Stresul

Stres, sau stress, reprezint sindromul de adaptare

pe care individul l realizeaz n urma agresiunilor
mediului; ansamblu care cuprinde ncordare, tensiune,
constrngere, for, solicitare, tensiune, mobbing.
Pornind de la conceptul de stres, menionm c termenul aparine lui Hans
Hugo Bruno Selye care consider c stresul se leag de sindromul de adaptare
reacia la stress pe care individul l realizeaz n urma agresiunilor mediului.
Hans Selye definete stresul ca ansamblu de reacii al organismului uman fa de
aciunea extern a unor ageni cauzali (fizici, chimici, biologici i psihici)
constnd n modificri morfo-funcionale, cel mai adesea endocrine. n cazul n
care agentul stresor are o aciune de durat vorbim de sindromul general de
adaptare care presupune o evoluie stadial.
Cauze
La originea stresului se afla cauze externe si interne. Agentii stresori pot
proveni atat din imprejurari exterioare (locul de munca, familie, scoala, mediu),
cat si dinauntrul nostru (temperamentul sau nivelul autocontrolului, modalitatea
de solutionare a problemelor si/sau de luare a deciziilor).
Tipul de personalitate
Cercetarile efectuate timp de 8 ani de zile de cardiologii Meyer Friedman
si Ray Rosenman au dus la identificarea a doua tipuri de personalitati:
personalitatile de tip A cu un nivel ridicat de stres si risc inalt de infarct
miocardic si personalitatile de tip B cu un nivel de stres mai redus si cu risc mai
scazut de infarct miocardic.
Personalitatile de tip A sunt caracterizate in principal prin: nerabdare,
expresie tensionata a fetei, nemultumire fata de postul actual si dorinta de a
avansa, competitie la lucru, jocuri si sporturi, certuri frecvente, vorbire rapida si
cu tonul ridicat, grabirea sau intreruperea interlocutorului.
Personalitatile de tip B sunt mai calme, zambesc mai mult, evita situatiile
1

de competitie, se cearta foarte rar, sunt multumite de situatia lor, folosesc un ton
scazut si uniform, isi asculta interlocutorul cu atentie si asteapta pentru a
raspunde.
Stadii clinice
Primul stadiul este cel al reaciilor de alarm i are dou subetape:

faza de oc, cnd pot aprea hipertensiune i hipotermie.

faza de contraoc, cnd organismul individului realizeaz o

contracarare a simptomelor din faza de oc i are la baz rspunsuri de tip

endocrin. Acest stadiu este caracteristic perioadei copilriei cnd rezistena
biologic este foarte sczut.
Stadiul al doilea este cel de rezisten specific (revenire), cnd dup
primul contact cu agentul stresor organismul se adapteaz, comportamentul
individului fiind aparent normal, persistnd modificri specifice stadiului
anterior, n special de la faza de contraoc. n plan ontogenetic, acest stadiu
corespunde maturitii, cnd individul are o rezisten bun, fiind posibil
adaptarea la aproape orice tip de stres din mediu.
Stadiul al treilea este cel de epuizare (aparine btrneii) cnd scad
aproape toate resursele adaptative ale organismului. Adaptarea nu se mai
menine din cauza scderii reaciilor de tip vegetativ. Apar vdit consecinele
negative ale aciunii ndelungate a acestor mecanisme neurovegetative.
Caracteristicile stresului
Orice tip de stres apare pe fondul adaptrii permanente a organismului la
mediu cnd se poate produce un dezechilibru marcant ntre solicitrile mediului
i posibilitile de rspuns reale ale individului. Adaptarea presupune pstrarea
integritii organismului care este n permanen ameninat de agenii stresori
de toate tipurile. n plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic
cu mediul. Stresul apare n momentul cnd acest echilibru al adaptrii se
perturb. Aceast perturbare este reversibil. Stresul reprezint, dup Landy, un
dezechilibru intens perceput subiectiv de ctre individ ntre cerinele
organismului i ale mediului i posibilitile de rspuns individuale.
2

n funcie de natura agentului stresor, stresul poate fi psihic, fizic, chimic

i biologic. n funcie de numrul persoanelor afectate, stresul poate fi
individual sau colectiv.
Stresul psihic
Paul Frasse definete stresul psihic ca totalitatea conflictelor personale
sau sociale ale individului care nu-i gsesc soluia pe moment. Mihai Golu
definete stresul psihic ca stare de tensiune, ncordare sau disconfort,
determinat de ageni afectogeni cu semnificaie negativ, stare de frustrare
(reprimare) a unor trebuine, dorine sau aspiraii.
Stresul psihic are un dublu caracter: primar i secundar. Caracterul primar
vorbete despre stres ca rezultat al unei agresiuni recepionat direct n plan
psihic. Caracterul secundar vorbete despre stres ca reacie de contientizare n
plan psihic a unui stres fizic, cruia individul i acord o semnificaie de
realipula. Caracteristicile stresului psihic Agenii stresori psihici sunt: stimulii
verbali (inclusiv cei care aparin limbajului interior) care sunt vehiculai pe ci
nervoase la cortex. Acetia se difereniaz total de celelalte categorii de ageni
stresori din cauza semnificaiei lor, pentru individ ei avnd caracter poten ial de
a produce stres psihic. Acest caracter potenial este validat de semnificaia cu
care l investete individul. Unul i acelai agent stresor psihic, n afar de faptul
c nu produce stres psihic la toi indivizii, nu produce stres psihic de fiecare
dat la acelai individ. Acest lucru este condiionat de dispoziiile de moment
ale individului i de semnificaia pe care o acord n acel moment individul.
Apariia i amploarea stresului psihic depind mult de caracterele genetice ale
individului (caractere cognitive, voliionale, motivaionale i afective).
Vulnerabilitatea psihic la stres este constituional sau dobndit.
Vulnerabilitatea psihic este o trstur proprie doar anumitor persoane i se
manifest prin reacionare uoar, prin stare de stres psihic, la o gam larg de
ageni stresori.
Situaii generatoare de stres psihic:
3

existena unor circumstane neobinuite pentru individ care l surprind pe

acesta nepregtit pentru a le face fa.

semnificaia unui eveniment.

angajarea individului ntr-o aciune sau relaie exagerat.

particularitile contextului social.

lipsa condiiilor interne.

modul subiectiv de a percepe solicitrile mediului.

subsolicitare / suprasolicitare.

situaiile conflictuale existente n familie, profesie sau la nivel intelectual.

criza de timp.

izolarea.

apariia unui obstacol fizic sau psihic n calea unui scop care duce la frustrare.

situaii perturbatoare cauzate de ageni fizici (zgomote, vibraii, fluctuaii de

temperatur).
Exist dou forme speciale de stres (Selye): distress i eustress. Distress-ul
implic toate tipurile de stres enumerate (stresul obinuit). Eustress-ul este
starea de stres special care este validat prin anumite reacii endocrine
specifice. Se difereniaz de distress prin:

natura agenilor stresori (eustress stimuli plcui ai ambianei, tririle

plcute ale individului).

consecinele aciunii agenilor stresori care de cele mai multe ori sunt plcute.

n plus fa de distress, eustress-ul are implic i stres fizic.

Agenii stresori ai stresului psihic au urmtoarele caracteristici: caracter

potenial stresant (genereaz stres psihic doar n anumite condiii), caracter de

ameninare permanent pentru individ i caracter negativ al consecinelor
agenilor stresori. Exist dou categorii de ageni stresori: unii care acioneaz
pe calea celui de-al doilea sistem de semnalizare (agenii psihogeni) i stimulii
senzoriali externi, care devin ageni stresori psihici veritabili atunci cnd
bombardeaz repetat scoara cerebral i cnd au intensitate peste medie.
4

Parametrii de aciune ai unui agent stresor: intensitate, durat,

repetabilitate, noutate i bruschee. Asupra individului acioneaz constelaii de
ageni stresani. Clasificarea agenilor stresori:

n funcie de numrul lor, ei sunt: unici i multiplii.

n funcie de asociere, ei sunt: conglomerai i configurai.

n funcie de dominana aciunii, ei sunt: principali i secundari.

n funcie de numrul indivizilor afectai, ei sunt: ageni stresori cu

semnificaie strict individual, colectiv i general.

n funcie de natura lor, ei sunt: fizici (sonori, luminoi etc), chimici,

biologici, psihologici.
Recomandari
Pentru a iesi din situatiile de stres si a ne situa pe o pozitie de echilibru,
fara a renunta la ocaziile de progres sau imbunatatire a calitatii vietii noastre,
este important sa ne intrebam daca:
1. Se merita sa pierdem pacea personala si familiala pentru a dobandi mai multe
bunuri materiale sau pentru a demonstra celorlalti ca ne-am realizat cu succes
din punct de vedere social si profesional?
2. Putem repara situatia sau le putem fi mai de ajutor celorlalti daca dam vina pe
noi pentru ceea ce s-a intamplat sau felul cum traiesc ceilalti?
3. Este chiar atat de important sa fiu cel mai bun, sa castig de fiecare data sau sa
fiu primul in toate?
4. Ce anume ma nelinisteste cand am de finalizat un proiect pana la o anumita
data limita? Ce mi s-ar putea intampla daca nu-l voi termina la timp? Cum as
putea obtine o prelungire a termenului si, daca acest lucru nu este posibil, cum
altfel as putea face pentru a-l finaliza la timp? La cine as putea apela ca sa ma
ajute?
5. Ce mi s-ar putea intampla daca as face aceasta alegere? Dar daca as indrazni
sa intreb pentru a verifica daca temerile si indoielile mele sunt justificate in
situatia actuala?
5

Clement Stone scrie ca intre oameni nu exista mari diferente, dar tocmai
aceste mici diferente ii fac atat de diferiti. Micile diferente constau in
comportament. Marile diferente constau in felul de a fi, pozitiv sau negativ.
Cand schimbarea mediului nu este posibila, schimbarea atitudinii personale fata
de agentii stresori si evenimentele stresante reprezinta asadar solutia cea mai la
indemana pentru reducerea nivelului de stres, deoarece stresul este reactia
noastra interna la actiunea factorilor stresori externi sau fata de sentimentele
noastre de neliniste si neputinta.