Sunteți pe pagina 1din 30

ALIMENTE

MODIFICATE
GENETIC
Brengya Denisa
Cimpan Andreea
Cristian Cristiana
CEPA III
Coordonator:prof.dr.ing. Anca Mihaly Cozmuta

In prezent, probabil ca nu exista un subiect din


domeniul nutritiei care sa fie mai disputat si care sa
nasca cele mai mari confuzii in randul
consumatorilor decat organismele modificate genetic
(OMG).
Unii le privesc ca fiind toxice si deosebit de
periculoase, in vreme ce altii le considera solutia
optima in caz de foamete in masa.

Tehnologia care furnizeaza noi proprietati


organismului transferand gene de la un organism
la altul sau care interfereaza cu structura sa
genetica se numeste tehnologia genei. Prin aceasta
tehnologie structura genetica a alimentelor este
schimbata motiv pentru care aceste alimente se
numesc alimente modificate genetic.

Aceasta tehnologie consta in


luarea de la organismul
donor a genei care
intereseaza si introducerea
ei intr-o molecula de ADN
strain, care se numeste
vector purtator.
Apoi urmeaza etapa
inserarii intregii molecule de
ADN in molecula ADN a
organismului gazda. In
continuare se urmareste
celula in care se manifesta
genele si apoi se selecteaza
produsul care ne
intereseaza.

Acest produs este greu de controlat, deoarece genele


nu functioneaza izolat, ci interactioneaza unele cu
altele, iar organismul uman are zeci de mii de gene si
daca luam in calcul si faptul ca indivizii sunt entitati
distincte, atunci ne putem da seama ca aceeasi gena
poate avea efecte diferite de la un organism la altul.

Toate aceste produse sunt obtinute prin


tehnica de inginerie genetica printre care
se numara :

Plante rezistente la seceta si daunatori;


Cereale cu un procent crescut de
proteine;
Cereale fara gluten;
Orez cu un continut ridicat de vitamina
A;
Seminte de rapita cu acizi grasi care pot
fi utilizati in regimuri dietetice;
Tomate cu coacere in timpul
transportului;

Plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena);

Bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi;

Cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod obisnuit, in


galbenusul de ou si soia) din soia si care este utilizata ca
emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse
alimentare;

Chimozina modificata genetic (in mod obisnuit, chimozina


este o enzima extrasa din stomacul viteilor), care este
utilizata in productia de branzeturi;

Vitamine si arome alimentare.

Ce se obtine prin modificari genetice ?

Ameliorarea culorii si aromei fructelor;

Cresterea timpului de conservare;

Producerea fructelor sezoniere pe tot parcursul anului;

Modificarea calitatilor nutritive :


cartofi mai bogati in amidom care
absorb uleiul de gatit in cantitati
mai mici.

Recoltele devin mai rezistente la ierbicide,


pesticide, boli, frig, salinitate crescuta. Medicina
recunoaste aspectele benefice ale manipularii genetice
pentru ca astfel s-au obtinut: insulina, unii interferoni,
produse de sange (cu potential alergic scazut),
vaccinuri (folosind ca suport cartoful sau rosia) mai
rezistente la transport si pastrare indelungata.

"Nu au cum sa aduca beneficii. Este absurd sa credem ca omul


poate crea ceva superior asupra ceea ce a creat natura; ceea ce
poate fi benefic dintr-un anumit unghi de vedere, in ansamblu
poate aduce efecte negative care sa depaseasca efectele benefice.
Astfel incat, din punct de vedere ecologic nu putem spune ca OMG
aduc beneficii organismului nostru. In principiu, plantele care
exista in prezent, cele nemodificate genetic au fost selectate in mod
natural; ele au rezistat cel mai bine la daunatori, in conditiile de
mediu din zona/tara respectiva. Creand plante modificate genetic
riscam sa contaminam si plantele nemodificate genetic si sa
scadem biodiversitatea", afirma Diana Coravu, medic specialist in
Diabet, Nutritie si Boli metabolice.

Ca orice alta industrie si industria alimentelor modificate


genetic prezinta avantaje si dezavantaje.
Principalele avantaje ale OMG-urilor tin de dimensiunea
economica , nicidecum de protectia sanatatii omului.
Timpul si costurile cultivarii acestor alimente au fost
micsorate. Legumele mutante au fost concepute astfel nct
sa fie rezistente sau chiar tolerante la erbicid, substanta
chimica destinata uciderii buruienilor daunatoare agriculturii.
Mai mult dect att, acestea au dezvoltat rezistenta n fata
insectelor ce afecteza plantele nemodificate genetic.

Astfel a putut fi redusa cantitatea de pesticide, substanta care ucide


insectele daunatoare agriculturii, lucru care a dus la scaderea costurilor
de ntretinere a recoltelor. De asemenea, efortul depus de fermieri este
mai redus, iar sanatatea acestora nu mai este pusa n pericol de
substantele chimice folosite. Impactul agriculturii asupra mediului este
mai mic, odata ce cantitatea totala de pesticide folosite se reduce.
Datorit aspectului foarte plcut, aceste produse atrag tot mai muli
clieni ducnd astfel la creterea profiturilor comercianilor. n plus,
produsele modificate genetic au beneficii mai mari privind durabilitatea
sau valoarea nutritiv.

Dezavantajele alimentelor modificate genetic pot fi :

Alimentele modificate genetic pot dobandi proprietati nedorite;

Prezervarea varietatii genetice intr-o specie este pusa in pericol;

Tehnologia practic face ca fermierul sa cultive doar un tip de


plante fertile;

Tehnologia poate cauza degenerare nedorita . Deci chiar daca este


surprinzator se pot obtine produse slabe calitativ ;

Alimentele modificate genetic pot modifica flora solului . Astfel se


poate ajunge la pierderea unor insemnate microorganisme din sol
ce poate cauza dezechilibre ;

Cand microorganisme alterate genetic sunt consumate


impreuna cu alimentele ele se pot reuni cu organismul
uman sau animal . Aceasta combinatie poate cauza pierderi
, metamorfoze sau alte organisme ciudate ;

Daca in urma interventiei genetice se creaza alumente


rezistente la antibiotice aceasta proprietate s-ar putea
transfera si la consumatorul acestor alimente cu efecte
nocive pentru sanatate . Antibioticele prescrise in scopuri
curative in diverse maladii nu si-ar mai produce efectul
scontat ;

In cadrul circuitului inchis al naturii insectele consumand


aceste alimente modificate genetic ar putea dezvolta mecanisme
de rezistenta ;

Exista riscul aparitiei unui singur tip de flora;

Alte organisme ce traiesc in acelasi mediu ar putea fi


influentate de alimentele modificate genetic;

Prin aceasta tehnologie genele transferate ar putea contamina


celelalte organisme in mod nedorit cu efect biologic dezastruos;

Chiar si alimentele cu efect benefic initial ar putea ajunge sa


poarte gene cu efecte toxice ce ar putea genera imbolnaviri;

Care sunt riscurile alimentelor modificate genetic asupra sanatatii


consumatorilor?

Efectele alergice

Genele nou inserate pot produce proteine care la unele persoane determina
alergii. Cele mai frecvente alergii sunt cele fata de lapte, oua, peste, cereale si
soia. La inceputul anilor '90 cand soia a capatat efecte nutritive sporite prin
introducerea unei gene de la nucile braziliene, riscul potential a devenit evident.

Rezistenta la antibiotice
Se stie ca unele alimente modificate genetic pot creste rezistenta
omului sau a animalelor fata de antibiotice. De exemplu, tomatele
modificate genetic consumate proaspete au gene marker (o gena
rezistenta la antibiotice) ce sunt foarte rezistenta la neomicina sau
kanamicina. Acelasi lucru se intampla si in cazul semintelor de
bumbac. In general, riscul variaza in functie de originea genei
implicate. Bacteriile ce produc acid lactic nu trebuie sa contina gene
de rezistenta la antibiotice.

Modificari la nivelul metabolismului


Prin inserarea de gene noi se pot produce alterari la
nivelul genomului - adica totalitatea genelor pe care le
contine un organism - alterari care pot genera in
organismul gazda si alte efecte decat cele scontate, cum ar
fi scaderea cantitatii de substante nutritive si cresterea
nivelului de toxine in organismul gazda.

Situatia alimentelor modificate genetic in Romania:


Anul 2006 a fost ultimul in care au fost permise in Romania
culturile de alimente modificate genetic. La acel moment existau
130 000 ha cultivate cu soia modificata genetic. De atunci se
incearca scoaterea de pe piata a alimentelor modificate genetic,
unele hypermarketuri le-au scos definitiv din rafturi pana in
prezent. Cu toate acestea inca se importa alimente modificate
genetic, cumparatorii fiind atrasi de aspectul mai placut al acestora
(in cazul legumelor si fructelor), sau pur si simplu romanul se lasa
pacalit prin faptul ca nici macar nu citeste eticheta.

Situatia alimentelor modificate genetic la nivel mondial


Ar fi interesant de aratat ca in ultimii 5 ani suprafetele cultivate
cu plante modificate genetic au crescut de cel putin 25 ori; cele
mai raspandite sunt soia si porumbul (modificate pentru a le
creste rezistenta la ierbicide si la pesticide) iar SUA detin
aproximativ 70% din totalul acestor suprafete. Romania are un
procent mic alaturi de Australia, Franta, Germania, Bulgaria.
In Brazilia nu se cultiva plante modificate genetic. In Europa
exista organizatii deosebit de active care militeaza pentru
reglementari clare in aceasta privinta

Publicul a fost profund tulburat de doua mari scandaluri in


domeniul sigurantei alimentatiei. In Marea Britanie boala vacii
nebune iar in Belgia contaminarea alimentara cu dioxina au
provocat panica si neincredere in sistemele de control ale
alimentatiei publice. Ca raspuns guvernele au admis necesitatea
etichetarii alimentelor intr-un limbaj adecvat intelegerii tuturor
care sa precizeze ce continut de modificare genetica are alimentul
respectiv. Comisia Europeana admite 1% si 0% pentru alimentele
destinate copiilor. Publicul trebuie sa fie informat si educat astfel
incat sa inteleaga riscurile sau beneficiile modificarilor genetice.

Germania, Frana, Ungaria, Polonia, Grecia i Italia


au interzis deja cultivarea de organisme modificate
genetic. Bulgaria a impus condiii att de stricte pentru
cultivatori nct nici n ara vecin nu se va mai cultiva
porumbul Monsanto 810. n fruntea listei celor mai mari
consumatori de organisme modificate genetic se afla
Statele Unite cu 63 de milioane de hectare, Argentina cu
19 milioane de hectare, Brazilia cu 16 milioane i Spania
cu aproximativ un milion i jumtate de hectare.

Boli cauzate de soia modificata genetic

Hipotiroidismul este cea mai comuna disfunctie a glandei tiroide si


cel mai des ea este intalnita la femei si batrani. Potrivit studiilor
epidemiologice efectuate asupra populatiei din anumite regiuni ale
lumii soia nu este un aliment recomandat pentru cei care au
aceasta afectiune.
Consumul in exces de soia, conform specialistilor citati de Home
Remedies, poate sa incetineasca activitatea glandei tiroide. Daca
activitatea acesteia incetineste nivelul TSH creste si productia
hormonilor T3 si T4 va fi mai inceata.
Anumite substante continute de soia inhiba asimilarea iodului din
alimente si provoaca disfunctii ale glandei tiroide in cazul in care
consumul depaseste limita zilnica recomandata care difera de la
persoana la persoana in functie de greutate, varsta si alti factori.

De asemenea cercetatorii au demonstrat ca bebelusii care


au fost hraniti cu mancare ce are in componenta un nivel
ridicat de soia risca sa aiba in tinerete boli autoimune
precum Hashimoto sau Graves.
In general femeile sunt cel mai des predispuse la afectiuni
ale glandei tiroide, insa cu un consum moderat de soia si cu
ocolirea altor factori nocivi care provoaca disfunctii ale
glandei tiroide pot fi ocolite neplacerile.
Un alt factor ce adauga soia pe lista alimentelor nu prea
bune pentru organism, in cazul in care suferiti de
hipotiroidism, este cel al mutatiilor genetice.
Culturile de soia modificate genetic precum si alte legume si
fructe modificate genetic sunt daunatoare organismului si
ar trebui evitate.

Un studiu prezentat de Ministerul austriac al Agriculturii i


Sntii, n cadrul unui seminar tiinific ce a avut loc n Viena,
indic faptul c organismele modificate genetic pot afecta capacitatea
de reproducere, de aceea specialitii cer retragerea acestor produse.
Studiul indic faptul c fertilitatea oarecilor de laborator hrnii cu
porumb modificat genetic a fost serios afectat, acetia putnd
procrea doar ntr-o mic msur, comparativ cu cei hrnii cu
mncare natural. oarecii de laborator hrnii cu mncare ce nu
coninea organisme modificate genetic s-au reprodus mult mai
eficient. Acest efect poate fi atribuit diferenelor dintre sursele de
hran.

Cercettoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un


experiement la Institutul de Neurofiziologie i Studiul
Activitii Nervoase Superioare de pe lng Academie Rus de
tiin.
Nou femele de cobai au fost mprite n 3 grupe de cte 3:
un grup de control, un grup n a crui hran s-a adugat fin de
soia modificat genetic i un grup care a consumat alimente
amestecate cu fin de soia obinuit. Au fost numrate femelele
care au nscut i numrul de cobai nscui i mori. Dup primul
stagiu, cobaii au fost mprii n dou grupe, una hrnit cu fin
de soia modificat genetic, cealalt hrnit cu fin de soia
obinuit. A rezultat un numr anormal de mare de decese printre
urmaii femelelor hrnite cu soia modificat genetic. n plus, 36%
dintre aceiai cobai cntreau mai puin de 20 de grame, fapt care
evidenia starea lor de extrem slbiciune.

Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependen


clar ntre hrnirea cu alimente modificate genetic i starea de
sntate a urmailor.
Morfologia i structurile biochimice ale cobailor snt foarte
asemntoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este extrem de
ngrijortor n ce privete efectele asupra mamelor i bebeluilor
nenscui, mai ales n contextul n care se urmrete introducerea
de ct mai multe OMG n alimentaia uman, din raiuni
comerciale, a declarat n concluzie Ermakova.
Putei vedea, n mod sintetic, rezultatele experimentului n
tabelul de mai jos:

Femele care au

Cobai

Cobai morti

Procent Cobai in viata

nascut
Grup de control(4 din
6)
Cu soia MG (4 din 6)

nasuti
44

in 3 sapt
3

6,8%

41

45

25

55,6%

20

Cu soia comuna(3 din


6)

33

9%

30

n imagine, doi
cobai din acelai
grup de vrst .
Cel de jos este un
cobai din grupul
hrnit cu soia
modificat genetic,
n mod vizibil
extrem de
debilitat.

Unul dintre nenumratele studii cu rezultate negative fcute


pe mncarea modificat genetic a fost realizat de cercettorul de
origine maghiar Dr. rpd Pusztai, care a hrnit cobai cu cartofi
modificai genetic. Experimentul su a demonstrat c astfel hrnii,
cobaii ajungeau s aib creierul, ficatul i testiculele mai mici,
precum i sistem imunitar deficient.
S-a mai observat i prezena unui numr ridicat de celule
precanceroase n mai multe esuturi ale organismului.
La dou zile dup publicarea rezultatelor studiilor sale, Dr.
Puszai a fost dat afar din postul pe care l ocupa la Rowett
Research Institute, n urma unui telefon, se spune, primit direct de
la primul ministru britanic Tony Blair. Echipa sa de cercettori a
fost desfiinat i s-a nceput trrea membrilor ei ntr-o serie de
procese care urmreau intimidarea acestora i stoparea dezvluirii
a i mai multe adevruri cumplite.

CONCLUZII
Modificat genetic nu este deocamdata echivalent cu imbunatatit
genetic. Acest fabulos progres stiintific este inca o cutie a Pandorei.
Atata timp cat nu cunoastem deplin nu stapanim deplin. Gasiti
placeri in lucrurile simple care vi se ofera, nu fiti sclavii aromelor
artificiale.