Cu sau far fraciuni sub
0,5 mm
Cu fraciuni sub 0,5 mm
0...20
0...30
0...50
35...100
0...25
0...30
35...100
0...50
Pste 15
30...100
0...70
0...70
Indicele
de
plasticitate
Sub 10
Pietri cu nisip
Nisip prfos, nisip
argilos
Praf, praf nisipos, praf
argilos, praf argilos
nisipos
Argil, argil prfoas,
argil nisipoas, argil
prfoas nisipoas
Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic sunt prezentate n tabelul 2:

Tipul
climateric
Regimul
hidrologic
1
I
2a
2b
1
II
2a
2b
1
III
2a
2b
Coeficientul lui
Poisson,
P1
P2
Tipul pmntului
P3
E, MPa
70
65
90
80
90
80
0,27
0,30
80
70
65
100
P4
60
0,30
80
P5
80
75
70
80
70
70
55
80
50
65
0,35
0,42
b. Stabilirea valorii modulului de elasticitate dinamic al pmntului de fundare

Tipul climateric II
Regim hidrologic 2b
Tipul pmntului P4
=> Ep = 70 MPa
3.1. Alegerea alctuirii sistemului rutier. Pentru tip de pamant P4

Sistemul rutier luat in calcul are urmtoarele caracteristici:
- strat din uzur din beton asfaltic BA16
- strat de legtur din binder BADPC25
- strat de baza din piatra sparta
- strat de fundatie din balast
- pamint P4
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
Denumirea materialului din strat

Beton asfaltic pentru strat de uzura
Beton asfaltic pentru strat de legatura
Strat de piatra sparta
Fundaie din balast
Pmnt P4
h
(cm)
4
5
12
20
E
(MPa)
3600
3000
500
152
70
0,35
0,35
0,25
0,27
0,35
Valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic al balastului (Eb) se

stabilete cu relaia:
Eb= 0,20 hb 0,45 x Eo, (MPa),
unde:
hb = grosimea stratului de balast, n mm;
Eo = modulul de elasticitate dinaic al pmntului de fundare, n MPa.
Eb= 0,20 x 200 0,45 x 70 = 152 MPa
Analiza structurii rutiere ranforsat la solicitarea osiei standard comport calculul
cu programul CALDEROM al urmtoarelor componente ale deformaiei:
- deformaia specific orizontal de ntindere la baza straturilor bituminoase (r),
n microdeformaii;
- deformaia specific vertical de compresiune, la nivelul patului drumului (z),
n microdeformaii
r1 = 0 cm
r2 = 0 cm
z1 = 9cm
z2 = 41 cm
DRUM: Modernizare drumuri de acces, drumuri agricole de exploatatie, Comuna

ODOBESTI
Sector omogen: drumuri locale
Parametric problemei sunt
Sarcina .................
Presiunea pneului
Raza cercului
57.50
kN
0.625 MPa
17.11 cm
Stratul 1: Modulul
3600. MPa,
Coeficientul Poisson .350, Grosimea
4.00 cm
Stratul 2: Modulul
3000. MPa,
5.00 cm
Stratul 3: Modulul
500. MPa,
12.00 cm
Stratul 4: Modulul
152. MPa,
20.00 cm
Stratul 5: Modulul
70. MPa,
Coeficientul Poisson
R E Z U L T A T E:
DEFORMATIE
.350 si e semifinit
DEFORMATIE
RADIALA
VERTICALA
cm
cm
microdef
microdef
.0
-9.00
.232E+03
-.326E+03
.0
9.00
.232E+03
-.767E+03
.0
-41.00
321E+03
-.523E+03
.0
41.00
321E+03
-.828E+03
Stabilirea comportrii sub trafic a structurii rutiere

1. Criteriul deformaiei specifice de ntindere admisibil la baza structurilor
bituminoase.
Acest criteriu este respectat dac rata de degradare la oboseal (R.D.O) are o
valoare mai mic sau egal cu RDOadm = 1.00 pentru drumuri comunale
Nc
RDO = -----Nadm
n care:
Nc = traficul de calcul, n osii standard de 115 kN, n m.o.s.
Nc = 0, 10 m.o.s.
Nadm = numrul de solicitri admisibile care se calculeaz cu relaiile:
Nadm = 4, 27 x 108 x r-3, 97(m.o.s) pentru drumuri cu trafic de calcul mai mare de 1
m.o.s. (1 x 106o.s 115).
Nadm = 24, 5 x 108 x r-3, 97(m.o.s) pentru drumuri cu trafic cel mult 1 m.o.s. (1 x 106
o.s. 115).
Nadm = 24, 5 x 108 x 232-3,97 = 1.00 m.o.s.
0,25
RDO = ------- = 0, 25< RDOadm = 1.00
1.00
2. Criteriul deformaiei specifice de ntindere admisibil la nivelul pmntului de
fundare.
z zadm
z = deformaia specific vertical de compresiune la nivelul pmntului de
fundare, rezultat din programul CALDEROM.
zadm = deformaia specific vertical de compresiune la nivelul pmntului de
fundare, n microdeformaii, calculat cu relaia:
zadm = 600 x Nc-0,28 = 600 x 0,25-0,28 = 884,0 microdef.
z = 828 < zadm = 884 microdef.
3.2. Alegerea alctuirii sistemului rutier. Pentru tip de pamant P5

Sistemul rutier luat in calcul are urmtoarele caracteristici:
- strat din uzur din beton asfaltic BA16
- strat de legtur din binder BADPC25
- strat de baza din piatra sparta
- strat de fundatie din balast
- pamint P5
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
Denumirea materialului din strat

Beton asfaltic pentru strat de uzura
Beton asfaltic pentru strat de legatura
Strat de piatra sparta
Fundaie din balast
Pmnt P5
h
(cm)
4
5
12
20
E
(MPa)
3600
3000
500
152
70
0,35
0,35
0,25
0,27
0,35
Valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic al balastului (Eb) se

stabilete cu relaia:
Eb= 0,20 hb 0,45 x Eo, (MPa),
unde:
hb = grosimea stratului de balast, n mm;
Eo = modulul de elasticitate dinaic al pmntului de fundare, n MPa.
Eb= 0,20 x 200 0,45 x 70 = 152 MPa
Analiza structurii rutiere ranforsat la solicitarea osiei standard comport calculul
cu programul CALDEROM al urmtoarelor componente ale deformaiei:
- deformaia specific orizontal de ntindere la baza straturilor bituminoase (r),
n microdeformaii;
- deformaia specific vertical de compresiune, la nivelul patului drumului (z),
n microdeformaii
r1 = 0 cm
r2 = 0 cm
z1 = 9cm
z2 = 41 cm
DRUM: Modernizare drumuri de acces, drumuri agricole de exploatatie, Comuna

ODOBESTI
Parametric problemei sunt
Sarcina .................
Presiunea pneului
Raza cercului
57.50
0.625 MPa
17.11 cm
kN
Stratul 1: Modulul
3600. MPa,
4.00
Stratul 2: Modulul
3000. MPa,
5.00
Stratul 3: Modulul
500. MPa,
12.00
Stratul 4: Modulul
152. MPa,
20.00
Stratul 5: Modulul
70. MPa,
cm
cm
cm
cm
R E Z U L T A T E:
R
z
cm
cm
.0
.0
.0
.0
.0
.0
-9.00
9.00
-9.00
9.00
-41.00
41.00
Coeficientul Poisson .420 si e semifinit
sigma r
MPa
.879E+00
.331E-01
.879E+00
.331E-01
.498E-01
.132E-02
epsilon r epsilon z
microdef microdef
.233E+03
.233E+03
.233E+03
.233E+03
.335E+03
.335E+03
-.327E+03
-.767E+03
-.327E+03
-.767E+03
-.532E+03
-.787E+03
Stabilirea comportrii sub trafic a structurii rutiere

1. Criteriul deformaiei specifice de ntindere admisibil la baza structurilor
bituminoase.
Acest criteriu este respectat dac rata de degradare la oboseal (R.D.O) are o
valoare mai mic sau egal cu RDOadm = 1.00 pentru drumuri comunale
Nc
RDO = -----Nadm
n care:
Nc = traficul de calcul, n osii standard de 115 kN, n m.o.s.
Nc = 0, 10 m.o.s.
Nadm = numrul de solicitri admisibile care se calculeaz cu relaiile:
Nadm = 4, 27 x 108 x r-3, 97(m.o.s) pentru drumuri cu trafic de calcul mai mare de 1
m.o.s. (1 x 106o.s 115).
Nadm = 24, 5 x 108 x r-3, 97(m.o.s) pentru drumuri cu trafic cel mult 1 m.o.s. (1 x 106
o.s. 115).
Nadm = 24, 5 x 108 x 233-3,97 = 0.98 m.o.s.
0,25
RDO = ------- = 0, 26< RDOadm = 1.00
0.98
2. Criteriul deformaiei specifice de ntindere admisibil la nivelul pmntului de
fundare.
z zadm
z = deformaia specific vertical de compresiune la nivelul pmntului de
fundare, rezultat din programul CALDEROM.
zadm = deformaia specific vertical de compresiune la nivelul pmntului de
fundare, n microdeformaii, calculat cu relaia:
zadm = 600 x Nc-0,28 = 600 x 0,25-0,28 = 884 microdef.
z = 787 < zadm = 884 microdef.
c3) Traseul drumului

Traseul va fi pastrat cat mai aproape de cel existent, corectiile eventuale se vor
efectua pentru incadrarea elementelor geometrice ale drumului in prevederile STAS
863-85.
Se va realiza o lungime de 6.339,0 ml de drum de exploatatie in comuna
ODOBESTI cu sistem rutier nou ( suplu) .
c4) Dispozitive pentru scurgerea si evacuarea apelor pluviale
Pe traseul drumului exista o serie de podete transversale tubulare si dalate.
Majoritatea sunt colmatate si nu au protectii amonte si aval impotriva eroziunilor
- Se vor realize podete transversale tubular D = 600 mm, m de lungime 5, 7 m.
- Se vor realiza podete tubulare D=500 mm, 5m la racordurile cu drumurile laterale

Podetele laterale asigura tranzitul unui debit de 0,323mc/s, la declivitatea de 1%,
acoperitor pentru debitele posibile in rigole.
Pentru transportul apelor pluviale au fost proiectate rigole permeate si nepereate
pentru drum cu adancimea de 0, 4 m si panta taluzului de 2:3 spre acostament si 1:1 spre
taluz.
Impartirea investitiei pe obiecte:
Lucrari de drum drum de explotatie nr 1
01. Infrastructura drum
-terasamente pentru corectia traseului in plan si in profil longitudinal (excavatii,
umpluturi)
-strat de forma din amestec pamant 50% si refuz de ciur 50%
-strat de fundatie din balast de 20 cm grosime, (20 cm pe drumurile laterale)
-strat de baza din piatra sparta amestec optimal de 12 cm grosime
02. Suprastructura drum
-strat de binder de 5 cm grosime BADPC 25
-strat de uzura de 4 cm grosime Ba 16
-semnalizari si marcaje
03. Hidraulica drum
-santuri betonate 1.500, 00 ml
- santuri de pamant 3.400,00 ml
-podete laterale la drumuri laterale 9 bucati, D = 500 mm
-podete transversal 14 bucati, D = 600 mm
04. Amenajari protectia mediului si siguranta circulatiei
-Semnalizari si marcaje
- Semne de circulatie
Lucrari de drum drum de explotatie nr 2

01. Infrastructura drum
-terasamente pentru corectia traseului in plan si in profil longitudinal (excavatii,
umpluturi)
-strat de forma din amestec pamant 50% si refuz de ciur 50%
-strat de fundatie din balast de 20 cm grosime, (20 cm pe drumurile laterale)
-strat de baza din piatra sparta amestec optimal de 12 cm grosime
02. Suprastructura drum
-strat de binder de 5 cm grosime BADPC 25
-strat de uzura de 4 cm grosime Ba 16
-semnalizari si marcaje
03. Hidraulica drum
-santuri betonate 500, 00 ml
- santuri de pamant 1.000,00 ml
-podete laterale la drumuri laterale 1 bucati, D = 500 mm
-podete transversal 5 bucati, D = 600 mm
04. Amenajari protectia mediului si siguranta circulatiei
-Semnalizari si marcaje
- Semne de circulatie
2.3.DATE TEHNICE ALE INVESTIIEI
a) Zona i amplasamentul
3.00 m si 2 acostamente de cate 0,50 m, carosabilul fiind prevazut cu imbracaminte
Drumul de exploatatie nr 1 pleaca de la intersectia cu drumul national DN 2F
este identificat in inventarul domeniului public ca fiind DE 508 de DE 1087 si
asigura accesul catre proprietatile agricole aflate de o parte si de alta a drumului.
Terenurile agricole apartin SC AGROTIB S.R.L. PLOPANA care are in
exploatatie 180.0 ha, INTREPINDERE INDIVIDUALA OJOG EMANUEL care
are in exploatatie 50 ha, INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRISTEA
DUMITRU care are in exploatatie 30 ha, INTREPRINDERE INDIVIDUALA
BOTEZATU DANIEL care are in exploatatie 30 ha, precum si exploatatii
agricole individuale care au in exploatatie 127,0 ha . Toate aceste societati au
domeniu de activitate agricol. Deasemeni intalnim si societati precum S.C
ROMTELECOM, S.C E-ON MOLDOVA, S.C OCOLUL SILVIC TRAIAN (care
are in administrare 250,0 ha de fond forestier) care au domeniu de activitate non
agricol. Suprafata totala agricola deservita de drumul de exploatatie nr 1 este de
417,00 ha.
Drumul de exploatatie nr.1 este identificat ca fiind DE 508 de DE 1087

conform inventarului de drumuri al comunei.
Terenurile agricole au ca limita fizica la N fond forestier , la S impadurire
drum national DN 2F, la V drumul de exploatatie DE 1088 ( care nu este tratat in
cadrul documentatiei), la E drumul de exploatatie nr 2 indentificat ca fiin d DE
1145.
3.00 m cu si 2 acostamente de cate 0,50 m, carosabilul fiind prevazut cu imbracaminte
Drumul de exploatatie nr 2 pleaca de la intersectia cu drumul de
exploatatie nr 1 este identificat ca fiind DE 1145 si asigura accesul catre
proprietatile agricole aflate de o parte si de alta a drumului. Terenurile sunt
exploatatii agricole individuale. Suprafata agricola deservita de drumul de
exploatatie nr 1 este de 100,00 ha.
Deasemeni intalnim si societati precum S.C ROMTELECOM S.A , care are
domeniu de activitate non agricol
Drumul de exploatatie nr.2 este identificat ca fiind DE 1145 conform
inventarului de drumuri al comunei.
Terenurile agricole au ca limita fizica la N drumul de exploatatie nr 1 , la S
drumul national DN 2F, la V de exploatatie nr 1 identificat ca fiind DE 1087, la E
drumul de exploatatie agricola.
DRUMUL DE EXPLOATATIE NR 1
PLEACA DIN DRUMUL
NATIONAL 2F SI SE INCHIDE IN DRUMUL NATIONAL DN 2 F. ACEST
SEGMENT DE DRUM CARE REPREZINTA SI O RUTA ALTERNATIVA
PENTRU
TRAFICUL
AGRICOL,
SI
FACILITEAZA
ACCESUL
LOCUITORILOR DIN SATELE CIUTURESTI SI TISA SILVESTRI , SPRE
CENTRUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI LOCALITATEA ODOBESTI
RESPECTIV AL JUDETULUI BACAU SI ARE O LUNGIME DE 4.867,0 ML.
RUTA ALTERNATIVA PREIA TRAFICUL DE PE SECTORUL DE
DRUM NATIONAL DN 2 F PE O LUNGIME DE 7200 ML .
b) Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat
Terenul pe care se afla drumul este in proprietatea Comunei ODOBESTI
c) Situatia ocuparilor definitive de teren
Suprafata totala ocupata de lucrare va fi de 35.000 mp, reprezentand terenuri
extravilanul comunei ODOBESTI si apartine domeniul public aflat in administrarea
comunei ODOBESTI, cf celor specificate in avizul primarului nr 1106/11.05.2011
d) Studii de teren
Studiile geotehnice sunt anexate
Studiu topografic
S-au realizat masuratori topografice in teren pentru punerea in evidenta a
traseului drumului.
S-a determinat lungimea tronsonului de drum ce va fi modernizat precum si
ampriza acestuia. Traseul este precizat in continuare prin tabelul de coordonate locale
in care s-a facut ridicarea topo, precum si prin plansele anexate.
Toate plansele scara 1:500 sunt anexate.
e) Caracteristici principale ale constructiilor, variante constructive, recomandarea
variantei optime.
e1) Drum
Structura rutiera pe drumul modernizat se va realiza astfel:
-Strat de forma din amestec 50% pamant si 50 % refuz de ciur
-Strat defundatie din balast grosime 20 cm
-Strat de baza din piatra sparta de 12 cm grosime
-Strat de binder din beton asfaltic BADPC 25, de 5 cm grosime
-Strat de uzura din beton asfaltic BA 16, de 4 cm grosime
Pentru alegerea structurii rutiere exista 2 variante
-Structura rutiera supla
-Structura rutiera semirigida
A fost aleasa structura rutiera supla deoarece pentru realizarea acesteia, avand in
vedere clasa drumului se pot folosi agregate de clasa E si D, disponibile in zona (nu
sunt necesare agregate de cariera).
Elementele care caracterizeaza elementele profilului transversal tip sunt:
Drumul agricol de exploatatie nr 1 sat ODOBESTI , L = 4.867,00 ml:
- parte carosabila 3.00 de la Km 0+000 km 4+867,00
- profil transversal cu panta unica si panta acoperis de 2,50 %.
studiat (portiunea de drum cu sistem rutier suplu). Amenajarea drumurilor laterale in
pe o lungime medie de 20 ml
- se vor realiza podete tubulare in corpul drumului 600, de 5,0 m,10,0 (14buc) .
- santuri pereate (1.500 ml)
- santuri nepereate (3.400 ml)

Dispozitive de scurgere a apelor de suprafata
Pentru scurgerea apelor pluviale sunt necesare santuri si rigole protejate cu
beton sau de pamant, precum si podete transversale si laterale.
Lungimea santurilor betonate este de 1.500 ml, a santurilor de pamant de 3.400 ml .
Santurile se construiesc protejate sau nu in functie de declivitatea drumului si
debitul de apa care-l tranziteaza.
Podetele se vor realiza din tuburi circulare cu diametre de 500-600 mm precum
Aceasta solutie a fost aleasa datorita debitelor relativ mici precum si preluarii si
transmiterii avantajoase a eforturilor pe fundatii de catre structurile circulare.
Drumul agricol de exploatatie nr 2 sat ODOBESTI , L = 1.472 ml:
- parte carosabila 3.00 de la Km 0+000 la Km 0+1.472;
- profil transversal cu panta unica de 2,50 %.
studiat (portiunea de drum cu sistem rutier suplu). Amenajarea drumurilor laterale se
va realiza pe o lungime medie de 20 ml
- se vor realiza podete tubulare in corpul drumului 600, de 5,0 m, 7 (5buc) .
- santuri pereate (500 ml)
- santuri nepereate (1000 ml)
Dispozitive de scurgere a apelor de suprafata
Pentru scurgerea apelor pluviale sunt necesare santuri si rigole protejate cu
beton sau de pamant, precum si podete transversale si laterale.
Lungimea santurilor de pamant este de 500 ml iar cele betonate de 1000 ml.
Santurile se construiesc protejate sau nu in functie de declivitatea drumului si
debitul de apa care-l tranziteaza.
Podetele se vor realiza din tuburi circulare cu diametre de 500-600 mm precum
Aceasta solutie a fost aleasa datorita debitelor relativ mici precum si preluarii si
transmiterii avantajoase a eforturilor pe fundatii de catre structurile circulare.
f) Situaia existent a utilitilor i analiza acesteia
Investitia in modernizarea drumurilor agricole de exploatatie din cadrul
comunei ODOBESTI si nu necesita racordarea la utilitati (energie, apa,
telecomunicatii, etc) decat in faza de executie a lucrarilor pentru organizarea de
santier. Organizarea de santier cade in sarcina antreprenorului care va executa
lucrarile. Pentru organizarea de santier se va realiza proiect si se va solicita autorizatie
de construire.
g) Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

Scopul unei analize a strii mediului i a evalurii impactului asupra strii
iniiale a mediului, este acela de a servi la luarea deciziilor.
Prin evaluarea impactului asupra mediului (EIM) a proiectului pentru investiia
Modernizare drumuri de acces, drumuri agricole de exploatatie, Comuna
ODOBESTI , Judetul Bacau, se ofer posibilitatea de a se lua n considerare
aspectele de mediu, nainte de a fi luat decizia final privind componentele
proiectului de construire a drumului.
Pentru a prevedea care va fi impactul trebuie s se cunoasc asupra cror factori
de mediu se va aciona sau care sunt factorii de mediu care vor fi afectai, att pe
perioada de execuie, ct i pe perioada de funcionare a obiectivului propus a fi
realizat.
Analiza strii iniiale a mediului i evaluarea impactului asupra mediului se
realizeaza n conformitate cu prevederile Directivei nr.97/11/EEC din 3 martie 1997 ce
amendeaz Directiva nr.85/337/EEC precum i cu prevederile legislaiei romneti.
Pe timpul executiei, impactul asupra componentilor mediului se manifesta prin:
- Scoaterea temporara din circuitul economic a unor zone cu terenuri necesare
santierului de constructii, etc;
- Circulatia intensa a echipamentului de constructii in zonele de lucru pentru
transportul materialelor si a prefabricatelor, executia terasamentelor, turnarea
betonului, asternerea asfaltului etc
- Functionarea statiilor de beton, bazele echipamentului, diferite ateliere de
mentinere si de reparatii, depozite pentru materiale si combustibili, tabere de
santier, etc;
- Exploatarea pamntului din gropile de imprumut si a carierelor de agregate;
- Suspendarea si devierea temporara a traficului de pe drumul comunal
- Cresterea poluarii fonice, continutul de particule in suspensie (praf) si noxe,
erodarea si degradarea terenului, in general in zonele unde functioneaza santierele
de constuctii;
Impactul lucrarilor de reabilitare pe perioada de executie depinde in principal de
marimea lucrarilor de constructii si de modul in care acestea sunt conduse.
In timpul perioadei de functionare poluarea mediului datorata circulatiei pe
drum se reduce fata de situatia actuala
Trebuie mentionat faptul ca, in general, lucrarile de modernizari de drumuri
schimba favorabil impactul asupra mediului.
Riscul accidentelor si a poluarii accidentale se reduce, datorita echipamentelor
performante si a sistemelor de protectie si avertizare
n principiu, studiul privind evaluarea impactului asupra mediului trateaza
urmtoarele aspecte:
- soluii de integrare ct mai fireasc n planurile de dezvoltare locale,
regionale i naionale, colabornd n acest sens cu Consiliul Judeean Bacau,
Primriile locale, Agenia de Dezvoltare Regional, Inspectoratul de
Protecia Mediului Bacau i Direcia Apelor Siret ;
- propunerea de soluii pentru ca impactul economic i cel social, inclusiv cel
asupra strii de sntate a factorului uman s fie pozitiv;
- definirea strii iniiale a mediului prin analize pe teren, prelevri de probe i

efectuarea cercetrilor de laborator privind aerul, solul, apa, ecosistemele
(flora, fauna), terenurile agricole etc.;
- analiza legislaiei specifice privind declararea monumentelor naturii i
siturilor arheologice, identificarea acestora pe teren; propuneri i soluii
pentru prezervarea acestor zone;
- evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, climei, utilizrii agricole a
terenurilor, precum i din punct de vedere al inconvenientelor pe perioada
construciei, al stresului conductorilor auto, al ncadrrii n peisaj;
- evaluarea impactelor cauzate de vibraii, zgomote n timpul nopii;
- msuri pentru refacerea i conservarea ecosistemului local, precum i alte
msuri compensatorii;
- propuneri i soluii pentru prevenirea eroziunii solului i sedimentrii, n
scopul eliminrii colmatrii sistemelor de drenaj i asigurrii stabilitii
solului sub efectul curenilor generai de scurgerea apelor de suprafa;
- msuri pentru prevenirea accidentelor care determin poluarea apelor,
aerului, solului i subsolului, att n timpul execuiei, ct i exploatrii;
- adoptarea de soluii pentru ca lucrrile s se ncadreze armonios n peisaj,
reducnd la minim sau chiar eliminnd impactul vizual negativ, innd seama
de topografia locului, traficul, existena vegetaiei etc.;
- prevederea de soluii pentru evitarea polurii surselor de alimentare cu ap, a
sistemelor de drenaj i de canalizare;
- stabilirea de msuri pentru diminuarea polurii aerului pe durata activitilor
de construcie ct i ulterior, n exploatare, pe grupe de zone ;
- prevederea de msuri n cadrul organizrilor de antier pentru ca efectele
poluante s fie ct mai reduse iar n final, dup dezafectare s fie refcut
situaia iniial a cadrului natural;
- elaborarea de soluii pentru refacerea ecologic a zonelor afectate de
deschiderea gropilor de mprumut, precum i a amplasamentului organizrii
de antier;
- prevederea de puncte sanitare mobile i un sistem de comunicare adecvat
prin care s fie asigurat o asisten sanitar eficient pentru personalul
constructorului;
- evaluarea riscurilor ecologice ce apar prin amenajrile propuse;
- identificarea implicrii rezidenilor locali n realizarea proiectului;
- identificarea factorilor de mediu necesar a fi monitorizai privind evoluia
calitii acestora i elaborarea unui plan de monitoring care s fie pus n
aplicare imediat dup terminarea execuiei lucrrilor.
Evaluarea impactului cuprinde :
a) descrierea strii iniiale a mediului
b) datele necesare identificrii i evalurii efectelor principale probabile ale
obiectivului proiectat asupra mediului nconjurtor
c) descrierea efectelor semnificative probabile, directe i indirecte ale
proiectului asupra mediului, att n faza de execuie i n cea de exploatare a
lucrrilor, pentru diferitele variante propuse
d) acolo unde sunt identificate efecte adverse semnificative, se vor descrie

msurile luate n considerare pentru evitarea, reducerea sau remedierea
acestor efecte, incluznd costurile aferente acestor msuri
e) propunerea variantei optime din punct de vedere al proteciei mediului
f) planul de monitoring a calitii factorilor de mediu posibil a fi afectai
O atenie deosebit va fi acordat stabilirii condiiilor existente de mediu i
limitelor zonei de analiz. Pentru evaluarea impactului s-a dentificat starea factorilor
de mediu din amplasament i din zona nvecinat, nainte de realizarea proiectului
pentru a exista termeni de comparaie pentru situaia care va rezulta n urma realizrii
proiectului. n acest scop se vor urmri urmtoarele aspecte ale strii iniiale a
mediului:
1. Topografia, geologia i geomorfologia
2. Apele de suprafa i subterane
3. Meteorologia i microclimatul pe anotimpuri
4. Principalele sisteme ecologice
5. Flora i fauna caracteristic terestr i acvatic
6. Speciile ameninate
7. Istoricul evenimentelor ecologice i naturale; de exemplu nflorirea algelor, nori
de praf, incendii, furtuni, inundaii i secet, eroziunea solului
8. Utilizarea prezent i tendinele de utilizare a terenurilor, de exemplu
agricultura, horticultura, silvicultura i exploatrile forestiere precum i
activitile recreative
9. Particularitile estetice
10.Infrastructura, de exemplu comunicaiile i transporturile
11.Obiective industriale, comerciale i rezideniale
12.Evidena i caracteristicile polurii aerului, apelor, solului i a polurii fonice
13.Caracteristici sociale, arheologice, istorice, culturale i religioase ale zonei
14.Orice caracteristic legat de sntatea public n zona afectat
15.Orice pericole sau riscuri asociate cu zona n studiu
16.Orice programe sau instrumente aplicabile de conservare a mediului
Prevederea impactului include analiza cauzelor majore ale modificrilor
mediului existent i determinarea efectelor probabile. Principalele etape ale prevederii
impactului (pozitiv sau negativ) vor fi urmtoarele:
a) identificarea activitilor ce se desfoar n cadrul realizrii proiectului i
care pot genera impact
b) identificarea resurselor i a receptorilor care pot fi afectai de ctre aceste
impacte
c) stabilirea nlnuirii evenimentelor sau a legturilor dintre cauz i efect
d) prevederea naturii probabile, a extinderii i a dimensiunii oricror modificri
sau efecte care se anticipeaz
e) evaluarea consecinelor oricrui impact identificat
f) stabilirea consecinelor poteniale (pozitive sau negative), care pot fi socotite
ca semnificative
Procesul de evaluare a impactului asupra mediului implic de obicei luarea n
considerare a semnificaiei unui impact dup un numr de criterii cum sunt:
extinderea i dimensiunea
efectul pe termen scurt sau termen lung

reversibilitatea sau ireversibilitatea
performana n raport cu standardele de calitate a mediului
sensibilitatea receptorului
compatibilitatea cu politicile de mediu
O atenie deosebit va fi acordat evalurii impactelor pentru diferite grupuri ce
pot fi afectate, precum copii, oameni la locul de munc, spitale, pietoni, bicicliti, ca i
asupra spaiilor comerciale, zonelor de agrement sau care prezint interes din punct de
vedere turistic, precum i a zonelor care prezint interes din punct de vedere al
conservrii biodiversitii.
Evaluarea impactului asupra mediului va cuprinde o serie de procedee specifice
fiecrei componente menionate anterior i va fi realizat att pentru faza de execuie
ct i pentru cea de exploatare a drumului
-Evaluarea impactului asupra calitii aerului
Pentru evaluarea calitii aerului vor fi luate n considerare informaiile din faza
de elaborare a studiului de fezabilitate i de alegere solutiei tehnologice. Evaluarea i
proiectarea constituie pri ale unui proces iterativ. Pentru evaluarea impactului
asupra calitii aerului, va fi aplicat urmtoarea metodologie:
-Se vor identifica pe o hart la sc. 1:25.000 sau 1:10.000 toate proprietile unde se
presupune o modificare a calitii aerului. Se vor lua n considerare numai
proprietile/zonele rezideniale situate la o distan de pn la 200 m de la traseul
respectiv.
Pentru perioada de execuie, se vor calcula emisiile specifice activitilor din
zona gropilor de mprumut, a organizrii de antier, traficului pe drumurile de acces i
se va evalua impactul acestora asupra factorilor de mediu, aezrilor umane, factorului
uman. Valorile obinute vor fi comparate cu valorile concentraiilor maxime admise
(CMA) prevzute de:
- Standardul naional pentru calitatea aerului (STAS 12574-87)
- Standardele de calitatea aerului din UE
- Valorile-ghid pentru calitatea aerului recomandate de Organizaia Mondial
a Sntii
- Valorile-ghid recomandate de Uniunea Internaional a Organizaiilor de
Cercetare a Pdurilor (IURFO) pentru protecia vegetaiei.
-Evaluarea impactului asupra calitii apelor
n studiu se analizeaza evacurile de ape uzate produse n urma scurgerilor
provenite din:
- organizarea de antier
- gropile de mprumut
- apele pluviale.
Dei, n general sunt prezeni aceiai poluani specifici, concentraia nregistrat
de acetia n apele evacuate poate varia ntre diferitele amplasamente i depinde i de
precipitaiile specifice n cadrul fiecrui amplasament, elemente care vor fi prezentate
n studiu. Pentru evaluarea gradului de poluare se va ine seama de calitatea apelor din
amonte de evacuare, posibilitile de diluie i viteza de amestec a apelor evacuate cu
apele din emisar. De asemenea, vor fi analizate sursele poteniale de contaminare a
scurgerilor de pe drum care sunt diverse i pot fi generate de lucrrile de construcie,
de trafic, de ntreinere, de scurgeri accidentale cauzate de accidente de circulaie,

precum i de depunerile din atmosfer.
Se va avea n vedere faptul c substanele poluante, considerate a avea cel mai
mare impact probabil asupra emisarilor sunt: substanele solide n suspensie,
hidrocarburile, metalele, pesticidele i ierbicidele, agenii utilizai pentru dezgheare,
ngrmintele, substanele rezultate din deversri accidentale precum i de la alte
surse cum ar fi depunerile din atmosfer.
n evaluarea impactului asupra calitii apelor se va analiza cu atenie
urmtoarele:
- caracteristicile acestor resurse supuse riscului (debit sezonier i anual etc.),
regimul precipitaiilor, posibilitile de stocare etc.;
- utilizarea n prezent a resurselor de ap: n scopuri menajere, comerciale,
industriale, agricole sau recreative;
- existena evacurilor de ap i a deversrilor, care ar putea fi determinante
pentru calitatea apelor, msuri de remediere deja adoptate sau proiectate;
- efecte asupra petilor, a vieii slbatice;
- efecte posibile ale proiectului asupra debitului apelor, a adncimii i limii
albiilor, a eroziunii malurilor, a ratei de sedimentare (n amonte i n aval) i
asupra turbulenei;
- istoricul polurii sau utilizrii necorespunztoare a resurselor de ap care au
afectat sntatea oamenilor sau au fost vtmtoare pentru animale, viaa
acvatic, psri sau peti.
De asemenea se va analiza modul n care organizarea de antier va influena
calitatea apelor din zon, iar execuia lucrrilor va influena asupra liberei scurgeri a
apelor pentru a se evita producerea de inundaii n zona de lucru.
La analiza impactului se va ine cont de prevederile NTPA 001/2002 din HG
188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n mediul
acvatic a apelor uzate, precum i de Ordinul MAPM nr.1146/2002 pentru aprobarea
Normativului privind obiectivele de referin pentru clasificarea calitii apelor de
suprafa.
- Evaluarea impactului referitor la condiiile geologice, hidrogeologice, soluri
i contaminarea acestora
Impactul asupra solurilor
Orice proiect care implic afectarea substanial a terenurilor trebuie s includ
n etapele sale de planificare un studiu al zonelor destinate dislocrii n care s se
descrie natura i valoarea lor din punct de vedere al mediului. De la aceast informaie
se poate dezvolta, reflectndu-se amploarea i tipul anticipat de afectare i degradare,
un plan de refacere a terenului dup ce s-a extras piatra sau nisipul i pietriul. Aceasta
nu nseamn c refacerea trebuie s re-creeze mediul original. Este puin probabil ca
acest lucru s fie posibil. n schimb, planificarea ar trebui s se axeze pe utilizarea
topografiei complete i a altor caracteristici ale excavaiilor pentru obinerea celor mai
bune rezultate. Astfel, refacerea poate implica schimbarea zonei n ceva destul de
diferit de starea sa original dar, totui, mult mbuntit fa de aceasta, dac nainte
fusese pur i simplu abandonat. O bun organizare de antier i ocuparea unor
suprafee ct mai reduse pot contribui de asemenea la protecia solului
O atenie deosebit va fi acordat aspectelor privind eroziunea solului,

fenomenelor de alunecare nregistrate n zon, pentru a se putea propune msuri
adecvate de prentmpinare/stopare a acestor fenomene. Este necesar s se realizeze un
inventar al tuturor surselor de poluare a solului din zona respectiv.
Pierderea total i degradarea solurilor agricole are un impact evident, dar acolo
unde solul fertil este excavat i depozitat n vederea reutilizrii, nivelul daunelor i
gradul de deteriorare a calitii solurilor va depinde de tipul de echipamente utilizate
n procesul de excavare, transport i manipulare, de condiiile meteorologice precum i
de modul de depozitare.
Crearea de cariere i gropi de mprumut necesit ndeprtarea pmntului
vegetal i a altor straturi de suprafa, fcnd terenul inaccesibil agriculturii, locuirii,
recreerii, punatului, etc., i expunnd solurile i rocile de sub ele la aciunea
soarelui, climei, vntului, etc.
Planurile de stabilire a surselor de nisip, pietri sau roc trebuie, bineneles, s se
ndrepte spre amplasamentele unde exist resursele dorite. Totui, trebuie avut n
vedere valoarea terenurilor marcate pentru a fi distruse, n special atunci cnd sunt
disponibile soluii alternative pentru procurarea materialelor de construcii.
Funciunile pierdute ale terenurilor includ utilizarea acestora ca terenuri
cultivabile sau de punat, pierderea zonelor rezideniale existente sau poteniale,
pierderea cherestelei dac este acoperit cu copaci, sau a capacitilor de paravnt i
pierderea capacitilor de prevenire a eroziunii, care duce la o mai mare probabilitate
de apariie a surprilor, a prafului purtat de vnt i a alunecrilor de teren.
-Evaluarea impactului provocat de zgomot
n evaluarea impactului vor fi identificate sursele de zgomot i nivelele
anticipate de zgomot exprimate n decibeli. Nivelul de zgomot va fi corelat cu distana,
punnd accentul pe nivelul de zgomot nregistrat dincolo de limitele amplasamentului
drumului, innd seama de variaia condiiilor meteorologice.
Va fi descris nivelul de zgomot, incidena i caracteristicile sale, particularitile
nregistrate n decursul zilei i a orelor de ntuneric. Pentru evaluarea nivelului de
zgomot se va utiliza indicele L 10 dB(A), care corespunde la media aritmetic a
nivelului de zgomot ce este depit pentru 10% din timp, pentru o perioad de timpp
dat, de regul 18 ore.Se va analiza acceptabilitatea zgomotului innd seama de
natura zonei nconjurtoare cum ar fi agricultura, spaii libere, spaii comerciale,
industriale sau rezideniale.
Pentru stabilirea msurilor de protecie mpotriva zgomotelor i vibraiilor se au
n vedere urmtoarele aspecte.
Identificarea zonelor sensibile la zgomot i vibraii, cauza sensibilitii;
Identificarea principalelor surse de zgomot locale;
Verificarea existenei unor reglementri locale n ceea ce privete nivelul de
zgomot i vibraiile, att n cursul zilei, ct i n cursul nopii.
La alegerea soluiilor de protecie mpotriva zgomotelor se va ine cont de de
factorul de mediu ce trebuie protejat, ncadrarea n peisaj a msurii propuse, efectele
obinute.
-Evaluarea impactului social
Impactul social va fi analizat din punct de vedere al consecinelor fizice i
psihice produse de eventuale exproprierii, al efectului asupra modificrilor valorii
proprietilor nvecinate, al potenialelor pierderi de patrimoniu natural cu valoare

pentru populaie, al efectului surplusului de maini. Pierderea fiecrui tip de teren
poate provoca un impact considerabil asupra mediului. Amploarea i intensitatea
acestor impacturi depinde de valoarea unic a fiecrui tip de zon i de msura n care
alte amplasamente le pot nlocui n mod corespunztor. Mutarea involuntar a
populaiei trebuie vzut ca un impact asupra mediului. Dei se ncearc s se dea o
anumit valoare pierderilor avute n utilizarea terenurilor i ntreruperilor asociate
mutrilor este important s se realizeze c aceasta nu poate avea dect succese minore
datorit ataamentului emoional de aceste terenuri i mprejurimi.
Trebuie s se examineze cu atenie toate nevoile comunitii n noul
amplasament n care este mutat. Alimentarea cu ap, canalizarea, electricitatea,
drumurile, combustibilul, serviciile sociale i colile sunt exemple tipice pentru cele
mai importante necesiti ale comunitii. Mutarea involuntar trebuie s includ
analizarea cu atenie a cererii de locuri de munc.
De asemenea, se va analiza efectul proiectului n privina crerii de noi locuri de
munc, att n perioada de execuie ct i ulterior n exploatare ntreinere.
-Evaluarea impactului asupra sntii
Pe baza datelor statistice se va prezenta evoluia demografic a zonei i
perspectivele pentru urmtorii ani. Cunoaterea densitii populaiei totale (loc/km2)
permite evaluarea ulterioar a efectelor sociale i economice produse de lucrarea
propus. Este indicat ca structura populaiei s fie prezentat pe clase de vrst i sex.
De la autoritile abilitate se vor obine informaii privind starea de sntate a
populaiei, mai ales n ceea ce privete bolile profesionale i cele cauzate de poluare.
Proiectul va fi analizat i prezentat i din punct de vedere al riscurilor ce le
prezint pentru sntatea comunitilor aflate att n imediata apropiere ct i la
distan de drum, pe timp scurt sau o perioad mai lung, fie direct sau indirect. Acest
aspect este corelat cu emisiile ce influeneaz calitatea aerului sau a apei n
detrimentul sntii umane, att n mod direct ct i indirect, prin lanul alimentar. De
asemenea, se va evalua impactul asupra sntii din cauza scurgerilor eventualei
contaminri a terenurilor, a degajrilor de praf etc., a zgomotelor i vibraiilor
rezultate din circulaia vehiculelor.
-Evaluarea economic a msurilor de protecie a mediului
Cu toate c este greu s cuantifici valoarea unui mediu sntos, creterea
interesului oamenilor n legtur cu impactul asupra mediului i poteniala cretere a
riscurilor asupra sntii umane, calitii hranei a dus la creterea controlului asupra
mediului. Odat cu creterea cererii publice pentru elaborarea de regulamente n
vederea reducerii impactului asupra mediului i riscurilor asupra sntii, este
indicat gsirea de metode competitive din punct de vedere a costurilor, dar
ndeplinind toate cerinele referitoare la protecia mediului
SOCIETATEA COMERCIALA
PR. NR 13/2010 S.F.

Modernizare drumuri de acces, drumuri
agricole de exploatatie, comuna Odobesti,
judetul Bacau
"MOLDO ASIST PROIECT S.R.L. " B A C A U
ANTEEVALUARE nr 1
SISTEM RUTIER NOU DRUM DE
EXPLOATATIE NR 1, COMUNA ODOBESTI,
L=4.867,00,00 ML
Suprafata = 15.600,00 mp (inclusiv
drumuri laterale)
1. Terasamente (pretul cuprinde umpluturi mecanizate si manuale pentru realizare

profil drum, sapatun mecanizate si manuale pentru corectare profil transversal
drum, sapaturi mecanizate si transport pamant din depozit pentru realizare
umpluturi, compactarea si udarea umpluturilor, sapaturi mecanizate si transportul
pamantului necesar pentru umpluturi acostamente din depozit la lucrare,
asternerea si compactarea manuala a pamantului, udarea umpluturilor, finisare).
-
15.600,00 mp x 0.60 mc/mp = 9.360,00 mc
TOTAL = 9.360,00 mc
2. Strat de balast 20 cm (pretul cuprinde procurarea, transportul, punerea in
opera, compactarea, udarea si sporul la compactare de 1.311).
-
15.600 mp x 0.20 mc/mp x 1.311= 4.090,32 mc
TOTAL = 4.090,32 mc
3. Strat de piatra sparta 12 cm (pretul cuprinde procurarea, transportul, punerea
in opera, compactarea , udarea si sporul la compactare de 1.27).
-
15.600 mp x 0.12 mc/mp x 1.27= 2.377,44 mc
TOTAL = 2.377,44 mc
4. Strat de legatura BADPC 25 5 cm
punerea in opera, compactarea).
-
(pretul cuprinde procurarea, transportul,
15.600 mp x 0.05 mc/mp = 780,00 mc

15.600 mp x 0.019 to/mp = 296,40 to
780,00 mc x 2.40 to/mc = 1.872,00 to
TOTAL = 2.168,40 to
5. Strat de uzura Ba16 4 cm

in opera, compactarea).
-
(pretul cuprinde procurarea, transportul, punerea
15.600 mp x 0.04 mc/mp = 624,00 mc

624,00 mc x 2.40 to/mc = 1.497,60 to
TOTAL = 1.497,60 to
6. Curatare + amorsare suprafata
(pretul cuprinde curatarea, procurarea,
transportul, punerea in opera a materialului pentru amorsaj).
-
15.600 mp x 2 = 31.200,00 mp
TOTAL = 31.200 mp
7. Piloti de dirijare circulatie in scopul asigurarii fluientei traficului, si
semnalizare rutiera (pretul cuprinde , procurarea, transportul, punerea in opera
si asigurarea continuitatii traficului).
-
4 piloti
TOTAL = 4 piloti
Verificat,
Ing. Gireada Sorin
Intocmit,
Ing. Mircea Iulian
PR. NR 13/2010 S.F.

judetul Bacau
ANTEEVALUARE nr 2
AMENAJARE ACOSTAMENTE , DRUM DE
EXPLOATATIE NR 1, COMUNA ODOBESTI
Suprafata totala acostamente: 4.900, 00 mp (inclusive drumuri laterale)
1.
Amenajare acostamente (pretul cuprinde taierea incarcatul transportul materialului

rezultat din taiere precum si amenajarea acostamentului).
- 4.900 mp
TOTAL = 4.900 mp
Verificat,
Ing. Gireada Sorin
Intocmit,
Ing. Mircea Iulian
PR. NR 13/2010 S.F.

judetul Bacau
ANTEEVALUARE nr 3
LUCRARI DE PODETE IN CORPUL
DRUMULUI, DRUM DE EXPLOATATIE
NR 1, COMUNA ODOBESTI
1 Podete tubulare 600, L= 5,00 m in corpul drumului ( pretul cuprinde sapaturi

mecanizate si manuale pentru realizare fundatie podet, indepartarea si transportul
pamantului excedentar, procurare transport si turnare beton in fundatie podet,
realizare strat suport din material pietros pentru fundatie podet, aprovizionare,
transport, depozitare, manipulare si montare tuburi prefabricate, cofrare si decofrare
camera cadere podet, procurare transport si turnare beton in fundatia si peretii
camerei de cadere, realizare hidroizilatie pe tuburile prefabricate, cofrare si decofrare
timpan, procurare transport si turnare beton in timpan, umpluturi din material granular
in jurul podetului pentru sistematizarea zonei)
-
13 buc
Total = 13 buc

- 1 buc
Total = 1 buc
Verificat,
Ing. Gireada Sorin
Intocmit,
Ing. Mircea Iulian
PR. NR 13/2010 S.F.

judetul Bacau
ANTEEVALUARE nr 4
LUCRARI DE PODETE LA DRUMURI
LATERALE, DRUM DE EXPLOATATIE
NR 1,COMUNA ODOBESTI
1 Podete tubulare 500, L= 5,00 m la drumuri laterale ( pretul cuprinde sapaturi

-
9 buc
Total = 9 buc
Verificat,
Ing. Gireada Sorin
Intocmit,
Ing. Mircea Iulian
PR. NR 13/2010 S.F.

judetul Bacau
ANTEEVALUARE nr 5
LUCRARI DE ASIGURAREA SCURGERII
APELOR PLUVIALE, DRUM DE
Lungime santuri 4.900,00 ml
1. Santuri pereate. (pretul cuprinde sapaturi manuale pentru corectarea profilului santului,
indepartarea si transportul pamantului excedentar, finisare taluz, procurare transport si
asternere pereu din beton, rostuire pereu).
- 1.500,00 ml
TOTAL = 1.500,00 ml
2. Santuri nepereate. (pretul cuprinde sapaturi manuale pentru corectarea profilului santului,
indepartarea si transportul pamantului excedentar, finisare taluz).
- 3.400,0 ml
TOTAL = 3.400 ml
Verificat,
Ing. Gireada Sorin
Intocmit,
Ing. Mircea Iulian
PR. NR 13/2010 S.F.

judetul Bacau
ANTEEVALUARE nr 6
SIGURANTA CIRCULATIEI, DRUM DE
1. Confectionarea , transportul , montarea indicatorilor Kilometrici

- Indicatoare kilometrice - 4 buc
-
Total = 4 buc
2. Confectionarea , transportul , montarea indicatorilor hectometrici

- Indicatoare hectometrice - 48 buc
-
Total = 48 buc
3. Confectionarea , transportul , montarea indicatorilor de circulatie

- Indicatoare tringhiulare - 15 buc
- Indicatoare dreptunghiulare 15 buc
- Indicatoare patrate 15 buc
- Indicatoare hexagonale 15 buc
Total indicatoare = 60 buc
- Stalpi metalici pentru montarea indicatoarelor de circulatie, procurare, transport,
montare - 30 buc
Total = 30 buc
4. Realizarea de marcaje rutiere cu vopsea ( marcaj longitudinal si transversal).

- Lungime drum 4.867,00 ml
- Total = 4.867 Km x 1.500 lei/Km = 7.300,50 lei
TOTAL 4 = 4.867 km
5. Semnalizare rutiera si asigurarea circulatiei continue in timpul executiei lucrarilor cu

piloti de circulatie
- 4 buc
- Total = 4 buc
TOTAL 5 = 4 buc
Verificat,
Ing. Gireada Sorin
Intocmit,
Ing. Mircea Iulian
PR. NR 13/2010 S.F.

judetul Bacau
ANTEEVALUARE nr 7
SISTEM RUTIER NOU DRUM DE
EXPLOATATIE NR 7, COMUNA ODOBESTI,
L=1.472,00 ML
Suprafata = 4.600,00 mp (inclusiv
drumuri laterale)
1. Terasamente (pretul cuprinde umpluturi mecanizate si manuale pentru realizare

profil drum, sapatun mecanizate si manuale pentru corectare profil transversal
drum, sapaturi mecanizate si transport pamant din depozit pentru realizare
umpluturi, compactarea si udarea umpluturilor, sapaturi mecanizate si transportul
pamantului necesar pentru umpluturi acostamente din depozit la lucrare,
asternerea si compactarea manuala a pamantului, udarea umpluturilor, finisare).
-
4.600,00 mp x 0.60 mc/mp = 2.760,00 mc
TOTAL = 2.760,00 mc
2. Strat de balast 20 cm (pretul cuprinde procurarea, transportul, punerea in
opera, compactarea, udarea si sporul la compactare de 1.311).
-
4.600 mp x 0.20 mc/mp x 1.311= 1.206,12 mc
TOTAL = 1.206,12 mc
3. Strat de piatra sparta 12 cm (pretul cuprinde procurarea, transportul, punerea
in opera, compactarea , udarea si sporul la compactare de 1.27).
-
4.600 mp x 0.12 mc/mp x 1.27= 701,04 mc
TOTAL = 701,04 mc
4. Strat de legatura BADPC 25 5 cm
punerea in opera, compactarea).
-
(pretul cuprinde procurarea, transportul,
4.600 mp x 0.05 mc/mp = 230,00 mc

4.600 mp x 0.019 to/mp = 87,40 to
230,00 mc x 2.40 to/mc = 552,00 to
TOTAL = 639,40 to
5. Strat de uzura Ba16 4 cm

in opera, compactarea).
-
(pretul cuprinde procurarea, transportul, punerea
4.600 mp x 0.04 mc/mp = 184,00 mc

184,00 mc x 2.40 to/mc = 441,60 to
TOTAL = 411,60 to
6. Curatare + amorsare suprafata
(pretul cuprinde curatarea, procurarea,
transportul, punerea in opera a materialului pentru amorsaj).
-
4.600 mp x 2 = 9.200,00 mp
TOTAL = 9.200 mp
7. Piloti de dirijare circulatie in scopul asigurarii fluientei traficului, si
semnalizare rutiera (pretul cuprinde , procurarea, transportul, punerea in opera
si asigurarea continuitatii traficului).
-
4 piloti
TOTAL = 4 piloti
Verificat,
Ing. Gireada Sorin
Intocmit,
Ing. Mircea Iulian
PR. NR 13/2010 S.F.

judetul Bacau
ANTEEVALUARE nr 8
AMENAJARE ACOSTAMENTE , DRUM DE
Suprafata totala acostamente: 1.500, 00 mp (inclusive drumuri laterale)
1.
Amenajare acostamente (pretul cuprinde taierea incarcatul transportul materialului

rezultat din taiere precum si amenajarea acostamentului).
- 1.500 mp
TOTAL = 1.500 mp
Verificat,
Ing. Gireada Sorin
Intocmit,
Ing. Mircea Iulian
PR. NR 13/2010 S.F.

judetul Bacau
ANTEEVALUARE nr 9
LUCRARI DE PODETE IN CORPUL
DRUMULUI, DRUM DE EXPLOATATIE
NR 2, COMUNA ODOBESTI

- 4 buc
- Total = 4 buc
-
1 buc
Total = 1 buc
Verificat,
Ing. Gireada Sorin
Intocmit,
Ing. Mircea Iulian
PR. NR 13/2010 S.F.

judetul Bacau
ANTEEVALUARE nr 10
LUCRARI DE PODETE LA DRUMURI
LATERALE, DRUM DE EXPLOATATIE
NR 2,COMUNA ODOBESTI
1 Podete tubulare 500, L= 5,00 m la drumuri laterale ( pretul cuprinde sapaturi

-
1 buc
Total = 1 buc
Verificat,
Ing. Gireada Sorin
Intocmit,
Ing. Mircea Iulian
PR. NR 13/2010 S.F.

judetul Bacau
ANTEEVALUARE nr 11
LUCRARI DE ASIGURAREA SCURGERII
APELOR PLUVIALE, DRUM DE
Lungime santuri 1.450,00 ml
1. Santuri pereate. (pretul cuprinde sapaturi manuale pentru corectarea profilului santului,
indepartarea si transportul pamantului excedentar, finisare taluz, procurare transport si
asternere pereu din beton, rostuire pereu).
- 500,00 ml
TOTAL = 500,00 ml
2. Santuri nepereate. (pretul cuprinde sapaturi manuale pentru corectarea profilului santului,
indepartarea si transportul pamantului excedentar, finisare taluz).
- 1.000,0 ml
TOTAL = 1.000 ml
Verificat,
Ing. Gireada Sorin
Intocmit,
Ing. Mircea Iulian
PR. NR 13/2010 S.F.

Modernizare drumuri acces, drumuri
judetul Bacau
ANTEEVALUARE nr 12
SIGURANTA CIRCULATIEI, DRUM DE
1. Confectionarea , transportul , montarea indicatorilor Kilometrici

- Indicatoare kilometrice - 1 buc
- Total = 1 buc
TOTAL 1 = 1 buc
2. Confectionarea , transportul , montarea indicatorilor hectometrici
- Indicatoare hectometrice - 14 buc
- Total = 14 buc
TOTAL 2 = 14 buc
3. Confectionarea , transportul , montarea indicatorilor de circulatie
- Indicatoare tringhiulare - 2 buc
- Indicatoare dreptunghiulare 2 buc
- Indicatoare patrate 2 buc
- Indicatoare hexagonale 2 buc
Total indicatoare = 8 buc
Total = 8 semne
Stalpi metalici pentru montarea indicatoarelor de circulatie, procurare, transport,
montare - 4 buc
Total = 4 buc
4. Realizarea de marcaje rutiere cu vopsea ( marcaj longitudinal si transversal).

- Lungime drum 1.472 ml
- Total = 1.472 Km
TOTAL 4 = 1,472 km
5. Semnalizare rutiera si asigurarea circulatiei continue in timpul executiei lucrarilor cu
piloti de circulatie
- 4 buc
- Total = 4 buc
TOTAL 5 = 4 buc
Verificat,
Ing. Gireada Sorin
Intocmit,
Ing. Mircea Iulian
ESTIMRI PRIVIND FORA DE MUNC OCUPAT PRIN REALIZAREA

PROIECTULUI
NUMR DE LOCURI DE MUNC CREATE N FAZA DE EXECUIE 15
locuri de munc
Se estimeaz crearea temporar ( maxim 16 luni) n timpul execuiei lucrrilor a unui
numr de 15 locuri de munc
6 muncitori calificai - buldozeriti
- macaragiu
- constructori
9 muncitori necalificai deservire
NUMR DE LOCURI DE MUNC CREATE N FAZA DE OPERARE 2 loc de
munc
Dup punerea n funciune a obiectivului pn la preluarea i exploatarea de ctre
un operator local sau judeean sistemul de drum va fi deservit de :
6 muncitori pe perioada de iarn 15 noiembrie -15 martie
cotele salariale aferente i taxele fiind incluse n structura preului de cost.
ACORDURI I AVIZE
Acorduri i avize emise de organele n drept potrivit legislaiei n vigoare privind:
Avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea i oportunitatea
realizrii investiiei
Certificat de urbanism
Avizele privind asigurarea utilitilor ( energie electric, gaz metan,
telecomunicaii, etc)
Acordurile i avizele pentru protecia mediului i a apelor
Alte avize pe specialiti, stabilite conform dispoziiilor legale
Director
Ing Gireada Sorin
ef Proiect,
Ing Gireada Sorin

SF Parte Scrisa DL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SF Parte Scrisa DL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BENEFICIAR

PROIECTANT : SC MOLDO ASIST PROIECT S.R.L. BACAU

ing. GIREADA SORIN

Ing. MIRCEA IULIAN

S.C. MOLDO ASIST PROIECT

MODERNIZARE DRUMURI DE ACCES

1.1. Denumirea investiiei: Modernizare drumuri de acces, drumuri agricole de

Comuna este situat n partea de nord-vest a Colinelor Tutovei, n zona de contact cu

ianuarie cu temperature medie de -4.1 0 C, rezultand o amplitudine termica anuala de 25.20 C.

Proiectele de perspectiv ale comunei prevd n special reabilitarea

a) Concluziile privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii

- prezenta rosturilor la imbracamintea rigida ar fi prima degradare a structurii

Terenurile agricole au ca limita fizica la N fond forestier , la S impadurire

- semnalizare rutiera prin montarea a 608 semne de circulatie si realizare de marcaj

Profilul longitudinal va fi realizat n concordan cu normele n vigoare

I. Stabilirea traficului de calcul;

Nc = 365 x 10-6 x 15 x 1.00 x 44=

Nc = 365 x 10-6 x 15 x 1.0 x 44 = 0,25 m.o.s.

Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic sunt prezentate n tabelul 2:

b. Stabilirea valorii modulului de elasticitate dinamic al pmntului de fundare

3.1. Alegerea alctuirii sistemului rutier. Pentru tip de pamant P4

Denumirea materialului din strat

Valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic al balastului (Eb) se

DRUM: Modernizare drumuri de acces, drumuri agricole de exploatatie, Comuna

Sector omogen: drumuri locale

Parametric problemei sunt

Coeficientul Poisson .350, Grosimea

Coeficientul Poisson .350, Grosimea

Coeficientul Poisson .250, Grosimea

Coeficientul Poisson .270, Grosimea

Stabilirea comportrii sub trafic a structurii rutiere

3.2. Alegerea alctuirii sistemului rutier. Pentru tip de pamant P5

Denumirea materialului din strat

Valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic al balastului (Eb) se

DRUM: Modernizare drumuri de acces, drumuri agricole de exploatatie, Comuna

Parametric problemei sunt

Coeficientul Poisson .350, Grosimea

Coeficientul Poisson .350, Grosimea

Coeficientul Poisson .250, Grosimea

Coeficientul Poisson .270, Grosimea

Coeficientul Poisson .420 si e semifinit

Stabilirea comportrii sub trafic a structurii rutiere

c3) Traseul drumului

- Se vor realiza podete tubulare D=500 mm, 5m la racordurile cu drumurile laterale

Lucrari de drum drum de explotatie nr 2

Drumul de exploatatie nr.1 este identificat ca fiind DE 508 de DE 1087

- semnalizare rutiera prin montarea a 60 semne de circulatie si realizare de marcaj

g) Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

- definirea strii iniiale a mediului prin analize pe teren, prelevri de probe i

d) acolo unde sunt identificate efecte adverse semnificative, se vor descrie

efectul pe termen scurt sau termen lung

de trafic, de ntreinere, de scurgeri accidentale cauzate de accidente de circulaie,

O atenie deosebit va fi acordat aspectelor privind eroziunea solului,

proprietilor nvecinate, al potenialelor pierderi de patrimoniu natural cu valoare

PR. NR 13/2010 S.F.

"MOLDO ASIST PROIECT S.R.L. " B A C A U

1. Terasamente (pretul cuprinde umpluturi mecanizate si manuale pentru realizare

15.600,00 mp x 0.60 mc/mp = 9.360,00 mc

15.600 mp x 0.20 mc/mp x 1.311= 4.090,32 mc

15.600 mp x 0.12 mc/mp x 1.27= 2.377,44 mc

(pretul cuprinde procurarea, transportul,

15.600 mp x 0.05 mc/mp = 780,00 mc

5. Strat de uzura Ba16 4 cm