Sunteți pe pagina 1din 63

Genetica (note de curs)

Genetica: definitie, istoric, ramurile. Genetica medicala ca


disciplina fundamentala

-este stiinta ereditati, care studiaza structura, mecanismele si legile ereditatii


-desi inceputurile geneticii se gasesc in 1865, Gregor Mendel a comunicat
rezultatele sale privind hibridarea la plante
-genetica apare ca stiinta doar la inceputul sec. XIX, in 1905 cand Batson
descopera ca legile mendeliene au valabilitate si in lumea animala si denumeste
noua stiinta genetica
-denumirea de genetica vine de la qennao=a da nastere; ereditate(hereditas)=a
mosteni
-genetica este unul dintre cele mai dinamice domenii; intr-o perioada de 8 decenii
a cunoscut un proces de dezvoltare ceea ce a determinat si aparitia unor serii de
ramuri noi cu o tematica din ce in ce mai restransa

Ramurile geneticii:
1 citogenetica: studiaza componentele celulare responsabile de
transmiterea ereditara a caracterelor respectiv structura si comportamentul
cromozomilor in mitoza si meioza precum si consecintele medicale si evolutive ale
anomaliilor cromozomiale
2 radiogenetica: studiaza efectele mutagene si teratogene ale radiatiilor
naturale si artificiale asupra ereditatii organismelor vii
3 genetica cantitativa: studiaza transmiterea ereditara a diferentelor
cantitative dintre indivizi, modul cum se mostenesc, caracterele cantitative
4 genetica populatiilor: studiaza frecventa genelor intr-o populatie si
cauzele care modifica starea de echilibru la un moment dat
5 genetica moleculara: studiaza ereditatea la nivelul biomolecular care
intra in structura materiei vii
6 farmacogenetica: studiaza variatiile indivizilor determinate genetic in
raspunsul organismului la actiunea medicamentelor

1
7 imunogenetica: rezulta din intrepatrunderea preocuparilor de imunologie
cu aspectele geneticii formale sau a geneticii moleculare
8 ingineria genetica: studiaza modificari genetice ale unui organism prin
introducerea de material genetic strain apartinand aceleasi specii sau a unei
specii diferite apropiata sau indepartata filogenetic; ea isi propune izolarea si
sinteza artificiala a genelor, transferul intraspecific si specific al genelor,
manipularea materialului genetic la nivel celular
-in ceea ce priveste omul ingineria genetica isi propune sa realizeze o terapie
genetica pentru corectarea defectelor unor gene umane limitand consecintele
provocate de cele peste 2000 de boli genetice

Genetica umana: reprezinta domeniul de aplicare al geneticii la om


-prin jonctiunea sa cu patologia umana se realizeaza o legatura directa intre
ereditate si boala rezultand genetica medicala, disciplina noua ce a adus o
contributie deosebita gandirii si practicii medicale ocupand un loc important in
medicina moderna
Genetica medicala: studiaza structura, mecanismul si legile de baza care
asigura functiile genetice la om si realizand caracterele sale ereditate normale sau
anormale
-are in egala masura un caracter preventiv si curativ
-cunoscand modul de transmitere a boliilor putem incepe profilaxia din momentul
nasterii individului sau chiar inainte
-Robert considera genetica medicala ca o disciplina
a) fundamentala
b) clinica
c) medico-sociala
Genetica medicala ca disciplina fundamentala: cerceteaza :
-substratul material al ereditatii
-interactiunea dintre ereditate si mediu in formarea ontogenetica a
caracterului (morfologic, functional, psihic si comportamental)
-transmiterea informatiei si a caracterelor ereditare in succesiunea
generatiilor
-mecanismele care determina variabilitatea ereditara

2
Genetica medicala ca disciplina clinica: se afirma riguros prin numarul foarte
mare si diversitatea boliilor genetice pe care le studiaza ceea ce impune
cunostinte solide de genetica, o gandire medicala genetica pentru abordarea si
rezolvarea corecta a patologiei pentru a gasi cele mai bune solutii de diagnostic
profilaxie si tratament
Genetica medicala devine o disciplina medico-sociala: datorita frecventei
boliilor genetice si a consecintelor grave pe care le are asupra bolnavilor
-Lubs apreciaza ca:
-15% din indivizi vor prezenta la nastere sau vor manifesta ulterior un
handicap conditionat genetic
-25% din paturile de spital sunt blocate de afectiuni partial sau total
genetice
-la acesta se adauga interventia cauzelor genetice in tulburarile de reproducere la
om:
-1/3 din cazurile de sterilitate
-1/2 din avorturile spontane
-1/5 din copii nascuti morti au ca si cauza modificari importante in
materialul genetic
-bolile genetice nu intereseaza numai individul afectat ci si familia si populatia in
care traieste
-indiscutabil nici o boala genetica nu este un flagel social, dar acesta realizeaza o
frecventa si o gravitate care nu poate fi astazi ignorat
-filogenoza = istorie a dezvoltarii speciilor
-ontogeneza = totalitatea transformarilor pe care le sufera organismul din
momentul fecundatiei pana la moarte in concordanta cu norma speciei
-mutatia = modificarea permanenta si transmisibila a structurii si functiei unei
gene
-teratogen = factori care induc aparitia unei malformatii genetice

3
Celula, cromozomii material informational, structura
cromozomilor, cariotipul

-celula este unitatea morfologica si functionala de constituire a tuturor


organismelor (cu exceptia virusurilor)
-celula este alcatuita din membrana, citoplasma + incluziuni si nucleu
-dintre incluziuni:
-ribozomii sau granulele lui Palade:
-descoperite in 1956 de cercetatorul american de origine romana
George Palade
-sunt formatiuni sferoide de pe R.E.
-se gasesc in citoplasma tuturor celulelor cu exceptia hematiilor
-au marimi diferite
-aspectul: o parte sferica combinata cu o calota asimetrica
-structura: sunt alcatuite din 2 subunitati –o subunitate mare in care
se gasesc doua lacasuri P si A; si o subunitate mica
-rol: in procesul de sinteza al proteinelor; au capacitate de
autoreproducere controlata de nucleu
-nucleul: organismele care au nucleu bine conturat = eucariote;
organismele cu un nucleu necircumscris formate din granule sunt procariote
-structura: dupa afinitatea pentru materiile colorate distingem in
structura nucleului:
a) elemente acromatice: -sucul nuclear (cariolimfa)
-linina sau plastina
-membrana nucleara
b) elementae cromatice: -nucleolul
-cromozomii
-cromozomii - materialul informational
-materialul care leaga colorantii bazici s.n. cromatina
-cromatina: este forma interfazica a materialului genetic din nucleu, vizibila
la microscop sub forma de granule mici
-cromozomii reprezinta material genetic in diviziune

4
-prin urmare cromatina si cromozomii nu sunt entitati deosebite ci doar modalitati
diferite de organizare morfofunctionla a materialului genetic in interfaza si
diviziune
-relatia dinamica se poate exprima astfel
profaza
cromatina------------ cromozom
← -------------
telofaza
-respectiv cromatima se condenseaza in profaza in cromozom, iar cromozomii se
despiralizeaza in telofaza in cromatima
-cromatina se gaseste sub 2 forme:
a) heterocromatina sau cromatina condensata:
-se coloreaza heterogen sub aspect de formatiuni granulare
-este visibila la microscop
-este inactiva genetic
-structura chimica: dezoxiribonucleo-proteina, ribonucleoproteina,
proteina nebazica
b) eucromatina sau cromatina dispersata:
-se coloreaza slab
-este invizibila la microscop
-este transcrisa genetic
-structura chimica: ADN si proteine bazice
-cromozomii: sunt structuri perene (exista de la nastere pana la moarte)
-numarul si morfologia lor: sunt elemente caracteristice prin fiecare specie
-cromozomii umani:
-Tjio si Levan in 1956 au demonstrat ca omul are 46 de cromozomi
-cromozomii celulelor somatice sunt: cromozomi omologi identici ca marime si
forma, diferiti ca origine: 1 matern si 1 patern
-cromozomii pot fi: autosomi = 22 perechi
gonosomi (sexuali) = 1 pereche
-evidentierea cr.: tehnica curenta este metoda culturilor de celule, se utilizeaza
fibroblastii din piele extractul de maduva, limfocitele din sangele periferic
-aspectul cr. in metafaza:

5
a) alcatuire: cr. sunt alcatuiti din 2 cromatide surori unite intre ele printr-un
centromer(constrictie primara), cromatidele sunt delimitate de telomere
-cr. au 2 brate- scurte notate cu p
-lungi notate cu q
-alte elemente de stuctura: constrictiile secundare si sateliti
b) clasificare:
1 in functie de pozitia centromerului cr. sunt:
-metacentrici: bratele scurte si lungi sunt egale
-submetacentrici: evident brate scurte si lungi
-acrocentrici: bratele p sunt foarte scurte
-telocentrici: brate scurte aproape inexistente
2 in functie de gradientul de lungime cr. sunt -mari
-mijlocii
-mici
c) identificarea cr.: se face pe baza morfologiei lor utilizand criterii precis
codificate in conferintele internationale de standardizare din orasul Denver-1961,
Londra- 1963, Chicago-1966, Paris-1971
-pe baza lungimii cr. si a pozitiei centromerului cr. se grupeaza in perechi de
omologi si apoi se clasifica in 7 gr. de la A - G → obtinandu-se astfel cariotipul
-gr. A pana la gr. G =22 perechi= cr. autosomi
-XX si XY = 1 pereche= gonosomi

Caracteristicile grupelor:
-gr A: pereche nr 1, 2, 3
mari
metacentrici
-gr B: 4,5
mari
submetacentrici
-gr C: 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, X
mijlocii
submetacentrici
-sunt foarte asemanatori intre ei si sunt greu de identificat
-cr. X: se aseamana cu cr. 6 dar este mai metacentric

6
-gr D: 13, 14, 15
mijlocii
acrocentrici cu sateliti
-gr E: 16, 17, 18
mici
16 este mai metacentric; 17, 18 submetacentric
-gr F: 19, 20
mici
metacentrici
-gr G: 21, 22 Y
foarte mici
acrocentrici cu sateliti
-cr. Y: se aseamana cu gr D dar este mai mare ca cr. 21, are intotdeauna
cromatidele si nu are niciodata sateliti
-mentiune: identificarea precisa a cr. in gr este posibila cu ajutorul marcajului in
benzi (tehnica speciala)
-orice modificare in nr si morfologia cr. respectiv orice aberatie cromozomiala
determina bolile genetice

Structura si organizarea materialului genetic. Structura si functionarea


genei.

Harta genetica a cr. umani. Sinteza genelor

-prima ipoteza a structurii si functionarii materialului genetic a fost formulat de


Gregor Mendel in 1865, dar anul 1953 reprezinta o revolutie in biologie prin
evocala descoperire a lui Watson si Crick a dublei elice a ADN prin aceasta
descoperire caracterele vitale ale organismului sunt transpuse in formula chimica
-ADN-ul devine nu numai esenta geneticii ci un veritabil simbol al vietii
Structura chimica a acizilor nucleici: sunt 2 categorii de acizi nucleici: ADN si
ARN
-chimic-unitatile structurale ale unui acid nucleic sunt nucleotidele

7
PO4H3 ……….baza glucidica…….baza azotata-purine
-pirimide
I----------------------------------------------------------------------I
nucleotid
I---------------------------------------------------I
nucleozid
AND: PO4H3 ………dezoxiriboza……baza azotata:-purine, adenina, guanina
-pirimidne, citozina, timidina
ARN: PO4H3………riboza…………….baza azotata:-purine, adenina, guanina
-pirimidine, citozina, uracilul

-legatura se face intotdeauna intre A=T si G=C

Structura si functiile genei:


-Sutton in 1902 afirma ca factorii ereditari sau genele sunt parti din
cromozoni
A. in conceptia clasica:
-gena ca unitate de structura genetica reprezinta:-un segment cromozomic
-precis delimitat
-continuu si invizibil
-gena ca unitate de functionare genetica determinand un anumit caracter fenotipic
(totalitatea caracterelor manifeste) cantitativ sau calitativ
-in aceasta conceptie postulatul este o gena - un caracter
-gena ocupa o anumita pozitie fixa pe cr. totdeauna aceasi- numita locus
-genele alele: determina aceasi caracter si sunt situate in aceasi pozitie pe cr.
omologi
A │ │A
B │ │C
● ●
C│ │B
D>│ │ <D

8
-cr. sunt alcatuiti din mai multe gene diferite = gene nealele dispuse in cr. una
dupa alta liniar; aceste gene formeaza un grup care se transmite de la o celula la
alta in bloc
-ele se comporta ca inelele unui lant si fenomenul s. n. inlantuire genetica sau
linkage

Interactiuni alelice: genele pot fi identice sau diferite


-un invivid care poseda gene alele identice (AA, aa); s.n homozigot
-un individ care poseda gene alele diferite (Aa) situate in loci omologe s. n
heterozigot
-in stare heterozigota (Aa) manifestarea genelor alele depinde de relatia de forta
care se stabilesc intre ele
-uneori se maifesta fenotipic numai una dintre gene (A) si atunci gena si
caracterul corespunzator este dominant
-gena care ramane fara efect aparent (a) s.n gena recesiva si ea se va manifesta
numai in stare homozigota(aa)
B. conceptia actuala despre structura genei: explica conceptia clasica
la nivel molecular
-gena devine un segment polipeptidic al moleculelor de ADN care detine codificat
un anumit mesaj pentru un anumit produs specific (proteina sau enzima)
-postulantul in aceasta conceptie este o gena - un polipeptid
-cerectarile au dovedit ca genele care codifica enzime implicate in acelasi lant
metabolic sunt grupate intr-o unitate care poate fi transmisa in bloc si care s.n
operon

P S T
O ││││││││
I---------------------------------------------I
m ARN
P-promotor= locul unde se fixeaza enzima care sintetizeaza un ARN mesager (m
ARN)
O- gena operator
S- gena structurala
T- terminator

9
-operonul reprezinta modelul genei procariote
-gena la eucariote este mai complexa si este discontinua, ea este formata din exoni si
introni
EX I EX I

-exonii= portiuni de gena care vor fi reprezentati de un m ARN (ARN mesager)


-intronii= nu se stie ce sunt; o explicatie pentru ca informatia lor sa fie exclusa

Harta genetica a cromozomilor:


-in genomul uman exista 50000 de gene structurate
-stabilirea hartii genice are o valoare practica medicala intrucat permite un
diagnostic precoce sau stabilirea susceptibilitatii riscului de a face o boala
conditionata genetic
-s-au localizat peste 250 gene
-fiecare cr. autosomi are cel putin o gena precis localizata
-cele mai multe gene se gasesc pe cr. 1 si X
-ex. : pe cr. 1 gena pentru gr.sanguin rh; pe cr. 6 gena pentru complexul major de
hiscompatibilitate (H.L.A)

Sinteza genelor:
-savantii au inceput sa se preocupe de izolarea si sinteza genelor
-izolarea sau sinteza genelor a adus la obtinerea artificiala a unor produsi naturali
de mare valoare (insulina, interferonul), dar sperantele justificate pe care savantii
si le pun in acest domeniu sunt mari respectiv posibilitatea de a realiza in viitor o
terapie cauzala corectand genele mutante si rezolvand astfel marea problema a
incurabilitatii bolilor genetice

Codul genetic. Mecanismul informatiei genetice. Sinteza proteinelor.


Transcriptia

-sinteza proteinelor este realizata pe baza informatiei ereditare, codificate


agenelor de structura

10
-informatia genetica este inscrisa in ADN sub forma unei secvente de 5 nucleotide
( A, G, T, C) ea este tradusa in proteina prin asezarea secventionala a celor 20 de
AA
-sistemul de echivalenta in care la o anumita secventa de nucleotide
(codoni) va corespunde un anumit aminoacid prezent in proteina s. n cod
genetic
-conform codului genetic pentru a codifica un AA sunt necesare 3 nucleotide din
ARN=c odoni
TAC CTG CAT ADN

AUG GAC GUA m ARN


AA1 AA2 AA3
-intrucat proteinele reprezinta suportul biochimic al caracterelor noastre fenotipice
si sinteza lor este determinata genetic, pentru a intelege procesul complex al
expresiei ereditare sunt necesare urmatoarele notiuni
1 relatia acidnucleid - proteina:
-acidul nucleic: pastreaza in el sub forma codificata informatia genetica; el are
rolul de a pastra si controla sinteza proteinei
-proteina: are rolul de a efectua anumite procese biologice fundamentale;
- altfel spus ordinea si controlul se afla in structura acidului nucleic; executarea
ordinelor revine proteinei
2 dogma centala a biologiei moleculare:
-in 1957 Crick formuleaza ideea ca pentru toate organismele informatia genetica
se gaseste in ADN, acesta transmite informatia unei molecule intermediare de
ARN si acesta in ultima faza determina sinteza proteinei
-ADN → m ARN→ proteina
-acest flux este cunoscut sub denumirea de dogma centrala a biologiei
moleculare
-in 1970 Temin si Baltimore au anuntat rasturnarea dogmei centrale descoperind
o enzima (revers transcriptaza) care permite transcrierea informatiei genetice din
ARN intr-o molecula complementara de ADN
-ADN→ mARN→ proteina

- nu este exclus ca cea mai corecta formula a dogmei centrale sa fie:

11
-ADN→ ARN→ proteine
← →
3 locul biosintezei proteinelor:
-a fost determinat cu ajutorul marcarii izotopice a proteinelor si este situat in
ribozomi
4 mecanismul sintezelor proteinelor :
-are 2 faze: -transcriptia
-translatia

Transcriptia:
-informatia este situata in ADN nuclear
-aceasta macromolecula nu poate parasi nucleul, din aceasta cauza mesajul
genetic (care corespunde unei proteine) va fi copiat (transcris) sub forma unei
molecule mai mici de mARN care trece prin porii membranei nucleare si transmite
informatia genetica in citoplasma
-copierea informatiei genetice s.n transcriptia

Cum are loc sinteza mARN-ului sau transcriptia?


-in punctul P al operonului se fixeaza enzima ARN polimeraza sau transcriptaza
-aceasta incepe sa desfaca legatura de hidrogen dintre cele 2 catene ale ADN si
elibereaza catena transcrisa (codificatoare) din care se transcrie informatia
genetica pe un mARN
-enzima actioneaza pana in punctul T (terminator) unde se gaseste RHO care
desprinde ARN polimeraza si mARN sintetizat
-in conditia in care factorul RHO lipseste enzima actioneaza mai departe,
depaseste terminatorul si copiaza anormal gene situate pe un alt operon

Translatia:
-mARN trece in citoplasma se fixeaza pe subunitatea mica a ribozomului unde
secventa nucleotidica din structura este convertita intr-o secventa specifica
de AA in proteina, acest proces s.n translatie
NOTA:
-fiecare mARN are un codon de initiere AUG si 3 codoane terminale UAA, UGA,
UAG sunt codoane nonsens, nu semnifica nici un AA

12
-procesul de sinteza a proteinelor are loc ribozomi cu ajutorul a peste 50 de
molecule diferite :mARN, tARN, proteine, enzime

Aparatul de translatie sau traducatorul este tARN

-structura tARN:are forma unei trefle(trifoi) dintre aceste elemente structurale 2


sunt mai importante
-bucla care contine anticodonul (complementul codonului denumit mARN) si
extremitate opusa care prezinta (intotdeauna secventa A-C-C), locul unde se
fixeaza AA
-functia tARN:
-fixeaza AA din citoplasma
-il transporta la ribozomi
-descifreaza informatia codificata in mARN
-aranjeaza AA in ordinea indicata in cod
-pentru fiecare AA exista un tARN specific

Cum se produce translatia si sinteza proteinelor?


-mARN-ul se fixeaza pe subunitatea mica a ribozomului cu codonul de initiere
AUG
-in dreptul lui se asociaza tARN cu anticodonul UAC (complementar codon de
mARN)
-acum se ataseaza subunitatea mare a ribozomului si acesta este apt pentru
sinteza proteinei
-pe subunitatea mare exista 2 lacasuri P si A
-primul tARN se fixeaza in lacasul P; al doilea tARN se fixeaza in lacasul A
-pentru ca cele 2 lacasuri sunt ocupate ribozomul avanseaza cu 3 nucleotide spre
stanga eliberand astfel pozitia pentru un alt tARN si in acelas timp eliberand AA
format
-aceasta rotire se intampla pana in momentul in care pe mARN apare unul dintre
codoanele terminale (UAA, UGA, UAG)
-AA1 cu AA2, AA3…se leaga peptidic si astfel se sintetizeaza proteina
-terminarea sintezei proteinei se face cand pe m ARN apare codonul terminal
atunci:

13
-ribozonmul isi incheie rolul; de cap de lectura si de sediu al sintezei
proteinei, se desprinde de pe mARN si se desface in cele 2 componente ale sale
-mARN se dezintegreaza
-proteina sintetizata se organizeaza spatial pentru a deveni biologic activa

-reglarea sintezei proteice:


-in 1961 Jakobson si Monod au descris mecanismul de reglare al sintezei
proteinei la nivel genic
-sinteza proteinei nu este continua, ea este legata de aparitia genelor reglatoare;
-dupa locul de actiune al acestora se deosebesc mai multe mecanisme de reglare
atat la nivelul transcriptiei cat si al translatiei

Transmiterea (conservarea) informatiei ereditare

-ADN-ul detine, exprima si conserva informatia ereditara


-functia autocatalitica asigura transmiterea caracterelor genetice in succesiunea
generatiilor
-fidelitatea si acuratetea cu care se realizeaza aceasta transmitere in cursul
reproducerii celulelor si organismelor determina stabilitatea proceselor ereditare
-transmiterea informatiei ereditare se realizeaza in 2 mari etape:
1 replicarea ADN: sau biosinteza unei noi molecule de ADN identice cu
molecula mama initiala
2 distributia materialului genetic: prin diviziunea celulara
A - in replicarea ADN cele 2 catene ADN se separa pe o portiune limitata servind
ca matrita pentru sinteza unei noi catene complementare
-unitatea de replicare s.n replicon
B- distributia materialului genetic prin diviziunea celulara
NOTA:-ciclul celular = intervalul dintre completarea unei diviziuni si diviziunea
urmatoare, poate fi mitotic, amniotic si de reproducere
-ciclul celular presupune urmatoarele faze: a) interfaza
b) diviziunea celulara
a) interfaza: cea mai importanta perioada S -perioada de acumulare, are loc
replicarea ADN, catena ADN-ului devine matrita
b) diviziunea celulara:

14
Mitoza: transmiterea materialului genetic de la o celula la alta
-materialul genetic se distribuie egal si apar 2 celule fiice noi identice cu celula
mama
-schema diviziunii mitotice:
1 profaza
2 metafaza
3 anafaza
4 telofaza
-interfaza:
-in nucleu: nucleul este separat de citoplasma prin membrana nucleara
-materialul genetic este sub forma de filament intortocheat ca un ghem invizibil la
microscop
-in citoplasma: cei 2 centrioli sunt situate in apropierea nucleului, sunt inconjurate
de filament si alcatuiesc stadiul de aster
-profaza:
-in nucleu: incepe spiralizarea materialului geneticin cromozomii care devin
entitati delimitate
-se condenseaza si se ingroasa cromozomul
-semnificatia functionala a condensarii este aceea de a facilita deplasarea lor si
de a le asigura pastrarea identitatii
-membrana nucleara si nucleolul se dizolva
-in citoplasma: centrizolii ajung la polii celulei si alcatiuesc stadiul de diaster
-apare o structura fuziforma –fusul de diviziune alcatuit din 2 feluri de fibre: fibre
continue care leaga cei doi poli si fibre cromozomiale care leaga polii celulei de
centromerii cr.
-fusul nuclear + centriolii + cr= aparat mitotic
-metafaza:
-se caracterizeaza prin organizarea placii ecuatoriale sau metafazice= ordonarea
cr. cu centromerul intr-un singur plan la ecuatorul fusul de diviziune perpendicular
pe axa longitudinala a fusului
-spre sfarsitul metafazei fiecare centomer se divide longitudinal; este etapa in
care se separa cr. in 2 cromatide surori care devin ulterior cr. fii
-semnificatia diviziunii longitudinale a cr. este legata de repartizarea cu cea mai
mare precizie a materialului genetic in celule fiice

15
-anafaza:
-cr. fii separati migreaza individual spre polii celulei-aceasta migratie este facilitata
de scurtarea fibrei cr. din fus
-are loc alungirea fusului de diviziune
-telofaza:
-in citoplasma: se destrama aparatul mitotic, dispare fusul de diviziune, centriolii
s-au replicat, apare un sant clivaj al celulei mame in 2 celule fiice
-cr. isi pierd individualitatea, se despiralizeaza si se reconstituie in nucleul de tip
reticulat
-apare membrana nucleara
- se reorganizeaza nucleolii
-intreg ansamblul de fenomene care se desfasoara in mitoza trebuie privit ca un
mecanism biologic fundamental care asigura repartizarea in celule fiice a unei
cantitati egale de material genetic respectiv transmiterea informatiei genetice de a
lungul generatiilor celulare
-erori de distributie:
-se descriu 3 feluri de accidente
1 nedisjunctia cromatidiana sau neclivarea centromerului in anafaza, aceasta este
urmata de migrarea ambelor cromatide spre acelasi poli ai celulei;- rezultand o
celula cu un cr. in plus (2n+1); -o celula monosomica cu un cr. in minus (2n-1)
2 intarzierea anafazica a unei cromatide care in momentul formarii membranei
nucleare va fi exclusa din nucleu –rezultand o celula normala (2n); -o celula
monosomica (2n-1)
3 clivarea transversala a centromerului produce cromozomi cu aspect metacentric
izocromozom cu simbolul i
-este un izocromozom de brate scurte i p si un izocromozom de brate lungi i q

Meioza= transmiterea materialului genetic de la un organism la altul;


diviziunea celulelor germinale
-denumirea de meioza vine de la cuvantul grecesc meion=a micsora
-celulele rezultate ca urmare a acestei diviziuni prezinta un numar de cromozomi
redus la jumatate fata de celula mama
-meioza are loc in gonade

16
-meioza este caracteristica organismelor care se reproduc pe cale sexuala; ea
mentine legatura intre parinti si copii, asigura printr-un alt mecanism de
recombinare genetica prin crossing over un larg spectru de combinatii genetice
care maresc potentialul adaptativ al speciei
-crossing over= schimbul reciproc de gene plasate pe cr. pereche
-in meioza se succed 2 diviziuni:
-prima diviziune meiotica este reductionala (se separa cr. omologi si rezulta
celule cu 23cr)
-a-2-a diviziune meiotica este ecvationala= se separa cromatidele surori
-in cursul diviziunii meiotice apar spermatoizi si ovulele care nu mai sufera
diviziuni ulterioare fiind celule foarte specializate
-spermatoizii se formeaza in procesul de spermatogeneza
-ovulele se formeazaprin procesul de ovogeneza

Spermatogeneza:
-are loc in tubii seminiferi
-incepe la pubertate, odata declansata se intretine ritmic fara intrerupere, nu are
nevoie de influenta stimuliilor externi
-asigura distribuirea regulata a spermatoizilor
-fazele spermatogenezei:

Spermatogonie

Spermatocit de ordinul I = 16 zile
prima diviziune ↓
meiotica
Spermatocit de ordinul II = 16 zile
a doua diviziune ↓
meiotica
Spermatid = 16 zile

Spermatozoid = 12/60 zile

17
Ovogeneza:
-incepe in luna a-2-a a vietii intrauterine si tine pana in luna a-7-a a vietii
intrauterine rezultand ovocitul de ordin I
-ovocitul de ordin I ramane blocat in faza de diplotem pana la pubertate
-din nr.mare de ovocite numai 300-400 isi vor desfasura diviziunea meiotica
respectiv se transforma in ovule
-fazele ovogenezei:
Ovocit de ordinul I
I diviziune ↓ ↓
meiotica Ovocit de ordinul II I globul polar
II diviziune ↓ ↓
meiotica Ovogonie II globul polar

Ovul
-in concluzie meioza la femei este discontinua la pubertate sub influenta
hormonului foliculostimulent se vor maturiza numai cateva ovovcite
-erori de distributie:
1 nedisjunctia in meioza I a unui cr.= ambii cr.omologi trec in aceasi celula dupa
fecundare rezultand o celula trisomica si o celula monosomica = 1cr.
2 intarzierea anafazica a unui cr. dupa fecundare rezulta o celula normala si o
celula monosomica
-erorile de distributie a materialului genetic in meioza determina tulburari de
reproducere: sterilitate, avorturi spontane, nou-nascuti vii malformati sau morti

Transmiterea caracterelor si a bolilor genetice

-pentru a urmari un caracter normal sau patologic se efectueaza ancheta familiala


-in baza datelor obtinute si utilizarea anumitor simboluri se realizeaza arborele
genialogic sau pedigree-ul
-arborele genialogic=reprezentarea grafica a legaturii de rudenie dintre membrii
unei familii sau a unui grup de familii inrudite

□ - barbat

18
○ -femeie

◊ -sex necunoscut

□○ – casatorie

□= ○ –casatorie consanguina

-familie:

-gemeni dizigoti:

19
-gemeni monozigoti:

-nascut mort:

-casatorie dubla:

-decedat:

20
-heterozigot:

-persoana afectata:

■●
-purtator:

-probant:

21
-prin analiza arborelui genealogic se poate stabili modul de transmitere al
caracterului sau a bolilor genetice
-transmiterea caracterelor sau a bolilor genetice poate fi:
I monogenica (determinata de o gena)
II poligenica (multifactoriala)
I Transmiterea monogenica

-modele simple monogenice de transmitere a caracterelor sau bolilor genetice


sunt in deplin acord cu principiile mendeliene ale segregarii
-trasturile dominante sunt fenotipic evidente in doza mica, apar la heterozigoti
(Aa) adica persoane care poarta o gena dominanta A (bolnava) si o gena recesiva
a (normala); ele sunt mai putin grave;
-genele dominante care produc perturbari grave sunt letale
-trasaturile recesive se exprima numai la homozigoti adica atunci cand gena se
afla in doza dubla (AA) sau (Aa)
-transmiterea caracterelor sau a bolilor monogene poate sa fie -dominanta
-recesiva
-dupa cr. interesat transmiterea poate sa fie autosomala sau gonosomala

-transmiterea monogenetica:
-dominanta -autosomala
-gonosomala
-recesiva -autosomala
-gonosomala
NOTA:gena A=bolnava
genotipul AA, Aa=bolnav
gena a=sanatoasa

22
genotipul aa=sanatos

Transmiterea dominant autosomala

-daca se casatoreste un barbat heterozigot Aa cu o femeie homozigota aa dupa


calculul probabilitatii rezulta: Aa+aa

Aa
aa A a
a Aa aa
a Aa aa

-rezulta ca transmiterea bolii este 1:1


respectiv 50%=Aa=bolnavi
50%=aa=sanatosi

Transmiterea recesiv autozomala

-bolile sau trasaturile recesiv autozomale apar numai la homozigoti(AA) acolo


unde gena mutanta estein doza dubla
-casatoriile consanguine au cea mai mare probabilitate de a transmite copiilor
caractere recesive
-daca se casatoreste un barbat heterozigot cu o fata heterozigota dupa calculul
probabilitatii: Aa+Aa

Aa
Aa A a
A AA Aa
a Aa aa

Transmiterea gonosomala

23
-gonosomii sunt XX femeie, XY barbat
-in timp ce cr. X este purtator de numeroase gene, cr. Y are ca principala functie
procesul de masculinizare
- in aceasta situatie la barbat genele de pe unicul cr. X nu au pereche pe cr. Y;
daca pe cr. X este localizata o gena mutanta aceasta se exprima la barbat pentru
ca efectul ei nu poate fi mascat de o gena normala a celuilalt cr.
-la femeie gena mutanta de pe cr. X este mascata de celalalt X; boala nu se
manifesta la femeie dar aceasta are rol de purtator sau conductor

Transmiterea dominanta legata de cr. X

-de obicei se casatoreste o femeie bolnava cu un barbat sanatos


(gena sanatoasa=n)
X A X n + xn y

XA Xn
xny XA Xn
xn XA Xn xn xn
y XA y Xn y

-transmiterea: 1: 1
-50% bolnav
-50% sanatos

Transmiterea legata de cr. Y (holoandrica)

-gena bolnava de pe cr. Y se transmite intotdeauna de la tata la baiat


-ex. de boli:-hipertricoza urechilor (peri lungi si numerosi pe pavilionul urechii)

Transmiterea recesiv gonosomala

-genele patologice purtate pe cr. X se exprima numai la sexul masculin

24
-la sexul feminin el nu se manifesta in mod obisnuit dar femeia are rol de
conductor (purtator) ;
-ex. de boli-hemofilia-se caracterizeaza prin prelungirea excesiva a timpului de
coagulare si din aceasta cauza la cele mai mici traumatime insotite de ruptura
vaselor se produc hemoragii prelungite uneori foarte grave
-cauza: absenta sau inactivitatea factorului VIII(globulina antihemofilica A) sau a
factorului IX (globulina antihemofilica B)
-frecventa la nastere 1/10000 cazuri
-de obicei se casatoreste o femeie purtatoare cu un barbat normal X A Xn+XnY
-dupa calculul probabilitatii rezulta:
xA xn
Xn xAxn xnxn
y xAy–are hemofilie xny-sanatos

-transmiterea 25%

II Ereditatea poligenica

-numeroase caracteristici normale(inteligenta, greutatea, talia) TA si unele boli


sunt determinate de interventia mai multor gene (ereditate poligenica) asociata
frecvent cu actiunea factorilor de mediu (ereditate multifactoriala)
-caracterele poligenice prezinta urmatoarele particularitati:
a) genele actioneaza independent unele de altele si au efect cantitative
mici si aditive (cumulative)
b) distributia caracterelor poligenici este continua in functie de nr. de gene
mutante primite de o persoana de la parinti apar urmatoarele consecinte:
1 riscul pentru o boala poligenica difera de la o familie la alta
2 parintii bolnavi pot fi sanatosi
3 un individ bolnav are un risc mai mare (2-5%) de a avea descendenti bolnavi
-boala apare mai frecvent la rudele de grad I; ea scade la jumatate din aceasta
cifra(5%) la rudele de grad II, iar la rudele de grad III se revine la populatia
generala

25
-ex. de boli: HTA, malformatii cardiace, despicatura labio-palatina(baza de iepure,
gura de lup)

Variabilitatea ereditara. Factorii mutageni

-notiunea de ereditate cuprinde nu numai conservarea similitudinii biologice in


succesiunea generatiilor ci si variabilitatea
-variabilitatea se realizeaza prin:-I. recombinari
-II. mutatii
I recombinarea genetica:

-producerea unor combinatii genetice noi prin rearanjarea materialului genetic


cuprins in 2 unitati genetic diferite:genom, cr., gene
1 recombinarea genomica: se realizeaza in cadrul procesului sexual prin
asortarea gametilor care se fecundeaza
-cand se fecundeaza 2 gameti proveniti din indivizi diferiti genetic,
descendenti cu:
-vitalitate sporita
-calitati noi
-adaptabilitate buna
-fertilitate crescuta
-cand se fecundeaza 2 gameti proveniti din indivizi apropiati sau inruditi
descendentii au:
-heterogenitate redusa
-se amplifica genom de omogenitate genetica
2 recombinarea cr.: recombinarea intercromozomala se realizeaza in cursul
gametogenezei intre cr. omologi; recombinarea intracromozomala are loc in
profaza meiozei prin crossing-over
3 recombinarea genica: are loc in interiorul genelor
-datorita recombinarii fiecare persoana are o structura genetica unica si
nerepetabila
-ea determina diferente genotipice si fenotipice dintre indivizii unei populatii

26
II mutatiile:
-mutatia= o modificare nenaturala si ereditara a materialului genetic care devine
stabila in cursul generatiilor
-mutant= un organism care are caractere genetice schimbate in comparatie cu
parentalul din care provine
-mutageneza= seria de procese implicate pentru a determina o mutatie
-mutatiile pot fi: -spontane=nu au factori decelabili
-induse=de factori mutageni
-clasificarea mutatiilor:

I dupa cantitatea materialului genetic implicat in mutatie:


1 mutatii genomice- afecteaza genomul sau complementul cromozomial
in totalitate
2 mutatii cromozomiale- sunt determinate de modificari in structura
cromozomiala
3 mutatii genice- pot fi cauzate de modificarea unei gene in intregime sau
a unui segment de gena
II dupa tipul de celula in care apar mutatiile:
a) gametice (celule sexuale)=mutatiile sunt ereditare si pot fi observate la
descendenti in diferite generatii
b) somatice (alte celule ale organismului)=mutatiile sunt greu de detectat
pentru ca nu sunt transmise ereditar

Agentii mutageni:

a) de natura fizica: radiatii ionizante, raditatii X, radiatii UV, temperatura


b) de natura chimica: coloranti:albastru de toludiena; acidul azotos; atb.
c) biologici: virusurile
-modul de actiune al agentilor mutageni este foarte variat avand ca urmare
modificari ale informatiei ereditare

Interactiunea ereditate-mediu

27
-omul este supus permanent influentei factorilor de mediu astfel ca individualitatea
biologica se realizeaza prin interactiunea dintre 2 factori: ereditatea si mediu
(factori ecologici)
-ereditate= proprietatea unui organism de a transmite caracterele sale la urmasi
-mediu= ansamblul factorilor interni si externi (ecologici, sociali, culturali) care
influenteaza realizarea unui anumit caracter
1 relatia genotip-fenotip: relatie cauzala dar nu este totala, pntru ca unele
elemente din genotip nu se manifesta intotdeauna fenotipic, iar o parte din fenotip
este determinata de mediu
-caracterele fenotipice determinate de genotip sunt ereditare
2 relatia mediu-fenotip: o parte din caracterele fenotipice sunt determinate de
mediu, el s.n modificare si nu sunt ereditare
3 rolul mediului in relatia genotip-fenotip: mediul poate influenta intr-o anumita
limita expresia fenotipica a genotipului
4 relatia genotip-mediu: mediul poate actiona asupra genotipului producand
mutatii
-interactiunea dintre cei 2 factori: ereditate si mediu determina caractere specifice
ale eredopatologiei umane

Notiunea de heredopatologie umana

-organismul uman este supus in permanenta influentei factorilor genetici si


factorilor de mediu (factori ecologici), acestia pot determina anumite caractere sau
boli
1 caractere si boli exclusiv genetice:
-sunt caractere de specie care determina individualitatea biologica, ex.
gr.sanguine, culoarea parului, dermatoglifele etc.
-bolile exclusiv genetice se caracterizeaza prin:
-produsul genetic este foarte grav lezat
-cel mai frecvent sunt incompatibile cu viata, ex avortul spontan genetic
2 caracteristici si boli exclusiv genetice:
-la care intervine intr-o oarecare masura influenta factorilor de mediu in sens
+sau-

28
-sunt boli grave
-adaptabilitate reduse
-se poate influenta tabloul clinic prin tratament postnatal
3 boli determinate exclusiv de factori de mediu:
-poate produce afectiuni ca:-intoxicatiile cu venin de cobra, cu toxina botulinica,
intoxicatie acuta cronica sau profesionala
-intoxicatii: avitaminoze, accindente, agresiuni
4 caracteristici cu determinari biologice:
-in care intervin factori genetici, boli infectioase :oamenii sunt inegali in fata bolii,
in fata agresiunii agentilor ecologici, unii sunt mai vulnerabili, altii mai rezistenti
-forta de aparare a individului respectiv raspunsul imun este conditionata de
structura genetica proprie unica si constanta a individului(unicitate genetica) si in
special de sistemul H.L.A= sistem de supraveghere alarma si aparare a
organismului
-genele inplicate in raspunsul imun sunt situate pe cr. 6 –de aceea nu exista boli
ci bolnavi care fac boala in felul lor caracteristic in functie de constitutia lor care
este determinata genetic
5 boli influentate atat de factori genetici cat si de factori ecologici=bolile poligenice
sau multifactoriale :
-aceste boli nu prezinta o distributie continua in populatie intrucat exista 2 clase
de indivizi bolnavi si sanatosi
-factorii genetici sunt reprezentati prin mai multe gene de risc, nr. lor variaza de la
o persoana la alta determinand o susceptibilitate la boala
-cea mai mare parte a populatiei au nr. mediu de gene de risc
-curba de distributie are insa un prag de risc dincolo de care indivizii au nr.
crescut de gene de risc si deci o predispozitie mai mare la boala(acesti indivizi
sunt vulnerabili la care in anumite conditii nefavorabile predispozitia genetica la
boala se transforma in boala)
-atingerea si depasirea gradului de risc depinde de nr. genelor mutante mostenite
de la parintii sai
-boala apare mai frecvent la rudele de grad 1
-transmiterea bolilor poligenice=vezi la transmiterea poligenica
-ex. de boli:
-sindroame polimalformative

29
-anencefalia
-spina bifida
-malformatii cardiace
-despicatura labio-palatina(buza de iepure)
-luxatia congenitala de sold
-piciorul stramb
-bolile comine
-boala hipertensiva
-DZ
-boala ulceroasa
-ateroscleroza
-psihoza maniaco-depresiva
-in concluzie intreaga patologie umana poarta ampreta geneticii sau altfel spus
toata patologia este genetica dar nu toate bolile genetice sunt ereditare

Bolile genetice

-sunt stari patologice determinate predominant de factori genetici care au


consecinte grave pentru individ, pentru familie, pentru societate
-conditii pe care trbuie sa indeplineasca o boala genetica:
1 sa aiba frecventa mai mare de 1%
2 sa determine cheltuiri pentru ingrijirea bolnavului
3 sa aiba posibilitate de profilaxie
-particularitatile bolilor genetice:
1 modificarea materialului genetic determina anomalii in sinteza proteinelor
de structura care produc boala
2 sunt determinate prenatal dar se pot manifesta la intervale ontogenetice
diferite
3 pot fi prezente la nastere (congenitale)
4 pot fi ereditare dar acest criteriu nu este obligatoriu
5 pot fi familiale dar uneori pot fi sporadice sub forma de cazuri
-frecventa bolilor genetice:

30
-luate individual sunt rare, luate global datorita nr. mare de afectiuni ,ele alcatuesc
un grup cu o frecventa de 5-15% dintre nou nascuti, blocheaza 25% din paturile
de spital
-clasificarea bolilor genetice:
-nu exista un consens general in aceasta problema dar putem include in aceasta
categorie urmatoarele boli:
1 boli produse prin anomalii cr.
2 boli moleculare
3 malformatii congenitale
4 anomalii de sexulizare
5 boli cu predispozitie genetica
-diagnosticul bolilor genetice respectiv metodele de stabilire a naturii genetice a
bolii se bazeaza pe constatarea caracterelor congenital si familial:
1 studiul gemenilor
2 evidentierea anomaliilor cr.
3 dermatoglifele
4 cromatina sexuala X si Y

1 studiul gemenilor:
-metoda se bazeazape ipoteza caasemanarea dintre gemenii monozigoti este
ereditatea iar deosebirile sunt cauzate de madiu
-cand un caracter este ereditar el apare cu o frecventa mare la gemenii
monozigoti
2 evidentierea anomaliilor cr:
-se face prin metoda culturii de celule si studiul cr.(in laboratorul de citogenetica)
3 dermatoglifele:
-cuvantul vine de la grecescul derma=piele si glyhe=relief
-ansamblul de creste papilare(papile dermice) separate intre ele prin santulete
alcatuind desenele papilare sau dermatoglifele
-reprezentarea lor in imagine plana esteceea ce numim amprente sau impresiuni
-desenele papilare digitale , palmare si precum si snturile de flexiune amainii si
piciorului se formeaza inca din primele saptamani ale vietii intrauterine
-ele sunt complet si definitiv formate in luna a-6-a si sa raman astfel neschimbate
dupa nastere in tot cursul vietii

31
-aceste desene papilare au fost clasificate de Galton in 3 tipuri clasice:
1 tip arc (A) este format din-arcuri simple
-arcuri intinse
2 tip lat (loop L) este format dintr-un –triradius si un arc
3 tip vartej (W) este format din 2 triradiusuri si 1 vartej
-din aceste 3 tipuri clasice deriva toate celelalte subtipuri cunoscute
-tipul desenelor paplilare umane(digitale, palmare si plantare) cunoscute la ora
actuala sub numele de dermatoglife sunt reprezentate global prin constitutia
dernmatoglifica a fiecarui om
-o constitutie dermatoglifica privita d.p.d.v. genetic este precipitata si definitiv
fixata inca din embrion ca intr-o harta strategica
-la om constitutile papilare se transmit compartimental de la tata si mama (27
compartimente de la tata si 27 mama); cel mai adesea incrutisat adica de la
compartimentul drept al unuia dintre parinti la compartimentul stang al copilului
sau invers
-copilul indiferent de sex realizeaza o constitutie morfo-papilara individuala
globala care nu mai este nici constitutia mamei si nici a tatalui ci 1 proprie a sa!!!
Practic pe suprafata pamantului nu pot fi gasiti 2 oameni care sa aiba desene
papilare identice nici macar la un singur deget
-detaliile caracteristice fiecarui tip papilar sunt unice pe lume
-studiul complet al dermatoglifelor si al santurilor de flexiune ne ofera posibilitatea
de a fi utilizate:
1 ca mijloc de diagnostic a unor boli nu numai atunci cand este vorba de
aberatii cronice ci is de alte boli care nu sunt de origine genetica
2 ca test imoabil in problema stabilirii certe a filiatiei(legatura dintre parinti
si copii)
3 in domeniul criminologiei si criminalisticii
4 cromatina sexuala:
-cromatina sexuala X:
-in 1910 Cajal a mentionat existenta unei formatiuni de cromatina condensata in
nucleul celulei nervoase de la caine, pisica si om fara a stabili rolul lor
-in 1949 Barr si Bertram au redescoperit in neuronii de pisica femela aceeasi
formatiune (absenta la masculi) pe care au numit cromatina sexuala sau
corpuscul Barr

32
-originea si natura cromatinei sexuale:
-in 1959 Ohno a constatat ca in nucleul mascul (XY) cr.X este similar cu autosomii
adica este eucromatid
-in nucleul femel (XX) cei doi cr. se comporta diferit
-un X se comporta ca si autosomii, celalalt X se comporta ca si cand ar fi format
din heterocromatina si se condenseaza
-Lyon in 1966 a demonstrat ca intr-o celula somatica femela diploida cu 2 cr. X
numai unul functioneaza celalat este inactiv si formeaza cromatina sexuala
-caracterele generale ale cromatinei sexuale:
-forma: are forma planconvexa sau triunghiulara cu diametrul 0,7-1,2µ (microni)
-localizare: in interiorul nucleului
-se considera corpusculul Barr numai aceea formatiune care are baza complet
lipita de membrana nucleara
-numararea: nr. corpuscului barr= cu suma de X-1

cromozomi fenotip nr.corpusculi


sexuali
46, XX O (femeie) 1
45, XO Turner -
47, XXX Super O 2
48, XXXX Super O 3
46, XY □ (barbat) -
47, XXY Klinefelter 1
48, XXXY Klinefelter 2

-structura: acizii nucleici si proteine simple


-frecventa: la femei normale variaza intre limite foarte largi si variaza dupa autori:
-20-80%
-40-30%
-8-15%
-evidentiere: la om se pune in evidenta din aproape toate celulele uzuale, se
studiaza din raclatul de mucoasa bucala, se examineaza la microscop de imersie
se citesc 300-400 celule se face media corpusculilor, rezultatul se da la suta

33
-cromatina sexuala Y (corpusculul F):
-Pearson in 1970 a remarcat ca nucleul celulelor indivizilor cu un cr. Y prezinta in
lumina UV dupa colorare cu chinarcrina un punct intens lumonos numit corpuscul
F
-semnificatia corpusculului F este bine cunoscuta-el corespunde cr. Y –formarea
corpuscului F se datoreste fixarii preferentiale a fluorocromului pe bratele lungi a
cr. Y
-mecanismul fixarii ramane incert
-caractere generale:
-forma:punct luminos unic sau dublu
-marime: 0,25-1µ
-localizare: in interiorul nucleului, situat central, paracentral sau periferic, adiacent
membranei nucleare
-nr: corespunde nr. de cr.Y
46 XY=1
47 XYY=2
46 XX= -
-frecventa: difera de la autor la autor
- 25-50% dupa unii
-pana la 80% dupa altii
-evidentiere: corpusculii F se cauta in mucoasa bucala, leucocite si spermatozoizi
-pentru cercetarea de rutina se utilizeaza epiteliul bucal
-technica: colorare cu chinacrina, examinarea in lumina UV
-interpretarea nu ridica de obicei probleme deosebite, rezultatul putand fi alterat
doar de prezenta bacteriilor fluorescente

Boli prin aberatii (anomalii) cromozomiale sau cromozopatii

-anomaliile cr. interfereaza puternic formand si dezvoltand produse de conceptie


fiind implicate in etiologia(cauza) unor tulburari de reproducere:sterilitate, avort
spontan, nou nascuti morti, nou nascuti vii malformatii

34
-sterilitatea prin anomalii cr.-sterilitate primara= incapacitatea unui cuplu tanar
aparent sanatos de a avea copii dupa o anumita perioada de viata
conjugala(aproximativ 3 ani) si fara a folosi anticonceptionale
-aproximativ 10% din cupluri
-cauzele sunt mai frecvent anomaliile cr. numerice
-avortul spontan= eliminarea produsului de conceptie inainte de saptamana 28
de gestatie
-s-a evoluat ca 15% din totalul sarcinilor sfarsesc prin avort
-avortul spontan genetic= se caracterizeaza prin faptul ca este spontan,
precoce(in primele 2 luni de sarcina) deseori repetat
-nou-nascuti morti cu anomalii cr= reprezinta 6-20% din nou-nascutii morti
-nou-nascuti vii cu anomalii cr. majore=reprezinta circa 0,6% din totalul nou-
nascutilor vii
-orice anomalie cr. creeaza un dezechilibru cu consecinte mai mult sau mai putin
grave si inevitabile
-se disting 2 feluri de anomalii cr:
-structurale= se refra la ordinea si nr.genelor
-numerice= se refera la nr. cr.
-clasificarea anomaliilor cr:

I cromozomopatii structurale:
1 translocatii
2 izocromozomi
3 deletii
4 cr. inelari
5 cr. di sau policentrici
II cromozomopatii numerice:
-cu - de cr. =letale
-cu + de cr =sindromul Down (21+)
a) autosomale: =sindromul Patau (13+)
=sindromul Edvards (18+)
-mozaicisme

-cu - de cr. =sindromul Turner (45,XO)

35
b) gonosomale: -cu + de cr.=sindromul Klinefelter (47XXY)
=sindromul superfemela (47XXX)
-mozaicism

I Cromozomopatii structurale

-in cursul meiozei uneori din motive multiple modelul original da nastere unor
celule deosebite:
-cu mai mult sau mai putin material genetic
-cu o alta succesiune de gene decat cea normala
-toate modificarile de acest tip s.n rearanjamente
-rearanjamentele implica cel putin cel putin 2 rupturi in acelas cr. sau in cr.
alaturati
1 translocatia:
-simbol- t
-translocatia=schimbarea pozitiei unui fragmente cr.
-poate fi:
a) simpla= schimbarea pozitiei unui fragment cr. in acelasi cr.
b) reciproca= schimbarea pozitiei unui fragment cr. de pe un cr. pe altul
2 izocromozomii:
-simbol- i
-se realizeaza prin scindarea centromerilor in pozitie transversala si rezulta 2 cr.
metacentrici numiti izocromozomi
-din bratul scurt=izocromozomi de brat scurt=ip
-izocromozomi de brat lung=iq
3 deletia:

-simbol -
-pierderea materialului genetic
4 cr.inelari sau ringcr.:
-simbol- r
-rezulta ca urmare a pierderii telomerelor si unirea bratelor
5 cr.dicentrici:

36
-simbol- dic
-au 2 centromeri
6 cr. policentrici:
-au mai muti centromeri
-boli prin aberatii cr. structurale:

Sindromul cri du chat (tipaitul de pisica):

-deletia de brat scurt a cr. 5


1 descris in 1963
2 def.: sindrom caracterizat prin:
-dismorfie faciala tipica
-plans asemanator cu mienatul de pisica
-nanism primar
-retard psihomotor
-citogenetic 5p-
3 citogenetic= deletie de brat scurt a cr. 5(5p-)
4 incidenta: 1/50000 nou nascuti
5 manifestare: de la nastere
6 clinic:
a) cel mai izbitor simptom este tipatul (plansul) asemanator cu mienatul de
pisica= sunete inalte cu intensitate scazuta exprimand suferinta
b) expresia fetei este vioaie -facies rotund si aplatizat (fata in luna plina)
-hipertelorism (distanta mai mare dintre
unghiul intern al ochiului) accentuat
-fanta palpebrala, antimongoliana(in jos si in
afara)
-strabismul

37
c) microcefalie
d) gat scurt
e) sistem osteoarticular –sindactilie partiala; scolioza(deformarea coloanei
vertebrale)
f) inima cu anomalii
g) retard -mintal sever
-motor=hipotonie musculara
-al cresterii=nanism primar
7 tratament- simptomatic
8 profilaxie- diagnostic prenatal prin amniocenteza; sfat genetic

Sindromul Langdon-Down sau trisomia 21 sau idiotia mongoloida

I paternitatea: sindromul a fost atribuit lui John Langdon Down


II definitie: sindromul cuprinde bolnavi cu:
-aspect clinic caracteristic
-retard psihomotor
-trisomie 21
III citogenetic:
-trisomoie libera (21 +) 47, XX, 21+
47, XY, 21+
D~G
-translocatii ------- 46, XX, D-, t (D~G)
46, XY, D-, t (D~G)
-------- 46, XX, G-, t (G~G)
G~G 46, XY, G-, t (G~G)
-mozaicism: 46, XX/47,XX, 21+
46, XY/47,XY, 21+
IV incidenta: 1 la 650 nou-nascuti, este cea mai frecventa boala datorita aberatiei
cr. autosomal
V manifestare: de la nastere
VI cauza: cel mai frecvent nedisjunctia
-varsta mamelor cu copii cu sindrom Down

38
-30% dintre copii cu sindrom Down provin din mame sub 30 de ani
-55-70% dintre copii cu sindrom Down provin din mame dupa 45 de ani
VII clinic: toti copii cu sindrom Down sunt suprinzatori de asemanatori,
similitudinea dintre ei este atat de mare incat atenueaza particularitatile dintre
rase
a) cap- mic cu occipital aplatizat
-fata rotunda
-nas scurt cu narile largi si radacina aplatizata
-hipertelorism
-fanta palpebrala mongoliana=in sus si in afara
-gura-mica si dechisa
-limba-mare, ingrosata cu brazde adanci=limba scrotata sau plicaturala
-palatul dur, stramb
-microdentitie
-urechiile-mici cu helix larg si lobuli mici sau absenti
b) malformatiile extremitatilor (membrelor)
-maini scurte si late, degetul 1 si 5 sunt mai scurte
-picioare scurte si mici
c) dermatoglifele: foarte caracteristice: in mijlocul palmei exista o singura linie
transversala= linia simiana
d) tulburari cutanate: piele uscata si aspra
e) malformatii cardiace: aproximativ la 15-70% persistenta canalului artrial,
comunicarea interventriculara
f) gonadele: barbatii sterili, la femei ovarul este deseori normal fapt care explica
fertilitatea
g) retard psihomotor:- inapoiere mentala constanta si severa
-la nastere copilul este apatic, mai tarziu devine afectuos si temator
-la 6-8 ani copilul devine incapatanat si agresiv
-vorbitul: ramane rudimentar
-scrisul: imposibil sau extrem de dificil
-retard motor: hipotonie musculara
-copilul este un dependent social dar in conditii bune de ingrijire va fi capabil sa
depuna munci simple bazate intr-o larga masura pe reflexe
VIII diagnosticul: se pune pe baza datelor clinice si se confima citogenetic

39
IX evolutie, prognostic: in general media de viata este mica -16ani
-30% mor in primele luni
-53% la sfarsitul primului an
-17% dupa 10 ani
-speranta de viata: pentru cei care au ajuns la varsta de un an- 22,4 ani
-pubertatea se instaleaza normal baietii sterili, fet fertile
X tratament: chirurgical pentru bolile congenitale ale inimii
XI profilaxie: educarea femeilor aratand ca riscul de a avea copii cu sindromul
Down creste paralel cu varsta
-diagnostic prenatal: detectarea bolii in cursul vietii intrauterine prin amniocenteza
si culturi cromozomiale
-sfatul genetic: prin care se recomanda diagnosticul prenatal tuturor femeilor
gravide care au antecedente, copii cu sindrom Down sau se indica intrerupere
cursului sarcinii in toate conditiile in care unul dintre genitori este purtator de
translocatie

Sindroame gonosomale

-gonosomii sau cr.sexuali sunt XX pentru femeie si XY pentru barbat; ei sunt total
diferiti
-cr.Y: s-a specializat ca un cr. masculinizant:induce aparitia testicolelor si
consecutiv virilizarea organelor genitale interne si externe si influenteaza si
spermatogeneza; el a pierdut toate genele somatice
-cr.X: pastreaza alaturi de genele de sexualizare si numeroase gene
nesexualizate; el intervine si in procesul de crestere si dezvoltare
-in conditii patologice pot aparea tulburari mai mult sau mai putin grave ale
sexualitatii dintre care amintim:
1 hermafroditismele= sexualitate anormala caracterizata prin coexistenta
elementelor masculine si feminine in acelas organism
2 pseudohermafroditismele
3 sindrom Turner (45, XO)
4 sindrom triploX (47, XXX)
5 sindrom de tetra si pentasomie X
6 sindrom Klinefelter (47, XXY)

40
7 sindrom YY

Sindromul Turner

I paternitatea: in 1938 Turner subliniaza caracterele acestui sindrom care ia si


numele
II definitie: include toate bolnavele cu:
-hipotrofie staturo-ponderala
-anomalii somatice
-disgenezie gonadala cariotip anormal
III citogenetic: cea mai frecventa varianta este 45, XO,cromatina sexuala O
-mozaicisme 45, XO/46,XX
45, XO/47, XXX
45, XO/46, XY
IV incidenta: 1/5000 din totalul nou-nascutilor respectiv 1/2500 dintre nou-
nascutii de sex feminin
V manifestare: de la nastere
VI cauza: nedisjunctia cr.
VII clinic:
a) la nastere: inaltime de 45 cm, greutate subnormala; la 17 ani inaltime de 135-
140cm, greutate subnormala
b) malformatii cefalice:
-capul mic
-fata rotunda, sub forma de cupa cu aspect batranicios
-fanta palpebrala-antimongoliana in jos si in afara
-gura: palat dur, ogival, dentitie supranumerala sau lipsa
-mandibula:hipoplazica
-urechile: jos implantate, insertia parului capului joasa
c) gatul: scurt; prezinta o cuta musculo-cutanata care se intinde de la mastoida
pana la acromoin si s.n pterigium coli
d) toracele: caracteristic scurt si lat, largit transversar in forma de scut si s.n
torace in scut
-apendicele xifoid infundat

41
-mameloanele indepartate
e) malformatii la membrele superioare si inferioare
f) malformatii ale organelor interne: cardiace si renale mai frecvente
g) pielea: uscata, lipsita de elascitate, se descuameaza usor
-caracteristici: prezenta de nevi pigmentari raspandite pe toata suprafata corpului
h) dermatoglifele nu sunt caracteristice
i) gonadele: gonada primitiva se diferentiaza normal ca ovar, dar dupa cateva luni
involueaza
-amenoree primara (lipsa menstruatiei ) in 95% a cazurilor
j) dezvoltare psihica=deficienta mentala moderata
-femeile sunt psihic imature, au o personalitate infantila, pasiva dar nu dezvolta
decat exceptional tulburari psihice importante
VIII diagnostic: se pune pe baza semnelor clinice si se confirma citogenetic
IX tratament: este uzuala terapia hormonala inceputa la varsta de 14 ani pentru
ameliorarea cresterii
X evolutie, prognostic: speranta de viata este normala dar poate sa fie
influentata nefavorabil datorita malformatiilor cardiace sau renale

Sindromul Klinefelter

I paternitatea: a fost descris in 1942 de catre Klinefelter


II definitie: sindromul cuprinde bolnavii cu azoospermie, ginecomastie, atrofie
testiculara, crestere a secretiei de hormoni gonadotropi, cromatina sexuala X
pozitiva, cr. X in plus
III citogenetic:
Corpuscul Barr
-cel mai frecvent:47, XXY cr. sex . X +(1)
48, XXXY cr. sex. X +(2)
49, XXXY cr. sex. X +(3)
-mozaicism : 46, XY/47, XXY
IV incidenta: 1/1000-1/7000 din populatia generala
V cauza: nedisjunctia cr.; varsta mamei peste 40 de ani
VI clinic:

42
a) aspect morfotipologic:
-aspect longilin, gracil, realizat prin talie inalta, umeri si torace ingust, bazin
dezvoltat, musculatura slab dezvoltata
-disproportie intre trunchi si membre datorita dezvoltarii preponderente a
membrelor
-disproportie intre umar si bazin, predominand dezvoltarea bazinului
-tegumente fine si moi
b) dezvoltare sexuala:
-la nastere: organele genitale externe sunt aparent normale, criptorhidie relativ
frecventa (absenta testicolelor din scrot)
-la adult:
1 tulburari ale organelor genitale externe: penis mic sau normal; scrotul cu pliuri
aplatizate, nepigmentat, testicole mici si dure, rotunde, sensibilitate abolita
2 pilozitate deficitara, faciala, presternala si pubiana
3 vocea nemodificata pastrand caracterul infantil
4 ginecomastie de obicei bilaterala
5 potenta sexuala redusa, libidou absent
6 infecunditatea este de regula din cauza azoospermiei
c) dezvoltare psihica:
-tulburari psiho-comportamentale, gradual variate de la caz la caz, frecvent
oligofrenie
-atentie voluntara si spontana redusa
-vointa redusa
-memorie deficitara
-afectivitate scazuta
-comportamental: sunt lenesi, impulsivi, infantili, confabulanti
VII diagnostic: se pune pe baza semnelor clinice si se confirma citogenetic
VIII tratament: hormonal de substitutie(hormoni androgeni)
-indepartarea chirurgicala a tesutului mamar(indicatie selectiva)
-psihoterapie
-prevenirea obezitatii
IX evolutie si prognostic: infertilitate si tulburari de adaptare sociala

43
Profilaxia bolilor genetice

-principalele directii sunt:


I prevenirea aparitiei si transmiterii mutatiilor:
1 prevenirea aparitiei mutatiilor:
a) cunoasterea si evitarea agentilor mutageni (fizici, chimici, biologici)
b) cunoasterea varstei parintilor, reducerea varstei de reproducere sub 35 de ani
2 prevenirea transmiterii mutatiilor:
a) excluderea indivizilor bolnavi de la procreere
b) evitarea legaturilor consanguine
c) sfatul genetic
II prevenirea aparitiei bolii la persoane cu predispozitie genetica la
boala:
-reducerea predispozitiei gentice se realizeaza prin:
a) cunoasterea factorilor care favorizeaza aparitia bolii
b) depistarea persoanelor cu predispozitie la boala
III prevenirea nasterii unui copil cu genotip anormal:
-mijloace:
a) contraceptie sau sterilitate voluntara; daca totusi exista dorinta de a avea copii
se recomanda-adoptia
-insamantare artificiala
b) diagnostic prenatal urmat de avort selectiv; diagnosticul prenata se relizeaza
prin:
-amniocenteza
-ecografie
-sonodensiometrie
IV prevenirea manifestarii sau a complicatiilor bolii prin:
a) depistare precoce=prenatal sau la nastere
b) depistarea in cursul vietii

Consultul genetic

-este examenul medical specializat care permite evaluarea genetica a unei bolii

44
-se realizeaza numai de catre un medic specializat
-metodologia este laborioasa:
-examinare medicala atenta
-ancheta familiala
-efectuarea pedigree-ului(arborelui genialogic)
-efectuarea examenelor genetice si interpretarea lor
-cunoasterea modului de transmitere a bolii si evaluarea riscului
-formulare adecvata a sfatului genetic

Sfatul genetic

-este actul medical complet prin care se precizeaza riscul aparitiei sau neaparitiei
unei boli in familie
1 circumstantele in care se acorda sfatul genetic:
-premarital-un partener are o boala genetica
-consanguinitate
2 cadrul organizatoric si pregatirea necesara:-se face numai de oameni
atestati; se face cu foarte multa prudenta
3 etapele sfatului genetic:
a) diagnosticul clinic corect si complex
b) determinarea caracterului genetic al bolii
c) consultarea literaturii de specialitate
d) elaborarea riscului
4 comunicarea sfatului genetic:-trebuie sa fie personala in functie de:
-gravitatea bolii si a posibilitatii de tratament
-varsta parintilor
-varsta sarcinii
-existenta altor copii normali sau bolnavi
-nivelul intelectual al cuplului
-in functie de aceste elemente se alege maniera de prezentare a sfatului
genetic
-sfatul genetic se face cu foarte multa prudenta
-medicul informeaza si nu decide, hotararea o ia cuplul

45
-geneticianul ajuta parintii sa inteleaga corect informatia ce li se prezinta si sa
adopte o decizie care sa serveasca intereselor

Embriologie

-este stiinta dezvoltarii ontogenetice a organismelor, ea studiaza transformarile pe


care le sufera oul din momentul fecundatiei si pana la aparitia unui nou individ
-embriologia umana:cuprinde partea intrauterina a ontogenezei
Morfogeneza:
1 fecundatia
2 segmentatia
3 migratia
4 nidatia (fixarea)
5 placentatia

I Fecundatia: procesul biologic de unire a celor 2 gameti: ovulul si


spermatozoidul si formarea zigotului (celula ou)
-fecundatia are loc in trompa uterina
-evenimentele genetice care au loc in cursul fecundatiei:
a) prin fuziunea celor 2 gameti haploizi (n=23) se reface nr. diploid de cr.
(2n=46)
-incepand cu zigotul toate celule somatice vor avea cr. in perechi omologi identici
ca morfologie si structura genetica dar diferiti ca oricine
-zestrea ereditara a parintilor se organizeaza intr-o structura noua, total diferita de
a parintilor, unica (irepetabila) si constanta; ea determinand individualitatea
genetica a organismului

46
b) in momentul fecundarii se stabileste sexul genetic al viitorului organism
prin asortarea intamplatoare a cr. sexuali din gameti (XX, XY)

II Segmentatia: imediat dupa fecundare oul incepe procesul de segmentare,


proces prin care se desfasoara concomitent cu migrarea sa spre cavitatea uterina
si care cuprinde urnatoarele stadii:morula, blastula, gastrula, nerula

Morula: in primele 3 zile dupa fecundare


-oul se imparte in 2, 4, 8, 16 blastomere; in primul si al doilea plan este vertical, al
3-lea plan este orizontal
-blastomerele se deosebesc intre ele, unele sunt mai mari si se numesc
macromere din ele se vor dezvolta celulele embrionare, altele sunt mici numite
micromere si din ele se va dezvolta trofoblastul
-astfel in scurt timp oul prezinta o structura muriforma numita morula
-procesul de carikineza este mai rapid la celule micromere decat la celulele
macromere astfel vom gasi in centru poliedrice numite celule embrionare, iar la
periferie un strat invelitor numit trofoblast

Blastula: ziua a-6-a a7-a de la fecundatie


-oul pierde zona pelucida si isi absoarbe substante nutritive din mediul
inconjutrator cu ajutorul trofoblastului
-intre trofoblast si celule embrionare apar niste fisuri care confluand se transforma
intr-o cavitate plina cu unlichid albuminos numit lecitocel
-datorita cresterii tensiunii lichidului celulele embrionare sunt impinse intr-o zona
delimitata constituind butonul sau pata embrionara din care se va dezvolta
embrionul
-in acest stadiu de blastula ajunge oulin uter

Gastrula: 7-20
-intre zilele 7-16 celulele butonului embrionar care marginesc lecitocelul aluneca
pe suprafata trofoblastului si formeaza endoblastul
-ele in spatele butonului embrionar formeaza ectoblastul
-prin detasarea de trofoblast a foitei ectodermice se realizeaza cavitatea
amniotica primara

47
-cele doua foite ectoblastul si endoblastul intim unite intre ele si marginite de
cavitatea amniotica primara si lecitocel formeaza placa sau pata embrionara din
care se va dezvolta embrionul
-acesta este stadiul didermic
-intre zilele 16-20 in mijlocul placii embrionare ectoblastul se ingroasa si formeaza
linia primitiva
-aici ectoblastul se invagineaza intre ectoblastul si endoblast si formeaza
mezoblastul
-acesta este stadiul tridermic; in dezvoltarea uletrioara foarte complicata a
embrionului dispare lecitocelul iar celulele participa inegal astfel:
-celulele care fac parte din aria embrionara vor participa la edificarea embrionului
-celelalte celule vor contribui la hranirea lui participand printr-o serie de
transformari la alcatuirea placentei si a corionului

Nerula:ziua 20 de la fecundatie
-este stadiul in care iau nastere organele axiale ale embrionului:
tubul neural
coarda dorsala
sacii mezodermici
-in acest stadiu se contureaza formele exterioare ale corpului embrionar
-foitele embrionare iau alta denumire:
ectoblastul se va numi ectoderm
mezoblastul se va numi mezoderm
endoblastul se va numiendoderm
-in general din endoderm va lua nastere:aparatul digestiv, aparatul respirator si
intestinul primitiv
-din mezoderm va lua nastere:aparatul uro-genital, aparatul locomotor, aparatul
circulator
-din ectoderm va lua nastere:SN, aparatul senzorial(ochii, urechiile), epidermul
pielii, fanere cutanate

III Migratia:
-este tranzitul tubar al oului(in stadiu de blastula)pana in cavitatea uterina
-durata: 3-4 zile

48
IV Nidatia sau fixarea: oul ajuns in uter gaseste aici o mucoasa deja pregatita
de actiunea corpului galben pentru nidarea(fixarea) sa
V Placentatia: procesul prin care intre mucoasa uterina si membrana coriala a
oului se stabilesc legaturi stranse pentru a putea asigura nutritia, respiratia si
depurarea embrionului

Viitorul copil si anexele sale

-trec in perioada celor 9 luni de gestatie printr-o serie de stadii caracteristice;


aceasta perioada poate fi impartita in 2 etape:
a) prima perioada numita perioada embrionara tine din ziua 1 pana la sfarsitul
lunii a-2-a
-in aceasta perioada embrionul nu are aspect de germene uman
b) perioada a-2-a numita perioada fetala tine de la sfarsitul lunii 2 pana la nastere
-in aceasta perioada fatul capata infatisare umana, el este neviabil pana in luna a-
6-a; este perioada in care se regleaza proportiile si se finiseaza histogeneza,
procesele de crestere devin mai rapide, incep sa se manifeste functiile de
motricitate pe care mama le percepe in luna a-4-a

Perioada embrionara. Dezvoltarea embrionului

-butonul embrionar din stadiul de blastula se lateste devine tridermic (format


ectoderm, mezoderm, endoderm) si din acest moment preia numele de disc
embrionar
-in discul embrionar tridermic sunt reprezentate toate regiunile embrionare, dar
etalate in plan orizontal fara relief
-odata gastrularea terminata cele 3 foite isi contiuna dezvoltarea si concomitent
prin miscari de basculare, inflexiune si rulare incepe delimitarea regiunii
embrionare de regiunea extraembrionara, incepe formarea corpului embrionar

49
Evolutia foitelor embrionare si a derivatelor lor:

I Ectodermul:
-la sfarsitul saptamanii a -3-a ectodermul se ingroasa si formeaza placa neurala
situata in regiunea dorso-mediana a embrionului
-aceasta de deprima central si se transforma in sant neural
-prin apropierea marginilor santul se transforma in tub neural
-in acest moment din placa neurala sa detaseaza grupuri de celule care alcatuesc
crestele neurale sau crestele ganglionare din care se vor dezvolta: ganglionul
spinal, ganglionii vegetativi, celulele pigmentare
-tubul neural se desprinde de ectoderm; el are dimensiuni diferentiate astfel:
-partea cefalica (anterioara) este mai voluminoasa si din ea se va dezvolta
encefalul
-partea caudala (posterioara) este mai subtire si din ea se va dezvolta
maduva spinarii
-din ectoderm se dezvolta: SNC periferic; somatic si vegetativ organele de
simt; invelisul cutanat-epidermul si anexele: parul, unghiile, glandele
sebacee, glandele sudoripare, glanda mamara

II Mezodermul:
-in stadiul de gastrula apare linia primitiva care este delimitata anterior de nodulul
primitiv
1 la nivelul nodulului primitiv mezodermul se invagineaza si devine mezoderm
axial din care se va forma coarda dorsala
2 de o parte si alta a mezodermului axial, acesta de divide in 2 cordoane numite
mezoderm paraaxial
3 acesta se continua cu o portiune mai ingrosata numita mezoderm intermediar
sau cordon nefrogen
4 acesta se continua in mezodermul lamei laterale care este divizat in 2 foite:
-somatopleura situata inspre ectoderm
-splahnopleura situat inspre endoderm
-cele 2 foite delimiteaza o cavitate numita cavitatea celomica
-desi componentele mezodernice sunt formate din acelas material foarte curand
ele se vor separa si se vor diferentia astfel:

50
-mezodermul axial: formeaza coarda dorsala sau scheletul provizoriu al
embrionului in axul longitudinal
-in jurul lui se vor organiza corpii vertebrali sau scheletul axial definitiv, coarda
dorsala va fi incorporata in scheletul vertebrei apoi va regresa si va ramane
prezent numai la nivelul discului intervertebral
-mezodermul paraaxial: la sfarsitul saptamanii a-3-a incepe o segmentare
metadermica dand nastere la o serie de formatiuni cuboidale in numar 42-43 la
om numite somite, numarul somitelor incep in regiunea craniana a embrionului in
regiunea occipitala si progreseaza in directiea caudala
-numarul somitelor este caracterizata varstei embrionului, nr. somitelor constituie
metoda utilizata in practica pentru stabilirea varstei embrionului
ex. 1-4 somite 20zile a embrionului
10-13 somite ziua 23
33-35 somite 30 zile
-in evolutie:
-din portiunea ventromediana a somitelui vor lua nastere niste celule
mezenchimale mari stelate care migreaza spre coarda dorsala si formeaza
sclerotomul din care se va forma tesutul conjunctiv cu toate varietatile sale;
scheletul cartilaginos si osos
-din portiunea dorso-laterala a somitelui numita dermomioton se desface
in:dermaton=dermul- tesutul celular subcutanat
mioton-se va dezvolta musculatura scheletica:muschii regiunii
posterioare si anterioare a toracelui, muschii membrelor
-mezodermul intermediar:
-in regiunea cervico-toraco-lombara apare in dreptul fiecarui somit cate un
segment din mezodermul intermediar numit nefroton
-in regiunea sacrala mezodermul intermediar nu se mai segmenteaza devenind
blastem nefrogen din care se dezvolta rinichiul
-mezodermul lamei laterale:
-in regiunea cefalica:nu se formeaza celom ci se organizeaza in arcuri brahiale
-el participa la construirea peretilor latero-ventricali ai trunchiului
-din somato-pleura se va dezvolta-hipodermul, mezodermul seroaselor parietale
-din splahnopleura se vor dezvolta-seroasele viscerale, tunicile musculare si
conjunctivale ale viscerelor, miocardul si aparatul cardiocirculator

51
-din cavitatea celomica se dezvolta-cavitatea pleuro-pericardo-peritoneala
-in concluzie din mezoderm se dezvolta: scheletul, musculatura scheletica a
viscerelor si miocardul, seroasele, aparatul circulator, aparatul urinar (in
parte), aparatul genital, hipodermul

III Endodermul:
-are o evolutie mai simpla
-din ziua 21 embrionul planiform incepe sa bombeze in cavitatea amniotica fiind
delimitat de 4 plici:cefalica, caudala, 2 plici laterale-plici care separa embrionul de
regiunea extraembrionara si care imparte in acelasi timp sacul vitelin in 2 portiuni:
-o portiune intraembrionara din care se va dezvolta:tubul digestiv si gandele
anexe
-o portiune extraembrionara din care se va dezvolta:sacul vitelin definitiv

Dezvoltarea SN

-se dezvolta din ectoderm


1 SNC:
a) tubul neural in regiunea cefalica, care se mareste si se segmenteaza in 3
vezicule cerebrale primitive care se continua una cu alta(vezi schema) si
alcatuieste stadiul de 3 vezicule
-in evolutie prima si a-3-a vezicula se segmenteaza si rezulta stadiul de 5 vezicule
cerebrale din care se dezvolta SNC astfel

Stadiul de 3 Stadiul de 5
vezicule vezicule

→ 1 telencefalul -emisferele cerebrale


1 prozencefalul →2 diencefalul -talamusul
-hipotalamusul
-chiasma optica
-tuberculii mamelari
-corpii geniculati

52
2 mezencefal →3 mezencefal -pedunculii cerebrali
-tuberculii cvadrigemeni
-nervii cranieni III, IV
3 rombencel →4 metencefal -puntea lui Varolio
-cerebel
-ventriculul IV
-nervii cranieni V, VI, VII, VIII
→ 5 mielencefal -bulbul rahidian
-nervii cranieni IX, X, XI,XII
b) din tubul neural in regiunea caudala se dezvolta maduva spinarii

2 SN periferic:
-din crestele ggl sau neurale se dezvolta-nervii spinali
-ggl spinali
-ggl vegetativi simpatici si parasimpatici

Dezvoltarea sistemului osteo-muscular

-se dezvolta din mezoderm


I dezvoltarea scheletului:
→mezoderm axial → coloana vertebrala
→ a) corpii vertebrali: se formeaza din celulele sclerotomului care
inglobeaza coarda dorsala
b) discurile intervertebrale: se formeaza din coarda dorsala
prezentat sub forma de nucleu pulpos

→mezoderm paraaxial→scheletul

A sclerotom
-celulele mezodermului paraaxial au o mare plasticitate si pot forma fibroblasti,
condroblasti si osteoblasti
-scheletul rezulta din osteoblasti dar ca urmare a procesului de osificare

53
-scheletul este format din oase de membrana, acestea se formeaza direct din
mezoderm din osificare de membrana:oasele cutiei craniene, o parte din oasele
fetei si clavicula
-oasele cartilaginoase care se formeaza prin intermediul unei machete
cartilaginoase prin orificiile encondrala:cea mai mare parte a oaselor scheletului

II dezvoltarea musculaturii:
-mezoderm paraaxial:
B mioton-se dezvolta
1 musculatura striata sau scheletica:
-incepand cu saptamana 5 –mioblastii provenind din mioton se dirijeaza
dorsoventral si se impart in 2 gr.
a) un gr. dorsal din care se dezvlota muschii extensori ai coloanei
vertebrale
b) un gr. ventral din care se dezvolta - muschii peretiilor antero-laterali ai
trunchiului
-muschii toracelui
-muschii abdomenului
-muschii membrelor
-mezoderm paraxial regiunea cervicala:
-muschii extremitatii
-muschii masticatori
-muschii mimicii
-muschii laringelui
2 musculatura neteda:
-se dezvolta din celulele mezenchimale calatoare adunate sub stratul epitelial
3 din mezodermul lamei laterale-splahnopleura se dezvolta:
-miocardul
-tunicile musculare si conjunctivale ale viscerale

Dezvoltarea aparatului cardio-vascular:


-se dezvolta din mezoderm
-incepe cu ziua 20 in splahnopleura, aparand gramezi de celule angioformatoare
care unindu-se formeaza o retea vasculara

54
-partile laterale ale retelei se transforma in 2 tubi endocardici care se unesc
cranio-caudal
-prin resorbtia peretelui dintre tubi acestea se transforma in tubul cardiac primar
prin care se dezvolta inima, aorta, artera pulmonara
-cavitatea pericardica apare ca urmare a segmentarii celomului

Dezvoltarea aparatului urinar:


-se dezvolta aproape in intregime din mezoderm
a) rinichiul si ureterul:
-mezodermul intermediar nesegmentat in regiunea lombo-sacrata formeaza o
masa numita mezoderm nefrogen din care se dezvolta rinichiul definitiv
-din partea lui caudala porneste un mugure canaliculat din care se dezvolta
ureterul
b) caile urinare inferioare:vezica urinara si uretra:
-se dezvolta din endoderm si anume din cloaca

Dezvoltarea aparatului digestiv:


-evolueaza din mezoderm
-consecutiv miscarilor de delimitare prin apropierea ventrala a plicilor laterale ale
endodermului embrionul incorporeaza o parte din sacul vitelin care ramane
deschis la ambele capete devenind intestin primitiv sau tub digestiv primitiv
-tubul digestiv primitiv este impartit in 3 segmente:
a) intestinul anterior(cranial): se intinde de la faringe pana la jumatatea
duodenului definitiv, din acesta se dezvolta faringele, esofagul, stomac, duodenul
primar
-din acesta se dezvolta prin proliferarea celulelor endodermale niste muguri din
care se va forma pancreasul si ficatul
b) intestinul mijlociu: de la jumatatea duodenului definitiv pana la ultima
treime a colonului transversal
-din acesta se dezvolta jejunul, ileonul, cecul cu apendicele, colonul ascendent si
2/3 din colonul transversal
c) intestinul posterior(caudal): de la ultima treime a colonului transversal si
se termina cu cloaca

55
-din acesta se dezvolta treimea stanga a colonului transversal, colon descendent,
colon sigmoidian si partea superioara a rectului
-cloaca: este o cavitate situata la extremitatea caudala a embrionului, este o
formatiune trecatoare care se resoarbe in luna a-3-a si este impartita in 2 portiuni:
-o portiune dorsala sau sinusul ano-rectal din care se va dezvolta rectul(partea
inferioara) si anusul
-o portiune ventrala sau sinusul uro-genital din care se va dezvolta vezica urinara
si uretra

Dezvoltarea aparatului respirator:


-se dezvolta din endoderm, dintr-o invaginare a peretelui ventral al intestinului
anterior
(cranial) sau faringele embrionar
-initial apare ca un sant dupa care crescand, se transforma intr-un diverticul
respirator numit laringo-traheal, acesta este separat de tubul digestiv, de faringe
prin septul esofago-traheal
-din acest diverticul laringo-traheal se dezvolta laringele cu epiglota, traheea,
bronhiile principale
-diverticulul laringo-traheal creste si se difurca in 2 muguri traheali din care se va
dezvolta:arborele bronsic:bronhiile secundare, lombare, tertiale, plamanii, vasele
pulmonare
-cavitatea pleurala apare ca urmare a segmentarii cavitatii celomice

Malformatiile congenitale

-denumirea de malformatii-cuvantul latinesc mal=rau


-malformatia este un defect morfologic al unui organ (de forma, dimensiune sau
structura) al unei parti de organ sau a unei regiuni mai mari a corpului care rezulta
printr-un proces intrinsec de dezvoltare anormala
-prin definitie malformatiile congenitale sunt macroscopice
-s-au delimitat 2 tipuri distincte:
a) primare sau embrionare:prin diferentiere incompleta sau anormala

56
b) secundare sau fetopatii:sunt deformari, degenerai sau deteriorari ale
unor structuri initial normale
-frecventa malformatiilor congenitale: necesita ingrijiri medico-chirurgicale si pot fi
letale, grave, medii sau usoare, sunt vizibile la nastere si decelabile prin examen
clinic al nou-nasciutului de 1,5-2%
-frecventa diferitelor tipuri de malformatii de segmente, organe sau sisteme
-cele mai frecvente la membre, sistemul nervos central, aparatul uro-genital
-mai rar tubul digestiv, aparatul cardio-vascular, fata
-frecventa legata de sex:
-la barbati: mai frecventa: stenoza pilorica, piciorul stramb congenital, despicatura
maxilo-palatina(buza de iepure, gura de lup), malformatii uro-genitale
-la femeie: mai frecvent:malformatii ale SNC, luxatia congenitala de sold
-frecventa malformatiilor congenitale letale la nou-nascuti morti:12-15
-cauzele: a) genetice
b) negenetice(factori fizici, chimici si biologici)
c) multifactoriale rezultand prin interactiunea primelor doua
a) cauze genetice pot fi:
-anomalii cr. numerice si structurale
-mutatii ale unor gene
b) cauze negenetice:
I agenti fizici:
-radiatii ionizante cert teratogene:
-dupa luna a-5-a ele produc microcefalie, malformatii ale SNC, malformatii ale
ochiilor, malformatii ale membrelor
-embrionul este mai sensibil fata de iradiere in saptaman a-2-lea
-hipertermia: secundare unor stari patologice mame
-hipoxia: important factor teratogen, acesta altereaza mugurii tisulari in plina
proliferare in embrion
-cauzele hipoxiei embrionare:dioxid de carbon, alcool, cloroformul
-cauze materne:bolile cardiace ale gravidei, tulburari de hematopoeza, disfunctii
endocrine, hipoglicemia
-agenti mecanici: hipoplazia uterina, anomaliile uterine, fibrionul uterin pot limita
spatiul si miscarile fetale, pot produce compresiune asupra diferitelor segmente
-bridele amniotice pot amputa diferite regiuni ale fatului

57
II factori chimici:
a) substante sigur teratogene:
-hormoni androgeni
-progestativele de sinteza
-talidomida
-unele citostatice
b) droguri probabil teratogene:
-anticonvulsivantele (fenitoina asociata cu fenobarbital)
-derivatii cumarinici (utilizate in tratamentul anticoagulant)
-antimalaricele (chinina)
-alcool (utilizare cronica)
-tabagism cronic matern
c) agenti chimici posibil teratogeni:
-corticoizi
-hipoglicemiantele
-poluarea apei cu Pb si Hg
-asocierea de progesteroni+eteroni(anticonceptionanle)
III agenti biologici:
A virusuri
a) sigur teratogen:
-virusul rubeolic-in primele 3 luni da:-cataracta
-cardiopatii
-surditate
-virusul citomegalic
b) probabil teratogen:
-virusul herpetic
-al varicelei
-zona zooster
-poliomielita
-hepatita epidemica
c) posibil teratogen:
-virusul urlian
-gripal
B bacterii si toxinele lor:

58
-provoaca fetopatii:sifilis, bruceloza
-actioneaza prin toxine:streptococi, stafilococ, gonococii, TBC
C protozoarele:
-Plasmodium malariae, toxoplasmoza
-in perioada fetala actioneaza asupra SNC si ochilor producand encefalita si
retinita

Conditii care influenteaza producerea malformatiilor congenitale

1 stadiul de dezvoltare al embrionului: in care actiunea agentilor externi este


decisiva in realizarea unui efect teratogen
-perioada cea mai critica corespunde zilelor 15-60, dar ea este diferita pentru
diferite organe:zilele 15-35 pentru SNC
zilele 20-40 pentru cord
zilele 24-49 pentru membre
-la sfarsitul lunii 3 toate organele(cu exceptia SN si organelor genitale externe) isi
termina organizarea, iar sensibilitatea organelor si a fatului la agentii externi
scade si apoi dispare
-evitarea:oricarei agresiuni teratogene in primele 3 luni de sarcina devine o
conditie importanta a profilaxiei malformatiilor congenitale
2 constitutia gen proprie embrionului: determina norma de reactie la
agresiunea externa si explica gradul diferit de vulnerabilitate sau de rezistenta a
fiecarui embrion
3 starea fiziologica sau patologica a mamei: influenteaza dezvoltarea
embrionului prin mediul matern favorabil sau nefavorabil pe care-l determina
4 natura si doza agentului teratogen: pot influenta tipul si gravitatea
malformatiei

Geneza formala a malformatiilor

-malformatiile se produc pe 3 cai:


a) prin inhibitie de dezvoltare

59
b) exces de dezvoltare
c) dezvoltare la loc neobisnuit
a) inhibitie de dezvoltare:
1 aplazia sau agenezia: cand un organism nu se dezvolta deloc
ex. anencefalia
acrania
acardia
2 lipoplazie: cand un organism sau un organ se dezvolta pana la dimensiuni mai
mici decat normal
ex. hipoplazia uterului
hipoplazia rinichiului
nanism
3 atrezie si stenoza (trezis=gaura, stenos=ingust): cand unele formatiuni nu se
deschid sau raman inguste
ex. atrezie anala
stenoza aortei
stenoza esofagului
b) exces de dezvoltare:
1 formatiuni supranumerare:
ex. polidactilie
3-4 rinichi
mamele supranumerare
dinti supranumerari
2 dimensiuni excesive:
ex. macroglosie
gigantism
c) dezvoltare la loc neobisnuit:
-situs inversus total sau partial
-prezenta tesutului pancreatic in stomac

Malformatiile externe mai frecvente

a) monstruozitati simple

60
b) monstruozitati duble

a) monstruozitati simple:
1 anomalii ale craniului si creierului:
-cranioschiaza=fisura cutei craniene
-anencefalie si acranie=creierul si cutia craniana lipsesc complet, in locul lor se
gaseste un tesut dens vascularizat numit zona cerebrovasculoasa dominata de
proeminenta ochilor, aspectul fizionomic, al monstrului seamana cu cel al broastei
-aceasta malformatie nu este compatibila cu viata
-hemiencefalia si hemicrania=dezvoltare incompleta a encefalului si cutiei
2 anomaliile coloanei vertebrale si maduvei spinarii:
-amielie sau rahischiza totala=canalul rahidian ramane complet deschis fiind
insotit de anencefalie
-rahischiaza partiala sau spina bifida, apare mai frecvent in regiunea
lombosacrata;
-poate fi spina bifida deschisa=nu se uneste nici pielea;
-spina bifida oculta=pielea si-a pastrat continuitatea
3 anomalii ale cavitatii toracice si abdominale:
-toracogastroschiza=intreg trunchiul ramane deschis poate fi partiala;ex. fisura
sternala, fisura abdominala superioara, fisura ombilicala, fisura abdominala
inferior
4 anomalii ale extremitatilor:
-amel=individ fara extremitati
-micromel=individ cu extremitati insuficient dezvoltate
-focomel(foca)=lipsa bratului si antebratului si mana porneste de la umeri
-lipsa coapsei si gambei-laba piciorului pleaca din sold
-simpus sau sirena=contopirea membrenelor inferioare, bazinul straambt,
organele genitale externe si rectul cu malformatii;este incompatibil cu viata
-sindactilia=contopirea degetelor
-polidactilia=6 sau mai multe degete la maini si la picioare
b) monstruozitati duble:
-monstrii dublii sunt organisme care prezinta dublare in axa corpului lor(au 2
cranii, 2 gatleje, 2 bazine)
-pot fi:I liberi

61
II uniti

I monstrii dublii liberi:


-gemenii:aparitia lor nu constituie un fenomen patologic
-in situatii patologice unul dintre gemeni ramane nedezvoltat si in aceste cazuri
poate fi:acefal, acorm=fara corp; fat papiraceu-se prezinta ca o forma amorfa sau
papiracee
II monstrii dublii uniti:
-apar mai frecvent la sexul feminin
-se dezvolta dintr-un singur ou, au o placenta, acelas sex, dar pot avea doua
cordoane ombilicale
-acestea pot fi:simetrici
asimetrici

Monstrii dublii simetrici:


-sunt uniti prin parti identice(cap, bazin) deci printr-unplan principal de simetrie,
sepot imparti in 2 indivizi egali
-pentru denumirea monstrilor dublii se utilizeaza sufixul PAG
-clasificarea monstriilor dublii:
1 duplicati simetrice care pot fi:
a) complete
b) incomplete
a) duplicati simetrice complete:
-craniopag
-cranio-toraco-pag-uniti prin craniu si torace
-conjuctie medie-xilopag-uniti prin apendicele xifoid-sunt viabilio si uneori pot fi
separati:ex.gemenii siamezi
-sternopag-uniti prin stern-forma grava
-toracopag-uniti prin torace-forma grava
-conjuctie inferioara-ischiopag-unit prin osul ischion
-ileotoracopag-uniti prin osul iliac si torace
b) duplicatii incomplete:
-diprosop-individ cu 2 cranii si 2 fete
-dipigus-individ cu 2 bazine si 2, 3,4 membre inferioare

62
Duplicatii asimetrice:
-sunt 2 indivizi inegal dezvoltate unul fiind o anexa a celuilalt
-individul dezvoltat se numeste autosit
-individul nedezvoltat este parazit
-individul parazit poate fi acrom(nu are trup), acefal, amorf
-la craniopagul parazit , parazitul este fixat in gura autositului
-pigopagul parazit sau teratomul sacral=forma mai frecventa care apare ca o
formatiune parazitara amorfa in regiunea sacrala
-teratoamele=tumori=tesuturile sunt dispuse neregulat amestecat

Profilaxia malformatiilor congenitale:

a) profilaxie primara:
-cuprinde un ansamblu de actiuni care urmaresc cunoasterea si editatea factorilor
teratogeni
-depistarea familiilor si persoanelor cu risc malformativ crescut
b) profilaxie secundara:
-predispune diagnosticul precoce a subiectilor si luarea masurilor de recuperare
-in cursul acestei activitati nu trebuie sa uitam contexul psihologic al
evenimentului
-nasterea unui copil malformat este o drama familiala, un traumatism care risca sa
bulverseze echilibrul unui cuplu
-medicii si cadrele medii trebuie sa sprijine moral familia s-o incurajeze pentru a
depasi momentul si restabili echilibrul familiei

63