Toxiinfectia alimentara

1. DEFINIIE
Boli acute plurietiologice de cauza toxica sau infectioasa, aparute dupa consumul unor alimente
contaminate cu microorganisme sau toxinele lor.
2. CLASIFICARE
TA produse de bacterii ce contin endotoxine, n care intervine elementul toxic si cel infectios;
TA produse de toxine preformate n aliment, n care intervine numai elementul toxic (infectia stafilococica);

TA produse de o multiplicare exagerata a unor germeni (bacilus cereus, proteus, etc.).

3. ETIOLOGIE
30-60% din TA sunt produse de Salmonella;
20-30% din TA sunt produse de stafilococi enterotoxici;
Alte TA sunt cele produse de: Enterobacteriaceae (Shigella, Proteus, Escherichia coli),
Bacilaceae (Bacilus subtilis, cereus, anthracis, Clostridium
botulinum, perfringens),
Pseudomonaceae, Streptococi (fecalis, viridans, piogenes), Vibrionaceae (Vibrio parahemoliticus).
4. MANIFESTRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
Afectiunea evolueaza endemic sporadic, sau n focare epidemice mai ales n colectivitati. Epidemiile
survin mai ales n perioada calda a anului.
5. DIAGNOSTIC POZITIV
5. 1. DIAGNOSTIC CLINIC
Toxiinfectia alimentara cu salmonella
Incubatie: 12-36 ore, cu limite ntre 4-48 ore.
Debut: brusc sau brutal cu stare de rau general, astenie, cefalee, ameteli, greata, varsaturi, colici
abdominale. Starea generala se altereaza rapid, tegumentele sunt reci, palide, desi febra ajunge 3940C n cteva ore.
Perioada de stare: Pot persista varsaturile si apar scaune diareice frecvente, abundente,
apoase, galben-verzui sau verzi, cu aspect de ''piure de mazare''. Febra creste n continuare, bolnavii
prezinta herpes labial, acuza mialgii. Pierderile lichidiene prin varsaturi si scaune determina instalarea

sindromului acut de deshidratare, prabusire tensionala (soc infectios) care se nsoteste de oligurie. si
n perioada de stare persista si chiar se accentueaza sindromul neurologic cu cefalee, ameteli,
somnolenta sau agitatie, cu sau fara semne de iritatie meningeana.
Toxiinfectia alimentara cu stafilococ
Este determinata de stafilococul enterotoxic care contamineaza anumite alimente (lapte, telemea,
crema) si produce enterotoxine termorezistente.
Incubatie: 30 minute-4 ore.
Debut: brutal cu greturi, varsaturi, cefalee, ameteli, scaune diareice apoase. De obicei, nu apare
febra.
Perioada de stare: se mentine simptomatologia din prodrom, starea generala se altereaza, se
prabuseste tensiunea arteriala, apar semne de deshidratare acuta, oligurie prin insuficienta renala
functionala.
5.2. DIAGNOSTIC DE LABORATOR
A.

Diagnosticul modificarilor hidroelectrolitice

hiponatremie,
hipocloremie,
hipopotasemie,
acidoza metabolica compensata,
cresterea creatininei si ureei serice la pacientii cu grade de insuficienta renala acuta functionala,
hipoglicemie (neobligatorie).
B. Diagnostic hematologic
leucocitoza cu neutrofilie n unele cazuri,
cresterea hematocritului, ca semn al deshidratarii.
C.

Diagnostic bacteriologic

Produse patologice: materii fecale (din scaunul emis prin sonda Nelaton din rect), lichid de voma, snge
(hemoculturile pot fi pozitive la 3-5 % din cazuri, mai ales la copii si vrstnici, sau la pacientii
imunodepresivi, la care evolutia de tip invaziv este mai frecventa).
n focarele mai mari, familiale, sau dupa consumul unor alimente din alimentatia publica (cantine, bufete,
restaurante sau colectivitati festive, etc.) se vor cerceta si alimentele date n consum.

1.

Coproculturile se vor face de la nceput pe mai multe medii selective, orientate dupa
probabilitatea unor anumiti agenti patogeni.

2.

Culturi din lichidul de voma si din alimente (idem coproculturi).

3.

Hemoculturile se nsamnteaza doar pe mediu de bulion, att n baloane aerobe, ct si n

anaerobioza.

4.

Probe biologice: evidentierea enterotoxinei stafilococice prin administrarea unui extras din
scaun, lichid de voma sau direct a alimentului suspectat la pisoiul mic (animalul cel mai
sensibil la actiunea enterotoxinei), care se soldeaza cu o evolutie rapid letala.

Diagnosticul bacteriologic nu necesita confirmarea la fiecare dintre bolnavii din acelasi focar; avnd n vedere etiopatogenia
comuna, identificarea bacteriologica la un singur pacient permite acceptarea aceleasi etiologii pentru toti comesenii.

5.3. DATE EPIDEMIOLOGICE

Factorii epidemiologici principali
1. Rezervorul de infectie

omul cu infectii cutanate stafilococice sau infectii digestive de diferite etiologii;

purtatorii aparent sanatosi de stafilococ (5-40% din populatie);
animalele bolnave (mastita bovina), sau multiple specii de mamifere si pasari, rezervoare mai
ales de salmonelle;
solul contaminat cu germeni proveniti prin eliminarea materiilor fecale umane sau animale.
2. Transmiterea

indirecta, deobicei n stafeta, alimentele putndu-se contamina n diferite etape:productie,

transport, manipulare, n contact cu persoane infectate sau cu diferite elemente ale mediului extern,
inclusiv vectori
3. Receptivitate

generala, depinznd de doza infectanta, care este mai mica la copil

Indicele de contagiozitate este mare (95%) pentru Ta stafilococice si cu Salmonelle.
4. Imunitate

n general, nu este durabila

Profilaxie si combatere
1. Masuri fata de izvorul de infectie

depistare: ancheta epidemiologica, clinic, examene de laborator;

izolarea cazurilor, deobicei la domiciliu, numai cele grave necesitnd spitalizare;
declarare numerica, periodica; focarele cu 5 sau mai multe cazuri vor fi anuntate n ziua
depistarii, la compartimentele de epidemiologie locale;
purtatorii vor fi depistati prin examene bacteriologice, mai ales cei cu tulburari gastrointestinale,
cu piodermite, furuncule, rinofaringite; se va ncerca sterilizarea lor;
suspectii vor fi scosi din sectoarele cu posibil risc, li se efectueaza examene bacteriologice.
2. Masuri fata de caile de transmitere
se vor lua masuri de dezinfectie, dezinsectie, deratizare;
asanarea surselor de apa;
ndepartarea rezervoarelor de infectie animale;
prelucrarea corecta a alimentelor.
3. Masuri fata de receptivi
nu exista profilaxie specifica;
educatia sanitara a populatiei si mai ales a celor care manipuleaza produsele alimentare.
6. TRATAMENT
Tratamentul toxiinfectiei alimentare cu salmonella
Repaus si dieta cu alimentatie de tranzitie si revenire treptata la alimentatia obisnuita;
Antiemetice, pansamente gastrice;
Reechilibrarre hidro-electrolitica si acido-bazica;
Antibioterapie;
Corticoterapie n formele severe cu fenomene de soc toxiinfectios.
Tratamentul toxiinfectiei alimentare cu stafilococ
Evolutia este favorabila n 1-2 zile sub tratament antiemetic, reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica, fara a fi necesar
tratamentul antibiotic.

Formele severe necesita nsa corticoterapie.