UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE I COMUNICARE

SPECIALIZAREA: ASISTEN I DEZVOLTARE COMUNITAR
PROGRAM DE STUDIU: MASTER
ANUL II

Practici urbane comunitare.

Legende urbane

MASTERAND: Cojoc Ionela Andreea

Braov
2014

Introducere:

Legendele urbane sunt povestiri ale folclorului contemporan, un tip de legend

sau tradiie popular, uneori asociat unei superstiii, care, n ciuda faptului c
conine elemente supranaturale i neverosimile, se prezint ca o cronic a unor
fapte i ntmplri reale care se petrec n actualitate. La baza legendelor urbane
pot exista ntmplri luate din realitate i exagerate, distorsionate i mbogite
cu evenimente fictive i fabuloase. Sunt transmise n general prin viu grai,
internet, unele posturi de radio i televiziune i au o mare acceptabilitate n
rndul tinerilor.
Transmindu-se prin grai o legend urban poate avea o multitudine de
variante, depinznd de narator i de asculttor. Termenul se urban se folosete
pentru a le deosebi de legendele din foclor aparinnd credinelor strvechi, care
nu mai sunt de actualitate.

Pietrele lui Solomon:

Legenda spune c numele acestor stnci vine de la un rege maghiar, Solomon,
care n fuga lui de urmritori, ar fi srit cu calul peste valea ce strbate cele dou
stnci, regele scpnd cu via, iar dumanii si cznd n prpastie.
Julius Teutsch, cronicar sas (iniiatorul nfiinrii Muzeului ssesc al rii
Brsei), care a scris Etnografia rii Brsei, descoper la nceputul secolului al
XX-lea (n anul 1913) o fortificaie antic (cetate dacic) aflat n amonte de
Valea cu Ap, n locul cunoscut de cheieni sub denumirea de ntre Chietri, loc
unde astzi, n fiecare an, n prima duminic a lunii mai, se desfoar un
spectacol i are loc o mas cmpeneasc a Junilor Braoveni.

Statueta zidarului:

Pe latura de nord a Bisericii Negre se afla o statuie enigmatica infatisand un

tanar zidar care se apleaca spre baza contrafortului pe care este amplasat. In
afara de aceasta statuie, pe contrafortii de pe latura de nord a Bisericii Negre se

mai aflau si alte statui: o femeie, un leu si un razboinic cruciat. Astazi nu se mai
pastreaza in exteriorul Bisericii decat statuia tanarului zidar. Aceasta statuie
reprezinta omagiul adus de colegii sai pietrari tanarului care si-a gasit sfarsitul in
timpul lucrarilor de constructie a Bisericii (sec. XV). Personajul reprezentat de
statuie a fost victima invidiei unui confrate mai in varsta care i-ar fi cerut sa
ridice ceva de pe cornisa zidului si cand tanarul s-a aplecat l-a imbrancit si a
cazut in gol. Probabil ca tanarul si-a gasit sfarsitul chiar la baza contrafortului pe
care astazi se afla statueta sa.

Strada sforii:

Strada Sforii constituie cea mai ingusta ulita din Cetatea Brasovului.
Considerata cea mai ingusta din Europa, Strada Sforii este de fapt un gang de
acces pentru pompieri ce dateaza din sec. al XIX-lea.

Statuia lui Arpad

In anul 1896, pe Dealul Tampa s-a ridicat o coloana avand asezat pe capitel un
personaj infatisand un arcas din timpul dinastiei arpadiene. Pentru majoritatea
cetatenilor Brasovului, aceasta statuie a ramas ca fiind statuia lui Arpad, ducele
care a condus triburile maghiare in Pannonia. Ajuns in Pannonia, Arpad a primit
juramantul de credinta al conducatorilor celor sapte triburi maghiare si a pus
bazele viitorului regat maghiar. Aniversarea unui mileniu de la asezarea
ungurilor in Pannonia a prilejuit ridicarea a numeroase monumente dedicate
acestui eveniment in intreaga Ungarie. Intre acestea se inscrie si statuia nobilului
maghiar de pe Tampa. Aceasta statuie face parte dintr-un ansamblu statuar extins
pe teritoriile mai multor tari (Ungaria, Croatia, Italia, Slovacia, Romania si
Ucraina) proiectat si realizat de Gyorgy Zala si Albert Schikedanz. Statuia lui
considerata ca fiind a lui Arpad il reprezinta de fapt pe Tuhutum (Teteny), unul
dintre voievozii lui Arpad, cel care a cucerit ducatul lui Gelu Romanul si a
devenit primul voievod maghiar al Transilvaniei. In 1916, statuia a fost distrusa.
Capul acestei statui este pastrat in Casa Parohiei Reformate din Brasov.
Casa Negustorilor:

Sotia lui Valentin Hirscher, Apollonia Hirscher, a ridicat in Piata Casei Sfatului
de astazi o cladire dedicata comertului, numita Casa Negustorilor sau Podul
Batusilor. Batusii erau micii negustori care se ocupau de comertul cu amanuntul.
La parter erau amplasate mici
ateliere si dughene in care mesterii si comerciantii isi prezentau produsele
. Cladirea a fost construita in urma unei promisiuni facute de Apollonia Hirscher
ca multumire pentru faptul ca fiica sa a fost salvata de la moarte. Se pare ca
micuta intrase in moarte clinica si si-ar fi revenit dupa funeralii in mormant,
fiind salvata de catre un gropar sarman care a incercat sa-i ia bijuteriile. Aceasta
intamplare este ilustrata intr-o fresca pe cladirea Hirscher de pe strada Armata
Romana colt cu strada Republicii.
Lacul Vrjitoarelor:
La iesirea din Cetatea Brasovului pe poarta din capatul Strazii Portii (Republicii
Modarom) se afla un lac in care vrajitoarele sau femeile banuite a fi vrajitoare
erau supuse ordaliilor (apelului la judecata divina). Nefericitele erau aruncate in
apa cu greutati legate de picioare si multimea astepta sa vada daca se inecau sau
nu. Exista mentalitatea ca vrajitoarele, fiind servitoarele satanei, nu se pot
inneca. Prin urmare, femeile care erau vrajitoare ar fi supravietuit acestui
supliciu. Cu toate acestea nu exista nici o atestare a vreunei vrajitoare care sa fi
supravietuit supliciului apei. Vrajitoarele care s-ar fi mentinut asupra apei ar fi
fost luate din apa si arse pe rug. Lacul a fost asanat la inceputul sec. al XIX-lea
si astazi este strabatut de bulevardul Eroilor.

Lacul de sub Tmpa

Batranii povestesc ca sub Dealul Tampa se afla o pestera de mari dimensiuni in
interiorul careia s-ar fi aflat un lac. Parerile despre natura acestui lac sunt
diverse. Astfel, unii sustin ca ar fi un lac de apa sarata (un ochi de mare), in timp
ce altii sustin ca ar fi un lac de apa dulce, aducand ca argument faptul ca pe
Tampa se aflau izvoare de apa dulce care intre timp au secat.

Fecioara de Fier
Cetatea Fagarasului a fost resedinta a principilor Transilvaniei (sec. al XVII-lea)
si a fost transformata de catre austrieci in cazarma si inchisoare. Unii autori
sustin ca in temnitele cetatii exista in Evul Mediu un instrument de tortura
denumit Fecioara de Fier. Acesta ar fi fost constituit dintr-o cutie de lemn de
forma unui corp uman prevazuta in interior cu lame si piroane din fier.
Condamnatul era asezat in respectiva cutie care, in momentul inchiderii
capacului, ii provoca rani adanci prin zecile de piroane care i se infigeau in trup.
In dreptul gurii exista o mica iconita infatisand-o pe Fecioara Maria pe care, in
momentul mortii, condamnatii o sarutau.
Fntna din Cetatea Rnov
Cetatea Rasnovului a fost construita de catre satenii din Rasnov, Tohan si
Cristian pentru a se adaposti in caz de invazie. In cetate, taranii dispuneau de
case pentru fiecare familie, exista o capela, o scoala, depozite si un loc destinat
turmelor. Laturile de vest, nord si est erau aparate de o galerie continua, doua
anteforturi si sapte turnuri. In timp ce pe latura de sud, mai abrupta erau numai
doua turnuri. Astfel, taranii puteau rezista unui asediu indelungat. Insa lipsa apei
ducea la limitarea posibilitatii de rezistenta pe timp indelungat; de aceea, in
1625 s-a luat decizia saparii unei fantani in stanca pe care este ridicata cetatea.
Fantana din cetate, adanca de de 75 de metri, a fost sapata intre 1625-1640, in
acest ultim an ridicandu-se in cetate si o bisericuta. Legenda spune ca fantana a
fost sapata de prizonieri turci care au lucrat la ea timp de 15 ani. Acestia ar fi
sapat in ghizduri (peretii exteriori ai fantanii) versete din Coran in scrierea
cufica.
Stnca lui Dietrich
Despre construirea Castelului Bran exista mai multe legende. Majoritatea sunt
legate de prezenta cavalerilor teutoni adusi de regele Andrei al II-lea pentru a
apara intrarea in Transilvania si a cuceri noi teritorii in zona exterioara
Carpatilor de Curbura (1211). Una din legende sustine ca prima piatra de temelie
a castelului Bran, a fost pusa probabil in secolul al XIII-lea de catre un cavaler
teuton pe nume Theodoric (Dietrich).Stanca de atunci ii poarta numele:
Dietrichstein sau lapis Tyderici, iar fortificatia originara a fost inlaturata in
secolul al XIV-lea si recladita de catre sasii din Tara Barsei in 1377 in mod
benevol pentru regele Ludovic al Ungariei.

Dracula
O legenda despre Vlad Tepes (1431-1476), un domnitor din Tara Romaneasca,
vestit pentru cruzimea cu care pedepsea minciuna si hotia, spune ca acesta avea
obiceiul sa se infrupte din carnea si din sangele dusmanilor. Aceasta legenda a
fost scornita de sasi in Cronica Saseasca, din cauza conflictului existent intre
acestia si Vlad Tepes. Demonizarea domnitorului se datoreaza scriitorului
irlandez Bram Stocker care l-a transformat pe Vlad Tepes intr-un vampir pe
nume Dracula. De numele lui Vlad Tepes se leaga celebritatea Castelului Bran,
considerat in mod eronat ca fiind Castelul lui Dracula. Chiar si in cartea lui
Bram Stocker actiunea se petrece in zona Bistritei, probabil in pasul Rodna,
nicidecum in Tara Barsei. Numele de Dracula provine din porecla Draculea pe
care Vlad Tepes o purta din cauza faptului ca era fiul lui Vlad Dracul, un
domnitor din Tara Romaneasca apartinand dinastiei Basarabilor. Acesta purta
vestminte negre si un medalion infatisandu-l pe Sf. Gheorghe luptand cu
balaurul sau cu dracul, de aici numele de Vlad Dracul. Acel medalion era purtat
de cavalerii unui ordin instituit de catre regele Ungariei Sigismund de
Luxemburg in 1438.

(http://brasov.stirionline.net/about/mituri-si-legende-brasovene/)