Convenia ONU cu privire la Drepturile Copilului a fost adoptat de
Adunarea General a Naiunilor Unite la 20 noiembrie 1989. Pn n prezent, Convenia a fost adoptat de 194 de ri, membre ale Naiunilor Unite (cu excepia SUA si a Somaliei). Orice stat care semneaz Convenia i recunoate coninutul, se oblig s l respecte i s l aplice n mod corespunztor. Ideea elaborrii unui document special care s cuprind drepturile copilului i aparine lui Englatyne Jebb, care a fondat prima organizaie Salvai Copiii n 1919, la Londra. Revoltat de consecinele Primului Rzboi Mondial i ale Revoluiei din Rusia (mii de copii mureau zilnic din cauza bolilor i a foametei n toate rile Europei), E. Jebb a luat decizia de a se dedica salvrii i mbuntirii vieii copiilor din ntreaga lume. De aceea, scopul urmrit a fost de a crea o organizaie internaional puternic n msur s intervin i n zonele mai puin cunoscute, unde protecia copilului nu era aplicat, iar drepturile copilului nu erau respectate. Programele dezvoltate n acea vreme urmreau n special combaterea foametei i asigurarea asistenei medicale copiilor. Este foarte clar c salvarea copiilor din ntreaga lume nu reprezint o imposibilitate inerent. Acest lucru devine imposibil doar dac refuzm s-l realizm. Eglantyne Jebb Astfel, prin perseveren i implicare activ, EJ a conceput i a reuit adoptarea de ctre Liga Naiunilor (astzi, Organizaia Naiunilor Unite) a Declaraiei Drepturilor Copilului, primul document internaional n care drepturile copilului sunt menionate i promovate n mod unitar iar protectia copilului se impune de la sine. Aceast Declaraie, alturi de forma sa extins din 1959, reprezint sursele de inspiraie folosite la redactarea Conveniei Naiunilor Unite privind Drepturile Copilului din 1989.