Sunteți pe pagina 1din 386

D'IN SCRERILE

LUI

PETRU MAIORU,
EDATE DE
SOCIETATEA LITERARIA

junimei romane studise d'in Budhpest'a.

VOLIJMULU L

ISTORI'A
PENTRU INCEPUTULU ROMANILORU IN DACI'A.

pUDAPEST'A SI pHERL'A,

1883.

www.digibuc.ro

ISTORPA
PENTRU

INCEPUTULU ROMANILORU IN DACI'A.

INTOCMITA

DE

PETRU MAIORU de Elide-San-Martine,


protopopu si la innaltiatulu craiesculu consiliu locutenentialu
alu Ungariei craiescu alu cartiloru revsoru.
...,,,,,,,..,-"INJ,M-

Editinnea a' treia


TRANSCRI SA CU LTERE LATINE.

BUDAPEST'A st GHERL'A
1883.

www.digibuc.ro

Poporului romaneseu.
Acelui poporu, pentru care s'a scrisu acsta
carte. Acelui poporu, care si-a pastratu cu scumpe-

tate: uumele, limb'a, dfitinele si vertutile


sale stramosiesci. Acelui poporu, care in decursulu
atatoru seculi fortunosi, cati au trecutu preste capulu
seu, si-a sustienutu

couthmitatea uelutrerupta

in Daci'a, in patri'a sa mfma.

www.digibuc.ro

I.

INTRUDUCTIUNE.

www.digibuc.ro

PRIVIRE
preste vitra si activitatea literaria a' lui

P=T7

Candu a decisu societatea nOstra retiparirea cu


litere latine a' acestei opere, a decisu totu odata, c
coruissiunea insarcinata cu transcrierea s castige portretulu autoriului cu uuu facu-simile, seau manu-propriu

de impreuna sI s-i compuna biografi'a cAtu de pre


largu pentru publicare in fruntea acestui volumu.
Impregiurhrile inse s'au schimbatu. Portretulu nu l'amu

potutu castiga. Biografi'a inca s'a prehicratu de atunci


pr'in Dnuhr Dr. A: M Marienescu, jude la tabl'a reg.
ung. d'in Budapest'a, in form'a unui discursu de recepthine de membru ordinariu alu socieatii academice
romane d'in Bucuresci. D'in acestu discursu, care v
apar in analile societAtii academice romane bucurescene d'in acestu anu, pana la compunerea acestei schitie biografice au aparutu partile mai essentiali in
Famili'a" (d'in Oradea-mare, a. 1883, urii 16 si 17)
redigiata de Dnulu I. Vulcanu.
Dupa aceste antecedintie comissiunea de transcriere, usuandu-se d'in bunavointfa Dnului autoriu sI
de discursulu memoratu, cu acsta ocasiune a aflatu de
bine a se estinde la urmatriele :
I.

Stramosiulu familiei, d'in care se trage Petru

211aioru, unulu d'intre luminosii meteori ai literaturei


romane d'in diumetatea a' du'a a' seclului trecutu st
de la inceputulu seclului presinte, a fostu Gregoriu

Maioru, care pe timpulu curutiloru (1671-1686) a


fugitu d'in Dicio-San-Martinu in Muresiu-Datosiu, de
unde apoir s'a asiedatu in Bardosiu. Acestu-a a avutu doi
www.digibuc.ro

Ili, pre Teodoru, care despartindu-se de tatalu seu se


facii deregutoriu in Oroiu, si pre Vasiliu, care a fostu

preutu in Bardosiu. De la acestu Vasiliu a purcesu


Gregoriu Maioru, casatoritu cu An'a Munteanu d'in
Iclodulu-micu, protopopu in r6rgulu-Muresiului, mai
thrdiu in Cap usiulu-de-Campia sI tata lui Petru Maioru.

Se dice, eh Petru Maioru f nascutu in comun'a


Capusiulu-de-Campa (Mez-Kap us) situatu in Campra
mansa 'a Transilvaniei, in comitatulu Turdei, pre
candu altii Thrgulu-Muresiului (Osiorheiu, Maros-Vsr-

lu tienu de loculu lui natalu. Rhea, lun'a, ba


neci anulu nscerei lui nu se scie cu positivitatate.
hely)

Date le lipsescu. Luandu inse in considerare, c Petru


Maioru f tramisu la Rom'a de una data cu nemori-

toriulu asorgiu Gabrielu &Meal de Sinc'a-vechia


(1754-1816), care atunci er in etate de 20 ani,
Petrif MafOru Inca a potutu 11 camu de o etatea cu
elu ; deci anulu nscerei lui se p6te pune camu pre la
anii : 1753-1754.
Petru Maioru, fiindu nobilu c tatalu seu, s elu
asmenea port predicatulu de Dicio-San-Martina
(Dics-Szent-Mrton.)" Studiale si le a inceputu in
Trgulu-Muresiului, le a continuatu in Clusiv, apoi in
Blasiu; de unde Gregoriu Maioru, eruditulu episcopu
alu Fagarasiului (1772-1782) cu resiedinti'a in Blasiu,
la a. 1774, impreuna cu pre Sincai lu tramise la
Rom'a in institutulu numitu : collegium de propaganda

fide. Acolo li se deschise calea pentru cultivarea sciintieloru, au invetiatu filosoff a si teologra, au adunatu
o multime de insemnhri si documinte pretise d'in
bibliotecele vaticanului, si au aflatu chiaea originei Romaniloru. Acolo, recunoscundu ei pre mam'a nstra
vechia, care i-a primitu cu braciale desphisa, la vederea
columnei imposante a' lui Traianu s a` altoru monuminte maretie ale cetAtii sempiterne, se ,4esceptara in
si
ei dorulu a comunic cu fratii de a casa
impressiunile loru placute d'in Rom'a, se decisera s
www.digibuc.ro

XI

insufletira a lucr pentru desceptarea, si luminarea


poporului romanescu.

In a. 1779 se reintorcu amendoi d'in Rom'a plini


sperantiele venitoriului ferice. Sincai d'in mandatulu

iperatesei Mart'a Teresi'a (1740-1780) remase in


Vien'a, in seminariulu numitu Sant'a Barbara, unde
atunci prinvetiatulu Maniu Samuilu Mieulu (alias
Klein de Sadu, 1745-1806) function c prefectulu
studialoru. Maioru merse la Blasiu, unde se fece caltigaru basilitanu, lira numele de Paula si fit profesoru
de fiilosofa si teologa.
Dupa aces te micsiorandu-se numerulu caltigariloru
pr'in unu decretu alu imperatului losifu alu II. (celu bunu,
1780-1790), la a. 1784 fit dirnisu d'in monastire si

Petru Pau lu Maioru impreuna cu Miculu, Germanu


Peterlachi si Sincai.
In actulu de dirnissiune (ddto 19 Iunitt a. 1784)
adresatu epscopului de atunci _Mann Bobu (care functiunA c epscopu alu Fagarasiului cu resiedinti'a in Blasiu 1782-1830), capelanulu Ieronimu Calnochi despre

Maioru scrie urmatriele: 4-um Paulum Maior, qui


cum reclamaverit intra quinquennium, neque tempus
debitum novitiatus compleverit, citra ulteriores difficultates absolvendurn judico."
Dimisu fiindu dar' Maioru d'in monastire se fece
parocu Rghinului-sasescu (Szsz-Rgen) si protopopu

Gurghfului (Grgny). Acst'a o marturisesce in parte a


elu insu-si in acsta pera la capu X. 2. pag. 237,
uncle vorbesce despre caracterulu lui F. I. Sulzer.

Unii dim ca a functiunatu c parocu si in Dicio-SanMartina. Ati It'a inse este constatatu, ci functiunea de

parocu si protopopu o tien pana in diu'a de 30 Ianuariu a' anului 1809, candu porni la Bud'a, s-si
kupe oficiulu de revsoru cnsoru a corectoru pentru
cirti romanesci la tipografi'a de acolo a' universithtii
pestane unguresci langa consiliulu locutenentialu regescu

ungurescu. Se mai dice despre Maioru, ca cAtra capewww.digibuc.ro

XII

tulu vietiei sale ar ff fostu numitu archi-diaconu si canonicu in dieces'a Fagarasiului.


Nu se scf, care M. caus'a adeverata de lash protopopiatulu si primi revisoratulu. Unii (lieu, ch caus'a
a fostu persecuthrile epfscopului I. Bobu, care inca-si
are mritele sale, dar' indemnatu fiindu a intruduce
innovatiuni latine in bisrica er maniosu pre Miculu,
gincai si Maioru, cari smtindu-se pte mai invetiati

de chtu epfscopulu, nu-i poteau urm parerile intru


s'i d'in alte consideratiuni aperau ritulu si dtinele
bisricei orientali. Inse este frte probabilu, ch au mai
fostu si alte cause. Revisoratulu nu erti unu oficia
simplu, pentru ch se recere o cualificatiune alsa c
s-lu pta cine-va ocupa. Unui atare revfsoru i er deschisa calea activithtii literarie, pentru ch in Bud'a,
care atunci er capitara Ungariei, unu eruditu scrutatoriu pote profit multu d'in archivele si bibliotecele,

bite,

cari in o comuna provinciala nu se aflau. Afara de aceste


acolo ave ocasiune a convenf cu barbati iuvetiati si

meni de statu; ave ocasiune a-si tiparf numai de


catu productele literarie si' a le d publicithtii. De

aici urmza, eh acei 12 ani, cari i petrech Petra


Maioru c revfsoriu in Bud'a, undo apoi si mori, suntu
cei mai productivi d'in viti'a lui, asid in chtu nu treat
mai neci unu anu, c elu s nu tiparsca si publice ce-va,

pre langa tOte greuthtile at chte a avutu a se lupti.


In calitatea de revsoru antecesorii lui Maiora
fure Miculu si Sincai. Sincai i substituitu pre Miculu,
care moil in 13 Maiu 1806. in braviale celebrului
nostru cronicariu.
*

Samuilu Vulcanu, (nascutu in Bla iu la a. 1758.


d'in parinti agricultori seraci), epfscopulu (1806-1839)
romanu de pia memoria d'in Oradea-mare, in o propunere a' sa (ddto 13 Iuniu 1808, pres. in 21 Iuniu
1808 nrulu 14,613, ea provocare la intimatulu d'in
29 Martiu 1808 nrulu 6460) recomendandu pre Mawww.digibuc.ro

ioru dice: linulu Petra Maioru este, pre care acumu


la propunu prumilitu in loculu antaiu,
pre carele nu me temu a-lu recomend in totu modulu innaltimei vstre regesci imperatesci si innaltului consiliu
regescu, c pre celu ce-mi este prbine cunoscutu pentru

caliatile sale preclare st laudabile."


Consiliulu locutenentialu regescu ungurescu, pre
basea acestei recomendatiuni fece propunerea de candi-

datiune (ddto 5 Iuliu 1808 nrulu 14,163) ctra imperatulu rege Franciscu I. (1792-1835) propuuendu
asmenea pre Maioru in loculu primu, intre altele si
pentru cunoscinti'a perfecta a' limbei romanesci. Dupa

acst'a Maioru pr'in decretulu de curte d'in 2 Septembre a. 1808 nrulu 9181 fit si denumitu. In de-

cretu se dice Maiestatea Sa s'a induratu prgratiosu


a confer lui Petru Maioru acestu oficiu de cnsoru
corectorzt langa tipografi'a universittii pestane."
Insciintiatu fiindu Maioru despre acst'a, in diu'a
de 80 lanuariu a' anului 1809 porni d'in Reghinu,
!astl Transilvani'a, carea dupa aceea se pare, ch neci
mi o a mai vediutu, si cu spese de 300 fl. de caletora in 7 Martin 1809,.dupa cale de 36 de dile, ajunse
la Pest'a. In 8 Maytiu 1809 sustern o petitiune ctra
directorulu tipografiei, in care dice, ca fiindu incunoscintiatu pr'in episcopulu Vulcanu, in 30 Ianuariu a
plecatu de acasa, si eh avendu greuthti mari pre drumu
a spesatu 300 fl.; in urma se rga s i se asemneze
salariulu anualu de 500 fl. m. c. (---=525 fl. v. a.) in
cuota cuartala si s i se rebonifice spesele de caletoria.
Directorulu tipografiei in 31 Martiu 1809 fece
aretare despre sosirea lui Maioru, cerendu s i se asemneze salariulu (250 fl. m. c. d'in fundatiunea tipografica
si 250 fl. m. c. d'in cass'a camerala), si apoi lu recomend cu caldura s i se d o recompensatiune proportiunata pentru spesele de caletora. Consiliulu in
17 Aprile 1809 nrulu 7817 i asemna salariulu anualu,
dar' recompensarea speseloru de caletora i o neg.
www.digibuc.ro

XIV

unu actu precedentu de propilnere (eu provo-

care la intimatele d'in 22. Iuliu 1806 nrulu 13886


si 29. Martiu 1808 nrulu 6460) alu epfscopului S.
ulcanu, in care actu Maioru este propusu asmenea
in loculu primu, este evidentu, cA, Petru Maioru a absolvitu cu lauda studiale filosofice si teologice in Rom'a,
r' dreptulu canonicu in Vien'a. Este evidentu mai
departe, ca Maioru in Blasiu a propusu filosofra si teologra, si si-a familiarisatu sf economra rurala, si
intre allele a vorbitu perfectu si limb'a latina, italiana
si grca. Barbatulu celu mai tare recomendabilu penadauge in fine neuitatulu epfscopu
tru acestu oficiu"
despre Maioru.

Despre vitra lui Maioru, care o petrecil ci revf-

soru in Bud'a, in decursu aprpe de 12 ani (adeca


d'in 7 Martiu 1809 pana in 14 Februariu 1821), in
detaiu scimu forte pucinu. Atat'a este constatatu, ca elu
a locuitu acolo in casa privata sub rnimerulu 917, unde

a si moritu; precunau si aceea este constatatu, ca in


rele libere de oficiu a lucratu diu'a si miptea pentru
inavutirea si latirea literaturei romane. In prefatiunea
istoriei bisericesci dice intre altele Numai dupa ce
a scapatu de sub teascu istori'a cea pentru inceputulu
Romaniloru, m'am apucatu s intocmescu si istori'a
bisericsca a' Romaniloru, care cu ajutoriulu noptiloru
celoru lungi, in i 1 septemani o am sevrsitu." Apoi,

intre aceste a avutu si lupte nu de tOte dilele cu


contrarii numelui si neamului romanescu, se v vedO
mai diosu, unde vomu tract despre scrferile lui in
cIt

specialu.
Matra Marcoviciu, directorulu tipografiei Win Bud'a

a' universititii pestane unguresci reportza (ddto 15


Febr. 1821) cAtra consiliulu locutenentialu regescu, ch
Petru Maioru a repausatu in 14 Februariu 1821, mai
curundu de curnu se pote ascept.
Referitoriu la immormentarea lui Maioru, d'in matrcul'a (liber V. mortuorum, pag. 110) neesacta a' ple-.
www.digibuc.ro

XV

baniei romano-catolice d'in Dud'a (suburbiulti srbescu


=rcz-vros, altu cumu numitu: Taban) poterna scte
urmatriele date : Rvss Dnus Petrus Maior gr. c. u.,

babitavit sub Nro 917 in Taban, mortuus aetatis 60.


a., sepultus die 16-a Febr. a. 1821 per V. A.-Diaconum Szojkovits. Cd locu de immormentare este consideratu
cemeteriulu comunu (kzs temet6), pre candu altii

dicu, cd este astrucatu in cemeteriulu franciscaniloru..


Datele matrculei mernorate, cumu suntu acele
intruduse in originalu, nu-su esacte intru tte. Diu'a
de 16 Febr. este neconditiunatu diu'a immormentdrii;

r' (Idea Maioru a moritu iu etate numai de 60 ani,


atunci in a. 1774, candu fit tramisu la Rom'a, abi ar
f fostu de 14 ani, ceea ce cu greu se Vote crede.
D'in cele premerse urmza dar' neconditiunatu, cd
Maioru candu mori a fostu celu pucinu de 68 ani, 51
cd anulu nscerei lui se pte pune pre la anii : 1753-

1754, cum amu aretatu si mai susu la pag. X.


Ce se tiene de mormentulu lui Petru Maioru acecu totulu necunoscutu, de st s'a
cercetatu dupa elu de multe ori. Lu cercetara celebrulu
lu-a asta-di este

nostru publicistu Dnulu G. Baritiu in lun'a lui Augustu a' anului 1839 impreuna cu revisorulu de atunci
si mai thrdiu canonicu T. Aronu, dupa aceea Rev.
Dnu acumu canonicu I. M Molclovanu de repetite ori,

si mai pre urma asmenea mai multi membri de ai


societatii nostre. Se pare, cd srtea voiesce, s remlia
necunoscutu loculu, unde zacu sacrele osaminte ale
acestui venerabilu barbatu, chiaru asi cum este necunoscutu si acelu locu, unde-su astrucate osamintele
braviloru conducutori ai legiuniloru strabune, d'in seclii

primi d. Chr. de la Aquincumula situatu atunci nu


departe spre a mdia-npte de acestu cemeteriu, totu
pre acelu malu alu betranului Istru, alu martorelui
gloriei romane.

Fratii si nepotii lui Petru Mairu, dupa datele


Dnului Dr. A. M. Marienescu, suntu urmatorii :
www.digibuc.ro

XVI

1) fratele Demetriu, proprietariu in Capusiulu-de-

oficiariu la husari; de la acestu-a a fostu


Georgiu, dupa care a remasu si traiesce inca Mari'a
Camp la sit

preutdsa in FaragAu;
2) fratele loanu, preutu gr. cat. in riesin (lyes),
in comitatulu Clusiului; acestu-a a avutu ffi: a) Petra,

mortu Mra urmatori; b) halm, de la alu carui fiu,


Gregoriu d'in Armeni, mitt 5 prunci in vitia; c)
Teodoru, de la carele Ioanu Logigu a lasatu 5 orfani
dupa sine ;
3) fratele Teodoru, numitu BUlgaru, preutu in
Capusiu: acestu-a avii. pre Gregoriu cantorulu d'in Capusiulu-de-Campia, de la care suntu: a) Mari'a preutsa
in Vaida-Cuta, b) Mann Mra urmatori, c) Gregoria

notariu in Dilicu cu 5 urmatori;


4) fratele
insoratu Cli An'a Papp d'in
fostu juratus assessor in comitatulu Turdei
sI totu odata si comissariu rectificatoriu in acelu-a-si
comitatu, cerculu superiora, Bogth; (le la acestu-a
suntu : a) Ioanu, pre carele Petra Maiora in testamentulu seu lu den umesce erede universalu, care
dupa

punctulu alu 14-lea d'in testamentu


era cu elu in
Bud'a; acestu loan-a a devenitu pretoru si (le la elu
remasu Amalfa, maritata dupa Vasiliu Crisianu prof.
in Blasiu, apoi protopopu, care adi traiesce c eduvu
cu orfanii: Ioanu, Vasilia sit Eugeni'a. b) An'a prent(isa
in Capusiu, de la care suntu: Michailu Socanu, preutu
in Capusiu; Ioanu Socanu cu fetele Alessandrin'a si
Adelin'a; Amali'a maritata dupa prof. Paulu Marina

in Blasiu, ca doi ffi Petra s Paulu: Alessandru Mra


urmatori;

5) fratele Georgiu, parocu in Capusin, care dupa


testamentu er mortu si" ave fiu pre Gregoria;
6) sr'a Area, maritata dupa Simeonu Popu, recte K6naives. De la acestu-a sunta : a) Ioanu, care porta numele

Maiora si a fostu mai multi ani prefectulu lai Bornemissza ; b) Catrin'a fhra urmatori; c) An'a, maritata
www.digibuc.ro

tIt

Olteand iii Rghinuiri-sasescri, de cate au remasu 5


descendenti, si anume: Elen'a, veduv'a baronului Vasiliu
Popu; Constantinu Maioru in gar&a, d'in Craiova ; Ama-

Ira, soda advocatului Filipu de presinte locuitoriu in


Abrudu; Ioann sI apoi An'a, maritata Nic. Siandoru
in Ord'a-de-diosu.

Mai amentmu aici inca pre scurtn testamentulu


lui Petra Maioru scriat in limb'a latina, care se 'rote cet
in Archivu"-lu Revs S'ale Dlui T. Cipariu la pag. 390

393, nrulu XX. Candu-si compuse Maioru testamentulu, cumu se vede d'in cuprinsulu acestui-a, d'intre
fratii lui, numai hang si soru-sa An' a mai erau in
vitia.

Testamentulu este ara datu. Judecandu inse d'in


puntulu alu 14-lea, care contiene unele legate testate
veduvei sdrbe vecine, care i-a servitu in morbulu seu
(viduae vicinae rascianae, quae quotidie milli in hoc
morbo servivit, lectum cum omnibus appertinentiis exceptis duobus lintearninibus, una testor eidem 20 rfl.
w. w.), urmza, eh nu a potutu f scrisu cu multu inainte
de ce mori; urmza inse de aici sI aceea, ce amu dIsu

mai susu, si anume, ca Maioru a locuitu st moritu in


casa privata, si nu in monastire, cumu diet' unii.
D'in dispusetiunile

acestui testamentu

res.ulta

intre altele, ch, a lasatu o fundatiune de 3000 Hi, w.


W. si 700 rfl. m. c. la seminariulu r. c. d'in Trgulu-Mure-

siului pentru prunci d'in neamulu seu, apoi d'in cunoscuti si alii, dca acesti-a-su romani s d'in comi
tatulu Turdei, preferiti fiindu cei de orgine nobili.
Despre o alt'a suma de 5316 rfl. respective 38328/ii
w. w. dispune, c, d'in acsea o treime s se (16
institutulu (strazament) seraciloru d'in Sibiu, a' du'a
treime fondului preutiescu d'in dieces'a Fagarasiului,
r'

a' trei'a treime s se adauga la fundatiunea nu-

mita. Acst'a fundatiune, care esista si asta-di, impreuna cu sumele cuprinse in puntula alu 12-lea d'in
testamentu: 1320
815. rfl. w. w., ar f s aiba unu
www.digibuc.ro

II

xvIII
capitalu de 6412.57 rfl. w. w.

700 rfl.

env.

8300.03 fl. V. a., care capitalu, deca ar fi intregu, eti


interusuriu de 50/e, ar aduce pre ann 165 fl. v. a.
Erede universala este denumitu nepotulu seu Io-

ann, fiulu lui Michailu fratelui sea. Altu cumu toturoru nepotiloru si nepteloru sale a lasatu chte ce-vai
Esecutoru testamentariu si tutoru universalu nepotulni seu erede constitui Maioru pre judicantele de la
exc. camera reg. Emericu Papp.
Ce se tiene de activitatea liter-aria a' lui Petra Ma-

ioru, "potemu Iterrirrar rr5G1u, craest'a este un'a


d'in cele mai de frunte si mai abundante a' literatiloru nostri

de pre acele tempuri triste si fortunse. Dovda suntu


perele si vastele cunoscintie ale lui, c autoriulu a
fostu la culmea missiunei sale si a' culturei europene.

Apoi nu este parmisu a trece cu vederea neci aceea,


ca in acea poca, c s p6ta cine-va produce multu si
bumu pre campulu literaturei romane, in regatulu Ungariei, nu er destulu singuru zelulu si iubirea catra
totu ce este romanescu, ci si unu deosebitu curagiu,
energia si barbatia se mai recerea. Pentru ch a scrie
pre acele tempuri lucruri, cari nu placu celoru de la
mai cu sma in cause istorice si politice,
potere
de si erau adeverate si drepte c Iumin'a srelui
tte cele scrise: atat'a insemn, catu a te espune la
persecutiuni continue, ba a-ti pericliti chiaru si viti'a.
Cate necasuri si neplaceri a avutu Petru Maioru pana
a potuta scte la lumina acsta pera, care acumu apare
in a' III. editiune, numai acei-a si potu inchipu, cari cunoscu bine impregiurArile, terribil'a reactiune si despotismulti aristocraticu ungurescu Win acele tempuri nefericite.

Eta ce dice autoriulu intre altele in prefatiunea


istoriei sale bisericesci: . . pentru dragostea adevecu care-mi este invapaiata anim'a, mai bucurosu

am fostu A suferu primejdia, de vd fi asid voi'a celui


www.digibuc.ro

ittnaltu, de catu A lasu sedu a s jnsiel ci, venitoril


seau a nu sci caus'a schimbarilot'u, celoru in veaculu
Ineu intemplate."

Deci activitatea literaria a lui Petra Maioru, d'in

acsta consideratiune ma cu sgma, mrita deosebit'a


atentiune a1 ori-carui Romanu, mrita cu totu dreptulu,
Ca s Ocupe unu locu alesu pre pginele istoriei
literarie sI culturali a' natiunei romanesci.
Operile

lui Petra Maiora, in ctu pana acumti

avemu cunoscintia despre ele, parte suntu tiparite,


parte manuscrise.
A) Tiparite suntu:
1) Didachii" seau prdice pentru crscerea prunciloru. Bud'a, 1809, 4-tu, 140 pag. cu Mere cirilice.

2) Propovedanii" seau prdice la morti. Bud'ag,


1809, 4-tu, 300 pag. cu lft. cirfl.
3) Prc lice" seau invetiaturi la tte domfnecele si
serbatorile anului. Bud'a, 1811, 4-tu, cu lit. cirfl. Acsta
pera consta d'in trei phrti. Part. a' II. 296. pag.
cuprinde prdicele de clominece, r' part. a' III. 92
pag. cele de serbatori.
4)

igarj:a..44eagaui,22.exputaildidgpamiloru in

ci'a." Bud'a, 1812, IV.--I 348 pag. in 4-tu cu lit cirfl.


In acsta editiune, afara de materialulu istoricu, mai
publicatu autoriulu (Mite disertatiuni, un'a pentru
cepoulu limbei romanesci (p. 302-323), r' alt'a
pentru literatur'a cea vechia a' Romaniloru (p. 324

340.)

Acst'a pera istorica, carea este un'a d'in productele cele mai de frunte a' geniului lui Petru Maioru, si ea si are istori'a sa caracteristica pentru ternpull' de atunci. Autoriulu a avutu a se lupt eu nenumerate greutti pana ce a potutu &ate la lumina si
castigatu chrtii sale deplina credintia (fidedignitatem.)
N'a fostu destulu, eh guvernulu aristocraticu de atunci
folosindu-se de tte
c acst'a istoria s nu
pta trece pr'in frfecele censurei, o interdisese, pana
www.digibuc.ro

n*

XX

ce autoritdu aparandu-si cu multa energia dper'a


induplech pre palatinulu archiduce Stefanu, c
casseze interdictiunea crtii, r' pre autoriu s-lu i6
sub innalea sa protectinne si s6-lu tidia in functiunea
ce ave ; atat'a n'a fostu destulu, cl
pre cumu dice
ernditulu D. T. Bojinca
. . chtu deschise ochii
dfs'a istoria, s vda stralucitriele de dupa orizontu
ale sburatoriului sre radie, de odata se si scolara
multi ... . seci si fra de medua chrtitori; . .
unii
de facia, altii de dosu defaimau pre autoriulu numitei istorie romanesci; . ... Pre cumu am cetitu
mai de multe ori in nodice Bojinca mai departe
cumu Ora de sflla se curm tOta natiunea
vele,
romansca cu defaimari d'in reutatea unoru, c acelea

anime, vomite."

D'intre atacurile indreptate contea acestei istorie


suntu mai insemnate cele aruncate d'in partea
d'in Vien'a K.,
cumu lu numesce Bojinca
titoriului
celu ce, dupa ce mai de multe ori sprlindu-si com'a
si ascutindu-si coltii asupr'a Romaniloru,
pre
urma de poterea intru sciintia a' vrtnsului Maiorn
lovitu, cadi c rborele celu scurtu la radecine, de
poterea ventului de prima-vra restornatu."
Disput'a intre autoriu si criticatoriu a decursu In
moclulu urrnatoriu:
a) Dupa ce aparii

numitulu recensentu pub-

lich in fed'a literaria d'in Vien'a (numerulu 98. d'in 7.


Decembre, a. 1813, pag. 1552-1563) o recensiune.
La acOst'a autoriulu a respunsu asmenea in limb'a

latina in o brosiura numita: Animadversiones in recensionem historiae de origine Valachorum in Dacia.`'


Bud'a, 1814. in 8-vu.
b) Asupea numiteloru animadversinni recensentulu
a tramisu autoriului deadreptulu acasa unu respunsa
constatatoriu d'in 22 de punte, care inse nu s'a publi-

catu. Petru Maioru aflandu de un'a parte c acestu


respunsu este nebasatu, Or' de alta parte
www.digibuc.ro

cumu dice

XXI

fiindu obicinuitu a nu remand nmenui detoriu, mai vrtosu inctu se atinge de cele natiunali,"
a respunsu in una alta brosiura intitulata : Reflexiones in responsum domini recensentis viennensis." Pest'a
1815. in 8-vu.
c) Asupr'a acestoru reflesiuni recensentulu r' a
publicatu o recensiune in fed'a literaria vienesa (nrulu
7. Febr. 1816), contea carei-a autoriulu publich a'
Contemplatio recensionis
treia brosiura cu titlulu:
in valachicam anticriticam, literariis ephemeredibus viennensibus 1816. divulgatae." Bud'a, 1816. 8-vu.
Cu acsea s'a curmatu disput'a de intre recensentu
si autoriu. Petru Maioru, combatendu pre contrariulu
seu, remase invingutoriu sli perei sale pr'in acst'a a
eluptatu auctoritatea dmna de una pera sciintifica.
Inse lupt'a contr'a descendintiei mistre glorise neci
acum'a nu s'a terminatu. Ea mai curge s asta-di inca
cu multa energia, mai cu sma d'in partea sclei germano-slavo-magiare, carei-a, dorere ! in acestu seclu
luminatu si directi'a slavo-fonetistiloru nostri stravaganti i intinde cte un'a mica si dubisa ipotesa.
Disputatiunile lui Petru Maioru au fostu concipiate la inceputu in limb'a romansca , inse aceste concepte manuscrise romanesci, spre daun'a literaturei
nOstre, tmpreuna cu alte scrieri de ale lui Petru Maioru s'au perdutu. Cele latinesci publicate le numesce
autoriulu : e valachko in latinum translatae."
Este de insemnatu, ch fim'a istoriei si a' disputeloru lui Petru Maioru a trecutu si preste mrginele
imperiului austriacu. La a. 1823. apart!. in Halle o
brosiura annima d'in pn'a unui consiliariu imperatescu K. de *** sub titlulu : Erweiss, dass die Walachen nicht rmischer Abkunft sind." (Dovda, eh Romanii nu-su de orgine romna.)
Dupa acst'a lupt'a lui Petru Maioru o continuara eruditii: Damaschinu T. Bojinca (nascuturin Gher13ojinca

lisce, comitatulu Carasiu-Severinu, in Banatu la a. 1800,


www.digibuc.ro

s mortu in Iasi, in Moldov'a la a. 1871) si Teodoi u Aronu.


Celu d'antaiu a fostu notariu la innalt'a tabla reg.
ung., mai pre urma advocatu, proprietariu, juris consultulu principatului Moldaviei si si ministru ; r'

cestu d'in urma preutu, revsoru c si P. Maiorti

sI

dupa aceea canonicu la catedral'a d'in Oradea-mare.


D. T. Bojinea la atacurile celui d'in Halle, petrunsu de chiamarea, c s lucre pentru folosulu natiunei romanesci, compuse o respiindere in limb'a latina

cd, s o pota cet sI strainii si o tiparl ; traducundu


dupa aceea totu acst'a si in romanesce, o publicA sub
titlulu

Respndere desgurzatria la crtirea, cea in Hal-

le in anulu 1823 (s. c. a.) ... facuta." Bud'a 1828, 120


pag. in 8-vu, cu lit. cirl.
T. Aronu asmenea vediendu, eh atacurile si defaimArile indreptate contr'a orginei romne a' Romaniloru nu incta, ci acele se continua attu pre calea
sociala cAtu si pre cea literaria, cu tte c,
cumu
insu-si se esprima
prinvetiatalu si alu natiunii
nemoritoriulu Maioru, cu adunci dovede, afara de tta
indoira a pusu lucrulu, cumu ch. Romanii . sangele si" inceputulu si-lu tragu d'in poporulu romnu,"
deci vedindu si audindu acele defaimari a scrisu: Sourta apgndice la istori'a lui Petru Maioru, . . ." Bud'a,
1828, 80 pag. in 8-vu, cu lit. cirl. Este de insemnatu,
eh acsta carte este dedicata mecenatelui neuitatu si
bravului barbatu Atanassiu Grabovszky de Apadi'a
(1779-1840), proprietariu si comerciantu in Pest'a, sI
condeputatu deputatiunei administrative a' fonduriloru
uatiunali de legea grecsca.
Acesti-a, recunoscundu mritele insemnate si seiintra, estinsa a' lui Petru Maioru, au luptatu pentru caus'a
romansca pre campulu literaturei cu multa foca, zelu
sI entusiasmu, c demni successori ai marelui autoriu.
povda suntu perele loru.
Amentimu inca, c a csta istoria a' lui Petru Ma-

im ingrigita de emeritatulu boieriu moldovanu si zewww.digibuc.ro

XXIII

losulu barbatu fordache .31alinescu, a gparutu s in a'


II. editiune, totu cu lit. aril. in Bud'a la a. 1834., in

4-tu si in estensiune de VI I

290

pag., adaugundu-se

pre pag. 262-282 dialogulu pentru inceputulu limbei romane, intre nepotu si 'unchiu," impreuna cu unu

adausu specialu de IV + 64 pag., care contiene in

traductiunea romansca a' lui D. T. Bojinca disputatiunile autoriului numite mai susu sub: a), b) si c), caroru-a le precede una inaintecuventare" referitria la
decrgerea aceloru disputatiuni, cari ate aceste iu

editiunea I. nu se afla, s cad neci noi nu le poternu


public cu acsta ocasiune, afara de precuventarea
caracteristica de la a' II. editiune, care se pte cet
pre pginele XXXVII si XXXVIII.

5) Intemplarile lui Telemachu", tom. I., Bud'a,


1818, in 8-vu, 287 IF- 1 pag. cu lit. ciril.
6) Orthographia romana, sive latino-valachica,
una cum clavi, qua penetralia originationis vocum reserantur." Bud'a,

1819,

in 8-vu, VIII + 103 I 1

pag. Acst'a impreuna cu dialogulu publicatu in a'


II. edit. a' istoriei pentru incep. Rom. in Dci'a, se
afla tiparita si iii fruntea dictiunariului de Bud'a in

estensiunea de VIII H 103 H 1 pag.

D'in prefatiunea instructiva a' acestei ortografie


-este demnu, c s reproducemu urmatriele :

Nonus iam supra trigesimum annus decurrit, a


quo Valachorum grammatici de orthographia romana,
sive latino-valachica inter se disceptant. Sicut enim
in exterminandis e republica literaria Valachorum cyrillicis characteribus, qui densissimas tenebras valachicae linguae offuderunt, et postliminio restituendi s
avitis literis latinis, non modo iidem ultro inter se
omnes conveniunt, sed etiam exteri, avidi commercium.

cum Valachis propius colendi, diu in id stimulos addunt ; ita quaenam orthographia in usu latinarum

literarum sequenda sit, adhuc constanter definid non


potuit. Etenim, qui inter hungares coneives vivunt, a
www.digibuc.ro

XXIV

pueritia hungaricae orthographiae asueti, hungaricam


orthographiam adoptandam esse sanciunt. Qui vero germanicam linquam callent, et familiaritate Germanorum
fruuntur, Germanorum orthographiam sequi malunt. Alii,
non reflectentes ad diversitatem dialectorum valachicae
linguae, dum regulas patriae dialecto conformes praescribunt, credunt, se amplissimae gentis Yalachorum
universitati satisfecisse."
Omnium horum agendi ratio non modo ad non
mediocrem imperfectionem valachicae linguae ingerendam est nata, verum etiam difficiliorem alliis nationibus reddit modum valachicam linquam perdiscendi, ac
desiderato commercio obicem ponit. Nam, sive Hungaror um inducatur orthographia, hive Germanorum, immaniter obscurabitur valachica lin qua, quae nulla prorsus
affinitatem sive cum hungarica, sive cum germanica
lingua habet, eaque imperfecta offeretur condiscenda ;
. ,

." etc.

Eius modi igitur orthographia latino-valachica


amplectenda est, quae incloli valachicae linguae consentanea sit, et omnes dial ectos eiusdem linguae cornprehendat, eiusve medio omnibus nationibus, quoad eius
fieri potest, aeque facilis reddatur i alachica lingua,
quaev6 denzum linquam valachicam perfect iorem reddat."
Ad hunc finem assequendum nulla alia ortho-

graphia accomodatior esse videtur quam italica,


propinhae duae linguae, italica et valachica,
quissima cognatione inter se connexae sunt, ita ut Remo, qui utramque callet, addubitare quest, easdem olim
unam, eandemgue popularem latinam linguam fuisse;
" etc.
7) Istori' a bisricei Bomanilom, atA,tu a' cestoru
d'incce, pre cumu si a' celoru d'incolo de Thinare."
Bud'a, 1813, in 4-tu, 392 pag. cu lft. cirfl. E de insemnatu,

c tiparirea acestei istorie s'a inceputu la a. 1813 a


uumai airdiu dupa aceea s'a terminatu, ceea ce se dovedesce d'in reportulu lui Matra Marcoviciu, alu direcwww.digibuc.ro

lay
torului tipografiei universitAtii reg. ung. pestane, susternutu consiliului locutenentialu reg. ung. cu ocasiunea mrtei lui Maioru. In acelu reporta se dice, ch
tiparirea acestei istorie la rartea autoriului ajunsese

chtra capetu, deci inca nu era gat'a. Pr'in urmare tiparirea tienir mai multu de 8 ani, de si manuscriptulu
f intocmitu in decursu de Li septemani.
D'in acst'a consideratiune se vede dar' a fi motivata si mai tare asertiunea Dnului .1 M. Moldovanu,
care dice, eh adeverat'a istoria bisericsca f confiscata si nurnai esemplariale metamorfosate au ajunsu la
publicitate. E probabilu, cA fure confiscate unele Ole de
sub pressa, cari nu erau dupa placulu celoru de la potere, cA-di altu cumu ce ar' fI fostu caus'a, de tiparirea
a duratu timpu asiA de lungu?
CA s cunscemu importanti'a materiei si spiritulu
autoriului, reproducemu d'in prefatiunea acestei istorie
bisericesci urmatriele: Dorulu celu nestemperatu,
carele pururea l'am avutu a cumftsce intemplhrle bisricei Romaniloru, d'in tineretiele mele m'a inclemnatu
a culege ori unde am aiiatu vr'o hartiutia, in care
erau scrise literuri de ale bisricei Romaniloru. Numai
dupa ce a scapatu de sub teascu istori'a cea pentru
inceputulu Romaniloru, m'am apucatu s intocmescu si

istori'a bisericsca a' Romaniloru, care cu ajutoriulu


noptiloru celoru lungi in 11 septemani o am sevrsitu.
De vreme ce
. am purcesu pre o cale necumu de altii
batuta, el pana acumu neci cercata
eu act
numai am aruncatu sementi'a
Adeveratu, acelu
folosu l'am facutu err istorfa acst'a, cAtu multe monuminte,
cari au ajunsu la manele mete, se punu
afara de primejdi'a perirei
neci s nu zaca
ascunse intru intunrecu,

" s. c. a, (Vedi si pag.

Amintimu aici inca, eh Petru Maioru a conlucratu


in parte preponderanta st la lessiconulu de Bud'a, cawww.digibuc.ro

)(XVI

re 'Arta titlulu urmatoriu:

Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemtiescu, quare de mai multi autori,

in cursulu a trideci si mai multoru ani s'a lucratu.


Seu Lexicon iralachico-latino-hungarico-germanicum, quod

a pluribus auctoribus decursu triginta et amplius annorum

elaboratum est."

Budae typis et

sumptibus

typographiae reg. universit. hung. 1825, in 8-vu 8I


VIIII-104 I 771 --I 1 pag., testulu romanescu cu 1ft.
latine si cirfl. s1 cu ortografra speciala a' lui Petru
Maiora. Contiene urmatriele materie: a) titlulu, prefatiunea tipografiei latinesce si romanesce, acst'a de
pre urma, pre colne paralele cu lft. lat. si cirfl. (pag.

1-2, 3-4, 5-8); 19) orthographia romana,

. .

etc.

de P. Maioru, in testu latina, mai susu sub 6) amintita; dialogulu asmene de P. Maioru, mai susu sub
4) si 6) amintitu ; cestu d'in urma, pre colne paralele cu lt lat. si cirl.; s unu scurtu testu latinescu :
extractus observationum ad pronunciationem quarundam
literarum per tinentium (pag. VIII
1-53, 54-102,
1031-1); testulu dictiunariului in cele pa tru limbe
amintite in titlu, cuvintele romanesci ca carctere lat.

si si cirfl. (pag. 1-771 1 1).

Nu v ff de prisosu a cunsce, c cAtu timpu st


chte vieti a cousumatu acsta lucrare lessicografica,
carea asta-di numai valre istorica mai are.
La acestu lessiconu, care, cumu se vede d'in prefatiunea tipografiei, cu spesele carei-a s'a tiparitu, este
productulu aloru mai multi de ctu treidieci ani, a
lucratu mai antiu Mania Samuilu Clain, fostu revfsoru si corectoru de chrti romanesci langa tipogr. universitatei reg. ung. Dupa mrtea acestui-a Vasiliu
paroculu si protopopulu Secarembului (Nagyg) iu
Transilvanra si in eparchi'a Fagarasiului. Acestu-a
inavut lessiconulu lui Clain cu
ungursca si
nemtisca, inse morl inainte de ce l'ar ff dusu la deplinire. Dupa acst'a lucrarea se continu cu spesele
epfscopului romanu d'in Oradea-mare, Samuilu Vulcan,
www.digibuc.ro

pr'in Ioanu Cornell, care mai trdiu fiindu denumitu


canonicu la catedral'a d'in Oradea-mare, intrerupse lucrarea. Acumu ajunse rendulu la Petra Maioru, care
ctu-ce-si ocup oficiulu de ansoru si corectoru, numai de ctu 1114 in mana si firulu lucrarei acestui lessiconu ; puse in fruntea acestui-a ortografi'a sa memo-

rata, si lu manuscriptulu la revisiune. Inse neci elu


nu f fericitu a-lu ved gat'a. Lessiconulu numai pana

la lftera I (pag. 1-269) a aparutu dupa revisiunea


facuta de Petru Maioru. Dupa mrtea lui P. Maioru,
in urma, continuara st terminara acsta lucrare obositria : loanu Teodoroviciu, alias Teodori, parocu romanescu
neunitu in Pesta, revisoru si assesoru consistorialu, impreuna cu Alesanclru Teoclori, dr. in filosofla s medicina.

Autorii acestui lessiconu au luatu de base filologra


comparativa a' limbeloru romanice ; c, cii ce succesu,
noi nu atingemu. Acst'a este detorinti'a istoriografului literaturei nOstre natiunali, care are s i in considerare
tcte impregiurArile. Adaugemu aici d'in prefatiune
ortografi'a speciala numai urmatriele: Que s'a datu
Literaturei Rom'anesci cu acestu Lesicon, prin B'arbatii

pentru cinstea mai susu norniti, quarii in lucrarea lui


au asudatu i iesi mai ne morire 'au agonisitu, Tu
(bnevolitoriule Cetitoriu) snguru lesne vi judec, i de

comva vi ved a lipsire queva in deplenirea, quarea


dr'a inteensulu o ai ff poftitu, aduti amtinte, comche'
acesti Therbati au intratu intr'o cale gre, pre quarea
mai inainte nmine nil mblase." (V. pref. tipogr. pag.
7 si 8 d'in less.)
B) Manuscrise suntu:
1) Partea netiparita d'in istori'a bisericsca.
Acestu manuscriptu, in ciltu suntemu informati, se
afla in proprietatea eminentului nostru filologu Tintoteiu Cipariu, prepositu capitul. metrop. d'in Blasiu, unde,

scapandu de perire sub revolutiune, pr'in multe faturi


a ajunsu. D'in acestu-a Rev. Sa a si publicatu cAte-vai
fragmente.

www.digibuc.ro

2) Protopopadichr a. In acst'a se tractza despre


intru care se arta bite cadintiele
cele d'in nepomenita vreme ale protopopiloru d'in Ardealu." Acestu manuscriptu s'a tiparitu in ffa bisencsca: Sionulu Romanescu" (a. 1865, nrii: 10, 11 si
cliorepiscopi

a. 1866. nrii: 2, 4-6, 9-16) d'in Vien'a redigiatu


de eruditulu Dr. Gregoria Si last, asta-di prof. de univ.
in Clusiu.
3) Fragmente de gramatica scrisa in li.mb'a latina,
unulu de 3, r' altulu de 10 capete. Ambele suntu pub-

licate la Rev. Dmi T. Cipariu, in Archive, nrii :


XV si XVIIXIX. Numai aceste au remasu d'in
intrg'a gramati(a a' lui P. Maioru.
4) Disertatiune despre articlii limbei romanesci.
Acst'a este scrisa romanesce si este publicata asmenea in Archivu,"-lu Dnului Cipai iu, la nrula II. pag.

27-33.

D'in cuvintele lui D. T. Bojinca (pag. IV. in


di,sput. publ. la finea ed. a' II. a' istoriei p. incep. Rom.

in Dacia, de P. Maiora):

s'a perdutu dra


graindu despre manuscriptulu
acelu manuscriptu
romanescu alu disputatiuniloru mai susa sub : A), 4),

a), b) si c) numite,

c si multe alte manuscripturi

ale lui (adeca ale lui P. Maioru); d'intre cari celu mai insemnatu si mai aducatoriu de dorere este gramatic'a romansca, cea avut'o Maioru gat'a de tipariu,
" urmza,
eh de la P. Maioru au mai remasu inca multe scrisori,
de urm'a caroru-a noi, spre daun'a literaturei mistre,
clorere! pana acumu n'amu datu.
Aceste-su perele acestui mare literatoru, d'in cari
despre care cu totu drepresulta, eh autoriulu loru
tulu potemu dice impreuna cu Iordqche Malinescu,

n'a ingropatu talantulu celu data lui, ci indiecitu l'a


intorsu"
scriendu mai multu de cAtu 18 producte
literarie deosebite, a inavutitu mai multe ramuri de
ale literaturei romane tenere si modeste d'in acelu
tempu.

www.digibuc.ro

kx.IX

Yin cele premerse se vede, eh activitatea litera-

tia a' lui Petra Maioru se estinde mai cu sma pre

(kale terenuri pucinu amblate, inse cu attil mai importante, pre terenulu istoricu, atAtu politicu cAtu si
bisericescu, si pre terenulu filologicu. Aceste-su mai cti

sma acele terenuri cultivate de elu, de s pte nu cu


unulu s acelu-a-si succesu, dal imbraciosiate ca atAt'a
mai mare caldura, focu s entusiasmu.
CA istoriografu, aretandu elu inceputthi Romani.
loru in Dacra, areth originea nstra gloriOsa
mana ; aret, eh suntemu Latini, Romani s ffi ai lui

Traianu; areth vechimea s continutatect neintreruptct


a' poporului romanescu in Dacia ; areth drepturile,
cari ni se cuvinu
c celui mai vecbiu poporu
in tienuturile Daciei de demultu, aperate in decursulu
atAtoru seculi, diti au trecutu de la anulu Domnului
105, intre atatea vershri de sange s calamithti. Asmenea c istoriografu a ruptu unu vela misteriosa, cu
care er acoperitu trecutulu bisricei romane s a luptatu pentru neatrnarea ei. Istorra lui bisericsca este
cea d'antAia, care tractza despre intrg'a bisrica romana d'in ambe Daciele fAra deosebire de confessiune;
s

c atare a aruncatu seminti'a, a ruptu calea ne-

amblata, c generatiunea mai nna s aiba faclia conducatria, carea s-i lumineze

cell" pucinu in parte tre-e


cutulu misteriosu. Dorere, eh acsta pera n'a ajunsu la
noi cu acele documinte predse si in acea intregime, ca
cari s in care autoriulu
espunendu-se chiaru s periclului eventualu, cumu se vede d'in prefatiune
si-a
datu tta nisuintra posibila a o las posteritAtii!
CA filologu, de st a avuta s lupte contea multoru

prejudecia, a luptatu pentru intruducerea alfabetului


strabunu latinu sl strgerea celui barbaru
aretandu, eh alfabetulu latinu este finiculu, care corespunde firei s desvolthrii naturali a' limbei nstre, Elu
www.digibuc.ro

XXX

de O. pte ortograWa lui nu este asiA de etimologiedl

c a' lui Clainu si Sincai, a purcesu pre calea filologlei comparative a' limbeloru romanice si s'a flisuitil
a arunc mai departe acea sementia, care fir chiamata
a produce fructele de asta-di ale desvolthrii si renascerii limbei romanesci.

Despre aceea, eh a avutit a se lupt cu multe


prejudecia pre acestu terenu importantu si cA pre
acele tempuri inca mare er legiunea aderentiloru alfabetului cirlicu, dovda suntu

cuvintele lui proprie

cuprinse in disertatiunea pentru literatur'a cea vechia


a' Romaniloru, . 4., pag. 322, unde dice : Nice eu ni
s se schimbe slovele d'in cArtile bisericesci, ci . . .
s scriemu cu sIove latinesci,

afara de bisrica
c s ne curatimu

lirnb'a de varvara. Toti er-

taiati de cAtra bisric'a


ticii . , . , d'in Europ'a,
Romei, intrebuintiza in scrisrea loru slovele RornAni-.
loru, adeca cele latinesci : apoi fii imperatiei, Romanii
d'in buna voi'a loru s remana lipsiti de vistieriulu
loru cela stramosiescu?"

Afara de aceste suntu intre scHerile lui si

de

acelea, d'in cari se vede, cA elu a cultivatu si terenulu


puru literariu, clidacticu, eticu si religiasu. CA-di, se
poternu
nu arnintimu mai multu, prdicele lui erau
nic'a sorginte romansca, mai originala si
dice
mai corespundietria, care a servitu de basa studiului ora-

toricu alu preutiloru romani.


Preste totu considerandu, Maioru in scrierile sale
istorice, filologice si de altu genu, impreuna cu nernoritorii lui contemporani: Clainu si Slncai, ne a lasatu
in ereditate tesauri pretiosi, evangeliulu dreptAtii st
alu desvoltArii nstre natiunali, ne a lasatu testamentutu neperitoriu alu latinitAtii, c 86 poternu cercA
urmele stramosiloru nostri nu numai in patri'a nua,
in Daci'a, ci O. in patri'a vechia, pre campurile bine-.

cuventate si pline de suveniri de sub ceriulu seninu


alu Italiei frumse si incantatrie.
www.digibuc.ro

XXXI

Stau'a lui conducutria, carea i-a indreptatu


pasii in totu decursulu vietiei sale attu de scumpe
pentru natiune, a fostu: aperarea si desceptarea, luminarea si fericirea natiunei sale multu iubite, pre care
cu anim'a plina de dorere o vede lipsita de drepturi,
apesata si ingenunchiata in patri'a sa castigata si aperata cu att'a abnegatiune. Ne potetnu aduce a minte
cta mAhnire a potutu caus trist'a srte a' poporului
romanesca, insultele si nedreptAtile d'in acele tempuri,
unei anime aduncu semtitrie si iubitrie de adeveru
cd a' lui Petru Maioru. SI dmne! ctu de amare au
potutu s-i fie dilele, candu elu, care ave cele mai
sublime scopuri si cele mai sacre intentiuni, se sema
tractatu cu asprime chiaru si de cdtra ai sei:
epfscopulu Ioanu Bobu n'a hesitatu multu a se esprim
despre elu inca la a. 1794: dabo operam, ut destruam
ilium," adeca: da-mi-volu nisuinti'a, cd, se-lu nimicescu.

SI intru adeveru este frte tristu, candu ne aducemu


a minte, cd neci acestu barbatu, c si cumu ar ff
fostu scrisu in cartea srtei, nu f tractatu mai bine,
de ctu cei alalti doi luceaferi luminosi ai culturei
romane : Miculu si Sincai. Triste tempuri, triste suveniri ! Acesti trei barbati, cari
cu totu dreptulu po-

formza triumviratulu colosalu alu redetemu dice


sceptdrii romanismului d'in 4Joc'a cea mare a' Blasiu-.
lui, (1754-1834), pre cumu au avutu aceea-si crscere,
cultura innalta si missiune martia: asi avura de
suferitu acele-si persecutiuni, acele-si tractdri aspre ale
srtei si aceea-si mrte desastrtusa. Toti trei dormu
somnulu eternitAtii departe de senulu mamei lorti binecuventate, in pamentu strainu nedescoperiti de nimene,
dar' eterna este memori'a loru. De aici urmza, cd pre
cumu fdra amintirea acestoru barbati nu se pte scrie

istori'a nstra sociala si culturala d'in anii 1754


1848, ai carei-a motori principali suntu ei: asi neci
viti'a unui-a dintre acesti-a n'o potemu scrie, dca
nu reflectamu la cei alalti, la tempulu si impregiur-

rile de atund

www.digibuc.ro

XXxii

cA s graintli in speciai de Petfti Ma,


chiaru suferintiele cele multe; de cari a avutii
parte, persecutiunile indreptate eontr'a hi, si rar'a
barbatia, cii carea, in acele tempuri grele si fortnnse3
a luptatu pentru aperarea ideeloru sale snblime, ne facu
s atribuimu cu atAt'a mai mare insemnatate aetivitatii
lui literarie. In focti se curatiesce aurulu, in lupt'a indelungata se arata caracterulu firmu, nepatatu si se la,
muresce adeverulu. Caracterulu lui Petiu Maiorn as-,
menea in luptele cele dese s'a otielitu asi de tare, in
tAtu ni se arta in deplin'a sa marime, care culminza
...1. niai bueurosu am fostu s suferu
in urmatrele
primejdia, de V ff asi voi'a celui innaltu, de ctu s
. a se insie] cei Venitori..."
SI (Idea atitoriuln, in decursulu perelorft sale se
esprima pte iCi si clea in favrea celoru de la potere
(c d. e. in acsta istoria, C. VI. . 3. p. 129-131)1
acst'a ne face s cetimu si pr'intre orduri, s redutemu la adeverat'a loru valre Miele c aceste si s
cauthmu la greutAtile intre cari a luptatu ; pentru eh
dca nu se pote scap si aper totulu, er s se scape st
apere celu pucinu ce-va. Apoi pre langa tte aceste nu
trebue s uitAmu neci aceea, ch censur'a, care cerne
asi de tare scrferile romanesci d'in acele tempuri, si
asi nu multu a lipsitu de nu a disu si despre elu, c sI
despre nemoritoriulu Sincai: opus igne, auctor pa tibulo
dignus," (per'a este dmna de focu, autoriulu de spanInse

ioru

diuratu).

De aici ne potemu esplicA in parte si aceea, ch


trecutu, atAtu de
scrietorii patriei de alta limba
pucinu tractza d'in istori'a, in partea cea mai mare
plina de suferintie, a' poporului romanescu, candu chiaru

si ai nostri erau impedecati a scrie deplinu si dupa


dreptate tte cele intemplate. Adeverulu inse adeveru remane in eternu. Preste seculii misteriosi ai trecutuluinostru

inca se v face lumina, dca generatiunea mai &ma,


condusa de principiale salutaria ale magistriloru litewww.digibuc.ro

Mirt
yaturei n6stre natiunali, v cerc st scrut mai departe
pre campurile mai pucinu amblate ale istoriei nOstre
politice, sociali si culturali.
D'in tOte aceste um-aka preste totu, c candu
avemu s judecmu in specialu perele, mritulu st in-,
fluinti'a lui Petru Maioru asupr'a literaturei si respandirii culturei romanesci : atunci trebue s cunoscemil
bine spiritulu tempului, in care a traitu; impregiurhrile
sinistre, cu cari a avutu a se lupt; stadium-a de desvoltare

alu limbei si greuttile cele multe, prtin cari a fostu necesitatu a strabate geniulu seu scrutatoriu si creatoriu.

In urma, nepotendu castig portretulu acestui insemnatu barbatu, s mai vedemu celu pucinu, in ctu
ne este cunoscutu, cumu er elu.
In acsta plivintia celebrulu nostru publicistu,

Dnulu Georgiu Baritia (in pretiosulu sen diurnalu:


),Observatoriulu din Sibiiu, nrulu 99. a.1882. pag. 396)

av bunetate a ne servi eu urmatriele :


dice Dnulu Baritia
Eu

n'arn cunoscutu pre Petru Maiorn in persOna, ck-ci la mrtea lui


erdm nunpti b-,i9,t"ndrn de 10 ani ra eln a repausatu in Bud'a
unde eu i-am cautatu mormentulu
cu revsorulu de crti, apoi fostu canonicu Aronu in
Augusta 1839, dara nu l'amn aflatu; l'a cunoscutu

inse frte bine tata-meu si mosiu-meu dupa mama, pa-,


roculu Simionu Cornea d'in Siarpatocu nu departe de
Reghinu, pe candu Maioru fusese acolo protopopu. Acei

parinti ai mei si alti betrani mi l'au descrisu pre Petru Maioru c omu de statura mai mare de cdtu midiform'a capzdui in proportiunea corpnlui, faci'a
regulata, mai inultu bruna de cdtu albentia, ochi negri, nasu camu vulturiu, barba stufsa, cautatura impunat6ria; in scurtu : omu frumosu.... Pre langa acestea Petru Maioru er de temparamentu colericu, ra
barbatit'a lui o voru judec dreptu st bine numai
www.digibuc.ro

XXXII/

cull nu-si pregeta a studi, A a petrunde in nattlea


terribilei reactiuni si a' despotismului aristocraticu d'in
acele timpuri, in cari chiaru si Sasii d'in Rghinu incura giati pr'in comitatu, cutezasera a-lu arest in calitatea lui de parocu si protopopu (fiindu si nbbilu tutu

una data), ra dupa ce a fostu denumitu la Bud'a de


(censor et) revisor (corector) librorum valachicorum

a scosu la lumina acsta istoria, pre care guvernulu


aristocraticu o interdisese, si aper opulu seu cu atAt'a,

energia, in cat' induplecA pre palatinulu archi-duce


Stefanu, c s casseze interdictiunea cartei, ra pre
tiia in
auctoru s-lu i sub protectiunea sa si
functiunea ce ave, pana ce f s elu chiamatu la parintii sei."
menii betrani continua celebrulu publicistu,
cari cunoscusera pre Petra Maiora apoi si pre loanu
Maiorescu intre anii 1840 si 1850 diceau, c acestu-a,
de si numai nepotu de a' cinci-a spitia dupa mama,
semen tare ea unchiu-seu la statura, la facia si in
temp eramentu. "

AtAt'a cu acst'a ocasiune despre acestu mare lite-

ratoru alu nostru. Ne amu nisuitu, c s reproducemu


d'in vitra si activitatea lui totu ce este mai insemnatu si basatu pre date siglire, citu mimai amu potutu de
pe scurtd. Si dca n'amu atinsu pte si alte mominte
semnate, acst'a numai d'in lips'a dateloru mai sfgure s'a
intemplatu. Altu cumu, dca ne a succesa a reproduce o
schitia biografica fidla si celu pacina in parte dmna de
acestu venerabilu barbatu: atunci sperAmu, eh amu are-

tatu simbolulu de pietate, ca care societatea nstra in


specialu detoresce memoriei lui binecuventate.

Dica contrarii nostri ce voru dice, dar' memori'a


lui .Petru Maioru trebue s remaia nestrsa impreuna
cu a' celoru alalti doi contimpurani nemoritori ai lui:
Miculu si Sncai, pana candu in giurulu Carpatiloru
www.digibuc.ro

1.xxv

nclei de demultu se v mai afl 0 singura suflare romansca consca de trecutulu nostru gloriosu si desastruosu; pentru c ei au fostu cei d'antai mai alesi sI
mai clevotati aperatori ai numelui de romanu st magistri desceptatori ai poporului romanescu, cari si-au sala alerificatu ate
ba chiaru si pre ei insi-si

tariulu maretiu alu culturei nstre natiunali. Eterna


trebue s fia dar' memori'a loru.
Meteori au fostu ei, cari in 6poc'a loru snguri au
reversatu radie mai binefacatrie preste unu poporu
acoperitu de intnnecimea trecutului. Meteori, cari luminandu trecutulu au atuncatu radiele salutarie ale culturei, si cari incaldindu si nobilitandu animele au desceptatu sacrulu focu alu entusiasmului si speranti'a venitoriului ferice si gloriosu in unu poporu apesatu de
sclav'a si nedreptatile trecutului fatalu. Meteori, cari
Vora luc totu-dea-un'a pre firmamentulu culturei st
literaturei natiunii n6stre scumpei romanesci,

www.digibuc.ro

Cuventu inainte.
(oh autoriului.)

Sburdare asid nedumerita in multi d'in cei straini


scrietori este de a vomi cu condeiulu asupr'a Romaniloru stranepotiloru Romdniloru celoru vechi, ori ce
le sioptesce loru spiritulu acelu-a, carele mai de multu
spre aceea i intarit pre barbari, c pre Romni, seau
c pre dornnii loru s-i ursca, seau loru, c prvitegilorn biruitori a tta lumea s le pismu6sca; cdtu si
candu fara de neci o dovda iscodescu ce-va, seau sg
mintiuni apriate spunu asupr'a Romaniloru, inca socotescu, ca lumea t6ta e detbria s crcla neluciriloru
loru; ba de o bucata de timpu, pre cumu magariu pe
magariu scrpina, asi unii de la altii imprumutandu de-

faimArile, ara de neci o cercare a' adeverului, de non


le dau la stampa ; sg cu cdtu Romanii mai aclunc26
tacu, nemic'a respundiendu nedreptiloru defaimatori; en

atat'a ei mai vrtosu se impulpa pre Romani a-i micsiord st cu volnica a-i batu-jocuri.
Cligetulu meu este, nu intrega istorra Romaniloru
a o tiese, fAra cele, ce mai vrtosu se tienu de inceputulu loru in Dci'a,
vechii scriptori, pentru aceea
a le insemnd, c, vediendu Romanii d'in ce vitia stralucita suntu prasiti, toti s se indemne stramosiloru
loru intru omena si in bun'a cuviintia a le urm, adeca
chtra imperatulu loru alu Austriei s ffa cu credintia,
chtra patri'a loru cu cucera, chtra domnii lcuriloru cu ascultare, chtra totu de-aprpele cu
goste ;

dr-

si pre sine intru tte poterile sfietului cu ne-

vointia s se deplinsca ; chtu pre cumu de la bun'a


mama firea a impartesitu talantu bunu, asi toti s
se faca cetatiani patriei folositori.

A ceea inca mi cauta s marturisescu, ca dobanclindu eu frte scurtu timpu spre intocmirea istoriei
www.digibuc.ro

acestei-a, chtu neci a o scrie a' du'a ra curatu nu


m'au suferitu incungiurhrile sthrei male ; nu potu s me
lingusiescu mie, ci clra neci o grasila nu s'a vrita
aici; ba neci rendulu toturoru hicruriloru pentru aceea-si

causa, nu l'am potutu tien, ci care uncle mi-a venitu


a minte, acolo l'am insemnatu. Pentru aceea ori carele
de line voitoriu cetitoriu de v face, pana candu mi
se v d timpu pre indelte tte a le procetf, acea

bunetate cu mine, c s-mi ante vr'o smintla, ce o


v afl in istori'a acsea, cu multiamitria anima sunlit
gat'a a o indrept.

www.digibuc.ro

Precuventare la a' clu'a editiune.


Vrednicra istoriei lui Petra Maioru pentru inceputulu Romaniloru in Dci'a, data la lumina in anulti
1812, este de obsce cunoscuta, nu numai de catra natiunea romansca, cl si de chtra nearnurile straine, cari

au avutu indemenare de a o ceti. Era folosulu ce s'a


reversatu d'intrins'a preste natiunea romansca, este
multi mai mare s mai insemnatu, de cAtu s-lu pta
cine-va descrie dupa cuviintia. Pentru c acsta istoria
intemeiata pre cei mai vrdnici de credintia istorici,
este intru adeveru cea mai d'antaia istoria a' natiunei romanesci, carea aretand inceputulu .Rornaniloru
in Dcici'a; innaltulu sange d'in carele suntu ei resariti;
chipulu, pr'in carele s'au adusu ei d'in Itali'a in Ddci'a; stramurarile ce le-au szferitu, s vredniciele, cari

le-au facutu ei in deosebite restimpuri pr'in minunatele loru vitegli pentru patria s crestinetate; insemnandu inca O. pre unii d'in vestitii in lume eroi, carii
s'au nascutu d'in senulu natiunei romanesci; nu numai
ca a pusu neinfrenata stdvila vrasimasiloru natiunei
de a hull _Ara rosine asupr'a-i, sI i-a datu caractru
inaintea neamuriloru straine luminate: el inca a desceptatu in natiune si unu spiritu indemnatoriu de a
catra drpea luminare, cu carea se idulcescu nea--

murile cele alalte ale Europei. De la esirea acestei istorie Romanzdu, carele mai nainte zace aruncatu in
adunculu intunrecului a invetiatu a-si cunsce trupin'a
fiinti'a sa; s'a desceptatu intr'insulu iubirea de natiune s de patria; s'a desvelitu drgostea chtra compatrioti si chtra stapanire ; cu unu cuventn: acsta
istoria este carea a datu lauda s'i marine, si a urditu
'epoc'a natiunei romanesci. Autoriuliz ei se vede a fi
www.digibuc.ro

XXXIX

fostu intru adeveru alesu de proni'a domnedigsca, spre


sc6terea natiunei sale d'in cumplitula intungreca;
acestu barbatu a fostu credintiosu sierbu Domnului seu,
n'a ingropatu talantulu celu datu lui, ci indiecitu l'a
intorsu.

Vrednic'a acestei istorie se pte inca st de acolo


pretiu, ca de s o insemnata multme de esemplaria
s'a fostu tiparitu, totu-si intru att'a s'a apucatu indata dupa esrea ei d'in tipariu, in chtu acumu ca anevoia se pte gas, si se semte pipaitu lips'a si trebuinti'a ei.
Pentru aceea dar', dorindu eu pe de o parte a intempin lips'a si a implen trebuinti'a a' unei attu de
folostrie chrti; r' pe de alta parte, vrend a adauge
dialogulu autoriului istoriei cu materi'a sa istorico-crtica,
spre cumplit'a lamurire a istoriei multu interesanta, pre

cumu si a face de obsce cunoscute in limb'a natiunala


st disputele (filonichfele) urmate intre autoriulu istoriei,
Petra Maioru st intre recensentulu ei K. d'in Vien'a,
pr'in care dispute s'au intaritu adeverurile si s'a data
deplina vrednica de credintia numitei istorie, sl pre
cari rivnitoriulu pentru natiune D. Damaschinu Bojinca
jurisconsultulu principatului Moldaviei a avutu bunetate

a le talmac, dorindu, (lieu, a folos pr'in acst'a si eu


natiunei dupa putintia am otartu a d preaudat'a istoria de alu doilea in tiparia, nedejduindu, eh attu
compatriotii

ctu

st

ori-carele

natiunalistu

iubi-

toriu de neamu si de cinstea lui, cu multiamire o v


prim, o v cetf sl se v folos
IORDACHE

www.digibuc.ro

Precuventare la editiunea a'


treia.

Istori' a s limb'a suntu tesaurii cei mai pretiosi


ai unui poporu, care voiesce a-si cunsce trecut ula si
a-si asecurd venitoriulu.
Acestu adeveru aduncu fi de una parte unulu d'intre motivele principali,

cari purcese societatea nstra

atunci, candu la inceputulu anului scolasticu 1880-81


de'cise transcrferea cu ltere latine s edarea acestei
pere in a' treia editiune mai corespundietria recerintieloru culturali de asta-di. r' de alta parte societatea

nstra, care 'Arta numele lui Petru Maiora, consca


despre missiunea sa, voindu a satisface obligamentului
de pletate facia de marele si emeritatulu literatoru ;
voindu c generatiunea mai nOua, carea asta-di nu cetesce chrti cu ltere cirilice, s pta ajunge cu mules'lire la acesta pera istorica: voiesce totu una dita, c

pana la alte timpuri sI impregiurri mai favoritrie,


candu d6ra va f1 in stare a produce mai multu pre
acestu terenu, cu acsta ocasiune, dicemu, voiesce s
respandesca mai tare cetirea acestei caxti peintre toti
cei sciutori de carte romanesca; voiesce ca conform'
modesteloru sale poteri, s aduca si ea tributulu seu,
c lustru mo le tu li a't9rinlu miyetiu al u culturei s
literaturei nstre natiunali.
Acestu-a este scopulu sI punctulu nostru de manecare, pentru realisarea carui-a neci spesele nu le amu
crutiatu. Comissi inea esmisa in pers6nele membriloru
societat'i: Dr. Georgiu Crain4ceanu sI GeorTiu Popu, in
loculu ca gli-a mai tafd.0 fi alesu Georgiu Ilea, a efeptantu transcriena, per'a e-te tipar.ta sI cuventulu corpu
c tipas'a facutu. Societatea si-a datu tta
rirea s se efeptuesca ctu de bine s frumosu. Inse de
www.digibuc.ro

XLI

cumn-va n'amu corespunsu asceptarei iutru tOte, ne rogamu de indulginti'a binevoitria a' onoratiloru nostri
lectori. Bun'a vointia si intentiune nu ne a lipsitu neci
candu, apoi de multe ori in magnis et voluisse sat est."
Tit lulu d'in fruntea cartei lu dhmu in acsta forma
in sperantfa, ca societatea nOstra cu tempu, de v, afl

sprigin'a receruta, v purcede mai departe pre calea


alsa, ca ataVa mai vrtosu, fiindu ea in loculu prima
d'ins'a este chiamata a nu lasa, s se de uitarei memori'a sI perele acestui Moise alu Romaniloru", cumu-lu
numesce Eliade pre Petru Maioru.
Necesitatea tiparirei acestei istorie, carea nu se
afia de vendutu la librarie neci de treidieci de ani, sI
in cetirea carei-a pOte afl una deosebita placere nu
numai istoriografulu nepreocupatu, ci si celu mai simplu
plugariu romanu, credemu, eh nu este de lipsa a o mai

aret. Neci loculu nu este aici, c s ne aruncamu in


detaiurile caracterisarei acestei Opere pretise, carea res-

pandindu radie de lumina preste trecutulu nostru istorim a data lovitura potraica contrariloru orginei ncistre romauo-latine. Nu voima s ne atlgeniu cu mani,
profane de luminosulu meteoru, care pre la inceputulu
seclului nostru incaldiendu atatea anime romane a desceptatu sacrulu foul alu entusiasmului in unu poporu
apesatu de greutatea atatoru seculi plini de suferintie
si umihri. Dar' fia-ne permisu a mai reproduce inca una
data cuvintele emeritatului boierin moldovanu, lordache
Malinescu, cuprinse in precuventarea de la a' du'a edi. ac ta istoria iutemeiata pre cei mai vrdtiune ;
nici de creclintia istorici, este intr'adeveru cea mai dantdia istoria a' natiunei romanesci, carea aretandu inceputulu Romaniloru in Daci'a, innaltulu sange d'in care
suntu ei resariti,.... nu numai eh a pusu nefrauta st-

vila vrasmasiloru natiunei de a hull fara rosine asupra-i,


cl inca a desceptatu in natiune si unu spiritu indemnatoriu de a niauf catra drpt'a luminare.

www.digibuc.ro

XLII

acgsta istoria este, carea a datu lauda s marire, st


vrditu *Cpoc'a natiunei romanesci
Ce se tiene de ortografia sit modalithtile de trancritere amintimu urmatriele.
Societatea nstra, pre cumu in decursulu aloru 21

de ani ai esistintiei sale totu deaun'a s'a usuatu de ortografea etimologica : asi s cu acsta ocasiune, rema-

nendu fidela usului sit traditiuniloru sale d'in trecutu, a


adoptatu sstemulu etimologicu. Modalitatile mai merunte le a statoritu comissiunea esmisa. Altu cumu convngerea nstra modesta este, ch sngura ortografi'a etimologica adusa in armonia cu pronunciarea core cta este
finic'a, care conduce la scopu si care ne 'Rite fer mai

tare atatu de barbarismii limbei, chtu st de scrferea


dupa provincialismii necorecti. Acst'a nu este de lipsa
se-o demonstrAmu. Demonstr-o-v venitoriulu. Destuhi,

eh neci sstemulu foneticu nu pte esist fhra basa etimologica ; pentru c acst'a o cere firea limbei mistre.
Ignorarea etimologlei limbei, latrea preste mesura a'
ssternului foneticu, s modulu de a invent pr'in coditie, semilune s alte semne, caractere speciali pentru
fia-care sfinetu, fara considerarea trunchiului cuvinteloru :

ra ne ar' duce acolo, de unde abi amu scapatu nu


de multu, ra ar' bag limb'a in catusie, mai asi, c
sub domiatiunea alfabetului cirlicu; ra s'ar incepe una
era de desvoltare nenaturala s necorespundietria geniului limbei nstre.

Nothmu inca, ch noi


pte de multi etimologisti

s in acst'a diferimu

arnu pusu mai mare

pondu pre accente, c de comunu ; pentru eh

luandu
in considerare mai cu sma casurile esceptiunali

fhra de accente este greu a scrie bine romanesce s


conformu pronunciarei corecte. Deci noi manecandu d'in
acestu puntu de vedere, tonulu esceptionalu intre altele
inca l'am notatu.
Spre dovedirea celoru dise servsca numai urmatriele : si (=et), si (=- sibi); s (=ut), se (---,- se lat.);
cd
quam),
quod) ; m6sia, mosia; domnii, domwww.digibuc.ro

tai; vii, vii; era, erd, era; voi, vo, voi;

secera, se.

cera, secerd; prta prt'a, port& port; tortura, tortur'a trtura, tortura, tortur; ...... s. c. a.

Altu cumu cu considerare la accente, celu pucinx


in parte inca ne ama nisuitu a reman fideli autoriului nostru, care
pre cumu se va pot ved si d'in
cele urmatrie
notza tonulu la totu cuventulu.
Aceste le amintimu numai pentru aceea, c s6
cunsca onoratii nostri lectori calea, pre care amu
purcesu in acsta cestiune delicata. Si apoi, dca pte
nu amu fostu consecinti intru tte, si aici ne rogamu
de indulgentia binevoitria ; cu atAt'a mai vrtosu, ch
de una parte edarea acestei pere ne a fostu impre-

unata cu multe si grele dificulati; ra de alta parte


erori

de

tipariu

rafice cte avemu

intre

atAtea

sfsteme ortog-

neci airea nu se potu comite

mai usioru, de ctu acolo, unde este vorba de accente


si slinete derivate. Erorile mai insemnate le inregistrAmu la finea volumului.

De base amu luatu editiunea prima edata de insusi autoriulu in Bud'a la a. 1812. Nemicu n'amu lasatu
afAra d'in ceea ce se afla in acea editiune. Testulu si
rdinea cuvinteloru inca o amu sustienutu neschimbata.
RectificAri amu facutu numai acolo, uncle au fostu erori
de tipariu, undo interpunctiunea nu ni s'a parutu destulu de corecta, unde concordatiunea nominala si verbala a fostu eronea, si mai pre urma acolo unde con-,
secinti'a si sistemulu ortograficu adoptatatu a adusu
cu sine.
A si d. e.
carA 117,Teftil Pkvivali%
1;11

tea 51. a' istoriei romane;

.EiVIHNTIAE

rAtiTt

inve-

cinatele ginti; rvonnitini AWrioa AiTHhla ca Romnii


dupa dtin'a loru Ataii :1:Egn5644
KVHovItiqa
witonwp cant Dacii:inbulditi de cunoscinti'a reuttilora
I111taMEM rtAMilitiA9 Kg a Crip,i114HAWk
mele Romaniloru cu alu Franciloru : AtuciTi . . .
ct
Dacii . . . nu se infreuau ; Na,1/446 Wt
www.digibuc.ro

XLIV

multi cadeau si se pleguiau;


GO. INEWEpTATE = lcrurile . . . erau desier-

ce nnergi.
IIA

tate ;

9H ig(1)6CT AN6NNMg3,

[(AVM 1.1%11%

NgMEAE

carele pana aci a fostu anti-

RONCIIANgM =

consiliu; MYge Recap = Iuliu

piVT

Ng 11 CA&

nimu, adeca, .... nu i s'a sciutu numele;


431b,Ki'a = Trci'a ; Mutt-IA(51,14 = Macedbni'a ;
MACia
IvIessfa; calurrfAi = sceptru ; 4Eicui&A = Decebalu ;

Cesare; 4i'w KaacY&G = Dione Cassiu ; 6)i.rp6nYE = Eutropiu ; iler'iWu = legiune; ,S,u1CoEFT&LIYI = disertatiunea ;
IIALNANAIVITEAE

....

(1316 :T r10MiNri

.0x&A = Spiritulu; [lime =

au fostu Romanii;
timpu;
.

rip(rimu%
s. c. a. La

Hop6,4 = poporu,
aceste adaugemu inca, eh, litecausa ;

rele mari initiali de la


TEATI1g,

Patinacitii

adiective s unele nume ,c,

110MflaANEU9, ./KrInt1TVA, Hec. a., in midi Joculu propu-

setiunei le ainu inlocuitu cu mici.


Aceste rectificari intre altele suntu juStificate st
pr'in aceea, eh in generalu considerandu, autoriulu are
concordatiune destulu de corecta, are forme mai acomodate sit si cuvinte mai romanesci, ch nomn WO, Ay
r&

non6p,

AOMNLIIYAN
A&K,

Teta&N,

KLO;5%,

Ri4p0A2

a& mmatip,r, uer

s. c.

a. Aceste

pucine neesactithtii, cari se afla in editiunea memo-

rata, se esplica numai de acolo, eh autoriulu cumu se


esprima in cuventulu inainte," avendu scurtu timpu
spre intocmirea acestei istorie, impregiur Arile nu i-au
permisu c s ordineze mai bine materi'a si s o scria
in curatu.
Si acumu dupa tte aceste, ceremu scus'a onoratiloru nostri lectori si pentru acea impregiurare, ch
d'in caus'a multoru greutati intempinate n'amu potutu
public in acestu volumu si alte scrferi de ale nemoritoriului nostru autoriu. Sperhmu inse, eh dca onoratulu pfiblicu cetitoriu v inbraciosi prim'a aditiune
literaria a' societatii nOstre cu acea caldura si cu
www.digibuc.ro

XLV

area anima, cu care noi o presenthanu : atunci socie,


tatea nstra prdeplinu sprigionita v purcede mai
departe pre calea alsa, v lucr si mai energicu pentrn
realisarea scopului seu multu doritu.
In urma, dca pr'in publicarea acestui volumu ne a
succesu a redescept memori'a acelui venerabilu barbatu,
care pre acele timpuri pline de triste suveniri si-a
sacrificatu -bite dilele vietiei pentru salvarea natiunei
sale si a' numelui de Romanu, luptandu cu armele cele
mai poternice, cu armele scientiei si ale adeverului;

dca ne a succesu a respandi acsta (Vera pretisa


pr'in tte crcurile sciutrie de carte romansca, st
dca am potutu face unu servitiu CAW de micu literaturei nstre natiunali: atunci vomu pot dice, 6, nu
in desiertu amu lurratu ; atunri vomu pot dice, ca ostenelele nstre suntu prdeplinu recompensate. D
Domnedieula parintiloru nostri, c asi s fia!
Budapest'a, in lun'a lui Augustu, 1883.
Societatea :

PETRU MAIORUI"

www.digibuc.ro

II.

ISTORTA
PENTRU INCEPUTULU ROMANILORU IN DACIA.

www.digibuc.ro

Devis'a autoriului:

Cu anevoia este a nu gra adeverutn . ...

www.digibuc.ro

Pentru

1=5 "t7
deaoledarea Roma= in

Dada.

. 1.

cari le-au avutuaomanii cu.Dacii inainte


Trai'nu.

Dacii inca d'in chide lui Juliu Csare atat'a cram


grei imperatiei" Roma niloru cu cele dese ale loru resba-

teri si prdi, ce faceau in Traci'a, in Illiricu si intru


alte invecinate tiere ale imperatiei Romniloru, catu Jahn Csare capulu Romnilora dupa ucderea lui Pornpeiu protvnicului seu, sI dupa stngerea pompeianeloru
remasitie, intorcundu-se la Rom'a, cu grea ste, curnu

scrie Svetoniu in viti'a lui Juliu Cesare, se gati s-i


infranga si s-i contensca.1) De care primesdia, intemplat'a a'lui Juliu Csare fra de vreme ucidere pr'in
Romani facuta, i scaph pre Daci.
Pre Augustu urmatoriulu lui Juliu Cesare intru imperatra Romaniloru, carele tte gatniele, spre a misic
resboiu asupea aceloru-a-si Daci, le facuse, cumu ne las,
scrisu Appianu Alessandrineanulu in cartea cea despre
resbiale illiricesci, plag'a, adeca ranirea, carea o a capetatu la cetatea Setovi'a in batai'a cea asupea Dalmatiloru, lu retrase de a purcede cu stea romna asupr'a
Daciloru, si l'intrse la Rom'a. 2)

Inse M. Statiliu Tauru, pre carele, intorcundu-se


Augustu la Rom'a, lu lasase mai mare preste stea romna,
pre Daci, cafii trecuse Drinarea in phrtile imperatiei Romniloru a pred dupa datin'a loru, i bat sI i stremtori a
se intrce preste Dlinare inapoi. Atunci antaiu, cumu scrie

Dione Cassiu in cartea 51. a' istoriei romne capu 22.,


fura dusi robi d'intre Daci la Rom'a, pre cari i fcera
s se lupte in teatru cu Svevii.3)

r' M. Crassu celu de Augustu renduitu preste


tir'a grecsca si preste Macedimi'a povatiuitoriu, dupa
www.digibuc.ro

Omit acol-si capu 23. si 26. scrie Dione Cassiu, strabatendu insu-si in Daci'a pana la cetatea G-enucra, fOrte
cruntu bath pre Daci.4)
Fost'au si alte bathi intre Romani si intre Daci,
Dacii neci cumu nu se infrenau a trece preste PiItare in tienitturile imperatiei Romani loru si a pred.
CI pre urma in dilele lui Domitianu imperatulu Romaniloru vertosu rosnatu l Romniloru resboiulu ce-lu avura cu
Dacii. CA, anthiu tramitiendu Domitianu asupr'a Daciloru

pre Azgiu..,Sabinu, dupa ceea pre CorneliuXuau cu ostile


romne, amendoi acesti-a cu acele mari osti romne fura de
Daci ucisi, cumu scrie Eutropiu la cartea 7. in Domitianu.5)
De aceste grele intemplri invitatu imperatulu Domitianu, se margini c insu-si cu capulu seu s mrga asupr'a Daciloru, carii atunci aveau craiu pre cumplitulu
Deeebalu, barbatu fOrte iscusitu in maestri'a resboiului
si priceputu. Deci mergundu Domitianu cu stea romna

pana in Messfa, in lout de a port castig'a resboiului,


aeolo se dede spre deprinsele s'ale desfetatiuni, si resboiulu l'incredinta lui Julianu. Acestu-a frte bine portandu
luerulu resboiului, cumu scrie Dione (Jassiu la cartea 67.
capu 11. se lovi cu protivnicii la Tape, uncle mare minteru
d'intre Dad dumica. Acolo Vezin'a, curdle era, alu doilea
dupa Decebalu, vediendu eh neci curnu nu pOte s('-3 sca-

pe viu cu fug'a, se fad' mortu intre cei alalti cacliuti


Decebalu temendu-se c s
sI apoi nptea a fugitu.
nu de Romnii asupr'a cetittii lui cei craiesci, demanadeca porunci meniloru sei, c s taie arborii, ce
erau aprpe de cetate si trupinele si, le invsca cu arum, c vediendu Romnii si socotindu eh suntu ostasi,
s se sparie si s se intrca inapoi, pre cumu se si intempl.6) SI asi Julianu nemica nu dobandi. r' Domitiauu, curdle se dusese in Panimi'a, c s isbandsca
asupea Marcomaniloru, ch-ci nu-i daduse ajutoriu asupea
Daciloru, invinsu de Marcomni si fugaritu, curundu pe-

cu pace, carea mai


soli la Daebalu
inainte nu odata cerend'o Decebalu, nu vruse s, i-o de !

treat

www.digibuc.ro

In urm'a caroru-a tramitiendu Decebalu pre fratele seu


impreuna cu altii la Domitianu, se fece pace intro clu
sI intre Domitianu, cu carea Decebalu dobandi bani multi

s de totu feliulu de mesteri si in pace si in resboiu


folositori s dasde pre tau anulu de la Romni, sI asi
Domitianu cu nemesuratu pretiu cumperandu pacea de
la Decebalu, cumu marturisesce Dione Cassia in cartea
67. capu 7., se intornh la Rom'a, 7) si RomAnii cu grea
rosne a' loru s ea sckpetulu vistieriei imperatesci in totu
aurau platiau paituit'a, adeca tocmit'a dare lui Decebalu,
pana candu fit inaltiatu la scaunulu imperatlei Traianu.
. 2.
Resboiulu celu cfantaiu alu lui Traianu asupr'a Daciloru.
Traianu cumu apuca sceptrulu imperatiei Romniloru

a mana, vediendu cumu vistieri'a cea imperatsca cu darea dasdei cea pre totu anulu paituita cu Decebalu craiulu Daciloru se desirta ; despre alta parte privindu
Dcii si'mmultiescu stea s de ce de ce mai selbaticescu:

cugeth se infranga sumet'a Daciloru si s scape pre


Romni de rosinat'a paituire ce facuse misielulu Domitianu cu Decebalu. De uncle pond cu ste asupr'a Daciloru, cu cari multa bathi avendu: d'in ostasii rornini
inca asik multi cadeau si se pleguiu de armele proifvniciloru Daci, catu neavendu acumu cu ce mai leg plagele

Ostasiloru romni, insu-si imperatulu Traianu, dupa iu-

birea sa de rneni, cu carea er catra soldatii sei, si-a


taiatu vestmintele sale in "buchti, cd, cu acelea s se lege

taiaturele Mora pleguiti, cumu se vede in column'a lui


Traianu la nmerulu 32. Ba Dacii multe batu-jocuri si
crancene tiranie puneau pre Romnii acei-a, pre carii i poteau prinde vi in bataia ; pana si muierile loru cu facile
ardeau capulu s iuinenii prinsiloru Romni, precumu in-

tru aceea-si columna la nmerulu 33 este a ved.


CI pre urma Decebalu de tte 'Anne strerntoratu se
rogh lui Traianu de pace cu fagaduintia, ca tOte tocmelele, la cate lu v inclatora, le v implen, carea Traianu cu cinstita Rominilora paituire si nu cu de midiwww.digibuc.ro

1*

locu alu Daciloru scApetu o dede lui Decebalu. In urm'a


paituirei seau a' tocmelei acestei-a Decebalu dede Romnuora
sale, si masnele cele de resboiu, pre cumu
SI mesterii, cari i capetase de la imperatulu Domitianu i
intornh lui Traianu st respandi, adeca resipi tarlele sale
cele spre aperarea tierei facute si eele alalte. Asi Tra-

ianu cu isbanda se intorna la Rom'a.


Inse nu dupa multu tempu Decebalu se desvall, cA
nu cu acelu-a migetu a facutu legatura de pace cn Romnii,

pentru c s se tiia de d'ins'a, el numai pentru c s


scape de primesdra, cu carea l'impresorase Romnii. De
uude se si fece insciintiare la Rom'a, cumu DeCebalu in

contra de cumu er facuta paituirea cu Tradann, se


castiga de arme, ceatile le direge; ba sl pre invecinatele ginti, adeca neamuri le inVita, c impreuna ca
elu s se sae asupea Romniloru sI altele irnprotiv'a
legaturei mescesiugeSce.
.

3-

Alu doilea resboiu alu lui Traianu asupr'a Daciloru.


Deci se margini Traianu, c r' insu-si cu capulu sea

s m6rga cu stea romna asupr'a Daciloru s insu-si s


prte resboiulu acestu-a; pentru c fiindu-i cunoscuta tarra
s viclenele iscodiri aIe Daciloru s alte greuthti ale resboinini
cu Dacii, nu se incumeth altui-a a incredinti grigi'a resboiului acestui-a.
Inse ajungundu elu la tirmurii Dnarii ca stea romna, si pricependu technele cele viclene, cari se ispitiau
Dacii a le tiese; se tem indata a nevall asupea loru, cl
se sfatul, acestu resboiu mai bine s-lu prte mai fitra primesdia, de chtu mai rpede. De uncle porni antaiu a face
acelu podu de ptra preste Diinare, de carele tOta lumea
s'a minunatu, cumu se vede in column'a lui Traianu la mimerulu 7 O. tra Traianu, pana se fece poduIu, amenh, adeca

zebovi in Messi'a. Sevrsindu-se podulu pana la anula,


purcese Traianu cu Romnii asupr'a protvniciloru. Cl neci
Decebalu nu lipsi in totu chipulu a face folositriele gatiri.
Intru acestu resboiu pre incetu portatuomulte prealuminate
www.digibuc.ro

semne de priceputu imperatu si de viteazu ostasiu dede


Traianu, cumu scrie Dione Cassiu in cartea 68. capu 14
pre cumu s multi d'intre Romni mare strahicire cu barbati'a loru sI cu suferirea primesdieloru si-agonisira.8)
Dupa multe crunte batalie s imprumutate pierdihri,
cu multa ostenla si truda strabat pre urma vrtutea
romneloru arme pana la Sarmesegetus'a cetatea cea craisca a'lui Decebalu, carea a fostu la Hatiega in Ardealu.
Unde ajungundu vedi Traianu trupulu lui Longinu preastralucitului povatiuitoriu alu unei legiuni romne, pre
carele l'a fostu prinsu Decebalu, vedi disei, trupulu
lui Longinu spendiuratu de asupr'a murului, adeca de

asupea zidului cetatei sI ingem si elu sI cei ce erau


pre langa elu. Pentru aceea mai en inversiunata intaritare inverigara, adeca incungiurara cetatea, prindu a
o bate si a pune scitri la muri. Dacii cu arce s cu sagete
apera murii, Romnii resbatu si aprindu cetatea. Decebalu
neavendu acumu neci o potere; pentru c s nu cada viu
in manele Romniloru, se farmeek adeca se otravi insu-si
pre sine; asmenea faeura si alti multi ai lui. Cei alalti,
de critu se incapa in manele Romniloru, mai bucurosi
fura s se omra unulu pre altulu toti ; unii totu-si fora
robiti. Cuprindiendu Romnii cetatea tramfsera in tte
prtile turme de ostasi asupr'a remastieloru Daciloru,

c cu totulu s concensca si s strga de pre faci'a


pamentului sementi'a dacsca. Deci pre unde ajungeau
tramisii Romni ucidu pre Daci, aprindu locasiurile Ioni

si multi d'in ei i robescu, pre carii afara de tOta indoil'a Romnii dupa dtin'a loru i-au adusu cu sine in
Itali'a, c s le servsca, adeca s le slugsca pana la
mrte. Tte acestea se veda iii column'a lui Traianu la

nUmerii 87. 91. 92. 93. 95. 101. 104. 106. 109.
. 4.

totulu de locuitori

'cleeiente. eu

Cine fiindu cunoscutoriu sI semtitoriu de hicrurile


omenesci, v socot mani'a cea inflacarata a' Romniloru
www.digibuc.ro

asupr'a Daciloru pentru cele dese ale born neodicbne, incur-

se st prhdi, cari ea selbatecla le fa ceau in tierele imperatiei Romniloru, sI pentru cumplitele ucderi, cari nu
odata facuse in legiunile rornane; aorea legiuni intregi
prepedindu (. 1.), care mania cu multu mai vrtosu
invapaik in ppturile Romniloru in tempulu resboiului,

carele sub povati'a lui Traianu avura cu Dacii, pentru


barbarele tiranie ce faceau Dacii cu Romnii cei prinsi
in batalfa (. 2.1; despre -alta parte v, lui a minte la
urgi cea inveninata, carea coceau Dacii in ficatulu
asupr'a Romniloru, la carea pre urma se adause
fric'a cea mare ce await ei de Romni, vediendu-i acumu
biruitori pre acei-a, cktra carii atat'a necredintia aretase
mai nainte, fhra de a d, nadesde de indreptare candn-va
sl pre ale caroru-a socie s frati prinsi in resboiu atktea
batu-jocuri si tiranie descarcase. Cine, disei, ara prejudecare v socot, lipsesce s crda, cumu c Dacii
imbulditi de cunoscinti'a reutAtiloru loru celoru dacesci,
cari au avutu tempu n'au asceptatu s d facia cu Ro-

minii, neci n'au mai remasu neci unii in Dida, ci pre


cumu multi, nepotendu scap d'inaintea Romniloru,
ei in de ei se omorira (. 3.), asik acesti-a cu muieri si
cu prunci cu totu au fugitu, precumu se s vedu in Column'a lui Traianu la niimerulu 113. si 114. fugindu
intealta tira cu muierile, cu pruncii si CIL vitele.
D'in Colurnn'a lui Traianu la nmerulu 20 se vede
curnu in resboiulu celu d'antitiu alu lui Traianu cu Dull,
Dacii cei de pr'in tiemiturile cele mai de cAtra Diinare,
ctu vediura, ch au trecutu Rornnii in cOce preste

fugu si seotragu mai in laintru in Aida, si Rominii predza lasatele lorn averi. Cu catu e a mai crede,

ch in resboinlu acestu-a de alu doilea, carele mai cu


mania lu portara Romnii, Dacii cei ce erau cu locasiurile lout mai cktra 'mare n'au asceptatu apropiarea
Romniloru cktra d'insii, cl toti au fugitu si s'au trasu
mai inlaintru in Dici'a. SI asii este a crede dupa 111cradle omenesci: de ce ajungeau mai inlaintrit in Dci'a
www.digibuc.ro

intaritatii protvnici Romini cu invingut6riele loru arme,

de aceea si locuitorii Daci cu muierile, cu pruned si


cu tte ale loru, cari le poteau duce, se mai departau
inlaintru in Dci'a d'inaintea Rominiloru, pana candu
intielegundu de concenirea craiului loru Decebalu s a'
toturoru armasiloru lui, sI cumu Decebalu sI toti cei mai

alesi Daci, de catu s incapa in manele Romniloru,


mai bine vrura insi-si a se farmec pre sine; r' nenumerati altii, pentru aceea-si prcina mai voira insi-si
unii pre altii a se omor, de crttu a dk facia cu Romnii ;
sI cumu Romnii pre unde ajungu aprindu, ucidu, robesca
sI cet neci unulu nu scapa scau de ucdere seau de robia, intielegundu, disei aceste Dacii si petrundiendu-le
anim'a : firea lticrurilorn omenesci nu me lasa a me in-

do, cumu c toti cu muieri si ca prunci cu totu au


fugitu d'in
s'au trasu la invecinatii si pretenii loru Sarmati, card si in resboin i ajutase pre Daci
asupea Romniloru, cumu se vede in Column'a lui Traiann

la niimerulu 21.
Care scapare
Daciloru ea muierile si cu pruncii,
si desiertarea a' t6ta Dtici'a de Vita viti'a Daciloru, cit
atAt'a mai cu indemana se potit implin, eh Romind
cu catu mai tare ferbe sangele in ei, c. ca totulu s
desradacineze sI s prepedsca viti'a rumpetoriloru de
paituire, sI pururea neodihnitiloru Daci, ca atitt'a mai
pre incetu si mai pre indelete portara resboiulu acestu-a.
De unde tocm'a avara tempu cei remasi ai Daciloru cu

muierile sI cu pruncii a fug d'in Dci'a s a las Dci'a de sine desirta. Ba celoru mai multi d'intre remasii
Daci cu att'a mai indemanata le erd scap area de armele
Rominiloru, eh bataliele resboiului acestui-a fura numal
in Banatulu tienutului Temisi6rei, in tir'a romansca

d'in eke de Oltu si in Ardealu pana la Hatiegu, uncle


perdura tta poterea Dacii de a se mai osti cu Romnii
si cu totulu fura conceniti.
Neci s nu-ti inchipuesci resboiulu acestu-a alu
Romniloru asupea Dciloru c resbiale cele de acumn
www.digibuc.ro

ale crestinilora d'in Europ'a. Intru acestea numai armasii


fugu d'inaintea biruitoriloru protvnici, r' tieranii stau
pre locu, carii macaru ch au a patim greuthti de la protvniei pentru dasdea, care o arunca pre d'insii, cd pentru
hran'a protvniciloru se o platsca, totu-si le remane si
loru avere pentru chivernisirea caseloru loru. Neci nij
s'au Obicinuitu aici biruitorii a aprinde locasiurile tiera,-

cu multi mai pucinu a vatem persoinele loru,


Ba inca mai marii protvniciloru frte cu mare luare
aminte suntu s fact' renduele, c s se infreneze soldatii si toti tieranii s fia fAra vatemare intru tte ale
loru ; el se cade se ve neluciti resboiulu acestu-a alu
Romniloru asupr'a Dadloru ca s candu o ste de Turci
plini de mania ajungu la nescari sate crestinesci, asupea
caroru-a e ati data turbarea loru, unde neci betranii cei
nepotintiosi, neei pruneii cei nepriceputi nu remanu scu-

titi de aseutitulu sabiei loru, s satele aprindiendu-le,


tOte le facu cenusia. Intru acestu chipu er dtin'a
Romaniloru, c pre protivnicii cei neoclichniti, frangu-

tori de paituire, necredintiosi s nedumeriti, de la carii


necurmata erd primescli'a, cu totulu se-i concensca si
se-i prepedsca. Asi lucrara cu Cartginea, asi cu Corintulu, asi mai in prspetu lucr.ase cu Jerusalimulu,
catu nu remase ptra pe ptra, dupa cumu prorocse
Christosu la Lue'a capu 19. stihu 44.
Cate sehimbari de aceste s'au intemplatu in lame,
catu seau ginte intrega s fia stremtorita a es din pa-,
tri'a sa, seau pein poterea protvniciloru de totu se se
stinga! Anume, ca se nu ne departh mu de Dci'a, au
iu gintea Gotiloru tOta l alungata pr'in Huni d'in Dci'a, unde de o suta de ani acurnu c in patri'a s'a Ionia, pre cumu marturisitu ne lash Paulu Orosiu in cartea
7. cap 33.9) si fugindu trecura Danarea ? Ungurii, pre
cari Constantinu Porfirogenitulu i anumesee Turei, cumu
acelu-a-si Constantinu scrie in cartea cea despre chiver-

nisirea imperatiei capu 38. pr'in Romanii atunci, cumu


mai diosu vomu aret, numiti Patinaciti, fura alungati
www.digibuc.ro

d'in tienutulu born, chtu o parte d'inteinsii fugindu a


locuitu in partea Persiei, cei alalti s'au asiediatu in Atelcusu, adeca in Moldov'a. Ci. d'in Moldov'a inca gonindu-i
Romanii, ajansera la Moravi'a cea mare, de unde sl ei
scotiendu pre locuitori, moscenira tir'a cu statornicia.9

Macaru ch acestea, ce d'in firea lucrului adasemu


spre acleverire, ch Dci'a ca prilegiulu resboiului Romniloru se desierth cu totulu de locuitori, suntu de ajunsu
spre a incredintid pre ori carele intieleptiesce ganditoriu
in tr6b'a acst'a, totu-si sI marturle prea vechie inca po-

temu s adacemu spre acst'a. Ch Eutropiu in cartea


8. in Eliu Adrianu dice: eh Traianu pentru aceea a
dusu in Dci'a nemarginita multime de rneni Romni
spre a locu orasiale si satele, pentru eh lacrurile Dciei cu indehingatulu resboiu alu lui Decebalu erau desiertate, adeca in dilele acelea Dci'a si de locuitori
de tOte erd desirta. 11) Si inainte de Eutropia insu-si
imperatulu Juliana, nepotalu lui Constantinu celui mare,

in cartea care o a scrisu despre csari, asi aduce inainte pre Traianu vorbindu: cumu ch elu singura a
cutezatu asupea locuitoriloru de langa Thinare a se scoli,
ca resboiu, si neauruhi G-etiloru, adeca alu Daciloru ca
12)
totalu l'a prepeditu si l'a stersu, acleca d'in
Indesiertu dar' Carolu Eder in notele istbrico-cri-

tice cele asupr'a suplicei Romanilora d'in Ardealu la niimerala 4 cu mania intrba, ch intrandu Rominii in Dci'a, au se pOte doved, seau pre toti locuitorii cei vechi,
adeca pre Daci s-i ff omoritu ei, seau
dusu
airea de acolo, ori atunci ori dupa aceea? La care intrebare dupa cele mai susu spuse se respunde, eh neci

nu i-au omoritu pre toti, neci nu i-au dusu Romnii


nicairi neci atunci neci dupa aceea, afara de cei robitj
cu prilegiulu resboiului; cl pre cei mai multi i-au omorita, Or' acei-a, pre carii nu i-au ajunsu armele romne
cu fug'a au scapatu afara de Dci'a.
www.digibuc.ro

l0
. 5-

Intrarea Rornniloru in Daci'a spre a locul acolo.

Traianu vediendu Dci'a desirta acumu de loctritori, si privindu la bunetatea pamentului ei, carele pte indestul de tte pre locuitorii st agonisitorii sei intru
cele ce suntu de lipsa spre desfetata chivernisirea vietii;
dupa resboiu de cinci ani cu Dcii tienutu, fac Dci'a

provincia, adeca tira romna, care s se tina de ad


inainte de imperatra Romniloru. Pentru aceea se socoti intru acea tira desfetata s asiedie locuitori romni.
Direptu aceea tramise nenumerata multime de Romni,
carii s ampla Dci'a tta, si s moscensca satele si

orasiale. Voiu s scrin ad cuvintele lui Eutropiu d'in


cartea 8 in trb'a acst'a, care ne spune si catu de mare
a fostu Dci'a. Desiertandu-se, dice, Nett de barbati,
cu indelungatulu resboiu alu lui Decebalu, Traianu spre
a ampl tiea, care giuru impregiuru are diece sat,- (le 101d'in tta lumea romna nemarginita multime de meni

a dusu acolo, c satele si orasiale s le moscensca." '3)


Lipsesce ad s6 arethmu, ch atunci candu dice Eutropiu : Desiertandu-se Thicra de barbati" nu se cade
a intielege eh &Ira numai de barbati f desiertata D-

d'a pein resboiulu, ce avh Decebalu cu Romanii, si muierile s ff. remasu in Ddcra, nu ; ci, fiinclu eh barbatii
stapanescu satele si orasiale si ei agonisesca campurile,
si vrendu Eutropiu a spune cAgetulu lui Traiaau, ch-ci

a vrutu a tramite acea neinarginita maltime de cetatiani romni in Dicra spre a moscenh satele si orasiale,
adeca pentru eh
er lipsita de stapinitori si agocarii suntii barbatii, nu muierile ; nu se cuvinii
ad s graisca si de muieri, adeca cumu eh st de muieri er desiertata Aida, el numai de barbati er, lipsa
s spuna. Langa aceste, alte isvcle ale istbriei lui Eutropia, in locu de aceea: Desiertandu-se Dci'a de barbati", au locu aceste cuvinte Lficrurile Dciei cu indelungatulu resboiu alu lui Decebalu fusese desiertate."14)

Care insemnza, eh, Dci'a a fostu remasu rma seau


www.digibuc.ro

I1

pustla, adeca desiertata st de barbati st de muieri si


de tote. Cu adeveratu despre aceea : re remas'a 'Ada
st de muieri desirta semi numai de barbati, singuru
acelu -a se Fite indol, carele seau nu scie cumplitele
peristasuri ale resboiului, carele pre urma l'avura Romnii asupr'a Dciloru, seau litcrurile omenesci cu totulu i suntu necunoscute. Vedi mai susu 3. si . 4.
Despre aceea si Dione Cassiu inca ne lash scrisu graindu
de Traianu, cumu ch, Daci'a o fece Traianu provincia si
duse intr'ins'a coloni.15)
Deci Romnii cei-a la anulu de la urdirea Romei
858 s de la intruparea Domnului an 105. tramisi de
imperatulu Traianu in Dci'a. c s stapansca satele si
orasiale, cuprinsera Dci'a tta de la Tis'a incce pr'in
Banatu pana in Diinare, Ardealu, tir'a muntensca st
Moldov'a pana in Nistru si pana la marea ngra.
De la a cesti stapanitori ai Daciei romne este acelu multu

neamu in di sele tiere, carii pre limb'a loru se cliiama


Romani adeca Rmni, r' limbele slovenesci le dim :
Vlassi si Grecii Vlacki, de uncle latinesce acumu se
numescu Valacki. Adeca stramosii Rom,aniloru dupa
stingerea Daciloru de la anulu Domnului 105. au tienuta t au stapani'm Dcici'a st R9manii nu numai cei
d'incce de Dtinare,
cei d'incolo suntu Romeini
adeverati d'in Romni a-leverati. Care lucru mai pre
largu e v resfir mai diosu.
. G.

Romnhi cei trarnisi de Traianu asiediendu-se cu locasiulu


in Dacra nu s'au casatoritu cu muieri dace.
Mill pismuindu stralucit'a vitia a' Romaniloru, carea
o tragu de la domnitorii
tta lumea st nepotendu ascunde acelu desvelitu adeveru, cumu c Romanii se tragu
de la Romnii, pre carii imperatulu Romniloru Traianu,

invingundu pre Decebalu craiulu Daciloru, i-a tramisu


in Thici'a spre moscenirea ei, c incalete cu re chta
ctia se invelsca stralucirea vitiei Romaniloru,
Romanii cei tramisi de Traianu in Daci'a, casatorinwww.digibuc.ro

12

du-se cu muierile dace, d'intru ac6sta mestecare feliu


nou de meni se urdi, adeca nu Romani adeverati, el
corciture d'in barbati Romani si d'in muieri dace, a le caroru-a adeca seau barbati seau parinti cadiuse in batalla
de biruitriele ale Romniloru arme.
Cristianu Engel in comentatiunea cea despre fap-

tele lui Traianu la Drinare in sectiunea 3. . 1. adu-.


cundu cuvintele lui Eutropiu, cari mai susu (. 5.) le
cetframu; d'intru acele pune ipotesea, ch dupa resboiulu
lui Traianu s ff mai remasu in Dada unii barbati daci
vli si mai vArtosu muieri multe de ale Daciloru; d'in
mestecarea Romniloru celoru asiediati cu locasiula in
Dci'a cu femeile dacesci feliu nou de (nneni trebui s
se urdisca. De ad suntu, dice elu, numele in inscrip tiunile romkne. cari putu a nurne clacesci, pentru esemplu
Aia, Nandonis, Andrada, Blivianus, Bricena, Bedaras.
Ce gcitura mai desvenata pte ff de eau aceea :
d'in perdiarea aceea, care o facura Romnii in Daci'a,
au mai remasu multe muieri dace in vitia aeolo in Dada; si unele nume in inscriptiunile romine putu a nume
dacesci: asi dara Romnii, adeca nemarginit'a maltime
de Romani, carii se asiediara s locusca in Dada s'au
mestecatu trupesce cu muierile dce si d'intru aceea
mestecare feliu nou de rneni, adeca nu Romani lamariti s'au nascutu ? Mai acea imbinare mi se pare a av
aasta cuventare, c si candu ar dice nescine : bastonulu
sta iu ungetiu; asi dara p'.6ua afara ; nefiindu neci o
imbinareoeau legatura pliliei de afara cu starea btiului

in ungetlu. De au remasu muierile acelea in vitia;


au nu poteau ele vietiuf fara de a se mestec trupesce
Romnii cu d'insele? si unele nume nu limpede romane
au nu se poteau v'rf in inscriptiunile romane, fra numai de se voru mestec trupesce Rornnii cu muierile
dace? Adeca pentru c dupa resboiulu lui Traianu cu
Deeebalu au remasu unele muieri dace vie acolo in Daci'a, unde eru Romnii locuitori si domnitori, seau pen-

tru a uncle nume putu a nume dacesci, nu urmza


www.digibuc.ro

13

Rominii cei d'in Dci'a s se f mestecatu trupesce cu


muierile dace. Intru adeveru dara panza de paianginu
tiesh dumnealui Engel atunci, candu puse acea res0flata ipotese, c cu desirta fortia s strca d'in cremene apa. De unde neradimandu-se cu neci o marturisire a' vr'unui chtu de misielu vechiu scrietoriu, gacitur'a aceea, cumu cA mai susu laudatii Romani s'au mes-

tecatu cu muierile dace, cu care cadintia se graiesce,


mai cu dreptate se nga ba neadeverindu-se cu autentia impotriva, lipsesce s credemu, cumu ch Romnii
neci cumu nu s'au mestecatu trupesce cu muierile dace.
Inse d'in impregiurhri se Vedemu mai pre largu cele ce
suntu mai asemene adeverului in trb'a acest'a.

D'in cele ce mai susu (. 4.) am cuventatu soultindu firea lucruriloru omenesci, prea asmene adeverului este, cumu c cu resboiulu Romniloru celu asupr'a
Daciloru asi s'au desradecinatu sementi'a Daciloru d'in
tOta Ddcra, cAtu necumu veunii barbati, el neci muieri,

neci prunci n'au mai remasu in Dci'a. De uncle urch atunci cand intrara Romnii cei tramisi de
Traianu in Ddcra spre a moscen satele sI orasiale, necumu multe, ci neci vr'unele muieri dace nu se mai
aflau in Dci'a. Pentru aceea nu aveau cumu Romnii s
se casatorsca cu muierile dace st s se mstece cu ele.
Apoi in . 2. am adeveritu cata urgia a fostu nu
nuraai in barbati, ci si in muierile Daciloru asupr'a Ro-

catu muierile.inca negraite batu-jocure fulgerau asupr'a Romniloru celoru prinsi in resboiu. De
tocm'a s dicemu ch, au mai remasu vr'unele muieri dace in Dzici'a dupa resboiulu Romuiloru; cine
pte crede, Romnii, caroru-a si mai inainte prea urita
le er gintea dacsca pentru necredinti'a si selbatecl'a
ei, acumu inca in prspetu unoru muieri c acelea, cari
straine tiranie facuse cu Romnii, s se incredintieze
si casatorindu-se s se faca unu trupu cu ele ? Cine v
crede un'a c, aceea, e semnu eh nu scie ce este casatornic'a societate.
www.digibuc.ro

14

CA s nu (lieu nemicu despre aceea, c insu-si stra-

lucirea sangelui Romanu inca destulu er a impedec


pre Romni, c s nu se casatorsca ca uncle barbare
cumu eru muierile dce. Ba neci acelu cunoscutu lucru s nu l'aducu a minte, eh la Romani er ocara a
se casatorl cu muieri de altu neamu, adeca cu cari nu
suntu romne. De aci este, cd si asta-di menii poporului

romanescu atrit'a se ferescu de a se casatorf cu muieri

cari nu suntu romane, catu frte raru suntu intre ei


acele intemplri, ca Romanu s-si i muiere de alta limba.

Ba si candu-si marturisescu pecatele dupa legea crestinsca parintelui loru celui sufletescu, de s'a intemplatu
s cada iii pecatu trupescu cu veo muiere de altu neamu,
ca o stare impregiuru prea grea, anume spunu, eh muierea aceea nu e romana.
Acsta fire a' Romaniloru de a nu se casator cu
muieri de alta limba, mi se pare a
un'a d'in cansele acele, cari intra atatea veacuri cede clirsera de la

anulu intruparei Domnului Chr. 105. pana asta-di,


intre atettea ginti si limbe straine, intre cari au vietiuitu, st intre atettea ale norocului grele schimbari, cari
le-au suferitu, fece pururea cu acea intreginte s-si ti,6;a

Romanii limb'a loru, cettu, macaru ch in tempu asia,


lungu st intre atettea ginti deschilinite t inar.4ate, nu
pot s nu se ver3ca uncle cuvinte straine, totu-si st
cuvintele st tta tieseturia ei cea d'in laintru vedesce,
cet acsta limba nu mai pucind de adz', cea italiansca
cte demultu a fostu a' poporului Romniloru stramosisca limba.

Pre urma coloniele cari se tramiteau pre aliurea


erau precumu si asta-di meni csnici, adeca insurati cu
muieri cu prunci. Deci si Romnii cei tramisi de Traianu in
Dci'a, c s o moscensca si s o agonissca, fura cmeni

casatoriti. Si a fi fostu acei-a necasatoriti, neci unula


d'in vechii scrietori n'a potutu visd, necumu recarele
s fi lasatu aceea scrisu. Nu me potu dar' destulu mird,
cumu Engel si-a potutu nelucf, acei Romni de Traianu
www.digibuc.ro

15

tramisi in Dci'a s ff. avutu lipsa de mestecare cu


muierile dace.

Si c s mai cuventhmu inca de numele cele


inscriptiuni de Engel aduse inainte : eu nu sciu ce
vr s dica Engel atunci, candu graesce, ca numele acele

putu a nume dacesci. Au dOra vr s dica, ch numele


acele isvorescu d'in limb'a dacsca ? Ci de re ce pana
asta-di inca nmene n'a adeveritu, care a fostu limb'a
Daciloru ; lui Engel dara i pute nu scie ce. Dreptu Strabone in geografi'a sa cartea 7. dice, ca lirnb'a Getiloru
e un'a cu a' Daciloru 16) si acolo-si dice, ch Getii aceea-si
limba au cu Tracii, 17) dara cine pte face adevdritu s6

scimu, care a fostu limb'a Traciloru celoru vechi, c


pr'in midi-locirea acelei-a s venimu in cunoscinti'a limbei Daciloru si a' Getiloru? Mie mi mai odorza numele
acelea a italianesci seau a romne. CA tocmai numele
celu d'antaiu Aia cu totulu e italianescu carele si asta-di

ht tienu Italidnii in limb'a loru. Cele alalte inca tte


se potu trage de la italiania, adeca : Nanclonis de la intrsele cuvinte Don _Yaw), care dupe firea limbei romanesci se dial Nanu Doninn; Andrada de la Entrada,
de nu vei vr s-lu aduci de la grecesculu andros; Blivianus de la obliviscor; s'an dsa adeca antiu Oblivianus, dupa acea lasandu pre o celu d'in frunte, a remasu

Bliv'anus; Bricena de la Bricc'a, seau de la 'Bricia,


seau de la Briqa; Bedarus de la Berlano, mutandu pre
n in r, care e fOrte domsticu Romaniloru celoru d'in Dci'a, adeca Romaniloru. Tocm'a s f fostu limb'a Daci-

loru slovensca, precumu vreu a crede unii d'intre sloveani, inca au pte-se d'in limb'a slovenOsca s se traga
isvorulu numeloru acestoru-a, pre cumu se trage d'in
limb'a italiansca ?
Limpeditu dara lucru este, ca Romnii cei de Tra-

ianu tramisi in Dacra neci decumu nu s'au casatoritu


cu muieri dace ; neci nu potemu dice s se f mestecatu

ca ele. De undo intre cele mai nedumerite neluciri se


www.digibuc.ro

16

cade a se numer aceea, cumu c d'in mestecarea Rom-

niloru cu muierile dace feliu nou de meni a isvoritu,


ra de vomu pune, s fl mai remasu unele muieri
vie in Daci'a dupa resboinlu Romniloru ; nu me indoiescu, c acelea le voru f tiengtu Romani, sie rbe, pre-

cumu tocm'a er datin'a Romaniloru a tien robi multi,


cu cari-si lucrau hicrurile loru.
Ba tocm'a s lashmu, eh vr'unii d'intre Romani
s-si f luatu sie muieri d'intre dace, au pentru aceea
tta acea nemarginita multime de Romani, ce fura de
Traianu tramisi in Dci'a, asid s'a corcitu cur acsea,
catu s poti dice, cumu-ch d'intru acea nernarginita multime nu s'au nascutu mai multu Romani, ci nou soin

de meni? CAti suntu si fura intre Unguri, carii si-au


luatu sie muieri nu ringure, ci de alte neamuri! Ba Ungurii candu au venitu in Panbni'a, care acumu se dice
Ungari'a, neci n'au avutu muieri de neamula loru. Pentru
c asiediandu-se ei cu locasiulu in partea Moldovei, carea
Constantinu Porfirogenitulu o numesce Atelcusu, si

nefiindu barbatii cei armati acasa, ci airea la resboiu,


afara de aceea, carii remasese pentru padfa tierei; Simeonu craiulu Bulgariloru s'a scolatu cu R0111411.1i aceia,

carii atunci se chiamau Patinaciti, cumu scrie laudatulu


Porfirogenitu in cartea cea despre imperatia, capu 40.
si lovindu preste famliele Unguriloru, tte, adeca be-

trani, prunci, muieri, afara de paditori, carii cu fug'a


scapara, le-au stersu de pre faci'a parnentului. 18) Asia
intorcundu-se Ungurii de la resboiu, si aflandu tte ale
loru prepedite, se socotira s sa de la Moldov'a si s-si
caute locu in Panbni'a, unde pana asta-di suntu, pentru ch acolo aprpe de Patinaciti nu aveau nadesde s
pta cust, de re ce si d'in locasiurile cele vechi mai
inainte batuti de Patinaciti, venise Ungurii chtra Moldov'a, cumu marturisesce Constantinu Porfirogenitulu in
cartea cea mai susu laudata, capu 38. carele-lu cetramu
mai susu.
www.digibuc.ro

17

Pe.ntru intielegerea istkiei in trb'a acst'a,

se

cade a lu a minte, c Constantinu Porfirogenitulu pre


Unguri purururea i chiama Turci, nu Unguri.
De vreme ce dara muierile Unguriloru tte in Moldov'a le omorise Patinacitii, urmza, ca Ungurii seau

neci o muiere n'au avutu d'in neamulu loru celu ungurescu candu au venitu in Panbni'a, seau preapucine,
d'intru acelu feliu adeca, cari s'au deprinsu a ambl
cut tberele pentru ajutoriu. Dreptu aceea fura siliti a
se casatorf cu muieri d'intre alte neamuri: rusesci, slavesci, romanesci, bulgaresci, grecesci si cele alalte. Au
pentru aceea este slobodu a dice ca preamarit'a ginte ungursca nu e ungursca, ci altu feliu de meni sI neamu?
Mai multu. Cate neamuri, cumu scrie la Thuroczi

cronic'a Unguriloru in partea II. capu 22. (c; s nu


dIca nemic'a de tempurile lui Bel'a IV., sub carele se
desiertase Ungari'a de locuitori pr'in Tatari) cu glt'a
in tier'a ungursca intrate suntu amestecate intre Unguri, ciitu acumu nu li se mai scie viti'a, cl sub nume
de Unguri custa : Boemi, Poloni, Greci, Spanioli, Ismailteani seau Agareani, Bessi, Turingi. Misnensi, Renensi,
Cumni, Latini? 19) Au pentru aceea neamulu ungurescu
a patimitu ce-va scadere intru stralucirea sa? Cu chtu
mai vrtosu Romnii cei d'in Dci'a tocru'a de s'aru ff
si casatoritu, seau amestecatu unii d'intr'insii cu muieri
dace, totu-si Romni aru fi remasu, r' nu altu neamu
s'ar fi facutu cu accea.

Note la Capulu t.
1) Dacos, qui se in Pontum, et Thraciam effuderant, coo:cere, mox Partbis iuferre bellum per Armeuiam minorem, nec,
nisi ante expertos aggredi praelio. Talia agentem, atque meditautem mors praevenit. Sv etoniu ii Julio Caesare.
2) Expeditionem in Getas, Partosque praeparavit... Setovia obsessa, barbarorum mantis ingens in auxilium advenerat: quibus obvius Caesar urbem ingredi prohibuit. Eo in praelio lapide genu saucius, per multos dies aeger jacuit. Couva-

lescens Romam ad codsulatum rediit, cum Barbatio Tullo


2

www.digibuc.ro

18

collega magistratum initurus, Statilium Taururn ad residua eiug


belli dereliquit. Appianus Alexandrinus Lib. de Bellis Illyricis,
3) Hi Daci ad Caesarem superioribus temporibus miserant legatos, ac quum nihil eorum quae peterent impetrassent,
ad Antonium inclinaverant ; verum intestina seditioue turbati,

nihil ei magnopere profuerant : ac deinde capti quidam, tum


cum Svevis dimiutre coact stmt. Dio Cassius Historiae Romanae Lib. 51. cap. 22.
4) Fere eodem, quo haec agebautur tempore, M. Crassus,
in Macedoniam et Graeciam missus, contra Dacos et Bastarnas bellum gessit. Ibid. cap. 23. Sed ad Genucla, quod omnium sub Zyraxis imperio castellorum erat validissimum, pro-,
fectus est, quod ibi sigua militaria adservari audierat, quibus
C. Antonimn Bastarnae apud Istrianorum urbem spoliaverant,
oppuguans, parvo quidem temporis spatio, non tarnen sine
magno labore, licet abesset Zyraxes, cepit. Ibid. cap. 26.
5) Et a Dacis Appius Sabinus consularis, et Cornelius
Fascus praef praet. cum magnis exercitibus occisi sunt. Eutropius Lib. 7. in Domitiano.
6) Iulianus enim . . . congressus cum hostibus in Tapist,
magnum numerum eorum concidit. Ex quibus Vezinas, qui
secundum locum post Decebalum obtinebat apud suos, quum
vivus non posset fuga evadere, de industria pro mortuo cecidit ; deinde noctu clam profugit. Decebalus veritus, ne Romani victores in regiam eius irruerent ; arbores, que prope earn
erant, succidi mandavit, et truncos armis indui, ut hostes eos,
quasi milites essent veriti, regrederentur, id prod factum est.
Dio Cassius Lib. 67. cap. 11.
9 Interim Quados et Marcornannos ulcisci volens, quod
contra Dacos nulla sibi subsidia misissent, in Pannoniam venit, belhun eis illaturus
Victus autem a Marcomannis, et
in fugam conjectus, celeriter ad Decebalum Dacorum regem
nuntios misit, et ad pacem ineundam tum invitavit, quam saepius ante peteuti non dederat.
Sed ad pacem obtinendam
de suo quoque fecit impensas, quum magnam mox pecuuiae
vim, et opifices peritos variorum artificiorum, tam pace quam
bello utilium, Decebalo claret, aliaque plura semper ei se da-,
turum promitteret, ex Augustali tamen suppellectile. Nam hac

tanquam ex hoste capta, semper utebatur; veluti qui etiam

ipsum imperium servituti suae mancipasset. Dio Cassius Lib.


67. cap. 7.

8) Multa in eo hello ipse strenui Imperatris, ac viri

fortis faciuora edidit, multaque pericula milites eius adierunt,


fortitenque puguarunt. Dio Cassi:us Lib. 68. cap. 14.

www.digibuc.ro

19

9) Siquidem gens Hunnorum diu inaccessis seclusa montibus, repentina rabie percita, exarsit in Gothos eosquo sparsim conturbatos ab antiquis sedibus expulit. Gothi trausito
Dauubio fugientes, a Valente sine ulla foederis pactione suscepti, ne arma quidem, quo tuti is barbaris crederetur, tradidere Romanis. Paulus Orosius Lib. 7. cap. 33.
10) Bello autem inter Turcas (Hungaros) et Patzinacitas...
exorto, Turcarum exercitus devictus fuit, atque in partes duas
divisus ; et earum una quidem Orientem versus partem Persidis incoluit ; . . . altera vero pars Occidentem versus sedes
posuit cum Boelyido suo ac Duce Lebedia in locis Atelcusu
nuncupatis, quae nune Patzinacitarum gars incolit ... Et ante
hunc Arpadem Turcae Principem alium nullum unquam habuerunt ; ex cuius etiam posteris ad hunc usque diem Prin-

ceps Turciae constituitur. Post aliquot vero annos Turcas invadentes Patzinacitae eos cum Principe Arpade persecuti sunt.
Turcae itaque profligati fugientes, et terram ad sedes collocaudas quaerentes, magnam Moraviam ingressi, incolas eius
expulerunt, ibique sedes suas posuernnt, teueutque etiam in
hodiernum usque diem: et ex eo tempore helium cum Patzinacitis Turcae non habuerant. Caeterum Patzinacitarum locus,
quern tune inhabitabant Turcae, a fluviis, qui illic sunt, cognominatur, flumina autem isthaec sunt: primus fluvius Baruch
appellatur ; secundus Cubu ; tertius Trullus ; quartus Brutus ;
quintus denique Seretus. Constantinus Porphyrogenetus, de
Administratione Imperil cap. 38.
11) Idem de Dacia facere conautem, amici deterruerunt:
ne multi cives Romani Barbaris traderentur, propterea quod
a Traiano victa Dacia, ex toto orbe Romanorum infinitas eo
copias hominum transtulerat ad agros, et urbes coleudas:
Daciae enim, diuturno bello Decebali, res fuerant exhaustae.
Eutropius Lib. 8. in Adriano.
12) Ego sane ... quasi torpentem Remp. et dissipatam,
turn domestica tyraunide qua multo tempore opressa fuerat,
turn. Getarum contumelia suscipiens, Bolus Istri accolas aggredi

smn ausus. Et Getarum quidem gentem penitus everti et delevi.... Et hoc quidem tautum opus annis fere quinque confeci. Iulianus in Caesaribus.
15) Cum Dacia diuturno bello Decebali viris esset exhausta, Traiauus ad frequeutandam hanc decies centena millia
passuum in circuitu habentem, provinciam ex toto orbe Romano
infinitas copias hominum transtulerat ad agros et urbes co-

lendas. Eutropius Lib. 8. iu Adriano.


2*

www.digibuc.ro

20

14) Daciae enim diuturno bello Decebali res fuerant exhaustae. Eutropius Lib. 8.
") Ita Dacia juris et Ditionis Roma ime facta est. Quin
mox Traianus in provinciam redegit: urbes condidit, et colonos deduxit. Dio Cassius.
16) OW ROMA d ?aiv o TE'vat was
Eadem
utuntur lingua Getae cum Dacis. Strabo Geograffas Lib. 7.
") CI tuoRoza zoTg 0Qagiv
Que gens eodeua
cum Tracibus sermone utitur.
18) Postquam autem iterum cum Romauorum Imperatore
pacem Simeon fecisset, et oppurtunitatem nactus esset, ad

Patzinacitas legatos missit, et foedus cum iis iniit ad opug-

nandos, delendosque Turcas. Cumque ad bellicam expeditiouem

abEssent Turcae, contra cos Patzinacitae cum Simeone profecti, familias ipsorum omniuo perdideruut, hiuc ndsere pulsis qui ad regionis istius custodiam relicti erant. Itaque reversi Turcae regionem suam desertam vastatamque invenientes, in ea terra, quam ad hodiernum diem usque incoluut,

sedes posueruut: in ea uimirum regione, (Nam a fluminibus


cognomivatam esse supra diximus. Locus autem, qaem primitus Turcae occupabant, a fluvio iuterlabente nuncupatur Etel
et Cusu, in quo nunc Patzinacitae commorautur ; a quibus
sane pulsi Turcae et profugieutes, sedes posuerunt illic, ubi
nunc habitant. In hoc autem loco autiqua quedam monumen-

ta supersunt; interque pons Traiani Imperatoris ad initia

Turciae; et Belegrada, que trium dierum itinere ab ipso polite distat, ubi turris Sancti ac magni Constantini Imperatoris,
et rursus ad cursum fluminis extat Sirmium, quod Belegrada
abest duorum dierum itiuere . . . Atque haec quidem juxta
Istrum fiumen monumenta sunt et cognomilla. Ulteriora vero,
que amnia Turcis habitantur, cognomina nunc habent a fluminibus transcurrentibus. Eorum primum Timeses est ; alter= Tutes; tertium Moreses; quartum Crisus; quintum Titza.
Confines autem Turcis sunt Orientem versus Bulgari, ubi eos
ister fluvius, qui et Danubius dicitur, separat: Septemtrionem
versus Patzinacitae; ad Occidentem Franci; ad Meridiem Chrobati. Constantinus Porphyrogenitus de administratione Iniperii
cap. 40.

") Praeterea intraverunt Hungariam, tam tempor Geychae, et Sancti Regis Stephani, quam diebus regmn
Bohemi, Poloni, Graeci, Hispani, Hismahelitae, sou Seraceni,
Bessi, Armeni, Saxones, Tzwingi, Misnenses, et Rhenenses,
Cumani, et Latini; qui diutius ll regno commorando, quamvis illorum generatio nesciatur, per matrimoniortun diversowww.digibuc.ro

21

rum contractus, Hangaris immixti. nobilitatern, ranter et


descensarn sant adepti. Chronica Hangavorum apad Thuroczi

Parte 2. cap. 22.

C
Intemplarile Romniloru celoru d'in Dci'a dupa mrtea imperatului Traianu.
. 1.

Sub inaperatulu Adrianu.

Cumu morl infricosiatulu tuturora barbarilorn Traianu bunulu alu Romniloru imperatu, indata se urdira rele
asupea Romniloru celora d'in Dci'a. Ch, precumu scrie
Eutropia in cartea
Adrianu urmatoriulu lui Tra-

lana ultra imperatra Rom inilorn, pismuindu marirea


lui Traianu, chtu apuch imperati'a Romniloru a mama
de locu Asirra, Mesopotamra sI Armenfa, tieie care Traianu le-au fostu cascigatu si le-au fostu alipitu chtra
imperatra Romniloru, le desbina, de la trupulu imperatei Romniloru si le lash ; de uncle scotiendu ostile
romane, puse mrgine imperatiei Rouidniloru Eufratulu:

pentru ca s nu se mai pomensca aceea marire lui


Traianu, carea-si capetase cu agonisirea tiereloru aceAsmenea void se scta s d'in Dci'a ostile si s
lase si Daci'a, pre cumn lasase cele mai susu numerate

tiere. lase de la acst'a l'abatura cu acelu sfatu prietenii, c nu scotiendu de acolo ostile : pre acei multi
cetatiani romni, de cari ama scrisu in capulu din susu
5.). ch erau asiediati cu locasiulu in Dci'a, s-i lase
in manele barbariloru, celoru ce naduliau s intre acolo.')
Ch barbarii, cum audira de mrtea lui Traianu, indata,
pornira cd s cuprinda Thicra. Carea, cumu d si in
(.

dilele lui Adrianu au ispititu barbarii s faca, st ch


Adrianu le-au data peste nasu, d'intru aceea destulu de
apriatu mi se pare a se desval, eh in inscriptiuni Dci'a se dice cu vrtutea lui Adrianu fericita, st inteunu
banu la Rsiu in cuvintulu Ddci'a, Adriani6 se anawww.digibuc.ro

22

mesce

restitutor Daciae," adeca intorcutoriu seat!

mantuitoriu Dciei.
. 2.

Sub imperatulu Marcu Aureliu Antonirm. filosofulu.

Imperatului acestui-a pe la anula de la intruparea_


Domnului 169, i fit a port resboiu asi cumplitu asupr'a
Marcomniloru, curdle se asemenh eu cele punicesci,
cumu scrie Eutropiu in cartea VIII. Juliu Capitolinu in
M. Antoninu filosofulu dice, ch neci odata nu s'a pome-

nitu resboiu asi greu s fi avutu Romnii, pre cumu


acelu cu Marcomnii.2) Intru acestu resboiu mai multe
ginti barbare au fostu adunate asupea Romniloru, pre
cumu : Cvadali, Vandii, Sarmatii, Svevii, ba tte gintile
barbare, pre cumu acolo-si scrie Eutropiu, asemenea acolosi Capitolinu.3) ra cumu ch neci Dci'a n'a remasu in
dlele acele nezahaita de barbari, ne face a crede inscriptiunea cea de la Bartalissiu in fi'a 40., 47., carea arta
cumu C. Rutilius Code, prefectului legionului alu treisprediecelea tramisulu imperatului Marcu Aureliu, pentru

eh se porth cut barbatia in resboiulu celu d'in Dci'a,


eu Santita corna murale f cinstitu.
Imperatulu acestu-a multi fOrte d'intre cei strainj
i-a asiediatu s locusca intru imperati'a Romniloru,
cumu scrie Juliu Capitolinu la loculu mai susu insem-.
natu capu 24.4) Inca d'intre Marcomni multi au dusu
tocm'a in Itali'a. Carea acolo-si capu 22. o spune Capitolinu, pre cumu si Dione Cassiu in istkra romna, cartea,
71. cap. 11.5) CA atunci multe ginti de alte ginti barbare
batute fugiau, si se laudau cu resboiu Rominiloru de nu
voru vr s-i primsca, pre cum acolo-si cap 14. ne lash
marturisitu Juliu Capitolinu.) Pre tempurile imperatului
acestui-a Ptolomeu Alessandrineanulu in geografi'a sa, car-,

tea III. capu 8. numera 15 ginti straine in Dci'a intrate


sI locuitrie, anurne : Avartii, Teuriscii, Cistobocii, Preda-;
vensii, Ratacensii, Caucesii, Biefii, Burruduensii, Cotensii,

'Albocensii, Potulatensii, Sensii, Saldensii, Ciagisii, Pie-

tta nu prea de parte de diumetate suta de


www.digibuc.ro

23

de candu descalecase Rominii c mosteni in Dci'a, intre Cate desclinite ginti barbare le RI a tra. Pentru aceea

nu e a se mirare, ca limb'a, cu carea venise Romnii


in Dci'a, a patimitu acea schimbare, catu cuprinde in
senulti sea unele cuvinte straine. Inse pre cumu limb'a
cea romansca fii supusa acestei nenorociri, asi si sororile ei limbe, adeca cea italiansca, cea francsea s1
spaniolsca, d'in insocirea cu nevalitriele barbare ginti
nu mai pucina schimbare avura a sufer, care inteunu
chipu, care intraltu chipu dupa osebirea gintiloru, de
cari fura nepedite. Pre urma se cade dupa geografi'a
mai susu laudatului Ptolomeu, cartea 3. capu. 8. s luknu

a minte, ch acele 15 ginti barbare n'au fostu locuitrie


pr'in tOta Dci'a, ci numai in par tea cea despre mdia
npte, unde se intalnesce Daci'a ca Sarmati'a, adeca cu
Rusii. De uncle apoi cu Hunii si cu alte neamuri, este
a crede, eh s'an stracuratu preste Dnare in Messi'a.
. 3.

Sub imperatulu Crommodu.

Dupa mrtea lui Marcu Aurelia remase sceptrulu


imperatescu in man'a fiiului sea Commodu. Sub acestu-a
inca mare frica patimindu Drici'a de chtra barbarii Sarmati, i batura Archistrategii lui Comrnodu, Albina si
Niger. Pentru carea imperatalu vol a se chiam sarmaticu. Carea ttala a' lui Commodu se afla si la Dione

Cassiu, cartea 72. capu 15.


. 4.

Sub imperatulu Antoninu Caracall'a.


Morindu imperatulu Septimiu Severa la anula Dom-

nului 211, urma imperatu fiulu lui, Antoninu Caracall'a,


carele in anulu Domnului 245. venindu la Carnuntu sit
acolo intru desmerdhri petrecundu cu vecinii Nemti, audi

cea antaia a' Gotiloru intru imperat'a Romniloru si


anume in Dci'a intrare cu nevalire. Deci grabi cu stea
a ajunge asupr'a Gotloru in Daci'a, pre carii, nu pucnu
amenandu acolo, i invinse. 8)
www.digibuc.ro

24
. 5.

Sub imperatulu Maximinu.

Cl si imperatulu Maximinu, carele dupa aceea fit


ucisu la anula Domnului 237. aperh Dci'a de Sarmati.
Pentru care se nurn1 dcicu si sarmticu. Vedi pre
Schoenvisner in Comentariulu geograficescu pentru cale-

tori'a lui Antoniu, foi'a 161.


. 6.

Sub imperatulu

Dupa aceea imperatulu Filipu intornandu-se de la


resaritu la anula Domnului 246. bath pre Carpi, cull
erau sange sarmaticescu si asi ra-si scaph
Vedi
Engel in Comentatiunea despre espeditiunile lui Traianu
la Thinare, sectiunea 4.
- 7.

Sub imperatulu Deciu.

Pre cumu mai neci odata nu ave Dci'a odichna si


ragazu de cettra barbari, dupa mrtea lui Traianu, carele
a fostu asiediatu pre Romni intru acea tira sanetfisa,
si cu -Vote bunetatile indestulata asid imperatulu Deciu

intru atht-a cu barbatia a infranta pre barbari de a

face incurse in Dci'a, chtu in marmori se chiatml ViT


decatoriulu Dciei, si in banii lui se pune Dci'a prinsa,
si adese ori, Daci'a fericita ; ba cele vechi ale Romaniloru in Dci'a colonie le adause, s le immult1 ea co-

lonie nue, adeca mai adause inca Romni preste cei


vechi ce erau in Dci'a. Anume sub imperatulu acestu-a
se adause coloni'a Apulum, carele astadi se chiama Belgaradu in Ardealu, pre cumu este a ved in inscriptiune

la Seitbert, nmerulu 37. Acestu pre Goti, call" inverigase Nicopolulu, cu fericire i alunget. Cl 11 alu doilea
anu, mai lacomu incurendu pre Goti preste Dnare de

atu mai cu intieleptiune, intre invaluitele glte se inneca intr'unu lacu.


- S.

Sub imperatulu

La atara potere ajunsese acumu Gotii, chtu la anula


Domnului 251. cu bani venduse pacea Romniloru; si
www.digibuc.ro

23

totu-si la alu (Toile a nu era-si se scolara cu Boranii, cil

Carpii st cu Burgundii asupr'a tiereloru imperatiei Romniloru, pre carii d'in Messfa, sI d'in Panbni'a i bath.
Emilianu prefectulu Messiei_ Asemenea la anulu 257.
Aurelin prefectulu Illiricului si alu Traciei pre Goti sI
pre Carpi i alunga, d'intru aceste tiere st pana la locasiarile
i-a incursa. Pre urma petrecundu imperatulu
Gallienu in ospetia si in beuture ; tir'a grecesca, Macedoni'a, Pontu, Asi'a le pustiira Gotii. Panimi'a o predara Sarmatii sI Cvadii.
Dci'a, carea preste Dfmare
o a fostu adausu Traianu cAtra imperafea Romaniloru,

ca totulu o scapara Romanii de a maim, cumu scrie


Eutropiu in cartea 9. si Rufu.
. 9.

Sub im;eratulu Claudiu.

Lui Gallienu a urmatu intru imperatta Claudia.


Acosta cum scrie Eutropiu in cartea 9. pre Goti i-a
batutu de i-a stinsu. 10) Insu-si Claudia scriindu lui
Brochu la Trebilliu Pollione in Claudiu, asid descrie invingerea ce o porta, de Goti : Am stersu, dice, trei

sute dOue dieci de mii de Goti, &Me mii de corabie


le-am innecatu. Acoperite suntu apele de scuturi, acoperiti tiermurii de spate si de lanci: neci o cale nu e
curata : carale cele multe suntu parasite. Atatea muieri
am prinsu, ctu fiesce carele ostasiu ate hue ate
trei pOte s-si ie.11)
Acsta cumplita bataia a' lui Claudiu ca Gotii, dupa
cumu scrie Trebelliu Pollione in Claudiu, capu 9. nu a fostu

d'incce, ci d'incolo de Thinare, adeca nu in Daci'a, cl in


Messi'a, la Marcianopolu, la Bisantu, la Tessalonic'a ; st
intru alte tienuturi, sI preste totu loculu fura invinsi Gotii.12) Ba Zosi11111 in cartea I. a' istbriei capu. 42., si de
unde au pornitu barbarii acesti-a, sI cumu au trecutu in lbcurile imperatiei Romniloru, unde s'au ispititu antgiu a
face rat, in catran s'au dusu, ce au patitu, cu amaruntulu

le scrie. Adeca, adunandu-se ei la riulu Tir'a, carele se


descarca in marea ngra sI gatindu-si siese mii de cowww.digibuc.ro

26

rabie, in cari bagundu trei sute si duedieci de mii de


6meni : navigandu pre marea ngra, au ispititu se
cetatea Tomiloru; de unde fura batuti. De acolo mergundu inainte ajtinsera la Marcianopolu, care este cetate a' Messiei si ned aceea potendu s o i, avendu
ventu bunu, navigara mai incolo. Si asi la capu 43.,
45., t6ta nenorocit'a loru amblare o descrie, pana ce la
capu 46. spune, ca dandu intre d'insii pusila (ciuma,) o
parte perira in Trcra, o parte in Macedbni'a. r' cti
au remasu vii, seau fura primiti intre ostasii Romani,
Beau dobandindu pamentu de aratu, cu totulu se dOdera
la lucrulu campului. 13)
Candu s'a sfrsitu resboiula acelu, ajungundu-lu si

pre Claudiu bl'a mai susu disa mori si elu.")


Nu ara pretiu se intrba : re Dci'a, care o au
scapatu Romnii de a mana sub Gallienu, luat'o-a Clau-

din ra-si de la Goti seau ba ? Paulu Orosiu, carele a


traitu pre tempulu imperatului Onoriu, in cartea 7. capu
22. in Gallienu, ne lash mar turisitu, d Dci'a asi o
perdura in dilele lui G-allienu, CAW neci odata nu o mai
capetara Romnii.15) ra Pomponiu Letu, carele pune
capetu istbriei sale in Justinianu Nasu-citirnu in com-

pendiulu istbriei romne, dice, ch Claudiu a luatu inapoi Dci'a. Ci de vreme ce Trebelliu Pollione, carele
a traitu aprpe de tempurile lui Claudiu, adeca in
thiele imperatului Constantiu, tatalu lui Constantinu
imperatu, si cu ameruntulu a scrisu tte faptele lui
Claudiu, ctu unor'a li se pared, ch e lingusitoriu imperatului Constantiu, nepotului lui Claudiu, precumu in
su-si intru aceea-si istbria a' &ilia ra scrisa se plange,
nemic'a nu scrie despre aceea, ca Claudiu s fi luatu

inapoi de la Goti Dci'a, carea frte mare marire ar


fi fostu lui Claudiu; urrnza ch lui Pomponiu Letu, celui ce cu vro chte-va sute de ani dapa Claudiu fAra de
neci o marturia a scrisu, ch Claudiu a luatu inapoi
Dd'a sub Gallien pierduta, nu se cade
credemu..
www.digibuc.ro

27

lianga acestea Gotii, cumn scrie OrosiP in carte4


7. capu 23. de cincisprediece ani acumu predau liriculu si Macedimi'a, in care tempu Dci'a cu totulu
desbinand'o de chtra imperati'a Romniloru o fecera a'
loru. Deci, cumu spusemu mai susu, stea cea grea
Gotloru er d'incolo de Dtinare; acolo, cumu i veni
seeptrulu a mana, Claudiu se apuch de Goti, pre carii
cumu i invinse si elu mori. 16) Si sthrile impregiuru dara
tte adeverza, ch imperatulu Claudiu, ma.caru ch batutu pre Goti asik amaru, totu-si Dci'a nu o 1u4 inapot

de la d'insii.
. 10.

pub imperatulu Aurelianu.

pupaClaudiu stete imperatu Cvintilu, fratele lut


Claudia; cl a' sieptesprediecea di, cumu scrie Trebefliti
Pollione in Claudiu, capu 12. fix omoritu. In loculu lui
fit alesu imperatu Aurelianu. Acestu prea stralucitu imperatu sI barbatu ostasiu nascutu in Dci'a, si de Eli,
tropiu cu marele Alesandru, si cu Juliu Cesare ase,
menatu, neci asta-di nu e zauitatu la Romani, caHi in
pntecele loru ce se dial colinde, lu numescu L,eru si sI
Oiler' unu Domnu. Acestu, macaru ch frte cu Urfa a
invinsu pre Goti ; totu-si cumu scrie Vopiscu si, Eutropiu,
ale caroru-a cuvinte le vomu ceti mai diosu, vediendu ch

totu Illiriculu si Messi'a e pastiita de barbari, s'a des-t


nadesduitu a se mai pot tien Dci'a langa imperati'a
Romniloru si o lash, pre cumu vruse s o lase si imperatulu Adrianu, ci sfatuitu impotriva de preteni, cumU
yediumu mai susu . 1. o mai tien.

Note la Capu
Aelius Adriaaus .. qui Traiaui gloriae invidens, statim
provincias tres reliquit, quas Traianus addiderat, idest, Assyriam, Mesopotamiam, et Armeniam. Revocavit exercitus, ae
tiuem imperii esse voluit Euphratem. Idem de Dacia facere
conantem, amici deterruerunt : ue multi cives Romani barbaris,
tr_adereatar. Eutropius Lib. 8.

www.digibuc.ro

28

2) Bell= unicum ipse gessit Marcomanicum. Sed qiianturn nulla memoria fuit, adeo ut Punicis conferatur, Eutropius Lib. 8.
Specialiter ipse helium Marcomanicum, sed quantum nulla

unquam memoria fuit, turn virtute, tuin etiam felicitate tramsegit. lui. Capitol. in M. Antonin Philosoph. cap. 17.
3) Be Rum Marcomanicum confecit, quod tum Quadi, Wan-

dali, Sarmatae, Svevi, atque omnis barbaria commovit. Eutro-

Pius Ibid.

Gentes omnes ab Illirici limito usque in Gal liam conspiraverant, ut Marcomanni, Narisci, Hermuuduri, et Quadi, Suevi,

Sarmatae, Latringes, et Buri: hi, aliique, cum Vietovalis Sosibes, Sicobotes, Rhoxolani, Bastarnae, Alani, Peueini, Costobori. Julius Capitolinus Ibid. cap. 22.
4) Aequitatem etiam circa captos hostes custodivit. Infinitos ex gentibus in Romano solo collocavit. Julius Capitolinus Ibid. cap. 24.
5) Accepitque in dedifionem Marcomanuos, plurimis in
Italiam traductis. Ibid. cap. 22.
Eorum nonnulli in militiam recepti sunt ; et aliorsum
missi, sicut et ex captivis ac transfugig, quotquot ad hoc idonei erant ; quidam agros, partim in Dacia, partim in Pannonia,
partim Mysia et Germania., et ipsa iu Italia consecuti sunt.
Dio Cassius Historias Romanae Lib. 71. cap. 11.
9 Aliis etiam gentibus, quae pulsae a superioribus barbaris fugerant, nisi reciperentur, bllum iaferentibus. Julius Capitolinus in AL Antonino Philosopho. cap. 14.
7) Tenent autem Daciam maxime Septemtrionalem
plaga occidentali incipiendo Auarti, et Teurisci, et Cistaboci
(Cistabocos Marcelinus, et Capitolinus in Sarmatia ponunl) et
sub his Praedauensii Rhatacensii, et Caucoesii. Sub quibus
similiter Biephi, et Burruduensii et Cotensii. Et iterum sub
his Alboceusii, et Potulatensii, et Sensii. Sub quibus qui maxime Australes strut Saldeusii, et Ciagisi, et Piephigi. Roleineus Alexandrinus in Geografia. Lib. 3. cap. 8.
8) Deinde ail orieutem profectiouem parans, omisso itinere iu Dacia resedit. Aelius Spartianus, in Antonio Caracalla cap. 5.
Quod Getam occiderat fratrem, et Gothi Getae dicereutur,

quos ille dum ad Orientem transiit, tumultuariis proeliis devicerat. Ibid. cap, 10.
9) Dacia quae a Traiano ultra Danubium fuerat adjuneta,
amissa est; Graecia, Macedonia, Pontus, Asia vastata per Gowww.digibuc.ro

29

thos, Pannonia a Sarmatis, Quadisque populata. Putropius

Lib. 9. in Galtieno.
Traianus Dacos sub rege Decibalo vicit et Daciam trans
Danubium in solo Barbarico provinciam fecit, quae iu circuitu
decies centena millia passuum habuit. Sea sub Gallieno Imperatore amissa est. Sextus Ruffus in Breviario rerum gestarum Populi Romani.
lo) Hic Gothos, Illyricum, Macedoniamque vastantes, ingenti praelio
Qui tameu intra biennium morbo periit.
Butropius Lib. 9.
") Claudius Brocho. Delevimus trecenta viginti millia
Gothorum, duo millia navium mersimus. Tecta sunt flumina
scutis: spathis et lanceolis maia litora operiuntur. Campi ossib us latent tecti: nullum iter purum est : ingens carrago de-.
serta est. Tantum mulierum cepimus, ut binas et ternas victor
sibi miles possit adjungere, Trebellius Pollio in Claudium.
cap. S.

) Pugnatum est enim apud Moesos, et multa proeba

12\

fuerunt apud Marcianopolim; multi naufragio perierunt ; plerique capti reges ; capte diversarum gentium nobiles faemivae ;
impletae barbaris servis senibusquae cultoribus Romanae provinciae. Factus miles barbarus et colonus ex Gotho, nee ulla
fuit regio, quae Gothum servum triumphali quodam servitio
non haberet. Quid boum barbarorum nostri videre majores?
quid ovium? quid equarum, quas fama nobilitat, Celticarum?
Hoc totum ad Claudii gloriam pertinet Puguatum preterea
est apad Byzantios, ipsis, qui superfaerant, Byzantiis fortiter facientibus, puguatum apud Thessalonicenses, quos Claudio absente obsederunt Barbari, pugnatum in diversis regionibus; et
ubique auspiciis Claudianis victi sunt Gothi, prorsus ut iam
tune Constantio Causari nepoti futuro videretur Claudius securam parare rempublicam. Ibid. cap. 9.
13) Hoc tempore quotquot eraut Scythae superstites,
propter expeditiones adbue susceptas clati, adjunctis sibi
Herulis, Peucis et Gothis, colleetique propter Tyram fluvium,
in Poatum semet exonerantem, sexies mille navibus extructis,
et trecentis ac viginti millibus hominum in eas impositis, navigatione per Pontum instituta, Tomis munitis moenibus op-

pido tentato, reiecti amt. Progressi vero, et Marcianopolim


delati, quae Mysiae civitas est, ac ne illa quidem potiti, vento

usi prospero, havigabant ulterius etc. Zosimus Lib. 1. cap. 42.


Quumque rebus iufectis dilapsi fuisent, Hellespontum navigiis
praeteriissent, et ad montem Atho delati, naves ibi suas refecissent ; Casandriam et Thesalonicam obsidebant, machinisque

www.digibuc.ro

30

moenibu admotis, parum aberat, quill eas caperent. Sed quod


Imperatorem adventare cum copiis inaudierant, petitis superioribus locis mediterraneis, ornuem propter Dobermn et Pelagoniam agrum praedis agendig infestabant.... Quaedam Scytharum pars Thessaliam Graeciamque circumvecta, passim ea,
loca populabantur.... Quinquagiuta millia barbarorum occiderunt (Romani) Ibid. cap. 4. Quotquot ex pugna Claudii et Scy,
tharum ad Naissum pugnata, superstites erant barbari, curribus sese munientes, in Macedoniam contendebant.... Progredientibus autem iis Romanormn equestres oceurreire copiae;
eaesisque plurimis reliquos ad Haemum se covertere co6gerunt. Ibid. cap. 45. Quumque pestilens hies cunctos invasissiset, partini in Tharcia, partim Macedonia perierunt. Quot

quot autem incolumes evasere, vel legionibuS Romanis adscripti sunt, Vel terrain collendam nacti, totos agrieulturas
sese dediderunt. Ibid. cap. 46.
14) Finito sane bello Gothico, gravissimus morbus incre-

buit; tune cum etiam Claudius affectus morbo mortales reliquit etc. Trebellius Pollio in Claudium cap. 12.
15) Graecia, Macedonia, Poutus, Asia Gothorum inunda-

tione deletur. Nam Dacia trans Danubium in perpetuum aufertur. Orosius Lib. 7. cap. 22. in Gallienum.
16) Anno ab urbe condita millessimo vicesimo quinto,
Cladius XXVIII. voluntate Senatus sumpsit imperium, statimque Gothos iam per annos quindechn Illiricum Macedoniam-

que vastantes bello adortus, incredibili strage delevit.... Sed


continuo apud Syrmium priusquam biennium in imperio espleret, morbo correptus interiit. Paulus Orosius Lib. 7. cap. 23,

7.7 III

Pentru trcerea Romniloru celoru d'in Dci'a inapoi presto


Dnare in dileie imperatului Aurelianu.
. 1.

Se cetescu scrietorii cei vechi, carii au scrisu pentru trcetea Romaniloru celoru d.'in Dci'a preste Dimare.
D'intre acei-a, ale caroru-a scrisori au ajunsu pana
la

veaculu nostru, trei alihmu c au scrisu in trb'a

trcerei Romaniloru d'in Dci'a preste Thinare, anume :


Flaviu Vopiscu, Sextu Rufu si Eutropiu. Celu
a scfisu in Miele imperatului Constantiu, pre cumu este
www.digibuc.ro

31

a ved d'in cuvintele lui in Aurelianu capu 44. unde


dice: Si este acumu imperatu Constantiu barbatu d'in
sangele acelui-a-si." Era cumu c n'a scrisu sub Constantin

tatalu lui Constantinu celui mare, ci sub Costantiu finlu


acestui-a, destulu e adeveritu, de re ce Vopiscu in Carina
graesce despre Constantiu tatalu lui Constantinu, c de
cela inainte de sine custatu. Cei alalti doi mai tutu pre
tfint tempu au scrisu, de re ce Rufu cartea sa o a inchinata imperatului Valentinianu r' Eutropiu a' sa imperatuitti Valentu, carli de o data au imperatitu, numai cata
Valentinianu a moritu cu patru ani inainte de Valentu,
dupa cumu scrie Paulu Diaconu la cartea 11. in Valentu.
La Vopiscu in Aurelianu capu 39. asia cetimu lucrulu acestu-a : Vediendu (Aurelianu) Illiriculu pustiitu
si Messi' a pustiita, provinci'a .Dci'a preste Dnare cea
de Traianu facuta, redicandu de acolo stea si provincialii, o a lasatu desnadesduindu-se ace'a a se pot tien

si pre dusele popra le-a asiediatu in Messi'a si o a


chiamatu Dci'a sa, carea acumu desparte cele due Messie."

Er' Rufu in breviariu asi scrie: Si trecundu-se

de acolo Romanii pr'in Aurelianu, (Mlle Dcie in tienuturile Messiei si ale Dardaniei s'au facutu."2) Pre urma Eutropiu in cartea 9. in Aurelianu dice : Provincra Dci'a,
carea Traianu d'incolo de Dnare o facuse, o lash, pustiitu
fiindu totu Illiriculu sI Messi'a, desnadesduindu-se a se

pot tien aceea, Si pre dusii Romani d'in orasiale si


satele Dciei
Messiei i-a asiediatu si o
a chiamatu Dci'a, carea acumu cele due Messie le desparte si e in drpt'a, cumu curre Thinarea in mare, fiindu
mai nainte in steng'a," 3)
. 2.

ocm'a fara crediementu lucru este toti ROmnii 1x1 dil.ele lui
Aurelianu se fi esitu d'in Daci'a preste Dmare in Messi'a.

Voitorii de reu Romaniloru, d'in cuvintele scrietoriloru cele mai susu (. 1.) cetite, vreu a culege, ck, in
dilele lui Aurelianu toti Romnii au esita d'in Dci'a,
si Romnii cei ce suntu acumu d'in cce de Dnare,
www.digibuc.ro

32

nu d'in Romnii in dlele lui Aurelianu remasi in Thici'a

suntu prasiti, cl d'in cei ce dupa Aurelianu intru alto


veacuri tardiu de preste Thinare au venitu aici in Da,ci'a. Care a' loru d'in pisma nascuta parere a fi resuflata intru .acestu chip' adeverimu.
Imperatulu Adrianu, cumu vediumu mai susu capu
II. . 1. pi.smuindu marirei lui Traianu, pre cumu a lasatu Assiri'a, Mesopotami'a s Armeni'a de sub imperatra Romniloru, scotiendu de acolo ostasii romani ;
asi voi s scta sI d'in Daci'a ostasii Romani s
Dci'a s o lase desbinata de imperat'a Romaniloru.
De la care fapta cu acelu-a boldu l'abatura pretenii,

ca de v las ein Daci'a ta pre acei multi cetatiani


romni, carli suntu in Daci'a, tramisi acolo de Traianu,
i da in manele barbariloru. Acumu intrebu eu : Yrendu
Adrianu a las Daci'a de sub imperat'a Rominilofu ;
vrut'a s scta de acolo s pre tieranii seau provincialii
romni, au dOra numai pre ostasi, pre cumu facuse in cele

mai susu numerate tiere ? ba numai pre ostasi vria elu

a-i scte d'in Dci'a. Pentru ch de ar fi vrutu elu s


scta s pre tieranii romani, nu vre av pretenii liii
causa a-lu spari, s nu lase Dci'a, c cu fapt'a aceea

pre cei multi cetatiani romni, ce suntu acolo, elu i


lasa in manele barbariloru, ch-ci de-i vre scOte elu sI
pre tieranii Romani impreuna cu ostasii d'in Dtici'a;
atunci nu incapeau acei multi cetatiani romani in manele barbariloru.
Dara pismuindu Adrianu marirei lui Traianu, carele
a fostu facutu Dada provIncia, adeca : tira romna, si
pentru c s micsioreze marirea lui Traianu, voia elu
s lase Dci'a de sub imperad'a Romniloru, ca adeca
s nu remhia intru pomenire, cumu cA Dada pr'in vrtutea lui Traianu se fece tiera romna, vrendu, disei,

a face aceea d'in pisma, au nu poted elu s faca destulu si patimei sale, carea lu cocea d'in lontru pentru
ludele lui Traianu, si s urmeze s sfatului preteniloru
sei, carii se rogan, c s nu lase pre atati cetatiani rowww.digibuc.ro

38

mni in manele barbariloru celoru ce stau s apuce Dd-

tra ? Ba prea lesne pote s le implinsca amendw


acestea, dca lasandu Dci'a, nu numai pre ostasi, ci s
pre tieranii romni i-ar fi scosu de acolo. Pentru ce
dara asi tare s'a spariatu pr'in sfatulu preteniloru, catu,
de ciltu s lase Dci'a de sub imperatra Romniloru, mai
vol pismataretiulu cu ccerea animei sale a sufer marirea
lui Traianu. Adeveratu a trebuitu s fia re-ce causa

grea frte, care l'impedec pre Adrianu de a face destulu de odata s pismei ce o ave asupra marirei lui
Traianu, si a nu las neci multimea cetatianiloru romni in manele barbariloru.
Caus'a acst'a, adeca ch-ci se oprl Adrianu de a
les Dci'a de sub imperatra Rotnniloru, nu pot fi
alt'a, fAra ch tocm'a ea nepotintia er a face s sa
att'a multime de tierani romni din Dci'a, unde erau
inradecinati cu locasiulu si s-i asiedie aliurea. De unde
de ar fi lasatu Adrianu Dci'a sI cu aceea ar fi scosu
de acolo ostasii, in adinsu numai pentru pism'a ce avek
asupr'a laudeloru lui Traianu, ar fi lasatu pre tieranii
seau provincialii romni in gur'a barbariloru : cu carea
vecinica urga si vre agonis sie inaintea a' Vita lumea romna. Nu e mirare dara, ch asi lesne se lash.
Adrianu a se abate cu sfatulu preteniloru de a desbin
Dci'a de la irnperatra Romniloru.
Deci, dca in dlele lui Adrianu, nu multu tempu
dupa ce descalecase Romnii in Dcra, cu nepotintia ft
a-i misic pre Romani, macaru ch barbarii le stau in
spate, d'in locasiurilv intru cari erau intemeiati in Dcra,
a-i suite de acolo st a-i asiedi airea ; cu ctu mai cu

nepotintia era pre Rominii casasi a-i scte d'in Dci'a


si a-i asiedi airea in dilele lui Aurelianu? Intru att'a

amaru de tempu chtu curse de la anulu Domnului


105, carele e anulu descalearii Romniloru in Dci'a,
pana chtra anulu 274., in carele (lieu eh se intemplh
trcerea Romniloru d'in Dci'a preste Thinare, si asiediarea loru in Messi'a, chtu s'art fostu immulatu Rowww.digibuc.ro

34

iinii tierani d'intru acea nemarginita multme, carea ftt

tramisa de Traianu in Dci'a! Ba inca si cu afte colonie miue s'au fostu mai adausu cele vechi, cumu insemnramu mai susu capu II. . 7. Singura acsea dovda, fhra de cele ce mai diosu voiu aduce, destulu de
limpede arta, eh nu toti Romnii au trecutu d'in

preste Thinare, c s se asiedie in medi-loculu


Messiei.

Partea cea mai mare a' Rornnlidru n/a esitt d'in Dci1a
preste Donare.

Mai la due sute de ani trecuse de candu


pr'in imperatulu Traianu tramisi, erau asiediati in Dci'a, tiera desfetata, sI tieneau grasele loru mose. De
unde cei de pre tempulu imperatului Aureliana in Dci'a mosieni Romani de obsce toti, afara de coloniele
cele mai Mile, erau nascuti si crescuti in Dci'a ; ba
s parintii loru, ba s mosii loru acolo vediuse fintaiu
lumin'a lumei acestei-a. Deci a' Romnilora acestoru-a,
macaru a stramosii loru cei d'anthiu venise d'in Itali'a,
patri'a le er Ddcra. SI. cine e atat'a nesirntitoriu, carele s nu scia, eh toturorn enneniloru athea le este
dulce si vruta patri'a, intru carea sunta nascuti si crescuti ; sI wide sale parintiloru s1 ale mosiloru loru celoru reposati se odichnescu, chtu tocm'a de ar fi s slaba,

tir'a sI cu multe necasuri ar av a se lupt inteins'a,


pucini se afla, carii s se piece a-si las patri'a, de
cumu-va nu cu grea porunca si neaperata sla i scotu
d'intr'ins'a. Boldu firescu este acestp,-a, carele descpta

pre rneni a-si iubi patri'a loru, si bucurosi a reman


porunca si sila
de la imperatulu Aurelianu s fi fostu, c Romnii toti,
Beau cea mai mare parte s sa d'in Dci'a, si s trca
intr'ins'a pre cumu s Ovidiu canta. 4)

preste Thinare in Messi'a, pre cumu s acea, ch veo- ginte

barbara pre acei-a-si in adinsu s-i fi inbuldtu s1 s-i


fi stremtoratu a past afara d'in patri'a lora, neci inteunu
istbricu nu se cetcsce. Ci neci nu pote s (16 Aurewww.digibuc.ro

35

Hann o porunca c acea, de vreme ce tocm'a cut nepo-

tintia er atat'a multime se trca d'in Dci'a preste


Thinare, si se se asiedie in midi-loculu Messiei. Atat'a
e adeveritu lucrulu acestu-a, cA.tu neci intre protvnici,
carii pismuiescu Romani loru stralucirea vitiei st vechimea necurmatei moscenirei loru in Dci'a, neci unula
nu se afla,, carele se cuteze a dice, ch seau porunca
de la Aurelianu, seau stremtre de la veo limba barbara s f fostu, c toti Romnii, seau partea cea mai
mare a' loru se sa d'in Dci'a.
Langa aceste, pre cumu vediumu mai snsu calm II.
. 1 O. Dci'a o scapase de amana Romanii, inca in dilele lui Gallienu, de totu ; si acumu de vre-o cti-va
ani o tieneau Gotii cd a' loru. Au asi lesne dara socotesci trcerea Romniloru mosieni din Dci'a preste Thinare, cittu dupa porunc'a lui Aurelianu in data toti, seau
inclete partea cea mai mare se fi esitu de acolo ? Au
asi lesne i-ar f suferitu Gotii, dupa voi'a lui Aurelianu, s sa d'in tir'a ce o stapaniau ei? Dreptu Vopiscu in Aurelianu capu 22. scrie, ch imperatulu Aurelianu odata a batutu pre Goti si d'in cce de Thinare,
omorindu pre povatiuitoriulu Gotiloru anumitu Cannab'a
cu cinci mii de 6meni impreuna. 5) Cl cu ucderea .aces
toru pucini Goti, au se poted face cale la att'a multime

de Romani mosieni, cti erau preste t6ta Daci'a? au


nu ar f statu in contr'a Gotii, c se nu sa Romanii
agonisitorii locuriloru sI msturii, carii togm'a le erau
de lipsa, d'in tira ? Nu e indoila, ch de le-ar fi facutu
Aurelianu Romniloru de o parte cale, c se sa d'in
Daci'a, i-aru ff impedecatu Gotii de cele alalta phrti:
ctu esirea toturoru Rominiloru d'in Dci'a nu s'ar f
potutu amplin fra in mai multi ani. CI Aurelianu,
omorindu cele cinci mii de Goti cu povatiuitoriulu Can-.

nab'a, necairi nu se citesce se f remasu in Dci'a a


scte pre Romni, fAra dupa fapt'a aceea se duse
Bizantu iii Bitini'a. Ba de ar 11 statu Aurelianu pre
rendu la t6te locurile Dciei, catu e de mare si larga,
3*

www.digibuc.ro

36

cu ostasi de ajunsu, c s faca cale Romniloru a esi:


mai credu eu, ch Gotii, semtiendu cA nu potu s st
in contea faptei acestei-a a' lui Aurelianu, inainte de
a ajunge elu Cli ostasii la locurile acele, pre toti nearmatil mosieni romni 1-aru fi omoritu pana inteunulu,

de cAtu s-i lase s sa (fin tira dupa voi'a lui Aurelianu. Tte stArile impregiuru dara vedescir, at in dilele lui Aureliand partea cea mai mare a' Romniloru
n'a esitu d'in Dci'a preste Dnare, cl a remasu acolo.
4.

Se respuille lui Enge1.

Cristianu Engel, carui-a nu-i place, c Romanii, cei


ce suntu asta-di aici in Dci'a cea vechia, s fia prasila

d'in Romni c acei-a, cull pre tempulu lui Aurelianu


s fi remasu aici in Dcra, in apendicele sen celu despre inceputulu Valachiloru, adeca alu Romaniloru, la comentatiunea cea despre espeditiunile lui Traianu la Dilnare adaugata . 2. dice, c nu e de a se crede, c

veunii d'intre Romni, in chide lui Aurelianu, intre


atAtea necasuri ce le venira de la Sarmati si de la
Goti, s fi vrutu a remand in Dci'a.
CI, pre cumu mai susu . 3. aieptai, nu lesne se
plca menii a-si las patri'a loru, tocm'a de au si
eu nescarl necasuri a se lupt inteins'a. Apoi, de nu ar
II fostu acelea-si necasuri in dilele acelea si in Messra,
unde dicu contrarii, cA toti Romnii s'au stramutatu
d'in Dci'a : pte ch ce-va asemenare de adeveru ar
av cuventarea lui Engel. CI in tempurile acele, cumu
cA acei-a-si barbari in tocmai zahaiau si pre cei d'in
Messi'a mosieni, ha fAra asemenare mai mari greutAti

faceau barbarii tieraniloru in Messi'a de cAtu in Dera, neci insu-si Engel nu pte neg. CA de cumu
valira, curundu dupa a' du'a suta de la Domnulu Chris.,
Gotii intru imp eratra Romniloru, aceia-si innodandu-se
cu Sarmatii si ca alte ginti barbare, nu incetara si
Messra a o necasi ca incursale loru si cu predarea.
www.digibuc.ro

37

13a Illiriculu si Messi'a cu totulu o pustiise barbarii,


si acst'a fit caus'a, ch-ci Aurelianu se desnadesduf a
mai pot tien Dci'a imperatiei Romniloru imbinata.
r' in Dci'a necairi nu cedilla asmene necasuri si
asmene pustietate s ff facutu in dilele acele barbarii.
De unde in dilele lui Aurelianu de aru f trecutu Romina tierani d'in Dci'a in Messi'a, vre trece de la
necasuri mari la nevoi tocm'a nesuferite si desnadesduite. Necasurile dara, cari aveau Romnii in Dcia
de chtra G-oti O. de chtra Sarmati, neci cumu nu-i poteau invit s sa d'in Dci'a, cl mai vrtosu strile
impregiuru ale Messiei i contenin, cd s nu merga in
Messi'a.
- 5.

Se vedeace mai incolo, cumu ca partea cea mai mare a' Ro


mAniloru n'a esitu. d'in Daci'a preate DUnare.

Langa aceste, de vei lu a minte la stdrile Dciei


cele dupa mrtea lui Traianu, care le numerramu mai
susu capu II., lesne vei ved, cumu Romnii cei d'in
Ddcra pr'in incursale cele dese ale veciniloru barbari
atAt'a erau acurnu dedati cu barbarii a-i ved in Dci'a,.
si a-i suferf.; mai v6rtosu cd d'in dilele lui Gallienu ca
totulu scapase iruperatulu Romniloru Dci'a de amana

ciltu in dilele lui Aurelianu tocmai mai -agora le erd


Romniloru acestoru-a a-i primi pre barbari in patrra
torn Dci'a, unde d'in mosiele loru cele in tau anulu
roditrie pururea aveau cu ce le st inainte si a-i satur,
de citita ratacindu pr'in alte tiere, s fia intempinati de
acei-a-si barbari.
Si cu atat'a mai usioru in dilele lui Aurelianu le
er Romnilorn celora d'in Dci'a a suferi incursale si

necasurile de chtra barbari in Dci'a, c intre acele


eran nascuti, crescuti, multi si imbetraniti: si greutdtile, spre care mitt'. Cumuli d'in pruncia deprinsi, totu
deaun'a mai ea lesnire se 'Arta.
Ba este a crede, socotindu firea lucruriloru, cumu
c barbarii acei-a fieudu vecini Dciei, man crutiare
www.digibuc.ro

chtra tiar'a acst'a ; pentru ch totu deataa candu se


intornau de la tierele cele mai departate, uncle erau
deprinsi adese ori a navalf, ad 6, in vecinetate aveau
odichna de ostenl'a loru fara de mare frica ; si candu
se intempl de fugiau de pre airea batuti si alungati,
aci aveiu repausu sI hrana c a casa.
D'in cele dese ale barbariloru ambIhri in sum si
in diosu pr'in Daci'a, nu am indoila, ch pre multi d'in
barbarii acei-a i cunosceau Romnii, pre curuu si ei Romani, si se chiamiu pre nume unii pre altii. Au nu si
talliarii, pre acei,a, la carii de matte ori au a se abate in
drumurile loru, de suntu primiti cu aretare de dragoste
si cu mancare; i crutia sI suntu bucurosi s nu fuga d'inaintea loru ; ba i incredintiza, ch neci o paguba nu vorn
av de chtra d'insii, s de se afia vr'unuN d'in ct'a loru
mai selbaticu, carele s voisca a face ce-va reu, neci
cumu nu-lu suferu cei alalti taihari a face mu.
Direptu aceea, macaru cA si Romnii cei d'in

ei'a erau barbariloru uriti pentru ch suntu Romani,


pre cumu sI asta-di barbariloru le este uritu numele de
Romanu, totu-si pentru folosurile hum, cari de multe ori
le primiau de la acesti Romani, c de la cei ce nu eran
deprinsi c barbarii a face incursa pr'intealte tiere si
a pred, el a lucr pamenturile in toti anii si a padi
mestesiugurile, aveau plecare spre ei. Au nu se pate si
acumu afla tiera, carea se cuprinda mai multe ginti

desclinite in senulu seu si a ginte d'intre aceste s fia

la tte cele alalte ginti urita, el pentru e tate cele


alalte ginti au de la acst'a nu pucinu folosn, pentru
nceea bucurosu o sufera, ba inca de aru vre unii casasi
de ai gintei acestei,a s fuga d'intru acea tira, i oprescu.
Urmza dara, cA partea cea mai mare a' Romnilora

d'in Dci'a na esitu d'in Dici'a in dilele

lui Aurelianu, c s6 trca preste Drinare in Messfa, cl


remasu in Dci'a. Neci n'au remasu numai pein munti,

el s in lontru in tira, la siesuri a ff rernasu nesnuintiti intru mosiele loru, aceea ne face a crecle, e trite
www.digibuc.ro

39

gintile acele, cari pre rendu si-au supusu sie Dci'a, si


au locuitu catu-va tempu acolo, erau rneni de acei-a,
cull traiau cu prede ce le faceau pr'in tierele imperatei Romniloru, r' nu cu lucrarea pamentului. De unde
prea de folosu er barbariloru aceloru-a, c Romnii si
la siesuri s remana nesmintiti ; cull agonsindu-si mosiele loru s ajute mai vrtosu familiele barbariloru,
pana ce insu-si barbarii se cuprindeau cu incursa s cu
predarea pr'in tierile imperatiei Rominiloru supuse. Asi
au custatu Romnii in Dci'a cu. Gotii : asi cu Hunii,

carii alungara pre Goti d'in Dci'a ; asi cu altii, cari


toti esra d'in Dci'a, s se pustiira ; r' Romnii remasera statornici acolo, traindu cu drpf a ostenla a' maneloru born.

Inse intru att'a neamu mare, pre cumu er alu


Romniloru, in tOta Dici'a, credu eu, ca nu pucini se
aflau sii intre Romni, mai vrtosu dupa ce Dci'a in
di lele lui Aurelianu fii lasata cu totulu desbinata de
catra imperat'a Romniloru, carii s se fi impreunatu
pentru castigu seau cu barbarii carii treceau pr'in Dci'a, c s faca incursa pr'in tierile imperatei Romniloru, seau cu cei ce remaneau in Dci'a, pana la unu
tempu, s de ad se rapediau intr'alte tiere a predk.
Ba, nu me indoiescu, c, vediendu barbarii pre Romnii
cei d'in Dci'a, cA, suntu meni venosi sI animosi, cu

atat'a mai vrtosu, ch, acumu nu erau supusi imperat ei Romniloru, i-au rogatu, c se stO cu d'insii, si
impreuna s mOrga asupr'a tiereloru celora de sub imperat'a Romniloru. Si acst'a : c multi d'intre Ro-

mini au impreunatu armele loru cu ale barbariloru


celoru ce tieneau Dci'a, p6te a fostu un'a d'in eausele cele capetenie, ca-ci Romeinii intre attea stractirhri de ginti barbare pr'in Dci'a ei au remasu statornici, si au potutu cust totu neamulu loru in Ddci'a.
De aceea-si scrietoriulu acelu-a ungurescu la Thuroczi intru antai'a parte a' cronicei Unguriloru capu 17.,
inacaru ch, pre Romani i chiama di numele celu de pre
www.digibuc.ro

40

tempurile sale obicinuitu, Valachi; si macara eh d'in


urgra cea mare asupr'a Romniloru carea prea desvalitu o arta intru aceea-si erbnica, mai vrtosu in partea a' dtiu'a capu 97, i poreclesce pre Romani pastori ;
totu-si, ori d'in ce scrisoni vechi a scosu elu aceea, spune
adeverulu, cumu-ch fugindu alti locuitori de grz'a Hu-

niloru in dlele lui Atil'a, craiului Huniloru, Romanii


d'in buna voi'a loru sttera pre lour. 6)
Disei mai susu, eh Romnii cei d'in Dci'a nu
numai pre la munti, cl A' pre siesuri au remasu statornici in locasiurile si in mosiele loru ; pentru a gintile barbare, cari nevaliau in Dci'a mai vrtosu avendu
sburdare sI dtina a face prcla printr'alte tiere, de
chtu a lucr pamentulu : nu aveau causa de a zaha
Pre Romanii cei de pre la siesuri, de re ce s loru
bine le prindeau Romanii acei-a, pre cumu spusei mai
susu. Inse pre cumu Romanii cei de la siesuri erau supusi nevalitrieloru ginti barbare, asi nu me indoiescu,

eh cei de pre la munti nu nurnai intr'unu locu aveau


prncipii seau capetniele loru eu imperata, care nu
atrn de la barbarele ginti. Pentru ch la acei-a neci
nu poteau resbate barbarii, neci de lkurile acele nu
aveau lipsa c s6 le supuna ste, de re ce ei s pre la sie-

suri pucine lkuri ampleau cu familiele loru. Ba


su-si Romnii acesti de pre la munti, vediendu ch barbarii nu zahaiescu pre fratii lorrt cei de la siesuri, voiau
a tien pace cu aceia-si barbari ; ba credu eu, c si cu
armele loru le dau barbariloru ajuttoriu candu i poftiau.
Dintr'unu feliu de imperata c acsea de munti,
au fostu Romanii acei-a, despre carii scrie notariulu cra-

iului Bera la capu 44. eh dedera ajutoriu lui Gladu in


Banatu asupea Unguriloru. Asmenea imperati'a f a'
stramosiului lui Menumorutu Win Bihoru, carni-a siesmile cele de chtra Tis'a le luase Atil'a craiulu Hunulora, cum se scrie la notariulu lui Bel'a capu 20.
Ba s alu imperatei acelei-a, alu carei-a sceptru lu tien
Gela atunci, candu intr Tuhutumu cu ostasii unguresci
www.digibuc.ro

41

in Ardealu, asemene RI inceputulu. Ci la capetulu sutei a'


opt'a, candu Avarii fura at totulu stinsi de armele lui Ca-.
rolu celui mare, cu tarfa se latira pre la siesuri pr'in Ardealu.Despre aceste se v mai intorn vorb'a si. mai incolo.
. 6.
Se socotesce cred.iementulu lui Flaviu Vopiscu in trlo'a trcerei Rornniloru d'in Dacia preste Diinare.

D'intre scrietorii cei vechi, carii marturisescu pentru


trcerea Romniloru d'in Dci'a preste Thinare in dilele

lui Aurelianu, si cu curi si batu capalu protfvnicii Romaniloru, c s indApere, adeca se rdime parerea loru,
cumu cA. Romanii toti in dilele lui Aurelianu au esitu
d'in Dci'a, celu d'intAiu este FlaviuVopiscu, carele in dilele imperatului Constantiu scri isteri'a cea despre
Aurelianu, pre cuma d'in insu-si Vopiscu in Aurelianu capu.

44. se vede.7) Cuvintele lui cele in trb'a trcerei Romnilora d'in Dci'a le-amu cetitu mai susu . 1.

Celu ce v cetf cu luare aminte capulu 1., unde


Vopiscu spune cu ce prilegia, si de cine indemnatu s'a
apucatu elu a scrie despre Aurelianu, nici cumu nu se
pte indoi, cumu eh Vopiscu intru istorisirea vietiei lui
Aurelianu a trebuitu s fia nu pucinu cumu se dice interesata, seau partinitoriu. Celu ce cu mare suspinu l'a
indemnatu pre Vopiscu c se scria ludele lui Aurelianu, fit Iuniu Tiberianu prefectulu orasiului Romei,
barbatu prea stralacitu, rudenia de sange lui Aarelianu ;

si atunci lu indemn pre Vopiscu, c s scria

viti'a lui Aurelianu, can du frte mare cinste facundu-i lu


duce cu radvnulu seu celu prea stralucitu de la prasnicu,
s se tangui cAtra Vopiscu cu amaratiune, cA, unu imperatu asi harnicu cumu M. Aurelianu v se remana necunoscutu tempuriloru venitrie pentru lips'a scrietorilora.8)
Pre cumu nu me indoiescu, eh Iuniu Tiberianu pen-

tru aceea omeni pre Vopiscu sf aret dragoste chtra


elu, pentru c s scria cu cinste si cu lauda despre
Aurelianu ; asi Vopiscu multu er indestulatu cu ome-

aa ce i face Iuniu Tiberianu, si 6 cu fala povestesce


www.digibuc.ro

42

tninu Iuniu Tiberianu lu carutih cu radvnulu seu cela


de judetiu, st cu chta dragoste gral cu elu si-lu pofti c
s scria despre Aurelianu.
Ba inca pomenindu Vopiscu cumu se vede la capu

2. ch neci unu scrietoriu de istria nu este, carele s


nu fi mintitu ce-va; mai vrtosu l'indemnh Iuniu Tiberianu, c s scria despre Aurelianu cumu i place,
fAra frica, s dIca ce v vr: ch mintindu, straluciti
barbati v av soci in mintiuna, cumu suntu: Liviu, SaCorneliu, Tacitu, Trogu, cuff si ei au mintitu. 9)
Cari cuvinte ale lui Iuniu Tiberianu chtra Vopiscu (Use,
ce insemnza alt'a, fhra eh de nu voru si fi pre adeveru rezimate cele ce v scrie, inca s le scria, numai
86 fia spre laud'a lui Aurelianu ; d'in care lauda era

s curga ria s spre marirea lui Iuniu Tiberianu si a'


tta famili' a lui Aurelianu, carea er la Rom'a, cumu
spune acolo-si capu 42. Vopiscu. 10)

CAti suntu sI acumu, pre carii de-i v chiami re


earele omu mare adese ori la prandiu sI i v omeni, scriu
minuni de viti'a acelui-a, pucinu griginclu-se, re adeverate suntu seau ba! Ci acesti-a suntu mai de suferitu:

macaru ch neci o faciarla nu e scutita de pacatu, si cu


scrisorile loru se insila mintea cetitoriloru, carii in locu

de adeveru primescu mintiun'a. Dara suntu unii cari


maniandu-se pre unulu seau pre altulu dintru o ginte, nu

se sfiescu a lu urgia, si a defaimi tta gintea chtu e


de mare. Cunoscut'amu unulu, carele mergundu in tir'a
romansca cu nadesde, eh toti Romanii acolo i se voru
inchin c unui nu sciu ce ; ci nesciendu elu limb'a romansca nu put dobandi neci o deregatoria. De unde
esindu maniosa, n'a sciutu cu ce s strice mai tare Romaniloru si s-i micsioreze, fhra strni mintiuna neaudita

pana ad sI o dede la stampa : cumu ch Romanii cei


d'in Dci'a lui Traianu nu suntu prasila de Romani c
acei-a, carii in (Mete lui Aurelianu s fi remasu in Dera ; ci chtra midi-loculu

treisprediecelea suta de la Chr.,

de preste Thinare venira aici. Cunoscut'amu ra-si alwww.digibuc.ro

43

tulu, carele pentru eh unu Romariu in mare deregato1' i4

pusu n'a partinitu e se incapa fratele acelui-a la


deregatora, nu se indoi nu numai elu intMu-a imbraciosid stremb'a parere a' celui ce scrisese, c Romanii chtra
midi-loculu a' treisprediecea suta au venitu de preste
Dnare in Dcra, cl si in altele multe si cu pn'a si
cu plea a vom veninulu urglei sale asupea toturoru

Romaniloru pana la mrtea sa. Unii c acesti-a fiere selbatece si urgl'a neamului omenescu suntn.
Vopiscu d'in nUmerulu aceloru-a, se vede a fi fostu,

carii lipsiti de avere suntu biosi spre a laud pre altii


pentru castigu. Si a f fostu elu omu de diosu la Rom'a
si nevediutu, nu numai de acolo se arta, ch cu covrsita bucuria si plinu de indestulare spune cumu l'a carutiatu prefectulu orasiului Iuniu Tiberianu cu radvrinulu celu de judetiu si cu dragoste a graitu err eln, el
si de acolo ch elu n'a avutu nasu se intre in bibliotec'a 11pra c s cetsca chrtile lintee, ci cumu insu-si mar-

turisesce la capu 1. luniu Tiberianu i fagadul, ch elu


v face, c se i se arete disele
d'in bibliotee'a
Ulpi'a. Ba si anume cd a fostu ornu lingusitoriu lu ye,
desce aceea, ch o prorocla mai inainte in dilele lui Aurelianu facuta nu se indoiesce in partea Imperatului
Constantiu, earele in tempulu lui imperati cu lingusire
a o thlcu, adeca curnu eh viti'a acestui-a lungu tempu
vd imperati, pre cumu d'in cuvintele lui, care mai stisU
le scrisemu, se acleverza. Unu omu c acestu-a de a.
fostu mai drnicu infra laudele lui Aurelianu de cumu
sufere adeverulu : pentru c, s partinsca marirei patronului seu Tiberianu, si
tta famili'a lui Aureliaun,

nu e mirare : fiendu acst'a o nepotintia, de carea


nirea multi au fostu cuprinsi si suutu pana adi.
De aced este, a Vopiscu cele ce suntu spre laud'a
lui Aurelianu, de sr-tutu si mici lucrun, are dtina eu co-,
vrsire a le adeveri seau d'in scrietori, seau err alte docu-%

menturi, r' cele ce s vedu a f spre ce-va defaimare,


eaA le puvestesce err udoila, seau de le si spurte, fieudil

www.digibuc.ro

44

toturorti ctinoseute curundu le acopere, dandu titula de


prea bunu imperatu lui Aurelianu.
InsemnAmu si aceea, eh Vopiscu arta la capu 1.,
eA, elu cele ce v scrie despre Aurelianu, vrea s le
scria d'in .cArtile grecesci, si d'intru alte incuvintiate doeumenturi. I3a si aceea inseranhmu, tA Gerardu Thane
Vossiu, in cartea 2. despre istoricii latini d'in insu-si
Vopiscu vedesce, cA, de ar fi ajunsu acestu s scria vitra
lui Apoloniu Tianeu, carea o fagaduise, curnplite mintiuni
ar' ff. mintitu.11) De unde desvalitu se vede, cA, Vopiscu a

fostu omu c acelu-a, carui-a nu-i er grtia a mind.


D'intru aceste d'in tte urmza, cA in cele ce graiesce Vopiscu spre laud'a lui Aurelianu fh,ra de a le
adever seau d'in vr'unu scrietoriu vrednicu de credintia,
seau d'in chrtile lintee cele d'in bibliotec'a
anume,

seau d'in scriniale prefecturei orasiului si de airea, nu


fAra grigia se cade s-i credemu lui.
De acestu feliu este acea ce scrie eln despre trcerea Romniloru d'in Ditra preste DAnare in dilele
lui Aurelianu la capu 39 nude dice, eh Aurelianu pre
ostasi si pre provinciali seau tierani i-a redicata d'in
Dci'a si i-a asiediatu in Messi'a: dandu tienutului acelui nume de Dci'a sa ; dupa carea fapta se chiama tienutulu acelu-a Dci'a lui Aurelianu, si Dci'a cea d'in
midi-locu, si Dci'a cea nema. Acsea neci cu unit scrie-

toriu, neci cu unu documentu nu o indupera. Pentru


aceea, de nu vomu crede, ch impreuna cu ostasii a scosu

Aurelianu si pre tierani pre toti d'in Dci'a, cu atAt'a


mai pucinu ne pte cine-va judec a fi Ameni nesocotiti, cA acst'a spre cea mai mare aperare a' laudei si
a' marirei lui Aurelianu o scHse Vopiscu.
CA, pre curnu insemniramu mai susu capu II. . 1.,
si mai susu . 2., Adrianu de cAtu s scta ostasii d'in Dera, si s lase pre tieranii romni in gur'a barbariloru, prevediendu dupa dogn'a prieteniloru, ch vecinica innegrita
pomenire va s-i reinana pentru fapt'a acest'a ; mai bucurosu f s i-se cca cele d'in laintru ale lui de pism'a, ce
www.digibuc.ro

45

ave asupr'a lui Traianu, de cititu s scta ostasii d'in


Dci'a, si s lase pre tieranii romani acolo, de unde
fiendu ei intemeiati, nu er acumu cu potintia s-i scta.

Aceea, de la care l'au abatutu pre Adrianu prietenii, o face Aurelianu. CA Dci'a o lasa de sub impetra Romniloru, si scotiendu ostasii, partea cea mai
mare a' tieraniloru, pre cumu aretaramu mai susu . 2. 3.

5., remase acolo sub barbari. Acsta fapta fOrte intunech maririle lui Aurelianu. Deci Vopiscu, indemnatu
de Iuniu Tiberianu rudnra lui Aurelianu a scria, c
s nu remana acea ngra pomenire, cumu c4 Aurelianu
desbinandu Dci'a de catra imperatra Romani loru, a
lasatu atat'a multime de cetatiani romni in unghiele
barbariloru, d'in carea nu pucina micsiorare urm si
asupr'a lui Iuniu Tiberianu, si asupea a' tta viti'a lui
Aurelianu, scrie ara neci o marturia seau documentu
eh fiendu Illiriculu pustiitu si Messi'a prepedita

neci o nadesde nu era de a se mai pot tien Daci'a


sub imperati'a Romniloru. Acst'a o scrie, pentru c
nimene s nu judece pre Aurelianu, cumu ca a fostu
omu slabu st fara indestulata causa a parasitu Dad' a.
A du'a, carea er mai de lipsa spre aperarea marirei
lui Aurelianu, scrie ca Aurelianu n'a facutu cumu vruse

Adrianu s faca, acleca s scta ostasii si s lase pre

nearmatii tierani romni acolo cl candu a scosu pre


ostasi, impreuna noise si pre tieranii romni, apoi parasi Dci'a in poterea barbariloru.
Inse, macaru ca acst'a despre scterea tieraniloru
romni d'in Dci'a numai spre laud'a lui Aurelianu ara
de neci o dovda o scrie Vopiscu, totu-si aceea nu dice
eh pre toti Romanii tierani i-a scosu Aurelianu d'in
Aceea si noi o credemu, ca nu pucini si d'intre

tierani au esitu cu ostasii d'in Dci'a ; ci partea cea


mai mare a remasu acolo. De unde cuvintele lui Vopiscu cele mai susu, in tra'a trcerei Romniloru d'in
Daci'a preste Thinare, cetite, neci cumu nu infrangu
adeverirea nstra despre aceea : ca nu toll Romnii au
www.digibuc.ro

esittt in dilele lui Aurelianu d'in Dricfa, el partea cea


mai mare a remasu acolo.
Ba, de voinu cet cuvintele acele ale lui Vopiscu
nu cumu suntu in isvdele, cari le-am vediutu eu, el cumu

le cete Laurentiu Topeltenu, carele in dilele prncipelui Ardealului Apafi a scrisu cartea sa, ce se nnmeste : Origines et occasus Transylvanortim; inca vrtosii intarescu dis'a nstra. CA in nurnit'a carte capu 6.
asid se citescu cuvintele acele ale lui Vopiscu, cumu eh

Aurelianu vediendu Illiriculn pustiitu si Messi'a prepedita, provnci'a d'in colo de Dnare Dci'a, carea o facuse Traianu, redicandu de acolo stea, o lash tieraniban, desnadesduindu-se a se mai pot aceea tien st

pre popra pre care le-a dusu de acolo le asiadi in


Messra. 12) Osebirea intru cuvintele aceste ale lui Vopiscu de cumu le cete Topeltinu si de cumu le cetimu

in isvdele, cari le avemu acumu, nu e alt'a fhra particic'a t (si) earea o au isvclele aceste; si isvodulu
carele l'a cetitu Topeltinu nu o aVe. Acea particica,
carea nu sciu d'in gresila au d'in reutate f vrita,
schimba totu intielesulu si face cd Vopiscu s se para
a dice, cd nu numai pre ostasi, ci O. pre tierani i-a
scolatu Aurelianu d'in Bci'a. r' chipulu dicerii neci
cumu nu poftesee s se adauga acea particica ; ba cu
multu mai fireseu luau este O. mai netedu s se cethsca cuvintele acele ale lui Vopiscu fitra dis'a partiCarea de o vei laped, pre cumu lapedatu er
in isvodulu care l'a cetitu Topeltinu ; urrnza, ch Aurelianu numai ostasii i-a redicatu d'in Dci'a, e nu si
pre tierani. FAra tieranii, mill au vrutu d'in buna vora
loru,_si au avutu regazu, au esitu cu ostasii. Si unde
dice -tbpiscu, c poprale, cari le-a dusu Aurelianu d'in
Dci'a le-a asiediatu in Messi'a, nu suntu alte popra
adeca poprale
fdra acele, cari le-a scolatu d'in
despre tierani, c s
cele militaresci, seau ostasii.
fi esitu re carii d'in Dci'a, Vopiscu nemica nu pornenesce. Asid de se vorn cet cuvintele lui Vopiscu, macica.

www.digibuc.ro

47

caru cet neci cfl o marturla nu le raclima Vopiscu, to-,


tu-si firea lucruriloru si impregiurhrile Romniloru d'in
Dci'a celoru de pre tempurile lui Aurelianu arta, cumu
ch adeverulu a graitu Vopiscu.
Singura o siovaila potu ad s-si nelucesca protvnicii nostri, adeca s dIca, ch 'Rite si isvodulu care
l'a cetitu Topeltinu a avutu particic'a et; ci Topeltinu
cu viclesiugu o lapedh, si mind, cetindu cuvintele lui
Vopiscu fhra de dis'a particica. CI loculu uncle, si menii

intre cari a scrisu s a datu la tipariu cartea sa Topeltinu, nu ne lasa a aye acelu propusu de Topeltinu in
lucrulu acestu-a. Topeltinu laudat'a sa carte nu in ,Ardealu, cl in tira c aceea si intre meni c acei-a invetiati in scrisorile cele vechi o a datu la lumina, caror-a
manuscriptele isvde ale lui Vopiscu le eru preacun oscute. De unde de nu vre fi is vcide de acele de ale lui
Vopiscu in care s nu se afle particic'a et; cumu s'au
ivitu cartea lui Topeltinu la lumina, indata Pam fi mint:au invetiatii si l'aru fi rusinatu c pre unu vicleanu.
Tocm'a dara este a crede, eh isVodulu d'in care a scrisu
Topeltinu cuvintele acele ale lui Vopiscu n'a avutu particie'a et. Alt'a ar fi, de ar fi adusu Topeltiriu iainte nescari cuvinte ale veunui decretu de alu crailoru unguresci
necunoscutu intieleptiloru aceloru-a. Cu aceea pote s6 in-

siele pre acei-a, ce nu aveau cunoscintia in lucrurile unguresci ; r' cu isvdele scrietoriloru celoru vechi latinesci neci o insielatiune nu pote s faca.
Ci s dicemu, ch particic'a et intru adeveru e
lui Vopiscu, nu e vrita de mama straina. Totu-si netedu
si firesce se potu intielege cuvintele lui Vopiscu asi,
ctu st partea cea mai mare a' Romuiloru, in dilele
lui Aurelianu, s fI remasu in Dci'a, si vorb'a lui Yopiscu s nu fia desirta de adeveru. Dca a vrutu Aurelianu s lase de totu Dci'a de sub imperati'a Romniloru ; firescu lucru este ch ostasii trebui se-i scta de
acolo.Dicasteriale seau judecatoriele cele mari provinciale

seau tierane, adeca cari nu se tienu de ste, impreuna


www.digibuc.ro

48

eu archivurile, inca e dtina imperatilorn, nu numai


candu parasescu de totu Ore-si care tira, ci si candu
frica s nu intre vresmasiulu intru acea tira, de unde
nu se indoiescu, c dupa pucinu tempu ra-si lu voru
sate, a face renduila de al bunu tempu tte persnele
dicasterialoru cu archivurile si c. a., s sa Ia alta tira,
carea e fara primesdia. Deci candu a scolatu Aurelianu
stea d'in Dci'a, impreuna a demandatu, c tte dicasteriurile cele mai alese cu archivurile, si pote si unele
cete de msturi st C. a., s sa d'in Ddcra. SI ta adeverite cuvintele lui Vopiscu, eh Aurelianu a redicatu
stea si provincialii d'in
apoi o a parasitu,
fhra de a ne sill cuvintele lui Vopiscu, acelu lucru cu
nepotintia a-lu gral, cumu c toti Romnii, seau partea cea mai mare au esitu atunci d'in Dci'a.
Si aceea este a crede, eh in tempurile acele nu
numai ostasii, judecatoriele, ci si altii multi tierani romni au esitu d'in Dci'a preste Dnare, sl fura asiediati de Aurelianu in midi-loculu Messiei. De acestu feliu credu eu c au fostu cei d'in coloniele romne cele
nue. D'intre acesti-a multi nu erau crescuti in Dci'a;

pentru aceea nu poteau s aiba acea placere, carea o


aveau cei vechi Romni chtra Dci'a, c chtra ptri'a
lora neci nu erau dedati cu incursale barbariloru in
Dci'a, cumu erau d'in pruncla Romnii cei vechi: pen-

tru aceea poteau av grtia de Dci'a ; neci nu eru


cumu este a crede, intemeiati cu mosiele c Romnii
cei vechi: pentru aceea neci unu indemnu nu aveau,
esindu ostasii, a reman ei in Dci'a. Deci unii c aces-

ti-a avendu tempu credu eu, ch au esitu toti d'in Dci'a. Ba, pre cei de langa Dnare si Aurelianu, de a
vrutu, a potutu s-i scta de pr'in orasia si de prin sate,
sI s-i trca in Messi'a, pentru eh fiendu elu cu stea
langa Dnare, pote cu ostasii s-i intetisca, neci nu
aveau barbarii cumu s-i impedece a esi, ba 'Rite st ei
bucurosi voru fl vrutu s sa, de vreme, ce este a crede,
CA acesti-a ca multu mai mari greuthti patimeau, de Mu
www.digibuc.ro

49

cei mai d'in laintrulu Daciei: fiendu c barbarli si candu


treceau incolo preste Dunare, s candu se intornau, tau

pre ei se redlinau intju. r' cei d'in cele d'in laintru


ale Dciei, neci plecarea cea firsca chtra patria, neci
incredintiarea cea chtra mosele cele grase nu-i sufere
s se plece a est De unde zadrnica ar f fostu si pen-

tru aceea porunc'a lui Aurelianu, ea togm'a de ar ft


vrutu unii s sa, nu i-ar f lasatu Gotii.
. 7.

Se mai cernu inca cuvintele lui Vopiscu in trelo'a trcerei


Romeniloru d'in
preste Dnnare.

Cele ce amu cuventatu in

6.

pentru trcerea

Romniloru d'in Dci'a preste Dfmare, cu acea supunere


le-amu graitu, ca acsta trcere s'a facutu in (lade
lui .Aurelianu. Inse de vomu socot cu ameruntulu inipregiurhrile Dciei ; mi se pare, ch acea trcere a fostii
inainte de a imperati Aurelianu. Neci Vopiscu n'o dice
elliaru aceea, ch Aurelianu s 11 scolatu stea romna
d'in Daci'a.

Aceea se scia, eh Dci'a cu multu inainte de a


imperat Aurelianu, inca in dilele lui Gallienu fit pierduta,

si.

se stepani de Goti. Urmza dara, c atunci

candu se pierdil. Daci'a, adeca sub Gallienu, fura redi=cati d'in Dci'a si trecuti preste Diinare ostasii romni,

dicasteriale romne si alti tierani romni, curi vrura


sI potura s sa. Pierdut'a sub Gallienu Dcia, urmatoriulu lui Claudiu n'o a capetatu inapoi, cumu amu
vediutu mai susu capu II. . 9. Aurelianu inca, necairi
nu se cetesce, s o f capetatu inapoi de la Goti, s s
o f imbinatu ra-si cu imperatVa Romniloru. Dreptu
Aurelianu a batutu odata pre Goti d'in dice de Dnare,
omorindu pre Cannab'a povetiuitoriulu Gotloru cu cinci

mii de meni ai lui; ci acst'a nu o fece elu ostindu-se


anume asupia Dciei, c s o i inapoi, fhra cu in=
templare, eh pornindu elu cu ste asupr'a Zenobiei, cum u

marturisesce Vopiscu in Aurelianu capu 22., ori cAti


barbari, fiendu elu in caletonfa aceea, i esiau inainte,
4

www.digibuc.ro

50

pre toti i bate. Asid fece in Traci'a; asi in Milieu


asi si in Dci'a, sI de aci tienendu-si drumulu seu,
pr'in Bizantu se duse cu (5stea in Bitnia. 13) D'in dilele lui Gallienu dara neavendu Romnii obic.inuita Oste

in Dci'a, urmza ch nu atunci s'a luatu (5stea si dicasteriale provinciale d'in Dci'a, candu lash Aurelianu
Dci'a de sub stapanirea Romniloru.
De unde cuvintele lui Vopiscu, cari mai susu . I.
le-amu cetitu, asi trebue s se intielga : Vediendu
Aurelianu Illiriculu pustiitu si Messi'a prepedita, provnci'a Dci'a preste Dnare, cea de Traianu facuta,
fiendu c s'a fostu redicatu de acolo stea si provincialii
(adeca latinesce : Cum sublatus fuisset exercitus et Pro-

vinciales) o a lasatu." Neci Aurelianu n'a facutu alt'a,


in catu e pentru Romnii acei esiti d'in Dci'a, fAra at,
fiendu ei, dupa fug'a sI dticerea loru d'in Dci'a, respanditi cari pre unde poteau d'in colo de Thinare, c
in tempu de resatiritia ; Aurelianu dupa ce a curatitu
phrtile cele de preste Thinare, adeca d'in drpt'a
narei, de barbari, adunandu pre dusii si fugitii d'in Dci'a Romni, i-a asiediatu in midi-loculu Messiei a locu ; si fiendu ch mare bine fece necastiloru aceloru-a
dusi si fugiti d'in Dci'a, adunandu-i la olalta, si clandu-le mosie ; mi fAra cadintia anumi tienutulu acelu-a
Dci'a s'a ; si asi Dci'a aceea s'a disu a' lui Aurelianu ; r' Dada cea d'in cce de Thinare, Dci'a lui
Traianu.
. 8-

Se socoteeca si crediementulu lui Rufu, si alu lai Eutropiu


in trb'a trcerei Bomaniloru d'in Daci'a preste DlInere.

Nu este indoila, eh Sextu Rufa sI Eutropiu, ale


caroru-a cuvinte le-amu cetitu mai susu . 1., cele ce
scriu pentru trcerea Romniloru d'in Dci'a preste Thi-

nare, le-a luatu de la Vopiscu; ba Eutropiu si inse-si


cuvintele sI tiesatur'a lui Vopiscu o tiene. De unde urmza, eh nu mai multu crediementu potu av acesti-a
in lucrulu acestu-a, de cumu are Vopiscu ; si cele ce
www.digibuc.ro

51

amu cuveutatu pentru intielesulu cuvinteloru lui Vopiscu au a se aplec la cuvintele lui Rufu st la ale
lui Eutropiu.
Rufu se vede a dice, ch pr'in Aurelianu fiira dusi
Romnii d'in Dci'a preste Dnare, ci acest'a n'o dice
Vopiscu ; de unde urmza, eh Rufu altmintrea a thlcuitn
cuvintele lui Vopiscu, de cumu suferu starile impre-

ginru ale Dciei cele (Pin dilele lui Aurelianu. Vedi


mai susu . 7.
Intru aceea inca nu se lovesce cu Vopiscu, c aces-.

tu-a dice, ch Aurelianu a asiediatu pre Romnii acei-a


in Messra, care tienutu acumu desparte cele dOue Messie ; r' Rufu scrie, ch dOue Dcie se fcera in tientiturile Messiei si ale Dardniei. Ci acst'a n'o potemu
dice a II improtivire. Ch pOte Vopiscu a socotitu numai
cuprinsulu acestei Dcie nue, cumu se intinde pr'in Mes-

sra pana in Dnare, r' Rufu a socotitu si capetulu D-

ciei aue, celu deincolo, carele e in Dardnra. Adeca


Dci'a lui Aurelianu de langa Dfinare, taindu in due
Messi'a, se sfrsiesce in Dardnra. Seau pote Aurelianu
a asiediatu pre Romni mai vrtosu in Messra ; cl. immultiendu-se, pre cumu suntu fOrte spornici si asta-di Ro-,
nianii, pana in dllele lui Rufu asi s'au fostu latitu,

chtu au cuprinsu si Dardni'a si o au locuitu.


Ba, si in chtu e despre improtivirea cea &anthill
se potu netedu Valeta cuvintele lui Rufu, chtu neci o
improtivire s nu se para intre elu si intre Vopiscu.

Adeca Si pr'in Aurelianu, dupa ce au fostu dusi de


acolo (d'in Dcra) Romnii, Rule Dcie in tienuturile
Messiei si ale Dardniei se fcera." Adeca, cuvetulu:
pr'in Aurelianu," s nu-lu aplici la dusii d'in Dci'a
Romni, ci la facutele due Dcie.
Insemnhmu si aceea aci, eh Dcra lui Aurelianu,

in chtu se intinde pre langa Dnare, s'a disu Dci'd


ripensis; r' partea cea mai incolo, in carea se cuprinde
si o parte d'in Dardnf a, s'a disu Dci'a mediterranea,
4*

www.digibuc.ro

r)2

Note la Capulu
1) Cum vastatum Illyricum ac Moestam deperditam videret, provinciam trans Danubium Daciam, a Traiano constitutam, sublato exercitu et provincialibus reliquit, desperaus
eam posse retineri; abductosque ex ea populos in Moesiam
collocavit, appellavitque sum Daciam, quae mine duas MoeBias dividit. Flavius Vopiscus in Aureliauo, cap. 39.
2) Et per Aurelianum translatis exinde Romanis, duae
Daciae in regionibus Moesiae, ac Dardaniae factae stint. S'extus Rufus in Breviario rerum gestarum populi Romani.
3) Provinciam Daciam, quam Traianus ultra Danubium
fecerat, intermisit, vastato omni Illirico et Moesia, desperans
eam posse retineri. Abductosque Romai 03 ex urbibus et agris
Daciae, in media Moe3ia collocavit, appellavitque eam Daciam,

quae nunc drifts Moesias dividit, et est in dextra Dauubio in


mari fluenti, cum antea fuerit in laeva. Eutropius Lib. 9. in
A ureliano.

4) Nescio qua natale solum dulcedine cunctos

Dacit et immemores non sinit esse sui.


Ovidius I. de Ponto Epist. 3.
3) Multa in itinere ac magna bellorum genera confecit,
nam iii Thraciis et iu Elyrico occurentes barbaros vicit: Gotthorum quin etiam Ducem Cannabam, sive Cannabaudem, cum
quinque millibus hominum trans Danubium interemit, Atque
lade per Byzantium in Bithyniam transitum fecit, eamque nullo
certamine obtinuit. Vopiscus in Aureliano. cap. 22.
Non ergo quiescebat carsitandi asveta Hunnorum feritas, quill et coutiguarum provinciarum depopulationi dediti,
maxime proviucias, Moestam, Macedoniam, Achaiam, Thessa-

liam, et etiam utrasque Thracias armis infestis, et continuis


incursibus gravabant. Qua propter non solum earundem re-

gionum, sed etiam Panuoniae Civitates, per ipsos Hunnos, crebris insultibus fatigatae, cum tantam nequirent continuam tolerare vexationem, jugumque dominii Regis barbari exosum
haberent, natali solo derelicto, ab ipsoque Rege Attyla licentia impetrata, dimissis, armentis, solis Valachis, ipsorum qui

erant pastores, sponte in Pannonia remanentibus, per mare


Adriaticum, in Apuliam se contulerunt. Thuroczi Parte Prima

Chronicae Hungarorum, capite 17.


7) Dicebat enim quodam tempore Aurelianum Gallicanas consuluisse Druidis, sciscitantem, utrum apud eius posteros imperium permaneret? turn illas respondisse dixit. Nullius
clarius in Republica nomen quam Claudii posterorum futu-

www.digibuc.ro

53

ram Et est lam Constantius Imperator eiusdem vir sangvinis


cuius puto posteros ad eam gloriam quae a Druidibus praemmtiata sit, pervenire. Flavius Vopiscus in Aureliano cap. 44.
9) Hilaribus, quibus omnia festa et fieri debere scimus,
et dici, impletis solemnibus, vehicalo suo me et judiciali carpento prefectus urbis vir illustris, ac praefata reverentia nominandus, Iunius Tiberianus accepit. Ibi cum animus, a causis
atque negotiis publicis solutus ac liber, vacaret, sermonem
multum a Palatio usque ad hortos Valerianos instituit : et
in ipso praecipue de vita Principum. Cumque ad templum
sells venissemus, ab Aureliano Principe consecraturn, quod ipse
non nihilum ex eius origine sanguinem duceret, quaesivit a me,
quis vitam
litreras retulisset. Cui ego cum respondissem, neminem a me Latinorum, .Grecorum aliquot lectitatos,
dolorem gem itus sui vir sanctus per haec verba profudit:

Ergo Thersitem Sinonem, caderaque dla prodigia vtustatis,


et non, bene scimus, Lt possteri frecquentalunt. Divum Aurelianum, clarissimum Principem, severissimum Imperatorem, per
guem totus Romano nomini orbis erl restitutus, postcri ?(scient? Drus auertat hanc amentiam. Et tamen, si bene novi
ephemeridas Wilts viri scriptas habemus, etiam bella, charactere historico digesta, quae velim accipias, et per ordinem scri-

bas ; additis quae ad vitam pertinent. Quae omnia ex libris


linteis, in Tabus ipse quotidiana sua scribi preceperat, pro

tua sedulitate condisces. Curabo autem ut tibi ex filpia Biblio-

theca et lintel proferantar. Ta velim Aurelianum,, ita ut est,

quatenus potes in Uterus mittas. Parui ipse quidem praeceptis


accepi libros Graecos, et cannia milii necessaria sumsi: ex
quibus et quae digna erant memoratu, iu unum libellum contuli. Vopiscus in Aureliano cap. I.
9) Et quouiam sermo nobis de Trebellio Polliolle, qui a
duobus Philippis usque a1 Divum Claudium, et eins fratrem
Quintillum, Imperatores tam claros, quam obscuros memoda
prodidit, in eodem vehiculo fuit, asserente Tiberiano, quod
Pollio multa incuriose, multa breviter prodi(lisset me contradicente, neminem scriptorum, quantum ad Historiam pertinet,

non aliquid esse mentitum: prodente quin etiam, in quo Livius, in quo Salustius, in quo Cortelius Tacitus, in quo denique Trogus, manifestis testibus convincerentur : pedibus in
sententiam transitum faciens, ac man= porrigens jucundam
praeterea, scribe, inquit, ut libet: securus; quod velis, dicas:
habiturus meudaciorum comites, quos Historiae eloquentiae
iniramur auctores. Vopiscus. ibid. cap. 2.
10) Aurelianus filiam solam reliquit, cuius posteri etiam
mine Romae stmt. Aurelianus namque Proconsul Ciliciae Se
www.digibuc.ro

54

nator optimus, sui vere juris vitaque venerabilis, qui nunc


in Sicilia vitam agit, eius nepos. Vopiscus in Aureliauo. cap. 42.

") Ex his cognoscere est, ut Yopiscus magnis follibus


propudiosa fuerit menclacia spiraturus, si scripsisset vitam
Apo llonii, quam continuo post prornittit, his verbis: etc. Gerardus Ioannes Vossius Lib. 2. de Historicis Latinis.
12) Quum vastatum Illyricum et Moesiam deperditam videret, Provinciam trans Danubium Daciam a Traiano constitutam, sublato exercitu, Provincialibus reliquit, desperans earn,
posse retineri: abductosque ex ea populos, in Moesiam collocavit, appellavitque suam Dacia,m, quae nunc duas Moesias
dividit. Vopiscus in Aureliano, apud Laurentium Toppeltinum,
Origines et occasus Transsylvanorum, cap. 6.
13)

Transactis igitur, quae ad Septiones, atque urbis

statum et civilia pertinebant, contra Palmyrenos, idest contra


Zenobiam, quae filiorum nomine orientale tenebat imperium,
iter flexit. Multa in itinere ac magna bellorum genera con-

fecit, nam in Thraciis et Elyrico occurentes barbaros vicit;


Gothorum quin etiam Ducem Cannabam, sive Cannabaudem,
cum quinque millibus hominum trans Danubium interemit.
Atque iude per Byzantium in Bithyniam transitum fecit. Fla..
vius Vopiscus in Aureliano, cap. 22.
MM.!

P' 7-7" 2-77

internplarile Romniloru celoru d'in


lui Traianu d'in dilele
Aurelianu pana la intrarea Ungarflora in Pannonra.
g. 1.

Romanii oei d'in Dacra fura stapaniti de Goti.

Dci'a parasita de Aurelianu, imprenna eu loadtorii ei romni, mai vrtosu ce de la siesuri, pre eumu
inca in dilele lui Gra llienu cadiuse in manele Gotloru,

asi de aci inainte fitra de neci o grigia de chtra imperati'a Romrtiloru f de d'insii domnita pana la an.
Domnului 376., candu Gil mania mare, dupa cumu scrie

Pau lu Orosiu cartea 7. capu 33., de unde acele-si cuvinte le prescrise si Pau lu Diaconn la cartea 11. in
Valentu, venindu Hunii asupr'a loru, i batura ctu fura
stremtorati Go tii a fugf preste Dtinare d'in colo intru
jrnperatea Romaniloru.1) Vedi si la Pray analele vechi
ale Huniloru, ale Avariloru s ale Unguriloru, cartea 2.
www.digibuc.ro

55

Flaviu Vopiscu in Probu capu 16. ne lash scrisu,


ch acestu imperatu, carele dupa Aare liana, pana tieneau

inca Dci'a Gotii, a imperatitu, a batutu in illiricu pre


Sarmati si pre cele alalte ginti asi, chtu mai fra de
resboiu a luatu inapoi tOte, cate le rapise acei-a. Dupa
aceea a caletoritu pr'in Trcra, si tte poprale geticesci, fiendu spairnentate cu vestea lucrurilora si ea
poterea numelui celui vechiu stremtorate, seau in (1,-ditia, seau in pretesiugu le-a primitu, adeca seau s'au
data lui, seau au facutu pretesiugu ea ela.2) Si la calm
18. scrie, ch. Probu, dupa ce a facuta pace ca Persianii,

s'a intorsu la Trci'a si o suta de Bastarni a asiediatu


pre loculu imperatiei Romaniloru: card toti au tienutu
credintra.3) Asmene si Zosimu in cartea 1. capa 71.
in Probu scrie, eh acestu-a pre Bastarni, ginte scitica
carea s'a supusu lui, primindu-i in Trada, dandu-le pamenturi de agonisitu, i-a asiediatu. Acesti-a de ad inainte pururea au traitu dupa legile si datinele Rominiloru.4)

D'intru aceste vreu unii a culege, cumu ch imperatulu Probu a stapanitu Dacfa; pentra eh dupa mint
marturisesce Plinia in cartea 4. calm 12, Cluveriu si
Hoffmann in lessiconu, Bastarnii erau popra locuitria

in steng'a Nistrului, cu cari ce ar ff avutu a lucr imperatulu Probu, de n'ar ff fostu sub poterea lui Dada,
a' carei-a mrginea eea de chtra mdia npte er Nistru
cetiCI, pre cumu destulu de chiaru se vede

tele ale lui Vopiscu cavinte, Probu a avutu trba ea


barbarii acei-a, eari au fostu intratu a precl in phrtile
imperatiei Romniloru. Pre acei-a dara i-a batuta Probu
si a luatu inapoi cele rapite ; pre acei-a i-a spariatu
cu vestea lucruriloru sale si unii s'au data lui : buna

ra sut'a aceea de mii de Bastarni ; r' pre altii i-a


primitu in pretesiugu. S ff trecutu Probu Dmarea incce si s fI ajunsu pana la riulu Tir'a seau Nistru,
necairi nu se cetesce. CI s ff si trecutu Probu pr'in
Dci'a pana preste Tir'a, c s bata pre Bastarni, au
www.digibuc.ro

pentru o incursa ca acsea

sI

trcere in tempuln de

resmiritia Dci'a a fostu supusa imperatiei Romniloru?


Nu totu de-a-un'a lcurile, pr'in care trecu ostile suntu
supusa imperatlei lore.
Constantinu cola mare, pre la anulu Domnului 323.,
cumu ne lash marturisitu Socrate in cartea 1 capu 18.,
vrtosu a invinsu pre Goti ;5) sI cumu scrie Pau lu Orosin tocm'a in senulu locului celui barbaricescu, adeca
in tienutulu Sarmatiloru i-a stersu,6) er' Juliann nepotulu lui Constantinu celui mare en multu inaintea
acestoru-a a scrisu, graind in persn'a lui Constantinu,
cumu ch elu Ddefa, carea o a fostu castigatu Traianu, si
dupa aceea f pierduta, ra-si o a capetatu inapoi.7)
Nu me indoiescu, eh Constantinv celu mare si-a supusu sIe Dci'a.
s ff remasu dupa mrtea lui

Constantinu sub imperatra Romnilora, pana au traitu Gotii inteins'a, necairi nu afla.
Am cetitu unu manuscriptu scurtutiu alu unui-a,
carele d'in istorra lui Zosimu cartea 4. capu 11., uncle
se povestesce emu imperatulu Valente venindu cu Ostea la Dfmare sI trecundu Dnarea, adeca in Dci'a,
data asupr'a barbarilora. Si necutezandu barbarii a st
facia la resboiu, se ascunsera intro lacuri si de acolo amblau

pre furisiu se faca incursa. Vediendu imperatulu techn'a


barbariloru; demand armasloru s remana in loculu

lore, s nu se misice asupr'a barbariloru, ci adunandu


tta multimea coloniloru" (asi'a cetesce dIsulu scriptoru in manuscriptulu sen) impreuna en acei-a, caroru-a
le er incredintiata padi'a srcineloru, fagadul fiesce
carni-a o suma de aura, de v aduce veunu capu taiatu
de alu vr'unui barbaru. De uncle toti atitiati cu nades-

dea dobandei indata intrandu pr'in paduri sI pr'in lacuri pre toti cAti aflau i onioriau
aretandu capetele
celoru ucisi, luau fagaduitii bani. Multi ultra acestu-a
chipu perindu d'intre barbari, cei alalti se rogara imperatului de pace. Ne lapedandu imperatuln rogatiunea
acst'a a' loru, se fece pace fhra de neci o rosine a'
www.digibuc.ro

57

marirei romane. Pentru eh de amendue phrtile se invoira, ca Romnii fitra primesdia s moscensca tte
cele ce mai inainte erau sub poterea loru: st barbariloru li se opri, c s nu trca, adeca d'in colo de Thinare sI neci de cumu, neci odata s nu nevalsca in
botarale Romaniloru. Facandu-se acsta pace, imperatulu se duse la Tiarigradu. 8)
D'intru aceste asi graiesce dsulu scriptoru: colonii, a' caroru-a multme o pomenesce Zosimu, afara de

ttita indoiaa erau Romani; ch-ci carii barbari pentru


auru aru fir omoritu pre barbari spre perirea loru ?
dca au fostu Romani colonii acei-a, vlnicu suntu eu
a cuvent asid: Dca in tier'a rommsca cea de acumu,
in carea s'a intemplatu cele ce povestesce Zosimu, st
carea er mai aprpe de Daci'a cea nua, si mai ve'rtosu supusa incursaloru barbarilorv., a remasu desirta de

coloni romni dupa ce a scolatu Aurelianu d'in


cea vechia, stea si pre tierani seau provinciali, cu multu

mai multi coloni au trebuitu s remana in phrtile cele


mai departate de Dtinare ale Daciei acelei-a-si, la care
1111 asii lesne poteau s mrga barbarii, ca, la Moldov'a
si la tir'a romansca; ci asid a fostu Ardealulu; pentm
la acelu-a nu poteau lesne s resbata barbarii
pentru muntele Carpatu, cu carele e impregiuratu: se
cade dara s socotimu, c in Ardealu mai multi coloni
romini au remasu; mai vrtosu fiendu c acolo au fosta
aurarfele sI alte bi, buna ra de sare, de fieru, s. c. a.,
cari Romanii le lucratt, pre cumu pana asta-di pr'in nepothi loru, adeca pr'in Romani mai tte se lucra..9)
Pre cum neci o indoila nu pte ff, ch multi Romani in dilele lui Aurelianu au remasu in Dada, d'in
card s tragu Romanii de.asta-di cei d'in cce de DAnare ; asia, cuventarea dsului scrietoriu spre a vedf
aceea e tocm'a resuflata sI fhra de neci o potere: de
ra ce in Zosimu nu se afla Colonum (a' coloniloru)
dupa cumu a cetitu disulu scriptoru, ci Calonum (a' serviloru seau a' slugiloru), card nu erau locuitori ai Dawww.digibuc.ro

58

ciei ci slugitori langa stea imperatului. Istori'a lui Zosimu aceea spline : c imperatulu Valentu, vediendu ch

barbarii Goti nu stau la bataia de lege, ci ascundiendu-se pr'in lacuri pre furisiu vreu se faca reu; n'a slo-

bodtu pre armasi s se bage intru acele lcuri pri


mesdise asupr'a barbariloru, el tienendu-i pre acei-a in
locu a adunatu tOta multmea slugitoriloru celoru de la

stea sa, si pre cei ce aveau grigia de vasa si de alte


srcine ce erau de trebuintia stei imperatesci, sit le-a
fagaduitu, ca cate capete de barbari vonn aduce, pe
totu capulu le v d o suma de bani. Ned nu s'a insielatu imperatulu cu maestrf' a acsea; pentru ca disii
meni ai imperatului attiati cu nadesdea castigului, cu

de adinsulu ddara pr'in paduri s pr'in lcuri dupa


barbari, st intru atat'a resbatura, catu stremtorara pre
barbari a cere pace de la imperatulu.
. 2.
De Huni.

Pre cum cetiramu mai susu . 1. d'in Paula Orosiu,


ch Gotii ffira alungati d'in DA cra de Huni, Dada cadi.
sub poterea Huniloru, cari o tienura pana la mrtea lid

Atil'a craiului Huniloru, carea s'a intemplatu la anulu


Domnului 454. Atil'a acestu-a, cumu vedesce Pray in
annalile Hunilorn cartea 4., n'a traitu mai susu de cinci
dieci de ani; sit a inceputu a imperat la anula Domnului 434. Asi dara intre anulu 454 si intre 434.
f aceea, ch Atil'a, craiulu Huniloru a luatu de la stramosiulu lui Menumorutu siesurile cele de catra Tis'a :
carea amim pomenitu mai susu capu III.
multe vomu graf mai incolo.

. 5.

s mai

Priscu, carele er tramisu cu soll'a cea dela imperatulu

Romniloru catra Atil'a, scrie la annalile lui Pray cele


despre Huni, cartea 3., cumu fiendu elu la ospetiu cu Atil'a

s cu alti boiari huni, infra Zerchon Maurusiu in casa


la ei, unde se ospetau s c s faca risu, incep a vorbf
si a mestec, acumu cuvinte ausonicesci, adecate italianesci seau latinesci, acumu goticesci, cu care toturoru mewww.digibuc.ro

59

seniloru le fece voia buna, crItu toti crepau de risu, r'


Atira neci de cumu n'a vrutu s-si schimbe fci'a spre
voia buna ; uumai candu a intratu Irnk fiulu lui celu
mai micu, chtra acelu-a cu ochi blandi si veseli s'a ui-

tatu, si ra trasu de obrazu. r mirandu-me eu, dice


Priscu, c Atira pre cei alalti fii ai sei neci intr'o sma
baga, snguru chtra acestu mai micu are inim'a
lipita ; unu barbara, carele siede aprpe de mine, si sci
limb'a latinsca, poftindu intiliu dela mine, c sk. nu
spunu chtra altii, dise: Prorocii au prorocitu lui Atil'a,

ch viti'a lui se v stinge, si de la prunculu acestu-a se


v innof
10)
Bine insemnza Pray la loculu mai susu aretatu,
eh Hunii si limb'a cea latinsca si cea goticsca o au
sciutu; altmintrea cumu ar f potut Zerchonu s-i invite la risu pre Jinni, de nu rani f intielesu.11)
Otrocotsiu in partea 1. despre inceputulu Unguriloru, capu 4. dice, ch limb'a aceea carea, o numesce Priscu
a' Ausoniloru, a fostu limb'a cea romansca.'2) De unde

urmza, ch Atil'a si boiarii lui, pre curnu si cei alalti


Huni au sciutu romanesce. Nu me miru dara, eh Ronranii nemicu nu se sfiau de Atil'a si de Hunii lui, cl
bucurosi remaneau cu ei, cumu amu cetitu mai susu
capu III. . 5., de vreme ce Hunii romanesce graiau cu
ei, si
acst'a intru tte se intielegeau
la olalta. Neci nu e mirare, ch Atil'a si cei alalti Huni
sciau romanesce, pentru ca Atil'a si toti cei alalti
de pre tempulu acelu-a de obsce erau nascuti in Dci'a, si acolo crescuti intre Romani. De unde si aceea
urmza, ch mare multime de Romani in dilele acele
er in Dci'a si cu multu mai multi erau. acolo Romanii, de catu barbarii: pentru c nu neamulu celrt
multu s'a luatu a inveti limb'a neamului celui mai pucinu, ci celu mai pucinu a' celui mai multu: pre cumu
si asta-di in Ardealu, pentru ch Romanii suntu cu multu
mai multi, de chtu Ungurii si Sasii, acesti-a de obsce
scin limb'a romansca ; r' Romanii frte puciui suntu,
www.digibuc.ro

GO

carii s graiesca unguresce; sasesce apoi de se afla re


carele Romanu se vorbsca e tocm'a mirare.
Pray, neplacundu-i ceea ce a scrisu Otrocotsiu,
cumu ch limb'a Ausoniloru, in carea a graitu Zerchonu
inaintea lui Atil'a si a' boiariloru lui la ospetiulu lui

Atil'a, unde si Priscu a fostu intre meseani, a fostu


limb'a romansca: la loculu aretatu alu annaliloru Ha-

nnora cu trei dovede se ingamfa a adeverf, d limb'a


Ausoniloru, despre carea graiesce Priscu, n'a fostu limb'a
cea romansca : Anthiu, pentru ch, dice, in tempurile
acele n'a potutu s fia limb'a cea latinsca asi stricata, catu s se ff. facutu romansca; neci a du'a, nu-

mele celu de Vlachi seau Valachi scrietoriloru celoru


de pre tempurile acele n'a fostu cunoscutu. 13) A treia,
pentru eh a scrisu Priscu, eh unu barbaru, carele siede langa d'insulu, a sciutu limb'a cea latinsea, dice :
eh de acolo e chiara, ch Priscu n'a facutu neci o deslimb'a cea ausonicsci si intre cea lachilinire
tinsca ; pentru aceea, dice, eh ghcitur'a lui Otrocotsiu.
cea d'in susu spusa n'are locu. 14)
Respuudemu la dovd'a cea d'anthiu si la a' treia.
De n'a fostu limb'a cea latinsca pre la medi-loculli a'
cincea suta de la Chrs. asi de stricata, cAtu d'in dins'a
s se ff. facutu romansca ; candu rogu-te s'a nascutu
limb'a romansca d'in cea latinsca, dupa tempurile lui
Atil'a in cce? Vorbe gle, fhra de neci o dovda graiesce ad Pray. Inse lipsesce s scimu, eh &me limbe
au fostu la Romnii cei de demultu, un'a a' invetiatiloru, alt'a a' poporalui, carea se diced militarsca si
poporala ; ceast'a o invetiau pruncii de la mamele loru,
ceea de la gramatici in scla. Alfa este, dice Quintiliana, a vorbf latinesce, alea grarnaticesce." adeca, alt'a e
a vorbf limb'a latinsca, cea poporala, carea e a' poporului,
alea a vorbf limb'a cea gramaticsca, adeca limb'a invetiatiloru cea latinsca. Limb'a poporului roman]] er mai
apusa ;

limb'a invetiatiloru, carea si asta-di se vede in

ehrtile latinesci, mai iscusita ; totu-si si un'a si alt'a


www.digibuc.ro

61

latinsca, Nu me indoiescu, eh Priscu pr'in limb'a Ausoniloru a intielesu lirnb'a latinsca cea poporala; pr'in
limb'a cea latinsca a vrutu se insemne limb'a latinsca
cea gramaticsca, seau invetiata. Si cumu ch deschilihire a facutu Priscu intre aceste &ale dialecte, adeca
intre limb'a Ausoniloru si intre limb'a cea latinsca ;
nu intunecatu se pricepe de acolo, ch limb'a Ausoniloru
o arta c cunoscuta de obsce Huniloru, r' cea lati-

c o mirare pomenesce, ch o a sciutu barbarulu celu de langa d'insulu. De ar fi fostu intru tte
cst'a cu ceea un'a, nu er loci' se spina, ch barbarulu
nsca,

cela de langa d'insulu a sciutu latinesce dupa ce odata


a aretatu, ch toti meseanii Huni au intielesu pre Zerclionu candu grai in limb'a Ausoniloru. Neci o indoila dara nu pette ff, ch Prism pr'in limb'a Ausoniloru
a intielesu limb'a latinsca cea poporala, carea de unde o

ar fi invetiatu in tempurile acele Hunii, fhra de la Romani, intre carii fusese nascuti si crescuti? Bine dara
a judecatu Otrocotsiu, ch in loculu mai susu aretatu la
Priscu, pr'in limb'a Ausoniloru se intielege limb'a cea
romansca. La a' du'a.
ajunge cuventarea lui
Pray, c candu ar dice nescine : Ungurii n'au fostu cunoscuti scrietoriloru celoru d'inainte de sut'a a' nu'a
candu venira in Panbni'a sub acestu nume ; asi dara
cei ce vorbiau atunci in limb'a acestoru-a n'au vorbitu
unguresce. ra candu au inceputu Romanii a se chiam
la scrietorii cei grecesci si latinesci Vlachi, Blachi, Valachi, vomu aret mai diosu. Altmintrea neamuriloru
slovenesci, d'in dilele cele vechi, de candu fura Romnii

cunoscuti loru, tau Vlassi s'au chiamatu, carea nu insemnza alt'a si acumu la acele-si neamuri, fora Romani, Latini Italiani; de acolo apoi fcera Grecii : Vlachi. Ci despre acst'a mai pre largu d'in diosu.
. 3.

De Gepidi.

Dupa mrtea lui Atil'a craiului Huniloru, pre cumu


ne lash scrisu Iornande in cartea ce se dice : De rebus
www.digibuc.ro

62

Geticis, capu 50. scolandu-se Ardaricu, craiulu Gepidbru cu resboiu asupr'a fiiloru lui Atil'a i invinse. El lk
fetiorulu celu mai mare alu lui Atil'a cadiii in resboin,
cei alalti fura alungati pana la tirmurele nahrii negre,
unde mai inainte siediuse Gotii. Si asi Daci'a in dilele lui Marcianu imperatuhii de la Tiarigradu remase in
manele Gepidiloru. '8)

Pre cum este a vede d'in novel'a 11. a' lui Justinianu, imperatulu sI d'in Procopiu, despre zidurile lui
Justinianu car tea 4. capu 6., Justinianu a fostu resbatutu

a mosceni unele ceati d'incce de Thinare in Dci'a


langa Di:mare: pre cumu Literat'a si altele multe. 18) CI
acestea, cumu vomu ved mai diosu, ra-si le perdura im-

peratii cei de la Tiarigradu de sub stapanfrea imperatiei Romniloru si le tienura Avarii.


Nu e indoila, ch ceatile, cari le nurnera Procopiu
in partea cea d'incce de Thinare, au fostu in Dci'a
nstra de re ce dice: ch acelea suntu d'in protiva cu
cetatea Nove, ce er d'incolo de Dnare, in Ddci'a riTense; r' d'in protiva cu Dci'a ripense nu este altu
tienutu fara Dci'a nstra.
. 4.
De Avari.

La anulu Domnului 553. Longobardii, dupa cumu


scrie Paulu Diaconu, uniti cu Avarii, pre carii unii i
chiama si Huni, i batura pre Gepidi de-i stnsera, cAtu
mai neci care se duca veste nu a remasu,17) cu care
intemplare se prevali Dci'a sub stapanirea Avariloru.
. 5.
volnica.

La anulu Domnului 568, cumu ne lash marturisitu


Paulu Diaconu cartea 2. capu 7., esindu Longobardii

cu totulu d'in Pannbni'a, unde locuise 42 de ani, c


s mrga la Italra, lasara Pannemi'a preteniloru loru
Huniloru Beau Avariloru, 18) carea Avarii esindu d'in D-

o si cnprnsera, si se asiediara a locu intr'ins'a. Nu


me indoiescu, c atunci Avarii toti au esitu d'in
www.digibuc.ro

63

candu se stramutara la Pannbni'a ; pentru ch asi, era,


datin'a barbariloru se locusca pana la unu tempu intr'o tira, apoi candu se stramutau airea de acolo cu totii
se duceau. Neci odata Romnii cei d'in Dci'a d'in dllele lui Gallienu n'au potutu se resufie c acumu : de
rece esindu Avarii la Pannbni'a, in loculu loru neci o
ginte barbara n'a intratu in Dci'a, cl snguri Romnii
au remasu. Atunci imperadele Romniloru d'in Dci'a,
ce eru stremtorate pre la munti (capu III. . 5.) incepura cu volnicia a se lad, a se larg. D'intre aceste
erau imperatiele, intru cari aflara Ungurii, candu intrara in Pannbni'a, capetenie pre Gelu, pre Menumorutu,
pre Gladu.
La capetulu sutei a' opt'a, cumu scrie Eginhardu

in viti'a lui Carolu celui mare la anulu 795, Pipinu


fetiorulu lui Carolu, batendu s ca totulu concenindu
pre Avari, pre cei d'in stea Avariloru, cari remasese
vii d'in resboiu, i-a fugaritu preste Tis'a d'in ace.19)
De atunci nicairi nu s'a mai aud tu numele Avariloru
d'in ace de Tis'a, macaru ch cumu disk, pre cei remasi vfi d'in resboiu, i-a silitu a trece Tis'a d'in ace.
De unde mi se pare, eh avarii cei fugariti d'in ace de
macaru ch se anumescu Avari seau Huni la Eginhardu, intru adeveru n'au fostu Avari, ci Sclavi; de care
neamu se scie, ch multi au fostu cu Avarii, s nu-.
mai pentru aceea se numescu Avari seau Huni, pen-truca au fostu in stea Avariloru, pre cumu asta-di pre

Unguri, pre Romani, pre Srbi s pre cei alalti cati se


afla in stea nemtiesca la resboiu i chiama Nemti, macaru eh de vitia nu suntu Neixiti. Indemnulu parerii
mele acestei-a de acolo atrna, c cumu disei, numele

Avariloru dupa aceea nu s'a mai auditu d'inace de


Tis'a ; r' Sclavii au fostu d'in awe de Tis'a, pre carii
i aflara Ungurii, candu au venitu in Ardealu, locuitori
cu Vlasii, adeca ca Romanii, cumu scrie notariulu lui
Bel'a capu 25. Adeca scapandu acei-a d'in pierdiarea.
Avariloru, pre carii i-au concenitu Pipinu, ei si-au tie-.
www.digibuc.ro

64

nutu numele neamului loru, si s'au chiamatu Sclavi.


Despre Sclavii acesti-a vomu av inca prilegiu a gra
mai diosu, unde vomu cuvent despre Secuii d'in Arde alu.

De la perdiarea Avariloru pr'in Pipinu casiunata,


Romnii cei d'in Dci'a au avutu pace adunca pretutndenea, traindu in volnica pana chtra capetulu seau
sfrsItulu sutei a' nu'a de la intruparea lui Christosu,
candu intrara Ungurii in Pannbni'a.
Dupa ce a stinsu Pipinu pre Avari si tienutulu celu
intre Dnare si intre Tis'a ven sub poterea Franciloru ;

ch Eginhardu in viti'a lui Carolu celui mare, descriendu tierele, cari le au moscenitu Caralu dice : Dupa
ce amendue Pannbniele s pus'a in cea alalta ripa a'
Dnarei Dci'a sI Istri'a si
si Dalmati'a" scl.,20)
unde luminatu se vede, ch Eginhardu pr'ia Dci'a a intielesu tir'a aceea, ce este intre Dnare si intre Tis'a,
uncle fusese Ringulu Avariloru, r' nu atici'a cea adeverata, carea e d'incce de Tis'a. Pentru cA Eginhardu
acelu-a tienutu lu numesce Dci'a, carele in rip'a Dilnani cea d'iacee sta improtiv'a Pannimiei, el acelu-a
tienutu, carele in rip'a Dullard cea d'incce sta in pro-

tiv'a Pannimiei e tir'a cea intre Dnare si intre Tis'a.


Dci'a cea adeverata standu in rip'a Dullard c ea din
eke improtiv'a Messiei.
Intre Dimare si intre Tis'a, care tira cumu vediuramu mai susu Eginhardu o chiama Dci'a, pre cumu
se vede d'in annalele acelui-a-si Eginhardu cele despre
faptele lui Ludovicu Piu la anulu 824, locui unu neamu
ce se diced Abotriti si Predenetienti. 21) Er' Abotritii
seau Predenetientii a f fostu soiu de Sclavi, acelea-si
annale ale lui Eginhardu la anulu 822 nu ne lasa a ne
indo.22) Aceea-si ne invtia chronic'a cea vechia a monastirei Moisiacense la anulu 808. intre scriptorii francesci, tom. 3.23) Pre Sclavii acei-a d'intre Dnare si d'intre

Tis'a, pre card i zahaiau Bulgarii in dilele imperatului


Ludovicu Piu, sl ei cereau ajutoriu de la acelu-a-si
www.digibuc.ro

imperatu supr'a Bulgariloru, nu se lasara Bulgarii, pana

nu i au impinsu togmai la munti, unde i aflara Ungurii

candu au intratu intiu in Pannbnia. Vedi Notariulu


lui

capu 12 care locu lu vomit ceti si noi mai diosu.


. 6.

Romnii cei

Dci'a lui Traianu neci odata n'au fostu


supusi Bulgariloru.

Luciu Dalmat'a in cartea 6. cu vorbe Ole dice, ch


R01116,riii cei d'incke de Dnare mai de multu au fostu
supusi Bulgariloru ; si apoi sub nume de Pacinati s'au
trasu de sub poterea Bulgariloru. Dreptu d'in scriptorii
bizantini e adeveritu, ch mai de multu d'incke de D-

nare a fostu o tira carea loru le placii a o chianti,


Rulgarra; el s ff. fostu aceea in Dci'a lui Traianu, carea o locuiau Romanii, neci unulu nu graiesce. Deci de

a s fostu re candu o Bulgaria d'in cce de Dnare,


de acolo nu urmza, ch aceea a fostu in Dcia lui Traianu, derece d'incce sI langa Dnare nu singura DA-

cfa lui Traianu ci sI alta tira mai er, adeca cea intre Dnare sI intre Tis'a d'in protiv'a Pannbniei, de
unde sI numele Bulgariloru, pre cumu mai diosu, unde
vomu gral despre inceputulu numelui Bulgariloru, vomu
aret, ci asmenea adeverului este s fi luatu inceputu.

Candu intrara Ungurii in Pannni'a, cumu scrie


notariulu lui Bel'a, clespre care mai pre largu vomu cuyenta in urmatoriulu capu, intre Thinare sI intre Tis'a
a aflatu in partea cea d'in diosu Bulgari, in partea

cea d'in susu Sclavi, toti sub stapanitoriu bulgarescu


carele siede in orasiulu, ce notariulu lui
la capu 39, lu chiama Tetelu. Nu airea dara Bulgari'a
cea d'incce si langa Thinare, despre care vorbescu scrip-

torii bizantini, poti s ti-o nalucesti, fhra intre Dnare


si intre Tis'a.
Niceforu patriarchulu Tiarigraclului in braviari-ulu
istoricescu, sI dupa d'insulu Teofanu in Chronografia,
r' d'in Teofanu istori'a Miscella in cartea 19. scriu s

ff fostu la laculu Meotisu, de unde au venitu Hunii,


Bulgari'a vechia cea mare. Acolo fiindu, dcu, capetenia
www.digibuc.ro

60

Ore carele Cubratu seau Cobratu, candu fi aprpe de


mOrte demand celoru cinci fii ai sei, c s locusca
impreuna, c asi si voru intar imperatiPa. r ei impotriv'a poruncei tatalui loru, dupa mrtea lui fiesce carele luandu-si particic'a meniloru sei, se dusera care
inteo parte, care intr'alt'a, singuru celu mai mare remanendu in rnosra tatane-seu. Alu treilea d'intre acesti-a cu
numele Asparuchu, trecundu apele Danapru si Danastru,
intre aceste si intre Dnare se asiedi cu menii sei la
unu locu, carele pre limb'a s'a lu chiama Og lu su Ong lu.

Pre cumu Bulgari'a vechia cea mare de la laculu


Meotisu, asi si povestea cea despre Cubratu si despre
despartirea fiiiloru lui desceptatii o socotescu intre fbnle. Neci de airea nu a luatu prilegiu fbul'a acst'a,
fAra de acolo, c fiindu si Bulgarii mestecati intre Huni,
scriptorii grecesci cei mai d'incce i mestecara la olalta,
ctu in loeu de Bulgari diceau Huni sI in locu de Huni
Bulgari, sI asi s naluci Bulgarra la Meotisu, de unde
au esitu Hunii incce.24)
Mai incolo povestindu laudatii Niceforu si Teofanu la anulu 11 alu lui Constantinu Pogonatu imperatului Romniloru de la Tiarigradu, carele este anulu
Domnului 679, cumu a inceputu imperati'a Bulgariloru, preste Diinare d'incolo, (lieu ci gintea Bulgariloru ce er locuitria la Dnare a pornitu a prad
tienutulu Romniloru celu invecinatu Dnarei. De unde
Constantinu Oste frte grea si pre uscatu si pre apa a
scolatu asupr'a loru ; ci Bulgarii batura stea lui Constantinu si trecundu Dnarea ajnsara la Yarn'a si mai
incolo cuprnsera, ctu imperatulu f silitu cu acea toc-

mla se faca pace cu Bulgarii, catu in totu anulu s


le d dajde. Intru acst'a se cade a lu a-minte antiu
ca neci unulu d'in disii scriptori nu dice, c, dra Come-

nii lui Asparuchu s f pradatu atunci tienutulu imperhtii Romniloru si ei-si s f trecutu Thinarea a-si face
d'incolo imperatia. A du'a, cuvintele lui Teofanu, candu

dice, ca pamentulu, carele lu tieneau Bulgarii in dilele lui, in tempulu lui Constantinu Pogonatu a fostu
www.digibuc.ro

alu imperatlei Crestiniloru adeca alu Romniloru,25) neci


cumu nu se potu intielege asi, c dOra pamentulu ace-

lu-a e d'incce de Dnare: cstu in dilele lui Pogonatu


imperatra Romniloru s ff avutu d'incce de Dnare,
adeca in Dci'a ce-va-si tienutu, carele in dilele scriptorului Teofanu s-lu fi mostenitu Bulgarii, nu se potu,
disei, intielege asi cuvintele lui Teofanu, pentru ch
macaru c Justinianu imperatu, cumu vediumu mai susu
. 3., apucase a tien nescari cetti d'incke langa Diare, totu-si dupa acea le pierdura Romnii, pre cuinu
si de acolo luminatu se vede, ca Simocat'a scrie in cartea a' 7. capu 1 5, cumu intre imperatulu Mauritiu si intre

Hagamulu Avariloru cu acea togmla se leg pacea, ci


Dnarea s fia hotarulu intre imperati'a Romniloru s
intre a' Avariloru. 26) Nemic'a dar' nu aveau Romnii
d'incce de Dnare in dilele lui Coustantinu Pogonatu.
Nu altu pamentu dara intielege Teofanu candu dice, cA,
acelu-a, carele acumu lu tienu Bulgarii, in dilele lui
Pogonatu a fostu alu Romniloru, fra tir'a aceea d'incolo de Dnare, carea dupa ce o au cuprinsu Bulgarii
s'a disu Bulgari'a. Ceea ce Teofanu graesce pre deasupea numai despre tier'a carea in dilele lui o tieneau
Bulgarii, si in tempulu lui Constantinu Pogonatu a fostu
a' Romniloru, Constantinu Porfirogenitulu in cartea a'
2. despre Temati, o spune marginitu anumindu locurile
cari suntu d'incolo, nu d'incce de Dunare. 27) Panza
dar' de paingenu tiesu acei-a, cari d'in cuvintele acelea ale lui Teofanu (ca neci alta umbra de dovda nu
potu se aduca) se scremu a aret, ca tienutulu, carele anthiu lu luara Bulgarii de la Romni in dllele lui Constantinu Pogonatu, a fostu d'incce de Dtinare in Dci'a, sI fiindu eh, in Dci'a locuitori erau Romanii, tragu

urmare, c Romanii cesti d'in Dci'a lui Traianu re


candu a fostu supusi Bulgariloru.
Pentru limpede intielegerea bathii Bulgariloru cu
stea lui Constantinu Pogonatu, carea o spunu Niceforu si Teofanu, insemnmu si aceea, c bine graiesce
www.digibuc.ro

5*

GS

Pray in analeIe Avarilorn cartea 2. curnu cA BuIgarif


trecundu Thinarea au facutu in Trcia prda si dupa
aceea ra-si s'au intorsu d'incce de Thinare, si ad au
asceptatu pre Constantinu Pogonatu, carele cu Oste
grea veni asupr'a loru. 28)
- 7

Romanii si dupa tempurile lui Aurelianu au remasu in


neamu osebitu.

Engel in apndicele seu celu despre inceputulu Romaniloru . 2. dice: ca togmai s se d aceea, eh unii

Bomnii s fi remasu in dilele lui Aurelianu in Dci'a,


adeca s nu fi vrutu a trece cu cei alalalti preste Diinare d'incolo, cu anevoia se pOte crede, eh acesti-a intru
atat'a spurcu de ginte pribegia, amblatria in susu si

in diosu, s fi statu c ginte osebita, adeca s nu se


fi amestecatu cu alta ginte pr'in casatoria, s nu se
fi resipitu, cl pururea in locasiurile loru s fi remasu ;
sI dice, c elu cu atat'a mai vrtosu nu crede aceea,
c neci unu scrietoriu vrednicu de credintia nu se afla,
carele s fi lasatu scrisu, cumu-c4 Romnii remanendu

in Dci'a au urmatu a st ginte deosebita ; nu s'au


amestecatu cu alta ginte pr'in casatoria, nu s'au resipitu,

el pururea au remasu intru locasiurile loru. La care


alui Engel indoila respundemu:
Dca lasi odata, c unii Romni in dilele lui Aureliu,
trecundu altii preste Dtinare d'incolo, au remasu in Dci'a,
pre cumu amu si adeveritu mai susu capu III, cA partea cea
mai mare a' nemarginitei acelei-a multimi a remasu ; lipsesce se credi si aceea, cumu-ch aceea a remasu ginte osebita, neamestecata, si statbrnica intru locasiurile sale, pre
cumu er si mai inainte, de nu se v vedi, cu marturisiri
de scriptori vechi vrednici de credintia improtiva. CA gra
cadintia poftesce act Engel marturisiri de scriptori vred-

nici de credintia, carii s fi lasatu scrisu, cumu-ch Rominii remanendu in Dada nu s'au amestecatu eu alta
ginte pr'in casataria O. nu s'au respanditu, el au remasu
intru locasiurile loru fara cadintia, disei, poftesce Enwww.digibuc.ro

69

gel marturisirile acele ; pentru ch insu-si acelu-a, carele spune ce-va fapta nua, acelu-a e detoriu cu mar-

turisiri vrednice de credintia se adevereze cumu eh


intru adeveru s'a intemplatu aceea fapta de elu spusa ;
r pre celu-a ce v neg aceea fapta nevedita neci odata
nu-lu indetoresce firea, c s vedsca, cumu-ch nu s'a
intemplatu aceea fapta spusa de altulu ; el pururea i
da firea voia s cadintia a o neg pana candu celu
alaltu cu statknice dovede nu v adeverl dis'a sa.
Dreptu aceea, derece Engel spune fapta Una,
adeca cumu-ch Romnii cei remasi in Dci'a s'an amestecatu cu alte ginti pr'in casatoria, s'an resipitu si nu
au remasu statbrnici intru locasiurile loru; Mt se cade
elu se poftsca marturia improtiva, cl insu-si trebue
scriptori vechi s-si adevereze dis'a sa ; altmintrelea dis'a lui aceea remane resuflata s fhra de potere.
Dar' indesiertu vomu ascept seau de la Engel seau
de la altulu asmene lui, c s ne cetsca acei sciptori
vechi: ch neci unulu nu se afla Mtn tta vechimea,
carele s ff graitu acea : c Romnii cei ce au remasu
in dlele lui Aurelianu in Dci'a, au s se fi amestecatu cu vre-o ginte pr'in casatoria, seau s ff. resipitu
de catra olalta s s nu ff remasu intru locasiurile
loru.

Inse macaru ch, nu suntemu detori a doved cumu-

ch Romnii cei remasi in Dci'a, seau nu s'au amestecatu cu alta re-care ginte pr'in casatoria, seau cA,
nu s'au resipitu, cl au remasu in locurile loru ginte
osebita, adeca au remasu Romni; totu-si c mai chiaru
s se vda despulparea parerii lui Engel intru asemenarea celoru ce amu cuventatu mai susu capu I. . 6.
si capu III. . 5. respundemu, c Romnii seau Romanii,
preste tutu graindu, pururea pana asta-di s'au ingretioSiatu
a se casator cu muieri de altu neamu. Acst'a fire a' Romniloru de ar ff fostu cunoscuta lui Engel, credu eu, c

nu ar ff versatu asi lesne oraclu, cumu ch anevoia se


pte crede intru atat'a spurcu de ginti amblatrie in
www.digibuc.ro

70

susu si in diusu, s nu se

ff.

mestecatu Romnii cu

alte ginti pr'in casatoria.


Si revarsandu-se invrstate ginti varvare in Dci'a,
pana zaboviau acolo si de acolo portau resboiu asupr'a
altoru tiere, vediendu pre acei Romni d'in Dci'a, ch,
suntu venosi si animosi, au nu este a crede, ch pre mUlti
d'inteinsii i voru ff poftitu,ba i voru ff. si rogatu,ba unii,
in carii mai tare ferbe sangele spre resboiu, se voru
ff. si imbiatu a ff. loru spre ajutoriu la resboiu? Ce lucru pte ff mai firescu dechtu acestu-a ? Dupa ce esi
gintea aceea d'in Dci'a si intr alea, asmenea faceau si cu aceea, impregiurarile tempuriloru sfatuindu-i
s lucre asi. De aceea Katantsich in cartea, carei-a i
dede nume : de Istro, cap. 8. . 4, macaru-ch lui i place
a crede, cumu-ch mostenii DA ciei au fostu Slavii sei,
totu-si bine afla cumu-ch o unire intielpta c acst'a
cu gintile cele straine i tien pre Romani statbrnici in
Dci'a.29) Au imperatiescu acumu Romanii in Dci'a sub
stapanirea Austriei? si totu-si mai multi ostasi suntu in.
Dci'a d'intre Romani de chtn d'intre alte ginti sub
steagurile bunului imperatu alu Austriei. Asi este a

crede, c se faced si in tempurile varvariloru cele mai


susu dise : si pentru aceea causa poteau s aiba Ro-

manii pace in Dci'a de chtra varvarii acei-a, si ca


atatu mai vertosu s-i lase varvarii nesmintiti d'in locasiurile loru, eh fiindu varvarii acei-a ginti nomade,
adeca nestatbrnice in locu, si cari mai vrtosu se inbogatiau cu rapiri si cu prAdi de pr'intealte tiere, r
nu cu agonisirea pamentului, pre cumu anume despre
Huni marturisesce Amianu Marcelinu cartea 31. capu 2.,

cumu aceia neci nu ara, neci nu se atingu vr'odata de


crnele plugului, 30) si loru le er de folosu s remana
Romanii statbrnici intru locasiurile loru, si s-si lucre
mosiele, c si familiele varvariloru s se ajtitore d'in
sudrea Romniloru.

De aceea este, eh in sut'a a' nu'a de la Cbr.,


candu au venitu Ungurii cu stea in Ardealu aflara acolo
www.digibuc.ro

71

pre Romani sub nume de MIA, Vlassi, ginte osebita,


pre cumu scrie notariulu lui Bera, cu Domnulu loru
Gelu ; langa carii erau lipiti Sclavii. Deci in sut'a a'
miu'a Romanii seau Romnii erau ginte osebita in Dci'a; candu remsera in dlele lui Aurelianu in Dci'a,
inca au remasu ginte osebita. Candu dara au incetatu Romnii a ff ginte osebita? Si candu apoi ra-si se alsera d'in
spurculu varvariloru, si se fcera ginte osebita ? Lucru

neindoitu este, 0, Romnii cei remasi in Daci'a dupa


Aurelianu pururea au fostu. ginte osebita.
Note la capu IV.
1) Siquidem gens Hunnorum diu inaccessis seclusa montibus, repentina rabie percita, exarsit in Gothos : eosque spar-

sim couturbatos ab antiquis sedibus expulit. Gothi transito


Danubio fugientes, a Valente sine ulla foederis pactione suscepti, ne arma quidem, quo totius barbaris crederetur, tradidere Romanis. Paulus Orosius Lib. 7. cap. 33.
2) In Illyrico Sarmatas ceterasque gentes ita contudit,
ut prope sine bello cuncta reciperet, quae illi diripueraut.
Teteudit deinde iter per Thracias, atque omues Geticos populos, fama rerum territos, et antiqui nominis potentia pressos, aut in deditionem, aut in amicitiam recepit. Vopiscus in
Probo cap. 16.
3) Facta igitur pace cum Persis, ad Thracias redlit,
et centum millia Bastarnarum in solo Romano constituit : qui
omnes fidem servaverunt. Ibid. cap. 18.
4) Basternas, gentem Scythicam, quae illi se subiecit,
admittens in Thracia, concessis agris, colocavit. Hi (lebiceps
secundum leges et instituta R omanorum perpetuo vixerunt.
Paulus Orosius. Lib. '1. cap. 71.
2) Hos enim crucis vexillo, quod est Christianorum
proprium, in praelio trellis, tam fortiter devicit, ut non solum tributum quod a pliscis Imperatoribus dad solebat barbads, ipse sustulerit, sed jill edam prae incredibili victoria
obstupefacti tune primum Christianae religioni colendae, cuius
praesidio Constantinus incolumis evaserat, se totos traderent.
Socrates. Hist. Lib. 1. cap. 18.
6) Mox Gothorum fortissimas et copiosissimas gentes

in ipso barbarici soli sinu, hoc est Sarmatarum regione delevit. Paulus Orosius Lib. 7. cap, 28.
www.digibuc.ro

72

7) Et Traiano quidem rebus a me in dobellandis tyrant


nis fortiter et prospere gestis merito praepoui debeo: in quo,
vero eam quain acquisierat regionem recuperavi, hand abs
re par judicarer, nisi quoque perdita recipere, quail' ware,
excellentius est. lulianus Apostata in Caesaribus.
8) His in Mine modum adbuc durante hieme procuratis,
inito vere Marcianopoli solveus Imperator, una cum praesicli-.
ariis ad Istrum militibus in hosticum transvectus barbaros
adoritur. Illis vero pugna stataria congrecli non ausis, sed
intra paludes abditis, et ex iis clandestines incursus molient
tibus: milites suo loco manere jussit, et omui calonum turba
colecta, cum iis quibus erat impedimentorum commissa custodia C400v de jv Isavt;t4v ouva7a7o1p, zai &Kw flbaot rw
amoaxEvT3; blEZireanzo 99v2a;i0 certam auri summam
ei se daturum pollicetur, qui barbari caput attulisset. Mox
igitur omnes erecti spe lucri, silvas atque paludes ingressi,
obvios quosque perimunt; et interfectorum capita monstrantes,
pecuniam constitutam auferunt. Hoc modo quum ingens multitudo periisset, reliqui pacem ab Imperatore petebaut supplices. Id postulatum um quum non reiecisset, pax facta fuit,
quae nullum majestati Romanae dedecus attulit. Nam rutriuque
placuit, ut omnino Romani secure possiderent ea, quaecunque
prius erant in eorum potestate: barbarisque fuit interdictum,
ne trajicerent, (al 7rFpatovo-Oat) neve prorsus unquana Romano,

intra fines irruereut. Hac pace facta, Constantinopolim pro-.


ticiscitur. Zosimus Hist. Lib. IV. cap. XI.
8) Coloni, quorum turba a Zosimo memoratur, absque
omni dubio Romani erant ecqui enim barbari barbaros pro
auro peremissent in sui perniciem ? Quod Romani fueruut
Coloui 11h, liceat mihi sic argumentari: Si in Yalachia mo-.
derna, in qua contigere, quae Zosimus adfert ; quaeque
or erat Daciae novae, magisque exposita incursionibus barbarorum, turba Colonorum Romanorum remansit post sublatum per Aureliamim exercitum, sublatosque provinciales de
Dacia veteri, multo plures Coloni rernanere debueruut in
remotioribus a Danubio eius.dem Daciae partibus, que bar-.
bans ita peririae non erant, ut Moldavia et Valachia ; atqui
talis fuit Transylvania, in eam quippe facile penetrare bar-.
bari non poterant ob montem Carpathum, qui eam cingit
in Transylvania igitur plures coloui Romani remansisse censendi sunt ; praesertim quum in ea fuerint Aurariae, aliaeque
Fodinae, puta salis, ferri, ect. quas Romani excolebant, quemt
admodum hodiedum per eonim posteros, Valachos scilicet
pleraeque excoluntur.
www.digibuc.ro

73

12) Postremo Zerchon Maurusius introivit. Edecon enhu


jili persvaserat, ut ad Atilam veniret, omnem operam et
studium pollicitus, quo uxorem recuperaret. Hanc enirn, cum
illi Bleda studerret, in barbarorum regione acceperat, quam

in Scythia ab Attila ad Aaiun dono missus reliquerat. Sea


spe frustratus est, quia Attilas illi succensuit, quod d sua
remigrasset. Ita tune arrepta festivitatis occasione progres,
pus, et forma, et habitu, et pronunciatione, et verlais confuse
ab eo prolatis, modo Ausoniorum, modo Gothorum linguam
intermiscens, omnes laetitia et hilaritate diffudit, effecitque,
ut in risum, qui sedari, et extingvi non poterat, prorumperent.
Sed Attila semper eodem vultu, omnis mutationis- expres, et
immotus permansit, neque quidquam facere, aut dicere, quad
jocum, aut hilaritatem prae se ferret, conspectus est ; praeter
'quaan quad juniorem ex filiis introeuntem, et adventantem nomine Irnach placidis et laetis oculis est intuitus, et emu
gena tyaxit. Ego vero cum admirarer, Attilam reliquos silos
liberos parvt facere, ad hunc solum advertere, et animum ad=

jicere, unus ex barbaris, qui prope me sedebat, et latinae


linguae usum habebat, fide prius accepta, me -tail eorum,
que dicerentur, evulgaturum, dixit: vates Attilae vaticinatos ,
esse, eius genus, quad alioquin interiturum erat, ab hoc Nero restauratum in. Ut vera convivium ad multam noctem
protraxerunt, minime diutius nobis compotationi indulgenduna
esse duximus, sed frequeutes exivimus. Priscuo, in excerptis
p. 46. apud Pray in Anna-Bus Hunnorum, Lib, 3. Part. 1.
11) Priscus . . . sat aperte prodit, Mums, tam Latinae,
quam Gothicae, lingvarum perito fuisse ; alioquin qua ratione
Zerchon risum commovore poterat, nisi intellectus ab Hunnis
fuisset. Pray Loc. cit.
12) Suppouit (Prisms) in his quad ipsorum quoque Hunnorum aliqui ob commercia cum Romanis, operam dabant
linguae Gothicae, quae cognata Alanicae, et Ausoniae. Ubi
per Ausouiorum linguam intelligo Valachicam, quasi corruptam Latinam. Otrocotsius Part. 1. Origin. Huugar. cap. 4.
") Oeterum quad Otrocotsius Ausoniorum id temporis
linguam vocet Valachicam, nescio, an recte sentfat, cum ea
tempestate Latinorum lingua ita corrupta esse uequiverit, ut
in Valachicam commigraret : nec Blachorum seu Valachorum
nomen apud Scriptores illorum temporum cognitum fuit. Pray
cit.

14) Ex hoc liquet Priscum inter Ausoniam et Latinam


lnguam nullum discrimou statuisse, itaque conjectura Otrowww.digibuc.ro

74

totsii de lingua Valachica, gum supra retulimus, locum non


babet. Pray cit. loc.
16) Ardaricus Gepidarum Rex victoriam reportavit de
filiis Athilae. Filius Atthilae natu major, nomine El lac cecidit in bello. Reliqui vero Germani eius eo occiso fugantur
juxta litus Pontici maris, ubi prius Gothos sedisse descripsimus. Cessere itaque Hunni, quibus cedere putabatur waiversitas . . . Haec causa Ardarici Regis Gepidorurn felix adfuit
diversis Nationibus, qui Hunnorum regimini inviti famulabantur, eorumque diu moestissimos animos ad hilaritatem libertatis votivae erexit : venientesque multi per legatos suos ad
solum Romanorum, et a Principe tune Marciano gratissime
suscepti, distributas sede, quas incolerent, accepere. Nam Gepidae Hunnorum sibi sedes viribus vendicantes, totius Daciae
fines, velut victores potiti, nihil aliud a Romano imperio, nisi pacem, et amnia solemnia, ut strenui viri, amica pactione
postulavere. Quod et libens tune annuit Imperator, et usque
nunc consvetum donum est. lornandes de rebus Geticis. cap. 50.
16) Cum igitur in praesentia, Deo auctore, ita nostra

Respublica aucta est, ut urague ripa Dansbil iam nostris


.civitatibus frequentetur, et tam Vimivatium, quam Recidua,

et Literata, quae trans Danubium sunt, nostrae iterum ditioni subiectae slat. Novella XI. lustiniani. I.
Ab urbe Viminacio porro pergentibus (secundo nempe
Istro.) munitiones tres in ora Istri oceurrant, Nelms, Cupus,
et Novae . . . contra Novas in adversa continente turris erat
derelicta iam quidem, nomine Literata ; Lederatam veteres
appelarunt. Ex ea magnum, ac praevaliclum Castellum ferit
Imperator Roster. Post Novas Castella sunt, Cantabazates,
Smornes, Campses, Tanatas, Zernes, ac Ducepratum : et in
ripa ulteriori alia multa, quae a fundamento aedificavit. Procopius de Aedificiis lustiniani Lib. 4. cap_ 6.
11) Obiit interea Turisendus Rex. Gepidarum, cui successit Cunimundus in Regno. Qui vindicare veteres Gepidorum injurias cupiens, rupto cum Langobardis foedere, bellum potius quam pacem elegit. Alboin vero cum Avaribus,
qui prirnum Hunni, postea a Regis proprii nomine Avares
appellati swat, foedus perpetuum iniit, dehine ad preparatum
a Gepidis bellum profectus est. Qui cum adversus eum e
diverso properareut, Avares, ut cum Alboin statuerant. eorum
patriam invaserunt . . . . Comittitur ergo praelium, pugnatuna est totis viribus. Langobardi victores effecti sunt, tanta
in Gepidos ira saevientes, ut eos ad internecionem usque
delerent, atque ex copiosa multitutine, vix nuncius superes-

www.digibuc.ro

75

. Gepidortun vero genus ita est diminutum, ut ex


. .
illo iam temnore ultra nou habuerint Regem, sed universi,
qui supresse bello poterant, aut langobardis subjecti sunr,
set

aut usque hodie Hunnis eorum patriarn possidentibus, duro imperio subiecti gemant. Paulus Warnefridus Langobardus,
Diaconus Forojuliensis de Gestis Langobardorum Lib. I.
cap. 27.
") Tune Alboin sedes proprias, hoc est Pannoniam, ami-

cis suis Hunnis contribuit eo scilicet ordine, ut si quo ternpore Langobardi necesse esset reverti, sua rursus arva repeterent, Igitur Langobardi relicta Panuonia, cum uxoribus
et patis, omnique suppellectili Italiam properant possessuri.
Habitaverunt autem in Pannonia annis quadraginta duobus ;
de qua egressi sunt mense Aprili, per indictionem primam,
alio die post sanctum Pascha, cuius festivitas eo anuo
juxta calculi rationem, ipsis Kalendis Aprilibus fuit, cum iam
a Domini inearnatione auni quingenti sexagiuta octo esseut
evoluti. Paulus Diaeonus Lib. 2. cap. 7.
") Pipirnis autem Hunnis trans Tizam fluvium fugatis,
eorumque regia, quae ut dictum est, Ringus, a Laugobardis,
autem campus vocatur, ex toto destructa, direptis pone
omnibus Hunorum opibus etc. Eginhardus in vita Caroli
Magni ad annum 795.
20) Postquam utramque Pannoniam, et appositam in
altera, Danubii ripa Daciam, Histriam quoque, ut Liburaiam atque Dalmatiam etc. Eginhardus in vita Garoli Magni.
21) Ceterum Legatos Abotritorum, qui vulgo Predenecenti vocantur, et contermiui Bulgaris Daciam Danubio adjacentem incolunt, qui et ipsi adventure nunciabantur, illico
venire permisit. Qui cum a Bulgaris inique infestari se quererentur, et, contra eos auxilium sibi fieri deposcerent, domum ire, atque iterum ad tempus Bulgarorum Legatis
constitutum redire iussi strut. Eginhardus, Annales de gestis
Ludovici Pii Imp. ad trillium 824.
22) Ipse vero peracta autumnali venatione trans Rheuurn hyematum ad Franconofurt profectus est : ibique generali conventu cougregato, necessaria quaeque et ad utilitatem
Orientalum Regui sui finium pertinentia, more solenni cum
Optimatibus, quos ad hoc evocari jusserat, tractare curavit.
In quo conventu omnium Orientalium Sclavorum, hoc est
Abotritorum, Soraborum, Wilsorum, Behemannorum, Maruano-

rum, Predenecentorum, et iu Pannonia residentium Avarum


Legationes cum muneribus ad se mi3sis excepit. Ibid. ad
ann. 822.

www.digibuc.ro

76

23) Et Godofredus Normaunorum Rex venit super illos


8clavos, qui dicuntur Abotriti, et vastavit magnarn partem
regionis eorum, et aliquas civitates destruxit, Chronicon vetus

Moissiacensis Caenobii ad ann. 808. Francicorum Scriptorum Tom. 3.


34) Quia vero Bulgaris . . Hunni iam inde a temporibus

Athilae commixti erant, quibus cum socia jungentes arma


Graecorum imperio gravissimi fuere, iride factum, ut a posterioribus Graecis Scriptoribus, veluti Nicephoro, Constantino,

ac Teophane, Hunni pro Bulgaris, et vice versa, saepe dicerentur. Atque hoc est, quod rebus Sclavicis maximam ab
hominurn memoria peperit confusionem. Huic malo accessit
illud, quod cum Theophanes, ac Nicephorus Bulgaros (ita
perperam pro Hunnis) ab Maeotide accersissent, turba Sciavicorum Scriptorum tempus sibi opportunum adesse rata, uti
turn secula erant, a Volga ad Istrum deducere nihil dubitavit Bulgaros, in primis quod apud recentiores Geographos
magnam Bulgariam orientali Volgae fluminis ripa signatam
vidissent a qua tamen regione Bulgari nostri tantum semper
quantum ab Istro Volga, remoti erant. Ita videlicet vocum
analogia, non examinata, doctissimis etiam viris imponit. Et
ubi quaesco, Vol gas nomen ad haee, de quibus agimus tem.
pora ? AT,12 Graecis, 4, Aua2,tg, Tataris Atil dicebatur.
Finge hinc Bulgaros, si potes ! Miror sane doctos id non
observasse viros. Katancsich de Istro cap 7. . 19.
Sed, inquis quid cum Teophane sumus facturi, qui Bulgariam ad Maeotim statuit ? Aio, Teophanem, Seculi IX.
Scriptorem, e sua loqui aetate, qua Hunni cum Bulgaris iam
permisti erant, eadem pene ratione, qua Slavos ULM Avaribus male commissos supra memoravimus. Vetustiores, uti
Procopius, Agathias, Menander, qui Hunnica tradidere, ne
bitta guidem de Balgaris ; quos ipsi tamen, si aetate sua ad
Maeotim, ubi a recentioribus ponuntur, habuissent, citra dubiurn commemoraturi eraut. Ac duo quidem priores a Maeoti
ATturguros et Cuturguros ad Istrum deducunt, sed neuter
Bulgaros facit, quin Agathias pallam Hunnos. Mihi vero potior coaevi quam recentioris cujuspiam ratio habenda esse videtur. Et quid est quod null= hodie seu ad Maeotim, sive

ad. Volgam videmus Bulgariam Ibid. . 20. Et in Notis ad

. 21. sub Litera c. ait : De Cubrati filiis fabulam apud Pray


Avar. ad ann. 667. vide etc."
26) Earn nimirum mine ipsi occupant terram, quae turn
Christianoruui ditionis erat. Teophan. in Chrongrafia ad ann.
11. Constantini Pogonati.
www.digibuc.ro

77

27) Ex pacto autem Ister ad Romauorum, Abarumque


fines dirimendos constituitur, et potestas eisdem contra Slavos trajiciendi conceditur, Simocatta Lib. 7. cap. 15.
28 \ Etenirn Bulgaria, et Ister fluvius, et mons percelebris Haemus nuncupatus, qui usque ad Pontum pertinet,
Thraciae partes fueruut, nunc autem alienae, et sejunctae
existunt. Caeterum Thraciae Tema sub Imperatore Constantinopolitano constitutum ad eius jura, et ministeria redactum
erat, nec ullus unquam Praetor in ea fuerat. At ex quo in-,
fensa Deo Bulgarorum natio ad Istrum fluvium trajecit, tune
etiam Imperator ipse coactus fuit, ob incursiones, et impressiones Scytharum, et ipsorum Bulgarorum ad Thematis
ordinem Thraciam, reducere, et Praetorem in eo Themate
creare. Barbarorum autem transitus ad Istrum tluvium circa
finem imperii Constantini Pogonati exstitit, uncle eorum nomen inclaruit, ac pervargatum est, Constantinus Porphiro-

genitus Lib. 2. de Thematibus.


22) Ex qua Teophanis narratione non operose colligitur,

Bulgaros actis in Thracia predis Istrum rursus trajecisse,


atque istic intra munimenta Romanis praestolatos fuisse,:quod
cum equites Constautini fuga ex erore corriperentur, eos

trajecto Danubio ad Varnam Ponto Euxino adsitam urbem


consequuti fuerint. Pray Annalium Avarum Lib. 2.
30) Hodie quidem nulli praeter Valachos sunt Italici
apud nos coloui; qui quod major! essent numero, juncta cum
indigenis societate, perscitere usque hodie. Katantsich de
Istro. cap. 8. . 4.
01) Hunnorum gens . . omnem modurn feritatis exce. prodigiosae formae et pandi ut bipedes existimes bestias, vel quales in commarginaudis pontibus effigiati stipites

dit

dolautur incomte . . . Aedificiis nullis unquam tecti.


Nec
enim apud eos vel arundine fastigatum reperiri tugurium potest. . . Galeris incurvis capita tegunt hirsuta crura coriis
munientes hoedinis. . . Nemo aplcd eos arat, nec stivam all,quando contingit. . Incousultorum animalium ritu, quid honestum, inhonestumve sit penitus ignorantes. . . Hoc expeditum indomitumque hominum genus, externa predandi avigitate flagraus immani, per rapinas finitimorum grassatum
etc, Ammianus Marcellinus Lib. 31. cap. 2.

www.digibuc.ro

7S
C::

7E' 1::r

Pentru descalecarea Unguriloru in Ardealu.


1.

Necumpetata drgoste a avutu Notariulu lui Bela Espre Unguri.

Celu d'antaiu intre toti istoricii, cele ce suntu


pentru intrarea lui Tuhutu mu cm stea ungursca in
Ardealu le scrise pre la capetulu sutei a' dke spre
diecea de la Chr., notariu alu lui Bel'a craiului ungurescu ; carele pana ad a fostu anonimu, adeca neanumitu, carui-a nu i s'a sciutu numele; r' acum pre cumu
invtia Engel in apndicele seu celu despre inceputulu
Romaniloru . 4., nu e mai multu anonimu, dupa cum insu-si a aretatu la vindiciale anonimului ale lui Danielu
Cornide, cl e Pau lu episcopu alu papistasiloru Unguri
d'in Ardealu, carele a custatu in dlele lui Bel'a alu
treilea craiului Unguriloru. i*)

Acestu notariu atat'a f imbetatu de drgostea


Unguriloru, atu nu numai fira cumpetu maresce laudele Unguriloru si micsiorza vrtutea altoru neamuri ; cl inca fiindu Ungurii pagani, nu se stidesce

asupea canneloru teologiei si ale ortodocsiei a scrie,

eumu eh acele daruri fura date de susu Unguriloru,


*) In dilele aceste Iosifu Kereszturi, profesorulu istoriei
universale sf alu celei pragmAtice a' Craimei unguresci, in
craiesc'a universitate de la Pest'a, a data la tipariu o disertatiune despre veaculu notariului anonimu alu Craiului Bel'a,
in carea cu tari dovede adeverza, cumu ca, acestu istoriografu a fostu notariu alu lui Bel'a celui cu numele acestu-a
indiu craiu alu Ungariei, carele cumu spune Pray in annalele crailoru Ungariei cartea 2. f coronatu craiu la anulu
Domnulni 1060. sf mori la anulu 1063. SI aceea se vedesce
iu laudan, disertatiune, cumu ch anonimulu notariu alu Craiului Bel'a, celui intiu cu numele .acestu-a, tArdiu dupa mertea lui Bera acestui-a a scrisu istori'a sa, sf pre mum prea
asmenea adeverului este, tocm'a in dilele lui Colomanu Orainlu
carele curnu se vede la Pray in cartea mai
susu insemnata, f iunaltiatu la Crairne in auulu Domnului
1096. lnsemnarea tin ografului romanescu d'in acsta tipografiia
craiesca. Nicolae Vzeu.

www.digibuc.ro

79

cari arare ori si celoru mai buni crestini st mai iubiti lui Domuedieu s'a obicinuitu ceriulu a haradi.
Acsta a' notariului necumpetata ptima sI nesuferita

scadere insu-si intieleptii Unguriloru o vedu in istori'a


notariului. Ace lu necumpetu alu notariului, mai nainte
de Vote, eu, dupa socotera insernnAriloru, cari ungurulu
Danielu Cornide in vindiciale notariului la sectiunea 2.
capu 4. . 6. le fece, acl lu voiu aret.
Asi notariulu la capu 3 race, cA mamei lui Ahnu,
carele fh capetenfa Unguriloru, fiindu insarcinata cu Almu
s'a facutu vednia domnediesca. 2) La capu 4. dice,

in Alma, macaru ca er paganu, a fostu darulu


Spiritului santu.3) La capu 8 dice, ca lui Almu er
ajutoriu Spiritulu santu.4) La capu 33. dice, ci in Unch,

guri er harulu celu domnedieescu.5) La capu 50. dice,


cA indurarea lui dornnedieu merge inaintea Unguriloru

si Domnedieu pre vrasmasii Ion i dede lui Arpad capeteniei si armasiloru lui.6) Asmenea la capu 44. si 37
dice, ca harulu celu domnedieescu merge inaintea Unguriloru,7) La capu 20. profeti'a lui Moisa cea pentru fii lui
Israilu facuta nebunesce o aplica spre Unguri, si intru
Unguri dice, cA, o a implenitu Domnedieu.6Y Asmenea
fAra cumpetu este, candu dice la calm 7., ch Ungurii
pre terte gintile intrecu cu harnida venatului,6) candu

dice la capu 56, ch, Ungurii suntu neinvinsi in obicinuitele ale resboiului ostenele, 10) candu in prologu pre
largu spune, cumu neamulu ungurescu e preastralucitu,
preaintieleptu, blandu, fara neci unu pecatu si prea viteazu, candu la capu 4, 53, 57, pre Almu, pre Zoltanu,
pre Toxus, pre carii scrietorii cei nemtiesci i scriu a fi
fostu rneni blastemati, elu i lauda c au fostu induratori,
drnici, drepti intielepti si cu alte fapte, bune infrumsetiati.

Langa aceste se cade a lu a minte, ch cte res..


bia avura Ungurii cu neamuri tari pana au cuprinsu
tir'a, carea acumu se dice ungursca si totu Banatulu,
tOte asi le scrie notariulu, c candu pre fiesce-carele
neamu, cu care se batura, nu numai inteo di si cu o
www.digibuc.ro

so

batalia sngtira l'ar f invinsu Ungurii, cl c candu in


neci unula d'intre d'insii intru acele cumplite batalie
nu at f cadiutu, carea socotindu firea resboiului e tocinai cu nepotintia. Vedi la notariulu capu 39, 41 si 44.
1sTumai candu mai pre urma se batura cu Menumorutu
la Bihoru serie la capu 51, a all cadiutu duedieci
de lInguri si cincisprediece Secui.
D'intru aceste si d'in multe alte, cari se cuprinda
in istorra notariului, fiesce-carele pte ved, c dupa
caminele critice intru acele ce scrie notariulu spre marea lauda a' Unguriloru seau spre micsiorarea altora
neamuri, nu pte s i se crda.
Despre notariulu acestu-a judecata face marele aperatoriu alu notariului Engel in loculu mai susu insemnatu. Dice tit notariulu a cunoscutu bine tienutulu Ardealului, st ch este d'intre cei mai alesi istorici unguresci, si cumii-c trebue s i se crda intru cele ce povekesce despre venirea Unguriloru in tir'a ungursca
afara de acele, cari insu-si le ageresce". ")
. 2.

Intrarea Unguriloru in Pannoni'a.


Inainte de a vent Ungurii in Pannbni'a, carea antral
se dice Ungarra seau tir'a ungursca, scrie notariulu

la capu 9, a lovindu-se Ungurii cu Rusii, adeca en


Muscalii, i batura pre Rusi si i alungara pana la Chieu,

sI standu acumu Ungurii a redic sarile pre murii


c se resbata in Chieu, se rogara Rusii de pace,
st indemnau pre Unguri, c lasandu G-alitra se mrga
in Pannbnra, carea mai nainte fusese a' lui Atil'a. Laudara-le frte tir'a acst'a, si le spuneau si ce feliu de
neamuri locuescu in Pannnra adeca Sclavi, Bulgari,
Vlgchi si pastorii Romniloru, pentru c dupa imirtea
lui Atira pamentulu Pannniei lu numeau Romnii pasiune, pentru c turmele loru se pasceau in pamentulu
P annemiei. 12)

scrie notaAjungundu Ungurii de la Chieu


riuhi la capu 11, cumu ducele Galitiei a esitu inaintea Unwww.digibuc.ro

81

guriloru descultiu multe daruri aducundu, caroru-a laudandu-le Pannbni'a pre rendu le spuse ce neamuri tienu
acumu Pannbni'a : adeca pana in Thinare de a drpt'a
Dnanii curnu cure, Romnii au asiediatu pastorii loru.

r tienutulu, carele e hare Tis'a

sI

intre Dnare l'a

cuprinsu sie-si marele Reanu duc'a Bulgariei, mosiulu


lui duc'a Salanu, pana la mrginea Rusiloru si a' Lasiloru, si a asiediatu acolo se locusca Sclavi si Bulgari.

tienutulu, carele e intre Tis'a si intre codrulu Igfonu, carele e de cAtra Ardealu de la Muresiu pana la
Somesiu, l'a cuprinsu sie-si duc'a Morutu, alu carui-a
nepotu s'a (Hsu de Unguri Menumorutu, pentru eh aved
multe yrute si in pamentulu acelu-a locuescu ginti,
cari se (lieu Cozar. Pr' tienutulu, carele e de la Muresiu
pana la cetatea Ursiu'a (Urscia), l'a cuprinsu Ore-carele
duca Gladu esindu d'in cetatea Vidinului cu ajutoriulu
Cumaniloru.13) Inse la capu 44. domnf a lui Gladu o
intinde notariulu pana la Horom.14)
De aceea notariulu la capu 12 scrie, c trecundu
Ungurii preste munte ajnsera de atra phrtile cetAtii
Ungu si se odichnira 40 de dile la Muncaciu, care iocu
mai antAiu l'au cuprinsu in Pannbni'a. Acolo erau locuitori Sclavii, supusii lui duc'a Salanu. Acesti-a temendu-se frte de Unguri, le dara tOte cele de lipsa, povestindu-le, cumu morindu craiulu Atil'a, marele Reauu
stramosiulu lui duc'a Salanu esindu d'in Bulgari'a cu
ajutoriulu si cu sfatulu imperatului Greciloru a fostu
cuprinsu tienutulu acelu-a. Si cumu insu-si Sclavii d'in
tir'a Bulgariei fura dusi la mrginea Rusiloru, si cumu
acumu i tiene duc'a Salanu.15)
Unii d'in cuvintele lui Constantinu Porfirogenitulu,
cele ce in cartea cea despre guvernarea imperatiei partea

a' 2. capu 40 pentru Unguri, pre carii elu i numesce


Turci, ne lasA, scrise, vreu se iufranga crediementulu no-,
tariului lui Bel'a, intru cele ce scrie notariulu pentru intrarea Unguriloru in Pannbura. CA vreu ei d'in dsele cuyinte ale lui Constantinu Porfirogenitulu se culga, cumuc

www.digibuc.ro

82

Ungurii nu de ctra Muncaciu au intrata in Pann4ni'a, cl pr'in tir'a romanOsca de atra Severinu, unde
se afla remasitiele podului lui Traianu.
CI Constantinu Porfirogenitulu la loculu mai susu
insemnatu nemic'a nu graiesce despre intrarea Unguriloru in Pannbni'a fora ciltu spune unde s'au asiediatu
Ungurii a locul dupa ce fura alungati d'in Moldov'a
de Patinatiti. Si descriendu
adeca Pannbni'a, carea Porfirogenitulu o numesce Turda, unde s'au asiediatu Ungurii a local, incepe a spune antiu inceputulu
tierei acestei-a celu mai aprpe de d'insulu. De chtra
inceputulu tierei acesteia, Xare4 TT; Taezia; dgAv, dice,

ch. este podulu lui Traianu, dupa aceea apele Timisiu,


Tutisiu, Muresiu, Crisiu, Tis'a, cele alalte pana la franci.
Cuvintele lui Constantinu Porfirogenitulu despre aceste
mai susu la capu I. . 6, suntu scrise latinesce.
. 3.

Soli'a lui Tuhutumu catra Arpadu ducele Unguriloru.

Cuprindiendu Ungurii partea cea d'in susu a' imperatiei lui Salanu, unde locuiau Sclavii, veo
capitani mari unguresci, intre cani er si Tuhutumu,
scrie notariulu la capa 22, 23, c trecura cu Oste Tis'a,
sI cuprnsera totu tienutulu pana la prt'a Msesiului,
unde si fipsera mrgine tierei unguresci, c adeca pana la
prt'a Msesialui totu pamentulu acelu-a s fa alu Unguriloru; uude mai multe dile remsera disii capitani cu stea, pana ce au intaritu bine marginele tierei unguresci.16)
Amenandu, adeca zabovindu mai lungu tempu acolo.

Tuhutumu audi de la locuitori bunatatea tierei Ardealului, unde re carele Gelu Romanu tiene domnfa. De

unde inceph a dorf, ch, de ar ff cu potintia, pr'in harulu lui duc'a Arpadu domnului seu, se-si capete sie-si,
si remasitieloru sale Ardealulu. Notariulu capu 24.17)
De nude, cumu scrie notariulu la capu 25, tramise
pre re-carele omu vicleanu, pre Opaforcosiu tatalu lui
Ogmandu, c pre furisiu amblandu s vda bunetatea

Ardealului si ce plesa de meni suntu locuitorii lui,


www.digibuc.ro

83

chtu de s'ar pot s d resboiu cu d'insii, pentru


voi Tuhutumu cu harnicl'a sa sIe nume si pamentu
s-si agonissca. Deci tatalu lui Ogmandu, spionulu lui
Tuhutumu, c vulpea amblanclu impregiuru st vediendu
bun'a rodire a' pamentului acelui-a si locuitorii lui, incatu pOte omulu ved, mai susu de ctu se pote i plach.
Ardealulu si curundu intorcundu-se la Tuhutumu multe
i spuse despre bunatatea tierei acelei-a, cumu aceea e
raorata de preabune Auri, ale caroru-a numele si folosurile in siru i le povestf, si, si cumu-ch in nasipulu aceloru-a se culege auru,si aurulu pamentului acelui-a e frte
bunu, si ch acolo se taie sare si locuitorii tierei aceleia suntu cei mai apusi meni a tOta lumea, acei-a
suntu anume Vlassi (Romani) O. Sclavi, neci nu au alte
arme fara arcu sI sageti. Duce le loru Gelu nu e poter-

nicu, neci nu are armasi buni pre langa sine, carii se


cuteze a st asupr'a indresnirei Unguriloru, ba si de la
Cumani si de la Pitienati multe necasuri patimescu.18)
Audiendu aceste Tuhutumu de la spionulu seu Opaforcosiu, scrie mai incolo notariulu la capu 26, petrech
soli la ducele Arpadu c s-lu slobda a merge in Ardealu, s se ostsca asupr'a lui duc'a Gelu, pre carele
lu si slobod Arpadu.19)
Insemnhmu ad t. d'in cele mai susu cetite d'in notariulu lui Bel'a, ch Tuhutumu nu si pentru ostasii unguresci, carii erau cu d'insulu a doritu se capete Ardealulu, ci pentru sine a pentru fii fiiloru sei ce voru urm
dupa d'insulu. Despre carea si mai diosu v venf vorba.
. 4.

Reslcoialu TJnguriloru cu Rornanii in Ardealu.

&fie notariulu la acelu-asi capu 26, c intorcundu-se cu slobodieni'a cea mai susu aretata de la Arpadu solulu lui Tuhutumu, indata-si Tuhutumu se ga tf cu ostasii

unguresci, cafii erau sub povati'a lui, si intr in Ardealu


asupr'a lui Gelu ducele Romaniloru. r' Gelu audiendu
de venirea lui Tuhutumu, si adunh stea sa, si cu pripitu cursu dede s-i sa inainte, c s-lu impede ce s
6*

www.digibuc.ro

84

hit intre pre prt'a Msesiului, cia, Tuhutumu intr'o cit


trecundu codrulu, ajunse la riulu Almasiu, unde amenflOue ostile se intlnira midi-locindu intre ele riulu. Er
duc'a Gelu void acolo s-i oprsca pre Unguri cu sage-

tatorii sei, c se nu trca.")

A' du'a di inainte de diori de diu'a, urmza nota-,


riulu la capu 27, Tuhutumu si imparti stea in dOue,
o parte o tien cu sine d'incce de riu, o parte o tramise cu pucinu mai susu, c trecundu riulu fara de a
semti ostasii lui Gehl, se urdisca batai'a. Carea asi
se si fad', ch pre lesne trecundu acesti-a riulu, ambe
ostile se apucara de bataia si se ostira Uugurii si
Romanii laolalta cumplitu, cl fura invinsi armasii lui
Gelu si d'intre ei multi fura omoriti, r' mai multi
prinsi. Carea yediendu duc'a Gelu pentru aperarea vietii
cu pucini apuch fug'a si grabindu a fugi la cetatea s'a,
ce er langa Somesiu, armasii lui Tuhutum gonindu-lu
langa riulu Copusiu lu omorira.")
Atunci locuitorii tierei yediendu med.-tea Domnului

lora Gelu, d'in bunavointi'a lora cu darea de mana si


alsera loru-si domnu in loculu lui Gelu pre Tuhutumu

tatalu lui Horc'a, si in loculu acelu carele se dise Esculeu (Eskii116), i jurara lui credintia de unde d'in diu'a
aceea loculu acelu-a s'a numitu EFuleu, ch-ci cd acob

au juratu. Si d'in diu'a aceea a tienutu tir'a aceea ca


pace si cu fericire.")
Aceste suntu, care ni le lash scrise notariulu lui
Bel'a despre intrarea lui Tullutumu cu ostasii unguresci in Anlealu, si despre asiediarea lui acolo. D'in
care, dupa socotra critica de se voru lu, neci o micsiorare nu urrnza asupr'a Romaniloru, ci fiindu-ca liii
d'intre protvnicii Romaniloru cu uncle d'intru aceste
reu intrebuintiandu-se fdra dreptate se nevoescu a micsior marirea Romaniloru si a o innegri; se cuyine
aceste mai pre largu a le respicd, si-a le lamurf.

r' inainte se cade se insemnu, cd notariulu la


calm 27 macaru c

spune, cet cumplita bataia f intre


www.digibuc.ro

85

Unguri si intre Romani23), chtu multi ca. diura &intro


Romani, totu-si d'intre Unguri neci unulu nu scrie s
ff peritu, seau s se fi pleguitu, adeca ranitu. Cine pte
crede, unde se intAlnescu &Sue osti protivnice si se

batu intre sine cumplitu, de o parte se cada multi, si


de ceea parte neci unulu ? De unde mai luminatu de
cumu stralucesce srele candu e cruce amdia-di se
yede, ca cele ce scrie notariulu pentru resboiulu lui
Tuhutumu cu Gelu spre necumpetat'a lauda a' Unguriloru si spre apunerea Romaniloru, nebunia este a i le
crede.
. 5.

Earbati'a Homanilortz.

Cu gurile pline vestescu protvnicii cuvintele acele

d'in istori'a .notariului capu 25, cu cari se dice acolo,


cA Romanii suntu cei mai apusi meni a tta lumea,
si cu acele credu ei ch potu aret in faci'a a tta lumea nu sciu ce slabitiune streina in Romani.
CI intru adeveru batu aerulu ei atunci, candu d'in
cuvintele acele se nevoescu a micsior pre Romani. Pentru cA precumu mai susu (. 1.) aretai necumpetat'a
drgoste, carea ave notariulu spre gintea cea ungursca,

sii ur'a spre alte limbe, la multe schlciituri l' impinse


pre elu. De acolo e, ch asid apusu graesce despre Romani scriendu resboiulu loru celu ea Ungurii.
CA afara de altele, care d'intre acei Unguri pote
s aiba cunoscinti'a toturoru neamuriloru lumei acestei-a,
c alaturandu pre Romani cu fiesce-care neamu alu lu-

mei, s fia destoinicu a judec, re Romanii suntu cei


mai misiei intre 6menii a tta lumea ?
Apoi scintu lucrulu este, cA, notariulu asupr'a nimenui nu er asi maniosu, pre cumu asupr'a aceloru-a,
catii candu-va au batutu pre Unguri. Iusu-si Cornide
Danielu Ungurulu o cunsce aceea in vindiciale notariului, sectiunea 2. capu 4. . 3, unde d'in capulu 55
alu istoriei notariului areta mani'a cea mare a' notariului asupea Teutoniloru, Bavariloru, Alemaniloru, cA-ci
www.digibuc.ro

86

au batutu pre Unguri si au spandiuratu pre capitanii


loru pre Le lu si pre Bulsu24) Inse despre Joanu Chinnamu notariulu imperatului Manuilu Comninu, carele
scrise istori'a comniniloru a' lui Joanu si a' fiiului
lui Manuilu, de la anulu Domnului 1118 pana la
anulu 1176, adeca in sut'a a' dOue spre diecea, la alu
carei'a sfrsitu a scrisu si Pau lu notariulu lui Bera
istorra s'a, se scie, disei d'in cartea a' 6. a' lui Chinnamu,
cumu Leone Vatati d'in poi unc'a imperatului fit tramisu

Cu ste mare si cu multime de Romani d'in tir'a romansca, c, s d navala asupr'a TJnguriloru. Acest'a
Oste intrandu in tir'a Unguriloru fac prda mare, omorl

meni multi fOrte, pre attra duse in robia, turme de


oi, copia de cai, si alte vite man& de la Unguri25) De
unde dupa trb'a sa nu pote s nu fia frte maniosu
notariulu lui Bera asupr'a Rornaniloru, pentru accea
prospeta mare pagubire ce facura atunci Romanii Unguriloru.

Nu me indoiescu, c si pre Solom3nu, can lu avei,


elu vrasmasia asnpr'a lui Ladislau celui cu numele aces-

tu-a antaiu craiu alu Unguriloru l'au ajutatu Romanii,


de rece cumu scrie An'a Comnin'a in cartea a' 7. la
Pray in analele crailoru Ungariei, cartea 2. la anula
de la Chr. 1085, si candu s'a impreunatu elu cu Tielgu
c s mOrga asupr'a Greciloru, ostasii, carii au fostu cu
d'insulu, sit sub povati'a lui erau Daci26), si aceea se

scie, eh in istorra bizantina pr'in Dci se intielegu

Romanii ; neci dupa descalecarea Romniloru in Daera

pre tempurile lui Traianu facuta nu s'au chiamatu altii


Daci fara Romnii cei d'in Dci'a. Si in dilele santului
Stefanu craiului Unguriloru, relele cele multe, predele,
uciderile, pustiirile, cari le-au facutu in tir'a ungurOsca Gira duc'a seau craisiorulu Ardealului, cumu arta

Pray in analele crailoru Ungariei, cartea

la anulu.

1002, cu ce Oste mai vrtosu le fece, 'Ara cu Romanii


d'in Ardealu, alu caroru-a era elu craisioru d'in sementra
lui Tuhutumu (dupa marturisirea notariului lui Bera
www.digibuc.ro

87

capu 24. 27) pre carele Romanii cei d'in Ardealu dupa
mrtea Domnului loru Gelu, d'in buna yea loru s l'au
fostu alesu Domnu, pre cumu mai susu amu aretatu.

Unele c aceste nu potura disului notariu s-i faca


sange bunu asupr'a Romaniloru.

Ba pte s aceea a adusu ur'a notariului asupea


Romaniloru, ch elu er episcopu papistasiescu in Ardealu, s Rornanii erau de lege grecsea, pre cumu si
asta-di suntu ; si intre aceste dOue legi de multu stapanesce de amendue phrtile intru cei fAra cumpetu ur'a.
Pentru aceste pricine s pentru pism'a, macaru ch asta-di
regimenturile cele preaviteze d'in Dci'a cea imperatului
Austriei supusa mai vertosu stau d'in Romani; macanteh invetiatura, scientia nu e mai pucina in clerulu Romaniloru anume d'in Ardealu de-chtu in clerulu papistasiloru Unguri d'in Ardealu ; ba si intre politici multi

barbati romani suntu invetiati, unii s in diregatoriele


cele mai inalte pusi, adeca consiliari ; neci clerulu
episcopiei Oradiei-mari nu e mai pucinu invetiatu, pre
cumu s buna parte a' Romaniloru d'in clerulu episcopiei de la Muncaciu, macaru eh acestoru-a pana acumu
le-a fostu masteha norocirea fiindu supusi la episcopu
pururea Rusu, ba s in Banatu, macaru eh i stapanescu
episcopii cei srbesci, inca se afia preoti Romani intl.!"
invetiatura procopsiti, d'intru carii este preacinstitulu
halm Tomiciu protopresbiteru alu Caransebesiului si
assesoru consistoriului episcopescu tIu Trsietinlui, barbatu cu rvna c aceea spre deplinirea neamului roma-.
nescu in ,Tapaiatu, chtu neci ostenla, neci cheltula nu

e invetiatu a cruti, s pre sine inca gat'a este a se


jertff ; cu tte aceste dsei si asta-di Paulu episcopulu

papistasloru Unguri d'in Araealu intrebatu de vr'unu


strainu, carele nu cuncisce pre Romani, nu credu eu eh nu
ar respunde, cumu eh Romanii suntu cei mai apusi intre
toti menii lumei. De unde de au vritu d'in capulu seu notariulu cuvintele acele micsioratrie de marirea Romaniloru dupa cannele critice, nu se pte crede preasanta sale.
www.digibuc.ro

SS

Inse pre cumu cetramu mai susu (. 3.) acele atvinte nu c ale sale, ci c de Opaforcosiu spionulu lui
Tuhutumu (rise le scrie notariulu, pre carele acolo-si lu
dise notariulu a f fostu omu vicleanu, si lu asemenh
cu vulpile. Dreptu aceea, de nu vomu crede unui spionu,

cine pentru aceea ne pte osend ? Da cumu ch anume a mintitu atunci-a Opaforcosiu, candu dise, ch Roman suntu cei mai apusi euneni a tta lumea, chiaru
se culege d'in istori'a notariului capu 27, uncle scrie,
ch inainte de-a invinge Ungurii pre Romni, cumplitu
se ostira Romanii cu Ungurii. De ar f fostu Romanii
asi misiei, pre cumu i aretase Opaforcosiu lui Tuhutumu, au poteau ei s tiena resboiu cumplitu cu Ungurii acei-a, carii pre cumu i scrie notariulu, erau neinvinsi si incatrhu mergeau pre toti, macaru critu de tad
s f fostu, i bateau ? Ba cumu au vediutu pe Unguri indata, de ar f fostu misiei, aru f fugitu man candu pamentu, dupa cumu si incredintiase spionulu Opaforcosiu
la acelu-asiu capu 27. pre Tuhutumu, cumu eh Romanii

nu voru cutez s st facia asupea indraznirei Unguriloru. Minti dara Opaforcosiu tatalu lui Ogmandu atunci,

midi' (Use chtra Tuhutumu, ch Romanii suntu cei mai


apusi seau mai misiei intre menii a tOta lumea. Si prea
santitulu notariu inca nu plin [deregatorfa adeveratului
istoricu, candu spune, ch cumplit'a batalia a fostu intre Unguri si intre Romani, si totu-si nu pomenesce macam unulu intru aceea crunta batalia s f cadiutu d'intre Unguri, seau s se f pleginitu, improtiva Romani,
scrie eh, au cadiutu multi. Vedi mai susu . 4. la sfrsitu.
Langa aceste lipsesce a insemn d'intru acelu-asi
notariu, c atunci er dtin'a si stilulu Unguriloru, ch
candu aveau a indemn pre ai loru s d resboiulu, pre
protvnici, cu carii er s se bata, macaru ce neamu
alesu si viteazu s fI fostu acelu-a, er disei stilulu
defime cumu se 'Ate mai uritu, si s-i zugravsca
inaintea Unguriloru, cumu c suntu cei mai slabi si mai
misiei meni. Asi Almu imbarbatandu pre Ungurii sei
www.digibuc.ro

89

asupea Muscaliloru, seau a' Rusiloru, cumu scrie notariulu la capu 8, nu ve spaimentareti dise, de multimea
Rusiloru si a' Cumaniloru, carli asemenea suntu caniloru nostrii, ch-ci canil indata cumu audu vorb'a domniloru loru, au nu se infricosieza ? 28) Asi candu duc'a
Salanu, carele imperati intre Tis'a si intre Dnnare cu

ajutoriu de la Greci si de la Bulgari, se scolh asupr'a


Unguriloru; Arpadu cu aceste cuvinte imbarbath pre
Ungur sei: vrtosu se ne ostimu asupr'a Grecioru si
asupr'a Bulgariloru, carii asmenea suntu fameiloru mis-

tre si asi se ne tememu de multimea Greciloru c de


multime de famei. Notariulu capu 39. 29) Deci si spionulu lui Tuhutumu nu pentru aceea defaimh pre Romani, eh dOra elu crede eh Romanii suntu cei mai slabi

(imeni in tOta lumea, cl numai c dupa stilulu Unguriloru s indemne pre Tuhutmmi, c s scle resboiu
asupea Romaniloru celoru d'in Ardealu. De unde toti
acei-a, cari cuvintele acelea ale spionului Opaforcosiu le
arunch in ochii Romaniloru, nu castiga alt'a, fara chtusi desvalescu mult'a loru nepricepere si neintieleptla.

Neci d'intru aceea nu urmza neci o micsiorare


Romaniloru, ch-ci notarialu scrie, c asi curundu fura
invinsi Romanii de Unguri. Pentru ch d'in mai susu (.1.)
aretata necumpetat'a drgoste cea chtra Unguri, notariulu de toti, cu cti au avutu Ungurii resboiulu in Pannni'a tOta, asid scrie, eh curundu i-au invinsu Ungurii.
Asi scrie la capu 39, eh invinsera ca o batalia pre
Salanu, macaru-ch acesta multu tempu se gatise, si do-

bandise si de la Greci si de la Bulgari vertosu ajutoriu. Cu batali'a cea d'anthiu invinsu, dice, eh apuch fug'a
Salanu si cu fug'a si scaph capulu. r' Grecii si Bulgarii
dice, eh de fric'a Unguriloru, uitara calea pre unde au venitu si parendu-li-se Tis'a nu micu, de fric'a Unguriloru,
dandu pr'in Tis'a, mai toti s'au innecatu, chtu abi Unii
au remasu, carii se duca veste rea imperatului loru. 30)

Asia la capu 44. despre Gladu, carele mai multe ginti


ave cu seue intry ajutoriu, scrie eh menii lui Gladu
www.digibuc.ro

90

cadeau c snopii dupa seceratori, si in resboiulu acela


au cadiutu &Sue capetenie de ale Cumanioru si trel
chenezi de ai bulgarioru si Gladu cu fug'a a scapatu, ba tta stea lui Gladu, topindu-se c cr'a de
faci'a focului, l dumicata de Unguri.31) Cu aceea-si
lesnire scrie la capu 41, ch au batutu preste Thinare
Ungurii pre Bulgari, alu caroru-a duce cu mare Oste
si cu ajutoriu de la Greci a fostu esitu, c s se bata
cu Ungurii, si cumu duc'a Bulgariloru cu fug'a a scapatu.32) Asmenea scrie la capu 8. si despre Rusi seau
Muscali, cu carii erau impreunati Cumanii, amendue
neamuri viteze, cA cu o batalia fura invinsi si multi
omorira d'intre Rusi sI Wintre Cumani. De unde capeteniele Rusiloru si ale Cumaniloru, vediendu scaderea
armasiloru sei, apucara fug'a cAtra cetatea Chieului. Si
Almu cu ostasii sei incurundu pre Rusi si pre Cumani
pana la Chieu, capetele cele rase ale Cumaniloru le
taiA, c nisce curcubete.33) Snguru candu se ostira mai

pre urma la Crisiu asupea lui Menumorutu, dice la


capu 51, cA a tienutu batali'a Unguriloru cu rnenii
lui Menumorutu duesprediece dile.
De rece dara notariula scrie ch atunci Ungurii lesne
si curundu au batutu multe neamuri mari si tari, si cari

aveau ajutoriu si depre aliurea, ba aveau scire si erau


bine gatite de resboiu, nu e mirare ch scrie, ch si pre Romani in Ardealu asi curundu i-au invinsu. Tuliutumu
cu stea ungursca er gatitu de resboiu cumu se cade ;
a intratu in Ardealu pre furisiu, neavendu Gelu ducele
Romaniloru neci unti prepusu despre vr'o parte de vramasia; candu a auditu Gelu ch vreu Ungurii se faca na-

vala asupr'a Ardealului, ei trecuse cu o di inainte in


launtru pr'in locurile unde i pote G-elu si cu pucini ostasi a-i oprf. CA neci nu a potutu intr'unu ceasu, adeca
inteo pripa c aceea multi ostasi se adune, fara cu acei
pucini, carii in Vote dilele i ave pre langa sine in tempu
de pace, cu acei pucini disei f silitu se st facia cu 15n0.urii la resboin. Tocmai dara s fia adeveratu ceea ce scrie
www.digibuc.ro

91

notariulu, cumu ch asi curundu au invinsu Ungurii atunci.

pre Romani, nu e neci o mirare, neci nu urmza ce-va


spre micsiorarea Romaniloru, derece Romanii, cumu
sthrile impregiuru ne facu a crede, togmai erau negatiti ; ba st neinscientiati de resboiu. Mai mirare este,
c, macaru ch au fostu asi pucini si fara neci o gatire
asupr'a vrasmasiloru celoru pre furisiu intrati in tira,
totu-si au statu facia cu Ungurii cei preagatiti, si cumplitu resboiu, curnu si notariulu marturisesce
tienura
cu d'insii.

De cate ori s acei-a, cari cu de adinsu mai inainte se gatescu de a se redic cu resboiu, si cu tta
indemanarea pornescu la resboiu se intempla de curundu

perdu resboiulu! De care ale resboiului jocuri si veaculu nostru intru neamuri prearesboiniee si preaviteze
a vediutu. Apoi se te miri, ch in peristsurile mai susu
aretate fura invinsi Romanii?
De unde desiertu este Eder, candu ra si ra
poftoresce in notele sale istorico-critice cele asupea suplicei Romaniloru, ca Romanii asi lesne fura invinsi
de Unguri, si de acolo nu numai defaima pre Romani,
ci inca si urmhri dupa voi'a s'a tragea spre micsiorare
si spre apunerea Romaniloru. Tocmai aceea, c Romanii

d'in bun'a voia a' loru si cu darea da mana alsera


pre Tuhutumu, dupa cumu mai pre largu vomu ved
d'in diosu, vedesce eh Tuhutumu s'a luatu cu bun'a pre
langa Romani, ch, fiindu ch a moritu Gelu domnulu
loru, pre d'insulu s si-lu alga loru-si domnu, semnu
este, ca macaru-c venindu Ungurii pre furisiu, au batutu de odata pre Romani ; totu-si erau inca ei in statu
de a se mai inpulp asupr'a lui Tuhutumu. Si de nu ar
f cadiutu Gelu, nu credu eu, ch vre urm algerea lui
Tuhutumu spre domnla in Ardealu. Ba carele scie firea
resboiului si i suntu cunoscute locurile Ardealului, care
prepartinitrie suntu tieraniloru spre a concen pre na-

valitorii protvnici, si despre alta parte nu-i este nesciuta rvn'a crailoru si a' toturoru capetenieloru, cu
www.digibuc.ro

92

carea suntu ei aprinsi spre a-si tien domni'a loru, lesne


Vote pricepe, cA, mai de a crede este, cumu-ch Tuhu-

tumu cu tta &tea ungursca, carea lu ajut ar f remasu intre genele, adeca intre dealurile si intre ripele
Ardealului prepeditu, de catu s-lu alga Romanii loru-si

domnu in loculu lui Gelu. Desiertu, disei este Eder,


pentru-ca de ar urm micsiorare d'intru aceea asupea
Romaniloru, c notariulu scrie, c asi lesne fura invinsi
de Unguri; atunci si Bulgarii sit Grecii, ba s Muscalii
cei mai misiei aru f in tta lumea, pentru-ch, cu aceea-si
lesnire scrie notariulu c fura invinse tte aceste viteze neamuri de Ungurii acei-a.
. 6.

Acesa-si mai incolo.

&Mu si la lumea tta cunoscutu lucru

este,

ch,

Romanii, candu au avutu scire de venitri'a intempinare


a' protvniciloru, i-au sciutu cu barbatia a-i invinge.
Asi cumu scrie la Turoczi unguresculu scrietoriu intru
a' du'a parte a' cronicei Unguriloru capu 97., in analu
1 330, scolandu-se cu 6ste mare Carolu craiulu Unguriloru asupr'a lui Besaradu, seau Bojoradu Voda d'in
tir'a romansca, inteatrit'a lu batura Romanii, ctu ne-

numerata multime de armasi unguresci de nemesi de


boieri mari cadiura si pre multi d'intr'insii robira arme, cai multi, bani, visteria multa luandu de la Unguri. Ba st craiulu Carolu nu altumintrea si potit
scap capulu, fhra luandu alte vestminte pre sine si
cu ale sale cele craiesci imbracandu pre Desieu, pre
carele lu si omorira armasii lui Besaradu Voda, socotindu ca elu este craiulu Carolu. SI asi craiulu Carolu abi se mantu cu pucini langa sine. 34) Asi ambla cu Romanii craiulu Carolu celu preavestitu, de a'
carnia potere cumu scrie acolo-si capu 99, Dalmati'a,
Croatfa, Ram'a, Serbi'a, Galiti'a, Lodomerf a, Cumani'a,
Bulgari'a si tta Ungari'a si Salern'a si Mons sancti Angeli s alte imperatle, pre cumu a' Lesiloru, a' Bohemiloru,
a' Austriei sI cele de pr'in pregiuru tremura; de frica.36)
www.digibuc.ro

93

Dreptu acelu-asi scrietoriu ungurescu acolo-si dice,

eh si d'in Romani pr'in pregiuru cadeau c muscele,


cari au pierdutu dulcti'a miresmei. CI dca au fo.stu
asi stremtorati Ungurii in vale de Romanii cei de
asupr'a rip ei, de unde i omorira pre Unguri cu petre,
cumu insu-si spune infricosiat'a aceea incungiurare; nu
sciu cumu s ff potutu cad Romanii c muscele. Langa
aceste, scrietoriulu acelu de mania mare, ce ave asupra Romanioru i numesce pre Romani multiple cansca

si dice, ca numai draculu celu d'in iadu a numeratu,


cad Romani au cadiutu acolo.33) De uncle urmza, cA,
scrietoriului acestui-a intru cele ce graiesce asupr'a Romaniloru, c celui ce este interesatu, nu se cade a i se crede.
Asmenea Ludovicu craiulu Unguriloru, fetiorulu
mai susu laudatului Caro lu, pre cumu scrie la Turoczi
cronic'a Unguriloru, partea a' treia capu 38, tramitiendu
pre Nicolau Voivodulu Ardealului cu Oste tare cu nemesi si cu Secui d'in Ardealu pr'in Secuime la tir'a
muntensca asupr'a lui Licu Voda, disulu Nicolau voi-

vodulu Ardealului cu tta stea ungursca ce er cu


elu flu batutu de Romani si ucisu cu fOrte multi barbati alesi si cu nemesi si cu soldati, ctu togm'a pucini cu mare prim4dia au potutu scap de manile Romaniloru. 37)

Nu altmintrea si stea cea mare a' lui Sigismundu


craiului Unguriloru ambla, carea, pre cumu spune la Turoczi cronic'a Unguriloru, partea a' patr'a capu 17., fusese tramisa in tir'a romansca asupr'a lui Danu voda,
unde si insu-si Stefanu de Losoncz archistratigulu disei
Oste per1.38)

Ce se dim de Stefanu celu mare vod'a d'in Moldov'a, carele candu av resboiulu celu d'antAiu cu Turcii

cumu scrie Mironu Logofetulu, o suta de mii de Turci


intr'o di cu ostasii sei omorl. Acestu-a fiindu domnu
Romaniloru in Moldov'a 40 de ani, pre toti cad se
scolara asupr'a lui, pre Turci, pre Lesi si pre altii i-a
batutu, pana pre urma morl acasa de podagra.
www.digibuc.ro

94

Despre Stefanu voda scrie Felice Petantiu in disertatiunea cea pentru cMle, pre cari se pte di resboiu asupr'a Turcului, ci, la cetatea Vasi llu intre tir'a

romansca si intre Moldov'a asi a batutu pre pasi'a


Soleimanu si pre duc'a Romaniei, ctu d'in 3 0 de mii
de Turci frte pucini, carii aveau cai mai buni de fuga
au scapatu. 32)

Ce se dicu de Vladu voda d'in tir'a romansca,


csrele M. poreclitu Drcula. Acestu-a omu ci acelu-a
vitzu si povetiuitoriu de ste a fostu, cititu pre cum
scrie Filipu Calimacu in cartea a' III. cea despre faptele lui Vladislau craiului Lesiloru si alu Unguriloru,
neci odata fara titula de mare si preatare imperatu nu
se cade a se numi. Acestu-a, cumu spune Mironu Logofetulu, a facutu minuni cu pucini ostasi ai sei asupr'a
nenumeratei multimi a' Turciloru. Si Petantiu in disertatiunea mai susu disa scrie, ci, acestu-asi voda la cetatea Vasillu cu pucini ai sei, cl alesi armasi, insu-si
pre Mahomedu cu tOta stea lui lu bath, catu i cauti
s se intrca inapoi la Dnare si cu rosine, perdiendu
multi ostasi s fuga d'in catriu a fostu venitu.40) Neci
odata nu a fostu redicatu Oste asi mare si cumplita
Mahomedu asupr'a cui-va pre cumu asupr'a lui Drcul'a
in tir'a romansca, carea Halcocondira cu numele celu
vechiu o chiama Dci'a, fira candu a hatutu Bizantiulu
adeca Tiarigradulu, cumu marturisesce Laonicu Halcocondil'a in cartea 9.41) si pre cumu acelu-asi r' acolo

ne Iasi scrisu, Mahomedu a avutu atunci in stea sa


armasi (Mile dieci si cinci de miriade, adeca due sute

si cinci dieci de mii, r' Vladu mai pucinu de diece


mii, ba cumu spunu unii siepte mii, carii erau toti calareti. Mironu Logofetulu inca asi scrie, cumu mi-aducu

aminte, ci, amu cetitu intr'insulu, ci numai cu siepte


mii s'a bagatu Vladu voda in multimea aceea cumplita
de Turci nptea si totu a' taiatu pana in dioH de diva ;
atunci a esitu d'in taber'a turcsca pucini perdiendu
de ai sei in nptea aceea. 42) Adeca acestu Vladu voda
www.digibuc.ro

95

eu pucini ai sei armasi Romani fhra de ajutoriulu nimenui, cumu scrie mai susu laudatulu Calimacu la loculu

mai susu aretatu, cu marimea animei sale si cu vrtutea Romaniloru sei multu tempu a tienutu cu Turcii
unu resboiu, carele toturoru crestiniloru la olalta s fia
fostu adunati inca le-ar fi fostu nesuferitu.
Ci nu potu aci se nu pomenescu crestinsc'a si
plin'a de iubire de meni aninfa lui Vladu voda seau
Dracul'a, carea cumu scrie Filipu Calimacu in cartea a'
despre lucrurile lui Vladislau craiulu Lesiloru si
alu Unguriloru, aret elu ctra Vladislau craiulu Unguriloru si chtra tta stea ungursca atunci, candu
fiindu craiulu cu stea sa pornitu asupr'a Turciloru i
esi inaintea la Nicopolu, si pre cumu er elu preainvetiatu in trebile resboiului si multe patise cu Turcii, de
unde preacunoscuta i er lui poterea Turciloru, asi
vediendu neajungerea stei unguresci sfatui pre craiulu
Vladislau, c s se intrne inapoi, s nu mrga cu
stea acea asupr'a Turciloru, derece Turcii si la venatu
mai cu mai multe slugi esu, de cumu vede elii c suntu
in stea aceea a craiului. CI togmai de ar ave craiulu

de ajunsu, inca fiindu c s apropia rn'a, nu


e tempu de a urdi resboiu, ci ostasii acei-a, carii i are
s-i pastreze pre alta data.
Oste

Inse nevrendu craiulu, improtiva sfatuitu de altii,


se as culte de sfatulu lui Drcul'a, atunci Dracul'a intorcundu-se cAtra craiu i dise : de rece seau noroculu,
carele pre tine lucruri mari indrasnindu neci odata pana

acumu nu te-a insielatu, seau nade0ea ce ai de ajutoriulu altoru-a, carea eu dorescu s se implinsca, seau
nenorocirea ta te trage in laturi de la sfatulu meu:
sfatulu teu, carele cu mintea mea nu l'am potutu schimb, incAtu tempulu st nesciut'a intemplare me sufere,
cu vrtutea lu voiu ajut. Si aceste dicundu, dede langa stea craiului si elu patru mii de calareti sub povati'a fiiului seu, rogandu pre Domnedieu, c s ajute
craiului si stei aceleia. 43) Pre urma, candu er s se
www.digibuc.ro

9G

desparta de craiu, aduse inainte doi tineri frte barnici, carii sciau bine tOte chile, impreuna si doi cal
minune de iuti, sl mai plngundu (Ilse catra craiu: ta,
de ti s'ar' intempl o nenorocire, carea s nu d Domnedieu, ai incatrhu s scapi. Dreptu eu asi dor, inzadaru se-ti f datu eu aceste, de me v audi Domnedieu:

inse de te va stremtor lips'a a te intrebuinti, daru


preafolositoriu acestu-a lu vei afid. Folositoriu sfatu da-

duse Drcul'a craiului Vladislan, dca asi cu credintia l'ar f auditu craiulu, s l'ar f tienutu, pre ciunu
Drcura l'a datu. Filipu Calimacu acolo-si.
Dupa aceea chtu de harnici fetiori au fostu acei
patru mli de Romani armasi calareti, carii i dede Vladu
Voda ajutoriu craiului Vladislau, de eatu folosu au fostu
la tta stea ungursca s cAta nad4de aved intru d'insii

craiulu Vladislau sI celu mai mare a tta stea ungursca archistratega seau generalu la tOta Europ'a pentru alesele lui vitegie preacunoscutu Ioanu Corvinu de
Huniadu, curundu se vedi. Pentru ch cumu ajUnsera
la locuri prim4dise, undo er frica de naval'a protvnica ara veste, indata laudatulu archistrategu Huniadu,
se lu inainte cu acele patru mil de Romani si langa
d'insii trei mil de Unguri cumu acolo-si scrie Calimacu,
s ceea alalta ste veni in urm'a loru.")
r' candu ajunse marele generalu Ioanu de Huniadu a intocm stea spre a se lov cu Turcuhl, pre
toti i asiedih cu capeteniele loru la locuri anumite,
cari s le tiena ,st de acolo s d resboiu; r' in vrtutea, in barbati'a si in vitegi'a Romaniloru atfit'a se
incredinti cunoscutoriulu de vitegia archistrategu, eatu
sie-si si celoru patru mi de Romani neci unu locu
anumitu nu le dede, ci i tien langa sine, c cu ei
Vita stea s o ajute si la ori care parte unde ar f
lipsa, cu d'insii se alerge a d ajutoriu. Acolo-si Calimacu. 45)

Acesiu Ioanu Corvinu de Huniadu voivoda Ardealului, guvernatoru Ungariei sI contele Bistritiei, de acawww.digibuc.ro

97

ruia barbatia s viteze fapte tta lumea s'a miratu, si


c carele in veculu acelu-a in tta Europ'a nu er viteazu, inca a fostu Romanu. Carea s Turocz inca o
marturisesce in cronic'a Unguriloru, pdrtea a' patr'a caw].
30, cu apriate cuvinte.46) Aceea-si marturisesce si imperatulu Romani Ion Ferdinandu celu cu numele acestu-a
anthiu, in Diplom'a cea d'in 23 Noembre a' anului 1548
lui Nicolau Vlachu archiepiscopului Strigonului si cancelariului seu, de acelu-asi imperatu data.47) Acestu-a

pana la adunci betranetie ostindu-se asupr'a Turciloru,

s dupa vestit'a biruintia, carea pre urma la Balgara


dulu turcescu o fad", d'in multele ostenele bolnavin(lu-se s murindu ; cumu intre altii ne lash scrisu Petru
Ranzanu in Epitome, indice 27. si Turoczi in dis'a
carte, capn 56 fit jelitu de tta crestinetatea. 48) Ba st
Mahomedu imperatulu Turciloru inca a jelitu mrtea
lui Ioanu Huniadu, macaru-ch i-a fostu vrajmasiu, s cu

pucine dile inainte de mrtea sa, la Balgradulu turcescu lu batuse amaru, si dice, cumu se cetesce la Turoczi in cartea mai susu anumita, capu. 56, eh de caudu e
lumea n'a fostu sub stapanitoriu omu c Ioanu Corvinu.49)

SI intre toti craii Unguriloru, carele a fostu in tota


ples'a de lucruri vestitu, pre cumu craiulu Mata ? CI acestu-a inca nu numai a fostu flit' mai susu laudatului Ioanu

Corvinu: cl, pre cumu scriu Bonfiniu s Luciu, inca se


laudh, eh e Romanu. Nemarginitu asiu fl, s vreu tote
faptele Romaniloru ale scrie, d'in care se desvalesce firea cea barbata si viteaza a' neamului romanescu. Ci
scurtarea carea o ama pusa inainte si peristsurile nu
me sufere a me indelung in trb'a acsea.
Deci d'in faptele Romaniloru trebue a judec despre vrtutea Romaniloru, nu d'in condeiulu necumpeta-

tului uotariu alu lui Bera, mai pucinu d'in gur'a lui
Opaforcosiu spionului lui Tubutumu. Ba s incatu e
pentru alti scrietori ori grecesci, ori de alte ginti
straine, bine lipsesce a lu a minte, re nu suntu de
a cei-a, cari porta ura asupr'a Romaniloru. Ca unorn-a c
7

www.digibuc.ro

98

acegti-a dupa lege critica, candu scriu ce-va asupr'a


Romani loru, neci cumu nu li-se pike crude.

Pre urma pretiu lucrului socotescu a fi, c s


scriu aci fabul'a cea pentru inceputulu lui Ioanu Corvinu de Huniadu sI s o vedescu a 11 fAra de trba.
Unii adeca, ca s rapsca Romaniloru pre unu omu
asid minunatu, in carele nu numai a' TJnguriloru si a'
Srbiloru, ci sl a' tta crestinetatea Europei i er pusa
nadejdea, s cui asmenea in tOta Europ'a nu se afid
viteazu in veaculu acelu-a, au strnitu, ch bine ch mam'a
lui a fostu romana, dar' tatalu seu nu a fostu romanulu
Butu, ci imperatulu Sigismundu, sit asik hanu Corvinu

este fiu de patu nelegiuitu. Adauga langa acst' a, ch


Sigismundu a datu fetei acei romane, Elisavetei unu
anelu, dicundu : ch de v nasce fetioru s vina cu fiiulu
si cu fratele ei la d'iusulu. SI venindu ea, ck s mrga,
dupa porunca la Sigismundu impreuna cu fratele ei s
cu prunculu, a popositu la o padure, unde ducundu-se
fratele ei, cd s strenga lemne, pentru c s faca sor'a
lui ce-va de mancare, si departandu-se si Elisabet'a,
pOte pentru c s aduca apa, dede pruncului mai susu
dtsulu anelu, c jucandu-se cu elu se nu planga, candu
eta slobodindu-se unu corbu apuch de la pruncu anelulu
si sburandu se puse pe unu ramu de copaciu : prunculu
plangandu prinse a strig pre mama-sa, carea curundu

"euindn i area prunculu pre corbu, ce st pre ramu


eu anelulu in gura. Inteaceea ajungandu ad si fratele
Elisabetei, ea i spuse intemplarea, r' fratele ei apucandu arculu, segeth corbulu, ctu indata cadi cu
anehdu diosu. Acsta impenare a' fdbulei cu anelulu
nu de airea a luatu isvoru, fhra eh famili'a lui Ioanu
Corvinu, pre curnu sI elu a avutu semnu de nemesiugu
corbulu cu anelulu ill gura. Acsta fbula, cumu ch
Thant' Corvinu a fostu fiu lui Sigismundu, intre altii o
urmza Gasparu Heltan, Michaelu Neander, Iacobu Vein-

gartner, Slanski, Hrist, Mnlia, harm Harbustu, Ioachimu CUrius, Erasmu Francisti
www.digibuc.ro

99

Acesta fkbula acumu Ungurii cei intielepti si in-

bitori de adeveru neci cumu nu o credu, si in universitatea ungursca de la Pest'a dascalii istoriei o vedescu
de mintiuna si marturisescu, ch Ioanu Corvinu de Hu-

niadu a fostu si de tata si de mama romanu. Georgiu


Pray analisfa ungurescu intru acestu-a chipu adeverza
in annalele crailoru unguresci, partea a' 3. cartea a' 3.
la anulu 1456, cumu ch Ioanu Corvinu nu a fostu fiiu alu
imperatului Sigismundu; Bonfiniu in decadea a' 3. cartea
a' 4. si Tirnonu in Purpur'a Pannbniei fra 11 scriu, cA,
Huniadu a fostu in nrimerulu slugitoriloru celoru de curte
la Demetriu episcopulu d'in Zagrabra ; ra Demetriu a

tienutu scaunulu episcopiei de la Zagrabi'a d'in anulu


1375 pana la anulu 1379 pre cumu bine vedesce Kerczelich in istorra Zagrabiei la faci'a 135. Asi dara
Huniadu int 'e ani 1375 si 1379 c celu mai pucinu

se dicu, a fostu de 12 ani si asi a fostu nascutu la


anulu Domnului 1368 seau cu pucinu dupa aceea. Des-

pre alta parte se scie d'in cronic'a lui Bartosiu la Gelasiu Dobner, scrietoriu de pre acelu-asi tempu, cumu-ch
Sigismundu intru acelu-asi anu 1358 s'a nascutu ; asi
dara Huniadu au de o vrsta a fostu cu Sigismundu, au

cu trei seau patru ani mai micu.5)


Langa aceste, de ar ff. fostu Mann Corvinu fiu lui
Sigismundu, neavendu Sigismundu altu fetioru, si fiindu
omu fOrte drnicu, i-ar f daruitu alte mosii mari,

nu l'ar fri lasatu cu acea pucina de la Huniadu, cumu


(lieu acum Romanii Hinedra ; ba ar ff. statu se incapa

dupa mrtea lui craiu in tir'a ungursca. Si apoi se


povestesce, ch fiindu Ioanu Corvinu in tir'a nemtisca
cu Sigismundu, la unu ospetiu jucundu Ioanu Corvinu,

toti se uitau la d'insulu, si lu laudu cumu scie joc


de bine, r' Sigismundu pismuindu pentru laudele acele
mari, dise celoru ce lu lauda, s nu-lu mai laude atat'a.
Deci, de ar ff fostu fetioru lui Sigismundu, mai vrLosu
s'Ar ff. bucuratu, ch are fetioru asi alesu. Pre urma semnula acelu de nemesiugu, corbulu cu anela in gura, nu
74

www.digibuc.ro

100

Ioanu a inceputu anthiu a-lu av, cl si mai inainte do


elu l'au avutu famili'a lui, pre cumu chiaru se spune
in diplom'a, carea o a datu craiulu Ladislau, candu a
facutu pre Ioanu Corvinu de Huniadu conte Bistritiei.
Arunca in protiva unii, dicundu, ch, de ar ff fostu
Ioanu Corvinu de o vrsta cu Sigismundu, candu a ba-

tutu mai pre urma pre Turci la Belgradulu turcescu,


ar fi fostu de 89 de ani. CI nu se pte crede, oinu de
vrsta asi Techia s fi potutu port resboiulu. La carea respundemu, eh mai suntu barbati c acei-a, carii
la adunci betranetie au portatu resboiu. De unde bine
dice Pray la loculu mai susu insemnatu, eh mai de a
crede este, ch Ioanu Corvinu de Huniadu s II potutu
in vrst'a aceea st in potriv'a Turciloru, dechtu s ff.
fostu fiu d'in tienetria alu lui Sigismundu celui de
vrsta inca nu de trei ani. 51)
- 7-

Gelu a fostu Romanu si Domnu viteazu.

Engel, candu e vorba despre Romani, c s stirbeze marirea Romaniloru, si in pdpura cauta nodu. Ch
ce hicru mai lamuritu si mai netedu pte If, dechtu ch
Gelu, domnulu seau ducele Romaniloru celoru d'in Ardealu, carele se batii cu Ungurii candu intrara ei an-

tiliu in Ardealu a fostu Romanu anume si nu de alta


vitia? Si totu-si Engel in de multe ori pomenitulu lui
apendice . 9. dice, eh elu are indoila, re fost'a Gelu
principe romanescu, au bulgarescu. Neci nu aduce neci

o causa a' indoielei sale, macaru nalucita dca nu adeverata. Lucru care e mai de nemic'a!
CI sfatuimu pre Domnfa lui Engel, c s mai cetsca odata pre mai susu laudatulu notarin alu lui Bl'a,
carui-a nimene dra nu-i da athea crediementu, pre
cumu Engel. Se cetsca disei capulu 24, uncle aceste
cuvinte suntu : Unde Gelu re carele Romanu tiene
domni'a ;" 52) si la capu 26 : Esi asupr'a lui Gelu ducele Romaniloru."53) Pte If vr' umbra de prepusu, ch
www.digibuc.ro

101

Gelu seau se nu f fostu Romanu, seau s f fostu principe bulgarescu si nu romanescu ?


lntru acelu-asi . 9. dice, ch Gelu a fostu omit
becisnicu. CI domnulu, seau craiulu acelu-a, carele insu-si cu capulu seu ese asupea protvniciloru, si impreuna cu armasii sei se ostesce pentru tira si pentni
supusii sei pana la o picatura de sange, Ore cuvine-se
s se dica omu becisnicu, tocmai de s'ar si intempld
se prda resboiulu, carea multoru hrnici s'a intemplatu
in lumen. acsea? Asi Gelu, pentru cii. eci unu prepusu nu ave de nevalire protvnica, negatitu ca pu,
cini ostasi asupr'a preagatitiloru si pre furisitt intratiloru in Ardealu protvnici, insu-si cu capulu seu esi
la resboiu. Neci altmintrea, ara vitejesce ostindu-se

acolo, unde-lu ajtinsera protvnicii armasi, acoperitu de


sagetele Unguriloru cele asupea lui descarcate, cadi
morta Gehl, ostindu-se vitegesce, disei cadi Gelu. Ch
de l'ar f prinsu viu Ungurii in fuga, nu e indoila, ch

nu cu alta mrte mai blanda i-aru f pusu sfrsitu, cl


l'ar ff spendiuratu dupa dtin'a loru, pre cumu spandiurase pre Laborczy, duc'a Sclaviloru celu d'in cetatea
Hung, candu fugindu d'inaintea Ungurilora catra cetatea Zemlu, ajungundu-lu cu fug'a, lu prnsera in drumu,
curnu spune notariulu la cap. 13.54) Vedi mai susu . 5.
. 8.

Algerea lui Tuhuturnu spre domni'a Romaniloru in Ardealu.


Engel in apendicele seu celu despre inceputulu
Romaniloru . 9. dice, ch Romanii d'in bana voi'a loru

dandu mana nu asmene legatura facura, cl pre Tuhutumu ungurulu archistrategu domnu si-e si-lu alsera ;55)

c candu adeca Romanii nu asi s'ar f supusu lui Tuhutumu, pre cumu dra supusi erau Ungurii, adeca c
nesce cetatiani si ai patriei fii, ci c candu s'ar f1 datu
cu totului totu robi. Nu alt'a mi se pare lu fece pre
Engel a se surup la acst'a retacire, fAra ide'a, seau
inchipuirea, carea e acumu in tierele acestea despre
numele dornnu. Aici toti acei a, cari au in moslele loru
www.digibuc.ro

102

supusi slugitori, ce se chiamau mai inainte iobagi si le


dau loru dile de lucru preste anu, se numescu dornnii
supusiloru aceloru-a. De unde a-tali-a domni suntu in tira,

cati stapanii se nmera, carii au meni de acei-a in


mosiele loru, ce le lucra loru spre platirea castigului,
cu carele se hranescu d'in mosiele stapaniloru a celoru-a.

r' in dilele lui Tuhutumu Romanii pre nrnene altulu


nu-lu chiamau domnu, fAra snguru pre acelu-a, carele
er im.peratu, craiu, prncipe, duce, cu unu cuventu,
carele er capetenia tierei seau imperatiei. Ace lu 'obi-

ceiu pana in veaculu nostru a remasu la Romani in


Moldov'a si in tir'a romansca, cd nmene altulu s
nu se chiame domnu, fhra Vod'a d'in Bucuresci s Vod'a d'in Iasi, adeca prncipele tierei romanesci si prncipele Moldoviei. Intru acelu-asi chipu er st Gelu ill
Ardealu Romaniloru domnu, pre cumu se vede d'in notariulu capu 27, unde dice, ch, atunci locuitorii terei
vediendu mrtea domnului loru a' lui G-elu, d'in buna voi'a

loru cu darea de mana si-lu alsera loru-si domnu pre


Tuhutumu. Nici altmentrelea si-au alesu Rornanii lorusi domnu pre Tuhutumu, de curnu avuse domnu pre
Gelu, adeca capetenia seau duce. Ch neci d'intru alta
indemnu se plecara Romanii a-si alege loru domnu pre
Tuhutumu, fhra ch G-elu, pre carele pana acl l'au avutu
Domnu, morl. 50) Langa acestea au nu s lui Tuhuturnu
i er domnu Arpadu dupa marturisirea notariului capu
24. ?58) Au dara pentru acei-a vei dice, ch Tahutumu
l robu lui Arpadu, seau c unulu d'intre acei-a, cari
dau dile de lucru in tierile domnilora seau stapaniloru sei ?

Mai chiaru se lamuresce acst'a d'in algerea lui


Almu spre stapanirea Unguriloru, carea o spune notariulu la capu 5, trade scrie, cumu Ungurii d'in buna
vora loru si alsera loru-si duce si poruncitoriu pre
Almu sl i jurara lui credintia. 58) Intru acelu-asi chipu
Romanii d'in buna voi'a loru alsera pre Tuhutumu
fra neci o osebire alt'a, de cumu facuse Ungurii cu
www.digibuc.ro

103

Almu, fAra c Romauii finch' crestini, nu au intaritu


juramentulu cu versarea sanginriloru loru dupa obiceiulu celu paganescu alu Unguriloru, ci dupa dtin'a
loru cea vechia langa juramentu dedera man'a, si fAra
eh Romanii dedera lui Tuhutumu titula de domnu, dupa obiceiulu ce aveau a chiami pre capeteni'a tierei,
Domnu, r' nu titula de duce sI (le poruncitoriu, cumu
facuse Ungurii ca Alma dupa obieeialu lora.
Asia, s lui Arpada, candu se fach. capetenie Unguriloru, cumu scrie notariulu la capu 13, i jurara,
credintia Ungurii toti. 59) Asmenea lui Zultu ginerelui
lui Menumorutu romanului, cumu la capu 52. scrie notariulu. 60) In tocm'a si lui Tocsu nepotului lui Menumorutu, cumu ne lasit marturisitu la capu 57. notariulu.61)

De la care neamu, cate invinsera pre acele te rnpuri Ungurii, au poftitu juramentu ? Seau pre care neamu au suferitu, c, d'in buna voia sa s&-si alga d'ntre
capitanii ungurosci cu darea de mana Domnu, seau ca
ori ce titula de capetenia? In micli-loculu
cei
de amdia-di dara vre s se intunece, si vrea s o rbsca ori carele nu vede d'in peristsurile cele scrise
de notariulu lui Bel'a, cumn-ch Romanii nu altmintrelea si-au alesu loru-si pre Tuhutumu, de cum Ungurii si-au alesu loru-si capPtenia pre Alma seam pre Arpadu s cei alalti. Ci Ungurii nu i-au alesu pre acesti-a, c ei s le fia loru robi, cumu suntu rnenii cei
d'in mosiele domniloru celoru d'in tierile acestea. Afara
de tta indol'a dara este, c ca algerea lui Tuhutumu
neci o schimbdre nu s'a facutu intru cadintiele Romaniloru in Ardealu, ci numai in locolu domnului celui
mortu si-au alesu loru-si Romanii domnu seau duce s
capetenia pre Tuhutumu, catu pre curnu Gelu fusese Bomaniloru domnu seau duce, asi de act inainte le
Romaniloru domnu seau duce Tuhutumu; si precumu
lui Gelu, asi si lui Tuhutumu fura Romanii supusi
politicesci, r' neci de cumu altfeliu.
Deci Tuhutumu se fece domnu seau prncipe, adeca craisioru Romaniloru in Ardealu, s dupa d'insulu
www.digibuc.ro

101

langa famili'a lui remase acst'a domnia, catu, pre cumu


Tuhutumu, asi sI cei alalti dupa d'insulu d'in sangele

lui pre rendu fura domni seau craisiori Romaniloru


in Ardealu, pana la Giul'a celu mien pre carele iiivingundu-lu santulu Stefanu craiulu Unguriloru, carele antaiu asiedi imperatfa unguresca, si supuse
Ardealulu sI pre Romanii cei d'in Ardealu ; si asi alipindu
laudatulu Stefanu Ardealulu langa tir'a ungursca, atunci-si perdura Romanii in Ardealu domni'a. Notariu
capu 24, 27. 62)

De rece ostasii acei unguresci ai lui Arpadu, cu


alu caroru ajutoriu incap Tuhutumu la Ardealu, cd
dupa ingaduinti' a lui Arpadu s-si castige lui-si tir'a,
nemic'a nu s'au amestecatu la algerea lui Tuhutumu,
c s remana elu domnu in Ardealu, neci nu-i jorara
lui credintia, pre cumu au facutu locuitorii, macaru ch
dtina er la Unguri, c si ostasii cu cei alalti s jre
noului domnu seau duce credintia, pre cumu se vede
d'in notariuhr lui Bel'a capu 52., ale carui cuvinte scrise
suntu mai susu sub not'a 60. ; nu fra tempu intrebare
se pte ad face, re acei ostasi unguresci remas'au aci
in Ardealu cu domnulu Rornaniloru Tuhutumu, au s'au
intorsu la domnulu loru Arpadu ducele Unguriloru.
Cu adeveratu, de vomu lu aminte la impregiurarile Unguriloru cele de atunci, nu se 'Rite crede acei
ostasi vitegi unguresci s ff. remasu cii Tubutumu in

Ardealu. Numai atunci intrase Ungurii in Pannbni'a,


cu cati Domni, sI cu Cate ginti tari, pentru c, se cuprinda tta Pannbni'a sI cu statornicia s se asiedie
in ea, aveau a se bate Ungurii? Cu ducele Menumorutu, cu ducele Salanu, cu Bulgarii, cu Grecii err Macedonenii, cu ducele Gladu SI CU altii. De uncle intie-

leptiunea sI inainte vederea ducelui Arpadu alu Unguriloru nu suferei, c acei vitegi armasi, cafii fusese
sub povati'a lui Tuhutumu s fia despartiti si depar-

tati de ceea alalta ste ungursca, cu atat'a mai vrwww.digibuc.ro

103

tosu, cii. asmenea e adeverului, cumu-ch acei-a erau cei

mai vitegi intre toti Ungurii. Vede-se acest'a de acolo:


mergundu acei-a cu Tuhutumu in Ardealu, se ispiti
ceea alalta Oste ungursca sub povati'a lui Tosu st a'
lui Zobolsu, s bata pre Menumorutu fitra de armasii
cei cu. Tubutumu, el fi batuta inapoi de la Crisiu de
armasii lui Menumorutu, cumu la capu 28 scrie notariulu. 63)

Langa aceste, candu s'a intemplatu unde-va cu


vr'unu capitauu ungurescu s remana sI menii, carii
mersese cu capitanulu, s remana acolo, dsei, despartiti
de glijea ungursca cea mare, nu lipsesce notariulu lui
Bera a insemn, cumu-ch acei meni au remasu acolo

si nu s'au mai intorsu la Ungurii loru. Asi scrie la


cap. 45, eh menii, carii mersese cu Zuardu, ce se insurh in tier'a grecesca, acolo au remasu s dupa mrtea
lui Zuardu ") IDe rece dara notariulu nu scrie, acei
ostasi Unguresci, cari sub povati'a lui Tuhutumu s'au
batutu cu Romanii s ff remasu in Ardealu, este a
crede, ch asiediandu-se Tuhutumu domnu Romaniloru
in Ardealu, ei s'au intorsu la domnulu lora Arpadu ducele Unguriloru. Ba si aceea nu de nitatu dovda este,
cumu-ch ostasii acei-a nu se asiediara cu locuinti'a in
Ardealu, eh capetenra Unguriloru ave obiceiu a di
vitegilora sei mose stralucite, cumu afara de alte
locuri marturisesce la capu 52 notariulu. 65) CI s fi
data Tuhutumu veunui-a d'intru acesti vitegi unde-va
in Ardealu mosia, nicairi nu scrie notariulu, unde pre
cei ce au dobauditu in tir"a ungursea moshi, plata vitegiei loru, nu lipsesce a insemn. Neci nu ne zahaesce
pre noi aceea ce scrie notariulu la capu 25, ca in
cantrile prostiloru cele de pre tempulu lui este, cumu
eh Ungurii toti si capetara loru locuri st luara nume
bunu. Pentru-ch antitiu, cantrile prostiloru pucina credintia au, de-rece mai multe mintiuni cuprindu in sine
de ctu adeveruri. Apoi acele cantri nu se potu dovedf,
eh graiescu despre Ungurii cei veniti cu Tuhutumu in
www.digibuc.ro

706

Ardealu, cl cumu se vede graiescu despre Unguri preste


totu. Aceea in tir'a ungursca s'a adeveritu despre Unguri, pre cumu in multe locuri insmna notariulu. Aceea,
s'a intemplatu si lui Tuhutumu d'in darulu lui Arpadu.")

Si de vei st mortisiu, ch de Ungurii cei d'in Ardealu


graiescu cantArile acele, voiu respunde, c, nu de Ungurii cei veniti in Ardealu cu Tuhutum au a se intielege, macaru-cA scriendu despre Tuhutumu le pomenesce

notariulu, ci despre Ungurii, carii au venitu dupa ce s'a


impreunatu Ardealulu cu tir'a ungursca.
Dca menii acei-a, cari au fostu intratu cu Tuhutumu in Ardealu, nu au remasu acolo, ci s'au intorsu

la tir'a ungursca, candu dara au venitu in Ardealu


stramosii Unguriloru acestoru-a, carii acumu se afla ill
Ardealu ? Este a crede, c, dupa ce a invinsu santulu
Stefanu craiulu Unguriloru pre Giul'a ducele Romanilru, ctra inceputulu sutei a' unsprediecea de la Chr.,
cumu scrie Turoczi in cronic'a Unguriloru partea a' 2.

capu 29, st a impreunatu Ardealulu cu tir'a ungursca, 67) apoi au inceputu a ven Ungurii d'in tir'a
ungursca in Ardealu si a se asiedi cu locasiulu aici.
CA d'intru acele tempuri au inceputu a intr in tirea
ungursca multe st deschilinite neamuri, cari pr'in casatorie mestecandu-se cu Ungurii si perdura numele nea-

mului loru si se anurnira Unguri imprerma cu Ungurii


cei adeverati. Vedi mai susu capu I. . 6. la sf6rsitu.
Pre cumu dara in tir'a ungursca intran alte nearnuri
a locu acolo, asid si Ungurii incepura d'in tir'a ungursca a ven in Ardealu. Er' fandu-ch neci unu scrietoriu nu ne lash scrisn, c Ungurii de odata s f venitu Oka multa dein tirea ungursca in Ardealu, urmza, c, au venitu pre rendu. Carea si de acolo se intaresce, pentru ch Ungurii cei d'in Ardealu suntu en
locuinti'a fOrte resipiti pr'in tira, nu c Romanii, cd
Secuii, seau c Sasii, cei veinti in dilele lui Gz'a, macaru-ch intre acesti-a suntu multi Romani, cari inainte
de venirea Sasiloru locuiart acolo.
www.digibuc.ro

107

Asid dara Romanii au tienutu imperatra loru in


Ardealu pana la a' unsprediecea suta dela Chr., si inainte de a' unusprediecea suta nu este a crede cA, au
fostu Unguri locuitori in Ardealu. Topeltinu in cartea
sa cea mai susu numita capu 5. dice, c venindu Ardealulu sub stapanirea crailoru Ungariei, craii acesti-a
tramiteau la Ardealu voivodu, carele se povatiusca tiea.

Cu voivod'a mergeau nu pucini nemesi unguri, card


indulcindu-se de tir'a aceea, toti remaneau acolo si se
intariau cu locasiulu. Asia dice elu, cA, se incepura Unpull in Ardealu. 68)
Neci de acolo, c ducele Romaniloru acestoru-a de
la

Tuhutumu pana la Giul'a celu micu a fostu de

sange ungurescu, nu urrnza imperati'a acst'a d'in Ardealu, s nu If fostu romansca, pre cumu sI d'intru
aceea, eh Ungariei e craiu d'in sangele celu nerntiescu
adeca imperatulu Austriei, nu urmza imperaWa Ungariei a uu ff ungursca. Unii dicu, c notariulu a scrisu
istori'a sa dupa tocml'a lucruriloru ce erau in vculu
seu, r' nu dupa adeverulu tempului acelui-a, candu au
intratu Ungurii in Pannni'a si in Ardealu. S dmu, eh
este asi cumu dIeu ei, totu-si neci o scarire nu urmza de acolo cadintieloru Romaniloru celoru d'in Ardealu, pentru c de vrerne ce notariulu marturisesce,
ch Romanii d'in buna voi'a loru cu darea de mana, si
alesera sie-si domnu seau duce pre Tuhutumu, intogmai
cumu Ungurii si-au fostu alesu loru-si pre Almu, pre
Arpadu s. c. a., carea e cea mai stralucita cadintia a'
supusiloru politicesci seau a' cetatianiloru; urmza ch
Romanii cei d'in Ardealu in dilele notariuhii tte cadintiele, ce se cuvinu cetatianiloru celoru adeverati le aveau.
- 9-

Caus'a pentru carea 1=1 omanii d'in Arlealu si-au alesu loru-si
domnu pre Tuhutumu.

Caus'a cea adeverata, c-ei Rornanii d'in Ardealu


alsera loru-si Dotnnu pre Tuhutunm, o spune notariulu

la capu 27, adeca, pentru c Gelu, pre curdle pana


www.digibuc.ro

108

ad l'avusese Dornnu a fostu moritu si acumu nu ayeatt


Domnu. De unde se socotira se alga pre Tuhutuniu
in loculu lui Gehl.. Nu me indoescu, c si Tuhuturnu
pre cumu fOrte dored s apuce la domni'a aceea, ca
mare dragoste, cu aretate semne de buna voire st cu
lingusIre a amblatu pre langa Romani, c s-lu alga
pre elu domnu. Carea cu atat'a pote mai pre lesne
se lucre, cd nu me potu indof cumu-ch a sciutu limb'a
romansca, de Orece locuise in Moldov'a intre Romani,
si nu de multa esise de acolo, pre cumu mai diosu vornu
ved. Chiare suntu acestea. Totu-si Engel la mai susu
pomenitulu . 9. dice, ca pentra aceea voira Romanii
a-si alege loru-si domnu pre Tuhutumu, eh aveau nedejde, cd Ungurii i vorn aper asupr'a Cumaniloru. A
graf aceste i dedera prilegiu lui Engel cuvintele lui
Opaforcosiu spionului lui Tuhutumu, la notariulu capu
23., uncle disulu spionu, c se indemne pre Tuhutinnu
a se scold cu resboiu asupea lui Gelu domnulu Romaniloru d'in Ardealu, si acst'a scrie notariulu, ca a spusu
inaintea lui Tuhutumn, cumu Romanii acei-a multe necasuri patimescu de la Cumani si de la Pitienati 69) CI,
aceste cuvinte de se vorn socotf cu intieleptiune, suntu
nascute mai vrtosu a stria, parerea lui Engel, de catu

a o ajut.
Ungurii inainte de a venf in Pannni'a, pre curnu
Engel marturisesce in suplementele vindicialoru cornidessiane . 8., au locuitu in Ucrain'a de asta-di si in Moldov'a, carea dupa dis'a lui Constantinu Porfirogenitulu s'a
numitu Atelcusu, 70) unde mai susu disei, ca Tuhutumu
a potutu se invetie limb'a cea romansca. Acolo-si marturisesce Engel asmenea d'in Constantinu Porfirogenitu,

cumu-ca Uungurii esira de fric'a si de grz'a Patinatitiloru batuti de d'insii.71) Acelea in partea a' 2. despre
guvernarea imperatlei capu 38. le scrie Constantinu
Porfirogenitulu. 72) Acst'a frica de Patinatiti multu
tempu a remasu in ifisele Unguriloru. Ca pre cumu acolo-si capu 8. ne lasd marturisitu Constantinu Porfirogewww.digibuc.ro

109

nitulu, tramitiendu imperatulu Greciloru pre Gavrilu


clericulu la Turci (asi i numesce Porfirogenitulu pre
Unguri), c s-i poftesca cu numele imperatului, chAu
scolandu ste s scta pe Patinatiti d'in locasiuri si s
cuprinda ei tir'a, pentru c, mai de multu acolo au fostu
locuitu si dorid imperatulu, c s fia Ungurii mai aprpe
de imperatra lui ; atunci boiarii Unguriloru cu o gura

strigara toti: noi cu resboiu asupr'a Patinatitiloru nu


ne vomu scol, neci nu suntemu barnici a ne bate cu
d'insii, pentru c tir'a loin e mare frte, nemarginita
multimea poporului, si suntu frte bataci. 73) Acelu-asi
acolo capu 3, dice : ca neamulu Ungurilorn frte

are frica de Patinatiti, pentru ca de multe ori in resbia a fostu, de d'insii invinsu, si mai de totu prep editu. 74)

De unde asiti cuvintezu. Si Opaforcosin si Tuhutumu


bine sci, c Ungurii de fric'a Patinatitiloru, si impreuna

cu cei alalti Unguri si insu-si ei, Opaforcosiu si Tuhutumu fugise d'in pArtile Moldovei, batuti amaru nu odata

de Patinatiti, catu de fric'a Patinatitiloru c pre sub pametu amblau Ungurii. Deci de ar ff audit' intru adeveru
Opaforcosiu ch Patinatitii cei d'in Moldov'a si in Ardealu
&ea in curse, au indemnatu aru ff. pre Tultutumu, s se
nevosca a-si capet si-e Ardealulu ? Seau de l'ar ff. si

indemnatu, au cutezatu ar fi Tuhutumu a se asiedi in


Ardealu, de-rece bine sci, ca dca nu a potutu tta
Ungurimea s st la resboiu cu Patina-Cali, ci a fugitu
d'in aintea loru, mai pucinu v pot elu despartitu
de cei alalti Unguri s se apere de navalirile loru?

Dreptu aceea, de i-ar ff pomenitu spionulu de Patinatiti,

mai vrtosu s'ar f abatutu cu cuvintele acelea de la


dorirea sa, carea aved, s capete stapanirea Ardealului,
de chtu s'ar fi indemnatu. Neindoitu dar' lucru este, cit,
acele cuvinte neci cumu nu le-a graitu Opaforcosiu,

cl singuru notariulu pentru nesciintra peristsuriloru


le-a adausu d'in capulu seu. Deci aceste cuvinte suntu
d'intre acele, cari notariulu d'in capulu seu le ageresce,
www.digibuc.ro

110

si pentru aceea si dupa critic'a lui Engel nu se potu


crede. Vedi mai susu . 1. chtra capetu.
Langa aceste Pitienatii seau Patinatitii, pre cumu
si Cumanii, dupa cumu mai diosu vomu vedi, au fostu
Romani adeverati, nu alta ginte straina. Au pte se
crede i s fI facutu atatea necasuri fratiloru loru in
Ardealu.
Chiaru dara se vede d'intru aceste, ch Romanii

cei d'in Ardealu nu pentru aceea si-au alesu loru-si


domnu pre Tuhutumu, ch dra s'ar fi incredintiatu vhtutiei Unguriloru celoru ce venise cu Tuhutumu, cd
s-i apere asupr'a Cumaniloru, pre cumu visza Engel.
Carii Unguri, pre cumu vediumu mai susu . 8., neci

nu au remasu in Ardealu, ci s'au intorsu la domnulu


loru Arpadu in Ungari'a.
CI togrnai s dicemu, ch au primitu a tunci Romanii pre Unguri in Ardealu pentru a ceea, c uniti la
olalta mai lesne se apere tir'a, neci o misciorare de
ad nu unnza marirei Romanioru, el mai vrtotu se
vede intieleptiunea loru. Au micsiorare urmza de acolo

straluciteloru ginti ale Europei, ch mai multe se unira


la olalta, c cu unita vrtute mai lesne s se pta
aperd asupr'a navaliriloru protivnice, pre curnu unita e
preastralucit'a ginte ungursca cu Nemtii?
Note la capu V.
Velicant auctoritatem anonyrni Belae notarii, quern
tamen non Auonymum amplius, sed Paullum Episcopum Tran-

sylvanum sub Bela III-tio. vocandum esse. Engel in Appendice de origine Valachorum . 4.
2) Ab eventu divino est nominatus Alums, quia matri
eius pregnanti per somnium apparuit divina visio. Notarixs
Belae, cap 3.

3) Donum Spiritus Sancti erat in eo, licet paganus.


Idem cap. 4.
4) Alums cuius adjutor erat Sanctus Spiritus. Ibid. cap. 8.

Quia divina gratia i eis erat. Ibid. cap. 33.


www.digibuc.ro

1 11

6) Deus enim, cuius misericordia praovia erat, tradidit


Dud Ai., ad et suis militibus inimicos eorum. Idem. cap. 50.
7) Divina gratia erat eis praevia. Gratia Dei antecedebat
eos. Id. cap. 44. 37.
9) Implevrt Dominus, in Almo Duce et filio suo Arpad,
prophetiain, quam ceeinit Moyses propheta, de fulls Israel.
Idem. cap. 20.
9) Hungari sunt prae caeteris gentibus meliores in venatu. Idem. cap. 7.
10) Quia sciebant, quod Huugari essent insuperabiles in
asuetis bellorum laboribus. ldem. cap. 56.
11) Temere vellicant auctoritatem auonymi Belae notarii,
quern tamen non Anonyinuni amplius, sed Paullum episcopum
Traussih anum sub Bela III-tio vocaudum, r-gionemque Tran-

silvanam recto novisse, inter melioris notae historicos Hungaros satis certe constat, et quem in omnibus, quae de adventu
Hungarorum uarrat (exceptis iis, quae ipse argutatur) fide dignum haberi, sanae critices regulae suadent. Engel cit. loco.
1.9) Rogaverunt Abauni ducem ut dimissa terra Galiciae,
ultra silvam Hoyos, versus occidontem in terrain Pannoniae
desceaderent, quae Athilae regis terra fuisset. Et lauclabant
eis t-rram Pannoniae ultra modum esse bouam, dicebant euim,
quod ibi confluerent nobilissimi foutes aquarum Danubius et
Tiscia, et alu nobi1isiini fontes bonis piscibus abundantes,
quam terrain habitarent
Bulgarii, et Blaphi, ac pastores Romanorum, quia post mortem Athilae regis terrain Pannoniae Romanii dicebant pascua esse, eo quod greges eorurn
in terra Pannoniae pascebantur. Et jure terra Pannoniae pascua Romanoruni esse dicebatur, nam et modo Romani pascuntur et bonis Hungariae. Notarius Belae, cap 9,
li) Hoc dum Galiciae Dux audivisset obviain Almo duci
cum omnibus suis nudis pedibus venit, et diveisa munera

ad usum Almi ducis presentavit, et aperta porta civitatis

Galiciae, quasi dominum suum proprium hospitio recepit....

Dicebant enirn eis sic, quod terra illa nimis bona esset, et
ibi confluerent nobilissimi fontes, quorum nomina haec essent,

ut supra diximus, Danubius, Tiscia, Wag, Morisius, Crisius,


Temus et caeteri, quae etiain primo fuisset terra Athilae regis, et mortuo illo praeocupassent Romanii principis terrain
Pannoviae, usque ad Danubium vero collocavissent pastores

suos. Terram vero quae jacet inter Tisciam et Danubium,


praeoccupavisset sibi Reanus magnus dux Bulgariae, avus

Salani ducis, usquae ad Confinium Ruthenorum et Polonorum,


et fecisset ibi habitare Sclavos et Bulgaros. Terram vero quae

www.digibuc.ro

112

est inter Thisciam et silvam Igfon, quae jacet ad Erderelu


a fluvio Morus usque ad fluvium Zomus, praeocupavisset sibi
Morout, cuius nepos dictus est ab Hungaris Menumorout, eo
quod plures habebat amicas, et terram illam habitaret geutes

Cozar qui dicuutur. Terram vero, quae est a fluvio Morus


usque ad castrum Urscia, praeoccupavisset quidam dux nomine Glad de Bundyn castro egressus adjutorio (Jumanorum.
Idem cap. 11.
11) Et antequam hoc floret, mitterent exercitum contra
Glad Ducem, qui dominium habebat a fluvio MOMS usque ad
castrum borum, ex cuius etiam progenie, longo post tempore
descenderat Ohtum, quem Sunad iuterfecit. Idem. cap. 44.

") Narrabant, quomodo mortuo Athila rege, magnus


Peanus proavus ducis Salaui dux de Bulgaria egressus; au-

xilio et consilio Imperatoris Graecorum praeocupaverat terram


illam. Qua liter etiam ipsi Sclavi de terra Bulgariae conducti

fuerunt ad confiuium Ruthenorum, et qualiter Lune Salanus


dux eorum, se et suos teneret. Notarius cap. 12.
) _mane autem facto, Zobolsu, Thosu et Tuhutum,
inito consilio constituerunt, ut meta Regui Duds Arpad esset
in prota Mesezina. Notarius. cap 22. Plures dies ibi manserunt, donee confinia regni firmaverunt. Id Pm. cap 23.
17) Dum ibi diutius morareutur, tune Tuhutum pater
Horca, sicut erat vir astutus, dum caepisset audire ab incolis
bonitatem terrae ultra silvanae, ubi Gelou quidam Blacus do-.
minium tenebat, coepit ad hoc anhelare, quod si posse esset,
per Gratiam Ducis Arpad domini sui, terram ultra silvanam
sibi, et suis posteris acquireret. Notarius cap. 24.
18) Praedictus vero Tuhutum vir prudentissimus, misif
quemdam virum astutum, patrem Opaforcos, Ogmaud, ut furtive ambulans praevideret sibi qualitatem et fertilitatem
terrae ultra silvanae, et quales essent habitatores eius, quod
si posse eset, helium cum eis commiteret, nam volebat Tuhutum per se nomeu sibi et terram acquirere, ut dicunt nostri joculatores : onmes loca sibi acquirebant, et nomen bonum

accipiebant. Quid plura? dum pater Ogmand, speculator

Tuhutum, per circuitum more vulpino, bonitatem et fertilitatem terrae, et habitatores eius inspexisset, quantum humanus visus valet, ultra, quam dici potest, dilexit et celer-

rimo cursu ad dominum suum reversus est. Qui cmn vennisset,


domino suo de bonitate illius terrae multa dixit, quod terra

illa irrigaretur optimis fluviis, quorum nomina et utilitates


seriatim dixit, et quod in arenis eorum aurum colligeretur,
et aurum terrae illius optimum esset,. Pt ibi foderetur sal,
www.digibuc.ro

113

et salgenia, et habitatores terrae illius viliores homines egz


sent totius mundi, quia essent Blasi!, et Sclavi, quia
arma nou habereut uii arcum et sagittas, dux eorum Geloi
minus esset tenax, et non haberet ciica se bonos milites ut
auderent stare contra audaciam Hungarorum, qnia a CumaHis et Picenatis mnitas injurias patereutur. Notarius cap. 25.
12) Tune Tuhutum audita 1:militate terrae

misit

gates suos ad ducem Arpad, ut sibi licentiam claret ultra


silvas eundi, contra Gelou diicem pugnare. Dux vero Arpad
inito consilio voluntatem Tahutunt laudavit, et ei lieentiani
ultra silvas ()midi, contra Gdou pugnare, doncessit. ldent,

tap. 26.
29 Hod dual Tuhntum audivisset a legato; pideparavit
se CUIT1 Buis militibus, et dimissis ibi sodis suis, aggressus
est ultra silvas, versus orientem contra Ge 106 ducem Bla-

torum. Gelou vero dux uttrasilvanus audiens adventum ejus,


cougregavit exercitum suum, et cepit vel(eiosimo cursu equitare obviam ei, ut eum per portas Mezesinas prohiberet, sed
Tuhutum uno die silvam pertransiens, ad fluVium Almas
pervenit, tune uterque exercitus ad invicem pervenerunt medic) fluvio iuterjacente. Dux vero Gelou volebat, quod ibi eos
Prohiberet cum sagittariis suis. Notarius cap. 26.
21) Mane autem facto, Tuhutant ante aurordm divisit
exercittim suum in duds partes, et partem alteram misit pa-;
ruin superius; ut transitu fluvio; militibus Gelou nescientibus;
puguam inarederentur, quod sic factum est. Et quia leveut

habuerunt ''transitum, utraque acies pariter ad puguaudunt


Pervenerunt, ei pugnatum est inter eos acriter, sed vieti suut
milites duels Gelou, et ex eis multi interfecti; Plures trero
capti. Cum Gelou dux eorum Hoc vidisset; tune prd defeusi-:
oue vitae cum paudis fugam cepit. Qui cum fugeret Properaus ad castrum suum, juxta fluvium Zomus positiim; milites
Tuhutum audaci cursu persequentes, ducem Gelou, juxta flu=
vium Copus interfecerunt. Not(O r. cap. 27.
22) Tune habitatores terrae videntes mortem domini sui;
sua propria voluntate dexterram dantes, dominion, sibi elege-

runt Tuhutum pattern Horca, et in loco illo, qui dicitur Es


culeu, fidem cum juramento firmaverunt, et a die illo
rile uuncupatus est Esculeu, eo quod ibi juraverunt. TuhutuA,

vero, a die illo terrain illain obtiduit pacifice et feliciter:


_him, cap. 27.

23) Et puguatum est inter eos acriter. Notarius cap. 27 ;


24) Ob Leelum enim Bulsumque Duces Hungaroruin A
Teutonicis in praelio captos, arboiique infelici suspensos, ui
8

www.digibuc.ro

114

stomachtur ! ut odiosi ei Bavari et Alemauni, qurum nefaudis fraudibus Leelum et Bulsmn captos, residuos vero Hungaros malo dolo coarctatos, queritur ; vide caput 55. Daniel
Kornicles, Viudiciae Anonymi Belae Regis Notarii, Sect. 2.
cap. 4. . 3.
25) Aeopra
ztva, Baz4riv lmist4atv, ziecoOey
gedwevIta e7ta7o' yew), N2107.8 avxvo' v, ;ad chj
B2a'xon,
makti v rittlov t tcP eg 'Iza2lag cegotzov Tra2ai Elva& 2.kex, zu-iv 7te6; Ur, 'Evg'avt,9 stab-2,tatag 7tOVV(1) X coelow
ts vf Ovvma v, YOv ,EMEis kide7toza

ftfla2E7v Z;es.'26.vev

76 noevz; avo; ingdeatte zazotg ... Baz477; d O8v erie717-8


neoa6a2o;v gx.Etpk
ok)stoig n' maw, la4 gyvta'azet
Traffic2-17hrovza. AvOeconow 're
nay'', `gte7"azo g6v0v, ;ad civLI,

deanodtattv
*Ian'cov ze

a2&ao.) nE
np6g
E2CY;y
22.cov aavi-odag-ow bfe- Bev gAtiaa.;, dgti Baca! ea

Leonem autem Batatzem nomine, aliuude cum exercita


perinde magnet.; maxiMe veto Valachorum ingenti multitudiney
qui Italorum coloni quondam fuisse perhibentur, ex locis Ponto,

Euxino viGillis irruptionem in Hungaros facere jubet, qua ex


parte neura adhuc a prim& saecnlis eos invasit, . Batatzes
auten4 ab iis, quae diximus-, locis irrumpens, omuia depopulatus, obvia quaeque prosteruit, hominurn ingentem caedem
edit, nee pauciores captives ducit. Ad haec pecorum equorumque, et aliorum inde animalium greges agens, ad Imperatorem ravertitur. Joannes- annamus, Lib. G.
88) Vere primo Thelgu dux sup-remus seythkae militiae,
transgressus angustias montium, qui Danubio superiacent, cmu
mixto ex variis Ontibus exercitu actoginta ferre millium, partim Sauromatarum, a Scytharum, partim etiam Daeorum,
nam et hujus ganeris hand parva manus ductore Solomone..
rzelga Sequebatur. Anna Comnena Alexiados lib
ap. Pray,
Annalium Regum Hungariae. Lib. 2. ad aun. 1085.
27) Nam terrain ultra- silvanam, posteritas pahutum usque ad tempus S. Regi:g Stephani- habuerunt, et diutius ha-,
buissent, si minor Gyla cum duobus filiis suis Bzivia et Bucna
Christiani esse volluissent, et semper contrarie sancto Regi
non fecissent. Anonymug Yotaritts Belae Regis: cap. 24.
28) Nolite turbari de multitudine Ruthenorum et Cumanorum, qui assimilantur nostris canibus. Nam canes statim,
ut audiunt verba dominorum suorum, nonne in timorem ver-tuntur. Notarins. cap. 8.
29) Fortiter pugnemus contra Graecos et Bulgaros, qu
assimilautur nostris faeminis, et sic timeamus multitudinein
GI;aecoruni sicut tuultitudiuem faemivarum, Notari/as. cap. 393

www.digibuc.ro

115

30) Plurimi interficiebantur e Graecis et Bulgaris. Pd.&


dictus vero dux Salanus, cum vidisset suos deficere in bello,

fuga lapsus est, et pro salute .vitae Albam Bulgariae pro:.

peravit. Graeci vero et Bulgari timore Hungarorum percussi,


viam qua veneraut oblivioni tradiderunt, fuga lapsi pro salute
vitae Thysciam, pro parvo fluvio reputautes., transnatare vo-;

lebant, sed quia tans timer et terror irruerat super eos .ut

propter timorem Hungarorum, fere mimes in fluvio Thyscia6

mortni suntl ita, quod aliqui xix remanserunt, qui Impera:.


tori eorum mala salutis nuutiarent. Notdrius cap. 39.

34) Inimici eorum cadebant ante eos, sigut nlanipuli post


messores, et in eodem bello mortui sunt duo duces Cumano:.

rum, et tres Kenezy Bed garorum, et ipse Glad dux eortuni


fuga lapsus evasit, sed omnis exercitus ejus liquefadri tanquam cera a facie ignis, in ore gladii consumti sunt. kota:.
rills cap. 44.
82) Interfegti stint de Greeis et Bulgaris plurimi; et quidam capti suut ex eis. Videns ergo dux Bulgariae, suos deficere in bello, fuga lapsus, pro defensione vitae Albam civitatem ingressus est. Notar. cap. 41.
33) Interficiebantur plurirni de Rutenis et Cumanis; Prae

died vero duces Ruthenorum et Cumanorumi videntes silos

deficere in bello, in fugam versi sunt, et pro salute vitae

properanter in Civitatem Kyeu intraverunt. itlmus dux et sui


milites persequentes Ruthenos et Cumdnos usque ad Civitatem
Kyeu, et tonsa capita Cumanorunt Almi ducis milites, mactabant tanquam crudas cucurbitas. NotdriuS cal?. 8.
videlicet dnno Doraim; 1330.
34) In anno eodem
cum rox copiosuni exercituni gongregaset; .. per Zenrim, in
mense Septembri1 transtulit se in terram Bzdrad, Wdyvodae
lilachorum, acT indu ctionem Thomae, Wdyvodae Prcinsilvant
et Dionisii filii Nicola, flu Ancha, quae terra est inhabitaz
bilis genti ignotae : ut de ipsa terrai ipsum Bazardd rek. ex
pelleret, aut certe terrain ipsius, uni ipsorum insultntium;
traderet possidendam, . . Cum autem rex, Zenrin, et castrum
ipsius recepisset. Dionysio tradidit memorato omnia, dum dignitate Banatus, Quo facto, Bazarad, regi mandavit, nuntios
per honestos : quia vos, domine mi rex! taborctstis in convocatione exercitus, laborem vestruni recompensabo;

7.

millibus

marcarum argenti. lpsam etiam Zenirn, cum suis attinentis


nunc habeas prae manibus, per potentiunt, pacifice vobis tra
dam ; . . tantumodo revPrtimini in pace vestra, et personaruM
periculis praecavete: quia, si veneritis ulterius, periculis minime

evadeas. Quo audito rex, elata mente, in tale verbum prom:


8*

www.digibuc.ro

116

pit, mtutiis sic dicens: Sic dicite Bazarad : ipse est pastor
ovium mearum, de suis latibulis, per barbas suas extraham. Tune quidam fidelis Baro, Donch nomine, comes de 'Alio et de Lipto, ic ait regi: Do mine, cum magna humilitate,
vobis, et ad honorem vesterum, ipse Bazarad loquitur ; idcirco,
regiaebenignitatis favorem, et plenam dilectionem gratiae, ei ve-

litis per vestras literas remandare. Tune rex, verbum superbiae et commiaationis superius propositum, iteravit, et relicto
consilio saniori, proximus ultra pugnaturus processit. Et cum

sibi et suis, in terra ignota, et inter alpes, et montes silva-

rum, victualia invenire nequiret, famis iuedia, ipse rex, milites et equi sui, laborare protinus coeperuut. Quo facto, treuga

ordinata cum Bazarad, et data fide, ut ipse regi pareret, et


securitatem, regi cum suis omnibus, redeundi praeberet, et
iter rectum osteuderet. Rex revertebatur securus, et coufidens
in fide perfidi Schismatici, venit in quandam viam cum toto

exercitu ; quae via erat in circuitu, et in utraque parte ripis


prominentibus circumclusa, et ante, uncle erat dicta via patentio r, imlaginibus, in pluribus locis, fortiter fuerat circumsepta, per -Machos. Rex autem, et sui omnes, cum uihil tale
quid penitas opinarentur, in ripis uudique Ulachorum multitude' innumerabilis, superius discurreudo, jacula jacientes
super regis exercitum, qui erat iu fundo depressae viae, quae
nec via dici pott, sed quasi navis stricta, ubi propter pressuram, cadebant dextrarii fortissimi, cum militibus circumquaque ; quia nec ad ripas utriusque lateris vine, propter praecipitium ascendere proterant contra -Machos nec ultra procedere ; nec fugae locum habebant, propter indagines ibi fac-

tas: sed erant amnia, sicat pisces, in gurgustio vel in reti


comprehensi ; cadebaut juveaes et senes, principes et potentes, siue delectu Duravit quippe sic iste miserabilis eventus,
a sexta feria, usque ad sectmdam feriam. In quibus diebus,
collidebantur iuvicem
electi, sicut in minis moventur
et agitantur infantes,vel sicut arundines; quae vento moventur,
Facta est autem ibi strages maxima, et cecidit inilitumn

et principum ac nobilitun incomputabilis multitudo.... Cumanoram deuique cerruit inaestimabilis multitude.. , . Tule-,
runt ergo Walachi multos captivos, tam vulneratos, quam ilae-

et a,Teperunt plurima arma, vestesque pretiosas, omniumque elisorum pecuniam, in auro et argento et vasa pretiosa, et balteos. Multaque marsupia latorum grossorum et
florenorum, ac equos multos, cum sells et freuis, quae omnia
portaverunt, et tradiderunt ipsi Bazarad Wayvodae. Rex autem. mutaverat armeram suorum
quibus induerat
sbs ;

www.digibuc.ro

117

Deseo, filium Dionysii quem putantes esse regem, crudeliter


occideruut. Rex vero ipse, cum paucis, per tuitionem suorum
aliquorum fidelium, vix evasit. Turocz, Chronicae Hungarorum

Parte 2. capite 97.


35) Domini Caro li, Dei gratia regis Hungariae, cujus potent

tiam, altissimo taliter disponente, Dalmatia, Cloatia, Rama,


Servia, Gallicia, Lodomeria, Cumania, Bulgaria, totaque Hun,
garia, Salernaque, ac ITIOns Sancti Angeli, alia quoque regna,
puta, Poloniense, Bohemiense Austriense ac circumquaque adjacentia, trepitando abhorrebant. ibidem. cap. 09.
") Cadebant etiam in ircuitu exercitus, de canina mult
titudine Walachorum, quasi museae, quae perdiderunt suavh
tatem ungventi; cum christianum populum, et cunctos Christi
Sacerdotes immisericorditer percusserunt. Quorum Walachorum
numerum, ibi per Ungaros oceisorum, subtilis solummodo iut
fernalis compolista collegit. lbidem. cap. 97.
37) Inter indagines et veprium deusitatos, ac passus stric,
tissimos conclusus, jer multitudinem Olachorum, de Silvis et
montibus invasus, ibidem cum streuuo viro, Petra, suo Vicewayroda, nee non Deseu, dicto Wos, et Petro Ruffo. castellano
de Kykyllerar, Petro et Ladis'ao Skulls, 1Th:is bellieosis, et

aliis militibus quam pluribus, et nobilibus potioribus, extitit


interfectus. Et cum gentes Hungarorum, de ipso exercitu, terga
vertissent, et se in fugam convertissent, in locis lutosis et

pahidosis, indaginosi, couclusi, multi ex eis, per Olachos occisi


extiterunt, et aliqui cum magno periculo personarum, et rerum
damno, evaserunt. Turocz Chronica Hungarorum. Part. 3.
cap. 38.
Stephanus de Losonez, Banus, multis armatorum cum
agminibus, per regem missus extitit. Qui tandem cruento commisso bello, dum hosti impar esset, post multam partis utriusque stragem, capitis sui damno, vitae pariter et bello, ibidem finem dedit. Nam post casum Ducis dicti, in fugam versi,
magnam inimicis, rerum et personarum praedam dedere. Turocz, Chrouica Hungarorum. Part. 4. cap. 17.
") Hic denique Stephanos Moldaviae princeps Soleimanum Bassam et Ducem Romaniae sic prostravit, ut ex XXX.
Turcorum millibus panel admodum, qui forte velocioribus equis

insederant, evaserint Felix Petantius. Dissertat. de itineribua


aggrediendi Turcam.
40) Rbi saepe cum Tureis certatum est. Dracula enim
cum paucis, sed delectis militibus, Mahumetem Turcorum Imperatorem potitum jam majori Valachia, et ad minorem occupandam maturantem, hic ad secundam vigiliam noctis aggres_
www.digibuc.ro

118

sus, conversum in fugam ad Danubium cum magna suorumt


caede et ignominia regredi co6git. Felix Petantius, Disserta,
tio de itineribus aggrediendi Turcam.
49 'Ertel
;c e ;Qati:vitaza 7-taQecrxkva.7,o v(LT Baal 2a,
kvOtig dexotth)a. 111k7Isov T4
47ti .doexiav hect4yeTo
Toy sparely 7e4(164ca Taal, d'evreeov per7E T-Tiv
weA B1)46ZtOP ingAlttILV
Blead,k0; a 6E. A7a viito r zeaT6TiEdov, xciat;ov td:v 78140-Oa1 TUiP alum geortcadcov, xai xeigmov 702ov'v naQlleaOat Pg TS wa 137(2a Taoi,2 zed

5 Tip owl*.

Copiae universae regis cum instructae convenissent, primo vera


profectus contra Daciam. Tradunt hunk exercitum regis fuisse

maximum, et secundum magnitudine ei quern contra Byzantium ductarat iste rex. Verum constat Mine exeraitum fuisse
reliquis pulchriorem, et plurimum momenti turn in armis, turn
in reliquo belli apparatu habuisse. Laonicus Chalcoconclylas
Atheniens4, Historiarnm de origine ac rebus gestis Turcorum.
Lib. 9.
42) FerhrOca c'rgurpi zerg iDkvzs xa ixoat tivotc'tcTag
'Exow a ;cal Porve; z-wv ptipuov I.Turhov.

;pare".

dA

LitraxaTxt 2icov map.ilucev chn-W


mirot5 7rEei 7TQCOVI)), cpaa, Tn..; ruxu3i,-, b1E2caa5,

Tc'egtv, 'co;

;1 m16185

Ocr),Ev E V BoeutAkw; gt?cdrwdov.

ca;

77ti4

40;5,

gal bricnaVEV, d7rEn'occ o'c 714 r5 5et.rvogkda, d7roGa2lov It&

lay'rq; TITS vvxz-4, 321.78; aavv nvg. Eo autem tempore in


armis habuit rex circiter viginti quinque myriades hominum....

Bladus habebat equites pauciores quarn decem mille. Suut


tamen, qui tradunt, eum non plures quarn septem mille equites ductasse. His confisus, sub primain noctis vigiliam advenit, et in regis castra impetum dedit.... Tandem quum aurora appropiugvaret et lucesceret, eggressi aunt casfris, amis-.
sis paucis admodurn ea node. Chalcoconcklas ibid.
43) Ubi vero ventum est ad Nicopolim, Bulgarorum, Me-

tropolirn, cujus urbis pars altera a Dauubio abluitur, altera


in itallem erecta est,
occurrit, nunquam sine prefatione
magni et fortissimi imperatoris nominandus, Uladislaus Dracula, Valachiae, quam montanam vacant, Princeps. Qui quum

jam pridem pacem a Turco accepisset, factum suum in neCessitatem rejecit: quod hand numerosissimae gentis princeps,
nulaque externa ope adjutus, helium, Christianis simul oinnibus intolerabile, sustinuisset, magnitudine animi, et virtute
suorum ; diutius quam sperari de tam imparibus viribus posset ; plusque a se interim homiuum arnissum, quam agris suis
frequentandis colendisque superesset, quum eventus quoticlie,
winpaeret, contra hostium multituginem, pancorum suormA

www.digibuc.ro

119

virtutem, magis admirandam esse, quam efficacem. Tandem


eo perventum fuisse, non ut in servitutem venire oporteret,
quae forsan tolerabilis, modo aequa sit, et contigisset antea
multis magnisque populis et nationibus : sed ut cum patria,
et laribus farniliaribus, cum altrice terra et coelo, relinquenda
essent sacra, religiones, arae degeneradumque in obscoenos
mores, ritusque impiarurn superstitionum; nisi conditionem
accepisset, per quam, citra profanationern divinorum humanorumque omnium, reliquias suorum servaret in occasionem dignam, in qua tanta virtus perielitaretur. Ad haec, cum eorum,
qui regem sequebantur, paucitatem auimadvertisset ; rogare,
obtestarique coepit, ut retro iter verteret; se malis suis satis
superque doctum, quanta esset Turci potentia, qui ad venationem, propemodum plures servos producere solitus esset,
quam illic ad bell= armati convenissent. Abstinendum omnino a tam audaci periculosoque incoepto ; comunicaudaque
consilia, et rationes, quo paeto aequis viribus geri posset. Interea nihil salubrius, quam in occasiouem meliorem, eas copias conservare : quae, etiainsi sufficerent bollo, quod tune
cum hostibus esset gerendum, caeteraque omnia votis responderent; tamen, eo tempore productae, instantis hiemis tempestati, et malis, omnino essent succubiturae. Audiebantur ea,
tanquam Dracula non ex animi sententia loqueretur, propter
foedus, quod illi cum Turcis erat: tamen, re ipsa per se fidem
faciente, moti sunt complures ; nec tantum suspicio sirnulatae
ab illo orationis, quantum rei veritas urgebat. Ceterum, rapiente repm fato, ad destinatum propinquumque jam finem ;
Juliauoque, ad superioris anui fortunam, identidem jactante
etc.... Conversus itaque rursus ad regem Dracula : quando, inquit, aut fortuna, quae audentem magna quaeque, nusquam hac-

tenus te decepit ; aut spes alienae opis, quam ratam velim ;


aut occulta fatorurn necessitas, in diversum te trahit a sententia mea : consilium tuum, quod ratione immutare non potui, quantum tempus et improvisa res sinit, viribus adjuvabo.
Et cum dicto quatuor millia equitum, duce filio suo, copiis
regiis adjecit ; orans obtestaasque immortalem Deum ut quid,
quid rex, caeterique de belli totius successu, animis suis promitterent, felicissimo eventu confirmaret. Philippus Callimachus de Rebus Uladislai Lib. 3.
44) Divisit copias, ut contra improvisos hostium inaursus,

firmior esset et paratior. Hunniadiano igitur, cum auxiliaribus Valachis, et tribus Hungarorum millibus, praemisso ; sequebatur ipse (Rex) magno intervallo, cum cruce signatis, reliquaque multitudine. Callimachus Philippus Lib. 3..
www.digibuc.ro

120

45) Sibi aufem, cum Valachis, nullum certum locum do_


Fignavit, ut minime turbatis ordinibus, quocunique res et peyiculum vocaret, accurreret, et nullum destinatum locum tuendo,
omnia tueretur, Callimachus,
46) Brat tune in regno miles macmanimus, nobili et clara
transalpinae gentis de gremio natus, foannes de Hunyad, homo

bellicosus, et ad flecteudurn arma, dirigendasque res bellicas


natus; et sicut piscibus aqua, cervis umbrosas lustrare sylvas,
sic illi, armor= bellique expeditio vita erat. Thurotz Chro-.
nica Hungarorum. Part. 4. cap. 30.
Hae vero sunt omnes propernodum laudatissimarum
gentian), origines, inter quas Valachi gentiles sui, minime
postremas habent, ut pote quos ab ipsa rerum Domina Urbe
Roma oriundos constat; uncle nunc quoque sua lingua Romani
vocantur, tua ista gens fortitudine pr9epo1lens fuit ; multorum
praestantissimorum Ducum Genitrix, inter quos Mantles Hu-.
uyades Inclyti Mathiae Regis Pater, et illius aetati proximi
Inajores Tui potissimum enituisse feruntur. Ferdinandus J.
in Diplomate Archi-Episcopo Strigoniensi Nicolao Olaho 23,
Novembris 1548. collato.
is) Dominus Comes Bistriciensis, qui tot tantosque, suaa
luventutis p,rimaevo a tempore bellorum exegerat labores, non-,
dam senectutis aetate demolitus; s,,r1 continuo armorum gesfamine, cararumque directione fttigatus, et virilaus exhaustus;
ibidem aegrotavit: paucisque diebus ipsa aegritudine laborans,

tandem in oppidum Znnplen delatus, in recomendatione Fratris Ioannis de Capistrano, viri Dei, suo salvatori restituit
sfiritum. Oritur ergo planctus magnus omuem per Hungariam,
et quasi cuncta Christianitas, nimio dollre turbata est, dunk
suum propugnatorem vita functum esse audivit. Thurocz citato Libru, cap. 56.

Ingauti, ob tauti viri obitum, dolore atque moestitia

affecti stud, nun solum universi Hungari totius populi; sett

(Mlles quoque orbis Christiaui natioues. iixit eum Nicolaus


V. Pontifex Maximus, omnisque Rotuma Curia quae tam for'
tem, tamque fortunatum ac pium Christianae Religionis
defeusorem, amisit. Poutificis jussu, Cardinalium Senatus, ei mag-

nihce persolvit inferias. Ei soletnuitati ipse interfn,i, Petrus,


Ransanus Epi,tome rerum Hungaricarum Indice, 27..
") Ipse. etiam Caesar Mahumetes, quamvis per eundem
Dominum Comitem prope suam auto mortem, de sub castro
Nandoralbensi praedicto fugatus sit: cum tamen per GeorRasciae despotam, eidem Caesarii pro consolatione, mors,
tipsius Domini Comitis nunciata est ; Caesarem eundem,

www.digibuc.ro

121

fixo capite, lougam per horam subticuisse, segue, quamvis


inhuicus esset, sublationem ejusdem condolere; et seculorum,

homiuem sub principe nunquam tqlem fuisse, ad

nuntium dixisse perhibetur. Thwrgez cit. Lib. cap. 56


50) Bonfinius loco cit. et Timon in purpura Pann f. 11,
scribuut Hunyiadem apud Demetrium Zagrabiensem Episco,
pum in epheborum numero fuisse, tenuit autem Demetriu
Cathedram Zagrabieuseru ab anno 1375 ad aunum 79. ut Re,
verendis. et Cl. Kerczelich in hist. Zagrab. pag. 135 ex instrumentis rite configit. Raque Huuyiades jam annos 1375,
et 79. ut minimum (Exam fnerit qnnorpm 12. proiude natuq.
anno Christi 1368. ant paulum post. Constat autem ex Chro,
nico Barthogi apud Cl. Gelasium Dobner auctoris supparist
Sigismundum eodem anno 1368. patum esse: igitur Hunyia,
des aut aequalis Sigismundo fuit, aut 3. quatorve anuis minor.
aeorgiv$ Pray, Anna les Regum Hungariae, Parte 3. Libro 3.
51) Nec quidquam pro adversariorum sententia facit, quod
Huuyiadem, si conjectura nnstra locum habet, cum diem estre-?

mum obiit, oportuit fuisse annoy= 89. Veri enim est simi,
lius, virmn ea aetate Turcis resistere potuisse, gum Sigismundi nondum triennis ex concubina filium fuisse.
52) Uhi
lou quidam Blachus dominium tenebat. Notarills. can. 24.
53) Egrassus est contra Ge luu Puce 111 Blatcorum. Mon;
cap. 26.
54) Twac comes eiusdern castri nomine Laborcy, qui ja
lingua eorum Duca vocabatur, fuga lqpsus, ad castrum
htm properabat, quern milites ducts persequentes,, juxta quern,
dam fluvium comprehendeutes, laqueo suspeuderunt in eodem
loco. Et a die illo, fluvium ilium vocaverunt
nomine eius,
dem Loborczy. Notarius Belae cap, 13.
Sponte sua (lexteram dautes, non aequale foedus inierunt, sed Tvhvtum belli ductorem Hungarum, dominum ib
elegerunt. Engel de Origine Valachorum Appendix . 9.
") Tune habitatores terrqe videntes, mortem domini sui,
sua propria voluutate dexteram dantes, dominum sibi elege,
runt Tuhutum. Notar. cap. 27.
57) Tuhutum
coepit ad hoc auhelare, quod si possa
esset, per gratiam Ducis Arpad domini sui, terram pltra
vanam sibi et suis pasteris acquireret. Notcfriug-, cap. 24.

55) Libera voluutate, et communi cousensu VIL viroruml

elegerunt sibi ducem ac preeeptorein in filios

liQrum suo-

ad ultimam geuerationem, Almum filium


Almo ducq mqm
qui de ejus generatioue descendereut.
um

www.digibuc.ro

192

pagauismo fusis proprius Sangviuibus in unurn vas, ratum fe .


cerunt juramentum. Notarius cap. 5.
69) Inito consilio, et accepto juramento omnium suorum,
dux Almus ipso vivente, filium suum Arpadium, ducem an

praeceptorem constituit. Et vocatus est Arpad Dux Hung a,


riae, et ab Hungu omnes sui milites vocati sunt Hunguari
secundum lingva,m alienigenarum. Notar. cap. 13.
60) Dux Arpad accepto jurameuto Primatum et Militum
Ilnngariae filium suum Zultam Ducem, cum magno honore
elevari fecit. Notarius. cap 52.
61-) Dux Zulta duexit filio Tocsun uxorem, de terra Cumanorum, et ipso vivente accepit juramentum suorum nobi,
Hum, et filium suum Tocsun fecit Ducem ac Dominatorem su,
per totum Regnum Hungariae. Notarius cap. 57.
0) Terram ultra silvanam, posteritas Tuhutum usque ad

tempus S. Regis Stefani habuerunt, et diutius habuissent, si


minor Gyla cum duobus fills suis Bivia et Bucna, Christiani
esse voluisent, et semper contrarie Santo Regi non fuissent,
pt, in sequentibus dicitur. Notar. cap. 24.
Tffhutuni, vero, a die illo terram illam obtinuit. Tuhu,
tum vero genuit Horapn, Horc'a genuit Geulam et Zubor.
Geula genuit duas filias, quarum una vocabatur Caroldu, et

altera Sara ltu, et &jolt fuit mater S. Regis Stefani. Zum,


bor vero genuit minorem Geulam patrem Buc et Bucne, tern,
pore cujus S. Rex Stephanus subjugavit sibi terrain, ultra silvaram, et ipsum Geulam victum in Hungariam duxit, et per omnes

dies vitae suae carceratum tenuit, eo, quod in fide esset vanus, et noluit esse Christianus, et multa contraria faciebat
S. Regi Stefano, quamvis fuisset cognatione matris suae.
Notarius, cap. 27.
") Egressi venerunt usque Zeguholmu, et ibi volebant tran-,

sire Crisium, ut contra Menomorout pugnarent, sed venientes


rnilites Menomor out, eis transitum prohibuerunt. Notarius cap. 28.

64) Et Zuardu in eadem terra duxit sibi uxorem, et po,


pules ille, qui Dune dicitur S5lamog era, mortue Duce Zuard,

in Gaecia remausit, et dictus est Soba secundurn Graecos,,


idest stultus populus, quia mortuo Domino suo, viam 4on. di
lexit redire ad patriam suam. Notarius, cap. 45.
65) Tune Dux, Usubnec patri Zoloucu, per suo fidelise
simo servitio, dedit castrum Bezprem, cum omnibus appen,
dicis suis, et Veluquio dedit comitatum de Zarand, et sic cae,
teris nobilibus, honores et loca condonavit. Notarius cap. 52,
66) Nam volebat Tuhutum per se nomen sibi et terrain
Aoquirere, ut dieuntu nostri joculatores : omnes sibi loca aqui-..
Tebant, et nomen bonum accipiebant. Notarins cap. 25.

www.digibuc.ro

123

") Anno itaque Domini millesimo seeundo, Beatus rev


etephanus cepit Ggulam Dueem, cum uxore et duobus fihiiM
ejus, et in Itungariam trausmisit. Hoc autem ideo fecit, quia
saepissime admonitus, a Beato rege Stephano, nee ad Hem
conversus, nec ab inferenda Hungariae injuria, con,
quievit; universurn vero reguum ejus, latissimum et opulen,
tissimum, Monarchiae Hungariae adjunxit. Dicitur autem regnum illud Htmgarice Erdeel, quod irrigatur plurimis fluviis,
in quorum arenis, auru rn colligitur, et aurum terrae illius
optimum est. Thurocz, Chronicum Hungarorum Part. 2. cap. 29.

69) Istis etiam Transylvania cessit, qui Provinciam per


Praefectos Vayvodas administrare solebant. Vayvodas non pauci

obiles comitabantur, ac omnes demum regionis ama enitate


fletenti, sedem flgere in Daci'a non dubitaverunt, Tappeltinust
Orig. et Occas. Transsylv. cap. 5.
69) Quia a Cumanis et Picenacis multas in jurias pateren,

tur. Notar. cap, 25.


70) Tertiam Sam, juxta Const Porphyr. Atelcusu dic,
tam, in hodierna Ucraina et Moldavia ocupaverunt Hungart,

_Pagel, in suplementis ad vindicias Anqaymi Cornidessianas. . 8,

71) Tertiam migrationem Hungarorum ex Atelcusu jr


Pannoniam Cons. Porphyr. vere et genuine impresioni Patzi,
nacitarum, Anonymus accessorio tantum ; forte in traditioqibus ipsis ad landern gentis apposito, motiyo, precillus quippe
Russorum tribuit. Engel, ibidem.

72) Post aliqot vero annos Turcas invadentes Patzinaci,


tae eos cum Principe Arpade persecuti sunt, Turcae itaquo
profligati fugientes, et terrain ad sedes collocandas quaeren-,
tes etc. Cans1antin4s Porphirogenitio, de Administ. Imperil,
Parte 2. cap. 38.
73) Cum autem patzinacitae Caesariana pro lege et eons=
vetudine ipsorum sese juramento obstriuxerint, turn ille ipso
Imperatoria munera elargitur, et amicos ex illis quotquot vo,
luerit accipit, atque ita vevertitur. Sic vera cum his Melinda
foedera, ut ex pacto teneantur operant praebere ubicunquao
usus postulaverit, siye adversus Russ.os, sive contra Bulgaros
vel Tarcas. Siquidem hos mimes bello adoriri possuut, w saepo
contra illos profecti, jam ipsis sunt perquam formidabiles ;
quod vel hoc uno exemplo palam erit. Cum sliquando Gabriel

Clericus jussu Imperatoris ad Turcas legatus esset, sicquo


ipsos compellaret Vobis Imperator denuntiat, ut admoto oxen.
eitu Patzinacitas Sedibus pellatis, eorurnque regionem plat&
'walls ; nam istic olim habitastis. ut Imperio meo finitimi sitis
mittere cum velim quam celoriter vos invenilli ; ogolgo,

www.digibuc.ro

124

Turcarum principes uno ore clamarunt: Nos Patzinacitis beh


lum non inferimus, neque enim illis oppugnandis pares smnus ;
siquidem illorum regio perampla, infinita populi multitudo, et
admodum pugnaces sunt. Ne igitur nobis in posterum tam ingrata verba facias. Constant. 1=19rphirog. de Administ. ImpeI'll, Parte 2. cap.
74) On xai
ql

eFt 7111: bewl4Fr8

7kroc ,as7"a).() TtratTat wris


TIDP T4
Harcarazrzyn, ettZ r A0i143! text{ ;ITT072--Pret

7rae 41)01501,, ;ad '17.20)< (Way, gragadoOT1vat eerpallaym, ;ad


eta riirfri eta TOGFOO? 7-075Teezot4 Oi Ilaawaxivat, rottil;Orrat,

;Wei av422orvca vmm ) evrzor, Tamar= gens memoratos Patzinacitas magnopere reformidat, quia frequenter in praeliis ab iis
devicti et ad interneciouem fere caesi sunt. Ideoque Turcis Patzinacitae semper forrnidulosi suut, b iisque coercentur. ibid.
pap. 3.

7.7

VI

Pentru statulu Romaniloru celoru d'in Ardealu de la inceperea


Domniel lui Tuhutumu incbce.
. 1.

5tatu1u Romaniloru d'in Ardealu in dilele lui Tuhutumu.

Engel d'in parerea aceea, ch Romanii, candu si


alsera loru-si domnu pre Tuhutumu, se dedera lui Tahutumu robi si nu supusi politicesci, carea a lui pa-,
rere o resutlarAmu mai susu (capu V. . 8.); dice la mai
susu pomenitulu 9., eh Romanii dupa aceea fura drip%
ohiceiuln Unguriloru, renduiti la slujb'a cethtiloru. Cetise adeca Engel in istorra notariului capu 21, eumu
Zobolsu unula d'intre eapitanii cei mari ai Unguriloru
dupace esindu d'intre Sclavi si trecundu Tis'a in tienutulu lui Menumorutu, fece cu ajutoriulu lacuitoriloru

cetatieni o cetate tare de pamentu carei-a i puse flumele de Zoholsu. La cetatea acst'a multi d'intre locuitorii tierei rendul slugitori, carii dice notariulu c,
4cum se chiama civili D'in fapea acest'a a lui Zoholsu, macaru-cA notariulu nicairi nu dice ch asemenea
s6 Il facutu Ungurii cu Romanii d'in Ardealn, totusi
Fi Engel i pla:ce a graf, ch pre Romani Ungurii dupo,
www.digibuc.ro

descalecarea loru in Ardealu i pusera la slujb'a cetA4


tiloru.

CI afara de accea, c, notariulu nicairi nu o spune


acst'a, neci aceea, nu e adeveratu, Ungurii s fI avutti
dtina pretatindenea a pune d'intre loeuitorii tierei slu4
gitori la cethti. Asi intre Sclavi nu facura nicairi ac-

st'a. Ba si intru acelu-asi capu 21, serie notariulu, ct


Tosu tatahr lui Lehr adunandu multimea poporului fece
o cetate tare de parnentu, carea antAin s'a numitu Tosu,
r acum'a se chiama Sarvr, Acolo nu fura renduiti slujitori d'intre locuitorii tierei, ci o lasara pline de ostasi.
Asemenea facura la Szatmr (Satu-rnare), Curial intrd
acelu-asi capu 21. scrie notariulu.3) Singuru dam d'in
capula seu ascuti Engel si acest'a asupra Romaniloru.
Macaru-ch, tocmai s -fia adeveratu accea ce dice
Engel, acea slujba nu er semnu de robia, neci de necinste. CA precum adeverka Danielu Cornide in vindiciale anonirnului sectiunea a' 2. capu 1. . 9. Slugi-

torii suntu deschiliniti de slugi seau de robi, de rece


slugitorii au fostu armasi, pazitori de cetAti, nu robi.4)
Acsta plesa de slugitori su pazitori la cetati acumu se
chiama darabani, earii strata mestecati si Romani si
Unguri. Nu dara ce-va greutate desclinita, carea se nu

o Il potutu intogmai si Ungurii, s'ar fi pusu pre spinarea Romanilorn in Ardealu, tomnai s fi fostu si renz
duiti dupa toia lui Engel, Romanii la slujb'a cetatiloru.
Ba slujba acst'a asia risietra greutate er, c,tit
darabanii si Romanii si Ungurii, carii se tieneku de cetatea Gurghiului in Ardealu in varmegld'a Turd'a lungii
procesu avura, c se nu prda greutatea acst'a. Ci
acumu de pucini ani pre urma cu mare durere a auimoi loru fura lipsiti de cinstit'a aceea slujba.
. 2.

atatulu Romaniloru d'in Ardealu in dilele santului Stefanifi


craiulu Ungariei.
Merge inca mai incolo Engel la loculu d'in susii

insemnatu si dice dt totusiu era, de suferitu srtea Ro-r


www.digibuc.ro

126

Mani loru, de nu o ar fi naspritu santulu Stefanu craiulu Unguriloru, carele pre toti aceia, ce catu de putinu se improtivin a prim]: credinti'a crestinesca cea
catolicsca la grea robia i baga. Deci find!' ch Romanii st Bulgarii tieneau legea cea grecesca, nu e indoiela
eumu ca ei urgisiu credinti'a cea catolicsca, pentru
aceea acelea-si au patitu, care patiau paganii de catra
santulu Stefanu.
Ci acst5a, preeumu A altele Cate graesce Engel asutr'a Romaniloru indestulindu-se c o a disu, nedi .cu o marturia mi o razima, c candu gedeloru dise ale lui asupea
Romani iota toti aru fi datori cu ochi inchisi s credo,.
Apoi eine pote crede, santulu Stefanu craiulu Un-,
gitriloru atat3a, urga s l portatu asupr'a legii grecesci, ca pre Romani pentrit c tienedu legea grecesca
intogm'a s-i fi batu-jocuritu c st pre pagani, de rece
&in multe dovedi este a crede, eh, si
Stefauu
fostu de lege grecsca, carea si unii d'intre scrietorii
eei ungttresci o marturisescu? Aceea este adeveritti, et
santulu Stefanu craiulu Unguriloru l partinitoriu legii
grecesci, carea si de acolo se adeverza, pentru ca fece
monastiri de legea grecsca pentru sufletulu seu, ahi
craiesei sale si alu fiiloru sei. Anume a facutu monas-

tirea cea din valea Vesprm pentru calugaritiale cele


tie lege grecesca, cumu se cetesce in diplom'a lui in
legea greasca pentru dis'a monastire data. -Uncle aceste
cuvinte se afia Constituescu eu Stefanu . . . . pentrn
spasani'a sufletului men -impreuna a' sociei mele st
fiiloru mei s a' tta Pannbni'a s. c, a." Aceste in vindiciale mai susu insemnate sectiunea a' 3,, capu I. . 10,
le cetesce Danielu Cornide.6) Si in allele aceluia-si crab.'
s'a facutu o monastire miva in Banatu carea fit data
ealugariloru celoru grecesci d'in Morisena (Cinad, Csahad) precumu se cetesce la faptele santului Gerardtt
episcopului Cinadului. Vedi mai diosu capu VII. . 6.

Pre urma togmai cu neputintia a f cele ce le


graesce Engel in trb'a acsea si cumu eh cumplitti
www.digibuc.ro

127

gresiesce eln ad asupr'a istoriei bisericesci, se vedeSde,

Pentru c laudatulu craiu cumu se vede la Tu .


roczi partea a' dua a cronicei Unguriloru capu 34. a'
moritu la anulu domnului 1038.7) r' neunirea si imparechiarea intre greci si intre apuseni, carea pana astadi stapanesce, a inceputu dupa mrtea santului Stefanu craiului Unguriloru in dilele lui Michailu Cerularin
patriarcului dela Tiarigradu, carele f facutu patriardhu

in 25 Martiu a' anului 1043 si in 8. dile ale lui Junin 1059 f lapedatu, cumu in notiti'a fundatiunei lui
Teodoru Koriatovits de la Muncaciu partea a' patea
capu 6. . 5. adeverza Joaniciu Basilovits proto-egumenulu d'in muntele Csernek.8) Precumu dara in dilele
santului Stefanu craiului Unguriloru findu uniti Grecii
eu apusenii, Romanii nu potedu se urgissca credinti'a
apuseniloru cea catolicsca, asia nici laudatuln craiu,
pentru ch Romanii eru de legea grecsca nu pote s-i
gonsca. Urmza dara, ch santulu Stefanu craiulu Unguriloru intru nimic'a nu a smintitu cadintiele Romanilora neci in Ardealu neci airea. Ba inca osebite privi-,
legiuri au avutu Romanii de la santulu Stefanu craiulti
Ungariei, cumu arta Pray in Disertatiunea a 7. . 7,
. 3.

Stat Ulu RoManiioru d'in Ardealu dupa santulu Stefanu


araiulu Unguri10711.

CI si intru aeeea schiopatza Engel, candu acolo-si


dice, c immultiendu-se incetu cadintiele nemesiloru fura

instrainati Romanii de a portare deregatorie publice st


du alti prosti fura lipsiti de unirea natiuniloru in Ardealu. Intru carea mai inainte de tte se mine s sciinu-,
ce este unirea natiuniloru in Ardealu. Carea respicata
o arta Caro lu Eder in notele istorico-critice, cari le-a
datu elu si s'au tiparitu in Clusiu la anulu 1791. asupr'a suplicei Romaniloru la numerulu 15 si 16. Acolo,
la numerulu 16 aduce Eder scrisrea lui Lorandu Lpes
vice-voivodului Ardealului d'in anulu 1438, d'in carea
precumu s d'in celealalte se pricepe si cari suntu nor*
www.digibuc.ro

128

iunile acele ce facura intre sine unire, si si in ce stet,


bnirea loru, carea cu unu anti mai inainte, adeca la
nulu 1437 s'a fostu facutu. Fecera adeca nemesii, Secull si Sasii intre sine legatura cu juramentu intarita,

e ori candu voru but Turcii in tienutulu Sasiloru,


nemesii s le d ajutoriu, si candu s'ar intempl s se
mai scle prostimea asupr'a nemesiloru, asemenea Sassii

se ajute pre nemesi intru aparare asupea prostiloru.9)


De aceea dice Eder la numerulu 15, e nu ginte
ungursca, t singuri nemesii d'intre Unguri suntu prinull intre natiunile cele unite in Ardealu.10)
Ci si d'in scrisrea laudatului Lpes cea d'in
anulu 1487, pre cuinu si d'in marturisirea capitulului
baserecei Belgradnlui cea despre unirea acst'a la anuhi
1459 scrisa, arta Eder la nuinerulu 15, cumu-ca nil
neamulu iingurescu ci nemesii fura socotiti intre
tiunile cele unite seau primite in Ardealu. 11) Aceea-si
Vedesce Eder acolo-si d'in Aprobate partea tt B. titluhi
1, unde dice th macaru-ca se face pomenire de tta
gintea ungursca, totusi tandu vine a grad despre osez
bitele legi ale unirei iiu Ungurii ci feciele nemesiesci
si orasiele varmeghieloru (d'in carea fiescecarele dupa
legile tingures6 este atat'a ctu o persna nemesisca)
se ponienestu.12) Asi si ill diet'a cea d'in anulu 1557.
diu'a 1 Juniti la Turd'a adunata se dice universitatea celoru trei natitni: a' nemesiloru, a' Secuiloru, a' Sasiloru.13)

Ci se pte vede mirare, acolo-si dice Eder cumu


de nepomenindh-se in monumenturile aceste Ungurii, fr

numai aceia, carii suntu nemesi totusi Secuii si Sasil


toti pururea se pomenescu. Caus'a 0, dice, h,ci ultra
cinci spre diecea si dupa aceea Seinceputulu sutei
cuii toti aceleasi cadintie aveu, cari au nemesii. Ci
in hnulu 1562, fiindu-ca unii d'intre Secui au luatu
itrme asupea principelui Sigismundu, o parte d'intre ei
fura desbracati de cadintiele cele vechi ale Secuiloru.14)
Aceea-si, dice Eder sasulu, se cade a se judecii depre Sasi. Pentru cA fiindu Sasii cei d'in pamentula
www.digibuc.ro

129

celu craiescu atunci slobodi, dupa tempt' esindu unii


d'in scaunele cele sasesci la varmegbie si la scaunele cele secuesci, fura acolo facuti iobagi. A' carei-a
intemplAri marturie suntu articului dietei d'in anulu
1608. 21 Septembre. D'in anulu 1616. 17 Aprile si d'in
anulu 1618. 12 Aprile.15) Pentru acee-asi acolo la mime-

rulu 15 dice Eder, ca, gintea ungursca nu inctu e


ginte ungursca are cadintia cetatiana in Ardealu, neci
pentru aceea, ca re carele e de ginte ungursca, urmza s fia cetatianu de Ardealu. Pentru eh, dca nu e
nemesiu Ungurulu, neci cumu nu e cetatianu in Ardealu.

Aceea-si se cade dupa intielesulu celu mai susu datu


a dice si de Secui si de Sasi, ca nu toti Secuii si
Sasii suntu cetatiani Ill Ardealu.16)
Deci fiindu trei natiuni unite la olalta in Ardealu,
adeca: nemesii, Secuii si Sasii, si nemesii fiindu in Ardealu o parte Unguri alt'a Romani, seau standu adunarea nemesiloru d'in Unguri si d'in Romani, fiesce-carele vede, eh natiunea cea d'antiu d'intre cele trei

natiuni e alcatuita d'in Ungurii, carii suntu nemesi si


d'in Romanii, carii asmenea suntu nemesi. r' de nu se
tienu de cele trei natiuni numite Romanii cei ce nu suntu
nemesi, neci Ungurii cei ce nu suntu nemesi nu se numera

intre acele trei natiuni unite seau primite in Ardealu.


Asmenea de nu se socotescu a f cetatiani si fii patriei, Romanii aceei-a, cari nu suntu nemesi, intogm'a
neci Ungurii acei-a, carii nu suntu nemesi, nu se socotescu a f cetatiani si fii patriei in Ardealu. Si pre
urma, pre curnu Romanii, carii nu suntu nemesi, nu potu
doband diregatorie ptiblice politicesci, asid si Ungurii,

cari nu suntu nemesi, nu potu doband acele diregatore. Cu unu cuventu, Romanii, cari suntu nemesi
intocmai suntu cu Ungurii cei ce suntu nemesi, intru
tte. Si Ungurii, cari nu suntu nemesi intocmai suntu
cu Romanii acei-a, cari nu suntu nemesi. De unde pre
cumu chiara este, eh gintea ungursca neci o nedreptate nu a facutu gintei cei romanesci, asi eu man'a
9

www.digibuc.ro

130

ge pipaia desiertatiunea vorbeloru lui Engel, candu pre-

ste totu dice, ca Romanii fura instrainati de a portare


diregatorie pblice, si cii alti prosti fura lipsiti de unirea natiuniloru in Ardealu.
Nu fAxa tempu dara scrsera Romanii cei d'in Ar-

dealu in suplic'a bara cea cAtra Leopoldu alu doilea


imperatulu Romaniloru data, cumu-cA mai inainte dis'a
unire a' celoru trei natiuni in Ardealu neci o vatemare
nu fac neamului romenescu, ba intru acelu-asi veacu

candu se fece acst'a unire in prea frumsa &Ire er,


neamulu romanescu, pentru-dt d'in senulu neamului
acestui-a Ioanu Corvinu de Iluniadu fit facutu antaiu
voivoda tierei Ardealului, dupa aceea fi inaltiata a ff.
guvernatoriu a' tta imperati'a Unguriloru si impreuna
mai mare archistrategu ostiloru a' tta Ungarra; r'
nemoritoriulu fiu alu acestui-a Matra f facutu craiu
imperatiei Unguriloru, si c, s tacemu pre altii voivodi
ai Ardealului, carii fura d'intre Romani Ioanu Getzi
d'intru a' carui-a familia st acumu spunu cA, mai suntu
nemesi romani in varmeghi'a Dobc'a, f guvernatoriu
in Ardealu, r' Stefanu Josika, asemenea romanu, f
cancelariu in dilele prncipelui Sigismundu Bthori cAtra capetulu sutei a' I G. r' catra midi-loculu sutei
acelei-asi Nicolau. Olachus d'in parinti romani nascutu

in Sibfiu, fit archiepiscopu alu Strigonului si alu Ungariei cancelariu si frate-seu Mateiu er jude craiescu
de mosia la Ardealu in scaunulu Szsz-vros.17)
D'in tOte aceste luminatu se vede a f cu totulu
desvenata cuventarea lui Eder, carele in mai susu pomenitele note istorico-critice ca acea indesiertu se trudesce a scarf pre Romanii cei d'in Ardealu, cA, nicairi
nu se afla Romani s f fostu anume chiamati la sfaturile cele de obsce ale tierei, adeca la dieta ; neci nu
se pomenescu neci odata intru acele sfaturi Romanii, c
alti cetatiani si fiii ai patriei ai celoru trei natiuni unite .
derece nemesii unii suntu d'in neamulu celu
ungurescu, unii d'in neamulu celu romanescu, .pururea
www.digibuc.ro

131

(WI ce s'a lucratu cu numele nemesiloru, attit'a se intielege a ff lucratu ca numele nemesiloru celoru d'in
neamulu romanescu, pre cumu cu numele nemesilou celoru

d'in neamulu ungurescu. Deci candu se cbiamau la dieta

nemesii ca Secuii sI ca Sasii, atitt'a se chiamau Romanii nemesi, pre ciltu si Ungurii nemesi. Nu er de
hpsa s se anumsca Romanii pre cumu nu se anumiau
neci Ungurii, fhra de obsce nemesii. CA pre cilmu neamulu romanescu, c neamu romanesca nu er intre natiunile cele unite seau primite, asi neci neamulu ungurescu c neamu ungurescu mi e intre laudatele trei
natiuni ale Ardealului, fAra nemesii, carii sunta sI d'intre

Unguri st d'intre Romani, alcatuescu un'a d'in cele trei


natiuni unite seau primite, carea insu-si Eder o cunsce
st o marturisesce.DOrece dara Romanii, cari suntu nemesi
se numera intre natiuni, urmza, c si Romanii, adeca
Cari sunta nemesi, totu-deaun'a au fosta chiamati la sfa-

turile tierei cele de obsce. Neci ad, neci o strembetate


nu s'a facutu candu-va neamuhii romanescu de chtra
neamulu ungurescu. TOta temelfa dara a' cuventrii lui
Eder celei asupr'a Romaniloru e surpata. De unde neamulti romanescu, pre cumu neci odata nu a patimitu
neci o nedreptate de cAtra neamulu ungurescu, asi cu
acelu-asi maritu neamu ungurescu trebue pururea adunca
pace dupa constitutiunea patriei, cu cucerla se tiena,
si in linisce, de la carea atrna fericirea, s custe, supunendu-se fiesce-carele cu credintisa ascultare domnimai mariloru lora.
Note la capu
Communl ergo cousilio sociorum suorum congregatione

facta Civium, fecit fossatam magnam, et castrum fortissimum


aedificavit de terra, quod nunc castrum Zobolsu nuncupatur.
Turn Zobolsu et socii sui, de incolis tarrao, a/1 castrum illum
multos ordinaverunt Servientes, qui nunc cvile vocantur. No-

tar, cap 21.

2) Thosu pater Le lu, congregata multitudine populi, fossatam magnum fecit, et castrum munitissimum de terra call_
9*

www.digibuc.ro

132

htruxit, quod prirnum cabtrum Thosu nomivatum fuif, nitric


vero Sarvuar vocatur. Et acceptis filiis incolarum in obsides,
castrum militibus plenum dimiserunt.
9 Hine egressi, usque ad castrum Zotmar pervenerunt...
et filios incolarum in obsides acceperunt, et castrum militibus plenum dimiserunt.
4) Servientes a servis probe distingvunt vetustae Hungarorum leges. Servi in mancipiorum referebautur conditionern.
Vide Steph. Deer. lib. 1. c. 17. c. 4. L. II. c. 38. c. 27. S.

Ladisl. L. II. c. 12. 14. Lib. III. c. 5, et 29. Hine milites in


castro presidiarios primis temporibus etiam Servientes dictos
fuisse, ex ulductis Anonymi verbis facile est ad colligendum.
Daniel Cornides in Vindiciis Anonymi Belae Regis Notarii,
sectione II. cap. 1 - 9.
5) Addicti sunt postea more Hungarico servitiis castri,
sorte sane tolerabili, nisi exasperata fuisset sub Stephano Sancto,

sub quo religio Christiana Catholica vi et coactione tam subito introducta est, ut qui vel minimum resisterent, in turpissimam coniicerentur Servitutem.... Quoniam Valachi cum
Bulgaris Orieutalis ritus sacra amplexi erant : sine dubio Catholicam fidem spernentes, shnilem cum ethnicis sortem subierunt. Engel, in Appendice de origine Valachorurn, . 9.
Sanctus Stephauus plures filios se genuisse, ipsemet
testatur in ea diplomate, quod lingua Graeca super membrana
exaratum, Monialibus Monasterii B. M. V. de Valle Veszprimiensi elargitus est, ubi in ceteris haec legas verba : Constituo ego Stephanus ... pro animae meae salute, una et Conthoralis et filiorum meorum, et Pannoniae universae etc."
Daniel Kornides Vindiciae anonymi Belae Regis Notarii,
Sect 3. cap. 1, . 10.
7) Beatus autem Rex Stephanus, sanctitate et gratia plenus, secuudum quosdam, quadragesimo sexto, secundum autem

historiae, in eiusdem laudem, ab Ecclesia editae, veritatem,


tricesimo septirno sui regni ; Dominicae autem Incarnationis,
millessimo tricesimo octavo anno, in festo assumtionis Beatissimae Marine, semper Virginis, a praesenti saeculo nequam,
eripitur. Thurotz Chronica Hungarorum Parte secunda cap. 34.
5) Michael quippe Cerularius arm 1043 post Alexii
obitum, Bisantinus Patriarcha inauguratus anno 1059. depositus fuit ; vitamque cum morte commutavit (vide Asseman,
Tam. IV. pag. 75.) Proinde Pagius ad annum 1058 num. XI.

de Cerulario Schismatis auctore, deque recta Russorum fide


vere pronunciat : Is tarnen (Michael scilicet Cerularius) Schis-

matis auctor, quod post tot saecula perdurat. Neque enim


www.digibuc.ro

133

Photius, vir in rebus Theologicis versatus Graecae et-Latinae


Ecclesiarum scissurae auctor dici potest; quum loannis VIII.
indulgentia Ecclesiae Romanae reconciliatus fuerit, et in Ro-

manis tabulis varia Graecorum nomina legantur, qui post


Photii mortem floruerunt" loannicius Basilovits in Monasterio

de monte Csernek Proto-Hegumenus, Brevis notitia Fundationis Theodori Koriathovits. Parte quarta cap. 6. . 5.
9) Nos Lorandus Lpes de Varaskezy Vice Vaivoda
Trausilvanus memoriae cornmendamus per praesentes, quod
cum praeteritis diebus, videlicet circa festum sanctae crucis
in possessione Capolna vocata uua cum Baronibus et Nobilibus, nec non Saxouibus potioribus septem Sodium Saxonicalium et Siculorum dictae partis Traussilvaniae fuissernus con-

gregati, inter cetera tractantes, uti protervia et rebelliones


nefandissimorum Rusticorum contritione et eradicatione sicuti contra insultus Turcorurn Saevissimorum has defensare
partes, coram nobis et Barouibus universi Nobiles et Saxenes .. inter se ipsos talem fecerant unionem et fraternitatem,
quod darn et quando casu contingente praefati Turcii has invadere, subintrare conarentur partes, tune praefati Nobiles
in succursu ante nominatorurn Sa onum mutuaeque sincerae
unionis fraternitate, venire et accellerare deberent et tenerentur. Praedicti etiam Saxones contra aemulos seu inimicos
Nobilium signanter autem ad conterendam praedictorum nefandissimorum rusticorum proterviam venire et accellerare

deberent et tenerentur, ad quod se partes sponte obliga ,

juramento coram nobis. Praescripti vero Nobiles et Saxones


praeteritis cliebus Thordae in generali congregatione nostra
videlicet in festo Purificationis Virginis gleriosae nuuc praeterito praemissam dispositionem et ordinationem ipsorum nee
non unionem fraterniter confirmaruut coram nobis harum nostrarum testimonio litterarum. Datum Thoraae .. in festo B.
Doratheae Virg. Anno Domini millessimo quadringentesimo
trigesimo octavo. Eder, in nods Critico-Historicis ad supplicem Libellum Valachorum, numero 16.
10) Itaquae cum unio illa, ut vocant trium Nationum
coalesceret, nequaquam Ungara Ncttio, servos utique etiam
complexa, sed eius loco absque addito atque quasi Kar' ?io
zi Nobiles memorantur. Ibid. num. 15.
11) In vetustissimis huius argumenti litteris Lorandi Lpes de Varaskezy Vice Vaivodae Transsilvani nomine anno
1437.... exaratis habetur ; ipsum Vice Vaivodam cum regni
Nobilibus, Saxonibus, Siculisquae in Oppidum Capolna convenisse, atque hic subclitur : inter praedictos Nobiles ac Sanowww.digibuc.ro

134

nes et Siculos talem fraternam d isposui nuts uni onem etc. lit
Testimonio Capituli Ecclesiae Albeusis de inita unioue anno 1459

feria secunda proxime ante festum B. Barbarae V. axarato

nulla item Ungarorum memoria, atque tres unitoe partes semper Nobilium Siculorum, Saxonumque adpellatione veniunt.
Eder ibid.
1.2\
) In promtu cuilibet sunt, Approbate Constitutiones
Trausilvaniae, quorum P. III. tit. I. de unione ista agitur, et
quaniquam heic etiam universae nationum fiat mentio : tamen

ubi de singalaribus u lionis legibus serum est, non ling ari,


sed eorum loco Nobiles person e et Civitates Comitatuum (quarum utique singulae ex jure Hungarico singulas personas Nobiles valent) memorantur. Eder ibidem.
") Anuo 1557. 1-ma Iunii Thordae. Postquam .11 del es
nostri, Univers itatis trium Nationum Ran silva n lac, Nobilium,

Siculorum, Saxonum atquae etiam delegati e singulis Comitatibus Regui nostri Huugariae ultra et cis Tibiscum praestantes viri, una cum Proceribus et Magnatibus ad Mandatum
nostrum (Isabolae) fiilikpae nostri Serenisimi, hue in oppidum
nostrum Thordense convemssent etc. Eder num. 15.
14) Mirum iam videri possit, quid sit, quod CUM Hungarorum Transsilvanorum non sit iu his documentis explicata
memoria, nisi qui eorum ad,iellatione Nob ilium contineatur,
Siculi tamen Sa:onesque universe memorentur. Sed nempe
sub initium seculi quinti decimi, ad quod prima illa inita
unionis iustrumenta pertinent, atque adeo serius anno 1515.
quo Decretum Tripartitum Inris Consvetudinarii Hungariae
editum, etiamque aim 1552 quo Relatio Commissariorum
Pauli Bornemisza et Georgii Verner ad Ferdinandum I. scripta
est, Sicali (names liberi, iisque juribus praediti fuere, quibus
ii, qui solenuibus Regum litteris nobilitate donati sunt, galldereit. Itaque Verbzius Siculos universe N obiles Privilegi atos adpellat Trip. P. III. tit. 4. et in memorata Relatione
Siculi mimes Nobiles esse perhibentur ; (Benkii Milkov. t. 1.
p. 50.) neque nisi decennio serius anno 1562. quum Siculi
tertii ordinis adversus Priucipem Ioanem Sigismundum arma
cepissent, atque a Ladislao Radk profligati essent, Comitiis
lu Civitate Segesviir liabitis 29 Iunii, itemque Sigismundo
Bathori Principe in Comitiis Albensibus anno 1595. III. Decembris celebratis decretum est, ut eorum pars aliqua pristinis Siculorum juribus exuta, ad rusticorum statum redigeretur. Serius etiam Siculorum aliquos, ut se a militiae laboribus exemtos praestarent, sua se libertate exuisse, atque in
potestatem Domioorum, ut vocautur, ter estrium concessisse
www.digibuc.ro

135

testis est lex Comitiorum anni 1608 (Ap. Benk Imago Sicul.
p. 60.) Eder. ibid.
15) Idem hoc respectu de Saxonum Natione judicium

esto. Nam homines quidem fundi, ut vocant, regii ineolas,


sniper pro ingenuis hominibus fuisse habitos cum alia innumera documeuta,

duplices (ann. 1491. et 1510) Uladislai

regis litterae mihi in autographo visae pervincunt, quibus


Saxones, ut item Nobiles Tripartiti P. I. tit. 4. Specialis ramus ac membrunt sacrae Coronae et Regni Hungariae adpellantur, itemque litterae Statuum et Ordinum Regni Hungariae

anno 1454. Varadini congregatorum ad Saxones septem Sediurn


Saxouicalium scriptae .. Sane autem serius item factum, ut Sa-

xonum aliqui, seu sua inertia, seu temporum iujuria ad incitas redacti, e regione sedium Saxonicalium egressi ad Co-

mitatus atque etiam Siculicorum sedes desciscerent, Dominisquae illic terestribus se Iobbagionatu, ut vocant, obligarent.

Cuius rei testes habernus articulos Comitiorum anno 1608.


XXI. Sept. 1616. XVII. Apr. et 1618. XII. Apr, celebratorum.
Eder ibid.
") Aso itaque Natiouem Hungaram nequaquam Nationis
suae respectu jure civitatis Transsilvaaiae gaudere, neque eo,
quod si doceatur, esse quempiam Natione Hungarum, eundem

civem esse Transsilvanum continuo intelligi. Idem quadam


ratione de Siculorum Saxonumque natione adfirmo. Eder ibidem.

17) Nee quidquarn tamen obfuit illa juribus Nationis

Valachicae regnicolaribus, imo sors humus illo recte Seculo,


quo unio memorata condita fuit, quam maxime ilorebat, ete-

nirn ex huius Nationis sinu loannes Corvinus Hunyades, ad


summos in Transilvania honores primum promotus, deinde
ad Supremi in Hungaria belli Ducis, ac Gubernatoris munus
evectus; eius vero immortalis filius Matthias ad ipsum Regni
solium exaltatus fuit, atque ut alios Transsilvaniae Vaivodas
huius nationis populares silentio praeterire liceat, boannes Getzi, ex cuius familia adhucdurn nonnulli nobiles Valachi in Cornitatu Dobocensi superesse dicuntur, sublime Gubernatoris in
Transsylvania, Stephanus vero Iosika (testante ipso Wolfgango
Bethlen Historico) origine, ac natione Valaehus eminens Cancellarii munus, sub Principe Sigismundo Bathori, circa finem
seculi XVI. magna cum laude obierunt. Circa medium vero ejusdem seculi Nicolaus Olachus parentibus aeque Valachis natus
Cibinii, Archiepiscopi in Hungaria Strigoniensis, et Regni Can-

cellarii dignitate eminebat, eius vero frater Matheus haere-

ditario Iudieis Regii sedis in Transsylvania Szdsz Vros officio


fungebatur. Suplex Libellus Valadhorunt.

www.digibuc.ro

136

7=.,

Pentru imperati'a lui Menumorutu si a' lui Gladu.


. 1.

Se spunu. mk..ginele si cuprinsulu imperatiei lai Menumorutu si a' lui Gladu d'in istori'a notariului lui Bel'a

Mrginele Pannbniei, cumu scrie notariulu la capu

9 si 11, la carea indemnau Rusii si duc'a Galitiei pre


Unguri, c s mrga a o ocup, despre o parte suntu
d'incolo de Tis'a si de Dimare, de alta parte de la codrulu Igfonu si de cumu ese Somesiulu d'in Ardealu si
cure in Tis'a, pre langa Ardealu preste Muresiu, de
cumu se ivesce acestu-a d'in Ardealu ; asmenea de cumu

ese Muresiultt d'in Ardealu in steng'a preste Timisiu


pana la cetatea Orsiov'a. Imperatra dara a' lui Menumorutu er d'in Somesiu, cum ese acelu-a d'in Ardealu
si (lb, in Tis'a, intre Tis'a si intre Ardealu, pana unde
se scure Muresiulu in Tis'a. r' a' lui Gladu impera-Ha a fostu de la ivirea Muresiului afara de la noi d'in

Ardealu in steng'a papa la Orsiov'a. Inse la capu 44.


notariulu dice a ff fostu intinsa imperati'a lui Gladu
mai incolo, adeca pana la cetatea Horomu. D'intru aceste

urmza, ca pre cumu neci Rusii, neci duc'a Galitiei nu


pomenira nemic'a chtra Unguri de Ardealu, spunendu-le
cuprinsulu Pannbniei, asi Ardealulu, neci cumu nu
se socotesce intre tienuturile Pannbniei, pre cumu neci
notariulu nu-lu numer intre acele. Cuvintele notariului
latinesce suntu mai susu la capu V. . 2., cari s le
cetes ci.
. 2.

feliu de ginti seau neamuri erau atunci in Pannoni'a d'incce de Dmare, candu au ajunsu Ungurii in Pannoni'a.
Candu au intratu Ungurii in Pannbni'a, carea acumu

se dice tir'a ungursca seau Ungarra, asi se povestesce in istori'a notariului, cumu cetframu mai susu latinesce d'in capulu 9, cumu-ch in Pannbni'a locuitori
erau Sclavii, Bulgarii, Blachii seau Romanii si pastorii
Romniloru. Dara care neamu, in care parte a' Pannwww.digibuc.ro

137

niei er ? Acst'a o spune acelu-asi notariu, cuinu ceti .


ramu mai susu latinesce d'in capulu 11, adeca Pannbni'a cea d'in colo de Thinare o tieneau Romanii si acolo

pana in Dtinare asiediase pastorii loru. r' intre Diinare si intre Tis'a erau Sclavii si Bulgarii sub stapanirea lui Salanu pana in marginea tierei Lesiloru si
Rusiloru, chtu in marginea tierei Lesiloru de la Muncaciu si de la Ungvar incependu in diosu eran Sclavi,
pre cumu mai lamuritu se vede d'in capulu 12 la notariulu, unde scrie, c Sclavii din tir'a Bulgariei fura
dusi la mrginele Rusiloru.1) tr' de la Sclavi in diosu
pana unde se descarca Tis'a in Thinare erau Bulgari.
De vreme ce dara in Pannbni'a d'in colo de Thinare erau Romnii, d'in eke de Dnare pana in Tis'a
erau Sclavii si Bulgarii, cari respicatu se spunu la notariulu, Blachii seau Romanii unde vortt fi? Urmza, eh
Romanii au fostu d'incnce de Tis'a de la Somesiu pre

langa Ardealu si de la Ardealu afara intre Muresiu si


intre Tis'a, pana uncle se afunda Muresiulu in Tis'a, r'
in steng'a Muresiului afara de Ardealu pana la cetatea
Orsiov'a, ba pana la eetatea Horomu. Si asi locuitorii
imperatiei lui Menumorutu si ai imperatiei lui Gaadu
sent Glaclu toti erau Romani.
Neci sb nu te uiti la aceea, ca notariulu lui Bel'a
la capu 11. dice, ca locuitori tierei lui Menumorutu
se dim Cozari. Pentru-cn, de vreme ce Rusii vecinii
Pannbniei chiaru spusera Unguriloru, eh in Pannbni'a
afara de pastorii Romniloru, carii erau d'incolo de
Dtinare, suntu Sclavi, Bulgari si Blachi seau Romani;
si Selavii cu Bulgarii erau intre Dnnare si intre Tis'a
neci o indoila rin 'mite f, cumu-ch acei-a, pre carii notariulu i chiama Cozari, au fostu Blachi seau Romani.
Neci se nu gandesci, eh Rusii la capu 9 dicundu,
c afara de Slavi, de Bulgari si de pastorii Romniloru,
suntu locuitori si Blachi seau Romani, au intielesu dra
pre Romanii seau Vlachii cei d'in Ardealu, nu, eh pre-cumu mai susu . 1. insemnaramu, Blachii d'in Ardealu
www.digibuc.ro

138

nu se tieneau de Pannbni'a ; si Rusii vorbescu de locuitorii Pannbniei. Ba de Blachii cei d'in Ardealu neci
nu au sciutu Ungurii nemic'a, pana candu nu descoperi
acst'a lui Tuhutumu Opaforcosiu; Asidara, de vreme ce

chiaru spune notariulu, eh Sclavii si Bulgarii erau intre Dfinare si intre Tis'a, urmza, eh cei d'incce de
Tis'a toti au fostu Romani.
Neci nu e lucru strainu acelu-a intre Romani, c
unii intre d'insii dupa desclinite locuri s aiba deosebite nume. Asi si asta-di pre cei ce suntu in muntii
cei de chtra tir'a ungursca si invecinati imperatiei
lui Menumorutu i numescu Mocani seau Motiani. Pre
cei d'in tir'a Romansca i cbiama Munteni, si cele
alalte. Vedi prefatiunea preainvetiatului, ci nenorocitului
Georgiu Sincai fostului re candu scleloru normalesci
directoru in Ardealu, cea inaintea elementeloru limbei
daco-romanesei celoru in Bud'a la anulu 1805 tiparite.
Er' cei d'intru imperati'a lui Menumorutu Romani

pte erau colona romana adusa d'in cetatea Cos'a cea


d'in Calabri'a, seau d'in cea d'in Etruri'a in tir'a italiansca. D'in Cos'a se fece cosani, adeca meni d'in Cos'a,
si fiindu-ch domesticu lucru e Romaniloru a schirnb pre
n alu cuvinteloru latinesci seau italianesci in r, pre cumu
si pre r in n, d'in Cosani se fece Cosari, si fiindu-ch si la
Latini si Italiani si la Romani de multe ori s,mai vrtosu
candu sth intre due vocale, s'a obicinuitu a se respunde
c z, notariulu dupa sunetu lu scrise z, Cozar. Aceea este

adeveratu, eh in locurile, unde dice notariulu ch erau


Cozarii, se aflara dupa aceea a fi locuitori Vlachi seau
Romani, si pana asta-di suntu aeolo. De unde nu e indoiela, eh Cozarii notariului au fostu Romani.
Asi locuitorii cei d'intru imperati'a lui Gladu pururea s'au pomenitu a ff. Romani, pre cumu suntu si
asta-di afara de nescari Srbi, cari mai thrdin au intratu acolo. Romani dara au fostu si supusii lui Gladu.
Dice mai incolo notariulu la capu 11, ch Menumorutu nepotulu lui Morutu pentru aceea RI de Unwww.digibuc.ro

139

guri anumitu Mdnumorutu, ch-ci aved multe vrute seau


Acst'a e d'in cele ce notariuln le agereste d'in
capulu seu. Pentru ch Menumorutu nu e alt'a fAra minor Moroutu, carea insemnza Morutu celu micu, c s6
se deosebsca de betranulu, mosiulu lui, Morutu. De unde
dupa dialectulu celu de acumu alu Romaniloru s'ar dice:
Mica-morutu, seau Morutu celu micu, carele atunci dupa

cuventulu italianeseu meno, ce vine de la latinesculu


minor seau minus, se diced Menomorutu si Menumorutu; cA o alu cuvinteloru celoru latinesci, s italianesci, Romanii de multe ori lu muta in u. r' in unele
cuvinte de aceste acumu punu o, acumu u, pre cumu:
dormitu si durinitu. Acst'a e caus'a cd-ci notariulu
acumu scrie Menomorutu acumu Menumorutu. Vedi la
notariulu capu 19, 20 si 28.
. 3.

Menumorutu a fostu Rornanu.

Ba, cumu-ch na numai supusii lui, ci s lnsu-si


elu Menumorutu a fostu Romanu, nu intunecatu mi se
pare se culege d'in cuvintele notariului capu 20., ch
cerendu Arpadu duc'a Unguriloru de la Menumorutu,
e s-i d lui tienutula de la Somesiu pana la hotarulu
Niru si pana la 'Area Msesiului, d'intru aceea cadintia, cd loculu acelu-a a fostu alu craiului Atil'a. D6
unde fiindu elu lui Atil'a stranepotu, dupa dreptate trebue
Menumorntu stramosise'a mosia s i-o intrca. Menumorutu i respunse, c macaru a fostu alu lui Atil'a
loculu acelu-a, nu se cade elu s-lu intrea lui Arpadu,

derece Atil'a cu nedreptate l'a tienutu; pentru eh de


la stramosiulu lui Menumorutu cu poterea l'a fostu luatu

De vreme ce dara Atil'a a fostu luatu tienutulu


acelu-a de la stramosiulu lui Menumorutu, lipsesce se vedemu de ce neamu a fostu stramosiulu lui Menumorutu,

care lucru cu pucina greutate mi se pare se pte marginf. CA aceea se seie, cd dupa ce a lasatu imperatulu
www.digibuc.ro

1 10

Dci'a, de sub stapanirea imperatiei Romniloru, Dci'a o domnira Gotii. Aceea inca se scie,
ch pre Goti i-au scosu d'in Dci'a Hunii; intre carii
a fostu Atil'a. Pre urina si aceea am veditu mai
Aurelianu

susu (capu III.) cumu-ch Romanii si dupa dilele lui Aurelianu pururea au remasu in Daci'a. De vreme ce
dar' Atil'a mai thrdiu dupa scterea Gotiloru d'in Dci'a
s'a facutu craiu: urtnza, eh stramosiulu acelu-a alu
lui Menumorutu, de la carele cu poterea a luatu Atil'a
disulu tienutu, nu a fostu de neamulu goticescu. Ca ce
mana turbata aveau Hunii asupr'a Gotiloru, cine 'Ate

crede s-lu fi suferitu ei pre Gotu, pana candu s'a redicatu craiu Atil'a, s imperatisca intru acelu locu alu
Daciei? Vedi mai susu capu IV . 1. Ci pre emu firea lucruriloru omenesci ne invtia, acele ginti nomade,

cari veniau in Dci'a se nevoiau a cuprinde siesurile,


nu muntii, ba neci siesurile nu ajungeau a le mosceni
tte. Pentru acea macaru-ca si la siesuri erau Romani
multi agonisitori de pamentu, in cele mai multe locuri
ale siesuriloru acelor'a, supusi venticeloru ginti barbare: totu-si este a crede, eh pr'in munti Romanii aveau
capeteniele loru (Pin neamulu loru, carii dupa impregiurhrile tempului, pre cumu ei pentru neasemenarea
poterei necutezandu a cobort la siesuri cu resboiu asupr'a venticiloru barbari, lips se tiena pace cu aceia-si
barbari; asi barbariloru fhra folosu, ba primejdiosu
lucru er a se incumet s d resboiu asupr'a Romaniloru celoru pr'in munti. D'intru aceste capetenie seau
dud romani a fostu stramosiulu lui Menumorutu in munti

la riulu Crisiului, pre carele apoi Atil'a, candu a cuprinsu Panne:111Pa, l'a lipsitu de tienutulu acelu-a intre

Tis'a si intre Somesiu pana la hotarulu Niru si la


prt'a Msesiului. De unde urmza, eh Menumorutu,
pre cumu si insu-si numele, carele e cu totula roman escu, lu vedesce, a fostu Romanu.

r' s fi fostu stramosiulu acelu-a alu lui Menumorutu bulgaru, nod cumu nu se 'Rite dice, derece
www.digibuc.ro

141

pre acele tempuri, candu a hiatu Atira cu poterea de


la stramosiulu lui Menumorutu disulu tienutu, neci pomenire nu er de Bulgari in Dci'a. Dreptu aceea, candu

dice notariulu la capu 51, eh Menumorutu cu bulgarsca anima si cu trufa a poruncitu lui Arpadu ducei
Ungurilorn, nu poti se tragi d'intru acele cuvinte ale
notariului, cumu-cA, Menumorutu a fostu bulgaru.
notariulu nu pentru alt'a dice, c, Menumorutu a poruncitu lui Arpadu cut bulgarsca anima, fra, ch in
parerea Unguriloru Bulgarii erau timeni cu trufa, sumeti
si carii batjocuriau pre Unguri. De ad este, ch Arpadu,

cumu scrie notariulu la capu 39, imbarbatandu pre


Unguri la resboin asupr'a Bulgariloru, dice : o Schiti 1
carii pr'in trufra Bulgariloru de la cetatea Ungu fureti
chiamati Unguri.3) De unde bulgarsca anima si trufa
mi se pare a f fostu parimia la Unguri, cu carea insemnau ei omu fOrte trufasiu, sumetiu si at anima rea
spre Unguri, pre cumu este la Latini odium Vatinianum. Acst'a fit caus'a, ch-ci notariultt vrl acele cuvinte. CI si d'intru aceea se vede, ch Menumorutu nu
a fostu bulgaru, ch neci odata nu s'a laudatu cu Bulgarii, precumu se laud bulgarulu Salanu la notariulu

cap. 14. Neci nu a poftitu ajutoriu neci odata de la


Bulgari, neci nu-i dedere, neci elu nu ajut pre Bulgari
asupr'a Unguriloru. De unde urmza inca, ch neci pretesiugu nu a fostu intre Menumorutu si intre Bulgari.
r' acele cuvinte ale lui Menumorutu la notariulu

capu 20 : CI acumu pr'in harulu Domnului meu imperatului del'a Tiarigradu, nmenea nu-lu pOte lu de
la mine (tienutulu acelu-a)," nu insemnza alea, fAra
ch vitiei seau familiei lui Merumorutu tienutulu acelu-a
de chtra Tis'a, care Atil'a lu luase cu poterea de la stramosiulu lui Menumorutu, midi-locindu imperatulu de la
Tiarigradu, fit intornatu si dreptu aceea tienendu-lu elu
cu dreptate, nmenea dupa dreptate nu-lu "'Cote lu de
la d'insulu. C Arpadu dice, c dupa dreptate i-se cuvine lui, pentru c odata lu tienuse Atil'a. Altmintrea,
www.digibuc.ro

141

tumu ct neci o legatuintia 1111 era intro Mentimornttt

si intre imperatulu de la Tiarigradu, accea de ajunsu


atta, ca asupea comuniloru, adeca celoru de obsce protvnici Unguri, neci Menumorutu nu cerit, neci nu-i fit
tramisu ajutoriu de la Greci, pre cumu dedera acesti-a
si lui Salanu d'incce de Dnare si Bulgariloru d'incolo de Dnare.
. 4.
1:363boiulu celu d'atitaiu alu Ungul'iloru au Menumorttu,

Ungurii esindu d'in Galiti'a in Pannnfa, adeca in


tier'a unguresca, mai antiu descalecara la Muneaciu
intre Sclavi. De acolo dedera asupr'a cettltii Ungvr,
tarot cuprindienTo, pre Lobortiu duc'a ceatii acei-a lu
spendiurara si supusera loru-si pre Sclavii acei-a ai imperadei bulgarului Salanu. Notariulu capu 12. Dupa ce
au supusu pre Sclavii lui Salanu, trecundu Tis'a pre
vadulu Ladeo au pornitu asupr'a lui Menumorutu, si
ajungundu la riulu Crisiului, vrura se trca, c se de
resboiu asupr'a lui Menumorutu. CI macant c notariula la capu 20. scrie, c asi s'a spaimentatu Menumorutu de Unguri, ctu n'a cutezatu s redice man'a
asupr'a Unguriloru; si la capu 28 dice: ca Menumorutu mai vertosu se gat se fuga in tier'a greasca, de-,
ctu se vina asupea Unguriloru; totu-si intru acestu-asi
capu marturisesce, cA venindu ostasii lui Menumorutu,
au opritu trcerea Unguriloru preste Crisiu.4) De uncle,
pre cumu acolo-si scrie notariulu, Ungurii, trecundu Tis'a
pre vdulu Drugm'a se intersera ra-si la Arpadu duc'a
Unguriloru, carele dupa marturisirea notariului capu 20,

cu mare mania i-au fostu tramisu asupr'a lui Menumorutu. 5)

Pre cumu, dupa marturisirea notariului, erd dtin'a

Unguriloru acelor'a, c nemic'a se nu lase neispititu


spre a isband asupr'a acelor'a, asupr'a caror'a odata au
pornitu, st fiindu ch, nu au mai cutezatu Ungurii acei-a
se se intrca cu resboiu asupea lui Menumorutu, macaru-ch mare mania ave si Arpadu si toti nemesii unwww.digibuc.ro

143

guresci asupea lui Mentunorutu, pana ce nu au stiptign


loru-si tta Panneoira, ha. si preste Thinare trecundu
au batutu pre Romani, pre Bulgari, pre Greci, e semnu,

macaru o tace notariulu, eh a fostu batalla cumplita


acolo la Crisiu intre Unguri si intre armasii lui Menumorutu, si eh bine pisicati de ostasii lui Menumorutu, se intrsera de acolo Ungurii.
. 5.

Alu doilea resboiu alu Unguriloru cu Menumorutu.

Dupa ce multe neamuri au invinsu Ungurii st le-an


supusu sie, pre urma venindu-le si Secuii toti intr'ajutoriu, se intrsera ra-si asupr'a lui Menumorutu la cetatea lui, Bihoru, carea acumu se chiama Oradea-mare.
Aci ra-si f batalla crunta, c care neci cu unu neamu,

cu cate s'au batutu pana aci Ungurii, nu scrie notariulu, s ft avutu ei. Ca dice, ca 12 dile a tienutu batali' a.6) Unde pre altii totu cu batalia scurta scrie,
i-au iuvinsu Ungurii.
A' treisprediecea di ostasii lui Menumorutu dedera
cetatea Unguriloru. Pre urma se fach pace intre Menumorutu sI intre Hug un asi, eh avendu Menumorutu
numai o fta si neci unu fetioru, carele se urmeze lui

intru imperatia, fagadul, dt-si v da ft'a dupa Zultu,


fetiorulu lui Arpadu, impreuna i v las ginerelui sett
si imperati'a. De carea s'a frte bucuratu Arpad duc'a
Unguriloru, sI, cumu scrie notariulu la capu 51.5 grabl
a face nunt'a. De unde pre la inceputulu a' diecea sutei de la Christosu Romanii cu mrtea lui Menumorutu
vediura sfrsitulu imperatiei lora cei de la Crisiu, carea remanendu lui Zultu ginerelui lui Menumorutu, f
impreunata cu imperatra Ungariei.7) Asia Romanii se

incuscrira cu Ungurii si lui Zultu i se nasch fetioru


Tocsu, carele dupa Wu-tea tatne-seu remase stapanitoriu a' tOta Ungarfa. Notariulu capu 57.
Se cade a insemn act, ca notarialu la disulu capu
51. scrie, ca stea lui Menumorutu cea asupea Ungu-riloru a fostu d'in mai multe neamuri adunata.,8) st
www.digibuc.ro

asi la Bihoru nu snguri Rornanii, ostasii lui Menuraorutu stetera in contr'a Unguriloru intru acestu alu
doilea resboiu. CI fiindu ch notariulu act preste obiceiulu seu nu anumesce neamurile acelea, cari venira intru ajutoriu lui Menurnorutu asupr'a Unguriloru, despre
alta parte tte vecinele neamuri le invinsese Ungurii,
si pentru aceea nu erau vlnice a d cui-va ajutoriu
asupea Unguriloru ; urmza ch adunarea aceea aloru
mai multe neamuri la Bihoru asupr'a Unguriloru, d'in
capulu seu fra nici o statornicia o iscodi notariulu,
. G.

Gladu ducele Banatului nu a fostu bulgaru.

Notariulu lui Bel'a la capu 11 asi scrie, eh Gladu


d'in cetatea Vidinului de preste Thinare esindu cu ajutoriulu Cumaniloru, carii erau Romani; pre cumu mai
in diosu vomu aret, cuprinsese tir'a, carea acumu se
chiama Banatu.9)
candu s'a batutu elu cu Ungurii,av
ajutoriu, cumu ne lash marturisitu notariulu la capu 44., d'in.
Cumani, d'in Bulgari, d'in Vlachi adeca d'inRomani.')

CA s dici ch Gladu a fostu bulgaru nu poti av


alta causa .fAra, au pentru ca d'in Vidinu a venitu in
Banatu, au pentru ch, av ajutoriu asupr'a Unguriloru de la

Bulgari. CI pentiu 6, a avutu ajutoriu

de la Bulgari asupr'a Unguriloru indesiertu tragi urmare, eh a fostu bulgaru, pentru ch asmenea av elu
ajutoriu si de la Cumni si de la Romani. Neci d'intru
aceea, ch-ci a venitu d'in Vidinu la Banatu nu urmza,
s fi fostu bulgaru. Pentru ch macaru-ch preste Diinare au fostu cuprinsu acumu Bulgarii si imparatiau,
totu-si pentru aceea nu poti dice, atst'a s fi fostu ovi-

liti Romanii cei de preste Thinare, chtu sangele celu


romnu cu darea prilegiului s nu f schinteiatu
sI s nu fi flacaratu
macaru-ch nu au avutu
norocire de scrietori asi binevoitori, carii ale loru fapte
viteze cu anumire de Romani, s le fi insemnatu. D'in-

tre acesti boeri Romani fure acei doi frati Asanu si


Petru esiti de langa muntele Emu cu Romanii, carii
www.digibuc.ro

14.)

inai de multe ori iningundu pre Greci, nu num al pre


Romani, ci s pre i3u1gari i scapara de sub stapanirea
Greciloru, si-si agonisira irnperafia in Bulgari'a. DesPre care stralucita fapta mai incolo vomu cuvent. Ba,
pre ctimu la Nicet'a Choniate in Isachiu Angelt cartea
I. se scrie, Romanii cei de preste Thinare, nitandu-se
tit tempu numele Dciei cei nue, unde pr'in Aurelianu
in midi-loculu Messiei, carea acumu se dice Bulgari'a si
Se'rbi'a, au fostu asiediati, dupa ce d'in Dci'a cea vechia trecuse preste Dtinare, au inceputu a se chiam
de la altii Illissi, de pre numele tierei Messiei, in carea erau locuitori. ") De unde si Nicet'a pre Romanii
ucei de preste Ddnare, acolo-si
osebire, acumu i
chiama Vlachi, cu numele celu de neamurile cele slovene datu Romaniloru, acumu i chiama Missi. Si acolo-si
se scrie, c, imperati'a Missiloru acestor'a, adeca a' Ro-

inaniloru celoru de preste Thinare eu imperada Bulgariloru a fostu mai de multu impreunata si un'a. ") De
uncle, macaru-ch scrietorii cei vechi dupa ce s'au asiediatu Bulgarii in Messi'a si au imperatitu acolo, Messi'a o numescu Bulgaria si pre stapanitorii Messiei i
chiamau Bulgari; totu-si sub acelu nume se intielegu si
Romanii acei-a. Si asi se cade a dice, ca Romanii cei
de preste Dnare totudeaun'a au imperatitu impreuna
cu Bulgarii, pana candu s acesti-a si acei-a impreuna
au apucatu sub man'a imperatului grecescu. Trebuit'a
dara pana a vecuitu imperati'a Bulgariloru, s fia in Bulgari'a si Romani boieri cu avere multa si meni alesi.
D'intre acesti-a erti, Gladu celu d'in Vidinu alu Dciei
ripense, ai carei-a locuitori, inainte de intrarea Bulgariloru acolo, erau toti Romani.

Si intru adevern, de ar' fi fostu Gladu bulgaru, au


-cu ajutoriulu Cumaniloru si nu mai vrtosu cu alu Bulgariloru vr cuprinde Banatulu ? Urmza dar' se dicemu,
ch Gladu, a fostu de acelu-a neamu, de carele erau ()meld", caror'a elu a fostu capetenia seau craisioru, adeca,

a a fo stu romanu.
10

www.digibuc.ro

146

Acestu Gladu, dupa cumu scrie notariulu la capu 44i


fiindu invinsu de Uuguri a cerutu de la ei pace. Totu-si imperati'a Romaniloru cea d'in Banatu nu s'a
curmatu pana in (lade santului Stefanu craiului, Unguriloru, pre cumu se vede d'in
santului Gerardu
episcopulu Cianadului de langa Muresiu cea pr'in ostenra epscopului papistasiloru d'in Ardealu Ignatiu
tynyi la anulu 1790 in Belgradu de nou tiparita. CA
acolo la fi'a 318 dice, ca, in clilele acele ep in orasiulu Morisen'a (acumu Cianadu) unu prncipe anume Ah-

turn (notariulu lui Bl'a lu chiama Obtum) potrnicu


fOrte dupa legea grecsca botezatu in Vidinu. Craiuhri
Stefanu neci o cinste nu-i d, nedejduindu-se in multimea ostasiloru si a' nemesiloru sei. Aved nenumerata
multime de cai st de alte vite, si avere multa frte, st apuc

sarea craiului Stefanu, carea se cobori pre Muresiu,


tte le-a fostu cuprinsu pana in Tis'a. Facuse cu birrecuventarea patriarcbului de la Tiarigradu si monastire de ealughri in cetatea Morisen'a. Si totu pamentulu era' sub stapanirea lui de la riulu Crisiu pana
partile Ardealului, si pana la Vidinu st Zerinu, cari
tte le aved sub poterea sa. De unde mai multi armasi
avea de ctu craiulu Stefanu, si neci intr'o sOma nu
bag pre Stefanu craiula Unguriloru. Er re carele
barbatu alesu anume Cianadinu la prncipele Abtarm, pre

carele Ahturn lu pusese mai mare preste ostile sale.


Ci fiindu pritu cu pra grea, vrea Ahtum s-lu omra,
earea serntiendu elm a fugitu la Stefanu craiulu Unguriroru st Stefann intorcundu-lu la crediutra lui Chi% l'a
botezatu. Dupa acea, fiindu-ch elu sci tte trebele prncipelui seu Ahtum, lu ispiti craiulu Stefanu despre tainele lui Ahtum cari intielegandu-le de la Cianadinu
indata demand boieriloru sei dicundu: gatati-ve la resboiu asupea lui Ahturn protivnicului meu si s apuchmu
imperati'a lui. Asisderea dise craiulu Stefanu boieriloru
sei, c s alga ei unulu d'intre sine-si mai mare preste
ste, carele s pta castiga resboiulu acestu-a asupr'a
www.digibuc.ro

47

lui Alitum prnciplui Banatului. CI ei respunsera di


CUndu: si care se pote afla mai intocmitti de catu Cianadinu? Si asi fh renduitu archistrategu romanulii Cianaclinu preste stea tinguresca asupr'a Romanului Ahtum
prncipelui Banatului. Deci trecundu Cianadinu si stea
iingursca Tis'a, prinsera la resboiu asupea lui Ahtum si
asiipea stei lui, sI f batalla camplita intre ostea ungursca si intre &tea lui Ahtum, carea a tienutu pana la
amdia-di, pre urma apuch fug'a stea ungursca si se as:
tunsera pr'in tufele Cuchiner si Zeureg sl in tta Canisi'a
pana la Tis'a, r' Cianadinu se asiedia cu stea in nptea
aceea la unu munte, carele dupa aceea la numitu Oroszln, si Ahtum si puse stea sa in campulu ce se chiama Nagenz. Cianadinu adunandu nptea, dupace s'a desceptatu
d'in somnu, stea sa, le spuse unu visu, cumu dupace s'a
rogatu martirulu Giorgiu, c s-i dobandsca de la Dorn-

nedieu ajutoriu, si a fagaduitu, ca de v invinge pre protvnicu, ill loculu acelu-a, unde s'a rogatu v face o monastire in cinstea santului Giorgiu ; a adormitu si pared, 6,
a venitu unu leu la densulu si i (Use: Om le! ce dormi?
SO la curundu, aduna stea ta, esi asupr'a vrajmasitilui
teu, carele acumu drme, si-lu Veiinvinge. Carea audiendu
Ungurii d'in gur'a lui Cianadinu, laudara pre Ddieu. .SI
asi esira fara intardiare la resboiu, asceptandu pentra
Trednidele fericitului Giorgin ajutoriu d'in ceriii, carele

in form'a leului s'a induratu a-i cercet pre ei, si intru


aceea-si npte indata stea lui Ahtum, carea zatek in
campu, unulu asupr'a altui'a a navalitu sI apucara fuea,
r' Ahtum fi omoritu in loculu batallei de stea lui Cianadinu, carni-a luandu-i capulu, lu tramisera la craiulti.
Atat'a bucura avit Stefanu craiulu Unguriloru, 'tet

a cadiutu Ahtum, cat.' pre Cianadinu lu facii indata


mai mare preste cas'a cea craisca si preste cas'a lui
Ahtum, ba si numele cethtii Morisen'a, uncle fusese
scaunulu imperatiei lui Ahtum, lu schirnbh de pre numele lui Cianadinu sI dernanda c de acl inainte se nu
se mai ehiame Morisen'a; ci Cianadin'a, st totu term=
io*

www.digibuc.ro

148

tulu lu numi Cianadinu, preste carele lu pfise pre Cidenadinu comite. 13)

De vreme ce Ahtum, precumu ne lasa scrisu notariulu lui Bel'a la capu 44, a fostu d'in viti'a lui Gladu,14)

si Ahtum in tempulu sfantului Stefanu craiului Ungu-

riloru a avutu att'a multme de ostasi s de nemesi


romni in Banatu, cumu se scrie in viti'a sfantului
Gerardu, chtu nici intr'o sma nu bag pre craiula
Unguriloru, chiaru se vede, ca imperatra Romaniloru
in Banatu st d'in dlele lui Gladu a remasu ncurmatasI stapanirea ei pre langa viti'a lui Gladu ; ba impera-

tndu Ahtum se mai latise de cumu er in dlele lui


Gladu st mai potrnica se fame. Pana intru a' unsprediecea suta de la Chr. dara au imparatitu Romanii in
Banatu.

Nu MIT, tempu se pae aci face intrebarea aceea,


6re Vlachii, adeca Romanii acei-a, carii dedera ajutoriu
lui Gladu asupea Unguriloru de unde erau? De la Menumorutu nu an fostu, c dupa stilulu notariului lui
Bea, Romanii lui Menumorutu, acei-a se chiamau cu
numle cela deosebitu : Cozari. D'in Ardealu de sub
stapanirea lui Tuhutunr Inca n'au fostu, ca fiindu acestm-a unguru st dobendindu elu Ardealulu cu harulu lui
Arpadu si cu ajutoriulu ostasiloru celona unguresci, pre
carii i-a ingaduitu Arpadu a merge s bata pre Gelu
ducele Romaniloru d'in Ardealu ; na se pte crede, Tuhutum s-si 11 sloboditu Romanii sei a d ajutoriu
asupea Unguriloru. Ci neci d'in tir'a muntensca sI
d'in Moldov' n'au fostu, cA, acei-a Romani s notariului

se chiamau atunci Cumani st Pitienati seau Patinaciti,


nu Vlachi. Lipsesce dar' in Ardealu unde-va, anume
intre muntii cei de cAtra tir'a muntenesca, s ff mai
fostu veunu craisioru, ai carui-a supusi erau Romani, s
precumu cei d'in imperat'a lui Gelu, asi si acesti-a se
chiamu notariului Blachi seau Vlachi. Acestu-a d'intre Romanii sei a tramisu spre ajutoriu romanului
GI adu .

www.digibuc.ro

149
.

7.

Pentru Secui.

Notariulu lui Bel'a la capu 50. scrie, c tramitiendu Arpada ducele Unguriloru pre capitanii sei Tisabuu si Vlek eu &tea cea ungursca, c a' du'a ra sts
d resboia asupr'a lui Menumorutu, carii dupace au trecutu Tis'a chtra Bihoru, cetatea lui Menumorutu, si au
ajunsu la rittlu Curug, toti Secuii, carii mai inainte
fusese popra de ale lui Atira, audiendu vestea lui Ustibuu, venira inaintea Unguriloru acelor'a, carofa si dedera fii loru credinceri si zalogu spre marturfa, adeca
si spre intarire, cumu-ch, voru tien pururea pace en
Ungurii si voru fi loru credintiosi. Si asi ei mersera
inainte a se bate cu Menumorutu.15)
Locuit'au Secuii acesti-a mai inainte de a venf ei
inaintea Unguriloru la riulu Curug, acolo unde suntu
acumu in muntii cei de cAtra Moldov'a A' de chtra tiea muntensca au airea, despre acst'a nemic'a nu atinge
notariulu in tta istori'a sa.
Ba neci de ce neamu au fostu ei, pana asta-di nu
se scie chiaru. Dreptu notariulu la capu 51. dice, c

Secuii au fostu popra de ale lui Atil'a craiului Huniloru re candu. CI de ad nu poti trage urmare, ch.
Secuii au fostu Huni, de vreme ce aceea se scie, c
Hunii candu au venitu in Dcra, de unde scsera pre
Goti, aveau d'intre mai multe ginti slovenesci si-e insocite popra. Dreptu aceea, nu numai Hunii, cl si a lte
popra sclavesci seau slovenesci erau ale lui Atira.
Ca due pte crede ceea, ce fara neci o mar turfa se
dice la Turoczi in cronic'a Unguriloru partea I. capu

24, ch, trei mii de Huni, d'in carii se dice, c suntu


prasiti Scuii de asta-di, au remasu in Pannbni'a de
Hab'a, carele invinsu fugi cu 15 mli de Huni inapoi
in Schithi'a ? Pentru ch, de aru ff remasu acei-a Huni,
prechmu erau tte neamurile Europei intaritate asupr'a
Huniloru pentru tiranfele si barbarfele loru, neci unu
ceasu, dicundu asi, nu i-aru ff suferitu, ci pre toti
www.digibuc.ro

1.50

i-ara f dumicatu, necumu s le de ragazu a locuf ctu-:


va tempu in Pannbni'a, si apoi de acolo .cu tta inde-

manarea loru s merga spre Ardealu la muntii intru


carii suntu acumu Secuii.
Engel in suplementele vindicialoru cornidesiane
. 9. multi" asuda, c s arete, cumu ch Secuii suntu
Unguri. Dice, dupa marturisirea lui Constantinu Porfirogenitulu, eh fiindu TJngurii afara de hotarale imparatei lorn, uncle aveau resboiu, lovindu protivnicii preste Ungurii cei ce renmsese acasa pentru padia, pre familiele Unguriloru le stersera de pre faci'a pamentului
si pre eel ce rernasesera pentru podia i fugarira. De

uncle asi vrea s gcesca Engel, ch nepotendu acei


paditoyi unguri incatrhu scap intr'alte phrti, au trei.
buitu s se traga la muntii acei-a, uncle asta-di locuescu.
Deci curundu tempu, dupa intemplarea aceea veninclU
Unguri in Pannbni'a, disii Secui, d'in locurile unde si
acumu locuescu, venira si era-si se impreunara cu fratii
loru. 16)

CI teta giicitur'a lui Engel o despulta mai susu


cetitele ale notariului cuvinte in capulu 50. de d'insulu
scrise. CA de au fostu Secuii acei-a Unguri sI cu pucinu

mai inainte de a veni Ungurii in Pann4ni'a fusese in


Moldov'a si in Ucrain'a laolalta cu acesti-asi Unguri
frati ai loru, pentru ce se temura Secuii esndu la riula
Curug inaintea Unguriloru, ch nu le vorn crede lora
Ungurii, de nu-si voru pune fii zalogu la Unguri ? De
ar fi fostu asi lucrulu, pre cumu i place lui Engel a-lu
zugrav, au nu vreau cun6sce si Secuii pre Unguri sI
Ungurii pre Secui s se vreau chiam pre nume unii
pre altii: Undu! Ete! Tursol ! Usubuu! Zolucul Velek
Tosu! Lelu! Zobolsu! Eldd! Bulsu! Ba vreau plange
de bucura, eh ra-si s'an intlnitu, nu aru fi statu a
piim de la Secui pre fii loru zalogu spre intarirea cre-_
dintiei, intocm'a pre cumu pana ad primise de la tte

gintile, pre la cari au ajunsu st le-au supusu.


www.digibuc.ro

151

Era ch-ci pre Secui i-au pusu inainte Ungurii in


45ste asupr'a lui Menumorutu, nefacundu pana ad Ungurii acst'a cinste altoru neamuri, nu e neci o mirare,
pentru eh si aceea e adeveratu, ch neci unu neamu
pana ad nu s'a fostu ailatu, cari d'in bunavoi'a loru
ea toti se vina la Unguri a se inchin, c, s fia ostasi
sub steagurile unguresci. Inse caus'a cea adeverata, ch-ci

Ungurii pusera pre Secui inainte asupea lui Menumorut' nu aceea mi se pare s fi fostu, c s le faca Secuiloru cinste, ci avendu Ungurii nu pucina grija de
catra Menumorutu, c nu cumu-va s amble batuti c,
in resboiulu celu d'antaiu, lipse cu osebita intieleptiune sc pOrte resboiulu acestu-a, De unde fiindu Secuiloru mai cunoscute locurile acele de eau Unguriloru,
pre Secui se cade s-i puna inainte si Ungurii s urmeze.

Acolo-si Engel judeca, eh numele celu ungurescu alu


Secuiloru : Szaely, vine de la vechiulu cuventu: Szkely,
adeca fugatoriu, carele asta-di se dice : szkPvny. De

unde, pentru ch au fugitu alungati de Patinaciti in


muntii, in card suntu asta-di, se dicu Secui (Szkelyek.)
CI, fiindu-cd amu aretatu a fi nestatbrnica gcitur'a lui
Engel cea despre fug'a Secuiloru d'in Moldov'a si d'in
Ucrain'a, urmza, ch nu pentru o intemplare c. aceea
se dicu Secuii Szkelyek.
cd s-mi desvalescu parerea mea, socotindu cu
amaruntulu chipulu graiului alu notariului, cumu vorbesce
despre Secui, judecu, ch loculu de uncle au venitu Secuii

inaintea Ungurilora la riulu Curug, nu se cade s-lu


cerchmu pr'in muntii acei-a, unde locuescu ei acumu de
cdtra Moldov'a si de cdtra tir'a romansca, ci mai
aprpe de tir'a ungursca si de Hula Curug. Notarmlu
la capu 50., scriendu cumu Secuii au esitu inaintea Un-

guriloru, nu graesce de ei, cd de o ginte, carea s ff


yenitu departe, precumu suntu departe disii munti de
riulu Curug, ci dice, ch Secuii audiendu vestea lui Usubuu, adeca audiendu, ca, Usubuu vine cu stea unguwww.digibuc.ro

152

rsca asupr'a lui Menumorutu, candu a sositu stea ao&


st'a la riulu Curug si ei esira inaintea Unguriloru acolo.
Rumegandu bine aceste lipsesce se credemu, ch locasiulu

Secuiloru, de unde au venitu toti la riulti Curug, nu


er prea departe de riulu acestu-a. Mai aprpe er imperati'a Romaniloru celoru ce dupa nirtea lui Gelu
acumu aveau duce pre Tuhutumu. Si fiindu-ch acolo
afara de Blachi seau Romani nu erau altii fhra Sclavi,
carii pOte locuiau in locurile cele invecinate imperatiei
lui Menumorutu, urrnza, c Secui acei-a au fostu insu-si
Sclavii cei d'intru imperatra lui Gelu, pomnului Blachi-.
loru. Acesti-a, audiendu ch vine Usubuu cu stea ungursca asup.ea romanului Menumorutu, d'intru acele lo-

curi invecinate prea lesne au potutu toti se isa inaintea Unguriloru la riulu Curug si s se unsca cu Ungurii asupr'a lui Menumorutu.

Se cade ad a insemn si aceea, ch notariulu lui


Bel'a pre Secui i sale fitra deosebire si Siculi si Syc
Care nume mi se pare, ch nu de airea a isvoritu, fhra
d'in Sclavi, adeca povestindu Opaforcosiu spionultk
lui Tuhutumu sI celora alalti Unguri, eh in Ardealu

afara de Romani suntu locuitori si Sclavi, nesuferindu


firea limbei unguresci scl a se uni intr'o silaba, pusera
inaintea consonantei cei d'antaiu o vocala, sI asid dupa
firea limbei Mai in locu de Sclavi, disera Ungurii acei-a
Sicluek. Dupa aceea schimbandu-se ortografra la Un-

guri intru acelu-a chip u, pre cumu este acumu intarita, in locu de Sicluek au (Hsu Szkelyek si latinesce
Sycli, Siculi. Altmintrelea d'in catalogulu cremifanense
ne adeverimu, eh mai de multu Sclavi'a s'a (Hsu Sec la,
vra; de made lesne a fostu s se nasca Szkely.")

Mira la cuvintele lui Opaforcosiu cele de la notariulu capu 25. bate a' delu'a parte a' cronicei Unguriloru la Turoczi capu 65, unde scrie, ch batandu-se
craiulu Geiz'a alu doilea cu Nemtii, pre Secui, carii era
obiceiu se mrga inainte la Oste, i numesce misiei, penwww.digibuc.ro

153

tru ch ennui s'a inceputu resboiulu cu Nemtii, Secuii indata rupsera fug'a toti. '8)
Vei intreb, dca nu suntu Unguri Secuii, de uncle
este, cA limb'a Secuiloru e ungursca ? Lesue e respunsulu. CA dupa cumu scrie notariulu toti Secuii candu
Avura a se bate Ungurii cu Menumorutu venira la
IJnguri. Lied IU pucinu tempu fiindu ei eu Ungurii,
prea lesne a fostu, c toti se invetie limb'a ungu-

i.sca si asi limb'a cea slavsca inadinsu nevoindu-se


spre aceea, s o uite, pre cutnu si astc,di nu lipsescu
intre Sloveni (le acele popra, cari si urgisescu limb'a
loru cea russca impreuna cu numele neamului loru,
chtu pre alocurea cu totulu au uitatu limb'a gintei loru
cea rusesea si singuru unguresce graescu. Mai multe pilde

de acele suntu cAtu neamu intregu primindu alta limba

si-a nitatu limb'a sa. Ba togmai si in tir'a ungursca


avemu preasemtita pilda a' unei intemplAri c acst'a.
Au limb'a (1umaniloru macaru cAtu G-iorgiu Pray se nevoesce impotriva, a fostu ungursca: si ta acumu de

multe veacuri cu totulu e ungursca. SI insu-si lauda,


tulu Pray in disertatiunea a' 7. marturisesce, ch acei
nu pucini Franci, card au veuitu in tir'a ungursca
si s'au asiediatu in valea cea Agriei invecinata, cu totuln
uitandu-si limb'a loru, acumu vorbescu numai unguresce.19)
Si acele mari si potrnice neamuri, Longo-

bardii si Francii, cumu insmna Salagiu, au nu-si perdura cu totulu limb'a loru, dupa ce s'au amestecatu cu
Italianii SI cu Galii, macaru cA fiindu multime multa
frte, nu au potutu s nu le remana si de ale loru cuvinte, si s le impartasisca cu Italianii.")

Ci Engel la loculu mai susu anumitu dice, cA


fiindu Cumanii la siesu, adeca in Cumanra cea mare
si in Cumani'a cea mica incungiurati de IJnguri, lesne
s'au potutu asi insocf cu Ungurii, cAtu s invetie limb'a

cea ungursca si a' loru s o uite. Era Secuii incungiurati de Sasi si de Romani, de unde am fi invetiatu
imba cea ungursca? Ci, clerece Sceau toti, cumu ne
www.digibuc.ro

104

lash scrisu notariulu lui Bel'a, au venitu intre Unguri st au


petrecutu iutre ei, indesiertu face Engel aceea intrebare.

Vei intreb Ora-si, dca Secuii n'au fostu Unguri,

ce causa i-au potutu invinge, c cu toti se vina s s


se inchine sub' steagurile Unguriloru? Nedejdea castigului, carea a fostu impinsu si pre stramosii loru a se
insoc ori cu ilunii, ori cu alta ginte nomada si a ven
in phrtile acestea. Ch audiendu cumu Ungurii asupr'a
toturoru se scla ca Oste, si facu invingeri mari, socoteau

sI ei, unindu-se cu Ungurii, se voru imbogati.


D'intru acst'a strensa a' Unguriloru cu Secuii in,
socire, mai vrtosu dechtu d'in custarea Ioni intre alte
ginti sclavesci si rusesci, mi se pare a se f intemplatu
de lirnb'a cea ungursca, mai a' treia a' ei parte e inchiagata d'in cuvinte sclavesci, cumu marturisesce si Petru
Catantsich in cartea cea despre Istru capu 8, carufa
d'in prunca amend6ue limbele s cea ungursca si cea
c

sclavsca

fostu cunoscute. 21)

Giorgiu Pray analista ungurescu in t6te phrtile se


sucesce sl se resucesce, c dra dOra v pot6 ved cumueh Secuii d'in Ardealu suntu Patinaciti, si eh Pati.-

nacitii au fostu d'in viti'a Unguriloru. I de ar fi fostu


Patnacitii Unguri; ciue pte crede ca atitit'a urgla st
vrajmasta de mrte se fi fostu asupr'a vitiei loru Pa-.
chtu d'in tte tierele s-i alunge pre Unguri,
pana candu acesti-a se asiediare in Pannbni'a, dupa
cumu marturisitu ne lash ConstantinuPorfirogenWu

citrele si Engel in locula mai susu aretatu o eunsce


acst'a ? Apoi cumu ne lash scrisu acelu-asi Porfirogenitu,

Patinacitii aveau tira frte mare st ei erau multime


nemarginita, de cani toti de pr'in pregiuru: Rusii, Bulgarii, Ungurii aveau frica mare fOrte. Au acst'a descriptiune se pOte cuven aceloru putini Secui d'in Ar,
dealu, tocmai de vei adauge loru s pre Ungurii d'in Ar,

dealu ? Cate neamuri suntu d'in Tis'a pana in mayea ngra, de chtu fiesce-carele neamu de aceste fAra
p.semenare suntu mai multi Romanii; ba tte neamurile
www.digibuc.ro

155

pate sunta &in Tis'a pana in marea ndgra se le sent.


tesci la olalta, inca cu multu mai multi suntu Romani
in prea largulu acelu-a tienutu. De unde neci la unu
neamu, cte suntu d'in Tis'a pana in marea ngra, nu
se cuvinu acele, ce ne lasara scrise vechii scrietori grecesci pentru Patinaciti, fara singuru Romaniloru, eri vei
socat latimea locului locuintiei, ori multmea nmerului

lora. 14n Unguri dara au lest" Patnaeitii, neci Secuii


Patinaciti. Vedi mai susu calm V. . 9. sub notele 73074.)

cetesce acolo-si . 5., unde amu aretatu, ca Sclavii, pre


rari i-au adatu locuitori cu Remanii, candu venira Ungurii in Ardealu ca Tuhutumu asupr'a lui Gelu, suntu
remastie d'in Sclavii acei-a, ce erau in stea Avariloru,
prepedindu Pipinu pre Avari in resboiu, ei cu fug'a
an scapatu incce preste Tis'a de sabfa lui pipinu. De
nude urmza, ea Secuii nu suntu d'in poprele acelea,

rari au venitu in partile aceste cu Hunii lui Atil'a, cl


d'in gintile cele, ce au fostu cu Avarii, macaru-ca si
pre acesti-a unii scrietori .de cei vechi s'au obicinuitu
a-i numf. lluni.
. 8,

Pentru Sasii d'in Ardealu.

Lipsesce se atingemu ad si despre Sasi ce-va, cull


pre cumu Secuii, asi sl ei suntu intre cele trei natiuni
primite in Ardealu. Laurentiu Topeltinu sasu d'in Mediasiu in cartea sa carea o anum : Origines et occasus
Transsilvanorum capu. 3. aduce parerea lui Atanasiu Chir-

cheru, dupa carele Erichia si altii multi fura de acst'a


parere despre inceputulu Sasiloru in Ardealu, ca, la

anula de la intruparea Dial 1284 prasandu-se sireci


multi frte in orasiulu Hamlensiloru in tir'a nemtiesca,

ctu in mare primesjdia erau orasianii pentru sirecii


acei-a, se area satan'a orasianiloru in chipu de ceterasiu
seau alautasiu, carele fagadul, c de-i voru plat bine,
elu i va mental de sireci. De unde tocmindu-se cu ei,
cu sunetulu ceterei s cu cantarea scotiendu sirecii i
innech in riulu celu aprpe de orasiu. Ci orasiauii na
www.digibuc.ro

156

vrura se plate'sca dupa acea satanei tocmit'a plata. Pentru aceea acelu-asi satana, c se isbandsca acsta nedreptate, fiindu orasianii in biserica, cu sunetulu lautei
sale amegi multi prunci catra sine si incetu-incetu tragandu-se chtra apropele dealu Coppen, i ademena pre
prunci pana la Coppen. De acolo perira, nu se mai vediura pruncii Hamlensiloru. Deci acei pranci dusi de satana pre sub pamentu in Ardealu, dedera inceputu Sa-

siloru in Ardealu, si d'intru acei stramosi, adeca d'in


pruncii, carii i-au dusu satan'a pre sub pamentu suntu
prasiti Sasii, carii se afia asta-di in Ardealu.
Ace lu inceputu alu Sasilora in Ardealu, cu aceea
se nevoiesce, dice Topeltinu, a-lu intjarf Chircheru, c
cronic'a Ardealului marturisesce, cumu-c la anulu 1284

in diu'a lui Ioanu si Pave lu fhra veste se vediura in


Ardealu prunci de necunoscuta limba. Carii asiediandu-se acolo cu locasiulu si tienura limb'a loru, ctu pana
asta-di Sasii, stranepntii acelor'a, vorbescu limb'a gen.
manico-sacsonicsca.

Aceste pentru inceputulu Sasiloru celoru d'in Ardealu, acolo-si dice Tope him', mai tta Europ'a le crede
pana candu Martinu Schookius, ale carui-a cuvinte aco-

lo-si le scrie Topeltinu,22) cu scrisrea sa le lapedh.


Inse cele ce scrie acolo Topeltinu despre inceputulu
Sasiloru celoru d'in Ardealu, cumu-ch acesti-a suntu stra-

nepoti Daciloru celora vechi, suutu risuri.


ra despre aceea, curnu-ch Sasii in dilele lui
alu doilea, mosiuhii lui Andrea alu doilea craiului Unguriloru, de acelu-asi Geiz'a chiamati au descalecatu in
Ardealu, nu ne lasa se ne indoimu diplom'a laudatului

craiu Andrea cea d'in anulu 1224, cu carea se intarescu privilegLde Sasiloru.23) Franckius dupa marturi-

sirea lui Pray in mai susu pomenit'a disertatiune a'


sieptea, marginesce tempulu, intru carele au descalecatu
Sasii in Ardealu, d'in inscriptinnea bisericei cei de la
Brasiovu, a fi anulu 1143.24) si venirea acestoru-asi in
Ardealu, intru accca-si disertatinne a' 7. vedesce Pray
www.digibuc.ro

tln cattea liii Gregoriu de Sancto Apostolo, soltilui pa.

pei, cea in Epfstol'a lui pap'a Inocentia bagata, emueh nu au fostu d'in Saxoni'a, cl d'in Flandrra, si asi
Enacaru eh se chiama acumu Sasi, intru adeveru nu suntu

Sasi, cl Flandreni, De acolo pOte are inceputu la Romani euventulu acelu-a : fondra de Sasu. 25) FAra Sasii

cei de la Bistritia suntu Sasi veniti d'intre Sasii cei


de la Seepusin, precumu scrie Timonu in Imagine novae Hngariae, capu 1 O., carele si aceea spune, ch ora-,
siulu Bistritiei att inceputu Sasii a-lu face in anulu 1 2 06. si

cu tempu diva aceea si acesti-a s'au impreunatu cu cei


alalti Sasi. 26) Si cumu ea Sasii de la Bistritia anume
au fostu Sasi, d'in diplom'a lui Stefanu alu cincelea,
craiului Unguriloru, vedesce Pray iii disertatiunea lui
cea mai susu laudata si trage urmare, cumu eh de la
Sasii acesti-a s'au luatu si cei alalti Sasi, adeca Flandrenii, a se cbiam Sasi. 27)

Note la Capu VII.


Mortuo Athila rege, magnus Reanug proavus ducid
Salani, dux de Bulgaria egressus, auxilio et consilio Imperatoris Graecorum praeoccupaverat terram illam. Qualiter
etiam ipsi Sclavi de terra Bulgariae conducti fuerunt ad confinium Ruthenorum, et qualiter nunc Salanus dux eorum se
et suos teneret. Notar. cap. 12.
2) Verba sua non conturbant animum nostrum, eo, quod
mandaverit nobis se descendisse de genere Athilae Regis, qui
flagellum Dei dicebatur, qui etiam violenta maim rapuerat
terram hanc ab atavo meo, sed tarnen modo per gratiam Domini

Imperatoris Constantinopolitaui, nemo potest auferre

de manibus meis. Notarius cap. 20.


3) 0 Scythici! qui per Superhiam Bulgarorum a Castro Ilungu vocati estis Hungarii. Notar. cap. 39.
4) Egressi venerunt usque ad Zeguholmu, et ibi volebant
transire Crisium, ut contra Menomorout pugnareut, sed venientes milites Menomorout, eis transitum prohibuerunt. Notar, cap. 28.

9 Venientes mandata Menumorout domino suo duci


Arpad retulerunt, Arpad vero dux, et sui nobiles hoc audiwww.digibuc.ro

I 5 oi

entes iracumlia (lucti sunt, et statim contra cum cxercituffi


mittete erdinaverunt. Notarius, cap. 20.
6) Et pugnattim est inter eos duodecim dies. Notariu4
cap. 51.
7) Dux vero Arpad, imito cousillo suorum nobiliurn;
mandata ilfenumoront dilexit et laudavit. Et dum filiam Meflumorout eiusdern aetatis, ut filius suus Zultus, iam esse audivisset, petitionem Menumorout differre noluit; et filiam iii
iixorem Zultae accepit. Notar. Ibidem.
Menumorout post istam causam in. secundo anno, sine
filio mortus est, et regnum eius, totaliter Zultae genero suo,
dimisit in pace. Post haec anno Dominicae Incarnationis 907.
Dux Arpad migravit de hoc seculo. Ibidem cap. 52.
9) Sicut e converso, milites congregati ex diversis nationibus, contra Usubuu et suos milites pugnare coeperunt.
Idem caP. 51.
9) Terrain vero, quae est a fluvio Morns usque ad Castrum Urscitt, praeocupavit quidam dux nomine Gaad, de Bun--;
dyn castro egressus acljutorio Cumanorum. Notar. cap. 11.
70) Oum vellent transire amuem Tones, venit obviam eis
Glad, a; Cuias progenie Ohtum descendit, dux illius patriae

cum magno exercitu equitum et peditum, adjutorio Cumanorum, et Bulgarorum, atque Blacorum. Notar. cap. 44.
Tum Hdemi montis accolas, sibi et Romano Imperio
infestissimos reddidit, qui olim Mysi, 111111c Blachi nominantur.

Nicaetas Choniates, in Isaachio Angelo, Lib. 1.


12%
) Ki rv 7-dy llvoiji, xa T-0-)v 13a21-4o &maw,/
b) aivreatv, c5; naca 2-ro'd 11, l?'Oattui; 171,19:ovvo. Et
Mysorum ac Bulgarorum dominatum, ut olim fuisset, omni
contentione cbnjungendum esse censuit. Ibidem. .
13) In diebus illis erat quidam Princeps in Urbe Morisena nomine Achtum, potens valde, qui secuuclum ritum Grae-

corum in civitate Budin fuerat baptizatus, qui nimium gloriabatur in virtute; et potentia suai... Regi autem Stephano
honorem minime impendebat, confidens in multitudine militum,

et nobillum suorum, supra quos dominiurn exercebat; equorum etiam indomitorurn multitudinem habebat innumerabilem,
esceptis his, quos pastores in domibus sub custodia servabant, erant ei et pecora infinita, que omnia habebant pastores suos deputatos, insuper allodia, et curias, et usurpabat
sibi potestatem super sales Regis descendentes in Morosio,
constituens in portibus eiusdem fluminis usque ad Ticiam
tributarios, et custodes, conclusitque ()Dania sub tributo. Acce-

pit autem potestatem a Graecis, et coustruxit in praefata


www.digibuc.ro

tirbe Morisena monasterium mli onore beati Ioaunis Babtistae,


coustituens iu eodem abbatem cum monachis Graecis juxta
ordinem et ritum ipsorum. Serviebat namque eidem viro ter-

ra a fluvio Keres usque ad partes trausilvanas, et usque ia


Budyn, et Zereu, quae omnia sub sua coucluserat potestate
uncle praecedebat in multitudiue armatorum regem, ac minime rbputabat et erat quidam miles valde honoratus nomine
Chanadhms, qui ceteros dignitate precellebat, quibus ipsum
&minus' preposuerat, hic ceusatus est apud dominum suum
ardud dccusatione, pro qua ipsum domiuus interficere cogitabat, cumque observaret tempus, quo eum perderet, loquens
secum iii dolo, quod ipsum Chanadinum non latuit, uude fugiens occulte venit ad Regem, quem Rex ad Christum convertendo baptizavit; volens autem ipsum experiri, explorando
secreta domiui sui intellexit, quod non dolose ad ipsum confugisset, unde cognita eius fidelitate, et perseverantia ait ad
optimates suos, preparamini contra Achtum adversarium meum in proelium, et ireoccupemus regnum eins, in quo sermone adhuc examinabat Chanadinum, quatenus eins fidelitas amplius probaretur, cumque hoc audisset Chanadinusi gavisus
est valde, addidit quoque Rex dicens, eligite vobis talem virum, qui sit princeps noster in proelio, qui respondentes dixerunt, et quis abtior inveuiri potest Chanadino; quem eis in
principem constituerunt. Congregantes autem exercitum egressi

sunt omnes in proelium, cumque transissent Ticiam, inierunt

certamen contra Achtum, et exercitum eins, factusque est


fragor et sonitus magnus, et duravit bellum usque ad meridiem, et ceciderunt vulnerati multi hiuc et inde ex utraque
parte, unde exercitus Chanadini fugam iniens, Intuit in vepribus Kwkyner, et in Zewreg et in omni Canysa usque ad
Ticiam, Chanadinus autem eadem nocte castra mentatus est
ad quendam montem, quem postea Orozlanus nuncupavit, Ach-

turn autem posuit castra sua in Campo nomine Nagenz...


Igitur Chanadinus noctem illam ducens insomnem orabat ad
Sanctum Georgium Martyrem, ut sibi a Domino Coeli auxilium

impetraret, votumque vovit, ut, si adversarii victor existeret


in loco orationis, quo genua flexerat in terra, in honore eius
monasterium aedificaret, cumque pre nimio labore, et fatigabone ipsum sopor invassiset, apparuit ei in somnis forma
leonis stans ad pedes eins, dicensque ei, o homo ! quid dormis ? Surge velociter, cane tuba, egredere iu proelium, et superabis tuum inimicum; cumque evigilasset, videbatur sibi,
ac i duorum virorum vim recepisset, unde convocato exercitu somnum, quod viderat, cnarravit eis dicens, post ratiowww.digibuc.ro

I Gd

bent, quam prostratus coram Domino et Saicto Georgic) Mari


tyre effudi in hac nocte; invasit me sopor, vidique ad pedes
meos quasi leonem stantem, trahenternque me uugulis et dicentem, surge hdmo, quid dormis ? congrega exereitum tuum,
egredere in hostem tuum, qui mmc dormit, et vinces eum:
audito, laudaverunt Deutn dicentes, Kyrie eleison, ChriSte
Oleison; Kyrie eleiso:'; Pater noster. Egressi sunt ergo in proslium sine mera, expectantes per merita beati Georgii Marty::

ris; auxilium de Coelo, qui eos iu forma leonis diguatus est


visitard, et eadem nocte mox exercitus Achtum, qni jacebat in Campo; alter ad alterurn irruerunt, qui terga vertens
iniit fugatn, Achtum vero interfectus est in loco proelii b
exercitu Chanadinii cuiuS Caput auferentes miserunt regi, et
acceperunt in die illa spolia multa; repletique sunt gaudio

Mapco, eo quod inimicus regis Cecidisset: corpora vero Christianorum, qui CeciderUnt in proelio, tolentes duxerunt in Moroswar, et sepelierunt in cimiterio S. loannis Baptistae in Monasterio Grecorum, quia in eadem provincia alluci monasterium
illis temporibus non erat, monachis autem ipsius loci eiusdem

tirbis tertia pars deserviebat, quos Chanadinus non repulit,


sed in eOdem statu, in quo iuventi sunt4 mauere permisit:

quo facto Chanadinus assumens abbatem dicti monasteriii cum

aliquibus moriasterii fratribus, venit ad locum, iu quo ei lee


apparuerat, ubi fecit signum quatenus votum, quod Sancto
Georgio voverat, adimpleret, in ipso quoque die societati suae
ccmvivium magnum preparavit, deinde transeuntes Tyciam,
venerunt ad regem
Chanadinus a rege sublimatur, quem
constituit principem domus regis, et domus Achtum, ait enim
rex, ab hac die urbs illa non vocabitur Morisena, sed urbs
Chanadina, pro eo, quod inimicum meum interfecisti de medio eius, comes illius provinciae efis, ipsamque sub titulo
nominis tui tytulabis, provincia Chanadiensis vocetur, usque

in generationem. Post haec veniens Chanadinus ad locum,

ubi leonem viderat5 in honorem beati Georgii martyris monasterium aedificavit,introducens ilhtc memoratos Grecos monachos de monasterio beati Ioannis Baptistae una cum abbate
Inde proficiscentes venerunt in urbem Morisenam ubi erant
Monachi Greci, qui divina secundum ritum et consvetudinem
suam celebrabant, Episcopus autem inito consilio cum comite
Chanadino eundem Grecum abbatem cum mouachis suis transtulit in Orozlanos, monasterium vero ipso rum Episcopo cum

fratribus suis assignavit, qui in eodem habitaverunt, donee


monasterium beati Georgii martyris perficeretur. Acta S.
Gerhardi Episcopi Chanadiensis, opera Ignatii Cornitis de
www.digibuc.ro

Pattyan tBiscopi Transsilvaniae A. Caro nude typo edita alum


1790.

14) Ex cuius etiam progenies longo post tempore dozenderat Ohtums queni Sunetd interfecit. Notarivg Be ltte, Cap 44.

16) Dux Arpdd et sui nobiles, communi consilio misetunt exercitum contra Menunwrout Ducem iViorientem cui
exercitui principes et ductores facti sunt Usubuu et Ve tee,
qui eburessi sunt de insula equitantes per sabulum, et fluvium Thyscide et portu 13euldu transnavigaVerunt. Et inde
equitantes, juxta fluvium Couroug castra metati sunt, et
tames Siculi, qui primo erant populi Athylcte Regis, audita
fama Usubutt, obViam pacifici venerunts et sua sponte filios
suos cum diversis imineribus in obsides dederunt, et ante
exercitum Usubutt, in prima acie contra Menumorout pugnaturi caeperunt, et statim filios Siculorum Dud Arpttd transiniserunt, et ipsi praecedentibus M culis, una contra Menumorout equitare coeperunt, fluvium Cris in Cerumo monte
transuataverunts et iude equitantes juxta fluvium Tekereit
castra metati stint. Notctrius cap. 50,
16) Postquam autem iterum cum Romanornm Imperatore pacem Symeon fecissets foedere cum Patzinacitis inito
terram Turcorum, qui tune extra Itegni sui fines (an contra
Russos ; vel Svatoplucum) bellurn gerebant, (in Ucraina et
Moldavia-Atelcusu) invadens, familiis corm deletis, et qui
dcl custodictm reUct

erant pulsis, late vastaVit. Haec sunt

verba Porphyrogenetae.

Qui pulsi sunt lli fugerunt in locum tutiorem. Iam


ipsa montium mmc Prctnssilvaniant
Moldovia et Valachia
divictentium natura ac vicinitds ad Atelcusu, admodum plau-

sibili est indicio, montes hos Hungaris luis, qui a praepotentibiis Patzinacitis et Bulgaris repressi sunt, deskleratum
Asylum praebuisse. Atque in his iisdem locis degebant Sicum Itungari paullo post illam cladern reduces regioitem Atelcusu desertam invenientes, novctm suam Patriant

in Pannonia gtdbilitum irent, nyel, Suplementa ad Vindicias


Anonymi Cornidessianas, . 9.
17) Hie Lauriacensem Ecclesiam pressits Volens provindam dividere, et. auxilio Swentibaldi Regis Moravorum in
Seclavict Metropolim suscitare. addlogus Crentifctnensis, apud
Ransizium Germ. Sacr. Tom. 1. pag. 166.
18)
vilissimi, omnes pariter filgerunt, sicut oyes
a lupis, qui more solito, praeibant agmina Hungarorum.
Turocz, Chronica Hungarorum, Parte secanda, cap. 65.

il
www.digibuc.ro

1132

") Olim ex Leod;ensi tractu bonam Gallorum manual


venisse, Olahus testis est, gill
quamquam illius tempore Gal licani adhuc lingvam sonabant,

in Vattern Agrifte vicinam

hodie tamen in Hungaricum sangvinem et lingvam peuitus

commigrarunt. Georgius Pray, Dissertatio 7 in Anna les veteres


Hunnorum Avarum et Hungarorum.
22) Luculentum rei istius exemplum praebent Lou
gobardi et Franci ; quorum vetus idioma penitus obsolevit,

postquam ipsi populis ltaliae, et Galliae, quorum sermo fuit


Latinus vulgaris, commixti linguam eomin adoptarunt, sed
ita ut non paucas et voces, et loquendi modos in eamdem
intulerint. Stephanus Salagius, de statu Ecclessiae Pannonicae
Lib. 1 cap. 1. Num. 19.
") Cum idioma Hungarorum tertia pene sui parte Sc lavicis coustet vocabulis: . . . ut equidem. qui a puero utramque norim. Petrus Catantsich, de Istro. cap. 8.
21'.1 Ne vero censeatur hostis generis humani bosce pueros secum abripuisse ad sedes infernales, nova fabula pro statuminanda principali fabula est excogitata, quasi scilicet fidem

facientibus annalibus Transsylvanicis, 'uteri hi in extremum


Europae angulum, sint abducti, quod ibidem circa hoc tempus de repente ignotae linguae pueri apparuerint. Schookius
apud Toppeltinum, Libro cit. cap. 3.
29 Accedentes itaque fideles nostri hospites Teutonici
ultrasilvani universi ad pedes nostrae Majestatatis, humiliter
nobis conquerentes, sua querimonia suppliciter nobis monstraverunt, quod penitus sua libertate, qua vocati fuerant
piissimo rege Geysa, avo nostro, excidissent. Diploma Andreae scundi Regis Rungarorum Anni 1224.
24) Franaius ex Coronensis templi inscriptione annum
1143. statuit, qui cum Geysae secundi aetate non male videtur congruere. Pray, Dissertatio 7. supra citata.
25) Il lud ex epistola Innocentii Papae, anno Pontificatus primo data, cui Gregorii de S. Apostolo Legati Apostolici litteras inseruit, conficitur, eos, quos nunc Saxones vocamus, Geysae regis tempore, a quo in Transsilvaniam vocatos
Andreas rex testatur, Flandrenses dictos fuisse. . . Primas
Teutonum in Transsilvaniam colonias ex Flandria advenisse.
Cur enim a Geysa Flandrenses vocarentar, nisi ex ea ditione fuissent profecti, non video. Ibidem.
26) Postremam vero Bistriciensem (Sedem) ortam esse
e Saxonibus, qui ex Scepusio in Transsilvaniam demigravisbent, hosque non multo post concessu regis Emerici, vel Andreae, eversa arce vicina excussisse jugum quorundam nobilium
www.digibuc.ro

163

tonstittliseque civitatem incboato Bistricio op ido, anno.1206.


progredieute tempore ceteris Saxonilms cOnsociatos esse. Timon, Imag. -nov. Hangar. cap. 10.
27) Saxones fuisse Stephani quinti diploma aimo 1271.

octavo Calendas Decembris datum in haec verba deelarat:


Placuit nobis, ita isthic habetur, inter cetera libertatem fidehium hospitum nostrorum Saxonum de Scepus, gratiosius reformare. . . . Hine opinor Saxonum nomen ad ceteros in

Traussilvania Germanos manasse. Alioquin a Geysa Secundo


Flandrenses, ab Andrea Secundo Teutones universe dici mans-

tratum est. Pray Dissert. 7. in anuales veteres Hunnorum


Avarum et Hnngarorum.
=MIMI

7.7"
Pentru schimbarea numelui Romniloru celoru iIn Okra.,
.

1.

In Rumetni, Rmani si Rumuni.

Dupa marturisirea lui Tomaso Aceti, in ortografi'a

sa capu 1 4., Pliniu scrie, eh unele cethti ale Italiei,


mai vrtosu in Umbri'a, si in Toscan'a nu aveau liter'a
o, si in loculu ei se intrebuintiau cu
u, cl si
asta-di mare injugare are o la 1taliani cu u, si in multe
cuvinte se intrebuintiza: pre cumu Istromento si
strumento ; coltivare si cultivare ; Fosse si Fusse s. c. a.
Ba si Latinii pre cumu se vede d'in vechile inscriptiuni,
diceau Epistula mai vrtosu decgitu Epistola, s. c. a.
Asmene dicu Latinii robigo, si rub ig o . De uncle nu e
mirare, eh Romanii pre o alu cuvinteloru celoru latinesci si italianesci fOrte adese ori in limb'a loru lu muta
in u. Aorea amendue aceste litere c si Italianii le intrebuintiza: pre cumu aclormitu si aclurmitu, s. c. a.
D'intru aceste urmza, ct Romnii cei veniti in
Dci'a, unii, pre cumu nu aveau litera o, candu erau in
Italra, in locu de Romni diceau Rumni, asi au urmatu a vorbf si in Dcia. Si fiindu si la cei alalti

Romani er datina lesne a schimb pre o in lit au


prinsu a dice mai vrtosu Rumani de catu Rom dni.
11*

www.digibuc.ro

164

Acestu-a mi se pare a ff incepatulu schimbArii Ifterei

o in u

im

cuventulu liumani, nu de aiurea, fan de

la insu-si Romnii.

La Italiani lftera a are Woe sonuri, unuln chiaru


st deschisu, pre cumu in cuvintele: sotto, rapido, sale,
s. c. a. ; altulu tampitu, apusu, mai diosu, pre cumu in
cnvintele: cane, canto, mama, st in tte, in cari dupa
indata urmza consonant'a n. Romanii intim acestu
feliu de cuvinte pre a lu (lieu cu unu sunetn pre nasu,
care e mai cu totulu desclinitu de sonuln ini a cell)
firescu; sf cei d'incce de Ddnare Romani l'insmna
acumu en liter'a a.
Fost'a intre Italianii cei de demultu in liter'a
unmai acea desclinire, care e intre Italianii cei de
acumu, e nu numai cu sunetu deschisu, cl si cu sunetu
tarupitu s se respunda, au dra sunetulu celu tampitu
se respunde pre nasn, Cil totulu desclinitu de sunetulu lui a celu firescu, pre cumu pana asta-di este la
Romani, nu indesiertu se pte intreb. Si de rece sunetulu celu pre nasu si in limb'a cea francsca, carea
inca e sora limbei cei italianesci, se Oa, macaru ch,
Francii mi in respundu cu atta sila, pre cumn Romanii,
mai alesu cei crincce de Thinare, este a crede, cA sutetulu acelu-a nu de la barbari f vrltu in Iimb'a cea
romansca, ci ea sine d'in Itali'a lu adusera Romnii
in Dci'a. Asmene se 'mite intreb'a, Ore sunetulu acelu
pre nasu numai cu liter'a a lu respundeau Italianii cei
de demultu, au clra si cu alte vocale, pre cumu fan
astadi Romanii. Aceea este chiaru, ca Iimb'a Romniloru
celoru invetiati, pre cumu a' lui Titlin, Julia Csare,

Salustiu si a' celorn alalti cu iscusirea er multu desclinita de lirnb7a tieraniloru, si

ostasiloru, carea o inve-

fiat" ei de la mam'a lam, pre eumu si Salagiu a insernnata. Ce ne impedeca dara a crede, eh sunetulu unoru
Mere nu asii iscusitu er in gur'a tieraniloru si a' ostasiloru pre eumu in gur'a celoru-invetiati. De unde sunetulu
www.digibuc.ro

165

celu pre nasu este a crede, eh de nu l'au si avutu


cumu-va cei invetiati ai Romniloru, totu-si

multi-

mea Romnioru nu numai cu a, ci in unele cuvinte si


cu alte vocale lu respunde, a' carei Mine urme de-

spre o parte si la Franci vedemu. Ch mai cade-se a


judec despre limb'a poporului romnu cea vechia d'in lime

b'a Romaniloru de obsce graindu, dechtu d'in limb'a Italianiloru cea de acumu; de rece Italianii in adinsu si-au
schimbatu limb'a, ba pana asta-di, mai vrtosu la Toscan'a se nevoescu spre aceea. Acdst'a si Covacciu, cumu

scrie Topeltinu in cartea cea mai susu aretata eapu 9.,


o a insemnatu. 2)
D'in cele disc urmza, ch schimbarea numelui Ra-

mni in Romani seau Rumani, nu se cade a se imput insocirei Rominiloru celei cu barbarii in Dci'a,
ci d'in limb'a Romniloru, cu care au venitu ei d'in
Italra, este urdita.
ra nepotendu unele neamuri a respunde sonulu

prinsera in locu de t a dice sonulu u, si asi


Runidni facura Rumuni. Acsta schimbare pana si intru a' sies'a suta de la Christosu o afihmu, C Jornande
d'in neamulu Gotiloru si episcopu la Raven'a in Italfa,
carele pre la diumetate sut'a a' siesea scrie istori'a sa,
imperatra, carea o aveau. Romanii in re care locu impreuna cu Sclavii,

chiama

Sclavino-Rumunense. 3)

Pentru acea causa Ungurii si altii, asta-di inca nepotendu respunde sonulu d, nu dicu Rumani, cl Rurnuni.
De care nemic'a nu me mini; ci me miru de mintea unor'a, carii d'in stricatulu cu limb'a loru nume,
Rumetni, se silescu a micsior in naintea altor'a vitra
Romaniloru. Asi Sasulu Eder vre numele Romaniloru

(in gur'a lui Rumuni) nu de la Romnii cei d'in Itali'a


s&-lu traga, cl mai alesu de la Greci, carii inca s'au
disu Romni, pentra eh Romanii, dice, pre Romknii
cei de la apusu i chiama nu Rumuni, ci Romni.4) Ro
manii pre Greci neci odata nu i-au chiamatu Romni,
neci Rumuni, ci Greci. Apoi Grecii dreptu in limb'a loru
www.digibuc.ro

166

se dim Romei (Poltao0 ; el togm'a cand s'aru. cbiami


Romanii, Rumuni, sI unu pruncu inca p6te pricepe, ch
numele Ramuni, mai qrtosu se trage de la Romni,
dectltu de la Popaiot (Romei), Greci.
. 2.

Iii Vlachi si Valachi.

Petru Catantsich sloveanulu, sean illirulu, in cartea

cea de Istro eapu VIII. . 4. dice, eh numele Vlachiloru, pre cumu se vorbesce, inainte de tempurile lui,
Cinnamu, carele a trait' in sufa a' dnasprediecea, nu
f auditu; inse, s nu cugeti, dice, ea d6ra atunci s'a ineeputu antaiu numele acestu-a. Pentru eh Latinii, de cand
fura cunoscuti, Sloveaniloru, seau Illiriloru
tempurile cele de demultu, se chiamau Vlassi, c candu, ai dice:
Lassi (de la Latium) punendu inainte consonant'a v,
care e dom,stica Illiriloru, pre cumu si pana asta-di la
Latinii se chiama Vlassi. Acestu-a este isvorulu celu adeveratu alu numelui Vlachi, macaru catu
se scremu unii si altii voitori de ren ai Romaniloru,
de pre airea sa traga inceputulu namelui acestui-a.
Stefahu Zamosia in cartea cea despre pietrele eele
yechi ale Dciei, capu 3. dice, ea Vlachii nu de la
Flaccu pre cumu Bonfiniu si altii isvodescu, el pentru
eh pre stamosii Romaniloru, adeca pre Italittni, de la

cad" se tragu Romanii, i chiamau Pannonii Olaz, de


aicea Olachi, si adaugundu litere, pre urma s'a disu
Valachi. Si de multe ori se intempla, cAtu in limb'a loru
6menii cei ce nu scia limbi s escheze izvoruri straine. 6)
In eatu e pentru unitiunea chiamarei Romanilora ca
Italianiloru in numele Vlachi, bine vorbesce Zamosin;
er' in eiltu dice, ea numele Vlachi seau Valachi a luatu
neeputuhi sen de la pannonicesculu, adeca unguresculu
cuventu: olasz, ren gresiesce. CA asi ar urm, e, nea-

muffle sloveane de la cuventalu ungurescu olasz, au


luatu a chiam seau pre Italiani, seau pre Romani:
Flassi, undo insu si Ungurii au luatu de la Sloveani
chiam, pre Italiani, Olasz. Cayea si insu-si Engel in_
www.digibuc.ro

167

apendicele sell cent de multe ori pomenitu . 8., o marturisesce. 7)

Laciu, de regno Dalmatiae, cartea a' VI. cap. 5.,


urmza dara, dice, cumu ch Grecii cuventulu acestu-a

de la Sloveanii cei mai de aprpe Pau luatu ; ch la


Bulgari, la Srbi st la Horvati, Vlcwh, insemnza Romnu, Latinu, si halianu; ra la Leasi sI la cele alalte
ginti despre mdia-npte, Vloch, pre cumu marturisesce
Cromeru la loculu mai susu dsu, uncle urmza: ra
(le unde sI eandu, a inceputu a se dice Meiji, nu aflu".
Dreptu parere de obsee este, dara neradimata ea vr'unu
scrietoriu vechiti, emu eh de la 6re carele Flaccu, ori
prefeetu, ori domnu, au luatu ei numele acestu-a, ciltu
anthiu Flacci, curundu pr'in vecinii barbari smintindu-se
numele, Vlassi, sI Valachi fura chiamati. Dreptu in
limb'a Leasiloru si a' Sloveaniloru, nu numai aceste popOra, cl sI cele ce suntu de numele italianescu se dim
Vlassi sI Vlossi, care e dovda, cumu-ch numele Romauiloru e italianescu. 8)

Adeca sciendu gintile cele de limb'a slovensca,

de care erau incungiurati, sI ca care erau mestecati


acumu Thomann, emu. ea Romanii suntu Romani, La-

tini seau Italiani: pre cumu aveau ei datina in limb'a


loru cea slovensca a chiam pre Romani seau pre La
tini, Vlassi: asia, au inceputu st pre Romani a-i numf
Vlassi. De la gintile cele de limba slovensca luara
apoi st Grecii a i chiam pre Romani: Vlachi. Ch, macaru ch bine sciau Grecii d'intru insocirea cu Romanii,
ch Romanii se chiama pre sine Romani adeca, Romni;
totu-si fiindu eh pentru pism' a ce aveau asupea Romniloru, neei pre insu-si Romnii cei locuitori in Rom'a
vechia nu vreau s-i chiame Romani, cl numai Latini,
si numele de Romani sfaguru sIe si-lu dam; pre alma
sI asta-di facu Green, pentru acea in chrtile loru pre
Romani i numescu cu numele cent imprumutatu de la,
4eamuril goveane : Mchi.
www.digibuc.ro

168

De aceea si Ungurii pre Romauu in limb'a loru


lu chiama Oldh, cu pucina desclinire de numele Italianului, pre carele lu numeseu Olasz.
La Nemti inca atta e aprpe numele Romaniloru
cu alu Italianiloru si cu alu Franciloru, cari in limb'a
nemtisea se chiama ; Walli, Walchi si Walischi, ctu
Leunclavin, eumu insmna Luciu in mai susu aretatulu
capu 5. cartea a' VI., e de parere, cumu ch numele :

Vlachi, de la acele cuvinte la Nemti indatinate este


isvoritu.9) Luat'au Nemtii de la gintile sloveane a numf

asi pre Italiani si dupa acea pre Romani, au Sloveanii de la Nemti, nu e de lipsa a marginf.
D'intru aeeste, cari mai chiare suntu de chtu lumin'a cea de arndia-di, pentru ineeputulu nurnelui Vlachi seau Valachi, se resufla parerea lui Enea Silviu

seau pap'a Piu alu doilea, carea la Carolu du Fresne


in notele istbrice si glolgice la istori'a lui Cinnamu
adaugate, se spune, 10) pre cumu si a' lui Georgiu Reychersdorif ardeleanului in chorografi'a Ardealului serisen)
s a' altor'a ; cu att'a mai vrtosu, eh acelu Flaccu,

pre carele lu afla ei laudatu la Ovidiu: de Ponto carte& a' IV. elegra a' 9., impreuna cu Ovidiu, de uncle
luara prilegiu a scrie aeele strembaturi, cumu insmna
Topeltinu, 12) cu multu a fost mai inainte la Thinare,
dechtu, M. adusa la Dacia, in dilele lui Traianu, colon'a romana. Si acei-a toti, cti, facundu sila adeverului,

ori de la ce altii isvoru se nevoescu se traga numele


Vlachiloru, Panza de painginu tiesu, st cu aceea si
pism'a loru carea 6 au incuibata in anim'a Torn asupr'a
Romaniloru, si neseientra si-o arta.

Pre urma d'in eele mai susu spuse urmza, ci


macaru c4 Grecii scrietori inainte de tempurile lui CinDamn, adeca inainte de sut'a a' XII. de la Christosu,
in care si An'a Comnin'a inainte de Cinnamu amintesce
numele:. Vlachi, nu se afla pre Romani s-i fi anumitu
Pachi; totu-si numele acestu-a, cumu intieleptiesce a.
www.digibuc.ro

169

insemnatu Catantsich, nu in dilele scrietoriloru aces


tor'a a inceputu, ci cu multu mai inainte a fostu mai
vrtosu intre Sloveani.
De unde lipsesce se credemu, cA notariulu lui &Ira,
candu anumesce pre Romani: Blachi, carele atitt'a face,
ctu si Vlachi, cA, Latinii pre v, dupa ortografi'a loru

l'intorcu in b, cuventulu acestu-a nu-lu aduce

c,

cu-

ventu nou si in dilele lui inceputu a se indatin, ci


c cuventu inca in dilele acele, adeca pre la capetulu
sutei a' IX. de la Christosu, candu intrara Ungurii in
Panntoni'a, in buzele gintiloru slovenesci seau rusesci,

resunatoriu. Cu attu mai vrtosu me intarescu eu intru parerea acsea, c notariulu nu numai scrie cuventulu acestu-a, pre cumu dupa firea Greciloru in numerulu multitoriu se dice : B2dzot (Vlachi), cl si tocm'a
acumu sngure gintile slovenesci, de cari e urditu acestu
cuventu, lu dicu: Vlassi, seau dupa ortografi'a latinesca
cea de notariulu tienuta : Blasii. CA asi scrie elu la
capu 25., eh intorcundu-se d'in Ardealu Opaforcosiu
spionulu lui Tuhutumu, i spuse lui Tuhutumu, ctl, in
Ned nu
Ardealu (Ike ginti suntu: Blasii si
me indoiescu, ch Opaforcosiu, iscodinclu Win Ardealu,

s'a intAlnitu cu Sclavi, carii erau mai apr6pe de leculu, de unde l'a fostu tramisu Tuhuttmu ultra Ardealu, sI fiindu c, elu inca d'in locuititr a cea in Uccea russca,
raina si d'in insocirea cu Rusii scia
seau slavsca,

slovenesce a vorbitu ou Sclavii, d'in-

tre cari credu eu, ch a avutu si aleuzu, &irele l'a portatu pr'in Ardealu pre ascunsu. Deci d'in
Sdaviloru a auditu Opaforcosiu cuventulu acelu-a: Vlassi,
carele insemnza : Romani. De uncle notariulu, maeatu-

a de obsce intrebuintiza cuventulu: Blachi, totu-si


aflandu in scrisorile, Ungurilont celoru vechi scrisu,

cumu c, Opaforcosiu a spusu lui Tuhutumu cu guy'a sa,

cA. in Ardealu este ginte de meni, carii se chiama:


povestindu intrcerea lui Opaforcosiu de la Atdealu si cuvintele lui cele catra Tuhuhimu -graite, cumii
www.digibuc.ro

170

a allatu caventula acestu-a d'in gur'a lui Opaforcosiu,


esitu, asi-la scrie st elu ad.
De uncle, ca catu mai este a crcde, ca Romanii
cei d'in Ardealu, candu intrara Ungurii acolo se chiamau de gintile s clave : Vlassi, adeca Romdni, Latini
Italiani_; cu atat'a me mina de trba sasului Eder d'in
Ardealu, carele in notele istbrico-critice cele asupea
suplicei Romaniloru mimerulu 32, cu intrcerea parente-

cuventulu: Blasii, c nu scia ce cuveutu strainu


si spre batu-jocur'a Romaniloru nascutu lu aduce,") intru. carea Cu urgi'a impreunh nesciintia.
. 3.

Stremb'a parere a' lui Luciu pentru impartesirea numelui.


Vlachiloru cu Bulgarii.

Luciu, pentru c se adauga numerulu Sloveaniloru,


sI faptele cele viteze sit stralucite ale Romaniloru celora

d'in colo de Dlinare s le aplice Sf s le alipsca ultra


aceia-si Sloveani ai sei, anume catra Bulgari; esch in
cartea mai susu pomenita capu 5, cumu-c, cuprindiendu
Sloveanii Illiriculu, pre Romnii cei ce erau acolo locui-

tori, i-au facutu robi, si asia maritulu acelu-a name de


Romdou la Sloveani se fece nume de robu si Vlacbu
macaru ca in sine insemaza la Sloveani: Romdnu, LaNon, Italianu, si sub uumele: Vlachu se iutielegu Romanii ; totu-si a inceputu a insemn robu si pastoriu. C
Romanii la asi ovilitu statu au fostu ajunsu, adeca
colo de Dnare, catu nunmi cu pastorfa se nutriau.
De unde numele Ylachiloru la Sloveani due lucruri in-

antaiu Romani, a' du'a pastori si 6meni de


diosu. Dreptu aceea s'a luatu obicein cu tempu s Bulgarii, earn erau pastori iii munti si cmeni de diosu, a
se chiam Vlachi.
Cumu ca Bulgarii, ginte slovensca, au cuprinsu
andu-va d'incola de Dnare tienuturile acele, uncle locuiau Romanii, si eu o credu. ra s-i 11 facutu Bulgarii
intru acelu-a chipu pre Romani robi, cata numele
cha seau Romdnu. fI ajunsu la at:Ufa, cAtu acelu-a,
semnza :

www.digibuc.ro

171

S insemneze r bit, seau sierbu seau pastoriu, seau orau

de diosu, neci o dovda nu arta Luciu. D'in contra, mai susu capu VII. . 6. am aretatu, cA Romanii
impreuna cu Bulgarii au imperatitu dupa ce au descalecatu Bulgarii in Messra, carea dupa aceea a luatu
nume de Bulgari'a. Asmenea nu pte ved Luciu, numele Vlachiloru s fi fostu canda-va impartesitu Bulgariloru, adeca, carii d'intre Bulgari erau pastori peiti
munti, seau menii de diosu s se fi chiamatu canduva Vlachi. Aceea sciu, cA numele Sclaviloru si asta-di
insemnza la Italiani robi (Schiavi); aceea insemnza la

Romanii cei de preste Diinare, ba si la Greci; pre


cuina si numele Srbiloru nume de mini este pana adi
la Latini (servi); si la Romani numele Srbiloru insemnza slugi, numai ctu lter'a cea d'antAiu o (lieu mai
grosu (sierbi). ra numele Vlachiloru neci odata nu a
insemnatu alt'a, fAra Romani, adeca Romni, Latini,
It aliani.

Ci, s vedemu rzimulu lui Luciu, cu carele se


nevoiesce a induper dis'a sa. DOue locuii d'in scrietuff cei grecesci aduce elu spre tint'a sa, unulu d'in
An'a Comnin'a, cartea a' VIII., altulu d'in Nicet'a Chouniate ,in Isachiu Angela. 15) Ci cetindu loculu Anei
Comninei grecesce,16) neci cAtu e negru sub unghia nu
vei al acolo, de unde s se culga, eh Bulgarii canduva s'au chiamatu Vlachi.

CA demandandu imperatulu, c ste miva s se


stringa, cu ameruntulu si respicatu arta feliurile meniloru, carii lipsesce s se i la acsta ste miva,
adeca trei feliuri osebite anumesce: ant:Mu menii d'intre Bulgari, seau d'in neamulu bulgarescu, a' du'a pre
cei ce menau vitia nomada, trei'a pre cei ce ori de

unde erau acolo veniti. Pre cei de alu doilea, dice, a


vorb'a cea de obsce i chiama Vlachi.
Tte aceste trei neamuri se osebescu pr'in partixcei (si), ctu pre cumu pre cei de ori unde vedupa vorb'a Anei Comninei)
www.digibuc.ro

poti dice a IL

172

fostu Bulgari, asi neci pre cei ce menau vitia 110-,


mada. Cu adeyeratu tiesetur'a vorbei elinesci neci
cumu nu sufere se mesteci aci pre Vlachi cu Bulgarii.
Si intielesulu este, ea, la acsta ste s se i unii d'in
Bulgari, ra d'intre Vlachi seau d'intre Romani toti
acei-a, cati menau viti'a nomada; asmenea toti cei ce

erau de pre aiurea ori de unde veniti, macaru de ce


neamu s fia. Dreptu aceea, cu cuvintele acele ale Anei

Comninei neci cumu nu se razima dis'a lui Luciu, cu


care vre elu s ne faca a crede, cumu-ca si Bulgarii
re candu s'au dIsti, Vlachi. Neci umbra de acele ce
vorbesce Luciu nu se Oa in cuvintele Anei Comninei.
Despre aceste ale Anei Comninei cuvinte si mai diosu
vomu av vorba.

Mai pucinu se pte razim Lucia cu cuvintele lui


Nicet'a spre a ne face s credemu, cum a si Bulgarii re
candu s'au chiamatu Vlachi. CA lumea tta scie, cumu
cfi locuitorii acei-a de la muntele Emu, carii se scolara
asupr'a Greciloru, batura pre imperatulu Greciloru Isachiu Angela si se scsera de sub domnirea lui, punendu-si sie si Bulgariloru imperatu pre Asanu d'in neamulu loru, au fostu. Romani si nu Balgari. Carea si insu-si Engel in apndicele celu despre inceputulu Romaniloru . 8. o marturisesce. 17) Ci si laudatulu Nicet'a, carele a fostu facia cu. imperatulu Isachiu Angelu
c, notariu imperatescu in resboiulu acelu-a alu Greciloru cu Romanii cei de la muntele Emu, de ajunsu res-

pica lucrulu, de rece in tta istori'a sa pre Bulgari i


chiama numai Bulgari; ra pre Romanii acei-a acumu i
chiama Vlachi, amain. Missi, si dtte neamuri desclinite

a fi Missi si Bulgarii arta. Vedi mai susu capu VIL


. 6. Si Nicet'a la cartea I. aducundu cuvintele lui
Asami, scrie, c. Ddieu asi vrea, c neamulu
alu Vlachiloru lapadandu jugulu celu delungatu
s dobandsca libertate. 18) Ce lipsesce mai chiaru, cumu
altii au fostu Bulgarii, altii Vlachii, adeca Romanii ?
De unde unnza, dupa chipulu vorbei lui Nicet'a,
www.digibuc.ro

173

flu Pu lgarii, cl Romanii s'au disu mai de multu Missi,

r' acurnu Vlachi.


Desiertu e dara st Stritteru, carele insamnandu la
cuvintele acele d'in cartea a' V. a' Anei Comninei:
x(opiov
Totiwo B2axofew, ca ad vine antaiy inainte numele Vlachiloru; dice, ck, cu numele acelu-a adeca alu Vlachiloru, scrietorii cei grecesci, unde e vorba despre

Vlachii cei d'in cce de Drinare (de la noi d'in colo de


Drnare), intielegu pre Bulgari, pre cumu dice d'in locurile cele mai diosu aduse, pre largu se arta. ") Dara
care suntu locurile cele mai diosu aduse ? suntu acele,
cari povestescu, cumu Asanu sI Petru frati cu Vlachii
loru cei de la muntele Emu, se scolara asupr'a Greciloru, batura pre imperatalu Greciloru Isachiu Angelu s
pre cei alalti, si asiediara imperati'a, carea a vecuitu
pana la venirea Turciloru. CI Vlachii acei-a de la muntele Emu, nu au fostu Bulgari, ci Romani deosebiti de
"Bulgari, pre cum mai susu amu aretatu. Nu pre Bulgari dara intielegu scrietorii grecesci cu numele Vlachiloru, cl pre Romani, pre carii si pana asta-di Grecii
numescu Vlachi. Nu pre Bulgari, se cade s dica
Stritteru, ca i intielegu scrietorii grecesci cu numele
Vlachiloru, ci mai bine c pre Vlachi, adeca pre Romani i intielegu scrietorii cei grecesci, cu numele Bulgariloru, canclu scriu despre Bulgari, d'in dlele lui Isachiu Angelu imperatului grecescu in eke. CA Nicet'a
Choniate, carele a fostu facia la resboiu cu imperatulu,
Isachiu Angelu, si a sciutu tte lucrurile inceputului,
si cele alalte ale sculArei Vlachiloru, si ale resboiului
celui avutu cu imperatulu Isachiu Angelu, respicatu
deosebesce pre Vlachi de Bulgari, si prea chiaru spune,
ca Vlachii s'au scolatu asupea Greciloru, si i au batutu
sI si-au intemeiatu imperatia, ra nu Bulgarii. De unde
acei-a scrietori grecesci, d'intre carii este Acropolit'a,

carii dupa Nicet'a, trdiu au scrisu pentru resboiulu


lui Isachiu Angelu cu locuitorii cei dela muntele Erau1
si d'in neplinit'a cunoscintia a' lucrurilora -celoru inetwww.digibuc.ro

174

inte de d'insii intemplate spunu, c en Bulgarif au


avutu resboiu imperatulu Isachiu Angela si de Vlachi
nu amintescu nemic'a, aceeia disei, trebue s se talcusca pr'in Nicet'a, adeca cumu-ca pr'in numele Bulgariloru intielegu insu-si pre Romanii cei de preste DOnare.
Aduce si a' trei'a doveda Luciu in dis'a carte VI.
capu 5. spre aceea, ch Bulgarii s'au (Hsu recandu
Vlachi, asmenea de nemic'a. Dice, ch Grecii nu numai
pre acei-a, carii vorbiau limb'a romansca, cl si pre Bulgari i au chiamatu Vlachi: pentru eh Laonicu Chalcocondil'a, dupa-ce a povestitu respandirea Sloveanilorn

pr'in Europ'a adauge: (cartea I.) De la Daci'a pana


la mnnlele Pindu, ce se intinde in Tesalfa, altulu Ore
carele poporu, amenduror'a le a fostu numele Vachi."
Act in loci.' de Vachi, dice Luciu, aieve este, eh trebue
s se cetsca, T7lachi, fiindu eh si pre Bulgari intre
Vlachii cei d'in colo de Thinare, sI intre Vlachii cei
d'in Tesali'a, a vrutu Laoniculu cu numcle Vlachilora
s i cuprinda! sI intru acesta-a chipu Vlachi s'au. (Hsu
si Bulgarii, carii traiau cu pastorra. 20) Acest'a este
vorbirea lui Luciu.
De ar adeverf Luciu cu vre o dovda statbrnica,
cumu ch in loculu mai susu (Hsu alu lui Chalcocondira
in locu de Vachi trebue s se cetsca Vlachi, pte,
eh ar ajunge ce-va cuventarea lui. Ci fiindu ch numai
cu vorbe gOle o areta aceea, precumu nalucire este,
cumu ch Bulgarii re candu s'au chiamatu Vlachi, asi

nalucire este si aceea, ch la disulu locu alu lui Chalcocondira in Ion de Vachi trebue s se cetsca
CI de vomu lu pucinu aminte la cele ce scrie
laudatulu Chalcocondira despre Vachi, chiar vomu ved,
ch Chalcocondil'a nici cumu pr'in Vachi nu a intielesu
pre Romani, si pentru aceea cuventulu acelu-a asiA

trebue s se cetsca precumu credemu, ca ra scrisu


Chalcocondira Vachi, ra nu Vlachi. Pentrn ch anthiu,
Chalcocondira vorbesce de poporulu acelu-a, ce lu numesce Vachi, c de unu poporu sie necunoscutu, dicundu:
www.digibuc.ro

775

,Altutu 6re carele poporu."21) ra Romanii, si cei d'in


Tesalia, pre carii i numesce Vlachi, si cei d'in Dci'a,
adeca d'in cce de Dunare, pre card i chiama Daci,
i eran lui prea cunoscuti, precumu se vede d'in cele
ce scrie in cartea a' II. si in cartea a' VI. despre limb'a
si despre alte trebi ale Romaniloru, si aceloru d'in c6ce, si aceloru d'in colo de Dnare. Cari ale lui cuvinte
mai diosu le vomu ceti grecesce. De uncle, de ar fi fostu
cugetulu lui, pr'in poporuln acelu-a s insemneze pre
Romani, nu ar fi disu cu neadeverintia: Altulu re

carele poporu." Cl ar fi disu adeveritu si marginitu:


Vlachii seau Dacii acesti-a, adeca Romanii, de la Dci'a
pana la muntele Pindu au siediutu ; cu carii impreuna
si Bulgarii atunci-a se chiamau Vlachi.
A' du'a Chalcocondil'a dice, ch poporulu acelu-a
cu carele impreuna Bulgarii se chiamau Vachi, a locuitu

adeca re candu in Pindu de cAtra Tesalfa. ra Romanii nu numai mai inaiute, ci si in dilele lui Chalcocondil'a locuiau in Pindu, pre cumu insu-si Chalcocondil'a marturisesce in cartea a' VL 29 De unde poporu
deosebitu de Romani a intielesu Chalcocondil'a pr'in
poporulu acelu-a. Poterea dovedei acestei-a bine sentiendu-o Luciu, nu fAra astrucarea adeverului, lasA afara
cuventulu acelu-a alu lui Chalcocondil'a: a locuitu."

A' trefa Chalcocondil'a dice, ch pre cumu poporulu acelu-a tau, asid si poporulu bulgarescu totu s'a
numitu Vachi. ra lui Luciu nu-i place cA, toti Bulgarii
s se fi chiamatu candu-va Vlachi, el numai acei-a, carii
eru pastori. Urinza dara cA, Luciu cu iscodirea aceea
insu-si pre sine se concenl.
Ba de vomu cuget lucrulu fAra prejudecare, tocm'a
d'in cuventulu acelu-a Vachi, prea lesne mi se pare, potemu culege, cumu cA, pre cumu Bulgarii, asia, si poporulu acelu-a a fostu rusescu. CA cunoscutu lucru este,
ch Bog, in limb'a Slovensca insemnza Ddieu ; cunoscutu este, cA, dupa dialectulu celu rusescu, carele atunci,

este a crede, ch-lu tieneau inca Bulgarii, si la Rusi sI


www.digibuc.ro

116

acumu stapanesce g, se respunde c cit (x); asmene ettnoscutu lucru este, eh Grecii sonulu lterei b, in cu.-

ventulu altoru neamuri, lu scriu si hi respundu totudeaun'a cu v; cunoscutu pre urma este toturoru celoril
ce au cetitu CArtile grecesciloru scrietori, cumu-ch la
Greci in genere dtina er a straintiti cuvintele neamuriloru celoru barbare, pentru c s le fia loru-si Ca
indemana dupa firea limbei loru a le respunde. Deci
audiendu Grecii adese ori d'in gur'a 13ulgarilorti si d'in-

tru acelui alaltu poporu _Each, prinsera si pre cesti-a,


si pre cei in tocm'a a-i num : Vochi, si venindu-le mai
indemena in cuventulu aceatti-a a de cAtu a, le disera
Vachi. Celu-a ce v cet mai pre largu loculn acelu-a
la Chalcocondira intru nemic'a nu se v indol, ch amen&rue gintile acele ce se chiama Vac/a au fostu rusesci.
Ch de spre gintile Slovene3ci face vorba acolo Chalcocondil'a si in mai multe phrti le imparte.
. 4.

Parerea lai Tuximanri, pentru iriceputulu flufnelui Valachi.

Tunmann, seau neluandu aminte la lucruri pre cumu


suntu, seau voindu a se aret aflatoriu de lucruri nue, seau

pentru alta re care causa ascunsa, dice, ch numele,


Valachi vine de la cuventulu slovenescu vlecu, carele
insemnza: amblu fAra locasiu statatoriu. C candu Romanii ar fi fostu candu-va ginte nestatatria in locu, ci
amblatria fara de a av locasiurile sale, pre emu erau

multe ginti barbare, cari au navalitu in tierile imperatiei Romniloru. Se ajuta parerea lui Tunmann, dice
Engel in apndicele celu despre inceputulu Valachiloru
. 6. ea aceea, cit Turcii si Arbanasii chiama pre Romani, Ciubani, care cuventu insemnza pastori, si An'a
Comnen'a pre Romanii cei d'intre Bulgari i numesce
nomadi.

Atat'a ajunge acst'a vorba a' lui Tumnann, ctu sI


a' unoru Ifnguri, carii chiamandu-se Neamtiulu unguresce: Nmet, i-amu audIta dicundu ca numele Nemtiloru vine de la Nem ett, adeca nu a mancatu; seau
www.digibuc.ro

177

t16ca re carele d'intre Nemti, chiamandu-se Ungurulti

nemtiesce: Hangar, seau Ungar, ar vre de pre nemtia s traga isvorulu uugurescu de la Hanger, carele
hemtiesce insemnza fme, seau de la Hangerig flaInendu.

Cuvintele Anei Comnenei, cari le aduce inainte


Engel in trb'a acsea, suntu scrise mai susu . 3. Ginte

nomada la Greci este aceea, care nu are locasiu statatoriu, ci ambla d'in locu in locu, pre cumu erau Schitii, si alte ginti barbare. Ci, An'a Comnen'a, neci cumu
hu este a crede, c dra a vrutu aceea se dica, ca Romanii cei de preste Dnare suntu ginte nomacla, nemrnica, fra locasiuri. Pentru c, cuprindiendu Bulgarii
tienuturile acele, uncle erau locuitori Romanii in Messi'a,
nicairi nu se cetesce s-i fi misicatu Bulgarii pre Romani d'in locasiurile si d'in locurile loru. Ba, pre cumu
mai susu aretai la capu VII. . 6., Romanii totudeun'a
au imperatitu in Messi'a impreuna cu Bulgarii dupa ce
au descalecatu Bulgarii acolo. De uncle Romanii remanendu in locasiurile loru, eratt supusi craiului Bulgarescu politicesci, pre cumu erau supusi si Bulgarii, si

tote servitiale tierei si ale stei intocaa le portau en


Bulgarii; pre cumu si Bulgarii, de la a' XII. suta,
dilele imperatului Isachiu Angelu, pre carele lu invinsera Romanii, erau supusi imperatului rornanescu Asanu

si celoru alalti urmatori impreuna cu Romanii politicesci. Deci Romanii si in dilele Audi Comnenei aveati
satele loru, si orasiale loru, d'in cari si insa-si An'a
Comnen'a in cartea V. dandu-se prilegin anumesce unti
orasiu romanescu, anume : Ecsev'a, carele chiaru dice,
eh este orasiu vlachescu.") Si intru aceea-si stita a' XII.,

in care a scrisu An'a Comnen'a istorra, Romanii ed.


preste Dnare la muntele Emu, cumu scrie Nicat'a
Choniate in Isachiu Anghelu cartea I., aveau frte multe

si tienutu mare, carele s'a chiamatu


cumu se vede d'in duffle lui Ioanitiu imperatului Rinanilorn cele ctra pap'a Inocentin si d'in crtile papei
cetti 24)

12

www.digibuc.ro

178

Inocentin cele catra Ioanitiu s. c. Deci, dca avean


Romanii cei preste Thinare atunci orasiele loru, asi
dara nu eran ginte nomada. Langa aceste, cuventulu

acelu-a nomadu nu insemnza numai pre aceei-a, cari

suntu fra case, pre cumu erau Schitii si alte ginti


barbare, ci si pre acei-a, carii avendu locasiurile loru,
casele loru, asiediamenturile loru, se hranescu ca vite
de pasiune. Tocm'a despre Romani ne este &ale in lucrula acestu-a marturla Chalcocondira, carele, vorbindu
in cartea a' II. despre Daci, adeca despre Romanii cei
d'in tia'a muntensca si d'in Moldov'a, dice, cA, acesti-a mai vrtosu locuescu in sate, cuprindiendu-se cu
scerea. 25) Urmza dar', ca An'a Comnen'a, pr'in cei
ce mena vitia nomada, nu a vrutu se insemneze fhra
pre Romanii acei-a, caror'a le er mestesiugulu a se
hran cu oi, cu cai si cele alalte. Neci pentru aceea le
dice acestor'a, eh ducu o vitia nomada, pentru ch dOra
nu avean locasiurile . loin, cl pentru ca cercandu ei pashine viteloru loru amblau multe locuri afara de locasiunile
Care mestesiugu si asta-di lu tienu unii
d'intre Romani. In Ardealu, d'in cei de langa Sibiu,
unii tta vitfa born o petrecu amblandu pr'in locuri
straine cu oile loru si cu caii loru pentru pasiune;
multi d'intre ei vr'a vinu la muntii cei de cAtra Moldov'a cu turmele loru, pre rna trecu la Moldov'a, neci

nu se intorcu la casele lorn ara candu si candu pre


rendu, si asi vendiendu lana si branza si guvernza
casele loru. Intru acestu intielesu dara scrise An'a Corn-

nen'a, cA unii d'intre Romani dual vitia nomada, si


pre acesti-a ori cftti erau teneri si harnici de Oste demandh imperatulu cesarelui Niceforu Melisinu pr'in
scrisre, c s-i faca armasi.

ra de chiama Turcii pre unii d'intre Romani,


iubani, adeca pastori; au pentru aceea suntu acei-a
adeverati nomadi, de vreme ce acei-a-si au casele loru
sI locasiurile lora statbrnice acolo intre Turd? Si pentiti aceea, acei-a Romani dintre acei-a-si Turci, acei, disei,
www.digibuc.ro

179

Romani, carii acumu 'Arta firea negotiatoriei in tto


tierele unguresci si pre la Vien'a, pre la Venetra, pre la
Angli'a si pre aliurea, pana si in Americ'a la Filadelfi'a, au s'e numescu ciubani? Nu, el pre cumu pre pastori Turcii i numescu in limb'a loru, ciubani, asi pre
Romanu in. sine lu chiama Ulach. Si pre Unguru, si
pre Neamtiu si pre ori carele e pastoriu lu chiama Turcii,

ciubanu. Si neci unu neamu nu este, carele se nu aiba


d'in senulu sen pre unii pastori seau ciubani. Cine pentru aceea v fi asi lipsitu de sentire, ch'tu se dica, c
toti Ungurii, toti Nemtii suntu ciubani? Unu locu inca
mai aflhmu adeca la Giorgiu Pahfiner in istori'a lui
Andronicu, cartea I. capu 38., unde se dicu Rornanii
cei ce eran de langa Tierigradu pana la Vidra si mai
incolo, ch suntu feliu de meni pribegi, amblatori fara
de locasiu statatoriu. Inse cuvintele aceste prefacutoriulu

Petru Possinu numai d'in crerii sei le adause, in latinia in grecia neci decumu nu se afla. Snguru aceea
este in grecia, eh Romanii acesti-a erau in locuri grele
(aveyweicas) adeca in locuri muntene. CI de acolo nu
urmza, ch, au fostu fAra de locasiu statatoriu. Au nu
si Asanu si cei alalti Romani cu elu, carii se scolara
asupra Greciloru, si si facura imperatia ntia, erau in
locuri grele (avozoeiatO cumu scrie Nicet'a in Isachin An-

gelu ? Totu-si pentru aceea nu eran feliu de rneni pribegi, amblatori fAra de locasiu Btatatoriu ; ba ayeau nu
numai casele si mosiele born, el si cetAti tari frte,
pre cumu d'intru acelu-asi Nicet'a ne invetihmu.
Insemnhinu si aceea, eh multa multime de Romani
er d'incolo de Thinare. CA, pre cumu scrie Pahimer la

loculu mai susu aretatu, de langa 'Tierigradu pana la


Vidra si mai incolo erau fOrte multi Romani, chtu nu
pucinu aveau a se teme Grecii de ei. In Bulgari'a erau
atti, chtu nu se stidira a se scold asupr'a a' tOta imperatra grecsca, carii totudeaun'a batendu pre Greci,
si fecera imperatia in butulu Greciloru: despre carea
mai pre largu vomu cuvent incolo. In Tessali'a athea,
www.digibuc.ro

).2*

180

muItime erA de Romani, ciltu scr'eforii grccesci chiama,


tienutulu acelu-a: 1F7c -1-311"Xia, adeca
romansca
eca mare.
. 5.

Parerea lui Engel intru acera-si trba.


Macaru ch chiara este inceputulu numelui Valachi,

pre cumu ama aretatu mai susu ., 2., totu-si Engel,


vrendu d'in buna voi'a lui a orbeca, la loculu mai susu
insemnatu . 8. intru stralucirea srelui cea de amdia-di
afla intunrecu. Adeca dice, eh fiindu intunecatu lucrnlu inceputului numelui Valachi, analele rusesci in limb'a russca de Nestoru intru a' XI. suta de la Chris-

tosu scrise, aprindu lumina intunerecului acestui-a. De


unde invetihmu, dice, c Bulgarii asiaticesci au fostu
impartiti dupa riuri, d'in cari se adapku: in volochesci
la riulu. Volg'a si in camicesci la riulu Cam'a. Bulgarii
camicesci remasera in Asi'a, cei volochesci au esitu iii
Europ'a. Si pre acesti-a de pre arma Rusii si Sloveanii,
si ca acesti-a Nestor i-a chiamatu Volochi. Deci cu
vreme fiindu Romanii sierbi la Bulgari, munele domniloru se impartasi sierbiloru. Si pentru aceea scrietorii
grecesci, de chte ori e vorba despre Romanii cei d'in
drpt'a Dnarei, fra osebire i chiama si Vlachi si
Bulgari. Acestu-a e visulu lui Engel.
Cumu eh Rusii si Sloveanii s fI chiamatu candava pre Bulgari: Volochii, nicairi nu se afia scrisu. Cl
aceea pre cumu multe alte, pentru c s pota urdi ce-va
micsiorare asupea, Romani lout, mimai d'in capetin'a sa
o st'ernesce Engel. Ci, si antiu si apoi singuru Nestorn

i-a chiamatu pre Bulgari cu numele acelu-a. Inse si


Nestoru, nu pentru aceea i chiama pre Bulgari cu numele acelu-a, pentru eh dra acelu-a a crediutu a fi
numele gintei Bulgariloru acestor'a, el vorbindu elu pentru Bulgarii cei de la Volg'a, pentru scurtarea vorbirei,
EU-i numesce totudeaun'a Bulgari de la Volg'a, ci le

dice, de este a crede prefacerei nemtiesci celei


rusescile auale facuta, Volochi adeca Volgani, carea inwww.digibuc.ro

181

'sernnza menii, seau Bulgarii eel de la Volg'a. De Ireme

ce dara neci alte neamuri nu le-au datu Bulgariloru


neci odata nume de Volochi, neci insu-si Bulgarii nu s'au

anumitu pre sene Volochi; cum a potutu numele de


Volochi s se abata de la Bulgari la Romani, candu
d'in nemica nemic'a cauta s fia. Neci Grecii nn au
luatu d'in analele cele rusesci ale lui Nestoru, cari tocm'a necunoscute le-au fostu, a chiam pre Romani:
Vlachi, dupa numele celu de la Nestoru Volochi, el au
katu d'in isvorulu, care mai susu . 2. l'amu descoperitu.
Cl, s diunu lui Engel, cumu eh Bulgarii candu % a
s'au chiamatu Volochi. Unde 'Ate elu aret maearu o subtire umbra, dca nu adeveru, cumu-ca numele acelu-a alu
Bulgariloru l'au impartasitu si cu donatiune c aceea l'au

data Bulgarii Romaniloru, catu pre ei Rime nu a fostu


ertatu neci inainte de Nestoru, neci dupa Nestoru se-i
mai chiame Volochi.
Era de s'au chiamatu cumu-va re candu Romanii,
Bulgari, acst'a pentru aeeea a fostu, ea Romanii erau
uniti cu Bulgarii sub acelu-a-si eraiu, pre cumu gintile
c ele de sub domnirea imperatului Austriei, macaru c,

multe nu suntu neamuli nemtiesci, totusi, pentru eh


suntu unite cu Nemtii sub acelu-a-si imperatu, strainii
si. pre menii gintiloru acelor'a de multe ori i chiama
Nernti. Inse intru adeveru Romanii neci odata n'au fostu
chiamati Bulgari, fra unii d'intre scrietorii cei grecesci,
d'in neeunoscienti'a lucruriloru, eele ce au facutu Romanii cei de preste Thinare, le aiipeseu Bulgariloru, si

in locu de a dice Vlachi, adeca Romani, d'eu Bulgari,


ed candu Bulgarii aru ff facutu acele viteze lucruri.
Aceea nu este a numi pre Romani acumu Vladzi, acumu

Bulgari, el este a nu sci. lucrurile asid, pre cumu s'au


intemplatu. Vedi mai susu . 3. Ba mai astmene ade
verului este, ch dapa numele tierei Bulgaiiei, findu I omanii locuitori in Bulgari'a, unii scrietori grecesci u
numitu Bulgari, pre cumu asta-di Romanii cei d'in tir'a
muntensea si d'in Moldov'a, pre Romanii cesti d'in
Ungari'a i numeseu Ungureni, nu pentru ch numele
www.digibuc.ro

182

neamului aru ff acelu-a, ci tir'a unde locuescu se


chiama Ungarf a. Altmintrea aceea este a crede, ch multi
d'intre Romani mestecati cu Bulgarii, si-au pierdutu limb'a
loru cea romansca, si pre cumu acumu vorbescu numai
bulgaresce, seau srbesce, asi toti acei-a vinu sub nume

de Bulgari, pre cumu sI cele alalte neamuri, cari le au


afiatu Bulgarii cu venirea loru in Messi'a, tte perdiendu-si limb'a loru, acumu se socotescu intre Bulgari, si
asid s'a immultitu nmerulu Bulgariloru.

Pre urma, aceea este adeveritu, si Engel Inca o


marturisesce acolo-si . 8., cumu ch pre Italiani inca
cu acelu-a-si nume, cu carele pre Romani, pucinu schimbandu, i chiama gintile slovenesci sI unguresci.26) Acumu,
dca Romanii pentru aceea se chiama alachi, pentru
eh Romanii au fostu sierbii Bulgariloru, dupa cumu visza Engel ; s numele domniloru a trecutu la sierbi,

asi dara au si Italianii clra au fostu sierbi Bulgariloru, de st ei se chiama cu numele, cu carele se chiama
Romanii? Eta unde ajunge visulu lui Engel. Au del-a
de la Romani, pentru c asemenea e limb'a Romaniloru
cu a' Italianiloru, si Romanii inca d'in Itali'a si tragu
viti'a, au petrecutu gintile slovenesci numele de la Romani la Italiani, si pre cumu au indatinatu a chim
pre Romani, asi apoi au inceputu a chiam st pre
Italiani? Asi dara antgiu fura cunoscuti gintiloru, cari
acumu le chiamhinu slovenesci, Romanii candu domniau
Bulgarii, apoi Italianii, cull pana s inainte de intruparea

lui Christosu cu mai multe veacuri erau preacunoscuti

la tta lumea? Eta in ce surupature cade celu-a ce


inadinsu vre, se retacsca.
De vre cuget Engel lucrurile fara prejudecare ;
calea acea neteda pote se o afle, care WA o aretaramu
mai susu . 2. Si' mai mare onre si vre face inaintea
celoru intielepti, decktu cu visiulu seu. Dreptu Engel

vediendu a ff scalciata acsea a' lui parere : se teme,


eh nu voru crede indata cetitorii. Pentru aceea cu subtire techna mai in multe locuri vein chrtile sale ettwww.digibuc.ro

183

sira vedesce aceea, cumn-ch Romanii s'au disu V alachi


de la numele Bulgariloru V olocht, celu de la Nestoru.
CA de nu se von' si invinge cetitorii cu clovedele lui ;
inca-si eu ds'a adoire, seau poftorire s se ded6 a
erede, cumu-cA asmene adeverului este dis'a lui. Ci
omulu celu intieleptu vediendu odata mintiun'a, de mi

de ori sI cu juramentu de o vei ado nu o crede,


. 6.

Numele, Vlachi, adeverza, ca Romanii suntu Romni.

Romanii cu limb'a, si in cAtu e despre cuvinte,


si in cAtu e despre alcatuirea limbei cea d'in lontru,
se lovestu cu Romnii s cu toti Italianii; dtinele Romaniloru, naravurile loru, tta firea ba s faptur'a cea
d'in afara a' loru in togm'a e cu a' Itailianiloru, cAtu
ori care intieleptu, carui-a i suutu bine cunoscuti Italianii, petrecundu intre Romani, adeveratu pte cunsce,
eh Romanii de unu neamu suntu A' de unu sange cu

Romnii s cu Italianii. CI, s punemu, e intre atatea


veacuri cAte cursera de la anulu Domnului 105, de
eandu au venitu stramosii Romaniloru d'in Itali'a in
pana acumu, intre atAt'a multme de osebite neamuri barbare, s ultra atAtea valuri de cumplite internplhri, cari in lungulu acelu tempu avura a sufer, at-

t'a au cautatu a se abate de la mai mull loru, CAW


acumu in nernit'a d'in cele ce numerai mai susu, nu se
impartesiescu cu_ Romnii s cu Italianii; totu-si numele
Wadi, ajunge a-i adever pre Romani, eh suntu Romani.
Pentrn ea vedirmu d'in susu, cumu-ch t6te gintle slovenesci imperatiei Romniloru. invecinate, de candu le
fura lout cunoscoti Romanii, in limb'a loru i-au chiamatu Vlassi, si asi pana asta-di i chiama, cAtu la t6te
gintile slovenesci, cAtu suntu de multe, Vlassi, insemnza Romni, Latini, haliani. Cu acelu-asi nume, carele Grecii cu pucina schimbare lu dieu Vlachi, sI de
acole acumu latinesce : V alachi, gintile sloveane antimescu si pre Romani; ba si nemtmea tta, cAtu e des,
mare, mai cu acelu nume, cu carele chiama pre Italiani,
www.digibuc.ro

184

este aprpe de numele: Vlachi, anumescu si pre Ito-,


mani. Ashi, dar' s Romanii suntu Romdni. Pentru

totudeaun'a unitiunea numelui neamului adeverza uni-

tiunea sangelui, de nu se v doved ca statbrnice dovede improtiva. Ci a nu f de una sange Romanii cu


Romnii sI ca Italianii, nimene pana acuro nu a ade-.
veritu, neci nu v adever in eternu. Asi dara Romapii, dca se chiama Vlachi, suntu Romdni.
. 7.

Schimbarea numelui Romaniloru d'in Dci'a in Daci.

Fiendu ch dupace a stinsu Traianu pre toti Dacii


d'in Dci'a cumu amu aretatu mai susu capu II. st a
facutu Dci'a provincia romna, Romnii, cari descalecase in Dci'a, stramosii Romanikru, au inceputu a o
moscen ; dreptu aceea Romnii acei-a, de la numele
tierei s'au (Hsu Daci. Asi Juliu Capitolinu ill Antoninu
Pin capu 5. si Eliu Lampridiu in Commodu Antoninu
capu 13. pre locuitorii iDciei, carii atunci erau Romni,
st facuse rebeliune asupea imperatului, i anumesce
Dad. 27) Acesta mime pana si in sut'a a' XV, macarn-

c in tte Wale er acumu latitu a se chiaml Ro-

mani: Vlachi si V alaehi, Inca unii d'in scrietori, pre


Romanii cei d'in Die a, adeca pre cei d'in eke de Diinare, i anumiau Ddei. Asi Chalcocondil'a in cartea a'
unde pre largu vorbesce de Romani si de asemenarea limbei loru ca cea italianesca, si alte trebe ale loni,
pre Romanii cei d'incolo de Thinare i uumesce Vlachi,
Ora pre cei d'in eke de Danare pururea i chiama Daci.28)
. 8.

In Missi.

Pre cumu mai susu capu III. . 7. amu aretatu,


imperatuhi Aurelianu pre Romnii cei dusi d'in Dcia
lui Traianu preste Dnare, i asiedi in midi-loculu Mcssiei, si acelu-a tienutu, unde fana asiediati Romnii
acei-a, lu num. Aurelianu Dci'a sa. Parasindu-se cu,
tempulu acelu tienutu a se num Dcia, i se intrse
www.digibuc.ro

1S5

Ini numele celu vechiu si de obsce alu Messiei. De undo


pre cumu tienutulu acelu-a a inceputu rasi a se chiam
cu numele celu vechiu : Messi'a, asi si Romnii ai acelui-a-siu tienutu, ca numele celu de obsce incepura de

straini a se chiam: Missi. De unde Nicet'a Choniati


scrietoriu grecescu, in Isachiu Angelu, dice ch Romanii
cari se cbiama acumu: Vlachi, mai de multu s'au nu-,
mitu : 21Iis$L29)
- 9-

In Patinaciti.

Mai nainte de a se ivf in cartile scrietoriloru ceIoru grecesci numele : Ylachi, Acei-a-si scrietori pre Ro-

manii cei d'in &Ice de Thinare, preste Ardealu, si mai


incolo pr'in tir'a romansca si p'rin Moldov'a, pana in
marea ngra, i-au chiamatu Patinaciti. Tare se necasiesce G-eorgiu Pray analistulu ungurescu pre Luciu Dal-

mat'a in dissertatiunea a' VII,, eh-a Luciu Dalmat'a a


scrisu, cumu-ch Parinacitii intru adeveru a fostu Romani, si eh aceia-si Patinaciti, perindu numele celu de
Patinaciti s'au chiamatu dupa aceea Wachi. Mai incolo
acelu-a-si Pray dice, ch Patinacitii au fostu sange ungurescu. D'in contra Ungurulu Dniel Kornides in vin-,
diciale anonimului, notariu alu lui Bel'a, sectiunea a' 2,
. 9. marturissce, eh Luciu frte bine dupa dtin'a sa
areta, eh Romanii inainte de Cinnamu s'au dibu : Pattmaciti.") Si intru adeveru, incetandu nurnele celu de
Patinaciti si apucandu in istoriele greciloru scrietori

numele celu de Vlachi, in cari locuri mai inainte se


aflau Pattnaciti, indata acolo-si acei-a-si scrietori pusera

pre Vlachi. De rece dara neci Patinacitii, nu se ce,


tesce in istorie, s-si fI mutatu locasiurile loru d'in
curile acele, neci ce-va ginte m5ua s fi intratu a se
asiedid in locurile Patinacitiloru ; unnza, ch, acei-a, carii
dupa tempu s'au disu in istoriele G-reciloru Vlachi, acei-a-si

mai nainte se diceau Patinaciti adeca: unulu .4 acelu-a-si newmu suntu Patinacitii st Vlachii, snguru ii
mime se fece schimbare.
www.digibuc.ro

186

Pray intru aceea-si disertatiune dice, eh, pte cii


aceea s'a insielatu Luciu a scrie c Patinacitii au fostu
Romani, pentru ca dupa ce au alungatu Patinacitii pre
Unguri d'in Moldov'a si d'in tier'a romansca si-au supusu
sie pre Romanii ce erau acolo locuitori si insocindu-i

cu sine intru arme, de multe ori au .pornitu resboiu


asupr'a Greciloru, care lucru si pre Grecii cei mai d'in
cce intru aceea-si gresi61'a, in care cadifi Lucia, i-a

trasu. CI acst'a Pray cu vorbe gOle numai, Rua neci


o dovda o vorbesce, pentru aceea cu onrea domniei
sale ne v f ertatu a nu o bag neci intr'o sma. Dreptu
aceea o credu eu, c atunci candu a nimeritu Ungurii
in Moldov'a, erau Romani in loculu acelu-a, uncle au
descalecatu Ungurii; si aceea inca o credu, ca Romanii
acei-a au urmatu a locu acolo impreuna cu Ungurii,
pana candu venindu fratii loru Patinacitii mai cu multime si mai cu potere i alungara pre Unguri de acolo
Cl Romanii acei-a, s nu se fi chiamatu si ei Patinaciti atunci impreuna cu cei-alalti d'in tOta Patnaci'a,
seau s-i f sup usu sie Patinacitii cei ce au batutu pre
Unguri, nimene nu vi ved.
Cumu c frte mare a fostu tir'a Patinacitiloru,
nemarginita multimea loru, si vitegl'a loru toturorn vecineloru neamuri, Rusiloru, Bulgariloru, Unguriloru infricosiata, mai susu capu V. . 9. am aretatu d'in Constantinu Porfirogenitulu. Acelu-a-si Constantinu in cartea

cea despre guvernarea imperatiei capu 37. spuue si


mrginele imperatiei Patinacitiloru si si in cke domnie, seau neamuri erau ei impartiti. Patinacra tOta se
imparte, dice, in optu neamuri, adeca domnle, carea
asmene optu domni seau prneipi are. Cea d'antAiu
este Irtim, a' dou'a Tzar, a' trei'a Gyl'a, a' patr'a Calpei,
a' cincea Charovoi, a' sies'a Talmat, a' sieptea Chopon,
a' opt'a Tzopon.") ra candu fura Patinacitii scosi
d'in locasiurile ioni, erau prncipi: in neamulu Irtim,
Maitzanu; in Tzur, Cael, in Gyl'a, Carcatana; in Culpei, Ipaon; in Charovoi, Caidant; in Talmat, Costanai
www.digibuc.ro

187

in Chopon, Giazi; in Tzopon, Vatan 32) Aceste optd


neamuri seau dornnie ale Patinacitiloru se impartu,
dice, in patrudieci de phrti, cari trite au principi
mai mici. Si patru neamuri, adeca : Cuartzitzur, Sirucalpei, Vorotalmat si Vulatzospon sunt d'incolo de
riulu Danaprului de atra resaritu si de chtra medianpte, chtra Uzi'a, Chazari'a, Alani'a, Cherson'a, si ehtra cele alalte tienuturi. ra cele alalte nearnuri suntu
d'in eke de ap'a Danaprului catra apusu si catramdianpte, adeca : neamulu Giazichopon se marginesce ea
Bulgarfa, mai in disu neamulu Gyl'a e aprpe de Tur-

cl'a (tir'a ungursca); neamula Charovoi e de chtra


Russi'a ; neamulu Javdiertim se marginesce cu satele
cele supuse Russiei, adeca: Ultineaniloru, Dervleniniloru
si Lenzeniniloru, si cu cei alalti Sclavi. 33)
Mai incolo spune Constantinu respicatu si departarea Patinaclei de tierele cele vecine si dice, eh Pa-

tinacra de Uzi'a

si

de Chazari'a e departe cale de

cinci dile, de Alani'a cale de siese dile, de Mordi'a cale


de diece dile, de Russl'a cale de o di, de Turci'a, adeca
de ti6r'a Ungursca cale de patru dile, de Bulgari'a
cale de o diumetate de di, de Cherson'a este aprpe,
el inca mai aprpe de Bosporu. 34) Pre urma aclo-si in
capu 3 7, insemna Constantinu Porfirogenitulu si care
neamuri d'intre Patinaciti intre toti suntu mai alese si
mai viteze, si dice, ch acele anume suntu neamulu Jaydiertim, neamulu Caartzitzur si neamulu Chavuxingyl'a35) Acesti de pre urma suntu Romanii d'in Ardealu,
langa cari se intielegu si Romanii cei d'in Banatu.
Acele trei neamuri se chiama, dice Constantinu, si
Cancar, care cuventu insemnza omu stralucitu, alesu,
viteazu. D'intru acestu cuventu, mi se pare a fi isvorita la Romani titul'a de coconu.
Cu prilegiulu celoru multe batAi asupr'a Greciloru,
neamurile romanesci, cele ce erau d'in colo de ap'a

Danaprului, cari cu nume de Patinaci, cari cu nume


de Cumani s. c. au venitu d'incce de ap'a aceea, CAfrwww.digibuc.ro

tra Dunare si au remasu apoi ael ea cele alalte neamui romauesci.


Nu fAra prtia lueru v f se inserunA mu si acea,
cA cele ce serie An'a Comnen'a la capu 8., eumu eh tatalu sen Alessiu imperatula grecescu eu stea sa totu
neamulu Patinacitilora intr' di la stinsu, si ch la
fiesce earele ostasiu imperatescu erau chte treidieci de
robi de Patinaciti, nu este de a se crede. Pentru eA dupa
Atu numeru alu Patinacitiloru e insemnatu de Constautinu Porfirogenitulu, pre cumu ca nepotintia er toti s
merga si s ineapa intru unu resboiu, asi cu nepotintia a
fosta intr'o di s-i prepedesca pre toti stea lui Alessiu.
Si oi s ff. prinsu cate 30 fiesce carele ostasiu grecescu, si s le tiena eu sine in tabera, inca er multu ;
de preavitegii Patinaeiti dara, carii toturoru inveci-

uateloru ginti erau infricosiati, cine pte s ereda ?


,Acsea nu e alt'a, fAra unu greculetiu ostasiu laudatoriu lingusindu-se Auei Comnenei, i povest aceea ; ea
c o muiere, si fiindu fica imperatului Alessiu, si fOrte

rivnindu a laud pre tatalu-seu, eu ochi inchisi primi,


insielatri'a fbula si ni o lasa serisa.
Pray spre acleverirea, cumu cA Patinacitii au fostu

Unguri, d'in Constantinu Portrogenitulu aduce in di-

Bertatiunea a' sies'a trei name de ale Patinacitiloru,

cari dice eh suntu unguresci, anume: Ertem, Gyl'a,


,Borotalmat. Dreptu cuventulu: Ertem, de l'ar II scrisu
Constantinu asi, pre cum prefacutoriula l'a intorsu pre
Jatina, s'ar pte dice cuventa ungurescu, dara Constantinu nu lu serie: Ertem ci Iriim. Acestu-a neci o
asemenare nu are cu limb'a Unguriloru. Apoi Borotalmat, Constanstinu lu scrie Vorotalmat, carele e compusu
cl'in (Moue cuvinte: Voro si talnzat. Asia", socotindu-le,
pre cumu se A' cuvine a se socot, ce asemenare pota
ave ca limb'a ungursca? Ba, yoro e chiar euventu
Jatinescu; talmat se vede a f isvuritu d'in italianescula
tal-matto. Gyl'a nu insesnza nemic'a in unguria, ci se
vede a f nascutu d'in italianesculu Giulio, latinesce:

D'in protiva, cele mai multe nume ale Patinawww.digibuc.ro

IsO

citiloru, macaru cA, uncle d'in invecinarea si insodred


en ginti straine, au potutu ale prim! de la straini,
sfrsirea loru, dupa curou le scrie Constantinu, e dupa
firea limbei cei romanesci. Asi: Culpei, Charovoi, Cho-

pon, Curcutan, Tzopon, Costanu,

s. c.

1. Au nu si

acumu se afla d'in insocirea cu strainii multe porecle intre Romani, cari de la Unguri, cari de la Srbi, cari

de la Nemti, cari de la Greci, cari sI pana de la Turci


s. c. 1. Au pentru aceea i vei dice pre acei-a a ff Unguri, seau Srbi, seau Nemti, seau Greci, seau Turci?
Da pucinu de vomu socoti, numele acele ale Patinacitiloru, cari le scrie Constantinu Porfirogenitulu grecesce,

vomu afit c nu de airea suntu isvorite fbra d'in limb'a

romna. Asi: 2zv insemnza: mai tienu; 1ov's2.,


cu elu; KovQzoinc'ev, Cur quotannis ;
i pavo;
altu-mintrea pre uncle locuri paunu s asta-di la Romani insemnza Pavelu; Kceridov',a, du-mi caii; _Kohvav si

asta-di este la Romani Costanu seau Costinu, carele in-

semnza Constantinu; s in Ardealn intre Romani in


pArtile Chiorului este familia nobila
Costinesciloru,
(ramti d'in familra Costinesciloru, boieri d'in Moldov'a),
d'in care e preainvetiatulu sI cu ferbinte zelu spre
lirea neamului romanescu. Tom'a Constinu; carele este
nedejde s imbogatisca pre Romani cu scrisori, eh a

pana acumu iscusite Jucruri in partea Romaniloru a


data la lumina. FarK Ghacia, seau Ghitia adeca Georgic. Bar, yatay; '11-qqp, ertamu; noil
ciur;
Te Act, Giulio, italianesce, latinesce Julius, la unii Romani asta-di insemnza: Grigorie. Koamiq, colpire, italianescu. X aeol9 italianescu car ivoiTa2polr, tal-matto, italianescu ; Ko-Trbr, coponu ; Tr,ofruiv, Zoppo, italianescu. Fa-

milia Tiop'a s asta-di este intre Romanii in Ardealu ;


d'intru acst'a f dreptulu Cirilu Tiop'a yicariu
Hatiegului in Ardealu, carele dupa cumplite One, ce
av a patimf de la mai marii clerului, intorcundu-sebiruitorin la Hatiegu, ostenitu de necasuri in anulu trecutu
1811. in lun'a lui Decembre schimbh viti'a cu mrtea. Asewww.digibuc.ro

190

mene in veacula nostru necasiti inainte de tempu morira in clerulu nnitu d'in Ardealu. Stefanu Salcianu,
desfatarea neamului omenescu, carele caus'a cea de capetenia fil, cg Joanu Boba d'in protopopiatula Muresiului s se inaltie la episcopra Fagarasiului; barbatulu Alesandru, Fiscuti, vicariulu Hatieg ului. Protopop ulu

Petra Unguru alu Santgului. Ba si Michailu Ttmariu,


`vicariulu Hatiegului dupa Fiscuti, si inainte de Tiop'a
fara mangaiare e strsi. Unii d'in cei mai bravi, parasindu clerulu acelu-a esira d'in tira: D'intre acesti-a
este Simeonu Branu, pre demnulu cannicu la Oradeamare. Unii si mai tragu inca sufletulu acolo; dintre
cari este Yasilie Nemesiu, protopopu alu Tasinadului.
Altii invetiati barbati absolvandu invetiaturele cele teologicesci neci nu voira a primi preotisc'a hirotonia,,
d'intre acesti-a e loanu Budanu consiliariulu de la
Liovu. O de cede ori se adeverza aceea intre Romani:
perirea ta d'in tine Israile! CI se ne intrcemu la firulu lasatu.
Asmenea ceea ce dice acelu-asi invetiatu analista
ungurescu, c Secui d'in Ardealu suntu Patinaciti, chiara

nu e de suferitu. Cumu pte prealarg'a Patinacia, sI


Patinacitiloru s se stringa intre acei pucini Secui, chiaru de vei adauge si pre Ungurii d'in Ardealu, emu vre laudatulu analistu?
D'in contra Patinada si asta-di este plina de Ronemarginit'a multime

mani, si Romanii cu niunerulu intrecu pre bite neamurile la olalta socotite cte suntu d'in Tis'a pana in
mareg ngra. Nu altui neamu dara se lovescu celea ce
scrie Constantinu Porfirogenitulu despre Patinada si
despre Patinaciti, fra neamului romanescu. De unde
neci o indoila nu potemu ave despre aceea, ca Patinacitii au fostu Romani. Altu-mintrea d'in snguru Sui-

d'a inca se rumpe pricea acsea. Acelu-a la liter'a 4,


dice, cg acei-a ce se dicu acumu Patinaciti, mai de multu
s'au chiamatu Daci. 36) Cine ptes e dica, c Secuii, seau

vre unii d'intre Unguri in dilele cele vechi s se fi


www.digibuc.ro

191

(Hsu Daci? ra despre Romani e adeveritu, ch mai de


demultu s'au (Hsu Daci. Vedi mai susu . 7.
ra de uncle s'a luatu acesti-a a se num Patinaciti, Patinaci, Pinnegi, nu e lucru adeveritu. Unii dicu,
c s'au chiamatu de la insul'a Hnizq cea de la Thinare.
Asemenarea adeverului de acolo cura eh, dtina er la
Greci de multe ori a numf pre gintile cele afara de imperatra Romniloru, de la ape si de la locuri vestite,
cari le mosteniau gintile aceste. Ch-ci c s nu mergemu departe; de la aceea-si insula seau ostrOvu, cumn
insemnza Strabone in geografi'a sa cartea a' VII., re
andu Bastarnii, carii tieneau insul'a aceea, s'au numitu
Peucini. 37)

Alatiu sI d'in elu Luciu, cumu insmna Pray in


analele Huniloru, partea a' III. cartea I. dicu, a de la
Rusi, seau de la Leasi, la carii Patinacitii se dim, Pietinegi, a isvoritu numele acestu-a, pentru ch cumu
dice Kulsinszki calugarulu in cartea cea pentru biseric'a Rusiloru scrisa, Patinacitii pote in jertf'a idoliloru ardeau meni vii. ra lui Pray i se pare, ch dreptu
de la Rusi au uumele Patinacitii nu pentru jertfe, el
pentru ch de multe ori nevaliau in tiOr'a Rusilorn, unde
aprindeau, pustiau.
Un'a mai am ad in urm'a celoru d'in susu (rise
a insemn. Vediumu mai susu, eh un'a d'in domniele
seau neamurile Romaniloru, candu se chiamau Patinaciti a fostu Gil'a (Gyl'a), carea er in Ardealu. A ceea
inca este asmenea adeverului, eh numele acele ale celoru optu domnie seau neamuri ale Romaniloru, s'au
nascutu d'in numele aceloru optu domni seau prIncipi,
carii au fostu antiu alesi preste acele optu neamuri.
Aceea inca afihmu la notariulu lui Bel'a, ch domnulu
Romaniloru in Ardealu candu a intratu Tubutumu cu
Ungurii acolo, s'a chiamatu Gelu (Gelou). ra acelu-a

ce a fostu mai pre urma domnu in Ardealu, si f invinsu de santulu Stefanu regele Unguriloru, s'a chiamatt' Gira (Gyl'a), cu pucina deschilinire de numele hli
www.digibuc.ro

192

Ge lu. De unde amu prepusu, cA sI numele liii Gelu sf


alu lui Gil'a, nu a fostu nume propriu, ci toti principii
Ardealului s'au chiamatu Gil'a, pre cumu fiesce carele
imperatu de la imperatulu cult" d'anthiu Augustu, se
anumesce Augustu. Deci numele Gd'a er numele demnithtii principesci, ra nu propriu; macaru ch in Gehi
si
nu la sciutu notariulu scrie, cumu se cade:
macaru eA d'intru aceea-si nesciintia pre Gil'a celu de

pre urma lu numesce Gil'a celu mai micu, pre cum


pre Iosfu alu doilea imperatulu Romniloru fhra cuviintia l'ar ff numitu nescine Iosifu celu micu, pen-

tru aceea, ch a mai fostu unu Iosifu inainte imperatu ahi Romniloru.

Ba si aceea insemmu, ch partea aceea de Romani, carolia se vede a li se fi datu antAiu numele
celu de Patinaciti, atunei s'a intorsu la Moldov'a seati
la Atelcusu, candu invinsi de Chazari, cumu scrie Constantinu Porfirogenitu in eartea cea despre gnvernarea
imperatiei, eapu 38., fugira si nevalindu asupr'a Unguguriloru, i alungara pre acesti-a d'in Moldov'a chtra
Pannbni'a.
: 10.
In Curnani.

An'a Comnen'a la cartea a' VIII. serie, ea ittunci,


candu au avutu tatalu ei Alessiu resboiu cu Patinacitii, ademanandu imperatulu a pre Cumuli, cull atunci
erau frte mafiosi asupr'a Patinacitilorn, ch-ci nil
le facuse parte d'in prhdile ce capetase de la ba-

tutii Greci, ademenandu-i dsei, c s st Greciloru intru ajutoriu asupr'a Patinacitiloru, unu Patinacitu
cei mai alesi ai Patinacitiloru capitani, vediendu ch Padnacitii sunta incungiurati de Greci si de Cumani, 81 nu
indesiertu socotindn, eh nu au eumu s ntt remana Patinacitii invinsi, si s nu se prepedsca, luandu pucini
Jti Patinaciti langa sine, pentru c s-si scape viti'a

de cu bunu tempu, a fugitu la Cumani, carii erau de


o. limba cu Patina citii.38) I macaru cA atunci Cumanii
www.digibuc.ro

193

erau fOrte maniosi pre Patinaciti: totu-si pentru eh Cumanii suntu de o limba cu Patinacitii, a cugetatu, cA
mai multu p6te sperd (le la Cumani de eau de la Greci,
(pre Greci An'a Comnen'a si altii scrietori grecesci i
chiama Romdni) si eh pr'in Cumani vd, pot6 castigd
buna voirea imperatului grecescu. Deci, deca Cumanii
au fostu de o limba cu Patnacitii. si IPatnacitii, cumit
vediramu mai susu . 9., au fostu Romani, asid dara si
Cumanii au fostu Romani. CA aceea este adeveritu, cA
neamurile cari au aceea-si limba de unu sange suntu, de
nu se v adever contrariula cu statbrnice dovede. CI a nu 5.

fostu Cumanii de unu sange cu Patinacitii nmene nu


pte ved, ba in genere credu invetiatii, cA aceste dOue
neamuri au fostu de unu sange. Fiindu dara Patinacitii
Romani, si Cumanii trebue se credemu, cit au fostu Ro-

mani. Neci nu altii, ara unulu d'intre neamurile Padnacitiloru au fostu Cumanii. Pre carii de la unu tempu
in locu de Patinaciti au inceputu a-i chiamd Cumani.
De aceea f, eh Romanii cei de preste Dirnare
atunci, candu s'au scolatu Cumanii cu 6stea asupr'a
Greciloru, ei i povetiuira pre Cumani, cd pre ai loru
frati, si cu carii se intielegeau in limb'a cea romansca,
cd cu rendu si fhra primejdia s trca stremturele muntiloru, cumu scrie An'a Comnen'a cartea a' X.39)
Dara de unde f nascutu numele acelu-a : Camani?
Nu e indoila, cd, Romanii precumu asta-di, asid si mai
de multu s'an chiamatu pre sine, Romani, adeca Romni.
D'in numele Romdni, c s se faca Cumani, nu a fostu

alt'a de lipsa fAra lter'a latinsca R, s se mute in


lter'a grecsca K, cari frte mare asemanare au intre
sine. De aceea este, eh pre curnu si asta-di Romanii se
dicu si Romani si Rumani, si mai de multu s'au disu
si Romni si Rumni, (. 1.), asid si Cumanii se afla

la scrietori chiamati si Comani si Cumani. De unde


prea asmene adeverulu este, cA nurnele Cumani este
nascutu d'in numele Romani, adeca Romni. Si aceea
se scie, eh Grecii d'in mania, a la apusu s'a facutu
13

www.digibuc.ro

104

imperatu preste imperatulu eeln de la Tiarigradu (care

s'a intemplatu cu multu mai inainte de a se audi numule Cumaniloru nostrii in chrtile serietoriloru greeesci)

neci pre Romnii locuitorii Romei vechie eu desierta


si cu neputintisa mundria nu vreau s-i chiame Romani,

numai sie-si dau acelu stralucitu name, furandu-lu de


la Rom Etii. Deci audndu ei pre Comani, ch se chiama
pre sine Romani, schimbandu o ltera, cumu am insemnatu mai susu, ni i-au lasatu scrisu in chrtile loru Comani, si de la Greci apoi au luata si alte neamuri a-i
num: Comani si Omani; ba si insu-si Cumanii, vediendu acum'a, ch lumea tOta i chiama Cumani, mai

thrdiu au luatu si ei asi a se chiama.


POte si de acolo s fI isvoritu numele Comaniloru,
candu s'a impertitu gineh dra principele celu
tea Romaniloru in mai multe domnie seau neamuri, seau
ca prilegiulu altei impartiri dupa cea d'antiliu intern-

s'a chiamatu Comanu, pre alma si asta-di sunt


iwtre Romani, cari se chiama Comanu si Comanelu.
Si pre cumn prncipele celt d'anttiin alu lora s'a chiamatt' Comanu, asid si ei dupa aceea s'au numitu Comani, spre a se deschlin de alte neamuri romanesei.

Afara de aceea, la Pliniu in istori'a firei, cartea a' III., nmerulu 9. se amintesce unu orasiu d'in

Campani'a in tir'a italiansca, anume: Cumae. Locuitorii orasiului acelui-a de la numele orasiului se diceau,

cumu se vede la Livia cartea a' VIII., Cumani.") Despre acelu-asi orasiu Livia si in carea a' IV capu 44.
si in cartea a' II. capu 21. vorbesee.9 Deci pOte neamulu atelu-a d'intre Romani, carele s'a (Hsu Cumani, a
fostu colonia adusa in Dci'a d'in mai susu amintitulu
orasin: Cumae, pre cumu si Neapolulu, dupa cumu insmna Ioanu Duiatiu in note la capu 21. a' chrtii a'
II. a' lui Liviu, au fostu colonia de a' Cumaniloru.42) De

uncle si dupa ce a venitu in Dfici'a, li s'a anumitu numele intre Romni, ch suntu Cumni, adeca veniti de
la Cumae. Si asta-di este dtina intre Romani, ch locuiwww.digibuc.ro

105

torli cei vechi se chiame pre locuitorii cei noui dupa


ape si dupa locurile acele de unde au venitu: TOrnoveanu, Cdmp'anu, Muresianu, M irgineqnu, cAtu dupa

mrtea celoru ce au venitu authiu, pre urma nepotii


loru parasindu pored:a, cu carea au venitu mosii loru,
insusu-si inca pre sine se chiama dupa numele celu nou
aci datu mosiloru born. Si pte aceea a fostu caus'a de
s'au impartitu Romanii, precumu scrie Constantinu Porfirogenitulu de Romani sub numele Patinacitiloru, in mai
multe ramuri seau neamuri, d'in cari fiesce care neamu
ave prfncipele seu. Adeca cei ce erau d'inteunulu si

acelu-asi tienutu alu Italiei mai tare trageau la olalta,


si se iubiau intre sinc, pentru amintirea cA, stramosii loru
d'intru acelua-si tienutu au venitu in Daci'a, decumu iu-

biau pre cei alalti, macarn-cA toti de unu sange si de o


limba erau. De acolo cu tempulu s'au impartitu Romanii
in Dci'a intru atatea prti si domnle ciite tienuturi au
fostu acele ale Italiei, de untle venise stramosii loru. Si
acsta impartire in multe domnie, carea a facutu c s
IIU fia toti Romanii sub unu capu, a causatu pre urma
Romaniloru slabatiunea cea mare. S fi fostu Romanii toti

uniti sub unu capu, nu credu eu, c ar ff venitu tempulu s se d ei invinsi Turciloru, de rece si asi impartiti inca multu tempu au cutezatu a tien resboin
cu Turcii, ba fOrte pucini Romani asupr'a aloru nenumerate glte de Turci, asmenea minunei invfngere au
facutu. Vedi mai susu capu V. . 5. si 6.
Rogeriu in istori'a pentru pustiirea cea pr'in Tatali in tier'a ungure'sca facuta, capu 14. scrie, ch, Ungurii se plangedu, dicundu cumu-ca CuteJnu, regele
Cumaniloru, pentru aceea a venitu cu Cumuli sei, si
s'a asiediatu in tir'a ungursca, 6, se invetie tocmelele tierei, si s-si faca sie cunoscuta limb'a, ci apoi
cu Rusii s se scle asupea Unguriloru. 43) Ori a intie-

lesu aci Rogeriu pr'in limba neamulu ungurescu (ck,


de multe ori neamurile se dicu limbe), ori limb'a loru:
aceea unnza chiaru, c Cuteanu mai nainte de a venf
www.digibuc.ro

13*

196

in tier'a uugursca nu a sciutu limb'a ungursca. Ai

cu ciurulu dara cara Pray, candu in disertatiunea a' 6.


in analele Huniloru, Avarilorti si ale Unguriloru se tieYoesce a are* eh a-si face cunoscuta limb'a ungursca
insemnza, eft Cuteanu a sciutu unguresce, pentru ci
si limb'a Cumaniloru er ungursca, numai cu dialectulu se deschiline sis asi numai dialectulu in catu se
deschilinid de limb'a Cumniloru cea intcm'a ungursca, trebui s-si faca cunoscutu. A face unele tAlcuri
c aceste, este a inchide ocltii de buna voi'a ta, c s nil
vedi lumin'a srelui cea de amdia-di.
Mai incolo se shguesce laudatulu Pray a aret, c
limb'a Cumaniloru a fostu ungursca, cu aceea intaiu, c
Cuteanu, abid trecundu unu anu de la venirea Cumaniloru in tir'a ungursca cu multi ai sei fit botezatu;
nu este a crede s se fi botezatu inainte de a iveti tainele credintiei: ra de la cine le-arn fI invetiatu atunci,
fitra de la Unguri? Carea nesciindu Cuteanu sI cei

Maid. Cumani ce s'au botezatu, nu se pote implen. A'


dn'a Bel'a alu IV. regele IJnguriloru de obsce primi la
sine pre Cumani, vorbik cu d'insii pretenesce, dam d'intra aceea mai vrtosu an luatu Ungurii causa de urgla
asupea regelui. Rogeriu nu spune nimicu de aceea, c,
dOra s'ar fi intrebttintiatu regele cu talmaci spre a se intielege cu Cumanii, ra candu vorbesce de Tatari arta,

s'a intrebuintiatu cu talmaci. A' treia insu-si Cuteanu fiindu in prinsre in Pest'a, candu audi strigarea
cIt

poporului, carele pofti uciderea lui, Cuteanu dise, cIt


nu Irk merge la regele, de nu v tramite regele emeni
c acei-a, carii s-lu apere de turbarea poporului. Lamp

aceste a patr'a regele i primi pre Cumani si in consultare, s i intreb unulu cate unulu, ce li se pare in
lucruln despre carele se consultan, care intrebare asid
i se pare lui Pray, ca nu se face pre tempurile acele
fAra in limb'a ungursca. Pie urma re-care Pau lu calugaru, de neamu unguru, cu altii re-criti ducundu-se
in Moldov'a, cu multi.' mai nainte de a se asiez Cuwww.digibuc.ro

197

in tir'a ungursca, pre doi prncipi d'in neamulu


Cumaniloru cu tta famili' a i-a intorsu in scurtu tempu

manu

la credintfa cea crestinsca, d'intre cani celu mai de


pre urma ca nuinele Bembrochu, cum arta Sigismundu Perrariu, av nanasiu la botezu pre regele Andrea alu II. Cu anevoia se like crede s f1 facutu aceea
Pau lu fhra de a sel limb'a Cumaniloru, carea s, o fI
invetiatu chi mai inainte cu nevointi'a sa, neci nu a
scrisu nmene, neci nu este asmene adeverului. D'intru
aceste dovede se plca Pray a crede, cli limb'a Unguriloru si a' Cumaniloru un'a si aceea-si limba a fostu
intru inceputu, numai cu dialectu deschilinitu.
Cl prlesne este respunsulu la tke aceste. Si an-

thiu cine v cuget pre regele Cuteanu, si pre unii


altii d'intre Cumani, s fI fostu cu capete asi grse
si tampiti la minte, cittu intr'unu anu s nu pta, punendu nevointia inveta atitit'a d'in limb'a cea ungursca,
cAtu intra aceea-si limba audindu thlcuirea taineloru cre-

dintiei, s nu invetie atat'a d'in credintia, pre ditu


aveau ei lipsa, c s pta prim botezulu, candu unu Romanu, ostasiu prostu, macaru ca mai nainte nemicu nu
a sciutu d'in limb'a ungursca, de v f1 unu anu intrunu regimentu de Unguri, numai d'in auditu, fhra de

alta nevointia, invtia atat'a unguresce, catu intielege


pre Unguri si elu vorbindu unguresce este intielesu de
Unguri? Cke esemple avemu si acumu, citu de a lte
neamuri barbati invetia inteunu anu binisioru unguresce. Deci si Cumanii acei-a an potutu s invetie
inteunu anu atftt'a d'in limb'a ungursca, cita in limb'a
ungursca s auda invetiatur'a cea de lipsa spre a prim
botezulu in limb'a ungursca, s vorbsca in svatu si cu
regele, Ewa de talmaciu; fra dOra une ori despre unele

cuvinte au avutu lipsa de talmaciu. Si pentru aceea


Rogeriu nu amintesce de talmaciu, c de ore ce Cumanii vorbiau acumu unguresce, pentru uncle numai cu-

vinte, cari se tillcuiau pr'in talmaciu nu er de lipsa


s scria Rogeriu, cA, Cumanii au vorbitu pr'in talmaciu.
www.digibuc.ro

198

ra Cuteanu candu er in prinsre, tocin'a nemic'a s


nu 11 sciutu unguresce, au audiendu elu strigarea popoporului afftra, nu potei s intrebe cumansee pre unulu

carele scid si limb'a cea unguresca si cea cumansca,


ce este acea? si tlcuindu-se cd poporulu poftesce ad.derea lui, se respunda ra-si prin talmaciu, ch elu nu
v merge la rege, de nu v tramite regele meni de
asi cari s-la apere de turbarea poporului ? Ch aceea
ce dice Pray, ch nu erau intre Unguri, cari s ff. invetiatu limb'a cumansca, este pr apusu a cuget de
Ungurii de atunci. Eu credu eh si atunci erau intre
Unguri de acei-a, carii sciau limb'a vecineloru neamtai.
Apoi c s invetie Cumanii tainele credintiei spre a
primi santulu botezu, au lipse antAiu s invetie limb'a
cea ugursca ? Au nu poteau ei s invetie acele in
limb'a romansca, carea erd si a' loru limba, s se invetie disei, seau pr'in Romani, cari si atunci erau
multi frte in tir'a ungursca, seau si pr'in Unguri in
limb'a romansca ? Ch, pre cumu asta-di nenumerati suntu

Ungurii, carii sciu limb'a cea romansca, asi si atunci


nu pucini, credu eu, cd, au fostu intre Unguri, cari vorbiau romanesce. In catu e pentru Paula calugarulu, tocm'a s nu ff sclutu du cumanesce, adeca romanesce ne-

mic'a, pre cumu nu unulu numai a fostu in tir'a ungursca episeopu, carele nesciindu limb'a ungursca cu
talmacia propovedui Unguriloru cuventulu lui Ddieu;

si in dilele mistre inca s'a afiatu citte unu calugara


prefectu alu misionariloru papistasiesci d'in Moldov'a, ca-

rele seau nemicu, seau pr puciau a sciutu romanesce ;


ba candu mergu antaiu la Moldov'a de obsce nemic'a
nu sciu romanesce; tocm'a s nu ff sciutu, disei, Paulu
nemicu cumanesce, inca pote s intrca la credintia
pre disii principi ca ojutoriulu celoru ce au mersu cu
d'insulu la Moldov'a. D'intre carii cine pOte se dim, ch

neci unulu nu a sciutu romanesce, ba eu credu c


unii voru fi fostu si Romani de neamu. Remane inchiatu, ch Cumanii nu suntu Unguri, ci Romani.
www.digibuc.ro

199

D'intru aceste lmpede se vede n('statornicl'a dovedei lui Eder, carele in notele istbrico-crtice la suplic'a Romaniloru ntImerula 9., pentru c s adevereze,
cA, Romanii in snt'a a' XIII. au venitu de pre3te Da-

nare in Dida, dice, eh in dllele lui Petra st Asanu


fratiloru prfncipi ai Romaniloru celoru de la muntele
Emu, candu adeca acesti-a cu cei alalti Romani de acolo-si s'au scolata asupr'a imperatului grecescu Isachiu
Angela, c s se sclita sii pre sine si. pre Bulgari de
sub domnirea grecsca, de aru ff fostu Romanii domni
in Dada, laudatii prncipi Romani nu aru ff facutu legatura cu Bulgarii, si cu Cumanii, locuitorii tierei romanesci si ai Moldovei spre ai bate pre Greci, cl mai
vrtosu cu neamulu lora, adeca cu Romanii cei d'in
Dci'a s'aru ff insocitu asupr'a Greciloru.
S ff facutu laudatii frati prncipi legatura cu.

Bulgarii, nu cetimu nicairi, filra dupa ce au invinsu


Romanii pre Greci, si si-au facutu iMperatia si d'in
colo de Danare, carea a vecuitu pana la venirea Turcilora, Bulgarii fura supusi imperatului Asanu, si c
nesce supusi este a crede, eh au datu ajutoriu impe.,
ratului loru. Cu Cumanii de au facatu acea legatura,
c d'insii Cumanii s le d ajutoriu asupea Greciloru,
au facutu legatura cu fratii loru, de rece Cumanii,
eumu vedimu mai susu au fostu Romanii. Dreptu Romanii cei d'in Ardeala si cei d'in Banatu, nu scrie Nicet'a s ff datu ajutorin Romanilora celorti de la mutttele Emu asupr'a Greciloru. CI caus'a, ctl, acesti-a nu
au datu aretatulu ajutoriu, e, ch. imperatulu Grecilora
Isachiu Angela a fostu gnere lui Bel'a alu III. regelui
Unguriloru; si Romanii atiltu cei d'in Ardealu, pre
CI En11 si cei d'in Banatu erau supu,i regelui Ungariei,
care necumu s-i lase pre disii Romani a &I ajutorin
asupr'a Greciloru, cl si elu a tramisu Oste de ajutoriu
Greciloru asupr'a Romaniloru celoru de la muntele Emu,
dupa cumu Nicet'a Choniatu in Isachiu Angelu cartea I.
scrie,44) macaru eh si atuncea f biruinti'a a' Romanilora
www.digibuc.ro

200

InsemnAmu si aceea aici, c unii credu, ch d'intru


aceea, ch unii
scrietorii grecesci i numescu pre Cumani sI pre Patnaciti Schiti, dupa lege se 'Ate trage nr-

mare, eh acei-a au fostu Huni, si de acolo, c au fostu


Turci, adeca : Unguri. Ci aceea neci cumu nu urmza,
pentru ch cumu a insemnatu sI Stritteru in tom. alu
III. partea a' IL in sumariulu cela de Patinaciti, scrietorii cei grecesci mai pre tte poprele cele de cittra
mdia npte de Greci, le chiama: Schiti.45) De undo,
fiindu ch de ctra mdia npte erau mai multe deschilinite neamuri, de scriu laudati scrietorii de re carele
neamu, ch au fostu Schiti, nu indata urmza, ch au fostu
Huni seau Turci.
SI aceea inseumAinu, cA, la Stritteru in tonmlu
alu III. partea a' II. . 39. la anulu 1327, se afa marturisitti, cumu eh imperatulu Andronicu celu betranu a
tramisu mai dtle mil de Cumani in isgonire la fusulele Lemnu, Tasu, sI Lesbu.
. 11.

In Bisseni.

Giorgiu Pray in disertatiunea a' VII. in analele


Huniloru, Avariloru st. ale Unguriloru . 10. aduce
scriaminte de Bisseni, carii pre cumu se arta
sorile regiloru Urgariei, in mai multe tienuturi ale tie-

rei unguresci de demultu au locuitu. Acesti Bisseni, pre


carii scrietorii unguresci i chiama si Bessi, i deosebesce Pray de Besii sI de Bossinatii lui Ludovicu Tubero sI ai lui Bonfiniu. Pentru ch acesti-a au fostu de
vitia slovensca, Ora d'in contra pre cei-a, vrtosu ve-

desce Pray a fi fostu de o vitia cu Patnacitii. ra inceputulu numelui lora asi lu descopere. Pre Patinaciti
Rusii i-au chiamatu: Pecenigi, Luitpranda:
Ditmaru Mersburgensis cu Egehardu: Petinigi sI Petienati, ra at i numescu Pitieni;
acestu name
de pre urma a potuta lesne s se nasca numele Bisseni. Care lucru d'in limb'a cea nemtisca, sI d'in cca
francsca se vale a se ff urditu. Pentru-c Nemtii pre
www.digibuc.ro

201

P latinescu lit respundu: B, Ora francii pre ce (tze) latinescu lu respundu : se. Asi d'in Pitieni remane Bisseni.
Laudatulu Pray d'intru acea parere, cA, Patinacitii

si Curnaull au fostu Unguri, si pre Bisseni face a fi.


fostu Unguri. Ci cu indestulate dovede, adeverindu noi
mai susu, cumu ch si Pati.nacitii si Cumanii au fostu
Romani, urmza, cit si Bissenii, nu Unguri, ci Romani

sub nume de Bisseni au fostu. In ce locuri au fostu


asiediati cu locuinti'a Romanii acesti-a, si ce rneni
straluciti au fostu d'intre d'insii, in tir'a unguresca,
vedi Pray la loculu mai susu insemnatu.
InsemnAmu si aceea, eh de la Romanii acei-a, ce
se chiamau Bisseni si i asiediase Zulea, cumu scrie
notariulu lui Bel'a, capu 57. d'in colo de Musun pentru aperarea imperatiei unguresci, 46) de la acei-a Romani, disei, este, de Slovacii pana asta-di au acelu-a
portu, care lu tienu Romanii cei prosti d'in Ardealu,
ba si cantarile loru mai asmene suntu cu ale Romanilola celoru prosti d'in Ardealu, si alte multe (Wine au intocm'a.Inse Romanii acei-a, pre cumu si pre aiurea s'a intemplatu unoru Romani, si-au uitatu limb'a loru si acumu
vorbescu c Slovacii, neci nu se potu deosebii de Slovaci.

Pray acolo-si verbesce, eh pentru aceea Bel'a alu


IV, a asiediat pre Cumani s locusca de ultra Tis'a
pentru eh acolo locuiau si Bissenii, de carii scrie notariulu lui Bel'a la capu 57, ch in dilele lui Tocsu
venindu, fura asiediati pana in Tis'a. Adeca vrti regele
Bel'a pre Cumani intre cei de unu sange cu d'insii l3isseni s-i asiedie. Eu adaugu si aceea, 6, de este adeveratu, cit, Bissenii acei-a au venitu d'intru altu tienutu
la locurile cele de cAtra Tis'a, sit ei pentru aceea film
asiediati acolo, pentru ch, acolo-si erau locuitori vechi
Romanii intru imperati'a cea re-candu a' lui Menumorotu de la Bihoru. Inse dupa tempu, toti Romanii
acei cu trei plase de nume anumiti, adeca: Romani,
Bisseni, Omani, uitandu-si limb'a loru cca romansca,
acumu vorbescu unguresce.
www.digibuc.ro

202

. 12.
In Morlaci seau Mauro-Vlachi.

Luciu de rvgno Dalmatiae, cartea a' VI. capu 5.


dice, ch Vlachii acei-a, cafii locuescu pr'in muntii tierei serbesci, ai Bosniei si ai Croatiei, macaru eh multi
cu preutulu Dioclea, carele inainte de anulu 1200. a
scrisu, i cugeta a f presila romna ; totu-si nu sunta
Romni. Si spre adeverire, cumu-ch acei-a nu suntu Romani, (Mlle dovede aduce inainte: un'a ch ill Vlachii aces-

ti-a neci o urma nu se afla d'in limba cea romansca,


adeca vorbescu numai srbesce; (ilea, numele de Vlachi
atunci s'a cunoscutu ill locuitorii acesti-a, adeca atunci
au inceputu a se chiam Vlachi candu numele Vlachiloru
er amestecatu cu Sloveanii, adeca cu Bulgarii, si candu

numele acestu-a insemmi pastoria. De unde asmene


adeveru'ui este, ch acei-a nu pentru alt'a s'au numitu
Vlachi, fra ch erau pastori, pre cumu si acumu ; si

asid a se dice ei Vlachi, nu e a se dice Romani de


neamu, cl pastori. 47)

CI eh numele Vlachi s ff. insemnatu candu-va


pastori, seau Bulgarii s se f chiamatu Vlachi, mai
susu amu aretatu, ch neci cumu nu e adeveratu. Dreptu
An'a Comnen'a la loculu mai susu adusu dice, ca pre
nesce nomadi, adeca pastori i-au chiamatu Vlachi; cl
pentru aceea s-i fI chiamatu pre acei-a Vlachi, ch erau
pastori, si nu mai vrtosu pentru aceea, ch erau d'in
neamulu Vlachiloru, nmene nu v ved. tra de i-au
cunoscutu unii pre locuitorii acei d'in muatii tierei
srbesci, ai Bosniei si ai Croatiei in sut'a a' XII. ch se
chiamau Vlachi, nemicu nu ajuta pare:ea lui Luciu.

Pentru ch macaru ch cu acestu-a nume chiamau si


mai nainte Sloveanii pre Romanii, decandu fura cunoscuti Romanii Sloveaniloru; totu-si in scrisorile Greciloru in mai susu disulu tempu a inceputu a se iv
numele Vlachi. Asi dara numele Vlachi alti locuitorilora acelor'a de o data fa canoscutu ca numele Vlachi
alu Romaniloru, si precumu pana asta-di Romanii nu
www.digibuc.ro

203

chiama pre sine Vlachi, ci Romani : asia si acei-a


de a se vest poporaloru celoru afara de gintea
slovenesca, sub nume de Viachi, dupa marturisirea lui
Dioclea se chiamau Romani seau Romni. De re ce
dara de odata si Romanii, si locuitorii acei-a fura la
ce-i afara de Sloveani cunoscuti sub nume de Vlachi,
si mai nainte sI ei se chiainau Romani seau Romni:
afara de tta indol'a este, eh locuitorii acei-a suntu
Romani, card dupa lirnb'a slovensca se (lieu :
Sfugura aceea deosebire este intre Romanii nostri, si bare locuitorii acei-a, c ei pierdiendu cu totulu limb'a cea romansca, incungiurati de Srbi si
vorbindu snguru limb'a cea slovensca, au incetatu a

se

inain Le

se mai chiam, pre sine Romani, ci pre cumu i numescu Sloveanii pre Romani, Vlachi seau Vlassi, asid

si ei se chiama pre sine Vlassi.

Adeveratu este, cd locuitorii, cari se chiama cu


nume de o ginte vechia, de aceea-si ginte vechia lipsesce s se crda a f, de nu se v adever contrariulu
cu statbrnice dovede. Asid Cumanii in tir'a unguresca
nemicu nu au d'in limb'a loru, cl numai unguresce
vorbescu, totu-si pentru acee-a nu suntu Unguri, cl
remanu Cumani. Asi ra-si in tir'a ungursca suntu
in uncle sate Rusi, cari de totu si-au uitatu limb'a
lora cea russca, si limpede unguresce vorbeseu, ba
inca ei pe sine se dicu a ff. Unguri, totu-si pentru aceea nmene nu-i scte d'in nmerulu Rusiloru, si s
le (ilea a fi Unguri. Asid in Ardealu suntu Sclavi, pre
carii Romanii i numescu Schiai, acesti-a vorbescu
lmpede romanesce, si d'in limb'a cea sclavsca neci

o urma nu au in gur'a loru, ba si portulu l'au in

tocm'a cu Romanii; totu-si peutru aceea nmene nu


dice s fia acei-a Romani, cf Sclavi, pre cumu au fostu
si stramosii loru, remanu. Deci s locuitorii acei-a Vlachi seau Monlaci si Maurovlachi, macaru-ch si-au
pierdutu limb'a loru cea romansca, totu-si Romani

antu adeverati. Cu aceste se resufla dovd'a lui Luciu,


www.digibuc.ro

204

carele cu aceea razima, ea locuitorii acei-a nu suntu


Romani, pentru cA neci o urma nu se afla la ei de
limb'a cea romansca.

ra ca-ci i cbiama Morlaci, seau Maurovlachi,


adeca Romani negri, nu mi se vede a f alt'a caus'a,
fAra pentru ch si-au pierdutu limb'a loru cea romansca, si pentru aceea se cugeta nefericiti si
c cei ce suntu abatuti si instrainati de fratii
loin Romani. Ch dtina este si acumu pre cei ce stint'
in ce-va nenorocire a-i chiam negri. Dtina ra-si
este a chiam negri si prea acei-a, cari pradza
pre altii si i pagubescu. POte dar' si pentru aceea i-au
anumitu Romani negri, pentru cA cumu scrie Luciu
la mai susu disulu capu,
cei d'in muntii Bosniei ajutaudu pre Mladinu banulu Dalmatiei, alu Croatiei si alu Bosniei, cu armele loru, se coborira la
siesuri, si mestecati cu Croatii, fura ertati a agonis
pamentulu; dupa aceea, acei-a-si Vlachii multiendu-se,
tOte tienuturile pana la mare le au zahaitu, adeca le predau pentra care causa cumu fura de regii tierei unguresci conteniti, in cronic'a patriei, dice, ch se spune.48)

ra aceea ce dice Luciu, cA Romanii acei-a in dilele lui Mladinu s'au coboritu d'in munti, si au dobanditu la siesuri intre Croati loci' de agonisitu fhra neci
o dovda o vorbesce. CA aceste ce vorbesce eln despre
ajutoriulu Romaniloru celu datu lui Mladinu, le a culesu

d'in Mich'a Machu capu 18., ci in capulu acehi-a nu


munti, si
se Oa, atunci s se f coboritu Romanii
s fI castigatu locuri de agonisitu intre Croati; snguru
aceea scrie Madiu acolo, ch Mladinu totu-de-aun'a a
fostu alipitu de pretesiugulu sI ajutoriulu Romaniloru,
si ch banulu Ioanu Babonigu gonindu pre Mladinu pana
la Blisc'a, acolo a avutu bataia mare cu Romanii.49) De
unde urmza, ch nu numai d'in dlele lui Mladinu, ca-

rele a custatu in sea a' XIII. pe tempurile regelui


Caro lu alu Unguriloru, suntu in Croatra asiediati
www.digibuc.ro

205

manii cu locasiulu, cl lipsesce se credermr, c d'in dilele cele vechi suntu ei acolo locuitori.
Aducemu aminte si aceea aid, cA, bine a insemnatu Luciu, cumu c cele ce scrie Dioclea despre biruintiele Bulgariloru la Siloducsi'a, la Macedoni'a si in
tienutulu Latiniloru, care cuvinte le-am scrisu mai susu,
nu de Bulgari, el. de Avari trebue s se intielga.5)
Si aceea urmza d'in cele mai susu aretate, c indesiertu se supera Petra Catantsich, de Istro capu 8. . 4.
asupr'a acelor'a, carii afla in tienutulu Posiegei si in
Croati'a Romani. 51)

Me mirm mai nainte, re de unde s'a luatu tienutulu Posiegei a se dice Valachi'a cea mica (Valachia parva), si cugetm de odata, c asemanandu-se cu
tir'a muntensca, carea se dice Valachi'a, tienutulu

Posiegei, c, celu mai micu de cAtu tir'a romansca,


s'a numitu Valachi'a cea mica. Ci afiu la scrietori,
tir'a muntensca s'a (Hsu Valachi'a cea mai mica, si
Moldov'a, Valachi'a cea mai mare.52) De unde urmza,
c tienutulu Posiegei, carele e d'incolo de Dnare, nu
dupa alaturarea cu tir'a muntensca, care e d'in cce
de Dnare, s'a indatinatu a se chiam Valachi'a cea
mica. De acolo mi ven prepusu, eh, d'in colo de DAnare trebue se cerchmu Valachi'a cea mare, pe langa
carea cea d'in tienutulu Posiegei s se dica mica. Si
intru adeveru aflai la scrietorii grecesci, d'intre carii
Nicet'a Choniate in Balduinu Flandru, pre cumu sI
Acropolit'a, tiennturile Romaniloru cele din Tesalea
le chiama, Vlachi'a cea mare,53) pe langa carea cea
d'in tienutulu Posiegei se dice, Valachi'a mica. De uncle
urmza, eh pre cumu vechiu nume este alu Vlachiei
celei mari d'in Tesali'a, asi si numele Valachiei celei
mice d'in tienutulu Posiegei este vechiu, de vreme ce de
candu s'a disu Tesali'a Vlachi'a mare, de atunci-a a
trebuitu s se dim si in tienutulu Posiegei Valachi'a mica. De aci se intaresce si aceea ce ama (Hsu
mai susu, c Romanii nu in dilele lui Mladinu au dowww.digibuc.ro

206

banditu locuri la siesu, cl eu multu mai inainte au


fostu aeolo locuitori.
Aci mi vinu aminte si euvintele lui Topeltinu, carele in cartea ce se chiama: Origines et occasus Transsylvanorum, capu 6., de acolo vre se arete, c Romanii recandu s'au disu Bulgari, pentra eh trgulu
de la Brasiovu, in carele locuescu Romanii, se chiama :

d' Belgerey.54) Ci trgulu acelu-a Romanii in limb'a


loru lu chiama: Sjuai, pentru ch acolo Ore candu pte
au locuitu Schiai (Sclavi). Deci de la Sclavi este numele acelu-a nascutu, nu de acolo cA &Ira Romanii
re candu s'au chiamatu Bulgari. Rea dara de acolo
vedesce Topeltinu, ch Romanii re candu s'au (Hsu
Bulgari, pentru c acumu Romanii locuescu in t&gulu
mai susu numitu. CAte sate suntu in Ardealu, cari au
fostu sasesci, antune in vecinatatea Reginului sasescu,
Harastasiului sasescu, Uifalhului sasescu, Bnitiei sasesci,
Vinerei sasesci s. c. l.,55) cari si asta-di-si tienu numele
de

sasesci, macaru ch neci unu sasu asta-di mi este

intr'insele, el le locuescu Romanii; au pentru aceea vei


dice, cA Romanii Ore candu s'au chiamatu Sasi?
Insemnhmu sI aceea, cA Romanii acei-a d'in Croasi d'intre cei alalti Srhi, fiindu-le grtia de numele
Morlaci seau Maurovlachi, adeca Romani negri, vrendu
a intrce rugin'a aceea de pre sine asupr'a Romaniloru
celoru
cce de Dtinare, i numescu pre acesti-a Caravlachi, punendu cara cuventu turcescu, in loculu cuventului celui grecescu mauro, si asi pre Romanii cei
d'in cce de DAnere i chiama ei st Srhii cei Win colo
de Dtinare, negrii Romani. CI, pentru aceea totu-si Maurovlachii remanu frati Romaniloru celoru d'in cce de
Dtinare sI Romni adeverati ra nu Srbi.
Si aceea insemnAmu, cA d'intre Romanii acesti-a,

pre cumu toti de multu si-au flerdutu limb'a cea romansca, asi unii acumu incepu a se laped si de numele Vlachi seau Vlassi, cu carele mai de multu se
laudau. SI nu-si tragu de sma, ch de maritu nume se
www.digibuc.ro

207

lupeda, si d'in preastralucit'a vitia a' Romaniloni domnitoriloru lamei cu midi-locirea aceea se nevoescu a se
preface in barbari.
. 13.

Pentru numele autio-Vlachi si Tintiari.

Cunoscutu lucru este, ci Grecii de a cumu pre Romanii cei d'in colo de Dnare, neluandu aminte la mi-

sieletatea loni, in care suntu insu-si, in batu-jocura i


cldama Cutiovlachi, care insemnza Romani schiopi. Lucia, de regno Dalmatiae, cartea a' VI. capu 5., vre

s gacsca caus'a, de unde Romanii acei-a au inceputu


a se dice la Greci, Cutiovlachi. Dice, c, dupa marturisirea lui Chedrinu, Zoi, mam'a lui Constautinu Porfirogenitu, imperats'a de la Tiarigradu, facandu legatura cu Patinacitii asupr'a Bulgariloru, Patinacitii dupa
aceea se fecera contrari, card de multe ori trecundu
predau Traci'a. Dupa acea invingundu-i Alesiu Com-

nenu, multi d'in d'insii au peritu, d'in cei alalti, pre


unii i-a vendutu, pre multi i-a asiediatu in tienutulu
Moglenei sf a facutu o legiune de ostasi alesi d'in densii,
cumu scrie Zonar'a. Ai caror'a urmatori si asta-di suntu,

si de la loculu unde fura asiediati, s'au chiamatu, Patinaciti Mogleniteani. A semenea Nicet'a scrie, ca Ca lone
Ioanu imperatulu Tiarigradului, invingandu pre Patina-

citi, d'in cei prinsi in resboiu a facutu sate intr'o parte


de la apusu, ale caror'a remastie sI acumu mai suntu
acolo. Si pre cumu acesti-a si tragu viti'a de la acei-a,
carii au fostu prinsi in resboiu, carii multi s'au indatinatu a fi chilavi, asi Grecii pre acei-a-si i-au numitu
Cutiovlachi, care in limb'a cea prosta a' Greciloru insemnza Romani schiopi.

Adeveratu este, ca Chedrin scrie, cumu ca in dilele imperatesei Zoi, mamei lui Constantinu Porfirogenitu, Patinacitii, midi-locindu Ioanu Vog'a patriciulu,
au facutu legatura cu Grecii asupr'a lui Simeonu regele
Bulgariloru, carele pred Traci'a cu Bulgarii sei. Si aceea
www.digibuc.ro

20S

este adeveratu, ch Ioanu Zonar'a in anale, tom. alit


II. cartea a' XVIII. scrie, cumu eh in dilele imperatului Grecilora Alessiu Comnenu celui anthiu cu numele acestu-a, intrandu Patinacitii intru imperaWa Greciloru au predata tta Trada O. Macedbni'a, si sealandu-se imperatulu cu resboiu asupr'a loru amaru I'll
batutu de d'insii. Ci pre urma imperatulu invingundu-i
cu ajutoriulu Cumanilorn, carii ren se maniase asupea

Patinacitiloru, pentru ch nu le-a facutu parte d'in predile ce dobandise de la Greci, frte multi ucise in batalia, pre cei alalti i-a prinsu si i-a vendutu, ra d'in
cei teneri si tari mare ntimeru, impreuna cu muierile
si cu fii loru asiedia s locusca in tir'a Moglen'a, facunduo pr

alsa legiune d'intr'insii, ai caror'a ur-

matori si asta-di, dice, remanu, si de la loculu, made


se asiediase a locu, capetara nume, 6, s se dim Pa
tinaci Mogleniti. Asi scrie Zonar'a.
Multe amu pot ad asupr'a crediementului scrietoriloru bizantini aret in lucrulu acestu-a. Ci pentru
scurtar e, sfguru aceea respundemn, eh dca pentru
aceea s'aru dice Cutiovlachi, nu este indoila, eh numele

acestu-a l'aru ff data Grecii acei-a, carii anume i-au


vediutu pre prinsii acei-a schiopi si chilavi. Lucrulu firescu este acestu-a. Si de s'ar f numitu de atunci Cutiovlachi, au nu scrietorii grecesci cei d'in tempurile
acele s dupa aceea, i-aru ff chiamatu in cArtile lora

pre Romani Cutiovlachi, mai vrtosu candu scriu ea


mania turbata asupea loru si le dau nume cu multu
mai unite de Wu Cutiovlachi. Asi acelu-a-si Nicet'a
neci odata nu i numesce Cutiovlachi, el Vlachi, asid
si altii scrietori dupa Nicet'a ; asi si Chalcocondil'a,
earele chtra finea sutei a' XV. a scrisu, curatu i DUmesce Vlachi. Schipa dara, ba si de mane O. de
petire lipsita si Rau capu este parerea lui Luciu, carele dice, eh pentru aceea Vlachii acesti-a s'au (Hsu Cuintre
tiovlachi, pentru ch si tragu viti'a d'in cei prinsi in resboiu,
Cull multi erau chilavi, dupa cumu se intempla in resboiu.
www.digibuc.ro

209

D'in cele mai susu (rise apriatu se vede, ch miracle Cutiovlachi nu e nume vechiu. Neci pentru alta
causa nu e datu de la Grecii cesti noi Romaniloru celoru d'in colo de Dnare, fhra ch in tempurile aceste
de pre urma strnindu-se pisma intre Greci si intre
Romanii acei-a, mai vrtosu intre negotiatori, si multi
d'intre Greci invetiandu limb'a Romaniloru cestoru d'in
c6ce de Dnare in tir'a muntensca, luara aminte, eh
limb'a Romaniloru celoru d'incolo de Dnare nu se lovesce intru tte cu limb'a Romaniloru celoru d'in cce
de Dnare, pentru multimea adeca a' cuvinteloru ce-

loru grecesci, cari suntu vrite in limb'a Romaniloru


celoru d'in colo de Dnare d'in lung'a petrecere cu Grecii, pentru aceea neavendu cu ce s-i batu-jocursca cu
alt'a, le disera: Cutiovlachi, adeca Romani schiopi, care

insemnza, ch nu au limba intrga c Romanii cesti


d'in cce de Dnare. De uncle numele acelu-a, Cutiovlachi, neci cumu nu intuneca viti'a Romani loru acelor'a.

CA macaru eh limb'a loru a patimitu aceea schimbare,


totu-si sangele loru e curatu romanescu si suntu adeverati Romni, ai caror'a stramosi in dilele lui Gallienu au trecutu d'intre Romnii cei d'in cce de Dli-

nare in Messi'a preste Dnare, si se latira apoi pana


in Tesali'a. Mai intuneca-i pre ei aceea, ch macaru ch
se cunoscu pre sine a II Romni, totu-si multi mai dedati suntu spre limb'a cea grecsca, de chtu s se nevoisca a-si inveti limb'a loru cea romansca, si a o
curati de grecla.
Inse, pre cumu neci cumu nu se radirna de adevent parerea lui Luciu, carele dice, cA, de la Patinacitii cei prinsi in resboiu s'au (Hsu Romanii cei preste
Dnare, Cutiovlachi: asi nu me indoiescu, ch cu prilegiulu resboiului celui de pre urma alu Patinacitiloru
cu Grecii, intru care la anulu 1096, fura invinsi Patinacitii de imp eratulu Greciloru Alessiu Comnenulu,
incetara Grecii pre Patinaciti a-i mai numf. Patinaciti,
si incepura a le dice Vlachi. CA intogmindu-se de aceea
14

www.digibuc.ro

210

pace statbrnica intre Patinaciti si intre Greci, Multi


d'intre Patinaciti se fecera ostasi la imperatulu grecescu,

c s-lu ajute asupea contrariloru sei. Deci d'in petrcerea la olalta luandu aminte Grecii, c Patinacitii o
limba au si de o vitia suntu cu Rom anii acei-a, carii
d'in vechi dile erau preste Dlinare locuitori, si se
chiamau Vlachi ; acelu-a-si nume, dupa cumu se cade,
le dedera si Patinacitilorn. Vedi pre Stritteru in pa-

tinkcica capu 10. Celu d'antaiu in scrisori pre Padnaciti, adeca pre Rom anii cei d'in ace de Thinare i-a
numitu Vlachi Cinnamu in anulu 1160 la cartea VI.
Vedi cuvintele lui Cinnamu mai susu capu V. .

5.

Acei-a-si Romani de preste Thinare, pre carii Grecii


in batu-jocura i numescu Cutiovlachi, se chiama
tiari. Acestu nume nu de aiurea, credu eu, si trage inceputulu seu, ara de la farnili'a cea preastralucita d'in Ro-

m'a, Cincra, adeca de la unu capitanu vestitu alu Romanilorti acestor'a, carele dupa familia sa s'a chianiapi

Mau, de la acestu-a s'a dsu

fiendu c

nu odata s'au indatinatu Romanii pe n alu latinesciloru st alu italianesciloru cuvinte a-lu mut in r, d'in
Cinciani se fece Tntiani, cumu mai susu capu VII.
. 2. vediumu, c d'in Cosani se fecera Cosari seau
Cozari. Asi mai susu _. 10 insemnaramu, c pte nu-

inele Comani seau Curnani alu unei phrti a' Romaniloru s'a nascutu de la unu capitanu vestitu ce s'a chiamatu: Comanu.

Note la capu VIII.


Nolim attamen quis sibi persvadeat, sermonem La-

tinum ea puritate fuisse in Illyrico, qua in medio Latio :


hanc sortem nequidem in omni Italia lingua Latina habuit,
ubi praeter Itomanam, nobilibus atque cultioribus hominibus

propriam, alia fuit dialectus vulgaris qua usi sunt rustici,


milites, allique infimae coriditionis homines; hanque dialectum

existimant viri eruditi fuisse moderno sermoni italico persimilern, atque a veteribus linguam militarem vocitatam. De
www.digibuc.ro

211

Vernaculo Italorum sermone hand dubie loquitur Hieronymus


cum ait de viris II lust. cap. 97. Fortunatianus Aquileiensis
Episcopus imperante Constantio in Evengelia rustico sermone

scripsit commentarios." Et iterum cum monet: Lib. 2. contra Ruff. num, 2. nparentes militari tulgarique sermone cognatos et affines nominari. Ita sane hodiedum lingua Italics.

parentes nominantur cognati. Stephanus Salagius, de statu Ecclesiae Pannoniae Lib. 1. cap. 1. Num. 19.
2) Covaccius quoque in Dial, de adnanistr. Regn. Trctns.
sylv. observavit, vernaculum istorum Valachorum sermonem

plus fere in se habere Romani et Latini sermonis, quam

praesens Italorum lingua. Toppeltinus. Lib, tit. cap. 9.


3) Sclavini a Civitate nova, et Sclavino Rumunense,
et lacu, qui appelatur Musianus, usque ad Danastrum, et in
boream Vistla tenus commorantur. Jornandes de Origine
Sclavorum Parte 3. sectione 32.
4) A G-raecis, quos item Romanos adpellatos fuise constat, unde et vulgatae apud Valachos adpellationis Rumung
origo peti explicarique e nostra sententia eo commodius potest, qual occidentales Romani, Valachorum idiomate non
Rumuny e e d Romany audiant. Eder in Notis Num. 9.
5) Nomen Vlachorum ante Cinnami tempora, qui XII.
floruit saeculo, auditum non esse, ftiunt : neque tum primo
exortum censeas. Latini quippe, ex quo Illyris cogniti
sunt, ab antiquissima inde aetate Vlassi compellabantur,
tanquam Lassi dicas, V. Consona Illyriis familiari praefixa,
uti et compellantur hodie. Petrus Katctntsich, de Istro, cap.
8. . 4.
6) Dicti Vlachi, non a Flacco, ut Bonfinius, et alii
comminiscuntur, sed quia aborigines eorum a Pannonibus

Olaz vocantur, hinc Olachi ac additis literis tandem Valachi

sunt dicti. Fit autem saepe, ut in vernaculo indigenarum


idiomate peregrinas originationes imperiti linguarurn confingant. Stephanus Zotmosius, lapidum antiquorum Daciae cap. 3.
7) Exoluit nomen Bulgarorum ; Valachicum superfuit ;

idem a Slavis in Hungaria degentibus mature ipsi Hungari


acceperunt. Ceterum idiomate Hungarico et Slavico Itali
eodem fere modo compellantur, quam Valachi, ob linguae
et Originis similitudinem. (OM, i. e. Valachus, Olasz i. e.
Italus.) Engel in saepe cit. Appendice. . 8.
8) Restat igitur, ut hoc vocabulum Graeci a Slavis
proximioribus sumserint ; apud Bulgaros etenim, Serblos et

Croatas, Vlah, Romanum, Latinum, et Italum significat, apud


Polonos vero, caeterosque Septemtrionales, Vloh, ut Cromerus
1 4*

www.digibuc.ro

212

testatur, loco supra relato, ubi sequitur : Uncle vero, et


quando, Valachi dici ceperint, non comperio. Vulgaris quidem
est opinio, sed nullo veteri auctore nixa, a Flacco quopiam, sive
Praefecto, sive Domino, eos uomeu hoc accepisse, ut primum

Flacci, mox corrupto a finitimis Barbaris vocabulo Wlassi,


et Valachi appelarentur. Polonorum quidem atque Slavorum
Lingaa, non mdo hi populi, verum etiam omnes, qui sunt
Italici generis, Wlassi et Wlossi dicuntur, quod ipsum etiam
argumentum est, Italicam hanc gentem esse." Lucius do Regno Dalmatiae, Lib. 6. cap 5.
9) Leunclavius in Pandectis Turcicis num. 7 1. Vlachorum

nomen a vocibus Germauis Walli, Walchi, et Valischi promanasse, quibus Italos et Gallos significari affirmat, et
enunciatione molliori mutatum lu Vlachi. Lucius cit. Lib.
cap. 5.
10) Vetus ea fuit, et 'fere constans opinio ; Blachos, seu

'Machos, a Romanis genus duxisse et a nescio quo eiusdem


gentis Flacco sumsisse originem et appellationem. Pius II.
PP. de Valachis: postremo Romanis armis subacti ac deleti
sunt, et Colonia Romanorum, quae Duces carceret, eo deducta
Duce quoclam Flacco, a quo Flaccia nunctipata. Exin longo
temporis tractu corrupto, ut fit vocabulo, Valachia dicta et pro
Flacciis Valachi appelati. Carolus Du Fresne in Notis Historicis et Philologicis ad Historiam Cinnami.
11) Huius nationis genus ex Italis profectum esse, lingua arguit ; nomen ex Sarmatis, quibus alicubi etiam contermini sunt, adepti videntur : ipsamque quam inhabitant, provinciam, Flacciam a Flacco quodam Romano cive, quo duce
eo sit deducta colonia, ad tuendas Moesias contra Dacos,
quos Romanis nunquam fidos fuisse Tacitus auctor est ; verum,

ut fit, longa temporum seme, quae nihil non vitiat, pro Flaccia Vaiachia9n, proque .Flaccis Valachi dici caeptos. Georgius Reychersdorff, in Chorographia Transilvaniae.
12) Valachos a Duce Flacco nominatos quidam asseverant, preeuute Aenea Sylvio, ac post ipsum, allis non paucis
adstipulantibus. Id potissimum ex Ovidii Nasonis versiculis
probant. Epist. Pont. Lib. 4. Eleg. 9.
Praefuit his, Graecine, locis modo Flaccus; et illo
Ripa ferox Istri sub Duce tuta fuit.
Hic teuuit Mysas gentes in pace fideli ;
Hic arcu fisos terruit ense Getas.
Laurentius Toppeltinus, Origines et Occasus Transsylvanorum, cap 6.
13) Quia essent Blassii et Sciavi. Notarius cap. 25.
www.digibuc.ro

213

Si Blasios illos (sic enim c. 25. nominat) Eder in


Notis Hitorico-Critici ad Supplicem Libellum Valachorum,
num. 32.
15) Patzivacas ergo, eosdem fuisse cum Vlachis, ex dictis constat. Sed Patzinacarum nomen in desvetudinem abiit.
Vlachorumque denominatio invaluit, et ad ipsos quoque Bulgaros extensa est : Nam Anna Comnena delectum Tyronum
a Patre Alexio factum, de quo Zonaras, referens, ait lib. 8.
Nempe Bulgaros et pastoritiae duratos vitae laboribus, agrestes juvenes, incertis sedibus vagos, quos communis dialectus Vlahos vocare consvevit etc." Et Nicactas de Isaacio
Angelo : Haemi montis accolas, sibi et Romano Imperio
infensissimos reddidit, qui olim Mysi, Nunc Vlahi nominantur.

Lucius de Regno Dalmatiae lib. 6 cap. 5.


16) Aua xaTa 114a; veolbrca; xerra27cov 67[6o-ot

gx

B.474cov, xcei 6716Got %-y voltda filov itlovvo (B)Axes .1-6re5


xowii rxae-iv oas dicasxroa) xcd zerg. liao0Ev 4 d7uioan) urw

'mew Eexopb,a5 imra5 ;cal Tte6;. Sed genera ipsa subtiliter


explicans ex quibus hos fieri delectus tyronum mallet, nempe et ex Bulgaris, et eos qui vitam nomadicam ducunt (Viachos communis dialectus hos vocare consuevit) et quoscunque
allvenas undecuuque venirent, ad equestrem et pedestrem
milldam etc. Anna Comnena, Alexiados cap. 8.
17) Eluctati sunt succesu temporis e servitute sua R omanorum posteri, Bulgarisque ipsis e sua prosapia dominum dederunt Asanem, a. 1186 qui se regem Bulgarorum
et Blacorum nominari voluit. Engel, de Origine Valachorum
Appendix, . 8.

B82,74on, xal Rthcoy


xai v Xqovia V7 5'7(Z Pews?) &It:0)7hRUM Deo visum esse, ut gens Bulgarorum et Blachorum
diuturno jugo excusso, libertatem consequatur. Nicetas in
15) 'SI;

OE; za- Tor

glevOs(dav ;veioxecrs,

Isaacio Angelo Lib. 1.


15) Hoc loco primum occurit Blacorum nomen, quo, ubi
quidem de Blachis Cis-Istrianis sermo est, Bulgaros intelligunt Scriptores Byzantini, ut ex locis infra allatis, abunde
patet. Stritterus Bulgaricorum cap. 14.

Vlahi ergo a Graecis dicti fuere, non solum qui


Vlahica lingua loquebantur, sed etiam ipsi Bulgari; Laonicus etenim, relata Illyriorum per Europam dispersione, subdit : (lib. 1.) A Dacia ad Pindum usque montem in Thessaliam se projicientern, alius quidam populus, utrique nomen
fuit Bachi." Hic loco Bachi, Vlahi legend= esse constat,
cum Bulgaros quoque inter Vlahos trans-Istriauos, et Viahos
20\)

www.digibuc.ro

214

Thessalicos sitos, comprehendere voluerit Laonicus nomine


Vlahorum ; hocque modo Vlahi dicti fuere etiam Bulgari, qui

pastoritiam et agrestem vitarn, prout ipsi Vlahi ducebant.

Lucius, de Regno Dalmatiae, Lib. 6. cap. 5.


21) Ubi etiam habitavit a Dacia ad Pindum usque montem, in Thessaliam se projicientem, alius quidam populus :
utrisque nomen fuit Bacchi. Chalcocondylas, Lib. 1.
galsarip Jecit7aats, c'apotttspog gg
xcei v3 z Hivdov
Blxot d' gvotiiicrtv,

22) Kcogapeevog

londmloov.

. . .

41(372onvot,

Otyroi

wig MO 261, 3Igeov, dagiv

Itolcopro.. Constantinus cognomento Dragosis in Peloponnesum adveniens, . . . Pindum quoque (quem hodie Mezzono
appellant) occupavit. Hum: montem Blaci incolunt, quibus
eadena cum Dacis est lingua : nec quicquam ab Dads,

qui Istrum accolunt, differe cognoscuntur. Chalcocondylas


Lib. 6.

") KazOst, gt5 ' E.gelev (Xwo d

si'mo B)axtxv wi.;5

'Apdpvlas g 7715a dtaxeitavov.) Exeban descendit (Oppidum


id Blachicum est proxime Androniam situm). Anna Comnena
Alexiados Lib. 5.

Haemi montis accolas, sibi et Romano imperio infestissimos reddidit, qui olim Mysi, nunc Blachi nominantur.
Hi enim augustiis et casteltis freti quae plurima habent prae-

ruptis saxis inaedificata: cum prius etiam Romanos parum


curareut, tum per causam abacti pecoris et vexationum quas
tollerasent, aperte defecerunt. Eius defectionis principes et
auctores fuere duo ex illa gente fratres Petrus et Asan. Nicetas Choniates in Isaacio Angelo Lib. 1.

Ktrr xoittag oixotiv, 74dg zet Vottadottirseov vevpa-

,Ovov. Vicos plerumque incohuit, sequentes pascua. Chalcoconclyla Lib. 2.

Ceterum idiomate Ilungarico et Sclavico Ran eodem


fore modo compellantur, quam Valachi, ob linguae et originis similitudinem. Engel, Appendix de origine Valachorum . 8.
27) Dacos et multas gentes atque Iudaeos rebellantes
contudit per praesides et legatos. lulius Capitolinue cap. 5.
Victi Daci ; Pannoniae quoque compositae, in Britannia,
in Germania et in Dacia imperium eius recusantibus provincialibus. Quae omnia ista per duces sedata sunt. Aelius
Lampridius. cap, 13.
28) .E;4

7kvog vti.vo (zrceng) cilxt,ttt,

7r6-

adept) vot vvo,uAttsvov, xav xtelytag oixoi;v, nek we,


Xchme, jaa.
vottadtxoreRov resurititivov dqxec
civreiip

lEtt0V, :ad.

www.digibuc.ro

215

441.3 T.Tic Hawn, .doexiac ecexo0vq Pc ze gai''Evgavoi,


5i611750p."Exu
ka degt.(i tcgv xcrOlizeoa tri OcUaocIav zv'Iseov gonetcAP, 2.7e

QtQ cY Bo7cScepiav xickoav grill xakapkvv,

chktua

c'evreig ktt Hatovodaziag bpog, i 210121 t 77"zov,


xeciivrat Ton,77 naean1,17Heao-ofl; xa1Apevov. . . . 4thc
cY

dig z-FI'Lucc2,65v,

ijg

cltsTOae,c4v7) a h woakov, za

xce/egibg gnaw

'Ita2 6115 v on cei

dt8vE7x6073,
rc As'gstg

n7occo. . . . crvtiT%
diarrav xorragau, a
cev6 Pcopa low
43'711olg z-dig cvvoitY, xcei axen71 tn, ;cal nip
dtaxAcevoc, h dio pkv zot dolma vov dexer;,Pg We Z71-1) BO7dadecaattiseattkvcov k1t7croh7zav, o,

petai . a'PraloTh, ict

t%a, xcei vq-

vicev, ;ad sl'iv narIgeov xcleav, A Tco'cvv 'rot gvvolt-vrat. vo


tscrt ;Fi7s,adatv A 'rag c'evroic chaph)ovz-eg 122% kr
ocplat 7r,ocickpoQov cri4t tteva6cUovng, xa(h2g"ciacv ILLto v

td ?el
ladlag

crTiat TvQcvves. Dacorum (sive Valachorum, in quibus et Moldavi) gens bello praestantissima est, nec tarnen admodum bonis
gubernatur legibus. Vicos plerumque incollunt, sequentes pas-.

du& Extenditur horum regio ab Pannonum Erdelio, a Pannonum Dacia (quae et Transsylvania) initium summens, us que
ad Pontum euxinum. A dextra, qua vergit ad mare, Istro fluvio alluitur: a sinistra Regionem Bogdaniam (Moldaviam) appellatam habet. Distinguit, ipsorum regionem moils longe se
porrigens, cui Prassobo nomen incolae dixerunt, . Dacorum
lingua similis est Italorum linguae : adeo tameu corrupta et
differens, ut difficulter Itali queaut intelligere, quae istorum
verbis pronunciantur.
Nihil differunt ab Italis caetera etiam
victus ratione, armorumque et suppelectilis apparatu eodem

Romanerum utentes. Quamvis ea gens in duos discreta sit

prineipatus, in Bogdaniam videlicet, et Istriam regionem (Valachiam Transalpinam): hand tamen aequo inter se jure vivunt.
Consveverunt non sewer eosdem habere duces : verum prout
ipsis videtur comrnodum, principes mutant, nunc hunc, nunc
illum sibi principem ordinantes. Chalcoconclylas. Lib. 2.
Kai nrs lliviYov b eog. BAxot
c'e
gvocx.iatv, chmoi nov
zimec-tiv 4672O027ot, 7.075 71reit zew"Igeov, /MVP poicovro. Pin-.
. . Hunc montem Blaci incolunt, quibus eadem
cum Dacis est lingua ; nec quidquam ab Dacis qui Istrum

dum quoque.

incolunt, differe cognoscuntur. Chalcoconciilas Lib. 6.


29) Veg xazoi wdv aTicov
ceo5,
316crot ageneeov
votccovvat, vvvi 1324xot sax4oxort-ac. Haemi montis accolas,

qui olim Mysi, nunc Blachi nominantur. Nicaotas Choniata,


in Isaacio Angelo Lib. 1.
30) Ante Cinnamum vero Blachos dictos fuisse Patzinacas Lucius de Regno Dabnatiae Lib, 6. cap. 5 more suo oswww.digibuc.ro

216

tendit egregie. Daniel Kornides Vinditiae Anonymi Belau


Regis Notarii. Sect. 2 , 9.
Ha4tvaxia elg quawa 8xt-(;) daapeZzat,
31) TIZecra
glarra stai 1187d1 a5 pxoprag woaEftrag. Ta d 04eawa tai
Ti4 weiwa
i3Popa v 7rpura 041tawog 'Hpz-0. Th dEvikra
Te.12a. T w8z-Ccpwa 182,7-dq.

paw. Tu

7rklazza Xapo6k. Vaxwa Ta2,-

r)cSer,ukt Xo7r4),. Tit 67d6a no7u3v. Patzinatia universa

in Themata octo dividitur ; que magnos quoque principes


totidem habet: Themata autem isthaec sunt. Primum est
Ertem: secundum Tzur : tertiurn Gyla : quarturn Culpee:
quintum Charoboe : sexturn Talmat : Septimum Chopon:
octavum Tzopon. Const. Porphirog. de Aam. Imp. cap- 37.

w67-rorp dr
32) Kaz-a cY 2-dy zate6v iv rr3 w
If awPvaxiwat "gedtctixOquar, eixov xexovz-rg elg pb, we, Kaa

Hpwily. wew Ma4av, elg d wa TLe3p zv _1(682, el; d we) TtiAce


yew 10E:exit ray, t,.; y3 1a27dr' weri'1.7radr, gtg r Xapoildri w6v
KaWl,t, 81g a zd Ohm Toc2ticei. wdy 1r6;av,gig v6 X07E6P vdv

l'Ec4r), elg d8' we, epa no7re9/ wew Bareev. Quo autem suis
ejecti sedibus Patzinacitae fuerunt ; principes erant in Themate

quidem Ertem Maitzau, in Tzur Cuel, in Gyla Curcutan, in.


Culpee Ipaon, in Charaboe Caidum, in Talmat Costan, in
Chopon Giaze, in Tzopon Batan. ibidem.
33) Tel de 6-xrui Kttawa (hater; prat, elg we-o-aapxovrce

itte'Qq, xai, e'zaat xal 8'22Cecovag pxoyvag, igeov 6vb al 'do-aap8g

Haz-rvaxtwi5v 78mai, 33781/ y3 W,tra 1( ncre4tztei, xai r


y3
Ira
fveaxcekren,
ge'
uce Bopowattirr, >ma we)
Baaz-oa7r3v xeivrat me pa nt zloevnema 7rowapit, g-rp; wc:c
levavoltxdtrepa xai

Bopetrepa ittc'pl? krozolVi7rovva 210-4


Ovicev, xrei X4ap.icry, ;tat Akeviar, ;cal 'rip/ X8paiiivce,
xai wee 20arez iat'para. I dsl Wceb Ego-crape. 78veal xeivvar
')/88)/
dvrIxojwcpa xai &QMJai/Corpma 7rova1ta-, 70
gdYreea trZ et, z-13'd
es'Ita Tta4zonOv 7aliat481,
Bal7apia, z-d OE'lltt vi CYVA ril 13.Ce 70.17algEl, V-1) Ta(mig, "C6
e Ktra Xapo 136,7 70,i'ara-rz,
w6 04ta IallPcoalce;,
dtepwitt 71,1,vtgit, wag v7rov:dpor,s XW.otg Xdeag
wag 're Onvvotg, zed, 4802,8vivorg, xai /18)/epivolg Zx1Ceorg.
z-17-

z-77-

Haec porro octo Themata in partes distribuuntur quadra-

ginta, quae siugula habent principes minores. Et quatuor quidem Patzinacitarum nationes, sive Themata, nimirum Cuartzitzur, Syrucalpee, Borotalmat, et Bulatzopon, ultra Danaprim 'lumen sitae sunt, Orientem, Septerntrionemque spectantes versus Uziam, Chazariam, Alaniam, Chersonem, et
caeteras regiones : reliquae vero quatuor nationes positae
Sunt cis Danaprim flumen, ad partes Occidentis Septemtrio-

www.digibuc.ro

217

nisque; nhnirurn Thema Giazichopon Bulgariae finitimurn est ;


inferius Thema Gylae Turciae proximum est : Charaboe
Thema Russiae adjacet Iabdierthn vero Thema conterminum

est tributariis pagis Russiae regionis, puta Ultinis, Derblefinis, Lenzeninis, reliquisque Sclavis. Ibidem.
'A71e/mescet

Ilce4evaxia ex tav Ov'Vas ;cal Xa-

:aQiag dew 7rhetepeDv ne'vre, ex de '.,.0.cepias ;Lueere")v gg, .476


Illoedias &Yew htteeitiv deIxoe, crr d Pwaices cidv htaeoeg
&-rei Thexias ordew Iitteeciiv reaac'eecuv d7t dg
7aeas orddv 7ritti,eas 1.1butgv xal eis XeQuilva pep ?Igo, e'77,g,

ro'y Bougoeov nlriatheeov. Distat autem Patzinacia


ab Uzia et Chazaria itiuere dierum quinque, ab Alania dieeis

rum sex, a Mordia dierum decem, a Russia unius diei a

Turcia dierum quatuor, a Bulgaria dimidii uuius diei: propinqua est Chersoui, sed magis etiam Bosporo. Ibidem.
35) 'Ise ov
nc'evres,

TG

1C4770Ce

vOttg,OVrat 01 17 a4evaxtrat,

zy.7;v TeteDv Oettc4cov 2cec s,

derwri, seal r Kaa9vpi-4, xcei


Xaflage77v2ii, w
tre9ot xal ev7eviseeot rv 2.otniuwv. raw TO 74) CY707 i

'Icec'evdpeKc'e7-

Porro Kancar quoque appellantur Patzinacitae, non emnes quidem, sed trium tautum Thematum in7aQ ThQoauoeice.

colae, nimirurn Thematis Iabdierti, Cuartzitzur, et Chabuxingyla : tanquam qui caeteris fortiores nobilioresque sunt ; narn
hoc vox ipsa Cancar significat. Ibidem.
36) ddxpg, ol vv-v Ha4evaxtrat 2876,ttevot. Daci qui nunc

Patzinacitae dicuntur. "Suidas, Littera D.


97) /1-05 dk %wig xi/o2ars Ite7cU1iijaos ggly Mon. Karoeuxvve; dr &vn1v Basc'eQval Hevxtvoi nQ0g7oesi3Ovav. Ad

ostia Istri magna est insula Peuce, quam teuentes Bastarnae,


Peucini sunt cognominati. Strabo Geograph. Lib. 7.
39) Kai (3)..i7a; avynaece2afi6v iDOC18101 r075 KOptivOlg
Commanis acces-

3po726i-coc;-. Sumtisque secum paucis,

sit, communis linguae fiducia. Anna Comnena. Alexiados


Lib. 8.
39) Tc7iv 7H-v Koycvvw deol B1c'eXcov r& g. ri5v laetaaecTiv
crQagees ttettceOlpedccov sari et'vco ibu 4761, (Iriedicog dteli2itv06-

raw. Caeterum Comani ducibus usi Blachis ad angustiorum


perplexormnque callium flexus explicandos facile jugum trans-

gresa Anna Comnena Lib 10.


40) Cumani ab Chalcide Euboica origiuem trahuut.
Livius. Lib. 8.

T.

Cumanos, Suessulanosque eiusdem iuris conditionisclue


caius Capuani esse placuit. 2 Livius. Lib. 8. cap. 14.

www.digibuc.ro

218

41) Eodem aline a Campanis Cumae, glum Graeci tum


urbem tenebant, capiuntur. ldem, Lib. 4. cap. 44.

Insignis hic annus est nuncio Tarquinii mortis. Mortuns est Cumis. Idem Lib. 2. cap. 21.
Cumanorum colonia Neapolis fuit, a qua nunc sinus
Neapolitanus, qui olim Cumanus. loannes Dajatius, in Notis
ad cap. 21. Lib. 2. Titi Livii.
43) Quod Cumani societatem contraxissent cum Rhutenis,

ut gimul contra Hungaros, a quibus multa mala perceperant,


et saepius destructi fuissent, dimicarent : et propter hoc., plus
quam per annum, eos praedictus Kuthen cum suis praevenerat, ut conditiones terrae addisceret, et linguarn faceret sibi
notam; et cum introitum illorum perciperet, pugnam inciperet
contra Regem etc. Rogerius, de Destru3tione Hungariae per
Tartaros facta cap. 14.
xal gd way Lsiva HevOeed v
P;77ce
./Mytpag
sZv 0'6 vvcov,
evula'reow ;2ishoo ot vaeatv.` 0
owtte voig enaeiigetv ene mvoE, xod dtA

Btdv' vqg ex7to' palietv Dag avve-

Ono wand vtdag. Implorat et soceri sui Hungariae Regis


'vein : et facile imperat, ut is se per Bidynam auxiliares
turmas missurum polliceatur. Nicaetas Choniates in Isaacio
Angelo, Lib. 1.
45) Caeterum ut omnibus fere gentibus barbaris, quae
Graecis a septemtrionibus oppositae fuerunt, ita his etiam
Patzinacis Scytharum nomen ab a. C. 970. inde passim tribuunt Scriptores Byzantini, et Anna Comaena quidem, ubi de

Scythis loquitur, fere semper Patzinacas in mente habuit ;


sed apud alios quosdam vagum istud nomen fecit, ut locis
nonnulis, Patzinacae, aut alia gens. . . intelligi debeant,
plane incertum sit. Stritterus Tom. 3. Parte 2. in Summario
de Patzinacis.
46) Et in eodem confinio ultra lutum Musun, collocavit

etiam Bissenos non paucos habitare, pro defensione regni


sui, ut ne aliqando in posterum furibundi Teutonici, propter
injuriam sibi illatam, fines Himgarorum devastare possent.
Notarius Belae, cap 57.
47) Vlahos autem per montes Rasciae, Bosniae, et Croatiae degentes, etiamsi multi Romanorum esse progeniem
arbitrantur, et tempore occupatae a Slavis Dalmatiae in
montes secessisse, cum presbytero Diocleate autumant ; tamen cum nullum Romanae linguae vestigium retineant, nomenque ipsorum innotuerit eo tempore, quo Vlahorum nomen

tum ipsis Slavis iam confusum reperiebatur, et pastorera


significabat : ideo paetorum amine censitos fuisse, prout et
www.digibuc.ro

219

nunc, vero simile est. Hos Itali Morlaccos dicuut, de cuius nominis siguificatu Presbyter Diocleas, qui ante annum MCC. suipsit,
Bulgarorum gesta describens, ait : Igitur impugnantes Syllo-

duxiam, expugnaverunt eam, inde debellando ceperunt totam


Macadoniam, post haec totam Provinciam Latinorum, qui illo
tempore Romani vocabantur, modo vero llfauroulachi, hoc est
uigri Latini." Lucius, de Regno Dalmatiae Lib. 6. cap. 5.
48) Vlahorum nomen, ante annum MCCC. in Dalmaticis
monumentis non reperitur, talique nomine censebantur pastores montana Bosnae incoleutes, qui cum Mladino,
Croatiae, et Bosnae Bauo militaria servitia praestitissent,
ad plana descendere, et Croatis imnixti, agros colere permissi
fuerunt ; inde multiplicati, maritimarum quoque Civitatum

agros infestarunt : qua de causa, quomodo a Regibus Ungariae saepe repressi fuerint, in patriae Chronico refertur.
Lucius de Regno Dalmatiae Lib. 6. cap. 5.
49) Mladenus . . . semper adhaesit amicitiae et auxilio
Vlacorum et Policianorum . . . Joannes Banus Babonig,
cum suis sequacibus, persecutus est Mladenum usque Buiscam, ibi pugnam fecit magnam cum Vlacis. Micha Maclius
cap. 18.

50) Quae de Bulgaris tradit, de Avaribus intelligenda


essent, si aliqua temporum adaptatio, in relatis ab hoc auctore, reperiri posset. Lucius in Notis ad Diocleatem.
51) Quanquam uonnulli nostrum hoc vocabulo non recte
utuntur, cum mnnes Illyrios, qui graeca non unitorum sacra
colunt. V1 ahos nuncupant.
Si Valaehiam parvam demas in agro Poshegano, et
Morlachiam in Croatia, quarum utramque Illyrii, perperam
V alachi ab exteris nuncupati, colunt. Petrus .Katantsich, de
Istro, cap. 8. . 4.
52) Ambae Valachiae, Maior ad Euxinum mare se porrigit, et nostris Moldavia, Turcis Carabogdauia. Minor propter Danubii ripas extenditur, et plerumque Trausalpina,
Bonfinio Montana quoque sicut et aliis nominatur. Ulachiam
vocavere Graeci: pro quibus iuterpretes Zonarae, Cedrini, et
aliorum historicorum reddidere Blachiam et Blachos. Turci
non Iblach, sed Iflach dicunt. Joannes Leunclavius in Pan-

clectis Historiae Turcicae.


53)
wAroect,

z.f,Srot xai 0222.6g wig z-ci Osruaiag maxcov

115744 .1flazia xtcrxerac wader]; ?iv Za31,


brg. Praeter hos alius Toparcha Thessaliae Montana, quae
nunc magna Blachia dicitur, tenebat. Nicetas Choniates in
1,175v

Balduino Flandro.

www.digibuc.ro

220

KaiMeatts 5 xal zrig fts7c'ebig B2ax1ag. Magnam item


Blachiam excurrit. Georgius Acropolita. p. 18. Edit. Venet,
54) Valachos iStos etiam non raro Tribal los vocaut,
Leuncl. rer. Turc. 1. 1. saepe etiam Bulgaros, Zon. in Cons-

tant. Pog. et Copr. uncle Brassovia (ut Laonicus loquitur)


seu Coronenses etiam num hodie suburbia a Valachis habitata vocant, d'Belgerey. Toppeltinus, Origines et occasus
Transsylvanorum. cap. 6.
55) Szasz-Harasztas, Szsz-Ujfalu, SzAsz-Banyitza, SzszPentek, etc.

C
Pentru

Z3 TO" im

inceputulu numelui altoru unoru ginti, cu cari au


vietiuitu seau asta-di vietiuescu Romanii.
. 1.

.Alu Sclaviloru.

In veacurile cele de demultu intre Thinare si intre


Tis'a in partea cea d'in diosu locuiau s domniau meni
de neamulu Sarmatloru. Pre acesti-a Ptolomeu in car-

tea a' III. capu 7. i chiama : Jazigi metanasti (Jazyges Metanaste); Tbulele peutingeriane le dim: Sarmati vagi (Sarmatae yogi); Strabone in cartea a' VII. i
numesce : Sarmati eu, porecra Jazigi (Sarmatae cognomento Jazyges); Ammianu Marcelinu in cartea I. i dice :

Jazigi partea Sauromatiloru (Jazyges Sauromatarum


pars); Pliniu in istorra naturala cartea a' IV. i anumesce : Jazigi Sarmati (Jazyges Sarmatae). Afara de
tOta indoira dara este, cumu cit locuitorii acei d'intre
Dnare si d'intre Tis'a, seau Jazigii au fostu de neamu
Sarmati.
ra, ch-ci Jazigii acesti-a s'au disu Metanasti
ne invtia cuventulu acelu grecescu Merarawog, carele
insemnza izgonitu, d'in patria, pribeagiu ; pentru aceea
Tbulele peutingeriane i numescu Sarmati vagi, adeca Sarmati pribeagi. CA Jazigii locuindu mai nainte la riulu Meotis, cumu spune Ptolomeu, pribegindu de acolo, au venitu
www.digibuc.ro

221

aici intre Thinare si intre Tis'a. Despre aceea graiesce


si Ovidiu in elegi'a a' 3. cartea I. de Ponto.1)
Acesti Sarmati d'in Jazigra, seau d'intre DAnare
si Tis'a, de multe ori faceau incurse in tienuturile

imperatiei Romniloru, pana candu Marcu Aureliu Antoninu filosofulu imperatulu Romniloru a inceputu,

cumu scrie Dione Cassiu in cartea LXXI. capu 3. a


infrange poterea loru, adese ori scolandu stea asupr'a
loru.2) Si la anulu Domnului 173, cumu scrie acelu-a-si
Dione intru aceea-si carte, capu 7., frte reu i-a batutu,

cktu la alu doilea anu cu mare plecatiune se rogara


laudatului imperatu de pacea, carea macaru eh mai nainte pentru necredinti'a loru li o a negatu,3) totu-si
acumu li o dede, inse cu acea tocmla, ca pe de (Ike ori
mai departe de Dnare s se stramute cu locasiulu, de
ctu Cvadii si Marcomanii.4) CA acesti-a trebuiau cu 38

de stadia s se departeze de Dunare in lturi.3) ra


Jazigiloru le a demandatu cu 76 de stadia, cari facu
mai multu de due miluri nemtiesci, mai de parte de
Dtinare s locusca, pentru ca voi'a imperatului erd, c,
cu totulu s-i desradecineze. Inse pre cumu intru aceea-si
carte LXXI. capu 19. scrie Dione Cassiu, mai Vote cele
d'in tocml'a pacii acestei-a dupa aceea ra-si le ierta
imperatulu.6) De unde urmza, eh Jazigii ra-si si-au
tienutu mosiele cele de langa Dnare.
InsemnAmu aci, ca de vreme ce d'in Romni ma

multn de atu de o suta de mii aorea, st cumu este a


crede nu in scurtu tempu, erau robi la Rusii seau
Sloveanii acesti-a ce se chiamau Jazigi, nu poteau s nu
invetie multu Romnii d'in limb'a cea slovensca. De
unde, pre cumu la Sloveani multe cuvinte rotnanesci
seau latinesci, cari si asta-di suntu in limb'a slovensca,
lasau: asi si ei scapandu d'in roba, duceau cu sine
d'in cuvintele cele slovenesci. Si fiindu eh Romnii cei
d'in Dci'a erau mai aprpe de Sloveanii acesti-a, nu
me indoiescu, ca partea cea mare a' Romniloru, ce erau
Romnii cei d'in
prinsi la Sloveaniia cesti-a, a fostu
www.digibuc.ro

222

Dci'a. De acl dara inca se pricepe, c limb'a Romniloru celoru d'in Ddci'a inca d'in dilele cele vechi a
inceputu a se pangar cu cuvinte slovenesci. Vedi mai
susu capu III. . 7.

In sut'a a' IV. de la Christosu, curnu povestesce

Eusebiu Pamfilu in vitfa lui Constantinu imperatulu


cartea a' IV. capu 6., scolandu-se Schitii cu resboiti
asupr'a Sarmatiloru acestor'a, ei intearmara pre robii
loru, si i menara inaintea Schitiloru, c, s se bata cu
d'insii. Robii Sarmati invingundu pre Schiti, intbrsera
armele asupr'a domniloru loru, si pre toti i isgonira
d'in parintescile mosie. Isgonitii neavendu alta scapare,
ajunsera la imperatulu Constantinu, carele pre toti i
priml in lontru intru imperati'a Romniloru.7) Care intemplare pre scurtu asi o scrie Hieronyrnu in cronica
la anulu Domnului 334. Sarmatii margineani pre domnii
loru i-au scosu in pamentulu Romniloru."8) Imperatulu
Constantiu, fiulu lui Constantinu, la anulu Domnului 353.,
cumu scrie Ammianu Marcelinu in cartea a' XVII. capu
13, scolandu stea asupea vicleniloru robi Sarmati, cari

nu se stedise a pad preste hotaru intru imperati'a Romniloru, i sill a-si pled capulu sI a esi d'in cu nedreptulu cuprinse ale domniloru loru mose, s a se
asiedi cu locuinea aliurea. Si asi Constantiu pre
domnii Sarmati, ce fusese inainte de 24 de ani isgoniti, macaru cd erau meni cu prepusu, i intorna ra-si
la stramosiescile loru mosie. 9)

Unde i-a menatu imperatulu Constantiu pre robii


Sarmati, s locusca, Ammianu nu o spune. Inse d'in
cele ce scrie elu in cartea a' XIX. capu 11. se culege,

ch acesti-a intre Dilnare si intre Tis'a in partea cea


d'in susu de Jazigi'a erau. CA povestesce Ammianu,
cumu ernandu inca imperatulu Constantiu in Sirmium
cu stea romna, i se fac de scire, ch disii robi Sarmati ra-si facu turburare, st batu mrginele imperatiei
Romniloru. De unde tramitiendu doi oficeri ostasi im-

pratulu la Sarmati, c s-i intrebe despre caus'a neowww.digibuc.ro

223

dichnirei loru, ei poftira, c s-i sufere imperituhi

s trca la d'insulu preste Dnare si s-i spuna nevoiele loru, si cumu ch ei suntu gat'a, de v vre imperatulu, a primi locu de locasiu inlontru intru imperaRomniloru, unde vorn s fia ca linisce, si voru
di dajde imperatului. Deci imperatulu i slobodi pre toti

s vina preste Dnare la d'insulu langa cetatea Acimincum, carea acumu se chiama Petrovaradinu. 10)
D'intru acsta vorbire a' lui Ammianu se vede,
disii Sarmati d'in susu de Jazigra intre Tis'a si intre Diinare erau. Trecundu Sarmatii la imperatulu, cumu mai

susu &emu, s aretau, ch voru s se rge de imperatulu si stu plecati altele in anima avendu, de cumu
aretau cu schimele si ca vorb'a. De unde vrendu imperatulu a le vorbi cu blandtia, unulu d'intre d'insii
inceph cu turbare a strig marha! marha! care caveentu la ei este semnu de resboiu ; dupa d'insulu urma
tta multimea redicandu steagulu a strig si a porni
asupr'a imperatului. Cl, imperatulu aducandu-i curundu
unu calu bunu de fuga, scaph. ra Sarmatii omorindu

vreo-dti-va d'in cei de langa imperatulu, rapira scaunulu celu imperatescu, si capetaniulu celu de auru.
Atunci stea romna slobodindu-se intre Sarmati, pre
toti cati le erau inainte i dumicara. Incatrhu s'au dusu
apoi cei remasi Sarmati robi si unde s'au asiediatu s
locusca, Ammianu nu scrie. S se fi asiediatu toti

ra-si in partea cea d'in susu intre Dnare si intre

Tis'a, nu se pOte crede, de rece ei cu acele locuri


neci cumu nu erau indestulati, si pentru aceea poftiau
dela imperatulu, c s le d mosie in loculu imperatiei. ra despre acea neci cumu nu me potu indol,
de acesti Sclavi au fostu acei-a, carii scrie notariulu
lui Bel'a la capu 12. a fura adusi d'in Bulgarra la margineIe Rusiloru.11)

D'in cele de susu dise, aretatu lucru este, eh in


Jazigi'a, adeca intre Dnare si intre Tis'a, de la Siantiurile, cari se chiama romne in diosu, pana unde sti
www.digibuc.ro

224

mesteca Tis'a cu Dnarea, intre locuitorii Sarmati mill


erau slobodi seau nemesi, adeca boiari ; unii robi boiariloru acelor'a. Si pre eumu mai susu vediumu, robii
Sarmati scotiendu d'in tira pre domnii loru, insu-si
mostenira tir'a 24 de ani, papa candu batendu-i imperatulu Constantiu i isgoni de acolo, si inturna pre
lapedatii boiari. Fapt'a robiloru acestor'a, cu care lapedara pre domnii loru d'in tira, si o moscenira insii,

c o fapta nua, cu resunetu si preastraina nu pote


s nu fia multoru tiere cunoscuta, dar' mai vrtosu veciniloru Romani celoru d'in Messia, s ostiloru romne,

cari multa trba avura cu ei pana ce i-au concenitu.


Nu me incloiescu, c, resboiulu, carele l'au avutu Romnii cu robii acesti'a s'a chiamatu resboiu asupr'a robiloru, si domnirea cea de 24 de ani a' robiloru acestor'a s'a chiamatu domnirea robiloru. Deci, fiindu eh la
Italiani, si la Romanii cei d'in Messi'a, d'in carii mai
vrtosu st stea romna aceea, robii se chiamau sclavi,
de unde si asta-di la Italiani robii se dicu schiavi; ra
la disii Romani, asta-di inca se dial lmpede c mai
de multu sclavi; ostasii, Romnii si toti Romanii vecini d'in Messi'a pre robii acesti-a sclavi, si resboiulu
acestu-a l'au numitu resboiu asupea sclaviloru, si acea
scurta a' loru domnire, domnirea sclaviloru. Cu unu euventu, pre cumu erau acesti-a robi: asia, nu au potutu s
fia altmintrea cunoscuti Italianiloru, fhra sub nume de
sclavi, adeca: robi. Robii dara ai Sarmatiloru, carii au
fostu intre Ranare si intre Tis'a, au datu causa inceputului numelui Sclaviloru, si pre ei i-au chiamatu
anthiu, si anthiu Sclavi. Cumu ch robii acesti-a au fostu
Rusi, nu ne lasa a ne indo si cuventulu acelu-a : Marha,

carele si asta-di este in limb'a slovensca, Mrha, si


insemnza mrte. Ch, pre cumu Romanii, indemnandu-se
unii pre altii la resboiu, striga : da pc mrte, asi Selavii

acei-a strigau: marha !" seau mrha!"


Cunoscutu lucru este, eh numele Sclaviloru in chili
amintitu Jornande despre partea La-

cei d'antaiu

www.digibuc.ro

225

tiniloru, despre partea Greciloru Procopiu, carii amendol au vietiuitu in sut'a a' VI. de la Christosu. Jornande
scriindu istori'a sa in Itali'a, dupa vorb'a Italianiloru
anurni Sclavi. Dupa aceea-si vorba a' Italianiloru si a'
Romaniloru celoru d'in Messi'a, primindu-se acestu cuventu si in limb'a Greciloru, i chiama si Procopiu,
Sclavi, seau Selavini. Dupa aceea toturoru fura cunoscuti sub nume de Sclavi.

Inse, macaru eh numele acestu-a nu se

afla in

scrisori pana la sut'a a' VI., totu-si bine insemnza Katantsich, cb, nu atunci antaiu s'a nascutu.12) Nu, ci pre
cumu mai susu vediumu, d'in sufa a' IV. in dilele lui Con-

stantiu s'a datu numele acestu-a robiloru celoru d'intre


Dnare si Tis'a. Care nume latindu-se, se dede dupa
aceea toturoru gintiloru acelor'a, cari aceea-si limba impreuna cu Sclavii o graiau si de unu neamu erau cu

macaru eh, acestu nume intru adeveru nu se mine


altor'a, fra acelui ramu, carii au fostu robi.
Tardiu incce, bine pricependu acei ce se anumiau de altii Sclavi, c numele acestu-a insernnza
robi, c s urnsca de la sine acsta necinste, prinsera a las d'in numele acelu-a pre c si a se chiam
Slavi, seau Slavini. Care nume, cu cititu celu d'antitiu
er mai apusu si vedi unu inceputu intunecatu alu

asi a fl gintile sclavonesci nascute de la mariti


stramosi insemnza ; si asi au inceputu a se dice Slavi,
Slaveni. Altii au inceputu a se chiam Sloveni si limb'a
loru a o num slovensca. Inse adeverulu nu d'in tlcuirile cele vtdnice se cade a se culege, ci d'in scrisorile cele vechie. Aceea este adeveritu, c numele
acestu-a d'intru inceputu nu s'a (Hsu neci Slavi seau
Slaveni, neci Sloveni, pre cumu mai susu vediumu, cl
sclavi si sclaveni. Dreptu acea, cari iubescu a-si chiam
loru slovensca, totu atat'a face, c candu o aru
dice sclavsca seau sclovensca. Dreptu acea, de vomit

vre a gra dupa vechime, snguri acei-a, card suntu


stranepoti Sclaviloru, se cade dialectulu limbei loru s
15

www.digibuc.ro

226

lu numgsta sclavebcu, seau fiindu-le gr6tia de inceputulu


loru, s-lu dIca slovenescu. lira alte dialecte ale aces-

tei limbe latite asupr'a adeverului este a se num slovenesci seau slavenesci. Eu dreptu pentru pricperea
Romaniloru, la carii este primitu numele acestu-a, bite
dialactele limbei rusesci mai adese ori le anumescu slovenesci si pre neamu lu chiamu Sloveni.
Insemnmu ad, eh Gregoriu pap'a alu VII. scriindu

carte lui Michailu prncipelui Srbiei la anulu 1078.


pune titul'a : Lui Michailu Regelui Sclaviloru, cumu insrana Luciu la nmerulu 42 alu lui Dioclea.13) De unde

urmza, cA intru acelu veacu inca nu er mutatu numele Sclavi in Slavi, seau in Slaveni.
Pre acei-a-si Sarmati d'intre Dnare si Tis'a scrietorii cei vechi i chiama latinesce Limigantes, adeca
Margineani de la cuventulu limes, mrgine; pentru c
erau hotarisiu cu imperati'a Romniloru, si asi tir'a
loru er la mrginele imperatiei Romniloru. Mrginea,
seau latinesce limes, grecesce se dice bp,os. Nu pOte fI

indoila, ca Ungurii de la grecesculu beos lu chiama


pre Rusu, orosz : si asi oroszok, insemnza aceea ce insemnza la latini, Limigantes, acleca Sarmati seau Rusi
d'intre Dimane si Tis'a. Inse Ungurii acumu pre toti
Rusii i chiama oroszok.

Este in Ardealu unu neamu, cl d'in frte pucini


6menf sta, carii romanesce se chiama Schiai, de la cuventulti Italianescu Schiavi, limba nu vorbescu alt'a
fra lmpede tea romansca, portulu inca lu au alu Romaniloru celoru de pr'in sate ; credinti'a le este luteransca si preuti au d'intre Sasi. Josefu Benk6, in suplementele cele la tomula antidu alu Transilvaniei

adause, cartea a rv. . 163 dice, ca Rusii seau Rutenii in sut'a a' VIII. esindu d'in Russi'a alba si cer-

candu-si locu de locuintia unii s'au asiediatu in Bulgari'a, altli in Srbi'a, s. c. 1. Cu prilegiulu acelu-a o
parte d'intre d'insii a intratu in Ardealu, d'intre carii
si acum'a mai suntu aici. Mai incolo dice, c cu intrawww.digibuc.ro

227

rea acsea s'au asiediatu a locu in satele Bungardu,


Raischderflein si in CergAu. Cl pre acei d'in disele
sate Romanii i chiamd Schiai, cumu insemnai mai susu ;

ra pre Rusii cei d'in Russi'a alba neci odata nu i-au


chiamatu Romanii Schiai. Mai credu eu dara, ch Schiaii
acesti-a suntu d'intre Sclavii cei d'in phrtile Sepusului

in tir'a ungursca, si pte de o data au venitu cu


Moravii in dlele prncipelui Ardealului Gavrila Bethlen,
de acolo aducundu cu sine st credinti'a cea luteransca.
Cl flinclu ei pucini si incungiurati de Romani, curun-

du-si pierdura limb'a neamului loru si invetiara cea


romansca, chtu acumu numai cu numele si cu credintia suntu deschiliniti de Romani.
Acolo-si dice Benk, ch Dacil, pre carii i-a invinsu
Traianu, nu numai au vobitu sarmatecesce seau slovenesce,

el si de sange au fostu Sarmati. Acst'a de acolo vre


s-o arete, ch multe sate in Ardealu au nume slovenesci, buna ra : Dobr'a, Branicic'a, Ilari, Cisteiu, Coronc'a si altele.
Dara, dca este adeveratu, ch Rusii d'in Russi'a
alba s'au asiediatu in sut'a a' VIII. a locu in Ardeahl,
eumu vreh Benk, au nu poteau de la Rusii acesti-a s

se puna numele aceste, s nu remana toem'a de la


Daci? Si au nu poteau s se d numele aceste de la
Slovenii cei ce erau impreunati cu Avarii atunci, candu
stapaniau Avarii Daci'a ?
De acolo inca vre Benk s arete, ch limb'a Daciloru a fostu slovensca, pentru ch in limb'a Romaniloru multe cuvinte se afla slovenesci, carea nu de airea
s'a potutu intempl, fitra ch Romnii au traitu impruna
cu Dacii in Dci'a. Ch, dupa cumu dice Stefanu Kapri-

nai, Romnii neci odata nu aru fl suferitu asi s se


strice limb'a loru cu cuvinte sarmatecesci, dca Dacii,
cu cari au vietiuitu Romnii mestecati, nu aru f fostu
de neamu Sarmati.

Ci mai susu aretai, eh cuvintele cele slovenesci


Romnii acei-a, cari fusese prinsi la Sarmlti, le adusera
13*

www.digibuc.ro

228

in DAcra. Ba, in sut'a a' IX. erau in Ardealu impreuna


cu Romanii locuitori Sclavi, cumu ne invtia notariula
lui Bel'a,

si mai nainte nu pucine ginti

slovenesci

venindu cu Avarii, pana au tienutu Avarii Dcia,


in tta Dacia au locuitu. Cu acestu prilegiu mai
multe cuvinte slovenesci se verira in limb'a romansca,
si multe locuri numele de la Slovenii acei-a date pana
asta-di le tienu in tta Dci'a, adeca : in Banatu, in
Ardealu, in tier'a muntensca, in Moldov'a s. c. 1. Vedi
mai susu capu III. . 7.
. 2.
Alu Bulgariloru.

Nu fhra causa se mania Katantsich de Istro capu


7. asupr'a acelor'a, carii inceputulu numelui Bulgariloru
lu tragu de la riulu Volg'a; si marturisesce, ch Bul-

garii si asta-di se dica pre sine Boliari, si pre toti


menii cei mai de frunte Ilirii i chiama cu acelu-a-si

cuventu, 14) carele si Romanii lu tienu, numindu boiari


pre acei-a, carii in Ungari'a se cbiama nemesi. Nu
de aiurea, fAra d'in partea cea d'in diosu intre Dnare si intre Tis'a se cade se credemu a fi nascutu
numele acestu-a.
CA, precumu numele Sclavi, Romanii cei de preste

Dnare lu dedera robiloru Sarmati, asi si numele


Bulgari, de la acei-a-si Romani, mi se pare a fi daruitu. Ch stapanii acei-a Sarmati, carii erau intre Dilnare si Tis'a, la scrietorii cei vechi latinesci se dim:
liberi. Vedi Ammianu Marcelinu cartea a' XVII. capu
13. La Italiani este cuventu, Voglia seau dupa ortografi'a latinsca Volja, carele la Romanii cei d'in
cce de Dimare, fiindu ch acesti-a pre / intre due

vocale, carele la Italiani se dice mle, de totu lu lasa


afora, se dice voia, ra Romanii cei d'in colo de Diinare pre i mle totu-de-auna lu tienu in tocm'a cu
Italianii. Cuventulu Voia insemnza la Romani si vointia si volnicla (latinesce libertas), buna ra are Voia
s merga, atat'a face, ch are volnicla seau e vlnicu
www.digibuc.ro

229

(latinesce liber) s mrga. D'in cuventulu volia, s'a;


(Hsu voliari (Voljari), adeca cumu (lieu latinii liberi,

asi, precumu pre Sarmatii robi i-au (Hsu selavi


Romanii cei de preste Dnare, cari erau mai vecini si
mare parte avura in resboiu asupr'a aceloru Sarmati:
SI

asi pre Sarmatii domni (stapani), cari latinesce se chiamau liberi, dupa dialectulu loru i-au (Hsu Voliari (Voljari), mutandu-se dupa aceea V in B sI i (j) mle in

g, ba sI o in u, carea de multe ori se intempla, in locu


de Voljari s'a (Hsu Bulgari. Romanii cei d'in dice de
Dtinare sunguru pre V mutandu-lu in B sI lapedandu pre
mede dupa dtin'a loru, pre nemesi, nbbili (Nobiles)

si asta-di i chiama boiari.


Bulgarii acesti-a, precumu pururea au fostu cu
mania, intocm'a c si Sclavii asupr'a Romaniloru, dupa
cumu intre altii ne las scrisu Ammianu Marcelinu in

cartile mai susu anumite: asi dobandindu tempu au


nevalitu intru imperati'a Romaniloru si tierei, intru
care s'au asialiatu, de pre numele loru i se dede nume
Bulgari'a, care pana asta-di asi se chiama. Bulgarii
acesti-a si inainte de a se asiedi intru imp erati'a
Romniloru, inca erau meni potrnici, dupa cumu la
cartea a' XVII. capu 12. marturisesce Ammianu MarcelinuM Pentru aceea nu e de a se mirare, ch in tempurile cele turburate si ale slabitiunei imperatiei Romniloru, au potutu ei s resbata intru imperati'a Rom-

niloru, de rece si cnda er intru vrtutea s'a stralucit'a aceea imperatia, nu pucina grigia du acesti-a
imperatiloru romni.
. 3.

Alu Srbiloru.
Srbii, latinesce se (lieu Servi seau Serviani,

care cuventu insemnza slugi seau robi. Ron se mania


Katantsich asupr'a lui Constantinu Porfirogenitu, ch-ci
in cartea a' XXXII. dice, ca Srbii pentru aceea se
dicu Servi, pentru c au servitu (slugitu) imperatului
Romniloru, a in tette prtilel, in cartea de Istro, capu
www.digibuc.ro

7. se sucesce, c de afrea s traga isvorulu numelui


acestui-a, ra nu de la cuventulu latinescu Servi. Si
fiindu c Constantinu Porfirogenitulu la loculu mai susu
insemnatu pre Srbi i numesce Serbii; cu amendue

manele apucnclu-se de cuventulu acestu-a, cu mania


intrba Ce plsa de limba e aceea in care Serbli se
insemneze slugi?"16) De unde parendu-i-se lui, c neci
intr'o limba ate suntu pre lume, cuventulu Serbli,
nu insemnza slugi sedu robi, si nalucesce, cumu ch,

indestulu cu intrebarea aceea a adeveritu, c numele


Srbiloru nu se trage de la cuventulu latinescu servi.
De aru ff fostu cunoscuta lui Katantsich limb'a
Romaniloru, mai vrtosu a' celoru de preste Thinare, nu
se vre intariti asi vrtosu asupr'a preanaltiatului Por-

firogenitu, neci cu atat'a indresnla nu vre intreb:


in ce limba cuventulu serbli insemnza slugi. CA, cunoscutu lucru este, cumu la romani v latinescu se muta
in b. Asi Cervus Romanii lu dIeu, cerbu; Corvus,
corbu, s. c. 1. De acolo e c cuventulu latinescu servi,
Romanii lu (lieu serbi; numai ctu Romanii spre onrea (cinstea) neamului srbescu au aflatu, eh servi, candu
insemnza neamulu Srbiloru, liter'a cea d'in frunte,
adeca pre s, s o respunda subtire,dupa firesculu ei sunetu:

ra candu insemnza slugi seau robi, s o respunda mai


grosu. Si fiindu c aceste dOue osebite sonuri dupa ortografi'a iftereloru ciriliane cu osebite lftere se insemnza, candu servi insemnza neamulu Srbiloru, lu scriu
ciKitcri srbi; ra candu iusemnza slugi seau robi, lu
scriu wipari -sierbi.
Lip.)esce ra s insemnmu, cA, la Romanii cei d'in
ace de Dimare, in articlulu definitu alu Italianiloru in
numele immultitoriu li, se lasa lter'a 1, si remane nu-

mai, i; r' la Romanii cei d'incolo de Dnare se tiene


intregu li, c si la Italiani. De aceea este, c dupa
dialectulu Romaniloru celoru d'incce de Thinare, cuven-

tulu sgrbi cu articlulu definitu se dice s'erbii; ra dupa


dialectulu Romaniloru celortt d'incolo de Ditnare,
Asnhmea sierbi, sierbii, sierbli.
www.digibuc.ro

231

Afara de Vita indoir a dara, mi se pare, a ff,


cumu-c numele serbli, nu de aliurea, fhra d'in gur'a
Romaniloru celoru de preste Ihinare, carii erau amestecati cu Srbii, este esitu si la Romani de la latinesculu servi isvoritu ; neci Constantinu Porfirogenitu de
aliurea, ci d'in gur'a acelor'a-si Romani l'a luatu. Inse
macaru c acestu-a este inceputulu numelui Srbiloru,
totu-si pentru aceea potu Srbii s fia Comeni alesi, pre
cumu si suntu prea alesi barbati.
Mai uritu i scrie pre Srbi Guilielmu Tyriu, carele in carea XX. capu 4. dice, c tradniele cele vechi
asi au, 6, totu poporulu srbescu si trage viti'a impreuna cu numele celu de roba de la meni isgoniti,

earii fura osinditi, c in phrtile Srbiei s taie mrmure si s sape metaluri. Si mai incolo dice, ca Srbii

suntu unu poporu prostu, ne indreptatu, locuitori in


munti si in codri, nu scie agonis pamentulu, vite au
multe ; asmenea lapte, cash', untu, carne, miere, cra
multa. Au capetenie, pre cari le chiama jupni, si domnului imperatu uneori i sierbescu ; une ori esindu d'in

munti si d'in codri totu tienutulu de pr'in pregiuru,


pre cumu suntu indrasneti si barbati resboinici, lu
pradza. ")
Note la capu IX.

1) Aut quid Sauromatae faciant, quid Jaziges acres?


Ovidius Lib. 1. de Ponto, elegia 3.
2) Ipse barbaris, qui circum Istrum sunt, Jazigibus et
Marcomannis, nunc his, nunc illis, continenter, fere quamdiu
vixit, bella intulit ; in quibus Pannoniam, pro arce belli habebat. Dio Cassius, seu Xyphilinus, Lib. 71. cap 3.
3) Miserunt et Jazyges ad Marcum legatos, pacem postulatum; qui tamen nihil impetrarunt. Quippe quum Marcus
infidum hoc homiuum genus esse nosset, et a Quadis praeterea deceptus esset ; omnino prodire ad helium voluit. Dio
Cassius ibidem cap_ 13_

4) Adflicti tandem et Jazyges, ad ineundas pacis leges


venerunt, quum ipse Zanticus Antoninum suppliciter rogasset.

www.digibuc.ro

232

Nam antea quidem Banadaspum, alter= regem strum, in


vincula conjecerant, quod de pace legatos ad ipsum misisset : tune vero cum Zautico proceres mimes accesserunt,
et eisdem conditionibus, quibus Quadi ac Marcomauni, pacti
sunt : nisi quocl duplo spatio ab Istro eos removeri Marcus
volebat. Quippe mens Imperatoris haec erat, ut penitus ex-

cindereutur. Nam quod tune etiam vires haberent, quodque magnis Romauos detrimentis adficere possent, vel ex

eo patuit ; quod centum millia captivorum restituerunt, quorum adeo plures habueraut, partirn venditos, partirn mortuos,
partiln fuga elapsos. Praeterea statim ei nomine societatis octo
equitum millia concedebant, ex quibus ad quinque millia quirtgeutos in Britanniam misit. Dio Cassius Lib, 71. cap. 16.
5) Marcomannis denique, quum legatos misissent, atque
omnia imperata, aegre illa quidem, ac vix, sed praestitissent
tarnen ; dimidiam finitirnae ipsis regionis partem concessit, ea
conditione, ut ad trigesimum et octavum usque stadium ab
Istro habitantes abessent. Dio Cassius Lib. 71. cap. 15.
6) Et quoniam Jaziges erant ii, quos utllissimos sibi
experiebatur ; multa de illis etiam, quae ipsis imperata fuerant, vel omnia potius, remisit : exceptis iis pactis, quae ad
conventus eorum, et commercia spectarent ; utque navibus
propriis non uterentur, et ab insulis, quae in Istro sunt, abstinereut. Concessit etiam ipsis, ut per Daciam commerciorum
causa Roxolanos adirent, quoties id praefectus provinciae
permitteret. Ibid, cap. 19.
Quum Scythae bellum eis intulissent; Sarmatae
servos suos, ut hostibus resistereut, armaverunt. Servi, parta.
de hostibus victoria, arma in dominos vertere coeperunt,
cunctosque patriis sedibus, expuleruut. Hi vero nullum alium
salutis portum quam Constantinum, reperere. Qui servare
asvetus, universes intra fines imperii Romani recepit. Euse-

bias Pamphilus, in vita Constautini Magni Lib. 4. cap. 6.


8) Sarrnatae limigantes dominos suos in Romanum solum expuleruut. Hieronymus in Chronico.
9) His secundo fiuitis eventu, ad Limigantes Sarmatas
servos ocius sigua transferri utilitas publica flagitabat, quos
erat admodum nefas impune multa, et nefaria perpetrasse.
Nam, velut obliti priorum, tuuc erumpentibus Liberis, ipsi
quoque tempus aptissimum uacti, limitem perrupere Romanum, ad hanc solain fraudem dominis suis hostibusque concordes. Deliberatum est tauten, M quoque lenius vindicari,
quam criminum maguituclo poscebat, hactenus ultioue porrecta, ut ad longinqua trauslati, amittereut copiam nostra
www.digibuc.ro

233

vexaudi: quos pericula formidare monebat scelerum conscientia, diutius commissorum. Ideoque in se pugnae molem suspicati verteudarn, dolos parabant, et ferrum, et preces.
Verum adspectu primo exercitus, tanquam fulminis ictu,

perculsi, ultimaque cogitantes, vitam precati, tributum annuum, delectumque validae juventutis et servitium spoponderunt : abnuere parati, si juberentur aliorsum migrare, ut
gestibus indicabant et vultibus, locorum confisi praesidio,
ubi lares, post exactos dominos, fixere securi. Has enirn terras Parthiscus (Plinio Partissus, aliis Pathissus, nobis Tibiscus) irruens, obliquatis meatibus, Istro miscetur. Sed dum
solus liceutius that, spatia longa et lata sensim praeterlabens, et ea coarctaus prope exitum in angustias, accolas ab
impetu Romanorum alveo Danubii defendit, a barbaricis vero
excursionibus suo tutos praestat obstaculo : ubi pleraque
humidioris soli uatura et incrementis fluminum redundantia,
stagnosa et referta salicibus, icleoque iuvia, nisi perquam
gnaris: et super his insularem aufractum aditu Parthisci
paene contiguum, amnis potior ambiens, terrae consortio separavit.
Limigantes, territi recentibus subactorum exemplis
et prostratorum,
Et qui animas
inclinavere Cervices.
seamittere potius, quam cogi solum vertere, putabantur,
des alias suscipere sunt adsensi tranquilas et fidas.
Exsules populos (Liberos Sarmatas) licet mobilitate suspectos
acturos tamen paulo verecuudius, tandem reductos in avitis
sedibus collocavit. Ammianus Marcellinus Lib. 17. cap. 13.

lo) Inter haec ita ambigua Constantium, Sirmii etiam


tum hiberua quiete curantern permovebant nuntii metuendi
et graves, indicantes id, quod tune magnopere formidabat,
Limigantes Sarmatas, quos expulisse paternis avitisque sedibus dominos suos ante moustravimus, paulatim posthabitis locis, quae eis anno praeterito utiliter sunt destinata, ne, ut sunt
versabiles, aliquid molirentur inimicum, regiones confines
limitibus occupasse: vagarique licentius genuino more, ni
pellerentur, omnia turbaturos. Quae superbius Mcitanda propediern Imperator dilato negotio credens, coacta undique
multitudine militis ad bella promtissimi, nec dum adulto
vere ad procinctum egressus est, .. sub pellibusque exercitu
diffuso per Ibtri fluminis margiues, barbaros observabat.
Confestim itaque missis ad Limigantes duobus tribunis cum
interpretibus singulis, explorabat modestius percoutando, quam

ob rem, relictis laribus, pos pacem et foedera petentibus attributis ita palareutur varii, limitesque contra interdicta
pulsareut. Qui vana quaedain causantes et irrita, pavore acliwww.digibuc.ro

234

gente mentiri, Principem exorabant iii veniam, obsecrantes,


ut simultate abolita, transmisso flumine ad eum venire perTnitterentur, docturi, quae sustinerent incommoda : paratique

intra spatia orbis Romani, si id placuerit, terras suscipere

longe discretas, ut diuturno otio involuti, et quietem colentes


tauquam salutarem Deam, tributariorum onera et nemen.
His post reditum tribunorum compertis, Imperator exsultans,
ut negetio, quod rebatur inexplicabile, sine ullo pulvere
consummando, cunctos admisit, aviditate plus habendi inProinde vallo prope Acimincum locato, celsoque
census.
aggcre in speciem tribunalis erecto, naves vehentes quosdatu
legionarius expeditos, alveum fluminis proximum ripis observare sunt jussae, cum Innoceutio quodam agrimensore huius
auctore consilii : ut si barbaros tumultuare sensissent, aliorsum inteutos post terga pervaderent improvisi. Quae Limi-

gantes licet properari sentirent, nihil tamen praeter preces


fingentes stabant incurvi, longe alia, quam quae gestu praeferebant et verbis, altis meutibus perpensantes. Visoque Imperatore ex alto suggestu iam sermonem parante lenissimum,
meditanteque alloqui velut morigeros iam futuros: quidam ex

illis furore percitus truci, calceo suo in tribunal contorto,

marha, marhct, quod est apud eos signum bellicum, exclamavit: cumque secuta incondita multitudo, vexilo elato repente
barbarico, ululans ferum in ipsum principem ferebatur. Qui
cum ex alto despiciens plena omnia discurrentis turbae cum
externis mistus et suis, equo veloci
missilibus vidisset ;
impositus, cursu effuso evassit, stipatores, tamen pauci juterierunt ;
sellaque regalis cum aureo pulvivari, nullo vetante,
direpta est. Mox autern exercitus,
licet ob procursionem

subitam semitectus barbarorum, mori obstinatorum, catervis semet immersit :


obvia quaeque obtruncabat sine parcimonia.
Post quae tam saeva, digestis pro securitate limitum, quae
rationes monebant urgentes; Constantius Sirmium redit. Ammianus Lib. 19. cap. 11.
1\

Qualiter etiam ipsi Sclavi de terra Bulgariae conducti fueruut ad confiuium Ruthenorum. Notarius Belae,

Regis cap. 12.


12) Nomen Slavorum apud Jornandem, Seculi sexti
Scriptorem, primum occurrere, notum eruditis est ; nemo tauten prudens id tum primo enatutn adseruerit. Petrus Katant-

sich, de Istro cap. 6. num. 6.

13) Gregorius Septimus, summus Pontifex, eidem Micha-

li
Principi scribens, Ep. 12. ait: Michali Sclavorum Regi, salutem et Apostolicam benedictionem. Dat.

Romae 1078 Nota Lucii ad num. 42. Diocleatis.

www.digibuc.ro

235

") Bulgari se et hodie Bolyarios nuncupant, quod.


optimates vult significare ; sed et nos melioris notae seu cives,
sett alios quoscunque, sic nominare solernus. Eadem adpellatione prioribus quoque seculis usi fuere Bulgari. Olaho
teste, qui Bulgaros beue novit, Yalachorum etiam optimates
Bojarones (Boljarones) dicebautur. Petrus Katantsich de Istro,
cap. 7.
'5) Potentes olim ac Nobiles erant huius indigenae
regni; sed conjuratio clandestina servos armavit in facinus.
Atque ut Barbaris esse onme jus in viribus assuevit, viceruut
dornillos ferocia pares, sed numero praeminentes. Ammianus
Marcellinus. Lib. 17, cap. 12.
-6) Quocl autem est idiomatis genus, in quo V e2ot
significent daag ? Si enim da-log grecum est, Servus latinum,
quo iam pacto Serbli aut potius Srbli erunt Servi? Katantsich. de Istro cap. 7.
17) Detinebatur porro eo temporis articulo Imperator
in Servia, quae regio moutuosa, et nemoribus obsita, difficiles habens aditus, inter Dalmatiam et Ungariam, et Illyricum
media jacet, rebellantibus Serviis, et confideutibus de introituum ad se angustiis, et de impervia eorum regioue. Habent
vetustae traditiones, hunc omnem populum, ex deportatis,
et deputatis exilio, qui in partibus illis ad secauda marmora,
et effodienda metalla damnati fuerunt, originem habuisse, et
inde etiam nomea traxisse servitutis. Est autem populus
incultus, absque disciplina, montium et sylvarum habitator,
agriculturae ignarus ; gregibus et armentis copiosis, lacte,
caseo, butyro, carnibus, melle, et cera uberius abundantes.
Hi magistratus habent, quos Zuppanos vocant, et Domino
Imperatori aliquando serviunt, aliquando de montibus et
sylvis egredientes, omnem circa se regionem, ut sunt audaces, et
belicosi viri, depopulantur. Guilielmus Tyrius. Lib. 20. cap. 4.

=-

1='

Despre fbul'a, carea spune, ca Romanii in sea a' XIII. de


presto Dnare au venitu in Dci'a.
.

1.

Urclitoriulu fbulei acestei-a a fostu Josefu Sulzer.

Engel in de multe ori amentitulu apndice, . 4.


dice, cA unii trasi de vrerea loru, care o au spre a
scarf pre Romani, cugeta, c Romanii numai dupa prcl'a
www.digibuc.ro

236

ce o facura Mongolii tatari in Ungari'a si in Ardealu


la anulu 1241. d'in harulu Unguriloru si cu tomnla
c pururea s slugsca d'in Traci'a veniti, fura primiti
a locu in Ardealu. A' ticaitei acestei-a parefi se fece
factoru Sulzer de acolo, cA, reu a intielesu loculu unei di-

plome la Pray in analele tiparite, pre cumu st loculu


logofetului Greceanu noului istbricu alu Romaniloru.1)
Acsta fbula de Sulzer escata Caro lu Eder inainte
de toti altii imbraciosiandu-o, in notele sale istbricocrtice cele asupr'a suplicei Romaniloru la nurnerulu 9,
dupa ce a enaratu, cumu Romanii cei de preste Thinare
cu prncipii loru .Petru si Asanu la .muntele Emu s'au
desbinatu de catra imperatira Greciloru, carea la betranetiele sutei a' XII s'a intemplatu, dice: c dupa desbinarea acst'a Romanii de preste Drinare au venitu in
tir'a muntensca si de acolo in Ardealu, care lucru
dice, eh e aretatu d'in Greceanu la Sulzer in cartea ce
se chiama : Geschidite des Transalpinischen Daciens,

Tom. IL faci'a 28.2)


. 2.

Parerea altor'a clespre Sulzer.

Engel in suplemente la vindiciale Annonimului


. 5. dice, ca Sulzer despre mestesiugulu
crticei nu e laudatu, adeca : Sulzer nu a sciutu se ispitsca lucrurile dupa cumu se cade.3) Acelu-a-si in

cornidesiane

comentatiunea : de gestis Traiani ad Danubium, capu


I. .

3. dice, eh lui Sulzer nu intru tte disele lu in-

tocm'a se cade a i se crede.4) Basiliu Colossi protopopu


alu Bonlnei in Ardealu, in prefaci'a lessiconului seu

celui romanescu, carele inca nu e tiparitu, ne spune


cugetulu celu reu alu lui Sulzer catra Romani A' indrpta pre cetitori la Gedeonu Szolga, de unde se cmnsca natur'a si crediementulu lui Sulzer, pre cumu sI
la Martinu Georgiu Kovatsits, carele in biografi'a lui
Gabrielu Kolinovits, ce e pusa inaintea cronicei ternplarialorn, lu mustra pre Sulzeru2 c a fostu omu Ocawww.digibuc.ro

237

ritoriu, mintiunosu, si cd frke pucinu a sciutu despre


lucrurile de cari a scrisu.5)
Eu pre Franciscu Josefu Sulzeru l'am cunoscutu
frte bine, traindu cu d'insulu trei ani in orasiulu
Szisz-Rgen, uncle elu er auditoriu la regimentulu dragoniloru savoiani, si am avutu dese intlniri la olalta

si in cortelulu lui si la mine in cas'a parochici. Era,


omu neindestulatu cu srtea sa, crediendu-se a f demnu
de mai mare pane; si fiindu c muierea si cele doue

fete ce ave nu le pote tien cu acea pompa, cu care

dori, se necasid; de unulu nascutu alu seu fetioru


intru acelu-asi regimentu cadetu inca er ingrigiatu.
Ornu er de prejudecati cuprinsu si apesatu, care lu
faced, c nu atat'a s cerce adeverulu lucruriloru, pre
cumu c s afle dovede ori catu de suptiri si fdra potere, spre adeverirea celoru ce si-a bagatu odata in capu,
si spre a-si resfug ptm'a sa. D'in caracterele unui omu

ave dtina a judec asmene de tta gintea, d'in carea erd ornulu acelu-a. Dreptu scrie Engel despre d'insulu, cd despre mestesiugulu crticei nu e laudatu.

Eu odata i-am spusu lui Sulzer unu lucru, inca in


pruncl'a mea d'in vesti pusti auditu. Candu me dusei alta data la d'insulu, vedu ch elu a insemnatu lu-

crulu acelu-a c unu adeveru in istori'a Ardealului, carea atunci o alcatuid. Destuhi m'am nevoitu a-i areti,
cd neci o dovda nu este a' lucrului acelui-a st altmintrea f intemplarea, cl fiindu cd spus'a cea d'antAin
fusese dupa gustulu lui: neci nu vred, s auda cuventarea mea, cu carea vrem s-i aretu adeverulu. Cele
ce dice Vasiliu Colossi despre Sulzer, in ciltu e pentru
sciinti'a limbei romanesci, inca le credu a f adeverate;

pentru eh eu de multe ori vorbindu cu muierea lui,


sasca nascuta in Brasiovu, inaintea lui romanesce, neci
odata nu lu audii macaru unu cuventu s slobda d'in
gur'a sa romanescu, ci totudeauna vorbi cu mine au
latinesce, au Italianesce, si inaintea muierii sale, macaru
cd d'ins'a neci o limba d'intre aceste due nu ave cuwww.digibuc.ro

238

hoscuta. ra muierea lui c o muiere sasca, sci bine


vorb romanesce. De unde am prepusu, ch multe d'in

cele ce a scrisu elu pentru limb'a romansca, de la


muierea sa le-a imprumutatu. Cam lu a pornitu Sulzer
cu mai susu laudatulu regimentu a' dou'a ra, dupa facut'a pace cu Turcii, catra tir'a romansca, unde a s
morita atunci de langre la Pitesci, inca fui facia la
cortelulu lui ; multe mashnitu mi-a vorbitu despre desiertatiunea lumei, c nu pana aci; s nevoindu-me eu
a-i intar anim'a, i aduceamu aminte, ca dupa mrte i
reman o amintire laudata d'in cartile, cari le-a
scrisu. CI neci o mangaiare d'in chrtile, care le-a facutu,
nu vr s primsca. Mai multu apoi nu m'am intalntu
cu d'insulu, ch cumu disci, elu a moritu la Pitesci in
tir'a romansca.
. 3.

Se re3punde la dovedele tabulei lui Sulzer.

Fbul'a s'a, ca carea dice Sulzer, ca Romanii de


preste Dtinare in sue a a' XIII. au venitu in Dada,
despre o parte o radima cu diplomele regiloru unguresci, despre alt'a cu Greceanu logofetulu. Ridimulu
celu d'in diplome indestulu lu restrna Engel in suplementele mai susu ladate, . 5., unde arta, ch acelu
magicescu intielesu, cumu ch Romanii se socotescu intru acele diplome c ventici, macaru catu le vei cet
s procet, neci cum nu se afla. 6)
In ctu e pentru Greceanu, de ar f cartea lui ti-

parita, c s o potu ave amana, mai pre largu asi


respunde. Inse atat'a inca ajunge, c dca nu adeverza
Greceanu dis'a sa cu scrietori vechi; neci unu crediementu, dupa crtica nu are, si c nesce vorbe pustfe

de la macara carele eu dreptulu se potu laped vorbele lui. CI s aceea pte s fia, c Greceanu a scrisu
numai de unele familie, ca au venitu de preste Thinare,
si Sulzer apoi dupa trb'a sa le-a alipitu vorbele lui
Greceanu la tta nemarginit'a multme a' Romaniloru,
cata se afla d'in Tis'a pana in marea ngra. Aceea este
www.digibuc.ro

239

apriatu d'in cele mai susu . 2. aretate, cA, lui Sulzer


intru acele, in cari nu aduce dovede d'in scrietori cunoscuti si demni de credinta, nu i se pte crede.
4.

Se respunde intru aceea-si trVa lui Eder.


Eder, celu d'antetiu si credintiosu invetiacelu lui
Sulzer, asupea Romaniloru in lucrulu acestu-a due dovede aduce inainte spre adeverire, cumu cA, Romanii in

sut'a a' XIII. de preste Ihinare au venitu in Dci'a;


un'a in demults ori amintitele note, nmerulu 9., unde
dice, ch, de aru f fostu Romanii in Dci'a clomni, Romanii cei de la muntele Emu, candu pre la anulu 1186.
s'au scolatu asupr'a Greciloru, nu s'ar ff insocitu cu
Bulgarii si cu Cumanii, el mai v'rtosu aru fi facutu
acsea cu Romanii cei d'in Dci'a, fratii bon; a clu'a
dovda acolo-si, la ntimerulu 10., unde asi cuventa :
Cbalcocondil'a marturisesce, cA limb'a Romaniloru celoru

de la muntele Pindu in Peloponesu un'a este cu limb'a


Daciloru, adeca cu a' Romaniloru celoru d'in 'Ada. De
unde urmza, ch Romanii acei-a cu acesti-a re candu
au fostu la olalta. Ci lipsesce se dicemu, ch au fostu

la olalta d'in colo de Dnare, si de acolo au venitu


Romanii acesti-a in Dci'a. CA de vomu pune, ch au fostu

la olalta aici in Dci'a,cu nepotintia este a pricepe,


cum s'a intemplatu aceea, de limb'a romansca mari neci
o cuscra nu are cu limb'a Gotiloru SI cu a' Unguriloru,
domniloru Dciei; ra cu limb'a cea slovensca a' locuitoriloru Traciei fOrte mare cuscra are.
Respunsulu la dovd'a cea d'antAiu a' lui Eder
vedi-lu mai susu capu VIII. . 10., unde si aceea am
adeveritu, 6, Cumanii au fostu Romani, si pentru aceea
candu fecera Romanii cei de la muntele Emu legatura
cu Cumanii, nu cu straini, cl cu Romani au implinitu
acst'a ; si pentru ce Romanii cei d'in Ardealu si d'in

Banatu nu au datu ajutoriu Romaniloru celoru de la


muntele Emu, inca am aretatu, eh Romanii acesti-a.
www.digibuc.ro

240

atunci erau supusi cu tierele Ioni regelui Ungariei, carele, fiindu-i imperatulu Greciloru celu de atunci Isachiu Angelu gfuere, necumu s slobda pre Romanii
cei d'in Ardealu sI d'in Banatu, ea s se insocisca cu
Romanii cei de la muntele Emu asupr'a Grciloru ; ci
inca elu radich ste spre ajutoriulu Greciloru, macarueh si atunci fura batuti Grecii de Romanii acei-a.
La a' du'a dovda a' lui Eder asi ff doritu
s-mi respunda elu, ch-ci de la diumetate suta a' XIII.,
candu crede ehi ch au venitu Romanii de preste DAnare in Daci'a, pana la anulu 1791. candu dede eln notele istbrico-crtice asupr'a suplicei Romaniloru, mai
neci o cuscrfa nu se fece limbei romanesci cu lirnb'a
ungursca, si ce causa mi-ar f datu elu pentru disulu
tempu, aceea-si i vream d si eu; ch-ci de la capetuhi
sutei a' IX., candu au venitu Ungurii in phrtile aceste,
pana acumu nu se inchi dis'a cuscrfa intre limb'a romansca si intre cea ungursca. Inse caus'a cea adeverata, ch-ci mai nici o cuscra nu este limbei cei romanesci cu limb'a ungursca, e eh limb'a ungursca fiindu
limba de Asi'a, neci cumu nu se lovesce cu limb'a cea
romansca, carea e limba de Europ'a si sora de chtu
ate mai aprpe limbei celei Italianesci, carea e cea mai
dulce intre tte limbele Europei.
ra ch-ci limb'a romane'sca neci o cuscra nu are
cu limb'a Gotilorn domniloru re candu ai Dciei, nu
e neci o mirare. Pentru ch de a fostu limb'a Gotiloru
asi pre cumu e a' Sasiloru d'in Ardealu, dupa cumu unii
d'intre Sasi vreu, .c Sasii s fia stranepoti Gotilorti
acelor'a ; tocm'a cu nepotintia era s se faca dis'a cus-

cra, de vreme ce neci unu sunetu nu credu eu s fia


urechieloru Romanului asi aspru si neplacutu, pre cumu
limb'a cea sassca d'in Ardealu. ra pentru ce in limb'a
romansca se afla cuvinte slovenesci, vedi mai susu capu
IX. . 1. si capu III. . 7. Ci insmna marea mezacia

a' dovedei lui Ederu, d'in carea urrnza, eh neci dupa


a' XIII. suta nu au fostu Romanii in Ardealu pana aswww.digibuc.ro

241

ta-di, de rece si asta-di vietiuesce aceea necuscrire intre limb'a romansca si intre cea ungursca, carea insu-si Eder o cunosce.
. 5.

Se velesce de mintiuna fbura lui Sulzer.

Aceea, eh Romnii cei mai multi in dilele lui Aurelianu nu au trecutu preste Thinare in Messi'a, el totu
deaun'a au remasu in Dci'a, ama adeveritu mai susu
capu III. . 5, 6. scl. De uncle urmza a 11 mintiunsa
fbul'a lui Sulzer, care dice, ch Romanii pre la diumetatea sutei a' XIII. de preste Dnare au venitu in Dci'a.
Totu-si aci alte dovede voiu se aducu care sngure ajungu

a ved fbura lui Sulzer de mintiuna.


Notariulu lui Bel'a, carele dupa cumu adeverza
Engel a scrisu istori'a sa catra capetulu sutei a' XII.,
marturisesce, ch pre la capetulu sutei a' IX., candu au
venitu Ungurii in tierile aceste, erau in Ardealu Romani. Cuvintele lui vedf-le mai susu la capu III. . 3.

si 4. CI, fiindu ch Sulzer pre notariulu nu vre s-la


crda, Ioanu Cinnamu, ra scrietoriu de a' XII. suta, no
lash scrisu, ch la anula 1160. multime de Romani d'in
tir'a romansca s'a scolatu cu Grecii asupr'a Unguri-

Ion]. Vedi cuventulu lui mai susu la capu V. . 5.


Si Andrea alu II. regele Ungariei in diplom'a cea d'in
anulu 1224. Sasiloru celorri d'in Ardealu data anume
vorbesce de Romanii cei d'in Ardealu.7) D'intru aceste
chiara se vede, eh in sut'a a' XII. erau Romanii in Daci'a st tir'a romansca de pre nurnele loru, ca carele i numiau Sloveanii, Grecii si altii, se chiam Blachz'a, adeca
tir'a romansca. Mintiuna dar' c aceea cuprinde in se-

nulu seu fbul'a lui Sulzer, chtu o poti pipa cu man'a.


Note la capu X.
Tantopere abutuntur Scriptores nonnulli praeconcepto Valachis detrahendi studio ducti, ut . . Va'achos nonnisi post depopulationem Hungariae et Transilvaniae per
Mongoles 1241. factam ex gratia Hungarorum in consortium
www.digibuc.ro

16

242

adscitos, et sub conditione perpetuae servitotis e


Tral ia illuc deductos fuisse autument, hife1cis huius oi
nionis auctor est Sul zerns oh nmlle intellectum dij lomatis
cuiusdam apud Prayum in annalibus, editi, et recentioris cuiusdam Logothetae, Valachorum hibtorici, uomine Gretsan

locum. Engel de origine Valachorum, Appendix , 4.


2) Iam vero ea, quam commemoravi avulsione a Graeconsecuta Valachos in modernam Valachiam atque
cis
inde in Transilvaniam venisse ex maim exaratis Valachorum
Chronicis, quae Valachiae Caucellarius (Logothetam dicunt)
Greiscen ex tabulariis popularibus suorum conscripsit, apertum est. (Ap. Sulzer Geschiate des Transalp. Dace vol. 2. p,
28.) I. Carohis Eder in notis Historico-Criticis ad Suplicem
LibelIum Valachomm num. 9.
Ab arte critica haud laudabilis Franc. Ios. Sulzerus.
Engel, Supplementa ad Vindicias Anonymi Cornidessianas, . 5,

4) Plura reperiuntur apud Sulzerum Geschichte des

Transalpinischeu Daziens, cuius tat-nen assertis non omnibus

eadern fides adhibenda es. Engel de Gestis Traiaui ad Danubium Commentatio cap. 1.

. 3.

5) Franc. Ios. Sulzer (cum imperitis quibusdarn suis


asseclis) in sua Daciae Transalpinae historia tom. 2. pag.
154. et sequ. hallucinatur: linguam Valachicam literis latinis
scribi haud posse ob quasdam Valachis prorrias, aliis autem
nationibus prorsus inusitatas pronunciationes quales etsi non
diffitear linguae Valachicae inesse, futilis nihilominus est
viri tot linguarum uotitia gloriantis animadversio, proponat
namque Sulzerus homiui v. g. alemanno latinos characteres
legendi perito, linguarum autern Gallicae, Italicae, Ungaricae
ignarus, librum aliqua ex adductis liuguis scriptum, ut tal m
librum primo obtutu rite, ac expedite legat, arguet ne Sul-.
zerus ex hiulca hominis illius enunciatioue memoratas linguas

literis latinis scribi non posse ? aut vero eas propriis, et deinceps effingendis Characteribus opus habere mavolet procul
dubio dicere: esse his linguis suas kgendi regulas, et multas pronunciationes orali magistro esse addiscendas ; atqui
quid vetat id ipsurn dicere de lingua Valachica Latinae perinde, atque Italica et Gallica, filia ? Sed latet anguis in
herba ; sentit uimirum Sulzerus thesim de Valachorum origine tanta dicacitate, et pluribus conjecturis, quam argumentis comprobatam, si Valachi suam linguam avitis Characteribus scripserint, non parum roboris arnissuram. Verum
ego argumento hoc ut pote historico-critico, et a mea provincia alieno hic loci supersedeo ; satque mihi (munere

www.digibuc.ro

243

Iogi graimnatici defungeuti) esse puto asserere, et, ubi opus


fuerit, etiam docere, Sulcerum liuguac Valachicae notitia,
quantumvis ea gloriatur, leviter admodinn tiuctum fuisse ;
de hominis autem indole et sineeritate quid sit tenendum,
docuit nos olim D. Gedeou Szolga (Aumerkungen tiber Franz.
Joseph. Sulzer literarische Reise 1783.) praeprinds pag. 68.
hand secus Mart. Georgius Kovatsits, dun in Biographia
Gabrielis lKolinovits Chronico Templariorum praefixa, Sulzerum Calumniae, mendaciorum et Crassae rerum, de quibus
scripsit, ignorantiae argnit Praefatio ad Lexicon V alachicoLatin o- Ungarico-Germanicum loeuples opeva Basilii Colo.ssi
Parochi Graeco-Catholici Nagy-Agensis, et Vice-Archidiaconi
Babolnensis accuratum. pag. 7.
6) Ego omnia ila tria diplomata legi relegique, sed magicum illum 8ensrun hand adsequor, vigore cuius Valachi, quin
id dictis diplomatibus expresse dicatur, tanquam advenae in
iisdem considerautur. Engel iu saepe cit. Supplementis, . 5.
7) Praeter supra dicta, Silvam Blacorum et Bissenorum
cum aquis eisdem contulimus, ut praefata gaudentes libertate,
nah inde servire teneautur. Diploma Regis Andreae 11.
Saxonibus Transsilvauiae alum 1124. concessum.

T.7 =2..

Pentru parerea lui Engel, carele dice, ca Romanii catra inceputulu sutei a' IX au venitu de preste Dimare in Dci'a.
. 1.

S spun e parerea lui Engel cu dovede'e el.

Engel in mai susu anumitele suplemente, . 5.


inimerulu 3. pentru aceea lapeda fbul'a lui Sulzer, c
standu aceea in petire multa s'ar scarf crediementulu
notariului lui Bel'a, pre carele elu cu mani cu petinre
lu apera si lu scutesce. 1) Si in locubi fbulei lui Sulzer in apndicele despre inceputulu Romaniloru . 5.
aduce in midi-locu parerea sa, cu care si crediementulu
notariului s&-lu tiena scutitu, si pre Romani inca cut tta
vrtutea s-i micsioreze. Cu att'a mai nesuferitu este
Engel in lucrulu acestu-a de cAtu Sulzer, ca marturisirile scrietoriloru, pre cumu vomu ved .mai diosu, intru acelu-a cltipu le aduce inainte, catu pare, eh a crewww.digibuc.ro

16*

244

diutu, ch nimene altulu acele nu le v mai cet in is-,


vorale loru. Deci, dice in mai susu insemnatulu Joel
alu apendicelui dupa marturisirea cea la Stritter insem-

nata, eh pre la anulu 813. Crumu regele Bulgariloru


luandu cetatea Adrianopolului, a dusu d'in colo (cum
sthmu noi Win cce) de Danare boiari cu nemesuratu
poporu, si acolo le-a dernandatu s locusca. Leone
Grammatieu numera 12 mii tie socotindu femeile ; Giorgin calugarulu 10 mli. Si d'intru acesti, dice, dusi ai
Bulgariloru prinsi si robi de romnu, maearu-ch corcitu
sange, si trap viti'a Romanii cei de acum ill Ardeala

si in tir'a romandsca, pre carii Ungurii, cuprindiendu


Ungaria, i-au aflatu acolo.2)
Robii Bulgariloru, pre cari ad i fece Engel Romani, in suplementele mai inainte (Use . 5. spune,
-au fostu nu numai Romani, el si Slavi; si in apndice
Wee, ch robii acei-a au fostu adusi d'in Traci'a, ra in
euplemente dice, eh au fosta adusi d'in Messi'a si d'in
Traci'a si eh, acelor'a le-a datu locu de locuitu
coke de alnare, ba inca cu spiritu profeteseu si arta,
eh anurne in tir'a muntensca si in Ardealu le-a data
locu; si d'intru acesti-a, neindoitu si c lucru d'in scrietorii grecesci veditu tiene elu, eh suntu presiti Romanii
cei d'in Dci'a. Robii, pre carii i-au adusu Bulgarii,
dice, eh au fostu odata 12, alta data 50 de mIi.3)
. 2.

Se re2batu dovedeIe lui Engel.

Dreptu are Engel, eh Bulgarii cuprincliendu Adrianopolulu, multa multime de meni au adusu incce de
Dtinare robi. Si aceea este adeveritu, cumu se insmna
la Stritter tom. II. partea II. capu 6. . 68. faci'a 160.,

ch Bulgarii trecundu pana la Arcadiopolu, au adusu


robi barbati cu muieri si cu prunci cu totu 50 de mii.
Ba si aceea pote s adauga Engel d'in Stritter, eh
Bulgarii, dupa cum intru acelua-si capu la Stritter se
insmna, au intratu in muntele Ganu sI nenumeratu
poporu aftandu acolo ascunsu, si tte vitele Traciei, pre
www.digibuc.ro

245

6meni i-au omoritu, vitele sI pruncii sI muierile in mul-

time mare frte i-au tramisu robi in Bulgari'a.


Tte asi suntu aceste, el neci unu scrietoriu vechiu nu ne lasA, scrisu, cA robii acei-a s 1f fostu Romani; ra spiritului lui profeticu alu lui Engelu, carele
vre, cA acei-a s fI fostu Romani seau Romani mestecati cu Slavi, nu suntemu datori s credemu. Cu acestu
snguru respunsu tte dovedele lui Engel se resipescu
in ventu. Pentru c pe de diece ori s fI fostu robii
acei-a mai multi, dca nu se pote ved, eh, au fostu Romani, apa cu ciurulu cara domnfa-lui Engel.
Afara de aceea Engel, c s insiele pre cetitorii
cei fAra de grige, si s-i crda lui, lasA afara cuventulu macedoniani, carele intorcundu-se la loculu lui, pre
cumu este la Stritter capu VI. . 66. faci'a 556, de

unde a scosu Engel cuviutele acele pentru robii cei


de la Adrianopolu, nu numai afara de t6ta indoira este,
ch robii aeei-a nu au fostu Romani: el sI aceea cu degetulu ti se arta, ch au fostu macedoniani.4)
Pre urma, cumu este insemnatu la Stritter acolo-si

capu VII. faci'a 563, morindu Crumu, i-a urmatu in


scaunu Critagonu, carele s'a disu si Mortagon. Acestu-a,

pre cumu er cu multu mai tiranu de catu Crumu, vediendu cA gintea bulgarsca pr'in crestinii acei-a dosi de
preste Dtinare incetu se da spre credinti'a cea crestinsca,
aprinsu de mania chiamA inaintea sa pre Manuilu episcopulu

d'in Adrianopolu, carele si elu era adusu robu impreuna


cu altii, chiamA disei, pre acestu-a si pre altii unii
mai alesi ai lui soci, s antriiu cu cuvinte blande i svatuesce c s parassca credinti'a cea crestinsca, dupa
aceea, vediendu-i, ca, neci cut fagaduintie, neci cu amenintiele nu se plca, amaru chinuindu-i, i omort
Pre urma celoru alalti robi le gad. Domnedieu pri-

legiu de a se int6rce inapoi la tir'a loru, de unde fusese adusi robi. CA mai marele Bulgari ioru de multe
ori pierdiendu resboiulu sI nepotendu acumu mai multu

a st asupea potcrei Romniloru, fad' pace si pre robi


www.digibuc.ro

246

i-a liberatu. Si asi robii toti, c dupa siese ani de


robla cu ajutoriulu lui Domnedieu liberati se intrsera
acasa sanetosi.5) Aceste tte credu eu, eh le-a cetitu
Engel la Stritter. Ci pre cumu fAra cumpetu nega pre
Macedo aiani, cumu mai susu am insemnatu: asi, mai
indemana i f aceste a le tac. Destulu, c dca robii
acei adusi de Crumu preste Dtinare nu a fostu Romani
dca robii acei-a d'in Bulgari'a cea d'incce de Dnare,
adeca d'intre Thinare si Tis'a (ch acolo au locuitu multe
veacuri Bulgarii cumu amu aretatu mai susu capu IX.)
toti s'au intorsu la tir'a loru si la casele loru, de unde
fusese adusi robi, cumu au potutu aici in Ddei'a se se
nasca
nemarginit'a multime a' Romaniloru,
cilta este de la Tis'a in Banatu, in Maramuresiu, io
Ardealu, in tir'a muntensca, in Moldov'a si pre aiurea
pana in marea ngra?
. 3,
Mai incolo se concene3ce parerea lui Engel.

Pre Patinaciti i-amu aretatu mai susu capu


. 2., eh au fostu insu-si Romanii Cumu scrie impregiura Constantinu Porfirogenitu in cartea cea despre
guvernarea imperatiei, carea o scri, pre la anulo
Domnului 949. Patinada, adeca tienutulu Patinacitiloru, atAt'a de largu si atat'a multime de Patinaciti,
adeca de Romani er ultra acelu-a, etatu pre candu
scri Constantinu Porfirogenitu mai susu laudat'a carte
-Vote neauturile le intreceau Patinacitii cu nmerulu si ca

vrtutea; tOte neamurile de pr'in pregiuru, Rusi, Unguri, Bulgari, tremuratt de fric'a lora. Vedi mai susu
capu VIII. . 9. CI ca nepotintia er d'in nisce robi
adusi pr'in Bulgari de preste Dtinare de la anulu 813,
alma vred Engel, pana la anulu 949, cand scrii Constantinu Porfirogenitu cartea cea despre imperatia, o
imperatia asi, cumplita, pre cumu er Patinaci'a, asi
se se ampla, chtu se intrca cu nmerulu tte gintile
imperatieloru celoru de prin pregiuru. De undo urmza,
eu multu mai vechi sunta Romanii, in Dci'a, de
www.digibuc.ro

247

eau s le puni inceputulu loru pre la anulu 813, cumu


vre Engel.
Lamp aceste cunoscutu lucru este, eh preadesclinitu este dialectululu Romaniloru celoru d'in colo de
Thinare de dialectulu limbei Romaniloru celorti d'in dice

de Diinare. C limb'a acelor'a, dupa ce in dilele lui


Gallienu au trecutu d'in colo de Thinare, vietiuindu intre Greci, se acoperi de cuvinte grecesci; ra in limb'a
Romaniloru celoru d'incke de Dimane, afara de uncle cu-

vinte bisericesci, cari si Rusii pentra impartesirea legii


grecesci mai tte ill tocm'a le au, sI afara de acele ce,
Romnii seau Latinii cei vechi le primise de la Greci

si d'in Itali'a ie adusera cu sine in Dci'a Romnii


stramosii Romaniloru, nemic'a nu se afla grecescu. Dreptu

in tir'a romansca sI Moldov'a acumu, mai vrtosu in-

tre boiarii cei mai invetiati se audu cuvinte grecesci,


nu pucine. Ci acst'a (Mina de a mesteck iii vorba eu-

vinte grecesci, nu de multu o luara boiarii, ara de


candu in tempurile ceste mai de pre urma, incepura
(ca mari danie dobandinchi acst'a de la Turci) dintre
Greci a 11 voda la Bucuresci in tir'a muntensca si
la Iasi in Moldov'a. Ca cu vod'a si o data si alta data
venindu preteni ai loru d'inteo vitia cii d'insii Greci,
sI unii seau barbati seau muieri pr'in casatorie remanendu ad, lipse s invetie limb'a tierei cea romansca
despre alta parte incepura a iiiveti sI Romanii boiari
limb'a cea grecsca; aceea fece a se amesteci acolo, dar
nu in Ardealu neci in Banatu, seau aiurea pana in Tis'a,

cuvinte grecesci in vorb'a .cea romansca. Cl acestu-a


funda lucru tocm'a nou: nu misciorza vechimea Romaniloru in Thicra.
Deci asi cuvintezu: de aru fj venitu Romanii in
Dci'a de preste Diinare, dupa ce stramosii lorti in dilele

lui Gallienu au trecutu in Messi'a, de aru fI venitu


disei, ori iii tempulu, care lu vre Engel, ori mai nainainte, dupa cum Luciu de regno Dalmatiae cartea
YI. cap 5. fAra neci o doyda yorbesce, sI d'in canile
www.digibuc.ro

248

parerea lui Engel lu prilegiu, pre cumu suntu in


limb'a Romaniloru celoru d'inclo de Dnare, asi si

in limb'a Romaniloru celou d'in dice de Dnare aru fi

cuvinte d'in insocirea cea mai inainte cu Greci d'in


colo de Dunare vrite. Ci in limb'a Romaniloru celoru
d'incce de Danare nu suntu cuvinte grecesci. Urmza
dara, c stramosii Romaniloru celora d'incce de Danare nu au trecutu in dilele lui Gallienu d'incolo de
Dnare, si asi Romanii, cari suntu asta-di in Dci'a nu
suntu nepoti d'in Romani veniti d'in Messi'a si Traci'a,
ci suntu stranepoti Romniloru acelor'a, carii dupa venirea loru d'in Itali'a aici in Daci'a, neci odata nu s'au
stramutatu de aici; ci totude-aun'a vitia de vitra loru
necurmatu au locuitu in Dci'a. Si alte mari descliniri
in dialectulu celoru d'incce si alu aceloru d'incolo de
Danare Romani suntu, cari adeveratu vedescu pre Romanii cesti d'incce de Danare a nu fi venitu d'intre
Romanii eel d'in colo de Dnare.
S nu fia neci o dovda alt'a, sngura acst'a junge

a restorn si Mara lui Sulzer si parerea lui Engel


si a' lui Lucia, seau ori a' caror'a altor'a, carii vreu,
c Romanii s fia nepoti de ai aclor'a Romani, pre
carii barbarii i-au adusu d'incolo de Dtinare aici in
Dci'a. Remane dara inchiatu, ch Romanii, carii suntu
asta-di d'in Tis'a pana in marea ngra, suntu Romni
adeverati, si nepoti Romnilora acelor'a, carii in dilele
lui Traianu, dupa concenirea Daciloru, aescalecara in
Dci'a, si vitia de viti'a lora necarmatu au locuitu acolo.
Macaru-c nu pucine in capetele cele mai susu am
graitu despre Romanii cei d'incolo de Dunare ; totn-si
osebitu cu urmatriele capete voiu s cuprinclu interncari le-au venitu loru, dupa ce in dilele lui Gallienu si ale lui Aurelianu despartiendu-se ei de Romanii

cei d'incke de Thinare, au trecutu d'incolo de Dnare


si acolo s'au asiediatu cu locasiala.
www.digibuc.ro

249

Note la capu Xl.


1) Hic est lapis offensionis pro illis, (pi Valachos in

Traussilvaniam seius taut= advenisse, et hiuc tantum quam


advenas arbitrarie tractandos esse, tam pertinaciter credunt,
ut Anonynlo bellum indicere, quam errori suo reuunciare
malint. Engel in cit. Supplement.
Alii Bulgarorum divicto a. 678. Constantino Pogonato, in Dacia ripensi, successuque temporis etiam in Dacia
mediterranea consederunt, multosque iucolas Thraciae ad
partes traus Danubium sitas captivos deportarunt. Sic egr.
circa a. 813. sequens expressum apud Stritterum in Bulgaricis habemus testimonium : Crumus capta Adrianopoli, nobiles cum immensa plebe trans Danubium fluvium transportavit et ibi habitare jussit." Leo Grammaticus XII. millia
numerat, non computatis feminis ; Georgius monachus autem
X. millia. Atque ex his transportatis Bulgarorum captivis et
servis, Romano, etiamsi inpuro, sanguine cretis, ortum ducunt hodierni Transilvanjae et partium Transalpinarum Valachi, quos Hungari ibidem degeutes, occasione occupatiouis
Hungariae, invenerunt. Engel, de origine Valachorum Appendix, .

5.

3) Largiamur ultro, tempore Aureliani omnes Romanorum colonias e Dacia eductas et in Moesiam atque Thraciain
trauslatas fuisse : ast satis superque tam in diss. de expedi.tionibus Traiani ad Danubium, quam in Hist. Pannoniae pag.
278. e Scriptoribus Bizantinis docuimus: Crumum Bulgarorum
ad Tibiscum Dominum, anno 813. seq. 12000. familias et
iterum 50000 homines, scilicet Vlachos et Slavos (qui scilicet
Slavi anno 678 cum Bulgaris in Moesiam transiverant,
Hist. Pannoniae p, 263, e Moesia et Thracia captivos abduxisse, ac iis sedes cis Danubium h. e. in Valachia, Transsilvaniaque assignase. Horum itaque posteros per Tuhutum belli
ducem Hungarum, in hodierna Transilvania depreheadi potu-

isse, quis est, qui in dubium vocet ? Hoc autem qui ita in-

beutibus Scriptoribus Byzantinis concedit, salvam etiam Ano-

nymi, vel potius venterum tradition= ab eo relatarum esse


hac in parte fidem agnoscat, oportet. Engel, Supplementa ad
Vindicias Aunonymi Cornidessianas, . 5. uum. 3.

4) Ea capta Macedonum nobilium quam plurimos, cum


immensa populi multitudine trans Danubium tluvium deportatos ad eius regiones habitare iussit. Apud Stritterum Tom.
2. Parte 2 .cap. 66. pacr. 556.
5) Cromo vita def7incto successit Crytagon, longe antecessore crudelior. Hic animadvertens, Bulgaricam gentem

www.digibuc.ro

2o0

paulatim ad Christiauismum desciscere, inflammato ob earn


rein animo Manuelum et praecipuos eirts socios ad se voclt,
ac primum mansveta oratione svalet, ut Christianam fidem
deserant; post, cum eos neque pollicitationibus ueque minis
fiecti videret, acerbe excru3iatos interfecit. Hoc modo Maimelus, multique sub eo illustres, aliique sanguine juncti, sua
morte verae religionis testimonium tuletunt.
Tandem reliquis captivis De.is in patriam redeundi
occasionem paravit. Nam Princeps Bulgarorum saepius cladem passus, cum iam Romanorum viribus resistere nequiret,
pacem bello praetulit, captivosjue dimisit. Quos cum cougregatos iamque in patriam iter ingressuros contemplaretur,

Basilium tune ex pueritia adole.ceutiain ingress= videt,


elegauti vultu praeditum, et svaviter sabridentem atque cir-

cumsaltantem : eum ad se vocat, manibusque apprehendit et


osculatur, pomumque rarae magnitudinis donat, quod adolescentulus, simplici audacia, genibus Principis inniteas, accepit,
morum minime fucata simplicitate indolis suae iugenuitatem
demoustraus. Itaque et miraculo attonitus fuit Princeps, et
subditi clanculum indignati sunt, tali adolescenti (lomum redeuudi potestatem concedi. Sed tamen, Doi) propitio, captivi
omnes incolumes domum dimissi abierunt, interque hos etiam
Basilii parentes, carissimum secum ducentes filium sumn. Apud

Stritternm Tom. 2. Part. 2. cap. 7. pag. 563.

C7

=I-

Intemplarile Romaniloru celoru d'in colo de Dnare, d'in dilele lui Aurelianu pana la descalecarea Bulgariloru in Messi'a.
. 1.

D'intre Romanii cei preste Dimare au fostu imperati la Rom'a


el la Tiarigradu.

Alu sieptelea, dupa Aurelianu la Rom'a imperatu


a fostu Galeriu Armeatariu, cumu scrie Sextu Aureliu Victoru, d'intre Romanii cei de preste Dnare nascutu in Ddci'a ripense, dreptu d'in parinti prosti si elu
inca mai nainte a fostu pastoriu de vite, pentru carea
s'a si poreclitu Arment, riu, dara oniu frurnosu in trupu,
vestitu si norocosu ostasiu. Unde se nascuse, acolo fi
ingropatu: carni-a loen elu i puese numele Romulianu ,de pre numele mumei sale Romul'a.1)
www.digibuc.ro

251

Dup a Galeriu Armentariu urmh intru imperati'a


Romniloru Galeriu Maximinu asmene d'intre Romanii

cei preste Danare c celu ce era", nepotu de sora lui


Armentariu. Acestu-a inainte de a se face imperatu se
chim Dar'a. Si acestu-a a fostu nascutu d'in parinti
pastori si crescutu intre pastori, totu-si vrtosu onor
pre omenii coi prea intielepti si carturari, si a fostu
cu line naravuri 2)
D'in sangele acestui imperatu remase intre Romanti

cei de preste Dnare familia stralucita Dar'a, carea


pana in sut'a a' sieptesprediecea de la Christen' si tien
numele acelu intregu; ra atunci a supea unui-a d'in famili'a acest'a, anume asupr'a lui Nicolau Dar'a, fiindu locui-

toriu in orasiulu Moscpolu, venira asupr'a lui 12 Turci,


c s-lu predeze ; clu asi cu barbatia se porth, ctu
omori d'intre ei siese. Cei alalti siese Turci scapandu,

adunara mai multi Turci, c de nou s vina asupea


dsului Nicolau Dar'a. Audiendu Nicolau despre adunarea si cugetulu Turciloru: sI elu adun4 barbati d'in

far'a si d'in preteuii sei. Cu cari ra-si invinse pre


Turci, si de aceea s luh a-i gon, ba pre cti Turci
intempin, pre toti i ucide; pre unii de vIi fhra mila
i beli. Ba si unoru Greci, eari i vorbian incontra, asmenea le faced. Pentru aceste grele tirane, ce fece Nicolau acestu-a Dar'a, i mutara porecl'a Dam in Der'a
de la cuventulu grecescu Uew, carele insemnza batu,

ucida, belescu, si asi familiei Dara de act inainte i


remase porecl'a Der'a, pana in diu'a de asta-di, ctu
acumu si insu-si ei acei d'in famili'a aceea se chiama
Der'a.
Asmenea d'intre Romanii cei preste Dnare nas-

cutu in Dci'a acea de preste Dnare Licinin f imperatu la Rom'a. Acestu-a er casatoritu cu Constanti'a
sor'a marelui Constantinu, si cu marele Constantinu impreuna a imperatitu. Omu harnicu si de trba, MUM
scric Eutropin. 3)
www.digibuc.ro

252

Ba si preavestitulu imperatu Justinianu de la Tiarigradu, d'intre Romanii cei de prese Danare a fostu,
nascutu in Ddcra mediteranea. Cumu-ch acestu-a s'a
nascutu in Dcra mediteranea, destulu de chiaru se
culege d'in novl'a a' 11., cu carea pre episeopulu orasiului Justinian'a prima a' patriei sale lu fece archiepiscopu seu ecsarchu Justinianu. Uncle asid, vorbesce :
Am socotitu a ff. de lipsa, ca preamarit'a prefcctura,
carea er in Pannonra, in preafericita patri'a nstra
s o asiediAmu ; fiindu ch Pannbni'a a' du'a nu e pleadeparte de Dacia mediteranea." D'in euvintele acele ale
lui Justinianu nu pte fi indola, eumu-ch prefectur'a

d'in Pannnra o a trecutu Justinianu in Dci'a mediteranea ; aceea inca este adeveritu, eh prefectur'a aceea

o a asiediatu Justinianu in patrra sa; asi dara patrra lui Justinianu, seau loculu nascerei lui a fostu in
Dci'a mediteranea, ai carei-a locuitori erau Romanii cei
in dilele lui Gallienu si ale lui Aurelianu esiti d'in

Dci'a lui Traianu, ce se Oce Dci'a vechia. Intru acelu-a-si chipu cuventa si Stefanu Salagiu (le statu Ecclesiae Pannonicae, cartea V. capu 4., de unde scrisem
cuvintele laudatei novele. 4)
Singuru o indoila este, a Procopiu, scrietoriu

grecescu d'intru acelu-asi veacu cu. Justinianu, in cartea IV. despre zidurile lui Justinianu capu 1. scrie, eh
loculu, unde s'a nascutu Justinianu, este la Dardani. 5)
Justinian'a prima dara, patri'a lui Justinianu este in
Dardanra, nu in Dci'a mediteranea. De unde urmza,
cA, Justinianu nu. a potutu s fia Romanu.
Respundu, eh de este lipsa a crede, ch seau o parte,
seau alt'a a mintitu, mai de a crede este, ch a mintitu
Procopiu omu privatu de catu imperatulu Justinianu ea
pblic'a novla, si este a crede, ch mai bine si-a sciutu
loculu nascerei sale Justinianu, de catu Procopiu. De
vreme ce dara Justinianu loculu nascerei sale dice a ff.
in Dci'a mediteranea ; urmza, eh gresiesce Procopiu,
canclu scrie, 6. Justinianu a fostu nascutu la Dardani.
www.digibuc.ro

27)3

Neel nu poti dice, cA cuvintele acele : Dacia mediteranea" au intratu pte aci pr'in negrigea scrietoriloru,
s pentru aceea in loculu acelor'a trebue s se puna :
Dardania," pre cumu vre Salagiu la capulu mai susu
numitu. 8) Nu poti dice acea, pentru-cA antAiu, neci
unu seninu de o gresila c acea nu poti aret. Apoi
si alte locuri suntu in laudat'a novela, de unde limpede se culege, patri'a lui Justinianu a ff fostu in DAera. CA numerandu eparchiele, cari s fia sub domni-

rea archiepiscopului de la Justinian'a prima, pune in


frunte Dacra mediteranea, ea aceste cuvinte: atAtu
ins'a Dci'a mediteranea, precumu Dci'a ripense, s. c.1. 7)
Unde cumu eh d'in cuventulu ins'a unnza, eh Jus-

tinian'a prima a fostu in DAcra mediteranea, insu-si Salagiu inca o cunosce. 8) Si cu ce cuceria er Justinianu
cAtra tier'a sa, si. cumu vre s o onoreze; de ar fl

fostu Justinian'a prima in Dardanra, o vre numf in


nmerulu eparchieloru in frunte, carea s rendulu cell'
bunu inca o pofti. Ci in frunte numera Dci'a mediteranea, ra Dardanra dupa alte eparchie. Ne indoitu
lucru dara este, cA patrra lui Jastinianu a fostu nu in
Dardanfa, ci in Dci'a mediteranea.

Inse s Procopiu se pte un cu laudat'a novla


de vomu dice, at Procopiu vorbesce dupa mesur'a Dardaniei celei inainte de Aurelianu, ra nu dupa ceea ce
i remase ei dupa ce s'a facutu Ddcra mediteranea.
CA s se pricpa ceea ce (lieu eu, lipsesce s ne adu-

cemu aminte de cuvintele lui Sextu Rufu, cari le am


scrisu mai susu capu III. . 1., cu cari arta elu, cA
ducundu-se Romnii d'in Dci'a lui Traianu preste Thinare , (Mlle Dacie se fecera in tienuturile Messiei si

ale Dardaniei. Deci partea aceea a' Dkciei, in carea erk


Justinian'a prima, fiindu taiata d'in Dardanra cea vechia, pote Procopiu dupa stilulu celu vechiu, s dica,

cA loculu nascerei lui Justinianu a fostu la Dardani.


ra dupa mrginele Dardaniei cele nelue nu Vote s se
dic'a, a

fi.

Justinian'a prima in Dardanra, de rece


www.digibuc.ro

214

locult1 Ace1u-A, de multu s'a euprinsu intre mArginde


Dciei mediterane.

Note la capu XII


Galerius autem fuit, licet inculta, agresfique justitia,
pulcher corpore, eximius et felix bellator,
ortus parentibus, agrariis. pastor armentomm. Uncle ei cognomen Armentarius fuit. Ortus Dacia ripensi. Ibique sepultus est: quem locum Romuliamun vocabulo Romulae matris
apriellarat. Sextus ..Aurelius Victor, in Galerio Armentario.
2) Galerhis Maximinus sorore Armentarii progenitus, verogue nomine ante imperium Dara dictus, . ortu quidem,
atque instituto pastorali, verum sap!entissimi cMusque ac
literatorum cultor, ingenio quieto. Idem, in Galerio Masatis

ximino.

3) Per haec tempora a Galerio Licinius imperator est

factus, Dacia oriundus, notus ei antiqua consvetudine ; et in


bello, quod adversus Narseum gesserat ; laboribus strennus,
et Officiis acceptus. Putropius Lib. 10.
4) Necessarium duximus, ipsam Gloriosissimam Praefacturam, quae in Pannonia erat, in nostra felicisima patria
collocare ; cum nihil quidem magni distat a Dacia mediterranea secunda Pannonia." Appertissime hic dicitur trauslata
Praefectura, quae in Pannonia erat, in Daciam mediterraneam

et quia collocata in patria Justiniani, nimirnm Justinianae

primae, haec urbs manifeste locatur 111 eadem Dacia. Hic

enim sensus illius orationis esse debet: quia Dacia mediterranea satis propingva est Pannoniae secundae, in qua olim
fuit Praefectura ; ideo in hac Dacia, ac nominatim in patria
nostra, eamdem Praefecturam duximus collocandam. Nisi hic

sensus sit, erit quispiam, cuius mysterium ne Oedipus quidem intelligat. Stephanus Salagius de Statu Eeclesiae Paunonicae, Lib. 5. cap. 4. num, 26.
6) Apud Dardanos Europaeos, qui post Epidamniorum
terminos habitant, castelo, cui nomen Bederia na, vieinum
erat Tauresium ; ubi natus orbis reparator Justinianus Augu,,tus. Brevi spatio locum huuc moeuibus quadratis circumdedit,

angulis turd imposita effecit, ut Tetrapyrgia,


seu Quadriturrita reipsa esset, ac diceretur. Juxta eundem
locum urbem condidit nobilissimarn, ac Justinianam Primam
singulisque,

Latino vocabulo appellavit, nutricationis mercedem altrici solveus.

. . .

Ut paucis absolvam, urbs est magna, fraequens


www.digibuc.ro

255

rebus omnibus beata, hire metropolis universae provinciag.


Praeterea sedis est Archi-Episcopt Illyriorum, caeteris Civit atibus ipsi, ut-pote omnium maxim, concedentibus, adeo
ut honorem Principi et gloriam referat. Nam illa quidem se
jactat alumno Imperatore: hic vero, grata vice, urbe condita
gloriatur. Procopius Caesariensis, De aedif. Justinian. Lib.
4. cap. 1.
9 Vel igitur Daciam med iterraneam hic non scripserunt, quod malim, vel falsum scripserunt, quod est incredibile. Si Daciae mediterraneae Sufficiatur Dardania, salva erit
et veritas, et existimatio Justiniani. Salag ins cit. loc.
7) Mullis et variis modis nostram patriam augere cupientes, iu qua primo Deus praestitit nobis ad hunc mundum,
quem ipse condidit, venire, et circa Sacerdotalem censuram
earn vohimus maximis incrementis ampliare, ut primae Justinianae patriae nostrae, pro tempore Sacro-Sanctus Antistes
non solum Metropolitanus, sed etiam Archiepiscopus fiat : et
ceterae provinciae sub eius siht auctoritate, idest, tam ipsa
mediterranea Dacia, quam Dacia ripensis etc. cit. Novella 1 1.
8) Deinde quid est illud: tam ipsa mediterranea Dacia?
Pronomen ipsa vel superfluum hic est, vel, si non est., tacite
significat, Justinian= esse in Dacia mediterranea. Salagius
cit. Lib, cap. 4.
ME=

C
Intemplarile Romaniloru celoru presto Danare de la descalecarea Bulgariloru in Messi'a pana in dilate lui lsachiu Angelu
imperatului Greciloru.
. 1.

Romanii au imperatttu cu Bulgarii impreuna.

Pre Romani nu numai nu i-au pagubitu intru nemic'a Bulgarii, dupa ce au descalecatu in Messi'a, cl
Inca s'au infratitu la olalta, adeca imperati'a Romaniloru, pre carii unii i-au chiamatu Missi, dupa cumu
am spusu mai susu capu VIII. . 8., se ipreunh eu imperatis'a Bulgariloru. De aceea scrie Nicet'a Choniate
in Isachiu Angelo, cartea I., ca Asanu imperatulu Romaniloru celortt de la muntele Emu, intorcundu-se la
patri'a sa Messra cu ajutoriu de ostasi adusi de preste
www.digibuc.ro

256

Thinare, adeca Win tir'a romansca, si vediendu ch patrra sa Messi'a e curatita st desiertata de Oste greasca,
nu se indestulh cu domnirea Messiei, ci cugeth de non
s se scelle asupr'a Greciloru, c6, s ie de la d'insii
Bulgari'a, si asia imperati'a Missiloru, adeca a' Romaniloru, si irnperatra Bulgariloru, pre cumu ambele aceste
(le demultu au fostuu la olalta, Ora-si s le impreune.1)

Prea chiaru lucru dara este, ch imperati'a Romaniloru celorti preste Dimare, dupa descalecarea Bulgariloru in Messi'a, d'in buna intielgere la olalta intre
aceste (Mlle neamuri, se impreunh cu a' Bulgariloru. De
unde urinza, eh aceste &Me neamuri, Romanii si Bulgarii

au imperatitu impreuna in Messi'a, carea dupa aceea s'a


(Hsu Bulgari'a. De unde s dicemn, ch totudeaun'a in Bulgari'a s f fostu rege d'in viti'a Bulgariloru, carea nniene
nu 'Ate ved, totu-si neci o scadere de acolo nu pote
se vina Romaniloru, pre cumu de acolo, ch imperati'a
Ungariei e impreunata cu imperatra Austriei, macaru

ch regele neci odata nu e d'in vitra Unguriloru, totu-si cadintiele Unguriloru, pre cum erau inainte de a
se face impreunarea acestoru imperatte, asi si dupa
facut'a impreunare, remasera si remanu intru intregimea loru pana asta-di. Asi dara Romanii si dupa descalecarea Bulgarilorn in Messi'a, remasera in mosiele
loru nesmintiti; si pre cumu d'in Bulgari, asid si d'in
Romani se alegeau totaleaun'a barbati clemni spre portarea diregatorfeloru sI aceloru politicesci, si aceloru de Oste.

Desiertu este dara Luciu, candu in cartea VI. de


regno .Dalmatiae, capu V., fara de neci o dovda, numai cu vorbe gOle, c s marsca pre Sloveanii sei,
dice, ca Sloveanii, anume Bulgarii cuprindiendu liriculu, pre Romani, carii erau acolo locuitori i-au robitu,
st asi maritulu acelu-a nume Rom/inu la Sloveani se
fece nume de robu, si Vlachn a inceputu a insemn
robu seau sierbu. Asmene desiertu este candu acolo-si
6ra-si numai cu vorbe Ole dice, eh invingutorii Bulgari
popra intrege de RomOni d'in tienuturile cele d'in colo
www.digibuc.ro

257

Ninate au adusu tobi preste Dnare in c6ce impreur a


cu
Vedi mai susu capu XI.
. 2.

itriperatVa Bulgariloru b a stricatti Baaiiiu imperatulu are.


cilort.

Bulgarii fiindu impreunati cu Romani! cei preste


Thinare, cumu mai susu . 1. spusei multe rele in
multi ani fecera Greciloru, de cari One suntu istoriele
grecesci, pana ce pre urma Basiliu imperatulu de la
Tiarigradu invingundu-i le strich imperat'a, cumu scrie
Georgiu Acropolit'a in istori'a sa capu 11., si pana in
dlele lui Isachiu Angelu au solvitu Greciloru dare.2)
Nu pte ff indoila, c cu concenirea Bulgariloru;
si Romanii cei preste Thinare cu imperatra loru fura
supusi imperatului de la Tiarigradu. Dara aceea Inca e
adeveratu, ch, Romanii acesti-a numai acele porunci ale
imperatului Greciloru le primiau si le impliniau, cad
le vreau; cari nu voiau nu le primiau. Ch asi ne lash.
marturisitu Nicet'a Choniate in Isachiu Angelu, cartea
I., eh Romanii acesti-a avendu multe cethti cu firea locuri-

loru frte intarite si multe stremturi, neci odata nu


le-au pasatu de Greci, pana candu

pre urma la-

pedandu-se cu totulu de domda Greciloru,3) ra si pusera imperaWa loru in petire, carei-a apoi adaugara st
imperat'a Bulgariloru. Vede-se d'in laudat'a marturisire a'
lui Nicet'a Choniate, ch Romanii s in tempurile, candu au
fostu supusi imperatiei Greciloru, aveau modele loru, orasiale, cetitile loru, mare parte de tira loru, unde numai
Romani erau locuitori: carea parte de tiara laudatulu Nicet'a
Choniate in Isachiu Angelu deosebitu o chiama Messi' a. Cine se pte indof, dt acestea asmenea le-au tienutu Romanii
s in dlele Bulgariloru, adeca inainte de a incape, si Bul-

garii sI Romanii sub domnirea imperatului grecescu?


De aici se intarescu cele ce amu dIsu mai susu capu
VIII. . 4., cumu-ch Romanii cei preste Thinare nu au
fostu ginte nomada, adeca 6meni fhra locasiu statatoriu,
neci nu au fostu toti pastori, pre cumu-i defima Luciu.
17

www.digibuc.ro

9:1S

Note la capu XIII.


) 004 i'77(17row, gt

-troz-(Tiv ;'xztot atgetv stai 4 z;jg 21111.

Poyaei ittil ;cal


(flag taivriv neeti9a2avrca rommotv,
lc) ttk7tga .13Mtpeat, ;eat Tip, iv 1vairm wet zieiv 13827dtecov
dvvag&cev gtg Wit otnyetlatutv, 0% netA,ca. roozi

117,,

ehYatt( ijg rip8i-

xovro. Mysiae incolumitate et dominatu non contentus, maxima Romanis detrimenta inferenda, et Mysorum ac Bulgaroruin dominatum, itt olim fuisset, omni contentione conjungendum esse censuit. Nicetas Choniates in Isaacio, Lib. 1.
2) "Y" gaza 2-ta0 2-6 BaatV af Baat'w A:no& rat, `6v cYtt.

rvva B8,17apozr6vou

qvyln b:42,80t. 711.Xet 7E0 TB- Becat2.-

zet *oo greilet Poytaiotg. Tandem ab


Imperatore Basilio, quern non aliam ob causam Bulgaroctowurn dictum, fama atque auditione accepirnus, debellati ad
Imperatoris usque Isaacii tempora Romanis tributa pendebant.
Georgius Acropolita Historiae cap. 11.
3) 'Eavv
Th
taAtga ;tat Pcotatiotg ,t2-roAFtttkrag wit;
(O g

Igaastitzt ii7r6Top,ov

xordt wetv Arttov 7-6 Vtp,og Bapfltieag, ort Illvaol 7(QetreQoP Owo-

Ittgovvo, rtivi d &Went xtx2flozovvat. Otizot 74 ilitg (Yvanplatg ne710106teC, zai Tog 9.)Q89i0tg Netravvtlevot, & n2a2 git
CIUt zoei, etQOet ;are mozAtteg zeittEVa 7rhpag, scat Ula ze
:caui Pontattop ',I1e7a26atrioay, zche 5 7(q6Taan, verpfdreg zip/
CO) ()UMW OeFtiprolV
TV

c'e7(a7o)7Iv ;fed zaxcoatv

rogaolav 1aturpetv &vezignioctv.

avvv, gg

wit' zazi4 :ttpont(t-

xcti
gOrlog 6207, avaa&aavveg, Irs'ivog ,rtg zed 3.210-c'ev5
tc07ELek xa 2-Cem1ome0t. Turn barbaros, Haemi montis accolas, sibi et Romano Imperio infestissimos reddidit, qui olim

Mysi, nunc Blachi nominantur. Hi enim angustiis et castellis


freti quae plurima habent praeruptis saxis inaedificata : cum
prius etiam Romanos parum curarent, tam per causim abacti
pecoris et vexation= qua,s tolerassent, aperte defecerunt.
Eius defectionis principes et auctores fuere duo ex illa gente fratres. Petrus et Asan. Nicetas C'honiates in. Isaacio Angelo Lib. I.

1=' "LT

Intemplirile Romaniloru celoru preste Dtinare in dile le iui


Isachiu Angelu imperatului Greciloru.
.

1.

Se spune caus'a, rentru ce Rornanii cei preste Dnare au


facutu rebeliune asupr'a imperatului grecescu.

Serie Nieet'a Choniate in Isachiu Angelu, cartea


I. capu 4., ca imperatulu Isachiu Angelu, morindu-i
www.digibuc.ro

2o

mnierea, vri s i fe a lui 13el'a regelui Unguriloru,


earea nu er inca de diece anL St ne vrendu elu spre
cheltuil'a nuntei a (la bani d'in camar'a cea imperatsca, sill t6ta cheltuil'a aceea s o d orasiale si tierele, cu care st alte orasia, mai vrtosu cele Anchialului invecinate frte le necas, st pre Romanii cei de
la muntele Emu asupea sa s asupr'a imperattei Romnilorn i intarith. Era-si insemnAma ad, eh Nicet'a
Choniate s altii scrietori grecesci, pr'in imperatra Romniloru intielegu imperatra Greciloru, si pr'in PcdpaTot,
care latinesce se intrce, Romni, intielegu pre Greet.

Fiindu dara intaritati Romanii acei-a, pentru

cA,

multe vite le luase 6menii cei imperatesci, s de la


acei-a-si patimise necasuri; intre aceste doi frati Romani,
d'intre acei-a-si Romani, Petru si Asanu, fiindu imperatulu la Chipseale, se ducu la d'insulu s ceru, c s-i
primsea soldati intre legiunile cele grecesci s s le
(IC o pucina mosia ce er in muntele Emu. Carea nedobandindu de la imperatulu s vediendu, ch sunt asi
nebagati in sma inaintea imperatului, incepura a cart

st a se laud, ca intorcundu-se acasa vorn face rebeliune. Pentru care vorba Win mandatulu lui Ioanu Sebastocratoru fit data o palma preste obrazu lui Asanu : care
palma scumpa frte cadi imperatului Isachiu Angelu s la
tta imperatra Greciloru, pre cumu de act inainte vomu aret. Ch intorcundu-se acasa acei doi frati Petru sI Asanu,

prinsera a invit pre Romani s a-i imbarbat, c toti


s se scle cu arme asupr'a imperatului Isachiu Angelu
si asupr'a Greciloru.
. 2.

Mestesiugulu, cu care disil frati au facutu pre Romani se


se scle cu resboiu asupr'e. Grecilorn, sI inceputulu resboiului.

Romanii, privindu la aceea, cA. Grecii au osti de


ajunsu, bine intr'armate, invetiate la resboiu si cu tte
masnele ce suntu de lipsa la resboiu intorite, aveau
sfila a primi indemnulu lui Petru si alu /id Asanu,
c s se scle cu resboiu asupea Greciloru. Deci disii
www.digibuc.ro

17*

260

doi frati acsf a techna seau mestesiugu aflara. CA pre


cumu acolo-si capu V. scrie Nicet'a Choniate, fecera
o bisrica pre numele santului Demetriu ; la aceea bisrica multi indraciti si barbati sit muieri adunara, pre

carii i invetiau, eh candu i v apuc nevoi'a si voru


fi cu ochii crunti intorsi si en perulu respanditu, intru
aceea turbata stropsila fiindu s strige in gur'a mare:
cA Ddieu asi voiesce, c neamulu Bulgariloru si alu
Romaniloru, lapedandu jugulu celu de lungu tempu, s
capete libertate : s tocm'a pentru aceea invetiacelulu
lui Christosu, Demetriu, parasindu metropolulu Tesalb-

nic'a a bisric'a de acolo, s petrcerea cu Grecii, a


venitu la d'insii c s-i ajute in trb'a acsea. Deci
nebunii acesti-a odichnindu pucinu, curundu mai cu vr-

tute esndu-si d'in fire, se stropsiau 81 cu graiu mare,


c

candu ar' vorbi Ddieu pr'in teinsii, strigau : el

nu e tempu de a se mai lenevi, el apucandu arme s se

sale asupea Greciloru, Si pre Grecii pre carii i voru


prinde in resboiu, s nu-i tiena, neci s-i venda, cl fAra

indurare s-i omra; neci rogare, ned bani s nu primsca de la d'insii, cu neci o rogare a' loru s nu se
misce c diamantulu. Totu neamulu Romanioru dara de

la acestu feliu de profeti invitatu curse la arme.


Fiesce carele pOte ved, eh menii acei-a, pre cari

i dice Nicet'a Choniate a fi fostu indraciti si nebuni,


intru adeveru nu au avutu neci o nevoia, pentru cA de
aru fi fostu intru adeveru nebuni s s-i fi stropsitu,
inzadaru le-ar ff. incredintiatu Petru si Asanu mai
susu insemnatele vorbe, c s le vorbsea candu i apuca
nevoi'a, de rece carii au aceea bla, candu i apuca

suntu afara de sine si nebuni; nu sciu ei a vorbi cele


mai nainte de stropsila loru incredintiate. De uncle este
a crede, ei menii acei-a nu au avutu neci o nevoia Si'

au fostu in totu tempulu cu mintea intrga, numai se


faceau, a i stropsiesce, si fiindu ch scian intrce ochii
crunti, a face strembature straine cu gur'a, si a se mutur in togm'a c, cei ce au nevoi'a aceea : insielu pre
www.digibuc.ro

261

cei pucinu priceputi a crede, c fkra voi'a loru se facu


acelea straine misichri in madulariale loru sI cumu-ch
Ddieu vorbesce pr'in tr'insii.
Fiindu inceputuIu apucarei armeloru norocitu Romaniloru, mai vrtosu crediura, ci D.dieu e partinitoriulu libertatii loru, neci nu se iudestulara numai
cu libertatea, cl se reversara pr'in sate si pr'in orasia,
cari erau departe de muntele Emu. Unulu d'intre cei
doi frati, Petru si puse cununa de auru pe capu si incalci
rosii. Asi dandu ei nevala asupea orasialoru celoru grecesci, multi meni de onOre, multi boi

si vite si de alte dobitce nmeru mare frte dusera


de pe acolo. Sosindu imperatulu Isachiu cu stea sa la
d'insii, ei Ora-si se trasera la locuri stremte si neresbatute, unde multu amenara, pentru ca avendu ei ste
pucina nu cutezau s iOsa la largu. Atunci dede Ddieu
o ngura mare Ride cu carea se imbraci totu muntele,
unde erau Romanii, sI nesciindu ei nemica, Oca fira
veste Grecii dau nevala asupr'a loru. Cu care intemplare neasceptata resipindu-se Romanii, capeteniele si
povetiutorii stei remanesci cu ct'a preteniloru loru
trecura preste Dnare in tir'a romansca, unde facundu

legatura cu Cumanii, pre carii mai susu, capu VIII.


10. i-am adeveritu a ff fostu Romani, uniti la olalta
Romanii cei preste Dnare cu Roruanii cei d'incce de
Dnare se intrsera cu imperatulu Asanu de nou asupr'a Greciloru. Deci Asanu ajungundu la patri'a sa
Messra, carea er desiOrta de Oste grecsca, sI neindestulindu-se cu domnra Messiei se cuget s faca
multu reu Greciloru si imperatra Missiloru si a' Bul.

gariloru Ora-si, pre cum a fostu mai demultu, s o


impreune.
. 3.

Romanii batu pre Ioanu Gantacuzenu csarele 21 tta 6stea


grecsca.

Cantacuzenu csarele, carele avei muiere pre sor'a


imperatului Isachiu Angelu, f tramisu cu stea grewww.digibuc.ro

262

asca asupr'a Romaniloru. Acestu-a audiendu, eh Romanii (pre cari scrietoriuhi Nicet'a Choniate i numesce
barbari dupa mundri'a cea grecsca) nu sunta la siesu,
ci in munti, nu cuget, ea ei pentru c s se mai
odihnsca si pentru c s fia mai film primejdia, pentru aceea stau la munte, el socoti, c pentru aceea s'au
trasu la munte, pentru ca le este frica de stea grecsca. Dreptu aceea Cantacuzenu .csarele asiedih stea
grecsca in midi-loculu campului fra de nici o inta-

rire, ba ned ca custodi adeca cu pazitori si cu stragi


nu se intrebuintia. De unde Romanii nptea dedera nevala
asupia Greciloru si i concenira. Pre carii-i omoriau zacundu
in corturi, pre carii in fuga destrarmati i prindeau. Si asi
invingundu Romanii pre Greci si fugundu Grecii, tOte corturileGreciloru le predara Romauii, si steagurile le apucara,
ba si vestmintele cele de auru ale csarelui apucara in manele Romaniloru, cu care s si imbracara cei doi frati Petra

si Asanu, si invescuti cu ele mergeau inaintea stei


lora celei romanesci si-si intipsera corturile la siesu.
. 4.

Imperatulu Greoiloru Isaohiu Angelu ra-si se sola asupr'a,


Ziomaniloru ou stea grecsoa, st remane batutu.

Imperatulu Isachiu Angelu sfatuindu-se cu capulu


sea, ca resboiulu celu d'antiu nu l'a portatu asupr'a
Romaniloru cumu se cade, Ora-si se marginl, insu-si cu
capulu seu s se soile asupea acelor'a-si Romani. Deci
pornindu elu cu stea grecesca si ajungundu la Taurocon-1u, i se fac de scire, ch Romanii predza lcurile
cele invecinate Lardei, si cumu-ca multi Greci acolo au
omoritu si nu mai pucini au prinsu, si acumu cu prede

frte mari incarcati vreau s se intrne acasa, se sue


calare si nptea pornesce cu stea s'a, cu care ajuugundu la loculu ce se chiama Basterne si nevediendu-se

acola ueci unu Romanu, cu linisce si odichul stea.


Dupa trei dile pornindu de acolo, deminti'a pasiesce
catra Beroe, nu mersse cale inca de patru parasange
(o parasanga este locu c detreidieci de stadia), ca ndu
www.digibuc.ro

263

ajunge la d'insula unu omu sprintenu, carele abia si


trage, sufletulu de ostenitu ; acelu-a spulle, c Romanii

nu departe de acolea se intorcu chtra casa cu predele,


si mergu cAtenelu, fiindu cr't neci unu vrajrnasiu nu au
vediutu pre acolo, si sunt si insarcinati cu predele, cari
au castigatu. De unde indata si rendui stea imperatulu,
si purcese intr'acolo, pre unde i fi spusu, c mergu
Romanii. Pre carii vediedu-i noi, dice Nicet'a Choniate,
si asmenea vediedu-ne ei pre noi (eh, si eu, dice, erm
cu imperatulu, c scrietoriulu lui) Schitii, adeca Cumanii

seau Romanii cei d'in tiera romansca, (6, Nicet'a pre


Romanii cei d'in tir'a romansca i numesce Schiti),
Schitii, disei, si Romanii dandu predele la vre-o cte-va companii de ale loru, si demandandu-le, ca, pre
cale scurta si cu grab'a s mrga pana voru ajunge la
munte, cei alalti adunandu-se la olalta, fAra frica stetera inaintea calarimei grecesci dupa dtin'a loru ostindu-se. Adeca, candu se apropiau de Greci slobodiau
sageti si se luptau cu sulitie. Curundu dupa aceea se
opintiau la fuga, c s adamansca pre Greci a fugf
dupa ei, si ra-si c paserile curundu intorcundu-se inapoi, facisiu cu multa mai vrtosu dau resboiu. Carea
de multe ori facundu si fiindu acumu invingutori, lasara
invrtiturele acele si apucara amana sabiele. Atunci
cumplita strigare innaltiandu, mai curundu cumu ai
vorbf nevalira asupra Greciloru, pre mill si pre cei ce
se ostiau si pre cei ce fugiau intocm'a i omorira 2)

Dupa aceea intorcundu-se imperatulu Isachiu la


Tiarigradu, pre cumu acolo-si cartea a' II. capu 1. scrie
Nicet'a, resarindu primavra ra-si se intrse asupr'a
Romaniloru (pre carii Nicet'a s'a indatinatu a-i chiam
si Missi. Vedi mai susu capu VIII. . 8.) si trei lune
intrege indesiertu si cu multa ostenla incungiurandu
si batendu la cetatea, ce se chiama Lobitiu, nemic'a
ispravindu, s intrse cu buzele imflate acasa. 3)
Dupa -aceea, cumu scrie acolo-si in cartea III. capu
3. Nicet'a, fiindu c Romanii cu Cumanii, adeca ea Rowww.digibuc.ro

264

manii cei d'in tier'a romansca, tierele Greciloru cu focu


si cu fieru le pustiau: imperatulu Isachiu ra-si esi cu
stea asupr'a Romaniloru si merse pana in muntele Emu.
Ci nepotendu face nemic'a lucru demnu de faciosiarea
cea imperatsca, dupa &me lune de dile porni cu stea

a se intorn ctra casa. Ci in drumulu acelu'a partea


cea mai mare a' stei sale o pierd, ba si elu a fostu
gat'a s pra. Pentru ca incungiurandu-lu pre elu si
mai tta stea lui Romani, la nesce stremture, incepura

Romanii a men sagete deasupr'a si a slobodi petri


asupr'a Ioru ; neputendu st Grecii in contra, rupsera
fug'a, fiesce carele grigindu-se numai de viti'a sa,
st asi pre Greci, c pre nesce vite inchise in staulu,
ne aperandu-i nmene, i ucideau Romnii. Imperatulu
st coifulu de pre capu lu pierdu acolo si neci nu pot
scap altu-mintrea, fara multi barbati vitegi adunandu-se

impregiurulu lui, multe vite, si si pre unii d'intre Grecii loru, carii erau inainte, i omorira, si asia i facura cale,
c s pta fug. Asi multi Greci perindu acolo, snguru
imperatulu scapa nepleguitu.4)

Aici, pre cumu si intru alte bath", ce avura Romanii cei preste Dnare cu Grecii, se vedi, ea Romanii
acesti-a nu suntu Cutiovlachi, adeca Romani schiopi, pre
cumu i batu-jocurescu Grecii; cl cu petire sanetse

si cu bracia vrtse ; neci nu suntu tztiari, ci

lei,

demni de numele preastralucitei familiei cinciane de la


Rom'a, de unde s'au disu Tintiari adeca cinciani. Neci
nu suntu barbari, precum i numesce Nicet'a Choniate
greculu in Istorf a sa; ci Romani adeverati si cu numele si cu sangele, precumu si cu vitegra. Mai cuvinese, Grecii s se diem 1(ov4o Potectiot adeca Ronidni

schiopi, si pentru-ch numele de Romani lu tienu furatu de la Romani, nefiindu ei intru adeveru Romani,
ci Greci, st pentru a mai d'in tte batMle cfite avura
cu Romanii cei preste Dnare, s'au intorsu acasa schiopi si chilavi. Si fugiau de inaintea armeloru Romaniloru c tintiarii, de unde st numele de tintiari
www.digibuc.ro

265

(intielesu dupa dialectulu Romaniloru celoru d'incce


de Dunare) mai cuvine-se Greciloru de catu Romaniloru.
- 5.

Isachiu Angelu si' in resboiulu celu de pre urma alu lui


asupr'a Romaniloru celoru de preste Di Mare remane invinsu.

Scrie Nieet'a Choniate in Isachiu Angelu, cartea


III. cap 4., ca Romanii ingamfati cu invngerile cele
multe s fOrte inavutti cu predele 81 cu totu feliulu
de arme, cari le luase de la Greci, de ad inainte neci
intru-unu chipu nu se mai potura opr ; neci nu predau numai sate si campuri preste totu loculu, el s1 la
cetatile cele intarite inca resbateau. Deci Anchialulu
lu pustiira, Varn'a o supusera, a' Triaditiei, earea mai
de multi.' se chiami Sardic'a, partea cea mai mare o
stersera, Stiimpiulu de cetatiani lu desiertara. D'in Nisu
inca nu pucina prcla de meni, s de vite menara.5)
De unde acolo-si capu 8. scrie Nicet'a Choniate, a
imperatulu, nepotendu sufer incursale sl furturile Romaniloru cu Schitii, de nou se marginl, c insu-si cu
capulu seu s se sele en resboiu asupr'a Romaniloru.6)
SI acestu-a RI resboialu celu de pre urma alu lui Isachiu Angelu asupr'a Romaniloru. De unde se s gati
mai vrtosu de catu alte ori. De pretotindenea strinse
legiuni &one de ostasi grecesci, s de pre la altii inca
capeta nu pucinu ajutoriu, ba si de la socrulu seu regele Unguriloru, carele er Bera alu treilea, eastigit
osti de ajutoriu. Deci avendu Oste bine intarita, cu

bani inca se gat bine, ca lua 15 magi de auru s de


argintu mai susu de catu 60 de magi, asi cu tOte
bine intaritu, in lun'a lui Martin ese d'in Tiarigradu
cu inim'a asupr'a Romaniloru tientita st invrtosiata,
ctu nu altu-mintrea, &I-a dupa ce vi concen pre Romani, s se intrca acasa la Tiarigradu. CI sli atunci
portara invngere Romanii asupr'a Greciloru.7)
Note la capu XIV.
9 zhadexerab (V Tip, ;77e ttovao Koabae 7.hovvqg

Kapraxo4v6,3, 7a1116* Xv wu Basai mg in' delf.fil


www.digibuc.ro

..

266
xal 'atg flaec'eet.15 o 1Ca7aae eYx.Ztow
6;8Cit cYl(7Etr, kYd
itg Ten) scatc-tov searetexeo-Oat, to) dta2,0710AttEPOg, T1, dtcc
z4v c'evrdiv t'evtl:Travatv xai iroyee2stav iv wo75 voiBrotg t,pia-

det2iav iiro xpivag ievreDv, itkuov


wv dzeFflEig,
xceravozma, stairs rfamet-4,
Idire tap/ t-i2lum z4asea. N1)eT63
ietay17 61. (VT-

scovvoet, lieeotv, ee22(

7(8 hOost ui

flap& e:TrtWittEot, tai2tg avr; d1aa6LFzat, ;ma 7 cpcfrpoya


nohze.71cog lza;emaav, & ay 7Q
amy4 v iletg zZ mats
x.4ttevot, .6713 zi5v gz0eo3v seara2auavitevot icrovIt;ovzo. `Oi

levawaircozot, cp-'1.7ovreg, i;o)79trvzo.


:42(.0

P
. . Nver,Oe'vcam
2cZn) Pcoltaicov seal 9sv7prow, ;i9:71c;717ocev Tra() wciiv flaQ-

flaecOv jet xaz5vat 7rcaat, sad zee ievuoiiTi'l Oiza z-6 ltaioapo;,
pIt'ittszd zebv 7seavhov xecafttizaw crEollittEtcoitava X
ituaa,
xtva xat ivedtioaro H-o ci Aa&v noogo-

psydittsvot 11:12(16C7081)
cevii ewzrov, saei it zv saltmov
xarEMvzeg, z.g zkPrerg
Jx87 viacry seai xarea-

xiivccaev. Et in eins locum boanues Cantacuzenus Caesar, qui


Imperatoris sororem in matrimonio habebat, sufficitur, . . .

Cum autem barbaros vitata planicie in montibus se tenere


andivisset, non cogitavit illos reficiendarum virium causa, et
quo tuitores siut ibi commorari: sed id factum timiditatem

interpretatus, in medic), campo castra posuit, neque custo(liis


neque excubiis accuratioribus usus, neque vallo communito.
Itaque noctu a barbaris oppressus, vix evadit, exercitu variis

modis afflicto. Nam alii iacentes in teutoriis occidebantur,


alii inermes in fuga capiebantur. . . . Romanis ita victis et
fugieutibus, omnia tabernacula sunt direpta, et vexilla capta,
et aureae Caesaris vestes ferrugineo colore interpunctae :
quas Petrus et Asan induerunt, ante exercitum incedentes,
et tabernacula sua in planicie fixerunt. Nicetas Choniates ia
Isaacio Angelo Lib. 1. cap. 6.
2) Kai ztg iv;wvog 41gazat &vim 26 2/17,; er77Eliag 40111
zit neoodma zazeu'v, xai g2e7e ,r nvkvIta atIver.:ag avaxa16tavog. eenEt Efiel 11E2' 4ta2cooiag z nina2OP 737rOgOrpstP,
(31,81,tegl,171, iii

e'cYe'va

0,E2ga 21)P :720esiaP 'ace ltrpa) notAttEvov, cn 28

c.:)ect.xsv avvittazov, =1 65 Plaroezov gzawralov 212ia-

,tuDv. evriza 7JP gtg 7176,11.Pa; ii3 0,146, zxEly(f) chEitaly gQd2E-

twer, wet axritta naeavdex80; 64l8voc, ttidsvev exEivriv v tYotnoes'iv W7820 26 no24ttov. Az' t g'tdottZ v 28 Xat''08401;IlFP (at-

ittb, SrMat
ntav naeaddvze5 stab, ?g inadiv Itoi9cetg, b.e.-

VatiAllTy 74 xcei c?evz; Baot2a 5 no7gat1ltaz ham)

xai Mcy,ot
1EVOM, iec;

Th120,1tUvrkplea gva2!7soOat zeDv diZv,

s,ca iV no-

psiav Tttt$tPELP, VOW 4P 10001/2tXt '26iP pEttei..m. at a22ob


.01),-,earpivrEg, iUzorco gmeree3g z-dg nezi cvtiiiv im-t4opiva;

www.digibuc.ro

967

P(qtaiel4, 1f.ai ZPP


12Tlvi-E5 .firpipaal)

vrag >me Oda z-Otoov stectx6tavot,

#aettva, zai

dpa'w,

poo-EIGUxovro,

pezci

fleaxt3 o 1eTailee2pi-Eg 2;) pfdv


Tv70, zai xazzedutzscv
(pv7ddon) (.3))0,ttsvol, :eOiLrovvEg crevOtg
&(iao) (vat)
tvovzix, v vcava 1cg 'rip) Tea') 6q)ean)
:rop)c2 Teo 1,2Foa
Vcknot wag ent.gaw -411CZOPTO, sad
ianaTIOZJaEvoi, xaleav
gtoRri 761,Patcrepoi) on)EJWYOPTO

wo noLlAttg

7-tofeadgeew, a'xkz" 1 pipec22h vd giqm 71),It1'gavveg, ;sal nyce flo41)

ijc1,7 'Clay P(iisacdan)

vvvo wa31)

izravrwozectrp, ex4cevreg, ptzea- zai gvvo;hactro vov Pw4wow), zai wew ,ttax0ePoy 1Ouw ari z.dv dEt2txtpo'-

pcdocg

tavov zaz-accOcirovveg ?i-,:EO4nOv. Mali nuncius adest, homo

quid.= expeditus, qui spiritu ex festinatione subinde interrupto, nariat, hostes non procul inde cum praeda reverti, ac
pedetentim fere incedere, quod et nullum hostem invenisseut,
et manubiis onusti essent. Quare statim exercitu inter duces
distributo, et acie instructa, eam viam institit, qua incedere
hostes feiebantur. Quos ubi vidimus, et vicissim conspecti
sumus (nam et ego Imperatorem pro scriba comitabar) Schythae et Blacbi, praeda cohortibus aliquot suorum tradita,
eos compendia itinerurn sectari, et accelerare dum montana
aftingerent, iusserunt. Reliqui conglobati, Romanum equitatuin
iutropide exceperunt, patrio ritu pugnantes. Nam cum accedeieut, sagittas conjiciebaut, et hastis congrediebantur. Paulo
vero post impetu in fugam converso, hostibus ad persequen-

&Du irritatis, rursus instar volucrum subito reversi adversa


fronte multo fortius dimicabant. Quo saepe facto, cum iani
superiores essent, omissis illis anfractibus, gladios strinxerunt,
et horribili clamore sublato, dicto citius in Romanos irruerunt, et pugnantes et fugieutes ex aequo occiderunt. Nicetas
Choniates. in Isaacio Angelo Lib. 2. cap. I.
3) 'Het Tar'svrt tgetat)) levOlg, stai Igretat
Mvad g
Jv ,a;"11,a; z.9e7g
sad, wel w Teaea xamozeatv'

4o1946.2 ggazkrat, Taitga

o'cue,Ug T gnktellftct

saei grcatv ity-tavidw, ?.x.e708)) Itgligarat, mai

Baucilida

T-6.;;)

noktol, eiaoto-w. Yeris initio rursus contra Mysos egressus.


et tribus integris mensibus in obsidione Lobizi casteli frustra
cum maximo labore comsumtis, infecta re domurn rediit,
Nicetas Choniates in Isaacio Angelo Lib. 2. cap 1.
4) Qg 6 xtri-dc (Mow vtedvog axou
stai & BMzot
kliiVlavot yEzde Kottcvow, xcei (Y0 rt-ea zip) 73716 PowcelEr,
1.;761eQav avvEra, VgEtati, twOtg
Baat2s v5 wet' &vat))) nee
di1 z-4 477,jaw) itaeaMgag, zrterte2e vae oig z6v Atop seactat.

11106) zt 's'xon, gaQuolag

41,ov dta:rtnc'1,;aoeat, dvai

www.digibuc.ro

268

ixgeavhav drIretcre.
Tce ttgv v neonoeevOevra naeiplOoaav dpaxoi, tl,"1 iiw ziv .131dxcov dnrivvrixvviv
xavd v geva zijg di", xai
xecvvvow intweck 48toial

2,1tiov, v.?tg nedyrag 7raelovvag aTiig r (PecAcerog, xecOa ncieest


vr Beeanba, xal n6aov avrof xcer 7iBacragvg, xcd

vo inlovtov neoacTineral,

;cal.

.4x

itpgvaOvav volv larva

Eneedii 7de neaxidenaev elg nolz) v

xce2.enit, iaegtver

7:671a, xai mdatat dtrvgtv '7OVVO b Avroxedme, ol Beepol


flap& z-tivexavva pea nAgtga o`taida inie9eyro cl22'
a4tx.?" geavivpavog Potax t gvotg,illg2av, d ad xcd
17xvxlcoqvcd angvrovvog, nedg TO dvavveg i990e1d5V-Ceg

Tit ;pea vggeLlav, el xcei novliecog tulla xai hitsitOISvalg Z4g


ioxavi6vva rv dxeweetibv flaefideag, ctig
iflc c'covro Rin4Oet, xal rag inonatopivotg litootg xaxiija ol Powaiat liia-

zov, ivedidoaav ei
ecrc7av, xi zimo

zeoniv, 102;iv f'99et1igvog, xi rave, 1re la1e-

ni n020. T 7ae dhre rd.; tWooe6as 70.8-

Oveseray, brtfletOOPitig re Hai xard 7aelovag 7x6eta Vag, bumaTiis oix6cituag T.77 geang`. rd

ha) 'a de av7y5cremg

7ev0tigv0tg, 3d 7tcYPral olZtv icevaG neoOeldvow,

Oee wawa

xavax1etaBivva aim; xcrvixtov ol nagittot wen' inixcerce2attflav4uevov xi d ei ritg e'v Xgeatv bevetvov, cittz5vow dg

?Ideig

?Amato. Bacragvg dg clvv6g 0; iv 4xvat faun 27#Oeig, noLlsag tug', dn6acecOac re, xae cvvv entbv c'enenete&aavo ifldefloceov,
dg Ty' Icridgv &dew xcd ray Vc xerpalTig
d7tefleels-co Kciatv. Ho2,215v dg 'cod xeceriguiv avvelleNtivowneel
&yew, xi mad tcgv civr7er2x6z0av 13710137m.
dg Taut xai
r6io r
sectuctmag Pcoltalag,
aedy dtd vjv alltnanatv
naelgavvo, gra); drzte- 'igodo; dolvpdecao, xi c4accgo te6vag

avecovog dnaciadvow no21c4. Ut autem res Occidentis subinde in pejus ruebant, et Blachi cum Comanis Romanas
provincias ferro et igni vastabant : Imperator iterum egressus,
Anchialo praeterita, per ambages Haemum montem adit. Sed

cum nihil sua praesentia diguum gerere posset, bimestri


Ac antetempore eam expeditionem circumscripsit,
gressae Legiones citra dimicationem e faucibus illis evaserunt,
quod Blachi nondum eo pervenerant : et e re quoque sua esse

judicarunt, ut primis neglectis, mediam phalangem, in qua


esset imperator, ejusque miuistri, et reliqua nobilitas, aggrederentur, nec opinione sua sunt decepti. Nam ut in faucibus
fugae nullum spatium relinquentibus longe processerat,
tumultuosissirnam pugnam cient. Neque Romanus peditatus
segnior, ne circumveniretur, in arduum tendens, barbaros cum
labore et periculo e cacuminibus descendentes reprimebat.

Sed cum multitudine telorum et devolutis saxis urgerentur,


www.digibuc.ro

269

tape se paulatim et quasi dissimulanter initio mandarunt,


donee barbaris majori subincle succesu et inpetu irruentibus
perturbati, effuse fugerunt de sua quisque tautum salute sollicitus, et velut pecudes in stabulo conclusae, defendente nemine caeduntur. Imperator vero tanquam in mediis cassibus
irretitus, saepe quidem irruentes in se barbaros propulsare
conatus, praeterquam quod nibil profecit, etiam tegumen
capitis, quam Casin vocant, amisit. Sed cum multi fortissimi
viri circa eum conglobati, multa jumenta, et nonnullos etiam
ut ferunt Romanos milites progressioni obstantes occidissent,
evadendi facultatem habuit: et multis interfectis solus vulnerum expers conservatus. Nicetas Choniates in Isaacio Angelo
Lib. 3. cap. 3.
6) 01 ,tgv Tot Blxot Tcpi" si vtx7ii v Poytaing immaVylEvol,
rtZrov dfipdv xal zoavroTov 62TItultdv
TiLv PottaixtZtv

grit5eccv 7rEettioca6tte1Jot, dXavoiOyerOL Vi WL; rOi chttai.g ?7E-

76vetaav, xcri ?,:krt secAtuzg lad (17* gligovro lat6vzsg, cam

xcd mat riv i7(47cop

q)con24ov-co 7t62ecov 'Lily r itv


Lay cE7topOr1aav, x Tip, Bcievav ITccesalaavuo, ;cal sacr
tv c it2at 2e7ottb,Y1
Tyadt4av ciTtxtavot

riv

adt4 rd

n2E7ov dvzi"x Itieog 7,?Ttivioav, xi avid Y rd Zwhitattov Tait,


?votx6vrcov btevotaav cc22a :ad si zdv NToov cipxttavot, Liav
(1)(1)1)
brEanagavro.
xl:rxelOev, ?cx o2i7riv avO(norcov rs teal
Enimvero Blachi crebris victoriis elati, et ex Romanorum
spoliis magnas opes et omnis generis arma consecuti, deinceps nullo modo cohiberi potuerunt: nec iam villas et agros
passim populabantur, sod munitas etiam urbes invadebant.
Anchialum quidem vastarunt, Barnam subegerunt, et Triaditzae, que olim Sardica dicebatur, maiorem partem deleverunt,
Stumpio cives exegerunt. Niso quoque non parvam hominum
ac pecorum praedam abegerunt. Mcetas Choniates in Isaacio
Angelo Lib. 3. cap. 4.
6) DV' q4petv 7
rov zg lard YxvOv ?rtteopag xai
g7vonad Ttlav di kavzit xaTer Tc7:no
Irigi tag rciw B2cv.

yv

ac'elow neviseccoOat 71.61epov. Nam cum Blachorum cum

Scythis incursiones et latrocinia ferre non posset,


denuo suo ductu suisque auspiciis arma hostibus inferre statuit. ibidem, cap. 8.
14,22o7a1 v xai aTO7Qaoce r6v Popaixolv 5' 71 vorta
gearevtairetv, era dxeelo" d? seal Th tucrOoToptscav 011vELA7ETO.
Ittpag xcci zueiy; gx' tvo toevOspdv Tin, (lira Tcriv (Om/ow,
di ?oatscAecov Taro avaeatv. 0 cV ciatavcog itoa6. ett, ?Togvevoe, sad c r Bait viN lxcuiyty.tetv ac,g ovviOsTo oeazzoinda'.
'Anoxeciiaat, ) '17) V V; gearoms Jn ibill070 vao tam g, 3d

www.digibuc.ro

2'70

mAvt8 tib) ne6; vo7; d6ece Xpwria 4ux6.vact4ievos nvi1,7'4ite


47,vela
e?c)
e416-1,05 '&64 Ta
7XOVTCC,
cei
'1"FetYrlYt
geartiii EVodichrAttevog xpliattta, xcerir Tn; 111-a9zie lita'etrg rI7 Bautilidog z-(7)v zu62ecov 4Ftatp, cirreig (man, Oe(IT, sad, xcezet
z6v flaeflciewv gz74ceg. z-6 'hYtov wQoay:Frov, xcei Osig
mv-

av rm-6 geffirv, ;fed 4og

?z.)arcegeoTri%

tievog, T6 gr4ag

v(en, t'e7cov crw x40, WW1 ZO-lp


igEARYTEVET.
lCcd 6 !fey ciwaien roavoy 206VCOP T J(1601)1(01'5 :tai 6116(78
Tij 31X,Lin- MT WM:WPC? zcopi5v ,r7
15wEexEttll'v17 gMvuo zEig
Rai 07(17 vt i lLJ?72' atcr
'rd.' xech-Tovog dThEgoccnn Ovpdg,
cteg PdElgEW,
n arcatv oTg Bla' xot xecrtcruoOkyvvg uvo177e)pi1avvo,

Colliguntur et conscribuntur ubique Romanae legiones, neque

parva auxiia conducuntur. Implorat et soceri sui Hungariae


regis opera, et facile impetrat, ut is se per Bidynam auxiliares turmas missurum polliceatur. Igitur justo exercitu munitus depromtis auri XV. et argenti amplius LX. centenariis,
caeterisque rebus idoneis instructus, omnibus negotiis suis
Deo permissis, mense Martio urbe egreditur, animo contra
barbaros inteuto et obfirmato : reditus vero non alio termino
praefixo, nisi ubi ea confecisset, propter quae expeditionem
instituisset.
Quo animo et consilio cum ad summum
discrimen pergeret Dei manus et potestas adhuc excelsa
erat, neque uuminis ira placata : ut eventus docuit, Blachis
victoriam contra nos adeptis,

1=5 7...7 =77_


Statulu Romaniforu celoru de preste Dnare dupa Isachiu
Angelu.
. 1.

In dlele lui Aleselu Comnenulu imperatului greceecu.

Alessiu Comnenu, fratele lui Isachiu Angelu, dupa


ce a scosu ochii fratelui seu Isachiu si a apucatu seeptrulu imperatiei grecesci, vediendu, eh nici o potere
nu este appea Romaniloru, tramitiendu, cumu scrie
Nicet'a. Choniate in Alessiu Comnenu cartea I. capu

4., soli la Petru si la Asanu, i-au poftitu de pace. Ci,


fiindu-ca Romaniloru nu le pasd nemicu de Greci, respunsu asiti trufasiu si cumplitu dedera imperatului
Greciloru si tocmla ca aceea de pace poftira, carea
www.digibuc.ro

971

era de neomire Greciloru si nesuferita. Pentru aceea


desirta fu solfa imperatului Alessin Comnenu, cu
carea dori c s faca pace cu Romanii. 1)
Ba inca, intlardiindu imperatulu la resaritu, Romanii nevalira in hotarulu Bulgariei de catra Serre s
invingundu stea grecesca prinsera pre ducele Alessiu
Aspietu, s multe cetitti au luatu, cari intarindu-le, cu
nenumerate prede se intrsera acasa. 2)

De unde imperatulu, pentru c se nu s mai intemple uncle c aceste, insu-si pre Isachiu Sebastocratorulu ginerele sen cu mari osti lu mena asupr'a Romaniloru. 3) Cl Asanu inbarbatandu pre Romanii sei cu
mare indrasnire tuna in tienuturile cele de catra Strimonu si de catra Amffpolu. 4) Carea audiendu Sebastocratorulu : neispitindu mai nainte poterea Romaniloru,
dandu cu bucinu semnu de resboiu, elu antiu intr'ar-

matu se sui pe calu si arunch suliti'a asupea Romaniloru, c candu ar es la venatu de cerbi seau la o
jocara. Deci mergundu totu in fuga c la 30 de stadia,
si intr'atat'a ostenindu si calarimea sI pedestrimea, catu
in tempulu bathii nu er neci de o treba. Apropiindu-se de stea Romaniloru, partea cea mai mare a' Os-

tei acestei-a, er pusa in panda. La care insielatiune


neluandu aminte Isachiu, Sebastocratorulu, sperandu, eh
de buna sma v invinge pre Romani, nebunesce da nevala
asupr'a loru. ra Romanii scolandu-se d'in panda Sebastocratoru se afla in latiu, s multi d'in ostasii sei pierdiendu, sit
elu f prinsu de unu Schitu, carele vr s-lu ascunda cu
sperare eh ducundu-lu la tir'a sa v dobandi multi

bani d'in rescumperarea lui. Ci, facundu-se veste, ci


Sebastocratoru e prinsu si facundu-se cercare, lu aflara
si-lu dusera la Asanu. Cei alalalti Greci, carii nu au
cadiutu acolo, spaimentati slobodiendu mil la fuga, au
scapatu in cetatea Serre. 5)
Dupa invngerea acst'a asupea Greciloru portata,
cumu scrie Nichet'a Choniate in Alessiu Comnenu cartea
I. capu 5., inceta si Asanu imperatulu Romaniloru cewww.digibuc.ro

272

loru preste Dnare a tra, dupa ce ntie ani intregil


cumu scrie Giorgiu Acropolit'a in istori'a sa capu 12.
a imperattu. Inse nu morl mrte firsca, cl pre cumu
acolo-si scrie Nicet'a, fh omoritu de Ivancu, carele cumu

marturisesce Acropolit'a in mai susu aretatulu capu, a


fostu veru primariu lui Asanu.
Dupa mrtea lui Asanu imperat frate seu Petri&
Ci s acestu-a, cumu scrie Nicet'a acolo-si capu 6., nu
multu tempu dupa aceea asmene de unu Romanu fh
omoritu. SI asi (acolo-si scrie Nicet'a) apuch imperati'a

Romaniloru pre man'a fratelui alu treilea Ioanu, pre


carele mai nainte l'a fostu primitu Petru langa sine
partasiu imperatki. Acestu Ioanu, frate alu lui Petru
si alu lui Asanu fusese tienutu la imperatulu Isachiu
Angelu zalogu, ci de acol apoi a fugitu. Acestu-a nu
VI mai blandu a prad st a necast pre Greci, carii neci
o invngere nu potura se pOrte asupea Romanioru, pre
cumu acolo-si scrie Nicet'a.6)

Pm Ivancu ucigatoriulu lui Asanu fugindu la imperatulu Greciloru, lu indemnh pre imPeratulu, c s
tramita pre Ore-care cu ostile grecesci asupr'a Romaniloru, carii cu ajutoriulu lui tta Messi'a Ora-si o voru
capet. De unde imperatulu tramisa pre Manuilu Camiti'a protostratorulu cu potere. Acestu-a pornindu de
la Filipopulu cu stea grecsca, nu intrase bine in hotarale Messiei slo a silitu a se intrce inapoi. Pentru
a turburandu-se ostasii greci si intrebandu unde i duce
pre ei s asupr'a cui trebue s se ostOsca, au nu de
multe ori, disera, amu trecutu noi aceste chi muntenesci

s'i iAtru att'a nemicu nu amu ispravitu, cat' mai toti


amu peritu ? Intrnate dara, intrnate s ne a inapoi
acasa. Afara de aceea cadiendu frica fAra de veste preste d'insii, c candu i-aru imbuld d'inapoi Romani si
cu totu feliulu de arme aril arunc in d'insii, fugira
mancandu pamentulu. Aceea-si ispitl Ora-si insu-si im-

peratulu s faca cu mai mare Oste, si neci elu nu ispray], nemic'a.7) De aceea nimene, dice acolo-si Nicet'a,
www.digibuc.ro

071

hit pte nurnerd incursale si relele ce facura Grecilorti


Schitbii sit Romanii. Pustiirea tienuturiloru muntelui Ema
invecinate, predarea Macedoniei si a' Traciei, de cAtu

tte statuele si tablele mai chiaru, si de ctu ori ce


istoria mai resfiratu arta ce s'a facutu.8)
Dupa aceea imperatulu Alessiu Comnenu, cum
scrie NiCet'a Choniate in Alessiu Comnenu, cartea IL
capu 3., ra-si porni d'in Chipsele, c s d ajutoriu.
orasialoru celoru d'in Traci'a, cari le predu Romanii
si Schithii : sit mai vrtosu c s princla pre Crisiu,
seau incai se impedece incursale lui, cari pe ascunsu
le facea in tienutulu Serreloru. Crisiu acestu-a er Romanu, omit mica de statu, carele nu a vrutu s st ca
Petru si ca Asanu atunci, candu s sculara acestia cu

Romanii asupr'a Greciloru, ci d'in contra, facundu lega-

tura cu Grecii, cu cei cinci sute de ostasi ce ave se


osti asupr'a Romaniloru celoru ce eru cu Petra st
cu Asann. Ci nu multu tempu dupa aceea, avendu Grecii
prepusu asupra lui, cumu cA, este plecatu spre Romani

si c vrea s se faca craisioru, lu prinsera. Dupa aceea


liberandu-lu imperatulu d'in inchisre, lu rendul c s
apere Strumiti'a. Ci elu insielandu pre imperatulu si
cuprinse sie cetatea aceea, de unde multu necasi pre
invecinatii Greci. Deci asupr'a acestui-a cu ste multa
mergundu d'in Chipsele imperatulu si nemic'a ispravindu
se intrse la Tiarigrada.9)
Crisiu Romanulu facundu Strumiti'a a' sa ; cuprinse

si Prosac'a, cetate tare frte. Intru acst'a si asieN,


scaunu regescu. Deci de isnovu imperatulu Alessiu Comnenu, pre cumu acolosi scrie Nicet'a cartea III. capu 1.,
d'in Chipsele mergundu la Tesalonic'a, pornesce cu res-

boiu asupr'a lui Crisiu la cetatea Prosac'a. La care Cu


multa ostenla batendu, pre urma incta. CA, Romanii
nu numai fandcuri d'in masine manandu, el si petri mari
slobodndu deasupra in contr'a Greciloru, frte amaru

necasiu pre Greci si i omoriu ; ba si pre ascunsu


esindu nptea d'in cetate, masinele Greciloru le resi.18

www.digibuc.ro

274

I9iau. Si pre urma strAgile spaimantati de Romani rupsera fug'a la Corttilu protovestiariului balm, earele desceptandu-se d'in somnu si elu infricosiatu intinse fug'a,
catu st papucii cei verdi carii sunt semnu diregatoriei
de protovestiariu, cu tte cele alalte ale lui remasera
prda Romaniloru, s asia tta nptea aeeea Romanii risera si-si batura joeu de trebile Greciloru. Afora de
aceea slobodiendu de asupr'a buti Ole iii diosu, cu sunetulti caror'a ne sciindu Ostea grecsea, in tempulu de
npte, ce este aceea, o spariau. te unde nepotendu im-

peratulu face alt'a nimie'a cu Romanii: fece pace cu


acea toenlla eu Crisiu, c Strumitfa sI Prosac'a cu inVecinatele tienuturi s fia ale liii Crisitt, sI macaru-e&
Crisiu avea muier, i fagadni, i v di un'a d'in rudeniele sale muiere, pre mud intoreundn-se la Tiarigradu,
i st tramise ft'a prtostratorului ce era despartita de
barbatti, elf carea se ennui Crisiu lc)) si remase la Prosac'a craisioru.
Romanii cei de la muntele tmu cu Cumanii, adeca
ti Romanii cei d'in tir'a romansea, pre cal% Nicet'a
Choniate in tta istori'a sa mai totu Schithi i numesce,
de toff neValindu in Trci'a, o predza si se intorcu
de acolo senatosi. Atunci, dice Nicet'a Choniate in
Alessin Comvenu eartea III. capu 5., pOte aru ff ajunsu
Romanii cu Cumanii la prt'a Tiarigraduliti, de nu aru
ff intratu spre ajutorinlu Greciloru Rusii in tir'a Cumaniloru c s o predeze. Carea audiendu Cumanii, au

trebuitn s lase pre Greci si s se intrca a-si aperi


tir'a loru.

Inse Ioanu, fratele lui Petru si alu lui Asanu sI


imperatu Romaniloru celortt d'in Messra, eumu aco-

lo-si capu 7. scrie Nicet'a, cu Oste mare si bine intrarmata, esindu d'in Messra, d, asupea ceatii celei
vestite Constanti'a d'in tienutulu Rodopei, carea fhra
neci o greutate o si cuprinde : si resipindu-i murii, in
vinerea Pasciloru ea de adinsuln bate la cetatea Varn'a.
www.digibuc.ro

275

CI fiindu-cit cei ce tieneu cetatea mai toti earn prea


vitegi barbati, Latini de neamu, cu mare vrtute stall

in contra. Deci Ioanu fece o masina mare in patru


muchi, cu carea apropiind'o la murii cetAtii, pana in
trei dile castigA Varn'a.")
Acestu Ioanu, cumu scrie Georgiu Acropolit'a in
Chronic'a cea scurtata capu 1 3, multe rele a facutu st
Greciloru si insu-si Italianiloru. CA er dice imperatu
Bulgariloru atunci, candu f predtu Tiarigradulu.12)

Lipsesce de isnovu s insemnAmu ad, ch aceia


ce se sculara asupr'a lui Isachiu Angelu imperatului
Greciloru, de la muntele Emu, au fostu Romani, nu
Bulgari. CA Nicet'a Choniate, carele d'in inceputu a.
fostu facia, c notariu alu imperatului, in resboiulu ce-lu
avura Grecii cu Petru si cu Asanu si cu cei alalti
locuitori de la muntele Emu, chiara desclinesce pre Bulgari de Vlachi, adeca de Romani, si due neamuri arta,

a ff fostu Vlachii si Bulgarii. Pre Vlachi i numesce si


Missi, ra Bulgariloru neci odata nu le dA numele aces-

tu-a in istori'a sa. Ba si tienutulu acelu-a, unde locuiu Romanii aceia, ce s'au scolatu asupr'a Greciloru si
au facutu acele mari invingeri, ce le scrie elu, inca-lu
numesce Messi'a. Ba, necum s ff fostu Bulgari aceia,
ce se scolare de la muntele Emu asupr'a Greciloru, ci
neci ostasi s ff. fostu vr'unii d'intre Bulgari candu-va
intre locuitorii cei d'in muntele Emu, in tta istori'a
sa nu anumesce Nicet'a, cl singuri Romanii, pre carii
acumu i numesce Vlachi, acumu Missi, dice, cA au fostu

in stea aceea in totu tempulu acelu-a si ajutoriu au


avutu de la Cumani, adeca de la Romanii cei d'in tir'a
romansca. ra scrietor grecesci cei alalti, carii thrdiu
dupa Nicet'a Choniate au scrisu, seau nesciindu lucrulu

acelu-a bine, seau ne vrendu a face osebire intre des


clinitele neamuri ce eru in Bulgarra, nu cu numele neamului, ci dupa numele tierei Bulgariei pre aceia, ce se scolare atunci asupea Greciloru si-si facura imperatia desclinita de imperati'a Greciloru, i numescu
www.digibuc.ro

184

27G

eumu candu am chianui nescine pre Rusii cei drin Ungari'a Unguri dupa nuniele tierei unguresci, intru carea
locuescu. Deci, candu dice Georgiu Acropolit'a in istori'a sa
carea neci odata in tr6Wa acst'a nu numesce pre Vlachi) Bulgaru ori Bulgari, totu deaun'a trebue a se intielege Rom anii, ra nu cei de neamu Bulgari; pentru aceea candu dice laudatulu Acropolit'a,
boanu a fostu imperatu Bulgariloru, nu se intielege, eh
acelu-a a fostu numai celoru de neamu bulgarn imperatu, ci se intielege a fi fostu imperatu locuitoriloru
Bulgariei, intre carii d'in duele lui Isachiu Angela imperatului de la Tiarigradu capetenie au fostu Romanii.
Romanii facura si-si intemeiara acst'a imperatia (Fin
Bulgari'a, carea pana la venirea Turciloru vecul.
. 2.
La-U/1U lau nargradurtr.

Cumu scrie Acropolit'a in istori'a sa capu 2., Alessiu fetiorulu lui Isachiu Angela nepotendu sufer acea
mare nedreptate, c Alessiu Angelu seau Comnenu scotiendu ochii lui Isachiu Angelu, carele i er frate bunu,
apuch imperati'a Tiarigradului, a fugitu la Rom'a si
cadiendu la peticirele patriarchului Romei yechie, s'a ro-

gatu, c se-d d ste cu alu careia ajutoriu s pta lu


de la unchiula seu parintisc'a imperatia. Erti atunci in
Itali'a mai din multe neamuri adunati ostasi gatiti a
merge cd s scta Jerusalimulu de sub man'a Agareaniloru. Patriarchulu si de mil'a tenerului si pentru ch
acestu-a marl promisiuni faced i dede mai susu dis'a ste,
cu carea ajungundu la Tiarigradu, dupa multe yorbe Iii

primitu de Greci imperatu, fugindu Alessiu Comnenu


de fric'a Latiniloru. Ci in scurtu tempu acelu-asi AIessiu
fetioru alu lui Isachiu fili omoritu de Greci. De uncle
stea latinsca si pentru acea tirania maniandu-se, si
pentru-ch cele ce fagaduise acestu-asi Alessiu s le
pta castig, prindu a bate la cetatea Tiarigradului,

carea in anula de la zidirea lumei 6711 o sI Mara a


www.digibuc.ro

277

pusera d'intre ai loru acol imperatu pre Balduinu


Flandru.
. 3.

Reaboiulu lui Ioanu imperatului Romaniloru cu Baliuinu


Flandru imperatulu Tiargradului.
Scrie Acropolit'ap in istori' a sa capu 1 3. ch cuprindiendu Italianii tta Macedbni'a, imbiara pre cetatianii
cei d'in Adrianopolu, c s se (16 si ei sub domnirea

loru. Ci cetatianii acestia neci cumu nu vrura jugulu


ltalianiloru s-lu primsca pre grumazii lam. De unde
Italianii cu. imperatulu Balduinu se sculara cu resboiu
asupr'a Adrianopolitaniloru. Acestia vediendu-se stremtorati, tramisera soli la Ioanu imperatulu Romaniloru

cu rogare, c s le d mama de ajutoriu si s-i scape

d'intru aceea mare nevoia. Nu lipsi halm a alerga


spre ajutoriu cittra Adrianopolu, uncle lovindu-se stea
lui cu a'lui Balduinu, remase invinsa stea lui Balduinu

si Balduinu fit prinsu viu si adusu la Ioanu. Acolo-si


dice Acropolit'a, ch Ioanu imperatulu Romaniloru taindu captain lui Balduinu si scotiendu cele d'in lon-

trulu lui, lu infrumsetih de tte prtile O. se indatin

a b d'in elu ca d'in paharu.

Ci fiindu-ch Nicet'a

Chonicate, carele pre largu spune lucrulu, nemic'a nu


amintesce despre acsfa, si Acropolit'a inca dice numai,
ea e veste s ff facutu Ioanu acestu lucru at capulu lui
Balduinu , neci o causa nu avemu a crede ch Romanulu
Ioanu s 11 beutu d'in capulu lui Balduinu imperatului
de la Tiarigradu. Totusi fbra iudurare lu lipsi Ioanu
pre Balduinu d'in lume. Ch, dupa marturisirea lui
Nicet'a

Choniate

in Balduinu

Flandru capu

1 O.,

Balduinu fit in prinsre la Thrnov'a lungu tempu si


maniandu-se Ioanu imperatula Romaniloru frte tare,
pentru c Alessiu Aspiet'a a fugitu la Latini, scotiendu pre Balduinu d'in temuitia, i taih petirele deprin genunchi si manele d'in cotu si-lu arunch intr'o
vale, unde a treia cli morindu se fece mancare paseriwww.digibuc.ro

278

loru. Precumu se culege d'in cele ce acolosi scrie Nicet'a, se vede, c, unu anu si patru lune f tienutu la
inchisre Balduinu. Ch, dice, cA Latinii unu anu st
patru lune tienura imperati'a fara de imperatu, nu vrura

a pune altu imperatu, pana nu au auditu adeveritu, eh


Balduinu a moritu.
. 4.

Mrtea lui Ioanu irnperatului Romaniloru,

Dupa ace'a Ioanu imperatulu Romaniloru, cumu


scrie A cropolit'a in Istori'a sa capu 13, nestandu-i

nimene in contra, ch pre Italiani cu totulu i-a fostu


concenitu, amblh tta Macednra si o preda, ba si
cettile tte d'in pamentu le strich c candu voru resuli grecii, s nu aiba unde s se intrca.
Inse ajungundn la Tesalbnic'a morl d'in bOla de
cste, ce se dice pleuritide.13)
. 5.

Frurila si Ioanu Asanu si alti imperati ai Romaniloru.


Dupa mrtea lui Ioanu fratelui lui Petru si alu

lui Asanu, cumu scrie Acropolit'a la loculu mai susu


disu, stete in loculu lui imperatu Frurila seau Burila
fiiulu sororei lui. ra Ioanu fetiorulu lui Asanu, filndu
inca pruncu, pre ascunsu f dusu la Schithi, adeca la
Cumani, seau la Romanii cei d'in tir'a romansca.14)
CI loanu Asanu acestu-a dupa aceea, capetandu
ajutoriu de la cei d'incce de Ihinare, mrsa asupea
lui Burila, pre carele invingundu-lu i scse ochii si se
fece elu imp,,ratu intru imperati'a Romaniloru, carea
de tatalu lui erd intenieiata. Acropolit'a, carele er
inca prancu n.-leu, caLdu s'a inteinplatu acsea, dupa ce

in istori'a sa la capu 13 a disu, ch Ioanu acestu-a

f dusu de altii pre ascunsu la Schithi, prin carii se intielegu Romanii cei d'in tir'a romansca, anume Moldoveanii, la capu 20. scrie, c acestu-asi Ioanu a fugitu
la Rusi, unde amanandu catu-va tempu, dupa aceea adanandu cati-va d'intre Rusi a luatu arme asupr'a lui
www.digibuc.ro

279

Burila, c, s dobandsca Messi'a parintsca. Nu se pricepe cumu Ioanu Asanu ffinclu Romanu, s 11 patita
ajutoriu de la Rusi mai vrtosu de Citu de la Romani,

de 6rece Rusii tieneu cu Grecii, si peutru aceea mai


nainte, cumu scrie NiceVa Choniate in Alessiu Coranenu cartea W. calm 4., a'au scolatu asupr'a Cumaniloru, seau Romani lent celoru d'in tir'a romansca, c
s nu pta, di ajutoriu Romani leru celoru preste Diinare. De unde nu pte ff. indola, ch Ioanu Asanu,
cu ajutorialu altor'a, ci singuru cu alu Aomanilara
celoru d'in tir'a romansca, pre carii i chiaruu Cumani
si scrietorii grecesci le dicu, si Schithi, dobandi pariutsea mosia.
Cu acestu-a, imperatului Teodoru Comnenu seau,
Angelu fece legatura st cer, de la Asanu Ioanu, c ssi d ft'a sa ce o, chiamu Marl'a dupa fratele lui,

Emanuilu, prccumu se si fece. Ci camu scrie Acrepo,


lit'a la capu
Teodoru Angela, nebagandu s6ma, de
legatue* ce facuse ca Asang Ioanu, si d c4scria, ce

s cu jurameutu o intarise, se scoli dupa aceea cu


resboiu asupea lai Asanu Ioanu, cu aceea sperare
&tea lui Asanu Ioanu neci opintla 6stei grecesci nu
o v pot6 suferi, cf, toti von' fugi, bse Asanu Ioanu
macaru, ch cu frte pucini ostasi er, stete facia
.asupea Grecileru, pre cari i st batia, de I. concenl, st,
pre imperatulu Teocloru Angelu, 5[111preuna si pre alt,
ai Greciloru bpiari i. prinse v, precumu acolosi la mu,

25. ne lash scrisu Acropplit'a. Dupa care stralucita


invingere de buna voia se supuse 1u Asanu, Ioanu Adrianopolulu, pucinu dupa acee-a Didimotichulu, Bolerulu

totu, apoi Serre, Pelagoni'a, Prilapalu si cele de prin


pregiuru. Amblat'a, s Vlachi'a ceai mare tta, carea e
in Tesali'a, Ioanu Asang; cuprinse si Elvanulu si

pana la Illiricu predh. De acolo pucine cetiti lasandu


Greciloru, mai tte sie tienendu-le intru cari rendui
armasi, si deregatori, cari s stringa darea ; se intorse
acasa. F acestu-a in veaculu acelu-a, de toti judecatu a
www.digibuc.ro

280

f1 minunatu si fericitu. Si fiinduch er omu, carele nu

se desfat cu versarea de sange, neci nu omori pre


Greci ca cei inaintea lui, toti si Grecii inca-lu iubiu.
Si aceea acolosi capu 31. si 33. ne lash marturisitu Acropolit'a, c Ioanu imperatulu Greciloru, pentru
c pre contrarii sei s-i slabsca si lucrurile sale s

le intarsca, avendu unu fetioru d'in muierea sa Irin'a

si Asanu Ioanu avendu fta cu numele Elen'a nascuta lui d'in muierea sa, ce er ungura, adeca ft'a
lui Andrea alu doilea regelui Unguriloru, precumu se
vede d'in epistol'a acestuia-si rege tramisa chtra Onoriu
alu treilea pap'a de la Rom'a,15) tramise la Asanu
Ioanu solia, c s d ft'a sa dupa fetiorulu lui. Care soha primindu-o Asanu Ioanu, se fece nunta intre tenerii
aceia cununandu-i Germanu patriarchulu Tiarigradului.
Atunci, dice Acropolit'a, ch imperatulu si saborulu patriarchescu, pentru c s se imbuueze chtra Asanu Ioanu mai marele Bulgariloru, adeca alu Romaniloru,
pentru facut'a cuscria si pretinia pre Archiereulu Trinobului, carele mai nainte er supusu patriarchului de
la Tiarigradu, l'a facutu s fia de poterea sa si s se
numsca patriarchu. 16)

De aceea Ioanu imperatulu Greciloru si imperatulu Asanu Ioanu adunandu-si ostile s'au sloboditu
in pArtile cele de chtra apusu, cari eru supuse latiniloru, A' le predara -kite frte, impartindu intre sine
orasiale si tienutulu dupa cumu cu juramentu se legase la olalta. SI pana la murii cethtii Tiarigradului,
standu acolo pre muri, si uitandu-se la ei bawl regele
Latiniloru, ajunsera imperatulu Mann si imperatulu
Asanu cu armele loru impreuna, sl mare frica bagara in
6sele Latiniloru.17) Asia cu cuscri'a acestoru doi imperati cu totulu s'a debalatu mtindri'a Latiniloru.18)

Dupa multe altele mori Ioanu Asanu, la anulu


1245. O. urmh in scaunulu lui fetiorulu lui, celu
d'in muiere ungura Callimanu, carele innoi legatur'a
cea de pace cu imperatulu Greciloru Ioanu: si in
www.digibuc.ro

981

anulu acelu-a-si mori fiindu pruneu de 12 ani. De


unde stete in loculu lui in scaunu fratele lui, MichaVic asemenea fetiorulu lu Asanu Ioanu nascutu lui

d'in Irill'a ft'a imperatului Greciloru Teodoru Angelu.

Pre acestu-a la anulu 1258 l'au omoritu verulu seu


Callimanu. Si luandu muierea lui Asanu Michailu vrti
s se faca elu imperatu ill Bulgarra, ci si pre elu lu
omorira altii.
Finindu-se viti'a barbatsca a imperatiloru romanesci celoru preste Dnare, carea incepuse de la Asanu
fratele lui Petru si alu lui Ioanu; fit alesu imperatu
Constantinu fiiulu lui Tichu. Care le, ca s-i fia dontnirea legiuita, lapedandu-si muierea, luh pre ft'a cea
mai mare a' lui Teodoru Lascari alu doilea, imperatului
Greciloru, Irin'a nepot'a lui Asanu Ioanu imperatului
Romaniloru, careia i se cade acsta imperatia.
. 6.

Alti imperati ai Romaniloru preste Danare pana la venires.


Turciloru.

La anulu 1277 fit omoritu Tichu Constantinu, si


apucit imperati'a Corclucub'a, pre carele Grecii l'au
numitu Lachani. Acestu-a a luatu muierea lui Tichu
Constantinu. La anulu 1280. Terteru de vitia Cumanu,
carele luase ft'a lui Asanu a apucatu scaunulu fugindu Lachan'a la Noge mai marele Tatariloru, de carele
fit ucisu. Dupa ce a fugitu Terteru de fric'a lui Nog'a,
vr Tiac'a fetiorulu lui Nog'a si ginerile lui Terteru
s apuce scaunulu, ci la anulu 1294. omorindu-lu Sfendisthlava fiiulu lui Terteru, stete elu imperatu. Despre
incursele lui Sfendisthlavu asupr'a Greciloru, yea Istori'a
lui Pachimeru cartea V. capu 18. La anula 1322 mOre
Sfendisthlavu si i urmza lui Georgiu Terteru fetiorulu
lui. Dupa mrtea acestuia fit alesu Michailu Streantiineru carele d'in Missi si din Comani, adeca d'in
Romani de preste Dtinare, si d'in Romani d'incce de
Dtinare, dupa mosi si trage viti'a. Morindu la anulu
1330. Michailu, se fcce imperatu Alessandru. Dupa au
www.digibuc.ro

252

Susmanu. Si nevalindu Tamil la anulu 1455 cu potere


mare, stricara imperatra acst'a, precurnu si a' Greci-

loru si a' altor'a.


Candu er se scape istorfa acst'a de sub teascu,
am socotitu nu fara pretiu lucru a ff., ca s intocmescu
inca deme disertatiuni : un'a despre inceputulu limbei
romanesci, alt'a pentru literatur'a cea vechia a' Romaniloru, cari le adaugu aci.
Finindu-se ac Istorea pentru inceputulu Romaniloru in Dci' a", la editiunea presinte inca s adaugu
acele disertatiuni in Apendicele urmatoriu, asia dupa
cu mu s'au transcrisu acelea d'in editiunea L tiparita la
Bu d'a cu litere cirilice in anulu 1812., fiendu-d-su
de mare interesu.
Note" la capu XV.
Effil ma-at e Z.Zg Allgtog f.weteoarco Baatleivoag,
gr.og onelaarro Mc'exotg, xi wekcstg nkrott(Pe ap; yew rIstreoy
Ite gttog
xal vd mopxt rv Aaolv. Ewieake
dag, Zia r.(i)wv vdp6vr &col, iineg7xag ftig dii)0XeiCEt; ZDOVcCrattisielivrig, c Pcolatiotg c'edvvarri
vcov, xec xE7va zu9ooOqdron,

WE xai arttta dlimat3tv v. Caeterum Alexius potitus Imperio,


missis ad Petrum et Asanern legatis, pacem cum Blachis facere studuit, sed frustra is conatus fuit, ob superbum et
ferox horum virorum responsum et conditiones Romanis
inhonestas et intolerabiles. Nieetas Choniates in Alexio Com-.
neno, Lib. 1. cap. 4.
2) Atiklet rot v Baaalcog xaree zit) rero diareiflovror,
vvoalgLtaat vas zot9i z-dg ZWia; Bov27aetxo7; Olpaat, xi z
tiv24tie1'ov ?xsiae nottaixov owra7tac ;Trrtxreg, ILUag ye 712Ei.toe7iat, TGiv Aagag xaxik te7Zrapro, X dij ;fat arrp
ntE'

A2ntov,gg pxuv Po:Itakng ?pea qihblvo, xeark.1

Kai uso2.16v ?x 'Lira ?xei6h. Toa,:an,,

d dvrd tav eig r

?way7ixov Stxade 2siav alptaxearh 73ma21.aapro, cvroi


x6reg
gaOtuMr. Dum autem Imperator in oriente ver-

satur, in Bulgaricum agrum juxta Serras incursione facta,

victaque legione Romana, turn alios plurimos male tractarunt,

www.digibuc.ro

en
pas umsd! manta umpcaly tuamdsy `lundodaa aubs4inm -ssa
slial :lunrsu2ndxa sncimb `s!lsuirg unm Illquiatunna! sposid
Wimp 'Iunialpo.1 .1.11,3p20T
(s .agylovg- ?p !pi 133X 112lrI Vl aazmoz az Iliacanchtnip
'5oaan'Fmaiioals
51ianx1 ar/olauga 5137zna5 ai azav..a o?a111z7Z
(10)x2T.01" 402 naozTaxaz52owi., .101M9d1111 0.10A qm 61a1onsa OIL
p!nb alluqs UT untiapod `piappas tumaessj maaolsaaolsuctas
um.mua2 mnns mna spsn! sudoo .rdams utaNqi
(t '1v2apioj 51m10aL ? 5oavp'62,3,91 pi, (fez ,cria rnuap -nap
5130155 `,012374,1doad) I1I auligx 50,101911
1dI,tU pzvx aroz ?ant
vdoiiaa.zr. ai ,120z diyouphair dmadanq !psamsnInTi smualuas
suauqrsa mn.lons sliumn `s!Isuaxa sulaulAcud sp,m! mauomIlls
4a mgoduldmy 910pI1l Impious .4IssAll! litapnr
(g ItIAT 533032.2.13(061L eigl (0)2 ampiayou
-2,2-,p
hox SyriTaao aliz cznx tuozaT
azi.talismy 137iltaX330333s
`ap7.22365 5112 50ZZ71q2,30 F)pa? 5110 02 337EIO,T.0 ?x a?2 -ayau
eto70155ni dOiCia Soicoals 5p61nap

'50aa)127plxparoo

alipp9 oi

zvx

-toLn.cg

(ton amypiciza? i10)ap3271


alp(
io
S aalzq ao)(bpy rb.142,3 dotogairtax 'o5n.1a2ellioals lt Xne/11.040
2gx? nit zumiagop .05knil02i10au acnoyalp aR dizgay 1611240 l3i3o)
12C.

az a;intiq ia.lopmxoEp ,,taxliuncau 50) ..Go


rap (wan.] fizz '51:y09006u pc 92 ax'Qau
c
Sig 4,e231g 1,34,3,1013Z 1313311a2911 .aodipliaX 5z5 ap dapialt a9
2.4) 31,3391a363321 l
den' 4F.ov- az ao52apt lx -pax
-33p1I
ao.512. miaaapat 51a 523dprq pc SnXoy
C
5olx lo 02 viIlLkiv5 azaz p3x al aay9p '5;o.o/pazovoz 5a -knit
don, pax 00)11002 5043110 (bX7.20,3XX239
*3233)ilpi? Olp p3x
5p.v2)5 `2410X?3162

no2aea 'map

ann ag
:-ittreou

t7.24z),:1

5202 570Z0y `410,1311.3071tg 502 d 510.0gli


4032 'af0101 50/72 ep tlam

argyup
ql.arooax,z

etonFiz

dOZD

cwaxal

flap mypl

-(7)

Xligiiao

f) 5 de 7.03,,tpx
f4rpit aa -5p2, 5zattani.og 'Do'32.p,5a:app z 591 5plialoais d.z
5a2ac)1924e lzg xg do)/ -mho,/
doan,c)ap,91 'amiaabg zo.?0
'am? pyyp a1n2,9ic 'aca21ypyrrapow2 IX tz
52v2, 5p303.1,
ART! (10/21,1/2 aolth abliq 'mom lopc2 :77032 Itii 5aJiM av.0110,102 -2,21
2
-rtxr
noLaaa ae lL Iiyoon'aD
4162,13ela0 40 vaozpaxo5v9dr
5a-r14C 91.69

`5110 :-.-"tnyozawt a.zae


50,197i9(112.VOUR. 1,01)11,3

'amoyaip

2,32

`aazicaaxglaau fug) 413 soznam(he


(1wn ,5720asa13a? fe?

a)1axag

anoopvx vazczy ? .5(1-y1,7523g

aainz
ep

noxZgaa.1122 v52a1u

5,92

`iTi;j7"

58kom
c

dx olzwo

Slap, 511391;nsiazpox lvailochltyrip

i71 'alap,e624765 .!P.rnin.cg 5liar11i43LaZ 511naga.g

'w22rt/Z Fs

apDV -inza,paini law snI:rd sllsao!dxa umna 6.`smaxp


'tn!1 ouRls iqn :olvp snm!id u! spire onba magma 111134SUI1
III MOWN!
Isenb p IIIVV0.1Vd fflfl1OA.19 111911109VLIOA

www.digibuc.ro

284

aut ludicrum aliquod exiret. Cum igitur laxis habenis circiter XXX. stadia processisset; et equitatum et peditatum ita
fatigavit, ut puguae tempore inutiles essent. Ut propius hastium castra ventum est, maxima et potissima pars copiarum
Asanis, in insidias distributa est. Quo stratagemate et doh)
Isaacius non animadverso, certa spe victoriae concepta, iusauo
impetu eos invasit. Cum autem illi ex insidiis consurrexissent, ut mediis cassibus irretitus, multis suorum arnissis, taudem et ipse a Scythis capitur. Uncle Barbari ad incursiones
et rapinas more leonum in armeuta irruentium auimosiores
facti sunt, quippe cum nemo Romauoruna cis occurrere au(leret, sed oinnes territi laxis habenis in urbem Serras confugereut, qui id illa dlade non occubuerant. Scytha vero Sebastocratorem a se captum quevis modo celare conatus est,
De id Asan rescisceret, spe maximae pecuume, eius redimeudi
causa accipiendae, concepta, si hominem in Scythiam abducere liceret. Sed cum fama captum esse ducem hostium vulgasset, inquisitione diligeuti compertus, ad Asanem perducitur. lbidem.
6) Kai, tievj'20ev &-co xtrOcteck :Tr*
ap7y27ia Mvav. .7-c2;71,

1133

022dt tusep(ii -,:spov uscrece


estpsv obapii-.)g
.

Zz-og

v Hheoy um",2.0,
Oave'evw rpvaexri l'ausTi2OFv.

ziv Atto7Hiciv 4iovt, (Yte2ceOeig,xcev;-

h7Etcopice zrov Bilxwv #Uwei, 7re(3g

Icocivvv Eby zeivop ip eicde2yoc;) v. TT8


112ueroece z-cD), ti6vwv at 1treI2171) wfi dvvagehrg

Mreog uv2u9o-

ixcevdp (51.1;'i,nvey P Pdittaioeg,


EiXE Baat2g.v; I aecamog dtauhaag xaver Mvuitiv, etwodeeeg
(7);' u)* wec orizot WcAtv &rpixeco, etz, Z"g (kin-tOgva 'at;

(J82.6,ttepog z61) 6,uatteova,


crs

-4441, zd PcaiwP X'Flee greopoyd poi).


74 90z5X qup itnsat us* vi;itthea dc#19(4))evcre ttzptov. 1`);717vz-a (W Jig; 1149(p g iactiv erde4, etcr 7'lcb5ravo, cUilh Ton-6rwy
z-71.11x4Tolv
'E.pcepriotg zceropectsy POP
willtgotg btavvTi de To3v Poyceicov
dei dtaxvittuvovvo4
Ot

uv.zuceaty, .4dg .0GWE flgazerce


Pwycdotg dtcr7e7e2c,zet.
zi
jgri wpowcrwr'iyavog gvdoe2Ita. Ita Petrus summa
rerum denuo potitur. Sed nec ipse naturali morte obit, sed

paulo post eo quoque a popularium quodam miserabiliter confosso, principatus ad boannem tertiwn eius fratrein transit,

quem tum Petrus adiutorem laborum et regni participein

assumserat. Is non parvo tempore apud Romanos obses fuerat. Cum Imperator Isaacius secundum Mysis arma intulisset :
sed fuga elapsus domum redierat, nihilo fratre Asane Romanis spoliandis et infestandis mitiur. E nostro autem exercitu
uemo resistere Petro potuit : sed hostibus per tot anuos, tot
www.digibuc.ro

9 85

et tantas victbrias adeptis, eo malo Roman= Remp. perpetuo turbante : nunqu am ulla victoria, ullum rei bene gerendae simulacrum nostris arrisit. Ibidem. cap. G.
7) 0 e Ifla7x4 (31126o-a; Ciaot)..87 T 7106pEPOv
vag Iten't gpancig dtl7pe'01s wew atcrper2ipppertv
'rem
flov, xi o6 vwc;3, tiJEQ filg c6/1.77: .11/..vulag a7oveu6teapor.

evo-

wv Hponogpropa Mara0.,
Katti5472v, ei'vetusuiv
gpaivem.
-lemz,eag
0,2i7rgra tena 2(;)1, MOttv())1
exeivy VPLFU7 3 nbv gym/ w`g Mvaiag lixpotg woo& gq)a-

Vayevog, ma2to-croto5 *nat ma03, 56"av. Tb

gpoSwevpa

EiDaPagtiv, WOI le7aeg vtieg 'aa7ov, rias ovpm1anaeaOcet 1zDalang 'deg optaiag nvrag Mgg dtri2Ootter, tin ,ttloyeP;
vov
ay u xawopOoixectiev tgartov, d11t x axpa r3poce-

wao262eyiev twavreg; dv&veTe woirov, avcparpe, xi Ira- ris


emi U oyhEea. ?wi w6Toig
dhttacrw al7otg ex-ca9axOlpi-E; &Fume ;:z-eTc P6T8 Wly(o'P g7xe1Ovcov, xi rifiavroiotg bro.
)otg #a216vrow axbo-poig gizopro. xi avOig gv grpg ni Baal-U(0g
wp"&g avn7 Itedr gpanh e7Texelvcizo tte4ovog. Ibancus vero

Imperatorem statu rerum exposito hortatus est, ut aliquas


cum copiis mitteret, qui et Ternobum acciperent et se adjutore totam Mysiam vendicarent,
Manuelem Camyzem
Protostratorem cum imperio mittit. Is cum suis copiis Philipopoli profectus, et Mysiae limites vix ingressus praeter

expectationem retro abit. Milites enim mota seditione, quo se


duceret, et cum quibus pugnandum esset, rogitabant : (An non,

saepe, inquiunt, montana ista transivimus, atque adeo nihil


confecimus, ut pene oimies interierimus ? Revertere igitur,
revertere, nosque domum reducito.) Praeterea inopinato metu
consternati, quasi hostes a tergo instarent, et omnis generis tela conjicerent, effuse fugerunt. Imperatore idem opus
cum exercitu majore iterum tentante, subinde res successu
caruit.

8) Tig d'

xi eetOpEii, ddveeero, 'dual xi re v Z'werg


q)odot, xi ola 'p7a WYpcov &P6-

.7.,xv0(7)v xl Mc'exon, ?7ivovwo

ota:; pampa-at d oa 'at nempawe'va 17 nay gipelg Argoa xolpav itia, Maxedoviag we xi Op(ipo2g oi
pot grilv xi xiieewv
axptig65epor, xi gvtauc'eag ioeag wpapttyrE(tov. Quis vero Scytha

rum et Blachorum incursiones et nefaria facinora anumerare queat? Vastitas regionum Haemo vicinarum, Ma cedoniae et Thraciae

direptiones utique omnibus statuis et tabulis clarius, et quavis historia dilucidius ostendunt, quid actum sit. Ibidem.
9) Kai Bact2gvg pewc 2-13TO wijg npoxel0v125 9c(Steevog,
lfre'nFlat AO; wee 105 pL%a, aconjot6v n wag Opaxicag giazotv ?p-

7aoeqtevog, ag ot Maxot xi Zxl5Oat xaxik hiOecav. Rut= a


www.digibuc.ro

286

75P avaX61Pat viby

valleGelx Ten, Xetia01) g()OOkillEPOg,

mist laOedtiog, wa n.Fei wag 2.4k5 xbRow via. no


;2Z1,xictv crtwFga),pZvog,
cr 6 Xeijaog eivog,13d1cixog r 7?vog,
xi avyrreopjicrag pay drptgatavotg Paytaiw TIZzp(p Zl TT- Audi',
o"ri pi) xcei ac'eaop seize vrciiP dec4ispog rcla ItE0' (JP ip newwaxocriwv 6ti07Ep6p, xi Pcoliaiew i7F7op6; cevaTiorrog. ao2,14.4 431
1196cre) &rim, chec
VgEeov cW ;, co; bzwv R e6; w6oprraov,
7iavc6;, Xi chwagitay ?avui tipqgEv6lievog, Tetteg- naeadidowat.
Itux eivEOgtg, d ga2E1 g
Te8Krat Zip .dlreeiptit4C0),
tav ExEIVE TrEiropTwct Baailga wirw ginichoP EtpgvaaTO, d 6g
7ydran xenaeitievog,
wag lx 7utzlipcop Potialotg xecxErrog xax6P iedvcrikuirov, 7reo; wiirop woipvP Wgoettiaag
BalgInt);, Xi

aplez-Evya &aye, h wa losepFace ieeotwo;, tifTa eard


gieg Wi7; neoeia8cog, 40- eTrarda, e); ficirtp, tav ixe7 t3H zip)
cecertv cataOri" vat, Eizcdog

nopleav e2E'aOat,

wri c'evrp zip) ?g w

pellet

binAeav drpEtzdy; (pi-!QEaOca,

6; ne4n)P Eizov xal 'inaxoy,

BvUepwiovbzapE4E, te0k

cho taipag c'ePaaxdttevog Oveav2.7) gat.

Deinde institutum iter

persequens, Cypsella abiit, ut Thraciis urbibus opern ferret,

quas Blachi et Scythae populabantur, et Chrysum etiam


comprehenderet, aut saltem excursiones eius prohiberet,
quas clam in Serrarum agrum faciebat. Erat is Chrysus
genere Blachus, parvae staturae homo, qui in Petri et
Asanis defectionem a Romanis non consenserat, ac potius
foedere cum Romanis icto, cum suis D. militibus arms
eis inferebat. Sed non multo post captus, ut ad populares suos inclinans, quod perpetuo progrederetur, et
principatum sibi parare niteretur, in custodiam datur. Delude solutus, et ad Strummizam tuendam missus, Imperatoris spern fefellit : eoque oppido sibi vendicato, finitimos Romanos graviter affiixit. Contra eurn igitur profectus

imperator, et iusto exercitu Cypsella couvocato, paulo post


domum redire cupit. Ita et exercitus frnstra eo convenit, et
ipse frustra earn expeditionern suscepit : eoque statu Occidentis relicto, qui prius fuerat, ne 2. quidem menses foris
commoratus, Byzantium rediit. Nicetas Clioniates in Alexio
Comneno, Lib. 2. cap. 3.
to) BaatAlvg
19Eaacaopoi
dnc'eeag tc"iip KInpaltop,
hplaawat, xeixelOsp c'ePagh, xav v XOga 411a. Chc,rog 7de

ZweAtit4cev iduouc'epErvg, Mang 61, V 76/og, d Te4161,


a7Zo2a#6P 2E76,asPoP He6aazov,
wveaPPErov g.avwoi xamaxyam, xecatvag zziarcolcog z-6 4vtat, tmEe ';1 !all piing dexir
OEP (pilowimag n v ehe xice cb4domE.
plo w/ 0 or,
g 4errisiow claoaTEPdopAttEPot uTatecowoi 2,10ot xax6)3 Mel,

www.digibuc.ro

287

4oiersvtece, teAla xal ol xava geavkig ?caxvVottsvot voteev.


xcd vie ,tdi ?rpexv4ysva olattvow tx vcov ftlaaviiiv
2-faorg
VOttadta Ett; OcVaTCW xavri7ov oTg 7TVOGE11064011. Tai; 7,19 et-

vsgqvyvat naeatg neoaceoccau6pEva, siva

v77

c'ecpetxdros

tglog aroderrizt 2Tedg 712,e4a dsatpitsusva zwitat-ce, Tij d.?!


seeoeskrs dtaxptddv andtvvzitleva, Ocevcrtwdeov Ilaav xax6v. xi
Zezltarog, ggeovreg ol 646aeot, vcig vs
Achea
vvxvog

1tu2Xce1'dg &Ovate'', g5 6gt rieiv ?xeTae 70.drptuv dutia PtottaIot. xi z-t3 vvxvocpvlaxo5v etakokaavvEg gevsytta, vi7" ra new-

rofle;ttypitt Ituavva axvi trit7ov, enexarslagov, to xa Tirol,


Oopv6riOirOa Oavagvai, vs ainixa ia A;(11, clk EIxe, xavadap(kola%vow, xi deceattcp xeilattaOcet viecoai5vva, Y
gv oi v acai
Ta EV T73 07sp,1 1 dale,
lavoy. 494a,lEt
xecDpa 70cYcla v HewzoEzatea,bAqv exitnv
Tic 6azvva
vtlxra ?t, fumu'ux ;ad 712(ort z-ce Pcolialan, EnOurat, 7fetv7-

para.

xtyi otptov doxsia rott71avostd77 Efx2.757cov decinva


ciNg (in
daextelo3v-css vtoOsv sgtgo)V vt71 dlattp 'to weer pupa

b ax6rst, we) 7tvtusvov. Ttivn7 'cot xcei Bceat)svg va new& axo2-tv kdetTo-v ffepatrikttsva, 02,1Itos
71.900iyel)Og,

It7PS xeovovettisiV, IXE768-

gvozwa, vel7TETE. TarE 11V Hpouoixa net

ropeu'y vaiv vufetg XeOutp sTgarat, xl plZveatti417; xai


VEVIY1 Oat ol am-menu ft77 7vvatxag a1iaay z-div ssali 7giMit;
v4ovu. eettau xai ficrav v3 13i)Uevuov,,div, vu Hountigperropos
i3vOtevete vi avvotxiivrog eengstgs, ie tcp XelScolziavriv iXTri71.011(TE, voliTa7co7dv dvaMgceg vd," ..41a4dv KanTaviivov vv
7ap7lie
Padmov. TelroOgvuov, cY vii$1) pottvvpriztov,
datvd; napaesz-siai2g) t idv Xetaog gcuponoirst xcei noels
vt'Oevdttsvo;. Imperator Cypsellis Thessalonicam proficiseitur, inde
contra Chrysum iter intendit, qui gtrumiza sibi vindicata, castelhim quoque Prosacam et nitura, et Opere munitissimum pro regia
occupavit.
Neque vero globis duntaxat machinarum, sed
saxis etiam superne devolutis, nostri affligebantur. Ea quoque saICA quae primo impetu corpora non attingebant, cum eminentibus

rupibus allisa, in plurima frusta dissilirent, hue atque jUiic


sparsa leth.ferum erant malum, et barbari noctu clam e
caStello egressi, machinas quas Romani in tnmulis disposuerunt, dejecerunt : et excubias territas ad Protovestiarii Ioannis tentorium fugientes adepti sunt, ut is quoque somno excussus, statim e lecto surgeret, et trepidus fugeret. Praedam
in eius tabernaculo repertain partiti, in qua edam virides
calcei erant, insigne dignitatis illius, per totam eam uoctem
res Romanas diriserunt, et subsemnarunt. Praeterea vacua
dolia demittendo, sonitu exercitum quid rei esset, in tenebris ignarum perterrefaciebant. Quam ob rem cum Imperator
non succedere institutum suum cerneret, nee alioqui diutius immorari constituisset, per pactioues Chryso Strummiza et rrosaco,

www.digibuc.ro

288

finitimisque regionibus cedit ; et quamvis uxorem habenti,

dam ex cognatione sua se ei desponsurum promittit, Byzantium reversus, Protostratoris filiam a marito

sejunctam,

Chryso per Sebastum Constantiuurn Rhadaenum mittit. Sport-

salibus peractis et nuptiali convivio apposito, Chrysus strenue potabat et comedebat. Ibidem Lib. 3. cap. 1.
Kaucte

avtv p1.7gq,

VE

Xprag i-ktag 'ZgFeac Ti 711-Vaiceg ti


;Cal Tra7Xan) geaVVillan Rai dtst2updt; qiv

crivt-tav, xsted-vat zertn-tp, xavt- aZioav ?v7rAz-Ftap., dt:.atsuov itgao


wcivrn;
Podnrig gxotvig,tiart xai xa0s26),
Et, wag
134,orav gectuogiei verat,
#0106 ?zaely daan4avat, xal 2-teei
EZ.71)
xi natoexkl 7a,aico; xai Titvrq, xcerc
TEr XetwaOwthtot, ipkyar, wamoitet,
'vagtrott, gvdstxroph.m)
bdoOt, xemr1;w vi.co
%dsai; Aartytxd (JiLY

Tag 6.1)7xExpoi-riti4w,_uvet'etD2stvoy avr)4017(Jt Itrizarlp, arit,ttri.


vti VQFt wqg wittped, iaOiip zyp zsizat i-t)g glAktog, Z
xiCoittt
Tecorrit, itvitiz-vozot, irga w77g ilerfed c'7)ftca arras, 6tTa etraueg zospetrcov .7-t12a,ttI2 PFTat, xi 2( 1 d/MIT
aturca4coi,
Vag,
vi pt(cerittan e'v7,11azizo I7 wtianed X pi2oc'epevog, z x),Ittaxt

egtxpettiv?7.1ii Iitpag z 7r62swg, retait, iyd eatg r Bc'terag. xectwsK

Sub hoc tempus Ioannes cum maximo et armis instructissimo exercitu, Mysia egressus, Constantiam insignern urbem
Rhodopaei territorii sine ulla difficultate capit: et moeni-

bus dirutis, Varnam sexto die passionis Dominicae fortiter


oppugnat. Sed cum ii qui urbem teuebant, plerique fortissimi viri, et Latini generis, summa ope resisterent quadrilateram machinam fabricat, quae longitudine latitudini fossae

et altitudiue fastigio moenium responderet : et ea rotis subjec-

tis proxime fossam collocata et deinde eversa, utrosque fines apprehendit: eademque machina et ad expleUdam fossam,

et ad conscendenda moenia pro scalis usus, Urdu Baruae


potitur. Nicetas Choniates ibidem Lib. 3. cap. 7.
12) Kai Baot26vut (r) c'eds2rf6; avvd- Itoltmg drfliAzzog.vzog
ACY(17), 75t5 Icodyva: `Og Ttoilatv ?7s761'st rag Pawaiotg
tz-tog xax
xl wo4 Luce2o7,g avrok. Tip 74 jrcog Bagt/lSog

Belyeepov, nrs
Kwgzavziva
Haeres fit imperii Ioannes ipsius frater, cum Asaui filius boannes tenera adhuc esset
aetate. Hic multa in Romanos mala ingessit, .et in Italos

etiam ipsos. Georgius Acropolita in Chronicae Compendiario,


cap. 12. 13.
13) .4uudeag 7,E; V XV'OEU c BeCal,tvg Tliiv Rd274w, itii,hoP
47rod@v log 'cUiv Iza2t7iv dim; xaucaDoe01,W vat)), u soxah.led
Id; Pvo T8 drOt;af&a,
xararellet Maxe(opiav, leiav v wctia7-622tiv -a-)otluaTo chl-ciwkag wa; wet-

www.digibuc.ro

IFL; itrdgaTtofStat'qfProg, xai z4.28ol, zaraosc4tpag dvrieg,

Paqada; c'efa6.1riufP axft, rt7jv ovchmor guiotdgc'e'act(Jde n6)Fcer. zazIazatpe 75 ?:c IMOgaw tvvciiv

iitar6yEa
747p,

(1)i2t7i:TrZi7(o211,, Oavticedp, i!c7cer

wzat:

ivce

Jai',

1-tg 7rag( V ngfp


z n -

:c ig 1Wag :Tr /wag. g-r6F1, dr, He 4zAnar,

mop, rip) PatdE,361,, xapiagTo2tr, Tgarergwatr, 7114xgtp,, KlavdRac tooRag. reg


&away', ilIoov, goo2tr, TI egfORriotop sad
7
t'egtOpe g

pakloi,a;

7-21?)

StaorCFC

cP Ar
cto

a2-ragag eZHOF1', ZDEVi zcig werzit)), 'Mho, 2(ZI, ;2) deausodtalthmov

XVI(TFt; OLOF13 vai:g 07Z;70-FaLK

DamtuDv sad -a)62,Ffo1)

P2(`

761) xavarz*rag zai jrz;,-; eFao-a1ovZI,g, ,e4"0-E OrFiza


pinch vafp.
74 .xcei er2I,8 tij 3 , ( lg groze Z-7:1 Pcopaifov
c!3

wagieza gin0f7 vaxci. Praeterea iude discedens,


cum nullus illi se oppoueret, Italis ab eo penitus debellatis, universam Macedoniam excurrit, praeda ingenti
locupletatus, inbes cum ipsis habitatoribus spolians, funditusquae evertens, eo animo, tit si quando Romani infortunio
desaeviente respirasseut, propria oppida recuperare nequirent.
wooavia

Quare e fundamentis sustulit Pbilipopolim praeclaram nimium,


atque egregiam urbem, quae Hebro adjacet, alias deinceps
universas, Heracleiam, Panium, Radestum, Chariupolim, Traianupolhn, Macrem, Claudiupolim, Mosynupclim, Peritbeorion,
aliasque quam plurimas, quas enumerare operae pretium non
est. Multitudinem abiens circa Istri fluenta collocat, et ex iam
direptis onpidis, urbibus nomina propris colonis imponit.
Is usque Thessalonicam perveniens laterali morbo vitam finit.
Nemo enim, nec mentior e memoria hominum tot, ac iste ca.;
lamitatibus Romanos affiixit. Acropolita Historiae cap. 13.
14)

ts-k

Lroui ez-d9rj7zre

crcYF2cf..ip c'evz-5 maTs

Ogogi2ag4ropa,zi,r2.x.vOda Oeav 7a,am,I) elAyroh,


i'6)1)Ba2.740),' 7'i7ore?,

.7;egazi7... Ten, (:) WC'? Aacb, usaida

anTig

ouirrv,

7
/
usEgi TEIg
cafriwea
5rra 87/ vt, Zeljurartg 2afIdw, (.1).;
.fscOcr; xfyArgve. Hoc fatis functo sororis filius Phrorilas
nomine, Scythide avia in matrimouium ducta regnum Bulga-

rorum occupat. Filins vero Asani loannes clam ereptus, ut


diximus, ad Scythas asportatur. Georgius Acropolita His-.
toriae cap. 13.
15) Huius intentionis studio, ut securum Peregrinationis divino fulti coiisilio, pararemus trausitum filiam Comnini Teodori Lascari filio nostro duximus in uxorem. Eodem
etiam animo iuter Azeu Bulgariae Imperatorem, mediante
Rostra filia, matrimonium celebravimus. Epistola Andreae. IL
Regis Hungariae ad Honorium III. Pontificem Romanum.
19

www.digibuc.ro

2f10

16) Kc4 coZletiat


zoceldon) otn,ZerpEtav
iFeo2o7iceg ZE210.aPTO. TrF: sur 6 Te
16a 44exesee6g Zw6 '11) 1 ervgrarrtran62Ecog z-F2c7ir, tvz-oropke
zeripriwat, sari Havpiecmg avec7oQlvFaOca dztvat Baciatsfif, ecd
avvodtvig
Osozalopart, xcieqrag
tDp?rzvuov tuartvoiProw
Bu Ayciewv liezovrt .da&P, r3 xijdag Vrexce
9-1,11.ag.

cieo

Et puerorum nuptias apparant. Cum Germanus Patriarcha interrem divin am nuptiarum ceremonias absolvisset. Tunc et Trinobi
Praesul Constantin9po1itano obnoxius, imperatorio ac synodico decreto, ut Asauo Bulgarorum principi, affinitatis, et

amicitiae causa gratificarentur suo jure vivere, et Patriarchae nomine condecorari obtinuit. Aeropolita Histor. cap. 33.
19 0 Bagahg kolyvvtg, xai 6 Audi, Tee; oixEiag tivv4pag meoaedmreg, seed 1;pf-pw
dvuseip, xaz hYgapov X0ectv,
ousdat v vas zlazivolg dtdIvaoa, stai Aiicev iiv zuoLlip, inocigarro, ;cod 2.sevOitiv getweicw, r6 rTig 7urpotpice; ElorTv,

(ray 3ne7(iaarro. arriat

vro".c ;tar& zit" apxa; 7-te

ggq ;tat

xcheav dapEeiaavro.
1lVxpt
4: xcei dvribi,
WEIX651, fij; A-coven-1m ;ad prfrFeot xanivriixeaav, t Pr176g
I ta4kpa e7? avribv xaKoph,a,xcei ztrOoec7,1,tog, zai mace), moLlipf
tag Actrivoig giOccAor.staii, ayi yopccrg t sari ci,vr.4;

bums deinceps Imperator, et Asanus couductis copiis, uterque


occiduam plagam, quea Latinis serviebat, excurrerunt, ingentique inde preada deportata Scythicarn solitudinem, ut proverbio
utar, universam effecerunt ; urbibus ac regione, ut iure iurando convenerunt, sibi divisis
Et ad ipsos usque Constantinopolis muros Joanne rege in illis adsidente, et intuente,
uterque perveniens ingentem timorem Latinis iniecere, resque
eorum in extremum discrimen deduxere.
18) Ta ply Eh)
ylatptcp 7red-Ntarty ovvrabi TE 2-6re
7roN, :ad 'raj 3:0Et
d150 AVTO1TCYTQW1, Eig taweti6 1.;7av
xaroczomyrdmEt 7-6 Tevqpa. Igitur Latinorum res nimium in an-

gustum deducta, duorum edam Imperatorum affinitate in extremum fastus ille depressus est. Ibidem. cap, 34.

www.digibuc.ro

III

APENDICE.

19R`

www.digibuc.ro

..el.) =)isertati-arlo
pentru inceputulu limbei romanesci.

Fiindu ch limb'a cea romansca e latinsca, ce-

lui ce v

cerce inceputulu limbei

romanesci i

este de lipsa niai nainte s aiba cunoscute intemplArile


limbei latinesci.
Dupa cumu ne invtia Eutropiu in cartea 1., limb'a
Latiului, intru a' carui-a hotaru sta Ronfa, o a indrep-

tatu si o a politu Latinu craiulu tierei Latiului, si pre


Latini de pre numele seu i-a numitu : carea chtra anii
de la inceputulu lumei 4018, inainte de urdirea Romei,
chtra anii 304 s'a intemplatu1). Urinza ch si limb'a
latinsca de la craiulu Latinu a luatu inceputu a se
chiam asi.

ra ce schimbare anume cu indreptarea aceea a


facutu craillu Latinu in limb'a latinsca, ce a lapedatu
d'in limb'a cea de obsce a' poprului latinescu si ce a
aclausu la acsta limba indreptata, ce se nu fl avutu
limb'a cea de obsce, nimene d'in cei vechi nu ne lash
scrisu. Inse ctunu ch, alt'a a fostu limb'a latinsca cea
indreptata seau corecta, si alt'a ceea ce resun in gur'a
poporului latinescu, si cumu ch ceea VI nascuta d'in
csea, si direptu aceea limb'a latinsca cea prsta seau
a' poporului cu dreptulu se dice mama limbei latinesci
cei corecte, insa-si natur'a seau firea corectiunei destulu
de chiaru arta. Asmenea d'in natur'a corectiunei urmza, cumu ch, limb'a latinsca cea corecta nu se suge impreuna cu laptele de la mame, pre emu limb'a
cea de obsce, ci cu gramatic'a trebui s se invetie, si
pentru aceea alt'a a fostu a gral latinesce gramaticesce,
alt'a a gral latinesce de obsce. D'intru aceste se vede,
eh si inainte de urdirea Romei de &me plese a fostu
limb'a cea latinsca, adeca : gramaticsca si de obsce,
seau a' invetiatiloru si a' poporului. Nice nu se pte
www.digibuc.ro

294

areta neci unu veaeu, intru careIe s nu ff. fostu Iipsa


de gramatica spre a inveti limb'a latinsca cea corecta.
Facundu Roma lu cetate, earea de pre numele sea
o chiamh Rom'a, de la carea si Romniloru li se dede
nume, redid bisreca (acolo-si pre scurtu povestesce
Eutropiu), earea o numi Asilu, si fagadul toturaru celoru ce voru scap la d'insulu scutire. Pentru aceea prmulti d'in vecfnele locuri, earii facuse intre ai loru ce-va
reu, fugindu la d'insulu, i-a primitu in cetate si i-a

Inpreunatu cu poporulu seu. SI asid d'in Latini si d'in


Tuscii pastori, pre cumu si d'in Frigii cei de preste
mare, ear sub Enea, d'in Arcadi, carii sub povatiuitoriulu Evandru cursese in Itali'a, cd, d'in de multe feliuri de stihfi adunh unu trupu si fece poporulu romina.
Cu tempu tte neamurile Italiei, ee aveau osebite limbe,
se adausera chtra poporulu romnu. Facundu-se acsta

adunare s mestecare de neamuri de desclinite limbe,


nfmene nu se pte indof, c limb'a latinsca cea de olasee, nu de midi-locu schimbare a patimitu.
SI cumu ch osebite au fostu limbele neamurilorn
Italiei, adeca a' Etrusciloru, a' Greciloru, a' Osciloru,
InsubriIoru, a' Liguriloru si a' altoru Gal li si popra
inainte de a-si supune grumazii birutoriloru Romni,
bine invtia Ludovicu Antoniu Muratoriu in disertatiunea 32. tom. 2. alu anticitAtiloru italianesci.
D'intru aceste ginti seau neamuri a'e Italiei unele,
macara eh dupa marturisirea lui Augustinu, eartea 19.
capa 7. despre cetatea lui Domnedieu, gintilora eelora
invinse cu jugulu le puneau si liinb'a loru cea, latinsca

asupea Romnii,2) totu-si pana si canal era mai in


ttre imperat'a Romniloru, multa tempu si-au tienuta
himbele lora; ra
anoru neamuri de ale Italiei, pe-

rinda de, lirnb'a lora tau a remasa intre Romitui. CA


AuIu Genf in cartea 17. capa 17. asid scrie: C. Ennia
(Hui, cA du are trei anime, pentru cA sci graf grecesce, oscesce si latinesce."3) Asi dara in dllele lui
oscsca. La resta se cetesce
Enniu inca
www.digibuc.ro

295

&in fabul'a lui Titiniu: carii obseesce si volscesce fabu-

Han, ct latinesce nu sciu.") Livia in cartea 40. capa


42. dice, eh Cumaniloru cerundu li s'a datu voia, c in
pblicu s vorbsca latinesce si preconii, seau vestitorii

loru s6 aiba cadintia a vinde latinesce.5) Alta limba


dara a fostu atunci la Cumani in Itali'a, carea nu o
a fosta astrueatu limb'a cea latinsca. Si Strabone, carele a traitu in dilele imperatului Tiberiu, in cartea
6. a' geografiei dice, eh perindu gintea Osciloru, vorb'a
lora totu mai remane la Romni si jca fbule Romnii
in limb'a aeeea. 6)
De aceea cu nepotintia er d'in limbele acele vecuitrie si cuvinte si chipuri. de graiu s nu se vrsca

nu numai in limb'a latinsca cea prsta, carea acumn


er de obsce toturoru popraloru Italiei, ci pr'in Rebagarea de sma a' unor'a si in limb'a latinsca cea corecta cte odata. Carea Romniloru celoru invetiati si
bine deprinsi -in limb'a cea corecta fOrte reu le vine,
si certau acsta rea intrebuintiare. Aceea, mi se pare,
ch spune Quintiliana, candu scriendu despre cuvintele
cele straina, asii graiesce: Tacu despre Tusci, despre
Sabini, ba si despre Prenestini; eh pre Vectiu, c pre
celu ce se intrebuinti cu vorb'a aceea la cOrta
Luciliu, pre cumu Polione afia in Livia Patavinitate."7) Si

Varrone dice, ch euventala multae nu e latinescu, el


sabinu ;

si acestu-a papa la pomenirea lui a remasu

in limb'a Samnitiloru, carii suntu nascuti d'in Sabini.8)


Cu multa mai lesne er d'in limb'a latinsca cea
de obsce s se bage cuvinte si chipuri de graiu in
vorb'a latinsca cea corecta. Paradigma si asta-di despre lucrulu acestu-a avemu in pruncii cei romanesci,
carii in anii cei d'antaiu, canda se invtia latinesce, pentru asmenarea ce este intre limb'a cea romansca si intre limb'a cea latinsca, turme de cuvinte romanesci baga
in vorb'a cea latinsea ; ba si Unguri betrani am vediutu,
carii sciindu amendue limbele, si cea latinsca si cea
romansca, candu graiescu latinesce, si cuvinte si chipuri
www.digibuc.ro

296

de grain romanesci, fara a se pricepe ce facu, arunca


in vorb'a cea latinsca.
Pentru aceea cu de adinsu Romnii cei invetiati
scriau chrti sI dam rgule spre abaterea cuvinteloru celoru straine de la hmb'a latinsca cea corecta, pre cumu
si spre polirea sintacsei limbei acelei-a-si.Dreptu aceea pre

pruncii loru i siliau a merge la scla s a inveti gramatic'a latinsea. Acst'a e ceea ce dice Tulliu, in cartea 3. de nratore, ca preceptele de a vorbi latinesce,
le da invetiatur'a cea pruncsca.9) Si Quintilianu in cartea 1. capu 10. rnarturisesce, c alt'a e a grai latinesce

alt'a a gral gramaticesce, adec'a alta e a grai limb'a


latinsca cea comuna seau de obsce, carea impreuna cu
laptele se suge de la mama, alea a gral in limb'a latinsca cea corecta, carea se inN tia la scla d'in gramatica.1) Vedi niai susu laudat'a disertatiune a' 32. a'
lui Muratoriu, intru carea pre largu se cuventa despre
lucrulu acestu-a.
Multi schimbandu-se hmb'a latinsca cea de obsce
pr'in aceea, eh, f impartesita toturoru gintiloru Italiei
celoru de deosebite limbe; multe dialecte ale limbei aces-

tei-a preste tta Itali'a se escara, in fiesce care parte


a' Italiei, dupa feliulu limbei neamului ce locui in tienutulu acelu-a. Dreptu aceea osebite cuvinte de la tte
neamurile acele au cautatu s primsca in senulu seu
limb'a latinsca cea de obsce; sI fiindu ch ea stapane,

pre cumu s asta-di, in tta Itali'a, a inceputu mai de


obsce a se chiamd limb'a italiansca. Resbatendu in Itali'a, s lungu tempu domnindu acolo Gotii, Longobardii

s alte ginti nemtiesci, ca multu mai vrtosu se schimost limb'a latinsca cea de obsce, seau italiansca; ba,
dupa veacuri si insu-si Italianii si prefacura limb'a altu-

mintrea si o adusera la statulu acelu-a, intru carele e


asta-di. D'in cele pana act despre limb'a latinsca cea
comuna case, lesne se 'Ate afl inceputulu limbei romanesci. Aceea se scie, c multimea cea nemarginita,
a' Romniloru, a' caror'a remasitia suntu Romanii, pre
la inceputulu sutei a' du'a de la Chr., in dilele imwww.digibuc.ro

297

peratului Traianu, a venitu d'in Itali'a in Thici'a ; St


a venitu cu acea limba latincisca, carea in tempulu
acelu-a stapanea in Itali'a. Asi dara limb'a romansca e
acea limba latinsca comuna, carea pre la inceputulu sutei
a du'a er in gur'a Romniloru, si a' toturoru Italianiloru.
De re ce dara, cumu mai susu amu insemnatu, limb'a

latinsca cea comuna, dupa tempulu esirei Romniloru


d'in Itali'a la Dci'a, cumplite schimbri a mai suferitu in
Itali'a: urmza, eh limb'a romansca e mai curata limba
latinsca a' poporului romnu celui vechiu,de cdtulimb'a
italiangsca cea de acumu; si mai cu cadere este a juded
d'in limb'a cea romanesca, cumu a fostu limb'a Romaniloru celoru vechi, dechtu
limb'a italiansca cea
de acumu. Macaru eh aceea nu potent u negd, di in limb'a
romansca suntu v6rite cuvinte de ale barbareloru ginti,
anume ale Sloveaniloru, cu carii au petrecutu impreuna

carea cumu s'a intemplatu, am spusu in itori'a cea despre incepntulu Romaniloru in Dci'a. Inse Sloveanii
de tiesetur'a limbei romanesci cea d'in lontru neci cumu

nu s'au atinsu. ci aceea a retnasu intrga, pre cumu


er candu anthiu au venitu Romnii stramosii Romaniloru in Daci'a. Ci si cuvintele, cari suntu de la Sloveani vArite in lirnb'a romanesca, pr lesne se cunoscu,

si usioru ar fi, de s'aru invoi Romanii spre aceea,


a le sc6,1e si a face curata limb'a romansca.
Aceea inca se pricepe, ch-ci intre Romani sunta
mai multe dialecte. Fiindu adeca, eh si atunci, candu
au venitu colonfele romne in Dci'a, mai multe dialecte ale limbei latinesci cei de obsce erau in Itali'a,
si fiindu eh coloniele acele d'in tte .phrtile Italiei au,
fostu adunate, urmza, eh mai multe dialecte au adusu
cu sine. Inse, macaru ch limb'a Romaniloru e impartita in mai multe dialecte, a' caror'a osebire mai vr-.
tosu sta in pronunciarea seau respunderea unoru litere,
totu-si Romanii cei d'in cce de Dtinare toti se intie-

legu la olalta; ha in chrti nice nu au fra unu dialectu singuru

desclinirea dialecteloru numai in vorba


www.digibuc.ro

298

se aude. ra dialectulu Romaniloru celoru d'incolo de


Thinare atata e instrainatu de limb'a Romaniloru celoru
d'incce de Dnare, pentru copi'a seau multimea cuvinteloru celoru grecesci, cu carea e acoperitu, cittu Ro-

manii cei d'incce de Thinare, pana nu se dedau cu


d'insii, pucinu i potu pricepe ce vorbescu. Inse aceea
ge cade a li se d loru, ch multe cuvinte latinesci pana
asta-di le tienu, cari la Romanii cei d'incce de Dnare

cu totulu suntu date uithrii, pre cumu si la Romanii


cei d'incce de Dnare asmenea multe cuvinte latinesci

se afla, cari intre Romanii cei d'incolo de Dnare indesiertu le vei caut.
Mi 'vine act aminte si aceea, eh se afla unele cuvinte in limb'a rornanOsca, cari pentru eh neci la Italiani, neci la Sloveani asta-di nu suntu, dim unii, c
trebue s fia seau de la Daci, seau de la alta re-care
limba de a' gntiloru, ce mai de multu au amblatu pr'in
Dci'a intre Romni. Ci, de re ce, pre cumu mai susu
amu vediutu, midi' au venitu colonele romne in Dci'a erau, mai multe dialecte ale limbei latinesci in Itali'a d'in insocirea cu desclinite neamuri ale Italiei
nascute; au nu poteau colonele acele cu sine se aduca
in Dci'a uncle cuvinte d'intru unele phrti ale Italiei,
cari la Italiani de multu acumu au peritu, ra la Romani se mai tienu : pre cumu vediumu, ch si intre insu-si Romanii unele cuvinte vechi se tienu la cei d'incolo de Dnare, allele la cei d'incce de Dtnare ; ba
si intre snguri Romanii cei d'incce de Dnare in unele
tienuturi se afla cuvinte latinesci, cari intre alte tienuturi nu se mai. pomenescu. Asi pentru esemplu, Ma-

ramuresianii, dim: nu am opu, carea alti Romani o


dim: nu am lipsa s. c. a. Asmenea se intempla si intre Romanii cei d'incolo de Dnare, ch si intre ei suntu
mai multe dialecte, maearu ch ei intru pronunciare toti
suntu mild. Asi p. e. la ei de obsce se dice, hiu, adeca

cl in unele phrti dIeu, natu, de la cuventulu latinescu /taus. Nemica dara nu ne silesce, ca acele cuwww.digibuc.ro

299

vinte romauesci, cari asta-di nu se afla neci la Italiani,


neci la Sloveanii, mai vrtosu se dicemu, cA suntu v6-

rite in limb'a romansca seau de la Dad, seau de la


alta re-care ginte barbara in Dti'a, de cAtu aduse
d'in
Asisiderea se cade se dicemu si de cuvintele acele, cari si la Romani si la Italiani se afla, ra
in cArtile latinesci nu se cetescu, cA suntu de la gintile cele vechi ale Italiei bagate in limb'a latinsca cea
de obsce, carea este cea romansca si italiansca.
Unii, caror'a le este uritu numele romanescu, cu
aceea se nevoieseu a micsior pre Romani, cA
limb'a romansca fOrte se lovesce cu limb'a cea slove-

asca, si tiesetur'a ei cea d'inlontru asmene este cu


a' liinbei cei slovenesci; si pentru aceea este a erede,
eh Romanii suntu fdra slovensca ra nu romina.
Cumu eh Romanii suntu adeverati Romeini, stra-

nepoti Romniloru celoru adusi de Traianu in Ddci'a am adeveritu in istoria. La asemenarea limbei
romanesci in tiesetur'a ei cea d'inlontru cu limb'a cea
slovensea, ce-si nalucescu protvnicii, vomu respunde,
dupa ce vomu cuventa, intAiu despre inceputulu articliloru celoru definiti ai Italianiloru.
Muratoriu in disertatiunea a' 32. cea mai susu laudata, cercandu inceputulu stricarei limbei latinesci in
Itali'a, dice eh maca;u ch si mai nainte er limb'a acst'a
smintita, totu-si domnindu in Ita li'a Longobarclii, se feee
stricarea cea cumplita. CA atunci multiple multa de limba

nemtisca, barbati si milled se revarsara preste tOta


Itali'a. Carii dreptu invetiara limb'a Italianiloru c cea

mai dulce sl aduneu inradecinata ; ch macaru c Itali'a er atunci desiertata de locuitori, totu-si cu multu
mai mare er nmerulu Italianiloru de ctu alu venticiloru Longobardi. Invetiara disei limb'a italiansca,
el asi, cAtu si ei cuvinte nOue st trebi nue bagara in
limb'a italiansca.
Pentru esemplu, avendu, dice, Longobardii, ce erau
poporu de fra nemtisca, articlii pusi inaintea uumewww.digibuc.ro

300

loru, pr lesne unnandu Italianii obiceiului acestui-a,


incepura si ei a d locu articliloru in limb'a loru, adeca
a intrebuinti: il, la, lo, le, li, i. Carea cumu s'a facutu, dice eh bine se vede a if aflatu Castelvetru, a'
carui-a aflare dupa aceea o bagh in cartea sa cea des-.
pre inceputulu limbei cei de obsce Celsu Cittadinu. Adeca
d'in pronumele latinescu: ille, illa, liii, illae pre incetu au isvoritu articlii cei italianesci. CA deprinsu fiiudu

poporulu pentru esemplu a dice, illo caballo, illa hasta,


illae feminae, lapedandu cea d'anthia, s cea alalta sflaba,
la adeca pentra scurtarea au inceputu a dice, il cavallo, lo cavallo, la asta, Pasta, li cavalli, i cavalli, le
femine. Carea a' lui Castelvetru judecata, dice, cA frte
o radima pronumele loro, celu afdra de tta indoil'a
nascutu d'in dlorum, lapedandu d'intrinsuhi il. Aceea-si o

potu intar, dice si litaniele cele in (Mae lui Carolu


celui mare pre la anulu 790. scrise, si vestite in dikle nOstre de prinvetiatula Mabiloniu intre analectele cele vechi, fra 171. a' editiunei cei mai nOue:
carea o a insemnatu s Du Cangiu in glossariulu latinescu la cuventulu lo, in loci' cle ille, Acolo se cetesce,
cA a strigatu poporulu: Adriano Summo Pon'ifice et
Universale Papae vita (in locti de: Pontifici et Universal .Redemta Mandi. Ta lo acljuva! Asi cetesce Du
Cangiu, ci in editiunea cea mai susu pomenita se afia
Tu lo juva. Aceea-si se vede in urmatriele rogatiuni
poftoritu, pre cumu s tu los java, candu graiescu in
numerulu multmei. Carea adeveritu arta, eh d'in ta
alum juva s'a facutu antAiu, tu illo juva s pre urma
tu lo juva. Altu esemplu ne arta Cainpiu in apndice
la tomulu I. alu istoriei bisericesci cei de la Placenti'a
fra 455., adeca in diplom'a imperatului Carolu celui
mare, ce se tiene de anuln de la Chr. 808., uncle ceInde percurrente in la Vegiola, ex alia vero parte
de la Vegiola vsque Castellioni etc. Si veacurile cele
de demultu in loculu dativului illi, pentru c s se desclinsca de nominativulu ilk se vedu a fi bagatu
www.digibuc.ro

301

de unde apoi curse lui. Care cuventu se afla in for-,


mulele cele pr vechi ale lui Marculfa cartea I. capu
17., uncle aceste cuvinte se cetetcu : Sicut constat, ante

dicta villa ab ipso Principe memorato lui fuisse concessa. Inse Bignoniu si Menagiu nu fhra trba socotescu

eh lui s'a facutu d'in illides. Merge mai incolo Muratoriu si dice, ch Italianii, Gallii si Spaniolii de acolo
se indemnara a adauge numeloru articlii, de carii e lipsita limb'a cea latinsca, ch audindu ei pre Goti pre
Longobardi, pre Franci, c intrebuintin particele, cari
insemnza re care lucru adveritu, si dicu: der KUnig,
die Frau, das Grab, cu re-si ce schimbare in caderi si
in nnmerulu multimei; pentru aceea si ei prinsera a
dice: lo, la, li in locu de ille rex (acelu rege) illa mulier (acea muiere), illi milites (acei soldati) etc. Asi, si
Galii au inceputu a intrebuinti le, la, les etc. s Spaniolii : el, la, los etc. Multi si d'in Greci a d'in Arabi
locuiau in Itali'a O. intru imperatiele crestiniloru cele
despre media-di. Si cunoscutu e, ch Grecii au articlii
loru. Ba si Arabii au al, carele aceea insemnza la ei
ce insemnza la Italiani il, la, lo, si la Spanioli el Mateiu Silvaticu in pandectele doftorfei, ce fura scrise in
anulu 1317., dice eh al si el aceea insemnza la Arabi
carea la Italiani, la, le, li, lo. Suntu pre urma, acolo-si
dice Muratoriu, carii socotescu (si intre acei-a este Bou-

hoursius in: Entretien II. d'Ariste, 6, in limb'a gallicsca neci unu articlu n'a fostu pana la capetulu sutei
a' nu'a. Adeverata e, seau ba parerea acestor'a, pentru
lips'a monumenturiloru celoru vechi ale limbei gallicesci,

nmene nu pte lesne judec, pre cumu nice noi, dice.,


nu potemu aretd tempulu, candu in limb'a nstra (cea
italiansca) s'an bagatu articlii.
Inpenate gcituri suntu aceste, cl neradimate de
adeveru. Pentru eh limb'a latinsca cea invetiata seau
corecta, tienandu-se in chrti, nu in gurele popornlui latinescu, pururea intocm'a, si fhra schimbare a remasu.
De unde monumenturile, ce se aducu inainte, nu suntu
www.digibuc.ro

aceea candu-va in sine a pa..


tirnitu schimbare si smintla, fhra eh nevointi'a Hord
latinesci nu totudeaun'a a fostu intocm'a intru invetiatur'a cea gramaticsca a' limbei latinesci cei corecte.
Mai vrtosu butindu gintile barbare si lunga tempu
domnindu in Itali'a, incetase sclele gramaticesci, pre
cumu intre Greci, de candu i stapanesce Turculu, de
totu au slabitu invetiaturele intre ei. Deci, pucini fiindu
intre fii Latiniloru, carii cu de adinsu s invetie gramatic'a, cei mai multi d'in lips'a gramaticei cei iscu=
site nu. poteau, scriendu latinesce, s nu mestece cu'into si chipuri de grain d'in limb'a cea de obsce seau
prsta. De acolo suntu schimosirile in monumenturile
latinesci cele vechi. Si aceea ce s'a luatu a se dice t
veacu de auru, seau de argintu, seau de fieru, seau de
lutu alu limbei cei latinesci, nu aceea insemnza, c
dra limb'a latinsca cea corecta seau invetiata dupa ce
a ajunsu odata la deplinire, in sine intr'unu tempu a
fostu mai iscusita, de cAtu intru altulu, si d'in limb'a
de auru scadi dupa aceea a fi de argintu, apoi de fieru,
pre urma de lutu ; cl curnu eh nevointra spre invetiatur'a gramaticsca nu au fostu totudeaun'a asmene,
Nice n'a fostu neci inteurui veacu nevointi'a acest'a
intru toti intocm'a. Pentru aceea si in veaculu celu de
auru alu limbei latinesci, carele nu inveti deplinu regulele gramaticesci, nu pote s scria curatu latinesce ;
vede-se acsea, si d'in inscriptiunea cea in veaculu lui
dovda, c, dOra

Augustu c6sarele facuta, carea in dis'a disertatiune a' lui


Muratoriu asi s cetesce: Genio coeti Herodiani Prae-

gtotatoris Divi Augusti idenz postea villieus in hortis


Salustianis . . . S. Aug. Lib. Bathillus aeditus (pro edituns) Templi Divi Aug. II. et Divae Augustae quod
est in palatium (pro palatio) immunis et honoratus.
Telephus. Liviae L. dat Fafiae. Climene. et Fufiae
Eache sorores (pro sororibus) Gemina L. Augustae orna rix Irene suae dot olla (pro ollam.) Acolo-si Muratom, aduce pre Quintilianu, carele marturisesce, eh si
in veacurile cele fericite ale imp aratiel Romniloru, in
www.digibuc.ro

803

insa-si Rom'a, multimea grai barbaricesce, adeca nu in


limb'a cea corecta,
si in veacurile cele mai slabe,
carui-a i erau bine cunoscute rgulele gramaticesci, bine
scri latinesce: pre cumu si asta-di se intempla. Dreptu
aceea veaculu celu de auru alu limbei latinesce aceea insemnza, ch atunci mai cu de adinsu se du in scle rgulele cele gramaticesci, si mai ea sirguintia, sit mai multi le
invetiau, de ctu dupa aceea. Deci nu limb'a latinsca cea
invetiata, ci sngura cea comuna limb'a latinsca, carea
de la unu tempu a inceputu a se chermi italica
nsca), a patimitu schimbare.
Inse si acst'a s ff patirnitu acea schimbare, citu
dupa nevalirea gintiloru nemtiesci in Ita lra s fi primitu de la aceste neamuri a intrebuinti artielii, neci
cumu nu se pte crede, de rece si Romanii au articl
definiti in limb'a loru, carii suntu: il (:+n),1e, lu; acestu-a Ro-

manii cei d'incolo de Dnare, asi lu (lieu intregu: lu;


ra cei d'incce de Dnare l'apostrofescu, lapedandu pre
u, ; bunanra :
omulu; a, carele la Italiani se
dice la. In nmerulu multimei: i la Romanii cei dincnce
de Dnnare, li la cei d'incolo de Dnare; buna ra: meni-i, 6meni-li. Apoi le. De candu au intratu Gotii in
Itali'a, Romanii seau Romnii cei d'in Dicra neci o impartesire n'au avutu cu Italianii, neci pana au domnitu
acolo Gotii, neci dupa aceea. Urmza dara, c fiindu
artfclii la Romani pre cumu si la Italiani, inainte de
intrarea nemtiesciloru ginti in Ran, au avutu Italianii
in limb'a lnru articlii. De ar ff fostu cunoscuta lui Mu-.
ratoriu sI altoru prinvetiati barbati limb'a romansca
altamintrea vreau scrie in lucruri de acestea, si cu adeveru neci nu aru ff avutu prilegiu a se slobodi la gaciture
insielatrie.

Dara vei dice: Gotii, inainte de a merge la Itali'a,


au fostu in Dci'a si au domnitu preste Romani c la
o suta de ani. Dreptu aceea, 'Ate Gotii antaiu au stri
catu limb'a Romaniloru celoru d'in Dci'a si au bagatu
intre d'insii obiceiu a intrebuinti articlii, carii nu-1
are limb'a latinsca ; dupa aceea mergundu in Itall'a
www.digibuc.ro

si Italianiloru le au impartesitu intrebuintiarea artieliloru.

In istoria arnu aretatu grtra Romaniloru cea ehtra limb'a goticsca. Apoi mai susu de siese sute de
ani suntu scurse, de candu in Ardealu in mult'a Sasime petrecu Romanii ea Sasii, sI necumu s se fi imprumutatu de la Sasi cu ce-va d'in cele ce se fienu de
alcatuirea lirnbei cea d'in lontra, ci neci cuvinte neei
de cumu pana asta-di n'au primitu de la ei. AtAt'a instrainare are limb'a romansca de chtra limb'a Gotiloru,
rat"' Sasuln Eder d'in Ardealu, mare protvnicu alu Romaniloru, de acolo a luatu prilegiu a dice, eh Romanii in
duele Gotiloru n'au fostu in Ddci'a. Si au poteau Romanii
intru acelu-a chipu s se ded cu limb'a Gotiloru, ctu
in cele d'in lontru ale tieseturei limbei lora s primsca
unele de la Goti, cumu este intrebuintiarea articlilora,
si apoi cuvinte goticesci s nu se veresca in limb'a loru,

pre cumu pr adeveratu este, eh neci cumu nu s'au


vritu ? Deci dca de la Sasi intru athtea veacuri nemic'a nau primitu Romanii in limb'a loru, cumu intra
o suta de ani Gotii s 11 potutu resbate in cele d'in
lontru ale limbei Romaniloru, cAtu intrebuintiarea articliloru, carea mai nainte s nu o 11 avutu, s o bage?
unde adeveritu este, cd cuvinte n'au potutu se versca.
Cumu, neavendu Romanii neci o impartesire in dilele
Gotilorn cu Italianiii, au potutu asid s se lovsca cu
Italianii, critu intocm'a acei-a-si articlii, si d'intru acelu-a-si isvoru alu latinescului pronume ille, illa s-si intocmsca sie articlii sl cesti-a sl cei-a? Cumu, de neci
la Romani, neci la Italiani nu e neci o suptire umbra

de urma de a nemtiescului: der, die, das? Lamp


aceste, gintile nemtiesci, d'in cari erau Gotii, pre cumu
si tte alte neamuri, la carii suntu articlii, acei-a i punu

inaintea numeloru, r' Romanii i punu dupa nume. De aru fi


luatu Romanii obiceiu de la Goti a intrebuintid articlii, cumu
pot fi aceea : obiceiulu de a intrebuintid artichi s-lu i de la
Goti sI apoi in contra firei limbei Gotiloru, de uncle s'au invetiatu aintrebuinti articlii, ba in contr'a firei limbei toturoru
www.digibuc.ro

205

hemurnoru, s&i puna dupa nume? Singura acsta luare


a-minte ajunge spre adeverire, cumu ch Romanii, seau

Romnii cei d'in Dcra nu au luatu de la Goti a in-.


trebuinti articlii, ci d'in Italra au adusu dtin'a aceea
cu sine stramosii Romaniloru in dtlele lui Traianu. De

unde urmza, ca si Italianii nu de la Goti neci de la


Longobardi au luatu a intrebuinti articlii, el cu multu

mai nainte de a intr neamurile aceste in flan., au


avuta in limb'a born acsta alseuire.
Dreptu limb'a latinsca nu are articlii acei
eari suntu in limb'a romansca si in cea italiansca,
pre cumu si in limbele: francsca si spaniolsca, cl re
avutu-i-a inainte de a 0 indrept Latinu craiulu Latiniloru, seau ba, nu se scie. Pte dra st limb'a
nesca a avutu mai nainte articlii acesti-a, ci Latinu pentru scurtarea vrbei i-a lapedatu. tirmza ch si aceea
este neadeveritu, re limb'a latinsca cea comuna si-a
intocmitu articlii il, la, lo, li, le, de la pronumele limbei
latinesci cei corecte ills, illa, illo,
illae, au pronumele acestu e nascutn d'in articlii acei-a. Aceea este adeveritu, pre cumu vediumu de-asupr'a, ch nu limb'a latinesca cea prsta s'a facutu d'in limb'a latinsca cea
corecta ;

ci cst'a

d'in ceea.

De aceea, macaru ct

ne-amu deprinsu a dice,

cA, limb'a romansca e fic'a


limbei latinesci, adeca cei corecte ; totu-si, de vomu vre

a gral oblu, limb'a romansca e mama limbei cei latinesci. Nice s nu te scandalisesca aceea, ch limb'a romansca e spinsa si apiisa pfe langa limb'a cea latinsca. CA, an nu d'in spini se nasce rusia prfrumsa?
Si d'in mama de soin, seau de fra de diosu si apusa
nu odata s'a nascutu fiu, carele pr'in polire iscusita a
ajunsu a fi celn mai stralucitu imperatu?
Pre urma, dca in limb'a romansca, nu numai intre Romanii cei d'incce, ci si intre cei d'incolo de D-

nare, carii in sut'a a' trei'a de la Chr. fura despartiti


de cesti d'incce de DAnare, pana in Tesali'a si pre airea, ha si intre alte popra de sange italianescu, buna
20

www.digibuc.ro

306

bra intre Valdensi si intre locuitorii muntelui Aperininu, e dtina a pune articlii dupa num e, si nu inainte
de nume, cumu facu tte alte neamuri, cari au intrebuintiarea articliloru ; urmza, eh si Italianii mai de
multu, nu inainte, ci dupa nume au avutu obiceiu a
pune articlii ; si a-i pune inaintea numeloru thrdiu de la
Goti, seau de la Longobardi si de la alte ginti nemtiesci, cari e adeveritu, eh tare au schimbatu limb'a la-

tinsca cea comuna in half a, s'au invetiatu. Nice nu


urmza ned o micsiorare seau defaimare limbei romanesci, caci intru acst'a articlii se punu dupa nume,
pentru ch, pre cumu latinesce se dice bine si ille equus
(acelu calu) si equus ille (calu acelu), ba pare, eh mai
vrtosu se marginesce lucrulu, candu puni pronumele
dupa nume, de chtu candu inainte, si dici equus ille.
Si, de vei lu bine a-minte la Romani mai tare se hotaresce seau marginesce lucrulu punendu articlulu dupa,
nume, de chtu iutru alte limbi, in cari articlulu se pune

inainte de nume. Nu fara intieleptiune dara stramosii


Romaniloru si ai Italianiloru cei vechi au luatu a intrebuinti articlii dupa nume si nu inainte de nume.
Muratoriu in disertatiunea cea de multe ori anumita dice, cumu mai susu amu insemnatu, eh Latinii
cei vechi, pentru c s desclinsca dativulu illi de
nominativulu illi, in dativu in locu de illi, au disu illui: si de acolo apoi se nascii lui; ra Bignoniu si
Menagiu dcu, eh lui se urdi d'in illius. Asmenea loro,
dice, eh se fece d'in genitivulu multimei illorum. Fia,
cumu v

aceea este adeveritu, eh si intru aceste

mai bine s'a pastratu vechimea la Romani, de chtu la


Italiani. Ch la Italianii de asta-di lui este pronume in
nominativulu mimerului singuraticu, carele la Latini se
dice ille sit la Romani elu. ra la Romani lui si acumu
este in dativu, si in genitivu : a' lui. Inse aceste, candu
se punu singure, suntu pronume, cari la Latini se dicu:

illius; ra candu se impreuna cu re-si-ce nume,


suntu articlii definiti; atunci a' lui asi se desparte,
a' se pune inainte de nume s lui dupa nume, pre cumu
www.digibuc.ro

t8to datin'a Romani loru a pune articlii dupa nume.


Asmenea toro la Italiani este numai pronume si in
taderea cea d'antkiu, seat in nominativu: care la Latini se dice au, la Romani ei. ra la Romani este st
asta-di in genituvulu ntimerului multmel, impreuna si in
dativulu alu aceluia-si nmeru, cari mai desvelitu se voru ved in paradigm'a seau esempluht, ce-lu vomu aduce mai diosu.

Se vedemu acumu asemenarea limbei romanesci ea


tea slovensca, seau sclavsca intru alcatuirea seau tiesetur'a cea d'in lontru, carea si-o nalucescu protv-

nicii si tu reutate insila pre cei nesciutori de limb'a


romansca cetitort
Limb'a romansca are articli deflniti, cumu vediumu
mai susu. Sloveanii nu au acei-a articlii, el candu vreau

se marginsca vr'unu lucru, se intrebuintiza cu prouumele aretatoriu (pronomine demonstrativo) ove, ova, ovo,

c sI Latinii cu hic, haec, hoc. Ba, atat'a este nesuferitria limb'a slovensca de articlii deflniti, cktu macaru eh cei ce antAlu au prefacutu chrtile bisericesci
d'in grecia pre slovenla, tta limb'a slovensca o au schimositu s o au grecisitu inteatat'a, cku si aoristuln

grecescu si nUmerulu duale, care neci mai nainte nu


l'a avutu limb'a slovensca, neci asta-di neci inteunu
dialectu alu disei limbe nu se afla, l'au v'eritu in cartile slovenesci: totu-si articlii deflniti, carii i are st
limb'a grecsca, n'au potutu s-i bage.
Sloveanii au trei feliuri (genera): barbatescu, femeescu si neutru (masculinurn, faemininum, neutrum)
Romanii c si Italianii nu au fkra delue feliuri: celu
barbatescu si celu femeescu.
Sloveanii au siepte caderi (casus) in atmerulu singuraticu (in numero singulari), in nfimerulu multmei

(in numero plurali) au optu caderi. Romanii si in raimerulu singuraticu si in nUmerulu multmei nu au Era
siese caderi intocm'a c Latinii, si c Italianii. SI la
Sloveani suntu trei declinatiuni, cari se cunoscu d'in
genitivu, si numele in multe chipuri se implca (inflec20*

www.digibuc.ro

SO8

tuntur sive declinantur); la Romani, pre cumu sl la

Italiani, atatu in niimerulu singuraticu, pre cumu st


intru alu multimei, tte caderile suntu asmene cade-

rei cei d'antiu, singuri articlii se implca, si cu acesti-a


seau cu alte particele ale limbei latinesci se descli-

nescu de la olalta. Voiu aduce o paradigma si slovensca si romansca.*)


Numerulu singurticu:

Numerulu multimei:

Antara cadere ovi otacz, acestu parnte ovi oczi, acesti parenti
ovoga ocza,
a' 2.
9vjeh otaczaa,
3.
4.
n 6,, 6.

a
,7

ovomu oczu,

ovim oczem, semi: oczim,


ove ocze

ovoga ocza,
o

o oczi,

ocse,

ocza,
od ovih otaczaa,
s.-oczem, seau : s.-oczom sovima oczima,
od

n 7-

a' 8. cadere : ova oczeh,


seau: oczi.

Anti'a cadereparente-le,
a' 2.
a parizte-lui,

1)

par6ite-lo seau: pre pa- parnti-i seau : pre pa

4.

rnte-lo,
11

6-

6.

parnti-lOro,

parnte-lui,

3-

, arnti-i, seu parnti-li

a loarnti-loru,

rnti-i, seau : parnti-I

o parnte .1

o parnti!

della parnte-le

della parinti-i Beau :


della parnti-li

La Sloveani comparativulu de obsce se face asi,


c punu adiectivulu (adjectivum) la feliulu femeescu, si
in locu de vocal'a cea de pre urma a punu bI (ii),
buna ra: 11F
(prilitsnal=asmene, pre a lu
muta in toil
si se face lippiA4Tmiiti (prilitsnii)= mai
asmene. La _Romani pururea se face compaiativulu punendu inaintea adiectivului positivu (positivo) mai (magis), Italianii punu pi. Asi : latu, mai latu.
*) Paradigmele urmatrie, pre cumu SI articlii de cari a
fostu vorba pana ad, suntu reprodusi ca caracterele latine intrebuintiate de insu-si auctorulu.
www.digibuc.ro

309

Forme le vorbeloru (formae sive conjugationes verlcorum) la Sloveani suntu trei. Cea d'anthiu in persn'a
cea d'anthiu a' tempului de acumu modului aretatoriu (in
prima persona temporis praesentis modi indicativi) ese

in am, c imam. A' du'a in em, c orem. A' trei'a


in im,, c viclim, hodim, s. c. a. ra la Romani suntu pa-

tru forme ale vorbeloru, cari pre cumu si la Latini st


la Italiani se cunoscu d'in modulu infinitivu (infinitivo).

Ch infinitivulu celei d'antaiu ese in are, c arm, arare

alu celei de a' du'a in ere lungu, c vedu, vedere;


alu celei de a' treia in ere scurtu, c stringu, stringere; alu celei de a' patea in ire, c audu audire.
D'intru aceste limpede se vede, ch desierti suntu
acei-a, carii dim, ch limb'a romansca, intru tiesatur'a
ei cea d'in lontru se lovesce eu limb'a cea slovensca,
seau sclavsca.

D'in paradigm'a cea mai susu scrisa se vede, cumu

la Romani articlii se implca in unele caderi. Ba primindu numele cele cu articlulu lu seau l' si in vocativu articlu in contr'a dtinei Italianiloru, acelu-a in
vocativu se seliimba seau se implca in le, buna ra :
calale! lemnule! ra la Italiani st in nmerulu singurticu si intru alu multimei pururea, fra de neci
o implecare, remanu articlii asmene, neci nu se desclinescu caderile intre sine, fra pr'in nescari prepesitiuni d'in limb'a cea latinsca imprumutate si prefacute, cari se punn inaintea articliloru, pre cumu mai
pre largu vei ved d'in urmatri'a paradigma, unde la
s le in tte caderile remane neschimbatu.
Numerulu singuraticu :
1. la sorella,
2. della sorella,
3. alla sorella,
4. la sorella'
5. o sorella,
6. dalla sorella,

Numerulu multimei:
1. le sorelle,
2. delle sorele,
3. alle sorelle,
4. le sorelle,
5. o sorelle,
6. dalle sorelle

www.digibuc.ro

310

Si cu aceea se scremu protfvnicii a aret, ch este


cuscria intre limb'a romansca si intre cea slovensca
in tiesetur'a cea d'in lontru, eh pre cumu Sloveanii,
asi si Romanii intrebuintiza in limb'a loru vorbe

ajutatrie (verba auxiliaria), care dtina limb'a lati-

nsca nu o are.
Ci si cu acsta, panza de paiangenu tiesu protfvnicii. Ch cle vreme ce si Italianii intrebuintiza vorbe

ajutatrie intocm'a c Romanii, urmza, ch pre cumu


Italianii pentru aceea nu suntu incuscriti cu Sloveanii,
asi neci Romanii, ci stramosii Romaniloru venindu
anthiu in Dci'a, au adusu cu sine d'in Itali'a dtin'a
de a intrebuintia vorbele ajutatrie, cari d'intru acele-si radecine cu ale Italianiloru suntu esite. Adeca, la
Italiani suntu vorbe ajutatrie ho, d'in latinesculu habeo ; de acolo-si si alu Romaniloru : am, ai, a, seau
are; si sono, asmene de la latinesculu sum ; de acolo
e si alu Romaniloru sunt. Chian' orbu dara trebue s
fia acelu, carele nu vede, ch de candu si de unde au
luatu Italianii a intrebuinti vorbele ajutatrie, de atunci

si de acolo e isvorita si la Romani dtirea aceea.


Sngura acea intrebare cu dreptulu se 'Rite face :
re in limb'a latinsca inainte de a o indrepta, Latinu
craiulu Latiului, intrebuintiatu-s'au vorbe ajutatrie, au
dra aceea (-Latina o au luatu Romnii de la re care neamu

d'in cele d'in


dupa ce si-au supusu sie tte gintile Italiei si s'au mestecatu cu ele ?

La care intrebare respundu, a de re ce si in


limb'a latinsca cea corecta desvalite urme se vedu de
vorbe ajutatrie, pre cumu pentru esemplu in amatus
sum, amatus cram, vel fueram; amaturus sum, amatum
iri; fac possis; vide sis, s. c. a., nu fhra temeiu prepusu
avemu, eh limb'a latinsca si inainte de a o indrept,
Latina craiulu Latiului, a avutu dtina a intrebuinti
vorbe ajutatrie.
ra pentru aceea, ch Romanii pre a-locurea altmin-

trea respundu in vorba unele cuvinte, seau mai Mne


www.digibuc.ro

311

se dicu uncle Mere, si altmintrea le scriu, neci o mirare nu este ; pr vechia dtina latinsca este acst'a,
carea pana si in dlele lui Augustu inca se tiene, pre
cumu se vede d'in cuvintele lui Svetoniu, care le scrie
in viti'a lui Augusta, uncle dice, eh s insu-si Augustu nu pr padi ortografi'a cea de gramatici intocmita ; si se vede, ch Augustu parerei acelor'a a urmatu, carii socotescu, c asi trebue s se scria, pre
cumu se si vorbesce.12) SchimbAri de pronuncia a' Ro-

mniloru celoru de demultu in limb'a latinsca, uncle


se potu culege si din inscriptiunile romne cele veclii. Asia

in disertatiunea cea mai susu laudata a' lui Muratoriu


este o inscriptiune d'in anulu de la Chr. 155. Intru
aceea jubentutis, se pune in locu de juventutis. In cte
cuvinte si asta-di la Romani in locu de v se pune b!
Asi, corbu, latinesce in limb'a cea corecta corvus;
cerbu, latinesce cervus; berbece, latinesce vervex, vervece, s. c. a. Intru aceea-si inscriptiune se vede Domtd;
acelu-a cuventu Gruteru lu tAlcuesce, c, insemnza Do-

mine. Ci de ar ff fostu cunoscuta lui Gruteru limb'a


romansca, indata ar fi vediutu, eh nu, e alt'a, fAra romanesculu : Domni'a-ta (Dominatio tua), carele Sasii d'in
Ardealu, fiindu c, mai scurtu respundu cuvintele romanesci, de catu nascutii Romani, lu dim tocm'a pre cumu
e in dis'a inscriptiune : Domtd. Acolo-si aduce Mura-

toriu alta inscriptiune d'in anulu 260., intru aceea se


afla intellegat, in locu de intelEgat; acelu-a e intielegu-lu Romanika.u. Acesta cuventu de totu Pau perdutu
Italianii, si in locu de intellego, dicu intnclo. Vedi mai
multe in laudat'a disertatiune a' lui Muratoriu. De unde
se intaresce ceea ce am spusu mai susu pentru vechimea

limbei romanesci. ra de la anula 274. taindu-se de


totu Dci'a cea vechia de chtra imperati'a Romniloru, cumu am aretatu in istoria, Romnii ed. d'in
Dci'a n'au mai avutu neci o impartegre cu Romnii
cei d'in
Pentru aceea schimbhriloru limbei latinesci celei de obsce, cari de la anula Domnului 274.
www.digibuc.ro

312

incce seau pr'in barbari, seau pr'in insu-si Italiaiiii casiunate (pricinuite) s'au intemplatu, Romanii nu suntu
impartesiti.
Note la Disertatiunea de sub A.
1) Regnante tamen Latino, (in Latio) qui Latinam linguam correxit, et Latinos de suo nomine appellavit : Troia a
Graecis eapta est . . . expletis a mundi principio anis
m. XVIII ; . . ante urbem conditam annis CCC. et. IIII. Eutropius Lib 1. de gestis Romanorum.
2)

Imperiosa civitas Roma non solum jugum, verum

etiam linguam suam, domitis gentibus imposuit. Augu:stinus


de Civ. Dei Lib. 19. cap. 7.
3) Q. Ennius tria corda habere se so dicebat; quod loqui
Graece, Osee, et Latine sciret. A. Gell ius Lib. 17. cap. 17.
4) Qui Obsce et Volsce fabulabantur, nam Latine nesciunt, apud .Festum ex Titinnii fabula.
5) Cumanis petentibus permissum, ut publice Latine
loquerentur, et Preconibus Latine vendendi jus esset. Livius Lib. 40. cap. 42.
2) Quum Oseorum gens interierit, Sermo eorum apud
Romauos restat, ita ut Carmina quaedam ac Mimi, certo
(plod= certamine, quod instituto maiorum celebratur, in
scenam producantnr. Srtabo Lib. 5. Geograph.
Taceo de Tuscis, Sabinis, et Praellestinis quoque ;

nam ut eo Sermone utentem Vectium Lucilius insectatur,


quemadmodum Pollio deprehendit in Livio Patavinitatem.
Quinctilianus Lib. 1. cap. 9. Inst. Orat.
8) Multae vocabulum, non Latinum, sed Sabinum est;
idque ad meam memoriam mansit in Lingua Samnitium, qui
suut a Sabinis nati. Varro Lib. 19. rertun humanarum.
Praecepta Latine loquendi puerilis doctrina tradit.
Tullius Cicero Lib. 3. de Oratore.
18) Aliud est Latine, aliud Grammatice loqui. Quinctilianus Lib. 1. cap. 10.
Quod si in ipsa Urbe, et fcdicibus Saeculis, Quinctilianus testatur Lib. I. cap. 6. vulgo impel itos barbare loquutos, et tota saepe Theatra, et oninem Circi turbam exclamasse barbare etc.
") Ortographiam iciest formulam, rationemque scribendi
Grammaticis institutam non adeo custodiit. Ac videtur eorum sequi potins opiniomen qui periude scribendum, ac ioquendum existiment. C. Suetonius Tranquillus in Augusta.

www.digibuc.ro

313

DM) =isertatiune
pentru literatur'a cea vechia a' Romaniloru.
.

1.

Romanii mai de multu s'au intrebuintiatu cu literele cele


latinesci.

Nu e indoila, ca Romnii, stramosii Romaniloru,


candu au venitu de la Rom'a in Thici'a si s'au asiediatu
de mosia a locui aci, cu acele litere seau slove au traitu in trebile loru, cu cari se intrebuintiau cei alalti

Romani remasi la Rom'a si in tta Itali'a. Acst'a si


d'in cele multe inscriptiuni in marmuri taiate ale Romniloru celoru vechi d'in Dci'a, cari s'au aflatu, si pana
asta-di se sapa d'in parnentu in Dci'a, mai vertosu in Ardealu si in Banatu, tte cu litere latinesci scrise, se vede.
Dupa ce au scapatu imperatii Romniloru de a-ma-

na Dci'a acsta vechia si a inceputu a o stapani mai


o ginte barbara, mai alt'a, cumu am aretatu la capu
IV. in istoria, nu numai tta impartesirea Rornniloru
celoru d'in Dci'a cu cei alalti Romni s'a ratezatu, ci
si cursulu invetiaturei si alu scientieloru cu doinni'a

barbariloru nu pucinu s'a impedecatu. De aceea este, cA,


neci unu monumentu nu aflmu, d'in carele anume s
vedemu cu ce feliu de lftere s'au intrebuintiatu Roma-

nii cei d'in Dci'a vechia dupa ce au inceputu acolo a


stapanf barbarii.
Totu-si nu like ff. indoila, cA Romnii acesti-a st

dupa nevalirea barbareloru ginti au urmatu a traf cu


literele cele latinesci, cari stramosii loru le-au fostu
adusu cu sine de la Rom'a ; de re ce despre o parte
nu se pte crede, Romnii acei-a, macaru cA erau apesati de barbari, inteatt'a s se ff. ovilitu, chtu necumu
alte scientie, ci pana si insa-si de literile loru s-si
uite ; si acsea cu atat'a mai vrtosu nu se pOte cre-

de, eh neci o ginte barbara de acele ce au fostu in


Dci'a, nu cetimu s fi scolatu resboiu togm'a asupea
litereloru; despre alta parte, cumu voiu aret in
istori'a cca bisericsca a'. Romaniloru, carea, custandtt

www.digibuc.ro

314

cu ajutoriulu lui Domnedieu, cugetu a o adan d'in resipiri, Romanii cei din Dci'a si in dlele barbariloru
acelor'a au fostu crestini, au avutu preutii loru, carii
serviau sant'a liturga si alte taine sante. Asia clara
au avutu chrtile Ion], de unde se implinescu acele.

Aceste chrti nu au potutu s fa scrise fhra seau cu


ltere latinesci, seau cu ltere grecesci; ch lterele acele,
cu cari se intrebuintiza asta-di Rusii, Serbii si si Ro-

manii in bisreca, tardiu, adeca in sut'a a' nu'a de


la Chr., candu neamurile sloveane antiu se fecera cres-

tine, fura iscraste de Cirilu, pentru carea s s chiamara ciriliane. Ci s fI fostu scrise chrtile Romaniloru
pre acele tempuri cu ltere grecesci, de ncairi neci
macaru umbra de prepusu nu se ivesce. Asia, dara au
fostu scrise cu acele ltere, cari si mai nainte le avusese Romanii acesti-a, adeca cu latinesci.

Carea de acolo tocm'a se intaresce, eh Romanii


cei preste Daum, ai caror'a stramosi in dilele lui Gallienu si ale lui Aurelianu esse d'in Daci'a csta vechia,
macara ch erau mestecati intre Greci, tieneau inca in
chide acele lterele cele latinesci, de re ce acleveritu
este, eh epscopii Romanilora celora d'in Messi'a cea
de diosu pre la diurnetate sut'a a' cincea de la Chr.
adunati in soboru, epistolra, carea o tramisera chtra
mperatulu Leone la Tiarigradu pentru ucderea santului Proteriu Alexandreanulu sI pentru soborulu de la
Calcedonu, o scrisera latinesce, sI apoi la Tiarigradu,
pentru c s o intielga imperatalu sI cei alalti, fir intrsa pre grecia. Fost'au la epistolfa acesea mai d'in
multe eparchie iscaliti epscopi romanesci, anume
Marcianu epscopulu Abritului, Petru eplscop ulm Nve-

Marcelu episcopulu Nicopolului, Ditt'a episcopulu


Odessei, Marcialu epscopuln Appiariei, Monofilu eps-

copula Derostorului. Despre cari mai pre largu se v


gra iii istori'a biserecsca a' Romaniloru.
D'intru aceste nu fhra intieleptiune culege celu
cu nemasurata invetiatura Le Qa,ien in cartea ce se
www.digibuc.ro

315

I. facra 1217., ch
in Messi'a de diosu in multe locuri mai vrtosu limb'a
cea latinsca, adeca romanesca, de catu cea greasca,
er de obsce.1) ra-si insemnamu ad, ch due limbe
erau latinesci, un'a carea o grai poporulu, si acst'a
o inveti, de la mama sa ; alea a' celoru invetiati, si
acst'a o invetian in scla de la dascali, precumu si
astadi. Ci si un'a si alt'a intocm'a se dice latinsca.
Limb'a, carea o grail poporulu, este limb'a cea romanumesce : Oriens Christianus, tom.

nsca.

De vreme ce episcopii romani cei preste Dnare,


adunati in soboru, au scrisu imperatului grecescu latinesce, urmza, ca au fostu nesciutori de limb'a grecsca.
De uncle ne'ndoitu lucru este, cet Romanii cei preste
Dnare si in slujbele cele bisericesci cu litere latinesci,
si ea limb'a latinsca se intrebuintiau.
Dca Romanii cei preste Dnare, mestecati intre
Greci si supusi imperatiloru grecesci de la Tiarigradu,
au avutu dtin'a aceea : cu catu este a mai crede, c
Romanii cei d'incce de Dnare, adeca d'in Ardealu,
d'in Banatu, d'in tir'a romansca, d'in Moldov'a s. c. a.,
unde neci unu petioru de green nu er, neci imperatii
cei grecesci nu porunciau, nu numai lterele stramosiesci cele latinesci le-au tienutu, ci sI slujbele celo
biserecesci in limb'a latinsca le impliniau.
. 2.

Eomanii oei d'incce de Dimare in sut'a a' cincisprediecea


de la Mar. au lapedatu literile cele latinesci si au primitu
(isle Giriliane.

Demetriu Cantemiru, carele frte mare invetiatura


a avutu, precumu d'in cartile cele de d'insulu scrise

lamuritu se vede, si impreuna a fostu Voda in tir'a


Moldoviei, si pentru aceea nmene nu se pte indo,
ca avendu archivurile cele vechi ale domnfei Moldovei
pre man'a sa, pre bine a sciutu lucrurile Moldovei cele
vechi, in istori'a Moldovei la capu 5 asi scrie : c tienendu Romanii literele cele latinesci pana in tem.pulu
www.digibuc.ro

316

soborului de la Florenti'a, carele in sut'a a cincisprediecea a fostu adunatu, si unde pre urma se fece unirea intre Greci si intre Latini ; dupa soborulu acestu-a
in carele si metropolitulu Moldovei cu imperatulu de la
Tiarigradu si cu cei alalti Greci se unise cu Latinii, Teoctistu diaconulu lui Marcu efeseanulu, de neamu bulgaru
seau srbu, urmandu in scaunulu Metropolfei Moldovei
stete de Alesandru voda alu Moldovei, c s lapede lfterele cele latinesci d'in Moldov'a si s primsca cele ciriliane, cu cari se intrebuintiza Rusii si Srbii: pentru c
-nu tienendu mai incolo lterele cele latinesci, tenerii Romaniloru cetindu chrtile Latiniloru, s se alipsca cu anim'a chtra dogmele Latiniloru.
Adeca Marcu archiepfscopulu Efesului, nevrendu a
iscalf unirea, care o facuse cei alalti Greci cu Latinii
in soborulu dela Florenda, si pentru aceea fugindu de la
BO borti, fece rescla mare pr'in tte tierele cele de legea grecsca, ctu toti la cei ce iscalise dis'a unre,
se uitau c la nisce pagani ; c si pre Romanii cei d'in

eke de Thinare s-i intarsca intru neunire si s-i faca s urgissca pre Romani si pre toti Italianii, stete
s incapa Teoctistu bulgarulu, credintiosulu alu seu invetiacelu si diaconu, metropolitu la Moldov'a in loculu
metropolitului celui ce iscalise unirea in soborulu de
la Florenti'a. Acestu Teoctistu, sciendu c limb'a romansca e frte aprpe cu cea italiansca, socoti, c de

voru mai tend romanii lterele cele latinesci, avendu


si Italianii acele-si ltere, voru scrie acestea cArti in
partea facutei uniri, cari cetindu-le Romanii, se voru
plec a se un cu Romnii si cu cci alalti Italiani ai
loru frati, si asi va scad trb'a Greciloru. Deci cu
dovecle d'intru acestu isvoru trase insielit pre bunulu
Alesandru vod'a Moldovei, c s lapede cu totulu 11terele cele latinesci d'in Moldov'a, eau nmerui s nu-i
fa ertatu a se mai intrebuinti cu ele in limb'a romansca, SI s primsca cele ciriliaue, toturoru Italianiloru, s pana ad s Romaniloru necunoscute. Pr'in acswww.digibuc.ro

317

t'a necumpetata st ara de vreme a legei rivna, cumu


mai susu laudatulu Cantemiru cu plangere la aretatulu
capu insmna, casiunA Alesandru voda acea barbara,
adeca acelu intunrecu si nescientia, intru care asta-di
zace Moldov'a. Papt'a acst'a a' lui Alesandru voda si a'
moldoveaniloru o imbraciosiara dupa aceea sI cei alalti Romani d'incce de Dnare toti ; de unde toti Romanii aces-

ti-a cu acelu-asi intunrecu de nescientia fura acoperiti.


Dara nu se opri reulu ad. Ci, precumu lterele
stramosiesci cele latinesci fura cu totulu desradecinate
d'intre Romani: asi si limb'a romansca f isgonita
de pr'in bisrecele Romaniloru, st in loculu ei bagara
cea slovensca, carea necumu poporulu, cl neci preutii

romani nu o intielegeau. Nu e de a te mirare dara,


ch atAt'a intunrecu a urmatu in Romani, intru carele
si asta-di multor'a le place a mai zac. Ne'ndoitu lucru
este, cA isvorula a tta nefericirea Romaniloru se trage d'in urgi'a Greciloru sit dupa d'insii a' Sg'rbiloru
cea asupr'a Romniloru s a toturoru Italianiloru. Acea
urgia asupr'a Romniloru si asupr'a Italianiloru, pr'in
viclenele mestesiuguri ale Greciloru si ale Srbiloru, ea

stmatulu legei asi cu grosulu f versata si in animele Romaniloru, cAtu Romanii tte chrtile loru, cari
erau scrise ca ltere latinesci, le prepedira, c si pomenirea lorn s6 se strga de pre facisa pamentului. De

aceea este, cA neci o carte bisereasca de acele vechi


scrise cu ltere latinesci asta-di nu se vede ; ba nici
chrisve de ale principiloru romanesci scfise cu ltere
latinesci, in eau sciu nu se afla. CA incalecandu pre
Romani cu stmatulu legei Grecii si Srbii, si chrisvele prncipiloru romanesci, prefacundu- se de pe romana pre slovenfa, cele romanesci, cd cele ce erau scrise

cu ltere latinesci fura prepedite. De unde, de se afla


in limb'a slovensca vAnu chrisovu de la vr'unu prncipe romanescu inainte de soborulu celu de la Florentia
datu, acelu-a este d'intru acele ce se intrsera de pre
romana pre slovena.
www.digibuc.ro

818

Pupa ce insu-si Grecii si Rrhii cu mestesitiguiti


eelu mai susu aretatu intru adtmculu nescientiei tt
surupatu pre Romani, ra-si ei incepura a clevetf pre
Romani, eh suntu cei mai ne'nvetiati si mai prosti in-,
carea pa-i
tre tte limbele, sI a-si bate jocil de
na astadi nu o curma, macaru ch si Grecii si Srbii
(de vomu socotf lueralit cu amerttntulu) intru aceea-si,

ba in mai mare osnda suntu. Cu acst'a nu pr pucini Romani, pre unii s d'in cei ce se -vedu a sel ce-va
i impingu la aceea, c s-si urgissca limb'a ioni cea
romansca si s nu se srgusca a scf mai multu d'in
tr'ins'a, de cumu au invetiatu de la mam'a loru, si nebagandu neci intr'o sma limb'a loru, s-si tiena falal
sciu graf seau grecesce seau srhesce. S Romanii nu
se mai clescpta d'in lang6re.
. 8-

Asemenea adeverulti este, oh ROmahli cei preste Diinar0 in


sunk a4 XI. de la ahr. au lapedatu literele cele latinesci.

Pre cumu d'in cele mai susu (. 1.) am cuventatu,


adeveritu este, ch Romanii cei preste Thinare in sut'a
a' V. de la Chr. inca tieneati lfterele cele latinesci;
asi candu anume au vrutu ei a le lapedk acele, ncairi
nu afihmu scrisu. CI socotindu caus'a cea mai susu spusa,

pentru carea fura indemnati Romanii cei Wind:Ice de


Dunare a scte d'intre d'insii lfterele cele latinesci in
sut'a a' XV., prea asmenea adeverului este, e Romanii
cei d'incolo de Dnare mai nainte de acestea i sut'a a'
XI. au facutu acsea. D'in cele mai susu (. 2.) aretate
adeveritu este, cA, lapedarea lftereloru latinesci d'intre
Romanii cei d'incce de Dnare a isvoritu d'in urgi'a,
ce o aveau Grecii asupr'a Romniloru; carea pre cumu
nenorocitulu Romaniloru acestu rodu nu l'a potutu nasce

intre Romanii cei d'incce de Thinare pana dupa soborulu de la Florenti'a asia, este a crede, ca cumu s'au
taiatu pre la midi-loculu sutei a' unsprediecea de la
Chr. Mihailu Cerulariu patriarchulu Tiarigradului de
chtra impartesirea Romniloru, sI cu aceea intra neuwww.digibuc.ro

g19

ttirea, intre Romanii cei d'incolo de Dnare lu resadi.


Se scie acst'a, despre carea spline si Le Quien in cartea ce se chiama : Oriens Christianus, Tom. I., ch Leone

archiepiscopulu Bulgariei de la Achrid'a a fostu celu


mai credintiosu pretenu sf pr ssrguitoriu ajutatoriu lui
Michailu Cerulariu spre a urdi neunirea intre bisric'a
resaritului si intre bisric'a apusului. Aceea inca se scie,
ch Romanii cei d'incolo de Dnare erau supusi archiepis-

copului de la Achrid'a. Nu pte

ff

dara indoida, c4

cumu se decle inceputu neunirei, acestei-a, achrideanulu

archiepfscopu cu tta poterea s'a nevoitu a trage pre


supusii sei la nu'a neunire atatu pre Bulgari, catu si
pre Romani. Deci, pre cumu a fostu temere, c nu Romanii

cei d'incce de Dnare tienendu literele cele latinesci,


s aiba mai pucina urgia asupr'a Romniloru de ctu

Grecii sI Srbii, sf pentru aceea s se plce a se uni


ca Romnii, achrideanulu archiepiscopu in totu chipulu
batendu-si capulu, c in supusii sei Romani s inradecineze urgra asupr'a Romniloru si a' toturoru Italianiloru ; totit prilegiulu, cu carele poteau Romanii acesti-a s se aplece catra Romni, au vrutu d'in radecina
a-hr srnulge. De unde asmenea adeverului este, ch socotindu, c potu slug spre prilegiu de unire Romaniloru
literele cele latinesci, pre cumu dupa aceea Teoctistu
bulgarulu pentru acst'a causa a statu s se lapede literele cele latinesci d'intre Romanii cei d'inceice de Dnare: asi mai nainte achrideanulu archiepfscopu sociuht

lui Mihailu Cerulariu, cu poterea care o ave a alungatu d'intre Romanii cei preste Dnare literele cele latinesci. Ba pte de acolo eh se sci d'in ce causa, st
atu de lesne err acea causa fura lapedate literele cele
latinesci d'intre Romanii cei preste Dunare, s'a impulpatu si Teoctistu a st de Alesandru voda, aducundu
pte si esemplulu celoru preste Thinare Romani, c s
se lapede sI d'in Moldov'a si pre urma d'intre toti Romanu sI cei d'incce de Dnnare s se strga pomenirea
litereloru latinesci.
www.digibuc.ro

a20

. 4:

nomanii Oi cUin Arctedlu ail inceputu antaiu sdte dli


bis6reca limb'a cea slovenesca 81 au bagatu ra-si cea ro.
mansea,

Dupa soborulu Mu de la Florentra toti Romanii


cei d'incce de Dnare nu numai cu lterele cele ciriliane se intrebuintiau, cl si slujbele cele sante in limb'a
slovensca le impliniau pana in dilele lui Georgiu Rkoczi celui antAiu cu numele acestu-a prncipe alu Ardealului. Dreptu o cazdnia s asta-di se vede d'in anulu
1580. in limb'a romansca tiparita la Brasiova in Ardealt' ; ra a scte limb'a slovensca, si a slug]: liturg'a, si alte slujbe sante in limb'a romansca a le implin, antAiu si antMu au inceputu Romanii in dilele
mai susu laudatului prncipe carea asi s'a intemplatu.
Dupa ce eresulu lui Luter si alu lui Calvin, revarsandu-se pr'in tta tir'a Ardealului, s'a intaritu, celu-a
imbraciosiandu-lu totu neamulu sasescu, acestu-a partea

cea mai mare a' Unguriloru, chtu papistasi frte pucini au remasu, ba sI epscopulu lora fit lipsitu d'in
tira; Rkoczi prncipele Ardealului fiindu calvinu s?.
mare patronu eresului acestui-a, vr, ch. si Romanii s

se faca calvini; sI dupa multa ispita neputendu ven


pre Romani, socotl, c. pentru aceea nu se lasa Romanii
de credinti'a cea pravoslavnica, ca suntu prosti, ne'n-

vetiati sI pentru aceea nu pricepu dovedele cele aretate de calvini spre imbraciosiarea eresului calvinescu;
despre alta parte nu reu vede, eh tta prostl'a Romaniloru de acolo atrna, cA nu au chrti romanesci pr'in
bisrecele loru, ci slovenesci, d'in cari nu pricepu nemic'a. Dreptu aceea porunci, ca nice vladicului, nice altoru preuti mai multu s nu le fia slobodu a slug cele
saute fara in limb'a romansca. Vede-se acst'a si d'in

chrisovnlu celu d'in anulu 1643 in 10. dile ale lunel


lui Octomvre de la prfncipele Georgia Rkoczi lui Simonu Stefanu, alesului vladica romanescu in Ardealul
pentru intarirea algerei, cu chipu de grain calvinescu
datu, la nmerulu 1.2) Si fece tipografia nOua romawww.digibuc.ro

g21

nsca in Belgaradu, carea fiindu sub poterea calviniloru,

mai pr'in tte cartile romanesci ce se tipariau acolo se


seman eresulu calvinescu, c cetindu Romanii in limb'a
loru, s se alunece chtra calvini. CI nepotendu neci asi
implin cugetulu seu celu reu, Romaniloru le remase
acea facere de bine de la prncipele acelu-a, ch scapara
de limb'a cea slovensca, si acumu nurnai slovele cele
ciriliane inca le mai au impreuna cu Rusii si cu Srbii.

Ca ceialalti Romani d'incke de Dtinare inca toti vediendu folosulu, au urmatu Ardeleauiloru romani si au
lipsitu d'in bisrecele loru limb'a cea slovensca, hagandu ra-si cea romansca.
Cu acsta fericire intrecu Romauii pre tte neamurile crestine : Greci, Rusi, Srbi si ori de ce limba

papistasi, pentru ch neci unii acesti-a nu intielegu cele

ce se cetescu in sant'a liturgla si intru alte chili biserecesci, de ore ce alt'a e limb'a loru in crtile biserecesci, alt'a in gur'a poporului: ra la Romani, care
limba o graiesce multmea, aceea-si este si in cartile. bisericesci, O. pentru aceea totu poporulu romanescu pricope cele ce aude cetindu-se in santele chrti. Pentru

aceea multi d'intre alte neamuri, carii sciu limb'a romansca, mai bucurosi mergu la bisrec'a Romaniloru,
de catu la bisrec'a neamului loru, pentru eh iu bisrec'a Romaniloru se indulcescu de intielesulu cuvintelont celoru sante, ra in bisrec'a neamului loru numai chtu sunetulu cuvinteloru le bata urechile.
Inse Romanii cei preste DAnare si asta-di tienu
in bisreca impreuna cu slovele limb'a cea grecsca :
snguri acei-a d'intre d'insii negotiatori, carii locuescu la
Pest'a au in bisreca limb'a romansca, si acolo-si au si
scla romansca.

D'intru aceea, ch prncipii Ardealului in tau chipulu s'au nevoitu si cu poterea si cu alte techne, semenandu pr'in chi-tile cele in limb'a romansca tiparite
eresurile calvinesci, pre cumu mai pre largu vomu spune
in istorra cea bisericsca, si totu-si neamulu romanescu
21

www.digibuc.ro

522

remasu statornicu in credinti'a sa st intru ditfnele


sale, chiaru se vede, ch de arn si primi ra-si Romanii
vechile loru Mere cele latinesci, neei o fries, pentru
aceea nu pte fi, c dra arti patimi ce-va schimbare
legea bon. Ea seriendu cu litere latinesci romanesce
limpede se vede, c iimb'a romansca e sera dulce ca
himb'a cea italiansca si eh limb'a romansca e limb'a
cea vechia a' poporulni prstralucitiloru Romni. Acsta
marire pismuindu-o Romanilorn unii d'intre Srbi s
d'intre Greci, ca stmatulu legii s asta-di se batu
spari pre Romani, cd s nu se inttirca la stramosies-

cile lora Mere, el se tiena c s Urbii si Rusii cele


eiriliane, st asi purtirea s- remana limb'a romansca
intru acea intunecare si barbara, la carea o au adusa
Grecii sI Srbii. Neci eu
dim sa se schimbe slovele
d'in cartile bisericesei, c de vreme ee insu-si
Muscali au primitu multe lftere de cele latinesci s
altmintrea scrin chrtile cele de bisreca, alimintrea
cele politicesci: ea chtu mai vrtosti se cade noi Romanii fiindu de sange romnu si acele-si Mere avendu-le mai de demultu, afara de bisreca ra-si se scrieniu

cu Were latinesci, cd sa ne euratimu ()data limb'a de


varvaria. Toti ereticii ai toturoru limbeloru d'in Europ'a
cafii tocm'a suntu taiati de atra bisree'a Romei intre-

buintiaa in scrisrea loru lterele Romniloru, adeca


cele latinesci: apoi fii imperatiei, Romanii d'in buna
voi'a loru s reinana lip3iti de vistieriulu loru celu
stramosiescu?

Ad mi veld aminte, ch unu preutu rusescu asupr'a


dovedei ce o am adusu mai susu (g. 1. si 2.) spre adeverire c Romanii mai de muku s'au intrebnintiatu ca
lfterele cele latinesci, mi-a aruncatn: ch, de aru fi traita
Romanii candu-va cu lfterele cele latinesci, s'ar afl
drece scrisori de acele sI aeumu. Dreptu aceea neaflandu-se acumu neci unu monumentu in limb'a romansea
cu ltere latinesci d'in veacurile cele de demultu, urmza, eh neci odata nu au intrebuintiatu Romanii litewww.digibuc.ro

823

rele cele latinesci. La care 1-am respunsu : Pentru-cA


thin veacurile cele de demultu nici o scrisre nu se afla
in limb'a neintisca, in limb'a francsca, ba si in limb'a
italiansca, au dice-vei, cd pre acele tempftri neci Nemtii, neci Francii, neci Italianii, mai vhtosu carii erau
negotiatori sit aveau corespundintie, neci unulu nu a
scrisu nemic'a in limb'a sa ? Mai pucinu este a te mird,
de nu se afla neci o scrisre romansca cu litere latinesci d'in tempurile cele inainte de saborulu celu de la
Plorenti'a, de re ce chiaru scimu
Cantemiru, c
pentru urg'a ce aveau asupr'a legei Latiniloru lapedarct
Romanii lterele latinesci. Atat'a potere are acestu feliu
de urgia, ditu pre tata asupr'a fliului si pre flu asupr'a
tatalui lu scla cu perire. Asi bietii Romani insielati,
de straini, crecliura, c aducu jertfa lui Domnedieu,
ardiendu scrisorile loru cele cu ltere latinesci; si pre
cumu la ovrei er anatema celu ce v tien pane dospita in dliele admeloru la cas'a sa : asid Romanii cu
webuna se credeau c voru fI afurisiti, de se v afld
scrisre cu ltere latinesci in cuprinsulu loru. De care
nebuna neci acumu nu suntu to'i Romanii scutiti.
Neci odata n'a fostu bisrec'a Romaniloru pre
cumu e in veaculu acestu-a clerulu unitiloru d'in Ardealu,

imbogatita de barbati invetiati, cari, de aru f partiniti


de mai marii bisricei Torn sI ajutorati in cele de lipsa
pentru panea cea de tOte dilele, sI asiediati si povatiuiti, uncle si cumu se cuvine : nu ar plange pftbliculu,
si impreuna aceia-si vrednici barbati, dt inzedaru impera-

tse'a stapanire cu darnicia a versatu atatea cheltuieli


pre la universithtile, pre la academiele cele de departe
si pre la sclele cele de acasa, pentru c s lurn.neze
pre fii Romaniloru si s-i deplinsca. Episcopulu loru
celu de acumu,*) carele de multi ani stapanesce, cu totulu e datu la economa si la adunare de bani. De ar
av acestu-a rivna spre scientia sI vrere spre menii
cei invetiati, pre cumu are nevointia spre economa,
*) Adeca: loanit Bobu. Not'a edit.
www.digibuc.ro

21*

324

v(1,rtosu ar f, cu o parte a' banilorn sei, adangata


tec'a Romaniloru cea d'in Blasiu, unde e locasiulu epis-

copului unitiloru acumu, si multi barbati, multe plese


de chrti ar fI datu la lumina pentru luminarea a totu
neamulu rornanescu, carea parintiesce o cugeta bun'a
imperatia a' Austriei si Vote neamurile o dorescu si
ascpta de la Romani intru acestu veacu pr luminatu.
Dreptu laudatulu episcopu a facutu se se tiparsca,
nesce chrti teologicesci acolo in Blasiu, dar' cum ? Insu-si a prefacutu cu ajutoriulu altor'a, cumu spune cu.ventulu inainte, d'in latina pre romania, teologra lui
co

Turneli (intru acestu veacu luminatu) despre cele siepte


table ale bisricei. Despre carea unu profesoru papistasiescu d'in Belgradu acst'a, pre chtu sida, pre

atrit'a drpta judecata a datu, ch. in chtu tempu a intorsu loanu Bobu pre Turneli in romana, mai bine
ar fi facutu nisce rte. Mie-mi pare reu, ch alu unoru
barbati, anume alu lui Samuilu Clainu, si alu lui Demetriu Vac1a, carii dice prsantitrilu, ch l'au ajutatu la acea fapta, le-au pusu numele in cuventuhr
celu inaintea crtii. Ch carte mai netrebnica nu pote4
(ilea d'in Blasiu s se d Romaniloru, carea ori cine
v, cet cartea aceea, lesne pte pricepe; intrsa e aceea

d'in cuventu in cuventu, care chipu de lucrare e nascutu spre a aduce intunecare, cu atht'a mai vrtosu,
ch, cartea aceea e intocmita de Turneli dupa chipulu
scolasticescu celu de demultu. Acsta carte, ce sth d'in
mai multe tomuri, si d'in necumpetata multime de lucruri, i silesce pr laudatulu epscopu s o invetie toti
acei-a, ce vreu s se hirotonsca preuti, carii necumu

s aiba veo cunoscintia catu de pucina de dialectica,


ce e de lipsa s o scia deplinu celu ce vrea s pricpa cr-

tile lui Turneli si in limb'a latinsca in carea suntu


facute de autoruIu lora, necumu in romana; ci de eau
a cet, nu sciu alta nemic'a. CAtu folosu aducu la poprale lam acei ce dupa crunta ostenla de doi ani esu
d'in Blasiu hirotoniti preuti, judece acei intielepti ce
petrecu cu d'insii. Eu dreptu neci unulu nu amu aflatu
www.digibuc.ro

325

pre carele s-lu laudu, ca nu indesiertu au clieltuitu


in Blasiu bunula d'in gur'a fiiloru sei, macaru ch am
ispititu in unii d'intrinsii capete c acele, ctu, de li
s'ar ff datu inainte carti bine cumpetate si dupa firea
aceloru, carii nu sciu alt'a, fara a cet, intocmite, nu de
midi-locu rodu aru ff adusu si semtita dobanda aru fi
facutu cu talantulu loru in staululu lui Christosu.
Tocm'a de doritu lucru este, ch, archereii cei de
lege grecsca ce suntu in tierele imperatiei Austriei,
s se nevosca spre immultirea cartiloru, celoru ce suntu

de lipsa spre luminarea si polirea cleruriloru si a' IApraloru. Litre cani pana acumu sfuguru epfscopulu Samuilu VUlCanu de la Oradea-mare a data semne de innalte cugete. Acelu-a, pre cumu bucurosu st nu fAra
cheltuila ad-aria manuscripturi la bibliotec'a sa, asi,
"Ate nadejduf pbliculu, c neci cheltuil'a cea pentru

tiparitu nu o v crutid. Ba si de la epfscopulu loccum


Bobu d'in Ardealu nu suntemu fara de nadejde, cA, pre
cumu bancele, adeca banii cei vechi de chartia, i-a datu
afara, asi si banii cei de argintu si de auru, carii in
mai multi ani, mai vrtosu pana a nu se ivf bancele,
i-a adunatu, dupa mrtea pr santiei sale voru reman
clerului. D'in carii cu invoirea preinduratei imperatie
bune intocmiri spre binele de obsce potu s se faca.
Inse graiulu acelu-a alu prsantiei sale, cu carele a inceputa cuventulu celu de sine disu ca prilegiulu
instalatiunei canbniciloru capitolului celui ce cu bnii
prsantiei sale d'in mosiele episcopesci, d'intra ale caltigariloru, si d'intru ale clericiloru seminariului d'in
Blasiu adunati, f redicatu, graiulu, dsei acelu-a : acumu

bucurosu morku! pacinu rodu va aduce, de nu se v


indur prsantra, s'a, pana traesce, acea scadere, carea
s'a intemplatu cu bancele, d'in care e facutu disulu capitolu, s o carpsca cu bani buni. Ch, fiindu ca bancele

d'in pretiulu loru au perduta patru phrti si uumai cu


a' cincea au remasu, canniciloru laudatului capitlu,
cari luau pre anu siepte sute de floriniti, acmnu nu li se

vine pe ana fetra c la 140 de fi. Mai 'mina adeca


www.digibuc.ro

326

de ctu se vine unui preutu d'inteo parochfa de cele


slabe; ba s insu-si prepositului capitolului nu se vine
fhra cate 180 fl. pe anu. De unde, nu au cumu se trasca prcinstitii canbnici cu acea parintisea facere
de bine a' laudatului vladica, de nu se voru ajutd pana
un'a alea cu ratele cahlgariloru monastirei d'in Blasiu,
calif pr'in nedreptatea tempuriloru asid fure cumpetati,

ctu acumu numai unulu sunguru intru acea vestita


monastire este caltigaru, anume prkinstitula Benedictu
Fogarad; si asi acea monastire, carea er mama desceptarei sis invetiaturei Romaniloru d'in Ardealu, e adusa

la cea de pre urma primejduire de perire impreuna cu


fundatiunea sa.
Despre epfscopulu Samuilu Vulcanu si acele semne
vedemu, c marirea lapeddrei sloveloru ciriliane d'intre
Romani, si aducerea inapoi a stramosiesciloru lftere
latinesci prsantiei sale ceriulu o pastrza.
CI osebitu bine 'Ate nadejduf neamuln romanesca
de la catechetulu Demetriu Cchindealu parochulu d'in
Becicereculu mica si de la cei trei profesori romani:
Constantinu Diaconoviciu Log'a, fostulu celu antiliu in-

vetiatoriu alu sclei romanesci d'in Pest'a; losifa lorgovicia, alu framseloru invetiaturi si alu filosofiei doc-

toru; H. Miuti'a, pre carii innaltiatulu imperatu alu


Austriei Franciscu celu antaiu, cu covrsire de parintisca drgoste redicandu intru acestu anu scla la
Aradu pentru invetiatur'a celoru ce au a se gatf la dascalfele cele de pr'in orasia s de p'rin sate, cu salariu

seau cu plata de eke optu sute de florinti nemtiesci


pe anu, i-a resolvitu s fia acolo profesori, adeca invetiatori, fiitoriloru pr'in orasia si pr'ia sate invetiatori. Inse nu e indoila, eh pre langa temeiulu, care
lu voru pune laudatii profesori in sced'a cea de la Aradu

mai susu aretata, spre invetiatur'a cea deplinita e de


fipsa si ajutoriulu clerului, carele d'in fiinti'a deregatorfei sale e detoriu in tota chipulu a se nevof spre folosulu popraloru sale. Spre acst'a lama nadejde pte
www.digibuc.ro

B27

av pfibliculu de la cei cunoscuti intru rvn'a cea chtra


polirea neamului romanescu prcinstitii protopresviteri:
Petra Iorgovicin alu Orivitiei si assesoru consistoriului
episcopescu alu Vrsietiului; Stefanu de Atanasievicig
alu Logosiului, sI assesoru maritei varrneghiei Crasiovei; _Thanu Tomiciu alu Caransebesiului, st assesora
consistoriului episcopescu alu Yrsietiului ; Nicolae Stoic'a

de Hatiega, alu Mehadiei. Carii pre cumu tenerimea,


c cu totu de adinsulu s se (16 spre invetiatura, dupa
parintiesculu c7dgetu alu innaltiatului imperatu, cu sir-

guintia o voru indemn: asi st spre castigarea cartiloru celoru folositrie pre preuti i voru descept. Cu care

midi-locire nu dupa lungu tempi', este a nadejdu,


Banatianii intre Romanii cei mai invetiati se voru numer, macaru ca nu au epscopi d'in neamulu. loru.

Note la Disertatiunea de sub B.


Moesiam omnem inferiorem ad Illyricum non pertinuisse Lucas Holstenius non absurde contendit; ac certe
Thraciae censetur ab Ammiano. Caeterum latina lingua poGus quain Graeca in multis elus locis vulgaris erat; idque
significatur post subscriptiones epistolae synodi provinciae
huius ad. Leonem Imp. de nece S. Proterii Alexandrini et
Concilio Chalcedonensi; quibus verba haec subjiciuntur:
haec (epistola) Latine quidem data, est in Graeco translata,

et iterum translata de

Graeco in Latinum. Michal Le


Quien, Oriens Christianus Tom. 1. pag. 1217.
Quod sacro sanctum Dei verbum juxta sacros Bibliorum codices tam Dominicis, quam aliis diebus festivis cum in
Ecclesiis suis, turn ad funera, turn veto alibi ubicunque locorum
desiderabItur, vernacula sua lingua praedicabit, praedicarique
per quosvis alios quoque Pastores procurabit, ae faciet.
Confirnzationales neo electo Archiepiscopo Valachorum Transylvaniae Simoui Stephano auno 1643. 10. Octobris a Princepe
Transilvaniae Georgio 1, Rakoczi elargitae, Nro. 1.

www.digibuc.ro

328

C) Registria 112.
alfabeticu alu scrietoriloru si alu unoru (mere si barbati, la
cari se provka si de cari amintesce autoriulu

in

istorra si apndieele d'in acestu volumu. *)

Aceti Tornaso, 163.


Acropolit'a Georgiu, 205, 220,
257, 258, 272, 275, 276,

Castelvetru, 300.
Catalogulu Cremifanense, 152,
161.

277, 278, 279, 280, 288,

Celsu Cittadinu, 300.

289, 290.

Chalcocondil'a Laonicu,94, 118,

Aeliu Spartimmlu, 28.


Alatiu, 191.
Andronicu, 179.
Anonimu, vedi : notariulu lui
Bel'a.

Apostat'a v. Iulianu.

174, 175, 176, 178, 184,


208, 214, 215, 239.

Chedrinu, 207.
Chircheru Anastasiu, 155, 156.
Chrisovulu principelui G. RA-

A ureliu Sextu Victoru, 250, 254.

koczi, 320, 327.


Chronic'a Moisiaceuse, 64, 76.
Cichindealu Demetriu, 326.
Cinnamu Ioanu, 86, 114, 166,
168, 185, 210, 241.

Bartosiu, 99, 121.

Clain (Miculu) Maniu Samuilu, 324.

Appianu Alessandrineau. 1,18.

Articuli dietali, 129.


Augustinu, 294, 312.

---

Basilovits Ioaniciu, 127, 133.


Benk Josefu, 226, 227.
Bignoniu, 301.
Bobu loanu, 324, 325.
Bonfiuiu, 97, 99, 121, 200.
Bouhoursius, 301, 306.

--

Calimachu Filipu, 94, 95, 96,


119, 120.

Campiu, 300.
Cantemiru Demetriu, 315, 317,
323.

Capitolinu Iuliu, 22, 28, 184,

Cluveriu, 55.
Colossi Basiliu, 236, 237, 243.

Column'a lui Traiauu 3, 4, 5,


6, 7.
Comnen'a An'a, 86, 114, 168,

171, 172, 173, 177, 178,


188, 192, 193, 202, 213,
214, 217.

Corueliu, 42.
Cornide, v. Kornides.
Covacciu, 165.
Criu Ioachimu, 98.

214.

Cassiu Dione, 1, 2, 3, 5, 11, Dalmat'a, v. Luciu.


18, 19. 20, 22, 23, 28, 221,
231, 232.

Diacouu Paulu, 54, 62, 75,


Dioclea, 202, 203, 205.

*) Nmerii cu cifre mai mari insmna pAgine1e cu testulu roma-,


nescu, r' nUmerii mai mici cele cu note, pre cari se afla respectivulu
s crietoriu.

Scrietorii romani suntu reprodusi cu Mere culcate cursive.

www.digibuc.ro

329

Diplom'a lui Andrea It, 156,

Halcocondil'a v. Chalcocondir.

162, 241, 243.

Harbustu Ioanu, 98.


Heltanu Gasparu, 98.

97, 120.

Hierouymu, 222, 232.


Hoffmann, 55.

Diplom'a lui Ferdinandu


Ditmaru Mersburgensis, 200.
Duiatiu Ioanu, 194.

Hrist, 98.

Du_ Cangiu, 300.

--

--de la Bartali.

Du Fresne Caro lu, 168, 212.

Inscriptiunea

Eder Caro lu, 9, 91, 92, 127,

siu, 22.
loanitiu, 177, 178.

128, 129; 130, 131,


134,

135,

133,

165, 170, 199,

236, 239, 240,

211, 213,

241, 242, 304.

Egehardu, 200.
Eginhardu, 63, 64, 75.
Engel Cristianu, 12, 13, 14,
15, 24, 36, 68, 69, 78, 80,
100, 101, 108, 110, in,
124, 125, 126,
127, 130, 132, 150, 151,
153, 154, 161, 166, 172,
176, 177, 180, 181, 182,
211, 213, 214, 235, 236, 237,
238, 241, 242, 243, 244,
245, 246, 247, 248, 249.
121, 123,

Epistol'a 1. Andrea II., 280, 289.

Erichiu, 155.
Eutropiu, 2, 9, 10, 12, 18, 10,
20, 21, 22, 25, 27, 28, 29,
30, 31, 50, 51, 52, 251,

--

254, 293, 294, 312.

Festu (citeza fabul'a lui Titiniu), 294, 312.

Iuliu Csare, 164.


Iustinianu, 62, 74.
eMik

Kaprinai Stefanu, 227.


Katantsich Petru, 70,
154, 162, 166,
205, 211, 219, 225,

77,

76,

169,
228,

229, 230, 234, 235.


Kereszturi Iosefu, 78.
Kerczelich, 99, 121.
Koruides Daniel, 78, 79, 85.
114, 125, 126, 132, 185, 216.

KovatsitsMartinuGeorgiu, 236
Kulsinszki, 191.

--

Lampridiu Eliu, 184. 214.


Leone Grammaticu, 244.
Le Quien, 314, 319, 327.
Letu Pomponiu, 26.
Leunclaviu, 168, 219.
Liviu, 4 2, 194, 217, 218, 295, 312.

Log'a Coust. Diaconoviciu, 316.


Luc'a, S.
Luciu Dalmat'a, 65, 97, 167,

Francisti Erasmu, 98.


Gelliu Aulu, 294, 312.
Giorgiu caltigarulu, 244.
Greceann, 236, 238, 242.
Gregorin pap'a alu VII., 226, 234

Gruteru, 311.

Iornande, 61, 74, 165, 211,


224, 225.
Inlianu Apostat'a, 9, 19, 56, 72.

170, 171, 172, 174,


185, 186, 191, 202,
209, 205, 207, 208,
212, 213, 214, 219, 226,
234, 247, 256, 257.
168,
175,
203,
209,

Luitprandu, 200.

www.digibuc.ro

330

Mabiloniu, 300.
Madiu Mich'a, 204, 218.
Man liu, 98.
Marcelinu Amianu, 70,77, 220,
'222, 223, 228, 229, 233,
234, 235.

Marculfu. 301.
Menagiu, 301, 306.
Mironu logofetulu, 93, 94.
Muratoriu Ludovicu Autoniu,

294, 296, 299, 301, 302,


303, 306, 311.
Neander Michaelu, 98.
Nestoru, 180, 181, 183.
Niceforu, 65, 66, 67.
Nicet'a Chouiate, 145, 158,171,
172, 173, 174, 177, 179,
185, 199, 205, 207, 208,
213,

214, 215, 218, 219, 255,

257, 258, 259, 260, 262,


263, 264, 265, 266, 267, 269.

270, 271. 272, 273, 274,


275, 277, 278, 279, 282,
283, 284, 285, 286, 287, 288.

Notariulu lui Bel'a, 40, 63, 65,


71, 78, 79, 80, 81, 82, 83,
84, 85, 86, 87, 88, 89,
90, 91, 97, 100, 101, 102.
103, 104, 105, 106, 107,
108, 109,110, 111, 112, 113,
111, 115, 121, 122, 123, 124,
125, 131, 136, 137, 138,

139, 141, 142, 143, 144,


146, 148, 149, 150, 151,
152, 157, 161, 169, 185,
191, 192, 201, 212, 218,

--

223, 228, 234, 241, 243.

Orosiu Paulu, 8, 10, 26, 27,


30, 54, 56, 58, 71.
Otrocotsiu, 59, 60, 61, 73.

Ovidiu Nasone, 34, 52, 168,


212, 221, 231.

Pahimeru Georgiu, 179, 281.


Pamfilia Eusebiu, 222, 232.
Paulu episcopulu, 78, 87.
Petantiu Felice, 94, 117, 118.

Pliuiu, 55, 163, 194, 220.


Pompouiu v. Letu.
Porfirogenitu Constantinu, 8,
16, 17, 19, 20, 67, 77, 81,
82,
150,
188,
207,
231,

108, 109, 123, 124,


154, 161, 186, 187,
189, 190, 192, 195,
216, 217, 229, 230,
246.

Possinu Petru, 179.


Pray Georgiu, 54, 58, 59, 60,
61, 68, 73, 76, 77, 86, 99.
100, 114, 121, 127, 153, 154,
156, 157,162, 163, 185,1 86,
188, 190, 191, 196, 197,
198, 200, 201, 236.
Priscu, 58, 59, 60, 61, 73.
Procopiu, 62, 74, 225, 252,

253, 255.
Ptolorneu Alessandrineanulu,

--

22, 23, 28, 220.


Quintiliauu, 60, 295, 296, 302,
312.

Ransanu Petru, 97, 120.


Reychersdo rff Georgiu, 168, 212.

Rogeriu, 195, 196, 197, 218


Rufu Sextu, 25, 29, 30, 31, 50,
51, 52, 253.
Salagiu Stefanu, 153, 162, 164,
211, 252, 253, 254, 255.

Salustiu, 42, 164.


Schoenvisner, 24.
Schookius Martiuu, 156, 162.
Seitbert, 24.
Sextus Aureliu Victoru, v. Aureliu.
Silvaticu Mateiu$ 301.

www.digibuc.ro

331

Simocat'a, 67, 77.


ancai Georgiu Gabrielu, 138.
Slauski, 98.
Socrate, 56, 71.
Strabone, 15,20, 191, 217, 220,
295, 312.

Stritteru, 173, 200, 210,

213,

218, 244, 245, 246, 249. 250.

Suid'a, 190, 217.

Sulzer Josefu, 235, 236, 237,


238, 239 241, 242, 243,

Topeltinu Laurentiu, 46, 54,


107, 123, 155, 156, 165,
168, 206, 211, 212, 220.

Trebeliu:Polione, 25 27,29,30.
Trogu, 42.
Tubero Ludovicu, 200.
Tulliu. 164, 296, 312,
Tunmaun, 176.
Turneli, 324.
Tyriu Guilielmu, 231, 235.

Vaida Demetriu 324.

248.

Suplie'a Romaniloru, 130,135,


170, 236.
Svetoniu C. Tranquillu, 1, 17,
311, 312.

Varrone, 295, 312.

Veingartner Iacobu, 98.


Viti'a santului Gerardu, 146,
160.

--

Vopiscu Flaviu, 27, 30, 31, 35,


41, 42, 43, 44, 45, 46, 48,

Tacitu 42.
Teofanu, 65, 66, 67, 76.
Thuroczi, 17, 21, 39, 52, 92,

Vossiu Gera rdu Ioanu, 44,54.


Vulcanu Sanzuilu, 325, 326.

Szolga Gedeonu, 236.

nbulele peutiugeriaue, 220.

93, 97, 106, 117, 120,

121,

123, 127,132, 149, 152, 161.

Thnonu, 99, 121, 157, 163.

Titiniu, v. Festu.

49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 71.

Zamosiu Stefauu, 166, 211.

Zonar'a Ioanu, 207, 208.


Zoshnu, 25, 29, 55, 56, 57,
58, 72.

Nota. De unii barbati romani zelosi de pre la inceputulu dieceniului alu doilea d'in seclulu presiute, de earl se mai face amirtire nl
acestu volumu, se mai pte ceti si pre paginele : 189, 190, 326, 327.

www.digibuc.ro

Vediuga ehrtii.
Pgin'a.

Dedicatiune

Intrudnetiune.
Privire preste vid'a sI activitatea lite-

raria a' lui Petru Maioru

IXXXXV
XXXIVXXXVII

Cuventu inainte (alu autoriului) .


Precuventare la a' du'a editiune, de

Iordache Malinescu

Precuventare la editiunea

XXXVIIIXXXIX

treia

XLLXV

Istorira pentru ineeputuln Romaniloru


in. Daera.
Capu I.

Pentru descalecarea Romani 7oru in Daci'a.


. 1. Resbiale, cari le-au avutu Romnii
ca Dacii inainte de Traianu
.
1-3.
. 2. Resboiulu celu d'anthiu alu liii Traianu asupr'a Daciloru
3-4.
. 3. Alu doilea resboiu alu lui Traianu
asupr'a Daciloru . . . . . . .
4-5.
. 4. Dad'a en prilegialu resbolului Romniloru se desirta cu totulu de locuitori
5-9.
. 5. Intrarea Romniloru in Daci'a spre a
locu acolo
.

...... .

10-11.

6. Romnii cei tramisi de Traianu asie-

diandu-se cu locasiula in Daci'a nu


s'au casatoritu cu muieri dace . .
Note la Capulu I.
www.digibuc.ro

11-17.
17-21.

833

Capu

II.

d'in Daci'a dUpa


mrtea imperatului Traianu.

Intempletrile Romniloru celoru

Pgin'a

.
.

1. Sub imperatulu Adrianu .


2. Sub imperatulu Marcu Aureliu Anto-

ninu filosofulu
3. Sub imperatulu Commodu . . .
4. Sub imperatulu Antoninu Caracall'a
5. Sub imperatulu Maximinu
6. Sub imperatulu Filipu
. 7. Sub imperatulu Deciu .
. 8. Sub imperatulu Gallienu
. 9. Sub imperatulu Claudiu
. 10. Sub imperatulu Aurelianu
.
.
.
.

21-22.

22-23.
23.
23.
24.
24.
24.

24-25.
25-27.
27.

27-30.

Note la capu II .
Capu

.Pentru trcerea Bomniloru celoru d'in Daci'a inapoi


preste Dnare in dilele imperatului Aurelianu.
. 1. Se cetescu scrietorii cei vechi, cari
au scrisu pentrn trcerea Romniloru
celoru d'in Daci'a preste Dtinare . .
30-31.
. 2. Tocm'a fra crediementu lucru este
toti Romnii in dilele lui Aurelianu
s ff esitu d'in Dacia preste Thinare
31-34.
in Messi'a

. 3 Partea cea mai mare a' Romniloru


n'a esitu d'in Daci'a preste Dnnare
. 4. Se respunde lui Engel . .
.

5. Se vedesce mai incolo, emu cA, par-

tea cea mai mare a' Romnilorn n'a


esitu d'in Daci'a preste inare . .
.

34-36.
36-37.

37-41.

6. Se socotesce crediementulu lui Flaviu


Vopiscu in trb'a trcerei Romniloru

d'in Daci'a preste Dnare

www.digibuc.ro

41-49.

B94

ntgin'A
.

7. Se mai cernu inca cuvintele lui Vopiscu in trb'a trcerei Romnilorli


d'in Daoi'a preste Dnare . . .

49-50.

. 8. Se socotesce si crediementulu lui Rufu,

si ahi lui Eutropiu in trb'a trcerei


Romniloru d'in Dci'a preste Dnare
Note la capu III. . . .

50-51.
52-54.

CapU IV.

Internparile Ponaniloru celoru clin Daci'a lui Traianu din clulele lui Aurelianu pana la intrarea
Unguriloru in Pannoni'a.
.

1. Romnii cei
de Goti

.
.
.
.

2. De Huni
3. De Gepidi
4. De Avari

Daci'a fure stapaniti

62.

5. Daci'a volnica
. 6 Romnii cei d'in Daci'a lui Traianu

neci odata n'au fostu supusi Buigariloru

. 7. Romanii s dupa tempurile lui Aurelianu au remasu in Daci'a neamu


osebitu

54-58.
58-61.
61-62.

...

Note la capu IV

62-65.

65-68.
68-71.
71-77.

Cap!' V.
.

Pentru descalecarea Unguriloru in Ardealu.


1. Necumpetata drgoste a avutu Nota-

.
.

2. Intrarea Unguriloru in Pannoni'a .


3. Solfa lui Tuhutumu catra Arpadu. du-

.
cele Unguriloru . . . .
4. Resboiulu Unguriloru cu Romanii in

riulu lui Bera spre Unguri

Ardealu

www.digibuc.ro

78-80.
80-82.
82-83.

83-85.

835

Pgin's

5. Barbatra Romaniloru .
. 6. Aceea-si mai incolo . .
. 7. Gelu a fostu Romanu si Domnu vir
teazu
.
.

85-92.
92-100.
100-101.

8. Algerea lui Tuhutum spre domni'a

Romaniloru in Ardealu . . . . . 101-107.


9, Caus'a pentru carea Romanii d'in Ardealu si-au alesu loru-si domnu pre
Tuhutum

Note la capu V.

107-101.
110-124.

Capu VI.

Pentru statulu Romaniloru celoru d'in Arclealu de


la incperea Domnfiei lui Tuhuturnu incbce.
. 1. Statulu Romaniloru d'in Ardealu in
124-125.
in dilele lui Tuhutum
2.
Statulu
Romaniloru
d'in
Ardealu
in
.
dlele santului Stefanu craiulu Unga-

125-127.
riei
3. Statulu Romaniloru d'in Ardealu dupa
santulu Stefanu craiulu TJnguriloru
127-131.
Note la capu VI

131-135.

Capu VII.

Pentru imperati 'a lui Menumorutu si a' lui Gladu.


.

.
.
.

1. Se spunu mrginele si cuprinsulu

lui Menumorutu si a' lui


Gladu d'in istorra notariului lui Bera
136.
2. Ce feliu de ginti seau neamuri erau
atunci in Panoni'a d'inctice de Dnarecandu au ajunsu Ungurii in Panoni'a 136-139.
3. ilfenumorutu a fostu rolnanu . . . 139-142.
4. Resboiulu celu d'antiu alu Unguriloru
cu Menumorutu
142---143.
5. Alu doilea resboiu alu Unguriloru cu
Menumarutu
143-144.
www.digibuc.ro

826

6. Gladu ducele Banatului nu a fostu

.
.

7. Pentru Secui
8. Pentru Sasii d'in Ardealu
Note la capu VII.

bulgaru
.

Pltaa

144-148.
149-155.
155-157.
157-163.

Capu VIII.

Pentru schimbarea numelui Romdniloru celoru d'in

163-166.
166-170.

1. In Rumdni, Romani si Rumuni


2. In Vlachi sI Valachi

3. Stremb'a parere a' lui Luciu pentru


impartesirea numelui Ylachiloru cu
170-176.
Bulgarii

4. Parerea lui Tunmann, pentru incepu.


tulu numelui Valachi
.
.
.
.
5. Parerea lui Engel intru aceea-si trdba

176-180
180-183

6. Numele Vlachi adevereza, c Romanii


183-184.
suntu Romni
7. Schimbarea numelni Romaniloru d'in
184.
Daci'a in Daci

8. In Missi ..

..

184-185,
185-192.
9. In Patinaciti
192-200.
. 10. In Cumani
200-201.
. 11. In Bisseni .
202-207.
. 12. In Morlaci seau Mauro-Vlachi
. 13. Pentru numele Cutio-Vlachi si Tintiari 207-210.
Note la capu VIII
210-220.
.
.

Capu IX.

Pentru inceputulu numelui altoru unoru ginti, cu cari


au vietiuitu seau asta-di vietiuescu Romanii.
.
.
.

1. Alu Sclaviloru .
2. Alu Bulgariloru
3_ Alu Srbiloru

Note la capu IX.

www.digibuc.ro

220-228.
228-229.
229-231.
231-235

837

Elgin's

Capti X.

Despre fbu,l'a, carea spune, ca Romanii in sut'a a'


XIII. de preste Dnare au venitu in Daci'a.
. 1. Urditoriulu fbulei acestei-a a fostu

235-236

Josefu Sulzer

. 2. Parerea altor'a despre Sulzer . .


236-238
. 3. Se respunde la dovedele fbulei lui
Sulzer

. 4. Se respunde intru aceea-si trba lui


Eder
.

238-239

239-241

5. Se vedesce de mintiuna fbul'a lui


Sulzer

241

241-243.

Note la capu X.
Capu Xl.

Pentru parerea lui Engel, carele dice, ca Romanii


catra inceputalu sutei a' IX. au venitu de preste Dt.
.
.

nave in. Dci'a.


1. Se spune parerea lui Engel cu dove243-244.
dele ei
2. Se resbatu dovedele lui Engel .
244-246.
3. Mai incolo se concenesce parerea lui
Engel

Note la capu XI

246-248.
249 250.

Capu XII.

Intemplecrile Romaniloru celoru d'in colo de Dnare,

d'in Mae lui .Aurelianu pana la descalecarea Bulgariloru tn Messi'a.


. 1. D'intre Romanii cei de preste Thinare
au fostu imperati la Rom'a si la Tiarigradu

Note ja capu XII..

250-254.
254-255.
22

www.digibuc.ro

ggg

i'hiniti

Capu XIII.

htemplttrile Romaniloru celoru de preste bnare de ld

descalecarect Aulgariloru in Messi'a pana in &geld


lui isacttiu Angelu imperatului Grecildru.
. 1. Romanii au imperatttu cu Dulgarii

255-257:

impreuna

2. Imperatra Bulgarilorn o a stricatu


Basiliu imperatulu Greciloru

Note la capu XIII.

257:
258.

Capu XIV.

Intemplarite Romaniloru celoru ctepreste lignare


lele lui Isachiu Angelu imperatului Greciloru.
.

1. Se spune caus'a pentru-ce Romanii


cei de preste Thinare au facutu rebeliunle asupr'a imp eratului: grecescu

resboiului
.
.

2. Mestesiugulu, cu care dIsii frati au


facutu pre Romani s se scle cu resboiu asupr'a Greciloru, st inceputulu

258-259.

259-261:

3. Romanii batu pre Ioanu Cantacuzenu


261-262.
csarele si tta stea grecsca .
4. Impeiltulu Greciloru Isachiu Angela
ra-si se scla asupr'a Romaniloru cu
stea grecsca, si remane batutu . . 262-265..
5. Isachiu Angelu si ill resboiulu celu
de pre urma alu lui asupr'a Romaniloru celore de preste Diinare remane
invinsu
Note la capu XIV.
265-270.
Capu. XV.

Stedu lu Romaniloru cetoru de preste Danare dupa hachiu Angelu.


.. 1. In dlele lui Alessiu. Comnenulu imperatului grecescu
.
.
.
.
270-276
www.digibuc.ro

339
136,gin'a.

276-277,

2. Latinii iau Tiarigradulu


.
.
.
. 3. liesbolulu lui Ioanu imperatului Remaniloru cu Balduinu Flandru imperatulu Tiarigradului
277-278,
,

4. Mrtea 11ii Ioanu imperatului Romaniloru

5. Frurila si Ioanu Asanu 5i alti imperati ai Romaniloru


278-281,

6. Alti imperati ai Romaniloru de preste


Thinare pana la venirea Turciloru . 281-282,
Note la capu XV . .
282-290.

278,

A pendice.
44) Disertatiune pentru inceputulu limbei
romanesci

293-312,

312,
Note la disertatiunea de sub A
Disertatiune pentru literatur'a cea vechia

Romaniloru.
.

1. Romanii mai de multu s'au intre-

buintiatu ca lterele cele latinesci . 313-315


2. Romanii cei d'incce de Dtinare in
sut'a a' cincisprediecea de la Chr. au
lapedatu lterele cele latinesci si au
315-318.
primitu cele ciriliane .
. 3. Asmenea adeverului este, ch Romanii cei de preste Dtinare in sut'a a'
.

..... .

XL de la Chr. au lapedatu lterele

318-319.
cele latinesci
.
.
. 4. Romanii cei d'in Ardealu au inceputu
antiu a scte d'in bisrica lirnb'a cea
slovensca si au bagatu ra-si cea ro-

320-327.

mansca

Note la disertatinnea de sub B


Registrulu alfabeticu alu scrietoriloru, s.c a.

Yeaufa chrtii

327.

328-331.
332-339.
22*

www.digibuc.ro

72
73

d. d.
d. s.
d. d.

7,

74

d. s.

75

77

7,

76

21
16
13

d. d.
d. s.
d. s.

7,

3
77

d. s.

,,

24
23

12

d. d.

77

1 O. 4

77

71
77

quo tutius
quae barbaris
guns dicerentur,
peritos fuisse ;
distributas sedes,
multitudine,
superesse

et natis,
non sat examinata,
quaeso,
25) Earn ...
26)

27)

Roghmls pre onoratii nostri lectorirci


binevoidsca a corege
aceste erori sI altele mai menunte, cari au intratu in acestu volumu,
mendarea este reprodusa en litere cursive, afora de corectur'a grca.
In testulu grecescu unde occure d este a se cet zai
grecsca
gamm'a este reprodusa cu 7
digamm'a doricu archeologicul ; , ori g
inainte de vocali = at; = ov ; 0= th. Unele erori nai menunte d'in
testulu romanescu snntu in parte si eflusulu caractereloru corespundie-

trie nesuficiente ale tipograffei.


Abreviatiunt : cl. 8.= d'in BUM in diosu ; cl. cl.= d'in diosu in
susu; ord. = ordulu.

www.digibuc.ro

341

Pre pag. 77 d. s. ord. 16 este de coresu: pervagatum est.


71

/1

71

11

18

77

16 st 12

d. d.

77

80

102

3-2
7/

77

1/

77

111
112 d. s.

114

77

15
21
71

"

77

7/

"

77

17

115 d. d.

77

116 (1. s,

71

"

71

7/

77

117 d. d.
118 d. s.
118

77

"
"

17

119

77

7)

1/

12
14
15

11

7/

123 d. s.

57)

de bonis

in porta
stomachatur

28 d(1)81d(ag

nErrOirprO.

Yestrum,

protinus
Stephanus

19

12-11
7/

77

56

,3

re1lcov .... ?)cEtOev

26

cl. d.

30)

Zenrin,

13 st 10
77

71

29)

praedandi avidita te
de la Chieu la Galiti' a,

5
5

, 24
71

2R) Ex ...

6
"

/7

17

19
20

121 d. d.
, 122 d. s,

13 si 11

?ra 4cesciav
iiiSv pvplow

6`nyaztaxi21w . ..

/1

degenerandumque

59....

propriis

dicetur.

t7

Bue

17

55)

4 st 13

71

7 si 9

ath-r-L;

vinctum
populus
nunc ...'.
Solamogera,
Usubunec

ut dicunt

saepissime .... amaeni-

tate
"

124

/1

11

125
n

"

11

d. d.

126 d. s.
d. d.

, 128 d.

7/

s.

14
17
14
12

77

10-11

129 d. s. , 4
133
" 21
, 135 ,
20
138 d. d. 13
" 147 d. s.
16
"

75

;aa z z.67), .. . .

cripz-c7n)

.... irepartatt(

plina de
portatu intogmai
Stefanu
calugaritiele

limb'a grecsca....

77

primiti

77

7)

articulii dietei
Saxonum

Aio itaque

si la Italiani

martirului Giorgiu,

www.digibuc.ro

42

Pre pag 158 d. d. ord. 18 este de coresu : Ba27decav


17

16'1
n

16'4

166
179
n

nn6
d. s.

13

d. d.

16

d. S.

1,2

13

1 st 4

17-18

"

77

20 st 24
10
8

184 d. d.
189

ils )i..0 mivg78oty,

quae omnia

in portu

Moldavia

liter'a 1

Poqtaiot.

13

..inlatinia ; in grecia

duoxeie het;

i numesce
Xeceofik, italia,nescu,

n
73

a'7,i,

"

190
194
201 d. s.
204

/7

10
4

71

208 d. d.
77

32

,,

11

7)

8--9

d. d.
" 227 d. s.
, 233 d. d.
" 234 d. s.
77

"

"

265 d. d.
, 266 a. s.
, 267 d. d
n

22

268 d. s.

n
n

27

1-5

n
n
17

7/

1.

22

n
77

12

12
19
21
23

242
243
258

Cu-tiovlachi,

/1

2
77

71

21

17

215 d. S.

23

pre Bisseni i face a fk


at pre acei-a,
singuru aceea

17

3-2

213 d. s.
214 d. d.

12

10

in cartea a' IV.

77

11
18

21

voi

Cine 'Ate 86

71

xmleiv (Ada

rot Einvt&tavov;,
vottadtxu'ineov
7ri Oc'elaaaav

, .a ....avprpg9traz

(preov . . . . Ev ',warm..
3W:4CW mat,

au vorbitu
post pacem
legionarios
adhibenda est.
anno 1224. concessum,,
'ail; oistElow
Koevuocovilr;,
,; KaTacte . . . . 4w

bc.neei.82,81')a8

avpaz-613,acevog P a qtaixil

kri T6z-otp
7/

"

71

"

77

"

269

7/

16

" 28

16
23

7)
7/

sfai siiro gz
graglaraPro . . . . cYtrivpo:.pjazo, stai, GE' owo-ro
a%Cti knot . . . . ettaZg
ar0.0(kr(dv... .(I)COv fleo-g-tO'CYVZO.

d. d.

12-10

11

? ntd9op

a g xal 4aveice

.... nakv .... avunclwv

www.digibuc.ro

343

tid Jag. 270 d. s. ord. 5 este de Coresti : aniggag zil ciatdi,


o

7)

7)

11

, 277 d. U.
, 282
17

il

281 d.

77

s.
o

h
o

77

)7

d. U.

; 284 d. s.

285 d. s.

ereOdev, xa i geov....
7Cavaneolpiig

Li

Choniate

18

7)

7 st 5

;cal peck aura


Toadnatg... Zn..' colizv

157rd ZxvOCov.

16-45
"

6 si 9

j,

286

77

77

i)

)7

77

77

11

U. U. "

7)

"

; 287 d. s.

11

77

7)

Pi

77

it*

77

I.,

o
77

77

77

77

))

d. d.
288

77

77

289 d.
" 290

s.

"

d. U.

295
298
302

77

4
8
10
17
24
12
4

3-2

77
77

i7
11

77
77
71

I,

citiBi

rv

iiig 64s ... zi's .111Ivalag


xai laUlov xae
eha ..., xa luwalzig
X 7ECCPLH,

q) lavarat, ....c'evaoreig,

lgratat6yevot
wacg

ale

ddavricrav

em xavaaGov,
d eld; 6 g
I?
3c-a'svgs, xai, iq
lethiferum erant

77

1.xe7Oev

xd ?xat-ov,

xal aliz-Tig

15

1)

, 10-8
5-4

Oat.; steel

27

qnovis mod celare

11

, 17
0

77

7)

1)

()la . .. Avdqe4viitriovImee67xag ..novIcrattbkov,


cojQav,.... Teavicov,

14
,.;

U. d.

i,

7)
77

77

int6at .. ,. dtble0aaa,
ag wan'etvbv

cele straine,

se dice hall,

Praegustatoris ... Salustianis ... Bathylus


Clymene ....

www.digibuc.ro

ornatrix

14"At)C

9-s-

Imprimarfa AUROR'A" p. A. Todorann,


1883.
eis

www.digibuc.ro