Barocul

-barocul apare ca o reactie impotriva formelor academice ale enasterii, impotriv

a regurilor si canoanelor stricte
-barocul este carecterizat prin excesul ornamental si violenta sculpturala a pla
stici sale
-revolutionara gandirii spatiale
-ca volumetrie se renunta la forme cu geometrie elementara
-folosirea materialelor si tehnicilor constructive traditionale pana la limita p
osibilului
-folosirea a perspectivelor false si utilizarea perspectivei pt sublinierea dina
mici spatiale
-dinamizare a spatiului si volumului construit
-forma eliptica devine element caracteristic stilului
-incaperile eliptice sau dreptunghilate sunt aplasate cu axul lung dispus transv
ersal pe accesl principal
-in compozitia palatelor exista o relationare intre spatiul construi si natura
-o fastuasa exprimare spatiala si decorativa a marilor sali de receptie(scari mo
numentale)
-se renunta la tipul medieval al palatelor cu curte interioara
-forma planurilor devine mai compac
Barocul italian
-perfectiunea rigurosa a renasterii in perioada de apogeu
-barocul se dezvolta intai in italia sec XVII-XVIII
-etape-timpuriu cca 1580-1630- caracterele stilului se desprind timid de cele pr
otobaroce sau manieriste
-apogeu 1630-1700 -explozie a esentialelor caract. ale arh baroce. faca ca
re activeaza cei mai multi arh
-tarziu cca 1700-1750 -se departeaza de dinamismul fazei de apogeu indrept
anduse spre forme clasicizate
Barocul la Roma (Giacomo Della Porta 1537-1600)
-Giacomo Della Porta 1537-1600-continua lucrarile incepute de ichelangelo la pia
ta capitoliului si pe cele ale lui Vicnola de la biserica Il Gesu
-Dominico Fontana 1543-1607-colaboreaza cu Geacomo
-Carlo Maderna 1565-1629-Biserica Santa Sussana
-Gian Lorenzo Bernini !598-!680
-executarea fatadei luvrului(proiectul nu a fost pos in executie )
-imbina arhitectura si sculptura,amenajarea urbana
- arhitect sef la sfantul petru construieste grandioasa piata Navona
- construieste biserica S. Agnese
-construieste fantani, grupuri sanitare, obeliscuri pt a unifica spatiul
argitectural cu cel urban intr-un organism dinamic
-Sant Andrea al Quirinale
-conformat spre public- publicul avanseaza spre privat
-zid intrare- conexiune public spre privat(copertina)
-ax longitudinal- absida , altar.
-Francesco borromini 1599-1667
-stilul sau evidentiaza afinitatile pe care arh baroca le are cu cea got
ica (sublinierea verticalitatii)
-San Calo alle quatre fontane-1638
-plan ovalin care se unduiesc forme curbe si contracurbe este de fa
pt reluarea in spirit baroc a motivului din renastere-de cruce greaca acoperita
cu cupola
-elevatie ondulata, dinamism prin ( adancimea concavitatii, avansul
convexitatii)
- motivul ondularii se afla in spatiul interior
- intrarea in traveea centrala, convexa, cladirea te respinge

-contopeste spatiul exterior, public, cu spatiul interior privat

-cancavitate= sentimentul de imbratisare a fatadei de situarea i
n interiorul, constient ca este interior
-interiorul pulseaza
-efectul se bazeaza pe miscarea ondulatorie, pulsatorie
-sinusoida= tipul de miscare in timp dar nu si in spatiu
-modificarea nivelului energetic- nu stiu cine fixeaza miscarea
pentru a nu eroda capatul de fixare a coloanelor
- se contopesc 5 elipse diferite ca dimensiune si pozitie
-2 mici la acces si altar (N-S)
-2 cu axa E-V
-una mare perimetral
-cine impiedica degradarea in timp provocata de pulsatie
-cupola-elipsa- pe centrul elipsei mari
-stabila, exprima prin stabilitate excesiva capacitatea de a con
trola spatiul
-plan terestru controlat de Forta Divina din planul celest
-nu se vede in volumul exterior din cauza tamburului inalt si a
lanternoului
-oriunde te-ai situa, cupola este mereu perceputa partial, ciunt
it => reprezentare partiala a divinitatii => ofensa
-Sant Ivo de la Sapienza (Roma, 1642)
-parcela regulata, rectangulara
-4 aripi, curte interioara
-reduce din suprafata curtii interioare, initial era mai lunga
-concavitatea subliniaza axul longitudinal, efect de suctiune
-mareste optic lungimea axului
-efect de arsobtie - curtea e animata
-nu e renascentist- dinamizeaza curtea permanent
-nici un gest manierist
-obtinerea prin contopire a conturului (3 fig. geometrice) => nu
se mai recunoaste si hexagonul
-curba conevxa a tamburului cupolei se imbina cea concava a corp
ului bisericii
- Sant'ivo della sapienza-1642
-compozitie de plan central rezultat din intersectia a 2 triunghiur
i echilaterale combinate cu cercuri secante care genereaza capelele si planurile
contracurbe.
-imbinarea curbei concave a corpului bisericii cu cea convexa a tam
burului cupolei.
-parcela regulata rectangulara
-4 aripi, curte int.
-reduce din suprafata curtii int, initial era mai lunga.
-concavitatea subliniaza axul longitudinal, efect de suctiune.
-urmareste optic lungimea axului
pietro da cortona 1596-1669