Sunteți pe pagina 1din 610

/ERMA emstiumNgseu

DuPA sueunn,
Po oPIII,...

EDITURA BIBLIOTECA BUCURESflLOR


www.dacoromanica.ro

MIRCEA CONSTANTINESCU
DUPA BUCURE$T1, POTOPUL...

www.dacoromanica.ro

COPERTA:
MARIAN TANASE

Cartea a aparut cu sprijinul Ministerului Culturii i Cultelor

ISBN 973-8369-13-4

www.dacoromanica.ro

MIRCEA CONSTANTINESCU

DUPA BUCURESTI, POTOPUL...


Prefata de Conf. univ. Mihai Opritescu

EDITURA BIBLIOTECA BUCURESTILOR


2001

www.dacoromanica.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei


CONSTANTINESCU, MIRCEA
Dupa Bucuresti, potopul... / Mircea Constantinescu;
pref.: Mihai Opritescu.

Bucureti: Biblioteca Bucure*tilor,

2001

610 p.; 20 cm.


ISBN 973-8369-13-4

I. Opritescu, Mihai (pref.)


821.135.1-31

www.dacoromanica.ro

Cuvant inainte
Duper Bucure.yli, potopul... (453 pg.) reprezinta incheierea unei cercetari efectuate de-a lungul unui deceniu 5i
jumatate asupra vietii cotidiene a Bucure5tilor de la atestare
(Tepe5 Voda) 5i pina in deceniul al cincilea. In 1992, am publicat prima parte (1400-1877) sub titlul Cind Coca la Radu
Voda.

Osatura prezentei lucrari este livrata de documentele

istorice (memorii, istorii, note, jurnale de campanie.


stenograme parlamentare, telegrame guvernamentale etc.) Si
celelivre5ti-ziaristice. Evident cA sintezele 5i memoriile unor

Duca, lorga, Kiritescu, Giurescu, Baca lba5a, Manoilescu,


Carol II, Lupescu, Buzatu, Mu5at, Ardeleanu sunt completate cu sugestiile furnizate de presa vremii: de la "Resboiul"
si "Universul" la: "Cinema" 5i "Realitatea ilustrata". N-au
fost excluse nici documentele numismatice. heraldice. cartografice $.a.

Reconstituirea vietii cotidiene a celui mai important


ora5 din sud-estul european mi s-a parut, mi se va parea totdeauna un act de pietate 5i de omacziere, niciodatA finite,

niciodata fonnale. Bibliografia inserata in finalul lucrarii da


seama, alaturi de o sums de lucrari straine (inclusiv privind
ascensiunea fascismului, nazismului si stalinismului) 5i
despre zigzagul cotidianului bucure5tean. Nota bene,
evocarile istorice sunt permanent sincronice 1i diacronice,
evidente find atit destinele conducatorilor cit 5i ale celor

umili, anonimi. Savantii, politicienii, arti5tii Bucure5tilor


sunt zugraviti alaturi impreuna cu ambasadorii ostili, neutri on favorabili Europei, a5a cum sunt ace5tia portmtizati
in documente (ne)oficiale.

Mircea CON'STANTINESCU

www.dacoromanica.ro

Prefata
Inca de la aparitia seriei de romane ce constituie
"ciclul levantin", Mircea Constantinescu s-a dovedit un scriitor profund legat de istorie.
Noul ciclu de romane inaugurat de lucrarea Cind toca
la Radu Vodei (1992) vine sA confirme ca avem in fats un

autor a carui aplicare catre istorie nu a fost intimplatoare.


Prin noul sAu ciclu, al carui volum secund, Dupei Bucurevi.

potopul..., it analizam in paginile de fata. Mircea


Constantinescu oferA o noun modalitate de abordare a istoriei. DacA in "ciclul levantin" istoria nu este decit o uriaa
scenA in care se micA marile familii levantine in splendoarea
i decadenta lor, in seria prezenta autorul abordeaza istoria ca
pe un factor dinamic intr-o scenA care e mereu aceeai: oraul
Bucureti. Cititorului ii este oferit un roman de facturA moderns, romanul-documentar, gen tot mai des reprezentat in literatura romans, daca nu ar fi sA amintim decit realizarile lui
Mihai Stoian, Haralamb Zinca, Coreneliu Leu.
Ceea ce it singularizeaza, dupa opinia mea. pe Mircea

Constantinescu de ceilalti confrati este vastitatea temei, i


aici it recunoatem din nou pe parintele "levantinilor", care
ii inaugureazA actiunea in urmA cu cinci secole pentru a o

conduce cu minx sigurd pina la mijlocul evului trecut.


Impresionante pentru cititor sunt investigatia istoricA remarcabilA i capacitatea de a selecta dintr-un vast material docu-

mentar acele fapte ce ii permit constructia sa romanesca.


Densitatea materialului documentar despre Bucureti fi ind
extrem de ridicata, orice cititor cunoscAtor al temei abordate
are tendinta de a mai adAuga not elemente. Insa dupa parcurgerea romanului, acelai trebuie sA recunoasca, obiectiv,

ca autorul a regit sA ofere o memorabild frescA a


Bucuretilor de-a lungul a trei sferturi de veac (1878-1941).

www.dacoromanica.ro

Mircea Constantinescu tie sa "navigheze" cu


maiestrie intre literature i istorie, sa se fereasca cu grija de
capcanele care 1-ar determina sa incline balanta spre una din-

tre ele. Incercarea nu este wail avind in vedere ca


Bucuretiul a fost scena pe care s-au derulat marl evenimente

ale istoriei noastre nationale. Dei le acordA o pondere


insemnata, autorul ii indreaptA atentia asupra a numeroase

alte fapte din sfera socialului, economicului, culturalului,


vietii mondene. Ele au menirea de a fi liantul ce conexeaza

marile momente, le dA o mai mare autenticitate, le insufletqte.


Prin asemenea elemente, deopotriva de culoare locals
dar i ilustrind "patina timpului", paginile romanului capAta
o mai mare fortA de evocare i capteaza cu mai multA forjA
atentia cititorului.
Prin interesul acordat cotidianului, faptelor comune,
lucrarea ilustreaza adevArul incontestabil ca istoria nu e doar
o iniruire de "fapte mari" ci i o suits de fapte mArunte, mai
putin sesizabile, insA fArA de care societatea umanA ar fi de
neconceput. In acelai sens, romanul oferA lectorului contactul cu marile personalitAti ale istoriei noastre, care nu o datA

au influentat destinului neamului romanesc, alaturi de


bucureteanul de rind, "marele anonim", vrind parca sa
demonstreze faptul ca este deopotriva cu "cei mari", asemeni

for un "ctitor al vremurilor".


Autorul e con5tient de forta evocatoare a unor pagini
istorice, de aceea ii alege atent momentele in care acestea
pot interveni in narahiune. Comentariile sunt uneori scurte,
am putea spune laconice, dar intotdeauna "la obiect", dind
seama despre elementele ce trebuie subliniate. Neuitind ca se
adreseazA cititorului contemporan, tiutor al orgului de azi,

Mircea Constantinescu, prin alte comentarii, il ajuta sa


plaseze monumentele i edificiile, nu putine, ce au disparut

www.dacoromanica.ro

de-a lungul anilor. Dupd citirea romanului, lectorului i se


ofera imaginea unui ora5 aflat permanent in mi5care 5i dezvoltare, care a trecut adesea prin momente dificile, mai cu
seams in timpul primului 5i celui de-al doilea rdzboi mondial.

Bucure5tiul descris de scriitor cu o remarcabild fortd


de evocare apare ca o inimd pulsindd a Romaniei. Istoria sa
e, in miniature, o istorie a intregii natiuni, a eforturilor acesteia de a-5i realiza aspiratiile nationale fire5ti. Factura specified a acestui roman-documentar ce poate fi revendicat
deopotrivd de literaturd 5i de istorie (prin exactitatea unor
informatii) ii confers valente artistice indubitabile cit 5i unele
de ordin educativ, patriotic. Prin talentul sdu, 5i in prezentul
roman, Mircea Constantinescu ofera mai ales cititorului thar
o perspective mai adecvata de pdtrundere a istoriei nalionale,
cu marile ei momente, cu oamenii actori de elite sau de
duzind ce au populat-o.
Pornind de la teza ca rememordm trecutul pentru a
intelege prezentul, lucrarea de fatd este un excelent prilej de
a intelege ce Bucure5tiul de azi este rezultatul unor complexe

evolulii in timp

5i

spatiu. Este, totodatd, un prilej de a

cunowe fenomenul de urbanizare din Romania modernd 5i,


pe un plan mai larg, fenomenul de modernizare (inclusiv la
nivelul mentalitatilor). In ansamblu, Dupe). Bucure,sti, potopul

e un roman de o complexitate deosebitd, o constructie literard originald atit prin arsenalul faptic cit 5i prin modul cum
acesta se coaguleazd intr-un tot unitar.

Considerdm ce romanul, prin valoarea sa istoricd 5i


educative, depd5e5te cadrul strict literal-, incadrindu-se
intr-un mai larg context cultural 5i, de ce nu, 5i politic.
Conf. univ. Mihai OPRITESCU

www.dacoromanica.ro

A. BUCURESTII DUPA OBTINEREA


INDEPENDENTEI DE STAT

"Annaba romOneasca a fost cea dintai armata permanents in Europa. Este de crezut ca ea isi avea inceputul de la

Radu Negru... Istoria ne arata ca Mircea I regula corpul


Dorobaniilor care era alcatuit de mai inainte... El fit cel dintOi care se infatiscl in Europa cu o armata permanentel 0 regulata care sub urniiitorii donmi se deservcirsi ci se mai inari".
Nicolae BAlcescu

"Istoria... este una din marile metode pe care le poate


intrebuinfa spiritul uman pentru a ajunge la adevar".
Nicolae lorea
"Istoria se face cu documente, Para indoiala. COnd ele

exists. Dar ea se face, trebuie sa se facet fora documente


scrise dace, acestea lipsesc. Cu tot ceea ce ingeniozitatea
istoricului ii poate permite se, foloseasca pentru a-ci fabrica

mierea. in lipsa florilor obisnuite. Deci, cu cuvinte. Cu


semne. Cu peisaje si teiblite din lut. Cu formele ccimpului ci
cu buruieni. Cu eclipsele de lung ci cu harnasamentul atelajelor. Cu expertize de piatra de catre geologi ci cu analize de

sabii de catre

Intr-un cuvant, cu tot ceea ce.

apartinand omului, egPrima omul, inseamna prezenta. activitatea. gusturile ci modul de a fi ale omului ".
Lucien Lefebvre

1. Soldati in uniforme, soldati in civil


Pacea semnata la Berlin in 1878 nu rasplatqte corn-

11

www.dacoromanica.ro

plet ateptdrile legitime ale combatantilor i guvernantilor,


ale poporului Intreg care, cu atatea sacrificii, a putut sa reaminteascd Europei ca neamul danubiano-carpatic de viteji nu
s-a sleit. Gandul a nu va fi ultima ratificare oficiald ce va

dezavantaja tarile romane, gand Incollit in mintea unora,


vizionari sau doar sceptici, nu e neaparat dezarrnant on fatalist, ci, a zice, e inainte de once atragAtor de atentie: pe
viitor, chiar Incheierea, semnarea pacii va trebui sd se constituie, ea insAi, Intr -un punct al bdtAliei preedtit i sustinut cu

deosebitA seriozitate, aa cum statul major pregAtqte i


sustine campania de luptd propriu-zisd. Efortul i abnegatia
patriotica ale minitrilor i diplomatilor nowi consumate in
directia pdstrdrii spiritului i literei conventiilor semnate
anterior sunt considerabil diminuate prin excercitiul cabalei
imperiale, camuflat dar puternic declanpt incA din prima,
yard. Dintre insemnArile printului Carol referitor la
martieaprilie, cateva sunt adanc lamuritoare: "Tratatul de la
San Stefano este opera lui Ignatiev. Acesta a Intrecut cu mult
instructiunile ce i s-au dat la Petersburg: astfel, de exemplu.
fruntariile Buleariei sunt mai Intinse de cum mi le-a ardtat el
insui pe hand. Dacd Europa va sanctiona invoielile rusoturceti, prestigiul ei va sldbi in Orient... Azi, ruii au uitat
bunele noastre servicii care au fost hotdratoare pentru operatiunile lor, ba incd zilele din ulind ne-au amenintat chiar cu
dezarmarea! Am facut sa se tie la Petersburg ca aceasta nu
va fi cu putintA fard rezistentd... Tot sper insd ca furtuna va
trece pe laned noi, dacd nu, atunci fiecare va ti sa-i facd
datoria... Pe cat se pare, bArbatii de stat de la Neva simt ca
au mers prea depute. Cativa generali rui s-au anuntat azi la
mine i i-am Intrebat ce inseamna micarile de trupe ce se fac
in lard. Danii mi-au raspuns ca mai multe diviziuni se
pregatesc sa se intoarcd in Rusia, ca armata dorqte pacea i

ca toll sunt prea sAtui de rdzboi... Se zice ca unele trupe

12

www.dacoromanica.ro

rusesti se afld in mars catre Bucuresti... Ministrii sunt foarte


ingrijorati de miscdrile trupelor rusesti temandu-se sd nu fie
inconjuratd capitala. Bratianu a plecat de la Berlin destul de
dezamagit dupd ce a fost primit de printul Bismark si dupd ce

a conferit cu dl. de Buelow. Guvemul Berman s-a aratat


extraordinar de rezervat: nici o putere nu poate sd se rosteascd sigurd in problema Basarabiei, deoarece aceasta
chestiune va fi prezentatd intregei Europe in Congres...
Koedlniceanu se plange intr-o notd adresata baronului Stuart

de miscarea trupelor rusesti... iar ieri doud regimente de


cazaci au trecut prin Bucuresti 5i s-au asezat in bivuac la
BAneasa, adicd la portile orasului, lars ca guvernul roman sd
fie instiintat de mai Inainte... Camerile sunt in mare agitatie
5i socotesc ca, in fata desasurdrii zi in zi mai mare a trupelor
rusesti in Romania, e absolut necesara stramutarea la Craiova
a guvernului Wei._ Se zice ca Basarabia se si afla cu totul in
puterea rusilor, care ar fi ocupat toate punctele strateeice...
Trupele (romane, n.n.) sunt acum toate plecate in Oltenia...
Calimaki- Catargiu telegrafiazd din Londra ca a fost primit eri
de lordul Salisbury... Acesta i-a spus ca pentru Anglia sunt
chestiuni mutt mai importante decat aceea a Basarabiei si ca
dacd Anglia s-ar putea intelege asupra for cu Rusia, n-ar face

desigur rdzboiu numai de dragul Romaniei! In privinta


Austriei, dansul declard ca aceasta tail, din cauza influentelor slave din sanul ei, nu va Jua nici o atitudine enereicd... Genera lul Ghica (reprezentantul nostru la Petersburg,

n.n.) a cerut audientd printului Gorceakov. spre a-i cere


explicatii asupra concentrarilor de trupe rusesti in Romania.

Cancelarul s-a scuzat ca nu-1 poate primi... Eri s-a Intors


Bratianu de la Berlin. El Ii raporteaza (printului Carol; reamintesc ca in Memoriile sale, acesta se refers la sine ca la o
terta persoand, n.n.) ca printul Bismark nu a exprimat Intr -un
mod hotArat, ci cam enigmatic... Reluarea Basarabiei e pen-

13

www.dacoromanica.ro

tru Rusia o condiliune sine qua non si parerea Iui este ca trebuie incetatd rezistenta. Cei din Berlin nu exclud putinta unui
nou rdzboi. La Viena s-a arAtat mare prevenire Romaniei,
declarandu-se drepte toate plangerile ei. Si Bratianu
urmAreste cu mare grija miscdrile ce fac rusii in lard, ocupand
toate punctele strategice..."
Comentariile sunt inutile.
Cu toate acestea, entuziasmul Bucurestilor cand
ostasii invingatori defileaza pe strAzile orasului in octombrie
1878 e surprins intr-o sumedenie de lucrAri $i consemnat,
cotidian, in presd. Dar, entuziasmul ca atatea alte stari limits,
dureaza cat dureaza. E succedat de trezire, trezirea reclamd
bilanturi, bilanturile nu sunt toate pozitive, in sfarsit, orasul,

lara (careia, pe drept, i-au revenit cea mai mare parte a


parnanturilor dobrogene, stapanite cu secole in urrnd si, pe
nedrept, i s-au amputat trei judete din sudul Basarabiei) se
ridicA iardsi increzAtori in viitorul pe care, ca totdeauna,
singuri si 1-au asigurat, si 1-au ocrotit, sit I-au plamAdit. Pentru

asta, insa, experienta trecutului, a celui apropiat mai cu


seams, impune ca "unul din obiectivele constante si de maxi-

ma importanta" ce trebuie avute in vedere sa-1 reprezinte


"apdrarea si consolidarea independentei si a suveranitAtii
nationale", deoarece "situatA geografic la interferenta intereselor contradictorii ale marilor puteri cu care se invecina, dispunand de bogate resurse naturale si detinand o importanta
pozilie strategics, Romania continua sd constituie obiect al
tendintelor imperialiste de aservire economics si politick de

dezmembrare teritoriald. Aceasta stare de lucruri a impus


promovarea de care statul roman a unei politici prudente, de
dezvoltare a capacitAtilor sale militare defensive, in concordantd cu cresterea constants a potentialului ski economic"

(Istoria milliard a poporului roman, sau IMPR, vol. V).


Evident cd

si

Bucurestii, capitala romanimii (deci si a celor

14

www.dacoromanica.ro

care, Inca, nu vietuiesc intre hotarele tarii ca atare, dar, cu


toate astea, recunosc orapl ca nucleu al propriilor aspiratii
unioniste) sau, mai exact spus, Indeosebi viata cotidiand,
fatid sau secrets, a BucureOlor, continua sa reprezinte,

emblematic, sursa principald a entuziasmului lucid al


paginilor prezente i, la fel, pretextul insui al "tabloului" pe
care, cu smeritA incandescentd, voi cuteza sA i-1 pictez.
Marturisesc convingerea ca, intrucat bucurqtenii si-au
amestecat viata cu aceea a Intregii Romanii in timp de pace,
in timp de nepace nu cred ca s-a scris totul despre acel teritoriu care, slava Domnului, nu-i deocamdatA i, poate, nu va
ajunge vreodatd un megalopolis inform, indistinct. Intentia
mea, nu lipsitd de riscuri, a fost si rdmane sa surprindd o
anume micare sufleteascd sau, pretentios zis, dimensiunea
psihologicA a acestui ora, altminteri misterios nu mai mult
dar nici mai putin decat alte capitale. Condescendent, am
Ingenunchiat Inaintea faptelor de arme ale bucuretenilor,
care. cum e tiut, sunt panici din fire, sunt glumeti din fire.
sunt saritori, primitori i concilianti din fire, numai Iasi nu
sunt, lai in fata unui adversar, vai, adeseori superior inzestrat in tehnicA, experientd, dotare militara. Iatd, gadar, perspectiva fascinantA din care continui sa reconstitui vietuirea

acestei urbe intre anii 1878-1941. Perioada in care s-a


demonstrat, practic, ca "dezvoltarea treptata a potentialului
militar al tarii, ridicarea capacitatii combative a armatei prin
sporirea efectivelor si Inzestrarea ei cu armament, echiparea
teritoriului cu IticrAri de fortificatii i cai de comunicatii de
interes strategic reprezentau mdsuri de naturd sa consolideze
pozitia internationald a Romaniei. Mari le puteri aveau sa is
in calcul, Intr -o mdsurd tot mai insemnata, factorul militar
romanesc, cu o pondere sporitd in raportul de forte. in eventualitatea unui conflict in zond" (IMPR, vol. I). Dar, totodatd
i o perioada de substantial avant al vietii social-economice

15

www.dacoromanica.ro

a capitalei noastre care, fie si sub aspectul populatiei, inregistreazd o crestere de 127% (in 1878: 180.000 de locuitori,
iar in 1899: 276.178 de locuitori dintr-un total de aproape
6 milioane de romani cuprinsi intre granitele regatului).
Imperil le multinationale din jurul principatelor
romane, austro-ungar, tarist si otoman, dar si faptul ca
aproape jumdtate din numdrul romanilor locuieste sub dominatie si ocupatie strait* confers aspecte particulare hartii
politice a Europei Centrale si de Sud-est. Respectiv, viata
cotidiand a celui mai mare oral din regiune am numit
Bucurestii sub toate aspectele, e influentata de, si intr-o
mdsurd din ce in ce mai considerabild, influenteaza convietuirea din acest areal european. Asa s-au petrecut totdeauna lucrurile. Cu atat mai mult dupd rdzboiul de independentd cand, gratie dezvoltdrii general-europene ( cal de
comunicatie, not piete de desfacere, schimburi comerciale,
diplomatice, turistice, culturale), sporesc vizibil interdependentele de orice natura. Sunt anii cand Parlamentul roman
voteazd o serie de legi prin care se perfectioneazd cadrul
institutional al mecanismului economic, functie de care se
realizeazd multiplicarea si mobilizarea capitalului autohton
al tarii independente.

Ei bine in tot acest timp, ce si cum faptuiesc


bucurestenii, adicd soldatii in unifonrid care, acum, trebdluiesc in civil? Fiindcd pe harnicia for statornica se clAdeste
viitorul si spre harnicia for statornicA stau atintiti, cu neascunsd incredere, ochii tuturor romanilor din teritoriile Inca

nedezrobite, asa cum cu evlavie se exprimd loan Slavici

intr-o gazetd sibiand: "Soarele pentru toil romanii la


Bucuresti rdsare".
In primdvara lui 1881, bucurestenii, soldati in unifor-

ma si in civil, iau parte la serbdrile incorondrii. Noi, cei


prezenti, stim ca vor trece pe bulevard prin fata altetelor

16

www.dacoromanica.ro

regale "bdtranii pompieri cu bArbi albe, care se luptaserd cu


turcii la '48; oameni cAldri si pe jos imbrdcati in costume
istorice reprezentand daci si romani; carele istorice ale comertului si industriei, o adevdratd splendoare; carul Teatrului
National in care artistele cele mai frumoase sedeau in poze
estetice; carul canalizdrii Dambovitei, cel mai lung $i mai

important; trupe care luaserd parte la rAzboiul de peste


Dundre; steagurile verzi turcesti luate de romani; societati,
muzici etc". ("Almanahul Veselia"). 14 martie 1881 cade
intr-o sambAtd. La ora trei p.m., generalul D. Leca propune
in Camera proclamarea regatului roman. "Uimire si aplauze
frenetice", comenteazd C. Bacalba.sa. Stirea se rdspandeste.
Multimea is cu asalt Ca lea Victoriei, uitand de zApuseala

(altminteri nefireasca pentru luna martie). Presedintele


Senatului, D. Ghica, citeste telegrama presedintelui Camerei

prin care e anuntatd proclamarea regatului. Printul Carol,


fireste, e de acord, si semneazd promulgarea legii. De
bucurie, scoate din buzunar 300 de lei si face, primul, o
depunere la noua Casa de Economii, acum inaugurate in incinta vechii Case de Depuneri. lncoronarea ca atare in luna
mai. Fast. Felicitari. Felonerii.
Noi, ce prezenti, ne desfdtdm privirile: atatea si-atatea

care alegorice nu ne-a mai fost dat ss zdrim. Carul


arhitectilor transports un turn atat de inalt, incat trebuie taiat

un fir telegrafic, in dreptul Ministerului de finante, spre a


putea trece. Atractia e carul bijutierilor, insarcinat ss poarte o

legiune de fete imbricate in alb dispuse jurimprejurul unui


jilt unde-si odihneste vanitatea insasi domnisoara Resh, fiica

furnizorului case regale, ilustrul bijutier; ea poarta cu


nerusinare benignd giuvaeruri de un milion; dacd-s autentice
sau false, n-am idee; pur si simplu descifrez in palma ei, tandru odihnindu-se pe coapsd, ce n-are viitorul pe care mi ha

dori, asa a nu m-apropii de da'nsa... Noi, cei prezenti, ne

17

www.dacoromanica.ro

scarpinAm a banuiala ca entuziasmul public e in fond regizat

de marimile zilei, de Prefectura politiei si chiar de catre...


medicii de regiment, ce insotesc ambulantele prin "punctele
de unde Imbulzeala de armatA si de public" se intuieste a fi
serioask mai cu seams ca zumzaie zvonul ca tot carnavalul
Asta va rapi trei zile din viata orgului, dupa care... punct si
de la capat.

Printul Carol, devenit regele Carol I, primeste Intre


Insemnele noii sale calitati, si o coroana executata din otel si,

cu acest prilej, printul D. Ghica si C.A. Rosetti rostesc


cuvantari magulitoare. lata, ma ridic pe varfuri sa disting:
sunt date-primite coroanele: din otel, pentru rege, din aur,
pentru regina. Carol I distribuie asistentei cateva fraze
romanesti: "Primesc cu mandrie coroana aceasta faurita
dintr-un tun luat la Plevna, stropita cu sangele eroilor nostri
si sfintita de biserica. 0 primesc ca un semn al neatarnarii si
puterii Romaniei. Ea va fi o mArturie a clipelor grele si a timpurilor glorioase ce am strAbAtut impreuna si va arata generatiilor viitoare vitejia romanilor si unirea ce a domnit Intre

Tara si Coroana. Insa cea mai frumoasa coroana pentru


regina si pentru mine este si va fi dragostea si Increderea
poporului, cAruia i-am Inchinat toate gdndurile si sentimentele noastre..." (cf. 1. Lupas).
14 iunie 1881 cade Intr -o marti. Azi e pusA piatra fun-

damentals a bisericii Domnita Masa, reconstruita in


Intregime. De fapt, a tot fost reconstruitd. Cladita de fiica lui
Brancoveanu. Balasa, e recladita la 1831, la 1838...

Mitropolitul primat face slujba, se semneaza apoi actul


comemorativ care-i inchis Intr -un tub din sticlA; in acelasi tub

sunt introduse monede romane, de la piese de un ban Ora la

cea de 20 lei-aur. Tubul e Invelit in cate un exemplar din


ziarele vremii si introdus Intr -un alt tub din metal. Pe piatra
sub care a depus tubul metalic, regele aseaza prima caramida.

18

www.dacoromanica.ro

Constructia, ingrijitd de arhitectul Ordscu, asistat de Benes 5i


Nicolau, e somptuoasa 5i rarnane unul dintre monumentele
de cult 5i artistice ale Bucure5tilor. Peste 300 sau 3000 de ani,

cand structura fioroasa a pdmantului sau cand nevolnicia


punitiva a unora dintre noi ar ruina de tot a5ezAmantul, cine-

va, arheolog de ocazie sau de profesie, va ridica intre


degetele tremurande acestacel tub metalic si va citi, de va
cunoa5te slovele noastre, ca oameni harnici 5i credincio5i
5i-au bunavoit zilele pe-aici...
In sfar5it, nu toti politicienii sunt de acord cu transformarea tandrului stat roman in regat, a5a cum nu toti priviserd

cu ochi buni, in 1866, aducerea la carma tarii a unui print


strain. Unul dintre ace5tia e Alexandru Lahovary. Interpelat
la Parlament in chestiunea Dundrii, la 28 mai, el declard in
final: "Aceastd Dundre pe care am deschis-o comertului Tiber
5i leal at tuturor natiunilor din lume, aceasta Dundre e a noastra. Am plAtit-o destul in trecut, cAci au fost secole in care ea

a dus la mare mai mult sange decat apal..." Iar cu ocazia


aprobArii domeniilor Coroanei $i votarii construirii fortificatiilor bucure5tene, care vor inghiti bugetul !aril pe doi ani,

la o intrunire publica, Lahovary va incheia patetic: "Dad.


Cerul este gol, nu insultam pe nimeni, dar dacd cineva ne
aude, sa-i fie mild de noi!..." (cf. V. Bilciurescu).
Discutabild 5i nefireascd e pentru multi si orientarea
politicii noastre externe cave Trip la Alianta. Ce-i drept, asta.
pentru cei de la carma tarii, nu reprezinta cu necesitate o desolidarizare fala de Anglia 5i Franta (cu toate ca, opacA sau
intransigentd, presa francezd va scrie ca alianta Romaniei cu

Austro-Ungaria ar reprezenta "o crimd de less-natiune" de


care ar fi putut fi "crutat nobilul popor roman"

cf. I. Lupa5),

cat un vot de blam adus politicii tariste, destul de nerecunoscAtoare cu decisivul sau aliat din 1877-1878. Titu
Maiorescu publica la inceputul anului 1881 un articol intr-o

19

www.dacoromanica.ro

revistA germand, unde apreciazd drept o datorie apropierea de


Puterile Centrale. Petre Carp, in calitate de ministru roman la
Viena, pregAtqte harnic terenul pentru respectiva apropiere,
intdritd i prin dialogul Bismark-BrAtianu (de la Gastein) i

chiar prin participarea regelui, la Berlin, la unele reuniuni


oficiale cu imparatii german i austriac. Obiectiv vorbind,
este cel putin "nefireascr logodna Romaniei cu AustroUngaria, intre hotarele careia vietuiesc "milioane de roman'
despuiati de drepturi nationale-politice. Dovada se grabi sa o
dea chiar in anul 1883 fostul ministru-preedinte al Ungariei,
Coloman Tisza, a cdrui carmuire a fost de o duratd i mai

lung decat guvernarea de 12 ani

(1876-1888)

a lui Ion

Bratianu in Romania". E de natura evidentei ca "alianta silitA,


poruncita numai de secretele diplomatice, sd nu poatd prinde
radAcini mai adanci in opinia publica a tarii, cu toate ca tra-

tatul pe care se intemeia a fost mereu prelungit de cAtre


guvernele liberale i conservatoare ce s-au perindat !And la
1913..." (I.

Lupa).

Dacd bucurqtenii cei marunti cunosc putin sau deloc


din culisele diplomatice, ei, in schimb, iau de bun doar ce
vdd i aud. Ei se multumesc sd rdspundd afirmativ legilor
prin care se incurajeaza incropirea unor afaceri, indltarea i
functionarea unor intreprinderi industriale i participd, cu mic
cu mare, cativa ani buni, la rectificarea i adancirea cursului
Dambovitei, dupd planurile arhitectului Gr. Cerchez. Mdsura

aceasta nu e nicidecum necesitata de intArirea afirmatiei


corespondentului de rAzboi Kohn-Abrest ("romanii au tiut
sd facA din capitala for unul din cele mai placute orae ale
Europei, o adevarata spud in mijlocul unei civilizatii relativ
putin avansatr) cat din nevoi intrinsece urgente: insanitatea
raului i desele revArsdri. Astfel incat "s-a sapat o tranee

adancd, de la Ciurel pand din jos de Abator, a.5a incat


Dambovita sd nu mai poatd niciodatA inunda orgul; totodatd

20

www.dacoromanica.ro

s-au tdiat si unele cotituri pe care le facea cursul apei. In felul

acesta, unele locuri care erau in stanga raului au ajuns in


dreapta lui 5i viceversa; au disparut de asemenea bratele
secundare 5i ostroavele. Adancindu-se albia Dambovitei,
lunca s-a asanat, nu s-au mai format balti 5i starea sanitard a
ora5ului a ca5tigat. 0 consecinta importantd a fost si faptul ca
s-a putut intreprinde o vastA retea de canale in ora5, drenand
apele menajere si cele provenite din ploaie spre garld, care
are acum un nivel mult mai jos. Peste malurile taluzate ale
tran5eei s-au construit podurile; in 1889, ele erau in numar de
12, dintre care 7 din piatrd 5i 5 de fier" (C.C. Giurescu). Nu
cu multi ani inainte, cum semnaleazd maiorul D. Papazoglu
sau D. Frunzescu, peste Dambovita s-au construit 10 poduri
(unul din piatrd, unul din fier 5i 8 din barne lemnoase), fapt

ce oglinde5te saltul calitativ din prezent. De altfel, la


inceputul deceniului al optulea, Bucure5tii au doar 658 de
strazi (putin peste 203 km), principalele artere fund apelate
de Ulysse de Marsillac: Boulevard du Gand, rue de Tolede,
Ringstrasse, evident prin asociere cu omonimele for din alte
tad. Alaturi de acestea sunt inregistrate 5i str. Carol I,
Lipscani, $elari, Coltei, by. Universitatii... La un total de
25.000 de locuinte se cascd. imunde adesea, trei sute (!) de
locuri virane. In schimb, sunt 114 biserici ortodoxe, 10 sinagogi, 40 hoteluri, 100 cafenele, intre toate circuland 600 trasuri de stradd 5i, fire5te, tramvaie cu cai 5i tramcare. Ulterior.
pand la finele veacului, aspectul general se imbunatAte5te
simtitor.

"Pe langd apa filtratd, de Dimbovita, s-au inceput 5i


lucrAri pentru captarea apei subterane, a izvoarelor de la
Ulmi si Bragadiru, potrivit cercetarilor 5i proiectelor fdcute
in intervalul 1891-1899 atat de inginerul roman Elie Radu
cat 5i de speciali5ti strAini, intre care 5i Lindley... In ce
prive5te arterele principale de circulatie, se desavar5e5te mai

21

www.dacoromanica.ro

intdi marele Bulevard Vest-Est... Lucrarea celor cloud mari


bulevarde, Vest-Est i Nord-Sud, care taie cruci orapl,
impar-tindu-1 in patru sferturi, a durat, firete, decenii intregi
i s-a facut in etape... Importanta pentru degajarea circulatiei
i pentru dezvoltarea orgului a fost i trasarea aka -ziselor
osele.. and ocol suprafetei cladite de atunci i constituind, in 1893, pe mari distante, limita de fapt a BucureOlor"
(C. C. Giurescu).
Amintind cumva de "bulevardele de centurd"
pariziene, aceste osele sunt: Bonaparte, Stefan cel Mare,
Mihai Bravu, Basarab, Panduri i Viilor. De-a lungul parcursului citadin al Dambovitei se deschid strazi largi, numite
splaiuri (probabil dupd termenul francez esplanade). La fel,

se taie

cateva bulevarde, precum Filantropia (azi Ion

Mihalache), Jianu (Aviatorilor), Bulevardul Nou (Dacia) etc.


Cu toate ca ultimele vagoane de tramvai cu tracliune animals

sunt eliminate abia la inceputul anului 1929, Inca de la 9


decembrie 1894 se inaugureaza o linie de tramvai electric
altminteri, printre cele dintai din Europa pe bulevardul
Vest-Est (Cotroceni-Obor). Tramcarele cu cai sunt Inca in
vigoare: in 1891, o noun concesiune e acordatA unui anume
Toma Blindu, care devine, cu timpul, un soi de emblemdreper atat in relatdrile oficiale cat i in glumele cotidianului
bucuretean, deloc putine, deloc seci. Iar in 1906, "pe timpul
expozitiei" functioneazd i un tramcar electric ce naveteazd
intre Piala Teatrului i Plata Expozitiei (langd parcul 11 Iunie
de azi); pentru o calatorie, zice Giurescu, "taxa era destul de

mare: o bancuta, adica cincizeci de bani sau jurnatate


dintr-un leu de our ". Cine n-a apucat loc intr-un tramcar electric i nici cu alt mijloc n-ajunse la Expozitiune, poate binior
sd ceard centralistei numArul cutare sau numarul cutare cd
reteaua telefonicd, oraul o detine incepand cu 1890 i sA

afle cum a fost, cine a fost i ce s-a zis "acolo" de la "mar-

22

www.dacoromanica.ro

torii de fata".
Prime le institutii luminate electric sunt Palatul Regal
din Ca lea Victoriei $i Teatrul National. Nu peste mult, chiar
Ci$migiul surade in cateva globuri ce pun pete de lumina in
care se zbat tantari $i musculite in hore nebune. Globurile

mari (cu arc voltaic) rasar $i pe Soseaua Kiseleff, pe


By. Lascar Catargiu, pe By. Vest-Est...

Soldatii in civil ai urbei inalta, tot acum, $i cateva


constructii, unele monumentale, care, in general, gazduiesc
institutii publice. Peste drum de Ci$migiu, ei se pot mandri
cu imobilul multietajat al Monitorului Oficial (ulterior,
localul e afectat Arhivelor Statului), cu acela al Ministerului
de Finante, al Ministerului Instructiei Pub lice, al
Ministerului de Agricultura $i Domenii, al Palatului de
Justitie. Putin dupa 1900, e finalizata construirea somptuosului Palat al Po$telor (costul: 6.071.227 lei aur...), a Casei de
Economii, depuneri $i consemnatiuni, a Facultatii de
Medicina, a Muzeului de istorie naturals, a Institutului geologic etc. Simpla enumerare a acestor cladiri nu spune mai
nimic despre calitatea deosebita a executiei lor, a fatadelor $i
interioarelor, despre stilurile arhitectonice diferite de altfel,
Bucure$tii, pans deunazi, au reprezentat emblematic un loc
de convergenta a tuturor modelor $i modelelor arhitectonice
europene ca $i despre eforturile umane $i materiale care au

conlucrat la realizarea lor. Fara doar $i poate, prin ele


ora$ul este altul; 'Drawl va ramane altul.

anecdotica
Tipice pentru epoca sunt doua palate
aferenta va dovedi tipicitatea la care fac aluzie. Ma 2andesc
la cladirea Ateneului, (data in exploatare in 1888) $i respectiv in 1889, cand Filarmonica a dat primul concert in sala cea
mare de la etaj, $i la Palatul Sturdza din Plata Victoriei (finalizat la inceputul veacului 20).
Cat prive$te Ateneul, amintirile, sau istoricul locurilor,

23

www.dacoromanica.ro

poarta rugina melancolicd a peste doud veacuri. Respectiv,


zona era marcatd, pe la mijlocul evului 18, de intinsa livadd

a Vdcareascai (adusa in zestre de Ilinca, fata logofatului


Vdcarescu, sotului ei, Mihail Cantacuzino). Cand Ilinca
moare, la 1764, Cantacuzino, pe-atunci vel vistier "incepu a
clAdi pe acest loc o bisericd, cumparand totodatd i terenurile
invecinate", cum precizeazA Gh. Crutzescu. Ajuns generalmaior in armata rusk Cantacuzino se expatriazd dupd pacea
de la Kuciuk Kainargi (1774) i mai revine in tail cat sail
reguleze afacerile, intre care aflandu-se i biserica zidita in
livada VdcArescului, pe care o doneazd "ca sd fie metoh de-a
pururi Sfintei Episcopii a Ramnicului". In grabd, in curtea

ctitoriei, generalul tidied i o coald romaneasca "cu un


dascal, pentru 12 copii), o reald extravagantd in epocd. lnutil

sd adaug ca zona sta pe-atunci drept una dintre limitele


Bucuretilor i, pe la 1794, biserica dormita imprejmuita cu

un zid fdlos ce dadea in Podul Mogowaiei "unde se


deschidea i poarta". Murii ocrotitori cuminteau vieluirea
unei complicate potere mixte de fete bisericeti i mirene:
calugari, preoti, dascali, colari, embaticari, slugi, robi, de
toate pentru toti. Privilegiile bisericii sunt reimprospatate de
Vodd Caragea la 1815, an in care, intr-una din casele metohului, visatorea cu folos i Grigore Chica, viitorul domn, ce
va da dosul Bucuretilor, spdimog, la 1821, "candau fugit

boierii la Braov" de teama zaverei lui Tudor. In 1830,


i-amintqte Pappazoglu, aici "s-au sfintit intaiul drapel al
otirii romaneti... cand s-a prezentat boierilor pentru prima
oars roata intai din polcul intai... ca model de ogire regulatd
a Tarii Romaneti. Aceasta companie de doud sute patruzeci

de oameni a fost comandata de praporgic Grigore


LAcusteanu, devenit in urmd colonel". Ca lunar, is parte
Pappazoglu insqi. Trecerea in revistd se sAvarege "fata cu
generalul Kiseleff ;i cu ceilalti ofiteri rui". Conform planu-

24

www.dacoromanica.ro

lui desenat de Borroczyn (1852), se pastreaza acum doar biserica, zidul aparand pe harts doar o amintire, aadar. Imprejurul bisericii in ruins se Injghebeaza un soi de plata, de fapt
totul arata a maidan, pe care se instaleaza aka - zidul circ ame-

rican "cu 27 artiti, printre care 8 persani". De altminteri,


Inca de la facere lacawl fost-a sortit unui destin nepriincios,
legenda curenta sfatuind despre o necuratie la mijloc.
Pe leau: la construire, un salahor cAzuse de pe schele
i preotii, canonic, ceruserd o amanare de apte ani pentru
tarnosire i, dupa alte amanari, "cu timpul biserica se irosise,

Odra a fi fost sfintita". Acu arata jalnic, incat Ulysse de


Marsillac, inamorat cum e de frumusetea capitalei valahe.
propune aici "o gradina cu havuz, cu banci i, poate, cu nite

statui". Zis i facut: un numar de popriti vin i vad i inving


biserica, i -aka de tot slutita. Totui, cumsecade, Prim Aria
dispune slavirea locului unde fusese "Sfanta masa", prin
aezarea aici a unei coloane din marmura. opera lui Karl
Stork. Glumeti, bucuretenii o vor apela "chibritul lui
Pache". Incompatibil cu noul edificiu (constructia Ateneului

se deschide la 1886), "chibritul" e mutat pe by. Pache


Protopopescu (omonim primarului care dispune masura). iar
de aici, Intr -un scuar de pe actualul by. CoOuc (de unde dispare, ca atatea i atatea vestigii simbolice, in anii din urmA,
cand s-a demolat cu anasana i orawl abia de i-a mai salvat
cate ceva din vechea sa originalitate...). Incepand cu 1870,

locul viran e amenajat ca gradind publics. apreciata de


Marsillac drept "incantatoare, cu copacii ei batrani, aristocratica i retrasd, ca parcul unui vechi palat din faubourg
Saint-Germain..." Merci Proust, pardon, Marsillac!...
Mai trece o vreme i, sub prqedintia gen. Florescu, is
fiinta Societatea ecvestra care-i propune sa ridice pe locul
fostei biserici "un mare amfiteatru care sA fie circ, manej de
calarie, cazino, sald de baluri i serbAri hipice". Nici mai

25

www.dacoromanica.ro

mult, nici mai putin. In fapt, mult mai putin se va realiza,


respectiv nite ziduri inaltate de-o chioapa, lipsind fondurile

pentru sfarirea intentiilor. Incat, tot Crutzescu amintete,


"iarba crescu pe aleile gradinii, pustii". Pustii sunt i inimile
bucuretenilor de rand, indispui de prefacerile locului aa
napadite de neansa. Pans and se ridica ghinionul cu mana
lui Constantin Exarcu. Agent diplomatic la Atena, data

revenit in tara, acesta calculeaza optimist ca Gradina


Episcopiei ar putea adaposti "un camin al artelor, cu aule de
concerte, sail de expozilie, biblioteca i pinacoteca." Planul
sau, la 1878, e respins, locul ales fund socotit de guvernanti
"prea departe de centrul oraplui i foarte greu de ajuns, mai
cu seams lama". Exarcu nu se lass doborat. In asociatie cu
S. Rosetti, V.A. Urechia, N. Kretzulescu i altii infiinteaza o

societate, un capital, deci. Ei contacteaza pe arhitectul


Galleron "i lucrarile incepura". Cheltuielile sunt, totui,
peste ateptari, i nu-i vorba, acum, de incarcarea artificiala
a devizului. La 1886, creditorii pun in vanzare construclia

viitorului Ateneu. Abia votul Camerei salveaza situalia,


autorizand ca guvernul sa plateasca serbari, tombole, chete in
folosul aezamantului. Sloganul zilei este "dali un leu pentru

Ateneu''. $i s-a dat. $i la 1888, in februarie, prima aripa se


inaugureaza. $i "unul din semnele iconografice ale
Bucuretilor" is fiinta, reprezentand "o fericita imbinare a
Romei cu Atena", dupa aprecierea aceluiai Crutzescu. La
inaugurare vorbesc: Exarcu (inure altele, arata ca pans acum
s-au cheltuit 377 mil de lei...) i Al. Odobescu (care, in conferinta sa despre rostul Ateneului, va spune: "Acest loca, cel
dintai de la noi, are drept menire de a raspandi, prin cuprinsul intregii romanimi, toate cugetarile, toate faptele i toate

plasmuirile de folos. Cu acest unic gaud, pentru acest scop


precis i lipsit de orice interes egoist i personal, s-a intreprins, aici in Bucureti, cu o neasemuita ardoare, inaltarea

26

www.dacoromanica.ro

acestui sanctuar, pe al carui altar totul va fi limpezit in


flacarile Invietoare

5i

intaritoare ale tiintei, ale Iiteraturii, ale

artelor..."). Un veritabil testament pentru cultura nationals.


Peste un an, in martie e finita intreaga constructie i in sala
mare de la etaj, are loc primul concert al Filarmonicii.
An dupa an, strajuiesc inaintea Ateneului busturile lui
E. Vacarescu, C.A. Rosetti, M. Kogalniceanu, M. Eminescu,
V. A. Urechia, C. Exarcu (care 5i-a lasat intreaga avere institutiei, la 1898). Sub cupola lui, dar i in salile aferente sau in
marele hol de la parter, s-au consumat multe evenimente
artistice, tiintifice sau social-politice. Dintre acestea din

urma, amintesc unul: "In sala cea mare a Ateneului s-a


intrunit la 29 decembrie 1919 cea dintai Camera a Romaniei
Mari i s-a votat ratificarea unirii... Transilvaniei i
Bucovinei la patria mama" (Grigore lonescu). Aici au concertat o seams din celebritatile locale 5i straine i au vibrat
vocile unor ilustre stele ale artei interpretative. Aici au expus
pictori din toate generatiile artistice ale tarii. Aici au conferentiat vorbitori de notorietate din toate sferele vietii spirituale nationale. $i toti acqtia "au lasat in urma for tremurul
sonoritatilor 5i tremurul sufletesc al aplauzelor", aka cum
graitor spunea Cella Delavrancea care, acum cand Ateneul
"primete o noua generatie de interpreti", ii mai dorqte aici
sub boltile vibrand istoric, inca un concert de pian... .
Capacitatea maxima de folosinta a Ateneului e atinsa
in 1897: 2.500 locuri pentru publicul spectator. Multe discutii i adversitati culege ideea inzestrarii salii celei mari cu
o fresca, deja initial prevazuta. Ani de-a randul domina optiunea pentru importarea unui pictor strain. 0 fericita solutie
de compromis: aducerea pictorului "strain" Costin Petrescu,
profesor de arte in Franta, personalitate ilustra dat fiindca a
reintrodus tehnica frescei in Occident. Acesta muncete din
septembrie 1933 pans in aprilie 1937. Fresca realizata are o

27

www.dacoromanica.ro

friza circulars de 75 metri i evocd istoria nationald in 23 de


episoade importante. Rezultatul, de o naiva somptuozitate, e
adanc micator i pentru not i urmaii notri.
A doua mare constructie bucureteana a acestor ani la
care tin sa ma refer este palatul lui Grigore Studza, probabil
cea mai eleganta, mai somptuoasa si mai "incarcata" cladire

inaltatd vreodata in Bucureti. Ca plimbator intarziat prin


Plata Victoriei i prin arhive, nu sunt cel mai indicat sa
cunosc realele motive pentru care, acum 50 de ani', palatul a
fost daramat. Cum, din multe puncte de vedere constituia un
unicat, decizia mi se pare i curioasa i abuziva... "Dintre
constructiile ale caror fatade servesc la delimitarea pietei
scrie Gr. Ionescu singure doua merits sa fie mentionate in
mod special: palatul Functionarilor Publici, cladit dupa planurile arhitectului N. Mihaescu, care ocupa latura dinspre
miazazi a pietei i este prins intre strada Buze0 i Ca lea
Victoriei si Ministerul de Externe, fostul palat al lui Grigore
Sturdza, aezat pe latura dinspre rasarit. Pe cand cel dintai
este un edificiu interesant, dei cam greoi de arhitectura
romaneasca, cel de-al doilea este cea mai amestecata si cea
mai bizara constructie din Bucure0, pe ale carei facade
foarte intinse iii dau intalnire, infratindu-se, elemente de
epoci i stiluri diferite, taiate in materiale de tot soiul i de
toate culorile. Fara sa fie o opera arhitectonica valoroasa,
edificiul acesta este tot4 un reprezentant remarcabil al unei
epoci i daramarea lui, prevazuta in proiectul de sistematizare al Pietei Victoriei, nu-si gasqte explicatia decat intr-o
hotarare pripita. Alaturi, aproape lipit de fostul palat Sturdza
si menit sa formeze in locul acestuia latura dinspre raskit a
pietei proiectate, se inallA acum noul palat al Ministerului de
Externe, croit dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu".
Intre califii BucureOlor Dudeti, Baleni, Bibesti,
Brancoveni, Cantacuzini fu sa se ridice i Grigore Sturdza.

28

www.dacoromanica.ro

Practica un sport aparte: putan fiind, ridica un vitel in brate,


unii afirma ca zilnic, eu unul nu bag mana-n foc, in definitiv,
fiecare cu halterele
Ce pot sa sustin este cA nu numai

copilul crete ci i vilelul, deci si efortul cu pricina. I se


spune beizadea- vilel. Eu cred, dar nu tin sa-mi fac dumani
pentru atata lucru, ca ar trebui sa i se zicA beizadea-boulean
dei, cum ma dumirii cute, ambilia lui merge intr-alts parte:
sa-i inalte un palat nemaivazut pe un teren de circa 10 mii
m.p., aproape de locul unde, mai led, o gropnita incapatoare
permite lastari bogat i mistreti care guild naprasnic i MDduie fratern printre sabiile ierburilor atatatoare. Parte de teren

it motenete, parte it cumparA cu participarea Priinariei


(o falca de loc a apartinut pictorului Grigorescu, obtinutA,
deunAzi, in schimbul unor tablouri intre care se numara i
Atacul de la Smardan). Pe timpuri, celebra la Capul Podului
(azi Ca lea Victoriei) fusese Cimeaua lui Mavrogheni. Acura

urnieazA a fi palatul lui Sturdza, supranumit de C. Gane


"prajitura de marmura de pe Capul Podului". Constructia
inainteaza greu. Nici nu-i de mirare: mai totul e comandat din

strAinatate. Inii arhitectii i decoratorii nu sum romani.


CAramizile sunt de-o forma speciald i poarta, fiecare, monograma proprietarului. Acoperiul suportd asimetrii elegante,

total aiuritoare pentru ochiul bucureteanului de rand, i e


prevAzut a fi invent in bAnuti din amnia. lata cA Prim Aria insa

nu-i aprobA nababului sa-si realizeze frumoasa ticnealA....

aramie. De inima rea, de inimA albastra, Sturdza nu mai


apuca sa-si onoreze cu prezenta palatul, care devine sediul
Afacerilor..Externe intre 1901 si 1941, dupA care cladirea e
dAramata. In iulie 1913, in acest palat se incheie Tratatul de
la Bucureti, prin care se oficializeazA sfaritul rdzboiului

balcanic. Constructia mai traiete acum doar in cateva


fotografii, altfel perfect lAmuritoare, toate dovedind cA
demolarea nu era absolut necesara...

29

www.dacoromanica.ro

La extrema cealaltd, privind din perspectiva folosului


ob0esc, in Bucure0i rasar ca peste noapte i multe construetii

infinit mai modeste, o sums dintre acestea gazduind

cafenele.
"Cafenelele erau multe apreciaza C. Baca 'bap. Cea
mai insemnatd era cafeneaua Fialkovsky. Aici se facea marea
politica a zilei, aici veneau toti liberalii, cari erau in opozitie

pe vremea aceea; aici se punea Cara la cale. Cafeneaua, cu


cloud biliarde i cu o altd said in fund, unde se jucau tablele
i nesfar0tele particle de domino, era alAturata cofetdrier.
Despre Fialkovsky am sd mai improvizez crochiuri; ocazia
desfiintarii ei e prilejuita in 1898, cand "patronul incetand
din viata, localul s-a inchis; mai tarziu s-a deschi aici restaurantul de lux Elizeu (Elysee), cunoscut i sub numele de
restaurantul Teatrului, care a crainuit pans in anul 1938, cand
vechea cladire care-I adapostea a fost demolatd" (A. i T.
Avramescu). E situata in casa Torok exact pe coltul facut de
strada Campineanu cu Ca lea Victoriei unde astazi strajuie0e
un bloc inalt, la parter tinand magazinul Electrolux. Deci,
bunicul love0e cu tacul bilele ro0i i albe intre clouA fraze
apodictice. specific bucure0ene, despre viitorul regatului,
tatAl i0 invitd artista la o consomme iar eu... aleg o lustra
potrivita pentru un living standard. Nu exists timp care sa ma

impiedice sa simultaneizez toate aceste micari, numai


superfluu disjuncte. Toate marile orate contemporane, sunt

convins, vietuiesc intr-un continuu propriu, intangibil,


inextricabil. A faramita acest continous present dambovitean
e o impietate i acesta e motivul, intre altele. pentru care uzez
permanent de indicativul prezent. Aa, de pilda 0 se pot
remarca destule asemenea pilde! cand azi and pe cate un

foarte-june intolit cu o geaca trasd direct peste maieul


Columbia University (confectionat la Vatra Dornei) strigand
tandru cAtre o potentials logodnicA: "Ciao, giovinezza, care

30

www.dacoromanica.ro

mai e viata ta?", ei bine, mi-e peste poate sA uit ca, tocmai in
dreptul shop-ului aflat vizavi de biserica Cretulescu, intr-o

cladire modesta, ii trAiete traiul "confiseria" Giovanni,


unde tanarul meu conorg..ean ar putea sA-i invite giovinezza

s "ia" frica, pateuri, cassete, feuilletage... .


Raman in zonA. Desigur, pentru Capp. CofetArie-cafenea-restaurant; rezista i azi i merita un roman de dragoste.
Imi optete, confidential, acelai Bacalbap ca "obiceiul

vremii era ca toata lumea din elita care ram'anea vara in


Bucureti sA vie sA ia inghetata la Capp. Lucrul ic era ca
cucoanele sA nu se dea jos din trAsurA ca sA consume la mass

pe trotuar. Cucoanele stateau in tasuri inirate de-a lungul


trotuarului i erau servite acolo, iar la mese stateau tinerii
civili sau ofiteri i priveau acea expozitie de femei tinere i
nostime. Intr-una din veri, o parte din lumea buna s-a
suparat pe Capp i s-a transportat la Giovanni... ToatA vara
aristrocatia bucureteand a luat inghetata la Giovanni. Dupd
aceea s-a impacat, s-a intors la adevArata cofetarie high- life ".

Sunt de acord cu Gh. Crutzescu cand remarca, nu fard o


bucureteanA melancolie, ca aceastA Capp "a fost mai mutt
decat un hotel, o cofetarie sau o cafenea, a fost, intr-un fel,
buricul tarii i cronica sa vie. De mult, Capp a intrat in istoria noastrA. tar istoria lui incepe cu o poveste din batrani: Era
odatA un cojocar..." Intr-adevAr, cojocarul Dumitru Capp,

roman macedonean, o data pe an se oprete la Leipzig


(Lipsca, de unde i Lipscanii Bucuretilor) ca sA aducA taxid
(marfa). "Taxidul pe vremea aceea nu era uor lucru. Inainte

de a .parasi Cara neeustorul, dupa ce iii lAmurea toate treburile, dupa ce-si facea testamentul, se grijea, ii lua ramas

bun de la ai

lui

i numai dupa aceea pleca la drum"

(Crutzescu). N-are omul incredere in drumurile publice?


N-are i pace; cam cum nici un Costache Negri, de pilda,
n-are incredere, azi, in drumul de fier: "Cat despre drumul de

31

www.dacoromanica.ro

fier de care Imi ceri noutAti... nu mai pot suferi cutile celea
ale trenului, baloane pdmanteti, nascociri ale civilizatiei de
bacAnie, de unde nu poti vedea totul decat in fugd... la Bacdu
ma bag Intr -o cucd i lunec pand la Mirceti, unde ajung la
6 seara, tocmai Ia timp pentru ca sA cinez a la francaise".
Acel Dumitru Capp are un fiu, pe Constantin, care, la
rdndu-i se falete cu 12 motenitori, dintre acetia: Antonie,

Vasile, Constantin i Grigore fondeazd casa Capp. "Fratii


Capp, intreprinzAtori, ii puserd gand sd deschidd o
cofetarie, cum nu se mai vAzuse la noi, cu cofeturi cum nu se
mancase Inca, cu consumatii cum nu se Muse incA, i se pun
pe treabd in acest scop" (Crutzescu) Ce fac ei? Ei delegd pe
cel mai june, Grigore, sa traga cu ochiul, taman la Paris, la ce

i cum meterete vestitul Voissier, "intdiul ciocolAtar al


lumii". Intre timp, Anton i Vasile platesc 1.500 lei pe an
pentru o pravAlioara din casa DAmaroaiei (viitorul hotel de
France care, prin modemizAri succesive, rezistA pand la
1977, la cutremur, sub numele de Grand Hotel, Grand Hotel
Lafayette, Hotel Victoria).Afacerea merge strund incdt, dupd
doi ani doar, cand localul devine total inefficient, e cautat i
gasit altul, in casele Castrioaiei, laboratorul find insa in
casele Filipescu, langd Consulatul rusesc; naveta Intre aceste
douA repere nu-i priincioasa i fratii cei ambitioi se mutd Ia
1868, acum definitiv, in casele Slatineanu. Ei Incep s-aducA
de la Paris "tot ce era mai bun i mai ales". Intre altele, sunt

primii care imports absintul, "zana verde, cum ii spuneau


francezii", dar i ananasuri. forme pentru inghetate .a.
Crutzescu afirmA ca doar gratie unei brute imbolndviri a lui

Giovanni, fratii Capp afld de la o slug a italianului...


secretele retetelor de inghetatA. Poate ca aa stau lucrurile.
"Nici prezentarea marfii nu-i lasa nepasAtori pe fratii Capp.

Astfel scrie Anton lui frate-sau, la Paris: cand vei alege


cutiile, cauta ceva mai mare i mai frumos, sa ne putem

32

www.dacoromanica.ro

deosebi de Fialkovsky...". Curand, Capp se va deosebi de

toti, inlaturand pe rand, pe concurenhii de soi precum


Giovanni, Fialkovsky, Broft etc.
La 1881 se deschid hotelul

restaurantul omonime.
"Sala restaurantului era numai cat jumatatea celei actuale,
cuprinzand doar partea din fund 5i avand u5i la intrare pe
str. Edgar Quinet. Era rece, intunecoask captu5ita toata in marmura ro5ie. $i i se daduse numele de mormantul faraonilon>.
Sigur, bucure5tenii sunt (5i-a5a vor ramane) neintrecuti in
pi

gasirea etichetelor 5i poreclelor hazoase. Oricum ii spun


incaperii, cert e ca "aici a mancat, timp de 30 de ani, tot ce
avea un nume in Bucure5ti, 5i tot ce era strain cu vaza. Aici
venea, dupa teatru sau concert, protipendada bucure5teana s

supeze" In stilul sau pompos-demimonden, Claymoor


descrie, nu o data, secretele mistuite in "mormantul
faraonilor": "Pe mese inflorite, in aceasta frumoasa sala de

ospete, se imirau mancari delicioase datorite frigaruilor


aurite ale Vatelurilor casei Capp; 5i n-am nevoie sa spun a
oaspetii 5i mai cu seams batalionul Therpsychorei au executat o zgomotoasa simfonie a furculitelor in sanul acestor desMari demne de Cap 5a". Se cuvine adaugat, profitand de
prilej, ca "in cele trei salona5e particulare care dau pe
str. Edgar Quinet, s-au perindat toate femeile frumoase ale
Bucure5tilor, toate actrilele straine, toate elegantele, mai mult
sau mai putin artiste, atrase de faima cheflie a ora5ului nos-

tru, caci intre 1870-1914 Bucure5tii au fost Capita la din


rasaritul Europei care numai cu Sf. (Sankt) Petersburg putea
sa imparta reputajia de a avea barbalii cei mai darnici pi cei
mai u5or de inflacarat din lume" (Crutzescu).
Dintre ferrnecatoarele vizitatoare, istoricul aminte5te
pe Cleo de Merode, "iubita lui Leopold II ". Reichemberg

"cea cu dinti de margaritas'', Jane Hading "sau cei mai


frumo5i umeri ai Frantei", pe Cora Laparcerie, Blanche

33

www.dacoromanica.ro

Toutain, Suzanne Despres, Rejane, la Belle Otero. surorile


Ban-ison, "frumoasele dansatoare americane. dintre care una
iesea uneori pe pod imbracata in barbat" (asa imi explic de
ce n-am remarcat-o...) i, desigur, Sarah Bernhard. In timp,
renumele locului iii ataseaza conotatii dintre cele mai
diverse, fiecare izvorand dintr-un sector anume al vietii publice bucurestene, incat comentatorul poate lesne sociologiza, probabil cu destul temei: "Femeile zise cumsecade se
fereau vara de trotuarul lui Capsa, unde era ca pe genunchii
barbatilor si treceau grabite, si cu privirile inainte, pe trotuarul din fats, al Luvrului (hotel Luvru pe locul actualului
Capitol, natural tot vizavi de Capsa). Pe dinaintea meselor se
plimbau doar pipitele care treceau zambitoare, prinzand
din zbor o adresA, un compliment, sau o cerere de rendez-

vous. ma gandesc la domnii de la Capsa ca la niste


oameni fericiti, care vorbeau de cai, de femei si de vinuri cu
foarte multA seriozitate si care traiau Intr -o lume restransa i
stilizatA ca un desen de Constantin Guys sau o noapte de carnaval. Erau, inainte de toate, amanti, purtau melon cenusiu.
monoclu si pantaloni pepite, aveau o floare la butonierA. si nu
vorbeau deck frantuzeste... Azi au murit, cred, toti, impreuna cu politetea, veselia dezinteresata. nepasarea si leul-aur".
Capsa = legenda, coterie, for, dizidenta, blazon, club
etcetera, etcetera.
... Am amintit anterior de Hotel de France., pentru cei
nAscuti dupa 1977-1979, precizez ca se afla peste drum de

biserica Zlatari, paralel cu una din fatadele magazinului


Victoria, pe locul in panta marcat acum de silueta circulars a
unui building (sediul Bancorex, initial) si trotuare asfaltate.
Totusi, contemporanii acelui stramos al hotelului Victoria,

cel deteriorat la cutremurul din '77, aduc alte precizAri:

"La Hotel de France era

in subsol o cafenea cu
biliard. Liceenii si studentii o frecventau mult atrasi find de

34

www.dacoromanica.ro

catre cele douA frumoase blonde, fiicele antrenorului. In


seara in care am fost adus pentru intaia oars in acest local, am

fost ingrozit. De cum am scoborat treptele acestei taverne,


vAd o mare aglomeratiune de oameni in jurul unuia care stA
intins pe scanduri cu fata in sus. Mi s-a pArut ca este mort.
MA apropii i cunosc pe molt era un coleg al meu din clasa
a 4-a liceala, Ma informez 5i mi se spune a nu e mort, dar
numai beat-mort. Acest coleg a ajuns mai tarziu magistrat i
a murit recent ca membru al inaltei magistraturi". Recunosc,
cateodata are (humor a la Mateiu...) chiar i C. Baca lbaa; ce
sA-i faci, humorul picator al Bucurqtenilor e ca pojarul: de
nu-1 ai la soroc, it capeti prin contagiune, ca de scapat. greu
sau deloc.

In varianta Crutzescu, ulterioara oricum amintirilor


bAltate cu humor negru. ale lui Baca lbaa, acest hotel se
incarca, voi arata, cu alt fel de electricitate. DeocamdatA,
bucuretenii ca soldati in civil muncesc pe brand ca sa ridice
si alte stabilimente intru hodinirea i petrecerea oaspetilor.

Astfel, din Guide de Voyageur a Bucarest, din 1877.


Crutzescu selecteazA Hotelul Hugues. "primul din oral, in

fata Teatrului". Are 40 de camere i. aviz amatorilor: la


parterul sau e o "statie de trasuri i omnibuze". Cine-i permite sA-i plateasca obrazul subtire, scoate din
portfeuille/sac-a-main on "saculet" (Caragiale) 15 franci (!)
pentru "o camera. un salon i o odaie de servitori". Grand
Hotel (ulterior Broil 5i Continental) cu 48 de camere i

"restaurant cu bucatArie franceza". Hotelul Otetelqeanu


(apoi Frascati) inchiriaza camere cu luna. Hotelul LazAr. aflat

"pe plata Teatrului. cu 31 camere", detine un restaurant cu


preturi "moderate", ear costurile nu sunt nici ele piperate:
4-6 lei o camera sau 11.70 lei un apartament: dormitor si
salon. Alte stabilimente pentru gazduiri. remarcabile in acest
deceniu opt: Hotel Pesth (9 camere), Hotel d'Orient (numit

35

www.dacoromanica.ro

apoi Splendid) in fata Episcopiei, cu 28 de camere. Hotel


Boulevard /de fapt, In 1873, la inaugurare, poarta numele de
H. Herdan si, dupa unele lucrari de modernizare, din 1877, se
numeste Grand Hotel de Boulevard, denumire refolosita si
un secol mai tarziu, cand cladirea va fi supusa unor moder-

nizari serioase). In sfarsit, Hotel de France care, cum zice


Crutzescu "n-are frantuzesc decat numele", in schimb firma
sa e "cea mai trainica... trei sferturi de veac. N-am mai apucat, pitita langa usa de la intrare pravalioara halvitarului... si
nici, in incaperile de alaturi, magazinul lui Paul, coiffeur
care, in 1877, anunta in ziare Intr -o ciudata limbs francoromana: Sub Hotel de France 4 lei pe luna abonament a la

Coupe des Cheveux et a la barbe (rase). Dar ce bine imi


amintesc cinematograful care se asezase in sala de jos a
hotelului, pe la 1905. In mijlocul salii, Inconjurat de paravane, era aparatul de proiectie, apoi veneau trei, patru randuri

de scaune, apoi un pian prApadit, la care canta o pianists


grass. Pe panza treceau comedii tremurate cu Max Linder si
Rigadin, si drame in multe, multe episoade, cu Psilander si
Linda Borelli. Pe timpuri, Hotel de France avea, poate cu

drept cuvant, o faima destul de rea. Azi insa, marit si cu


numele schimbat, pasarile calatoare I-au parasit de mult. E un

hotel de voiajori si de oameni de afaceri. Cafeneaua subterana a disparut si ea; in locul ei sunt, azi, pravalii de anticari
si deasupra un local in stil budapestan cu o orchestra buns si
pe ziduri cu reunite caricaturi de-ale celebritatilor noastre,
datorite penelului lui Sell si Popa".
Intrucat si turistii sfarsitului de mileniu beneficiaza de
actualul Grand Hotel de Boulevard, cu temei Inscris in categoria lux, reiau istorisirile elegant-patimase ale lui Crutzescu,
macar pentru ca, scriind acum case decenii, pe amintirile sale
se poate miza serios, iar aceste amintiri fac tranzitia (e si cazul
jurnalelor unor V. Bilciurescu, R. D. Rosetti, Gr. Ionescu s.a.)

36

www.dacoromanica.ro

intre inceputul si expirarea ultimului secol din fiintarea mare-

lui oral receptatA de iubitorii sai. Am anuntat inainte ca


hotelul a fost apelat initial Herdan; numele e tras, foarte probabil, dupa Jacques Herdan, actionar principal (3.200.000 lei!)

Societatii de asigurare mutuala Unirea (cf. Baca 'bap,


acelgi autor numindu-1 "marele hotel al Bulevardului").
al

Planul imobilului e creatia arhitectului Al. Orascu. Incepe sa


functioneze in 1873. Intre cele doua mari razboaie la parter
adaposte5te "galantarele lui Alcalay", a5a cum intre
1950-1975 adaposte5te la parter libraria Academiei, apoi o
filiala a marelui magazin Romarta. Arhitectul deseneaza si un
teatru-circ, prevazut a fi ridicat in spatele hotelului. Nu va fi

realizat niciodata. Herdan achizitioneaza locul la 1870


(sustine Crutzescu; recent, V.Z. Teodorescu propune unele
rectificari: "Terenul a fost cumparat de fapt in 3865-1867. In
1867 au inceput lucrarile de constructie a unei cladiri care
prin proportii, distributia spatiilor 5i functionalitate a fost
multi ani cel mai bun hotel al Capita lei"), loc detinut inainte
de care vel- vornicul Grigore Baleanu (pre5edinte al Inaltului
Divan, casatorit cu Maria Brancoveanu), care, 5i acesta, 11
luase de la marele ban Vintila Corbeanu, ce-I primise ca zestre
din partea nevestei. Interesant e ca, in 1873 chiar dupa inaugurare, in salile hotelului se deschide o expozitie de pictura,

un fel de avantpremiera a expozitiei de la Viena, unde sunt


invitati 5i arti5ti din Principatele Unite. Expun lucrari proprii
Theodor Aman 5i Carol Popp de Szatmari. Sunt etalate 5i panze
apartinand unor colectionari precum domnitorul Carol, Vasile

Boerescu, Cezar Bolliac, N. Butculescu, M. Kogalniceanu,


C. Cantacuzino (zis si Nababul), G. Cretzianu, Al. Davila, Al.
Odobescu, G. Filipescu, Teodor Vacarescu (zis 5i Mare5alul,
porecla acoperind o realitate; intre 1866-1874 5i 1900-1902
e intr-adevar mare5al al... Pa]atului). Intre lucrarile expuse de
colectionari figureazA tablouri de Cranach, Tizian, Tintoretto,

37

www.dacoromanica.ro

Fragonnard, Watteau, Daubigny, inc.& e de la sine inteles ca


"expozitia a fost mutt cercetata de un public ales" (Crutzescu).
Prin urmare, un debut mai mutt cleat onorabil pentru acest
hotel care, cam tot acum, "trece in mainile d-nei Pohr, care isi
maritA mai tarziu pe fiica sa cu un italian, d-1 Bertola, si ii
dAdu hotelul zestre. L-au stApanit pand in 1920. Inainte de
razboiul celAlalt, sala de marmura a hotelului adapostea unul
din cele mai bune restaurante ale Bucurestilor si era locul de

intalnire al lumii obune. Dupd razboi, tineretul iubitor de


dame injghebase aici un club de dans, care purta numele de
Pour toi et pour moi..." (Crutzescu).
Dar, dincolo de cei cu teschereaua numelui, de snobi si

dandy-ii Capita lei, dau peste gloata uriasa a "marelui public". Daca sunt tot mai numerosi autorii dramatici $i actorii,
daca se inmultesc teatrele e firesc ca si publicul amator sail
ingroase randurile. "Pub licul nostru s-a spectaculizat si el",
observa echivoc Arghezi, fiindca el cautA in teatru "emotiile
pe care via/a, contrafacuta de civilizatia centrelor mari" nu
i-o mai oferA deck harpagonic. Asa o fi?... MA gandesc sa nu
mai tin doar pentru uzul propriu scena; importa mai putin ca
i-am fost sau nu manor audiovizual; once asemAnare cu persoane reale, regret, nu-i intamplatoare. $i acum persoanele:
Madame Prapurgescu, jurnatatea d-lui Chirita. Prapurgescu,

mare negustor de cojoace din Oborul Colentinei, primeste


brusc de la circumscriptie un bilet din partea d-lui subcomisar Gurau, tip suspus de vreme ce si-a luat si bacalaul; musiu
Gurau o curteaza pe demoazela, flica susnumitei coane Mita
Prapurgescu. Vine si seara reprezentatiei. Mita cAtre pupils:
Hai sa ne toalerisim a mergem la teatru sa nu pierdem ocaziunea. Si amandouA, dupA ce-si asezarA si niste pAlarii asortate

ca sorcovele, se prezintA la teatru. M-me Prapurgescu nu a


mai calcat intr-un teatru de cand mums -sa a fAcut-o, deci nu
ma mir ca pierde acusi o bucata groasA de vreme tot cautand

38

www.dacoromanica.ro

sA dibuie cam pe unde-i usa de intrare; o &este, slava Celui


de Sus, si farfi prea multi vorbA (deja gafaie), se arunca asupra

controlorului: Ma rog, musiu, am cApatat belet de loje, pe


unde ne bagi? Controlorul, dupe ce-o mAsoara scurt dar
expert: Pardon, madam, numarul lojei dvs. e cu sot sau fAra
sot? Pentru moment, coana Mita nu pricepu cum sta chestia,
insa barbatul infieretat repetand Intrebarea pe ton hamletian,
numai ce-o \Id a se umfla, se face foc, sangele tot i se ridica
la tampla, ca pe nimeni nu mai vede-aude

5i

striea sA clArarne

peretii, nu alta: Pai se-ntelege ca sunt cu sot Inca cu legitimatia intaia doar nu sunt d-alea cum crezi mneata de misca
din pardon pe un gologan doi acolosa ca mnealui omul mieu
la prAvAlie sA-nchizA s' p-ormA vine si mnealui la teatru
aiciseal MA scuzA, doamna, darn vreau ca sa zic..., ingand
pisicherul atins in eghileti, insa repede-i intrerupt de matroana

cea infuriate, closcA de manie: Auzi, afront! SA ma


tratariseasca tocmai pA mine cu asa plasare, auzi, ieu nevasta
de jupan cojocar din Obor care barbatu-mieu ieste Imprimu
alegator?!...

De acord cu dansa. Deaf asa afront, mai bine si-ar


imputina poseta cu 4 lei ca sa-1 vadA la Putu-cu-ape -rece pe
monser Henri Beudet care, conform anuntului dintr-o gazeta,

"prezinta o inAltare stiintifica, gimnasticA, equestrA

si

grotescA (sic!) pe un imens balon. Vor evolua cinci magnifice


gi colosale aerostate, douA Mongolfiere, trei aerostate cu gaz
hidrogen... Musica military a regimentelor III si IV vor (sic!)

esecuta cele mai frumoase piese din repertoriul lor. Spatiul


locului (sic!) representatiunii a fost socotit sa cuprinda 2.000
de persoane. SA nu omitem a fi printre ele. 1nceputurile la

6,5 ore precis... casa la fata locului va fi deschisA de la


4'1 ore p.m.". Distractie placuta, M-me Prapurgesco!
Dace -n viata-i ca la teatru, si -n teatru-i ca-n viatA. Pe
verificate. Reteta Marelui si Noului teatru bucurestean sta pe

39

www.dacoromanica.ro

loc, chiar da-napoi, ca sd nu spun ca da -n primire. Ce-5i zic


unii? (Unii, adica Graditeanu, Economu, Zamfirescu...) Hai
sa salvdm teatrul, ca el e viata noastra! $i-1 salveazd. Cum?
Se pun ei pe treabd 5i scriu o revistd, prima reprezentata in
Bucureti, anume Cer cuvantul. Li se da cuvantul: Numdrul

reprezentatiilor e mare, succesul asemeni, banii, dacd nu

pica, atunci curg. $i curg. Cupletele atrag, s-au ndscut


cupletele, trdiasca cupletele! Uite

$i

o mostra:

"Ce petrecerefrumoasei
E in Cicmigiu pe lac,
Barca mica ,ci voioasei
Te conduce dupil plac.
Ici ci colo care -un pege
Tot de dragoste vorbe ,ste,

lar brotacii toil in cor


Declar broavelor amor.
Oac! Oac! Oac!
Tiri-tiri tam!"
Inca n-au fost nascuti Stela Popescu, Aqinel i Puiu
Calinescu. Deci, toate bune $i frumoase. Nationalul sd
viveze! Dincolo. la teatrul Dacia (in,fostul han Manuc) face
senzalie americanul James Lwone. Intr-un acvariu uria, el
coboard 5i, timp de 5 minute, scrie, citete, bea, manancd,
fumeazd. Cum aa?! $i pe unde respird? Se intreabd platitorii
de bilete. Tramvaiul rdmane sechestrat in buzunarul artistu-

lui. Sarmanul artist. (Asta-i titlul piesei unde se produce


Pascali, in gradina Guchard). Dar iata 5i artistele! Cat a durat
rdzboiul (pentru independentd), cum Bucurevii miund de
trupe ruse0 conduse, mai toate, de ofiteri tot unul i unul
tot una 5i una dintre frumusetile orgului neIndulcite Inca din

plAcerile mariajului pricopsit cu pirostrii, devenird peste


noapte, peste nopti, slavofile. Unul ate unul, dupd rezbel,

40

www.dacoromanica.ro

ofiterii se retrag. Spasiva, pentru dor 5i amor. spasiva pentru

rublele adunate la ciorap

scoase acum la vedere prin

si

localurile batute de ipochimeni si craidoni arghirofili. Vesele


5i generoase, julietele de campanie, foste de companie, dau
cu azvarlita cu rublele 5i polii imperiali: de haram au picat,
de haram sa se duca! Adica: is si tu si tu si tu. Zarva, comen-

tarii, cuplete. Pentru salvarea prestigiului sexului frumos,


sotia primului ministru, Pia Bratianu, organizeaza un bal de
binefacere patronat de regina. Barbatii replica prin gestul
aceluia5i artist I.D. Ionescu, care, inspirat, aduce la teatrul
Dacia trupa de dansatori zulu5i Beni-Zug-Zug. Competitia
dintre sexul frumos 5i cel tare continua. $i azi.
Cand la Ministerul culturii se propte5te Tache lonescu,
directorul Nationalului e numit Scar lat Ghica, fiul scriitorului Ion Ghica. Se monteaza D-ale Carnavalului i Ncipasta

(cu C.I. Nottara!), publicul vine, aplauda, plate5te, dar


reprezentatiile se suspenda... Nici prezenta Eleonorei Duse

nu ridica averea teatrului, cu toate aplauzele 5i elogiile


cunoscatorilor. Aud pe-un batran actor 5optind: "M stmt
fericit ca n-am murit inca 5i mi-a fost dat sa vad pe aceasta
artists!'' Duse s-a afi5at cu Dama cu camelii, apoi a fortat

reteta ajutandu-se cu d'Annunzio, chiar cu Shakespeare.


Zadarnic. Cum zadamica e
Ruy Blas, Othello, Oedip...

si

incercarea cu Mounet-Sully in

Multe aplauze. putini bani.

So lutia

o ofera, vai,

comediile; oamenii vor divertisment! Cand nu vor ei divertisment'?! Daca asta vor, asta le dam, totul e sa plateasca. $i
bietii de ei platesc. Prefers stalurile, dar, bucluc! Afi5e pornpoase ii anunla CA, primo, doamnele care au pe cre5tet palarii

cu boruri imbogatite cu fructe, flori, pasari, sa se-ndrepte


fuguta spre loji! Dracia dracului si cu regulamentele astea!
Noroc ca Agata Barsescu e pe scena, iar nu in stal, 5i rezista,
rezista cam un sfert de veac. Jos palaria!

41

www.dacoromanica.ro

Magnanimi, candizi si bonomi, oficialii si ministeriabilii se plang ca nu-s bani, acuzd criza internd si externs,
acuil reaua credintd a unora si altora. Atunci, cine are bani?
Bani n-au decat contrabandistii, talharii de drumul mare,
ladrone, cum singularizeazd italienii spita. Apropo, circula
deundzi un distih, stangaci dar elocvent: De cand Carol la
tron e/De-atunci e ladrone. Adica hot. Cat despre mine, nu

stiu, n-am vazut, n-am auzit nimic... Ba da, am auzit de


Licinski. E notoriu, de cand cu poltroneriile Iui nesatioase.
Un acolit e prins, un altul e delegat sa-I scoata din spital, dar
it dibuie guarzii primdriei. Cum fac ei? Ei n-ar prea face.
Intamplarea e cea care-i ajutd: tipul vine ascuns In carul cu

fan al unui tam. La bariera Dudestilor, spirtarul Silaghi


(purtatorul unor mustati ca de veverita, Inalt, bine legat)
infige o rangd prin fan si-i sparge coastele intrusului. E rdsplAtit de maiorul Luchide, acum comandantul guarzilor, ni
facut ajutor -de- serif. Cunoscut sugaci, acum stApan peste
mahalale, Silaghi se pune in fruntea spirtarilor sai, in vremea
alegerilor, si nu-i unul care sd nu voteze pe cine vrea mustaciosul. In vremea asta, comandantul vardistilor e capitanul
Solomonescu, un barbat atat de corpolent, ca preferd sd nu
zdrobeasca trotuarele optand pentru deplasarea cu trdsura. E
simpatic politistul, ca mai toti supraponderalii, simpatic ni cu
miros fin. de copoi versat. Intimii sal afirma ca ar fi intemeietorul si organizatorul eficace al corpului gardienilor
bucuresteni. Asa o fi. Oricum, e nostim si blajin acest Goliat
politienesc, cum imi sta-n varful limbii sd-1 numesc. Fie-mi
iertata indrdzneala. In fond, care om de vazd de pe aici e scu-

tit de apostroful unei porecle?! Iar unele dintre porecle,


recunosc, sunt atat de reunite! I.C.Bratianu = Vizirul sau
Firfirica; D. Bratianu = Catarul; C.A.Rosetti = Berlicoco;
Al. Golescu = Sfantul; Al. Golescu (vdrul celuilalt) =
Ardpild; I. Ghica = Cocosild; E. Statescu = Sfinxul sau Omul

42

www.dacoromanica.ro

verde; Gh. Manu = Curcanul; Cr. Tell = Tremurici; P. Carp =

Gogomanul; G. Gr. Cantacuzino = Nababul; Gr. Studza =


Beizadea vitel; Take Ionescu = Gurita de our sau Sapte
Pantaloni; Iancu Bratescu = Iancu Decalitru etc.
Grija de a-5i porecli vecinul de muncd, de vials e
semnul unei sanatati morale, cum e 5i unul al democratiei
exercitata in registru popular. Cei snobi vad Intr -asta o distractie gregara. N-a5 merge pand acolo... Si, la urma unnei.
trebuie 5i vulgul sd se distreze cumva, ieftin sau chiar gratuit.
Un respiro colectiv it ofera petrecerea lui 1 Mai. Prima manifestare bucure5teand de 1 Mai are loc la ... 22 aprilie (1889).
Diferenta de stil calendaristic. Meseria5ii pleaca de la clubul
for din str. Academiei nr. 24 5i se indreapta spre Filaret. Alt
traseu prevede pornirea din Ci5migiu, aproape de bodega La
Buturuga, ocolul pe la Alcaly 5i oprirea la Putu cu Apa. Rece,
unde se latesc serbArile campene5ti. In general, ei se adund in
marile parcuri sub cerul coaptei primaveri. randuiti pe bresle.
toate cu fanioanele for distinctive, se incoloneazA urmand
drumul bulevardului abia infiripat, trec de Alcalay si Socec
5i cotesc spre dealul Filaretului, sub talpa caruia adasta: o ora
mai destin5i, mai frati, mai deci5i sa-5i faureasca impreund
viitorul incepand cu azi. Nu pentru prima nici pentru ultima
()ark ochiul strain culege informatii de la fata locului 5i be
transmite deformat. Un caz e 5i J.W. Ozanne: "Ziva de Intai
Mai este sarbatorita la fel ca la Viena sau aiurea.
Bucurevenii se trezesc in zori
fac aparitia in Ci5migiu
cu noaptea in cap, pentru a sorbi aici prima cea5cA de cafea.
Tarafurile cants, taranii danseaza, toata lumea e fericita Ora

pe la ora opt dimineata, dud soarele Incepe sa friga (sic!)

obligandu-i s piece acasa". Nu, nu vor pleca acasa.


Corespondentii no5tri "de press" vad altfel: " and parnantul
care a mustit in sucul zapezii se zvanta 5i Ingaduie sa to a5ezi,

bucure5tenii, cu mic cu mare, ie5eau la iarbd verde sd

43

www.dacoromanica.ro

petreacd, sd se bucure de soare, de aer cald i mandietor, de


tot ce-ti da impresia ca, integrat in natura, renati intr-adevar
odatd cu ea... Expeditia familiald... ajungea la locul hotardt.
Capul familiei paea in frunte, legAnandu-se, mans -n 'nand
cu damigeana de pelin, astupata de nelipsindu-I cocean de
porumb, iar in cealaltd cu papornita indesatd cu bunAtatile

pregatite din vreme. Dupd el venea consoarta cu cerga in


brate, cu o pemA sau macar un puior, cad dupd o mass buns
a atipi un pic nu era lucru de lepddat. Si mai veneau cumnatul
i cumnata, verioara, soacra i bunicul, plus ceata de copii,
care se risipeau pe drum, alergdnd dupd flori" (N. Vatamanu).
Ce tineau ei in papornitd? De-ale gurii, firete, adica oud roii
(vorba vine, incA din timpii Brancoveanului oudle Incepusera
a se vopsi policrom,) aa cum nu putea lipsi "friptura de miel,
telemeaua, ceapd verde i usturoi, cozonac i pascd, precum
i

o butelcA de viinata pentru cucoane", precizeazd.

VdtAmanu, care descrie o descindere in Dumbrava BAnesii:


"Aceasta era o pAdurice, din care au mai rarnas cateva pdlcuri
de arbori peste drum de vila Minovici i de fantdna Miorita".
Sigur, norodul se oprete de preferintd la Filaret, pand ce obi-

ceiul se sparge in moda $oselii, rang "chiocul de la


Cimeaua lui Mavrogheni", iar in Cimigiu rezistd mai ales
"tinerii zurbagii, printre care se gdseau i beizadele". De altfel, de armindeni, i livezile i grAdinile boiereti se deschid
a petrecere: Be llu, Oborul Colentinei, Hanul Galben sau in
dreptul morilor dambovitene, de la Grozdveti i pand la
Vitan. Unde se stag indragostitii i nu-i primAvara cea
mai vinovatA ca oamenii se iubesc? ca sd suspine pe sub
balcoane, mereu gasesc balcoane, mereu se gAsesc balcoane
cand e vorba de Romeo i Julieta, i sa dea dosul aprobarilor
pdrinteti. Tac asupra ascunziurilor, de ce mi-a trAda acolitii. Ajunge ca le tradez oaptele versificate muzical: "Scoate
capul pe fereastra/Frumoasd vecind a noastrA/SA vAz chipul

44

www.dacoromanica.ro

tau frumos/Stea din cerul neguros", la care atentii, respectiva


vinovata replica satanic: "Mita mi-e, poete, de-a ta suferin-

ta/Dar mi-e teams foarte de-a ta cunotinta". Nu de

...

cunotinta lui se teme, dar, treaca de la mine.

Intr-o noapte se aprinde aripa dreapta, cea dinspre


Academiei, a Universitatii. Focul alerteaza oraul, la fata
locului sosesc pompierii, primul- ministru. gura-casca. Doi
pompieri i un locotenent abia de sunt salvati, dup . ce-au
zacut minute lungi captivi la etajul intai. Din nefericire,
propagarea rapids a incendiului face sa dispara splendide
colectii din $coala de Belle Arte i din cabinetul botanistului

Branza. Dimineata, pe trotuar, ilustrul profesor e vazut


plangand ca un copil: rodul atator ani de munca e mistuit de
flacari Intr-o duzina de minute... Cu ocazia asta, nefasta, afla
tot omul ca uriaa cladire nu e prevazuta cu nici o gura de
apal... Se pare ca o nenorocire nu vine singura. Iata, pe bulevardul Elisabeta, se prabuete Circul Sidoli. Futuna venita
pe neateptate ii rupe catargul principal i cortul cade peste
public. Un mort, multi raniti, intre care i Al. Marghiloman
i generalul Haralambie (fostul locotenent domnesc, fostul
prieten/inamic al lui Cuza; istoria nu iarta...) lzbucnete i un
incendiu, localizat repede. El mai lipsea!

Ce-i mult, stria. Asemenea i cu tristetea. Pe care


bucuretenii, fin deschise, veseli, n-o iau de brat la drum
lung. $i ce-i alta viata, daca nu un lung drum! Scene turnante,
zilele i noptile, verile i iernile, ducand cu ele suferintele i
bucuria tuturora... Femei cu picioare-de-pian, matroane dur-

dulii sau feticane abia imbobocite, bucuretencele iubesc


abra i tin, musai sa fie iubite. Macar daca nu pentru nurii
propietate personala, barem fiindca guralivii de lautari cu
papioane fudule i obraze olive le varsa-n urechi, ca duhul
hamletian, oapte i ritmuri ce aprind sangele i neruineaza
gandul. Pichirixitii s-o is din loc! Naturale, dorintele firii ii

45

www.dacoromanica.ro

fac lucrarea fireasca, iar orchestrantii asta 5i a5teapta (pardon! A5teaptA si bancnotele lipite-n fruntea "capelmaistrului"). Veseliile mirobolante au vadul lor:
"Inimii pustie,
Nimenea nu vie
Ceite nopti la rand
Te-ai culcat planglind"

lar frumoasele se tare emotioneazA ascultand ele mai


departi5or cum sta 5armul in amor:
"De-ai fi Minas ca-n noptile senine
Ccind m-ageptai la geam,
azi zambeam..."

Chiar aka, de ce te-ai schimbat? Balcegaria e bisata cu


"spune, inimioara, spune ce durere te rApune". DacA somatia
nu-i de ajuns, bArbatul se preface a renunta: "Ah, iubito! Cale
bund dar te rog nu ma uita". Cel de la masa vecinA, mai maur,
joacA-n forts: Arde-ti rochia de pe tine, cum arde inima:n

mine! Aoleo! Pai nu-s destule incendiile-n crawl asta?! In


fine, altii, doar sententio5i, Iovesc in plin:
"fine la amor nu crede
N-ar mai calca iarba verde,
Sa calce tot fan uscat..."

De ce nu? E bun 5i fanul (sub o plapuma de stele)!...


Dacd n-ai fan uscat, cine te-opre5te sA nu intri-n birtul "cu
bucdtarie germand", al lui Grebert de pe Campineanu, unde
vei avea parte de "portii marl 5i mancare buns. Dar mai ales
bere vestita" (C. Bacalba5a). Sau sa consumi nu fan uscat ci
iarbA velina prin HerdstrAu, ca tot s-a amenajat gradina "cu
mult gust", ba chiar si un "ele5teu" care "cade in partea acestei gradine 5i oferd privirilor cel mai superb aspect. In curand

46

www.dacoromanica.ro

barce pentru escursiuni pe eleteu vor fi puse la dispozitiunea

vizitatorilor" (Telegaful, nr. 37). far cei azuti la fandaxii


sau primejdioase melanholii ce subtiazd sdngele, mai bine sd
consume umbra desfAtAtoare a miilor de gradini ale urbei,

particulare sau publice, fiindcd, vorba Cellei Delavrancea,


"pe atunci, Bucuretii erau orapl salcdmilor. Vegheau copaci
batrani la fiecare poartd, gradinile racoreau sfaritul zilelor,

sub bolta de vita se prelungea tarziu taifasul, la lumina


rotunda a felinarului de masa. Birjele cadenlau intunericul
transparent al noptilor negrAbite. Timpul era lent i prielnic
discutiilor. Mahalele se cunoteau intre ele, de la cele din
centru pand la periferii unde tineau trengarii ca tantarii, din
gropile strazilor nepavate".
Totui, pand-n Herdstrau e cale lungd (i nu prea) drum

de fier. Cei cu mijloace modeste gusts extrem de rar aerisita


zone. Bine barem ca -n preajma casutei i fabricutei lor trece
cand vrea, cand poate cat& o garniturd. latA, de exemplu,
la Bariera Caii Grivitei e capAtul Iiniei de tramvaie. Capatul
opus tocmai Ia Sf. Gheorghe. E ceva drum, i cei doi cAluti
vor putind odihnd. Vor i apd, Ia fel "surugiul" vatman, Ia
fel calatorii rebegiti de zdpuald. Noroc cu pompa de apa
instalatd intr-o odaie rotunda, din cArdmidd roie. Prin nite
jgheaburi, un soi de burlane mai largi, poftim i apa binecuvantatal... E apd de garld, curate i aproape rece. Se revigoreazA calutii. Mai departe. PA mai departe pe jos. Pand cand
o minte isteata propune primdriei de sector prelungirea liniei
de tramvai. Maur pand la "cimitirul Sf. Vineri. Zis i facut,

dar facut intr-o dungd: circuld de la barierd numai cloud


vagoane, mici-mici, cu bAncile de-a lungul lor, fata-n fatd,
trase de-un singur cal. Cam pe la mijlocul traseului se face o
bifurcatie: ocazie pentru a atepta vagonul venind din sensul
opus. Cine vrea sa coboare, cum lipsesc statiile ca atare, suns
clopotelul i-atunci vizitiul-vatman oprete vagonul.

47

www.dacoromanica.ro

Avantajul: unii, ce tin case chiar pe Ca lea Grivitei, pot cobori


exact la domiciliu.
Dar Ca lea Grivitei e legatd Si de istoria primului tramvai
din Bucuresti. A avut chiar numArul 1, preschimat ulterior in 6.
Pleca "de la gara Targovistei, cum se numea odinioara statia
noastra centrald iii aminteste Radu D. Rosetti si strabdtand

Calea Grivitei, strada Manea Brutaru, strada Campineanu,


strada Regald si strada Calle', pe land Turnurei respectiv,
luand-o pe Calea Mosilor, se oprea unde incepe targul. Si tot
acest drum lung, cu 25 de bani! Unde mai pui ca puteai sA to
urci sau ss cobori cand si unde doreai! Vai de coastele bietilor
cai ce pAteau! E drept ca nu exista incA Societatea pentru protectia animalelor! Pe atunci, o datd pe an era in floare hArmalaia din campul lui Eliad (aproximativ pe teritoriul magazinu-

lui Bucur de azi, n.n.), destlintata din ce in ce de Luna


Bucurestenilor. Cand se-ntorceau cetAtenii capitalei cu
mostenitorii lor de la targ. stiau toti trecdtorii de unde veneau.
Tana suflau in basici cu muzicute....; cei mai marl, cu cate-un
fes de hartie pe cap, scoteau sunete stridente din fluiere; altii
urlau din surle sau bateau in tobe, ss le rupd, fiecare cu Cate un
balon la butonierA toti muscand, sa crezi ca n-au mancat

de-o saptamand, din legendara tuna dulce. Intreaga scend


pitoreascA nu se petrecea in tramvai, ci deasupra lui, unde taxa

era mai mica, pe-o banes tuned fixatA deasupra vagonului,


botezatA pompos Imperiald, la care ajungeai urcandu-te pe-o
scarita intortocheatA. Tramvaiul nr. 1! A dispArut ca un vis si
nimeni nu i-a fixat poezia". Ba da. Wear in fuga, si tot voi city
o asemenea "fixare" nostalgica; ii apartine lui H. Lecca:

"Toate tree pe lumea asta,


Numai tramvaiul nu trece"!

Azi asa, maine altminteri, numai ce se naste si vorbulita "du -ma acasa, mai tramvai". Au insa tarafurile si late

48

www.dacoromanica.ro

vorbulite, mai de zis la ureche, mai de-aruncat prin bataturi


sau pe podiumurile unor grddini de yard cu decolteul umbrit
de teii in floare. Sughita i ofteaza diblele i cobzele cand
gura pAcAtosului adevar strunqte:
"Bate-ma, turteVe-ma,
Junghe-ma, love,ste -ma.
De mi-oi face ce mi-oi face.
Tot de iubesc cum imi place".

Mai bine sd nu contrazic pe focosul pledant, oricum,


de la vorba la faptd... Dorul si autobiografia devin siameze:
"Eram odatti privita in lume
Mai cu.dulcema ci cu amor
$i desfatata-n rasfa( si glume
De junii care nu ma mai yor..
Ah, cruda soarta. to -mi ecti dupnana.
Caci la dorima-mi in contra slai
Mi-ai smuls d-odata ca o pismcqa
Toata fericirea ce o gustai...
Ajuta-mi soarla caci intristarea
Ce-mi da in suflet cumplitul dot:
Aduce asuprift-mi si desperarea
Ce ma va face sei ma omor"!

Ei, nici aa. Apropositio, cred CA madam mums -ta,


soap de alegator, clocA de familie mare cu remuneratie, par-

don, a4derea, mai tine un cuvant de spus: "Fetele mele au


InvatatArd trei limbi: franceza, germana si pianul". Perfect. Si
de mai au putintica rAbdare, fetele d-sale pot invAta si engleza

Perfidului Albion. Nu departe de ici, de colea, la un institut


particular, Lolliot. E un gentleman get-beget,
H. Lolliot, i predd engleza intr-o cladire de langd Sf. Sava,
cam peste drum de catedrala Sf. losif, pe str. Lueger, fostA

49

www.dacoromanica.ro

Fantanii, viitoare Berthelot. A5a ca putin importd ca Ochii


albi sau Ciolac sau Dinicu, regii unor dinastii lAutare5ti,
continua sa-5i consume sacazul:

"Ma vaz departe, ma vaz lasata,


Ca, ccind vrodatii nu 1-am iubit!..."
LAsatA, lasata, dar cu trei limbi la bord, plus engleza.
Ca sa nu mai zic 5i de tinuta. Cad la un institut particular nu
se intrA (nici nu se iese) dupd bunul plac. 0 fi liberul arbitru
una din stemele discursului liberalilor, dar nici a5a. Atunci,
ce-i de facut? MA-ntreb eu deambuland stafiotic pe culoarele

pozna5-intunecate ale institutului particular. La urma,


ma-nvaluie mintea romanului: is sA sugerez preastimabililor
parinti sa se aboneze la "Moda ilustratd". Doar 5tim cu totii
ca-i o revistA de tinutd. Subtitlul: n-are. Doar un mic anunt:
"Apare in fiecare sambAta". In schimb, sub cloud' busturi de
cadane pariziano-dambovitene, desenate languros, imi sare-n
priviri un "anunciu" imbietor: "OdatA cu numarul acesta se

imparte un supliment... care prezinta un tipar croit de corsagiu incretit, ultima mods ... de croiala". Nici nu 5titi cat ma
bucur ca. de5i neabonat, am gas it "numarul acesta" in care, la

"Cronica Model", un gazetar "cu corsagiu", numit Laura,


anuntd, descrie 5i comenteaza: "Deoarece lumea high-life nu

s-a intors 'Med de la Bdi, voi cauta pe-acolo detaliurile ce


voiesc sa va dau asupra modei. Moda! Exists ea intr-adevar?
In ziva de azi, nu are fiecare ca proverb: Omul trebuie sA se
imbrace dupd gustul 5i fantezia sa?" 1-auzi, metafizica liberaid functioneaza 5i-aici. "Da sau nu?" hamletizeazA Laura.
"Da, caci trebuie desigur ca fiecare sa se imbrace dupd gustul si fantezia sa , Nu, caci, oricum, tot nu trebuie sa ne

depArtAm de cateva indicii, caci fac legea, caci altminterelea


am parea demodati. Ce vom zice, dacd vom vedea o femeie

purtand manici largi, cum s-au purtat acum doi ani, acum

50

www.dacoromanica.ro

cand fiecare le poarta cat se poate de Inguste

lipite de
mans ?" Pal, sa zicem alta decat ca nefericita n-a avut destule
parale sd-i innoiascd garderoba; sau ca, horribile dictu, n-are
abonament la "Moda ilustratd!" Treptat, Laura apucd subiectul de coarne, Idsand sociologia vestimentatiei pe sambata
viitoare: "Cateva croitorese au Incercat de a da modei talii
incheiate indardt. Nu are ce sd fie urat, dar sunt foarte incomode, caci ne vine imposibil a ne imbrAca singure. Mai cu
seams ca acest fel de corsage convine numai damelor slabe...
Pentru brune, o rochie de lino rosu este tot ce poate fi mai
bine asortat... Femeile, cdrora nu le plac volane marl, nu au
decat sd aranjeze mai multe volane mici pe poalele fustei...
Le putem de asemenea garnisi in dreptul genunchiului cu
galoane de land sau antredeuri de danteld alba; acestea sunt
cele mai moderne gamituri. Dacd stofele sunt uspare sau de
matase, garniturile pot fi Inlocuite cu ruje de muselind de
mdtase; desigur ca rochiile se vor ardta foarte elegante si
bogate. Dar, asemenea, foarte fragile. Cad trandafirii nu
traiesc decat mat cat dureaLA trandafirii...- Pur si simplu ma
simt coplesit: recunosc ca nu mi-am inchipuit ca exists in
urbe o Laura care, prin sofismele ei nducitoare, sd reaminteased lui Titu Maiorescu faptul ca, oricat de insan i se pare
Hasdeu ca profesor, totusi, cursul sau de filologie comparata
de la Facultatea de litere si filologie e indispensabil; ba, mai
mult, are in Laura un discipol de nadejde... Dar, Inca o clips
si termin: "Am vazut la o croitoreasa o rochie pentru o mare
serbare. Ea era de muselinA, fondul albastru deschis, cu trifoi
verzi, in mai multe nuante. Still ce moderne sunt trifoile mai
cu seams cele cu foi. Deoarece acestea se e.asesc foarte rar pe
camp, cochetele pentru a nu simti lipsa lor, be poarta brodate
pe rochii. Taliile cele mai elegante, foarte Intinse jos, sunt
impodobite sus cu draperii de muselind de mdtase. Deasupra
si

o plated de danteld, neaptusitd, prin care se poate vedea

51

www.dacoromanica.ro

pielea". Pardon! CA nu-i decent... $i excipitul: "Unele femei


cautA sA introducA moda de a manca cu mAnui la banchetele
mai Insemnate. Nu toate admit aceastA modA i au dreptate.
Caci nu numai ca ascund o mans frumoasA, dar devin foarte
stangace, neputand tine bine cutitul sau furculita.
SA mancAm deci cu mainile goale".
Caut mai departe sa aflu sugestiile trebuitoare candidatelor la Institutul d-lui Lolliot. Recunosc, reprezentArile
grafice sunt perfect lamuritoare, mai putin termenii intrinseci:
galona cu margele, broderie pichetatA, bandA brodata cu
paiete, broderie cu puncte de Spania, piciorui simpli, crAci
cu margele etc. Nu-mi rAmAne cleat sA ader la... micarea
feministA, dei, in aceeai gazetA e citata opinia unui deputat
(bArbatii, dell!) care pune punctul pe i-ul personal: "Micarea
feministA din Cara noastra nu poate fi luata in serios; la not

femeia e prea putin cult/ De aceea eu cred ca feminismul


romanesc e o micare caraghioasa. De altminteri, eu nici nu
admit emanciparea femeii". Noroc cu Mister Lolliot, care o

admite. In sfarit, gasesc i ceea ce .cautam adineauri:


"Toaleta de batist roz cu desemnuri albastre, pentru o fetitA
de 13 papa la 15 ani. Fusty cu volan, cu un volan mic incretit

cu platca de broderie, garnisita cu un volan mic, incretit.


Guler i cordon de tafta roz. Maned simple. Material: zece
metri batist". 0 nimica toata, metri Atia, caci obrazul subtire... Pe aceeai paging, aflu i cam cum s-ar dichisi fetitele
de 13-15 ani dupA absolvirea institutului, deci ieite de-acum
din adolescentA: "ToaletA de voal negru.... Fusty Intinsa garnisita cu bieuri de satin negru, panA la volan, cu care e unit
printr-o rujA de panglicA. Taie-bluzA de asemenea garnisita
cu bieuri de satin i c-un rever brodat de satin negru, terminat intr-o parte cu un pampon de satin, maned garnisite cu

bieuri, cordon de tafta albastru deschis. Material: 8 metri

voal". Sau, pentru cele care agreeaza nuantele pastel:

52

www.dacoromanica.ro

"ToaletA de batist roz... Fusty simply cu cloud cercuri pe


poale. Talie-bluzd cu o platca plisatd, incadrata cu o ruja de
satin negru pand in josul taliei, pentru a forma breteie. BucAti

de danteld pe fata taliei. Maned cu cercuri sus. Cordon de

satin negru. Material: 12 metri batist". Mult, dar face.


$i-apoi, ma gandesc ca fericitele absolvente, tobA de carte,
merits de-acum sa citeasca-n vazul lumii, nu pe sub-pupitre,
5i paginile de "culturd generald" generos oferite de aceegi
gazda, numar de numar. E bine, indiscutabil, sa tie cd la o
toaletd din camir rezeda, fusta se cuvine a fi intinsa 5i
incretita, iar pentru corsaj e potrivitd "o platca de tafta alba,

plisatd", cum la fel de profitabil e sa 5tie 5i ca "la gradina


zoologica din Prater (Viena) au sosit 100 de femei din
Senegambia. Toate vorbesc frantuze5te 5i unele din ele 5i

nemte5te. Se poarta foarte delicat cu publicul care le


viziteazd 5i sunt de o amabilitate rard. Au adus din Africa
corturi in care Iocuiesc. Tes foarte frumos, tdbacesc piei,
lucreaza bijuterii. Nu posedd ca imbrAcaminte dec.& o simply

fa5A in mijlocul trupului". Sau sa 5tie cd, de exemplu,


"actualmente... e in Viena expozitia jubiliard pentru 50 de ani

de domnie ai lui Franz-losef. La aceastA expozitie se pot


vedea o multime de curiozitati... mai ales pentru not romanii
cari suntem a5a de putin in curent cu noutatile. A5a, de pilda,

se pot vedea aparatele fotografice automatice. Pe fiecare


aparat se cite5te inscriptia urrnatoare: FotografiazA-te sin-

gur. Arunci intr-o deschizAturd practicata in aparat o


coroand (1 leu), to gezi in fata ma5inei 5i dupd 2 5i jumatate

minute suns un clopotel 5i fotografia to cade printr-o


deschilatura de desubt. Fotografia e pusd intr-o mina de
tinichea 5i este foarte reu5itd".

Surad intrigat 5i circumspect privesc in jur, nu care


cumva unto cineva ma imortalizeazd "automatic". Slava
domnului, in Bucure5ti Inca nu s-au importat drAcoveniile

53

www.dacoromanica.ro

astea, deli musiu Szatmari... poate ca... Imi dau la spate


uimirea prodigua i, dup. ce-am Infulecat acest "snitel"
vienez, ma reculeg balcanic, adica Imi revin din emotie
afland, cu candoarea de rigoare, din acelasi nr. 33 (din 22
august 1898) ca "fructele trebuiesc a fi mancate" (oh,
Hasdeu! oh, filologie comparatd! oh, mass media!) "numai
cand sunt complect coapte". Si eu, naivul, credeam ca pot fi
Ingurgitate si sub forma de ... muguras. Dar eu, ca eu, important e ce se-ntampla cu absolventele institutului particular.
Asa ca, domnisoarelor-doamnelor aflati ca "dau cele mai

bune rezultate" curele de struguri. Fiindcd "acest fruct


mareste pofta de mancare, combate constipatia, calmeazd
nevrozele".
CalmeazA nevrozele nu mai putin i versurile... automatice ale lui Musiu I. St. din Ilfov (pe care, cu regret, nu-I

descopAr in Dictionarul de pseudonime al lui M. Straje,


unde, in schimb, spre dezamagirea mea, aflu ca sub numele
de Laura au cutezat sa scrie doi... bArbati: Zaharia Barsan i

Radu D. Rosetti. Ce-i drept, pseudonimul cu pricina nu-i


indicat de Straje ca apArAnd si-n "Moda ilustratd", fapt ce ma

face sa sper, Ma, a fi totusi o femeie aceasta Laura...):


"Subs vraja unui vals ce moare
Simti inima blitand mai tare
ochii tai varsa sciintei
Cu buzele Infiorate
Asculti visand cu voluptate
La Fat Frumos din tei..."

Eu II prefer pe Fat Frumos din

lacrima; poate ca
demoazelele cititoare 11 preferd pe I. St. din llfov. Sub titlul
"Foila ziar, Moda ilustratr, descopar al noudlea episod din
romanul lui Hoffman (cumva E.T.A. Hoffmann?) Doge le
Venetiei, al cdrui traducAtor e pastrat in secret. Tot e bine ca

54

...

www.dacoromanica.ro

miFarea feminists romans e puss la curent cu "dogitissima"


noutate ca Venetia, candva, era condusd de dogi; de asemenea 5i ca "aceste versuri aduse pe creasta valurilor" pe care
le redau in traducerea literary a aceluia.5i
"Ah!
Fars a iubi, a merge pe mare cu Sotul mArei nu poate sA consoleze". Ca orice maxima, i asta are un minimum abscons
(sau imponderabil). Dau foaia 5i ochii mi se bulbuca: "Premii
pentru cititoarele "Modei ilustrate". latA un motiv in plus sa
ader la miKarea feministA! Aici aflu cum cA "cititoarele...
can vor inainta salei noastre bonul de premiu... se vor bucura de reductiunea preturilor la cArtile... mai jos anuntate".

Intrucat imi zburda vantul prin buzunare, ma las corupt


de-un asemenea chilipir 51-mi incordez privirea afland mai
degraba titlurile-cu-pret-redus: "Hector Ma lot, Doctorul
Claude... In loc de 3 lei se da cu lei pentru Capital's...;
Gerhardt Hauptman, Tesatorii... in loc de lei 1,50 se dd cu 50
bani pentru Capitals...; B.P. Hadeu, Ion Vodii cel Cumplit in
loc de lei 3 se da cu 1,40 pentru Capita W..; A. VlahutA, Un
an de luptii,in loc de lei 2,50 se da cu 1,40 pentru Capitald...;
G. (sic!) R. Motru, F.W. Nietzche, viata si filosofia sa, in loc
de lei 2,50 se da cu lei 1,50 pentru Capitala..." Nici nu-mi
vine-a crede ca am parte de-aa beta! Ca sA nu tradez internpestiv miKarea feministA, mai parcurg la repezeald 5i alte
anunturi armante, precum cel gazduit sub titlul "frumoasa 51
tanArV i care continua abrupt: "... devine orice damn prin
intrebuintarea cremei Odalisque, care face sa disparA in scull
timp pistruile... Intrebuintand regulat crema Odalisque se
indrepteazA zbarciturile 5i pielea devine moale, strAlucitoare
i frageda..." All right! Cum ar izbucni mister Lolliot, atata
1

numai cA deoarece un crivAt de Vlasia imi scuturA


buzunarele, sunt aproape sigur ca nici o "frumoasa i tAnAra"
damn nu ma va trage spre lsaiia dantuiete, nici spre un voiaj

nuptial tocmai la "Lacul Sarat i Hotel Popescu" unde "se

55

www.dacoromanica.ro

gasesc camere de toate categoriile" si unde apetitul mi-ar fi


potolit, acolo functionand o "bucAtdrie romfineascd, francezd
$i germand" si nervii mi s-ar descalci la "casino, berdrie i
cofetdrie" unde, intre o baccara i trei lovituri cu tacul, m-as
pune la curent cu "viata i filosofia" lui Nietzsche versus
modd ilustratd!... (Insistenta
Motru... Oh, nu, ar fi prea o
pe aceasta revista cred ca s-a dedus deja indica si faptul
ca problemele de viata ale unei jumdtati din populatia 'Aril,
deci si a Bucurestilor, nu mai sunt oglindite, sugerate sau
talmacite riguros, in acesti ani, nicaieri in presd, cu exceptia,
onorabild dar insuficientd, a gazetei "Contemporanul").

2. Ilustrii orasului

"Burghezia, care domino astazi, pe vremea aceea


deabia Incepea sa indrazneasca".
Constantin Bacalbasa

"Pentru societatea de sus cats schimbare?! exclarnd


Baca lba.5a. Cand intrai in sala Teatrului National in serile de

opera italiand, vedeai in toate lojile elita sociald tronand.


Toate lojile benoare erau abonate sau mai toate si in fiecare
o familie cunoscutd. Floresti, Filipesti, Oteteleseni,
Cantacuzinesti, Sup lesti, VdcAresti, Cretulesti, Manu,
Creteni etc. Din toatA lumea aceasta n-a mai ramas nimic sau

aproape nimic". N-as fi atat de transant... totusi, e dreptul


cronicarului la melancolie peste drum de inlAturarea aproape

nevizibild cu ochi comun a unei grupdri zise aristocratice;


dintr-acestea, proeminenti !Area a fi un presedinte de Camera

(Miticd Ghika), un general (I. Em. Florescu, o principesd


(Irina Sutzu), o mare doamnd (Elena Otetelesanu)... Cam la

56

www.dacoromanica.ro

acetia se oprete conservatorul Bacalbaa, care, visAtor,


i-amintete de printul Grigore Sutzu: "Un om mdruntel cu
mustati lungi i arnduteti, acum incdruntite... Intotdeauna
elegant, primea in picioare in cel dintai salon... In al doilea
salona, principesa Irina trona pe un fotoliu luxos iar pe
dinaintea-i, in ordinea intrdrii, defilau cei care o vizitau. Te
inchinai, sdrutai mana, te opreai mai lung on mai scum dupd
cum erai mai intim on mai putin...; dupd rang i importanla
schimbai doud-trei cuvinte de politetd, te inchinai i ieeai. In

salon, multimea era mare, unii veneau, allii plecau. Printul


Grigore avea cate un cuvant amabil pentru fiecare i plecai.
ToatA afacerea nu dura mai mult de zece minute. Protocolul
era acela al unei Curti, cu mai putind rigiditate i cu mai putin
fast".
Coate-goale cum sunt, n-am fost primit in casa Sutzu.
Nici nu regret, contactul artificios mi-ar fi fAcut greatd. Cat
privete palatul lor, asta-i altd poveste. (Poate ca solii Sutzu
n-au fost distanti cu absolut toti vizitatorii musafiri, ar fi

mult spus, poate...). In schimb, m-a invitat Costicd


Campineanu: prin numeroasele-i oddi halAduie un leu, fioros
de letargic, primul pe care I -am zdrit (i mangaiat, doar ca nu

torcea...) la Bucureti. In schimb, mi-a oferit un trabuc


Beizadea Ghika, unul din rarii fumAtori de tigari de foi ai
urbei i mi-a turnat o chestie delicioasA despre doamna... insd

despre doamne, numai de bine! In schimb, generalul


Florescu mi-a dat sfaturi de intretinerea pArului i de
fasonarea unei cardri pe stanga, fiindcd, vezi Doamne, barbatii care poartA carare pe stanga, asa si pe dincolo. Acetia,
da, m-au lecuit, ma Iecuiesc de ifosul de-a respinge, in bloc,
pe favoritii soartei... unul dintre ei fund i actorul De Max
(a studiat la Paris cu maestrul Delaunay, a fost i elevul lui
Nottara) care, deloc pedant, mi-a Intins mana, ocazie fericitd,
intrucat au descoperit ca exists pe lume si ceasuri-bratara,

57

www.dacoromanica.ro

primul purtat de un bucurestean. Episodul s-a mistuit cam in

timpul cand mistuiam cu marele declamator niste frigarui


brobonite cu unt si alunecate abras pe gat Impinse de un
Aligote tamosit de calugdri, taman pe Campineanu, colt cu
biserica Sf. Ionia, la grAtarul de noapte al d-lui MarinescuPurcel. Mat bun, gratargiullef, intre timp mutat aproape de
Teatrul National. De Max, cerandu-mi atentie in chip discret,

i-a aruncat serifului. "Tot puree!, domnule Marinescu? Nu


mai cresti data sa to vedem si noi porc de-a binelea?..."

Sigur a barbatul nu s-a cdtranit, dimpotrivd, formula,


sibilinicA pentru mine, era de toti stiutd, asa ca actorul nu
fAcea alta decat sa indeplineasca un protocol; altul decat cel
pretins de casa Sutzu...
Tot la largul meu ma simt si cu dl. Ulyse Creteanu
(tizul celebrului gurmand...). Nu ca ar fi odrasld boiereasca,
multi suntem, si, ce-i cu asta?! Dansul mai e si un avocat
de-o subtild notorietate de vreme ce, iacd-td. cand un apropitar de alcov reclamd in justitie pe jurnatatea domniei-sale
ca -i pune coarne, monser Creteanu se foarte induioseazA de
soarta prea-junei frumusici si pledeazd neasteptat si convingdtor in detrimentul... sotului pdedlit. Aprozii si judecatorii sunt

zguduiti de argumentele oscar-wildiene ale avocatului:


"...Inchipuiti-vd fiecare dintre Dv. ca aveti acasa o glastrd cu
o floare de endrusaim (un cuvintel pentru Jehova, nu-i asa?).
Taal-A si frumoasd. Pentru ca floarea asta sa creased, sa traiascd si sa se facd tot mai frumoasA, nu-i asa ca trebuie sa fie
udata in fiecare zi mdcar o data? Dacd floarea nti-i udatd, se

usucd si moare. Tot asa este si cu noi, onorat tribunal.


Gradinarul nostru nu ne uda nici in fiecare zi, nici mdcar la
cate doud zile si nici mai rar. Din pricina asta noi ne uscam si
eram gata sa ne prapaclim. Vazand primejdia, ne-am ales un
alt gradinar, care sa ne ude mai bine si mai des. Ce rau am

fcut cu asta onorat tribunal?!" Rationamentul, cred, se

58

www.dacoromanica.ro

lipete multor "nepotriviri de ... caracter". Teri, azi, maine.


De-aceea mi-am permis sa-1 dezgrop dintre hartoage.

Intre alte gesturi alese, tipice printului Gheorghe


Bibescu e i inaugurarea sAlii de scrims de la Jockey Club.
Propune chiar unui parizian, Michel, sa vina aici ca profesor.
Michel e petrecaret si amator de farse ( de parcd-i nAscut pe
cheiul Dambovitei). In jurul orei opt, intr-o sears, dupd ce
face un tur pe is mai multe localuri, se proptete impreund cu
amicii la GrAdina Episcopiei. Cineva propune o noun halts.
Unde? La Pisica Alba. Toti aprobd, numai Michel sare ca
impuns cu floreta: "Imposibil! E opt i trebuie s-ajung acasd.
E ziva consoartei, Sf. Maria! Am i invitati". Noi, dtilalti,
fanddm izbucnind in hohote. "Dar bine, Michel, imi fac eu
curaj, Sf. Maria a fost ieri!..." Amicul, de 48 de ore tot intr-o
petrecere a tinut-o. Si nu posedd nici ceas-brAtard. Una peste
alta, important e CA, de-acum, bucuretenii juniori invata sa
dueleze.
Fiindcd veni vorba de duel. Are loc unul la restaurantul Hugues. Spadasini sunt Don Aladro, ministrul Spaniei la
Bucureti si Constantin lsvoranu, unchiul lui Marghiloman.

Martori: D. BArcAnqti, M. Paleologu, pentru spaniol, i


Al. Ghika, M. Marghiloman, pentru roman. Arma aleasd: un
meniu special alcAtuit de restaurant. Conditiayictoriei: cine

consuma mai mult. Au loc cloud reprize. In cazul unui


balotaj, urmeaza o a treia. o a patra... Transcriu primul
meniu: "Huitres d'Ostende, Caviar frais, Turtie-Loup,
Consomm Royal, Paris-bouches, Homard a l'americaine,
Cotes de moutons pressale sauce Bearnaise, Ragout de perdreaux a la Lucullus, Terine de fois gras, Truffes au champagne, Punch glace, Pieds de celeri, Asperges an branches
sauce hollandaise, Gateau Espagnol, Caf, Liqueurs, Fine
Champagne 1855, Johannisberg Cabine (cave Metternich),
Grands vins de Chateau Lafitte (monopole Rousanee Centi

59

www.dacoromanica.ro

1869), G.h. Mumm et Roederer frappe-. Noi, martorii.


inghitim in sec, la fel si martorii oficiali. Culanti, insa, cu
totii le uram duelistilor bon appetit!...

Dezvirginat gustul pentru sporturi, a/Ai sa to tii!


Bucurestenii se impAtimesc. Binestiuta for fanfaronadd, la
care adaug vanitatea oricui pentru locuri pe podium si premii,

ii aduc pe multi chiar in mijlocul iernii pe lacul

Cismigiu, inghetat bocnd. Protipendada, civild si in uniform, organizea74, distribuie, arbitreazA. Tot nume circulante:
Lahovary, Boerescu, Sutzu, VIAdoianu, Costinescu, Cerchez,

Ghika, Otetelesanu s.a. Concurentii au de %cut fain, pe


patine, la, primo: o cursa "de mica iuteald" prin inconjurarea
lacului (chestie la care, din 13 concurenti, castiga maiorul
Vladoianu) si secundo: "cursa de figuri", durand 15 minute
si castigatA azi, duminica, 9 ianuarie 1883, de L. Edouard.
Tertio, adicd "Vandtoarea drapelului", respectiv, in timpul a
cloud tururi de lac, adversarii trebuie sa patineze cu un steag

in mans pe care sa nu -1 piarda once s-ar intampla, si se


intampld multe cdderi, aluneari, ridicari, lupte de mai mare
hazul, pand sa castige Ordscu. Adaug ca asistd si-un public;
duminica asta, au pldtit biletul 1.700 persoane.
Mai and si de alti sportivi. Unii dintre ei,.alcatuiesc
convoaie mortuare. Nu, nu-i o glumd... neagra. In cosciug
zdresc cutii de tinichea pline varf cu rachiu. Dacd-i trag popii
barba. imi va rAmane intre degete, cuminte si falsd. Tot

sportive sunt si unele femei gravide care bantuie vamile


orasului. Insdrcinate, nu glumd, acestea duc cutii din tabld
pline cu spirt. Uneori duc si copii de tap, evident ca tot
bidoane camuflate. Carutele chirigiilor, dar si unele trasuri cu

coviltir au adesea fundul dublu si hurduca rachiul de colocolo. Gazarii, geamgiii, lemnarii practica acest sport cu un

aplomb demn de cauze mai nobile. Desi mai sunt si


descoperiti, contrabandistii nu abandoneazd. Un istet, chiar,

60

www.dacoromanica.ro

avu o idee: sa speculeze diferenta de pret la rachiu intre


comuna Colentina i Bucure0. Firete, in Colentina bautura
e mai ieftind; in cazul asta, tragem un tunel prin pdmant intre
cloud carciumi una acolo, alta aid, in Bucure0 i problema-i rezolvatd iar sportivii se antreneazd mai departe. Cum
accizele trebuie platite, vigilenta arbitrilor sporete, crescAtor
e i numdrul accidentatilor. Westernul, insa, continua. Sunt
mai multe episoade dei continutul diferd insignifiant.
Dar. sa tree la westernul de idei. Chemat de Slavici la
Bucureti, Eminescu nu da imediat curs invitaliei. De ce, o
mArturise5te singur: "Dar n-am cu ce veni. Asta m-a facut
sa-mi in gura pand acuma 100 de fr.(anci) am pe lund: din
ce dracu' sa plec? Am i bagaje: cacti, manuscripte, cioboate

vechi, Iazi cu oareci

5i

molii, populate la'ncheeturi cu

deosebite nationalitati de plonite. Cu ce sa transport aceste


roiuri de avere mobild in sensul larg al cuvantuluir Trista

ironie pentru cel care, in fond, 4i dorete o casd curatd.


spatioasd, cu multa lumina i linite? "0 cdscioard in stil
tardnesc", zice Slavici, va gAsi poetul in str. Sperantei (in
zona actualei pieli Rosetti). 0 bdtrand se ocupd de curatenie.
"Bund randuiald avea i la redactiune", declara tot Slavici.
adica la Timpul, cu sediul intr-un imobil din collul facut de
Lipscani cu Podul Mogooaiei, "in fundul curtii. la primul
etagiu, cloud saloane marl i un iatac, pentru slugi"; azi la
parter e magazinul Scampolo. Ulterior. redactia se va muta
pe Regald (13 Decembrie). De 5i nu sunt inregistrate ca atare
discutiile care se incing intre Slavici, Eminescu (din toamna
lui 1877) i Caragiale (fevr. 1879 pand in 1881), ecouri strabat in amintirile slaviciene: "Eminescu are dreptate cand zice
ca lucrarea literary de azi e continuarea lucrArii literare din
trecut i ca bine romanete e numai ceea ce se potrivete cu
cronicarii 1 cu cartile bisericeti, dar are dreptate 5i
Caragiale care zice sa ne adresam la cei ce trdiesc azi, si ast-

61

www.dacoromanica.ro

fel avem sa scriem cum vorbesc ei, ba am dreptate i eu, care


ziceam ca din sufletul poporului aveam sa ne luAm inspirati-

unea i bine romanete e aa cum pretutindeni vorbesc


romanii". Unele dialoguri continua acasA la Slavici, unde
poetul locuiete, intermitent, pana in teribila varA 1883. Cum
str.

RegalA e aproape de Ulita NouA (Edgar Quinet),

Eminescu cel mai adesea folosete frizeria de-aici de la nr. 4,

patronata de d-na Kranz. Local bine gospodarit, serviciu


prompt at calfelor, vad excelent, destule atribute ce determina ca mai toatA lumea bunA sa treaca pe-aci. Sub abajurul
lampilor, in oglinzile de Murano aduse de la Viena, poetul ii
atepta linitit randul, muncit de vreo rims sau aplecat peste

un palt urgent. Ani de zile, numai briciul unui tinerel,


Dumitrache Cosmanescu, indreapta pletele, mustata i barba

artistului. Tot la "Timpul", and i cand beneficiaza de


prezenta unor cunoscuti i prieteni: H. Grandea, Scipione
Badescu, Ronetti Roman, dar mai ales Caragiale "cu care nu
se potrivea, ce-i drept, la fire, la care tinea cu toate aceste
mutt fiindcA era om cu mijloace marl i felurite de nu to mai
sAturai a sta de vorba cu el" (Slavici). De regulA, "Caragiale

se amuza sA-I intdrate la disculii ca sA-i incerce nervii.


Exasperat, uneori Eminescu pornea intr-un suflet la osea, ca
sa ramana singur intre arbori, aproape de soarta for negraitoare, trantit pe iarba..." (M. Eliade). Acolo unde, peste cinci
decenii, avea sa-i is zilele Urmuz...

TO sunt de-acord asupra acestui punct: ii plac discutiile, controversele, dar infinit mai mutt iubete singurdtatea propriei locuinte. De mancat, deseori mandricA in birtul
lui Duro de pe coltul facut de Doamnei i Academiei. Fiindca
nu agreeaza rumoarea anonimilor, tot acasA ii priete, unde
"ii avea totdeauna pe masa maina de cafea i sertarul mesei

era de obicei plin de fel de mezeluri, care nu arareori


mucegAiau". Consemnul e ca bAtrana sa nu facA i pe masa

62

www.dacoromanica.ro

de lucru curat, riscul fund sd-i distrugd, intarzietor,


dezordinea cu noimd a foilor carillon Faptul, normal, atrage
dupd sine depunerea prafului peste harababura lasatA de poet,
in care numai singur se poate descurca. Pe de altA parte, lipsa
curAteniei nu-i agreatA, it agaseazd, ba chiar Il agreseaza in
acele momente de utopie a traiului rustic, a5a ca se mutd in
curtea mAnastirii Caimata (tot in zona pietei Rosetti). Cat
locuie5te aici, mobilele si cdrtile vor rdmane a5a cum le-a
"a5ezat" in prima zi. Incepe sA sard mesele, sd-51 neglijeze

complet vestimentatia. Pe terasa Otetele5anu sau la cafeneaua Lebes ("o cafenea curAticd tinutd de un german" care
e "mult frecventata de tineret", constata Baca lba5a; e situata
in Smardan nr. 3 5i inlocuitd maine cu hotelul Colaro) poate

fi vAzut uneori singur la masa "citind cu rasete solitare


reviste nemie5ti sau copiind prin frecarea unghiei cate un
articol de jurnal cu o foaie de hartie alba" (G. CAlinescu). In
dreptul Ci5migiului Intr -o zi extrem de cAlduroasd. and urcA

in tramvai, e vAzut de Slavici purtand galo5i direct peste


ghetele pe care n-avu ragazul sd le curete. Nicu Mandrea ii
inlesne5te o 5edere la mo5ia Flore5ti din valea Gilortului: aer
curat. apa bunk lini5te.
Din nou la Bucure5ti, acum pentru cloud sdparnani
in casa lui Maiorescu: "Locuinta criticului din strada Mercur
(Intre Episcopiei si Coltei, n.n.) reprezintA pentru acea epocA
o culme a confortului 5i proprietarul o pune la punct cu inovaiiile. In 1885 iii instalase sonerie electrica pe care invAtase
s-o manipuleze singur" (G. CAlinescu). De fapt, "telegraful
de casa ", cum e chematA momentan soneria, e introdus intai
in casa negustorului Petre Dancovici, pe str. Ste lea, numita 5i

"casa cu geamuri bombate", existentd Inca in 1975 (Cf. S.


SAveanu).

Are parte aici de ordine, multA solicitudine, calm, toate


binecuvantari pe care nu se considera vrednic a le merita. A5a

63

www.dacoromanica.ro

ca iar iii schimbd domiciliul, de asta datA locuind cu Slavici


"plAtind chiria cuvenita". Iii schimbd iar si gandul casatoriei
cu Micle, pe care o trateazd ca irepresibild, aka ca pleacd de la
Slavici la un sapunar, aproape de biserica Sf. Constantin din
Plevnei, nu departe de Liceul LazAr. Dupd putine luni, din nou
la Slavici, pe Ca lea Victoriei, aproape de librdria Pavel Suru
si de birtul lui Enache. Unii amintesc si de strada Grading cu
cai, unde ar locui o vreme, (azi afluent al P-lei Kogalniceanu).
Preocupat de ate o chestiune stiintificA, o aprofundeazd ca
nimeni altul si bate strAzile cautand cArtile trebuincioase; ce
nu se afla la Alcalay, spell sa gaseascd la Socec Si, de obicei,

data consultate, le revinde lui Alcalay. Se mutd iar, cu


Slavici, in Amzei, la etaj, langd o brutArie. Planul aliantei
matrimoniale cu Veronica Micle e iar amanat sine die. Citeste

enorm, e totdeauna prezent la redactie Intre orele cuvenite,


scrie de toate, nu-i place sa chefuiascd, nu admite obsceni-

tAtile, pare cumpatat in tot ce face si spune, participa la

sedintele organizate de Maiorescu unde, cand citeste


Alecsandri, numai el si cu Caragiale sunt apli si indraznesc
sa -I critice pe boierul-poet care, mai in glumd mai in serios, ii

roagd-n soapta: "Faceti ca si cand v-ati fi dand seams, ca


ceilalti nu-nteleg". Foarte rar bea un pahar,
and o face,
alege numai Lacrima Christi, vin ce constituie slabiciunea lui.

Veronica vine si ramane cu el... numai opt zile. La plecare,


Slavici II aude spunand: "I mullumesc, Doamne, am scapat
in scarsit pentru totdeauna...- A scapat, deocamdatd. Cand
d-na Kremnitz (cumnata lui Maiorescu, care, zice Calinescu.
"se simte din ce in ce mai atras de usuratica Mite, care se
ldsase sdrutatd si de Eminescu") ii ofera un onorar de 200 lei
pentru lectiile pe care i le-a predat, poetul se infurie bland:
"Nu mi-as fi inchipuit ca o doamnd atat de inteligentA ca d-ta
nu e in stare sa -si dea seams, ca ma jigneste and crede ca eu
in vederea unui castig material imi dau osteneala de a o invata

64

www.dacoromanica.ro

romaneste pentru ca sA poata ceti scrierile noastre, intre altele


si pe ale mele. Drept dovadd de sinceritate, nu ai sd to superi

pe mine, daca rump in bucatele mici aceste hartii". Si, adevarat, rupe bancnotele.
Insa vine 1883, 28 iunie. Zapuseala floroasa. Poetul, in
baia lui Mitrasevski, de pe Dambovita, se incuie Intr -o cabins si da drumul apei. Intr-un tarziu, cativa sparg usa cabinei.
Incepe, inevitabil, calvarul. E dus la sanatoriul Al. Sutzu,
str. Plantelor, 27 (intre Mantuleasa si Popa Nan). Nu poate
vorbi deslusit, atata numai: isi recunoaste vizitatorii. Curand
e internat intr-un sanatoriu vienez (in octombrie, Alecsandri
o anunta pe Paulina Lucasiewicz, viitoarea sole: "Astazi la
3 ore fac o conferinta in folosul nenorocitului Eminescu. Cu
banii adunati se va trimite sarmanul la casa de nebuni din
Viena") de unde, dupd ce-si vine in fire, pleacd insolit de
amicul Kibici in Italia, in sudul Alpilor, intr-o excursie. Cu

intermitente, ulterior, mai locuieste in Bucuresti; un alt


Eminescu, dar. "Caci multe dureri sunt putine placed".
Intre 1830 si 1896 traieste I.V. Socec, editor si librar
ilustru al Bucurestilor. Timp de 40 ani tine o librarie-

papetarie la parterul unei case cu un singur etaj, atunci pe


Podul Mogosoaiei, acum Ca lea Victoriei nr. 13. La 21 dec.
1883 editura lui Socec initiativa apartine lui Maiorescu
publica prima editie a poeziilor eminesciene. 0 a doua editie
ii unneazA la 1885, cu care ocazie poetul primeste 500 lei
drepturi de autor; suma e modicA, indiferent a leul de azi e
mult mai consistent decat cel de maine. In fond poezia nu se
plateste si, in privinta lui Eminescu, numai I. Vulcan ii mai
remunerase cateva poezii.... Tot Socec publicd primul volum
de versuri cosbuciene, Balade ci idile. In "Moftul Roman",
Caragiale is apararea noului poet. De ce? Pentru ca imediat
dupA aparitia cartii, un anume Grigore Lazu, versificator de
duzind, afirma in presd ca unele creatii cosbuciene reprezintA

65

www.dacoromanica.ro

un plagiat. Scrie Caragiale: "Pe campul vast al publicisticii


romane, pe care creste atata spanac des si abundent a apdrut,
In sfarsit, zilele acestea si un copac... tot mai sanAtos si mai
trainic, infruntand gustul actual si vremea cu schimbarile ei
capricioase si fAcand din ce in ce mai multa fala limbii noasun volum de Balade ci idile de George
tre romanesti.
Cosbuc..." Contra poetului se mai afirmA Macedonski si
voteaza Vlahuta, lorga,
Anton Bacalbasa. Pentru

Dobrogeanu-Gherea. Procesul dureaza cam un deceniu.


Totusi, Cosbuc isi vede de treabd. lntre altele traduce Eneida,

pentru care faptd, in 1897, la propunerea lui Hasdeu,


primeste premiul Academiei "Nasturel-Herescu". La
banchet, tot Caragiale &este sa spunA cA "in afarA de succesul material al lui Cosbuc, actul Academiei rAmane ca un
succes moral pentru not toti".

Numit de Arghezi "unul din boierii Soselei si

ai

Podului Mogosoaiei", un zugrav genial pictorul Luchian


e deocamdata beneficiarul unui imobil tip vila, cam in dreptul actualului Arc de Triumf. Uneori e vAzut pArasindu-si
casa pe o modernA bicicletA sau intr-un echipaj tras de patru
armAsari, insusi artistul Orland hAturile. "Complicat si felurit,
si in calitAtile si in scAderile lui, totusi totdeauna emotionante", cum apreciazA acelasi poet, iata-I pe Luchian carkid
intr-o noapte de zgura cufkul unei pensionare din Crucea de
Piatra, pe care-o instaleazA intr-un hotel central, la mansards.

Dragoste nebund, cat Incape. Nu stiu cat dureaza idila


oricum, gestul a fost superb ar fi indecent sA cercetez
peunul, pe altul, atata numai cA pictorul cAzu-n meteahna dea fi cam lefter. Mecena Bogdan-Pitestsi, parca si Cioflec, II

vor ajuta sa-si afle un adapost, in strada Primal/ea Pans


atunci, bArbatul se zbate, bralele iubitei ii incolacesc salele si
ghinioanele. Pans la urmA, bolnav si singur. e vizitat intr-o

noapte de Enescu. Muzicianul ii va canta la vioarA spoind

66

www.dacoromanica.ro

intunericul oddii de suferintd cu inimitabilu-i har. Para


atunci, mai apucd i sd expund Cate ceva. 0 face chiar in sala
Ileana de pe Regald. Din multe privinte, episodul mi se pare

pilduitor. Expun aici i cativa pictori straini, intre care


amintesc pe Puvis de Chavannes, Bock lin, Rechegrosse. Aci
vine i revine i Caragiale; zAbovete mult, privete mult,
Lace mult (contrar zeflemelei personale), iar cand spune ceva,
o spune numai tandrului pictor i intre cei doi se prepard o

durabild comprehensiune. Flecarul temut, altminteri mare


amator de arte frumoase, dinaintea tablourilor lui Luchian,
iii saltd una dintre mAti... Expozitia e i ocazia ridicdrii unei

probleme: modelele fotografice ale pictorului. Cum nu


demult au fost invadali de puhoaie Grozdvetii, Luchian redd

in cateva panze evenimentul deplorabil. Aceeai intentie o

are, insa, i un anume Alpar, gelos brusc pe panzele lui

Luchian care, fall de cele proprii, au viata, au viitor.


Grandoman si infertil, ipochimenul crede a-si zdrobi concurentul aducand, ca probe, cateva fotografii ale inundatiei.
Un juriu ad hoc compard cele cloud serii de tablouri cu instan-

taneele-foto. Luchian cdtigd partida. Elegantul, frizatul


Alpar primete din partea artistului o amicald palmA greoaie
pe clavicula pardesiului de ultimd model, plus mangdierea
"Boule frumos".
$i cum romanii cunosc i fac uz de formula ut pictura
poesis, invoc iar pe Arghezi, care consimte cd bucure5teanul
este un "coleclionar de imagini". Una dintre imaginile propuse de poet: "zarea de our din asfintit, pe Cotroceni de o
noblete medievald... Linia calmd a Cotrocenilor adund lumina, ca pe o acuareld din Amsterdam... " Mai tandrul Mircea
Eliade leagd frumusetea amurgurilor bucuretene tot de zona
Cotroceni-Grozdve0; pe podul Elefterie se opresc, din trepidatia gandurilor sentimentale, eroii lui Sebastian, Holban,
Camil Petrescu, vrajiti de acele4 amurguri incomparabile.

67

www.dacoromanica.ro

Sau Galaction insusi, care, in ateptarea iubitei, "am urcat


cateva trepte si am stat jos sa privesc desfasurarea amurguIui... Ace le salcii oblice si inserate, acele arii pe marginea

carora fete sedeau si se odihneau..., coama palatului


Cotroceni si lungul sir de plopi din fata mea... Imbratisau, in

cercul for de-un pitoresc banal si dulce, toamna mea


sufleteasca, spectatoare la acest amurg de august..."
In dosul Casei de depuneri, pe-al carei teren, indemult,
se odihnea, arghirofilic, manastirea Sf. loan, asteapta onor
clientela restaurantului lordachescu. Abia 4i trage sufletul
fata de faima mai vechii firme La Ghita Berbecu. Pentru a
berbecul lui Ghita nu-i un personagiu masluit, nuu, el chiar
patruleaza, impunator si cu cercelus ros la ureche, liber de
conventii de vreme ce, poftim, taman in fata Universitatii se
pripAsi deunazi, cam prin locurile adanc si demn cAlcate de
senatorii tarii. Apartine si nu apartine mandatarului Ghita; de
fapt, berbecul e a] tuturor; si al nimanui, cum ar filosofa cineva.

lar intr-o buns zi, ce sa vezi? 11 plesni iubirea, adica se lipi,


incestuos, de 1.1n Pitic, ilustru si acesta prin Bucurestii anilor

curenti. Piticul motaie diurn pe treptele Senatului, la


Universitate, T111I11! Mare si abrupt amor se infiripa si
da-n clocot, desi, Dumnezeu stie cum si ce, berbecul iubeste

nApramic numai dovleacul copt. Obtinut gratis, inutil sa


adaug. $alvaragiii ambulanti, pana sail obisnuiasca ochiul
cu clansul, o cam incurcara, berbecul is pozitie de atac, incat,
ce sa to mai gandesti la cativa firfirici, cand ti-e viata in pericol! Asa ca negustorul oferA repejor dobitocului tainul regulamentar. In caz contrar-opus, sigur ca berbecul ii rastoarna
ditamai tava. Pas de mai vinde-apoi dovleac-colb-mujdei de
tarana!

Chinologii sa desconspire (intr-o editie viitoare)


ce-nseamna si cat cuprinde un caine de vanatoare apelat
pointer. Asta
intrucat Bucurestii fac cunostinta cu

68

www.dacoromanica.ro

patrupedul vagabond al lui Grigore Ventura, pointer de


meserie, alias Leandru. I 1-a daruit "un englez petrolist"
(R.D.Rosetti). Cum Ventura, autorul Curcanilor, e azi un
vanator pensionat, cainele o is razna prin urbe, fora buletin,
fara papport, dar cine sa nu-I cunoasca?! Singura lui patima:

sa-i gaseasca stapanul. Pe E. Quinet, pe Academiei, La


Capp, la Fialkovski, la Broft, la Gambrinus, la Mircea, in
holul vreunui teatru sau in redactia "Timpului", ba chiar
"pe la cuconite" (asta-i prea de tot!), pe unde se vantura
Ventura. Daca stapanul pierde la baccara (mai pierde i-un
Dostoievski, darrnite un Ventura), zveltul patruped, la ua
clubului, geme a vAicareala. Nu degeaba pricepe el "nu
numai romaneasca, ci

gi

franjuzeasca, germana i engleza"

(Rosetti). Cand stapanul intra, acasa, in papuci, cainele


lacrimeaza de fericire si-si face, din coada (dar are??) duios
diapazon... Dupa moartea lui Ventura, Leandru e inchis in
curtea unui nepot al fostului stapan. Opteaza ulterior pentru
Timoleon Pisani (auzi nume!), insa, cum acesta it poarta in
curea, iata-1 sarit de gatul lui !oral Metaxa, pe Ca lea
Victoriei, caruia ii pretinde azil desavarit. Ii i obtine, pe loc.
Continua s naveteze prin toate ungherele BucureOlor, rdsfatat de toti, in cautarea... noului stapan; asta tie, asta face.
Pachelelul cu oscioare i1 ridica numai de la Capp sau. treaca
de la dansul, i de la lordache sau Duricu. Numai acasa it

desface. Protocol, ce mai tura-vura. Iar pe ulita.

cine-1

mangaie, e recomandabil sa nu-i fie adversar lui Metaxa, caci


Leandru poseda un miros fin gratie caruia imparte omenirea

in prietenii i dumanii stapanului. Chiar daca-i batran,

de-acuma atat de batran incat inchise ochii la soroc,


induioand pe multi, iar Metaxa it pitete Intr -o cutie "capitonata cu atlas" 1i -I ingropa in gradina Oteteleanu. Pe locul
acesta (desigur, extins) cineva avu grija, maine, sa inchida
pojghita pentru patinatorii ce nu-ncap in Cimigiu. Daca-ar

69

www.dacoromanica.ro

ti ei cine se-odihnete pe sub cizmulilele for lunecand,


lunecand "in murmur de romance sentimentale"... (ar patina
in continuare, deh! Viata de came, moarte de dine).
La o kermeza (in scop de binefacere, clar!) din gradina Ateneului, coana Zincuta, care-i o demoazela blonds rapitoare zvelta i aa mai departe, se imbracA in flordreasa florentind, ii ascunde zulufii ordonati cu fieru' ca flacAii la
Malmaison sub o palarioard din pai i paseaza, contra cost, in
stanga si -n dreapta buchetelele de violete. Chiocul sub care
oficiazA sloboda zeita tine firma La o floare intre flori. Cats
modestie! Iar la gazeta, de "L'Independence Roumaine" e
vorba, unde semneaz:d temutul Claymoor, portretul simpaticei florarese e gata. Sa moara allele de invidie! Dar de ce sd
moara? Mai bine s-o is drept pildd pe cucoana Nica G. din
chiocul de vizavi. Deunazi, cheltui dansa i nervi i-o avere
pe-o rochie din matase alba (transparenta?). Insa Claymoor
n-a scris un cuvinlel despre dansa. Sac! Aa ca madam Nica
nici ca sta pe ganduri, dimpotriva, tocmete un zugrav (discret!) i maine, adicd azi, firma concurentei e altfel citibila:

La o fleoarta intre flori. Curat murdar! exclama, cults,


demoazela dintai, dupd care se-nfige, bogat i irefutabil, in
chica demoazelei secunde. PAruialA ca la ua cortului. Lumea

se-aduna, hop i eu. Parivii gusta spectacolul, fac pariuri,


opteaza, surad cruel i sustin infidel, cand pe una cand pe
alta, uitand, vai, sd-i mai plateasca biletul... de binefacere.
In schimb, un duel-duel avu termen azi, luni, 2 decembrie 1885, la Baneasa. Fiindca sAptamana buns se cunoate
de luni. Primii sositi in cupeu la Hipodrom!: Marghiloman,
Titu Maiorescu. Plus martorii. La fata locului gasesc deja pe
Statescu. Plus martorii. Care-i clenciul? El este: un foc de
pistol la comanda "intre 1 i 3 la distanta de 20 de pai".
Buun. Maiorescu trage, Statescu trage. Primul nimerete

brambura. Al doilea, uf, constata a nu-i is foc pistolul.

70

www.dacoromanica.ro

Norocul ansei. Adversarii iii dau mana. Maine vor depune


cal-0 de vizita "la toti secundatii". Pupat toti plata
Endependenti, pardon, BAneasa. Curand, Tit-Liviu

Maiorescu noteazA in jurnalul sau secret: "Mi-a furat la


Curtea de Apel palaria, i am fost silit sa ma intorc acasa cu
capul gol. Tot orawl plin de zvonul ca am innebunit. (M-me
Sturdza: Ai intelege sA fi innebunit Carp, dar Maiorescu"
N-aduce anul, ce-aduce duelul.
MA rog dar cine-i Claymoor? La inceput, e tanarul,
frumos, uwrel si rasfAtat in mai toate saloanele bucure5tene.
II cheamd cum aflard lesne nite dudui intramorate, cate nu
face Amor-ul pentru vedetele sale?! Mihail VAcarescu. E

varul lui Theodor Vacarescu, fostul ministru al nostru la


Paris. E unchiul Elenei Vacarescu, tot la Paris de easit. Mai
e i

nepotul acelui poet, cum ii zice, cum ii zice,

a,

Ba se mai inrude5te 5 cu cativa diver0, intre


care descifrez pe alde Ghika, Sutzu, Cantacuzino, Bibescu,
Brancoveanu... cine-a mai ramas?... Dupa ce termini Louis
le Grand, liceu parizian. obtine o prefecture de Dambovita,
sinecure preschimbata in hatarul colaboraxii, la 24 de ani, la
"L'Independance Roumaine", uncle, la sugestia lui Grig
lenachitA...

Ventura, semneaza englezete texte frantuzeti despre


romanii bucurqteni (mods, modele, cancanuri ieftine platite
scump). Intr-altfel artificiala fatA de franceza lui Panait
!strati, limba uzitata de Claymoor descumpanqte pe cititorul

unui Saint-Simon: e sirop futil picurat peste mdscari


decoltate cu taraita: "Tenez, voici ces madrilenes qui sont
tout simplement une merveille, ces cocottes a la robe rose
satinee, et ces diables qui cachent leur malice sous une envelope de caf..." Ace le "cocote" sunt in realitate nite born-

boane... Subtil, nu? "Va trebui sA flu la inaltime, ca ma


cheamA Vacarescu", optqte el lui Ventura, acceptand sa
imite, bucuretean, iubricile gurele din "Le Figaro" sau

71

www.dacoromanica.ro

"Gaulois", adaptate ad hoc sub titlul de Carnet du High-Life.


Vai i amar sa to sara dintre cei citati dl. Claymoor! S-a zis
cu prestigiul tau, agonisit cum numai singur tii. Ca sa scape
de unele corvezi, ba mai find i-un tip comod, 5i cine nu-i
comod aci, la Portile Orientului?!, ii dadu prin cap sa afle,

anticipat, de la cucoane cu ce se vor imbraca, cum se vor


coafa i, ham, ce vor ciripi la cutare sindrofie din hailaif.
Toate bune i frumoase. Numai ca sindrofia nu mai avu loc,
in schimb Claymoor descrise copios toalete, coafuri, replici...
Birrr! Cum-necum, prom lui unica anticipeaza cronicile de
mai tarziu: teatrale, muzicale, artistice. Fie-i iertata junetea!
"Farseur gentilom, Mecena excroc, Prometeu al santa-

jului, Aretien lipsit de geniu, Falstaff spiritualizat", scrie


V. Eftimiu. Despre cine? Despre Alex Bogdan Piteti.
Traieste mult si bine. Lasa dupa el nimanui? cam 17 milioane lei-aur. Respectiv, bunuri: tablouri, sculpturi, covoare,
obiecte de pret. Degeaba si -a facut apte testamente. Averea
i

se risipeste, post-mortem, fulgerator. Inainte de asta,

editeaza pe risc propriu, volumul de versuri Bronzes, semnat

de Macedonski. Ajuta pe multi. Cumpara

51

vinde i iar

cumpara. Poposeste si la Vacare5ti (la inchisoare nu la manastire) unde convinge pe director ca el unul e un excroc, nu un

tradator. Tradator, adica filogerman. Pe la 1900 editeaza o


luxoasa revista de arta, "Ileana", unde colaboreaza Mirea,
Luchian; Vermont, Girolamo, Stork...

Mai and pe cate cineva i astazi furandu-i domnului


Caragiale vorba "ca la pasopt ", dar cate nu-i fura, pentru
farmec lucid i culoare? Adevarat e ca acest "pasopt" a fost
un reper, i nu numai politic. Aa de pilda, Inainte de pasopt,
un anume Ghica Ion (nu scriitorul) lass motenire fiului sau,

Pericle, alt neao, teren i acareturi ce devin iute Bazarul


Roman: e de fapt o ulicioara mai acatarii ce leaga Podul
Mogopaiei de mahalaua Kretulescului. La 1885, acel Pericle

72

www.dacoromanica.ro

paseaza averea lui Frederik Bossel contra sumei de 11.500

galbeni, cand un galben clintane-ntre dinli pe 14 sfanti.


Bossel pardoseste trecerea cu lespezi din piatra, adauga scarf,
plafoneaza totul cu sticla si artera, acum, se numeste Pasajul
Roman. Jos, pravalii, deasupra locuinte pentru actori, pictori, literati, ziaristi, ba se aciuiesc aci, scuzati pardon, si

cateva dame (e rost de ciupeala, nu gluma!). La 1899,


urmasii lui Bossel revand unui oarecare Vitrich, far acesta
curand cu buzunarele doldora de vant, ipotecheaza totul societatii Patria. Ipotecile se adjudeca in favoarea societalii, care

va fuziona cu societatea Dacia. Acum i se salts palaria din


sticla, i se adauga mansarde, chiriile cresc si profiturile abia
asteapta. 0 expozitie cu pesti si reptile ocroteste amintirea
firmei interlope Tunelul lui Mihaita Laneieru, indaratul
caruia troznesc chiolhanele 5i zbiara scandalurile. In stanea,
pe scarf discrete, cine vrea sa se dreaga, urca la Madama din
Pasaj: cafea cu lapte, cornuri, cozonaci ca la mama-acasa.
Mai incolo, pe dreapta, face plecaciuni cafeneaua lui Radu,

cam protejata de politie, de vreme ce o calca mai ales


cartofii. Disting 5i cafeneaua Cazes. tinuta de-un francez biliargiu, pasaminte cel care introduce biliardul in Bucuresti; in

cloud sali de marimea unui apartament substantial sporit,


asteapta aliniate cuminte 7 biliarde, clientii se-nghesuie,
tacurile izbesc, bilele tacane, dar carambolaje de nota zece
oblin doar Cozianu si C. San-Marin (un tip al Bucurestilor,
acesta, it voi mai intalni). Nostaleicii Baraeanului si Vlasiei
easesc in pasaj clubul vanatorilor. La iesirea spre Calea
Victoriei, vitrina Pieptanarului opreste si imbie curiosii cu
obiecte din baga 5i sidef la preluri fixe. chestie rarisima deocamdata. Magazinul, pastorit de fratii Miller tine o librarie 5i
devine faimos prin inilierea colectiei populare "Biblioteca
pentru toli ". Pe-aproape, locuieste V.A. Urechia si, un timp,
tot el se-ndura sa-i fie gazda poetului Nicoleanu care, cateo-

73

www.dacoromanica.ro

data, cu mintile neldmurite, ti5nete in balcon i recita siderat: "Punct, virguld, cloud puncte, punct i virguld!" Vers
alb... vers auzit i de pictorul Grigorescu, de-alaturi, Inca nu

o somitate, fiindcd, uite, din partea aceluiai Urechia, un


bdietan vine and i and cu un suferta.5 cu mAncare pentru
pictor. Dar anii trec, ce sd facd alta, modelele se schimbd, Ia
fel damele, care acum muncesc "cinstit i corect", adica tricoteazd pentru M-me Tomy, printre birouri de pariuri, o clinicd de urgentd, o Societate pentru protectia animalelor, care
functioneazd i drept frizerie canind, un magazin de desfacerea obiectelor din chihlimbar, ba i-un restaurant, Europa,
unde, dacd o sd vrea, Maria Tanase va sparge cristalurile cu
vocea ei. Dacd o sd vrea.
Dupd studiile fAcute la Paris, C.A. Rosetti revine Ia
Bucure0, fondeazA ziarul "Romanul" i deschide o librdrie.
Ai lui, Rosettetii, simlindu -se atini in ambitii i onoare,
protesteazd public, declarand comertul drept o Indeletnicire
mitocdneascd. Directorul ziarului, atunci, face cunoscut citi-

torilor printr-o scrisoare inseratA la vedere: "Ca sd nu se


spund ca patez blazonul familiei, aduc la cunoOnta tuturor
ca nu sunt rudd cu grafii i contii Rosetti... Ei iscdlesc
Rosseti, cu doi ss i un t, pe cand eu, Rosetti, cu un s i doi
tr. Numai ca C.A. Rosetti ajunge ministru, om de stat i
contii plus grafii se-ntorc la dansul i-1 decreteazd iard.,51 rudd.
Simplu.
Cat despre Radu Rosetti, gura targului jurd pe azima i

vazduh bAltat cum ca ar fi li-un mare iubitor de sex frumos". Dar cine nu-i? (Poate Claymoor, despre care unii
optesc cd i-ar place doar sd dea... dosul). Pentru o femeiefemeie, Radu e-n stare de once. Inc& atunci and o cantareata francezd (numele-i sundtor e inchis sub cheie, i ce
cheie nu se pierde?) poposita in Bucure0i caniculari regretd,
inaintea lui, ca n-a descins aci in miez de lama, spre a ajunge

74

www.dacoromanica.ro

la Teatru intr-o sanie cu zurgalai printre troiene, Radu gase5te

lute solutia. Gole5te orawl de tot zandrul disponibil, pe


care-I presara pe jos, drept zApadA, tocme5te 5i o sanie iar
diva, la ie5irea din teatru, urca, fericita acum, si ajunge la
hotel, adia peste drum, a5a. cum 5i-a dorit-o. CAldura mare,
domnule! CAldura mare si-n Ateneu: "Publicul cel mai ales,
domni 5i doamne, inteligenta capitalei, cat a putut cuprinde
spatiul neinduplecat al salei Ateneului, a ascultat alaltaieri
admirabilele 5i instructivele esplicAri date de d. T. Maiorescu
asupra visurilor" (M. Eminescu). Am ascultat. Criticul n-a
ldmurit 5i visul lui Papillon de-a ajunge un ziarist notoriu:
"Tr Ala in Bucure5tii de atunci un gazetar ce nu izbutise bine
sa cumpaneasca in el pe un foiletonist politic, pe un poet, pe

un compozitor 5i pe un bautor al tuturor vinurilor

si

otrAvurilor. In putine case cu mai multe caturi de prin centrul

ora5ului, el ajunsese sa gdseasca undeva un fel de pod cu


lumina din cm unde, cu cateva lucruri aruncate, locuia,

amintindu-5i de un Paris pierdut, in care i5i petrecuse


tineretea. Purta pretutindeni, sub ochelarii mici si strambi,
pleoapele ro5ii, ferecate de belie 5i oboseli, chelia cu un 5ant
in cre5tet, obrajii cazuti 5i o tacalie galbenA, cu firele naclaite.

Fusese botezat Papillon, gratios si fail rautate, pentru


u5urinta lui de a trece cand in slujba gazetelor conservatoare,

cand a celor liberale. $i din toate pArtile, Papillon ciupea"


(I.M. Sadoveanu).
In schimb Eminescu, scriitor la o foaie conservatoare,
nu ciupe5te ci zealtaie cititorul: "Ieri, la Hugues, a avut loc
un scandal foarte regretabil. Un domn prefect de judet a pal-

muit pe un domn deputat, pentru ca acesta interpelase in


Camera pe d. ministru de interne in privinta administratiei
acelui judet. Nu 5tiu ce urmare va avea acest incident ru5inos,
care caracterizeazA indestul epoca de anarhie 5i de scandal in

care traim". Un alt luptAtor contra guvernului pare sd fie

75

www.dacoromanica.ro

Bonifaciu Florescu, un personagiu i-acesta, "venit de


curand din Paris, unde invatase Literele, om cu multd lecturd, cu multd pasiune literati... Temperament combativ,
scria mereu... i Linea conferinte i se avanta la tribuna
intrunirilor politice, deli nu avea deloc darul vorbirii. Era un
boem, a trAit i a murit boem" (C. Baca lbaa). Intre "figurile

bucuretene", V. Bilciurescu it cuprinde in grupul "distratilor", relatand i un episod doveditor: nu o datA, profe-

sorul de francezA Florescu e vazut la Sf. Sava sau la


Seminarul Pedagogic incaltat cu pantofii sotiei. UrlAtoarea
literatilor i uetarii aprigi din cafenele nu-1 pot ierta pe cel
care asculta de doud-trei on pe-acela.5i elev, uitandu-i imediat
numele; sau pe cel care, citind ziarul in timp ce pAete, se

izbete de lume exclamand deferent: "liens, c fait le trot toir... je n 'observai pas!". Acest Florescu e fiul lui Nicolae
BAlcescu i al Luxitei Florescu. Devine antijunimist focos,
aldturi de Pantazi Ghika sau HaOeu. Std in Pasajul Roman

"intr-o camera intunecoasd, murdard, iar drept pat era,


intr-un colt, o gramadd de paie acoperite cu o velinta murdark pe care dormeau el i solia sa, o frantuzoaica tot aa
boemA ca i el. Drept mobild era o masA de lemn i cloud sau

trei scaune. Intr -un alt colt al camerei un maldar de cArti,


aruncate una peste alta. Bonifaciu era totdeauna nepieptAnat
i cred ca nu se spAla pe figurd de trei on pe an. La coala, pe
fiecare sAptamand, cerea la colari ate 3 lei, ca abonament la
o carte pe care avea sa o tipareascd, dar care nu se mai tipari
niciodatd. Cand intalnea vreun cunoscut, cerea sA-I imprumute cu 3-4 lei, sub cuvant cd avea cloud menajuri... Cand se

imbraca, nu deosebea hainele lui de ale nevestesii... Cand


primea leafa lunard, el se urca intr-o birja, nevasta intr-alta i,
cand avea servitoare, lua i ea o birja, plecau cu totii la targuiald panel terminau banii" (Dr. C.D. Severeanu).
Mai celebri sau mai anonimi, eroii Bucure5tilor cad,

76

www.dacoromanica.ro

mai devreme sau mai tarziu, sub incidenta literaturii, mistuiti, etic, la gazetd de un Eminescu, sau suiti in nacela sim-

bolului estetic, in momente, schile 5i piese de cAtre un


Caragiale. Chiar in anul cand palatul lui Sturdza, fArd profi-

tul personal scontat, e in sfar5it finisat, Caragiale publicd


Momente. Repejor, Ionescu-Caion deschide un proces de plagiat. Delavrancea is apararea marelui dramaturg. Vasazica
Grama contra Eminescu; Lazu contra Co 5buc, 5i-uite-a5a, pe
scara dosnica de incendiu, intra unii anonimi in istorie.
N-am fost la inaugurarea sesiunii Ateneului, incat ma
vdd nevoit sa extrag din "Revista Noud" (nr. 1, 1893) profetia

aspra dar validatd istoric a d-lui Ha5deu: "In pantecele ei


(=monarhia austro-ungard, n.n.) se zvarcolesc o multime de
embrioni gemeni, intre cari embrionul unguresc, de5i cel mai
mititel 5i cel mai slut, un plod care nu deosebe5ti 'Inca bine

daca e om, dacd e caine, dacd e pe5te std Ia mijloc 5i dd


ghionturi la dreapta 5i la stanga.... batanduli joc de ceilalti,
ca 5i cand ar fi el cel mai mare 5i cel mai mandru. Zdpacitd
de turbatele mi5cdri ale embrionului unguresc 5i amagindu-se

a crede ca turbarea e un semn de putere, Austria 5i-a dat


numele de Austro-Ungaria, ca doard-doard mica pociturd sa
se mai lini5teascd... Faimoasd prin aventurele sale galante de
altddatd felix Austria nubet, ea i5i plange acuma nu rasul

de stravard, ca fata din basmul romanesc, ci rasul de mai


multi secoli. Dansa sufere, 5i sufere cu atat mai mutt. ca nu
5tie cine va fi mamo5, nu 5tie cat o sa coste mo5itul 5i dacd
nu cumva mamowl va avea apucAturi de veterinar... Poate
va fi Germania. Poate Rusia. Se poate intampla chiar o facere
nApraznick pe nea5teptate, Inainte de termen 5i fArd ajutorul

artei obstetrice. In once caz, e grozav a se gandi bdtrana


cochetA Ia posibilitatile unei facers! Cine garanteazA ca tocmai embrionul cel unguresc nu se va na5te mort? Cine poate
sa asigure, ca nu va muri insd5i muma in durerile facerii?"

77

www.dacoromanica.ro

In casa lui Para Constantinescu, unul din bunii prieteni ai lui Hasdeu, intre invitali, intr-o zi se opreste si poetul Macedonski. El iii manifests dorinta s-o audA recitand pe
fetita lui Hasdeu, de numai 6 ani. Mimica si intonatia luliei
it fanneca nespus incat, intr-o odaie alaturata improvizeaza o
poezie rugand apoi pe lulia sa i-o citeasca. Ea o recita pe loc!
Putini cunosc cat de mult citeste fata Iui Hasdeu, pe rang
lectiile de Conservator, limbi straine, stiinte... doar o nota de
7, la francezA, facuta cadou de prof. TAnase Tanasescu ce-si

permite, fanfaron, sa semneze Than Thanasescu! Insul,


ironizat uneori de Hasdeu, se razbuna pe copila, ocazie cu
care taal produce o definilie a prostiei: "Lass, fetita tatei,
prost e totdeauna altul''; m 'sieur Than inghite galusca. Si prin
amicitia cu Macedonski, Hasdeu probeaza inapetenta pentru

Eminescu. Vartelinte si sucale lingvistice antijunimiste au


obturat vastul orizont de receptacol al lui Hasdeu. Intr-o atare

atmosfera, fiica it urmeaza si nu prea, intrucat o inspira


indeosebi literatura franceza si povestile romane, dovada ca
la moartea lui Ispirescu ii scrie tatalui de la Pads: "... Nimeni

in civilizata noastra Romanie nu s-a gandit sa cinsteasca


inmormantarea acestui om cu adevarat vrednic de lauda, care
si-a slujit patria constiincios fara reclama si pe care-I admir
;i-1 venerez. Inmormantarea Iui s-a petrecut in tacere si-n

intuneric..."
Acum, cand zgarie-norii orasului pot fi numarati pe
degete (Bufetul de la Sosea, casa g-rului Lahovary, casa
Minovici) si cand apropietarii de ceasuri de buzunar, cu
lantuc prefirat printre dente precum mataniile. stramba din
nas ;i-i pronosticheaza o viatA scurtA ceasului brAtara al

actorului De Max, acum, zic, o femeie inimoasa, Maria


Cutzarida-CrAtunescu, prima romanca doctor in medicira,
devine medicul Manufacturii de tutun si are o initiativa generoasa: deschide aci o gradinita pentru copiii muncitorilor.

78

www.dacoromanica.ro

Gestul ei are i urmari benefice: la atelierele gArii de Nord is


fiinta o alta gradinita Ii, peste un timp, doctorita Ecaterina
Arbore tine lectii, benevol, doicilor, nu putine in Bucureti,
prezentandu-le cunotinte de pediatrie.
Pe str. Scoalei (ulterior Academiei) strabunicii hotarnicesc Biserica Dintr-o zi, iar strdnepotii o carciumd. Bune
amandoud la viata omului, care scurtd e, frumoasd e, i alta

nu e. Acum, serviciul in bisericd it oficiaza popa Petre


Sachelarie. Cam de bacan. numele, dar treacd de la mine, ca
tot are popa in slujbd o servitoare, s-o ungi pe paine, i tot sd
nu to saturi; pi carciumarul de vizavi care face ce face i-i
furs popii slujnica intr-o noapte intunecatd ca pdcatul. Pacat
ca fata n-apuca sa -pi umfle pi calabalacul. Multe, putine,

toalele ei mai de strada, mai de epiderma sunt atarnate de


popd intr-un par, la bund vedere. Fie carciumarul, fie nevasta, ca nevastd-i deveni fetiKana hotitd, si -i ddrui i plozii de
trebuintA, care cum se nimerete prin fata cramei, hop i
toalele ca le fluturd prin fata ochilor, parpiv, pdrintele, mai
ales ca, poftim, trec anii insd la biserica lui tot poznele puiesc.

Una dintre ele mi se pare infricoptor de nostima: e peaproape cAsoaia CorneOlor, cu sacnasiu, cu ferestre puzderie
pi late streini. Cornqtii tin o haita de caini, unii vrednici la

vandtoare, altii vrednici in gra& Ba i un urs, ca loc e


berechet. De urs, mahalagii se cam speriara: unii zvonesc ca
are la activ viata unui vizitiu care, lard martori, I -a zgAddrit
cu biciul. Intr-o noapte de denie din preajma Pa Olor, in biserica cu pricina se oprete i-un boier Greceanu, tot din vecini.
Casa lui e aproape de Liedertafel, unde se va ridica o aripd a
lnstitutului de Arhitecturd. Batran, obosit adoarme in strand.
DascAlul incuie i pleacd. Boierul, peste noapte, are unele
fireti trebuinte i dd sd iasd. Uile ferecate. Renuntd i
adoarme din nou. In bezna diminetii, sosit la slujbd, dascAlul
numai ce aude, cu repetitie, Hoor-Hoor!, ca se i gandi c-a

79

www.dacoromanica.ro

intrat ursul in bisericd. Rasuci cheia la loc i scuba mahalaua:

Sariti! Veniti! Ajutor! Gloata, ca la urs, de! Se itesc furci,


topoare, tapoaie, sabii, tot arme abbe. Frecandu-se la ochi i

cu spatele cam intepenit, iqi pe tO intr-un tarziu i...


boierul Greceanu, spre dezamagirea poporului revo-lutionar
decis sa termine acq-acu cu ursul lui Cornescu.
Dintre ciocolatele gustate de bucureveni intre cloud
flirturi sau filtruri remarc produsele elvetiene Meunier i
Philipine. Mi-e greu sa spun care-i mai gustoasa; mi-e wr
s spun ca doar Meunier rezista concurentei cu ... surata helvetica. Au fost angajati oameni care timp de-o saptamana
intrara prin toate prAvaliile cerand Meunier. Cum negustorii
n-au la-ndemana decal. Philipine, respectivii declara fati ca
ei nu cumpard deck primul sort, singurul care-i... universal!
Azi aka, maine aka, pans cand firma Philipine ramane doar
un suvenir...
Du lce

tentanta trece

"o foarte frumoasd

dAntuitoare" (C. Baca lbaa) daca tocmai e aleasa a executa


"fermecarea erpilor", un dans egiptean, pentru care i-a
pregAtit "un costum national de harem". Reprezentatia are
loc la Bossel i mai cuprinde un pas de deux comic; pentru
acesta, frumusetea it are ca partener pe G. Magheru (nu gene-

ralul!). Gray intepat de silueta dantuitoarei, cum am mai


relatat candva, Heliade se Indragostqte subit: "Eti bells
Seraphite, belissima'ntre toate..." Ecce! De-aceea, probabil,
prof. CrAtunescu de la Facultatea de Drept intentioneaza sa
creeze "partidul virtutii". Adereaza fratii Remus i Romul
Opran, Poenaru Bordea, C. Nacu i... nu multi altii. Oricum,
Bucuretii ar fi intaiul oral european detinAtor al unui aseme-

nea partid al virtuo0or. N-a fost sa fie. Lipsesc oare virtuo0i? Oil n-au dan0i "curajul opiniunei"?...

Tot in luna mai, nu la Bossel ci la Sosea,


N. Blaremberg, avocat i om politic, e lovit de brigadierul de

80

www.dacoromanica.ro

cAlArai Georges Sanmarin (de fapt: Gh. Stan Marin din


Ploieti) care-i cumnatul lui C. Stoicescu, viitor ministru liberal. De ce? Aa din senin? Nu tocmai. Intai, acest Sanmarin
e un atlet, reputat i pe la Paris, unde face furori prin Wile de
luptA i de box. Curand o sa - i ridice pe malul Dambovitei o
baracd de tir unde, intre altele, va putea sa salte in maini, find

suspendat la trapez, opt cai mici de circ. Deocamdatd, are


numai 23 de ani i doar ambitia sa apere onoarea familiei.
Pentru ca, anterior impactului cu Blaremberg, acesta din urmd

a indrAznit, printr-o interpusd, Anica Scorteanu, sa -i facA


surorii lui Sanmarin, sotia liberalului Stoicescu, propuneri
foarte putin virtuoase. Atletul, deci, intervine i face chisalitd
pe codoad; ii mai taie parul i rochia, ii zdrobete ceasornicul
i, golaA, o azvarle-n stradd. Dupd care, cum am zis, nu-I
iarta nici pe Blaremberg. UrmeazA procesul, bucuretenii se
amuzA i iau aminte. Ca in once situatie incalcitA, i aci exists
dedesubturi. Blaremberg e de-al conservatorilor, Stoicescu
de -al liberalilor. lncat, tot turcul plAtete, adica frumuelul

atlet: un an inchisoare, 10 mii lei despagubiri pentru


Blaremberg, 300 lei pentru Anica. Aferim saftea! De ciudA,
Sanmarin ii comandd carti de vizita cu specificarea "l 'ours
du XIX-ime siecle". sa mai indrAzneascA cineva sa... Totui,
a indrAznit papa Gilet, bucAtar-ef (regal) cam 30 de ani, care
si -a inscris pe cartile de vizitA cutezAtoarea formula "Chef de
bouche de sa M Le Roi de la Roumanie".
Vor, nu vor, bucuretenii devin poligloti. Debarcat de
englezi la Galati, aa-numitul Nega Negastoro ajunge iute un
trAznit al Bucuretilor. Jerpelit i descult, se apArd de potaile
bimane i canine cu bAtul i, dacd refuzi sa achizitionezi
cotoroantele de flori care agonizeazA in coul sAu, n-ai decat
sa -ti

astupi timpanul fiinda urmeazA potopul: "Nega

Negastoro cu fore ne... cini me cumpar, bini, cini non, se


pupe c...!" (Cf. V. Bilciurescu). Nu, sa nu pupe chestia,

81

www.dacoromanica.ro

deoarece, vorba lui TAnase, valabild i retro: "Si nu-s case,


nu-i lumina, dar sunt boll, e scarlatina ". Flori pe spranceand
se pot alege la Faraudo, flordrie afiatd la ieOrea din Cimigiu
spre Palatul regal. (Fratii Faraudo sunt urmaii lui Levyvraz,
un elvetian stabilit i el aci i premiat de Cuza pentru pri-

ceperea sa horticold. A plantat salami in piata Teatrului


National, a creat Gradina Episcopiei pe locul actualului
Ateneu, a ingrijit GrAdina Icoanei, a plantat arbori pe unele
portiuni din actualele bd. Kogalniceanu i Ca lea Grivitei. Iar
dacd n-alegi flori, poll trage cu ochiul in vecini, undeli are
vatra un alt trAznit, CosticA Campineanu, convinsul holtei.
Despre leul sat' slobod am amintit inainte, acum divulg ca
define i o camera separatd pentru... cloud duzini de erpi,
care devoreazA, ford avizul lui papa Gilet, porumbei vii. Acest
amic al poetului Macedonski poartd bland i manon, iar in

manon inalzqte curent cote un arpe, doar are de unde


alege! Mangmul cu pricina poate fi zdrit i la Fialkovski, i la

Curtea de apel i... asta intr-o vreme cand, la gradina


Guichard, cupletistul I.D. Ionescu hohotete nesfielnic:

"La Stambul orezul mereu se scumpeve


Patru lei ocaua .,i nu se gciseve.
Cucoanele-1 strong cu ultimul ban
Marunt 3.64 piseze pentru suliman.
0, ce lucru afurisit!
Le trebui ci for gcltul rasucit!"
Doamne ferqte! Doar e bun i sulimanul la ceva. Uite,

altfel se prezinta obrazul actritei Anicuta Popescu, cand


joacd pe scena Nationalului, i altfel atunci and, in calitate
de prima-donna a lui Grigore Manolescu i deloc fardatd se
arunca de la etaj banuindu-1 pe Grig de adulter. Dar scapd cu
obrazul... curat, i e vegheatd ase luni de grijuliul sot, sufi-

82

www.dacoromanica.ro

cient rAgaz pentru marele Manolescu sa studieze ca lumea


rolul lui Hamlet pe care, primul la noi, it joacd la National.
Pot sa-mi imaginez aplauzele primite, la fiecare spectacol,
cand "moare" Hamlet dupd replica "Ah, mor Horatio... otrava-nfrAnge duhul... restul e tAcere". Aa cum pot sa -mi ima-

ginez i scena "mortii" lui Matei Mil lo, scrisd, regizatd i


interpretata de el cand, gasindu-se ca de obicei in pand de
bani, i1 deleagd pe secretarul/intendentul sau, Manolachi, sa
anunte la Ministerul cultelor i Instructiunii publice (unde-i
titular, azi, filosoful Vasile Conta) ca... a decedat. Manolachi
se intoarce cu tirea ca interpretul Coanei Chirita beneficieazd de-un ajutor de inmormAntare de 2.000 lei, din care
s-au eliberat, aconto, cloud sute, iar cu restul vine un delegat
al ministerului" Vine aci? Aa spunea. Prea bine. SA-1
primesc cum se cuvine" (C. R. Miron).
Mil lo aranjeazd un catafalc, aprinde cloud lumandri, ia
din recuzia coroane de flori, ii ingalbenete obrajii cu ofran.

Delegatul ministerial it gAsete intins pe catafalc. Depune


restul banilor i-i ia talpdita. Mil lo se ridicd i, la birou, con-

cepe urmAtoarea scrisoare atm ministru: "Artistul Mil lo,


vAzAndu-se primejduit sa moard de foame s-a prefacut mort
pentru a avea dreptul sa trAiascd. Caci ceea ce s-ar fi refuzat
lui Mil lo in viatA, nu s-a refuzat lui Mil lo mort... Cu profund

respect, al Dv., Matei Mil lo, viu sau mort, cum yeti voi"
(R. Miron). Probabil ca oficialii inghit in sec, ca i acum trei
ani cand, printr-o adresd a Directiei generale a teatrelor, li s-a

anuntat ca "unul din veteranii artiti care au ilustrat scena


romans in cei dintai timpi ai invierii sale, mult regretatul
Costache Caragiale, aseard a incetat din viatd. Familia sa,
redusd la mizeria cea extrema, vine i implord ajutorul administratiei teatrale spre a putea intAmpina cheltuielile inmormantarii". Care inmormantare, atunci, s-a petrecut aievea.
Nottara interpreteazd pe Horatiu in Fontana

83

www.dacoromanica.ro

Blanduziei. La un spectacol asistA i Odobescu. E intr-o loja


chiar langA scena. Cand apare actorul, nu-i vine sAli creadd
ochilor: Cum?! Horatiu cu barba! Un roman cu barba?! $i se
repede in dosul scenei i-1 pandete pe Nottara i, cand actorul

se apropie de culise, se repede sA-i smulgA barba. Lupta e


scurtA, mai convingator e totui agresatul fiindca, intr-adevar,

n-are cum sA joace urmatoarele doua acte Ara_ barba. Dar


sunt i ultimele scene and rolul respectiv e astfel jucat. Deaci inainte, lui Nottara nu i se mai pun bArbi (sperA el).

Cu putine zile inainte de finele veacului, actorii de la


National discutA aprins cum sA facd, cum sA dreagA, ca -i

prinde Anul Nou i Evul Noul Ara o letcaie. Se plange


C. Costescu: "SA n-ai nici macar cativa poli acolo, ca sA faci
revelionul, cum se cuvine, cu un curcan i cu un pahar de vin
vechi!" Auzindu-1, C. Murgeanu improviza un catren:

"Ca n-avea de Anul nou curcani


Sd ziceii, ya impinge ura.
Amar v iwelati, ca not
Avem... Curcanii lui Ventura!"

Umple calamburul un buzunar lefter? Buzunarul, in


nici un caz; poate, insa deturna apisarea sufleteasca... $i
and to gandqti cA unii au atAt de multe parale, cA mai i
strang la ciorap, saii mai tiu unde... Poftim, Harpagon din
Avarul e jucat de Nae Hagiescu. Are Hagiescu bani? N-are,
cA altfel n-ar improviza o revistA pentru o scena in aer Tiber
i n-ar cAuta cu lumAnarea actori care sA nu-i pretindA gajuri

(adicA onorariu). Inca elev la Conservator, junele Nicolae


Petrescu (devenit, maine, Nae Ciucurete) accepta un rol
neplAtit. Va fi bragagiu, o aparitie fulgerAtoare. In seara premierei, in culise, junele repetA, repeta... rolul: Hai la bragA
rece! Hai la bragA rece! .a.m.d. Cand intrA-n scena, infoiat

ca un cocos, racni: inghetatA rece! Hohotele publicului 11

84

www.dacoromanica.ro

trezesc, apucd atunci donita de bragagiu

i,

tuleo! pe

Sdrindar. In haine de scend, fireste. Fuga si urmarirea lui nasc


panicA. Unul zice: 0 fi hot! Altul zice: 0 fi vreun asasin! Un

al treilea zice: E-un spion travestit! Al treilea e de fapt un


jandarm, care-1 si Inhata pe bietul Petrescu si-1 duce la
comenduirea pietei unde, pand sd se lAmureascd tardsenia,
junele rabdd, cu paine uscata i apd, arestul.
Oricum a carrni-o, tot dau peste actori saraci; stau pe
eanduri: n-oi fi abuzat acum de-un pleonasm?... Noul director
al Nationalului vine Insusi Caragiale. Monteazd 0 noapte fur-

tunoasa. Ipingescu e facut de Stefan Iulian, care pretinde


maestrului un avans considerabil. Dramaturgul it refuza.
Actorul renunta la rol. Afiand ca e unul Brezeanu care stie
si -i porunceste: I] joci! Rdspunde
tandrul: I1 joc, domnule director. Si-1 joacd admirabil, de
vreme ce bossul ii dA imediat bani, iar lulian. strecurat spre
sfarsitul spectacolului intr-o lojd,
sdrutd si-1 invitd la

rolul, Caragiale it chearnd

'11

faimoasa bodeed Albu i Chirild, de pe Calea Victoriei, peste


drum de Terasa Otetelesanu. De-a lungul anilor, unii, Intre care
si Davila, ii scot faima de bdutor Inveterat, ceea ce e doar o
exagerare. Davila chiar emite o butadd ce face partie printre
contemporani: "Brezeanu e ca vinul: cu cat se invecheste, cu
atat e mai bun". Sunt si unii care tin sd rAstoarne imaginea
chefliului, de pildd Maria Filotti. Ea povesteste ca, datorita
miopiei i intunericului de pe coridorul teatrului, intr-o sears,
pe-aproape find si directorul Pompiliu Eliade, Brezeanu
inainteazd incet, pe bajbaite. Directorul, data find reputatia
actorului, it admonesteazd urgent: Bine, domnule Brezeanu,
nu-i pdcat de talentul dumitale! Gandeste-te ca ai sd-ti pierzi
vederea dacd nu to lasi de bauturd! lancu replica, etalandu-si

accentul inimitabil: Se poate, d-le director, dar nu face sd


neglijez un edificiu intreg pentru niste pacAtoase de ferestre!...
vorbe care umbld, asa cum umbra si vorba ca I.L. Caragiale e

85

www.dacoromanica.ro

chemat la Pa lat. Augutii pereti au urechi, urechile for transmit

urmatoarele: Majestate, o sa NI rog sa ma-mprumutati cu o


mie de lei, zice artistul, dupa ce se istovi cu regele in discutii...

literare. Alteta-Sa rade cu pofta 0-i raspunde; Regele nu


imprumuta. Regele da! La care cotcarul din os de placintari
zise: Dar Caragiale nu ia. Caragiale numai imprumuta!
Nu numai peretii au urechi ci i copiii. Cel putin unul
este excelent dotat, incat, la numai 6 ani, aflat la Bucureti
cand se repetA Gioconda, sesizeaza imediat a ataca fats coral
i striga din culise: Fats! Fa ls! Celebra, deja, Elena Teodorini,
vedeta spectacolului, it ia in serios: Dar cum trebuie sa se can' te

bine? Putiul trece in fata ansamblului i executa distinct i


corect fraza muzicala. Artista it rasplatqte cu un sarut i cu
urarea: Vei deveni un mare dirijor. Cine-i copilul-minune?

Este Egizio Massini, nascut la Alexandria (in Egipt!). La


numai 19 ani e angajat dirijor permanent la opera din Atena. E
chemat i la Bucure0 de cativa entuziati, printre care Folescu
i Comescu. Dupa doua incercari, el ajuta la alcatuirea unei
trupe de opera care i da 60 de spectacole la Teatrul Liric.

Caragiale pretuiqte ca nimeni altul munca actorilor.


Cel putin cand e vorba de piesele sale, poate fi vazut urcand
pe scena i interpretand rol dui:A rol. De multe ori, sugestiile
lui sunt beneficie, chiar cand sunt insotite de tonul muFator,
ironic. La lectura unei piese noi, obiceiul e sa participe i
invitati dinafara teatrului. lar cand cel care citete piesa e
insui dramaturgul, lectura devine o sarbatoare pentru toti.

Sau aproape toti. Descrie Nottara lectura comediei D-ale


carnavalului "Din intamplare, se afla printre noi o cucoana,
buns prietena a casei, care insa era i in stranse legaturi cu un
membru al comitetului teatral care nu facea haz de piesele lui
Caragiale, zicand ca sunt obscene i mitocane0 i care era
un adept al romantismului in mare yoga pe atunci. Caragiale
citise actul 1, toata lumea se prapAdete de ras; cucoana nu

86

www.dacoromanica.ro

zambea; Caragiale se tot uita la dansa, subliniind i mai mult


partile mucalite; cucoana sta intepata; Caragiale citea inainte,
dar o fura cu coada ochiului; cand ajunse la scena din actul

al 11-lea dintre Pampon i Cracanel, scena de un comic


irezistibil i cucoana sta i mai bat, Caragiale inchide piesa i
zice cu glas cavernos, muFandu-i mustata din dreapta: "Nu

permit manifestatii d-astea anticomice nici chiar reginei

Elisabeta, care totqi are scuza a nu este obinuita cu


quiproquo-urile limbii romaneti. Dar noi, mitocani getbeget, tim sa invartim limba noastra in once fel voim...
Cucoana a plecat bosumflata i noi am petrecut o sears
delicioasa". Oare i regina Elisabeta, alias poeta Carmen
Sy lva, o fi petrecut o sears delicioasa afland remarca dramaturgului?... Dar nicht hinausgehen! imi optete un pehlivan, poliglot ca tot bucureteanul.

3. Politicieni, politicale...
"La care se adauga modul, cu totul primitiv, cum erau
cladite la jumatatea veacului trecut orwle noastre. Dupa 50

de ani de munca intensive, fireve, un personal tehnic considerabil, starea for era Inca atat de putin satisfikatoare.
Inc& un strain, care a vizitat Capitala regatului roman. pe la
1900, a putut sa scrie. ironic, ca nu viizuse decal feune tres
petite ville au milieu d 'un tres grand village "
P.P. Negulescu

"Cum s-ar putea cladi edijiciul pacii faro sprijinul


maselor?"
Nicolae Titulescu

"La cumpana secolelor XLY-XX, guvernul roman a

87

www.dacoromanica.ro

facut not gesturi amicale fata de cel rus, de oficialiteifile din


Paris $i Londra".
Dr. Serban Radulescu-Zoner

In termenii sai din 1866, Constitutia tarii suporta modificari insemnate de-alungul domniei lui Carol. Astfel, in
anii 1879, 1881, 1884. Inca din 1866 sunt garantate constitutional o serie de libertati cetateneti cu caracter progresist:
libertatea presei, adunarilor, asocierii, a contiintei etc. Ele

sunt mentinute de jure in aceasta perioada, fapt care nu


impiedica, pe de alts parte, consolidarea i preponderenta
dominatiei politice a marii burghezii i a marilor latifundiari.
Sistemul electoral insui, de tip cenzitar (abia in preajma i
mai cu seams dupa primul mare razboi va fi abolit), cu patru,
apoi cu trei colegii, practic lass in afara vietii politice impor-

tante forte sociale. Puterea legislative apartine Parlamentului, alcatuit din Adunarea Deputatilor (183 locuri) 5i senat
(121 locuri), iar regele detine, prin intermediul Consiliului de
minitri (cu 8-9 ministere), puterea executive. Ca i inaintea
Razboiului de Independents, in cadrul aa-numitei "rotative
guvernamentale", doua sunt partidele importante in statul

roman liber (sintagma ce vizeaza teritoriul regatului:


Muntenia, Moldova, Dobrogea, in opozitie cu regiunile
locuite de cateva milioane de romani, aflate Inca sub ocupatii
straine): liberal i conservator. Datorita structurii economice

compozite a pill, delimitarile strict ideolo-gice dintre cele


doua mari partide nu probeaza o acuratete desavarita i,
oricum, monarhul promoveaza continuu ideea pastrarii unui
echilibru intre ele, alegand tactica admiterii for alternative la
guvern. Liberalii sunt "la putere" in anii 1876-1888,
1895-1899, 1901-1904, 1907-1909, 1914, iar conservatorii,
in perioadele intercalate; se remarca preeminenta liberals

88

www.dacoromanica.ro

22 de ani, fats de cei 16 de guvernare conservatoare.


Partidul liberal are o baza electorala mult mai larga 5i

doar sistemul de vot cenzitar permite conservatorilor sail


pastreze pozitiile in forurile puterii legislative 5i executive;
dealtfel, nici gruparile sale (a lui Vernescu, a "Drapeli5tilor")
nu sunt atat de pregnant deosebite precum "fractiunile" sau
"dizidentele" conservatorilor (Junimi5ti, Taki5ti, "conservatori puri"). Cat prive5te liderii lor, atat cei de la conducerea
Partidului Liberal (I.C. Bratianu, D.A. Sturdza, E. Carada,

I.I.C. Bratianu, Al. Marghiloman, Take Ionescu) sunt personalitati frunta5e ale tarii, mai toate stiute si recunoscute ca
atare si prin unele activitati ne-politice: avocatura, cariera
didactics 5.a.
Liberalii dispun "de o audienta relativ mare in randul
alegatorilor, datorita in general programului for politic de orientare burghezo-democratica. Adept al unui regim parlamentar 5i al dezvoltarii tarii prin forte proprii", Partidul Liberal
i5i canalizeaza actiunile in "directia intensificarii ritmului de
industrializare 5i a rezolvarii problemei agrare prin reforme

menite a stimula cre5terea ponderii proprietatilor mici 5i


mijlocii" 5i privitor la drepturile cetatenevi mai ales in
perioada premergatoare primului mare razboi, militeaza
"pentru desfiintarea sistemului de vot cenzitar 5i introducerea sufragiului universal" (M. Mu5at, 1. Ardeleanu). La
pachetul de reforme interne preconizate de liberali, o oarecare aderenta manifests gruparile conservatoare junimista 5i

takista, in opozitie cu numitii "conservatori puri" care


pledeaza pentru dezvoltarea doar a industriei prelucratoare a
bogatiilor solului (aadar, conexa intereselor imediate ale
marilor propietari de pamanturi agricole). In politica externs,
conservatorii sustin puternic linia apropierii de Germania i
Austro-Ungaria.
"In gall de aceste partide..., au mai activat i alte for-

89

www.dacoromanica.ro

matiuni politice, cu orientare burghezo-democratica, cum au

fost Partidul Democrat-Radical, avand ca lider pe George


Panu, Partida tdraneascd, in frunte cu C. Dobrescu-Argq,
gruparea democraticd din jurul ziarului "Adevdrul", condusa
de Alexandru V. Beldiman i, mai tarziu, Partidul

Conservator-Democrat in frunte cu Take Ionescu" (Mupt,


Ardeleanu). In 1893, is fiintA i "partidul proletariatului din
Romania" care, indiferent cum se va numi, in timp (PSDMR,
Uniunea soda-lista din Romania, Partidul Social-Democrat
din Romania), concentreazd "sub o conducere unitary toate
fortele proletare organizate, afirmandu-se cu tot mai multd

vigoare in viata politica a tdrii" (Murat, Ardeleanu). Un


exemplu in acest sens it constituie insu0 "principiul inarmarii generale", idee inscrisd Inca in programul de constituire al PSDMR, in 1893, care, consonant cu o tezd a micdrii

socialiste internalionale referitoare la "desfiintarea armatei


permanente" va fi, de-alungul anilor, mult dezbAtutd in
presA si -i vor fi aduse corectii i precizari avandu-se permanent in vedere conditiile social-politice ale statului nostru.
"Obiectivul desfiintdrii armatei permanente burgheze a fost
considerat treptat ca unul de viitor, ce urma sa fie infa'ptuit
odatA cu realizarea revo-lutiei proletare" (Cpt. VI. Zodian).
Dealtfel, la Congresul de reorganizare a Partidului SocialDemocarat, in noul program adoptat se precizeazd ca rostul
armatei e de a reprezenta "un mijloc de aparare a ;Aril, iar nu
ca un mijloc de represiune a clasei muncitoare in luptele ei

de emancipare" (Cf. VI. Zodian). Precizari se aduc i in


"Romania muncitoare" i in "Viitorul social", sub semnatura

lui C.D. Gherea, care profetizeaza lucid ca atunci "cand


intreg poporul, poporul cel adevdrat, luminat va fi inarmat i
va lupta impotriva cotropitorilor, atunci tara romaneascd va
deveni inexpugnabild". Inzestrarea i pregatirea de lupta a
marilor unitAti militare concurs la realizarea unui obiectiv

90

www.dacoromanica.ro

defensiv: asigurarea integritatii fiintei nationale. Intr -o


5edinta din martie 1888, Inaintea Adunarii Deputatilor, I.C.
Bratianu precizeaza net ca "programa politicei noastre este sa
nu provocam pe nimeni, sa nu jignim interesele nici unui stat,
dar sa le aparam pe ale noastre cand sunt atacate". AstAzi...
"este un fapt constatat de Europa intreagA ca not suntem in
Europa un element de ordine si civilizatiune, ca suntem un
stat care ocupa un loc important in echilibrul Orientului, suntern un stat care, prin dezvoltarea sa pacifica, poate servi de
model celorlalte popoare din jurul sau. IatA care a fost 5i care
este ambitiunea noastra, politica noastra". Vorbitorul numara
67 de ani (va mai trAi doar doi...). Faure5te Partidul Liberal

in 1862, promoveaza regimul monarhic constitutio-nal in


1866, asigura succesul tratativelor cu ru5ii in campania
1877-78, apara ideea de regat romanesc in 1881, sustine consecvent alaturarea tarii la Tripla Alianta (Carol I e german,
pentru domnia lui s-a zbAtut BrAtianu bAtand curtile europene

cel putin momentan, ar fi nu numai o indelicatete dar o


inoportunitate orientarea spre Franta-Anglia) 5i, in tot ce
face, initiazA, propune si aprobA, el are in vedere modelul
mazzinian de organizare statald, fapt ce i-a atras porecla
Vizirul. Fost ofiter activ, luptAtor la 1848, bun manuitor al
si,

condeiului 5i al discursului elocvent, iar nu bombastic, sprijina


crearea in 1867 a SocietAtii Literare Romane si inaugurarea
Academiei in 1879. "Acest mare BrAtianu sprijinit de Dimitrie
Bratianu, fratii Gole5ti, C.A. Rosetti, C.A. Cretulescu..., a fost
nu numai un binevoitor politic, dar si un mare apArAtor al
limbii romane5ti. Avea prieteni in toate capitalele Europei, in

persoana lui Cavour, Garibaldi, cu Otto von Bismark s-a


razboit 5i a demascat fara crutare politica hrapareata a tarismului ingrat, care, la Gastein si apoi la Berlin ne-a rApit si
sudul Basarabiei, pamant romanesc ab antique. Din politica

a fcut o arta..." (Dr. A.M. Golimas). (Intrucat nu am sub

91

www.dacoromanica.ro

privire decat un singur document francmasonic, o bropra


tiparitA la inceputul sec. 20, i intrucat ca documentatie, e
complexa i contradictorie atunci cand refers asupra
masoneriei europene i romane0, nu am sesizat cititorul

despre influenta masoneriei asupra istoriei nationale,


incepand cu rolul FrAtiei de la 1848 i sfarind cu domnia lui

Carol II; prelucrarile, adaptarile i (ras)talmacirile care-mi

vin acum, in 1990, sub ochi, nu-mi inspira suficienta


incredere i, dealtfel, nu se constituie in surse directe pentru
a ma incuraja sa dezvolt, chiar i numai aluziv, subiectul).

Tot acum, in Parlament, Kogalniceanu retell direct


asupra comandamentelor nationale-politice ale armatei,
sustinand necesitatea ca "armata noastra sa nu fie avangarda
cutarei sau cutarei marl... Aezata la hotare, ea sa fie amica
celor cari vor respecta hotarele noastre; i dumana acelora
cari le vor calca!" Iar mai tarziu, cand in Camera i Senat e
dezbatuta noua lege pentru organizarea armatei, deputatul
C.S. Sturdza se pronunta la fel de raspicat atunci cand apreciaza ca "intarirea puterei noastre armate va face ca i de ad
inainte sa fim respectati de vecinii notri i considerali ca o
puternica santinela a pacii la gurile Dunarii".
Dealtfel, in 1882, functie de experienta dobandita in

razboiul din 1877-78 i de evolutia fenomenului militar


european, se decreteazA infiintarea in cadrul Ministerului de
Razboi a Marelui Stat Major al armatei.

Alia* le cu caracter militar incheiate de regatul


roman, mai exact tratatul defensiv perfectat cu Trip la
Alianta, cum am aratat deja, nu au obturat gasirea acelor
posibilitati prin care sa se realizeze "largirea i intensificarea
contactelor cu Rusia, Franta i Marea Britanie" puteri care,
evident, pot oricand reprezenta "factori de contrabalansare a
amenintarilor venite din directia Austro-Ungariei i posibili
aliali in momentul declangrii efortului armat de eliberare a

92

www.dacoromanica.ro

Transilvaniei si Bucovinei" (Dr. $. Radulescu- Zoner). Chiar

imediat dupd 1878, cand trupele tariste stalioneaza in


Muntenia absolut nejustificat, "s-a cdutat aplanarea stArii de

incordare intervenita intre Romania si Rusia... Cu toate


acestea, o serioasa neIncredere a persistat la nivelul factorilor
de raspundere din Romania %Id de tarism si ea a stat la baza
incheierii aliantei defensive cu Triplica in octombrie 1883"
(Dr. Zoner). Din pAcate, neincrederea in guvernantii taristi e
intaritd si prin atitudinea acestora de a refuza o vreme

recunoasterea regatului roman, in 1881, sub motivatia


improvizata cum ca Bucurestii ar oferi protectia for refugiatilor rusi urmariti de Ohrand... Pana si unii oficiali rusi
(istoricul S.S. Tatiscev, ministrul de externe S. Sazonov)
recunosc... "lipsa de tact cu care diplomatia din Petersburg
trata pe fostul sau aliat din 1877" (dr. Zoner). Guvernul
roman continua seria gesturilor politice amicale dincolo de
orice considerent ranchiunos, altminteri justificat fatd de
guvernele rus, francez i britanic, chiar si al celui belgian (in
vederea construirii sistemului de fortificatii din Bucuresti).
Se semneazA diverse tratate comerciale, au loc schimburi cu

caracter economic. In fine, in iulie 1898, regele Carol I


viziteazd Rusia $i asista la festivitatile ocazionate de aniversarea a cloud decenii de la rAzboiul 1877-78; prilejul e folosit

de oficialitatile tariste pentru a-i acorda regelui roman


comanda onorifica a Regimentului Vologda nr. 18 (care a
luptat la Plevna!); la Krasnoe Selo are loc o paradd military
in cinstea oaspetelui. Progresele in directia unui veritabil...
dezghet diplomatic-militar sunt totusi lente si in viitor, intrerupte de momente de incordare acutd (daioritA interventiei
diplomatiei secrete tariste in Balcani sau in problema azilului politic acordat de Cara noastra marinarilor revoltati de pe
crucisdtorul Kniaz Potemkin...).
In activitatea de planificare desfdsuratd de Ministerul

93

www.dacoromanica.ro

de RAzboi i de Mare le Stat Major un loc insemnat 11 ocupA


preocuparea constants pentru protejarea frontierelor i ame-

najarea genisticA a Intregului teritoriu. Intrucat chestiunea


"cetatii" Bucuretenilor realitate, exagerare sau ficliune
va fi, in iarna lui 1916, un (vremelnic dealtfel) nod al discordiei Intre germanii i oficialitAtile oraului, se cuvin unele
precizAri. "Termenul de cetate folosit in literatura vremii
nu indica prezenta vreunei constructii fortificate de dimensi-

uni importante, aka cum erau ele cunoscute in evul mediu.

(subl. mea, M.C.) In acceptiunea moderns cetatea era


corespondentul notiunii de place de guerre (franceza) sau
fortress (engleza) definite ca orae intarite, apte de a adAposti o garnizoanA military, prevAzute cu o incinta simply sau

cu forturi detaate, on cu un ansamblu de forturi detaate"


(Cf. Dr. Zoner). Fortificatii se vor face, ele nu vor desfiinta
totui caracterul de "ora deschis" al capitalei. (DEX: "ora
deschis" = ora nefortificat sau neaparat, care. potrivit dreptului international, nu poate fi bombardat sau atacat in timp
de razboi; dar, cel putin in cursul ultimului mare rAzboi, din
nefericire, cum bine se tie, Bucuretii ca altminteri, multe
alte orae europene vor fi bombardati/atacati din plin...).
Fortificatiile, in conceptia military prezentA, sunt destinate aparArii iar nu agresiunii, fapt precizat i de Take
Ionescu la 1889, Intr -o edinta a Parlamentului: "Noi facem
fortificatiuni nu pentru ofensiva, fie contra Rusiei, fie contra
Austriei, not facem fortificatiuni pentru apArarea solului i a
demnitatii noastre"
Lucrarile de fortificare a Bucuretilor debuteaza in
1884, dupa planurile generalului H. A. Brialmont, carora li se
aduc o serie de modificAri/ameliorari. "Linia principalA de
rezistenla a cetAtii Bucureti" e organizati dupA "sistemul
punctelor de sprijin cu un rol dublu" i cuprinde 18 forturi
detaate, "construite pe linia de century, in scopul de a scoate

94

www.dacoromanica.ro

orasul din bdtaia artileriei inamice" (Dr. Zoner). Forturile


sunt situate la 4 km unul de celdlalt si la o del:di-tare de
12-13 km de centrul urbei. Existd si 18 pozitii pentru baterii
intermediare, numite si "redute-baterii", fixate la jumatatea
intervalului dintre cloud forturi, adicA la 2 km, echivalentul
batAii eficace a tunurilor de 57 mm si avand rolul "sd participe la lupta apropiatd si sa asigure flancarea intervalelor
vecine" (Dr. Zoner). Perimetrul liniei de fortificatii mdsoard
72 km. S-au realizat forturi tip-1 (la Chitila si Otopeni),
tip-2 (la Mogosoaia si Jilava), tip-3 (la Pantelimon, Cernica,

Leordeni, Popesti, Cate lu, Berceni, Broscdrei, Magurele,


Bragadiru, domnesti si Chiajna), de tip "acvatic" (la
Stefanesti) $i de tip unic (la Afumati). In 1885, autoritatile

declard oficial ca lucrdrile dimprejurul capitalei sunt


incheiate, insd in realitate, actiunile de modernizare si cornpletare au continuat pand in 1898. In anul 1900, in cetatea
Bucuresti existau 364 guri de foc. de la calibrul 53 mm la cel
de 210 mm" (dr. Zoner).
Desigur ca bucuresteanul de rand nu cunoaste asemenea detalii cu toate ca presa redd uneori in extenso dezbaterile parlamentare si publicd prompt once nou decret sau
noun lege, inclusiv din domeniul militar. Bucuresteanul de
rand cultivd ($i e cultivat, la randul sau, de) zvonuri, de colportdri, de "parole" auzite direct sau mediat, cu concursul
celor care "stiu tot", trepAdusi de primdrie, de tribunal, de
politie sau, si mai des, stalpi de cafenea; cum e lesne de-nieles, negustoria cu stiri/zvonuri e infloritoare in capitala rega-

tului ca, dealtminteri, in toate capitalele lumii... Misitii


"novelelor" au, la parterul societatii, rolul snobilor si dandyilor de la mansarda societatii: ei par, uneori chiar sunt lideri
de opinie si, in destule ocazii, chiar reusesc "sd deschidd
ochii" la timp celor interesati si traitori, astfel, intr-un cotidian prea terestru, prea obscur si prea ingust; ceea ce, dand

95

www.dacoromanica.ro

Cezarului ce-i al Cezarului, nu-i putin lucru. Extrapoland,


probabil ca fenomenul respectiv, intr-o masura considerabilA

sta la baza acelor "iesiri" tipic bucurestene, de scepticism


hazos, de uimire trucata bascalios, de coborare in peiorativ a
dramei/tragediei, incAt, toate asemenea atitudini, sA-i determine pe unii, precum un N.D. Cocea, sa insulte consumand
cu adresa gresita propriul spirit caustic spiritul bucurestean,
miticismul local, ca find expresia unei ... crase bAdArAnii.
$tiu, si Caragiale se oferA (din belsug!) sa strecoare in anecdotele si piesele sale pe "mitocanii" si "mitocaniile" acelora,
totusi, genialul scriitor opereazd , inainte de once, pe un

anume corp social-lingvistic: mitocanimea Iui e o lume


socialmente marginalizata, respectiv lipsitA de drept de vot,

de simtul (si veniturile!) "apropitarilor", intr-un cuvant, e


sinecdoca saracimii orasului, iar nu expresia unei definitii
morale, asa cum abuzeazA pamfletarul Cocea, prea lejer dispus sA vadA (nu si la propria persoanA... ) mocofanie, cinism,
delasare si cameleonism la toti si la toate din jurul sau...
Bucuresteanul de rand, deci, stie cite ceva din politi-

calele vremii si-i place nespus sA lase vecinului de viata


impresia ca ... stie tot; ba ca stie si ce consecinte vor avea
cele aflate si tocmai difuzate la urechea aceluiasi vecin de
viata. Omeneste, cel putin, fanfaronada asta mi se pare de
inteles; adaug ca, istoriceste, este si perioada unui mare avant

al presei tiparite, avant care va fi augmentat in deceniile


viitoare, ceea ce, natural, (IA iluzia tot-omului ca stie multe,
chiar si cAnd, din nefericire, nu prea se descurca el cu buchiile...
Cu cativa ani mai inainte, chiar a avut loc un asa-numit Congres

al presei, intrunit "in sala Hotelului Lazar nou de pe Podul


Mogosoaiei, deasupra bacaniei Dragomir" (C. Bacalbasa).
"Rezolutiunile" programului-manifest votate in final, dupa
mai multe intruniri deloc silentioase, cuprind si cateva dispozitii care rezurna orientarea politicii radical-liberale care

96

www.dacoromanica.ro

se manifests antidinasticA i, fireste, anticonservatoare: "....


Germanismul ameninta pe fats tarile Dundrii. Presa va combate cu tdrie orice Incercare de colonizare a tarii cu nemti...
Presa va combate societatile francmasonice din Romania, ca
funeste tuturor intereselor nationale... Apararea tdrii este ilu-

zorie fOrA inarmarea generals a poporului. Presa va stdrui


pentru radicalizarea ei: ea va cere asemenea i introducerea
exercitiilor militare in toate *collie..." Oricum, asa numitul
Congres al presei romane reprezintd in epocA "un prim si
insemnat pas in direc ;ia regrupArii tuturor forlelor
liberale... Dealtfel, ideile expuse in "programul manifest"
sunt tipice pentru platforma politica a liberalilor radicali de
atunci: opozitia fata de principele strain i, in consecinta, fatA
de ideea apropierii de imperiul german, Incurajarea initiativelor nationale in toate activitatile economice, crearea unui
sistem bancar national, modernizarea invdtdmantului potrivit necesitAtilor burgheziei in dezvoltare, inarmarea poporului, garantarea libertAtilor buzghezo-democratice fundamentale, independenta nationals unul dintre cele mai inaintate
programe politice prezentate de liberalii romani in epoca"
(A. si T. Avramescu).

Ce-i drept, de auzit, bucuresteanul de rand poate sd


audd, ajunga'ndu-i pentru asta cei sapte ani de-acasd. Poate,
de pildA, sA recepteze discursurile unuia sau altuia dintre

politicienii vremii (sau dintre partizanii acestora) la sala


Dacia. Dup. 1870, noul proprietar al hanului Manuc it
modemizeazA si -i dA un nume nou: hotel Dacia; tar in sala de

spectacole amenajatA in incinta hotelului. multi din oratorii


vremii (liberali, conservators, socialisti sau "independenti")

iii dovedesc elocinta, puterea de persuasiune pe teme de


interes general.

Asa, bundoara, bAnuiesc ca putini ar putea ramane


surzi la celebritatea politica a unor P. Carp sau I.C. Bratianu.

97

www.dacoromanica.ro

Acetia in discursuri, fac propuneri, polemizeaza, aduc


amendamente, promit multe incat, la urma, ceva tot
indeplinesc din promisiuni. Telul ravnit i mai putin declarat:

efia guvernului. fiecare simbolizeaza un mod de a


intelege/realiza progresul natiunii i viata publics.
Conservator, primul, liberal, al doilea. Primul e dispus sa
braveze, sa zeflemiseasca; secundul mai sobru, mai efficient. Primul, intalnit deunazi de ziaristul Ventura i anecdota, pigulita, bibilita de vocile oraului, ocupa un timp timpanul bucureteanului de rand, este asaltat cu o propozitie
pe care-o asculta mefient: Roii (adica liberalii: opozitia)
"s-au instalat definitiv i pentru multa vreme" (sic!). Carp
invita pe omul de litere sa-si extraga cametul de insemnari i,
pe una din file, noteaza cu creionul: "Acest regim nu va sta
la carma mai mutt de doug saptamani, fiindca in acest guvem
nu este nici un om de stat". Ventura surade alunecos, butada

nu-i rea, atata numai ca el presimte ca, printr-un calambur,


starea politica a tarii nu va suferi seisme. Aa i este, liberalii
guverneaza... 12 ani, toti sub efia
roplui I.C. Bratianu.
Apropo de butade, atat de indragite (i febril fabricate)
de colportorii Bucuretilor. La National, Mi llo intercaleaza o
satira politica intre alte titluri: "Haine vechi sau zdrente

politice". Comitetul teatral interzice satira. Numai ca publicul, prevenit prin afi e, tocmai asta ateapta. Mil lo iese pe

scena i anunta decizia cenzurei. Eu, poate nu singurul din


asistenta, ma fac mic in scaunul stramt (=ieftin); ira spinarii

mi se electrizeaza; broboanele unei transpiratii reci imi


invadeaza epiderma; mai bine nu veneam la reprezentatie;
sau mai tii
caci iata, negteptat (?!), publicul fluiera,
aplauda, topaie

eu, la, inca hamletizez, sceptic i speriat

iar vacarmul risca sa crape zidurile ca i un cutremur.


Directia teatrului intervine i stinge lumina (policandrul cel
mare; i-aa am crezut cateva momente ca mi se va prabui

98

www.dacoromanica.ro

pe scdfarlie; of vrea eu arta, da' nu cu ciomageli i capete,


pardon, sparte!). A5adar, marea sald oarbd. Totui, pe
scend, flancat de cloud lumandri ca de priveghi, Mil lo debiteazA

cupletele. Maine cunosc urmarea: interpeldri in Camera.. Si


alte aplauze, i alte tropaieli. Acum, aici, ce mai conteazd?!

Pand la urn* n-a scos nimeni revolverul, n-a tras nimeni


sabia, a, sabia, cum de-am uitat?! C.A. Rosetti trimite o
deped ministrului de externe, Vasile Boerescu, prin care-I
intiinteazA ca e in posesia sabiei lui Tudor Vladimirescu,
lAsata lui de cAtre ultimul dintre Vdcdreti (poetii... ).
Ministrul e de acord ca sabia sa devind imediat obiect de
muzeu.
De-unde tii, amice? intreb. Pai, tie toata lumea, imi

zice amicul. 0 tie i..., dar O... Parol, ca nu to mintesc.


Bine, zic, atuncea pot s-o zic, aa,. in gura mare? intreb.
Acum, ca tot ti-ai dat drumu' imi zice amicul, spune-o. Hai
sA n-o tac i pe-asta: un functionar de la Ministerul de
Finante, fost profesor, anume loan Pietraru, it pandete pe
I.C. BrAtianu cand acesta pardsete Camera i se repede
asuprd-i cu un culit. Ministrul, doar ii e scris in fire, pareazA
lovitura i se alege doar cu zgarieturi i contuzii. Agresorul e

imobilizat de un deputat i de trecatori (fiindcd trecatorii


bucureteni trec exact pe unde i cand trebuie). A doua zi,
gestul e dezavuat de conservatori, intai. Se simt ei cumva cu
musca pe caciuld? Poate. Alegatia ca, prin articolele for vitri-

olante (nici Eminescu n-a fost crutat de asemenea ocdri),


ziarele conservatoare inarmeazd bratul unor astfel de ucigai,
plutete in aer. Intre alte consecinte (palpabile): desfiintarea

ziarului "Democratia nationals" i a partidului finantator,


democrat-national, condus de beizadea Gr. Sturdza.
Politicale... Pe care, un Eminescu, prefigurand pamfletul
arghezian, nu le iartd: "Cand, gadar, pentru o singurd functie
abia e de ajuns un om, ce vom zice cand vom vedea genii

99

www.dacoromanica.ro

universale din partidul rosu ocupand Cate 4-5 funcliuni ?...


Astfel, d. primar de Bucuresti ia o data leafa de primar. Dar

sa nu creazA cineva ca pentru-un asemenea om de o


inteligenta vasta, administratia unui oral de 200.000 de
suflete ar fi atat de grea incdt sa -i ocupe tot timpul. Din con-

tra, in cateva minute s-a regulat tot ce priveste comuna

d. primar are timpul a se ocupa cu afacerile epitropiei


Brancovenesti, unde ia asemenea o mie de franci pe tuna. Si,
cu toate acestea, statul 1-a pus deja deoparte ca nevolnic, cad

ia si o pensie de cateva sute de franci pe lurid. Dar nici


primAria, nici Eforia nu consuma tot timpul acestui viguros
Ercule, cAci (Di mai ramane destul spre a se interesa de afacerile generale ale statului, ca deputat, de unde ia doi galbeni
pe zi. Apoi mai e un medic in Bucuresti, de specialitatea sa
chimist. Pentru cate functiuni n-are timp acest geniu contemporan? E medic primar, profesor, efor al Spitalelor, membru
in Consiliul Instructiunii Pub lice. prezident la o societate de
asigurare, profesor la un institut de fete etc., etc".
Nu pot sA uit, in context, cat de anevoios i se acorn
marelui poet o pensie de... cateva sute de lei; nepricepandu-1
in nuance, liberalii it trateazA, en gros, drept inamic public. In
fond, punctele de vedere eminesciene in domeniile economic, politic si juridic nu sunt decat superficial antiliberale,
mai corect spus: ne-liberale. Desigur ca un manor impartial,

omeneste vorbind, al epocii, va consemna cu mai putine


umori vista politicA a ultimelor decenii: "Dar sA luam cateva

construclii edilitare mai insemnate numai in Bucuresti 5i


numai din 1890 incoace. Adica din anul cand, in februarie,
lumina electricA iii face aparitia pe strAzile Capita lei, prin
cele cloud lAmpi instalate in fata Palatului Regal, pe refugiul

dintre Palat

si Fundatia Carol (azi Biblioteca CentralA


Universitard); din anul de cand Bucurestiul are telefon si ia
flintA Directia postelor, telefoanelor 5i telegrafelor. In 1890,

100

www.dacoromanica.ro

Pake Protopopescu, primarul Capita lei, taie marele bulevard


de la Universitate la Sos. Mihai Bravul 5i de la Universitate
pana la Cotroceni. In acela5i an, la 7 octombrie, s-a pus piatra de temelie a Palatului Justitiei. Inaugurarea lui s-a facut la
15 octombrie 1895, in prezenta familiei regale 5i a mini5trilor
care, descoperiti, au intrat in sala sectiunilor unite ale Curtii
de casatie, unde membrii _acesteia i-au primit in Loge i

a5ezati pe scaunele lor... In 1894-1895 primarul Nicolae


Filipescu deschide bulevardele Coltea 5i Maria (ulterior
Nicolae Filipescu). Tot el pune la punct definitiv alimentarea

ora5ului cu apA potabila, dupd ideea ingineruluilef al


Capita lei, Cucu, care a propus saparea de puturi arteziene in

localitatea Jolla. Sub primariatul lui N. Filipescu incepe


constructia antreprizelor Giagoga. sunt inaugurate Mile populare, se intocme5te un plan al sistematizarii i delimitarii
Capita lei... S-au gasit Inca oameni de o inalta probitate i de
o !area conceptie, cum era Elie Radu, cel care facuse atat de
mult pentru modernizarea Bucure5tiului, care au 5tiut sA
demonstreze ca ei, inginerii i arhitectii, n-au racut altceva
deck sd-i manifeste pasiunea lor constructive. $i nu ei erau
vinovati de imprudentele bugetare ale politicienilor. La urma
urmei, pe un parnant supus la tot felul de navaliri, construetii trainice nu prea fusesera cu putinta. $i in aceasta epocA de

optimism generalizat, foarte multi au fost indreptatiti sA


creadA ca in sfarit sosise timpul constructiilor de o durabilitate romans. Era 5i o problems de prestigiu" (I. Bulei).
Si tot legal de 1890, un alt comentator impartial aduce
not detalii: "Vechea constructie a Prefecturii politiei, ziditA
de baronul Meitani 5i fosta re5edintA a generalului Kiseleff in
anul 1830, avea atunci numai parterul i un singur etaj, iar
interiorul ei, tavanele, peretii, scarile, culoarele 5i holul de la

etaj erau finisate in lemn scump 5i lucrate la un inalt nivel


artistic. In anul 1890, exteriorul cladirii, acoperipl, unele

101

www.dacoromanica.ro

tavane i parte din duumele au fost radical reparate, pastran-

du-se celelalte valoroase finisaje interioare. Actuala constructie a Politiei Capita lei, fostA Prefecture a Politiei, reali-

zata intre anii 1934-1937, s-a suprapus in intregime peste


vechea constructie care s-a pA.strat cu superbele ei finisaje
interioare, aka cum a fost atunci, primul etaj fund considerat
monument istoric" (C. Turai).
Un bun subiect pentru Furnica lui Ranetti: ministrul
rus la Bucureti, Fonton, e brusc chemat de tar la Petersburg.
Sunt chemati i cei doi secretari ai legatiei. Si asta exact and
Carol I, i altii, ateaptA (zadarnic) vizita tarului in Capita la.
Motive le invocate de oficialitAtile ruse: Fonton e catolic i
Patriarhia ortodoxa s-a plans, cum se plange $i de catolicismul lui Carol I. E drept ca, potrivit Constituliei, copiii printului motenitor sunt botezati i crescuti in cultul ortodox la
fel s-ar fi intamplat i cu copiii regelui, dacA i-ar fi avut, sau
n-ar fi murit. Pe de altA parte, decizia (constitutionala) regalA
e contestata de Sfantul Scaun, care it i excomunica. Pand
acum, excomunicarea nu e Inca ridicata! Situalia e cel putin

delicatA, regele aflandu-se... la mijloc de bine i de rau:


excomunicat de catolici, repudiat de ortodoci, sau, cum se
exprima. administratorul Curtii, Kalinderu, "excomunicat de

biserica sa, e tratat ca renew de a noastra". Faptul nu-1


impiedica sa domneascd, totui, aproape cinci decenii. // y a

fagot et fagot, vorba... catolicilor. Asta in vreme ce...


ortodoqii Take lonescu i Nicu Filipescu in I ipsa fracliunii
junimiste atrag in noua guvernare conservatoare elemente
tinere, despre care un C. RAdulescu-Motru afirmA ca, "au

facut o alegere proasta" fiindca noile nume nu reqesc sa


schimbe nimic "din tradiliunea partidului''.
Poate ca filosoful are dreptate. dar i eu am dreptul
sa-mi amintesc, nu fail induioat humor, ca Take ramane,

orice s-ar mai zice, acea guritA de our in absenla careia

102

www.dacoromanica.ro

tot-bucureteanul sufers gros. lata-1, ieri de-o pilda, taman


ma aflam in magazinul Fain i cumparam din privire

cravate, fulare, cand it zdresc tarat de-un avocat, amic


devotat i lui Carp, i lui lonescu. Aud pe Take oferindu-se a
pldti avocatului o pdldrie; acesta acceptd i alege una de 50 lei.
Cum a lui Take costa doar 30, mirat, el se adreseazd amicului:

"Bravo, colega! Dumneata porti palarie mai scumpa decat


mine!..." "Ap se i cade, efule, replica pariv amicul, dumneata ai cap, nu-0 mai trebuie paidrie, pe cand eu cu pdldria
compensez capul!"
Insd tocmai pe replica lui lonescu, o vanzatoare
ma-ntreabd ce doresc i dacd am ales pe-aia sau pe-ailalt&. Ca

ss vezi! In sfarit, asta ca asta, dar mi-amintesc i de interpelarea din Senat, deundzi, cand Take lonescu, sprijinitorul
pictorului Mirea (care a zugrAvit pe murii catedralei constantene sfinti 5i sfinte avand cu modele personaje reale din
societatea... bucureteand) e admonestat de mitropolitul
Partenie. Argumentatia lui Take va face ocolul urbei: "Bine,
Inalt Prea Sfinte, ce inspiratie greita a avut Sfintia Ta ss
aducd aci ireparabila greeald a autoritdtii bisericii noastre
de-a nu fi strans la timp pentru arhiva sinodald o colectie a
portretelor sfintilor bisericii noastre. $tie IPS TA ca. pictorul

Mirea a cutreierat Sinodul, Mitropolia i Academia in


cdutarea portretelor sau mdcar a schitelor chipurilor unora
dintre sfintii i sfintele ce i s-a pretins sa zugraveascd?... $fie
IPS TA cd in afard de cei cativa sfinti aternuti in interiorul

mai tuturor bisericilor noastre, nicaieri pictorul n-a aflat


nimic, nici macar ca indicatie care sd-1 calduzeascd?... $i
dacd este aka, ce trebuia sa facd Mirea, dacd nu ceea ce a
facut: a cdutat in societatea bucureteand modele barbateti i
femeieti ale cdror chipuri sd se apropie cat mai bine de ace-

lea ale sfintelor i sfintilor adevarati i a reuit sa redea cat

mai apropiat de adevAr aceste sfinte expresiuni, iar cat

103

www.dacoromanica.ro

privete vestmintele in care i-a prezentat, atat cu cat 5i


judecatorii de arta consultati le-am gasit cadrand perfect cu
vestmantul corespunzator atitudinii sub care trebuia
infati5and motivul... A5a incat IP Sfintite, vina pe care ai
adus-i aici dacd vina este nu prive5te pe pictor, ci Ina Ita
lerarhie a Bisericii, care n-a avut prevederea de a colectiona
o arhiva portretistica in acest scop". Pas de-1 mai contrazice
cineva.

Innoiri se produc 5i in tabdra liberalilor, unde intra o


serie de frunta5i ai social-democratiei: NAdejde, Morlun,
Alex. Radovici, acesta din urrnd find si cel care, in 1885,
cand e inmormantat C.A.Rosetti, it conduce la groapd cu
drapelul ro5u al sociali5tilor; prima ocazie, probabil, cand un
asemenea drapel e desfA5urat pe strazile Bucure5tilor.
Liberalii lui D. A. Sturdza organizeazd o intrunire,
duminica 21 martie 1890, la Baile Eforie, (ne)tinand cont ca
5i opozitia conservatoare convoacd, in aceea5i zi, o adunare
populard in sala Dacia. Dis de dimineatd, regele intervine sa
impiedice simultaneitatea manifestdrilor, banuind, nu card
temei, ca vor avea loc ciocniri. Dupd cuvantdrile frunta5ilor
liberali (Sturdza, lonel BrAtianu, Palladi, Giani, Isvoranu 5i
Epureanu), participantii se impra5tie. Dincoace, in fostul han
Manuc fierberea e insd dinamitarda, cAci iau cuvantul Anion,

Marghiloman, Gradi5teanu, lonescu (Gurita de Aur),


Laurian, Fleva 5i, in fine, "admirabilul" 5i "uluitorul"
Delavrancea
dramaturgul este, intr-adevAr, un orator de
class. ("Viata lui Delavrancea se desfA'5oara in exterior, ca a
unui actor, legat de rolurile sale: Este intr-adevar un astfel de
actor, find cel mai stralucit orator al Romaniei contemporane dupd opinia lui Maiorescu. Ce a putut fi aceasta oratorie, fanfard eroica, cu grew viitorul ar reconstrui. Indicatii
se gdsesc in chiar teatrul scriitorului... el se dedica politicei
si avocaturii, cu mari succese de prestigiu si moare ministru

104

www.dacoromanica.ro

de Industrie la lai, in 1918 insa, la durerea de a -si vedea tara

sfaiata, durere pe care o tips Intr -un discurs epocal"


G. Calinescu). Jandarmii pazesc accesul dinspre Ca lea
Victoriei spre palat, spre a-i Impiedica pe cei de la Dacia sa
inainteze; pe de alts parte, este ordonata i o arja de cavalerie pe Academiei contra multimii, iar intrarea pe Coltei e
blocata de trupe (pe aci se afla i locuinta lui lonel Bratianu).
Fiind inghesuiti pe str. Enei, oamenii atacd pe jandarmi cu
pietre. Soldatii i jandarmii fac uz de baionete. Invalmaala,
buituri, strigate, proteste, ghionturi, cAlcaturi in picioare,
gesturi impardonabile, raniti in randul bucuretenilor in civil,
raniti in randul bucuretenilor in uniforms. Opozitia conservatoare, of course, exploateazd evenimentul i arboreaza, pe
la cluburi, drapelul negru (funerar!) acuzand guvernul, Inca
liberal, de masacrarea (sic!) locuitorilor urbei; ceea ce-i o
gogomanie, nefiind morti de nici o parte. Nu-i singura enor-

mitate... Regele, decis, acum, vrea regim conservator. II


cheama la Palat pe Lascar Catargiu i semneaza demisia lui

Sturdza. Numai ca eful conservatorilor, in chiar acest


atac de cord in modesta lui casa din
Plata Amzei. Si este/a fost un barbat atat de calm... lata,
mi-aduc aminte cum la 2 mai 1864, cand Cuza dizolva parmoment, sucomba

lamentul i soldatii pAtrund in Adunare iar deputatii fug care

Incotro, ultragiati (i timorati!), Lascar ramane pe loc la


biroul sau de preedinte; i cand un soldat Il chestioneaza, el
ii ridica fruntea de pe hartii i-i raspunde linitit, benign:
"MA rug, stall Inca olecuta. Eu sunt preedinte i nu pot pleca
pana nu-mi termin procesul verbal al acestei edinte". Azi,

acum, intamplarea cu pricina cade-n sufletul public ca o


amintire Intre altele, sujet de legenda, deja... De asemenea,
sujet de legenda devine i debutul iconoclastului N. D. Cocea:
primul sau roman, Poet-Poeta, semnat cu pseudonimul Nelly

(o sfidare de prost gust) apare la Bucureti in 1898 "la

105

www.dacoromanica.ro

Tipolitografia si fonderia (=t- urnatorie) Dor P. Cucu. Prefata


romanului, scrisd de Gala Galaction, sub semnatura Grigore

Pi5culescu, era un adevarat poem in prozA. Entuziati i


cutezAtori, neezitand sa violenteze opinia publics, Cocea i
Galaction intreprind un gest de tinereasca bravura. Urcati in
trasurA, merg la Sosea, in orele de promenada, impratiind

afi ele care anuntau aparitia romanului. Intampldtor, la


aceasta scene asistA Alexandru Vlahuta, care le strigA incurajator: Bravo, bAieti!" (T. Vargolici).
CA scopul scuzA cateodata mijloacele, cunoate principiul machiavelic ins4 Claymoor, atunci cand se hotara.5te

sA dea curs invitatiilor (poate si telefonice, dacd tot sunt


acum aproape o mie de abonati in Bucure0, deci un telefon
la fiecare al 286-lea localnic), dar i chemarilor inimii spre a
lua parte, sine ira et studio, la o serbare de binefacere; a mai
participat dansul i la altele de ace14 calibru, va mai participa. de asemenea. Totui aceasta, acum, and se schimba
anii i bate la use (oare vor mai apuca si minunea asta?
se-ntreabd bucuretenii, parnantenii) fatidicul 1900, aceasta,

zic, are clenciul ei: petrecerea coincide cu un spectacol


alunecos pe epiderma Cimigiului inghetatA bocria.
Spectacol pe care, cel putin in principiu, it aplaudd i pictorul

Aman: "Aici la Bucureti se adopts cu uurinta toate


lucrurile la mods. In acest moment patinajul sau skattingul e
in vigoare pe lacul Cimi2iului. E foarte amuzant de vazut i
mai cu seams de pictat".
Deci: noapte, cer instelat promitand geruri i degeraturi,
drese toate cu grog fierbinte. cu tuici ai vinuri aburite, cani
groscioare, dui:A ce-au fost date-n clocot prin cazanaele de

marmite civile. Noapte, cer instelat deasupra i respectul


normei morale in suflete, cAci, iata, mAmicile i tAticii iii
supravegheazA pupilele i bAietii care, inamorati de gheatA,

patine, cianulite i pupicuri lefuite fugaci printre rapide

106

www.dacoromanica.ro

piruete, aluneca pe gheata, se strecoara, fac opturi, fac slalom,

fac de toate spre a amuza pe mai adullii, mai varstnicii din


bogata asistenta; ace0a din urrnA, ce fac ei? Risca i ei, pe tot

frontul: sporovaiesc, privesc, trag la masea ("Frig, parinte?


Stranic frig!" va spune, maine, Toparceanu), lacrimeazd de
gerul emotiei, Iii dispun mai abil membrele pe sub manoane
5i pleduri i blanuri aranjanduli incaltarile cat mai vulpete
pe sub ghemotoacele de paie, de la picioare, i desigur ca fac
pronosticuri; de bursa, de capita, de recolte, de dragoste la
drum de-ntoarcere, noaptea, printre felinarele agonizante ale
municipalitatii, ca aici, deocamdata sunt straluminati de lampioane japoneze strecurate feeric printre ghirlande improvizate
i printre ghirlandele naturale de care s-a ingrijit pragul Anului
Nou. Si iar rom, i iar grog, i iar tuici fierte i sandviwri cu
caviar i surasuri de recunotinta cum numai amicii

bucurqteni tiu ss strecoare inamicilor for bucureteni, trai,


neneacA, dacd tot e vorba de o serbare de binefacere! Maine,
maine revenons a nos 1170141011S. Pans atunci, Claymoor i
comp. se desfata: mai o fetiKanA cu tavita doldora de bunatati

lichide sau demisolide, mai un june stralucindu-i glaciar,


falsa uniforms de husar-balerin, ba o stea cazatoare mistuindu-se undeva, sus, departe de noi, de bucuriile i ateptarile
noastre, un piculet date la spate azi, acum, aici, in Ci5migiul
noctambulilor care petrec, zice-se, Intru binefacerea altora.
Fiindca, sub blAnuri si ube 5i fulare, sub vizoane i mohairuri

i astrahane, noroco0 vietii alta ce sa faca cleat sa petreaca

si

sali mai petreaca un piculet din vremuirea for aealnic de


trecAtoare, culc4ti pe culoarea cl5tigatoare a ruletei tot de
danii inventata. Deocamdata, e bine i mi-e bine, toate sunt
frumoase i la belle poque Imi surade ca i... o binefacere de
zece mii de franci! Da, Inca e bine, e foarte bine, este iama in
toi i, mai ales, Inca n-au sunat clopotele Mitropoliei vestind,
in noaptea de tranzilie, secolul acela, cum Ii spune, musiu
domnia-ta, a, secolul 20, bats -1 sa-1 bats'
107

www.dacoromanica.ro

B. "LA BELLE EPOQUE"

"La Belle Epoque, celle des premieres annees du


XXe s".

Nouveau petit Larousse

"Inca nu izbucnise panics. dar mocnea o permanents


neliniste: ne simfeam oarecwn nelinigiii de fiecare data

ciind in Balcani reisunau impwaturi".


Stefan Zweig

1. De-ale vietii...
De fapt, and incepe secolul 20 la 1900? sau la 1901?...
Parerile europenilor (cAci europocentrismul nu e, Inca,
zguduit din temelii) difera. Aparent otioasa. aparent gratuitA,

chestiunea nu-i deloc minors. In ziarul francez Figaro se


scrie: "1 ianuarie 1900, pe care-1 celebram azi nu este decat
prima zi a celui de-al o sutalea an care va completa secolul al
XIX-lea cu care acesta se va termina. Pans la 31 decembrie
la miezul noptii suntem in secolul al XIX-lea si nu intr-al
XX-lea.
"Dar de ce se credea de catre unii la Paris nu se credea
de catre altii la Berlin". subliniaza I. Bulei i, ca dambovitean
get-beget, stau stramb si gandesc oblu ca nici nu m-ateptam
sa fie coincidente opiniile franceze cu cele germane. Mai ales

ca am aflat, era i greu sa nu se deconspire careva, cum ca

108

www.dacoromanica.ro

imparatul german "distribuie solemn regimentelor cravate


pentru steagurile for comemorand noul secol" iar Administratia potelor e gata "sa celebreze momentul printr-o emisiune de timbre zisa seculars. In alte Orli ale Europei, se credea la fel sau se incrucipu polemici. Indiferent insa, la Paris,
Viena. Bruxelles sau Berlin, sentimentul popular dadea interpretarea berlineza acestei zile i nu pe cea romano-catolica.
Se trecea de la numerotarea 1800 la cea de 1900. Si faptul era
de ajuns pentru a insemna venirea altui secol"(1. Bulei).
Magnanimi, tratand cu bonomie dilema (acum caci
la cumpana anilor 1916-1917, sub von Mackensen, nu vor
mai fi la fel de voioi peste drum de diferenta dintre calendarele iulian si gregorian) bucurqtenii gasesc tot in humor

solutia: "In ciuda lui Camille Flammarion i a Papei de la


Roma serbam cu solemnitatea ce se cuvine aparitia noului
veac. Chit ca, pentru ca sa nu ramana nimeni in paguba, sa
serbam i la anul, cu acelai tambalau, naterea secolului al
douazecelea" (M4 Teac6). Sigur, punctul de vedere al acestei reviste e unul a la Mitica i se cuvine luat in serios cu prudenta de rigoare. Cum cu prudenta merits sa-mi potrivesc
ceasul de buzunar dupa ceasornicul "official'' din Plata Mare,

de pe soclul, imprejurul caruia continua i in noul ev sa


girueteze care cu boi i o duzina de autouri nazdravane. Ora

oficiala e transmisa regulat de la Cabinetul pentru "observarea timpului" din Primarie. A timpului marunt, cotidian.
iar nu al celui secular, caci, altfel. dilema europeana ar fi
lesne rezolvata de primaria Bucuretilor notri...
Auspiciile sub care inmugurete noul veac sunt. de la
caz la caz. extrem de diverse; i asta chiar daca. in scrierile
politice sau artistice de dupa prima conflaaratie mondiala.
anul acesta i cei urmatori vor suna cu melancolic fast in
salba ap-numitei la belle poque. Primar al Capita lei, din
iulie 1899, B. St. Delavrancea comite un bilant prilejuit de

109

www.dacoromanica.ro

iulie 1899, B. St. Delavrancea comite un bilant prilejuit de


cumpana dintre secole: "Am inceput veacul batuti de pretutindeni i bantuiti de toate relele i-1 incheiem liberi i
stapani in patria noastra. Ceea ce in ceata trecutului fusese(ra)
licAriri de-o clips i vis maret, acum cincizeci de ani, astAzi
este realitatea... Incotro ati aratat, cu varful sabiei, intr-acolo
au curs regimentele biruitoare. Ada se va intampla i cu puterea de viata i de productiune a poporului roman". Recunosc,

perspectiva oratorului conservator este puternic influentata


de tipul de optimism... liberal. Dealtminteri anul acesta i e
cazul sa se mai toceascA "luptele seculare" care au durat
"aproape treizeci de ani" dintre cele doua mart particle; mAcar

pentru ca finantele pill stau rau i, conex, consecintele produc o austeriate dura; in regimul de severs economie promovat de guvern(e) intra chiar i... veniturile regale. Odata cu
Tara intreaga, i bucurqtenii strang cureaua i, dupa cum le e
felul, se agata de cate una-alta sa poata face haz de necaz. De
pilda, multi dintre cei juni se caznesc, cu succes diferentiat,
sa invete sa valseze. De ce? Fiindca "valsul lent Fascinatie al
lui Marchetti, lansat in noaptea revelionului 1900-1901, a

fost preluat cu succes de violonistul Costache Ciolac la


restaurantul pavilionului romanesc de la Expozitia universals

de la Paris,

lansat de acela.5i in Bucureti la Terasa

Oteteleanu" (Laminae rampei). Cum tie de-acum tot omul


ca Expozitia universals de la Paris cade in... 1900, e de -nieles ca reporterul refers asupra revelionului 1899-1900!...

Indubitabil ca taraful lui Ciolac impresioneaza pe


parizieni i pe musafirii acestora chiar i Ara adoptiunea
acestui vals lent (nu boston?...). MA rog, sa nu fim tocmai
intr-asta xenofobi. Dimpotriva, sa admiram ce-i de admirat.
Bunaoara, la sus-numita expozitie "se prezinta orchestrofonul lui James Hillier, un mare pian vertical cu ornamente
de lemn cizelat, cu volute sub chipurile zeitelor cantarete i

110

www.dacoromanica.ro

ale cupidonilor muzicali, cu aceleai naiade mamifere care


au trupul lui Emillienne d'Alencon: ciorapi albi, obraz de
medalion i colier cu patru iraguri de perle impodobind
gatul de culoarea fainii. Orchestrofonul pompos i ingamfat,
cu dublA pedald i rame cilindrice, lucete solitar in interiorul
gigantic al Expozitiei, in fala ochilor de our ai lui Emillienne

d'Alencon" (R Gimferrer).
Bucuretenii mai surtucari, inghiontiti in arierplanul
istoriei i care n-ajung sd pipdie cu ochiul for sceptic-avid
orchestrofonul, pot sd pipdie din priviri la premiera cu Emil
Galti, de Lessing, la care, pe scend, se infruntd doud dintre

marile actrite ale teatrului roman: Agatha Barsescu i


Aristizza Romanescu. Ambele ii construiesc cu brio
rolurile. Alt semn bun din viata scenei: doud not stele
licAresc emitand strAlucirea for aparte: Marioara Ventura (are

doar 15 ani!) i Tony Bulandra; multe vor interprets ei in


teatrul romanesc, inclusiv intrigi bazate pe "intampldri grave
i compromilatoare ", cum apreciazd Baca lbaa a se petrece
lucrurile intre 1899 i 1901: "Mai intai seceta cu una din cele
mai grele situalii financiare: apoi rdscoala de la Slatina cu
impucarea tAranilor; afacerea Hellier (=Ha Hier, de fapt)

destinatd sd hrdneascd mandria nationalk asasinatele bulgdreti; rdscoala tuicarilor; impozitele cele dureroase etc".
(Despre "afacerea ing. A. He Hier", care va costa statul o
despdgubire de peste ase milioane lei i in care a fost impli-

cat. in calitate de avocat at apArdrii, insui Raymond


Poincare, o somitate a baroului parizian, savant i om politic,
viitor preedinte al Franlei intre 1913-1920, se poate consulta
cu folos 1. Bulei, Lumea romaneasca la 1900, p. 170 i urm.).

Intr-adevdr, "e o lipsd de bani nemaipomenitA"


(P.P. Negulescu cave Thu Maiorescu). Chiar dacd aceastd
propozi;ie amard e inscrisa intr-o epistold datat 1899, noiembrie, deci din secolul trecut, nici acum, in noul secol, situatia

111

www.dacoromanica.ro

nu diferd. Imprevizibilului P.P. Carp, la efia conservatorilor


ii e preferat cumva surprinzdtor Nababul, cum II alinta .

caracudele pe Gh. Gr. Cantacuzino. Acesta nu pare "omul


care sa ofere surprize politice", care surprize, zic eu, pot fi la

o adica benefice; aadar... Statuia sa umand/politica i-o


plamddete acelai istoric I. Bulei: "Figurd de mare senior, de

o staturd impozantd i o infatiare care facea impresie,


Gh. Gr. Cantacuzino era, cum II numea N. lorga, poate cel
din urmd reprezentant al boierului mare de odinioard. Era,
la 1899, cel mai bogat om din Zara, cu 20 de moii mart, cu
cel mai somptuos palat din Bucureti (ce-i drept, incd nu sunt
finisate palatele Sturdza i al Potelor, n. mea, M.C.), cu castel la Zamora, la Floreti-Prahova .a. In anii urmdtori, dupd
ce ii va imparti averea fiilor lui, cel mai bogat din Cara va fi
Basarab-BrAncoveanu, care fdcea politica la liberali.
Deocamdatd insd Gh. Gr. Cantacuzino era Nababul, dupd
cum i se i zicea. Nu era putin lucru in acele timpuri sa ai o
avere evaluatd la trei milioane lei. Descendenta sa dintr-o
familie de boieri de lard contribute i ea, nu in mica mdsurd,
la ridicarea sa in functia de ef conservator". Despre aptitu-

dinile sale, cu un sarcasm oscarwildian se exprima Take


lonescu: "Lumea zice mereu ca Nababul este lipsit de
inteligentd. e inexact. Nababul, ti-o afirm eu care-I cunosc
bine, e inteligent, foarte inteligent, dar aa de zgarcit incat e
zgarcit pand i... de inteligenta lui". Despre zgarcenia sa ii
amintete i I. Gh. Duca, confirmand ca "cel mai mare latifundiar al Romaniei n-avea niciodatd un gologan, ca dacd din
intamplare se urca intr-o birja, n-avea cu ce o pldti". MAinile
sale, totui, zorndie permanent ceva prin buzunare: cheile
caselor de bani, unde nu se gasesc valori cash sau niscaiva
lingouri, dar, "vrafuri de acte i de pergamente documente
de veacuri ale familiei ilustre a Cantacuzinetilor".
Una peste alta, e dificil, dacd nu utopic, sa se pretindd

112

www.dacoromanica.ro

acestei mladite cantacuzineti sa anunle, singura, primavara


politica i economics a regatului. Dealtfel, prin manevrele de
culise ale lui Take Ionescu, se i pregatete un contracandidat. E vorba de generalul lacob Lahovari, fost combatant Ia
Plevna, ins impulsiv, inimos, de o inteligenta cam frivola i
nestatomic in caracter. E atras in cursa conducerii partidului
i pentru lefia Capita lei" de T. lonescu. Acesta it convinge
pasamite, ca P.P. Carp ar fi tradat partidul atunci cand a pri-

mit candidaturile in parlament oferite de guvemul liberal.


"Intr-o noapte, dupd planuirea lui T. lonescu, efii de culori
ai Capita lei, in cap cu nenea lancu Bratescu, eful culoarei de

Verde a electoralitAtii conservatoare (un sector cuprinzand


cam actualele zone Grivita, Crangai, Militari, Gara de Nord,
C4migiu, Facultatea de Medicina, n.n.) se intrunesc i
cheama intre ei pe general. Noapte istorica pentru un partid
care vietuia cei din urma ani. Caci de la 1901 la 1916 cand
de fapt partidul conservator s-a scindat pentru ca in curand sa
dispara nu mai erau dec.& 15 ani. In aceasta intrunire, generalul este proclamat ef al Capitalei i viitor ef al partidului.
Intrunirea se sparge in stripe. Trdiasca eful nostru!
Traiascd Kronprintul partidiului conservator! Tache lonescu
argumentase generalului ca in partidul lui Carp nu va putea
ajunge niciodata la efie, cAci Marghiloman ii sta in cale, pe
and in partidul lui Cantacuzino nimenea nu-i va taia drumul.
Si astfel farsa a fost jucata. Lovitura era destul de dureroasa
pentru partidul carpist i pentru Nicolae Filipescu, in special"
(C. Bacalbaa}.
Moravuri. Naravuri. Momente. Autorul Momentelor e
chemat Ia sarbdtorirea trecerii unui sfert de veac de activitate
literara. "Presa de toate culorile (aa se zice cand se vorbete

de incolora noastra presd) a anuntat ca la 15 februarie se va

sarbatori implinirea a 25 de ani de activitate literara a


maestrului Caragiale. Farerea noastra? Firete, suntem man-

113

www.dacoromanica.ro

dri ca un om de spirit este apreciat in tara noastrd eminamente viticold i eminamente ridicold, cum zice Caragiale.
Pand acum umorul in literatura romans se bucura aproape de
aceeai stima de care beneficiazd umorul in codul personal...
In fine, ce mai tura-vura, dorim ca jubileul lui Caragiale sa
aibd fastul strAlucitor al jubileului recent pe care Polonia
recunoscatoare 1-a organizat in onoarea lui Sienkiewicz. Vai,
tim ca lui Caragiale nu i se va face cadou un castel, ca lui
Sienkiewicz,
in Romania literatii n-au dreptul decat la
Caste le in Spania" (Mol Teaca, 1901). Banchetul e prezidat
de avocatul P. Graditeanu. Dintre vorbitori (Delavrancea,
Cantili, Dr. Urechia, Mille, cpt. MArdarescu, actorii
Niculescu, Marculescu i Brezeanu, Ranetti, Paulian, Radu
Rosetti
suprasolicitant e Tache Ionescu, and afirma ca
"In realitate, teatrul romanesc a inceput de la Caragiale". Nu,
verbul corect e: a culminat teatrul... Dar verva politicianului
in acest an de rdspantie e nezdgdzuita i, dacd e sd flu suspicios, deloc... artistica. (Dealtfel, cum e tiut, Caragiale nu
aderd, nici nu sustine partida conservatoare a lui Ionescu, nici

altd partida, ci... pleaca la Berlin, unde traiete pand la


sfaritul zilelor).

Deci viata merge inainte. Si moartea dupa ea. Au


murit doi dintre frunta0 politici, nu demult: Alex. Lahovari
i L. Cartagiu; anterior, au intrat In nefiinta doi dintre frunta0i neamului (in acelai an): I.C. Bratianu i
M. KogAlniceanu. Viata merge inainte. Si moartea dupd ea.
Candva, la Curtea cu jurati s-a judecat un proces care-a star-

nit valvd. Nu 1-au uitat bucuretenii pe-acel individ


Logositopolu (nume greu de scris/pronuntat dacd nu eti
palicar), care i-a tdiat mama in bucati.Lombrosian ante litteram, declard la proces ca nu-i vinovat, ca el unul se trage
dintr-un neam de asasini, ca suportA o ereditate incArcatd:
tatAl li -a ucis sotia, un frate
omorat nevasta Ii copiii...

114

www.dacoromanica.ro

Verdictul e mai putin lombrosian: munca silnica pe viata.

Poate a procesul, in anii 4tia de criza guvernamentala,


financiara, alimentara..., ar fl stat Ingropat undeva in memoria colectiva; dar picara, cu pompa publicistica de rigoare,
alte i alte "cazuri": Monsieur Hallier de care am zis inainte
i, iata, pe rol e acum cazul... Candiano-Popescu, general i
aghiotant regal; mai exact, e vorba de fiul sau, Inca elev (!) i
de un alt tanar. "Vladoianu, fiul unui fost casier al Politiei
Capita lei" (Baca lbaa). Crima din str. Icoanei nr. 15, dintr-o

noapte de februarie, alimenteaza presa de scandal, nu mai

putin i pe cea juridica, dat find cazul iqit din comun


(eufemistic spus). Bacalbaa, din nou manor, informeaza:

"Asasinata era vaduva, fiica unui vechi profesor, larcu,

femee care de mai multi ani ducea viata wara de


galanterie... Candiano a declarat de la Intaiul interogator, ca

savarise crima pentru parale. $tiind ca d-na larcu luase


100 lei de la mama sa, s-a dus la dansa. Vladoianu II atepta

gait". Ce urmeaza, e de domeniul unui (viitor) film de


Hitchkock i Bunuel: "a intrat la ucisa ca pentru o intalnire
galanta, s-au aezat la masa, apoi femeea s-a dus la piano i
a cantat. Atunci Candiano a scos un pumnal i 1-a Infipt in
spatele victimei. Lovitura a fost atat de tare ca manerul s-a
rupt. VAzAnd aceasta, criminalul a luat lama de otel i a
infipt-o toata in spatele femeii, apoi a scos cutitul i fiindca
victima mai da semne de viata, a strApuns-o din nou, apoi a
sarit pe geam. Criminalul a comis crima find desbrAcat cu
totul de haine, de aceea albiturile ii erau de sus Ora jos pline

de singe, iar hainele fait nici o patA. A doua zi, la confruntarea cu cadavrul, Candiano find Intrebat de procuror ce
impresie ii face cadavrul, a raspuns in limba francezA: On

dirait que c'est une vache egorgee (s-ar zice ca-i o vacs
Ea m-a poftit la masa,
dar n-am voit sa marline nici sa beau, caci ma temeam sa
macelaritA). Apoi a povestit crima.

115

www.dacoromanica.ro

nu-mi pierd curajul. Am ldsat-o sa man'ance fiindca vedeam


ca-i e foame. Apoi i-am spus: Scoate-ti rochia, dezbracd-te,
dragd, vreau sa -ti admir corpul tau frumos, vreau sa admir

formele admirabile ale corpului tau, care-mi plac atal de


mult. $i ea si-a scos rochia si s-a asezat la piano. Ardea in
mine, in acest moment, dorinta de a-mi infige pumnalul in
spinarea ei rotundA si grasa". $i, adevarat, individul nu se
lasd scrumit de dorinta ci lovi, repetat, ba mai mult, "pentru
ca sa nu strige, si a da de stire servitoarei, i-am deschis gura
cu mdinile, i-am apucat bine limba si am tras-o cu putere
panel ce n-a mai miscat. M-am uitat bine la ea, nu mai dAdea
nici un semn de vials. N-ai avut relatiuni cu ea inainte de a
lovi? Deloc; mi-era teams sa nu ma molesesc si sa nu am
destuld energie. Atata sange rece in povestire, din partea unui

elev de liceu, in fata cadravului femei pe cari o omordse,


arata destul de lamurit ca asasinul era un degenerat neresponsabil". $i un proxenet ratat, adaug. Pentru doar 100 lei...
pe care, destul de probabil cd frivola inamorata de junelea
cupidonului i-ar fi oferit, satisfacutd, intre cloud imbratisdri.
Peste putin, la inceputul verii, tatal, generalul A. CandianoPopescu, se prapadeste la Targoviste, la abia 60 de ani. A fost

autorul ilustrei "revolulii de la Ploiesti", satirizatd de


Caragiale. A fost un antidinastic inconsecvent. $i-a luat doctoratul in Drept la Neapole; la 1877, reintra in armatd si se
remarcA in lupta pe cdmpurile Bulgariei la Plevna; devine
aghiotant regal, e avansat general de cavalerie la 26 de ani
dupd ce a zacut intr-o inchisoare arddeand, din ordinul guver-

nului austro-ungar, care-I considera "agitator daco-roman"


(emblems onorabild, in fond, a biografiei sale); in ultimii ani,
a fost si prefect al politiei Capitalei; a tiparit un volum de
versuri ... Personal, nu uit ca, in calitate de filer de artilerie,
pdteazd juramantul militar luAnd parte la complotul anticuzist din noaptea de 11 februarie 1866. Totusi, inchid

116

www.dacoromanica.ro

ochiul amArAciunii personale, infranta azi de amArAciunea


tatalui acestui elev descreierat, captuitorul oribilei crime i,
cred serios, i autorul moral al decesului tatalui...
Moravuri. Ndravuri. Momente.
Dacd in 1901 Caragiale publics Momente... , un edec
al Bucuretilor, Ion Kalinderu, 4i face loc cu coatele i tot in

acest an publics Portul perucilor si barbierii la romani.


Nu-i singura "comunicare" tinuta de acest academician i
incredintata tiparului (asigurat de Carol Gobi, fumizor al
Curtii regale). E drept, se zvonqte cd n-are suflet rau, cd nu
se impopotoneazd cu merite speciale; cere numai sd-1 rabzi
flecarind cAlare spre $osea, acoperit de-o jachetd gris i de un

joben aijderea. Administrator al domeniilor regale, se pricepe vartos sd-i prezinte regelui numai bilanturi pozitive, concurat numai de-un alt edec notoriu, cneazui Moruzi, prefectul
politiei Capita lei. Are Kalinderu un respect religios pentru
capetele incoronate. Inc& lorga it dezvAluie odatd cu subtire
ironie: povestind intr-un grup despre o reuniune de obraze de
marimi, de fats fund i Kalinderu, la auzul numelui lui Franz
losef, administratorul se ridica brusc in picioare, arborand o

mind solemnd, dar se ridicd numai pe trei sferturi auzind


numele arhiducelui, principe motenitor, i mai putin cand
e pronuntat numele sotiei acestuia, iar cand se and numele
altor arhiduci din familia imperiald, el se saltd abia vizibil de
pe scaun... Iatd, recunosc, un material copios pentru Furnica
lui Ranetti i Taranu, revista unde nu sunt iertate nici una dintre marimile epocii, Papa ins4 find luat peste picior; vorba
lui Dante: Tu duca, tu signore e tu maestro...
Gurile bune ale parivilor de Bucureti trancanesc una
i alta, mai la bodega, mai despre bodega, de pared altceva nu
s-ar mai pricepe sa facd. Deundzi, un deputat fulgerat coup

de foudre de noua siluetd a bodegii Tripcovich (sub


Automobil-Club, in aceea.5i clAdire cu cafeneaua Corso,

117

www.dacoromanica.ro

Ca lea Victoriei, nr. 88), mangaie din priviri localul si din


buze cocteilurile, gandind ca ambianta e ferice ba si fertila
intocmirii discursului proxim de la CamerA. Mai ia dansul un
cocteil, mai gandeste o frazA, mai ia un cocteil (alt tip de balsam, ca degustarea sa merite efortul), mai traseazA o virgulA

retorica, in fine, ajuns la datorie, citeste omul cam deslanat


foile pregatite, Mat, un mucalit de adversar de CamerA, ii
subtilizeazA teancul din fatA, spre enervarea deputatului care

rAcni: Cine mi-a luat paharul? Tacere. Infuriat, atunci,


respectivul se pravale cu amicii, unde? Tot la bodega. Tot
iubind cocteilurile. Dar deodata, negasindu-si paharul, se
rasteste congestionat: Cine mi-a luat discursul?... Din nou
tacere. Bine a intervine Tripcovich fiul, noul patron,

care-i aseazA dinainte licoarea duios apelata Elixir stomacale, de negasit altundeva in Bucurestii tuturor posibilitatilor, fiind el, elixirul, preparat numai de catre carmelilii des-

culti dintr-o mArastire italianA. SA vezi acuma pupaturi.


Carmelite. Carmelitissime.
Dar legendele bucurestene se inmultesc prin sciziparitate. 0 alta victims: Pericle Carpatino (Basul). Nici mai mult,

nici mai putin, el pretinde mustar la savarine, zahAr tos la


bulion si frisca la parjoale. Mare scofalA... Para intr-o buns
zi cand, la o carciuma vegheata de o femeie (chipesA?), intra
el in vorbd cu stApana casei:
Esti domnisoard? Nu, sunt maritata. Ai copii?
Am. Multi? Trei! Sunt marl? Nu, mititei. Pune sa-i
frig. Cum sA mai arAti dupa un asemenea dialog bine frapat?! Alta data, la Capsa, dui:a ce consurra o unica si hrAni-

toare maslina, Inghite succesiv trei sticle de sampanie. La


intrebarea chelnerului daca mai doreste ceva, el replica: Un
compot! Pesevenghiul cu papion nu se lasA: De care, va
rog? Dar nici Pericle: A, unul de iepure!...
Primul congres international tinut pe teritoriul nostru

118

www.dacoromanica.ro

are loc la Bucureti in 1906. Printre cele peste 30 de personalitati straine participante, se numara i Rodin, Richard
Strauss, Sildermann, Camille Flammarion .a. Iar dintre
romani, sunt de reamintit: Enescu, Delavrancea, Mincu, Take
Ionescu, Xenopol, Haret, Hamangiu etc. Cu aceasta ocazie,
Xenopol remarca in Raportul prezentat Academiei cA un
asemenea congres echivaleazA cu "o era noun in viala noastra
civilizata, data cand Europa incununatA cu razele ei artistice,
tiintifice i literare vine la noi, la noi cari pans acuma eram
obinuiti a merge la dansa". Frumos spus. Adevarat spus.
Un alt mijloc de aliniere europeana it constituie fare
doar i poate adoptarea tramvaiului; Bucuretii se grabesc,

ocupand un loc onorabil in respectiva competitie pe roil.


Care competitie face i victime. Iata domnul Manescu, apropitar pe str. Primaverii (azi Mendeleev) e in felul sau un unicat. Fiindca afland cA linia tramvaiului dinspre Obor spre
Gara de Nord va trece pe ulita lui (si -a lui Delavrancea; dar
cine-i Delavrancea fatA de Manescu?!) porni sa sufere
crunt. Si sotto voce, dar i clamand in stanga i-n dreapta,

fortissimo, impotriva tramvaielor, and o garniture zornaitoare 4i facu aparitia pe str. Primaverii, dansul, in balcon,
inarmat pana-n dinti, ochete i trage, darn puca nu ia foc,
find o veche flints turceasca. extrasa din panoplia strabunicilor. Ceea ce nu inseamna a vatmanul nu s-a speriat, oprind
cu scrapet magaoaia. Manescu, poftim, devine un ilustru...
inamic public. Sarmanul, pentru scurta vreme. Pentru ca
insulta primita, adica trecerea tramvaiului pe-aici, it rapuse.
SA mori de inima rea, ofensat de-un tramvai, e ceva, nu?...

Buclucul nu ia sfaqit: strada e ingusta. Dricul adasta.


Tramvaiul adasta. Lumea ateapta. Colo i colo. Dricul
pornqte. Tramvaiul pornqte. Coliziune. Uwrati, caii dricului o iau la sdnatoasa. Convoiul, dupa ei. In pas alergator.
Halal solemnitate. Reprezentantul STB i dricarul schimba

119

www.dacoromanica.ro

politeturi. Dar, despre cei dayi, numai de bine.


Guvernul aproba suma de 525.000 lei, anual, din buget,
pentru colile in limba romans destinate aromanilor. Regatul
roman, prin asta, se avantA in complicatiile politicii balcanice.

Si semnele se vad iute: in noaptea de 22 iulie 1900, pe


str. Linitii (in Bucuretii Noi, perpendiculard pe actuala
osea a Chitilei) e asasinat prof. $tefan Mihaileanu.
Macedonean, ndscut la Ohrida i venit la Bucureti de la zece
ani. UrmeazA liceul Sf. Sava i Facultatea de Litere. In ziarul
pe care-I editeazA, "Peninsula Balcanicr, atacd, deloc MO-

duitor, revendicarile bulgare in Macedonia i Comitetul


macedo-bulgar din Sofia. In consecintd, primete numeroase
scrisori de amenintare. Nu se ast'ampArd. E ucis. Ancheta initiata de I. Th. Florescu, judecator de instructie (viitor ministru
liberal de justitie) dezvaluie ca asasinul se intalnise de multe
on cu diveri bulgari stabiliti sau in trecere prin Bucureti.
Ministrul de externe, Marghiloman, emite o deped de protest.

Guvernul bulgar riposteazd vehement. Note le continua.


Atmosfera e tot mai electricA. Ancheta dezvaluie itele complotului, complotul amenintase persoana regelui. Insd, in cele
din urrnd, conflictul se resoarbe intr-o rezolvare strict juridica:
complotitii, prezenti sau absenti sunt condamnati is
inchisoare pe viata. Punct. Dar nu i de la cap.
Se moare de ofensd la Bucureti. Se moare de pumnal.

Se moare i de inimd? S-a murit totdeauna de inimd. Dar


parcd nu atatia oameni politici. $i nici informatiile nu
rdzbateau cu atata impetuozitate ca acum, cand veacurile
19 i 20 ii disputa funeraliile. Ultima victims Inregistratd:
Menelas Ghermani, membru in Consiliul de administratie al

BAncii Generale a Romaniei. In dimineata lui 7 ianuarie


ajunge la bancd. Converseaza cu directorul acesteia, Emil
Costinescu. 0 durere in piept. Junghiuri. Ii revine. citete
ziarele i, la "Fapte diverse", and despre moartea unui ger-

120

www.dacoromanica.ro

man. De anevrism. "Frumoasa moarte", comenteazd el tare,

spre Costinescu. La plecare, cand coboard scarile, alte


junghiuri in piept. Spune: "Mi se pare ca am s-o pAtesc si eu
ca neamtul" Face pe jos drumul Vara la casa lui din Ca lea
Mosilor. Mariana frugal. Se retrage Intr -o camera, solicitand
unui servitor sa -i aducd o haind ward, de interior. Servitorul
i-o aduce. Ce sa mai facd cu ea Ghermani? E deja mort. Era
aroman, ndscut la Belgrad in 1834 (sau 1836). Dupd studiile
de la Viena se stabileste la Bucuresti, unde tatal sau a infintat
banca N. Ghermani 1 fiii. Ca politician, se afiliazA conservatorilor junimisti. $apte ani e ministru de finante: introduce
sistemul monometalist, reorganizeazd temeinic ministerul.

Maiorescu ii apreciazd "soliditatea de caracter" iar in ferparul din Universul citesc: "Om muncitor, de o cinste exemplard si de o pricepere financiard neintrecutd, prin insusirile

sale sufletesti, prin averea sa, prin vederile sale largi

si

limpezi, Menelas Ghermani a fost una din podoabele acestei

pi". (mda, desigur... Dar acum 11 ani, vara, in ziarul


"Romanul", am citit numai atat: "Eminescu nu mai este".).
Un bogatas cu minte dark un reformator, Ghermani, atat de
reformator ca, intr-o zi, face un (cel putin) bizar cadou: isi
inzestreazd copios un flu natural de fatd find si mama "din
societate" dar si asa-zisul tats legitim. 0, temporal Tot de
inimd au murit si Al. Lahovary, L Catargiu si, aflu, nici lorgu
Cantacuzino nu se simte prea bine. lnimosi mai sunt si conservatorii Bucurestilor!
$i tot despre un conservator: Dumitru (Dem)
Dobrescu. li e dat sa ajungd primar al orasului si ministru de
justitie in guvernul lui Marghiloman. Locuieste un imobil ardtos aproape de coltul facut de Berzei cand intalneste Stirbei
Vodd. La onomastici, obisnuieste sa -si comande dimineata o

orchestra de aldmuri, in curte, care pompeazd tonuri


dragalase ce se and pand la Palat, dar cate nu se-aud pand. la

121

www.dacoromanica.ro

Palat?! Prin vecini i-a fAcut cuibul i o ghicitoare, faimoasa

rAu, de vreme ce, la intrare, ma tot minunez admirandu-i


firma: trei cat-0 de joc, dispuse in evantai. S-o cercetez pe farmazoana dacA voi ajunge i eu primar?... Mai bine alta data.

Acum am treabA. Acum pandesc tramvaiul (cu cai) nr. 12,


care vine dinspre fabrica de bere Luther i ma va duce, hat,
la Filaret, unde-i umbra i racoare. Ce-atatea vise de mai-ire
pe mine?! A, uite i vagoanele galbioare! Pe care sa-1 aleg?
SA m-gez pe banchetA sau pe platforma din spate? la sa misc

putin perdeluta, doar un colt sA-i ridic. Poate-1 zAresc pe


domnul primar. Poate zAresc vreo duducA nedecisA Ina Ah,

uite, urca pe Cobalcescu din sens opus un alt 12. Nu urca,


gonete. Te cred, for le da mana, au suplimentat caii-putere,
ei au trei, nu unul ca garnitura mea. Ce-are a face! Tot n-am
sa renunt la calAtorie. Bine cA nu-i greva la STB. CA auzii cai una la Fabrica de furnituri militare. CA-i alta la CFR. Poate
i de-aceea Nottara adapteazA pentru scenA Greva Fierarilor

a lui Coppee; sears de sears succes deplin; o farama de sperantA; o raza de lumina; generozitate.
Iscodesc pe unul, pe altul, trece vremea mai lesne i
ma dumiresc i asupra apetitului grevist: nu, se pare a grevele n-au nici o legatura cu Ione! Bratianu, care-i azi ministru de lucrari publice i ad-interim la rAzboi. Rasuflu uurat.
Am mai scapat de-o grijA. Aa cA-i permit, in sinea mea cea
generoasA, sa piece la Constanla pentru a lua parte la ser-

baffle organizate in cinstea marelui duce Alexandru


Mihailovici; i la pranzul de onoare de pe bordul vaporului

Regele Carol, unde participa doar printul motenitor


Ferdinand. Ulterior, marele duce face o vizita protocolara
regelui roman la castelul Pele. Probabil ca oficialii rui incA
mai sperA sa poatA impiedica o apropiere prea intimA dintre
romani i austro-ungari. Speranta lor nu-i mai putin iluzorie,
momentan, decat speran ;a bucumtenilor cA vor pranzi i ei,

122

www.dacoromanica.ro

festiv, pe niscaiva ambarcatiuni lansate pe Dambovita. Daca


tot s-a regularizat cursul ei rectiliniu pestilential, atunci, de
ce nu?... Mai cu seams cA un anume intreprid Vasiliu, care

profits de antierul de la Malmaison, obtine concesiunea


pentru construirea a Base vaporae. Primul (va fi i ultimul)
are 12 m lungime, 3 latime, pescaj de 60 cm i inAltimea bordului de 3 m. Costa 10 mii lei. Ambarcatiunea e inchisa cu
panza, strapunsa din loc in loc pentru eventualitatea instalarii
unor geamuri (sA nu patrundA cAtre onor public musca Tse
Tse...) i e divizata in doua clase: clasa intai etaleazA scaune
invelite in plus, clasa II-a scaune din lemn feciorelnic.

Baca lbaa sustine cA taxa "de pasager" este "fixatA de


comuna la 60 bani" fard a preciza daca pretul se retell la
prima on secunda clasa. Primul traseu stabilit a fi urmat: de
la Ciurel la Abator. Zis i facut, mai mutt zis...
Drag fiindu-le piichierlicul, bucuretenii se imbulzesc
la "debarcader" i la... gazetA. CA nu-i rabdA inima sa nu
izvodeascA nite coloane de reportaj i nite ore de clevetealA
simpaticA. Astfel, variantele i legendele se nascurA prompt,

la termen. Crutzescu i-amintete de... "cloud vaporase


impotmolite in garlA, in fata FacultAtii de Medicind. Erau
vaporae in toata regula, unul rou, altul albastru, cu roti i cu

co cum se cuvine i late cat albia raului. MA gandeam ca


niciodatd nu s-ar fi putut incrucia, dacA ar fi mers. Dar vapo-

raele, vai, nu puteau sa mearga. Cine le bagase in noroiul


garlei i ce s-or fi facut?..." Cine altul decat musiu Vasiliu, ai
carui bani s-au cam dus pe apa... Dambovitei. De ce i cum,
aflu dintr-o gazetA poznaA. Pans una, alta, ma dau melancolic i-amintesc amatorilor cA o anume traditie (T. Stefanescu
.a.) atribuie francezului bucuretenizat Ulysse de Marsillac
refrenul "Dambovita, apa duke, cin' to bea nu se mai duce".
Altii inclinA sa ofere o origine anonimd, poporan-

bucureteanA, refrenului. Poate ca aceasta a tanit, caldut

123

www.dacoromanica.ro

gheizer, in mintea cuiva care, suferind cA Bucurevii nu au nici


fluviu compact, nici rau consistent, a cAzut pe nostalgia unui
distih encomiastic. Mai prudent, Ranetti recomanda testrictiv:

"Sunt pe lume gcirle care poarki-n undele for pe ,cte

Allele pe-a caror prunduri praf de our straluceVe...


Dar pe malul Dambovitei cresc scaieti ci palamida
$i n-a produs pcin-acum deceit_ febra tifoida".

Exagerari i de-o parte, i de alta. Sigur ca medicii


Davila, Ananescu sau Kiriazi descopera, cu ochiul liber,
necurateniile unei urbe 'Inca indecisa a deveni ora-ora.,. Ei
semnalizeazA deseori existenta unei curti sau grAdini "pline
cu baligar, cu gunoaie si cu murdArracurile cele mai oribile"
care provoacA crunte "emanatii miasmatice", preludiul frigurilor i al altor boli. Prin urmare, de ce sa fie doar
Dambovita pricina epidemiilor? Las'ca pe vremuri se pescuia vartos pe ea, iar un ostrov vestit Linea, cam pe locul
unde-i azi Patriarhia, tin bogat eptel vanAtoresc, exploatat de
priceputii timpului. Truand dupa tipic o fastuoasa
apelpisealA, Inteleasa de baragladine ca fiind primita cu drag
de obrazele domnevi i boierevi, lAutarii gfinguresc i
cobzaresc lacrimogen versiuni iconoclastice:
"Dcimbovita, ape,' duke,

Cin' te bea, nu se mai duce,


Fie vorba intre noi.
Cin' te bea, te bea noroi...
Dambovita, apa rece,
Sa te beau prin gand nu-mi trece,
Ca nu vreau sa mi se- apiece ".
Drept e cA, pe furi sau slobod, se mai arunca prin raul

mncuscrit o vreme cu tail de afluenti

di

garlite ba caini i

pisici, ba gaini i oareci, chiar si martoage scoase la pensie.

124

www.dacoromanica.ro

Dar, colac peste pupazA, nu sunt putini cei care se scalds in


Dambovita sau uzeaza de ea ca de-o baie comunala. De-aci,
probabil, $i ideea instalarii unor stabilimente, pe mal, pentru
"bAi-calde", cum vestit devine cel al lui Mitrasevski, numit
baie intrucat cla putinta combinarii apelor calde si reci...
Pans cand hidrologul Lindley (un englez inalt, chipes, brun
si bArbos, cult $i cozeur intr-o frangleza personals) va trece
la fapte oferind Bucurestenilor o alimentare cu apa conform

unei canalizari moderne, tot Dambovita, impreura cu


izvoarele de Ia Filaret si Herastrau, va furniza sacagiilor
materia prima. Cei cu dare de mina platesc un leu sacaua,
ceilalti doar 50 de bani, in principal pentru nevoi casnice.
Spre a fi bAuta, stiu toll, de la vlAdica pans -la opinca, s-o batA

cu un bat gros, cu piatrA acrd, intr-o putina, pia ce noroiul


cade la fund, si-apoi s-o filtreze prim marl pietre poroase. $i
parcA nici asa nu-i tocmai gustoasA, cat mai degrabA bunA
pentru spAlatul rufelor, udatul florilor, sau adapatul- vitelor.
Dar bunA i pentru navigatie. Reportajul marsului triumfal
(sic!) al vaporasului d-lui Vasiliu indicA orele 4 p.m. drept

startul experimentului. Vaporul se pune in miscare cu o


intarziere de numai 10 minute, cam in dreptul laboratorului

Dr. 'straw spre Piata Mare. Rolile i se zbat, se invartesc


foarte-foarte si cAlAtorii sunt strasnic stropiti, deli o panza
ocrotitoare le e destinatA. Vaporasul sustine Ia bord 16 persoane, dintre care 10 rezistA eroic la provA, restul Ia pupa,
intre acestea din urmA aflandu-se si o dragalasA domnisoara
brunets (precizarea apartine reporterului de la foaia "Pitigoiul",

martor senzomotor al aventurii). Domnisoara poarta o nostima rochie maron, ce o prinde de minune, deli reporterul se
pastreaza virtuos, otgonat doar de capitanul ambarcatiunii,
care-i turuie despre nemaipomenitele avantaje pe care le-ar
trage dacA-i va reusi calAtoria. Mde! Numai ca la podul
Palatului de Justitie ajunsi, vaporasul iii permite sa deranjeze

125

www.dacoromanica.ro

timpanele calatorilor cu o pocnitura demna de Dealul Spirei,


anul de gratie 1848. Se rupse carma. Nu-i nimic, da-i inainte
i fail, doar nu-i e frica nimanui ca va cadea prada rechinilor,
cel putin deocamdata. Caci urmeaza i o a doua (pocnitura,

ati ghicit!) ca de 10 Mai, in Cimigiu, i-acum vaporaul


chiar ca se-nclina ametitor pe dreapta i parcheaza brusc,
nechezand i trosnind i sforaind. N-o mai is din loc, i pace.
Ce-i de fAcut? Vor face, toti, rodajul barcilor de salvare, sau

se vor spovedi rechinilor de pacate?... A, sa nu uit:


domnioara bruna i eleganta face fete-fete i prinde-n obraz
paloarea emotiei supreme i, ingrozita, ii caineaza zilele i

noptile trecute, pentru ca-s trecute, i viitoare, pentru a nu


vor mai fi. Mai mult, ii cimenteaza privirea de salcie zaticnita pe junele reporter i-1 roaga, oh, s-o salveze, ca-i pacat
sa moara, nu-i aka ca-i pacat?... Daca o va salva, va avea
dreptul sa faca orice din. viata ei, iar de n-o va salva, in
sfarit, nu-i vreme pentru dialecticA, vasul se-nclina tot mai
mult, femeile tips, barbatii, i mai rau, aka a ziaristul, agerculant, duce la bun sfarit operatiunea de salvare a domnioarei.
Adica o imbratieaza, o mangaie, o intarete, o tine la piept

(i-auzi!) i-aa trec i cele doua ore cat dureaza repararea


vasului de catre marinarii-service, sositi la fata locului cu
ciocane, franghii, cleti i veselie hoata. Vaporul e pus iar pe

linia de plutire i poate a i azi mai plutete, tot pe


Dambovita, natural, doar nu pe Zambezi...
Habar n-am nici 'Ana azi daca dl. Vasiliul-a dat in jude-

cata, pentru calomnie i ultragiu, pe reporterul de la


"Pitigoiul", in schimb Caragiale it da pe Caion (C.A. lonescu)
i la 11 martie 1902, "in urma pledoariilor lui Petre
Graditeanu i a lui Barbu Delavrancea, Curtea odandete pe
C.A. lonescu (Caion) la 3 luni inchisoare, 500 lei amends cave
stat i 10.000 lei despagubiri catre Caragiale" (Bacalbaa). Un

chilipir banii atia, pe capul genialului scriitor, nu primul

126

www.dacoromanica.ro

calomniat la not (5i Eminescu, 5i Co5buc fusesera) sau in


Europa (Baudelaire, Flaubert...). Oricum, asta ma-ncurajeaza i cam sunt pregAtit pentru a preveni pe cei care deja
ma acuza ca plagiez/pastiezicoplortez una sau alta despre
Bucureti; dar cum Dumnezeului sa reconstitui altfel istoria
unui ora?! Natural, se poate parafraza la nescarit, dar se
pierde, in acest mod, ceva extrem de pretios: citatul exact,
care singur inmiresmeazA pagina cu graiurile locale vechi,
care singur garanteaza/gireazA epoci revolute (prin limbaj,
ortografie, sintaxa, mentalitate....)
Cum nu intai despre mine scriu acu, Intorc fila 5i ma
grAbesc sA aflu detaliile picante ale unei scene... de bal regal.
Incidentul "destul de hazliu" (Bacalba5a) are loc la balul dat

de rege, natal-Bch la

ianuarie. Deci anul 1904 incepe

promitator: "iata ca prin marele salon de receplie se observA


un domn imbracat. in costum de consul, fail ca cineva sa-1
cunoascA. S-au facut grabnic cercetdri dar in zadar, nimenea
nu 5tia cine e domnul, de unde vine 5i cine II introdusese. In
sfarit, adevarul, dar numai in parte fu cunoscut: miste-

riosul strain era Sir Reginald Ward, consulul roman la


Londra (nu cumva consulul englez la Bucureti? n.n.). Nu
se 5tia insA cine 1-a introdus la Palat 5i afarA de asta, trebuia

gAsit cineva autorizat care sA-1 prezinte regelui. Asupra


primei intrebari misterul a continuat sa planeze, asupra celei
de-a doua s-a gasit, in fine, solulia: lonel Bratianu, ministrul
de externe, fu insarcinat cu prezentarea. Un al doilea incident
urrna imediat. Obiceiul la Curte era ca in cadrilul de onoare
sA figureze deopotrivA doamne romane 5i doamne straine, dar

principesa Maria 5i printul Ferdinand nu mai respectau


traditia. In anul acesta, nici o doamnA romans n-a fost invitata, fapt care a provocat critice unanime 5i protestari zgomotoase. Regele Carol, care era un hotarat supus al traditiilor
5i care, pe de alta parte, nu admitea ca la Palatul Regal sA se

127

www.dacoromanica.ro

petreacA fapte menite a nemultumi lumea, a fost foarte


suparat de incident. S-a spus atunci ca o explicatie destul de

acrd a fost intre rege i principesa. Acest incident a creat


principesei motenitoare o atmosfera cam neplacuta in lumea
oamenilor din societatea de sus, intrucat incidentului i s-a dat

intelesul a principesa Maria are o stimA mediocra pentru


femeile roman. Mai tarziu, unele din aceste doamne au
harAzit pe principesa cu o porecla. Fiindca locuia in palatul
de la Cotroceni, au botezat-o Mita Cotroceanca. Principesa a
facut mult haz de vorbA i nu s-a suparat" (C. Baca lbaa).
Oare?
Moravuri. NAravuri. Momente... Fiindca fuse vorba i
de Ionel Bratianu, acum ministru de externe dar mai cu
seams pentru ca pana in 1927, and va deceda, va mai fi
vorba de aceasta personalitate, ma opresc putin asupra sa.
Este flu' lui Ion C. BrAtianu i fratele lui Vintila i Constantin
(Dinu) Bratianu. I se spune Sfinxul. Prin ceea ce gandete i
executA pare a se supune catorva imperative "de familie":
"indrazneala in cele bine chibzuite", dezvoltarea tariff "prin
munca, bratul i inima noastra" (deviza inscrisa pe soclul sta-

tuii sale din Mao Universitatii, la conjunctia dintre bulevardele Elisabeta i Bratianu). PoartA barbs i mustati (intre
timp albite) ca i parintele sAu, tap de care e mai trupe i are
o linie a fruntii mai dreapta, iar a nasului mai acvilina; la
fel, privirea e mai treaza i oarecum insidioasa, vicleana in
raport cu a tatAlui: senin melancolica, putin obosita. In totul,
eleganta sa, chiar i vestimentara, iradiaza vigilenta i distantare "boiereasca", de citadin intrus i circumspect. Fara

doar i poate, impresiile le eliberez, aci, functie numai de


doua fotografii... Altii, care-i stau in preajmA cu nemiluita,
spuna ce vor. Si chiar spun. De pilda, acelai Baca lbaa aver-

tizeaza viitorimea despre alt "incident picant": in ziarul


newyorkez "The World" sta scris negru pe alb ca Miss

128

www.dacoromanica.ro

Paulina Astor tatAl dansei posedd 200 milioane $... este


curtata de doi (ad hoc rivali) europeni: domnitorul Bulgariei,
Ferdinand si, hm, inraiti cum vd stiu cred c-ati si ghicit:
si

Ionel BrAtianu! Ferdinand at Bulgariei, care numard doar


50 de primaveri, o doreste pe Miss Astor ca sd-i creased
odraslele ii... fireste, nu-1 deranjeazd prea mult cd gingasa
Paulina e multimilionard. Dar lonel, de ce-o doreste? (Intrebarea poate fi pusd si altfel: chiar realmente o doreste?).

Articolul american sustine cd da

si

se grabeste sa-1

"ndseascd" pe Ionel preschimbandu-i prenumele in Tonel.


Iatd

ii articolul cu pricina: "Tonel "(!) BrAtianu e tank, vigu-

ros, barbdtesc. E in genere admis cd va 11 seful partidului


liberal. E de 35 de ani. El nu poate oferi d-rei Astor nici
Coroand, nici titlu, mai ales cd dupd un an sau doi, printul
Ferdinand va fi rege. (Nu, incoronarea ca rege, la Alba Iulia,
va avea loc abia in 1922, 15 octombrie n.n.) D-ra Astor e
tovardsa nedespartita a printesei mostenitoare. E in termeni
amicali ii cu regele Carol. D. Bratianu e ministrul favorit al
regelui. $i un duce a cerut mana d-soarei Astor, dar ea voeste
sd alba o putere reald in lume si crede cd prin tandrul ministru roman va putea influenta asupra politicei internationale.

Un deputat I-a felicitat pe dl. Bratianu la Camera. Tandrul

bArbat de stat era foarte ambarasat. Un ministru a spus


regelui cd poporul vorbeste de logodna d-lui Bratianu.
Regele a raspuns scurt, dar intr-un ton care confirms stirea.
Fiica lui Astor e foarte drAgutd. Tonel BrAtianu este bogat.
Are un magnific palat la Bucuresti, mai multe mosii in pArtile

cele mai fertile ale Wei si castelul Florica. D. Bratianu, ca


ministru de exteme, a adus reale servicii Wei sale. D-soara
Astor nu s-a pronuntat Inca asupra cererei d-lui Tonel Bratianu".

Baca Masa, invidios ca mine, ca not toti, se-nfige


urgent in chestie ii observA "in acest istoric" inexactitati
("Toner) si "multe exagerdri", de pildd "versiunea asupra

129

www.dacoromanica.ro

marei bogatii" a ministrului. Ba se i bucurA mefistofelic


afland despre "intentiunea viitorului ef al partidului liberal
de a deveni unul din cei mai bogati oameni de pe planeta.
Hilda era tiut ca. dloara Astor poseda jumatate din averea
tatalui sau, adica 100.000.000 dolari. Dupa valuta de astazi
aproape 20 miliarde lei". $i incheie a la Mita Cotroceanca:

"Dioara Astor, cand a fost prezentata pentru intaia oars


reginei Elisabeta in anul 1899, purta giuvaeruri in valoare de
80.000 dolari, un singur colan costa 30.000 dolari".

In 1909, in decembrie, cand divergentele dintre


socialiti i guvernantii liberali se ascut, un matador bakuninst

pe nume Gh. Stoenescu, urmarete pe primul ministru pe


sir. Coltei i, din spate, ochete i sloboade trei gloante de
revolver. Bratianu, zice-se, apuca sa strige: "Puneti mana pe
el, howl (?!) m-a omorat". Presa fell totui un buletin medical linititor: "Examinand starea d-lui prin ministru
I.I.C. Bratianu, am constat ca d-sa a fost atins de doua gloante
cari au produs doua plagi. Una in regiunea omoplatului stang

in spate iar cea de a doua in partea posterioard de jos a


toracelui din dreapta. Ambele plagi pentru moment nu sunt
insotite de nici o complicatie imediat amenintatoare".
Ma gandesc ce cumplita suferinta o incearca in aceste
clipe pe dloara Astor. Oricum, atentatele in familia Bratianu

incep sa devina un poncif al vielii politice bucuretene.


("asasinul" declare ca iniliativa ii apartine exclusiv i se
datoreaza faptului ca-i muritor de foame, catigand pe zi doar
3,25 lei... Dace toti care catiga atata ar pandi pe la colturi,
inarmati, oare de Cali prim minitri am avea trebuinta?...) In
mai viitor, acest modest Stoenescu-Jalea e osandit la 20 ani
munca silnicA; juriul punitiv, in marea lui majoritate, e alca-

tuit din liberali sau simpatizanti ai lor, in timp ce, la Banca


NationalA vine director fostul primar al urbei, Vintila
BrAtianu; ca-n familie, deci.

130

www.dacoromanica.ro

In vara lui 1907, la Ateneu, se deschide primul congres international al petrolului, prezidat de ing. A. Saligny.
"Delegatii strAini sunt incantati de organizare. Profesorii
Engler i Hoffer declarA CA nicaieri petrolul n-a fost mai bine

studiat din punct de vedere tiintific ca in Romania.


Delegatul american a declarat ca acest congres din Romania
este intaiul adevArat congres al petrolului. Inaugurarea a fost
foarte solemnA i impunatoare". (C. Baca lbaa). Prin urmare

dupA Paris i Liege, Bucure$ii sunt gazda unei reuniuni


tiintifice planificat utile care, insa, pe durata ei, cam inecata

in discursuri, mese, toasturi i excursii documentare, iii


trAdeazA intentiile. Ospitalitatea bucureseanA este, intr-asta,
nitel frivola, cand s-ar fi cuvenit sA fie doar pragmatics. In
sala Teatrului National, de exemplu, are loc... tot un banchet,
prezidat de D. Sturdza, viza-viul ski fi ind primarul, VintilA
Bratianu. Saligny citeSe telegrama regelui adresata congresmenilor. Delegatii strAini rAspund afectat, surazator, inchi-

nand paharul, fiecare pe al lui, cand ii vine randul. lata,


Desjardin, din partea Belgiei, toasteazd pentru... Dimitrie
Sturdza i femeia romaral
In locul stabilirii unui punctaj
economic lucrativ, aici i aiurea ruleazA olimpiada surdsurilor i complimentelor. Si, colac peste pupAza, mai izbucnese i un scandal in legAtura cu azilul Elena Doamna, din

Cotroceni, pe care publicul colportor de informatii i-aa


greu controlabile, incepe a-I crede "un loc de pervertire a
tineretului". In cele din urma, "se constata ca o fetitA din cele

mai tinere a fost pat-tarifa de catre portarul coalei"


(Bacalbaa). Reamintesc, crealie a sotiei domnului Cuza,
Elena, institulia e afectatA eminamente fetelor. Anchete,
sasaieli, barfe, unghii acuzatoare. In fine, subdirectoarea i
base pedagoage sunt inlocuite. Scandalul e indbuSt cu oarecare tact, in fond, bucuresenii gustO i sunt toleranti cu tot
ce-i pe ochi i pe sprancene. De.

131

www.dacoromanica.ro

Cum ajung iar la putere, in iarna lui 1908, liberalii asipe socialist' "ca socialismul va fi lasat sa se desvolte in
Romania" (Baca lba.5a). Si, pentru a nu trece doar demagogi,

ei permit desawrarea in capitala a celui de-al treilea congres


al social-democratilor. Comitetul de conducere aproba secretari la interne (I.C. Frimu), la exteme (dr. C. Rakovski) 5i pe
M. Gh. Bujor, N.C. Georgescu, N.I. Gheta, iar in Comisiunea
pentru revizuirea $i completarea reformelor pe: Bujor,
Rakovski, Gherea, Moldoveanu-Ia5i, Sion 5i Cocea. Las la o
parte ca pentru Baca lba5a sociali5tii i social-democratii sunt
o apa 5i-un parnant, scuzandu-1 macar pentru ca, realmente,
destui intelectuali sociali5ti trecusera in randul liberalilor i,
in consecinta, unele confuzii 15i au o oarecare explicatie.

2. Caruselul dorinlelor
"In pagina scrisei, in contact direct cu cititorul, scriitorul acestei vremi se implica in trairea ei, propulsOndu-i

vrerile. E memorabila regasirea romemilor prin scris in


acecti ani intr-una si aceea ,ci unitate spiritual a...

Unii au vorbit chiar de un descalecat spiritual".


Ion Bulei

indeob5te, omul de rand traie5te

munce5te in

prezent; dar cu frica lui Dumnezeu i speranta zilei de maine.


Buimacelile iscate de extreme (bune sau rele) sunt drese in
fel 5i chip, dupd punga 5i imaginatia fiecaruia. Pentru o popu-

lalie majoritara Inca precar instruita, nevoia de distractii


reprezintd, inainte de a fi un mijloc de completare a instruirii,

o forma aproape ieftina de evaziune. Pentru ca exilul interior, meditativ 5i hermetic, bucure5tenilor, firi extrovertite

132

www.dacoromanica.ro

dinamice, nu le e priincios. Pe langA preot, perceptor, jandarm sau agent electoral, la poarta for bat o seams de dorinte,

de aspiratii mai mult sau mai putin epicureice. E un carpe


diem ajuns, cumva, o a doua natura 5i justificat intrucatva nu
atat prin amalgamul socio-etnic autohton cat mai cu seamd
prin zbuciumata, oprimanta deseori descurajanta istorie a
locurilor, atat de des cdlcate de straini inamici. Distractia
tinde a fi pentru bucurestean o dublA captatio benevolentiae:

din partea guvernantilor, ca modalitate de control a


"miscarii" pAturilor largi, si din partea acestora din urmA, ca
modalitate de "acceptare" a unei conduceri nu o datA impo-

pulare insA dispusA a oferi barem "circul" de rigoare.


Colportajul si castigul petrecerii populare vin dinspre
Levant, iar prelungirea acestora printr-o aparenta de suspendare indiferentA a timpului istoric e de sorginte turceascA
(in sens larg). Specific munteneascd e nevoia de aer liber, de

palavrageald (adeseori hazoasa si/sau absurda) si de plata


larg deschisA bursei noutatilor, comentariilor de tot felul cat

fireste, cunoasterii (aproape indiscrete) a vecinilor de


viatd. Un trecut istoric neprielnic aprofundArii intr-o vials
culturald cu sistem si traditii puternice, a fost sA producd un
soi de apocope soldate cu izbucniri iuii in contingent, cu
5i,

rezolvAri rapide, flindcA "pasarea de pe gard" e tentantA, dar

mai bund-i "vrabia din mare. Comportamentul de consum


cultural, in imediat conduce la "spoiala", la un "impresionism" exacerbat anartistic, totusi, secole de-a randul, prin
vitregia imprejurdrilor obiective, acesta a fost singurul cornportament posibil in regiune. PAstrarea limbii si a traditiilor
religioase/laice a reprezentat un maximum de vitalitate al
unui popor vechi $i atat de des asezat in imposibilitatea
vietuirii intru sine.
A clddi, cultural vorbind, in etern, a fost interzis de
nestatornicia timpilor istorici, care au impus localnicilor

133

www.dacoromanica.ro

sa-si

apere fiinta nationals inainte de orice altceva. De aceea,

cateva secole, petrecerea ragazelor a fost marcatA de un


dirigism extern i cu atat mai notabile par eforturile izolate
de a impune limba romans in teatru, poezie i presA cu cat

"importurile" culturale se infiltrasera mai dezarmant.


Fenomenul nu-i simplu, nici univoc, fiindca "influentele"
strAine au catalizat obiectiv nu numai ambitii locale echivalente, dar au putut oferi i modele (ce-i drept, prea des doar
mode... ) de culturA i comportament cultural care, prin fil-

tare i adaptare, s-au impamantenit contribuind decisiv la


orchestrarea vietii cultural-artistice autohtone.

Relativa stabilitate politica i absenta conflictelor


armate de dupa razboiul de independentd, coroborate cu
bogatia exploziva a peisajului cultural european, colaboreaza
la o emancipare cultural-artistica romaneasca fArA precedent
i, totodata, fait de care nici petrecerea cu folds a rAgazelor,
bucuretenii intreaga lard n-ar fi avut-o. Modernizarea, ca
in toate sectoarele, este i aci vizibila. Nu fart nostalgii. Nu
fart convulsii.
Poftim, 13 martie 1906 cade Intr -o luni. In aceastA zi,
societatea Obolul organizeazA la Teatrul National o reprezentatie filarmonicA: "trebuia sA se joace, cu diletanti din soci-

etatea bucureseana, cateva piese in limba francezA"


(Bacalbaa). Cu "diletanti din societate" s-au mai dat spectacole
amintesc fie doar p-acelea de pe douA scene
improvizate in gradina palatului din Cotroceni: o comedie de
Courteline $i pantomima Visul domni(ei, montatA cu aplomb
curtenitor de insqi Al. Davila. A fost, atunci, un succes. Dar

a fost vorba de o petrecere cu public larg? Nicidecum. In


schimb, la Teatrul National nu poti impune, prin invitatii
stricte sau manevre de culise, sa participe doar un public
"ales". Mai mult: de ce tocmai la un teatru careli zice national, sA montezi un spectacol intr-o limbA strains ?! lata o

134

www.dacoromanica.ro

mirare si un protest, legitime, cArora N. lorga le dA glas la o


conferintA tinutA pe str. Campineanu. Mare le istoric acuza
acele pAturi ale societatii romane5ti care "nu dau dovezi de

solidaritate, aproba reprezentatia franceza de la Teatrul


National". Episodul dA seama despre Infruntarea unor mentalitAti, dintre care una e conservatoare si pAgubitoare in
ordinea fireascA a lucrurilor. "Studentii surescitati au e5it de
la intrunire si s-au dus la Teatrul National. Voind sA pAtrundA
inAuntru au fost impiedicati. De aci incolo incepe un mare
scandal care tine cateva zile. Directorul teatrului, Alexandru

Davila, apare in frac la intrare

si cere studentilor sA se
retragA. Cum it vAd, studentii izbucnesc in huiduieli 5i ii
amintesc retragerea din teatru a lui Notara $i Liciu. Cativa
studenti vor sA pAtrundA, imbrancindu-1. Davila ridica bastonul si love5te in cap pe studentul SlAvescu. Surescitarea
este la culme... Pe piata Teatrului un mare grup de studenti,

cu tricolorul desfa5urat, cants De5teapta-te romane, Pe=a1


nostru steag si alte cantece patriotice. Trasurile incep sA
aduca lumea la Teatru dar studentii nu lass pe nimeni sA intre.
Domni in frac 5i doamne in toaleta de seratA sunt apostrofati
si siliti sA se inapoieze. Tot felul de invective rAsuna. se produc chiar scene violente cu unele persoane care vor sA treacA
la Teatru cu forta. Pala de aceste acte politia aduce compania

de jandarmi pede5tri cari se in5iruiesc in fata casei Torok


unde era instalata atunci beraria Cooperativa. In timpul

acesta svonul raspandindu-se in ora5 cum a la Teatrul


National e scandal mare, lumea a alergat din toate partite.
Peste o ors cel putin 6 on 7.000 de oameni umpleau Ca lea
Victoriei si piata Teatrului. Surescitarea face ca deodata
incep sA zboare pietrele... Doi jandarmi sunt sco5i din randuri cu capetele sparte. Trupa este enervata 5i nu mai poate
sta in loc. Atunci se da ordin sA fie evacuata cafeneaua. Trupa

porne5te ca o tromba asupra cafenelei. Geamurile cad in

135

www.dacoromanica.ro

uruituri sgomotoase, iar soldatii intrA in cafenea, cari pe usi,


cari pe ferestre... Soldatii lovesc cu paturile pustilor tot ce le

stA inainte, cine poate fuge, ceilalti urla sub lovituri.


Jandarmii cAlAri sosesc si ei. Plata Teatrului este repede
curAtatA. Pe and publicul era impins care spre strada
RegalA, care spre Bulevard pe Ca lea Victoriei, trAmbitele
rAsunau dinspre cofetAria Capp. Panica creste si publicul
inebunit fuge inapoi. Dinspre Capsa apar rosiorii iar dinspre
Teatru gonesc jandarmi cAlari. Prinsi intre cele douA trupe,
barbati, femei, copii nu mai stiu unde sA se adAposteascA: unii

intrA prin ganguri, altii se strecoarA cum pot pe rang case;


momentul este tragic".
$i penibil. Pentru cd putea fi evitat. Noaptea in curs
spiritele se InfierbantA si mai si: studentii blocheazA locul;
studentii tin discursuri pe statuia lui Mihai Viteazul; studentii
initiazA procesiuni. "Partidele din opozitie au avut atitudini
deosebite. Liberalii au hotArat nici sA apere nici sA atace pe
studenti, dar sA atace guvernul fiindcA a scos armata in stradA

si a facut mace'. Junimistii au atacat mai violent guvernul si


administratia. AdevArul este ca nici guvernul nici adminis-

tratia nu aveau vinA... VinovAtia fundamentals era a


Societatii Obolul ca si a tuturor persoanelor din elita aris-

tocratic& sau asimilata ei, care dispretuia limba romans.

Aceasta clasA de sus... a vorbit and bulgareste, cand


greceste, cand frantuzeste, numai limba romanului nu i-a
venit sA vorbeasca... Suntem singurul popor pe lume care
posedA o class conducatoare instrAinata cu totul prin limbA"
(C. Baca lbasa). Nu, nu suntem singurul popor, macar fiindcA
si aristrocatii rusi in fond, ofiterimea rusa a contribuit decisiv la franluzirea elitei, restul facandu-1 bonjuristii, care

uzeazA de limba francezA. Nu un spectacol intr-o limbA


strains e de combAtut, ci putinAtatea spectacolelor in limba
romans si calitatea acestora. Apoi, a fost sA fie una dintre

136

www.dacoromanica.ro

ultimele "ridicari" de cap a "super-elitei", simbolica zvarcolire pentru o belle poque ce se va rupe, brutal si ireversibil,
intr-un macel mondial.
Incepand cu 10 mai 1906 se desfasoara serbarile jubiliare: se implinesc 40 de ani de domnie a lui Carol I, cu prile-

jul carora are loc si expozitia de pe vechiul Camp at


Libertatii, transformat in parc "i impodobit cu numeroase
pavilioane" (C.C. Giurescu). Din acest moment, parcul se va
numi Carol I (ulterior, 11 iunie sau Libertatii).

"Fecund in astfel de lovituri", Tache lonescu are


"ideea Expozitiei jubiliare" (Baca lbaa). Pentru a maguli pe
regele Carol, om foarte simlitor la astfel de linguseli", apreciaza neobositul jurnalist, care nu vede insa nici o potrivire
"fiinda cifra de 40 de ani nu spunea nimic". Daca ar fi fost
aniversarea de 50 de ani era altceva; greu de realizat, nici un

domnitor roman n-a stat cinci decenii, neintrerupt, la conducere... Expozitia ar trebui inaueurata intr-o duminica,
4 iunie. Ploua insa torential, asa ca-i amanata 'Ana marti.
Mani, zic unii bucuresteni, sunt trei ceasuri rele, asa ca-si
scuipa-n san si-si fac cruci cu limba-n cerul gurii; trei ceasuri

sau trei zile, o nimica in scurgerea eternitatii, astfel ca a treia


zi de la deschidere se aprinde si se mistuie complet cofetaria

regala a lui Dobriceanu... Nici n-apucara bine sa triumfe


superstitiosii ("Vezi, ti-am zis io ca nu-i burial Mani sunt
trei...") ca Expozitia, ce atrage cohortele curiosilor prin
reusitele coruri nationale, precum "Reuniunea de cantari
Concordia" (Romeinii ci marea victorie...., adica RMV.) ca i
prin "petrecerile ei noi, cu lacul arzator, cu luptele pe lac, cu
luptele greco-romane din arene, cu toboganul, cu watersutur

polo? Derivatia autorului, scazuta de un calc lingvistic


ad-hoc, n-am intrezarit-o; daca nu semnifica un fel de polo,
atunci n-ar putea proveni decat din Wasserflut, -en: potop,

inundatie sau Wassersucht: dropica.....! Sau, in fine, din

137

www.dacoromanica.ro

aadar, cA Expozitia e
vaterschaft, -en: patemitate...1)
zguduita i de o explozie. Accidentul e cauzat "de sergentul

marinar Alexandru LazArescu. Tocmai cand trebuia sa


inceapa luptele pe lac, un depozit de praf de puKA i alte
explozibile au luat foc. Cinci persoane au fost gray ranite.
Magazionerul Tomescu a fost moral. Expozitia, instalatA in
n-avea nici un instrument i nici alte
mod primitiv,
mijloace de salvare. Apoi telefonul nemaifunctionand de la
orele 8 seara explozia s-a produs la orele 9, n-a mai fost
mijloc de a se comunica cu orapl spre a cere ajutorari grab-

nice. Pe loc, un antreprenor, d. Morgan (nu, categoric ca


nu-i vorba de miliardarul american, concurentul omonim
dinastiilor Du Pont, Rotschild, Rockefeller, Ford i ... Astor!
n.n.), a instalat o simulare a Port-Arthurului in jurul cAruia

se dau luptele cu flota. Din cauza focurilor de artificii i a


impucaturilor, expozantii erau ingrijorati, temandu-se sa nu
is foc toatA Expozitia" (C. Bacalbaa). Nu expozitia va lua
foc, ci toata Cara peste cateva luni, cAnd... DeocamdatA,
mai respir, mai respirAm uurati deoarece, iatA, toamna ce
veni, se dA o reprezentatie de cinematograf aci in parcul
Carol. lmaginea tremurAtoare de pe panzA face reclamA unui
copil care se alintA cu un baton umflat cu gaz. Bine cA Inca

nu s-a importat i filmuletul cu ghilotinarea lui Ludovic al


XVI-lea. Ce mai spectacol! E drept, cam aluziv pentru un...
jubileu dinastic, anul acesta doar, Carol face 40 de ani de
domnie i, de, nu se face.
0 multime de gurA-casca, de studenti, de ofiterime i
de oficiali Intr -o infrAtire de altminteri rail, asistA Intr -o
duminica la inaugurarea monumentului Inchinat lui loan C.
BrAtianu. Se Implinesc, acum, 82 de ani de la natere i 12 de

la moarte. Dupa un serviciu divin, efectuat de mitropolit, e

dezvelit monumentul. Mitropolitul, D. Sturdza, lonel


Bratianu dau ocol statuii stropind-o cu al:A sfintita, in vreme

138

www.dacoromanica.ro

ce muzica militard intoneazA imnul tArii. Monumentul, in


partea artistica, e opera francezului Dubois, iar in ceea ce tine
de tiinta arhitecturii, apartine lui Petre Antonescu (cel care
proiecteazd multe clAdiri insemnate ale oraplui). Cuvantari
omagiale, simtite rostesc D. Sturdza, P.S. Aurelian,
M. Ferichide, (titularul unui blockhaus aflat i acum la dato-

rie pe bd. Balcescu, in dreptul Fundatiei Aldo Moro),


Gr. Macri, Nicolaide general C. Bud4teanu in numele participantilor la rdzboiul din 77-78, $i I.C. Bibescu, din partea
primAriei. Unora dintre cei prezenti, intre acetia si gazetari,
nu le scapa un anume talc al momentului: majestuos, uria,

printr-un gest de tribun obinuit sA fie ascultat, Bratianu


cel-din-marmurd arata cu bratul spre Ardeal, parca rostind ca
viitorul acolo e...
Recunosc, unanimitatea policromA a participanhilor

n-am mai zArit-o deck la... Moi. Targul Moilor,

desi

intrucatva acesta "modernizat", strange in gura Colentinei.


la inceputul fiecdrei yeti, neamul tot, de la vladica pand la
opincA. Anul acesta, in ziva Sf. Constantin i Elena, pentru

Targul MoOor primAria a cerut companiei tramvaielor sa


suplimenteze garniturile cu 50 de vagoane. Soacrele de contabili apreciazA ca cele 716 vagoane rulate au transportat cam
110 miff persoane: aproape opt divizii de soldati in civil. carora li se adauga trupele de desant-trasurd i desant-per pedes.
Ce-i drept, preturile sunt inca modice. Placerea rostogolirii in

gol, oferitA de scranciob, o obtine orcine cu doar 10 bani.


Pe-o nimica toatA se vand i celelalte placed "strigate" de

organizatori, iar cramele improvizate, de toata gloria,


duduie de clienti i larmd, de mirosuri i acorduri sonore
pand-n crucea noptii. lar in Joia Moilor, dupd tipic, insu0
Regele cu suita iii colbuiesc pa0i pe-aci.
Cei care nu incApurd pe campul lui Eliad, la Moi, sau
doar se vanturard fulgerAtor pe-acolo, se grAbesc spre cafeuri

139

www.dacoromanica.ro

santante. Ce nevoi au? Au ei diverse nevoi, una find si-aceea

de-a verifica zvonul ca prefectul de politie Ion Saita ar fi


"reglementat functionarea cafeurilor cu canttrete". Ce-i aici
de reglementat? Ai putinticA rabdare, stimabile! Zice atotcunoscAtorul Bacalbasa cA, Inainte, obiceiul a fost "ca in
aceste teatre de varietati cantAretele sa nu fie platite si nici o
taxa de intrare se nu plateascd vizitatorii: antreprenorul afa-

cerii se multumea cu castigul din consumatiuni, iar can taretele fAceau cheta plimband farfuria printre mese".
Evident ca fetele se grabeau ca, dupa fiecare cantec, fuserit,
sa "coboare" cu farfuria in care zornaiau cateva monezi de

leu din argint, sperand ca $i clientii vor scoate de prin


buzunare cel putin monezi echivalente; nu, nu prea scoteau
decat fraierii, obisnuitii casei lAsand de fiecare data ate
5 bani. Prefectul de pantie a dat dispozitia ca sA fie sistatA
1

aceastd "spoliatiune" si Inlocuita cu o taxa de intrare in local.

CA localuri de-astea, slava Domnului, exists prin vechiul


centru al urbei: Singer (pe str. Doamnei), Stadt-Pesth (pasajul
Villacrosse), Alcazar (in dosul pasajului Roman), Rasca (str.
Academiei), la Hotel Union in sala de marmura, la Patak (str.
Carol) etc.
In sala numitA ultlerior Restaurantul Parlamentarilor,
pe Academiei a functional Academia de biliard, initial autohtonizata de Bratianu si Papamihalopolu. A fost si a ramas o

intreprindere lucrative, amatori de biliard gasindu-se cu


duiumul. La inceput, maestrii cunt din import: Drouet,
Murtva, Feiler s.a. Cu timpul, Inmultindu-se si localurile,
chibitii bucuresteni Isi intrA-n many si incep ei sa dea lectii

valurilor succesive de novici. Destule hoteluri si cafenele


gazduiesc mese de biliard, la fel si unii particulari cu locuinte

corespunzatoare. Cum jocul imbina sportul cu o anume


inteligenta artistica, priza la public e mare. Cand sezonul e
potrivit, sport fac si biciclistii. Ce-i drept, sintagma "a face

140

www.dacoromanica.ro

bicicleta la Sosea" e acum data uitarii, biciclete se vdd 5i pe


bulevarde 5i in afara ora5ului. Cazzavillan injghebeazd un
velodrom pe dreapta 5os. Kiseleff. Iancu Kallinderu, care
practica bicilismul in scop higienic, e deocamdatA singurul
ce are permisiunea "sa facd bicicleta" prin Ci5migiu.

Din plata Teatrului, doritorii (cu te5chereaua plink


se-ntelege) pot inchiria cu 10 lei (sau cu 20, cat pretinde
starostele breslei, Mi5ca personaj confiscat de gazetari, lite-

rati, pictori, fotografi) birje pentru plimbdri in aer liber,


indeob5te tot la Sosea. Sau, mai rancezi in privinta
deplasArilor, rdman ei prin grAdinile ora5ului, sa -1 asculte pe
Ciolac, impresionati (unii) pand la lacrimi. E adevdrat, ()rawl

se preface necontenit, "apare automobilul, cinematograful


Incepe sa ocupe un loc Insemnat in viala bucure5tenilor....,
cinematografele rasar in numeroase sdli la Baile Eforie, la
hotel Bristol, la Hotel de France..., la Volta, la Venus, la
Terra, la Lux, la "L'Independance Roumaine" etc."
(Bacalba5a). Fiindca adusei vorba de "L'Independance...",

in 1903 moare Mihail Vdcdrescu, cronicarul monden


Claymoor. Inainte de a scrie la gazeta a fost ofiter de cavalerie. Ca ziarist, impresioneazd prin afabilitate, superficialitate 5i perfecta sa colegialitate. Timp de 24 de ani, cronicile
sale chiar scrise in acel "stil imposibil" (Crutzescu) au
desfatat cohorte de cititoare, cdci femeile de lume, intai, au
fost cititoarele sale. Comp let chel, purta perucd, fapt deconspirat de o ga5ca de pozna5i, data, la Constanta, and i-au
smuls peruca i i-au aruncat-o-n mare. Claymoor a fost nein-

dojos un fel de arbitru al elegantei feminine, deoarece


"atunci and Claymoor !Lida o toaletd sau recomanda o
cusatoreascd, toatd lumea bund adopta i cusAtoreasa 5i toaleta" (Baca lba5a). Cum se vor mai imbrAca de-acum doamnele,

doritoare sa fie perfect en vogue? lata o intrebare. La care


destul de repede au trebuit sa rAspunda fiindcd, la Teatrul

141

www.dacoromanica.ro

Uric, se produce Sarah Bernardt In persoand, care interpreteazd pe nefericita curtezand din Dama cu camelii.
Sclipesc bijuteriile i umerii goi, fonesc toaletele i evantaiele, in totul, atmosfera frantuzeascd costa pe destui capi de
familie sume ruinAtoare. Obrazul subtire...

Regele e preedintele de onoare al societatii AeroClub, care societate organizeazA in octombrie 1906 o ascen-

siune cu balonul "Romania". In naceld se gdsesc George


Bibescu, maiorul Demetriad i locotenentli Asaky i Moruzi.
"Balonul s-a urcat In uralele frenetice ale publicului i a luat
directia spre Bardgan. Dupd o cAlAtorie de 3 ore, pe un timp
foarte frumos, balonul s-a coborat la Peri pe campia numitd

Farina Polizoaia. La orele 6 s-a deschis ventiluL, iar la


6 jurnatate caldtorii au pus piciorul pe Omani. Balonul s-a
urcat pand la InAltimea de 2.500 de metri" (Baca lbaa). Peste

trei ani, tot in octombrie, Bucuretenii II Intampind cu sufletul la gull pe ilustrul Bldriot, despre care uaneaua locald
n-are ragazul suficient sd monteze legende, macar pentru ca
nimeni din multime n-a vAzut pand acum un aeroplan. Cel
mutt, scepticii/invidioii lasd din col ;ul gurii punguite cate un
"A, nu s-poa, moner! N-o sd zboare!" N-aveau dreptate.
Nu vor avea dreptate. Bldriot e Intampinat la Gara de Nord
de cateva mii de indivizi, intre ei find i destui din provin-

cie. Caracuda bucureteand triumfa (Ce-ti spuneam io,


moner?!") auzind ca deocamdatd francezul nu va zbura
flindca elicea aeroplanului e ruptd, iar motorul pleznit. Ca
sd vezi! Culant i prevenitor, CAmArdescu, de la AutomobilClub-ul roman, se angajeaza sA ingrijeascd de reparatii.
Astfel ca, duminicd 18 oct. 1909, mai bine de 100 de curioi

alearad de pretutindeni sd asiste la zbor. Ca de obicei,


Baca lbaa mi-a luat-o Inainte cu reportajul saw "N-a rAmas
in Bucuresti tramvai, camion, cabrioletd, briscd, cdrutd, nici
cel mai neinsemnat vehicul, care sd nu fie intrebuintat spre a

142

www.dacoromanica.ro

transporta lumea la Hipodrom (la Baneasa, n.n.). Lumea vine


in valuri nesfar5ite, pe sus sau pe jos, oameni bAtrani, femei,
copii, tali alergau ca sa poatA ocupa din vreme un loc mai
bun... La ora 3 5i 30 minute se inaltd cu aparatul sau, iar de
jos isbucnesc aplauze i ovatiuni in delir. Directia aparatului

este Bucure5tii-Noi. Dupd un numar de virajuri foarte


savante, Bleriot se reintoarce catre pista hipodromului pe
care 1-a ocolit de trei od, apoi, in aplauzele fara sfar5it ale
mullimii, s-a scoborat exact la locul de unde plecase. Zborul
intai fusese Zborul de distantd; in 10 minute 50 de secunde a

acoperit distanta de 9 kilometri 5i 700 de metri. Printul


Ferdinand dimpreund cu principesa Elisabeta 5i printul Carol
(viitorul Carol II n.n.) s-au dus la Bleriot 5i 1-au felicitat.
Apoi inginerul francez s-a suit in loja reeald unde a convorbit cdteva minute cu regina". Care regind cdci de prezenta
Elisabetei, alias poeta Carmen Sylva, principesd find de fapt
Maria, reporterul tace; cum tace 5i despre Carol I, care s-a
crezut, poate, prea varstnic sa se deplaseze aci sa vadd ce?
Ar fi avut ce sa priveascd. Fiindcd, abia intors, Bleriot pleacd
iar. Acum intr-un zbor "de iuteald". Avionul sat.' atinge
mirabila inaltime de 70 metri supdd 5i-mi retin lacrimile
sufletului emotionat, cdci eu 5tiu ceea ce Bacalba5a et comp.
nu 5tiu: ca peste ase decenii, un om ca i Bleriot va pd5i pe
Lund (5i va exclama: "Drace! Se pare ca nu suntem not pri-

mii...") $i mai 5tiu ca suntem contemporani cu vitezele


depd5ind 11,2 km per secunda, ceea ce, iertare cerand acum
contemporanilor lui Bleriot. ace5tia nici nu banuiesc c-ar fi
posibil. "De astd data Bleriot a facut de 7 on inconjurul pis-

tei la diferite indltimi de 40, 50, 60 5i 70 metri. Virajuri


indraznete si elegante aplaudate cu frenezie de jos pe and
aviatorul saluta mereu cu mana multumind publicului". Vai!
ma trezesc exclamanq patetic. De ce nu-s aici fratii Lumiere
sa surpinda pe peliculd performantele lui Bleriot si migrati-

143

www.dacoromanica.ro

unea romaneasca nu-i ruinos sa migrezi intru cunogtere


ci sa cleveteti la gura sobei despre imposibilitatea despartirii
de sol a unor aparate mai grele decat aerul ?... "Zborul a
durat 17 minute i 26 secunde, iar distanla strabatuta a fost

de-aproape 20 kilometri. Al treilea zbor a fost zborul de


inaltime. Zborul a durat 10 minute. Aceasta sarbatoare a
fost un semn, un simbol, o paradigma a viitorului grabit sa
cucereasca prezentul sau, cum zic unii astazi, a fost un "oc
al viitorului". Populara, da, find de fats un ora de privitori. Dar call dintre ei au inteles ca viitorul acesta grabit va
servi (i deservi) ateptarile, dorintele oamenilor (atat de
vechi: Icar, Leonardo...)? Si mai ales cine dintre cei prezenti
tie ca un roman, ajutat de cativa alti romani, la doar doua
zile dupa Bleriot, va zbura deasupra cAmpiei Filaretului? E

vorba, desigur, de Aurel Vlaicu, un inginer de 28 de ani.

"Experienta fund cu totul satisfacatoare...", apreciaza


reporterul, parca prea lute blazat. "Aerodinamica i tehnica
au un stralucit exponent in Aurel Vlaciu. Avionul lui, construit in Arsenalul din Bucureti, uimete, in august 1910
(deci nu octombrie? n.n.) pe locuitorii orgului", consemneaza C.C. Giurescu. Ei bine, cred ca prin Vlaicu i Vuia

romanii se inscriu in aa-numita belle poque. Desigur,


bucuretenii, Cara intreaga pot proba i alte "motive de
apartenenta: mentalitate, mods, expresionism, tribulatii
politice, vials cotidiana, previziuni militare etc., etc.,

totui,

inscrierea in epoca se realizeaza prin asemenea succese de


valrf care intra in alcatuirea emblemei noastre rationale:
reuitele lui Vlaicu, Vuia i, peste putin, ale lui Coanda, atrag

atentia Europei, lumii intregi, indiferent de comentariile


pripite sau de inaltimea corpului de liters cu care sunt
anuntate reuitele for nemuritoare.
Am scris candva, dintr-un curat impuls melancolic, i

nu ma dezic nici acum-aici, ca o anumia lume a murit la

144

www.dacoromanica.ro

1916. Ei bine, a fost o lume care avea curajul sa -si ignore


racilele si sa-si inscrie pe fatadd sloganul echilibrului social,
al estomparii asperitAtilor de orice naturd, al tesirii taisului
luptelor intestine. Citind ce au scris
propovaduit politicienii epocii, pot spune, adevArat, ca ei credeau realmente in
izbavirea "relelor" prin ameliordri cosmetice, prin instructie,

prin decrete si legi... Erau convinsi ca dacd trandafirii sunt

trandafiri, nimic nu poate leza individul, nici macar


trandafirii din plastic. Erau convinsi credeau Inca puternic
in diplomatie, in cuvAntul scris in ziar, in cuvantul unui primministru, in declaratiile unui guvern, in pacte semnate colectiv, in tratate parafate, in onoarea combatantilor, indifejent
cdrei particle ar fi apartinut. A fost, da, la belle poque, in
sensul ca, dupd ea, nimic n-a mai inspirat Increderea, nimic
n-a mai oferit senzatia inamovibilitatii, trainiciei, amenitAtii,
cavalerismului, chiar diplomatiei (oricate inadvertente va fi
Inglobat aceasta de-a lungul timpului). A fost este, fiindca
ma strecor printre subiectii ei trditori
epoca dragostei,

increderii, indubitabilul cuvant dat/primit; a fost epoca in


care doar cei foarte mari, foarte puternici, foarte bo2a0 au
inselat ca de obicei $i, totusi au inselat intr-un chip civilizat,
nobil, a$ zice, dacd expresia n-ar fi azi atat de ilariantd... Sunt

invidios (ce eufeminism!) pe cei care trdiesc acum. Sunt


recunoscator accidentului ca nu trdiesc acum. Prefer, in locul

baddraniei (cerutd de "sinceritatea absolutd") aceasti


ipocrizie sincerd. Da, e posibil sa fii in mod sincer ipocrit.
Ipocrit, adica acoperind in carate un mineral cu mai putine
carate decat cele declarate, dacd asta serveste unui scop
nobil, si numai in acest caz.
..."Grilajul casei Otetelesanu" inspird amintiri viguroase lui Gh. Crutzescu, amintiri pe care le voi expune in
extenso intrucat dau seams despre unele linii de forts ce fac
magnetismul vietii bucurestene: "Povestea acestei case e

145

www.dacoromanica.ro

romantics 5i duioasa: Pe Ia jumAtatea veacului trecut, vornicul Iancu Otetele5eanu trAia fericit in casele sale de pe
Podul Mogowaiei cu sotia sa Safta, nascutA Campineanu. Pe
la 1860 "insA, nemaifiind 'tank, dar atunci sunt patimile mai

grele, s-a indragostit nebun de o domni5oara pe care o


cuno5tea de and era copila, Elena Filipescu, fiica lui Iancu.
Cand Safta Otetele5eanu 5i-a dat cu nespusA durere
seama ca nici timpul nici departarea nu pot stinge vApaia din
inima sotului ei, s-a hotArat sa divorteze, ca sa nu-i strice fericirea. In 1861, noua sotie intra in casa din Podul Mogo5oaiei.

Dar Safta iubea intr-atat pe fostul ei barbat, incat nu a avut


aria sa -1 parAseasca cu totul 5i se mutA alaturi de dansul, in
cascioara din curtea hotelului Otetele5eanu. In fiecare zi de la
Dumnezeu venea sa -1 vaA, vedea de casa lui, de lucrurile lui,
5i it ingrijea dacA era bolnay. $i nu mai era nimic ciudat, in
aceastA purtare a ei, cAci Safta 5i cu Elena se impacasera in
fats Icoanei Maicii Preciste, Ia SArindar, 5i atunci au trait in
prietenie 5i intru dragostea for pentru acela5i barbat. lar Iancu
5i Elena au dus un trai de pildA, find timp de treizeci de ani

gazdele cele mai primitoare 5i facand din casa for locul de


intalnire cel mai ales din Bucure5ti 5i din toata Cara. Nu erai
din lumea buna dacA nu fusese5i primit la dansa, dar,
oricine vei fi fost, odatA primit in saloanele Otetele5eanu,
faceai parte din acea societate care, timp de un sfert de

veac, 5i-a avut cronicarul ei, pe Claymoor... Te vezi in


saloanele vaste, sub policandre cu treizeci de lumanari; mese
de mahon cu albume de autografe 5i fotografii in rame fili-

granate aduna in cerc in jurul for fotolii de aubusson 5i


scaune aurite; la u5ile cu doud canturi Si la ferestre atarna de
galerii masive perdele cu ciucuri, in falduri suprapuse de catifea 5i de matase cu flori, in straniu amestec de culori, cafe-

niu cu verde, stacojiu cu albastru, Mahe lAmpi cu gaz, pe


picior, de onix, raspandesc o lumina galbend de sub abajurul

146

www.dacoromanica.ro

Incretit sl dantelat ca o fusty de pe vremea aceea; sobe maxi


de teracota alba imprastie placuta caldura a lemnelor uscate,

palmieri in vase de arama se prafuiesc prin colturi sub


privirea nostalgia a harapului de bronz cu tava intinsa, si, in

oglinzi cu rama poleita, se oglindesc domni cu barbs si


mustati si doamne cu malakofuri care, cand se misa fosnesc
ca frunza moarta. Si lancu Oteteleseanu primeste, ambitor,
pe pragul usii, coana Lina, intinsa pe canapeaua salonasului
galben, intinde musafirilor myna pentru sarut, si nelipsitul
Wiest I i acorda vioara in salonul cel mare. Perechi, perechi,
se avanta in pasul patinorilon>, lanciers-uri, cadriluri si
valturi; daca e junk unele se ascund dupa ficusii si portocalii

din sera, iar in serile calde din iunie mai coboara ateva
trepte si merg sa se piara sub batranii copaci din parc, care

uneori Isi mai scutura in audierea vantului cuvintele de


dragoste ramase prinse de frunzele lor. Pentru ultima oars
rasuna vioara lui Wiest in balul dat in duminica lasatului de
sec, la 9 martie 1876. Se danseaa saisprezece ore in sir...

Dar, in aprilie, lancu Oteteleseanu azu gray bolnav, si in


ziva de 8 mai I i dadu sufletul. Se spune a in aceeasi zi muri

si prima lui sotie, care II iubise atata. Lui lancu i s-au facut
funeralii de suveran... In casa de pe Plata Teatrului a mai
primit, singura de acum, d-na Oteteleseanu, credincioasa,
pans in cele din urrna, menirii ei de gazda... Femeia de care

lancu Oteteleseanu se Indragostise cu atata patima, cu


patruzeci de ani inainte, era de acum batrana si bolnava, si
frumuselea ei pierise... In toamna aceluiasi an 1889, in casa
de acum goala, vine de se aseaa Cercul Regal, de curand
Infiintat. Din ziarele timpului vedem ca salonul cel mare fu
transformat in salon de conversalie, biliardele furs asezate in
salonul de alaturi, unde duminica seara se Intrunea toata societatea bucuresteand, in salonul din dreapta, unde pe timpuri
se lua ceaiul, se asaza mesele de joc, iar masa mare de bac-

147

www.dacoromanica.ro

cara in dormitorul lui lancu Otetele5eanu, marele jucator...


Cateva incaperi, precum sala de bal, salonul galben, biblioteca i biroul ramasera neatinse, ca i sera. Pentru inaugurarea
clubului, preedintele, Constantin Cornescu, dAdu o seratA
stralucitoare: terasa era acoperita cu flori, gradina inovatie
senzationala era luminata cu doua globuri electrice, i pe

rang taraful de lautari au mai antat toata noaptea cloud


muzici militare, a roiorilor i a regimentului 3 de linie! Pe la

sfaritul veacului, Clubul Regal se mute aiurea, i casele


Oteteleeanu furs inchiriate unor restauratori, din care primul
fu Stere, care deschise vestita TerasAh. Poate a n-a fort un
local in BucureVi despre care sA se fi scris mai mult".
Martor implicat al numitei belle poque dei, reconstituind-o, uneori "incurcA" date i persoane, iar alteori reportajele sale sunt de tot seci i stilistic neatente,
C. Baca lbaa constata, intr-un agitat tarziu postbelic, ca "pe
nesimlite, au disparut aproape toate petrecerile i grAdinile de
vara in care bucuretenii petreceau noptile cheflii. S-a(u) dus
i Herastraul Vechi, i Bordeiul, i Avedic... i in loc avem

teatrele ce incep sA functioneze i vara prin gradini, teatre


rudimentare, teatre de varietAti in care predominA actori
vienezi i budapestani. Apoi este marele exod in statiunile
balneare i climaterice". Hoar& lucru, innoirile, toate, sunt
remarcate/comentate dintr-o perspectivA melancol ic-conser-

vatoare. Cand deplange desfiintarea mustariflor de catre


primArie, fiindcA "acest obicei era un motiv de murddrie i
mai mare, intr-un ora destul de murdar i aa" sau cand rea-

duce in scene pe prefectul de politie Saita, care a interzis


"Steaua i Vicleimul in doua sAptamani de la CrAciun la
Boboteaze, in principal deoarece s-a constatat "ca aceste
colinduri nu mai sunt deck intreprinderi ale unor mahalagii
can speculeazA copiii in profitul for ", strabate printre randuri
gandul cA, poate, s-ar fi gasit unele solutii de mijloc, iar nu

148

www.dacoromanica.ro

prohibirea prin ordonantele primariei... Alte observatii, insa,

conserve o justificata melancolie: "Birtul la modd, pentru


lumea de sus, era... Capp, care, pe vremea aceea nu avea
nici un concurent. Un dejun bun, cu vin, cu bogAtie de feluri,

costa cel mult Intre 8 i 10 lei; un pranz ceva mai mult...


Bucure0i se transforms vdzand cu ochii... Capp este acum
(=1936) cafeneaua la mods, unde se intalnesc politicienii si
ziaritii vanzatori de noutati. La Capp gAseai Intotdeauna,
mai ales vara, pe octogenarul Costache Balcescu, fost ministru sub Cuza Vodd, fratele poetului (sic!) Nicolae Balcescu.
Intotdeauna la o masuld pe trotuar, iii lua cafeaua cu lapte i
i5i fuma traditionala Cigars de havana, de intaia calitate, de

care nu se despArtea niciodatd... Miw De Ou... era un


caNist nestrdmutat... 0 figura obinuita era baronul von
Herz, unchiul scriitorului cu acelai nume, ginerele lui
Beizadea Mitica Ghika, fost ofiter in armata austriacd.
Aproape in fiecare dimineata it gaseai la terasa Capp, picior
peste picior la o mask Inconjurat de ziar4ti i alti cunoscuti
politicieni. Ace5tia erau: Anastase Stolojan. dintre liberali, i
Nicolae Filipescu, dintre conservatori... Vara, cel mai cautat
restaurant pentru toate lumea zisd Nina era Enescu, din
dosul palatului regal. Motivul acestei preferinte era grAdinita
din fats. In acest restaurant se dejuna putin, insd seara grAdina i sala restaurantului erau atat de pline, incat nu se mai
gaseau locuri. Afard din oral nu mai existau, cum am spus,
toate vechile grAdini si localuri de petreceri ale tineretii mele.

Numai Vila Regald se mai mentinea. Gradina Florescu


incepe sd fie cunoscutd i sa atra2a lumea; tot la fel, dar cu
mai putin succes. o altd grAdind din fata, zisd la Ene. Insd
gradina la modd este acum Flora. Administrate de cAtre
nite germani de origind este ingrijitd, mancarea e bund i nu
tocmai scumpd. Bucuretiul... s-a transformat, fora se ne
dam seama. Preturile sunt Inca ieftine, un bun dejun la un birt

149

www.dacoromanica.ro

de bund calitate, la Iordache sau la Andrei costa tot 3 sau


4 lei, o preumblare la osea cu un luxos muscal costa tot
10 lei; un rand de haine la cei mai buni croitori de mare lux
ajung pand la 150 sau 180 lei. 0 mie kilograme de lemne de
foc costa 30 lei, un kilogram de icre moi 40 sau 50 lei, dupd
sezon. AstAzi, cand scriu aceste randuri , costumul de haine

costa 7.000 lei, iar la croitor de lux 10 sau 12.000, mia de


kilograme lemne 1.400 lei, kilogramul de icre moi 2.000".

Daca un oarecine jupan Dumitrache, ne asigurd


Caragiale, are "ambit", de ce n-ar avea i aceti "doi
cunoscuti spartani", respetiv Miu Marghiloman (fratele mai

junior al lui Al. Marghiloman) i G.N. Negroponte, intre


care, ca sd vezi, izbucnete "o ceartd violentd cu intrebuintare

de cuvinte foarte jignitoare" (Baca lbaa). Solutia? Duelul.


Spadasinii (i la propriu) aleg ziva de 1 iulie 1908 i gradina
SocietAtii de tir, unde, cred ei, cred martorii for
(M. Cantacuzino, I. Mitimileu, dr. T. Ionescu, cpt. Gh. Peret)
ca politia null va putea yard' coada. Ba da, va putea. Ce-i
drept, abia dupd a treia reprizA, tot nedecisd. Muschetarii se
impacd pe teren "i aa toata lumea a fost multumitd".
Dar, Dinu Stelian, care urmeazd dreptul la Liege, nu se
impacd cu... gandul i faptele Mariei Dumitrescu, students i

ea, insd la Bucureti. I-a scris junelui ca nu-1 mai vrea.


Gelosul se repede (era sd zic: se suie-n avion i...) sd joace
ultima carte. Debarcat la Bucureti, intelegand ca frumoasa
nu-1 mai iubete. o induplecd sa -1 insoteascd intr-o plimbare
cu trdsura la Sosea i "ajuni la rondul al 2-lea, Dinu Stelian

scoate un revolver Browning i cu mana stangd trage trei


focuri asupra Mariei Dumitrescu, i un al patrulea in tampla
lui stangd. M. Dumitrescu, uor atinsd, n-a murit, insd Dinu
Stelian n-a mai putut trai. La sinuciga s-au gdsit mai multe
scrisori, printre altele una prin care ii lasd toatd averea de
11.000 lei in titluri de rents, 4 la sutd, Societatii de Salvare,

150

www.dacoromanica.ro

alegand ca executor testamentar pe d-rul Nicolae Minovici"


(Baca lba5a). $i lunga yard fierbinte bucure5teana Inca mai
oferd surprize: in spitalul Brancovenesc decedeaza, dupd
chinuri aprige, sculptorul D. Franasovici (27 ani...). Ca bursier regal, a studiat la Munchen 5i Milano. Revenit in Cara, are

5ansa ghinionului de-a Indragi enorm pe sotia unui lider


politic, care mai e 5i "frunta.5 al baroului bucure5tean". Tac
malc asupra numelui sau. Doamna ii cedeaza. Domnul
(artist) nu vrea insa sa culeaga doar firimituri ci sa parcurga
un dejun complet. Insa doamna nu cedeaza 5i ideii de divort.
Atunci, Franasovici i5i trage un glont in stanga pieptului...
Amor romantic. Amor pagubos... Noroc ca bucure5tenii au a
profita 5i de celalalt Bacalba5a, Anton, care le descrete5te

fruntile Innegurate cu variatiunile sale cazone: "Deunazi,


Mo5 Teaca a prins pe un soldat citind o gazeta:

" Ce faci acolo, racane?

TrAiti, don cdpitan,


citesc... Hm! Cite5ti, parca eu nu vad ca cite5ti! $tiu, ca
doar n-ai sa manfinci hartial... Vorba e, ce cite5ti? 0 gazeta,
traiti... Gazeta, gazeta, de ce fel de gazeta? Umoristica,
Hm! Oministica! $tiu eu, ca doar n-o sa fie
train...
pasareasca... Da' pentru ce o cite5ti?N-am dat eu ordin sa nu
ceteasca nimeni gazeturi? Pentru ce o cete5ti? Ca sa vezi cum
injury pe superiori? Stii to ce-i asta? Asta e... nedeciuplina.
Soldatu e dator sa ceteascd numai gazeturi care lauds pe 5efii

lui..."

151

www.dacoromanica.ro

3. ...1907...
"Hristo4 sa Pi, nu yeti scapa
Nici in mormant!"

George CoOuc

"1907. A. Lumiere invente la photographie en


couleurs. A. de Noiailles: Les Ebleuissesements.

Yeats:

Deirdre. S. George: Le Septierne anneau. Unamuno: Poesias.


Gorki: La Mere. Rimasky-Korsakov: La Legende de Kitega.
Debusy: Poisson d'or".
Jean Delonne

Acest Jean Delorme, autorul unei lucrAri, Chronologie


des civilisations (1969), bine apreciata de lumea francofond,
in sectiunea Dale importante ale istoriei, in dreptul anului
1907 trece doar:" Antanta anglo-rusd (31 aug.) Fondarea
societatii Shell", iar la evenimentele cultural tiintifice din
acelai an mottoul antamat de mine; la evenimentele socialpolitice din europa centrals i orientald a anului 1907 nici
un cuvant despre rdscoalele tardneti din Romania. Aceeai

mulenie pAstreazd i Micul Larousse la articolul dedicat


Romaniei (tiparit doar cu cateva luni anterior Cronologiei lui

Delorme). Nu tiu alte antologii ce spun, cert e cd fapte,


evenimente, fenomene sau procese sociale mult mai "subliri"
sunt culese, inventariate cu zel.
In randurile de fats cutez a pune problema participArii
bucuretenilor in grade de importanla istoricd diferite la

succesiunea evenimentelor dramatice din 1907. Inainte de


asta, insd, doresc sa simultaneizez, cronologic. evenimentele
interne cu cele europene, gratie informaliilor furnizate de

152

www.dacoromanica.ro

Gh. Radulescu in lucrarea Istoria lamii in date. tiparita chiar


in aceeasi perioada cu mai sus amintitele carti franceze.
Astfel, principalele fapte/fenomene sociale din

perimetrul european sunt: Conventia internationala de la


Haga; crearea Curtii permanente de arbitraj. Acord anglofranco- spaniol la Cartagena (Spania); mentinerea statu-quoului in Atlantic si in Marea Mediterana. Conferinta a pacii la

Haga (participa 44 de state); Incheierea unei serii de conventii cu privire la reglementarea institutiei neutralitatii si cu
privire la razboiul maritim. Acord anglo-rus la Petersburg;
impartirea sferelor de influents in Persia, Afganistan si Tibet;
cristalizarea aliantei anglo-franco-ruse (Trip la Intelegere sau
Antanta). Introducerea votului universal pentru barbatii care
au Implinit varsta de 24 de ani, in alegerile pentru Reichsrat

(Austria). Aeitatii in teritoriile poloneze stapanite de


Germania, din cauza interzicerii catehismului in limba
polona (pe linia politicii de germanizare). Conferinta interimperiala la Londra; prima care poarta oficial denumirea de
"conferinta imperial5"; se adopta denumirea de "dominion"
pentru principalele colonii, dotate cu guvern responsabil si se
hotaraste convocarea "conferintelor imperiale" din 4 in 4 ani.
Constituirea companiei petroliere ango-olandeze "Royal
Dutch Shell". Crearea Uniunii Cato lice Olandeze a
Sindicatelor. Crearea Organizatiei Centrale a Sindicatelor din
Finlanda. Organizarea, la Shkodr (Albania). a "Asociatiei
muncitoresti de ajutor reciproc". Prime le alegeri generale (pe
teritoriul cehoslovac subjugat de Austro- Ungaria); socialdemocratii cehi obtin 38%, iar Partidul Agrarian 18 % din
voturi; schimbarea raportului de forte in viata politica cella si

slovaca. Greva scolarilor din Poznan si din alte teritorii


poloneze din vest Impotriva politicii de germanizare. Duma
a 11-a de Stat. Guvernul tarist aresteaza pe membrii fractiunii social-democrate, dizolvA Duma a 11-a de Stat i pro-

153

www.dacoromanica.ro

mulgA o noun lege electorala; incepe perioada numita "reactiune stoldpinistd". Legea 5colard prin care se urmarea desfi-

intarea 5colilor confesionale romane, slovace 5i sarbe 5i


inlocuirea for cu 5coli de stat cu limba de predare exclusiv
maghiard (Legea Apponyi").

De 5i in 1868, printr-o a5a-numitd "lege a nationalitAtilor", sustinutd de Fr. Deak 5i baronul I. ERNA se incuviinleazA popoarelor "nemaghiare
majoritatea cetatenilor
Ungariei oarecari drepturi in administratie 5i invatamant...
timp de o jumdtate de veac carmuitorii maghiari nu au voit sa
infiinteze nici macar o singurd 5coald cu limba de predare
romdneasca, germand, slovacd sau sarbeascd. Dimpotrivd, au
inceput o prigonire fa'ra crutare impotriva tuturor 5coalelor
nemaghiare, indeosebi impotriva celor confesionale romane

5i slovace, desfiintandu-le sub felurite ndscociri. Mai ales


contele Albert Apponyi... ministru de culte 5i instructie

publics, a devenit, prin legea sa din 1907, prigonitorul


5coalelor romane5ti din Transilvania 5i Banat, pentru care
fapta a primit o mustrare deplin meritatd din partea vestitului

scriitor norvegian Bjornson, supranumit Uria5u1 de la


Nord (cunoscut 5i recomandat dramturgilor romani Inca de
la

1870, de cdtre Eminescu, norvegianul fund atunci

"romanilor prea putin cunoscut" n.n.). Acesta n-a voit A.


meargA in septembrie 1907 la Congresul pacii din Munchen,
ardtand intr-o sound scrisoare tiparitd prin gazete ca nu poate
sta aldturi de mincinosul propovAduitor al pacii, contele

Apponyi, care in congrese line cuvantdri pentru buna


intelegere intre popoare, catd vreme acasa la el, in Ungaria, a

pornit un rdzboi contra copiilor nevarstnici ai germanilor,


romanilor, sarbilor, slovacilor 5i rutenilor. Aceasta zdravAnd
palmd norvegiand, aplicata cu atata rdsunet pe obrazul con-

telui maghiar, in auzul lumii intregi, 1-a atins destul de


dureros pe fostul ministru Apponyi care s-a simtit indemnat

154

www.dacoromanica.ro

a-i raspunde lui Bjornson ca se va prezenta si la viitoarele


congrese de pace... cu capul ridicat. Replica norvegianului nu a intarziat a-I fulgera din nou pe trufaul conte prin
cuvintele: Cine se indoiqte de aceasta? Cand s-a prezentat
vreodatd altfel un asupritor al popoarelor?... A smulge
copiii de la limba materna e tot atat ca a-i smulge de la tata
maicei lor. Si tocmai aceasta e, ceea ce poruncete prin legea
sa contele Apponyi cu capul ridicat... Dacd copiii nu pot
invata ungurete pentru ca-; o limbd grea i urmarea e ca nu
vor invdta nimic aka, incat Ungaria are ce-i mai multi analfabeti in Europa ce are a face? Vedeti, contele Apponyi sta
intre ei cu capul ridicat... In cinstea acestui duh ocrotitor
aduc eu acum... martori i dovezi de la popoarele asuprite ale
Ungariei. Nu-i lucru grabnic, cad contele Apponyi be ateapta
cu capul ridicat" (I. Lupa0.
Aadar, aparentele nu indica necesarmente o perioadd
propice unei asemenea ridicAri a tarAnimii impotriva conventiilor/legilor care ocrotesc numai clasele suprapuse. Inca
nu a ostenit ecoul serbdrilor jubileului ("In toamna lui 1906
scrie vindicativul Cocea cand tara intreaga, de la vladica
pand la ultimul vardist, sarbatorea cei patruzeci de ani de domnie ai regelui si-ai clicii lui boiereti asupra obiditului norod...
cerul Filaretului pal-Ala de focul artificiilor, iar ulhele...
primeau, cu egal alai, caletile oficialitatilor ca i cavalcadele
de M4..." cand, lard avertismente prealabile, situatia deveni
brusc critics: "Orgele erau asediate. Capitala amenintata. Din

ceas in ceas telegraful anunta a la Bolintin taranii au pus


stdpanire pe primArie ; cd la Snagov au intrat cu plugurile in

semanaturile moierului; ca jandarmul din Peri' fusese


schingiuit si ucis in batai; ca din Cocani i din Fierbinti, satele
rdsculate, cu studentii i iconarii in frunte, porneau in carduri
spre Capitald. Editiile speciale dadeau alarma. Clopotele bisericilor sunau. Scolile se inchideau" (N. D. Cocea).

155

www.dacoromanica.ro

Din nou martorii pun pe hartie impresiile proprii,


firesc inrdurite de pozitia for sociald. Astfel, Baca lbap consemneazA: "Guvernul, ingrijorat, caci rdscoalele se intindeau,
trimite la fats locului pe secretarul general at ministrului de

interne, Petre Stetescu, apoi sunt trimii i jandarmi din


Bucureti i trupe din judetele invecinate... Rascoalele se
intind in judetul Botopni, iar la Bucureti toatA lumea
politica este in fierbere. Partidele i oamenii politici cautd
acum sd tag foloase din mi5care. George Cantacuzino, ministrul de interne, cheamd pe prefectul de Botoani pe care it
mustrd ca nu 1-a linut in curent cu micarea. Acum primejdia
a inceput sd fie mai mare... La Bucure0 oamenii politici din
opozilie se agita. Presa liberala, pe langd ca atacd guvernul
fiinda n-a fAcut nimic in favoarea tdranilor, tuna impotriva

trusturilor arendae0 i a tuturor acelora cari au acaparat


marile intinderi de mclii... lonel BrAtianu interpeleazd in
Camera guvernul asupra rdscoalelor i-1 acuid a n-a venit cu
o lege care s spargd trusturile arendde0. FAgAduiete, in

ace14 timp, cum a partidul liberal, cand va veni la putere,


va aduce o asemenea lege. Primul ministru nu raspunde, dar
opinia publicd este in contra acestor acapardri. Petre Carp,
insa, nu admite aducerea unei asemenea legi in momentele
de fain cand taranii s-au rdsculat. Leacul a spus eful junim4tilor ar fi mai periculos decat boala... La Bucureti,
politicienii i-au pierdut capul. La Camera circuld tot soiul de

tiri exagerate i se fac tot felul de propuneri. Comisiunea


bugetard a Camerei a hotdrat sd numeascd o comisiune permanentd care sd lucreze cu guvernul in legile agrare urgente.
In Camera se agita formarea unui guvern de coalitiune, cornpus din fruntai ai tuturor partidelor, care sA liniteascd Cara
i sa realizeze reformele agrare... Camera trece de urgentd in
sectiuni, alege un raportor i voteaza in cateva clipe proiec-

tul de lege pentru concentrarea rezerv4tilor... Dimitrie

156

www.dacoromanica.ro

Sturdza atacase guvernul ca intrebuinteazd excedentele


bugetare pentru cumpardturi de palate luxoase in loc sa be
destine pentru imbundtatirea starei tdranilor.... In sfarit rdscoalele au trecut in Muntenia i se apropie de Capita Id. Acum
toatA lumea si -a pierdut capul. Guvernamentalii sunt cu totul
aiuriti i nu mai tiu la ce solutie sa se opreascd.... Ionel
Bratianu find la Viena este intervievat de catre ziarul "Neues

Wiener Tageblatt" asupra rdscoalelor. El a spus cd partidul


liberal a ezitat multd vreme sa infiinteze Casa rurald, spre a
nu deteapta la tdrani pate prea marl: acum insd, cand partidul va veni la putere, Casa rurald va fi inflintata pe not baze.
Bratianu a acuzat toate guvernele cari s-au succedat la putere in Romania, ca n-au facut nimic pentru tdrani, criticand i

modul cum sunt arendate moiile. Ziarul "Volksblatt" scrie

ca Bratianu a fost chemat telegrafic la Bucureti. 0 tire


sinistra circuld in Camerd. Se spune ca Austro-Ungaria,
vazand proportiile luate de rdscoale i temandu-se ca ele sa
nu ajungd in Ardeal i in Bucovina, a hotdrat sa treacd in
Romania doud divizii spre a potoli rdscoalele. La Camera tot
felul de tiri lapacite. Unii deputati propun instituirea stdrii
de asediu conform legii din 1864... D. Sturdza e chemat la
canna cu lonel Bratianu la ministerul de interne. Guvernul
liberal se prezinta inaintea Camerei la 13 martie. Deputatii
din majoritate erau in mare fierbere i cel mai multi depri-

mali. Debi guvernul conservatorilor insdrcinase pe trei


minitri

pe I. Lahovary, Take lonescu i C. Disescu

cu

alcdtuirea unui proiect de lege in contra trusturilor


arendaeti, nimeni in Camera nu se mai gandea la asemenea
lucruri".
Inainte cu cateva zile, cand cade guvernarea conservatoare de sub preedintia lui Gh. Grig. Cantacuzino, unii vor-

bitori acuzd, in Camera, broura semnata de Spiru Haret,


unde se scrie, intre altele: "Daca nu ne vom trezi cat mai e

157

www.dacoromanica.ro

vreme, pans i pietrele de pe uliti se vor razvrati", iar altii


ataca pe Vasile Mortun, intrucat acesta colinda Tara recitand
poemul cobucian Noi vrem pamemt... A gasi tapi ispaitori
devine o ocupatie febrila i acaparanta. A rezolva adevaratele
cauze preocupa pe mai putini... Para una, alta, se succed i
cateva scene neobinuite chiar in acest for unde multe s-au
petrecut, multe se vor petrece; un mare latifundiar din Vla.5ca
plange pe umarul unui ministru conservator: "Ieri eram milionar i astazi sunt sarac, caci nu mai am nimic; mi s-a ars tot;
!Ana i fusurile groase ca mana de la maini le-au rasucit

flacara, a.5a ca ma.5inile nu mai pot fi reconstituite" (Cf. V.


Bilciurescu).
Revin la edinta din 13 martie curent: "Take lonescu
rosti o cuvantare emotionanta declarand in numele
majoritatii ca va da guvemului intregul concurs. In imprejurarile de fata toil romanii sa ne dam mana pentru salvarea
tarii i s uitam deosebirile ce ne despart. Cuvintele Iui Take
lonescu sunt subliniate cu aplauze zgomotoase intocmai ca i
discursul primului ministru. la cuvantul apoi Ion Lahovary
din partea celorlalli conservatori i face o declaratie identica.
Petre Carp vorbete cel de al treilea, cerand i el ca legile
guvemului sa fie votate, insa face rezerve asupra programului cabinetului" (Baca !bap).

Calm, masurat, adeptul unui tolstoism muntenesc,


P. Carp se adreseaza lui Emil Costinescu: "Ei, d-le Costinescu,
nu se-ngra.5a porcul in ajun. Trebuia sa va ingrijiti din vreme,

ca sa evitati cataclismul de astazi. Sunt ani de cand eu fac


concursuri anuale intre satenii de pe moiile mete i dau premii in natura i in bani celor cari prezinta cele mai frumoase
i cele mai bine intretinute vite, celor ce prezinta cele mai
meteugite care i carute, celor ce recolteaza cele mai multe
i mai grele cereale i celor ce intretin cele mai curate i mai
inlesnite locuinte, iar deunazi, cand mi s-a telegrafiat ca de la

158

www.dacoromanica.ro

inceputul micarii, toti satenii de pe moiile mele dorm la


curte, ca nu cumva miFarile de aiurea sd se pripa.5easca i
spre mine, am trimis cu mandat zece mii lei ca s se impartA

acelora ce mi-au pazit avutul" (Bilciurescu). Iar primul


ministru, Sturdza, dupd emotionantul discurs takist, pArasete
banca ministeriala i, cu lacrimi in ochi, is mainile lui Take

lonescu intr-ale sale 0-i spune: "Sa ma ierti ca nu te-am


cunoscut i te-am judecat greit. Nu m-am gandit cA esti sufletul romanului mare cari ne dovedeti cA e0. SA mArturisim ca

am pacatuit cu totii..." (Cf. V. Bilciurescu). Deputatii, in


picioare, aclamA; unii
ca D. Apostolu, B. PAltineanu,
T. Camaraescu pur i simplu plang... de emotie; teatralismul atinge ridicolul in ochii/urechile celor care cunosc ca, ieri
doar, Mitita Sturdza nu-1 scotea pe Take din Belzebut!... "De
la ridicol la sublim e un pas. Acest pas it face lonel Bratianu,
care i el se duce la Take lonescu i-i intinde mana; "Nu ne-am

cunoscut dar trebuie sa ne cunoatem, fiindca o sa facem


politica impreuna. Ziva de astazi a dovedit cA in tarn sunt
multi patrioti i ca printre cei dintai eti i dumneata".
Belzebut raspunde "ca nu si-a fa'cut decal datoria". Si iar s-a

cutremurat Camera de aplauzele AdunArei... data cu


venirea guvernului liberal incep masurile pentru potolirea
rascoalei... Ministrul Spiru Haret redacteaza din prima zi un
apel cdtre preoti i invAtatori din comunele rurale... Regele
adreseaza o proclamatie care lark iar guvernul un manifest.
Dar pe cand in parlament se petrec scene de duioasA infrAtire
intre partide, ziarul oficios al guvernului, Vointa Nationala

publica un articol foarte violent impotriva fostului guvern

conservator. Senatorii protesteazA cu vehementa.... In


Bucureti starea spiritelor e in surescitare... D. lorga este
acuzat ca agita pe studenti. Dansul nu iese din cask iar in
strada Buzeti unde locuete, este inconjurat de o gardd de
studenti care-I pAzete zi i noapte. Foarte multi, mai ales

159

www.dacoromanica.ro

evrei, vin la prefectura politiei sd ceard paapoarte pentru


familiile lor, deoarece in Capita IA n-ar mai fi in sigurantd. Pe
strAzile Capita lei incep sd circule convoiuri de tarani arestati.

Un furgon cu soldati din VIgca... aduce multi tarani legati


cot la cot cu funii. Se vad multi moviegi cu bArbile albe"
(Bacalbga).
Superficial privind, scenariul s-a jucat in trei timpi:
uimire, pupdturi politice, represiune. Nu intra, insa, toti in
acest scenariu. led, un Gh. Panu scrie in gazeta "Saptamana"
ca "rascoalele sunt datoare multor cauze economice, morale,
culturale i politice... Rdscoalele tdrAnqti, pe land altele, au
i urmatoarele cauze: Am neglijat de a face educatia politica
a tdranului. Ba, ceva mai mutt, am facut totul ca sd intarzie
aceasta educatie. Ca consecintd a ideii de mai sus, am lasat
rolul de educatori, pe care era datoria noastrd sd-I avem, agitatorilor de meserie, energumenilor i derbedeilor. led adevdrul". Mai exact spus, iata numai un adevAr. Intr-un interviu
acordat unui ziar unguresc, Mitita Sturdza, eful guvernului,
crede a pronunta i dansul numai adevArul cand zice ca "neb-

unia poate fi reprimata numai cu energie". Cu energie,


respectiv cu tunuri/mitraliere/ptti.

"In timpul acesta, marea artists Eleonora Duse da


reprezentatii in Bucureti, dar din cauza evenimentelor e
nevoita sd renunte. Dupd ce a fost primita in audienta de regi-

na Elisabeta, a trimis urmatoarea telegramd impresarului


Feder: Cu cea mai mare *ere de rau recunosc ca trebuie
amanatd pentru vremuri mai bune urmarea reprezentatiilor
noastre. Cu durere i mahnire pardsesc Cara dv. atat de trist
incercata in acest moment... ELEONORA DUSE. Cu toate
acestea, Bucuretii petrec. Dei suntem in rAscoale i in postul Patelui, ziarele publica anuntul teatrului Edison cum in

fiecare Duminicd i Joi este bal mascat!... lar la Eforie


lucreazd cinematograful Pattie cu teatrul de marionete. Dupd.

160

www.dacoromanica.ro

cum la circ sunt lupte i alte exhibitii (C. Baca lbaa). Sunt

putini cei care, in aceste zile i nopti, petrec marcati de


indiferentd; sd nu uit, sd nu uitam, Bucure0i au fost i sunt
un ora latit prin afluxul uria al populatiei rurale migratoare

i, In consecintd, ar fi absurd sd se creadd ca rudele sau


urmaii celor care, aiurea, s-au ridicat impotriva conventiilor

agricole nedrepte, n-au altceva mai bun de facut decat sd


asiste la... exhibitii!... Mai cu seams acum cand orgul se
umple de "fugaritii de pe moii. Arendaii i proprietarii cu
familiile lor, toti cei cari au putut scapa cu vials, au inundat
Capita la. Hotelurile erau pline, prin cafenelele din centru nu

vedeai decal proprietari i arendai fugdriti de pe moii.


Toata aceastA lume surescitata i nenorocitd, mai-ea panica in
Bucureti. Dar planul generalului Averescu potoli rdscoalele
repede. Mase mari de tdrani erau Inconjurate, toate liniile de
retragere le erau tdiate aa ca erau redui sd capituleze. Ceea

ce a urmat rdscoalelor a intrecut in cruzime chiar faptele


laranilor beti cari au atacat conacele. Armata s-a dedat la
adevdrate atrocitAti care au revoltat chiar i pe ministrul
instructiunei, Spiru Haret. Rapoartele lui cave rege sunt
acuzatiuni zdrobitoare pentru cei cari au comandat aceste
dragonade" (Baca lbaa).
Hotarat lucru, viala i moartea, tragedia i comedia se

impletesc in fiintarea Bucuretilor ca oriunde i oricand in


lume. A be stdvili e utopic. A le neglija perpetuul aliaj e
la

fel de utopic. Dupd Congresul petrolului, toamna

bucureteand completeazd divers tabloul: C. Disescu e ales


decanul avocatilor din Ilfov; colonelul Exarcu aghiotantul
printului motenitor Ferdinand e gasit mort in baie, deces
care produce senzatie un timp; era casatorit cu fiica baronu-

lui de Hertz, respectiv nepoata lui D. Ghika (Beizadea


Miticd); in octombrie se dezvelete statuia lui Lascar
Catargiu; la inaugurare vorbesc primarul Capita lei, Vintild

161

www.dacoromanica.ro

i G. Cantacuzino, Take Ionescu, P. Carp,


N. Filipescu, iar din asistenta nu Iipsesc Ionel Bratianu,
D. Sturdza, S. Ferichide... Se reia i activitatea parlamentara, prilej cu care, vitriolant ca de obicei, Cocea crovteazd
invective: "In bubuitul tunurilor, in stralucirea hainelor de

Bratianu

paradd, in cantecele preotilor, s-a deschis i de data aceasta,


ca de atatea on pand acum, sesiunea parlamentard. Capita la,
in atmosfera posomorata si in nepasarea locuitorilor, a vazut
desfdurandu-se cu obinuitul alai, din Ca lea Victoriei spre

Dealul Mitropoliei, procesiunea echipagiilor luxoase a

reprezentantilor naliunii... Un statician bizar a fdcut


socoteala ca dacd s-ar fi inirat cadavrele tardneti in lungul
si latul Cali Victoriei, pe o parte a cheiului Dambovitei i

pand dincolo de plata mare, majestatea sa ar fi putut sd


mearga de la palat pand in Dealul Mitropoliei, ca sd citeascd

mesajul de deschidere a Camerelor, pdind pe un covor


moale de came tardneascd".

Tot acum is fiinta Uniunea Socialistd din Romania


(U.S.R.), organizatie politica centralizata a m*Arii socialiste.
Dacd I.L. Caragiale scrie de la Berlin ( "Imprejurarile
prin cari a trecut i trece tara noastra i care-mi intristeazd a5a

adanc bdtranetile mie, sa-ti fie indemn la dragoste pentru


patrie... Noi am inceput cu veselie i sfarim cu mahnire. SA
N/A dea voud, tinerilor, Domnul sa nu mai vede ;i nici un rau
abdtandu-se pe biata noastra tars ") ilustrul sau flu, in schimb,
reactioneazd ca un out-sider cand scrie unui prieten.aflator la
Paris: "In Moldova e revolutie, dar tiu ca asta nu te intereseazd... Incolo toata lumea e in Bucureti, nu se simte nimic
schimbat dupd urma revoltelor. Toll sunt in auturi, in muscali
si dacd te uiti mult te apucd melancolia". E la Mateiu o atitudine de privitor ca la teatru, ca i cum recentele tragedii nu

privesc poporul, Cara, orawl in care vietuieste


Bucureteni i bucureteni

el...

dar cat de bucuretean este un

162

www.dacoromanica.ro

ins care se socoteste.... Conte de Karabetz?!


Asa sunt Bucurestenii, le rabda pe toate. In timp ce corpurile legiuitoare definitiveazA Legea privind invoielile agricole (prin care se vor interzice munca si dijma la tarla, precum si rusfeturile, adica dark suplimentare in naturd, bani

sau munca), in timp ce adolescenlii Inca mai comenteazd


vizavi de scandalul erotic starnit in randul pedagoagelor si
elevelor din azilul Elena Doamna, la Teatrul Liric, norocosii
it ascultd pe Ermette Zacconi, iar cei care n-apucard bilet, au
de ales: fie vizioneazd un film la Eforie sau in sala Edison, fie

se imbulzesc s-apuce un loc cat mai fruntas la spectacolul


cabaretului francez, generos oferit de Casino de Paris, pe
str. Regald, fie in sfarsit, dau curs anuntului dintr-o gazeta
("Lupte de dame, match-uri Intre Stefan Constantinescu,
luptAtor roman si d-ra Eliza Calter, luptAtoare austriacd,
d. Pompiliu Zaharescu, luptator roman si Dora von Guiton,
luptatoare germand"), lupte organizate de circul Sidoli. Vorba
lui Cosbuc: "0 luptd-i viata, deci to luptA".

4. Criza balcanica. Pacea de la Bucure0i.


"Institufia armatei trebue sa prospere. nu numai prin
Ministrul (I) de razboi, ci (pi) prin ea InSii1; in triumful ei
sa-pi gaseasca puterile desvoltarii sale, minivrii o ajuta
numai".
G-ral Scarlat Scheletti

"Razboiul balcanic. wide Krupp ci Schneider-Creusot

4i testau tunurile, unul impOtriVa celuilalt, pe material


uman strain..."
Stefan Zweig

163

www.dacoromanica.ro

intr-un numar al ziarului conservator "La Roumanie",

la inceputul anului 1903, e publicat un articol in care se


"atrage atentia asupra situatiei turbure din Balcani. Articolul
stAruie asupra pretentiei unora dintre pile balcanice de a-si
marl teritoriul, addogand ca aceasta nu s-ar putea face fall ca
Romania sa primeascd compensatiuni" (C. Balcabasa). Cei

cu intuitii viitorologice iau aminte, cei Para

tresar si
cerceteaza in toate partile, cAci izvorul lansat de oficiosul
tandemului Take lonescu

Gh. Cantacuzino nu e panicard ci

atragator de atentie. Primii, desigur ca se gandesc la


Dobrogea si granitele sale, si o fac dincolo de armoariile
politicianiste, acestia aduc viitorul in prezent. Ei simt ca articolul cu pricina valoreaza cat un avertisment, nefiind, in substanta sa, doar constatativ. Momentan, urmarind linia generald a opiniei publice bucurestene (si romanesti), am sa foiletonez faptele de interes politic-militar care, prin ele insele,
Inca nu par sA anunte, nici cu atat mai mutt sa catalizeze
in vreun fel sau altul asa-zisa "crizA balcanica": preambul, in
gams minors, a marii conflagratii si, totodata, groparul singurei perioade din istoria moderns care, cel putin retroactiv

apreciata, si-a meritat supranumele la belle poque...


(Groparii ei "spirituali" sunt, in realitate, traitor' inainte si se
numesc Nietzche si Dostoievski; dar, cum e stiut/verificat,

profetii in propria for tail_ Titanul rus expira la 1881, cel


german la 1899. Amandoi anticipeaza epoca moderns, nu
numai prevestind-o dar prevazand-o, chiar. Si numai acestia
doi au/ar avea dreptul sa vadd in numita belle epoque o farsa,
ceva in genul grand-guignol, ultima zvacnire "maiestuoasa"

a unei conceptii, a unei lumi muribunde. Nietzche si


Dostoievski sunt ultimii profeti; dupa prima conflagratie,
lumii burgheze ii vor ajunge tehnocratii, businessmenii,
managerii si kilerii... Ceea ce, de asemenea, acesti titani au

164

www.dacoromanica.ro

pronosticat... aproape in detaliu. Oricum, lumii burgheze


nu-i sunt comozi profetii azi, chiar, cati luarn in serios scenariilefuturologilor? dar carei lumi ii sunt?...)
In septembrie 1901, bucure5tenii privesc i aplaudd
ridicarea unui monument celebrand vitejia pompierilor care,
la 1848, au luptat contra trupelor interventioniste ale lui Fuad

Pa 5a. Monumentul e dispus in apropierea arsenalului


armatei, pe Calea 13 Septembrie. Intre timp, cum s-a mai
intamplat chiar la 1877, bugetul armatei se propune a fi redus

in numele "economiilor" generale. Ministrul D. Sturdza e


autorul ideii. A5adar, nu mai strangem cureaua, strangem
centironul. Doritorii pot afla acum ca Cara n-are instruili de
lupta nici o sutd de mii de oameni; dar ca prefera in schimbul unei armate uria5e, insa neechipate 5i nepregatite, o o5tire

de 100.000 de militari bine pregatiti. Intervievat de


Bacalba5a, generalul Lahovary oferd unele "des1u5iri" despre

ce-i trebuie tarii din punct de vedere militar:!"... In organizatiunea o5tirii noastre nu este nicdieri vorba de 300.000
oameni. Negre5it dacd socotim pe toti romanii intre 21 5i 46

de ani datori sa facd serviciul militar, avem o armata de


400.000 oameni, dar daca nem seama de cadrul organizatiunii noastre militare cu 4 corpuri de armata 5i o diviziune
activa, o5tirea noastra este de 140.000 oameni, plus o armata
de rezerva de 60.000. Prin urmare, cand D. Sturdza vorbe5te
de 100.000 oameni nu-5i da seama ca, cu o simpla vorba, a
suprimat trei divizii. AceastA sums de 200.000 oameni constituie forta noastra armata 5i pot adauga ca nici a5a nu suntern superiori bulgarilor. Azi, daca nici cu aceasta fortA nu
suntem superiori vecinilor, iii poate inchipui Sara unde ne-am

gasi cu armata idealA a d-lui Sturdza, cea de 100.000


oameni... "Cand am rasat ministerul de razboi in 1895,
armata avea 50 milioane cartu5e care constituie stocul de
rdzboi. Acest stoc trebuia sa ramaie intact, adica in fiecare an

165

www.dacoromanica.ro

trebuia sd se prevadd suma pentru confeclionarea a 10 milioane cartue. Ei bine, cand am revenit la ministerul de rdzboi
in 1899, nu am gasit decal 13 milioane de cartue i 25 lovituri de tun". Situatia nu este rozd, firete, insd autorul interviului simplified abuziv lucrurile atunci cand trage incheierea
a "regele Carol urma instructiunile Berlinului i Vienei, care
intelegeau ca armata romans in timp de rdzboi sa fie doar o

anexa a trupelor austro-germane... Aceasta politicd s-a


rdzbunat foarte dureros in 1916".
La inceputul anului 1903 decedeazd generalul Mihail
Rasti, fost prefect de politie (1891-94) in ultima guvernare a
lui Lascar Catargiul. Actualul prefect este o cunotinta mai

veche a noastra, avocatul Ion G. Saita... In yard, dispare


generalul Brialmont, specialistul belgian in fortificatii, Ia
care, in 1883, a facut apel i guvernul roman. In septembrie
moare generalul Eraclie Anion, comandantul Corpului II de

armata. In anii ce vin, tam pierde i pe g-ral loan Algiu,


autorul celui dintai Anuar Militar i fost combatant sub
steagul ha liei; se spune ca, la pardsirea armatei italiene, in
1866, regele Vittorio Emmanuele ar fi scris printului Carol:

"Fericitd Tara a carei armatd posedd often de valoarea


maiorului Algiu"; ulterior, in 1877 e inaintat colonel i par-

ticipa Ia cucerirea Plevnei. Tot la Plevna s-a remarcat

g-ralulSomdrieseu, ulterior aghiotant regal, decedat in 1904.


Ina din vara lui 1904 e sesizabild tendinta de a sldbi

alianta cu Germania i Austro-Ungaria, fapt remarcat de


insu0 ministrul austro-ungar la Bucureti, marchizul
J. Pallavicini, atunci chid observd a oamenii politici romani
"au ca obiectiv al ndzuintelor for unirea tuturor romanilor".
(Dealtfel, atitudinea RomAniei in cele cloud rdzboaie bal-

canice reprezinta "un prim pas spre ruperea relatiilor cu


Trip la Alianta", remarcd 1. Bulei, M. losa, P. Oprescu). In
acest context, apare cu atat mai justificata promulgarea unei

166

www.dacoromanica.ro

imburatatita in anii urmatori vizand reorganizarea armatei 5i functie de ale carei prevederi, "sistemul
national de apt-are" dispune de urmatoarele compartimente:
a) armata activa, b) rezerva (ambele formand armata de operaliuni) 5i c) militiile. Cat prive5te recrutarea, unul din elementele de bazA ale organizarii armatei moderne, se prevede
a "trebuie facut in a5a fel ineat dreptul de a apara patria, O.
nu fie luat nici unui cetatean in stare sa fie apt de a lupta in
primele randuri, fie de a aduce vreun ajutor armatei" (Mr.
legi in 1908

N. Alevra). La fel, este prevazut, Intre altele, 5i sporirea


numarului de recruti anual (la 1914 vor fi cca. 48.000) 5i prin

reducerea perioadei de serviciu militar la 2 ani (trupe de


uscat), doar marina beneficiind de 4 ani de instructie, iar
cavaleria

de 3 ani. Dupa 1908, trupele de geniu se

inzestreaza cu statii de radio de tipul Telefunken iar in


1911: Marconi , cu motociclete 5i automobile. In 1913 se
inflinteazA un batalion "de specialitati" avand in dotare 30 de

motociclete 5i 20 automobile. Pe de alts parte, Romania e


una dintre primele tan care introduce aviatia in sistemul de
aparare nationala 5i, incepand cu 1910, noua arms e folosita
la manevrele anuale. (In al doilea razboi balcanic, aviatia
noastra va executa misiuni de recunoa5tere). Din aprilie 1913

is fiinta aeronautica militara, cu sectii de avialie, aerostatie


5.a. In pragul marelui razboi, annata dispune de 12 aparate de
zbor Bleriot, 10 Bristol-Coanda, 6 Farman, 1 Vlaicu II 5i
4 baloane Drachen.
Se apreciaza ca evolutia general ascendents a societatii romane5ti in ace5ti ani, oglindita 5i prin progresul din
industrie 5i tehnica, permite un efort notabil in direclia "consolidarii sistemului militar national pentru aparare, modernizarii 5i sporirii productiei de aparare" (RAPRM, 1).3 Un
exemplu graitor in acest sens II constituie 5i manevrele de
toamna din 1911 ale infanteri5tilor, inscrise in politica gene-

167

www.dacoromanica.ro

rala a armatei romane de aparare a suveranitatii ii independentei nationale dar 5i vizarea permanents a obiectivului
eliberarii conationalilor subjugati 5i intregirii tarii in fruntariile sale istorice" (RAPRM, I).
Cum "Intre functiile principale indeplinite de armata
in societate" se deta5eaza "aceea de factor activ de educare
cetateneasca 5i patriotica", aceasta menire a sa este bogat
oglindita in documente 5i realmente winteleasa 5i insu5ita de
corpul de cadre" (col. dr. V. Alexandrescu). In acest spirit, cu

prilejul unei festivitati, generalul Al. Candiano-Popescu


declara in 1901: "Noi armata s aratam necontenit romanilor,

fratilor no5tri, a cine traie5te din asemenea hrana ca5tiga


Grivila 5i Smardanul 5i ca pe asemenea aripi o natie zboara
departe pe intinsul viitor al neamurilor vii".
In ziarul politic-militar "Idealul armatei" (nr. 14, 1910)
se poate citi pe prima pagina in articolul "Armata" (semnat
de g-ral S. Scheletti): "A cerceta cu de-amanuntul cele ce se
petrec in marea institutie de aparare a tarii, e o sfanta datorie
pentru once roman 5i cu atat mai mult pentru cei ce pot da un
sfat bun la fritarirea 5i dezvoltarea ei ..." Iar la capitolul sfaturi bune. cpt. N. Tuha.5i, pe aceea5i pagina, subliniaza: "Se

poate spune ca... principiile emise s-au pus in practica de


corpurile de trupe; a5a ca se spell ca metodele de a instrui 5i

educa pe soldat sa evolueze treptat-treptat, ca forma 5i ca


fond, in tot ce constituie pregatirea de razboi". Faptul nu-1
impiedica pe Tuha5i sa observe unele nereguli In domeniul
instrucliei, Tntre care: "Este insa o parte foarte importanta,
care la not nu prinde radacini de loc, cu toate a 1nraure5te
foarte mult asupra educatiei... Aceasta parte consta din a
respecta cu o strictele riguroasa toate prescriptiunile regulamentare relative la formele 5i relatiunile dintre ofiteri fala de

trupa. Cum de exemplu: onoruri 5i semne exterioare de


respect, prezentarile, adresarile unii altora; urbanitatea 5i

168

www.dacoromanica.ro

seriozitatea in expresiuni $i in conversatiuni, fie in interes de


serviciu sau nu, dar care au loc in fata trupei".
Opinii si propuneri pentru realizarea unor deziderate,

in stransd legaturd cu evolutia problematicii militare, sunt


continute si in "Gazeta ostasilor", unde, incA pe prima pagin a primului numar (duminicA 11 sept. 1916, deci in plin
rdzboi) stA scris: "Rostul acestei gazete este ca soldatii de pe
front sA-si &eased hrana for sufleteascd, sa le aducA vesti

ostasesti si O. be Insemne vitejiile spre stirea tuturor...


Condeile cele mai bune ale Tdrei Rominesti isi vor da intal-

nirea aci, cautand sA-si aduca astfel prinosul for de


recunostinta soldatilor viteji care cu bratul for lArgesc
hotarele Romaniei". Intr-adevar, Intre semnatarii primelor

doud numere sunt N. Iorga, 0. Goga, M. Sadoveanu,


0. Ghibu, I. Agarbiceanu, I. Minulescu, G. Ranetti etc.
Societatea Academics Romand, fondatA in 1866,
devine la 1879 Academia romans si, de atunci, numArd Intre
membrii ei de onoare, activi sau corespondenti, o serie valoroasd de cadre ale armatei: generalii G. Adrian,

St. Falcoianu, C.I. Barezi, Gr. Crainiceanu, C.I. Bratianu


(1844-1910; a nu se confunda cu C.I.C. Bratianu (Dinu, lider
PNL), C.N. Harjeu, Z. Petrescu sau col. Th. Serbanescu. "In
sedintele plenare ale Academiei sau in cele pe sectii, aldturi
de membrii acesteia sau de alti participanti, multe cadre militare, cu activitate in diverse domenii ale stiintei, au prezentat

comunicAri si studii de o inaltd tinutd..." (M. Ceciu). "In


chestiuni de educatie civics, de organizare publicA si mai cu

seams de al:di-are nationald, natiunea care va nesocoti


invatdmintele teoriei militare, traditiunile antice si care se va
calduzi numai din ideile si principiile ce se pun in practica de

cutare natiune sau care au fost prescrise de cutare erou...,


acea natiune, zic, zadarnic trudeste in luptele si nAzuintele
sale, ea 111.1 va produce nimic folositor, nimic stabil"

169

www.dacoromanica.ro

arata

g-rul C.I. Bratianu intr-o Comunicare adresata Inaltului for


stiintific al Academiei. In acelasi cadru, la 1905, tot el va
sublinia rolul important al publicatiilor militare aratind CA
"gratie acestor focare intelectuale, ofiterii culti n-au Incetat
de a pune si mai departe pe cei interesati in cunostinta nu
numai cu starea actuala si cu progresele stiintei militare, dar
totodata ei au lucrat pentru raspandirea cunostintelor trebuincioase in ce priveste istoria, legile si caracterul limbii
romane, precum si de a expune evenimentele ce le gasim in
trecutul glorios al neamului, menite a dezvolta in spiritul si
inima ofiterului si partea morals a carierei: partea sublima
care inalta inimile, care da puterea si taria indispensabila in
familia militara si care formeaza din o armata nalionala ca a
noastra o adevarata familie de elita a naliunii ".

Inaintea elevilor unei scoli militare de infanterie,


N. Iorga sustine, in 1912, ca "o armata este datoare sa traiascd continuu in sentimentele acelei jertfe pe care trebuie sa
o aduca si pe care maine, poimaine cu siguranta o va aduce".

Da, profetice cuvinte! 0 va aduce chiar maine, poimaine.


Para atunci, din motive lesne de inteles insist sa rasfoiesc
pagina dupa pagina, zi dupa noapte, si sa mai culeg, Inca,

mireasma neasemuita a "epocii frumoase"... "0 noun


afacere la ordinea zilei" titreaza prietenul nostru Bacalbasa.
Inca ne mai gasim, amandoi, traitori in anul 1904. Inca mai
beneficiem, amandoi, de preturi modice, de cafeuri santante,
de telegrame de press linistitoare ca niste sedative consumate

colectiv, de o pace aburoasa totusi respirabila. Atunci


care-i problema? Problema este a ... tunurilor "cu tragere
repede". D. Sturdza insists sa fie comandate in Germania,
respectiv executate de catre fabricile Krupp. Genera lul
Lahovary apreciaz6, in schimb ca tunurile franceze ar fi
superioare. Batraneste impartial, reporterul dezvaluie "rezultatul acestei campanii... 1) Comisiunile militare au cerut sa

170

www.dacoromanica.ro

se facd oarecare modificdri tunului Krupp... 2) generalul


Lahovary n-a mai putut veni la departamentul rdzboiului
cand partidul conservator a venit la putere". Atunci, el
adreseazd o interpelare in Senat lui Sturdza, ministrul de
rdzboi, acuzandu-I de o rea administrare a armatei, la care,
ministrul nu se lasd mai prejos i-1 face pe Lahovary...
fanariot! Curat murdar.... Totui, subliniez, avandoi liderii
iii exprimA public opiniile care nu sunt i cele ale suveranului tdrii" i nici nu sunt singurele opinii "diferite" in
aceastd clipd istoricd; iar dacd ei (i altii) se mai i
improacd... cu galanterii, insist sd nu se uite cd, in cuvantarile publice aa ceva intrd, retoric, in regula jocului, firqte

i in functie de doxa i de "cei apte ani de-acasd" ai preopinentului. Si pentru a nu ne inveseli necuviincios de aceste florete incrucipte la mansarda societAtii bucuretene, tin
sd vd innegurez o secunda reamintindu-vd cd, in tot aceste
zile i nopti, dispare dintre not i una dintre "cele mai mail
artiste ale Teatrului National": Frosa Sarandy, ca i distinsul"

profesor i om de litere",

i curajos istoric, adaug,


Gh. lonescu, care nu-i altul decat pAtimaul indrAgostit de
istoria Bucuretilor lonescu-Gion, acum tocmai, cand
"pus la carantind de ocultd, Dumitru Sturdza s-a vazut nevoit
sd se sprijine pe foOi drapeliti" (Baca 'bap). Pus la carantinA de ocultd recunoateti cd i reporterul e, cand i cand,
scriitor. Ba chiar i profet. Nu-i aci si acum momentul sd -1
coplqesc sub presiunea profetiilor nihilitilor de statura unor
Dostoievski sau Nietzsche; nici carura argheziand, din prima

serie a "Biletelor de papagal", n-o atinge reporterul, dar,


repet, cand i and sclipete i, una peste alta, catagrafiazd
grijuliu evenimentele, indeletnicire pe cat de pretioasA peatat de oportuna.
Astea find zise, ce mai precizeazd reporterul? El scrie
ca la 2 iulie 1904 "s-a dat la Sosea, sub auspiciile ministrului

171

www.dacoromanica.ro

de instructie, Spiriu Haret, o serbare pentru aniversarea (sic!)

de 400 ani a morti lui Stefan cel Mare. A fost o serbare


grandioasd cu participarea tuturor scolilor din Capita ld si a
unui foarte numeros public". (Eminescu nu mai participd.
Eminescu ar numAra acum 54 de ani. Greu sa ti-1 imaginezi
la aceasta varsta. Dar si mai greu sd nu 0-1 imaginezi. Tank,
a parut cd sprijina pe conservatori. Pe cine ar sprijini azi? Pe
sine, desigur, adicA tara, flinta noastrd nationald. Floretele
vorbitorilor de class s-ar incrucisa, deasupra-i, oprindu-1
sau nu... sa fie academician, sA fie simbolul artei nalionale,
sa fie "omul integral al culturii romfine" cum fericit a punctat lorga. Asa cum nimic si nimeni nu 1-ar putea opri sa scrie,
sd fie, adica, poetul national si profetul, unul dintre putinii
nostri profeti. Ei, profetii, sunt singurii care conteaza in
operatia dull de engramare in istoria spirituald a omenirii.
N-ar tine discursuri, el acum. Poate, cel mult, izolat pe buza
unei lustruite mese de cafenea, unde sa lipseascd turburd-

toarea "academie de biliard", ar innegri niste cuvinte pe


manseta detasabila si nitel cam murdard a cdmasii, prin care
ar integra intr-o metaford unificatoare pe Kant si
Schopenhauer cu Basarabii romanilor, pentru stirpea cArora,
abuziv doar in ordinea vulgard a vietii, s-ar crede indreptAtit
a fi un executor testamentar...)

"S-au ridicat tribune si terase", noteazd precipitat


reporterul. "Slujba religioasd a fost oficiatd de arhierul...
Dupd ce corul scoalei a cantat un imn... incepe apoi defilarea. Intai armata, apoi studentii universitari... (sic!)... veni

randul cortegiului istoric, in ordinea urmAtoare: o avantgarda de jandarmi, apoi: pe cai mici si iuti, tinuti in frau
anevoie, trecurd buciumasii purtand buciume pe dupd gat.
Tobosarii avand tobe de fiecare parte a selei, un grup de
surlasi si trambitasi, in urma steagului care forma garda de
onoare a unui steag imitat credincios dupd steagul lui Stefan

172

www.dacoromanica.ro

cel Mare aflat la muntele Athos. In mijloc mergea steagul iar


in dreapta si in stanga lui aliatii (sic!) doi ostasi. Acestia purtau halebarde si steaguri mai mici... In sfarsit au urmat siruri
dese de tarani.... Insufletirea era in toate inimile.... Cortegiul
a defilat si pe Ca lea Victoriei".
Si iar ne avertizeazA ziaristul a "o chestiune arzAtoare
vine la ordinea zilei", si iar aflu (aflam) ca-i vorba de firma
Krupp, careia ministrul actual de rAzboi, g-ral Averescu, i-ar
concesiona... arsenalul armatei! "Din arnandouA partidele se
ridicA imediat protestari". Sincer sA fiu, prefer sA se ridice
solutii, propuneri eficiente.
G-ral Budisteanu "spune ca ar fi o mare gresala sA se

concesioneze Arsenalul armatei la strAini, on care ar fi


aceia". Bacalbasa opineaza, impartial ca tot romanul, a arsenalul armatei se aflA "fireste, in conditiuni inferioare", cA nu
mai e corespunzAtor "nevoilor actuale ale ostirei. InsA, ca sA
tie concesionat la straini" ar fi o "prea mare primejdie". El
pronosticheaza cA la mijloc se aflA interesul Germaniei "ca
Romania sA nu se poatA misca Impotriva vointei Berlinului"
si, prin urmare, "acapararea Arsenalului din Bucuresti"

reprezintA o solutie constrangatoare. Desi "credincios" aliat


al Germaniei, regele `lap de impotrivirea pe care a simtit-o
de pretutindeni", dA Inapoi in fata proiectului. In schimb,
g-ralul Averescu e convins cA o atare concesiune este "foarte
avantajoasA" fiindcA armata romans duce lipsA de toate..."
Find la urmA, "oferta lui Krupp a fost respinsA".
In mesajul cAtre armata, cu ocazia anului nou 1909,
regele pare sa confirme zvonurile circulante despre un posibil razboi in Balcani: "Evenimentele ce se desasoarA in jurul
nostru, ne aratA cA neincetat trebuie sa veghem asupra puterei noastre militare spre a fi de-a pururea pregatiti a Infrunta primejdiile care s-ar putea ivi". Mda, 5i ne aflam abia in
1909...

173

www.dacoromanica.ro

Totui, curand se dovedi ca "afacerea" Krupp 11


implica pe g-ralul Averescu mai serios decat s-a crezut pe
moment. Astfel, derivat i aparent Ara legatura cu acuzatia
initials, generalul e interpelat de Al. Marghiloman "asupra
neregulilor de la ministerul de razboi". Averescu replica, nu
Ara temei, ca, personal, " a urmat sistemul pe care 1-a gasit
i care a avut fiinta sub toti minitrii anteriori". Dedesubtul
interpelarii ascunde intentia lui Take Ionescu de a-1 debarca
pe Averescu: castanele sunt scoase din foc cu concursul Iui
Marghiloman, care reproeaza generalului ca Incurajeaza
favoritismul, "surparea spiritului de camaraderie prin introducerea spionajului Tntre ofiteri" i ca e raspunzator de
"delapidarea de bani publici cu prilejul diverselor fumituri",
citand spre exemplificare "un contract de furaj care e nul
fiind incheiat de cave un senator". Averescu sesizeaza manopera opozantilor i ramane ferm pe pozitie, aratand ca nu va
parasi ministerul "decat data cu intregul cabinet". Ceea ce,
prompt, determine presa liberals sa anunte ca "in urma interpelarii de vineri, situatia parlamentara a generalului

Averescu devenind dificila, guvernul a prezentat M.S.


Regelui demisiunea sa. Regele a insarcinat pe D.I.I. BrAtianu
cu formarea noului minister care s-a reconstruit cu toti foOi
minitri, afara de generalul Averescu. Interimatul ministeruIui de razboi a fost incredintat d-lui Toma Stelian, ministrul

justitiei". Aadar, cabinetul ramane in corpore insa Ara


cocursul generalului. Q.E.D.
(Takismul i averescianismul se vor mai confrunta,

insa surasul stramb prilejuit de o asemenea debarcare


incizeaza riduri imposibil de ascuns sub pudra conventiilor
sociale; i Take Ionescu, i g-ralul AL Averescu sunt astazi
personalitAti onorante pentru neam, dar ei au fost i contemporani, oameni in came i oase care, intr-un moment sau
altul

observatia vizeaza i alte personalitati politice ale isto-

174

www.dacoromanica.ro

riei parlamentului s-au putut lasa prada unor convingeri "de


moment" sau invitabilelor humori, omeneti scuzabile).

In aprilie 1909 sosqte la Bucureti Kronprinzul


Friedrich Wilhelm Victor August Ernest tot s to cheme
astfel
facut colet i expediat frumuel de Kaiser ca sa-1
felicite pe suveranul roman cu ocazia rotunjirii varstei de 70
de ani. Firete ca-i intampinat cu "mare pompa", iar unii
gazetari pluseaza aratand ca la naterea acestui "tanar blond,

cu bunatatea in (sic!) fata" i care "era menit sa urce pe


treptele unuia din cele mai puternice tronuri", actualul Kaiser
ar fi exclamat: "Ura! Patru, imparati!" Patru, adica "el, fiul

sau Kronprinzul Friederich, viitorul Kaiser Wilhelm II i


noul nascut". Ironici 4i permit sa fie unii gazetari...
Tot acum i tot legat de aniversarea regala, se oprqte
in oraul de pe Dambovita i fratele mai mic al viitorului rege

Ferdinand, respectiv Carol Anton Frederic Wilhelm de


Hohenzollern, caruia, totu5i, "nu i s-a facut primire oficiala".

Reporterul trage unele incheieri, nu lipsite de intuitie


politica: "Faptul ca imparatul Germaniei a trimis pe insui
motenitorul tronului ca sa felicite pe rege, a avut i un alt
inteles: acela ca imparatul, care mai demult era in raceala cu
regele Romaniei, a voit sa semneze impacaciunea. De aceea
Kronprinzul a venit insotit de o stralucita suits precum: gene-

ralul von Schenk, generalul baron Marschall, colonelul


Hainecins, colonel von Kodern Oppen, locot.-colonel Behr,
d. Sommer... A treia zi a fost la palatul regal un pranz de
gala, cu care prilej regele i Kronprinzul au rostit toasturi cal-

duroase. Regele Carol a fost cu acest prilej numit generalfeldmarepl al armatei germane". Evident ca germanii vor sa
se asigure de pe-acum de un substantial aport roman intr-un
eventual razboi... mai crezand, nu fara rost, CA sangele apa
nu se face. (Ca viitorul apropiat le va infirma aparentele, e o
problems ce tine de greu scrutabilul "miracol istoric", care e

175

www.dacoromanica.ro

poporul roman, descifrat atat de temerar de Gh. 1. Bratianu,


care-i 5i pdrintele formulei).
In sfarit, Baca lbaa nu omite sa mentioneze i con-

flictul dintre cpt. Alex. Sturdza, fiul lui D. Sturdza,

si

"ofiterii regimentului 10 artilerie". June le si -a fdcut studiile


i stagiul militar in Germania. Asta II Indrituiete, pasaminte,

sa arboreze "aere de superioritate, care a(u) displAcut din


intaiul moment tuturor ofiterilor romani". Acetia din urmA,

nu o data, sunt persiflati In public de cpt. Sturdza, care le


neagd "capacitatea" pe fondul unor (altminteri justificate)
aluzii la "reforme insemnate in armata romans ". Chiar dacd
o bund parte dintre criticile avansate de junele Sturdza sunt
intemeiate, e neindoios ca el le insotete cu "atitudini antipatice" dovedind o absolutd "lipsd de tact" ofensatoare pentru

intreg corpul ofileresc. Intre limp, e avansat maior, dar


purtarea nu i-o schimbd. "Bdtos" i "plin de persoana sa",
indispune pe toti cu care intrd in contact. Carura prusacd a
comportdrii sale n-are cum sa fie aprobatd, deli omul, indiscutabile, e bine pregatit i deloc lipsit de o anume distinctie.
Conflictele izbucnesc i se tin Ian'. Au loc, reparator, dueluri
intre Sturdza i diveri ofiteri. Unii II rdnesc. Adevdratele
sale rani sunt, insa, cele suflete0, fiindcd anticipez ad hoc
se va dovedi ca educatia sa progermand II va determina, in

timpul marelui rdzboi, sa dezerteze la inamic i sa comploteze "ca sa corupd pe ofiteri, fie in Moldova, dupd evacuarea Munteniei, fie in lagdrele de prizonieri". Un "suflet
mic", adevdrat, indiferent de respectul care se cuvine acordat

"opiniei personale" (cu atat mai mult cu cat, in numeroase


ocazii oficiale sau neoficiale, politicienii, ofiterii sau oamenii
de culturd se vor situa, liber consimtit, pe diverse pozitii in
raport cu participarea Romaniei la rdzboi, insd manifestarea
liberului for arbitru nu va merge pand la o radicald dezertiune
fatd de interesele vitale ale neamului romanesc); in definitiv,

176

www.dacoromanica.ro

nici mdcar suveranul, la urma urmei german get-beget, n-ar


comite sau aproba o asemenea penibild dezertare....
Deja am evidentiat anterior cd in 1910, "in urma congresului tinut la Bucureti in zilele de 31 ianuarie 2 februarie st. v., partidul social-democrat, dezorganizat prin ple-

carea generoilor, se reconstituie; programul e foarte


asemanator cu cel din 1893" (C.C. Giurescu). Partidul va
adopta o atitudine contrard amestecului armat al tarii in conflictele balcanice i chiar, la o intrunire din iulie 1913, parti-

zanii lui Stefan Gheorghiu vor protests direct "Impotriva


anexdrii, lard o consultare prealabild a populaliei respective,
a Cadrilaterului" (C.C. Giurescu). Protest prematur intrucat
nu sunt coapte conditiile unui plebiscit sau referendum i,
apoi, structura etnicd a populatiei ca i o seams de alte considerente militar-strategice i politice, tinand i de situalia

aromanilor i macedonenilor din peninsula balcanied, nu


concurs deloc la o dezavuare reald, istoried a respectivei
anexdri. Fundamental pentru actualul moment istoric este
faptul ca "guvernul de la Bucureti a sesizat Inca din anii
1905-1908 ascutirea contradictiilor din Balcani, determinate

partial de pozitia inflexibild adoptatd de oficialitatile


otomane fats de micdrile de eliberare nationald din zonele

din imperiu locuite de sarbi, greci, albanezi, bulgari

aromani. Contienti ca o atare atitudine nu putea decat amplifica starea explozivA existents, generand izbucnirea unor not

conflicte armate, factorii responsabili ai politicii romane0


au Intreprins sondaje la Istanbul, Atena, Sofia i Belgrad,
pronunldndu-se pentru rezolvarea pe cale papicd a diferendelor din regiune" (D. Preda).
Prin urmare, pozitia Romaniei, Inca din aceti ani, este

una in favoarea pacii; in favoarea rezolvdrii oricdror


neintelegeri prin dialogul politic tar nu prin cel al armatelor;
este vorba, deci, de o situare pe un aliniament politic con-

177

www.dacoromanica.ro

secvent pacific, stravechi pe meleagurile noastre i


(inevitabil trebuie sd anticipez) comun i politicii viitoare a
regatului. Sublinierea mea, modest apologet al sufletului

bucuretean, e menita sd completeze miile de dovezi


irefutabile ce pledeazd contra acelor tendinte din istoriografia
strains care au tins, tind sau vor tinde sd lege istoria romans

de anumite momente impopulare, ireale in fond, cand,


chipurile, Cara s-ar fi manifestat agresiva in raport cu vecinii

teritoriali (in 1913, in 1919, in 1941...) Voi creiona in


paginile ce urmeaza netemeinicia unor asemenea alegatii cu
atat mai condamnabile cu cat ele nu se sprijind pe documente
i realitati inamovibile, dar pe tendinte imperialiste camuflate doctrinar, "tiintific"... "Eu? Imi apar sArdcia i nevoile
i

neamul...", precizeazd imutabil profetul contiintei

nationale, i nu e vorba de un slogan sau de o doctrind con-

juncturald ci de chintesenla simtirii i gandirii romane0


milenare; cu amendamentul, prezent in chiar acelgi context,
conform cdruia "De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris i pentru noi,/Bucuroi le-om duce toate, de e pace, de-i rdzboi".
Revolutia "junilor turci" (1908) nu desfiinteazA prerogativele imperialiste otomane cum, normal, ar fi fost de
ateptat in urma unei radicalizAri "liberale" a intelighentiei
anatolice. E adevarat, aroganta imperialists, indiferent in ce
parte a lumii fiinteazd, nu e lesne de combdtut i inldturat din

ceea ce s-ar numi "spiritul gregar" colectiv. $ansa, iatd, e


pierdutd, AtatOrk Inca nu e cunoscut... Problema (mea, de
naiv apologet al sufletului bucuretean) este: de ce trebuie ca
unele popoare sd domine pe altele? Si conex: de ce asemenea

tendinte colonialiste trebuie sd se traduca obligatoriu prin


cdtigarea i ocuparea punctelor socotite strategice dar care,
etnic, economic i politic, sunt cu totul alogene metropolei
cuceritoare?... Poate pArea dacd nu ridicol, cel putin patetic,
astAzi, sd se ridice in aceti termeni problema, totu.5i, prefer sd

178

www.dacoromanica.ro

flu ridicol ai patetic dec.& sA "inteleg" mersul (din nefericire!)


real al istoriei cuceririlor, dominaliilor i impilarilor imperialiste,
indiferent, repet, in ce regiune a Terrei s-ar manifesta.

Cum regimul instaurat dupa revolutia "junilor turci"


nu manifestA in nici un fel tendinta (cel putin a) ameliorarii

traiului populatiilor balcanice subjugate, va trece drept


fireasca constituirea a ceea ce se numete azi "alianta balcanicA" i care se realizeaza "in cursul anului 1912 in urma
unor tratate i acorduri secrete bilaterale intre Bulgaria,
Serbia, Grecia i Muntenegru, cu sprijinul tacit at Rusiei"
(D. Preda). Astfel se face cA, "brusc", "Balcanii se afla

acum in centrul atentiei generale. $i aceasta este lesne


explicabil. Pentru intreaga Europa rasariteanA sosqte, poate,
ceasul cand popoarele insei ii vor expune liber ai hoar&

cuvantul" mai ales a "in general, constructia de stat in


directia burghezo-nationalA nu s-a terminat in Balcani" (V.I.
Lenin). Probabil conflictul armat balcanic se augumenteaza
i cu aceea cA "la randul sau, Bulgaria dorea sA completeze
succesul din 1908 cand, alipindu-ai Rumelia, s-a proclamat
regat" (V. Cristian, M.N. Popa).
In "Noua RevistA Romans" (nr. 10/sept. 1914), Xenopol

anunta o stare de fapt care, din placate, izvorate (pentru


clarvazatorii lucizi ai Europei) cu doi ani mai inainte:
"Europa, si prin ea omenirea intreagA, trece printr-o clipa din
cele mai grele ale existentei ei seculare. Popoarele ai statele

se prabwsc unele asupra celorlalte; toate trag sabia, toate


incearca tunurile, toate fac chemarea la puterile distrugerii;
pare ca s-ar grabii sa rAstoarne, in putin timp, toata clAdirea
ridicata cu incetul prin lungi veacuri de muncA".
De fapt, ce se intampla in peninsula balcanica?

Aliatii, functie de acordurile "secrete bilaterale",


decreteazA mobilizarea generalA. In octombrie (stil nou), aliatii inainteazA Portii o nota ultimativa, pretinzand revendicAri

179

www.dacoromanica.ro

national-politice justificative. Guvernul turc rdspunde...


semnand "preliminariile pacii cu Italia" cu care se afla deja
in conflict; apoi 10 recheama minitrii de la Belgrad i Sofia
i declara rdzboi Serbiei i Bulgariei. In situatia asta, aliatii
balcanici declaneaza ofensiva mobilizand efective militare

de peste un milion (!) de oameni, dintre care cca. 750.000


"au intrat in compunerea armatelor de operatii" (D. Preda).
Dei armata otomana e mai slabs, numeric, avand i "un
moral scazut", beneficiaza de armament modern i de sprijinul unor instructori... germani (?!). Cu toate astea, "intr-un

interval de numai base saptamani, armatele Bulgariei,


Greciei, Serbiei i Muntenegrului reqesc sa zdrobeascA
"principalele grupari ale Imperiului otoman din Europa,
eliberand cea mai mare parte a Peninsulei Balcanice i
ajungand la portile Istanbulului" (D. Preda). Otomanii, prin

marele vizir i cu concursul marilor puteri, cer incetarea


ostilitatilor militare, insd tarul bulgar, Ferdinand I de Coburg,
respinge propunerea i ordona continuarea ofensivei, "dornic

sali extinda stapanirea pana la Istanbul" de'i nu se poate


spune ca n-are tire despre "opozitia categorica in aceasta
problemd a Rusiei, care-i putea oricand retrage sprijinul"
(D. Preda). Dar fortele cumulate ale unei parti din burghezie,
ale militarilor bulgari i ale intrigantilor vienezi (ce nu vad cu
ochi buni un ascendent rusesc in Balcani) obtureaza viziunea
tarului pana la... infrangerea suferita de bulgari in "batalia de
la Ceatalgea" (nov. 1912), dupe care guvernul bulgar cdruia
i se adauga diligentele celor sarb i muntenegrean semneaza propunerea de armistitiu, pe care doar grecii n-o admit.
Totodata, pe fondul evidentei sldbiri a armatei otomane, la

Vlore, in decembrie 1912, Albania se declara stat national


independent, ceea ce reprezinta o "parte integrate a procesu-

lui de formare sau desavarire a statelor nationale din


sud-estul Europei" (D. Preda) i care constituie realmente un

180

www.dacoromanica.ro

fenomen pozitiv. Diplomatia europeand Inregistreaza acum,

cu reactii diverse, de la ostilitate pand la adeziune, a


"stapanirea otomand in Europa era practic lichidatd, iar statu
quo-ul teritorial stabilit la Congresul de la Berlin urma sd fie
modificat" (D. Preda). Cu care ocazie, cum subliniazA lorga,
"Europa capitalurilor strAine face o ultimA interventie pentru
a -si salva interesele", acceptand cu greutate i cu nesinceritate lozinca zilei: Balcanii balcanicilor!

Dar in ianuarie 1913 are loc o loviturA de stat a


"junilor turci". Una din consecinte: noul guvem refuzd
conditiile de pace ale aliatilor balcanici i, consecutiv, aprobd

reluarea ostilitatilor pecetluindu-se i in acest mod eecul


tratativelor de pace de la Londra, prin care s-au incercat
rezolvarea granitelor Albaniei i stabilirea unui nou statut al
insulelor din Marea Egee. Numai ca turcii nu oblin succes
acum pe calea armelor. Preliminariile noii pad se desfaoara
tot la Londra i la 30 mai (st.n.) 1913 i-a sfarit primul rdzboi
balcanic. In urma pacii e stability i noua granitd a Imperiului
Otoman in Europa, insA unele probleme: a frontierelor noului

stat albanez, a statutului unor insule din Marea Egee .a.


urmeazd a fi rezolvate ulterior; intre aceste probleme, statutul politic al Macedoniei, regiune disputata egal de Serbia i
Bulgaria, va constitui unul din pilonii justificativi ai unui nou

conflict armat balcanic. Semnalez a in tot timpul acesta,


"guvernul roman, preocupat de contracararea oricarei tendinte hegemoniste in Balcani i de soarta comunitdtilor
romaneti din dreapta Dundrii" (V. Cristian, M.N. Popa) va
decide ca armata romans sd fie pregAtita pentru a interveni in

desfdurarea ulterioard a evenimentelor, dacd aceasta o


reclarnd iminent. Dealtfel, in aceste luni nu mai e un secret ca
i Rusia, i Austro-Ungaria fac mobilizAri.

Un episod care starnete oarecare valvd in AustroUngaria e prilejuit de-"afacerea colonel Redl". Acest colonel

181

www.dacoromanica.ro

vinde Rusiei, pentru lase sau opt bancnote de o mie de


coroane austriece nou-noute" (St. Zweig) intreg "planul de
interventie al armatei habsburgice... In cazul and intr-adeAT Austria i Rusia i-ar fi pornit otirile una impotriva
celeilalte, este evident ca fapta Colonelului Redl echivala cu
un dezastru efectiv pentru trupele austriece. $i totuA acest
Alfred Redl nu este altul decat... eful suprem al serviciului

de spionaj al armatei austriece! Cu regretele de rigoare


imparatul anacronicei monarhii se vede obligat sa aprobe
inab4rea scandalului politico-militar printr-o masura de
urgenta: in hotelul vienez Klomser (Cf.St. Zweig, P. $tefanescu .a.), colonelul tradator e obligat sa se sinucida cu un
pistol inmanat de doi ofiteri insarcinati sa patruleze prin fata
camerei sale pans ce vor auzi impu5catura "izbavitoare"...
($i, vai, cat de clementi suntem/vom fi noi, bucurqteni in
uniforms i in civil, cu capitanul Sturdzal... In schimb, vom

face exceptie, cat se poate de nepotrivit, cu marealul


Antonescu, in 1946 e adevarat, executarea acestuia i a
camarilei sale, dupa aa-zisul proces al "tradarii" nationale,
nu va fi o operatiune strict romaneasca...)
Revenind, e semnificativ ca "guvernul condus de Titu
Maiorescu, tinand seama de declaratiile aliatilor balcanici i
de atitudinea marilor puteri", 4i exprima net dorinta de a
'Astra neutralitatea "cu conditia de a nu se produce schimbari
teritoriale de natura sa afecteze drepturile istorice i interesele tuturor popoarelor din Balcani i atat cat nici unul din
statele angajate in conflict" nu ameninta securitatea tarii
noastre i nu incearca "sa-i instituie hegemonia in regiune"
(D. Preda). In 1912, in mesajul sat' la deschiderea lucrarilor
parlamentului, suveranul precizeaza a "Romania, in vointa
ei de a contribui la localizarea razboiului, a pastrat neutralitatea fata de statele beligerante din Peninsula Balcanica,
urmarind insa cu luare aminte desfaurarea unor evenimente

182

www.dacoromanica.ro

care ating numeroase interese ale statului nostru".

Important pentru guvernul roman e acum gAsirea


acelor mijloace, de natura diplomaticd in primul rand, de a se
realiza indepartarea, dacd nu totala desprindere de aliantele
sale cu Puterile Centrale, indeosebi cu dubla monarhie care,
vizibil, folosindu-se de veleitAtile politic-militare bulgdresti,
iii impune propria politica in Balcani. Fiindcd nu ii e deloc

strains "problema situatiei aromanilor din peninsula",


Romania solicits admiterea "la lucrdrile viitoarei conferinte
de pace". Totodatd, agravarea si-asa incordatelor raporturi
intemationale ca de obicei, marile puteri vroind sd profite
in favoarea sau defavoarea statuquo-ului balcanic statul
roman, prin Ministerul de RAzboi (titular e g-ral de divizie
C. N. Harjeu) elaboreazA un "program complex care, tinand
seama de nevoile armatei cat si de "posibilitAtile existente

pentru satisfacerea for ", vizeazd in special "completarea


inzestrArii cu un material de luptd modern, imbundtatirea
instructiei tactice si a focului la trupe; sporirea efectivelor
prin mdrirea contingentului anual; crearea de not unitAti". In
vederea concretizArii acestui program, parlamentul voteazd
credite suplimentare pentru "aproviziondri de razboi" ca i
pentru "constructii necesare noilor unitAti infiintate, pentru
"depozite i alte nevoi ale armatei" (D. Preda).
Pentru intelegerea evenimentelor (externe) in curs, tre-

buie subliniat faptul ca in anii din urma Intre Romania si


Bulgaria sunt "raporturi deteriorate treptat.... ca urmare a
tendintelor expansioniste promovate de cercurile conducdtoare bulgare" ce vizeazd Intre altele "anexarea Dobrogei,
stravechi pdmant romanesc; tot mai insistente presa i manualele de scoald, lucrdrile de educatie militard bulgard" descriu
Dobrogea drept "una din provinciile neeliberate incd, tineretul i armata find indoctrinate sistematic in ideea sustinerii

unei campanii agresive impotriva Romaniei" (D. Preda).

183

www.dacoromanica.ro

Atitudinile de expectativd, oscilante i/sau divergente ale


marilor puteri in ceea ce privete, pe de o parte, garantarea
securitatii frontierelor romaneti i, pe de altd parte, contenciosul romano-bulgar, determine guvernul de la Bucureti

se procedeze la initierea, incepand cu decembrie 1912, la


Bucureti i la Londra, a unor convorbiri cu vecinul de la
sud. TotuO, Stoian Danev, preedintele Sobranei bulgare,
adoptd o pozitie rigida la negocieri i, in ultimd instants, cere

concursul unor terli (din randul marilor puteri, firqte),


amestec cu atat mai indezirabil i de inutil cu cat, in fond,
Romania i Bulgaria nu sunt angajate intr-un "conflict
declarat". Militand in continuare pentru solutionarea panica
a contenciosului, guvemul roman aproba Protocolul incheiat
la Londra i se pregatete pentru initierea "unei actiuni de

mediere a puterilor europene, in spiritul Convenliei de la


Haga din 1907 privitoare la rezolvarea diferendelor pe calea

negocierilor diplomatice". Un nou Protocol, acum la


Petersburg, e parafat in luna mai 1913. Tot acum, la Londra
se incheie un Tratat prin care, din nefericire, nu se rezolvd
mutual favorabil diferendele, incat, in noapte de 29 spre 30
iunie (st.n.) izbuenete al doilea razboi balcanic, prin "agre-

siunea fortelor armate ale Bulgariei impotriva Serbiei i


Greciei" (D. Preda). Imperiul Otoman profita de angajamentul bulgar pe fronturile vestic i sud-vestic, i reia ostilitAtile
impotriva vecinului de la nord. In noua situatie, e de la sine

inteles ca atitudinea statului roman fatd de noul conflict


devine susceptibila de a trezi interesul atat al pi-nor beligerante. cat i al "neutrelor" marl puteri.
Am sd exemplific in continuare printr-o parte (minuscule) din pachetul masiv de telegrame i mesaje cuprinse in
Cartea Verde ("Documente diplomatice. Evenimentele din
Peninsula Balcanied. Actiunea Romaniei. Septembrie 1912
August 1913", Buc. 1913), toate constituind dovezi imuabile

184

www.dacoromanica.ro

ale pacifismului propus si apArat de guvernul si diplomatii


roman' i aflat in opozitie cu duplicitatea i militarismul unor
cercuri conducatoare din tarile vecine, din Bulgaria in primul
rand.

"Raportul Maiestatii Sale Regelui, Sinaia, joi 1 oct.


(st.n.) 1912. Joia trecutd, 13 septembrie, Ministrul Turciei,
Sefa Bey, mi-a propus... s public in ziarele noastre oficioase declararea ca guvernul roman nu va ramane indiferent in cazul cand vreo intreprindere va fi de nature a turbu-

ra pacea

si

Statu-quo in Balcani... 1-am rdspuns ca

zvonurile nu sunt intemeiate, ca Romania nu poate uita ca


ea insAi i-a ca.5tigat independenta in lupta contra Turcilor i
ca, prin urmare, dacd bulgarii, sarbii i grecii... vor sd lupte

pentru imbunatatirea soartei conalionalilor for de sub


stApanirea turceascd, Romania va pasta o strictd neutralitate,
intrucat nu va fi vorba de schimbAri teritoriale" (T. Maiorescu).

"Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei Ia


Sofia cAtre Ministerul Afacerilor Straine, Sofia Sambata la

15 fevr. 1913. lad raspunsul exact i scris al Guvernului


Bulgar: Guvernul bulgar consimte Ia o rectificare a actualei
granite bulgaro-romane, care sd dea Romaniei: 1. Medgidia-

Tabia rang Silistria; 2. Cele cloud unghiuri care-i au


collurile in teritoriul roman; 3. Un triunghi care are drept
bazd coasta Mdrii Negre i propus in protocolul semnat la
Londra, cu o marire a liniei la Marea Neagra. Aceasta propunere, constituind baza unei intelegeri in scopul de a ajunge
la un acord facut prietenete i cat mai grabnic posibil intre
Bulgaria si Romania, va fi considerate ca nuld i neavenitd in
cazul cand negocierile in curs nu vor da nici un rezultat..."
(D.J. Ghika).
"Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la

Berlin catre Ministrul Afacerilor Straine, 26 fevr. 1913.


Secretarul de Stat mi-a declarat, cu dorinta de a comunica

185

www.dacoromanica.ro

Excelentei Voastre, ca Guvernul Imperial va sprijini cu toata

influenta sa cererea noastrd relativ la Silistria... Cu toate


acestea, Guvernul Imperial nu intelege sa se deslipeasca de la
unanimitatea Puterilor pe aceasta chestiune de procedurd..."
(Beldiman).
"Memoriul Guvernului Romaniei asupra diferendului
romano-bulgar, remis, confidential, Guvernelor celor 6 Mari
Puteri 5i reprezintantilor for la Bucure5ti, Londra 5i SFR.Petersburg, 28 fevr. 1913.
Pand in prezent, Romania a pastrat cea mai strica neutralitate in tot timpul crizei balcanice. La inceput aceastA atitudine era cu atat mai indicatd, cu cat Guvernele Bulgariei,

Serbiei 5i Greciei n-afirmau alt scop al actiunii for decat


imbundtAtirea soartei consangenilor supu5i dominatiei
otomane... Doud interese ale Romaniei trebuiau mai cu
seams asigurate dupd rasturnarea lucrurilor stabilite in 1878.
I-Era, mai intai, soarta viitoare a Romani lor din Turcia,

astfel numiti in art. 4 al Tratatului din Berlin, numiti 5i


Macedo-Romani 5i Kuto-Vlahi, pu5i ei insd5i (sic!) la addpost de art.23 5i sortiti acum se treacd sub altd dominatiune...

II-Era, apoi, granita care separd Dobrogea de Bulgaria,


granita impusd celor doud State prin Tractatul din Berlin, fare

a fi intrebate 5i fa'rd sa se fi tinut socoteald de protestdrile


Romaniei. Chiar in Congresul de la Berlin s-au ridicat voci,
ca aceia (sic!) a Frantei 5i Ita liei, ca se constate a Romania,
dup. un rdzboi glorios pentru ea, a fost tratatd cam aspru

5i ca se reclame in favoarea ei o granita mai bung care


cuprindea Silistria... Ceva mai mutt, cu toate ca art. 11 al
Tractatului din Berlin stipulase hotarat ca toate vechile
fortdrete se fie distruse 5i ca altele not nu vor putea fi constru-

ite, Bulgaria, ramasd stapand pe Silistria, a construit not


lucrdri de fortificatii la mis777i 5i la rdsdrit de MegidieTabia... Silistria a devenit, astfel, pentru Romania, simbolul

186

www.dacoromanica.ro

unei nedreptAti comise de la Inceput de Europa i al unei


amenintAri facute in urma de Bulgaria. Aceasta amenintare
este mai pronuntata prin documentele oficiale bulgare, caci
nu inceteazA sa prevada o eventualA anexiune a Dobrogei la
Bulgaria. In studiul sau Romania i armata sa, statul major a

avut grija sa scrie cA nu exists obstacol natural care sa


desparta Dobrogea de Bulgaria de Nord i colonelul
Cantargief, in cursul sAu de geografie, invala pe elevii acoalei
militare cA sub numele de Dobrogea, romanii inteleg acea
parte a Bulgariei de Nord care le-a fost cedata dupA Tractatul

din Berlin. In Manualul pentru tinerii soldati din toate


armele, aprobat de Ministerul de razboi bulgar cu no. 75 din
14 martie 1907 i recomandat efilor de trupe prin circularele
din 21 martie 1907 1i din 10 martie 1908, se gasete o harts
a Bulgariei indivizibile pe care Dobrogea este insemnatd
cu titlul de PArti din Bulgaria nedesrobite incA. $i unde pui

ca aceastA Dobroge ne-a fost data la 1878 in schimbul


Basarabiei, atunci cand Bulgaria moderns na5tea din sangele

osta0or notri. Ea ne-a fost data cu o granita pe care not


n-am incetat de a o declara insuficienta ai care ne-a fost
impusA... Si aceastA Dobroge, care este romans prin dreptul
sangelui varsat i al muncii, este dominata de Silistria, care
in secolul al XIV-lea Ikea parte din Valahia, pastrand Inca
urmele operelor de pietate i de binefacere datorite generozitatii Voievozilor Romani i unde, in sfarit, la 1870 incA,

functiona o coala romans de care depindeau colile


romane5ti ale orwlor Harova i Rasova i ale satelor... In
sfarit, Silistria in mainile romanilor, este in mod exclusiv un
mijloc de aparare pentru ei... Din contra, Silistria in mainile

Bulgarilor este un punct ofensiv contra Romanilor...


RAmane stabilit cA partea luatA de armata romans la rAzboiul

din 1877-1878, careia Bulgaria ii datorqte existenta sa, precum i neutralitatea Romaniei, care a contribuit foarte la suc-

187

www.dacoromanica.ro

cesul armatelor bulgare in timpul crizei balcanice actuale, au


fost factori hotdratori recunoscuti i chiar de cercurile con-

ducAtoare actuale ale Bulgariei... Noi totui n-am pierdut


nAdejdea de a ajunge la un aranjament de voie bund cu
Bulgaria, find convini ca un asemenea aranjament corespunde mai bine adevAratelor interese ale ambelor tail, pentru
prezent, i mai cu seams pentru viitor".

Ministrul Plenipotentiar at Romaniei la Londra care

Ministrul Afacerilor StrAine. Londra. 4 martie 1913.


Domnule Prim-Ministru, in intrevederile ce am avut cu Sir
Edward Grey, am cautat a explica... dreptatea cauzei noastre

i a face sd reiasa atitudinea intransigenta a Bulgariei in


diferendul vostru.... Sir Edward Grey a insistat insa asupra
necesitatii aplandrii diferendului nostru, cad un conflict intre
not ar putea provoca complicatiuni europene, cari, in definitiv, n-ar fi folos nici Romaniei, nici Bulgariei. Preocuparea
politicei engleze trebuie sd fie mentinerea pacei europene...
Curentul slavofil este aa de puternic astazi, hick este mai
mutt ca probabil ca Rusia sd nu poatd ramane indiferentd...
Atitudinea mai nepArtinitoare a presei in privinta noastra se
datorete, in cea mai mare parte, influentei i relatiunilor personale ale d-lui Take lonescu printre publicitii cu vazd din
Londra" (N. Miu).
"Ministrul Plenipotentiar al Romaniei la Londra cdtre

Ministerul Afacerilor Staine. Londra, 7 martie 1913.


Domnule Prim-Ministru, in intrevederile ce le-am avut cu Sir
Edward Grey, am cautat a explica...dreptatea cauzei noastre

i a face sd reiasa atitudinea intransigenta a Bulgariei in


diferendul vostru... Sir Eddward Grey a insistat insa asupra
necesitiatii aplandrii diferendului. 0 indsprire a lucrurilor,
sau un conflict armat, care ar putea provoca un rdzboi euro-

pean, trebuie evitat, cdci rezultatele ar fi rele pentru toata


lumea, dar mai cu seams pentru statele mici. Odata un rAzboi

188

www.dacoromanica.ro

european pornit, urmat de cheltuieli considerabile i de \farsare de sange, Puterile nu ar mai putea avea altd preocupare
decat interesele for prin compensatiuni i compromise reciproce, acestea s-ar face tot pe spinarea State lor mici. De
aceea, a insistat Sir Edward Grey, Puterile mici trebuie sa
evite cu orice pre a fi cauza unui razboi european, caci sunt
in primejdie de a plati cu pielea lor..." (N. Miw Trebuie sA
recunosc ca intuitia politica a lui Sir Edward Grey e cu totul
remarcabild. Din pacate, marele rAzboi, in aceste luni, este
doar amanat. N. n. )
"Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la
Roma cave Ministerul Afacerilor StrAine, Roma 8 martie

1913. Avusei o convorbire cu marchizul di San Ciuliano.


1-am remis memoriul, insistand pentru o grabnicA convocare
a Conferintei pentru mediatiune la St.-Petersburg...

Raspunsul ministrului a fost dintre cele mai favorabile:


guvernul italian,...va susline la conferintA punctul dvs. de
vedere tot aa de bine ca i cabinetele din Viena i Berlin...
Deciziunea Puterilor mediatoare nu va putea fi data cleat cu
unanimitate" (Diamandy).
"Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la
Be !grad catre Ministerul Afacerilor Straine, Be lgrad 8 martie
1913. Aflu din mai multe Orli ca Serbia negociazA cu grecii

pentru a incheia o alianta defensive contra Bulgariei...


Guvernul sarb i bulgar trateazA de catva timp pentru a stabili intre ei o altA granita decat cea prevAzutA de tractatul de
alianla. Se crede ca vor ajunge la o intelegere" (Filality).

Raportul MajestAtii Sale Regelui, Buc. Sambata


19 apr. 1913. Astazi la ora 9 dimineata, a venit la mine
d-1 Ristitch, Ministrul Sarbesc, i mi-a vorbit de neintelegerile

for cu bulgarii care nu s-au tinut de angajamentul luat in


Tractatul de alianta cu sarbii... Noi nu putem interveni decat
in momentul izbucnirii conflictului armat intre ele, i atunci

189

www.dacoromanica.ro

se cuvine s avem mans liberA pentru a impune pacea"


(T. Maiorescu).
"Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la
S. Petersburg cAtre Ministerul Afacerilor Straine, Petersburg
9 mai 1913. Protocolul mediatiunei a fost semnat astazi; conform angajamentului luat fatA de Guvernul Bulgar, va fi tinut
secret Ora la incheerea pAcei" (Nano).

Ministrul Plenipotentiar al Romaniei la Paris care


Ministerul Afacerilor StrAine, Paris, 11 iunie 1913... Luni
seara n-am vedea pe Ministrul Afacerilor Straine, dupa ce

primisem instructiunile d-voastre relative la atitudinea


Romaniei fats de ameninlarea reinceperii ostilitatilor in
Balcani. Pentru a nu pierde timp, m-am dus la d-1 Paleologu,

directorul Afacerilor politice din Minister, i i-am cetit i


lAsat copie dupa nota circulara a Excelentei Voastre.... Am
vAzut ieri sears pe Ministrul Afacerilor StrAine... D-nii
Pichon i Paleologu mi-au spus a interven;ia Romaniei era
bine venita i cA ea va ajuta considerabil pe Mari le Puteri in
actiunea for moderatoare... De asemenea, guvernul francez
nu are nimic de obiectat in ceea ce privete politica hotAratA
i

energicA pe care guvernul roman a notificat-o acum

Puterilor prin circulara noastra. El nadAjduiqte, impreund cu

toti prietenii 06, cA aceasta atitudine va produce impresia


voita asupra State lor aliate cari stau sA se is la lupta, i cA
avertismentul Romaniei va ajuta sA potoleascA ineercarile for
nebuneti..." (Al.Em. Lahovary).
"Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la
Sofia cave Ministerul Afacerilor StrAine . DacA rAzboiul e
declarat, guvernul bulgar este convins ca intrarea in actiune

a Romanic' va fi marginitA la ocuparea teritorialA sud


Dobrogea i va realiza astfel situatia deja prevAzuta i acceptatA de Bulgaria in timpul perioadei acute a diferendului nostru din ianuarie... DupA cele ce cred cA tiu... eful cabine-

190

www.dacoromanica.ro

tului regal a trebuit sa fie insarcinat a sonda dacA ar fi posi-

bil ca Austria sa limiteze prin un demers oarecare la


Bucure5ti acliunea noastra..." (Ghika).
"Telegrama Ministrului Plenipotentiar at Romaniei la
Berlin cave Ministerul Afacerilor Straine, Berlin 1 iunie

1913. Stirile grave primite aci din Atena 5i Belgrad par a


demonstra CA bulgarii au luat ofensiva pe o intindere de cloud
sute treizeci kilometri. Deci, n-ar mai putea fi vorba de conflicte izolate... De altd parte, dupa o telegramd a Ministrului

Germaniei la Sofia, Dl. Daneff a declarat ieri Ministrului


Rusiei ca dAduse ordin pentru incetarea ostilitatii for pe toata
linia 5i ca era pe punctul de a pleca la St. Petersburg azi sau
Incline..." (Beldi man).
"Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la

Atena catre Ministerul Afacerilor Straine. Atena, 2 iulie


1913. Am vAzut acum pe D-1 Venizelos, Pre5edintele
Consiliului, 5i m-a autorizat a telegrafia ca razboiul a inceput
in mod efectiv: ca regele Greciei a dat ordin trupelor de a nu
inainta 5i ca maine sau poimaine Guvernul va adresa in interiorul tarii o proclamatie..." (Filodor).

Raportul Majestatii Sale Regele, Bucure5ti, 3 iulie


1913. Conform rezoluliunii Majestatii Sale Regele asupra
raportului de azi dimineatd, s-a pregatit Jurnalul Consiliului
de Mini5tri pentru mobilizare. Jurnalul va fi semnat astazi la
3 ore, cand e convocat Consiliul spre a indeplini formalitatea.
Am luat insa, in mod prealabil, avizul fiecdrui ministru in

parte. 5i astfel chiar in acest moment, and Majestatea Sa


Regala Principe le Ferdinand, cu d-1 Ministru de Razboi,
General Herjeu i cu D-1 Sef Al Statului Major General
Averescu, se supune semnAturii Majestatii Sale decretul de

mobilizare, spre a putea incepe cu cateva ore mai inainte


lucrurile cele mai urgente" (T. Maiorescu).
"Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la

191

www.dacoromanica.ro

Paris cAtre Ministerul Afacerilor Straine. Paris 16 iulie 1913.


Regele Bulgariei a telegrafiat reprezentantului sdu la Paris sa
ceard o audienta la Presedintele Republicei pentru a solicita
sprijinul Frantei in situatia disperata in care se ea Bulgaria.
D-1 Stancioff a fost primit la Elyseu (de fapt, palatul Elysee
n.n.) in prezenta Ministrului Afacerilor Straine, Presedin-

tele Republicii a spus d-lui Stancioff ca Bulgaria n-avea


decat sa se supund conditiunilor Invingatorilor. Franta va
continua, ca si in trecut, a le predica moderalia" (Al. Em.
Lahovary).

"Ministerul Afacerilor Straine cAtre Legatiunile


Romaniei. Bucuresti 16 iulie 1913. Hand sa inainteze
armata sa pe pamant bulgar Romania nu urmareste nici o
politica de cuceriri si nici zdrobirea armatei bulgare.
Actiunea military a Romaniei e datorita in prim loc obligatiei
de a procura acum teritoriului sau de peste Dundre o granitd

asiguratd... aceasta granitd este linia Turtucaia-DobriciBalcic cu un oarecare numAr de kilometri la apus si la
mis7A7i dupd confonnatia terenului..." (T. Maiorescu).
"Telegrama Ministerului Afacerilor strAine al
Bulgariei cAtre guvernul Roman, transmisd prin Legatiunile
Italiei la Sofia si la Bucuresti. Din Sofia, la 17 iulie 1913.

Remisd la Bucuresti la 18 iulie 1913. Noul ministru al


Afacerilor Straine in cabinetul Radoslavoff, d-1 Ghenadieff,
a rugat... de a transmite imediat Guvernului Roman dorinta
formald a Guvemului Bulgar de-a reinoi relatiunile de prietenie cu Guvernul Roman si a be intAri in asa fel incat sa

substituiascd starii actuale de lucruri intre Romania si


Bulgaria, o prietenie buns si trainicd. In acest scop, Guvernul

Bulgar roaga pe Guvernul Roman sa binevoiascd a incepe


zisele negocieri cat mai curand posibil Si ii lasd alegerea
mijloacelor cele (sic!) mai rapide. Guvernul Bulgar roaga pe

Guvernul Roman sa binevoiasca a da imediat armatei

192

www.dacoromanica.ro

romane ordinul de a inceta inaintarea, fiindca aceastd masurd

ar inlesni restabilirea grabnica a relatiunilor amicale i ar


avea o mare influents asupra relatiunilor viitoare cari trebuie
sd fie intime i trainice".

"Telegrama Ministerului Afacerilor Straine care


Minitrii Plenipotentiari ai Romaniei la Belgrad i Atena.
Bucureti 22 iulie 1913. Relativ la locul de intalnire al delegatilor pacii... Bucurqtii ne pare locul cel mai indicat pentru
a evita o intervenhie a marilor puteri... La Bucureti, din contra, Puterile sunt sigure ca vor fi informate de greutatile eventuale ce le vom intampina, i o asemenea interventiune for-

maid ar putea fi inlaturatd mai wr, astfel ca am putea avea


norocul sd hotaram intre not ce vom crede de cuviintd, fard

a fi exp4 ca lucrdrile noastre sd fie, de la inceput, War-

nicite, sau mai tarziu, hotararile noastre, spulberate"


(T. Maiorescu).

"Ministrul Plenipotentiar al Romaniei la Haga catre


Ministerul Afacerilor Straine, Haga, 23 iulie 1913, Domnule

Prqedinte al Consiliului, ... 1onkheer-ul de Marees van


Swinderen, de mai multe ori, m-a felicitat foarte cdlduros
pentru politica hotdratd, inteleaptd i prevazatoarea a
Guvernului Roman... Romania mi-a spus la receptia Sa
diplomaticd de astazi a dat un exemplu care se impune
admiratiei tuturor. Regele i Guvernul sat' vor putea desigur
sd inscrie o foarte frumoasd pagind in istoria tdrei... Si-mi

place i mie sd inregistrez... un sentiment de recunoOntd


pentru Romania care, prin atitudinea Sa, contribuie la posibilitatea de a inaugura la 28 august viitor, Palatul Paul, card
ca aceastA inaugurare sd coincidd, printr-o crudd ironie, cum

se temeau toll, cu o conflagratiune generald in Europa"


(C.M. Mitilineu).

"Raportul Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la


Londra, catre Ministerul Afacerilor StrAine, Londra

193

www.dacoromanica.ro

14 august 1913. Domnule Pre5edinte al Consiliului... In convorbirea ce am avut cu Sir Eduard Grey, D-sa mi-a spus ca
Tractatul de la Bucure5ti este opera politica cea mai meritorie ce s-a facut in ultimul timp... Organele serioase ale presei engleze fac sa reiasd importanta memorabild a Tractatului
de pace de la Bucure5ti, caci este primul in istorie prin care
popoarele balcanice au reu5it singure sa reguleze intre ale
dificultatilor lor... (N. Mi5u).
"Actiunea deschisa a Austro-Ungariei de torpilare a
aliantei balcanice..., cre5terea tensiunii in raporturile dintre
Viena $i Petersburg, manifestata 5i prin masive concentrari

de trupe in apropierea granitelor sale", creeaza statului


roman o situatie deosebita impunandu-i o atitudine energica

5i ferma; mai ales ca, prin tarul Ferdinand, care spera "sa
refaca, cu sprijinul Austro-Ungariei, imperiul multietnic al
tarului Simeon cel Mare" (D. Preda), Bulgaria nuli mai
ascunde in prezent intentia de hegemonie in Balcani. 1ncat,
considerandu-se amenintat in chip direct, guvernul roman
dispune mobilizarea generala la 3 iulie (st. n.). Bucure5tii,
Cara intreaga percep entuziast actiunea intelegand-o ca pe o
masura urgenta 5i "direct opusd politicii monarhiei austro-

ungare". 0 asemenea apreciere e sesizata 5i de ministrul


francez la Bucure5ti, care arata intr-un raport ca "cine n-ar fi
cunoscut obiectul principal al mobilizarii ar fi putut crede ca
Romania pleca la razboi contra Austriei". Nu altfel gandesc
5i politicienii no5tri: "Actiunea Romaniei semnifica primul
pas al emanciparii noastre de sub jugul austro-ungar... Vorba
soldalilor no5tri din vara lui 1913: Noi trecem in Bulgaria
pentru a ajunge in Transilvania exprima unul dintre aceste

adevaruri profunde pe care Budapesta nu putea sa nu-1


ghiceasca" (Take Ionescu). lar Gh. Bratianu va aprecia in
viitor ca "avantul mobilizarii din 1913 nu se lamure5te pentru cei cativa kilometri patrati ai Cadrilaterului, ci mai ales

194

www.dacoromanica.ro

prin faptul ca era, dupd atata trecere de vreme, prima mani-

festare a fortei armate romane5ti care, dupd cum trecuse


Dundrea, putea intr-o zi sd treacd 5i Carpatii".
Astfel, "preocupat de contracararea oricarei tendinte
hegemoniste in Balcani 5i de soarta comunitAtilor romane5ti

din dreapta Dundrii", la 10 iulie guvernul roman cld ordin


armatei romane de a trece Dundrea "Impotriva trupelor bulgare, in pofida amenintArilor Austro-Ungariei" (V. Cristian,
M.N. Popa). Comandamentul suprem bulgar este surprins,
date find mobilizarea i concentrarea extrem de rapide ale
armatei noastre, operatii apreciate a fl trebuit sA dureze cel
putin 14 zile; "de altfel, pand in anul 1913, nici o altd armata
nu regise un asemenea record" (D. Preda). La 18 iulie (st.n)
tarul Ferdinand I de Coburg, printr-o telegramA adresatd
regelui Carol I, roagA pe acesta sA ordone oprirea ofensivei
trupelor romane 5i incheierea unei pAci separate cu Romania.

Cum am sugerat prin continutul unor telegrame selectate


anterior, guvernul roman manifests fermitate 5i lealitate
dorind i obtinand ca tratativele de pace sA se desfA5oare cu
toti beligerantii din Balcani, la Bucure5ti, 5i la acestea sA participe numai reprezentantii tArilor aflate in conflict. "Tratatul

de la Bucure5ti... n-a fost primul prin care se punea capat


unui rAzboi din Balcani. Tot in capitala noastrA s-a incheiat i

tratatul din 19 februarie st.v. 1886, prin care lua sfar5it


rAzboiul, zis de 5aisprezece zile, dintre Bulgaria 5i Serbia"

(C.C. Giurescu) Actualul tratat a fost semnat in Palatul


Sturdza ( "prajitura de marmord") de la Sosea.
De 5i de scurta duratA, angajarea armatei romane din
vara acestui an prezintA "o importantA aparte atat din punct
de vedere politic cat 5i militar. Ea a pus capAt oportun 5i fdrA

interventia directs a marilor puteri unui razboi initiat de


politica Bulgariei tariste ce urrndrea sA-5i impund prin forta
armelor hegemonia in Balcani" (D. Preda).

195

www.dacoromanica.ro

C. RAZBOI SI PACE
PENTRU UNITATEA PATRIEI

"La fapte, generali li soldati! Dispretuiti moartea, de


care nu s-au temut niciodata stramo#i noori!"
General Eremia Grigorescu

1. Bucumtii fatA cu Europa cuprinsa de flacari


"Tara se cauta pe sine prin arme qi propozitii puternice".
Vasile Andru

Esenta pAcii din timpul razboiului

parfumul epatan-

telor femei, scartul ghetelor nou-noute, cuviosenia imflamanta a discursurilor, nuanla carbonizata a spalturilor de
ziare inhalata dimineata, la pranz si seara, agonia crezului
regal in echilibrul ruletei guvernamentale... Pompoasa in
spiritul ei teatral, la belle poque se sparge-n tandari vitrinA

fatoasa de bibelouri euforice printr-o lovitura de teatru


(asteptata, altminteri, sub o forma sau alta, cum o vor dovedi evenimentele extrem de repede): un grup de patrioti sarbi
executA un atentat reusit, asasinand pe Franz Ferdinand von
Habsburg-Este si pe sotia acestuia, Sofia de Chotek.
0 scurtA epoca de teatral optimism european sucomba

prin anihilarea unuia dintre simbolurile ei teatrale, chiar.


Gavrilo Princip si acolitii sAi vor, ardent si justificat, o patrie

196

www.dacoromanica.ro

liberd si independents; in nici un caz ei, nici aceia din spatele


lor, nu doresc si nu banuie, mdcar, ca fapta for va declansa un
razboi mondial care, vai, n-are sa fie ultimul, in schimb, va fi
intaiul conflict militar inter-tari in cadrul cAruia tehnologia,
spionajul si "razboiul secret" vor avea intaietate schimband

radical conceptiile despre purtarea razboiului, conceptiile


tactice/strategice, conceptiile despre armistitiu/pace, intr-un
cuvant: schimband radical un modus vivendi milenar.
In lumea moderns, asasinatele politice debuteazA cu
executarea intr-un teatru american a presedintelui
A. Lincoln... Acum, G. Princip, T. Grabe2 $i N. Cabrinovid,
membrii organizatiei "Unire sau moarte", jura sa-1 ucidd pe
mostenitorul tronului Austro-Ungariei. Nu este unica asociatie secrets: "Organizatia-sora Tanara Bosnie si organizatia Val din Dalmatia au optat si ele pentru metode radicale
de lupta. In timp ce guvernul austro-ungar cauta sa arunce
samanta discordiei intre sarbi si croati, organizatiile secrete
se inarmau. Si rezultatele nu s-au lasat mult asteptate". De ce
tocmai arhiducele? Pentru ca acesta trece "drept o importan-

ta personalitate europeana" si, cu toate ca nu-i "deck"


mostenitorul tronului lui Franz Joseph (care, in iunie 1910,
scapA cu viatA, aflat intr-o inspectie la Mostar, numai fiindca
atentatorul, B. Zerajid... ezitA in ultima clipA sa-1 impuste!)
in scurt timp urmeaza sa devina "nu numai impArat 5i rege

apostolic al ungurilor, dar 5i rege al Cehiei, Dalmatiei,


Croatiei, Sloveniei, Haliciului, Bosniei 5i Hertegovinei (V.P.

Borovi6ka). Nu va mai deveni... In jilt ramane, asadar, tot


batranul Franz Joseph, "care pans la varsta de 80 de ani nu
citise sau nici macar nu pusese mana pe vreo carte, afard de
regulamentul militar..." si care va contribui din plin la "con-

vulsiile seismice aproape neintrerupte din viata Europei


noastre" (Stefan Zweig).
Reamintesc: gratie diplomatiei 5i consecventei politice

197

www.dacoromanica.ro

pacifiste romanesti de-a lungul celor doud conflicte balcanice, acestea n-au ajuns a se constituie intr-un pretext
"suficient" pentru ca cele cloud blocuri, Trip la Aliantd si
Trip la Intelegere, sd pund mana pe arme. 0 vor face acum,
excesiv de repede dupd consumarea "pretextului" de la
28 iunie (st.n.). Doar Italia si Romania, state aflate de aseme-

nea in sistemul european de aliante, nu intrd in conflict.


Scopurile politice si obiectivele militare urmdrite de belige-

ranti sunt diverse. Germania se lanseazd, evident, intr-un


"rdzboi hegemonial" (F. Fischer) vizand statornicirea unei
dominatii imperialiste pe glob. Austro-Ungaria vizeazd
oblinerea unui control total in Balcani (Serbia, Bulgaia,

Grecia, Albania). Marea Britanie apreciazd cd a sosit


momentul sd elimine concurenta economicd germand si sd
smulgd celui de-al doilea Reich importante colonii (Africa de
Sud-Vest si de Sud-Est). Franta doreste realipirea Alsaciei si
Lorenei si anexarea (?!) Ruhrului german. Rusia considerd cd
in urma conflictului, dominatia sa in Balcani, in Anatolia si
Persia va deveni stabild si multiplu avantajoasd. In schimb,

participarea la rdzboi a unor state precum Serbia, Belgia,


Croatia, Muntenegru sau Romania este "subordonatd exclusiv unor objective de interes national: apArarea in fata agre-

siunii, eliberarea unor teritorii ce se aflau sub dominatie


strdind, constituirea sau intregirea statelor nationale, independente si suverane" (M. Murat, 1. Ardeleanu).
Totodatd, se cuvine remarcat si a "alte natiuni, aflate
de secole sub dominatie straind, precum polonezii, cehii si
slovacii, care se luptau pentru acelasi drept fundamental la
viald proprie, liberd s-au angajat cu hodrare in efortul gene-

ral eliberator, actionand pentru reconstituirea statelor for


independente. A existat si cazul unor state mici cel mai
caracteristic al Bulgariei care, aflate la remorca mari]or
puteri, au urmarit scopuri similare acestora, de cucerire si

198

www.dacoromanica.ro

dominalie. Avand revendicari teritoriale fatd de toti vecinii,


nutrind himera unei Bulgarii Mari cladite pe seama acestora,
cereurile conducatoare de la Sofia se vor decide pentru tabdra
Puterilor Centrale
de5i aceasta o aducea intr-o aliantd
nenaturald cu Imperiul otoman" (Conf. univ. dr. I. Patroiu).

Pentru tarile balcanice, contextul politico-militar e


complex 5i direct amenintator
de aici 5i (re)orientari

diferite: Turcia aderd la Puterile Centrale, nu mai putin


Bulgaria, care atacd prin surprindere Serbia. Romania se
opune tentativelor marilor puteri "de a o obliga sd se impl ice

in conflict in conformitate cu interesele for expansioniste,


adoptand in fond strategia sintetizata de primul ministru Ion
I. C. BrAtianu in formula: eu nu vreau nici o aventurd, nici
provocAri intempestive. Apreciind ca se apropie momentul

istoric al eliberdrii teritoriilor istorice de sub dominatia


Austro-Ungariei, Romania a promovat o orientare politica 5i
military realists, care viza mobilizarea 5i folosirea intregului
potential al poporului in vederea implinirii integrale a idealului ski national" (I. Patroiu).
A5adar, de o importantd exceptionald este ca Cara sd
procedeze "politic 5i militar astfel incat sd nu-5i compromitd,
printr-o decizie pripitd, 5ansele..." (RAPRM, 1). La 23 iulie
(st.n.) Austro-Ungaria inainteazd Serbiei un ultimatum 5i, in
seara acestei zile, suveranul roman declard ministrului austro-ungar la Bucure5ti, Ottokar von Czernin: "Asta inseamnd
rdzboi mondial". Pronostic, din pacate, exact. Chiar inaintea
avalamei declaratiilor de rdzboi, Carol 15i guvernul roman
preconizeazA, in discutiile purtate cu diferitii agenti diplo-

matici, un principiu ferm vizand impiedicarea declan5drii


unui conflict cu previzibile consecinle dezastroase. Tot in
seara de 23 iulie, Carol trimite cate o telegramd la Belgrad 5i
Petrograd cu sugestia mentinerii pAcii cu once pret. In acest

scop, in ziva urmAtoare, ministrul roman la Petrograd,

199

www.dacoromanica.ro

C. Diamandy, are consultatii cu Sazonov 5i cu ambasadorii


francez 5i englez. Precaut 5i diplomat, Sazonov subliniaza ca
Romania ar putea sa aiba "un cuvant decisiv" in anihilatea
diferendului austro-ungar-sarb, 5i solicitA guvernului roman
sa faca demersuri 5i la Belgrad 5i la Viena "pentru a atenua
anumite exigente excesive ale ultimatumului".
Expectativa pe care 5i-o rezerva guvernul 51 regele,

ceea ce curand se va numi "neutralitate activa", avea s-o


descrie, sintetic, Gh. Bratianu: "Chiar daca regele Carol a
murit, in septembrie 1914, foarte ingrijorat de viitorul
poporului sdu, el intrevazuse totu5i solutia unitatii
romane5ti 5i ii autorizase pe primul sau ministru sa semneze
prima conventie cu ru5ii, stabilind drepturile nationale ale
romanilor intr-un eventual partaj cu Austro-Ungaria... Ceea
ce poate parea, la prima vedere, ca o ezitare sau o pierdere de
timp in activitatea diplomatica a Romaniei din 1914 pans in

1916, nu era in realitate decat grija de a-5i asigura


recunowerea acestor drepturi 5i garantarea tuturor puterilor
al late":

Intr-adevar, pozitia Romaniei este delicatA: are tratat


defensiv cu Puterile Centrale (reinnoit in 1913); pastreaza
reminiscentele neincrederii traditionale fata de lmperiul
tarist, provocate 5i in 1878, la Congresul din Berlin. Pe de
alts parte, prin pozitie geograficd 5i potential economicomilitar, atitudinea Romaniei e gteptata cu real interes de
taberele aflate in conflict 5i care, prin emisari, scruteazA 5i
chiar fac presiuni de variate naturi asupra conducerii pill.
Dupa opinia feldmareplului Conrad von Hotzendorf,
exprimata intr-un raport de la 2 iulie 1914, neutralitatea
Romaniei echivaleaza cu pierderea a 20 divizii sau 400.000
soldati, iar daca, 5i mai rau, ar trece de partea Antantei,
echivaleazA cu slabirea Puterilor Centrale cu "40 de divizii
sau cu 800.000 soldati 51 cu "punerea sub semnul intrebarii a

200

www.dacoromanica.ro

blitzkrieg-ului atat in rasarit, cat i in opus" (E. Nastovici).


Atmosfera nefavorabila monarhiei bicefale nu e noun, nici nu
s-ar putea. Inca la 1913, o mare de oameni agita pe strazile
Bucuretilor pancarde pe care se citesc dorinte limpezi: "Jos
Austria iwlatoare"!
"Romania Mare!" Demonstranlii
bucureteni
0 este emotionant fluviul acestor soldati-incivil cu pancartele i epcile for i pdlariile largi-infoiate ale
femeilor subliniaza prin manifestatia ca atare i prin lozincile avansate solidaritatea for cu romanii subjugati din Ardeal
i Bucovina.
In iunie curent, la Constanta, tarul Nicolae II intalnete
pe Carol I ai pe printul-motenitor Ferdinand. In cursul unui
sejur la Sinaia, Sazonov i I.I.C. BrAtianu, primul ministru,

au convorbiri ai oare nu s-ar putea remarca, acum ca-i


vorba de o noun "Convenlie de la Livadia"...? urmate de o
scurta vizita in Transilvania, "gestul semnificand acordul
tacit al Rusiei la implinirea dezideratului national al unirii cu
Tara a teritoriilor locuite de romani din Imperiul AustroUngar" (RAPRM, I). lata, dorintele sunt expuse cu claritate

deli, conjunctural, relatiile noastre cu Puterile Centrale


continua sa fie "normale"... i deli presiunile imparatului
Wilhelm II i ale lui Franz Joseph I asupra regelui i a lui
Bratianu devin insistente, categorice i aproape ultimative.
La 12 august ministrul rus la Bucure0, Peklevski-Koziel,
intrebat de Bratianu "dace neutralitatea Romaniei ar fi considerate de not (=Rusia) ca o demonstratie de prietenie"
(Cf. Documente diplomatice secrete ruse), raspunsul este
afirmativ. A doua zi, confidential, Bratianu e informat ca i
Italia se declare neutra.
"Sufletul romanilor subjugati din Transilvania,
Bucovina i Basarabia se sbatea cumplit intre temeri grele i
frumoase nadejdi de izbavire. Multi erau ingroziti de gandul
a vor fi siliti sa lupte sub steaguri straine, impotriva fralilor

201

www.dacoromanica.ro

de acela.5i sange i de aceegi credinta... Starea sufleteascd a

regelui Carol... nu era nicidecum ward. La 28 iulie 1914,


contele Czernin telegrafia ministrului de externe Berchtold,
Ia Viena, aratandu-i nite spuse ale bAtranului rege, care i-ar
fi mArturisit ca, daca i-ar putea urma imboldul inimii, armata romans ar lupta de partea Trip lei Aliante, dar in anul din
urma s-au intainplat atatea schimbAri, incat nu mai e in stare
sd tins tratatul. In aceegi zi, regele Carol primete iritiintare
telegraficd de la imparatul Francisc Iosif I ca a dat armatei
sale ordin sd inceapd rAzboiul contra Serbiei, iar impAratul
Wilhelm II 1i impArtA.5ea cu o lund mai tarziu speranta ca el
(Carol I,) va fi credincios ca rege i ca Hohenzollern i va

implini fail conditii datoriile de aliat. Ministerul de


externe al Germaniei mergea cu un pas mai departe cerand
telegrafic mobilizarea neintarziata a armatei romane contra
Rusiei" (I. Lupa).
Astfel ca, la 3 august are loc Ia Sinaia Consiliul de
Coroand. Participd regele, primul motenitor i 20 oameni
politici (lipsesc dintre ace0a T. Maiorescu i N. Filipescu,
aflali peste hotare). Doar P.P. Carp susline ideea aliantei cu
Puterile Centrale impotriva Rusiei. Primul ministru, I.I.C.
BrAtianu, deseneazd net pozitia Romaniei, arAtand ca solutia

rezidd intr-o "expectativa cu apararea frontierelor", care


solutie e adoptata in aceegi zi i de Consiliul de Minitri i
apreciatd a fi "cea mai bund in acel moment istoric, singura

compatibild cu interesele supreme ale natiunii romane"


(RAPRM, I). S-a apreciat cu aceasta ocazie ca razboiul
declanat de Austro-Ungaria reprezintA o agresiune, fapt prin

care s-a incalcat caracterul defensiv al tratatului dintre


Romania i Trip la Alianta, deci nu se poate invoca acel casus

foederis, specificat in articolul 2 al tratatului, intrucat, in


prezenta conjucturd, Austro-Ungaria nu e victims ci agresoare, iar "Romania nu are nici un interes sd ajute Austro-

202

www.dacoromanica.ro

Ungaria ss distrugd Serbia" (C. Kiritescu).


Dupd Consiliul de Coroand, Intrebat de cineva dacd II

satisface decizia luatd, Carol I marturiseste ca "e foarte


nemultumit" dar ca intrucat "sfetnicii lui fund intelesi asupra
hotdrarii luate, el se simtea dator a masturisi ca toti au fost la
indltimea cerintelor vremii de-atunci..." Inainte sa inchidd
ochii pe veci, la sfarsitul lui septembrie 1914, se destAinuie
contelui Czernin ca nu mai are deck o dorintA: ss moard si sa

pund capdt la toate. S-a spus gresit ca noua Indreptare


politicd a Romaniei spre Rusia

si indepArtarea ei de Trip la
AliantA ar fi fost fAcutd de BrAtianu singur, fard stirea regelui
Carol. Greseala aceasta a linut s-o Indrepte insusi BrAtianu in
una din conferintele sale de la Ateneul roman (1927) mArturisind: Este drept ca am hotdrat sd rdmand aprobarea in taind

si chiar guvernul rus sd creadd ca Intelegerea este fAcutd

numai de mine, Mil stirea regelui. Dar eu nu as fi fost


primul-ministru, care sd fac asemenea act fait stirea
Suveranului pe care-1 serveam. Regele Carol a Incuviintat
actul meu si, ca unul care i-am cunoscut mai de aproape gindul, simtirea si legAtura cu poporul si menirea lui, pot sd
declar cu toatd constiinta ca n-ar fi impiedicat Suveranul de
la Plevna deseivOrVrea operei, cureia ii inchinase viata, ci
infIptuirea celor mai mail aspirafiuni ale neamului. pe care
el le simfea. Aceastd marturisire e vrednicd de crezut cu atat
mai mult, cu cat insusi regele Carol... Intr -o preumblare la
Sinaia cu locotenent-colonelul Dabija, Iii destAinuia convingerea ce o avea... cd tot poporul roman se va uni data Intr -un
stat unitar, pe baza principiului nationalitAtilon>" (I. Lupas).

Situatia find complexd si, mai cu seams pentru a


preintarnpina o posibild invazie strains, BrAtianu declard
Puterilor Centrale ca vrea sd castige opinia publicd, deci ii
trebuie timp pentru eventualitatea apropierii de eforturile de
rdzboi ale Triplei Aliante... Diplomatii strAini interpreteazd

203

www.dacoromanica.ro

fiecare a son avis. Ministrul german de la Bucureti, J. von

Waldthausen, telegrafiazd la Berlin anuntand ca "Poate,


intr-o fazA ulterioard a rdzboiului, va fi Inca posibil pentru
Romania sd se pronunte impotriva Rusiei" (Cf. K. Kautsky).

in schimb, in telegrama adresatd lui Berchold, contele


Czernin nu intrevede cum i and ar coopera romanii cu austro-ungarii decat "exclusiv in cazul unui mare succes militar"
(Cf. Cartea rode austro-ungard).
Optiunea pentru neutralitate este initial sprijinita de

toate partidele i grupdrile politice. inclusiv de partidele


Social-Democrat i Nationalist-Democrat, neparticipante la

Consiliul de la Sinaia. La Congresul extraordinar al


socialitilor romani, de la 3 august, se stabilete ca neutralitatea reprezintd "singura politica compatibild cu interesele
vitale ale tarii" (Cf. cpt. V. Zodian). C.D. Gherea e partizanul indemnului national cel mai fierbinte ("Vrem intregirea
tariff! ") i arata in lucrarea Reizboi sau neutralitate ca "primordiala i esentiala conditie a acestei intregiri e existenta

insdi a pill pe care vrei s-o intrege0" atragand atentia ca


"ceea ce e sigur e ca printr-un razboi nenorocit am compromite gray intregirea de neam". Apdar, socialitii romani
aproba ideea realizarii unirii i pun in discutie doar "metoda,
momentul, forma 5i felul acestei intregiri, imprejurdrile i
posibilitatea realizArii ei" (RAPRM. I).
Se contureazd dealtfel tot mai vizibil ca neutralitatea

nu poate reprezenta decat o solutie temporard. Exprimand


starea de spirit generald, A.D. Xenopol sintetizeald perfect
pulsul momentului: "A rdmane neutri pand la sfarit inseamnd a face o politica de iepuri. A Idsa sa treacd acest moment,

unicul pe care istoria ni-I pune la indemand. pentru a ne


rotunji statul cu rdschiratul nostru neam. este a ne arAta
nevrednici de a ne numara printre popoare; cdci un popor
trdiete doar nu numai sa mAnance de azi pe maine, ci ca sd

204

www.dacoromanica.ro

indeplineasca un ideal pe parnant; 5i mai mare 5i mai indrep-

tatit ideal ca acel al poporului roman e greu de intalnit pe


lume". In acela5i spirit se pronunta 5i pre5edintele Partidului
Conservator-Democrat, Take lonescu, cand arata ca "nici o
natiune nu se poate afirma, nu poate ajunge la deplina sa dez-

voltare intelectuala 5i nu poate contribui demn la tezaurul


comun de cuno5tinte 5i de frumusete umana fard unitate
national's... Nu exists nici unul dintre noi, care, din cea mai
frageda copilarie, sa nu se fi gandit decat la un singur lucru,
unirea tuturor romanilor intr-un singur stat... Astazi. cand
razboiul mondial a fost provocat de altii, romaniei ii este
imposibil sa nu valorifice aceasta ocazie unica pentru a se

realiza cea ce pentru ea este o necesitate a existentei"


Ministrul conservator se pronunta pentru abandonarea neutralitatii $i aderarea urgenta la fortele Antantei. Cooperarea
cu Antanta o aproba 5i partidul de guvernamant NationalLiberal (cu exceptia lui C. Stere) insa realizarea ei se produce
in timp 5i e insotita de abilitate 5i tact, partizanii lui I.I.C.
Bratianu intelegand ca orice angajare a tarii trebuie sa fie
precedata de obligatia Antantei de a garanta fern "legitimitatea aspiratiilor nationale romane5ti prin incheierea unor
acorduri politice si militare Clare cu Romania" (Cpt. V.
Zodian). Unii mini5tri se "grabesc" s5.-51 etaleze ideile proantantiste. cum se intampla cu Toma Ste lian sau cu titularul
finantelor, E. Costinescu, care 51 realizeaza un soi de cartel.
numit "pactul celor trei", cu N. Filipescu 5i Take lonescu. cu

scopul influentarii opiniei publice in directia pornirii


razboiului alaturi de Antanta.
In sanul Partidului Conservator, orientArile sunt apasat
diferite 5i, de la un punct, total divergente. Consecvent pentru orientarea activa spre Puterile Centrale ramane P. P. Carp,
in vreme ce lui Al. Marghiloman i se pare cea mai nimerita a
fi actuala neutralitate, respectiv expectativa armatd... Nicu

205

www.dacoromanica.ro

Filipescu crede, la inceput, la fel, insd curand va considera ca


primordiald implinirea idealului national, pozitie aprobata si
urmatA si de B.St. Delavrancea, I. Lahovary, M. Cantacuzino.

Linia lui Marghiloman e comund unor C.C. Anion si D.


Nenitescu; partizanii lui Marghiloman, de altfel, vor sustine
o neutralitate favorabild Puterilor Centrale chiar si la
Consiliul de Camera din 27 august (st.n.) 1916...

In favoarea intrarii in rdzboi pentru eliberarea


Transilvaniei si a tuturor teritoriilor romanesti aflate sub
dominatie strains are loc o mare demonstratie populard in
Bucuresti, urmata de o alta, a profesorilor universitari si studentilor, prezentata si in ziarul "Dimineata" (27 sept. 1914).
Sub titlul mare, "Meetingul national de la Dacia" apar subtitlurile grditoare prin ele Insele: "Profesorii universitari, studentii si cetatenii cer imediata intrare in actiune contra

Austro-Ungariei", "Masurile militare", "Cuvantarea d-lui


RAdulescu-Motru", "Manifestatia...". Tot acum, N. Filipescu
si Take Ionescu convoacd la hotelul Bulevard mai multi parlamentari reprezentand toate partidele acum cand, extern,
devine evident ca. Serbia va fi zdrobita de invadatori, cu
totul 54 politicieni, dintre care 14 liberali. Cu aceasta ocazie,
Filipescu arata cd "suntem amenintati de invaluire ca sd fim
sugrumati... Vom vedea atunci un popor intreg, cu armata sa
facut prizonier. Pas de mai fd atunci politica nationals ". In
ziva urmatoare, comitetul consultativ al conservatorilor cere

"mobilizarea imediata a armatei". La

octombrie se

formeazd Federatia Unionists, care grupeazd pe adversarii


Trip lei Aliante, iar liderii acesteia duc tratative cu regele si
cu Bratianu ca sa se intervind in favoarea Serbiei. Intrucat li
se raspunde cd se va pasta neutralitatea promisa, opozitia
organizeazd la Bucuresti o intrunire, nu lipsita de violente, la

24 octombrie (urmata de altele din mai multe orase ale


tdrii...). Necunoscandu-se planurile reale imediate si de

206

www.dacoromanica.ro

viitor ale guvernului, care, in treacat fie zis, nici nu trebuie


acum sd fie divulgate, sigur ca unii lideri ai opiniei publice
produc acuzatii neintemeiate in fond i conduc unele agitatii

publice care, cel putin in forma, sunt inoportune i sterile.


Ceea ce face pe unii comentatori ai vietii publice/politice
bucuretene sd observe, nu fard sarcasm i ironie: "Era in
epoca aceea cam spre slar5itul rdzboiului balcanic. Tara era
agitatd. Cafenelele clocoteau. Guvernul se clAtina. Opinia
publica descinsese in stradd... Steaguri tricolore i pancarde
Intinse de la un trotuar Ia altul punctau, deasupra valurilor
furtunoase ale multimii, inscriptii eroice: Vrem rdzboi!...
Moarte traddtorilor!... Jos guvernul!...D ... Ziarele nu mai
aveau altd preocupare. CetAtenii nu mai aveau alte ganduri.
Pe stradd, in cluburi, in cafenele, in berdrii, in sferele guvernamentale, ca i in intimitatea familiilor, unicul subiect de conversatie posibil, unica Ingrijorare a sufletelor, chiar i cand

gurile, luate de curentul maruntiurilor zilnice, vorbeau


despre altceva, era rdzboiul. In aparentd, natural, nimic nu se
schimbase. Viata continua ca i mai inainte. Restaurantele
erau ticsite. Tarafurile de lautari erau tot aka de numeroase.
Balurile, seratele, chefurile, zaiafeturile se tineau lant. Ba se
poate spune ca erau Inca i mai dese, i mai zgomotoase.
Or4enii petreceau cu infrigurare, cu un fel de veselie exas-

perate, ca i cum le-ar fi fost teams de precipitarea evenimentelor, sub biciul destinului, ca nu vor apuca sdli
goleascd paharele pand Ia fund. Sampania curgea. Cupele se
ciocneau. Dar negurile rdzboiului, ca i fumurile betiei, se
Intindeau zi cu zi Intre hotarele Romaniei neutrale, peste
sufletele i peste mintile impAingenite" (N.D. Cocea). Sau,
tot despre aceste luni de zile agitate: "Bucuretenii se schimbasera de sa nu-i mai recunoti: cei ce se destindeau la o bere
unde pierisera?
sau se plimbaserd agale pe bulevarde
Mullimea manifesta furioasa: nu era de glumit cu ea; nu mai

207

www.dacoromanica.ro

era vorba de legea tramvaielon>, ei vroiau sd intram in


rdzboi, erau hotdrati sd piece pe front, unde era clar aveau

sd-i rite viata. Ce se poate spune unei mase care vrea sd


infrunte moartea?! Nimic" (P. Georgescu).
Nici in Europa centrals, lucrurile par sd nu stea altfel,
i acolo "viata se imbinase cu ceea ce scriau ziarele, cu tiri
i zvonuri, cu opinii, cu controverse", i acolo spiritele sunt
atatate gratie "undelor de incontinenta verbald ale radioului",
in fine, i acolo "poate sentimentul ca totul era pus sub semnul intrebarii, ii indemna ss culeagd ce mai era de cules, sd

imbrace ce au mai bun, sd petreacd ultimele ore bune!"


(St. Zweig). Sunt ultimele sclipiri fosforescente aruncate de
giulgiul defunctei belle poque...
Un mare miting se desfAward i in sala Dacia (Manuc)
in iulie, and Take lonescu observa, intre altele: "Dad. insa
ne-am inchipui noi cd (aliatii) invingand fara noi, vor invinge
pentru noi, ar trebui sd fim adevdrati nebuni. Victoria for Para
noi poate sd ne scape viata materiald de astazi, nu ne poate
insa scapa nici viata noastrA moralk nici drepturile generatiunilor noastre viitoare".
Intr-o motiune adresatd guvernului de atm 50 de profesori universitari se aratd: "... Corpul profesoral al
Universitatii din Bucureti crede de datoria sa sd declare ca
intrarea Romaniei in actiunea pentru apdrarea intereselor i
drepturilor noastre nalionale si ocuparea pdmantului romanesc din monarhia austro-ungard se impune" (Cf. M. Mu5at,
I. Ardeleanu).
Marea majoritate a cetatenilor, cei din arierplanul istoriei, se inscriu in tumultul general i blameazd
in
necunowerea tuturor detaliilor conducerea tarii, guvemul
liberal. Un respiro pentru lumea bucureteand insa de
anvergurd limitatd, cu toate "serialele" difuzate in presa. II
oferd in septembrie "cel mai mare furt sAvarit vreodatd in

208

www.dacoromanica.ro

Romania", respectiv "sustragerea cu chei potrivite, dintr-o


casa de bani aflatd in palatul Elenei Kretzulescu, din str. Stirbei Vodd (=azi sediul UNESCO pentru invAtamantul superi-

or) a sumei de 400.000 lei i bijuterii de our cu perle i


briliante in valoare de Ina 300.000 lei. Furtul este intr-adevar enorm. Cu 700.000 lei s-ar fi putut construi la acea data
mai multe cartiere de locuinte..." In iarna lui 1915, acuzatul,
alias arhitectul Criso Sotiriu, "nefacandu-se dovada

vinovatiei ca Sotiriu ar fi comis furtul de la d-na Elena


Kretzulescu, acesta urmeaza sa fie achitat" (I. Turai). Abia

peste trei ani, reluandu-se procesul, vor fi aduse dovezi


irefutabile ca arhitectul i alti doi complici sunt autorii furtului calificat, pentru care -si vor primi pedeapsa maxima. Pans
atunci, insA...
Sfaritul toamnei bucuretene este exploziv i datoritA
manifestatiilor organizate de "Actiunea nationalr. Cum am

mai aratat, in general nemultumete "prudenta guvernului


liberal de la conducere, prudentd neinteleasd exact in cauzele
5i aspectele ei multiple, neexistand, ce-i drept, o informare

judicioasa a publicului ci doar una oportund, date find


conditi ile objective /subiective ale momentului istoric ca
atare. La 9 noiembrie, in aceeai said Dacia, profesorul D.S.
Mandrescu zice: "La durerea noastra aratata acelora care se
cuvenea sA le-o aratAm ni s-a raspuns: n-a sosit momentul
oportun. Eu nu tiu, domnilor, cam ce o fi acest moment
oportun 5i pe unde intarzie, de nu mai sosete odatA... Eu
cred a, in loc ca cei in drept ss scoatA din cand in cand armata pe Ca lea Victoriei in Bucureti, mai bine ar trimite-o pe
Ca lea

Romanismului" (Cf. "Universul", 24 nov. 1914) 0

luny mai tarziu, profesorul-orator devine casierul general al

Ligii pentru unitatea politics a tuturor romanilor, al carei


preedinte este dr. V. Lucaciu, vicepreedinteDelavrancea,
i secretar, Iorga. In februarie viitor, Liga organizeazA un

209

www.dacoromanica.ro

miting la Dacia, ocazie cu care iau cuvantul Goga, Take


Ionescu, Delavrancea, Iorga, N. Filipescu, acesta din urmd
rostind un discurs memorabil, patetic cu supramdsurd dar de
o sinceritate patrioticd inatacabild atunci and se adreseazd
regelui (Ferdinand): "Cronicarul zice ca trAznete si fulgere
erau in cer, and a urcat tronul $erban Vodd Cantacuzino".
Era o prevestire.
Cand pe tron s-a urcat regele Ferdinand, Europa era

zguduitd de cel mai infrico5Ator rdzboi din cate sunt


pomenite In istorie. E 5i aceasta o prorocire de ce va fi domnia de azi. Sire, e5ti trimisul lui Dumnezeu ca sd impline5ti
visul unui neam. Vei fi cel mai mare voievod al tarii,

impodobindu-te cu titlurile lui Mihai Viteazul: Domn al


Ardealului, al Tarii Romane5ti 5i al Moldovei; aducand pe
deasupra 5i strAlucirea purpurei regale, sau rapus in cel mai

suprem avant de vitejie al neamului, vei fi sfintit ca erou


national. De aceea, mdrirea ce ti-o urAm, Sire, este: sei to
incoronezi la Alba Julia sau sa mori pe ccimpia de la Turda".

In martie, in Bucure5ti se tine Congresul romanilor


ti bucovineni; acela5i profesor Mandrescu
prezintd referatul "Istoria Romaniei" unde ideea centrals
rdmane aceea ca tam "trebuie sa-si afirme vointa, trebuie
transilvdneni

sd-5i schimbe atitudinea de pand acum intr-o actiune armatd


pentru realizarea idealului nostru national..." Dupd amiazd,
congresi5tii se strang la Dacia unde, intre altii, vorbe5te si
Delavrancea: "Voi cei din Ardeal 5i Bucovina simtiti nevoia
de unire, dar noi, cei din Romania liberd, simtim a am pieri
dacd nu ne-am uni". In mai, cand se Implinesc 67 de ani de
la Marea Adunare de la Blaj (1848), Iorga roste5te, in acela5i
spirit nationalist, un discurs in sala Ateneului.
Dar ce tiu, ce plAnuiesc, ce fac in tot acest timp cei
din prim-planul societAtii romane5ti 5i bucure5tene?...
In septembrie 1914, la Bucure5ti sose5te noul ministru

210

www.dacoromanica.ro

german, Hilmar von den Busche, cu misiunea expresA de a-i


determina pe romani ca, cel putin, sa ramana neutri. Tot in

perioada asta, cancelarul Bethmann-Hollweg scrie lui von


Berchtold ca in cazul cand Romania se apropie de Rusia,
s-ar compromite serios "situatia generala atat in Galitia cat si
in Balcani" (Cf. RAPRM, I). IatA de ce, brusc generosi, ger-

manii propun guvernantilor austro-unguri sA is urgente


masuri Intru ameliorarea conditiilor de trai ale "minoritatii"
romanesti din Imperiul Habsburgic. Pozitia conducAtorilor
monarhiei bicefale ramane intransigenta in inflexibilitatea ei
anistoricA fapt ce sporeste (dacd mai era nevoie) ostilitatea
guvernului roman fatA de Puterile Centrale. Von Czermin
mai crede si acum in sloganul ea "mijlocul cel mai sigur si
mai bun de a tine Romania linistitA" ar fi prin urmare, nu
ameliorarea conditiei "minoritatilor" din imperiu, ci "rezultatele favorabile pe campul de rAzboi" (Car lea rocie austroungara).
Inca din august, la Bucuresti s-au oprit si reprezentantii Turciei si Greciei pentru perfectarea unei intelegeri balcanice in vederea alcAtuirii unui bloc confederativ in Balcani;
Bratianu, farA a se opune in principiu ideii, isi face cunoscutA
intentia "de a avea deplina libertate de acliune" in conjunctura istoricA data (Cf. E. Campus). Totodata, la 12 august

1914, marchizul Antonio di San Giuliano, ministrul de


externe Italian, transmite la Bucuresti baronului Carlo
Fasciotti indicatia nets dupd care "un acord intre Italia si
Romania ni se pare foarte de dorit" (RAPRM, I): De altfel,

in septembrie se si incheie un acord intre C. Fasciotti,


E. Porumbaru (ministrul roman de externe) si primul ministru I.I.C. BrAtianu. In primavara lui 1915, presiunea marilor
blocuri militare asupra guvernului BrAtianu se intensified.
Primul ministru continua sA fie prudent, mai exact spus: pro-

fund responsabil sau, cum va aprecia ulterior ministrul

211

www.dacoromanica.ro

francez la Bucurqti (din anii 1916-1920), contele de SaintAulaire, "el n-a meritat reproul de indecizie pe care i 1-au
adresat aliatii i nici acuzalia de duplicitate care i-a fost arun-

catA de inamici. El aprecia a Romania nu putea intra cu


uurintA i frA. O. fi avut maximum de garantii intr-un rAzboi
in care era in joc existenta ei". Pentru completarea portretu-

lui moral-politic al acestui bArbat de stat, preiau i alte


aprecieri consemnate intr-un curriculum vitae publicat in
Almanahul pe anul 1929 al SocietAtii "Cultul Eroilor": "...
Chemat la conducerea partidului liberal, dupA retragerea
batranului D.A. Sturdza, Ion I.C. BrAtianu a promis solemn
cAli va indeplini greaua sa misiune prin respectarea doctrinei i principiilor partidului ski, dar mai presus de toate
prin luarea in consideratie a dorintelor i intereselor generale ale tarii. Si el s-a tinut de promisiune. Exerciliul puterii nu
1-a Mut sA uite promisiunea dintai i angajamentele sale. El
a fost un ref cu autoritate, dar Mil sA abuzeze; un conducAtor avizat intelept; un consilier al tronului totdeauna credincios i devotat; un servitor al statului plin de demnitate i
conOincios. A fost ministru al lucrArilor publice, apoi
prqedinte al Consiliului i ministru de rAzboi i de externe...
In 1913, dupA ce a luat parte la campania din Bulgaria, ca
ofiter de rezervA, avand gradul de cApitan, a fAcut cunoscut
tarii printr-o scrisoare ca o reforms agrarA se impune pentru
impropietarirea taranilor. AceastA reformA a fost inscrisA in
programul partidului condus de BrAtianu, odatA cu aceea a
votului universal. Reforma agrarA, anuntata in 1913, n-a
putut fi realizatA decat in 1919, din cauza rAzboiului. In timpul neutralitAtii el a dirijat actiunea diplomatica cu prudenta,
abilitate, pricepere i intelepciune, ateptand sA sune ceasul

Romaniei. A jucat strans; a negociat, s-a informat, s-a


pregAtit. A fost o actiune diplomaticA plinA de riscuri, dar
BrAtianu a condus-o aka, ca sA atingA scopul ce-1 urmArea:

212

www.dacoromanica.ro

intrarea in rAzboi alaturi de aliatii no5tri fire5ti, insA prin asi-

gurarea (cestiilor) teritoriale relative la Ardeal, Banat 5i


Bucovina, precum 5i la cooperarea armatelor ruse5ti in
Moldova 5i Dobrogea. La 30 iunie 1916, contele Czernin...
comunica la Viena: BrAtianu nu a5teapta decat ora propice
ca s intre in Transilvania. La 4 august, BrAtianu semna tratatul de alianta cu Anglia, Franla, Rusia 5i Italia, prin care se

recuno5tea dreptul nostru asupra provinciilor romane de


peste Carpati. Si la 14 august, guvernul Ion BrAtianu declara
razboi Austro-Ungariei 5i ordona mobilizarea armatei".

La 16 martie, marele duce Nicolae, generalissimul


armatei tariste prin mijlocirea ambasadorului francez la
Petrograd, Maurice Paleologue, cere Bucure5tilor sa intervina de partea Antantei: "Am s va intretin cu lucruri grave.
Nu vorbe5te acum marele duce Nicolae d-lui Paleologue ci
generalul 5ef al armatelor ruse se adreseaza in mod oficial
ambasadorul Franlei. In aceasta calitate, am datoria sA v
declar CA imediata cooperare a Italiei 5i a Romaniei este de o
necesitate imperioasA. Totu5i, nu interpretati aceste cuvinte
ca un strigat de disperare. RAman convins ca, cu ajutorul lui
Dumnezeu, vom fi invingAtori. Insd, fAra cooperarea imediata a Italiei 5i a Romaniei, razboiul se va prelungi Inca multe

luni, cu riscuri teribile". (Aminteam anterior de o... noun


Livadia; ma gandesc acum la...un nou iulie 1877, cand, de
asemenea, se cerea romanilor, respectiv printului Carol, sA
facA "o demonstraliune de forta"!...) Paleologue nu ezitA sA
replice generalissimului ca, de5i Franta deja face demersuri

pe langA guvernele italian 5i roman, el unul nu vrea sA-i


ascundA ducelui "faptul ca pretentiile Rusiei asupra
Constantinopolului

5i

Stramtorilor vor face probabil imposi-

bilA alAturarea acestor douA guverne aliantei noastre"


(RAPRM,I).
Remarcabil e apelul la "ajutorul lui Dumnezeu", care,

213

www.dacoromanica.ro

totusi, divulgA exact ceea ce ducele ascunde energic cand


afirmA ca n-ar fi vorba de "un strigdt de disperare"; in fond,
el vrea probabil sA reaminteascd uitucilor a Wilhelm I si
tarul sunt... yeti. Chiar asa! De aci, poate, 5i uimirea absoluta a curtii vieneze cand, imediat dupd Declaratia de rAzboi
adresatA Serbiei, Kaiserul scrie tarului in termeni atat de
calzi: "Cu cea mai mare ingrijorare aflu de impresia pe care
o creeazd in Cara to actiunea Austriei asupra Serbiei. Agitatia
fdrd scrupule care s-a desfAsurat in Serbia ani de-a randul a

dus la un atentat... Mentalitatea care a Impins Serbia sd-si


asasineze propriul rege si pe sotia lui domnea Inca in aceasta
tars. Vei fi lard indoiald de acord cu mine ca amandoi, to si
eu, avem interes, ca dealtfel toti suveranii, sA insistdm pentru
ca toate persoanele moralmente raspunzatoare de acest asasinat abominabil sd-si primeasca pedeapsa pe care si-o merits
din plin. In acest caz, politica nu joacd nici un rol. Pe de altA
parte, inteleg prea bine cat de dificil este pentru tine si guvernul tau sa infrunti ridicarea opiniei publice. latd de ce, tinand
seama de cordiala 5i duioasa prietenie ce ne uneste pe aman-

doi prin legdturi trainice de multa vreme, exercit intreaga


mea influents pentru a-i determina pe austrieci sa negocieze
cu sinceritate spre a ajunge cu tine la intelegere satisfa'catoare. Nadajduiesc cu incredere ca ma vei ajuta in eforturile
mele de a aplana dificultatile ce ar mai putea surveni. Al tau
devotat 5i sincer prieten si vdr, Willy".
De unde s-ar putea deduce ca asasinarea arhiducelui
rdmane, in ochii kaiserului, o afacere de familie ce s-ar putea
rezolva... in familie, prin consiliere ;i ceddri mutuale; de aci
si tonul glacial si politicos al apelului sAu. E ocazia sa reamintesc ca tot la "ajutorul lui Dumnezeu" care, dincolo de
uzul curent al unei expresii deferent-religioase, ascunde in

asemenea situatii-limitA si o dozA importantd de nesiguranta/teamd pentru viitor, a recurs la 31 Wile, orele 12, si

214

www.dacoromanica.ro

batranul Franz Joseph atunci cand telegrafiaza lui Wilhelm


II: "Sunt con5tient de amploarea hotararilor mele, pe care
le-am luat cu toata increderea in dreptatea lui Dumnezeu 5i
cu siguranta a fortele tale armate se vor ridica cu o fidelitate
imuabila de partea imperiului meu 5i a Trip lei Aliante". Ce-i
drept, Willy nu considers deloc imuabila (!) ridicarea foielor

sale armate, in schimb o considers 5eful statului major,


Moltke, care telegrafiaza urgent omonimului sal austriac:
"Orice intarziere agaveaza situatia caci Rusia o is inainte...
Respingeti incercarile de pace ale Marii Britanii. Acceptarea
unui razboi european este ultima 5ansa a Austro-Ungariei.
Sprijinul german este fail rezerve... Manifestati fermitate in
fata mobilizarii ruse5ti. Austro-Ungaria trebuie salvgardata.
Mobilizati imediat contra Rusiei. Germania va mobiliza".
Nota bene: Franz Joseph vorbe5te de "imperiul meu"
ca despre o furculita proprie sau, treaca de la noi, un oarecare
teren de golf. lar acest belicos Moltke (nume ritmat, pares, in
cadenta prusaca!) n-a putea spune ca-i lipsit de premonitie
apropo de "ultima 5ansa" austro-ungara; desigur, rationamentul sal se justifica numai in cazul unei victorii a Puterilor
Centrale...
"Dar tine comanda la Berlin?!" va exclama, retoric 5i
poate sincer intrigat, Berchtold. In scar5it, afacerile de familie

insu5i Carol I nu scapa somatiilor consangvinice cand


prime5te telegrame de la Willy 5i Franz Joseph I in care apeleaza cu gratioasa energie la "vechea prietenie 5i relatiile pline
de incredere ce i-au legat intotdeauna" (Cf. E. Nastovici) precum 5i la calitatile de "german" 5i "Ofi ;er prusac" ale fostului rege roman WA, prin urmare, ca afacerile de familie par

a nu se mai putea "spala" in familie; este 5i aceasta tot un


simptom semnificativ al iremediabiliei belle poque.

Cu ocazia audientei acordate ministrului Frantei la


Bucure5ti, Emil Blondel

cum remarca pre5edintele Poinare

215

www.dacoromanica.ro

in memoriile sale BrAtianu declard fail echivoc: "Tin sd nu


vA inwlati asupra intentiilor mele. Vointa mea fermd, de la
inceputul rAzboiului, este de a iei din neutralitate in favoarea
Trip lei Intelegeri. Dacd am intarziat sA ma pronunt in mod
deschis, este in scopul de a completa preparativele mele militare (Intre 1914-16, Bratianu e i ministru de rdzboi n.n.)
card a fi expus la reclamatli prea puternice din partea inamicilor notri... Am formulat cererile pe care le cunoweti dupd

ce am reflectat la ele cu maturitate. Ele raspund nu numai


aspiratiilor nationale permanente ale Romaniei, dar Inca
necesitatii de a preveni, prin stabilirea de frontiere naturale,
conflicte de nationalitate, asemAndtoare acelora care atati ani
au tulburat Macedonia". Iar intr-un interviu acordat ziarului

Journal de Geneve (Cf. M. Mupt, I. Ardeleanu) la 1 iulie


1915, primul ministru roman precizeazd intransigent ca
"Romania nu cere, de fapt, o restitutio in integrum; ea nu are
ambitia unor cereri aiurea, Romania se ridicd doar pentru a
elibera pe fratii sal care din totdeauna au fost uniti cu ea prin
cele mai stranse legAturi... Pentru pacea viitoare a Europei,
pentru stabilirea noii ordini, este necesar deci ca principiul

nationalitAtilor sa triumfe pentru toate statele europene


interesate, deci i pentru Romania.

0 Romanie reunind la sine pe toti iiii sai. pe care


vicisitudinile timpurilor i-au rapit, o Romanie puternicd va fi
o garantA a pAcii i intelegerii in Orient" (subl. mea M.C.)
In acela.5i timp, la Petrograd (la 1 sept. 1914, capitala
Sankt-Petersburg devine Petrograd), Anglia, prin ministrul
G. Buchanan, i Franta, prin M. Paleologue recunoscand in

observa ;ia prqedintelui Poincare cd, acum, "concursul


Romaniei devine o necesitate pentru aliatii notri"

continua
sd facd presiuni asupra guvernului roman prin intermediul
ministrului C. Diamandy, pentru ieirea tdrii din neutralitate.

In 1915, la un miting organizat in sala Dacia, iau

216

www.dacoromanica.ro

cuvantul I.C. Frimu, D. Marinescu, Gh. Cristescu i Cr.


Rakovski. Ei sustin o platformd de pacifism desdvarita i
discursurile for sunt reunite in bropra Pace ci neutralitate.
"Militanli hotar'ati ai cauzei Unirii
conditie obiectiva a
propdirii societatii romaneti, in pofida unor limite in
intelegerea concrete a rolului micdrilor nationale in ansamblul luptei revolutionare a popoarelor, socialitii romani s-au
declarat intotdeauna gata de a lua armele pentru apdrarea /Aril
in cazul in care aceasta ar fl devenit victima unei agresiuni,
iar faptele de eroism i jertfele probate in anii 1916-1918 vor
demonstra autenticul for patriotism, atwmentul de nestrAmutat la cauza nationald" (Cpt. V. Zodian).
Para lel cu extrem de sustinutele, pe cat de anevoioasele, eforturi diplomatice, guvernul roman este preocupat, in
egald mdsurd, de mobilizarea intregului potential combativ al

tarii in vederea purtarii cu succes a plAnuitei campanii de


eliberare nationald i intregire statald. Astfel, "reprezentantii

romani au contractat comenzi de materiale de rdzboi i in

Elvetia, Marea Britanie, State le Unite etc. Din Marea


Britanie s-au procurat 300 motociclete, 42.000 perechi
bocanci i cantitati insemnate de medicamente; din Elvetia
100.000 focoase percutante tip Saint-Chamond, 10.000 kg

de clorat de potasiu i 12.000 camioane automobile; din


Spania 40.000 revolvere i sdbii pentru ofilerii de infanterie; din Portugalia 500 tone alamd destinata fabricarii
muniliei, iar din SUA 3 milioane cartue pentru revolverele
de 11 mm, echipament diferit i corturi. Adunarea in Tara a
unor mari cantitati de materiale de luptd s-a realizat cu sacrificii financiare impresionante, infruntandu-se riscurile efectu-

drii unor transporturi periculoase pe cal de aprovizionare


ocolitoare, situate la distanle considerabile de Romania...
Aa se explica faptul ca din cantitatile de armament i
munitii comandate in exterior, au fost receplionate pand la

217

www.dacoromanica.ro

14/27 august doar cateva trane..." (Cpt. V. Zodian).


Pe de alts parte, mai vechi intelegeri comerciale per-

mit Romaniei sA implanteze comenzi militare i in tArile


Europei Centrale. La 11 mai 1916 se anuntA din Berlin
"comandarea a 15.000 de lanterne electrice pentru brancardiere", jar la 11 iulie, tot de acolo, Beldiman informeazA ca
"chestiunea locomotivelor este pe cale de a fi reglementata ".
La fel, delegatul roman Manoilescu (viitor senator damnat
al Diktatului de la Viena...) telegrafiazA despre achitarea
unor sume de bani pentru "o cantitate importantA de peroxid

expediat deja spre Cara ca i demersurile pentru obtinerea


unei not cantitati". In sfarit, o "mare cantitate de medica-

mente, in valoare de un milion", urmeazA sA ajunga in


Romania "prin intermediul comerciantului Berthold Frust

din Budapesta... cu conditia unui export de cereale de


aceegi valoare". Nu-i mai putin adevArat ca dintre produsele importate din Germania i Austro-Ungaria lipsesc exact
sortimentele care pot sA contribuie "imediat i fara a mai
suferi prelucrAri, la rezolvarea problemei inzestrarii armatei
romane" (E. Nastovici).
Arsenalul armatei din Bucureti devine in aceti ani
"intreprinderea centralA de intretinere si reparare a armamentului din dotarea trupelor romane" 5i ajunge sA produca zilnic
"pana la 800 corpuri de projectile de artilerie de diferite calibre ;i destinalii (in 1914, capacitatea de productie va ajunge
la 1.400 pe zi), rapnele de calibrul 75 87 mm, focoase percutante, focoase cu timpi..., chesoane de munilii, trasuri militare, afete, arme albe, unele aparate optice", totodata poate
executa "reparatii la puOle si carabinele din dotare", iar la
Pirotehnia armatei, situatA in Cotroceni, se pot fabrica munitli
de infanterie i artilerie (1914 200 mii gloante 5i tuburi de

cartue/zI). Tot Pirotehnia poate sA incarce zilnic 15 mii


proiectile de artilerie; un milion cartue pentru infanterie;

218

www.dacoromanica.ro

30 mii cartu.5e pentru revolvere 5i, de asemenea, poate pro-

duce cateva tipuri de explozivi. Tot referitor la aportul


Bucure5tilor la marele efort national de pregatire a razboiului

merits consemnatA 5i inAltarea 5i dotarea fortului Chitila,


apartenent centurei de fortificatii a ora5ului, ale carei "lucrari
executate au cuprins de regulA raioane $i aliniamente de
importantA operativ-strategicA, a cArora apArare nu se poate

sprijini pe obstacole naturale..." (RAPRM, I). PulberAria


armatei, situatA in Dude5ti, produce cea mai mare parte din
necesarul de incArcaturi de azvarlire pentru munitia infanteriei
5i artileriei. De asemenea, uzinele bucure5tene Wolf, Vulcan,
Lemaitre sunt profilate pe productia de rAzboi. In acela5i context, 5efill directiei Intendentiei, g-ral C-tin Zaharia, conduce
energic programul de masuri pentru sporirea productiei alimentare 5i de confectii militare (mai cu seams pendinte de
atelierul central de confectii al armatei din Bucure5ti. Se iau,
de asemenea, mAsuri importante de cave Directia Serviciului

sanitar militar

intr-asta danduli concursul

5i

dr. C.

Angelescu, ministrul lucrarilor publice, pentru procurarea 5i


stocarea medicamentelor $i celorlalte produse farmaceutice
utile. Dealtfel pregatirile sunt generalizate pe toate planurile 5i

in toate sferele sociale cad, cum intemeiat afirma g-ral Gr.


CrAiniceanu (in "Universul" 27 ian. 1916), "astAzi s-a dovedit

pe deplin a razboiul nu se mai poate face numai cu armata,


ci cu poporul intreg. Trebuie a ne mobiliza nu numai bratele
armate, nu numai activitatile de orice fel cuprinse in armata,
nu numai personalul 5i materialul inmatriculat 5i inscris in
controalele armatei, ci intreaga activitate a poporului afarA din
armata. Toate manifestArile vietii mintale 5i materiale ale
fiecarui cetacean in parte 5i ale poporului intreg trebuiesc sA
ajute la rAzboi". Tot in "Universul" (22 iulie), poetul 0. Goga
sustine aceea5i idee a "unitatii de actiune", care trebuie sA fundamenteze "baza succeselor militare".

219

www.dacoromanica.ro

In august 1916, conducerea politica i militara, la


Bucureti, ii concentreaza intreaga putere de munca asupra
"definitivarii actiunilor de planificare strategics i de mobi-

lizare a resurselor interne materiale i umane in vederea


sustinerii efortului generalizat de dezrobire i unire" (Col. C.
Cazaniteanu).

Cum in cursul actualei veri actiunile militare dezvoltate de ate Puterile Centrale pericliteazA serios situatia
tarilor Antantei, acestea din urma adreseaza Romaniei note

ultimative in vederea unei grabnice intrari in razboi.


Guvernul roman inainteaza un memorandum marilor puteri,
in care se insists asupra "hotararii sale de a declara razboi
numai Austro-Ungariei, deoarece cu alti membri ai coalitiei
adverse nu exists nici un contencios teritorial; asigurarii ca
aliatii nu vor semna pacea pana cand nu se vor atinge obiectivele vizate de Romania; garantia Marii Britanii, Frantei,
Rusiei i Italiei asupra integritatii teritoriale a vechiului regat
i a participarii statului roman, cu drepturi egale, la conferinta de pace". De asemenea, este specificata i conditionarea
participarii noastre la razboi "de respectarea independentei

de comandament al otirii, de ofensivele aliate in sudul


Balcanilor i Galitiei i de aprovizionarea ritmica cu cantitatile necesare de arme i munitii" (Cpt. V. Zodian). Nu
toate punctele memorandumului, dar majoritatea for sunt
aprobate de cele patru puteri; mai mutt, in timp, analiza unor

documente precum i constatarile exprese la fata locului


de-a lungul intregii companii vor releva destule contradictii
intre declaratiile oficiale i intentiile reale ale cabinetelor
respective. Totui, semnarea la Bucureti, la 17 august (st.n)
a Tratatului de alianta i a Conventiei militare intre Romania
i Antanta incununeaza "un staruitor efort de aparare a independentei de stat, de pregatire a cadrului diplomatic at luptei
armate de eliberare i intregire statala" (Zodian).

220

www.dacoromanica.ro

Si, pentru a incheia ilustrarea zbuciumului ce a cuprins

in anii din urma suflarea romAneascd, incerc acum sa


descretesc putin fruntile soldatilor in civil si in uniforms:
"Don-locotenent Sabie a cdpdtat o noud ordonantA. Cum to
cheamd? Nita, sa trAiti! Si mai cum? Apoi dupd famelie

imi zice desteptul. Foarte multumit, don-locotenent zice cd


i-a gasit in sfarsit omul. sa and scoli dimineata la 6!
Te les sIrditi! A doua zi, don-locotenent Sabie se trezi din
somn la ora 7 si privind disperat la ceasornic striga: Nita!
mai Nital... Ordonati! Ti-am spus ieri sa and scoli la
ase? Da, etrditi! M-ai sculat? Nu, s'trditi! De ce, and
Nita? N-am avut curaj. Da' de ce? Pen'ca dormeati
cand am venit sa va scol!" ("Seriosul", 1 ian. 1916).

2. "Walla pentru Bueureti"


"...Cuprinsa de bucuria izbavirii".
Constantin Kiritescu

Stendhaliand, deloc comund firii noastre nationale,


atentatele (reunite sau nu) reveniserd la mods. Dupa intdiul
Bratianu, dupd Catargiu, urmase I.I.C. Bratianu. Omul politic
e !Init. Prilejul pare bun spre a-si vedea in sfarsit fiul, pe Gh.
I. BrAtianu, a carui mama si, respectiv, prima sotie a lui Ion
( lonel) este Maria Moruzi. (Indirect, o explicatie a acestei
atitudini strict protocolare rezidd in "legenda familiei", conform cAreia, in prima finer*, lonel Bratianu inginer practicant in Moldova, gAzduit tocmai la castelul Ruginoasa are
un copil, pe actualul Gheorghe, cu Maria, nascutA Moruzi,
vaduva fiului lui Cuza, Alexandru A. Cuza. In epoca, aface-

rea, ajunsa pe buzele glumetilor, a dus la transliteratia

221

www.dacoromanica.ro

"Ruginoasa-Rusinoasa", pentru cA Ionel BrAtianu s-a opus


casAtoriei si n-a consimtit decat amenintat direct cu... pis.

tolul de catre printul Sebastian Moruzi, fratele vAduvei


seduse sj abandonate. Pentru foarte scurt timp, Maria
Moruzi-Cuza s-a numit BrAtianu. S-a pronuntat divortul si
fiul se va numi Gheorghe Bratianu, in schimb mama iii reia
numele de fatA, Moruzi. (Cf. Th. RAscanu). Fiul, deci, adus
de atari dramatice imprejurdri, nu gAseste alta decat sA intre
abrupt in subiect: "Que me voules vous, Monsieur?
Monsieur adicA tatal, adicA rAnitul de glont (pe str.
Coltei, episod desenat inainte). Cu timpul, e adevArat, cei doi
ajung sa se agreeze pans cand, rupandu-se de "bAtranii"
liberali Si retras la Iasi, Gh. BrAtianu iii va alcatui propria

grupare politick "georgistA", dezaprobat find. de cei trei


frati: Ionel, VintilA si Dinu. Deocamdata punctez numai
prilejul "incalzirii" raporturilor de familie. Venind vorba de
familie, ma grabesc sA precizez cA lonel Bratianu se insoara
din nou nu, oh, nu, cu milionara Miss Astor, acum cu
fosta sotie (ca un facut: nevestele sale sunt tot foste...) a lui
Al. Marghiloman, Eliza (sau Elisa), nascutA Stirbey, sora lui
Barbu Stirbey, actualul administrator al Domeniilor
Coroanei. Era de asteptat, si nu numai pour la bonne bouche,
ca barbatul de stat sa nu is pe fitecine. Amator de cabale si

iscusit memorialist, C. Argetoianu surprinde astfel clipa:


"Ionel Bratianu, un mare seducator si el, pare sA fi avut o
priza specials asupra familiei Stirbey. Din Elisa, sora lui
Barbu, ca. si din fetele lui, a facut ce a vrut. Din Elisa cea
Si rebela, a facut chiar o sotie supusa". Eliza, asadar,
e o urmasa de familie domnitoare si mai este si ex-doamna

mandrA

de prim-ministru. Cum nu este Eliza? Ea nu e ceea ce


indeobste numim o frumusete; minus compensat puternic de
inteligenta, cultura si hArnicia ei, toate in proportii superioare. Nu pot decat sa regret nespus cA, data find conditia

222

www.dacoromanica.ro

mea modestd, nu ajung barem s-o zdresc, in treacAt, darmite


sa -i vorbesc; nici fotografiile sale, caw vor fi fi ind, nu-mi
sunt accesibile. Aa ca pipai, ocult, un portret sculptat de

cave allii, mai noroc4i zilei. Cdci aceastd Eliza StirbeyMarghiloman-BrAtianu (led ce verset istoric e singur numele
ei, chiar!...) merits, azi i aci, toata atentia.
Va intocmi apreciate talmaciri din francezA i englezd,

Eliza. Va initia aezdmantul de culturd Ion I. C. Bratianu,


dupd modelul celui dedicat lui Ion C. Bratianu. Va infiinta i
o Bibliotecd cvasipublica in locuinta sotului, Ionel, decedat
in 1927, numind director al acesteia pe George Fotino, fost
secretar al sotului, Mat inzestrat i chipe mai ales chipe,
insinueazd gurile bune. Dar Eliza este i aceea care, cu mana
ei, scrie exemplarele celor cloud Tratate incheiate acum, in
august, cu puterile Antantei. De ce tocmai ea? Si de ce nu o
dactilografa? Pentru ca I.I.C. Bratianu tine enorm la secretul
acestor acte i n-are incredere in vreo dactilografa oficiald...

Batut de-o emotie stranie care-mi impaienjenete


privirea, fixez aburit cele cloud facsimile: dupd Tratatul de

alianta i dupd Convenlia rainfall. Las placerea analizei


grafologice unui specialist. Care va descoperi sau nu sexul,
varsta i tipul de personalitate ale purtatorului, poate i trdsd-

turile de caracter ale miniWilor i ataptilor militari semnatari. Aportul unei lupe salveaza lectura. Actele sunt redactate in francezd i sunt indubitabil scrise de mana. De mana
Elizei-$tirbey-Marghiloman-Bratianu. Pulini sunt cei care
inteleg i aprobd scrupulele primului ministru, adicA tentativa reu$itd! de pastrarea secretului pans in ultima clipd.
Presiunile executate concertat asupra sa i asupra regelui full
i numeroase i dure i atm finele neutralitAtii, ultimative.
Pe de altA parte, nici presiunile interne n-au fost nici putine,
nici comode, acuzatiile de laitate nelipsind in presd sau in
cuvantarile prea focoase ale unuia on altuia, acetia, in fond,

223

www.dacoromanica.ro

necunoscatori ai planului si pozitiilor ferme, profund responsabile ii patriotice ale guvernantilor; orice zvon, orice 5tire
"scurse" ar fi periclitat masiv, daca nu decisiv, efortul cladit
minutios de conducerea tariff, aflata, in realitate, in deplin
acord cu idealul 5i aspiraliile Intregului popor... (Asa, kite
paranteze, cer ragazul unei intrebari: este Eliza acum dar 5i
maine
cel putin cateodata, bantuita de nostalgii? Acum,
cand trAiesc Inca amandoi barbatii ei cu nume circulante;
acum, and Marghiloman, conjunctural, insa si datorita unor
ambitii politicianiste, e hArazit sa se instaleze Intr -o tabard
adversd ii, momentan, scutita de tragedii 5i vicisitudini umi-

litoare?... Sau maine, and, aka cum am zvonit deja, ea va


lucra cu fervoare 5i iscusinta Intru perpetuarea memoriei lui
lone! Bratianu, iii va aminti cumva si in ce termeni? de
primul sau sot, de acela care "15i despartea parul cu carare nu
numai in fatA, spre frunte, dar ii in spate, spre ceafd" (C.C.
Giurescu)? De acela care nu calatorea decat secondat de-un

fecior, son valet de pied? De acela care, adaugand rom


cafelei banale, avea sali lege numele de acest melanj, apreciat apoi prin cafenelele Bucure5tilor?... $i totu5i, ieri, cand
s-au despartit, Eliza ar fi exclamat: "Chez cet homme tout est

faux, sauf l'argenterie" (e fals totul la barbatul asta, mai


putin argintaria). Pacat. Numai atat ramane dupA mariajul cu
o celebritate malilia unei replici?... Si... argintaria91 Tot
Intre paranteze, mentionez 5i ca Marghiloman 5i-a indltat un

mic palat (va fi Inlocuit de constructia blocului ARO, cu


cinematograful aferent, astAzi Patria) in stil neofrancez (?!).
AceastA "fastuoasa re5edinta" a lui Alecu Marghiloman "prin
eleganta ordonantei sale 5i prin monumentalitatea celebrelor
sale grajduri, pretindea sA rivalizeze cu splendorile
Castelului de la Chantilly", 5i-aminte5te P.E. Minulescu).

Prin tratatul semnat acum in august se garanteaza


integritatea teritoriala a tArii 5i se prevede intrarea Romaniei

224

www.dacoromanica.ro

in razboi pana la 28 august, puterile straine semnatare


recunoscand regatului nostru dreptul de a integra teritoriile
locuite de romani din Austro-Ungaria. In ultimul articol, al
aselea, e stipulata egalitatea in drepturi a Romaniei cu puterile aliate cu ocazia preliminariilor i tratativelor de pace.
Conventia military alcatuita din trei "articole" stabilete

ca romanii vor declara razboi doar Austro-Ungariei: de


asemenea, sunt fixate condiliile cooperarii militare cu
Antanta i este recunoscuta "independenta organizatoricA i

de comandament a armatei romane". In scopul asigurarii


unei colaborari eficiente de comandament, atat Romania cat
i tarile semnatare urmeaza sa detgeze reciproc "pe Tanga
marile for cartiere generale, misiuni militare de legaturA i de
stat-major" (Cpt. V. Zodian).
In sfarit lonel BrAtianu poate declara deschis, lamuri-

tor (chiar i pentru adversarii sai vremelnici) a "noi nu am


intrat in razboi ca niste solicitatori nepoftiti. Noi am intrat in
razboi ca niste aliati doriti i ceruti". Intr-un numar din sep-

tembrie, "Corriere d'Italia" sintetizeaza corect situatia:


"Bratianu s-a evidential ca un om de stat de prim ordin, capabil de a ;Astra perfect stapanirea de sine i de a trata afacerile cu sfinge rece i calcul, dar in acelai timp cu larghete de

vedere". Totodata, prin continutul i consecintele sale


curente i de perspective, Tratatul "se detwaza... ca unul
din primele documente diplomatice ale secolului al XX-lea
in care s-a promovat dreptul la autodeterminare al popoarelor
ca principalul criteriu de gezare pe baze noi a ordinii politice
in Europa i in afara vechiului continent" (Zodian).
In Consiliul de Coroana tinut la 27 august, preedintele Consiliului de Minitri al tarii, L.C.Bratianu precizeaza:
"Intr-o valtoare ca aceea a actualului razboi, in care harta

lumii se preface, o tall ca a noastra, o tail cu aspiratiuni


nationale nu poate sa ramana neutra pang la capat, fara sail

225

www.dacoromanica.ro

compromitA definitiv tot viitorul. Pe de altA parte, avand


drept ideal unitatea nationalk suntem datori a urmArim realitatea lui... lata de ce nu putem merge deck aldturi de aliati
i in contra Puterilor Centrale... De aceea, chiar de ar fi sA
fim bAtuti, prin faptul ca patru din cele mai marl puteri ale

lumii au recunoscut temeinicia revendicarilor noastre


nationale 0 au sfintit printr-un act solemn hotarele etnice ale
romanilor de peste Carpati, cauza romanismului va face un
pas inainte mai mare i mai insemnat decal oricand".
Consiliul are loc duminicA i se deschide la ora 11
dimineata, in sufrageria mare din palatul Cotroceni: "Regele
a luat cel dintai cuvantul, precum fusese convenit din vreme
cu Bratianu, Orland sa arate de la inceput care era in con-

ceptia lui rostul acestui Consiliu de coroara. La Sinaia,


unchiul sAu chemase pe fruntgii tArii ca sA ia o hotarare,
razboi sau neutralitate. Acum regele Linea sa precizeze de
indatA a nu era vorba sa se mai ia o hotarare, fiinda aceasta era deja luatA. El convocase insa pe reprezentantii tuturor
partidelor pentru a le comunica aceastA hotarare i pentru a le
cere sA primeascA sd se ralizeze la ea i pentru a le solicita tot

concursul de care Cara avea nevoie. Regele era foarte


emotionat. Pe figura sa se vedeau intipArite urmele luptei

suflete0i prin care trecuse, ale noptilor chinuitoare de


nesomn in care se zbatuse intre inclinatiunile sale fire0i de
principe german i indatoririle sale poruncitoare de rege
roman, noptile in care 1-a framantat indoiala dintre victoria
germand i victoria aliatA, clipele in care con0iinta sa de rege
i de om 1-a obligat sA judece toatA epocala raspundere ce
apAsa pe umerii lui. Dar cu toatA impresionanta emotiune ce

it stApanea, a vorbit cu o perfectA claritate 0 cu o voce de


nedesmintita hotarare. De asta data disculia nu a mai avut loc
ca la Sinaia, in limba francea, ci in limba romans. Romania
veche murise, in clipa in care se ridicau cele dintai raze ale

226

www.dacoromanica.ro

zorilor Romaniei Noi" (I. Gh. Duca).


Tot duminica, la orele 2045, ministrul plenipotentiar
roman la Viena, Edgar Mavrocordat, inainteaza autoritatilor
monarhiei bicefale o note secondata de declaralia de razboi
fata de Austro-Ungaria. In declaratie se arata ca agresiunea
exercitata de Austro-Ungaria i Germania contra Serbiei

aduce nulitatea vechiului tratat de alianla defensive dintre


aceste tari i Romania. "In cursul unei perioade de mai bine
de 30 de ani se precizeaza in declaratie romanii din
monarhie nu numai a n-au vazut niciodatA introducandu-se
vreo reforms de nature a le da macar o speranta de satisfactie,
dar, din contra, au fost tratati ca rasa inferioara i condamnati

sa sufere apasarea unui element strain, care nu constituie


deck o minoritate in mijlocul nationalitalilor deosebite din
care se compune statul austro-ungar" (Romania in razboiul
mondial. 1619-1919, vol. IIV =RRM). In continuare se mai
specifics: "Razboiul la care is parte aproape intreaga Europa
pune in discutie cele mai grave probleme privind dezvoltarea
nationals i insa.5i existents statelor; Romania, manata de
dorinta de a contribui la grabirea sfaritului conflictului i
sub imperiul necesitatii de a salvgarda interesele sale de rasa
(=de neam), se vede silita de a intra in linie alaturi de cei care
ii pot asigura realizarea unitatii sale nationale" (RRM, I).
E de la sine inteleasa reactia de ataament unanim sim-

bolizand asentimentul Intregii tari libere fata de decizia


intrarii Romaniei in razboi, o reactie sinonima impartaind i
romanii din teritoriile 'Inca ocupate de alte puteri. Caracterul
legitim i national al actiunii Romaniei este evidentiat de toti
oamenii politici. "In sfar5it, ceea ce cereau onoarea tarii i
interesele primordiale ale neamului se indeplinete. Romania

intra in actiune pentru Implinirea menirii ei istorice, prin


infaptuirea unitatii nationale i dezrobirii fratilor". (RRM, I).
In "Adevarul", Take Ionescu ii exprima "satisfactia de a fi

227

www.dacoromanica.ro

vazut limpede ridicarea unei griji, dar i preocuparea de


viitor" deoarece "nu se poate vorbi de bucurie in situatiuni ca
acestea, ci numai de barbateasca contiinta a implinirii dato-

riei. Razboiul nostru era inevitabil". In acelai ziar, peste


cateva zile, C. Mille observa ca "treizeci de ani i-am trecut
luptand pentru doua idealuri: o Romanie mare... i un popor
liber economicete i politicete", aratand mai departe ca
"unul din idealurile mele e pe cale sa se indeplineasca. Dacia
viitoare pe care o visam la varsta de 20 de ani este pe cale a

se inflptui. Soldatul roman i taranul de la munte i de la


Dunare, in avantul for suprem i superb este pe cale sa-1
indeplineasca". "A sosit un ceas pe care 11 gteptam de peste
doua veacuri precizeaza N. Iorga, pentru care am trait
intreaga noastra viata nationals. A sosit ceasul in care cerem
i noi lumii, cinstit, cu arma in mina, cu jertfa a tot ce avem,
ceea ce alte neamuri, mai fericite, au de atata vreme... dreptul de a trai pentru noi, dreptul de a nu da nimanui ca robi

rodul ostenelilor noastre". Carturarul ardelean Onisifor


Ghibu afIrma: "Noi vrem s scapam din robie pe fratii notri

din Transilvania i din Bucovina; vrem sa redobandim


pamantul in care ii dorm somnul de veci arhanghelii neamu-

lui nostru: Mihai Viteazul i Stefan cel Mare. Noi vrem


pamantul stravechi al parintilor notri, al fratilor notri". Iar in
ziarul "Micarea" se scrie: "Poporul roman, conform'andu-se
integral misiunii sale istorice", declaneaza acum, in august
1916, un razboi drept, eliberator, "razboiul intregirii neamului, razboiul dezrobirii fratilor".

Reactia locuitorilor celui mai mare ora' al tarii libere


e surprinsa graitor de un entuziast, ale carui impresii sunt
gazduite in "Universul": "Este induioAtor, este inaltator
spectacolul ce ni s-a infatiat... Am vazut muncitori din
fabrici, care nu tiu cum ii vor agonisi viata cei lasati pe
urma for uitand tot: necazurile i lipsa razboiului, precum i

228

www.dacoromanica.ro

primejdia instrumentelor de distrugere si pasind voiniceste la


indeplinirea datoriei for de ostasi". E comprimat in asemenea
cuvinte simple un entuziasm colectiv si un mod de a vedea si
gandi epoca $i "scopul fundamental al razboiului purtat de
Romania", scop ce evidentiazA "cele mai trainice virtuti ale
sufletului romanesc", participarea la razboi reprezentand o

"actiune impartasita si sustinuta de intregul popor" care se


legitimeaza prin faptul ca s-a constituit dintr-un inceput
"intr-o componenta importanta a luptei pentru destramarea
unui imperiu multinational... condamnat de istorie la disparitie": armata romans care intra in Transilvania nu patrunde
"intr-un teritoriu strain", dar "pe un stravechi parnant romanesc, pentru a-1 scoate de sub jugul unei stapaniri straine", iar

de aici decurge cu nedezmintita claritate "caracterul drept,


popular si eliberator al angajarii statului roman in marea conflagratie din anii 1914-1918" (RAPRM, I).
Cum era si de prevazut, intrarea tarii noastre in lupta

provoacA "un impact deosebit in evolutia evenimentelor


politico-militare, ca si a raporturilor dintre partenerii din
ambele tabere beligerante. Aprecieri favorabile au Post primite din partea oamenilor politici, a opiniei publice din
Franta, Italia. Belgia, Anglia, Rusia sau Statele Unite ale
Americii... In tarile din coalitia Puterilor Centrale intrarea
Romaniei in actiune a stank insa o vie emotie. Imediat s-a
produs o grava criza de comandament la nivelurile Marelui
Cartier General si ale conducerii militare a aliantei" (Dr.
D.N. Rusu). Dealtfel, peste nu multi ani, generalul Erich
Ludendorff. prim adjunct al sefului Marelui Cartier General
german, are sa recunoasca in amintirile sale: "Intrasem
intr-o lupta titanica fara seaman... Nu puteam Inca sa-mi dau
seama pe atunci cat de greu ne lovea declaratia de razboi a

Romanier, iar feldmaresalul August von Mackensen


recunoaste ca aceasta declaratie de razboi "a inrautatit foarte

229

www.dacoromanica.ro

mult situatia generald care acum pare chiar fard sperantd".


Justetea deciziei conducAtorilor Romaniei e inteleasa
"la adevarata valoare de toti romanii, oriunde s-ar fi aflat: in
Cara liberd, In provinciile asuprite oil peste hotare" (Dr. D.N.
Rusu). De la tribuna Academiei Romane, Delavrancea subliniazA pregnant cd "noi n-am intrat in haosul acestui macel
pentru cuceriri, ci pentru desrobiri... Noi nu vrem ce nu este
al nostru, ci vrem unirea cu fratii notri din Ardeal, din Banat
si

din Bucovina... Noi nu croim cu sabia o patrie noun, ci

ne-o 1ntregim". Anticipand, profetic parcel, evenimentele ce


vor veni, in primul numar al "Gazetei osta.5ilor" se aratA cd
"oricate greutAti vom avea de invins, oric'ate jertfe vom avea
de adus, sfaritul nu se poate sd fie deck cel dorit de noi toti".
27 august cade 1ntr-o duminica. La orele 10 dimineata
se deschide Consiliul de Coroand, prezidat de rege. Participd
toti minitrii din cabinetul lui BrAtianu, precum i alli oameni
politici: M. Pherekide (preedintele Camerei), C.F. Robescu
(vicepreedintele Senatului), Th. Rosetti, P.P. Carp,
T. Maiorescu, N. Filipescu, Take lonescu, Al. Marghiloman,

C. Oldnescu, C. Cantacuzino-Pa.5canu. Atat I.Gh. Duca


(national-liberal) cat i Al. Marghiloman vor descrie in
memoriile for edinta din aceasta duminicd, cand se decide,

conform angajamentelor asumate in Tratatul de alianta

si

Conventia military 1ncheiate cu puterile Antantei la


17 august, declaratia de rAzboi impotriva Austro-Ungariei. In
cadrul dezbaterilor, Maiorescu cere aceeai politica de espec-

tativa, de "neutralitate cinstita", Al. Marghiloman ridicA


unele rezerve fats de coalizarea cu Antanta iar Carp opineazA
cd Romania trebuie sd se alieze cu Puterile Centrale. In rest,
absolut toti participantii opteazd pentru declararea rdzboiului
imperiului austro-ungar. "Expresie concludentd a vointei i
libertatii de actiune a guvernului, in deplind concordanta cu
interesele si aspiratiile fundamentale de independenta i uni-

230

www.dacoromanica.ro

tate ale natiunii", declaratia noastrA de razboi motiveazA "cu

argumente de necontestat optiunea politicii sale, relevand


legitimitatea acliunii" i, in acela.5i timp, coincide cu "un
aspru rechizitoriu al politicii dublei monarhii, al atitudinii
acesteia fatA de statul i natiunea romans" (RAPRM, vol. I).
Presa centrald i din provincie anunta pe primele pagini evenimentul, semnaland i ca, tot duminica, Ia ora 20,30,
Mavrocordat inmaneaza Declaratia de razboi primului ministru i ministru al afacerilor externe, Burian IstvL, conte von

Rajecz. Luni, 28 august, in "Monitorul Oficial" e publicata


proclamatia efului statului roman in care se evidentiazd
radAcinile istorice ale legitimitAtii intrarii tarii in rAzboi:
"Dupd vremuri indelungate de nenorociri i grele incercAri,
inaintaii nostri au reuit sA intemeieze statul roman, prin

Unirea Principatelor, prin rdzboiul independentei, prin


munca lor neobosita pentru rengterea nationald. Astazi ne
este dat noun sd intregim opera lor, inchegand pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul a inaptuit numai pentru o clipd:
Unirea romanilor de pe cele cloud pArti ale Carpatilor". lar in
lnaltul ordin de zi din 28 august se precizeaza: "Fratii nostri
NI asteapta

cu nerdbdare i cu inima plind de nadejde.

Umbrele marilor voievozi Mihai Viteazul i Stefan cel Mare,

ale cdror rAmdite zac in pAmanturile ce yeti dezrobi, va


indeamnd la biruintd, ca vrednici urmai ai ostailor care au
invins la Razboieni, la CAlugAreni i Ia Plevna. Veti lupta aid-

turi de marile natiuni cu care ne-am unit. 0 luptd aprigd vA


ateaptA. Cu bArbatie sA-i induram incA greutatile Si... izban-

da va fi a noastrd. ArAtati-va deci demni de gloria strdbund.


De-a lungul veacurilor un neam intreg VA va slAvi". Seful

Secliei operatii a Marelui Stat Major e g-ral de briudd


C. Cristescu. Pe intreg frontul carpatic, in seara de 27 august,
la orele 21, se angajeaza simultan trei armate romane: 1, 2 i
de Nord, aceasta din urmA find comandata de g-ral de divizie

231

www.dacoromanica.ro

C. Presan. Armata 2 e condusa de g-ral de divizie


Al. Averescu, iar Armata 1

de g-ral de divizie loan Culcer.

Pe granita sudica e planificata Armata 3, ce urmeaza s


stajioneze in aparare intre Calafat i Marea Neagra pans la
concentrarea in zona a Corpului 47 armata rusa. Scopul prin-

cipal vizeaza asigurarea "libertatii de actiune a armatelor


romane ce ocupau in Transilvania" (RRM, vol I). Din nefericire, "deplasarea trupelor ruseti cave zona actiunilor militare" se realizeaza Intr-un "ritm lent", concentrarea for durand
circa doua saptamani. Cum se tie, Romania nu urmarete
"declamarea unui razboi de agresiune impotriva vecinului de

la sud" ci doar sa opreasca Bulgaria, aflata in serviciul


Puterilor Centrale, "s initieze actiuni militare active la frontiers", posibilitate care, data devenita realitate, s-ar repercuta negativ $i deosebit de gray asupra frontului principal al
armatei romane" (Col. V. Pricop). Cat privqte pe adversarii
notri, acetia trimit pe frontul romanesc pe "cei mai eficienhi
i capabili comandanti ti stat-majori0", intre care:
"arhiducele m%tenitor Carol de Hobsburg (ultimul imparat

austro-ungar), arhiducele losif, printii de Hessa i Prusia,

generalul von Falkenhayn, fost ef al Marelui Cartier


General german, generalul von Straussenburg, viitor ef al
Marelui Cartier General austro-ungar, general von Morgen,
veteran al bataliilor de la Tanenberg $i lacurile Mazuriene,
generalul von Seekt, cunoscut teoretician $i organizator militar, creatorul Reichswehrului, generalul de trupe alipite von
Dellmensingen, ce va triumfa asupra armatelor italiene la

Caporetto, feldmarealul von Mackensen, supranumit


spargatorul de fronturi singurul general german cu grad
de feldmareal aflat in rasaritul Europei
celebru pentru
victoriile repurtate in 1915 pe fronturile rusesc i sarbesc etc.
In pofida acestei concentrari de nume sonore si de forte de
elita, planul de a lichida frontul roman printr-un razboi ful-

232

www.dacoromanica.ro

ger avea sA eueze... in corpul alpin deplasat in Romania",

se cuvine adAugat, luptA i "viitorul feldmaresal german


Erwin Rommel..." (RAPRM, vol. 1).
...13Ata lia de la Argq, Neajlov, numita i "Walla pentru Bucureti, concentreaza pe buna dreptate atentia, energia,
sentimentele, intr-un cuvant: Tntreaga flinta a or4enilor si a

tuturor locuitorilor din hinterlandul bucurestean; aa cum,

raportatA la obiectivele sale, la spatiul de desNurare, la


numarul efectivelor i capacitatea de lupta a materialelor
folosite, ea e apreciatA drept "cea mai amplA... din cate s-au
desflurat pe frontul roman In timpul campaniei din 1916, si

una dintre marile confruntari ale conflagratiei mondiale


desrgurate in rAsaritul Europei" (RAPRM, vol. 1). Aceasta

bAtalie va decide, in cele din urmA, soarta Munteniei,


Olteniei si, fireste a capitalei regatului. De aceea, din intreg

ansamblul luptelor glorioase, necesitand numeroase forte


umane $i materiale dintre anii 1916-1919, e campania militara peste care nu poate trece nimeni, cu atat mai mult cineva interesat de cotidianul bucurestean.
Ce sconteazA Comandamentul roman in aceastA faza a
luptelor din toamna lui 1916? CA va aplica prin surprindere o
manevra "pe directii interioare" prin care se va opri ofensiva
inamicului prin nimicirea grupului Kosch (practic, Armata
de Dun Are) i InvAluirea flancului drept al armatei 9 germane, in felul acesta "stabilizandu-se frontul"; ulterior, e pre-

conizata o ofensiva pentru nimicirea agresorului in zona


Arges. Neajlov, urmand deci ca in spatiul Arge-NeajlovDunAre "sA se deruleze cea mai sfingeroasA i dramatics
bAtAlie, dar in acelai timp i cea mai hotAratoare din momen-

tul intrArii Romaniei in cea dintai conflagratie mondialA"


(RAPRM,vol 1). Chiar si pentru strAini este evidentA importanta acestei cotfruntAri. Astfel, intr-o informatie transmisa
ambasadei franceze din Londra de cAtre Mare le Cartier

233

www.dacoromanica.ro

General al armatelor franceze, se subliniaza ca "acolo, pe


frontul sud-oriental, se joaca de &NA luni unul din actele cele

mai dramatise ale razboiului actual. Aten;ia lumii Intregi se


Indreapta spre Romania, noua noastra aliata care, asediata
din toate partile, rezista eforturilor inamicilor sAi... Planul
german viza zdrobirea completa a Romaniei printr-o dubla
ofensiva, in acelai timp de la sud i de la nord, avand drept
scop ruperea la centru a armatei adverse, patrunderea intre
cele doua provincii ale regatului, Moldova i Muntenia. In
caz de succes, ar fi insemnat mana pusa pe inima Romaniei,

cu Bucureti i toate bogatiile provinciei muntene. Ar fi


insemnat asigurarea dominatiei asupra Balcanilor i imposibilitatea pentru aliati de a lua ofensiva".

Adversarul dirijeaza spre zona de operatiuni grupul


Kosch i grupul Krafft. Pentru contracarare,. Marele Cartier
General Roman expune in ordinul de operalii nr. 19/25 nov.
"oprirea inaintarii inamicului din vestul i sud-vestul Campiei

Romane" (RAPRM, vol. I). De aceasta misiune raspunde


grupul de armate Presan. Generalul intocmete planul bataliei
de la Arge pe baza informatiilor detinute de Marele Cartier
General roman, conform carora se apreciaza ca fortele g-ralului Viktor Kuhne sunt impartite in gruparile vecine Krafft i
Kosch i intre acestea acoperirea e slabs, fund asigurata doar
de unitati din corpul de cavalerie Schmettow. Din acest motiv
se promoveaza i se impune ideea manevrei pe direclii inte-

rioare prin care ar urma sa fie distruse succesiv cele do,u6


grupari inamice, incepand cu grupul Kosch, de la sud. Intrucat

fortele care alcatuiau gruparea de manevra sunt distantate,


Presan decide "a indrepta i concentra fortele chiar pe campul

de batalie", pe care-I apreciaza "a fi regiunea dintre


Draganeti i Neajlov" (Cf. G-ral G.A. Dabija). La 25 noiem-

brie se trece la aplicarea planului, respectiv "a bate fortele


inamice oriunde ele vor fi intalnite" (RAPRM, vol. I). Pentru

234

www.dacoromanica.ro

asta, Armata

primete ordin sa blocheze inaintarea

inamicului pe directia Piteti-Costeti, iar grupul Apararea


Dunarii sa blocheze trupele dumane care fortasera Dunarea
pe la Zimnicea i sa le contraatace neintrerupt... Cum in seara
de 27 noiembrie germanii ocupd satul Prunaru (de pe oseaua
Alexandria-Bucurevi), generalul Al. Referendaru dispune un

atac de la nord, acum avand loc larja de la Prunaru... Inca


un strdlucit exemplu de eroism romanesc" (RAPRM, vol. I);

de'i bolnav, colonelul Naumescu comanda 3 escadroane,


desfaurate in linie, avand intre ele 200-300 pa5i. Cu pretul
mortii aproape a doua sute roiori, inamicul e nimicit. La 29

noiembrie se desfaoara actiuni importante la vest de


Bucuresti, Intre Carpati i Dunare. Mare le Cartier General
roman atenhioneaza grupul de armate Presan despre necesitatea "fortificarii liniei Neajlovului, de la nord-vest de Gae0
pand la sud-est de Calugareni", iar retragerea Armatei I "sa se
faca mai incet si daca necesitatile permit, sa fie chiar oprita"
(Cf. lt. col. Al. loanitoiu). 29 noiembrie reprezinta "prologul
Bata liei pentru Bucure0". Mare le Cartier General german nu
sesizeaza nici in urmatoarele doua zile CA trupele sale dintre
Carpati i Dunare fac obiectul unei contraofensive romaneti
de amploare; surprinderea planuita de romani urmeaza sa
duca la succesul operatiunilor, cu o conditie, totusi: armatele
lui Presan sa fie sustinute de mari unitati ruse i de Armata de
la Salonic. Dar Corpul 4 rus, destinat sa actioneze in sector, e
abia in curs de transport spre Bucure0 i Oa la 30 noiembrie ajunge doar o brigada in zona Bude5ti-Graditea...
"Hotararea Comandamentului roman de a angaja in
fala Capita lei... o batalie de asemenea anvergurd" se intemeiaza totusi "pe observatia justa ca fortele inamice, in

inaintarea for grabita" au adoptat "un dispozitiv cu mari


riscuri la flancul drept (Grupul Kosch), intervalul creat Intre

acestea i Grupul Juhne putand fi exploatat cu succes

235

www.dacoromanica.ro

printr-o actiune energica 5i rapida"; in plus, in acest moment


decisiv, se apreciaza 5i ca "Mare le Cartier General rus va
intelege necesitatea unei cooperari stranse cu armata romans
5i a declan5arii unei ofensive puternice pe frontul de la nord
de Carpati" (RAPRM, vol. 1).
La 1 decembrie, cand se profileaza o victorie impor-

tanta a trupelor roman, se petrec doua evenimente, la care


colaboreaza deopotriva necesitatea 5i intamplarea; primul
rezida in faptul ca von Mackensen "aduce la realitate" pe
g-ralul von Fankelhayn, pretinzandu-i sa villa urgent in ajutorul grupului Kosch; al doilea consta in aceea ca ordinul dat
de generalul Presan Armatei 1... este capturat de trupele germane!... Ulterior, la 27 decembrie, in "Frankfurter Zeitung",

e recunoscuta net importanta extraordinary a capturarii


depe5ei: "Zece minute dupa primirea acestui ordin important,
capturat de generalul Krafft, comandantul nostru a schimbat

toate planurile sale anterioare 5i a luat not decizii... Acest


plan a fost conceput la decembrie de comandantul lui
1

Fankelhayn, iar in seara de 3 decembrie batalia de pe Arge5 a


fost ca.5tigata". De fapt, toate operatiunile adversarilor sunt
coordonate de von Mackensen, caruia i se sobordoneaza 5i

Armata 9 germana, condusa de Falkenhayn. Consecinlele


acestei intamplari nefaste se cuvin coroborate, pe de alta
parte, cu faptul Ca la 1 decembrie ciocnirile dintre ru5i 5i bul-

gari sunt nesemnificative, neajutand simlitor planul romanese. In aceste conditii, Grupul de armate Presan i5i concen-

treazA unitatile in zona Bragadiru. Odata cunoscut planul


roman, g-ralul Fankelhayn decide s aclioneze cu doua divizii

de infanterie in directia Clejani pentru a ajunge "in spatele

Grupului de manevra romanesc, care actiona impotriva


Grupului Kosch 5i a-i intercepta retragerea spre Bucure5ti"
(RAPRM, vol.I). Totu5i, Presan continua ofensiva prevazuta
in planul initial: "apararea Capita lei 5i alungarea fortelor

236

www.dacoromanica.ro

dumane din teritoriul invadat", chiar daca intre timp "inamicul realizeaza concentrarea unor forte superioare" (RAPRM,
vol. I). Dar, de parca interceptarea mesajului romanesc n-ar fi
fost destul, intentiile generalului Presan sunt dejucate 5i de
faptul ca Detaamentul Dural-ea, urmand sa colaboreze cu
Divizia 40 rusd (Inca incomplet prezenta in zona) i5i =dna
intrarea in actiune... ceea ce permite dumanului sa se organizeze nestingherit in teren 5i sa se pregateasca pentru "lupta
de incercuire". E Inca un exemplu de timp foarte pretios pier-

dut de romani datorita slabei colaborari cu detaamentele


ruse... Jar la 3 decembrie pentru a nu-i infonnat corect
asupra situatiei inamicului

Presan cere continuarea operati-

unilor apreciind "ca succesul este aproape" (G-ral G.A.


Dabija) 5i seara, abia, da ordin de retragere spre est...
Reactiile ofiterilor superiori, strategilor militari 5i ale istori-

cilor sunt (5i vor fi) diferite in raport cu deciziile luate de


g-ralul Presan in aceste zile hotaratoare; el va fi sever sau
partial criticat de care g-ralii Averescu, Dabija, Alekseev 5i
va fi apreciat cu discernamant critic de catre g-ralii Sichitiu,

Berthelot, de lt. col. Ioanitiu, de istoricul Kiritescu 5.a.


Analizand a5a-zicand post festum nu doar Bata lia pentru
Bucure5ti ci Intreaga campanie din 1916, speciali5tii atrag (i
vor atrage) atentia asupra catorva puncte de nelipsit din orice

comentariu: armata romans e dotata actualmente cu armament 5i alte mijloace (inclusiv de transport 5i informatii) mult
inferioare inamicului; nu s-a putut realiza un raport de forte
favorabil noun datorita lar2imii excesive a frontului CarpatiDunare; persistenta lipsei de unitate in vederi dintre Mari le

Cartiere Generale rus 5i roman, la care se adauga refuzul


g-ralului Alekseev de a veni cu trupe in zona de operatii, pozi-

tie nefasta sesizata chiar 5i de care un istoric precum


Vinogradov ("In aprecierea sa asupra situatiei din vara anului

1916, generalul Alekseev facuse cele mai serioase gre5eli

237

www.dacoromanica.ro

strategice si politice"); apoi, actionarea "pe directii interioare"


promovatA de g-ralul Presan a fost in rea-litate "singura contramanevra posibild" dar care "putea fi rezolvatA cu succes
numai in masura unei sincronizAri perfecte a actiunii tuturor
elementelor de dispozitiv romanesti si aliate..., deziderat

realizat doar partial" (RAPRM, vol. I); au fost remarcate si


unele carente in exercitarea marsurilor si mai ales in pastrarea
secretului militar; totodatA, o contributie la neobtinerea succesului scontat au avut-o reteaua insuficientA de cdi ferate si
drumurile proaste ce au provocat o circulatie greoaie. Cu.toate
acestea, virtutile soldatilor romani au fost si rdman in gall de
once dubiu: "Slabi, palizi, incovoiati sub greutatea ranitelor
incdrcate, cu uniformele decolorate si rupte, soldatii... obositi
de zile intregi de marsuri, inainteazd mereu frAmantand cu
bocancii desfundati glodurile miristilor si lapovita drumurilor.
Prin aerul umed si rece, prin ceata groasa a zilelor de noiem-

brie, par niste cortegii nesfarsite de umbre... Dar in mainile


acestor nAluce este soarta marii batAlii... Si pe mAsura ce actiunea Incepe, ei se transfigureaza. De la cea dintai atingere cu
dusmanul nu mai sunt de recunoscut. Piciorul incepe sa calce
leapan, spindrile Incovoiate se indreaptA, ochiul se

invoioseazA, bratul se incordeazA pe arma, baioneta are


sclipiri de fulgere. Sirurile se desfasoara in formatii de luptA,
artileria pleacd in galopul cailor sail ocupe poziliile, atacul

porneste dispretuitor de moarte" (C. Kiritescu). In sfarsit,


nimeni nu poate contesta cd romanii, in toamna Iui 1916, s-au
confruntat aproape singuri cu germani, austro-ungari, bulgari,
turd, fapt ce determinA pe multi sA considere ca "generalul
Presan a condus bAtalia Intr -un mod care i-a fAcut onoare"
(Cf. Campania romans din 1916) i cA, de asemenea, "operalia de pe Arge si Neajlov a constituit actiunea de cea mai
mare complexitate desfAsurata de armata romand in timpul
campaniei din 1916" (Dr. V. Atanasiu). In plus, se poate spune

238

www.dacoromanica.ro

si ca inamicul "nu a reusit sa taie retragerea intregii armate


propus, aceasta si datoritA oporomfine", cum orgolios
zitiei grupului Apararea Dunarii care scara de incercuire, deli
cu pierderi mari, precum actiunilor de permanents hArtuire
a adversarului desfasurate de armatele 1 si 2; totodata, "pe
drumul spre Bucuresti, eateva companii din mult incercata
Divizie 2/5 infanterie au aparat cu mutt eroism o pozitie organizatA in grabA intre localitAtile Chitila si Mogosoaia, per-

mitand astfel ca toate unitatile romane sA se retragA din


Bucuresti" (RAPRM, vol. I).
La 6 decembrie, ora 12, un detasament de cavalerie
douA companii de infanterie germane intro in Bucuresti prin
Ca lea Grivitei.
Este, intr-adevAr, o- "zi de doliu national, zabranic
intins peste un intreg popor obidit care iii vedea pArnantul si
capitala tarii cotropite" (P. Sturdza). "Am vAzut, din dosul
jaluzelelor trase, trecand pe strada noastra patrula de ulani,
cu caii la pas, cu coifurile acoperite de panzA, cu lancea fixa-

ta la scara din stanga seii; in fund, pe dealul Spirei, ardea


Arsenalul" (C.C. Giurescu).

3. 707 zile de doliu


"...Dincolo de marginile fixate si de legile firii ,i ale
oamenilor".
Constantin Kiritescu

"Mareplul Mackensen. comandantul trupelor de ocu-

pafie

A ca atare, responsabil, in ultimo instania, de

exploatarea dura a teritoriului ocupat

locuia in Casa Meitani,

pe Brezoianu, in fafa piefei Palter Maracineanu; it vedeam

239

www.dacoromanica.ro

cciteodata trecand spre $osea, calare, flancat de doi


aghiotanli ci purtand faimoasa caciula de huswffimpodobita cu capul de mort ci cele cloud ciolane incru-

c4ate".
Constantin C. Giurescu

....Deja dupa infrangerea, dureroasa pe cat de nemeritata, de la Turtucaia, bucuretenii se ateapta sa fie invadati;
dar trecerea "dumanului biruitor peste Dunare... nu se produse pentru moment; in schimb se produsera cateva bombar-

damente aeriene, in timpul zilei, cu avioane Taube, iar


noaptea, in doua randuri, cu balonul dirijabil Zeppelin. Au
fost cute de morti i raniti, iar urmele lasate in zidurile
cladirilor pe strada Atena, pe strada Berzei... pe strada
13 Septembrie, la Arhivele Statului se mai vazura multi ani
dui:a aceea" (C. C. Giurescu). La 25 septembrie, cinci Taube
apar pe cerul Bucuretilor. Bateriile antiaeriene intra rapid in

functiune insa rapnele se sparg "fail folos sub ele in


pamatufuri de puf alb", in schimb ii deverseaza proiectilele;
tot in septembrie, intr-o duminica, "intr-o casuta din cartierul
Garii de Nord, un mic functionar de la caile ferate intarziase
in pat pana la orele 830, find zi de odihna, i-amintete
C. Bacalbaa in antreul casei cei doi copilai se jucau.
Deodata o groaznica explozie izbucnete. Omul tresare i se
scoala, dar in clipa aceea vede rostogolindu-se, din tinda in
odaia de culcare, capetele copilailor. Omul a innebunit pe
loc" (C. Bacalbaa).
Autoritatile iau masuri. Una dintre acestea: camuflajul. Oraenii se vad siliti sa se retraga ore in ir intr-o bezna

"absoluta". 0 noua stare de spirit pare a se instapani intre


hotarele Capitalei. "Niciodata n-a fost mai mare setea de
viata

ii va aminti H. Stahl de atmosfera lunilor ce preced

240

www.dacoromanica.ro

ocuparea orgului

nici mai ahtiati bucuretenii de teatre,


cinematografe i reviste ca in preajma decretArii mobilizArii...; era ca un ingaduitor indemn tainic al Mortii, uni-

versala stApand, cave vietile tinere pe care, cu imensa-i


mantie de doliu, le ocrotea, ca sd se bucure in grabd, cu nesat,
de putinele zile de vials ce li mai ddruia,r. In fiecare sears tot

mai multe din felinarele strazilor bucuretene se cerneau,

prevestitoare de doliul Zeppelinurilor; iar indragostitii


iubitori de umbra ulitelor laturalnice, ii aveau turburatd fericirea de presimtiri urate... i, intr-o lung, tdcutd strangere de

mans, talmaciau un jurdmant de credintd, sincer atunci. $i


brusc, cu decretarea mobilizArii, dispdrurd ca i cum niciodata n-ar mai fi fost, teatre, cinematografe, concerte; se stinse
orbitoarea lumina care invaluia, noaptea, ca intr-un uria nor
fosforescent, Capita la; iar pe cerul negru, singuratecd faia
de lumina a vreunui proector alerga nebuna, ca o raza rdtacitd..." De-aci inainte, bucuretenii "vazurd felinarele cernite,

simtird taina Tor..." In noaptea de 17 august, deci imediat


dupd mobilizare, "primul Zeppelin... ingrozi Capita la. A
pornit din Rusciucul unde, ziva... bulgarii feloni arboraserd
drapelul alb... S-a urcat monstruoasa navd... sus spre stelele
mai numeroase ca niciodata parcd, in noaptea aceea fait
lund, urmand drumul, perfect jalonat de luminile garilor lini-

ei Giurgiu-Bucure0. S-ar fi strecurat invizibil Zeppelinul


spre Capita ld..., de nu 1-ar fi tradat zgomotul motorului...
Atunci numai, caznindu-te mult sa rdzbati cu ochii intunericul, vedeai Zeppelinul ca o dungd neagrd, trasd apasat de o
groaznica mans invizibild peste stele, manjind cerul scanteietor. Fiindca a fost primit cu focuri, Zeppelinul a svarlit prima

lui bombA Fang statia Frate0, ticsitd... Apoi, repede, ca


multumit i uurat, Zeppelinul a ajuns in raza BucureOlor. $i
atunci, la miez de noapte, somnul chinuit al celor adormiti cu

gandul dureroasei despArtiri de cei iubiti, a fost trezit de

241

www.dacoromanica.ro

lugubrele lungi fluieraturi ale varditilor, de clopotele bisericilor sunfind alarma..., de goana vijelioasa a automobilelor
zburand cu ordine urgente, i imediat apoi tunurile incepura

sa bubuie facand s sbarnaie geamurile, mitralierele sa


paraie, cainii sa urle. Prin intunericul bezna al caselor, copii
plangand, femei imbricate febril, barbati cari incercau zadar-

nic sa glumeasca, coborau pe dibuite, lovindu-se de ui,


incalcandu-se, in pivnita sau subsol, pentru lungi penibile
ceasuri de ateptare ingrijorata. lar Zeppelinul, incadrat in
lumina orbitoare a proectoarelor, aparu nenumaratilor curioi

ieOti in strada a vadlTipiligul cu riscul de a primi ei, in


vinovatul dispret de pericol, din mitralia destinata lui, ca o
stranie... bijuterie sclipitoare, care urca i cobora, vira sau ii
sporea iuteala, ca sa scape din lumina reflectoarelor, de
albele luminoase mingi ca vata ale rapnelelor... Zeppelinul,
virand complect, se grabi sa urce (=arunce, n.n.) la intamplare bomba-i infernala i sa scape fugind inapoi la bulgari.
Si din nou se facu linite desavarita peste tot..., iar in sufletul celor ce a doua zi trebuiau s piece unde datoria ii cherna,
pe langa mandria de a fi parta5i la faurirea Romaniei Mari, se
amesteca de acum durerea gandului ca ai lui sunt i ei in peri-

col, ca razboiul Kulturii nu crula femeile, i nici copiii...


Mentalitatea bucuretenilor s-a schimbat radical de la aceasta

prima vizita a prototipului geniului teutonic modern. De


unde... romanul era evident cel mai refractar disciplinei
poliliste, de unde, pentru un bucuretean alegator era foarte

normal lucru, in caz de conflict cu autoritatea, sa traga o


injuratura vardistului strazii sale on chiar sa-1 is la palme, de
era alegator de Colegiul Nu..., de la acea memorabila vizi-

ta, bucureteanul nu numai ca cetia cu respect, memora i


observa cu scrupulozitate Coate ordonantele Prefecturii cu
privire la masurile de paza contra Zeppelinurilor i aeropla-

nurilor, dar se transforms ins4 in executor al ordinelor

242

www.dacoromanica.ro

afi ate. In masura in care regimentele porneau pe front,


hotArarea de a se respecta Intocmai ordonantele politieneti
devenea manie, i mania devenea contagioasA, trecand de la
vardivii de stradA la cei... sedentari; apoi la scutiti i chiar,
mai ales prin mahalale, la cucoane. Vai de bietul cretin ce
i-ar fi permis sA aprindA o lampa de indata de s-a Intunecat:

somatiile de stinge lampa, intai PRA epitete, apoi de


stinge lampa, Musiu, Stinge lampa, spionule! etc., etc.>>

deveneau atat de imperioase, ciocaniturile in geam atat de


vehemente, Inc& stingeai pans si lampa puss pe podea si
invelitA intr-un abajur improvizat de hartie albastra. De

indatA ce dovezile de semnale luminoase, in favoarea


dumanului, au fost official constatate, si cerceta0 au cApatat
misiunea de a sta cAtArati noaptea pe acoperiwri mai nalte de

case, pandind spionii, zadarnic ai fi pus cele mai negre


perdele la geam, cea mai inchisA hartie in jurul lampilor; te
mirosea de indata spionajul spionajului devenit arta, incat, de

nu te supuneai la prima somatie de stinge lampa, spionule!, Iti atrAgeai intai spargerea geamurilor, apoi furia
amenintatoare i chiar injuraturile mahalagiilor. Vai de
nenorocitul care ar fi indraznit sA-si aprindA o tigara pe strada
de cum se insera... in liniVea dureroasA cu vajait de scoicA..."
(H. Stahl).

Nu numai bucuretenii, dar atatea alte milioane de


oameni din capitalele Europei, a carei emblernA pare sA fie
azi "o defuncta lunA, felii de zid" (P.P. Pasolini), iii naruirA,
singuri, vechile obiceiuri, vechile perspective din care $i prin
care, panA Teri, Inca, au privit lumea; locuitorii orawlui nu

fac decal sa se alinieze, prompt i dramatic, conjuncturii


europene care, curand, va fi una planetarA. Dealtfel, Inca
acum base ani, in ''Idealul armatei" (nr. 14) se atrAgea atentia
cA "deodatA cu succesele mai not ale aeroplanelor, s-a pus
serios in discutie in toate tarile necesitatea de a se alAtura'pe

243

www.dacoromanica.ro

tang infanterie, artilerie i cavalerie al patrulea element,


acela al flotelor aeriene militare... Astfel vedem cu groaza ca
prevederile optimiste, cari se exprimau la inceputul cuceririi

aerului de ate indraznetii inventatori de aeroplane, ca pe


viitor razboiul va fi imposibil, ca o era de pace i infratire
generals se va inaugura de aci inainte, toate acestea n-au
fost decat visurile unor idealiti si ca, dimpotriva, aeroplanele vor fi Tntrebuintate tocmai pentru a face rAzboiul mai
fnfricoat, atragand in sfera activitatei sale nu numai pamantul i apa, ci i aerul... Aeroplane le, cu succesele for

neobipuit de repezi, ne rezerva intr-un viitor apropiat marl


surprize". Din nefericire pentru toata lumea, "viitorul apropiat" se confunda brutal cu ziva prezenta:
"Pe la rascrucea ambelor $osele,
Pe coasta Una',

Cu zapada
Zebrata de explozii de obuze ci Fapnele...
...in vazduh,
Locomotive inrNite s-au ciocnit in apa...
Sau poate c-a plesnit tacerea...4
Pe-un adapost alaturi, a cazut o mina".
(Camil Petrescu).

Ca in atentia stat-majoritilor std dubla bombardare a


si cea psihologica
(data find noutatea demoralizanta a acestui tip de atac) cel
mai sintetic (i mai lipsit de scrupule!) o exprima colonelul

bucuretenilor una "fireasca", cu bombe,

Hans Schmidt intr-un toast: "...La Rusciuc i la Rasgrad


s-au instalat centre de aviatie i aerostate. De acolo vom pluti
cu Zeppelinul nostru ca sa vedem ce vor face romanii cu toti
oimii for din Carpati, iar daca ni se vor impotrivi, aflati ca

244

www.dacoromanica.ro

le vom umple campurile cu bacili ai rdpciugei si ai dalacului.


Domnilor ofiteri, rdzboiul nu se duce contra unei armate, ci
a mai multora. Aflati de la mine a si populatia civild este o
armata la fel de importantd. Cei ramasi acasA trebuie intimi-

dali, terorizali. Un iad se va pravali peste Bucuresti, din


Zeppelinul nostru. Chipurile celor ram* acasa trebuie sd distug moralul luptAtorilor de pe front" (Cf. C. Voivozeanu).

Si In "Vestea Nour (nr. 85), subliniindu-se ca


"Germania s-a pregatit de peste 40 de ani spre a purta un
rdzboi asa de urias, prin care sd-si asigure dominatia lumii
intregi", se precizeazd ca Germania "si-a concentrat tot programul fAcut in diferitele ramuri ale stiintei, in a descoperi si

perfecliona arme noi... Printre inventiile mai de seams


descoperite (sic!) de ei, sau furate de la geniul altor popoare
si adaptate in acest scop" sunt citate Zeppelinul, submarinul,
tunul de calibrul 42, gazele asfixiante, lichidele inflamabile
si aeroplanul, cel din urma fi ind o "inventie strains 'or dar

perfectionatd, spre a inlocui zeppelinul, care in practica


rdzboiului s-a dovedit ineficace"; in realitate, "nu atat de efi-

cace" ca aeroplanul,

ar putea foarte bine se completeze

bucurestenii, care, cititori sau nu de ziare, cunoscatori sau nu

ai acestor informatii privind "armele dusmanilor nostri"


(cum suns un titlu din "Vestea noud"), realizeazd oricum ca

una e se afli teoretic cite ceva despre efectele nocive ale


noilor arme, si cu totul altceva sd suporti pe propria piele
respectivele efecte. Pe de altd parte, desigur cd a contat intr-o

oarecare mAsurd genul acesta de "pregAtire" psihologicd


facilitate de gazete; dar care gazete, fie si animate de un spirit nihilist sau de unul defetist, si-ar fi permis sd anticipeze,

tot in virtutea unei "pregatiri" sufletesti, transformarea


Bucurestilor intr-o enclavA satelizatd sute de zile si nopti de
talazurile unei ocupatii vrajrnase multinationale9I
Fireste niciuna.

245

www.dacoromanica.ro

$i totui, bucuretenii, chiar i... nepregatiti sufletete


in vederea unei atari "ipoteze", ii vor face fata intr-o transcriptie extrem de dura. $i asta indiferent ca, aa cum noteaza
in jurnalul sau Pia Alimaneteanu (flica Piei Bratianu, sora

lui Ionel BrAtianu) la 3 decembrie, "iminenta ocupatie a


Bucuretilor, care la inceput mi se parea un vis urat, devine
din zi in zi o Vista realitate". Fiindca, Inainte de orice, "insuccesele vremelnice n-au infrant vointa de lupta a poporului

roman" (D. Preda) dimpotriva, cum subliniaza regele la


deschiderea, in Iai, a sesiunii Parlamentului, romanii
pastreaza "netirbitA credinta in izbanda finals" i "oricare ar
fi greutatile i suferintele", ei sunt decii sa lupte alaturi de
aliati "cu energie i pans la capat". La Iasi deoarece sunt

retrase acum in Moldova "impreuna cu guvernul, o parte a


populatiei din provinciile cotropite, instituliile i autoritatile
civile, trezoreria statului, un numar de intreprinderi industriale, ca i armata" (D. Preda), ale care' efective sunt diminuate in prezent panA la 194, 945 oameni.
Retragerea otirii i a oficialitatilor, organizata, este,

mai cu seams in primele zile din decembrie, insotita de un

aflux considerabil al populatiei civile inspaimantate de


intorsatura lucrurilor. Faptul sporete infinit dramatismul
acestei perioade. "Pribegii de azi sunt insai tara, tara mica i
nevoiaa de eri, tara cu rosturi schimbate i hotare mai largi
de mane. De la Mure i de la Strei, din linuturile Oltului i

ale Jiilor..., ei sunt veniti de pretutindeni pe urma ostilor


noastre, de care i-au legat soarta, carora in ceasul de glorie
li s-au inchinat i pe care acum in ceasul greu le binecuvanteaza. Sunt pribegi i saraci, dar liberi pentru totdeauna... toll

tiu ca ceasul cel mare n-a batut inca" (C. Moldovanu).


Numai acest ideal, construit pe o tarie morals indestructibila,
catalizeaza energiile i mobilizeaza pe toti in efortul comun
de a rezista intr-o Moldova brusc suprapopulata, Intr -o lama

246

www.dacoromanica.ro

geroasa, sub opresiunea unei epidemii de tifos exantematic si

febry recurentA si sub continua amenintare a foametei


deoarece o parte a vechii recolte n-a fost treieratA, nu exists
stocuri speciale de alimente tar o serie de depozite au fost
avariate in iuresul retragerii; de adaugat si situatia creata prin
stationarea, tot in aceastA regiune, a unui aproape un milion
de aliati rusi cArora
panA la funclionarea bazei de
aprovizionare de la Odessa statul roman, sub forma imprumutului, le va asigura subzistenla; un exemplu graitor: doar

in ianuarie 1917, pentru hrana aliatilor romanii cedeazA


10 mii vagoane cu grau si porumb, alte 10 mii cu grAunte

si

200 mii (!) de vite (Cf. C. Kiritescu). Iata de ce, pentru a


salva tam de la o crizA alimentary ce se prefigureaza cu
repeziciune, guvernul institute "consilieri agricoli si comandamente militare judetene cu largi atributii" si, totodata, dis-

pune mobilizarea tuturor specialistilor agronomi "pentru


intocmirea planurilor de cultura pe judete si comune... A fost
mobilizat intregul personal sanitar... De asemenea, pentru a
combate specula, toata cantitatea de grane de la proprietari a
fost cumpAratA de stat..." (D. Preda).
Ce se intamplA intre timp in Bucuresti?
Aici umblA soapta ca Lupu Kostaki va preda orasul,
sub protectia ambasadei americane, ceea ce produce un exod

nemaiintalnit: "ceva maladiv apucA atunci toate clasele


societatii. Pe jos, pe cai, cu automobile, biciclete, carute de
paine, camioane, cabriolete, docare, dricuri si toate
mijloacele de locomotiune... se indreapta cu totii, intr-o
inghesuiala grozavA, spre rampile gArilor, spre barierele
soselelor ce duc spre rasarit. Unii fug, spre o tints, cei mai
multi pleaca in necunoscut, atrasi de acest vartej; toti insa fug
de teama vrAjmasului, vestit de neomenos... care incete cu
boi aduc ranili, cu sangele proaspat pe bandajele improvizate,
si

pusti pline cu noroi. Gara Obor misuna de multimea

247

www.dacoromanica.ro

rdnitilor... Pe strazi, pe tArgi, se evacueazA ultimii greu raniti"


(V.N. Draghiceanu).

Noul prefect al politiei generalul MustatA. El cere


populatiei printr-o ordonanta sd fie predate armele de ate
civili i invitA pe toatd lumea "la tinuta cuviincioasd fald de
trupele imperiale" ce urmeazd a intra in oral. Bucuretenii
inteleg ca de-aci Inainte pentru cats vreme? deznadejdea,
neputinta, frica i ura sunt balizele calvarului ce se anuntd; se
adaugd, in timp, i protestul surd, incoerent sau MO i organizat, impotriva masei ocupantilor, multinationald, numeroa-

sd i flamanda. Unii cer la politie adunarea jandarmilor


pedqtri i mobilizarea for spre a impiedica pdtrunderea in
Bucureti a automobilelor blindate. ZAdarnicie curatd.

Clopotele oraplui vestesc migratia aeroplanelor care


inspecteazd cerul Bucuretilor fard sd expectoreze bombe.

Temerarii le privesc, le urmAresc cu inima stransd: vor


reveni? vor aduce moartea? vor aprinde incendii?... La
Primal-le, in cinci camere, se ridica rapid piramide inalte:
arme de vandtoare, arme militare, dintre care destule sunt
inofensive, "preistorice", ba se zAresc i pistoale din argint

sau puti de vat-aware, comanda speciald, exorbitant de


scumpe...
Exodul nu-i inghite pe toti, evident. Nici n-ar avea
cum-unde-cand, intr-un timp aa de scurt, mareele umane
sali depund aluviunile. Precipitarea, freamdtul general ii
corupe i pe cei rdmasi. Acetia, "sub spectrul infometarii,
incep, cu rar intalnita frenezie, sd-i completeze proviziile.
Ardoarea for ii impinge, nu o data, la intolerantd, malversatii
i chinezdrii in gdsirea i exploatarea surselor i a
"proptelelor". Agitatia e vizibild cu ochiul liber: "cu trasuri,

cdrute, roabe, hamali se card fain& mdlai, conserve.


Magazine le toate sunt golite. Cdrutele Primal-lei card mii de

saci cu Mind in pivnite,

oproane, magazii... 0 noapte

248

www.dacoromanica.ro

adanca pare a se lasa asupra constiintei noastre. Ne va


stapani doi ani" (V.N. Draghiceanu).
E adus "la cartier, langa Cotroceni" un ofiter cu ochii
legati "trimis ca intermediar de Mackensen sa intrebe daca se
apara orasul. Sa inapoiat cu raspunsul ca nu se apara, dar cere sa
se garanteze averea si cinstea locuitorilor" (P. Alimanesteanu).

Reprezentantii unor tail neutre (Wopicka pentru SUA si


Vredenburg pentru Olanda) impreura cu primarul E. Petrescu,

iau drumul Bragadirului ca sa-i intampine, oficial, pe ocupanti; se intorc "singuri dupa o lung asteptare... Peste putin
timp, a sosit vestea intrarii trupelor germane in Gara de Nord,
apoi un automobil cu 5 ofiteri a sosit la Primarie. Printre ei
era si principele de Schaumburg-Lippe, nepot al Imparatului
Wilhelm, fost secretar de legatiune la Bucuresti, la declararea
razboiului. Se vede a a tinut s revie in Romania ca invingator, spre a razbuna umilinta plecarii sale" (P. Alimanesanu).
Bine dar von Mackensen, el ce umilinta mai razbuna?...
"Stradele sunt aproape pustii. Pe Ca lea Victoriei, acoperita
cu nisip proaspat, stau insirati sergentii de oral, in mare tinuta.
Toti sunt luati pe alese: cei mai inalti si mai voinici si cei mai

chipesi. Vine maresalul Mackensen!... La Capsa, prefectul


de politie comanda o masa de mai multe tacamuri pentru
Maresal si statul sau major. Mai tarziu masa este contramandata fiindca Mackensen si-a amanat sosirea pe a doua zi...
Duna pranz strada incepe sa se populeze. De pretutindeni,

din toate colturile ies. mai ales femeile... In gradina


Ateneului caii Ulanilor pasc. Camioanele-automobile incep sa
zguduie stradele. Batosii ofiteri germani apar" (C. Bacalbasa)
"Astazi trebuie sa intre. Po litia toata pe Ca lea Victoriei, ca la
sarbatori. Se crede ca vor veni dinspre Ca lea Rahovei. Birji

grabite cu femei germane. ce duc jerbe de crizanteme.


Scra,snim din dinti in neputinta noastra de a raspunde la
insults. Un cer indoliat... Ii vad venind... Cu pustile ca un

249

www.dacoromanica.ro

jug atamind de gat, pentru a contrabalnasa greutatea din


spinare; merg MA nici un elan, cants incet imnuri cu o intonalie

bisericeasca... Evident sunt intr-un acces de nebunie morals;


se simt in acest moment soldatii Dumnezeului lor. Sunt trupe
de eliti: grendierii armatei Iui Frankelhayn, ce vin din luptele
de la Chitila i fortul Mogooaia... Merg in companii succe-

sive, amestecate cu escadroane de cavalerie, plutoane de


mitraliere, baterii i tunuri de munitii... Palatul e ocupat

militirete. Cite doui garde se posteazi la fiecare u0...


Bucitariile de campanie se instaleazi in curtea palatului.
Lumea imensi iudeo-germani, cocotele intemationale ale
varieteurilor, intematii din Ialomita (cu totii in Bucureti,
peste 500.000) aclarni i defileazi prin spalierul de soldali ce
au inconjurat palatul de la o poarti Ia alta. Ofiterii intreabi de
Capp, lordache (wo man ist gut)" (V.N. Drighiceanu)
Guvernator al orgului e numit generalul Stolzenberg,
care se gribege sA-I ameninle pe primarul Petrescu "ca daci
nu Ii se di tot ce vor cere in 24 de ore, it ateapta un glonte.

0 viata am, a raspuns dinsul linigit. Ce voi putea da. voi


da, ce nu, nu..." Generalul pluseazi cu cinici mirinimie: "SA
fill multumiti ca nu v-am lasat pe mina bulgarilor..." De a.5a
multumire, mai bine si alba el parte, insa n-are parte decat de
"sute i sute de germane... cu flori in mina, cantand cu
entuziasm Wacht am Rhein (=De pazi pe Rin)!" in timp ce o
bucureteanci anonimi se plange de frivolitatea acelora: "Ca
ciupercile au ie0 din parnant i rad i se bucura neruinatele,
dupi ce ne-au mincat painea ani de zile!" (Cf. P.

Alimaneteanu). Spre sears, von Mackensen sosqte Ia


Palatul Regal "intr-un automobil zgomotos" i e intampinat

de Tzigara Samurcg, care-i pune la dispozitie locuinla


regala. Feldmareplul it refuzi: "Nu obipuiesc palaturi. De

altmintrelea, eu nu stau in Bucureti decal cateva ore.


Urmiresc armata romans" (P. Aliminqteanu). Va fi gazduit

250

www.dacoromanica.ro

in "casa d-lui Meitani din

str. Valter Maracineanu"


(C. Baca lba5a). (Nu-i vorba de casa... baronului Meitani,

ridicata in secolul trecut pe Podul Mogowaiei, aldturi de


imobilul de la nr. 7 unde funcliona Libraria Socec 5i in
care s-a aflat ulterior Prefectura Politiei Capita lei; tot in sec. 19,

G.G. Meitani, "fost prefect 51 deputat". este "impamantenit


de CamerA", cum se exprimd acela5i Baca lba5a, altundeva, 5i

probabil ca, in dubla sa calitate, 5i-a indltat o locuintd pe


Brezoianu, "land piata Valter Maracineanu", cum precizeazd
Giurescu).
Paradoxal on nu, fapt e ca se mai gasesc 5i bucure5teni

care nu cred, nu 5tiu sau nu admit ca urbea for ar putea fi


vreodatA ocupatd. Intre ace5tia se afld 5i dl. Ion Procopiu,
redactor (sau director, dupd Baca lba5a) la "L'Independence
Roumaine", Bundoard, coborand in stradd. de la gazetd,
ramane pur 5i simplu inmariliurit, blocat cand da cu ochii
obosili de cerneluri 5i 5palti chiar de... trecerea ulanilor, in
pas de defilare, pe Ca lea Victoriei! "Era sa le5ine; s-a proptit
de un zid sa nu cadA" (P. AlimAne5teanu). Va cddea insa, 5i

definitiv, la pat, surpriza recentd depd5ind puterea sa de


intelegere 5i rezistentd; cad strada, Ca lea Victoriei e a doua
lui re5edintd, pe care n-o poate tolera, nici sa-1 tai, pangarita
de "cd5tile germane, alternand cu fesurile turce5ti 5i cu
5epcile bulgarilor'' sau manila de efuziunea acelor "straine
in haine de sArbAtoare, impartind flori 5i tutun soldalilor de
dimineala pand seara" (P. Alimane5teanu). Mai cu seams
fo5netul, sacru altcandva, al steagurilor. fiindcd sunt ale vrajma5ilor, i se pare, lui 5i tuturor patriotilor. o fo5gaiald aroganta cu persistentd de metronom a5ezat sa plesneascA
aidoma unei picaturi chineze5ti timpanul, retina 5i sufletul
autohtonilor; iatd, la collul fAcut de Calea Victoriei cu piala

Ateneului, atarnd in zbateri de catarg furtunos tricolorul


Germaniei; aici, la Athenee, se instaleaza in mare grabd cazi-

251

www.dacoromanica.ro

noul ofiterilor de stat major, sub ochii incetoati ai publicului. Si tot pe strada, pe Ca lea Victoriei: reedinta diurnA a

oricArui gazetar, "la Capp se wazA bulgarii" (C.C.


Giurescu). De ce tocmai aci? De ce tocmai ei, anume, Trite
reprezentantii poliglotiei ocupante?... 0 explicatie ar 'Area
s-o ofere Baca lbaa amintind cA "generalul bulgar
Drandarevski a spus odatA mai demult cA intr-o zi va bea

cafeaua cu lapte la cofetAria Capp. De atunci, cofetAria


Capp, a cArei reputatie este europeana, a rAmas pentru bul-

gari un simbol". Poate cA aka stau lucrurile; totui daca


n-aveau, ieri, concursul decisiv al experimentatelor i extrem
de dotatelor trupe nemteti, se pune intrebarea daca vecinii
notri de la sud nu i-ar fi gasit, astAzi, un alt local-simbol,

eventual, pe Corso in Sofia, acolo unde, imi inchipui, ar fi


putut sA bea i o cafea cu lapte, i incA intr-o companie de

elitA, de-ar fi sa amintesc doar pe Ivan Vazov sau Kiril


Hristov, marii lirici ai momentului, iar nu in tovAraia unor

cochete plurivire sau a unor samsari i califi ai tejghelei


momili de gheefturi oneroase... Cum-necum, la 20 decembrie, ei se instaleazA aici, i Inca de a doua zi, "incepu golirea
sistematica a pivnitelor. Soldatii veneau cu ranita i sacul de
merinde goale i plecau cu ele pline. Ca sA meargA treaba mai
repede aduseserA i cArute, din care vindeau apoi in strada la
cine vrea, sticla pe Cate 3-4 lei. Si printre sticlele astfel van-

dute erau: Chteau Yquem, Crme de tete 1858, Chteau


Lafitte retour des Indes 1848, Fine Champagne 1825 i 1848
des caves de l'Empereur... De atunci, pivnitele lui Capp
n-au mai fost reimprospAtate decat in parte" (Gh. Crutzescu).
Deloc simbolic jaful!
La hotelul Bulevard se dA un banchet, cu care ocazie,
von Mackensen citete telegrama trimisa de Kaiser armatei:
"Soldati! In sentimentul victoriei pe care ati oblinut -o prin
bravura voastrA, Eu i Suveranul statelor fidel aliate, am

252

www.dacoromanica.ro

facut inamicului o propunere de pace. Daca se va atinge


scopul urmarit prin aceasta, ramane sa se vada. Va trebui ca
voi i de acum Incolo, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa tineti

piept inamicului i sa-1 bateti. Mare le Cartier General...


12 dec. 1916". Inca de la 6 decembrie, ca sa nu existe dubii,
feldmarealul semneaza prima din lunga serie de ordonante
adresate bucuresenilor (si locuitorilor din Intreg teritoriul
cazut sub cizme straine): "Orawl Bucuresi este ocupat de
catre trupele mele. El intra sub legile de razboi.. Noi ducem
razboi numai Impotriva armatei rusesi i romanesi, nu contra poporului roman. Cine nu va opune armatei mele nici o
rezistenta si se va supune de buns voie ordinelor comandanlilor militari i ale in-sarcinatilor, ii va (vor) fi asigurate
viata i averea. lard cine va Incerca a aduce vreun rau trupelor puse sub comandamentul meu, sau a aduce vreun folos
armatei romano-ruse, contra careia luptam, va fi pedepsit cu
moartea. Pentru orice rezistenta ce s-ar opune trupelor mele
de catre populatia civila, inclusiv functionarii publici, orawl
BucureSi va fi tras la raspundere i va putea asepta masurile
de represiune cele mai aspre". Oberkomando Mackensen
incredinteaza conducerea efectiva a administratiei de ocupatie g-ralului-conte Tulff von Tscheppe and Weidenbach,
iar efia statului major e facuta cadou colonelului Hentsch.
Reprezentantii puterilor acolite sunt, pentru Austro-Ungaria.

g-ralul Sandler (ulterior colonelul Kontz), pentru Turcia,


Osman Nizami-pa5a si pentru Bulgaria, generalul Tann loff.
Acesia impart teritoriul ocupat in patru marl zone militare.

Spre finele lui decembrie administralia military centrals e


deja instalata i incepe sa functioneze ca si cum Bucuresii ar
fi sediul ei firesc i dintotdeauna. Ocupantii, Inca din primele
zile, supravegheaza strict Intregul teritoriu cotropit si cheltuie o energie neasemuita, demna de scopuri infinit mai umane,
in vederea spolierii bogatiilor noastre si asupririi crancene a

253

www.dacoromanica.ro

populatiei, actiuni realizate, firqte..., prin ignorarea cornpieta a jurisdictiei romane (in vigoare, in fond!) i a acordurilor internationale prevazute in intelegerile de la Haga.
Practic, legile i decretele locale sunt inlocuite cu ordonante-

le emise de von Mackensen sau de guvernantii lui von


Tscheppe, care sunt "aduse la cunoOnta populatiei prin
intermediul unor publicatii speciale", precum: "Ordonanta
pentru populatia Romaniei in cuprinsul administratiei militare Foia de ordonante pentru populatia civila in teritoriul
roman ocupat Foaia de ordonante a administratiei militare"
(RAPRM, vol. II). Se prevad, pentru nerespectarea lor,
diferite sanctiuni: amenzi, inchisoare, chiar i pedeapsa
capitals. Tot in Bucureti e $i sediul oficial central al
Statului-major economic, principalul organism prin care ocupantii organizeaza sistematic jefuirea bogatiilor teritoriului
invadat. Trebuie sa recunosc ca, metodici cum se tiu, germanii lasii impresia ca nu eludeaza nimic, avand pregatit
totul i in detalii Inca inainte de intrarea in Bucureti, ca i
cum pentru ei, lucrul cel mai firesc care trebuia sa se produck s-a produs. Insei ordonantele i intiintarile comanda-

turii germane sclipesc de... ordine i curatenie (!). lata


mostre care, natural, n-au de ce bucura pe bucuretenii
ramai la ei acasa: intr-o "Ordonanta privitoare la intruniri i
societati" se prevad nu mai putin de 8 articole, ca tot atatea
palme pe obrazul romanesc: "Art. 1. Intrunirile sub cerul liber
sunt interzise... Art. 8. Contravenientii... se vor pedepsi cu
inchisoarea pana la un an sau amends pans la 5.000 Marci..."

N. Georgescu, membru in sindicatul ziariOlor

redactor la "Romania", sub titlul "In puterea Pumnului de


fer", aduna intr-o browra Coate "ordonantele comandamentului german", unele dintre acestea beneficiind nu numai de o

prezentare in extenso dar i de glose lamuritoare. In final,


concluzia sa sintetizeaza starea de spirit a bucuretenilor, a

254

www.dacoromanica.ro

romanilor in general: "Totui, ei rabda tacuti i weapta cu

incredere. Nimeni i nimic nu le zguduie credinla in zile


bune, i sperantele for renasc, cu cat e mai lung drumul
grelelor incercari". N. Georgescu, intre atatea comentarii
adecvate, zAbovete i asupra Ordonanlelor 8 i 9, care
"lamuresc situatia "Gazetei Bucuretilor", care e de fapt o
editie romfineasca a ziarului "Bukarester Tagblatt". Din
ordinul comandaturei superioare a armatei von Mackensen,
"Gazeta Bucuretilor" va ramane, pana la altele, singura
gazeta admisa in Romania i, ca atare, organul de publicatie
al (I) tuturor autoritatilor militare i administrative. In raport
cu intinderea posibila a cailor de comunicalie, in teritoriile
ocupate, se va raspandi i vanzarea acestei gazete prin ora.5e
1 prin tard".

"Literatul i scriitorul loan Slavici consemneaza cu


regret C. Baca !bap, dupa aparilia primelor foi cu titlul
"Bakarester Tagblatt"

care are un nume apreciat in literatu-

ra romans, 4i manjete batranetele primind sa manance


painea nedemna ce-i ()felt cuceritorul... In aceeai zi se
schimba ora potrivindu-se pe meridianul tarilor calde". Cum
scriitorul ardelean e o personalitate cu veche (i meritata)
reputatie, un om de o rigiditate morals notorie i pilduitoare
i, in acela.5i timp, unul dintre extrem de putinii contemporani (altul, Titu Maiorescu, va deceda curand) care au simtit
i

gandit alaturi de Eminescu, voi incerca sa descifrez

intrucatva conjunctura. In august 1914 apare la Bucureti


ziarul "Ziva", avind drept redactor responsabil pe Slavici
care, atunci, numara 66 de ani. "Ziva" se vrea un organ informativ despre razboiul european. Slavici se pronunta pentru
neutralitate. Nu numai el atata doar ca, dupa putina vreme,
pozilia sa devine atat de discutabila, incat singur marturisete

undeva: "Luni de zile de-a randul n-am putut sa umblu pe


strada on sa ma prezint in vreun local public fara ca sa flu

255

www.dacoromanica.ro

insultat i amenintat". (Necunosculii II trateazd card a grei,


in mare, drept filogerman. Din vara lui 1915 null mai semneazd articolele. Degeaba. E tardiv i ineficace. Peste un an,
cand Romania intra in rdzboi, e arestat i dus la Inchisoarea
din Domneti. Dupd cinci sdparnani e adus la Bucuresti, tot

in stare de arest, la hotelul Luvru (Intre Calea Victoriei i


Sdrindar) unde-i sechestrat alte cinci saptamani. Dei ulterior eliberat, se simte, nu Para oarecare motive, terorizat. Este
exclus, pe rand, din Societatea Scriitorilor, din Sindicatul
ziaritilor, din sanul corpului didactic. In plind stradd, minis-

trul loan GrAditeanu II injurd, in timp ce scriitorul


protesteazd cretinete: "Eti, omule, in toatd firea? Ai,
Doamne, mild de el i dd-i ceea ce n-are!" Cand trece odatA
prin fata librAriei Socec cu sotia i una dintre fete, e scuipat
de un strain, in timp ce o cucoand de pe trotuar strigd: "lata
trAdAtorul!", acuzA dublatd de-un alt anonim: "TrAdAtor
infam": AdmonestArile curg i se amplified spre ,.finele lui

1916, and armatele aliate ocupd Bucuretii. Indatd ce


"Gazeta Bucuretilor" (ce apare din 1880) publics i versiunea

"Bukarester Tagblatt", Slavici, din pdcate, devine redactor.


Semneazd articole impotriva declandrii rdzboiului mondial
(ceea ce-i de inteles) i impotriva Marii Britanii, int-weal' 1-du-i
politica "expansionists, hrApAreatd i agresivd" dar uita sa is

o atitudine similard fatA de Germania, Austro-Ungaria,


Rusia, Japonia... Depdit de evenimente i, pe de altd parte,
aprig consecvent cu sine, Slavici continua sa scrie articole
plAtite, fiecare, cu cate 50 de lei. In afara multor observalii de
bun simt Intr -asta, inflexibilitatea sa eticA ii e de ajutor,
referitor la dezastrele materiale-morale aferente mdcelului
mondial, el declaneazi deseori diatribe contra Angliei, acest
"sac Mt fund ", sustinand, chiar i "indirect", cauza Puterilor
Centrale. Anticipand, arAt ca, dupd, Marea Unire, in entuziasmul general, scriitorul, acum numdrand 71 de ani, e iar ares-

256

www.dacoromanica.ro

tat. Detentia lui trece, data find atmosfera generald, aproape


neobservatd. Din nefericire, in drum spre Curtea Martia Id, e
scuipat de... Iorga. Chiar dacd istoricul are... dreptate, parcd
nu se cuvine, pal-ca n-ar trebui... In sfarsit, n-am fost de fald,
asa ca nu stiu cum eu (altii) as (ar) fi reaclionat. E inchis la
VAcAresti (Impreuna cu militanlii socialisti arestati dupd
manifestarea, plAtitA sfingeros, de la 13 decembrie). Slabd
consolare faptul ca si Arghezi e intemnitat aldturi; poetul,
dealtfel, ii si face un portret nu tocmai culant in Poarta

Neagra; tot aci, in schimb, tuseazd apasat atmosfera


inchisori i;

"Zgomotul de lanturi multe


A trecut prin curte,
A iefit lung pe porti
Printre vii ,Fi morti...
Aznoapte, cu luna fi plopii.
Opt bolnavi au dat ortul popii.
De foame $i chinul reibdarii
Lipita li-i burta de lira spindrii,
.$i -n fundu-i, distrat $i ridicul,
Oche ,cte sinistru buricul.

Cu totii-s in pieile goale,


Au bube cleioase pe sale,
Noroaie de sange pe piept si picioare...
In colt, un condei,
Inseamna cadavrul fi-al unei femei.
Balaie, subtire, ea -ci tine deschis
Pe lespede trupul, defunct paradis,
Pe cand ifi arata giindul had

Paznicii vii, care rad..."


Convingerile lui Slavici, profunde, de-o vials, acum se
clatind. Insa nu pot fi inlocuite, la aceasta varstd, cu altele,

257

www.dacoromanica.ro

radical deosebite. Batranul scriitor osarduie5te la o grAdinA


de nod, aproape de temnita, gospodar chinuit, cu tainplele

zApezii... E adus (cu Arghezi, Dem. Teodorescu 5.a.) la


hotelul Modern, pe Academiei, iar aici scrie, da, scrie!
povestirile, apArute postum., Priniesa i Calle mortilor. In
martie incepe procesul. E apArat de Costaforu 5i N.D. Cocea,

dar 5i de ilustrul, in epocA avocat I. Perieteanu. Totui, e


readus la VAcAre5ti in conditii, ce-i drept, mai omenoase.
Campania dezlAntuitA de parintele Galaction in favoarea lui
Arghezi 5i Slavici, sustinutA 5i de senatorul Zamfir Arbore,
determine autoritAtile sA-1 elibereze (impreuna cu alti cinci
simbrigi de la "Gazeta Bucure5tilor"). Autorul fare noroc al

Moarei cu noroc mai trAie5te 7 ani. PAstranduli, cu


inver5unatA obstinatie, convingerile anacronice. Caz aproape
unic in Bucure5tii tuturor... convingerilor.

Paleta metodelor de umilire 5i intimidare, ocupanhii


5i-o completeazA cu luarea de ostateci. La hotelul Imperial de
langA Palatul Regal, sunt adu5i ing. N. Zane, dr. M. Minovici,

ziaristul Al. Ciucu, dr. C. Cantacuzino 5i poetul I. Pillat,


ambii fund cumnatii lui lonel BrAtianu, precum 5i M.
Ciocardia, I.Gh. Duca, Al. Alexandrescu, C. Antoniade,
V. Duculescu, Al. Donescu. Ulterior e intemnitat 5i dejapomenitul I. Procopiu, ca 5i: V. Derusi (secretarul Bancii
Nationale), I. Savescu (directorul Bancii Romane5ti),
Al. Crasnaru 5.a. VanAtoarea de ostateci nu ocole5te pe membrii familiei Bratianu, care, rama5i in Bucure5ti, sunt gratulati

cu somalia reiterate racnit: "Sie sind die Schwester von


Bratiano?" (=Ele sunt surorile lui BrAtianu, cum nu ocole5te
nici persoanele fait o fatadA politicA deosebitA, ajunse, insA,
victimele unor denunturi sau ale unor resentimente
personale. Fiindca, din varii motive, se gAsesc delatori, 5i
fiindcA, din precizate motive, oficialii ii incurajeazA nesfiindu-se ca intr-o Publicatiune, sail inceapa anuntul cam a5a:

258

www.dacoromanica.ro

"Va fi recompensat acela care va da astfel de informatiuni


relativ Ia... Comunicarile de acest fel se primesc la Bucureti
intre orele 4 i 6 dupa-amiaza la sectia...". Semneaza: Tulff
von Tscheppe and Weidenbach. Adica acela care "locuiete"

in palatul lui Sutzu, peste drum de Universitate, unde,


"neplacandu-i mobila", decide "sa cheltuiasca 80.000 lei spre
a o inlocui, in contul statului roman" (P. Alimaneteanu).
Intr-un Apel ciitre cetateni, difuzat in ianuarie, "Oraul
Bucureti este obligat de cave Guvernul Imperial German sa
procure pans azi la ora 6 seara, urmatoarele: 15.000 plapumi
sau paturi, cate 20.000 de camai, pantaloni, ciorapi de lank

cate 30.000 braie i veste de flanela i 1.000 blanuri". 0


bagatela toate astea... Umila pretentie inamica e adusa la
cunotinta onoratului public de Al. Tzigara Samurca, noul
Prefect al politiei (i director al Fundatiei Carol, post detinut
intre 1914 i 1946); in aceste zile negre despre care va croi
unele impresii in Marturisiri si-li-te e i reprezentantul
casei regale i al domeniilor coroanei, functie in indeplinirea
careia cauta "sa protejeze i sa salveze tezaurele artistice ale
tarii de toate amenintarile inerente razboiului, cupiditatii i
razbunarii ocupantilor", dupa cum apreciaza C.D. Zeletin.
Alte "apeluri" i "anunturi" jignesc i prin adaosul de cinism.
Intr-un ziar ce apare la Berlin, e inserata tirea, linititoare

pentru cititorii de-acolo, cum ca pe teritoriul ocupat al


Romaniei, administratia germana "face de urgenta i cu precautiune punerea la adapost a comorilor solului"; de solul

nostru e vorba, desigur, doar fiinteaza aci temuta Grosse


Kriegsbeute-kommission, respectiv "Marea Comisie a prazii
de razboi" (RAPRM, vol. II). Tare prevazatoare e birocratia
teutona ce se bizuie, de altminteri, in timp, pe concursul a mii
i mii de functionari i functionare, detaati special din tinuturile for de batina.

Intrucat ocupantii recurg la introducerea muncii

259

www.dacoromanica.ro

forlate in unele ramuri economice i la utilizarea prizonieri-

lor ca fortd de muncd, mai ales in industrie, productia


sporete intrucatva in folosul lor, firete. Jefuirea sistematicd aduce dupd sine nu numai furtul unor marl cantitAti de
petrol, cArbune, sare, otel, cupru, alamd, tier, bronz etc. dar i

demontarea inelor de cale feratd din zonele Pantelimon,


Tunari, Otopeni, Mogopaia, Chitila i de pe traseul Cernica,

CAtelu. Cat privete jefuirea produselor agro-alimentare,


cateva cifre fac inutil once comentariu: trupele strAine care
stationeazA in teritoriul ocupat consuma lunar cca. 44.740
vagoane(!!) de alimente i furaje, din care: 4.280 tone grau,
4.448 tone faind, 10.175 tone ovdz, porumb i orez, 19.200
tone fan (Cf. I. Georgianu). in aceegi serie de farddelegi,
prin ordinul dat de von Mackensen la 16 martie, militarii pot
lua din Romania, la plecarea in concediu, colete de alimente

in greutate de panel la 25 de kg (!). La fel, ei pot expedia


familiilor lAdite, nelimitate la numAr (!), de cite 10 kg bunuri
alimentare; i bravii i4teni nu se sfiesc sail ajute familiile
din resursele... romane0; care familii
a tiut von
Mackensen ce face! incepand cu 1917, executd o precard

echilibristicd pe sarma vietii spre a supravielui intr-un


univers din care nu lipsesc doar alimentele: "In ultimii ani ai
rdzboiului, au dispArut chingile de la ferestrele vagoanelor de
cale ferata: oamenii le tdiau pentru ca nu se mai gAsea deloc
piele. Ba chiar puteai intalni bArbati i femei care umblau in

haine din materialul folosit la tapisarea scaunelor in


trenuri... Toatd lumea fura. ToatA lumea vindea ce avea de
vandut inclusiv pe ei inii... Zarzavagiii i macelarii erau
atotputernici. Trebuia sd be indeplineti cele mai extravagante

mofturi dacd voiai sd ai zarzavaturi sau came... Un mdcelar

dintr-un sAtulet de Wig Berlin... avea intotdeauna came


i o perversiune sexuald
aparte... dacd nu era lasat sail realizeze fantezia, el refuza

pentru clienti. Numai a avea

260

www.dacoromanica.ro

categoric sA stea de vorba" (Chr. Isherwood). Aadar.


IncepAnd cu 21 decembrie 1916, tramvaiele nu mai pot
fi folosite de romani cleat intre orele 7-8,12-3 i seara intre
19-20 i numai linia ce duce spre garA" (P. Alimaneteanu).
Tot acum, incepe sA se auda i una dintre parolele teroarei:
"Wir sind die Sieger!" (Noi reprezentam invingAtorul!) Hazul
de necaz, tifla i morga butaforicA, atat de jucate altadata de
bucureteni, Incep s clacheze. In prima saptAmana de ocupatie, in vacarmul exodului altoit pe angoasa zilei de maine,

orAenii se vor fi amuzat, poate, afland de disputa dintre


tabii nou-veniti: i von Mackensen i von Fankelhayn,
fiecare susline a a pait primul in Bucure0. E drept CA la
5 decembrie, feldmarealul trimite in oral pe capitanul Lange

"spre a inmana o somatie de predare Comandamentului


Cetatii Bucure0, amenintatA cu bombardarea dacA raspunsul
nu va sosi in 24 de ore. I se inapoie insa scrisoarea subt cuvantul ca nu exists Cetatea Bucuretilor i nici un Comandant al
acestei CetAti" (V.N. Draghiceanu). Diplomatic raspuns. Si

intarzietor. Dar von Fankelhayn, indata ce is Chitila si


Mogooaia, trimite trupe asupra Bucuretilor, cats vreme
feldmarealul intrd aci abia in faptul serii, ceea ce nu-1
impiedica sA preia comanda unica, spre bucuria proprie i

exaltarea Kaiserului, care-i scrie scumpei Imparatese:


"Bucuretiul este luat. Ce stralucit succes, prin pronia
cereasca pe drumul completei victorii. In repezi lovituri au
batut incomparabilele noastre trupe inamicul... Dumnezeu sA
ne ajute mai departe". (Nu, nici mAcar Dumnezeu nu-1 va
ajuta. Atata numai cA, mistic si vanitos, Imparatul n-o stie).
Cum sA mai faci haz de necaz cand incep sa faca rechizitii
necontrolate la farmacii i drogherii, and in plinA strada se
furs ceasornicele "ce sunt smulse cu forla de bulgari; gainile,

porcii sunt predilectia germanilor" (V.N. Draghiceanu).


Predilectia localnicilor ar fi sA se respecte, barem, Manifestul

261

www.dacoromanica.ro

catre populatie semnat de von Mackensen. Slabs nAdejde...


Precum dupd marile cutremure i inundatii, din coclaurii
vietii vremelnic devastate apar i miund necroforii, tot astfel, in aceste prime zile negre se itete vermina umand brusc
excitatd de uniformele inamicilor. Strada se umple deodatd
cu tot felul de indivizi Alt cdpAtai, vagabonzi, handicapati,
incontienti i petractori pui pe fapte nesAbuite: "slujnici
imbricate in garderoba stapanilor for refugiati i care peroreazA
asupra sfaritului boierimii, cocote ce-i fac afacerile, evreice

ce vor sd-i perfectioneze jargonul..." (V.N. Draghiceanu).


Cate i mai call! 0 scandaloasd revolutie a ticAloilor i ofertantelor de gratii! Minoritatea for agresivd i viermanoasA
fluxeaza aproape doi ani punand o patd de noroi pe obrazul
bucuretenilor, fapt recunoscut i de ocupantul neamt, care

va scrie despre asemenea Argermiss (scandal) randuri


jenante: "Nicaieri, in toatd Europa, nu este o a.5a circulatie de

femei sulemenite i oameni sulemeniti...!" Exagereazd


defaimAtor? Probabil. Nu insd fait un dram de adevAr.
Randurile apar intr-o gazetd vienezd a cdrei orientare tendentioasa nu mai constituie pentru nimeni un secret; i totui,
scripta manet; ca i urmatoarele aprecieri, voit neutre, semnate
tot de un german: "... Este o legends ca mortii de la Argq au
fost uitati. Zgomotul i aparenta fard grija a Bucuretilor nu
poate pe nimeni sA iwle. Este iar4i o legendd ca bucure$tenii

au primit cu flori trupele victorioase... Bucuretenii poartA


greaua soartA cu hotarare i cu demnitate. Chiar la prietenii
germanilor i aliatilor lor... se observA, cu toata provenienta,
o rezervA plind de tact". $i un exemplu: Carp, tiut filoger-

man, e vizitat, chipurile in numele armatei ocupante, de


printul Schaumburg Lippe; printul e oprit "in antreul casei,

cu regretul de a nu putea fi primit ca amic" (Apud


DrAghiceanu). Curand, ilustrul amfitrion va demonstra acel
gen de colaborationism pendinte de mai vechile i mai noile

262

www.dacoromanica.ro

inamicitii de partid care-i vor baliza atitudinile publice in


genul "nici prea-prea, nici foarte-foarte" desfigurandu-i
statura postbelica de om politic.
Ce se mai rechizitioneaza? Localurile publice i private, tunurile de la statuia lui Mihai Viteazul i de la Palat,
gazul lampant (de la 10 kg in sus), ba se rechizitioneaza i
oamenii, deveniti ostateci pe-o anumita perioada, chestie
care-i amuza cinic pe ocupanti, acetia numind detentia eine
Zeit der Erholung, adica... timp de reculegere! Lista ostatecilor se imbogatete, ca sa ma exprim cinic, aidoma ocupantilor, cu un nume ce starnqte senzatie i coboara oprobiul public asupra administratiei impilatoare: Mitropolitul.
Ridic coltul cortinei spre a deconspira culisele internarii i
eliberarii lui: "Afland cele intamplate in ajun (retinerea

Mitropolitului, n.n.), dna Didina Cantacuzino cu Zoe


Ramniceanu, conducatoarele Societatii ortodoxe, s-au dus la
Mitropolie, unde un sergent roman impiedica accesul la eful
bisericii. Dansele au intrat cu sila i 1-au gasit in lacrimi. Li
s-a plans ca a fost sechestrat din ordinul d-lui Marghiloman.
L-au pus sa jure pana se vor intoarce, nu va iscali nimic nici
o hartie de recunoatere i au alergat la Marghiloman. Acesta
avea la el, tocmai intrunit, Comitetul partidului conservator.
Neputandu-I vedea, au chemat pe Grigore Cantacuzino care
facea i el parte din comitet. I s-a expus cazul, aratand la ce
scandal va da loc. Ieind i dl. Marghiloman, le-a larnurit a

intr-adevar consimtise la numirea lui Marius Theodorian,


partizan politic, crezand a era cu consimtarnantul
Mitropolitului i arhiereilor. Grigore Cantacuzino i-a declarat
atunci a dansul nu admite aceasta cu Lupu Costache, care a

parut mahnit de amestecul in aceasta afacere. Le-a spus


totqi ca se va duce la Mitropolit numire a unui renegat in
capul bisericii ortodoxe i a trebuie neaparat destituit.
Marghiloman le-a sfatuit sa mearga sa se inteleaga i-1 va

263

www.dacoromanica.ro

elibera. CAnd s-au reintors doamnele la Mitropolie, au constatat call tinuse fagaduiala, deoarece au gasit pe Mitropolit

liberat... Marius Theodorian a doua zi a fost gonit de la


Mitropolie, aproape in bataile preotilor i afurist de mitropolit" (P. Alimaneteanu). De fapt, problema consta in faptul
ca Marius Theodorian Carada e catolic i e sprijinit de episcopii Sofronie i Ca list; sa awzi in fruntea ortodocilor un
mitropolit catolic, a reprezentat o manevra subteran aprobata

de ocupanti; la descaunarea I.P.S.S. Theodorian, o contributie de loc neglijenta o au preotii cond4 de arhimandritul Scriban; acetia manifesteaza ca nite mireni autentici
strigAnd: "Afars, renegatule!" (Cf. Draghiceanu): Meticulf4i
cum sunt ocupantii, indeosebi austro-germanii, inghit acest
afront adica pierd un cap de pod in ofensiva razboiului psi-

hologic nu fara a izvodi altceva, compensativ: "permit"


redeschiderea varieteurilor i cabaretelor flindca, a.5a cum
just remarca Draghiceanu, "au nevoie de zgomotul i tamtamul for ametitor pentru a Incepe asupra noastra marea operatie chirurgicala de care nu trebuie sa ne dam seams ". Daca
germanii ii instaleaza cazinoul la Athenee, austro-ungurii
prefer% casa marelui bancher M. Blank, din Bat4tei.
"Asa noapte a fost petrecere mare la austriecii din casa
d-lui Blank. Nu s-au sfiit deloc, caci n-au lasat perdelele. De

ceea ce mi-a sangerat inima este a am recunoscut printre


multe(le) femei ce erau acolo, vreo 12 cucoane care vin la
mine la biserica", marturisqte, pe drept indignat un prieten
preot al lui Bacalba.5a. E desigur vorba de o minoritate, de
acel tip de persoane femei ca i barbati fara caracter care,
i in timp de pace, n-ar proceda altfel...
Ce se mai rechizitioneaza? Dupa ce se razgAndesc
planuisera taierea tuturor copacilor din Cimigiu, de pe bulevarde i din gradinile private nemtii "Incep devastarea ulu-

cilor, a schelelor de pe la casele in constructie precum i

264

www.dacoromanica.ro

rechizilionarea lemnelor de foc de pe la casele particulare...


Daramarea schelelor incepe cu marile cladiri" aflate acum in
constructie: "aripa arsenalului din strada Mihai-Voda, Vama
potei... Scoala de arhitectura, Palatul Sindicatului ziaritilor"
(C. Bacalbaa). Dupa ce-au ridicat deasupra Capei drapelul
national, bulgarii, cum deja am aratat, rechizitioneaza i ei
\farms de aci, insa nu numai de aci, caci tocmai se ordona de
la Komandatur s se ridice trei patrimi din marfurile tuturor
magazinelor, fapt ce provoaca o scadere uriad, pe cat de artificiala a preturilor de vanzare. "Se card. ziva i noaptea, in
special (din) magazinele de fierarie, ce sunt complet golite"

(Draghiceanu). Pe de alts parte, se constata inmultirea


drogheriilor i farmaciilor, aprovizionate din belug cu marfuri jefuite de trupele aliate. Chiar in preajma Craciunului

ortodox, noii guvernanti introduc calendarul occidental.


Intentia neascunsa: sa striveasca orice manifestare sarbatoreasca traditionala. Mitropolitul intervine pe Tanga Casa
Bisericii dar, intrucat aceasta nu-i recunoscuta ca institutie de
ate ocupanti, gestul sat' ramane simbolic ...
Tot din arsenalul razboiului psihologic razbate i indicalla ferma ca ziaritii sa nu-i mai "strige" marfa in strada
inainte de ora... 8 dimineata, deoarece la ora asta Inca mai
dorm domnii ofileri, dupa o noapte sau un fir de nopti "placute". Cat de "placute", to ajutA chiar mica publicitate sa pricepi: "tanara civilizata romanca, vorbind germana i franceza,
vrea sa tina societate la o persoana distinsa seara din cauza
Iipsei de lumina". Onorabila cauza. Sau: "Str. Sergiu, 4, cauta
fete pentru vanzarea alunelor". Americane?... "Domn4oare
elegante *Inv* danturi de scena, platite cu 90 lei lunar. Ca lea
Vacareti". Sau, mai pe leau: "Se cauta doamne i domni
care doresc sa-i formeze viitor stralucit invatand danturi dramatice..." Viitor stralucit?! Si tot* cei slobozi la gura afirrna
ca politia este chiar asaltata pentru... rechizitii de asemenea

265

www.dacoromanica.ro

natura, atat de... conforme cu devizele teutonice despre


Deutsche Redlichkeit sau Deutsche Sittlichkeit (onoarea germana, moralitatea germanA). Halal! vorba aliatilor cu fes i
alvari, cam nemultumiti de orgoliul teutonic i oricum, mai
omenoi in calitatea for de "victorioi". FiindcA veni vorba

de ace0a, spre sfalitul lui ianuarie 1917, se face vAzut in


Bucure0 i un personaj mai ciudat, apartinator elitei intelectualitAtii turce, anume directorul muzeului din Istanbul, Halil
Bey. A sosit atras cumva de frumuse ;ile naturale din orapl

nostru? Sau... de Capp, de lordache...? Extrem de putini


cunosc ca Halil e cAsAtorit cu Sadieh, o traitoare in Bucure0
panA la marit4 i fatA a ministrului turc aci, Suleiman Bey.
Ca domniwarA, Sadieh a intretinut oarecari relatii de amicilie
cu Pia AlimAneteanu i cu familia Cantacuzino. De-aceea
vine Halil la Bucureti? Nu. Nici gand. Dansul doar vrea "sa
string pentru muzeu lucruri de la not ", find i el un pion in
cohorta de "birocrati i oameni specialiti in toate ramurile,
care sA studieze i sa rapeascA tot ce-ar fi de rApit din tarA"
(AlimAnqteanu). Frumos. Frumos.
SA fie Ha lil pildd bulgarilor sau viceversa? cand
ace0a... Dar mai bine sA deconspir secretul lui Polychinelle:
"La Academie, dl. Bianu s-a pomenit Teri cu un subofiter german ;i unul bulgar la orele 4 p.m. Au cerut O. cerceteze documentele slavone. Stiau perfect ce se gAsea acolo. DI. Bianu a

stat panA tarziu noaptea, apoi s-a dus sa se culce, lAsAnd


bibliotecarul cu ei, care dupa catava vreme it cheamA speriat
inapoi. Ofiterii fAceau din documente pachete-pachete, ca sA

le is cu automobilul. I-a spus cA Academia este puss sub


paza. Intr-adevar, la poartA erau postati soldati. Ofiterul i-a
cerut o hartie prin care atesta cA le dAduse anumite documente (farA sA le controleze). Dansul nu a voit. Le-a cerut la

randul sau, zadarnic, o adeverintA prin care recunoteau


luarea documentelor. Au plecat in sfar0 cu marina incAr-

266

www.dacoromanica.ro

cats. A doua zi, dl. Bianu a convocat Academia (in numAr de


5 membri), le-a citit un raport despre ce se intamplase 5i s-a
alcatuit o protestare impotriva rApirii documentelor.

Dl. Maiorescu a fost rugat sA o prezinte la Mackensen.


Declinand insa aceastA insArcinare, s-a dus dl. Bogdan.
Mackensen nu i-a acordat audienta cerutA 5i hartia a fost
inmanata secretarului. Afacerea luase forma unei conspiratii

prea talhare5ti. Intimidati de protestarea Academiei 5i,


temandu-se de un rasunet dincolo de granite. au fagAduit ca
vor inapoia documentele ridicate" (Alimani5teanu). De fapt,

e vorba de "o seams de manuscrise slave... impreuna cu


cateva evangheliare ferecate in argint luate de la muzeu", pe
care bulgarii au intenlionat sA le transporte peste Dunare, dar

von Mackensen face "un gest care a impresionat pe


bucure5teni". respectiv da "ordin telefonic sA fie oprit
camionul bulgar era aproape de Giurgiu 5i intors indarat"
(Giurescu). Insa "concurentii" lui Halil nu se lasa cu una, cu
&LA, ocazia e doar unica, inteleg ei bine, 5i-atunci inchipuie
5i savar5esc alt fapt: sustragerea de la Mitropolie, in cloud
automobile, a moa5telor Sf. Dumitru. Atunci, "mitropolitul a

pus sa traga clopotele, a trimis protestare la Mackensen


autoritati. S-au gasit Yana Calugareni. Corabiile cu care trebuia sa le treaca in Bulgaria a5teptau la Giurgiu. Poporul
spune ca a fost gasit inamolit, cAci se lasase sfantul greu".
(Alimane5teanu). Bine ca bucure5tenii mai au humor, 5i cum

sa nu alba de vreme ce pans

5i

oficiosul "Gazeta

Bucure5tilor" e tradus de ei in "gazeta mincino5ilor"?... MA


rog. Hall!, dupa el bulgarii, dupa bulgari... pal sigur, de ce

s-ar lasa mai prejos teutonii? Ei delega pe un Feldgrau


(aproxim. "militari in uniforms cenu5ie") sa viziteze Muzeul
National 5i sa revendice intr-un articol de ziar (poftim, subtilitatea!) Clo5ca cu puii de aur!... Cult. acest Feldgrau; dar
de unde sa mai cunoasca el 5i ca tezaurul nostru, inclusiv

267

www.dacoromanica.ro

Cloca... (retrocedatd, partial, abia in 1956!) nu sunt


"momentan" in teritoriul ocupat, ci in custodie ruseasca?
Ce se mai rechizitioneazA? "Toate tablele de fier de la
Be llu, pe care sunt rezemate coroanele", precizeazd
Alimaneteanu, aratand apoi ca tot acum se interzice

romanilor sa mai faca prajituri i cozonaci "afara de sambata i miercurea i atunci in urmAtoarea proportie: 500 g fAinA,

200 g zahar. Unt deloc. Oua deloc." In cazul Asta, sa-1


manance ei! Culmea e ca-1 mananca... Supranumitd i
"ordonanta caraghioasa", e afipta aceea conform careia
"cine va cumpAra de la militarii puterilor centrale alimente,
zahar, came etc. va fi pedepsit". In loc sa primeasca cel ce

vinde... (la preturi astronomice!) Informalia e adusa la


cunotinta aproape simultan cu zvonul a Bragadiru cel
care-i ridicA un frumos palat pe Ca lea Rahovei, Fang propria-i fabrics, va veni primar; industriaul, insa, refuza; i

aproape simultan cu internarea lui Lison Creceanu "In


conditiuni mizerabile, fiindca s-au gasit arme zidite la
Spitalul Brancoveanu, unde este soul ei director. Erau arme
de vanAtoare. Ea este la Cercul Militar, Intr -o odaie cu alte
femei, inchise pentru hotii i pline de insecte"

(AlimAneteanu). Ce se mai rechizitioneaza? Butoaiele.


Toate? Da. Pentru ce? Ordonanta cu pricina nu precizeazA. 0
alta e insa mai lamuritoare: se ridica orice cantitate de zahar
ce depa.5ete 15 kg. Se confiscA lichiorurile. Vagoanele de
zahar parasesc Gara de Nord cu destinatia Bulgaria. Poate ca
sA-i mai indulcim pe prietenii noVri care tintesc Cadrilaterul,
de fapt: Dobrogea toatA pe care o ravnesc i r4i. $i pe care
o merits romanii, Inca de la Mircea cel Baran... Jaful orga-

nizat inlocuiete pe cel haotic din primele zile. Ordinele


recente pretind ca fiecare locuitor sa Inainteze autoritAtilor o
lista cu proviziile din posesie, pe kilograme i grame. Astfel
ca, musai, cei Ma cantar alearga sa - i procure unul. Se mai

268

www.dacoromanica.ro

cere i "depunerea oricdrui cadavru de animal la Kadaver-

Verwaltungs-Austalt. Metodici i prevAzdtori mai sunt!


Nimic nu le scapd. Chiar nimic? Vom trai i vom vedea.
Deocamdatd, aflu ca un Caine e taxat cu 30 de marci; sau cu
latul ecarisorilor. Turmele de hingheri bine echipati dau
navald dupd patrupedele de ambe sexe, indiferent de rasa i
pedigri; norocul pisicilor (pans maine, cand i ele vor fi
vanate... ca-n codru). Drepti cum se tiu, chiar i cu inamicii
de-o clipd sau de-o ord., bucuretenii se pricep sd-i deseneze

portretul feldmarealului care, intrucat temperatura iernii


zace 'Inca imprejurul a plus 5-7 grade, iese frecvent la plimbare; in treacat fie zis, plimbarile sale aduc mai degrabd a

siesta sau jogging-calare. Cum I-a vazut Giurescu, ardtai


Intr -un motto. Iatd acum portretul creionat de alt manor ocular, Draghiceanu: "Fiul unui inspector agricol, auditorul unui

curs la Institutul Economic din Halle, activat din ofiter de

rezerva, fost aghiotant al Kaiserului, e persona grata la


Curte. Trece la plimbarea zilnicd de la Sosea. Un alai de rege
oriental: el in cap, un Miran vioi, simpatic, energic, bine conservat, slab i Inalt, una din acele staturi care formeazd idealul tuturor germanilor, predispui la obezitate. Nu are deloc

aerul salbatic cu care pozeazd in toate fotogafiile i


tablourile, nimic din acel der Ernst der Zeit (aproxim. "sobrietatea intruchipatd") pe care fiecare comandant se crede in
drept a-I Imprumuta din poza Cancelarului! Doi aghiotanti,
Inapoi, cu cAciulile cu cap de mort ale gardei imperiale, doi
husari din aceea.5i gardd i, ca incheiere, un jandarm. Birjarii
opresc, salutd in picioare, soldalii fac front, centralii i evreii
se inchind pand la pamant" (August von Mackensen trdiete
pand in 1945, respectiv 96 de ani; va ajunge sa fie consultat
de statul major hitlerist in probleme privind Europa de sud-est
i va reprezenta, foarte probabil, cea mai longevivd carierd de

ofiter superior, dep4ind substantial pe aceea a unuia din

269

www.dacoromanica.ro

principalii sdi adversari romani, viitorul mare5a1 Averescu,


alt beneficiar al unei cariere longevive).
Ce se mai rechizitioneazA? Spitalele. $i asta dupd ce
s-au rechizitionat localurile 5colare cu nemiluita, la fel 5i cele
studente5ti, 5i au fost transformate in spitale, cazamli,
inchisori, birouri 5i, de ce nu? grajduri... Astfel, liceul
Sf. Sava devine spital de exantematici, liceul Matei Basarab
are onoarea de a fi locul unde se repard excesele venerice ale
vajnicilor soldati, iar Gheorghe Lazir se mandre5te cu titulatura de... azil pentru ranitii germani. 0 noun ordonantA, un
nou exemplu de perfidie draconica: "Toate obiectele ce sunt

ascunse vor fi confiscate Ara bon de rechizitie, in cazul


gAsirii for de organele militare. Ca ascunse se considerd acele
obiecte ce au fost puse intr-un loc ce nu cadreazA cu natura
obiectului, sau acelea al caror loc de depozitare a fost asigu-

rat prin mAsuri neobi5nuite contra descoperirii !or_ Se


pedepse5te cu pu5cdria 5i 3.000 lei amenda cei ce vor contraveni. Inchisoarea 5i amenda nu intra in vigoare dacd panA la
25 ianuarie, 12 ore la amiaza, se comunicA in scris
Intendenturii Komandaturii obiectele ascunse, ale caror pret,

din timp de pace, trece peste 1.000 lei... Se luta de pedeapsd cei care avand obiecte sub valoarea de 1.000 lei, le vor
depune punctual, la acea epocA, in locul in care este convenabil sa stea". A5a ca, de-acuma, perchezitiile sunt autorizate. $i devin zilnice. "Trei sau patru soldati, dintre care unul
cu un pachet enorm de chei passe-partout, incep operatia: se
cerceteaza in putinele cu muraturi, se sechestreazA proviziile
neadnotate pe lista cu provizii, se amendeaA, in fata faptelor
constatate, abateri de la ordonantele precedente, se vfineazA
ce s-ar putea ridica pe viitor. Camioanele Geiser card, zilnic,
mobile furate. La Directia CAilor Ferate se duc, zilnic, mgini
demontate. Pe str. Fanfanii, unde locuiesc It. Tulfangel 5i cpt.
Harsteim, se card bibelouri 5i mobild ward de la Consulatul

270

www.dacoromanica.ro

rusesc de alAturi. Din insasi casa in care locuiesc cei doi


ofiteri... se incarca, ziva in amiaza, tablouri cu automobilul
Ober-kommando-Mackensen nr. 1002. Mai tarziu, in casa
Butculescu, str. Clementei (azi CA Rosetti, n.n.), unde s-a
instalat o K.U.K. Post-Amt se vede gata de incarcare tot
luxosul mobilier. Din Muzeul National de antichitati dispar
mai tarziu...pretioase obiecte preistorice" (Draghiceanu). Pe
langa camioanele vrafuite cu asemenea "achizitii", o serie de
Schwester de la Crucea Rosie, ca din greseala, se inzestreaza

si dAnsele cu oarecare Andenken (amintire, cadou) si


exclamA, chipurile mirate: "Al les, alles Kaput!" Dealtminteri,
goana dupa tablouri, icoane, argintarie si bronzuri se inteteste

vertiginos, daca pans si "Bukarester Tagblatt" aduce la


cunostinta, metodic si ordonat, ca se cer de la populatie:
tablouri, covoare vechi, bibelouri, blanuri, garnituri din piele,
piese de menaj, obiecte casnice de valoare, plane, antichitati,
lucruri din argint, curele de transmisie (?!), carti bisericesti,

ghete, rufarie de lux.... Cruciada achizitionarilor fortate se


sprijina si pe umerii unor... cavaleri verosi, intermediari care
se grabesc sa se organizeze in mici trusturi jefuitoare cu

"firma" la vedere: Rubin, Kaufmann, Goldstein, Caller,


Wolf, Marcus... Prada, data jefuita, se depoziteaza unde?
Foarte probabil la Kriegs Preusisches Ministerium. Aci nu se
primesc "armele si munitiile", in schimb, toate celelalte...
Desi g-ralul Mustata e inlocuit cu Tzigara Samurcas si, cu
toate ca acest nou prefect "prin maleabilitatea temperamentului sat', prin vivacitatea umorului sau si prin relatiunile ce
le cultivA si stie sa le foloseascd, reuseste de multe on sa se
strecoare bine in frecusul chestiunilor ce se prezinta zilnic"
(Draghiceanu) , mai au loc si alt soi de "achizitii": pe strada
se desbraca de blani, se tale gulere, se iau mostre cu briceagul pentru a cerceta valoarea. La Prager se confisca blanuri
de sute de mii de lei. Fiecare ofiter tine sa-si alba blana sa,

271

www.dacoromanica.ro

peste care atarna numai epoletul" (Draghiceanu). Cocheti


mai sunt i ofiterii atia! 0 sfidare-n plus pentru bietii localnici care au dreptul la... cartele de paine: 250 g Mina i 150 g
malai/zi; cartela e divizata sibilinic pe cupoane de la 400 g la
50 g, un deliciu pentru brutari; cat privete painea, ea e "tare
ca piatra", incat bucuretenii, Inca neslabiti Intr -ale humoru"ghiulele lui Mackensen".
lui, boteaza aceste
Ce se mai rechizitioneaza? Lemnele, sub once forma
i de once calitate: copaci, uluci, piloni, podete, ba chiar i

parchetul din locuinta unde sunt Incartiruiti. La Tache


lonescu acasa aruncd in foc biblioteca i dulapurile si ar
arunca-o i pe gazda de-ar fi aici. E bun i mobilierul colar

"banci, catedre, dulapuri, piedestale, table, etajere... Sunt


bune (de... ars!) i bibliotecile colare, nu mai putin arhivele
firete, nu spre a se incalzi locuin;ele
ministerelor
bucuretenilor. Care bucureteni sunt invitati urgent sa satis-

faca i pretentia de a oferi ocupantilor modica sums de


1 miliard lei. De ce? Pentru ca-s ocupanti. Dintre masurile
"organizatorice" luate de acetia, de o deosebita gravitate se

dovedi emiterea de ate Banca Genera la din Bucureti a


bancnotelor zise "lei de ocupatie" banca noastra devenind
in aceasta perioada un fel de filiala a Diskant, Gesellschaft
berlineza. Asemenea bancnote, se precizeaza Intr -o ordonanta, reprezinta "mijlocul de plata legal in teritoriul ocupat
si, ca atare, trebuie sa fie primite ca plata de catre fiecare

locuitor, in deplina for valoare nominala. Ace la care la


vanzari refuza primirea for in valoare nominala, nu va primi
decat un bon de rechizitii. Pravaliile care vor refuza primirea
vor fi Inchise ". Nimic mai clar. Ceea ce-i mai putin clar pentru grosul populatiei e faptul Ca emisia de peste doua miliarde
lei va dezorganiza curAnd circulatia monetara nationals, iar la

Incheierea razboiului va fi una din cauzele majore ale


inflatiei. Dar, vorba cuiva, ce mai conteaza? Si cum sa mai

272

www.dacoromanica.ro

conteze, cats vreme cotropitorii 1111 se codesc sd repete ca


"poporul roman nu meritA rdzbunare ci nimicire... Poporul
acesta trebuie sd dispard de pe suprafata parnantului, cum
dispare cangrena de pe trup. Trebuie doar pusA in miFare
sabia lui Atila i a lui Temerlan (halal exemple, i civilizate!
n.n.) ca sd curatim campia Dundrii. Exterminarea!" (Apud

Arhibald, alias ziaristul C. Rddulescu). In acelai spirit,


populatia e impartitd in trei categorii: civili, participanti la
rdzboi i prizonieri. Civilii, de la 15 ani in sus, sunt obligati
sa aibd permanent asupra for un Personalausweiss, un bilet
special de identitate. Dacd n-au, plAtesc o amends de 3.000
marci sau, dacd preferd, stau 6 luni dupd gratii. Tot s-alegi.
Aparatul politienesc al ocupantilor are drept de perchezitie
i, se-ntelege, once abuz facut este trecut sub tAcere.
Supravegheate sunt Indeosebi persoanele care se deplaseazd
prea... des sau prea... departe, precum i acelea care se intalnesc in grupuri mari i discutd verzi i uscate, de pildd, se

plang de birurile i lipsurile indurate, on gasesc mijlocul


de-a ajuta pe prizonierii romani, fapte desigur abominabile i

urgent/drastic pedepsite. Numai intre aprilie-decembrie


1917, politia germand dd mai mutt de 8.000 de amenzi,
echivalentul a circa 306.000 lei. Arestdrile devin o mods iar
luarea ostatecilor o obipuinta banald; doar trebuie sd fie
populate de cineva i cele doud mari lagAre bucuretene. De
cineva un eufemism, fiindcd, ap cum declard un sArman
manor, prizonierii "mor in fiecare zi. Cei care scapd Ili fac
mild. In realitate, ace0a nu mai sunt oameni". (Cf. RAPRM,
vol. I). Propaganda germand nu recunoate a.5a ceva. Mai
mutt, avanseazd propriul ei "adevar", misiune ce se rezolvd
i cu ajutorul unor manifeste aruncate "in fata retelelor noastre de sarmd. i in care se spune cd prizonierii luati de nemti
de la noi, in recentele lupte, au fost pui in libertate i ingrijiti pdrintqte; iar pdrintii i rudele tor, imbracati in haine de

273

www.dacoromanica.ro

sArbatoare, le-au ieit intru intampinare cu cele mai deosebite


bunAtAti etc. Desigur aceste minciuni nu vor fi crezute de nici

un roman, caci nu numai ca sar in ochi prin imposibilitatea


faptelor ce relateaza, dar avem documente sigure de adevarata situatie a prizonierilor i fratilor notri subjugati, dupa mar-

tori oculari i dupa chiar datele gazetelor" ("Vestea Noua",


85/1917). lata, P. Angelescu, un alt obidit, ii amintete de
parca ar putea uita vreodata a "nu eram considerati oameni
i sergentul care ne numara la apelul ce se facea de doua oil
pe zi, cand raporta, anunta: prezent 25 bucati!" Prin urmare
bucati. Deci ei ii prepara de pe-acum "contiinta" pentru
maine, cand, la Auschwitz, Birkenau, Dachau, Treblinka etc.
ne-arienii nu vor mai fi nici macar bucati, ci simple numere.
lar cine-i prea de tot insolent i nemultumit a reprezinta in
ochii semenilor doar o bucata, e liber sa protesteze. lar daca

protesteaA, e liber sa afle ca exists ac de cojocul lui:


Deutsche Gericht in Rumeinien, oficina pedepsitoare infiintata cu scopul de a cuminti, dupa o judecata pripita, pe cei
care au un dinte impotriva ocupantilor. Tribunalele speciale,
nou-noute, nu omeaza: intr-un singur an, bucuretenii
suporta cateva mii de procese, desfAurate ate ghicit dupa
codul penal german. Ceea ce nu impiedica pe "bucatile" din

Bucureti, din toate oraele i satele ingenuncheate, sa


protesteze in continuare in mii de moduri, tacut, ascuns, fati,

in bloc sau solitar. "0 revolts adanca fierbe in toata populatia", constata cu justete Draghiceanu, aratand ca "tot trecutul nostru national ne silea sa nu acceptam aceastA siluire".
Modul cel mai rAspandit de impotrivire it constituie
"nesupunerea la instituirea muncii fortate. Marea majoritate

a celor 20.000 de persoane amendate, arestate sau condamnate la inchisoare", se fac "vinovate" tocmai de refuzul

de a lucra pentru inamic. Motiv pentru care Tribunalul


Comandaturii Imperiale incunotiinteaza ca "din ordinul

274

www.dacoromanica.ro

Excelentei Sale Domnul General..., au fost pedepsite urmatoarele persoane: 1. Supusul roman... judecator... cu 6 luni
inchisoare... pentru ca a contravenit la Ordonanta... referitoare la ...", iar urrnAtorii "popularizati" prin respectiva lista
sunt condamnati "pentru refuz la muncd". Toll cei 21 sunt
"muncitori de fabrics in Bucure0" (Cf. RAPRM. vol. II).
Dacd absolut toate straturile societatii incearca i dese-

ori reuesc sa saboteze maina de rdzboi inamica... voi


arata mai jos pe larg cum reactioneazd oamenii politici
rarnai in ora.5 la aceleai vicisitudini (resimtite i de cdtre
danO, dar, desigur, intr-o manierd atenuatd)? In iulie 1917
moare Titu Maiorescu; a militat pentru neutralitate pand la
capat, la fel impotriva unei aliante cu Rusia tarista.
Cooptarea sa in noua administratie progermand n-a fost posibilk in principal datorita opozitiei bulgarilor care 1-au considerat vezi evenimentele din 1912-1913 un fel de ina-

mic personal... "Nesimtindu-se bine acum cateva zile i


mergand Marghiloman sd-1 vadd, i-a adus cu sila un doctor
neamt. Dupd ce a plecat, a cerut sa nu-i mai vie doctori germani sd-1 ingrijeascd. A murit subit si a lasat in urma lui
regret, cAci tocmai el care avusese cele mai stranse legaturi
prin studii i nevasta cu Germania se ardtase mai bun
roman ca ceilalti germanofili" (Alimaneteanu). Se poate
apdar reline, nu lard amdraciune, a in asemenea zile indohate, s-au inventat si circuld not i incredibile grade de cornparatie: mai bun/mai putin bun roman... N-am intentia de-a
da note; situatia e complexd in mod obiectiv i, tot obiectiv,
recunosc ca anumili lideri de opinie au dreptul (dar si datoria?...) sa-si pastreze convingerile personale care, Inca din

anii neutralitatii, n-au concordat, partial sau total, cu ale


guvemului i intregului popor; ralierea for la uriaul efort
national de impotrivire prin orice mijloace la campania de
rdzboi militar

si

psihologic ar fi mult mai de dorit, mult mai

275

www.dacoromanica.ro

eficace i ar dovedi cd sunt buni romani, calitate pe care


insisi i-o aroga in detrimentul celorlalti, intelegand indeosebi

pe aceia retrai in Moldova i hotdrati sd duca mai departe


rdzboi ul.

Apare un ziar, "Lumina", condus de C. Stere. In articolul-program, acesta declard: "Nu radAjduiesc ca am sd
spun in acest ziar tot ceea ce gandesc, insa fAgAduiesc sd nu
spun nimic din ceea ce n-am sd voesc sd spun". Fad la urmA,
insa, promisiunea lui va suna ca un apel sec, sofistic. Pentru
partea literarA, redactor e D. PdtrAcanu; humorul acestuia e

deslanat, in schimb Stere agita revendicdri "neutrale",


inchipuite astfel incat sd nu deranjeze cenzura; mai cu miez
va scrie primele volume din serialul In preajma revolutiei.
Deocamdatd, aznete in foila lui idei straine locului i timpului, apucand cu mainile amandoud mai vechea marota cu
"Rusia taristd" contra cdreia s-a ridicat el la 18 ani; de ce nu
se revolts, acum, i contra tarismului german? Ca sd nu mai
zic ca -i i inoportun i inuman sd se facd ecoul ideologiei inamice prin asertiuni de genul "0 natie care nu tie sdli afirme
puterea de vials, sd-i apere fiinta nationald, nu e deca't o
greutate moartd in economia lumii, care ingreuiazd mersul
avangardelor omenirii". Adica, acest politician ad-hoc considerd ca la Mardti, MArdeti i Oituz, in zilele astea chiar,

romanii nu i-au apdrat, Si Inca in admiratia dupnanilor


Greu de strabatut mai e i stepa

inii, fiinta nationalA91

sufletului slay! $i la care, ma rog, avangarde ale omenirii se


refers el? La germanii care rechizitioneazd i jefuiesc abso-

lut totul? La bulgarii care pangdresc Academia, mogtele


religiei noastre i devalideazd localuri? La ungurii care murdaresc o bisericd unde s-a "adus" clopotul lui Brancoveanu i

sunt zdrobiti "sub sfAramAturile clopotului asupra cdruia


i-au Intins mainile sacrilege" (Draghiceanu)? La turcii care

trimit un emisar "luminat" spre a strange "pentru muzeu"

276

www.dacoromanica.ro

piese romanesti de valoare? La austriecii care improvizeaza


un cazinou intr-o casa particulars 5i petrec zgomotos in ace-

leasi nopti cand localnicii ingheatA de frig si sufera de


foame?... Hotarat lucru, nu inseamna deloc ca, de n-a fost
profet in Cara lui, dl. Stere ar fi profet aici, la noi.
P.P. Carp, inchipuindu-si Moldova ca 5i luata de trupele lui Mackensen, desfasoara un asa-zis plebicist in teritoriul ocupat si se grabeste ss ceara pacea si sa alcatuiasca in
pripd un nou guvern, cu Nenitescu, L. Costache, V. Anion,
dar Edna Marghiloman, care se si arata "mahnit ca nu este in
capul bucatelor". Carp vizeaza detronarea familiei regale si
"numai pe Principe le Nicolae (acum in varsta de 15 ani, el e
al patrulea din cei case copii ai regelui Ferdinand, n.n.) 1-ar
primi poate, dar dus si crescut in Germania... Acum cateva
zile, intalnindu-1 pe P. Carp, dl. Asian a rostit catre nevastasa: Nu-I mai salut. Cine sa-1 mai salute, omule, de-acum
inainte?! a grait in spatele for un om din popor"

(Alimanesteanu). Pentru "plebicist", partizanii lui Carp


uzeaza de urmatorul manifest: "Subsemnatii cetateni, avand
convingerea ca in imprejurarile prin care trece Cara, actiunea
d-lui Petre P. Carp e singura in stare a reda Romaniei situatia
pierdutd. ii incredintam sarcina de a apara drepturile tarii in
negocierile ce se vor deschide pentru dobandirea pacii dorite
de toti". Diplomatici, ei tac asupra altor "puncte" nevralgice:

detronarea regelui, mobilizarea armatei contra... armatei


romane din Moldova (!), alcatuirea regentei s.a. De altfel,
inselat nu demult in Muntenegru tot cu o asemenea "pace
ridicola", Mackensen refuza formula regentei. Stirile, die si
cand ajung din Moldova pe diverse cai una dintre ele constituind-o cea despre "raniti germani, din care o parte fusesera instalati in spitalele orasului" (Giurescu) in urma victori-

desigur ca entuziasmeaza pe
ilor obtinute in Vrancea
bucuresteni, indiferent de rang social, nu si indiferent de

277

www.dacoromanica.ro

culoarea politica, incat P. Alimanesteanu noteazd in jurnalul


sau intim (sustras cu abilitatea acribiei celor care deseori au
descins in locuinta ei): "Cc groaznice clipe dar $i indltd-

toare, sA stii a armata romans tine piept celui mai indarjit


vrAjmas, pe care lumea intreagd se cazneste sd-1 rdpund, fail

sd izbuteascd, de trei ani! Alexandru Sturdza, al cdrui rost


nu-1 intelegem Inca in tail, stiindu-1 outer in armata de pe
Siret, a sosit cu un numar de ofiteri romani, cei mai multi
evrei, spre a face propaganda printre prizonierii de aici in
vederea alcdtuirii unei armate, care se meargd impotriva celei
din Moldova!"

De necrezut. De neinteles. Deci acest Sturdza (ca si


g-ralul Socec, anul trecut, ca si Victor si Alecu Beldiman,fiii
ambasadorului nostru in Germania si "urmasii boierului Alex
Beldiman, bun roman", dupd aprecierea d-nei AlimAnisteanu
isi imagineazd "In felul sau" ca, prin asemenea acte necugetate, spre a folosi, iar un eufemism, contribuie, ca si Carp, la

"salvarea" Romaniei. Scopul, ca mai totdeauna, nu scuzd


mijloacele. Ca sd nu mai spun a "scopul" inteles in acest chip

desfigurat prin care, in fond, se livreazd patria dusmanilor


nostri, n-are a scuza nici un mijloc pentru realizarea lui.
Populatia sesizeazd grava imposturd: "Pe Carp este focul cel
mare. Poporul II considerd evreu, pe Sturdza 1-ar sfasia,
deoarece s-a rdspandit zgomotul ca a tradat si de aceea a fugit
in Germania. Opina publica se miscd, reactioneazd, nu vrea

sa iscaleasca plebicistul lui Carp, cu toata teroarea ce se


exercita de autoritati; mai ales taranii se tem sd nu fie mobilizati impotriva a for" (AlimAnesteanu). MA dezavuare se
cuvine a arata acestor cascadori politici ce se prevaleazA de

idealul (real si al tuturor romanilor) legat de salvgardarea


intereselor nationale, se va arata si prin opozitia constants si
ferma manifestata acum de cercurile largi, populare, cat si
prin organele de justitie care-i vor rdsplati in consecinta dupd

278

www.dacoromanica.ro

incetarea rdzboiului. Caci, in aceste momente dramatice,


sperantele tuturor tocmai care armata din Moldova sunt
indreptate, fapt relevat si de M. Sadoveanu in ziarul
"Romania": "Aceasta armata romaneasca infatiseaza un
drept sfant. Aceasta armata infatiseazA straduintele si jertfele

strdbunilor nostri la portile Orientului... Aceasta armata


inseamnd constiinta celei mai mari suferinti si nedreptati pe
care le-a suferit vreodata un popor; ea cuprinde, in constitutia
ei, ca o fatal itate, vointa de a intregi elementele sfartecate ale

natiunei si de a sfarama nedreptatea seculard. In aceasta


armata zac vechile aspiratii si hotararea cea din urma: acum
on niciodatd!" Patriotismul autentic, lipsit de concesii, din
aceste cuvinte, e sintetizat si in deviza "Totul pentru armata!"
in numele cdreia intreg poporul "suportand cu stoicism toate
lipsurile", este pregatit sa desfasoare "o ampld si remarcabild
activitate pentru reorganizarea, reutilarea si pregatirea ei de
luptd" (D. Preda). Si, totodatd, e pregAtit sd se inscrie Intr -o

ampld miscare de rezistentd, in care sd fie angajate toate


clasele si categoriile sociale. Din multitudinea formelor de
manifestare a rezistentei: sabotajul si boicotul economic,
manifestatiile, grevele, activitatile politice legale si ilegale.
tiparirea

si

rdspandirea manifestelor, propaganda si culegerea

informatiilor in favoarea armatei romane, lupta cu arma in


mans etc. E de mentionat ca actiunile organizate, de intensitali si

cu rezultate diferite, se impletesc continuu cu

ridicdrile spontane ale populatiei.

Incd de la inceput, in toamna lui 1916, liderii


Partidului Social Democrat lanseazd un manifest prin care
locuitorii orasului sunt sfatuiti sd nu paraseascd Bucurestii ci
sA lupte contra inamicului. Frimu scrie lui Cristescu ca partidul va acliona chiar si in teritoriul ocupat, deli, cum e stiut,
o ordonanta interzice vehement intrunirile si activitatile
oricarei organizatii politice. De altfel, intr-un raport al

279

www.dacoromanica.ro

politiei, din 1918, se semnaleazA rdspandirea de manifeste si


organizarea de sedinte secrete in teritoriul ocupat.

BArbatii politici rdmasi in Capita ld nu-si omogenizeazA platformele si actiunile. BrAtienistii sunt vanati si
inchisi (numai in hotel Imperial zac, pe diverse termene, Lia
Bratianu si dr. Cantacuzino); la fel, pentru "delictul" inrudiril

cu familia BrAtianu sau al partizanatului sunt relinuti si


I. Pillat, Derussi, CrAsnaru. Ceea ce nu inseamnd cd in tabdra

conservatorilor lucrurile ar sta cu mult mai bine. Nu exists


unanimitate de vederi. "Carp se strAduieste sA convingd pe

Maiorescu si pe Marghiloman, nu numai de schimbarea


administrative, dar si de proclamatia abdicdrii regelui
Ferdinand. Am aflat cd Maiorescu este tinut in lAturi din pri-

cina bulgarilor, care nu pot uita pe 1913 pacea de la


Bucuresti , iar Marghiloman din pricina incidentului din
primAvard de la Jokey-Club cand, intrand Nicu Filipescu pe
usd si Biische apropiindu-se de el cu mana intinsd, acesta i-a
spus : Nu-ti dau mana. Nu meriti sd-ti dau decat piciorul in
spate. Ministrul german nu a rdspuns un cuvant. S-a dus la

presedintele clubului, Marghiloman, sd ceard satisfactie.


Acesta, tinand sd-i impace le-a spus la amandoi cd celdlalt
linea o scrisoare de scuze. Descoperind guvernul german cd

Busch trimisese scuze inainte de a fi primit pe ale Iui


Filipescu, ii facuse mustrAri aspre" (Alimdnesteanu). Sunt
acestea, in fond, mandril de culise, care, data fiind conjunc-

tura, pot trece drept fatete ale mandriei nationale. Nici


Tzigara Samurcas, care a fAcut studii in Germania recunoscut, insA, ca patriot desAvarsit, ca si Maiorescu nu are sufi-

cientd putere, citeste: trecere in ochii ocupantului spre a


putea rezolva permanent favorabil, umanitar chestiunile cu
care-1 incarcd, voit si in cunostintd de cauzA, un Carp sau
Lupu Costache; ceea ce nu-i va impiedica pe acestia, dupe
rdzboi, sA transfere o serie de rdspunderi pe umerii cunoscu-

280

www.dacoromanica.ro

tului muzeolog; de altfel, i imediat, azi, fricliunile ies la


iveald, ocazionate de formarea noului guvem in urma "pAcii"

semnate la Cotroceni. Nu-i mai putin adevarat ca, de cand


Karnabat, Slavici, Pora .a. insultd pe rege, pe Ionel Bratianu
i Take Ionescu in "Bukarester Tagblat ", se creeazd treptat

aparenta unei opozitii politice "ferme" fata de politicienii

care au aprobat intrarea Romaniei in razboi impotriva


Puterilor Centrale.

0 ordonanta in alte conditii, i promulgatd pe-un alt


ton, beneficd cere ca toata lumea sdli stropeascd trotuarele
i "jumatate de stradd, de patru on pe zi", altminteri e pasibil
de o amendA de 100-200 lei. "Asta n-ar fi rau, comenteaza
Alimaneteanu, dar cum au nevoie de bani, pun la amends
cartiere intregi, de se udd sau nu". $i-apoi, indeosebi femeile,
in aceste zile ies in stradd cerand paine i came, incat problema stropirii trotuarelor e data, momentan, la spate. "Nu se

poate tAgAdui a dintre elementele ramase in Bucureti,


femeile in genere au tinut mai mult piept vrAjmaplui, avand
o mare nadejde in viitor", astfel, catre sfaritul lui martie, se

zvonete despre o "mare revoltd" in str. Mercur "la


Marghiloman". Intr-adevdr, era multd lume, femei mai
ales... cerand paine. Printre ele miunau soldalii germani
optindu-le: Cereti pacea! Fuseserd i la Prefecturd.
Marghiloman le-a vorbit, asigurandu-le ca li se vor da paine
i came, ca pacea nu atarna nici de ele, nici de el. S-au risipit... totui, germanii, cam speriati, au acordat imediat cele
noun vagoane de fin cerute de primarie i de care nu voiau
sd audd vorbindu-se" (Alimaneteanu). Si in februarie manifesteazd femeile. "Intr-o dimineata auzim mare zgomot in

stradd. Ne repezim la ferestre; vedem un numar mare de


femei de mahala scoland strigate i agitand batistele. Aud:
Pace i paine! Sau: La Marghiloman. Se zvonqte ca
aceste femei au fost puse la cale de socialiti. Am aflat in

281

www.dacoromanica.ro

urrna ca germanii, netiind ce proportii va lua miFarea, au

scos mitralierele" (Baca lbap). Situatia distribuirii alimentelor e intolerabila pentru omul de rand. Cand la 15 februarie se da, prima oars dupd CrAciun, came, aceasta se
procura "numai de la ghieuri evreieti. Mii de oameni se

inghesuie, rugandu-se pentru o bucata" ( Draghiceanu).


Chitibuarii negotului interlop au pandit barierele orgului
pans mai ieri si au ridicat, de la larani, produsele cu un pre
de cateva on inferior celui pretins acum "pentru o bucata".
Simplu i murdar. $i ca sA fie tacamul complet, Gazeta for

anuntA ca "vanzarile de came pentru consumul civil

al

supuilor Puterilor Centrale se fac zilnic in Plata CentralA,

contra cartii de client (Gegen Kunde Katie): calitatea I-a


3 lei, a II-a 2 lei, a III-a 1 leu". La fel, odiosul Zivilkonsum
der Zentralmachte de la Cercul Militar 5i din Ca lea Grivitei
"servqte numai pe supuii Puterilor Centrale" cu 2 lei masa
de birt. Care vasAzica, tot sa fii supus!... Pentru nesupui,
firmiturile! SA se invete minte! Daca ar aprecia
i ei la adevArata sa valoare pumnul german, ar avea i lemne
i came, ba i ciorapi fini de matase abil intin ;i, ca i o Mittel
ajungA-le

Europa, peste genunchi manoi

glesne flamande... Pe

esplanada dinaintea Cercului Militar, ca

5i

in Piala Victoriei,

feldmarealul trece in revista trupe austriece. Nu singur,


Mackensen fund doar pivotul unei suite de carnaval, o maree
inghetatd de "uniforme, dolmanuri, cAti argintate, poleite,
ascutite, boante, acoperite de panze feldgrau sau descoperite"
(Draghiceanu). Mastile lui Ensor... OdatA slaiate festivi-

talile, se revine la festivitatea cotidianA a jafului. Sunt en


vogue, pardon: bei der Mode: vinuri le (iardi!),
microscoapele, asfaltul (!) i zdrentele (!!). Ce conteazA cA
nu-i paine de trei zile91 Bei der Mode sunt 5i vitele; rechizitorii platesc 90 lei pentru un kg de vita; 60 lei kilogramul

de porc; 50 lei un kg oaie., lar Slavici, in "Bukarester

282

www.dacoromanica.ro

Tagblatt", exclama candid cA "sunt oameni ce nu sunt in stare


sa-i dea seama cA e mare deosebire intre vremurile de azi i
cele de odinioara!" De odinioara adica atunci cand jaful era
organizat de tAtari. Mda, o diferenta ar fi, insa numai etnica.

Neexistand Teatrul National, saracii tatari nu i-au inaltat


deasupra-i drapelul. precum teutonii. Si nici n-au apucat sa
planteze, pe esplanada din gura Sarindarului, 400 de vajnici

soldAtoi, o garda zisd Haupt Wache. flancata de patru


mitraliori tare dezghetati care naveteaza de colo-colo
pArasinduli sincopat gheretele vopsite in culorile (lor)
nationale, idem vopsite fiind i... spanzurAtorile plantate alaturi. Expresionismul, doar, s-a afirmat intai i-ntai in

Germania. Deci, se-nmultesc patrulele (la propriu, la figurat). Ulanii sunt pusi pe hadoana, citete: arja. Si chiar
arjeaza prin fata unui inamic numeros inarmat cu... bulgad de gheata/zapada. Sunt femeile, care au ieit in corpore.
vocifereazA si gesticuleazA amenintator pretinzand paine.
came, bani, pace, cerand sA piece toti cei care pangAresc si
umilesc oraul, pamantul, Cara. Unele, exasperate, chiar
arunca cu gheata i noroi zapada murdara in soldatii care
le impratie greoi. indecis, poate i fiindca nu s-a dat pans azi
o ordonanta referind expres la un asemenea "inamic". In jur-,
nalul sau, Marghiloman noteazA: "Manifestatie zgomotoasa a

femeilor din popor. Pe la ora 10 dimineata... ma uit pe


fereastra i vad 6'0N/a ran agenti in lupta cu ceata. Femeile
cauta bucati de eheata prin mormanele de zapada pentru a be
aruncain agenti... au manifestat cam peste tot".
Insa nu toate femeile din actualii Bucureti o duc rau.
0 explicatie tenteazA Baca 'bap: "Intr-o zi vine caruta cu
pqtele cel bun spre a fi urcat in hala de came. De jur imprejur publicul protesta. Doi mAcelari cer sA li se vancla din
petele acesta, dar Ii se raspunde cA e rezervat populatiei germane. Injuraturile i vociferarile incep, apoi imbrancelile.

283

www.dacoromanica.ro

Surescitati, mdcelarii scot culitele si se reped. Cu mare greutate linistea se restabileste... In hale, came nu se mai vindea
romanilor, in schimb pentru supusii Puterilor Centrale era in
mate zilele. In toate zilele, femeile germane si austro-ungare
steteau pe cloud $iruri, asteptandu-si randul pe scat-He halelor.
In fata tor, romancele fAceau zambre 5i blestemau". Dar de
unde atatea femei supuse Puterilor Centrale? Ace lasi autor

Idmureste a "din Germania au fost aduse multe mii de


5i functionArese; cateva mii sunt intrebuintate
numai de catre statul major economic. De ate on germanii

functionari

au lipsd de oameni pentru front, revizuiesc personalul


administrativ din Romania, trimit pe front cati le trebuie, iar
pe acestia ii inlocuiesc cu femei. In cele din urrnd luni de
ocupatie au adus 6.000 de femei care au inlocuit pe barbatii
trimisi la luptd".
Alialii, cum ii 5i ajutd ordonantele, se aliazd si la furturi, acestea fiind oficiale 51 neoficiale. Dintre cele neoficiale: "Foarte multi sofeuri vend benzind prin oral si spirt
denaturat sustras (e) de prin depozitele armatei. 0 lovitura

bund a fost furarea a cloud automobile ale maresalului


Mackensen. Primul dintre aceste automobile a fost furat de
soferii germani, vandut bulgarilor, iar acestia 1-au trecut imediat peste Dunare. Cel de-al doilea a fost vandut unui comerciant din Bucuresti" (Bacalbasa). Cum? Procedurd clasicA:
comerciantul e specializat in vanzdri /cumpArdri de vehicule

pe patru roti si stdpaneste un magazin chiar in buricul


orasului. Intr-o zi cu soare, vine la el un individ care-i pro-

pune o masind. Negustorul pricepu cd aceea-i de furat.


Promite c-o va achizitiona in seara urmatoare. Intre timp,
constiincios, anunta politic germand. Politistii se instaleazd
peste drum de garajul unde urmeazd sd aibd loc tranzactia. Si
asteaptd. Si doi soferi apar "aproape mascali, atat de mult le
era acoperitd figura". VanzAtorii sunt prinsi imediat

284

www.dacoromanica.ro

si

predati

Comandaturii. Prin ei, se afld $i de soarta celuilalt vehicul


pretios, ce va fi iute recuperat. In fond, daca deseori dispar
mobilele de lux sau tablourile de pret, pand $i "scoarte,
covoare, chiar la cazarme!" (Draghiceanu) sigur ca venise
i randul automobilelor lui Mackensen; care, totqi, printr-o
dispozitie, invitd pe toil la cumpatare, cerand "restrangerea
nevoilor vietii... sd alba gild de ceea ce i se da de (cdtre)

gazdd... nu pot pretinde baie decat cu consimtamantul


gazdei... nu pot pretinde clavir. covoare... daca nu sunt...

Numai generalul are dreptul la o casa Intreaga" (Apud


Draghiceanu). Toate bune $i cuminti. atata numai ca feldmareplul mai inspecteazd i frontul, cad numai acolo rasund
din rdsputeri muzica ce-i place. lar in absenta lui, subordonatii vor lux, nu &ma. a$a cum, in general, nici nu prea $tiu
de gluma. Grija for e sd umple berdriile, a$teptand "cu adancd
religiozitate ora fixatd de Comandatura pentru servirea berii"
(Draghiceanu). Automate pe front, ace$ti soldati sunt ca ni$te

automate $i in repausul dur $i in patul nuptial, fiindcd-i o


datorie nationals sa procreeze bine $i mult, cum $i sunt sfatuiti prin bro$uri si dispozitii legale, politiene$ti. Pand mai

ieri au fost 70 de milioane. De maine, vor fi iard$i atatia.


poate chiar mai multi. In schimb, cu toate sugestiile de austeritate avansate de Mackensen, ofiterii nu se incurcd la o
bere i un Prosit azvarlit in picioare, cu buzele albite de promoroaca spumei. Grija for e sA-$i inndbu$e noptile in varieteuri. Aici petrec pe rupte. in stilul lor, uitand de ordonantele lui Mackensen, de mizeria rdzboiului, de lipsurile indurate
acasd de familiile proprii, uitand chiar $i ce iubeau candva:
pe Luther $i Calvin, pe Bach $i Beethoven. pe Kant $i Hegel,
pe Schiller $i Goethe, uitand totul in numele noii Kuhur. noii
Ordnung... "Dimineata, mii de butelii de $ampanie goale se
scot din localuri", noteazA Draghiceanu. Sunt trofeele acestor
ofiteri care (poate ca $tiu bine ca) se amagesc i i$i amagesc

285

www.dacoromanica.ro

simturile, gandurile, sentimentele, firea intreaga degustand


bAuturi fine si mangaind cand i cand solduri i cotrobAind in
decolteuri i pAlAvragind plicticos... Dupd ei potopul. De
parca insii n-ar fi potopul. Mai surdinat zgomot i o faimA
mai lenesa gAsesc ei la Femina. Localul e tinut de un evreu,
panA deunazi soldat "in batalionul de jandarmi pedestri... El
luptA pentru... patrie aici. 0 tAcere si linite ca de bisericA...
In loji, ofilerii beau Sekt, gravi cu monoclu in ochi si cu cate
o conchista care, cu mana peste inimA, le vorbeste incet,
desigur, despre die deutsche Treue (fidelitatea nemteasca); ei
surad, discret, auzind finetele cantAretului de pe scenA, care
cants despre... Romania Mare. In stal: un apas cu o femeie
pierduta, ofiteri bulgari cu caracteristicul barbison, ce se
silesc sA pastreze acelasi Anstandigkeit (decenta) a sAlii
evreiasi, functionari la Militar Verwaltung sau din cei ce
au facut ein Geschaft (o afacere), soldati galanti, in pantaloni
i ghete de ale ofiterilor nostri. Unul se apropie sehr hoflich
(extrem de politicos) de mine. MA is drept o pasdre de prada
nocturnA. MA intrea-ba incet: vrei came?
Cinci kilo,
raspund Am adus din lalomita optsprezece vite care fac
atatea mii de kilo..." (Draghiceanu). Speculantii ordinari,
poate mai odiosi decat ocupantii, vor provoca, postbelic,
ghiftuirea limbajului pu-blic cu not sintagme: "imbogatiti de
razboi", "ambuscati", "pricopsiti de rdzboi" s.a.m.d. 0 cate-

gorie de indivizi care va sfida lumea romaneasca, lumea


europeanA, Lumea..., caci va sclipi "fosforescent ca o
lumina ratacitoare luxul atatAtor al imbogatitilor de razboi"
(St. Zweig).
Sunt cerute cheile tuturor bisericilor. 0 trupa specials
e insarcinatA cu patrunderea in clopotnite, cu scoaterea sau
sfAramarea clopotelor. Nu-i vorba de-o mAsura ereticA sau
ateistA. Pe ocupanti ii intereseazA metalul, utilizabil in scopuri militare. Ocazie perfect nimeria spre a "umfIC i ilus-

286

www.dacoromanica.ro

trul clopot brancovenesc de la Mandstirea Dealu unde,


incercand sd profaneze si mormantul lui Mihai Viteazul,
reprezentantii noii Kultur vor rdscoli, in rotunda confuzie,
mormantul lui... Radu.
Si din nou o primdvard. Chiar primavard?... Oricum,
lumea umple iar strazile. Trotuarele, fatadele, firmele reverbereazd tot mai presant un babilon de voci si graiuri: germana-germand, germana austriacd, germana idis, maghiara,
bulgara, turca, ba, ate "o extravagant de imbrdcata doamnd...
ti se adresea7A, foarte civilizat, in francezd" (Draghiceanu).
Sigur, unii vorbesc romaneste. Vorbesc si simt romaneste. $i
se afiseazd pe cAile cele mai frecventate chiar de babilonul
ambulant: str. Carol, Ca lea Victoriei, Lipscani, Academiei...
5i, nota bene: deli umiliti, infometati, jegmaniti de toate cele,
bucurestenii isi pdstreazd tinuta demnd, etaland o vestimentatie de vremuri bune si protestand, si in acest chip (mai sec,

mai ocolit) la adresa invadatorilor care-i vor, nici vorbd,


debusolati, dizgratiosi, abulici, intr-un cuvant: lipsiti de-acel

apetit de viata caracteristic "vechiului" oral al placerilor,


cum ocupantii insisi il boteazd: Vergniigungs-Stadt, spre
deosebire de localnici, care-I viseazd Freistadt (oral liber)...
latd, gazeta for oficiald consemneazd exact acest spirit, acest
ingenium local, neinvins de nimeni si nimic: "Domni cari
sunt imbrdcati intr-o manierd mai surprinzAtoare, mai plind
de efect, mai manieratd deck in alte orase mari. Doamne, de
once categorie... care risipesc mult rosu si mai multd pudra
decat e obisnuit cineva sa vadd in tinuturile culturii de Vest".
Desigur, tasnesc ca din pdmant si tigancile vanzAtoare de
flori, si vaxuitorii de ghete, si trepadusii care-si strigd (sotto

voce acum, cdci ordonanta le-a impus...) ziarele, si ofertantii, balaoachesi sau pistruiati, de chilipiruri, si ofertantele
venusiene, cu urechi a anse si prognatism mandibular, ba si
amatorii de parcuri. Parcurile bucurestene... da, si acestea

287

www.dacoromanica.ro

sunt Imprejmuite cu si Inghesuite in ordinea si disciplina teutonice si, de aceea, la gazetA primesc note, scoldresti: "Dacd
Cismigiul are un caracter de poezie !hick parcul Carol are un

caracter dramatic!" Te cred si eu, aluzia e transparentA ca


aerul si bolta lunii mai, cAci Carol iar acum Ferdinand,
a aprobat, vai, inamicitia fatd de Puterile
nepotul sAu
Centrale. BlestemAtie, nu altceva! Ceea ce nu inseamnd cd,

iubitori de naturd, ocupantii nu s-ar apuca, spornic, sd


retuseze pe ici pe colo, prin punctele esentiale, ca sd obtind...
peluze englezesti (sic!) "cu trandafiri si maci, Intr -o lard in
care trandafirul moare in iunie, si unde e nevoie de umbra cat
mai multd" (Draghiceanu). Perfidul Albion li cam
obsedeaza, bag seama. Dar verdele britanic nu. CAci ei
preferd joia verde, cand o procesiune religioasd nemaiintalnitA de bucuresteni pleacd de la catedrala Sf. losif panel la

locuinta Arhiepiscopului. Soldatii dna imnuri in preajma a


cloud altare votive. Pe cataramele for std imprimat: Got mit
uns (domnul fie cu noi) iar pe altare: Mane, Domine, vobiscum; in schimb, pe usa catedralei: "Pdzeste, Doamne, Cara
aceasta si orasul acesta". Ne gdsim in plin Moliere. Sau in
plin Caragiale. Orasenii vor trebui sd se obisnuiascd: unei noi
ordini ii e proprie o noun bisericd; natural biserica celor triumfdtori (deocamdatd).
Si din nou e yard. Vara plink grea si lung, cum ii std

bine acestui orasa nApdstuit sd aibA. Germanii cam dau


semne de cilia nu, Inca nu-si iau campii, doar niscaiva
ostasi, dresati monolitic pentru abatoarele mortii. SuprimA
defildrile de la Cercul Militar si pastreazA numai... concertul

de promenadd. Panicd in randul generoaselor-de-hoteluri


care, panA azi concentrate "pe formatii de plutoane ", se disperseazA de-acuma pe trotuar, brusc debusolate; poftim, toate

sunt trecAtoare pe lumea asta, par sd dovedeascA aceste


ticditoare ancilare regretand adanc trecutul apropiat, cand

288

www.dacoromanica.ro

"fuseserd achizitionate cu bonuri pe care... le pldtea


Primal-jar (Draghiceanu). Aadar, de Ordnung. Ieri

la

umbra birocratiei in floare. Azi in umbra copertinelor, balcoanelor, fatadelor mai inalte... $i, colac peste pupa* peste

putine zile, presa ocupantilor taie firu-n patru despre


"apropiatul sfarit al civilizatiei europene". Or fi tiind ei
ceva, ceva care mie/noun imi/ne scapd. Dovadd ca nu peste
multi ani, 0. Spengler va tipAri Untergang des Abendlandes,
mai pe leau: Declinul Occidentului. Dovadd ca, un Charles

Gide, in L'Europe de demain (Europa de maine) va cita


cuvintele marchizului Okuma, aruncate "profetic" in 1918:
"In fata unor fapte de aceastd naturd nu pot face decal sa ma
intreb dacd civilizatia europeand nu este pe marginea unei
ruini definitive. MA intreb dacd aceasta stralucitd civilizatie
europeand nu a ajuns la acelai punct unde se gdseau acelea
ale Greciei, Romei, Egiptului, Babilonului sau Indiei, inaintea disparitiei for ". Dovadd ca, un flier de dragoni precum
pictorul Alfred Kubin, tine acum camarazilor de arme spiciuri... nu despre Kaiser, marpri fortate sau obuziere Krupp
ci despre Ensor, Munch, Goya, Bosch, tot unul i unul, i
picteazd o lume dantesc-demoniacd, fait sperante i idealuri.
De cate i mai cate dovezi!...
$i din nou se anunta toamna. Melancolica, inmiresma-

ta, fonitoarea toamna bucurqteand. $1 cu ea data se


aude/citete vocea lui C. Stere care, in "Lumina" sa, pozeazd
intr-un om profund indurerat de "glasul realitatii". In schimb,
realmente indurerat de glasul realitatii este A.von.
Mackensen, care afieaza in zilele din urrnd "figura incruntatd, ochii felini dui in fundul orbitelor" (Draghiceanu). E i
firesc, promisiunea lui orgolioasd ("La revedere, peste cloud
saptamani la lai") nu si -a puiut-o tine. Mai mult, s-a izbit
de-o aka promisiune, pe care romanii i-au tinut-o: "Pe-aici

nu se trece!" i pe care feldmareplul n-o va uita, dei,

289

www.dacoromanica.ro

momentan, el se prezintA numai "foarte bosumflat". Acum,


dupd vizita Kaiserului
nu s-a oprit in Bucuresti, deli

pregatiri s-au %cut cu nemiluita

cand decorat e doar

Hentsch (stabul spoliatorilor de la Wirtschaftab), iar el... dizgratiat, devenind doar "sef de etapA", acum, deci, are si mai

multe motive. De ce ocoleste impAratul Bucurestii? "Se


spune (ca) de teama unui atentat" (AlimAnesteanu). Insotit de

Tzigara Samurcas, pranzeste la Curtea de Arges si daruie


amfitrionului ca suvenir... un ac de cravats; mai bine i-ar
darui evacuarea Bucurestilor de trupele strAine. E insotit si de
at patrulea dintre copiii sai, "viitorul rege al Romaniei" care
pesemne c-a tinut mortis "sa -si vada tara" (AlimAnesteanu).

E consecvent, impAratul, si grabit nevoie mare. Inaintea


ostasilor, intr-un discurs fulminant, tuna si fulgerd contra
dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen, numindu-1 pe Ferdinand
"un apostat", "un vandut". Vandut intereselor reale ale tArii da.

Greu sA priceapA si sa gratieze un german atitudinea


filoromand a altui german! Nu numai greu, dar imposibil,
mai ales and e in joc persoana impAratului.
Mai ieri, in locul germanilor trimisi pe front, venira
austrieci si unguri. Recent, bucurestenii fac cunostintd cu
cateva divizii bosniace. Parafrazand pe Eminescu, voi zice
acum: " cum venira, se Mull toll, o apd si-un pamant", cAci
natiile ocupante fraternizeaza cel putin intr-un punct (in afara

spolierii organizate): dorinta presanta de cazinouri. Cum


se-adund trei sau cinci berbanti in uniformd, indata militeazd
pentru gasirea, ocuparea si transformarea unui local, imobil
sau barem salon oarecare in cazinou. Cazinouri pentru sol-

dati functioneazA mai ales in Cismigiu, parcul Carol si la


Sosea. Organizarea for urmeazA tipicul nemtesc: o Schwester

de la Crucea Rosie pastreazA ordinea, ea oferind bonuri,


asezatd intr-un ghiset Yang care soldalii asteaptA la rand;
bonuri de consumatie pentru cafea, bere, paine cu marme-

290

www.dacoromanica.ro

lads, ma rog, delicatesele pifanilor. Noroc cu muzica militara care-i mai distreazA pe-nserat. Dar reculegerea (Erholung)

e numai pentru militari, fiindcA civilii sunt invitati prin


tAblite indicatoare
tablite de-astea puncteazA si numele
strAzilor, conform unei ordonante altfel binevenite sa-si is
talpAsita din parcurile lor. "Pe lacul Cismigiu, flirt pe inserate intre soldati si supusele Puterilor Centrale si evreice,
amatori toti de serate pe lagunele Venetiei! Witz (bancuri),
tipete, idile visatoare pe sub sdlciile pletoase sau chiar o baie

neprevazutA din cauza glumei barbare a unui bulgar prasnaglava (comandant)! La Tei, BAneasa, HerastrAu, idile pastorale si romantice. Ofiterii au impAnat Bucurestii cu cazinourile lor: al medicilor, al ceferistilor, al automobilistilor, al
veteranilor, al tunarilor... E o goanA dupA rechizitia
scaunelor 5i umbrelelor de gradind. In casa $tirbey (azi

Muzeul sticlei si al ceramicii, n.n.) este cel mai mare cazinou. In gradina din dos, pe peluzele de verdeata, se tine la
ora cinci salon (din nou, iata. obsesia perfidului Albion, n.n.).
Schwesters de la Crucea Rosie, numai in alb si cu pantofi de

dril, pentru plaja, fac onorurile casei. Grupuri, grupuri de


often subt umbra copacilor flirteazd leganati de acordurile
unei orchestre ascunse dupa copaci. In alts parte a curtii, zeci
de soldati pregatesc dineul: porci, iepuri, easte, rate, vanate

in ultima razie vanatoreascd, sunt preparate de fachmanni


(specialisti) cu satisfactia cu care un chirurg opereaza cu

maiestrie spre mullumirea asistentei. Toti privesc mit


Genungtuung (cu satisfaclie)" (Draghiceanu). Toti minus
amfitrionii. Minus bucurestenii Infometati. Cate ii mai sunt
sortite acestui palat sa auda, sA vada! Iata, trecurA abia putin

peste case decenii de and acest mic dar istoric castel


bucurestean, find in secolul trecut chiar curte domneascA, a

putut primi si altfel de oaspeti... ocupanti. "Au mai trecut


vreo zece ani. Barbu Stirbei este Domnitorul TArii. In Palat

291

www.dacoromanica.ro

se trAie5te o viata simpld, patriarhald. Copiii nuli vdd Orintele decat duminica, dupa slujbd. Ii sdrutd mama 5i ii spun
MAfia Ta (...) In toamna anului 1853, ru5ii, intrand in tail,

Vodd Stirbey pleacd la Viena 5i Palatul devine re5edinta


comandantului 5ef al armatei de ocupatie, care petrece toata

lama in Bucure5ti. In primavara 1854, pentru nespusa


bucurie a ofiterilor ru5i, sose5te in Bucure5ti Rose Pompon,

regina cancanului de la Mabille 5i Ranelagh... cunoscutd


pentru excentricitatile ei, pentru casatoria ei clandestind cu
beizadea lancu, fiul Domnitorului Grigore Ghica... Rose
Pompon, care fAcuse de trei on ocolul pamantului, care -si
in5ira bratdrile de la mand pand la cot, 51 care venise la
Bucure5ti sA deschizA un magazin de parfumerie sau sd treaca
de-a dreptul in Rusia, nu 5tia foarte bine nici ea. Singurul om

insa care-i putea acorda papportul pentru Rusia era


Feldmareplul, om rece 5i neinduplecat. (...) Rose se
imbracd Intr -o rochie de mdtase cenu5ie cu gamituri rose, 5i
plecd la Palatul Stirbey. A5tepta mult intr-o antecamerd plind
de often zgomoto5i. DeodatA se face o tAcere mormantald:
vine feldmareplul. Are 78 de ani, pdrul alb ca zApada, 5i o

distinctie impuratoare. Intrd in bibliotecd, 5i Rose mai


gteptd cloud ore. In sfdr5it, e primita 5i se desfd5oard o scena

de Musset sau de Commedia dell'Arte. Dupd ce vorbesc


indelung de toate... Feldmareplul vrea s-o vazd pe Rose
dansand, dansa incepe sd fredoneze, face un pas, doi, i5i
ridicA u5or fustele, dansul se intete5te, se scoald 5i mare5alul,

incearca cativa pgi nesiguri, apoi mai repede, din ce in ce


mai repede, se lass pe vine, salts in aer, 5i se incinge un dans
nemaipomenit 5i nebun, ceva intre cAzAceascA 5i cancan, care

la sfar5it ii arunca pe dansatori, istovi;i, unul in bratele altuia... Un mic supeu in doi e servit in bibliotecd. Tarziu, inspre
zi, Rose Pompon pArdse5te Palatul, printr-o scarp ascunsa.
Sub scars, din gradind cre5te un ]iliac. Mare5alul ii incarca

292

www.dacoromanica.ro

bralele cu ramuri parfumate. (...) Azi, un !iliac mare mai


inflore5te in mai in grAdina Palatului. Cine 5tie, este poate
acela5i de la care a rupt mareplul cdteva fire, acum 90 de
ani. Ru5ii pArdsiserd Bucure5tiul in iulie 1854, in august

intrard turcii, in septembrie austriecii, in octombrie se


inapoie 5i Vodd Stirbey. Un tablou... infati5eazd vizita pe
care o fAcu lui Vodd Mare5alul Coronini... 0 companie de
infanterie austriacd inchind drapelul inaintea Domnitorului
inconjurat de mini5trii sai 5i de Mitropolitul TArii, pe cand
fetele sale... privesc de pe pragul u5ii. In fala corpului de
garda e aliniata o companie romaneascd, cu steag 5i muzicd,
dinaintea ei Doamna Safta, in carets de gala cu 5ase cai, cu
arndutul la spate, prive5te ceremonia. (...) Pe cand scriu
aceste randuri (respectiv, in 1941-1942, n.n.) s-au implinit...
o sutd de ani de cand Printul Albert era oaspetele lui Barbu
Stirbei 5i poate, de cand biata Coana Algioaica plangea
afard... Am intrat in salonul cel mare al Palatului. Nimic nu
s-a schimbat de atunci" (Gh. Crutzescu).
Dupd ce introduc noul calendar, nemtii adoptd pentru
Bucure5ti 5i orarul de yard', finit oficial in miezul lui septembrie. In loc de ora patru, sa zic, va fi ora cinci, conform cu die

mitteleuropaische Zeit (orarul Europei centrale). Oricum,


datoritd petrecerilor nocturne, militarii dorm mai multi5or,
chestie de care nu vor sd lina seama coco5ii oraului, care
"incep s cucurinasca de la trei din noapte... Ba 5i soarele
se anuntd intre patru 5i cinci ziva" (Draghiceanu), neglijand

obstinat die mittel... Si dacd tot s-a dus vara, ar trebui


deschise cursurile 5colare. Si se deschid. Pe sponci 5i pe apucate: lipsesc mobilierul, instrumentarele, bibliotecile "rechizilionate" deundzi; adaug 5i faptul ca unele coli functionea-

zd ca spitale sau dispensare pentru... curve; higiena soldatilor uber alles! $i dacd pu5tii oraplui tot nu frecventeaza
indesat 5colile, ceva tot trebuie sd frecventeze 5i ei; humorul.

293

www.dacoromanica.ro

E cam coldresc humorul lor, insd nici ei n-au varsta i doxa

repauzatului-de-cinci-ani Caragiale. Poftim. "o fetitd...


intrebd pe Ingrijitoarea ei: Domnioard, barbatul tdu e i el
la rdzboi? N -am bArbat, drAgutd. Nici fratele tdu? N -am
nici frate. Nici copiii tai? Eu n-am copii, dragd. Indignata
atunci, micuta exclamd: SA-0 fie ruOne!" Sau: "Venind din
piatd, mama de familie se plange de scumpetea oudlelor:

Cu razboiul asta, e de speriat cum s-au scumpit toate...


Mama, se amestecd in vorbd Lizi, tiu i gdinile cd e
rAzboi?..." (apud Calendarul "Rdzboiul popoarelor").
Toamna aduse 5i vestea revolutiei bo*vice, impAnata
cu comentarii variate de toata mans. Bucurqtenii and (i nu

vor uita prea repede) de Kerenski (Zederblum), de Lenin


(Vladimir Ulianov), de Zinoviev (Afelbaum), de Ganetski
(Turstenberg), de Stalin (Djugajvilli), de Trotski (Leon
Bronstein sau Braunstein); pe acesta din urrna, cativa dintre
localnici 1-au putut zdri 5i pe-aci, in refugiul sau reiterat sine
die, pranzind intr-un birt "colt cu Academia, unde mancau
frunta.5ii politici 5i deputatii din provincie, dar i oameni mai
marunti ", i-amintete Crutzescu; acest "restaurant de clasa

a III-a" e tinut de Andrei Dumitrescu, cdruia i s-a asociat


C. Dobrogeanu-Gherea, ceea ce explica, intr-o masura,
prezenta aci a revolutionarului fugarit de Okhrana tarista.
Toamna aduse i not impozite. Se pun taxe cotidiene

de 15% pentru teatre i varieteuri, lute 50-100% pentru


toate localurile ce inchid dupd miezul noptii, intre 10-100%
pentru bodegi. Sunt taxati i cei care stau intr-un hotel clasa
intdi mai mult de 53 de zile. Bancherii inii sunt impozitati;
scdpaserd panel azi, saracii... Toamna aduse si pe Marealul
Duce de Mecklenburg-Schwerin la Bahna Ursului, la o mica

vandtoare; vine insotit de ducele de Braunschweig. Ca-n


codru... Toamna aduse 5i alte 5i alte mijloace de intimidarea
locuitorilor: "Pand la sfdritul ocupatiei vom fi venic neli-

294

www.dacoromanica.ro

nistiti de vizitele la domic:liu pentru ldmpile electrice,


paturile de bronz, stinghiile de alamd de atarnat tablourile,
iverele usilor, statuetele de bronz. Camioanele card mii de
kilograme de metal rechizitionat. carutele for transportd mii
de obiecte de lux, de majolica, legate cu cercuri de aramd, si
once bibelou" (Draghiceanu). Tot ca-n codru. Iar in gazeta
lor insereazA un anunt nu lipsit de humor negru: "Spre a ajuta
lipsa simtitoare de zandr din Bucuresti, Administratia militard se declard gata a da o determinatd cantitate de zahar spre
vanzare populatiei civile la Verpflegungs-Offizier. Pentru o
bucata (=monedd) de aur de 20 lei se vor da cinci kilograme
de zandr". Jaful dacd nu e cinic, parca nu e jaf destul! Pentru

ca, pe piatd, napoleon01 a ajuns echivalentul a 120 lei, prin

urmare, 5 kg de zahar costa 120 lei!... De altfel, chiar


autoritatile germane, "dupd ce provoacd o lipsa totald de
zahar in tot cuprinsul tarei , da publicatii invitand lumea sd
se prezinte cu aur. In schimbul aurului, smuls in acest chip
elegant , familiile romanesti pot in sfarsit capata necesarul
aliment" (N. Georgescu).
Toamna aduse si un nou termen: se cumpArd, nu se mai
rechizitioneazA. De pilda. se "cumpArd" oua, fructe (chiar si
cele "stricate sau cazute") legume uscate, vin, peste, lapte,
branzeturi. Se "cumpAra" si... cadavre de vite, dimpreund cu

"maruntaiele, oasele ce raman in mdceldrii". De ce?


Deoarece "se extrage unturd pentru sdpun, pentru ulei de
masini. Iar din tesuturile cornoase se fac ingrasaminte pentru
pdmant" (Draghiceanu). Se "cumpard" sare, exportata in special in Bulgaria, unde ajuta la prepararea branzei destinatd...

Germaniei. Inc& to poi intreba, cum de altfel o si face


DrAghiceanu: "dar, dacd oficialitatea, pe langd paine, nu da
nimic decat cartele, care si acelea trebuiesc cumpArate, cum
trdieste populatia? Prin fraude si bacsis: unsweiss. Se aduc
porci tdiati in cortegii funebre, de cea mai impozantd si jal-

295

www.dacoromanica.ro

nica infaliare; miei taiati, infAa/i ca pruncii la sanul contra-

bandistelor; unturA in dovleci golili, fructe in an* cu doua

randuri de funduri". Curat murdar, vorba cui slim. Iar


prelurile urcA proportional: 18 lei un kg de untura; 4 lei unul
de came; 4 lei 750 g vin rop; 1 Ieu kg de fasole; 120 lei o

pereche de ghete (nu barbAte0, acestea sunt dispArute de


multiwr); 22 lei o palArie; 250 lei un costum de haine; 60 lei

un car de lemne... In acest context, 10 face loc i "imbarbAtarea" scrisd in "Bukarester Tagblatt"; solutia ieirii din
crizA e "fuga sau supunerea". Deci se continua humorul
negru, danke schon. Dovada i concluzia Guvernatorului,
emisA la redeschiderea Facultalii de MedicinA: "Prin norii
intunecati ai rAzboiului popoarelor par sa strabatA primele
raze ale unui fericit viitor i pentru aceastd /arr. Si, ca acest
grand-guignol sa fie complet, la obi5nuita trecere in revista
din fa/a Cercului Militar, Mackensen adreseazA elevilor din
scolile evanghelice un indemn de o voio0e cuceritoare:
"Sper cu siguran/A cA ti aceasta /ark in care voi traili, se va

imparta0 din firea germanA".

lama aduse BucureOlor un mat pufos, scanteitor,


parcd destinat sA disimuleze nenorocirile localnicilor, catraniti

ca trebuie sa serbeze pana

si

un Craciun ce nu-i al lor. In

"Bukarester Tagblatt", Marghiloman rdspunse intr-un interviu

acordat a2entiei Transocean ca d-sa e incredinlat despre


"posibilitatile" pe baza cArora s-ar putea ridica "o posibilA si

trainicd cladire", cladirea insemnand desigur Romania.


DacA-i sincer in ce spune, e utopic; daca-i nesincer, atunci

face jocul "noii ordini" preconizate de germani intr-un


moment cand germanii inii nu mai cred serios in ea. Mai

afirma omul politic a "legatura Romaniei cu Puterile


Centrale... trebuie sA fie o legAturA de la popor la popor..." si
asigurd onoratul public cA "din randul celor 300 de mii de lup-

tAtori nu se va ridica nici o impotrivire (la faptul) ca in

296

www.dacoromanica.ro

Romania va fi format un alt guvern... Numai cu un atare


guvern ar putea Puterile Centrale si incheie pacea. $i daca
condititInile acestei paci ar face necesar ca Regele, care a

declarat razboiul, si poata incheiea pacea, eu imi iau


asupra-mi ca Regele va face inevitabilul gest!" Vanitate naiva.
Sau naivitate vanitoasa. Isi inchipuie Marghiloman ca armata,
pierzand cateva lupte, isi va pierde si onoarea, autodemobilizandu-se?! Cat priveste ideea ca Ferdinand si fie determinat
si semneze o eventuald pace, ea circula in diverse cercuri si

capita sub pana lui C. Stere dimensiuni bombastice, acesta


agitand formula capiati "Romania ail rege si fill de suve-

ran". Misticismul slay, iacitA, se aliazi cu utopismul lui


Marghiloman.

Iarna aduse si alte probe de cinism la adresa localnicilor: preturile mirfurilor stiut find ca oricum nu se respecti sunt anuntate pe mari placarde, la fel cantitatile de marfuri aduse in piele. In realitate, "se scoate spre vanzare un co
sau doud; forma legali s-a indeplinit, restul dispare, conform

obiceiului pamantului, in pivnitele hriparetilor negustori,


tovarisi de castig ai onorabilei administraliuni militare";
in fond, militarii cum altfel ar mai reusi sa expedieze familiilor proprii cutiile cu alimente?! Numai nemlii expediaza zil-

nic 10 tone! "Unul din spectacolele obisnuite ce se vad in


casele cu incvartierati este tintuirea cutiilor de cinci kg si
scrierea adreselor lor. Pierd ceasuri intregi cu ritualul ceremonies acestor Liebesgaben (cadouri pentru cei dragi). Si
ritualul se desfaoari sub ochii gazdelor, sticlind de lipsuri si
de uri..." (Drighiceanu). Tot lama introduse si epoca ersatzurilor. Se pretinde de la populatie mese si servetele de hartie (!)

dar si lenjerie cat mai multi, mai calduroasa, mai ieftini.


Cum lumea se codeste, atunci pun patrulele sa despovareze

bucurestencele de... trusouri (cearsafuri, vestimentatie


intim& albituri, cizme...). Oricum, termometrul arata in

297

www.dacoromanica.ro

aceste zile -10 (grade) -12 (grade), aka ca oamenii se pot


dispensa de lenjuri i ghete i 'Wadi i flanele de piele...
numai de politie n-au sd se dispenseze, tocmai acum and
"s-au fixat prin cercuri vopsite pe pavaj locul in care vor

sta... politaiul german i roman. Vai de birjarul care la


rdspantia stradelor nu face intoarcerea pentru a trece dintr-o
stradd principald intr-uni laterald
pe la dreapta locului
polititilor. Se striga, se oprete, se repeta micarea i se
amendeazd. Patrule de polititi fac razii in fiecare zi pentru o

anumita chestie ce li se da de Komandaturd: cercetarea


ausweisului personal; cercetarea restaurantelor; circulatia;
tAvile de cuptoare ale plAcintarilor; contrabandele; curAtirea
trotuarelor; cainii vagabonzi etc". (Draghiceanu). Cate dis-

pozitii, atatea surse de amendd. Amenzile se depun la


Zimmer n-152 unde, indeobte, sute de amar'ati (foarte rar, i

de profitori) ii aseaptd randul, inghesuiti unul intr-altul i


cu avizul in mans. Noua ordine...
Spolierea tarii de principalele sale boadtii atrage magnetic o excesivd scumpire a traiului, favorizatd, cum am ardtat, i de plaga unor speculanti, profitori de nenorocirea gene-

raid. In consecinta, nu de pujine on muncitorii inceteazd


lucrul sau ies in stradd i manifesteazd contra impilatorilor.
Aa procedeazd brutarii bucureteni, lucittorii de la Uzina

electricd Grozdveti sau cei de la atelierele CFR-Grivita,


cdrora, peste un timp, le rdspund protestele angajatilor de la
Vulcan i Lemaitre. Urmeaza arestdri masive, fapt ce determind ca Intr -un manifest socialist din iunie 1918 sd se arate
negru pe alb: "In Capita la, muncitorii metalurgiti i ceferiti
cad in carcerile nemteti pentru cd au vrut se ceard mdrirea
salariilor, pentru ca nu mai vroiau sd munceasca flamanzi si
nu mai puteau privi cu rdbdare la familiile i copiii ]or care

mureau de foame". Se demonstreaa $i in fata Casei de


depuneri, pe Ca lea Victoriei, aici aflandu-se biroul

298

www.dacoromanica.ro

aproviziondrii Capita lei. $i comerciantii oraului ies in stradd

protestand intrucat "platesc dad foarte marl i nu au ce


vindel(Alimdneteanu).
Inca din primele zile de ocupatie, comandatura interzice arborarea drapelului national, indiferent de cAtre cine si
cu care ocazie. Cu timpul, sunt pedepsiti i cei surprini ca

procurd un steag sau poartd insigne on alte insemne


nationale. Ceea ce nu-i poate opri
riscul deportarii in
Germania exists ca atare pe multi fruntai din randurile
intelectualitAtii sa organizeze o actiune sau alta "in directia
popularizarii traditiilor de luptd pentru libertate i independents ale poporului roman, pentru apararea gliei sale stra-

moqti" (RAPRM, vol. II). Astfel, in februarie 1918, la


Bucure0 se comemoreazd 500 de ani de la moartea lui
Mircea cel Bdtran. In context, istoricul Dimitrie Onciul
evoca entuziast figura voievodului, ceea ce, cum arata C.C.
Giurescu, "ne-a dat incredere, ne-a facut sa sperdm in triumful dreptatii noastre". Profesorii sau invatatorii sunt nu o data
intemnitati i deferiti tribunalelor improvizate de ocupanti,

pentru sentimente "ostile" fats de acetia, pentru ca se


exprimd public "contra armatei germane". Intrucat face "propaganda ostild aliatilor" i citete ziare "sosite din Moldova
in cancelaria" Sco lii de menaj, profesoara Silvia Slaves.cu e

obligata sa nu mai revind la catedra iar locuinta ii e perchiziotionatd amanuntit (Cf. C. Cazdn4teanu). "Prieteni i
bdieti de coald" (AlimAneteanu) lipesc noaptea pe ziduri
manifeste, intr-unul dintre acestea scriindu-se: "Romani,
Domnul P.P. Carp, in unire cu dumanul, vrea sa ne sileascd
a iscali un plebiscit pentru pace. Pacea in imprejurdrile de
fats e o trAdare, e o injosire chiar fats de inamic care suntem
siguri ca nu-5i cautd decal de interesele sale proprii indemnandu-ne la aceasta fapta mieleascd. E osandirea neamului
nostru, a armatei, a Regelui i ce e mai presus de toate a

299

www.dacoromanica.ro

Onoarei Romane5ti. Nu, dl. P.P.Carp, mans in mans cu inamicul, nu poate face pace, ci Regele Romaniei care nu ne-a
pArdsit in dorintele noastre $i cdruia not i-am jurat credintd.
Armata iii face datoria apdrand pand la ultima picAturd de
sange pdmantul romanesc. Datoria noastrA e sa avem rabdare
5i incredere". Inamicul nu prive5te impasibil rdspandirea
manifestelor ci dezlantuie perchezitii, arestari 5i da amenzi
cat mai piperate. "In urma manifestelor rdspandite, perchezitie la d-na Maria Berindei. I s-a gasit pe masa jurnalul in
care-5i scrisese impresiile sale 5i trata pe germani mereu de
barbari. Bine Inleles (ca) i-a fost confiscat. Pand azi nu i s-a
intamplat nimic, dar fusese prevenitd ca voi fi cercetatA si
eu", noteazd Pia Alimane5teanu. La 14 ianuarie 1918, elevi
si eleve din 5colile bucure5tene, purtand la piept cocarde tri-

colore, protesteaza impotriva ocupantilor, care nu se dau


inapoi sa aresteze un numar de adolescenti, chiar si pe o
fetitd. invinuitA de "crima de a fi rupt un afi5 al Comandaturii

germane lipit pe casa pdrintilor ei" (A. Deac, I. ToacA).


Feti5cana, de 14 ani, e denuntatA de o "bund" germand 5i
inchisa intr-o celuld, unde, "legatd de maini 5i de picioare" e

obligata sd Inv* pe de rost afi5u1 cu pricina, ce i-a fost


a.5ezat in fats. Dupd ce-1 va memora complet, va fi eliberata.
Cand vor sA-i verifice "memoria", o gasesc rdsucitd, vindica-

tiv, cu spatele la afi5 (Cf. Draghiceanu). Doar varsta o


salveazd de la deportare, varsta si amenda de cateva mii de
lei, platita de pArinti. Internat 405 zile este avocatul T.C.
Petrescu fiindcA "a vorbit contra germanilor". Dar cine nu
vorbe5te contra lor? Nici macar a5a-numitii filogermani, unul
dintre ei lucrand mai mult nevoit in redactia ziarului oficial.
In tentativa for absurda de germanizare a tarii 5i, pendinte, de demationalizare, autoriatile de ocupalie, gratie 5i
opozitiei nebuloase, Mr-Agnate dar continue a intelectualitAtii
noastre, nu reu5esc sd infiinteze un mult dorit Institut 5tiinti-

300

www.dacoromanica.ro

tic german la Bucuresti. Corpul profesoral, factorii de decizie


amand sd introducd in programd seria de prelegeri si lucrdrile
de seminar propusd de germani. De altfel, "teama de tulburdri
si lipsa de incredere in corpul profesoral si studentesc"
(E. Popescu) determind se fie inchise cursurile universitare in
decembrie 1916. Opozitia e cateodata fatisA, ca in cazul pro-

fesorului V. Babes. Acesta refuza sd conferentieze pentru


ocupant la Institutul de bacteriologie, atata timp cat institutul

e pus sub supravegherea profesorului german Neisser. Un


grup de academicieni, in frunte cu prof. univ. loan Bogdan,
intocmesc in ianuarie 1917 un protest fats de confiscarea de
cAtre militarii bulgari a unor documente din Biblioteca
Academiei. 0 nesupunere fatisd probeaza 3i corpul avocatilor
bucuresteni: "Magistratii romani s-au intrunit, prezidati de
d. Oscar Niculescu, presedinte al Curtii de apel, 5i au redijat
un memoriu semnat de sute de judecAtori. In memoriu, justitia
romaneasca aratd ca nu permite sd fie subordonata

Comandaturii germane. Memoriul a fost prezentat de


d. Hinna. El a provocat o profunda si enorma impresie. In fata

acestei atitudini plind de demnitate 5i de curaj, nemtii au


cedat. Ei au constituit tribunale germane" (N. Georgescu).
Clerul insusi nu sta deoparte, dupd canoane, dincolo de bine
5i de rdu. Frunta5ii bisericii protesteaza la randu-le cand ocu-

pantii germani si bulgari pun ochii pe metalul, pretios in


rAzboi, al clopotelor bisericilor din Capitald. Cazul clopotului

lui Brancoveanu, din biserica Sf. Spiridon Nou, considerat


obiect de valoare istorica deosebitd, nu e singurul si, dealtminteri, preotii n-au in vedere doar soarta clopotelor ci, mai
inainte de asta, pe aceea a semenilor subjugati si umiliti. Ei
intocmesc rapoarte si memorii de protest, asa cum cotropitorii

intocmesc asupra lor... mandate de perchezitie si-i trimit la


inchisoare. Cum am prezentat deja cazul, pentru umilirea
clerului s-a preconizat inlocuirea mitropolitului primar orto-

301

www.dacoromanica.ro

dox A.D. Conon cu simpatizantul catolic M.Th. Carada.


Cu toate ca la inceputul ocupatiei s-au emis dispozitii
dure privind pastrarea armelor, muniliilor sau explozivilor,
cu vremea, noua administratie silnica descoperd unele ascunzAtori, inclusiv in "perelii Spitalului Brancovenesc", fapt ce
produce stupoarea 5i furia autoritatilor, decise sa sporeasca

cercul celor pedepsiti cu personalul spitalului "vinovat".


"Manifestandu-se din nou ca un puternic factor dinamizator
al luptei pentru eliberare i unitate a poporului roman", clasa

muncitoare refuza sa se prezinte la lucru, saboteaza,


protesteaza prin manifestatii de strada 5i participa la
numeroase greve. "De 5i concentrati repetat Ia munca obliga-

torie", muncitorii se sustrag sistematic "neintelegand sa


presteze activitati in folosul cotropitorului". In replica, oficialitatile trec la represiuni drastice 5i, numai in aprilie 1917,
sunt "condamnali de catre g-ralul Kosch, comandantul cetatii
Bucure5ti, la cate cinci luni inchisoare, 21 de lucratori din
diverse fabrici pentru refuz de munca" (acad. St. Pascu).
Avand caracter de masa, lipsa de Ia locurile de munca ajunge
sa fie calificata in aceste zile indoliate drept "o boald care e

peste putinla de a se desradacina" (A. Deac, I. Toaca).


Conform aceluia5i spirit protestatar, "peste 800 de muncitori
de la Atelierele Grivila CFR" inceteaza lucrul in mai 1917 5i

ies "In strada, manifestand impotriva regimului oprimativ


instaurat, pentru imbunatatirea conditiilor for de munca 5i de
viata. De asemenea, muncitorii ceferivi sunt primii care vor
apara atelierele 5i depourile amenintate cu distrugerea de trupele Puterilor Centrale in momentul retragerii din noiembrie

1918" (acad. St. Pascu). La 4 noiembrie 1918, are loc o


amply mi5care de masa Ia care participa "poporul, intelectualii, muncitorii, femeile... cu un cuvant toatd lumea" (dr. G.
Miron), fapt ce determina autoritatile sa introduca starea de
asediu. Bucure5tenii nu se lass intimidali 5i, exact peste o

302

www.dacoromanica.ro

saptamana, declawaza o noua micare de protest, "cea mai


puternica din cele consemnate in anii ocupatiei", cu care
prilej au loc serioase ciocniri intre oraeni i unitatile militare germane. Pierderi sunt de ambele WO: dintre bucurqteni.
cad 21 oameni i foarte multi sunt raniti; dintre germani cad
14 soldati i alti 16 sunt raniti (Cf. A. Stoenescu).
"Parte integranta a marelui razboi pentru reintregirea
neamului, Jupta de rezistenta inipotriva ocupantilor
desf4urata in anii 1916-1918 a contribuit i ea la victoria
finals, la eliberarea tarii i la crearea conditiilor pentru

indeplinirea dezideratului national de unire a tuturor


romanilor. Anii grei ai ocupatiei, irul lung al suferintelor
indurate nu au avut ca-efgct, aka cum se ateptau inamicii.
descurajarea poporului roman, defetismul i acceptarea
colaborarii cu vremelnicii invingatori. Dimpotriva. ca
intotdeauna in cursul zbuciumatei for istorii, romanii au gasit

in propriile for forte resursele necesare rezistentei..."


(RAPRM, Vol. 11). lar aceasta rezistenta este, mai exact spus,

poate parea un miracol. Un miracol romanesc. Fiinda "osia


lumii" de la Carpati pans la Marea cea mare nu poate fi, in
veacul veacurilor, distrusa.

4. Cascada tronurilor. Pace pentru toti romanii


"Incepuse agonia, care avea set se termine curcind cu
cascada tronurilor si cu izbeivirea natiunilor martirizate-.

loan Lup4
"Atilt de odulce pi opacificatoare a .cost aceasta
pace de la Bucurecti, Inc& prezenia lui Mackensen in fiuntea unei armate de diteva divizii a fort necesarii permanent
pentru a tine in supunere o Sara neinarmata. Armata romans

303

www.dacoromanica.ro

a fost risipito prin trcidare ci trimisci acasei. dar nu in rnorrnant. Ea afiepta door ocazia".
"The New York Times" (13 oct. 1918)

Marea Revolutie Socialists din Octombrie (sic!) are


repercusiuni diverse, politice 5i militare intai de toate.
Revolutia va aduce "o micsorare a valorii militare ruse", constatA

E. Ludendorff, asta insemnand "slabirea Antantei", respectiv

usurarea grelei poveri a centralilor pe frontul de Est 1i, in


consecinla, in Balcani, pe scurt,."o insemnata economie de
trupe si mynitii". Pe plan psihologic si moral, observa
g-ralul Ludendorff, "decadenta noastra morals n-a inceput
decat odata cu revolutiunea din Rusia... Cancelarul
Bethmann-Holweg si contele Czernin se gaseau sub influenta
revoluliei ruse: ambii se temeau de vreo revolutie asdrnanatoare pentru tara lor". Incheierea armistitiului la Brest-

Litovsk si a pacii, ratificata de Congresul extraordinar al


Sovietelor in 15 martie, inseamna un succes pentru tanarul
stat sovietic, cu toate conditiile "insuportabil de grele", cum
le apreciaza Lenin cand comenteaza detaliile intelegerii rea-

lizate. Adanc iritat de conditiile de pace si de atitudinea


g-ralului Max Hoffmann (care, dupa cum si-aminteste
A. Joffe. sugereaza cu vadit cinism in cursul tratativelor cu

reprezentantii Rusiei bolsevice ca "misiunea romans din


Petrograd sa tie arestata" si sa se is masuri "pentru suprimarea regelui roman si a posturilor de comanda ale armatei

romane", actiuni, in parte, realizate de conducerea sovietelor). Trotski declara: "Taranii 5i soldatii n-au scuturat jugul
tarismului pentru a se pleca sub un nou jug, acela al imperialismului german". In replica, decis pentru semnarea pacii,
Lenin raspunde: "Daca voi nu semnali, yeti semna dupa trei

saptamani osanda la moarte a Puterii Sovietelor. Aceste

304

www.dacoromanica.ro

conditii n-ating Puterea Sovietelor. N-am nici cea mai mica


urma de ovaiald... Nu vreau fraze revolutionare. Revolutia
germana nu-i coapta. Aceasta cere luni de zile. Trebuiesc
acceptate conditiile... Se spune ca -i o pace dezastruoasa.
Raspund: de doua on dezastruoasa. Ni se spune ca-i o pace
ruinoasa. Raspund: de doua on ruinoasa. Dar nu putem sa
n-o acceptam". Cand se ridicA, dintre "stangiti", vocea lui
Radek, amintindu-i de formula revolutionara a pacii "fora
anexari si contributii, ce permite fiecarui popor sa dispuna
singur de soarta sa", Lenin izbucnete: "Uitati ca prin formula pacii intre popoare, noi am urmarit sa asmutim masele
impotriva guvernelor militare. Acum vroiti sa ne prapadim
de dragul unui principiu 5i regimul capitalist sa triumfe in
numele formulelor noastre revolutionare". Cand i se aduc
argumente in favoarea continuarii razboiului, eful guvernului "striga raspicat": "Cine face razboiul, altul deck taranul?
Or, mujicul a votat contra razboiului!... Dar cand i unde au
votat taranii? intrebA Radek uimit. Nimic mai simplu;
au votat cu picioarele. Nu vezi cum fug de pe front?... Pacea
nu-i decat un mijloc de a-ti reface fortele. Pacea nu-i decat un
ragaz intre razboaie... Comitetul Central se resemneaza sa
voteze pacea cu nemiii. Votul e cat se poate de interesant: au
fost 7 voturi pentru, 4 contra i 4 abtineri. Datorita acestei
majoritati relative, Lenin a putut sa asigure trainicia regimului i succesul revolutiei" (Apud St. Diamandi).
Nu , nu doar datorita acestui vot. Momentul e, insa,
extrem de important i pentru situatia militar-politics ulterioarA a Europei i, implicit, a Romaniei, caci ieirea Rusiei
din rAzboi determine pentru noi "aparitia unei situatii de o
complexitate extrema", tara ramanand singura "in fata unui
adversar mult mai putemic 5i care, prin incetarea razboiului
cu Rusia" poate sa-i concentreze "forte mai mari pe frontul
romanesc"; g-ralul Berthelot crede ca incheierea pacii dintre

305

www.dacoromanica.ro

Antanta si Rusia "ar aduce in Romania catastrofa finals ", iar

regele George al V-lea al Angliei opineaza la randul sau

despre "situatia ingrozitoare in care se afla in prezent


Romania" (RAPRM, vol. II). Soldatesca romans in luptele
din Moldova recepteaza evenimentele grave din Est ca pe "o
tradare ruseasca", caci "atitudinea trupelor de pe front ca

aceea din dosul frontului, unde rusii se comportau ca o


armata de ocupalie, contribuise sa sporeasca nemultumirea
romanilor impotriva aliatului neloial. Soldatul roman... nu
putea intelege cum o oaste bine hranita, frumos echipata si
destul de inarmata, cu rezerve de oameni Para sir, se lass
batuta si nu inainteaza. Cu mijloacele de care dispune arma-

ta rusa, soldatul roman se crede in stare sa biruiasca pe


nemti... Cu moartea lui Rasputin, indepartarea vechilor
demnitari, abdicarea tarului instalarea noului regim, se credea ca s-a pus capat tradatorilor, indolenlei, intrigii ticalosilor care rodeau Rusia. Cu tolii aveau impresia ca incepe
o noun era pentru Rusia. In primul rand se astepta ca revolutia sa imprime razboiului un ritm mai viu si mai accelerat.
Dupa exemplul revolutiei, se credea ca trupele rusesti, insu-

fletite de elanul revolutionar, vor face minuni de vitejie,


ducand razboiul Oa la capat. La un moment dat, ofensiva
lui Kornilof parea ca vine sa indreptateasca aceste prevederi.
Dar n-a fost decat o iluzie, dupa care a urmat cea mai amar-

nica dezamagire. Romani au avut nenorocul sa simta cei


dintai efectele imediate ale defecliunii. Din cauza acestei
defectiuni, armata noastra n-a putut sa recolteze roadele
stralucitei ofensive de la Mara.5ti" (St. Diamandi).

Pe de alts parte, primejdia influenlei ideologice a


revolutiei ruse in randul ostasilor roman'

fapt traductibil
printr-un acut defetism si acte de anarhism, caracteristice tru-

pelor ruse in aceste luni se cere luata urgent in seams.


"Scopuri politice de felul celor fixate de V.I. Lenin pentru

306

www.dacoromanica.ro

Partidul bolsevic, precum infrangerea propriului guvern in


rAzboiul imperialist erau inadecvate Romaniei, tarn ce purta

un rdzboi drept de eliberare 5i reintreeire statalA" (C.I.


Scafes). Prin urmare, cu atat mai meritorie e atitudinea
ostasilor romani cu cat nici un moment ei nu se indoiesc de
caracterul just, eliberator al efortului de rdzboi al tdrii si nu
pactizeazd cu dusmanul, dAnd ascultare pand la cap coman,
dantilor proprii, fapt ce-I determind pe feldmaresalul von
Mackensen sA-i raporteze imparatului Wilhelm al II-lea la
sthrsitul anului. 1917: "Contactele frecvente cu ofiterii

romani. cu ocazia negocierilor din ultimul timp si a consecintelor lor, ca si comportarea trupelor romane pe linia de
demarcatie, aratd ca armata romans pastreazd Inca o disciplind severe".
Cum sunt apreciate evenimentele din Moldova si din
Rusia aici, la Bucuresti? Noua atitudine a Rusiei de fapt, a
Puterii Sovietelor e calificatd drept tradare, "aceeasi tradare
ca la 1877, cand i-am scapat la Plevna si in urma ne-au luat
Basarabia- (Pia AlimAnesteanu). Aceeasi foloseste prilejul
spre
aminti, bilantier, si ce "atentatele thcute asupra
Tatii. (Ion C. Bratianu, n.n.) in aproape toate era amestecata

5i legatiunea ruseascd. mai ales pe vremea lui Hitrovo, al


cdrui our corupsese atata lume. Ei simteau in tata o piedica
pentru cuceririle in Orient in drumul spre Constantinopol..."
Tot intr-un jurnal tinut secret, C. Bacalbasa relateazd pe scurt

un dialog intre Mackensen 5i Lupu Costache. cand feldmaresalul ti Intinde aceluia man declarandu-i: "DA-mi voie
sd to felicit. Aveti o armata admirabild, care s-a batut cum nu
se poate mai bine 5i mai vitejeste. Pe rang aceastd armata a
d-tra, armata bulgard nu inseamna nimic. Am vazut-o 'upland
contra bulgarilor la baionetd si nimicindu-i... Dacd a.5 fi avut
sub comanda armata romans la Inceputul rdzboiului, Rusia
era demult desfiintatr. La parada ordonatA de Macken'sen nu

307

www.dacoromanica.ro

lipsesc elevii scoliIor evanghelice, "acesi stalpi viitori ai


germanismului in Romania", inaintea carora feldmarealul
filosofeaza candid despre "Imparatul nostru care se simte
raspunzator de sangele fiecaruia din soldatii sai pentJ fericirea imperiului sal i a poporului". Kaiserul 8i raspunza-

tor!... In sfarit, Mackensen sfarete in aceeai nota de


inocent cinism: "Sa-i fagaduim solemn (imparatului) sa
rezistam pand la victoria finals ". E greu de crezut ca acest
faimos ofiter de cariera e insu8i convins de ceea ce spune.
Dar demagogia clipei 11 umfla ca pe-un dirijabil si-I ridica in
tarii, sus de tot, acolo unde palavrele nu costa nimic. Insa nu
datorita bizantinismului sforaitor al marealului sufera acum
bucuresenii ci datorita aceluia venind din partea conducato-

rilor r4 care dispun arestarea legatiei romane in frunte cu


Diamandy, iar Trotski, declarand razboi burgheziei romane,
afirma vizavi 8i de cazul Diamandy & Co. ca el unul "nu
se ingrijese de soarta catorva vagabonzi!" (Cf. Draghiceanu).

Deportatul de la Halifax

si

din Siberia, acest domn

Braunstein/Trotski ridica glasul i bate cu pumnul in masa


proorocind pentru Romania in odaile i birturile careia a
gasit adapost sigur cand era la ananghie cu de la sine pute-

re "asaltul eroic al proletariatului muncitoresc contra


burgheziei nationale". E i momentul! Ce-i drept, capul
bolevic tuna si fulgera i contra unor Llyod George i
Woodrow Wilson, pe care-i taxeaza drept "servitorii capita-

lismului", acela5i tip de dragalge expresii claruind i


socialisilor francezi, numili de el "cavaleri ai hotiei
nationale" (Cf. DrAghiceanu). Adevarul e ca nici macar lui
Lenin "la Trotski nu-i plac deloc frazeologia si romantismul... firea lui mandra 8i artagoasa" (St. Diamandi).
Dar, evident, revolutiile nu se fac cu manu5i; a.5a cum

nu se fac nici cu... pene de gasca; prin urmare, germanii


Bucuresilor dau o ordonanta in vederea strangerii penelor de

308

www.dacoromanica.ro

gascd "ce trebuiesc smulse uscat", este clar ca nu se gandesc


sd facd revolutie, a5a cum se gandesc, in schimb, germanii
Berlinului, dintre care vreo 70.000 intra in grevd 5i pretind
pace "pe bazele formulelor comisarilor ru5i" (Draghiceanu).
Natural, Kaiserul, cel care "se simte rdspunzAtor de sangele

etc., etc.", is masuri drastice impotriva acestor germani ai


Berlinului. De altfel, "frAmantdrile economice, sociale, politice"

din aceastd perioadd cuprind "la scara intregului continent,


majoritatea claselor 5i categoriilor sociale" paralele cu rdsturnArile "surprinzAtoare si succesive de forte dintre coaliti-

ile adverse", fenomene cu repercursiuni inevitabile 5i in


Romania, unde se poate constata acum inmultirea manifestdrilor "de nemultumire ale maselor, cele mai lovite find
categoriile de populatii, din zonele ocupate de inamic"; mai
mult, "amplificarea luptei sociale" apare 5i ca o consecintd a
"activitdtii sociali5tilor romani" din randul cdrora " o serie de
vechi militanti" (Bujor, Nicolau, Popovici, Stroici 5.a.) organizeazd la Odessa un "Comitet de actiune social-democrat
roman" al cdrui program politic preconizeazd: "inlaturarea
regimului politic burghez, constituirea unei organizatii de
luptd a muncitorilor, tdranilor si soldatilor romani aflati pe
teritoriul Rusiei... Tezele programatice de esenta revolutionary ale sociali5tilor romani, elaborate sub inraurirea ideilor
revolutiei din Rusia" contin cu precAdere "idei doctrinare
marxist-leniniste cu valoare practicA imediata, specifice situatiei din imperiul tarilor" (C.I. Scafe5). A5a se face 5i ca, fArd
sA bAnuiascd intreaga complexitate a consecintelor revolutiei
bol5evice in contextul social-politic 5i militar prezent 5i din
viitorul apropiat, scriitorul G.I. Ranetti publics un editorial in
"Romania" (17 ian. 1918) unde aratd: "Ce] mai covar5itor si

de neprevAzut eveniment este acela petrecut in Rusia...


intamplarea din Rusia, judecand miezul lucrurilor, se cade sd ne
fie prilej de bucurie 5i sd indreptAteasca 5i mai mult sperantele

309

www.dacoromanica.ro

noastre in triumful principiului nationalitatilor... samoopredelenie! (autodeterminare)... Evenimentele ce se desfdoard


in Rusia ar trebui sa convingd pe cei mai pesimiti dintre not
ca niciodatd izbandirea idealului national romanesc n-a fost

mai aproape", Ranetti e, desigur, inelat de propaganda


bolevicd i, cu toate ca nu i se poate reproa buna credintd,
se hazardeazd in pronosticuri de amator politic...

Tratativele in vederea armistitiului, angajate intre


autoriatile revolutionare i Puterile Centrale au loc "i la
nivelul marilor unitati dispuse in toad lungimea frontului de
est, inclusiv de ate sovietele armatelor de pe frontul roman.
Concomitent cu negocierile de incetare a actiunilor de luptd,
masele de ostai rui au inceput sa pArdseascd pozi;iile...
Fenomenul a luat proportii i pe frontul roman, comandamentele ruseti pierzAnd practic controlul asupra trupelor
proprii. Rusia indeplinise, in cadrul Antantei, un rol principal
in suslinerea operatiilor militare in rdsdritul Europei i in
echilibrarea raportului de forte dintre cele cloud coalitii la
nivel continental. Ieirea sa din rdzboi a creat un dezechilibru
intre Antanta i Puterile Centrale care a fost imediat exploatat
de catre Germania i Austro-Ungaria" (Cpt. I. Schipor).
De altfel, Scerbacev, comandant adjunct al frontului
roman, anunta pe regele Ferdinand i pe Ionel BrAtianu
simultan cu acliunile de perfectarea armistitiului de la BrestLitovsk
ca "neputandu-se sail mai impund autoritatea

asupra trupelor proprii a fost silit sa is legAtura cu feldmarealul August von Mackensen, pentru incetarea oficiald a
oricdrei start de rdzboi intre marile unitati ruse i cele inami-

ce", lipsind astfel Romania "de orice posibilitate de a mai


continua de una singurd lupta" (Schipor). Complicatia e cu
atat mai dramaticd cu cat, aa cum g-ralul Berthelot semnaleazd intr-un raport, armatele rusd i romans "sunt atat de
intim amestecate, incat nici n-ar putea fi separate i, in fond,

310

www.dacoromanica.ro

soarta Romaniei este intim legatA de evolutia situaliei


Rusiei". Mai mult: intrucat Moldova e pe cale de a deveni un
teatru de luptd intre trupele ruse fidele lui Scerbacev si cele
trecute de partea Sovietelor, I.I.C. Bratianu se vede obligat
sd-i precizeze lui Scerbacev: "Nu pot mobiliza nici un singur
soldat roman pentru a va apAra de propriile dvs. trupe, lard a

ma vedea amestecat in luptele interne din Rusia si fard a


provoca un conflict cu noii conducdtori". In continuare, conducerea romans ia unele masuri de intarire a autoritatii sale
in regiune, repatriind soldatii rusi, dintre care, nu putini nici
nu mai intentioneaza sd paraseasca spatiul dintre Carpati si

Prut. Cu toate ca, in tot ce intreprinde, Romania rdmane


fideld principiului "de neinterventie in conflictele interne ale
vecinului de la rdsarit" pozitie apreciatd initial pozitiv chiar
de Lenin , guvernul revolutionar de la Petrograd va Inainta

o nota (semnatarii ei sunt: V. Ulianov, N.V. Krilenko,


N. Podvoiski) ministrului C. Diamandy, uncle atitudinea
guvernului roman e calificatA drept ostila revolutiei ruse; in
finalul notei se specified: "punem in vedere tuturor
autoritatilor romanesti, prin intermediul ambasadei dvs., a
puterea sovieticd nu va pregeta sd ia cele mai aspre mAsuri
contra tradatorilor contrarevolutionari romani (sic!) aliati cu
Kaledin, Scerbacev si Radei, indiferent de posturile pe care
be ocupa ei in ierarhia romaneasca".
Peste putin, guvernul sovietic expediaza Romaniei o
noun nota ultimativd, echivalentA cu o declaratie de rdzboi,
iar Diamandy si intreg corpul diplomatic, consular si al misi-

unii militare sunt incarcerati doud zile in temuta citadels


Petropavlovsk. Asadar

lectia generalului Max Hoffmann e

fructificatd spornic. In notele sale zilnice, lorga reline


momentul: "Trotski i-a vorbit obraznic lui Diamandy despre
arestArile si dezarmArile de la noi. Acesta i-a raspuns ca-i
place s ignoreze tonul".

311

www.dacoromanica.ro

La protestul unanim al reprezentantilor diplomatici


acreditati la Petrograd, emisarii romani sunt eliberati, insA la
26 ianuarie 1918, Consiliul Poporului decide... intreruperea
relatiilor diplomatice cu tara noastrd, trimiterea inapoi in tail
a intreg personalului ambasadei precum si sechestrarea "fondului romanesc de our ", ce fusese depus la Moscova gratie
unor conventiiincheiate cu guvemul tarist pentru a fi pastrat

$i restituit la finele rdzboiului. Concomitent, e inchis consulatul din Odessa si un numAr de cetdteni romani, persoane
oficiale 5t particulare, refugiati acolo, sunt arestali, iar inventarul consulatului roman si bunurile addpostite aici (parcul de
automobile, avioane si vapoare, depozite de munitii si arme)
sunt sechestrate, oprindu-se totodatd si expedierea a 18 vagoane
cu munitii si arme elate deja in drum spre Iasi.

Mari le puteri din coalitia Antantei, tot acum, pared


eludand situatia de o extraordinary complexitate a tarii. cer
Romaniei sd continue lupta impotriva inamicului. Si. ca i
cum paharul greutatilor de tot felul trebuie neapArat umplut,
RUMCEROD-ul, respectiv organismul politic reprezentativ
al puterii sovietice din Ucraina ne expediazd un ultimatum
intrucat... trupe romane au patruns pe teritoriul R.S.F. Ruse,
cand, in realitate, intre cele doud tad nu exists o frontiers
comund ci doar teritoriul Republicii Democratice Moldovenesti.
lad de ce 1.1. BrAtianu se vede indreptAtit sd-i prezinte g-ralului
Berthelot situalia exacta in care se gdsesc romanii si cdile

posibile de a iesi din criza actuald: "Trenurile cu provizii nu


mai sosesc i, de altfel, guvemul Comisarilor Poporului din
Petrograd, declarand rdzboi Romaniei, a adoptat o atitudine
net ostild fall de noi si a dispus arestarea cetatenilor nostri.
N-avem nimic de asteptat de la nimeni, nici chiar din partea
aliatilor occidentali, care, rupti de noi, nu pot face altceva
decat sd ne trimita incurajdri sterile. In Romania este
foamete; munitiile sunt insuficiente pentru o campanie de

312

www.dacoromanica.ro

lungs duratA; cea mai mare parte (a munitiilor) a rAmas in


depozitele noastre din Rusia si mai ales in Ucraina... In aceste conditii, ce putem face? Prin urmare, pacea? Imi repugna
si vreau sA sper ca va interveni un fapt nou, ca voi putea
reline cat mai mult timp posibil pe frontul nostru diviziile
inamice care se gasesc acolo. RAzboiul nu 1-as putea relua
pentru ca asta ar insemna un inevitabil dezastru. Germanii
vor arunca cu certitudine asupra noastra diviziile prusace
pentru a ne distruge i atunci ce va rAmane? 0 Romanie anemica, fara drepturi, Odra guvern favorabil Antantei, in mainile
germanofililor ramasi la Bucuresti! Nu vAd decat o solutie i
anume de a intra in negocieri cu Germania si de a le face sa
dureze, cat mai mult timp posibil".
Pin urmare, deli total izolatd de aliati (ii, prin defecti-

unea rusk total inconjurata de inamici), Romania e sfatuitd


de puterile Antantei sa reziste, caci "la masa pacii... va fi
sprijinitA in a-si realiza aspiratiile nationale" (RAPRM,
vol. II). Sfaturi primite, iata, exact in perioada cand insusi un
reprezentant al acestor puteri, contele de Saint-Aulaire realizeazA ca "inconjurat de dusmani mincinosi, in teritoriul
ocupat si de prieteni nesiguri aiurea, romanul se vede
pardsit", iar un altul evidentiazA aportul direct al voluntarilor
romani chiar pe teritoriul francez: "...Mme Prosteanu semblait
never; elle murmure seulement, avec son accent roumain:

Six mois! A son age! Et it a tans souffert!" (G. Duhamel).


(Episodul, extras din capitolul Sur la Somme din cartea
Civilisation, 1927, cuprinde descrierea participarii unei
romance in calitate de sord de caritate intr-un spital francez).

In asemenea imprejurari, cand "zone intregi ale frontului


ruso-roman" sunt descoperite, Puterile Centrale actioneaza
"energic pentru a determina guvernul roman sA incheie
armistitiu". Cu toate ca Trotski, ca reprezentant al Consiliului

comisarilor, arata la Brest-Litovsk a la dispozitia acestui

313

www.dacoromanica.ro

consiliu nu stau "mijloace care sd influenteze asupra statului


major roman" a fost, atunci, momentul cand g-ralul Max
Hoffmann i-a predat, in replica, lectia mai sus-pomenitA , e

de la sine inteles a armistitiul rus angajeaza Romania "in


pofida intereselor sale nalionale i a vointei sale" (RAPRM,
vol. II). Generalul Berthelot elaboreazA un plan de rezistentd

a armatei romane, care ar urma sa lupte pand la limits,


retrAgandu-se apoi in Ucraina. Planul e dezavuat de Bratianu
i de majoritatea factorilor politici; in schimb, reprezentantii
guvernelor american i englez ii exprimd dezacordul in
spiritul atitudinii adoptate de Berthlot fats de incheierea de
catre romani a unui armisti ;iu. Totui, datA fund situatia de pe
front i data fund propunerea g-ralului Scerbacev, sub

preFdentia regelui Ferdinand se intrunete un Consiliu de


coroand care decide "in unanimitate cd armistitiul este impus

de un caz de fold majors i cd el va avea un caracter pur


militar" i nu unul politic (RAPRM, vol. II). Ca sa nu anga-

jeze direct in tratative conducerea statului, regele ordond


g-ralului Prezan "sd preia provizoriu comanda armatei" i
fixeazd, totodatd, componenta delegatiei ce urmeazd sa nego-

cieze cu Puterile Centrale. Dezbaterile au loc la Focpni. In


ceea ce ne privete, textul armistitiului prevede: "Armatele
romane, care opereazd sub ordinele generalului Prezan i
care fac parte din frontul romanesc, incheie i ele aceasta
conven ;ie, pentru timpul cat va dura armistitiul armatelor
ruse de pe frontul roman" (RAPRM, vol. 11). Armistitiul,
deci, nu schimbd nimic din orientarea politicA a tarii, fapt
sesizat cu promptitudine in presd: "Armistitiul de la Focpni
nu e in stare sd provoace nici o diversiune morald. Politicqte

tot aka. Raporturile noastre cu aliatii nu le-a atins deloc


aceasta vremelnicd incetare de focuri" ("Romania"). Insui
BrAtianu ds asigurdri a armistitiul nu va aduce "nici o atingere" obligatiilor asumate prin tratatul de alianta semnat in

314

www.dacoromanica.ro

august 1916. Armistitiul nu e multumitor, nu acoperd nici pe


departe rezolvarea poftelor imperialiste ale Puterilor
Centrale care, in consecintd, remit guvernului roman un ulti-

matum in vederea negocierii unei pAci separate. Situatia


devine disperatd. Guvernul de la Iasi, de-a lungul unor dezbateri. face o serie de propuneri contradictorii de solutionare
a crizei. G-ralul Averescu, de pilda, considerd ideea pdcii
separate drept "o incercare de a iei din gravul impas i nu ca
o solutie definitive ". Intru intarzierea deliberate a Inceperii

tratativelor, o tentative o reprezinta demisia guvernului


BrAtianu, urmatd, peste trei zile, de formarea unui nou guvern

sub prqedintia g-ralului_ de corp de armata Al. Averescu,


acelai fiind acum i ministru ad-interim la externe. Dupd

care, "este trimis in teritoriul ocupat ministrul justitiei,


Constantin Argetoianu, spre a semna preliminariile pacii".
Intrucat e "prima data, dupd rdzboi, cand un ministru
al guvernului roman mai pd.5ete pe strazile BucureOlor in
aceste "zile triste, inarcate de o atmosferd lugubra si tensionatd" (St. Neagoe) i Intrucat e descrisa i scena intalnirii

cu Marghiloman, pe care Suveranul Il ateapta la Iasi spre


a-I 1nsarcina cu formarea unui guvern ad-hoc "pro central",
merits reproduse aici insemndrile lui Argetoianu, cuprinse
"in Memoiile sale si referind asupra zilei de joi, 22 februarie 1918: "Zi mai linitita, dar o mare emotie: prima vizita la
Bucureti (...) Drumul de la Buftea la Bucure0 prin
Mogooaia nu m-a prea micat (...) In colo. nimic schimbat,

pand la linia ferata. spre Constanta; aci, pe stanga de-a


curmeziul fostei vile a lui Constantin Stoicescu... o enorma
firma cu litere negre marl pe o panza alba: Kadaverent-fettungstelle (morga) Brr! Ofiterul prusac mi-a ghicit gandul i
mi-a explicat ca se adunau toate animalele moarte i din
grasimea for se facea.... sapun! Numai sapun? Arta surogatelor a mers atat de departe, Inc& cine tie ce delikatesse

315

www.dacoromanica.ro

nernteti se mai faceau din hoiturile romaneti! Soseaua


Kisselef cum o lAsasem, dar goald i posomorata cum se i
cuvenea in acest sezon. Cu Calea Victoriei, a inceput emotia.
Aveam impresia ca o ghiard de tier Ind strangea de inima. In
goana automobilului, vream sa vad cat mai mult, sA vad tot,

i nu pridideam. Erau acele4i case, acele4i caldaramuri


indoielnice, acelea.5i reverbere verzi i nu mai era acelai
ora.5! 0 atmosferd cu totul alta, un aer imbacsit i nemtit
invelea totul. Firme nemteti pretutindeni. Kasinouri militare sau civile pentru functionari, cu firmele for mari sub ferestre sau de-a lungul balcoanelor puneau o nota alba pe cateva
ziduri fail sd inveseleascA nimic. Firme germane, firme austriece... dar nici o firma bulgareasca sau turceasca, pe Calea

Victoriei i pe Bulevard pans la Cotroceni, nici macar la


Capp care mi se spusese ca este rechizitionat de bulgari.
Multe prAvalii, mai toate ovreieti, i-au pus i ele firme
nemteti. Pe Calea Victoriei, lumea forfotea ca inainte de
rdzboi, uniforme se vedeau foarte putine dar in schimb mutre
de ovrei cu sutele. Pe tot drumul meu n-am recunoscut decat
un singur om, pe bdtranul Alexandru Ghika (tatAl lui Poulet
i soul Eufrosinei) pe care 1 -am intalnit pe la indltimea
Ministerului de Industrie i care s-a oprit in loc ca siderat, la

vederea uniformelor romaneti. (...) La Cercul Militar, pe


piatd, am trecut pe langd Corpul de Garda german. Pe bal-

conul Ministerului Lucrdrilor Publice, o firma mare cu


inscriptia Komandatur. Stiam ca hotelul Athenee Palace
adapostea Comandamentul Superior al Armatei lui
Mackensen... La Palatul Regal era inchis, i nu era arborat
nici un steag. Parcul de la Cotroceni, despuiat de frunze, sub
lumina opalind a innoratei dimineti mi s-a parut nespus de
trist. (...) Am luat dejunul la Cotroceni in sala aghiotantilor,
unde ni s-au 4ezat trei tacamuri, lui Lupescu, lui Mircea i
mie , pe o masuta pdtratd. Ne-a servit portarul o mancare de

316

www.dacoromanica.ro

ouA, came rece adusA din oral si vin din Rin furat din
pivnitele Palatului. Desi simpatiile mele pentru familia
regald nu sunt din cele mai vii, Inghit cu noduri cand ma gandesc la cats Injosire au ajuns si regele si dinastia! DupA amia-

zA a venit capitanul X din cuirasierii gardei s ma duca la


Marghiloman. Intrebat ieri dimineata daca doream sA vad pe

cineva in Bucuresti, am Intrebat la randul meu daca eram


liber sA vad pe cine vreau eu sau nu. Cu multe reticence si cu

oarecare jend, cApitanul V. Stulpennagl... mi-a raspuns ca


desigur, darn ca, excelenta mea sd nu se supere, nu s-a semnat Inca pacea si toti domnii care au venit de la Iasi n-ar putea
circula in Bucuresti decat cu invoirea maresalului
Mackensen, care va hotArt caz cu caz. Plecasem de la Iasi cu
ideia sA vad cat mai multA lume la Bucuresti, dar perspectiva

de a cere voe pentru fiecare vizita. ca un ostatec sau ca un


prizonier, nu-mi convenea deloc. Am renuntat deci la toate
intalnirile... si n-am retinut decat doua. una la Marghiloman,
impusA de rege, si alta la o prietena... Abia azi la amiaza mi
s-a adus la Cotroceni invoirea maresalului care a binevoit sA

autorizeze o vizita pe zi; azi am fost la Marghiloman (...).


Casa lui Marghiloman mi s-a parut neschimbata. Ace lasi lux
si aceiasi lipsd de gust to strange de gat cum intri. In locul lui
Theophile in frac ma primeste un fecior de ocazie... Miroase
si aci a casa paraginita. deli sunt sigur ca de cand a sunat ceasul pacei casa trebuie s forfoteasca de oameni, dimineata.

Dar se vede ca aceste nenorocite vietati nu isbutesc sA


imprime lucrurilor, viata. Cuirasierul s-a asezat pe un scaun
in hall, iar eu am fost poftit de fecior in birou unde ma astepta

Marghiloman. Mentalitatile noastre sunt atat de diferite,


traim in lumi atat de deosebite, incat n-am resimlit nici o
emotie, nici unul nici altul, revazandu-ne. Deja, la plecarea
noastra din Bucuresti, in 1916, nu-i mai calcasem in casa de
mai bine de un an si jumatate. Foarte amabil, m-a poftit sA

317

www.dacoromanica.ro

sed, cu un tact infinit isi savura victoria, fArd nici o exagerare


de prost gust care sA-1 aseze in rdndurile celor ce s-ar putea
bucura de nenorocirile tArei. Simleam insd ca astepta de mult
aceasta zi, ca fusese sigur de ea, ca in fine venise si-1 rdspld-

tise de toate umilirile, de toate ultragile, de toate invinuirile


ce i se aduseserd pand la intrarea in rdzboi. StApan pe situatie
cel putin asa se credea Marghiloman mi-a vorbit de sus,
dar fait morga sau pretenhie ca un parinte de familie care-si
dojeneste cu bundtate fiul ratAcit. Vezi, Argetoianu... and
spuneam... cand vd rugam... etc, etc. (...). 0 jumatate de
ors mi-a facut morald, o jumAtate de ors mi-a vorbit ca un
sfant in fata unui wait: imi venea sa -i trag palme! Dar evident ca n_ u pentru asta ma trimisese regele la el, am inghitit si

eu toate, am facut pe smeritul si ca sa scurtez sedinta 1-am


intrebatdacd ar fi dispus sa vie la Iasi sA se intalneasca cu

regele. Intrebarea mea nu 1-a mirat prea mult, si dupd o


secundd de tacere mi-a spus: Ori unde si on cand numai
sa-i pot fi de vreun folos. $i imediat a inceput sd-mi vorbeasca de miscarea foarte serioasd antidinastica, care castiga

din ce in ce teren, in tot teritoriul ocupat. S-a lepadat in


acelasi timp de once contact cu Carp si cu prietenii lui Carp
toti antidinastici infocati ca si cu autoritatile nemtesti de

ocupatie. In aceasta privinta cred cd spunea adevdrul,


autoritatile de ocupatie erau toate germane, si el era in raporturi numai cu austriecii, al cAror exponent devenise, si prin
influenla cdrora asupra Komandaturei germane, obtinuse
multe intelesuri si putind dreptate pentru romanii care venisera sA solicite ajutorul sau. Biala, biata lard, in ce hal am
ajuns sa o vad! au fost ultimele cuvinte ale marelui om de
stat care nu gre ,cise. Mi-am luat ziva bund de la el si am plecat cu mai multA plAcere decat venisem. Inainte sa -I pardsesc

m-a rugat sa-1 trimit pe nepotu-sau Pic Ferekide, ca curier,


caci dorea mums -sa sa -1 vadd. Fagaduit".

318

www.dacoromanica.ro

Cat despre personalitatea marelui osta al neamului,

Averescu, 5eful actualului guvern, Iorga gasete alese


cuvinte, afirmand ca generalul e "unul din marii domni de
caste pe care i-au dat poporul romanesc..., mare strateg,

chibzuind incet, rece 5i sigur planuri..., minte creatoare


cAreia ii datordm singura initiative din marele rdzboi 5i acea
incredere in oastea noastra, a5a de greu lovitd... a fAcut acele
minuni in sufletul ostailor care singure, peste orice pregatire
tehnica, asigurd izbanda".

"Pacea" in numele cdreia se duc acum tratative la


Buftea a fost anticipat respinsd pe fundalul in care revoluhia
ruse nu-5i fAcuse Inca loc de opinia publicd romaneascd. In

nr. de joi 7 septembrie 1917, "Vestea Nour precizeazd ca


pacea ar putea fi dorita de Germania "indoitd sub gr. eul
sfortdrilor ce face", de Austro-Ungaria "flAmanzitA 5i
neputincioasa", la fel cum iii "pot clod incheierea rdzboiului

toate celelalte tad care le sunt aliate", in vreme ce pentru


Romania 5i aliatii sai, "pacea astazi ar fi un dezastru... ar fi
subjugarea, ingenuncherea, aservirea complectd prin fortd a
dreptului; ar fi distrugerea echitatii, tronarea injustitiei,
omnipotenta vulgard atotstapanitoare". Amare premonitii.

Intre 18 5i 24 februarie, generalul Averescu contacteazd la Buftea pe Mackensen, apoi pe von Czernin 5i von

Kuhlmann. Termenii tratatului sunt foarte duri 5i pacea e


conditionatd de cedarea Dobrogei, stravechi pamant romanesc. La Ia5i, la un nou Consiliu de coroand, BrAtianu aratd
ca raspunderea pentru aceastd "pace" se fie plasatd celor "de
dincolo, ca dl. Marghiloman 5i altii". Tot el sugereazd, pe
buns dreptate, ca pacea sd fie tratata in bloc 5i nu analizate in
detaliu conditiile, pentru ca ulterior sA apard 5i mai evident
"caracterul de dictat al acestei pad". La 3 martie are loc car
un Consiliu de coroand, ocazie cu care se reconfirms imposibilitatea sustinerii unei campanii militare. In cursul dezbate-

319

www.dacoromanica.ro

rilor, regele primeste o telegramd cuprinzand not cereri ulti-

mative, in primul rand "rectificari de granita spre AustroUngaria", socotite de g-ralul Averescu ca inacceptabile. De
aceea, in dimineata zilei de 4 martie se intruneste un al treilea
Consiliu de coroand, cand se decide ca "asa-zisa pace nu va
fi negociata, regele n-o va semna, Parlamentul n-o va ratifica" (RAPRM, vol. II), iar seara pleacd spre Bucuresti, pentru

a se aldtura lui Marghiloman, o delegatie formats din


Al. Papiniu, N. Burghele, C. Argetoianu, gen. Al. Lupescu si
col. L. Mircescu. Confidential, la 9 martie, contele Ottokar
von Csernin ii comunicd lui Marghiloman: "Dacd grosul

chestiunii e primit, se va trata 10 sau 12 zile; dacd nu,


armistitiul e sfarsit si atacdm. Cunoastem fortele si cantitatile

munitiilor dumneavoastrd. Va fi o campanie de patru saptdmani si atunci va fi cu totul altceva; pentru rege, sfarsitul"
(apud Al. Marghiloman). (In parantezA fie spus, Ferdinand e
perfect constient de urinal-He nefaste ale unei eventuate opo-

zitii armate, greu venindu-i, in egala masurd, si sa accepte


ideea unei "paci"; starea sa dilematica e punctatd, lapidar, si
de lorga: "Regele ar fi vorbit cu Averescu ieri... Ligistii dau
ca sigurd o apropiata venire la putere... Trenul regal soseste
la case si un sfert. Aradm ce am fcut. Regele afirmd tare a
ii trebuie cineva %Id de care sd poata spune tot ce are pe
inima, sich auszusprechen".

La Buftea, preliminariile de "pace" sunt Incheiate la


5 martie, dar tratatul propiu-zis e semnat abia la 7 mai in palatul din Cotroceni (din partea romans de care Marghiloman).

Sunt in total 7 capitole, (impArtite in 31 articole, in care se


instituiau nu numai mutilarea teritoriului national cat si subordonarea ,,politicd-economica a RomAniei fata de Puterile
Centrale. Intreaga Dobrogea si muntii Carpati ("rdsluirea
muntilor") urmeazA a fi instrainate, iar Cara obligata sd
plateasca despdgubiri de rdzboi. insurmontabile. Prin stipu-

320

www.dacoromanica.ro

latiile sale 5i prin modalitatea in care a fost impusd Romaniei,


"pacea" de la Bucure5ti are un net caracter de dictat, reie5it si

din faptul "cd ea nu a fost rezultatul unor negocieri in care


una din parti, cea nevoitd ss suspende operatiile militare, se fi

putut beneficia de dreptul de a-5i apdra interesele proprii"


(RAPRM, vol. II). Respectiva "pace" are, prin inrobirea economicd-politicd a tdrii noastre, un vadit "caracter imperialist", Romania devenind de fapt un fel de colonie a Puterilor
Centrale, care se ingrijesc se stipuleze 5i pentru armatA
conditii nefaste ce urmeazd a determina slAbirea fortelor mili-

tare suficient ca "tara se nu mai fie in mAsurd se se opund,


prin forta armelor, regimului de dominalie 5i exploatare ce i
se hardzise" (RAPRM, vol. II). Un motiv in plus pentru ca
tratatul de la Bucure5ti ss nu fie recunoscut 5i ratificat de
5eful statului roman. Un motiv in plus ca insu5i

Marghiloman, semnatarul "pAcii", sd incerce sd obtind


"revizuirea unor prevederi ale dictatului de la Bucure5ti si sd
amane indeplinirea altora. Sub presiunea partii adverse, s-a
trecut doar la aplicarea acelor stipulatii care vizau demobilizarea partials a armatei, plecarea misiunilor aliate, predarea
materialului de rdzboi 5i altele" (cpt. I. Schipor).

In Bucure5ti, fabrica de zvonuri lucreazd din plin:


5tirile circuld haotic 5i capAta deseori atribute contradictorii,
fapt ce-1 determina pe Baca lba5a sa vorbeascd de "fabrica de

ndscociri", de5i, oricat de imprecise. zvonurile prezente


deconspird cate ceva apartinand realitatii. De pildd, cate ceva
despre intalnirile prospective de la Buftea, purtate in castelul

Stirbei, "in marele salon cu carninul din stanga antreului


parterului" (Cf. Draghiceanu). Se spune cd aici ar fi fost g-ralul
Averescu, tinut... "In cea mai strictA captivitate" (?!). Se mai
5opte5te ce cineva avu ideea sa-i fotografieze sosirea acolo,

in civil, descinzand dintr-un automobil. Tragedia momentului se oglinde5te 5i in acest instantaneu. Intre cloud formida-

321

www.dacoromanica.ro

bile staturi germane, brutale

nepdsAtoare, eroul de la

MArA.5e5ti, slabut, incovoiat, ezitant, cu un zambet de resemnatd amaraciune dublatd de 5iretenie fatd de perspectiva operatiunilor spre care "e impins a inainta" (Draghiceanu). Tot un
instantaneu-foto ar merita in beneficiul ironiei posteritatii

5i cele cateva vitrine de librdrie unde sunt expuse imense


hark ilustrdnd "urmele cizmei germane de la Hamburg pand
la Bagdad" 5i inaintea cdrora adastd grupuri de soldati ce

"privesc cu fericire, prin rotogoalele de fum ce ies din


lulelele lor, greoaiele urme ce se astern i peste trupul
Romaniei. Stau ceasuri intregi Odra a scoate o vorbd: sunt in
extaz ". (Draghiceanu)

Evident ca nu-i vorba de extazul bucure5tenilor ci al


soldatilor ocupanti. La fel, un instantaneu-foto s-ar cuveni sd
surprinda i somptuoasa re5edinta a lui Marghiloman, unde
se duc "alte" tratative. "Aici, prin transperantele greu lasate,
ie5eau seara valuri de lumina ale mirajelor ce le incaptuia
Czernin" (Draghiceanu). Cu toate ca "Bukarester Tagblatt"
tine s-5i lini5teascd cititorii, calf s-or nimeri, ca, in
Bucure5ti, " lumea se duce ca de obicei la afaceri fArd o mai
mare grdbA, fara o mai vizibild agitatiune", e mult mai de
crezut ca "nimeni nu mai are nici o putere, nici tragere de

inima de a se mai ocupa cu ceva. Stradele sunt pline de


multimea dezorientatd. Localurile la fel. Intr-o stare de toro-

peald, cu surdsul resignat al inevitabilului pe buze, lumea


intreagd e cuprinsd de un fel de nebunie de a se ameti, de a

uita. Niciodatd nu s-a Mut mai mult ca in aceste zile.


Niciodata nu s-a fumat mai mult" (Draghiceanu). $i cum sd
fie alta atmosfera and suntem fortati sd vindem Centralilor
intreprinderi bucure5tene ca Societatea de gaz, Lemaitre, Au

Bon Gout, Pasagiul Mobiliara, bumbacaria Colentina,


flordria Rothan, Societatea de conducte de apd, Compania
Roux, Societatea Metalurgicd Romand, Societatea textild

322

www.dacoromanica.ro

franco-romans si atatea altele?! De aceea, "explicatiile"


publicate de "Bukarester..." sunt cu atat mai perfide in cinismul for desantat: "Deabia se va gdsi in istorie un exemplu ca
un stat, care a intrat in conditii similare in rdzboi si care a trebuit sa -1 termine intr-o situatia asa de desperatd, sa obtind o
pace asa de moderatd. Durerea pentru o provincie pierdutd...
va trece!"
De la Buftea "conferinla" de "pace" se mute in palatul
de la Cotroceni. (Iar ca bucurestenii se se bucure de pe-acum
de "pacea" viitoare, portia de paine li se reduce la 300 g, din

care 150 g faind, 150 g mdlai). Sedinta plenara se tine in


sufrageria (!) castelului. Zvonul public dd de inteles ca, drept
preludiu, o diva ilustrissimA a Operetei romanesti, in faptul
serii, a ridicat si intretinut moralul participantilor; Czernin e

cel care a invitat-o, el find

si organizatorul "seratei"; in
treacdt ark ce "serata" se repetd pret de cateva amurguri la
rand si o se i se cilia buhul pand in Germania, care se va dispensa de serviciile lui von KiIhlmann, unul dintre degustdtorii serialului "vesel" regizat de contele Czernin si completat, in antracte, cu terfelirea budoarului si corespondenlei

intime ale reginei Maria.


E momentul cand pare a se trezi din reveria misticorevolutionarA si C. Stere sau din ceea ce Nae lonescu
numeste "poporanismul haotic ruso-german al d-lui Stere"
care avertizeaza in "Lumina" sa ca "rdzboiul nu se mai poate
tine prin triumful fortei brutale" si ca "o pace care s-ar intemeia numai pe forta brutald e o imposibilitate material's... Ea
nu ar cunoaste pe biruitori, fiindcd ar ruina si nenoroci, oricare ar fi clausele tratatului de pace". Tardivd "indrAzneala"
sa; si, oricum, aceasta nu atarnd hotdrator in concertul propagandei oficiale si are doar rezultatul, previzibil, de cresterea
marasmului cititorului de rand, si-asa apdsat de informatii de

toate calibrele, drapate sub etichete diferite, si difuzate de

323

www.dacoromanica.ro

"fabrica de nOscociri": ba ca ar fi cAzut cabinetul Averescu,


ba ca Marghiloman e la I a s i, unde ar declara cu dezarmantd
candoare ca "ar fi fost intinsa o punte de our Romaniei, dacd
facea pacea mai Inainte" (Cf. Actiunea Romano din 13 martie 1918), ba ca aici "se fac conciliabule" 5i se impart "portofoliile, slujbele", in locul carora Carp 5i carpi5tii nu-5i afld
rasplatite "eforturile", intr-un cuvant, vorba lui DrAghiceanu:

"inotAm in fericirile tratatului ce va sa vie". Para o veni,


autoritatile nu stau cu mainile-n san ci purced sa colecteze
metale, zdrente, case (!), sticle, ghete, veminte, gums (!),
par (!)

toate contra cost... Si contra amenzi, dacA posesorii

nu se prezinta singuri si la timp cu toalele vechi sau cu


parul... soacrelor acre. $i nu se prea prezintA. 5i-atunci
autoritatile impun femeilor nocturne sa -5i scurteze serios
pletele, 5i asta chiar ameninta sa devind o mods 5i pentru
femeile diurne, fill-Ida de ce to temi, nu scapi. In sfar5it, se

formeaza noul guvern in frunte cu Marghiloman, care


adreseaza, of course, un Apel cAtre lard, aratand intre altele
cd guvernul sail are o grea datorie 5i cd "pentru indeplinirea
acestei grele datorii guvernul va trebui ss pund intreaga sa
putere 5i intreaga sa vazA (sic!) pentru ca sacrificiile impuse

tdrii sd slabeasa pe cat mai putin puterea politicA si eco-

nomics a tarii". Termenii a5a-zisei paci sunt lipsiti de


echivoc, deci, iar aceia care-5i imagineazA ca serialul galant
de la Cotroceni va aduce cu harzobul o reala lini5te si o cat
de infima prosperitate, au fost cras de naivi si for nu le mai
rAmane decat, a5a cum ii asigura presa oficiald, sA is exemplu de la primul ministru care-i un individ "cu simt practic,
cu darul de a judeca bine lucrurile si oamenii", o adevarata

mans cereasa intruchipand "ultima rezerva politics a


Romaniei".
Dar nu asemenea naivi sunt extern de putini la Bucure5ti.
$i cea mai bund dovadd e cA, in zilele ce urmara, mase

324

www.dacoromanica.ro

compacte de cetateni se rasfirara in valuri, iar patrulele militare se vad neputincioase peste drum de entuziasmul i febrilitatea cu care bucurestenii (si nu doar ei) tin sa -ii intampine
soldatii demobilizati in urma "pacii" semnate la Cotroceni.
Ca lea Grivitei e inundata de multimi ce arboreaza tricolorul
i

agita buchete de flori facand "o primire grandioasa"

(N. lorga) acestora, insa i facand "zadarnice exortatiunile


demoralizatoare politienesti" (Draghiceanu). Cu toate ca s-a
promulgat un categoric Verboten!, generalizat prin instantele
politienesti i prin care autoritatile vor interzice efuziunile

publice care "ar jigni supusii Puterilor Centrale", nimeni


nu-1 respecta, asa incat garniturile de tren intesate cu demobilizati ca i trasurile care transporta de la gara pe ofiteri sunt
literalmente asaltate cu buchetele de flori aruncate din stradA,
de la ferestre, din balcoane; gestul e acompaniat cu strigate
de "lira!" i "Traiasca Romania" totul pentru vitejii intorsi

dintre care unii apucara sa murmure, graitor, numai atat:


"Doi ani!", ca un refren, ca un laitmotiv al partiturii for
sufletesti, al mandriei for virile, patriotice. Insa foarte

curand, tot ei vor fi

tinta unor umilinte, deoarece

oricum nemultumite de entuziasmul public


declansat spontan, exploziv , le pretind grabnic s predea
hainele militare la depozitul politiei. Revolta va fi unanima
autoritatile

incat masura dezonoranta o sa slabeasca in aplicarea ei direc-

ts, desigur, $i fiindca guvernantii nu doresc tocmai scum


razmerite. Privitor la alte masuri, oficialii nu se mai indupleca, astfel ca ofiterimii romane i se interzice sa treaca, fie
si-n trasura, pe Ca lea Victoriei pe unde, de altfel. sunt postate
patrule care impiedica pe demobilizati sa calce marea (lor!)
artera. Mai mult: insultele unor militari straini incep sA curga
cu nemiluita. Ai nostri riposteaza demn; se schimba focuri de
pistol, nu numai... amabilitati.

Pacea, de fapt, Dictatul de la Bucuresti, prin art. 23,

325

www.dacoromanica.ro

inasprete la maximum exploatarea celor truditori

traiul
cotidian, fapt ce declaneazd alte i alte micAri revendicative.
5i

Cum militantii socialiti sunt arestati in urma demonstratiei


de la 1 mai 1918, in mai i iunie mii de bucureteni manifesteazd in fata Tribunalului Capita lei i imprejurul inchisorii
Vacdreti. In lunile urmatoare au loc importante greve ale
ceferitilor i metalurgitilor. Pentru a fi evitata rdspandirea
grevelor i in alte sectoare, ocupantii se vad obligati sa satisfacd o seamd de cereri. V.Th. Cancicov arata ca osta0 romani

revin de pe front "cu sentimentul ca n-au fost invini" i


poarta cu mandrie la chipiuri i revere tricolorul. Deseori ei
striga, alaturandu-se civililor, "Traiasca Romania!". Uniformele

romane pe strazile Capita lei ocupate produc acea emotie pe


care nici un cotropitor din lume fie acela 51 german, deci un
om metodic pans in maduva oaselor , nu se pricepe i n-are
mijloace s-o tearga. Iata de ce ocupantii gasesc de cuvinta s
inventeze alte restrictii umilitoare: pretextand ca ofiterii
romani demobilizati, in contact intamplator cu ofiterii ocupanti, n-ar saluta primii "cum s-ar cuveni", de-aici inainte,
primii vor fi taxati prin "predarea uniformei militare, interzicerea frecventarii localurilor publice i a plimbarii acestora cu
trasurile pe bulevardele principale ale Capita lei" (VT. Cancicov).

Si pentru ca demobilizatii sa se adapteze mai repede la viata


bucureteand curenta. se continua cu 5i mai mult aplomb
politica de intimidare i desconsiderare. Astfel, din casele
refugiatilor se scot covoarele i se expun spre vanzare in oficii
ad-hoc. La fel se procedeaza i cu alte obiecte de pret. Si tot

din gama noutatilor dezonorante: "la statiunile noastre


telegrafice, aerodrom, pirotehnie se dezvelesc in mod
neruinat cladirile, se ia(u) tigla, tinicheaua, caprioreala i
chiar zidurile. La Pirotehnie se darama ziva i noaptea toate
instalatiile i se card. La forturi se daramd cupole cu materii
explozibile, se ridica linia de centurd, se full ultimele tocuri

326

www.dacoromanica.ro

sau u5i ce mai ramaseserd. Este un jaf care nu egaleazd decat

pe cel din primele zile ale intrArii for in Bucure5ti"


(Draghiceanu). lar la Clubul german, poate spre a sarbAtori
"pacea", poate a marca das Ende "serialului galant" din palatul regal, are loc un banchet. Pre5edintele clubului salutd
prezen ;a lui Mackensen "in numele celor ce au luat botezul de
foc in Romania". Feldmare5alul replica, nu lard vanitate, ca

soarta norocoasa it aduse chiar in Bucure5ti, ora5 despre


care-i vorbea lui Moltke la cursurile de strategie. Cand i se
aminte5te ca cetatea Bucure5tilor e in fond (!!) un leagan al
barbariei, el are bunul simi s pund lucrurile la punct ceea
ce va place ora5enilor, cand 5i cati vor afla replica acestuia:
"Nu tineti la amintirea raului... Ura orbe5te si umanitatea trebuie sA distingd pe omul civilizat". TAioasa remarcd, aidoma

temperaturii acestui final de martie, scazutd la -5 (grade)


(de la +20 grade...).
"Pacea" e deocamdatd semnata doar cu initialele
numelor delegatilor. Chiar 5i a.5a, se cuvine anuntata cu salve
de tun. Care salve sunt auzite pand hat, departe 5i infrico5eazd

pe multi: ce s-o fi intamplat? ce ne mai a5teaptd?... Pal, ne


gteapta vestea ca Hindemburg e decorat cu Crucea de fier cu
stele din our (doar mareplul Blucher a mai avut onoarea sd

poarte a5a ceva). Decorat pentru ca a Ingenuncheat

5i

Romania?... Poate dacd ei sunt convin5i ca jocurile sunt


facute. In realitate, ei se ambitioneazd sd creadd a5a ceva,
fiindcd, in fond, inteleg perfect a lard asentimentul 5i ratificarea regelui, "pacea" de la Cotroceni ramane doar o fituica
de hartie cu antet... lar regele tergiverseazd la maximum
semnarea tratatului de "pace", astfel ca, in cele din urmA,
schimbul oficial al instrumentelor de ratificare nu va mai
avea loc nicicand. Insu5i primul-ministru, Marghiloman,
amand cat ii std-n putinta aplicarea unor stipulatii, cum sunt
prevederile legate de demobilizare, de predarea materialului

327

www.dacoromanica.ro

de rdzboi etc., ceea ce-1 determine pe g-ralul Ludendorff sa


semnaleze Berlinului cd "Romania cautd sa se sustraga obligatiilor acceptate, sa tArAgAneze demobilizarea armatei sale,
sa tine la dispozitie in Moldova 5i Basarabia trupe 5i material
de rdzboi pentru orice eventualitate, spre a-5i pastra posibilitatea de a intra la momentul potrivit iard5i in razboi impotriva noastrd". Corect. Incetineala cu care actioneazd
Marghiloman e sesizata 5i in Reichstag, unde se afirma ca

Cara "intarzie executarea obligatiilor sale", precum 5i in


"Pesti Hirlap" (4 august 1918) unde stA scris CA primulministru roman "nu prive5te lucrurile definitiv, altfel ar ratifica Tratatul de pace". Ba, Marghiloman se opune direct indicatiilor inamicului care prevad ca armata romans sa lupte deaici inainte impotriva... fo5tilor aliati 5i sustine "neputinta

morald a unui asemenea gest, neeleganta unui asemenea


gest", a5a cum se opune 5i solicitdrilor de a ceda materialul
de rdzboi roman austro-ungarilor.
E semnificativ faptul ca C.C. Anion, semnatarul trata-

tului de pace in calitate de ministru de externe, declard


intr-un interviu publicat de "Mi5carea" (19 mai 1918): "Cc
durere poate sa fie mai mare... decat dezlipirea din Romania
a Dobrogei, in care s-a ardtat tot ce poate geniul civilizator al
romanilor de astazi, mo5tenit de la romanii de altddatd?... $i
am dat Dobrogea, am dat muntii! A trebuit sa le dam!" lar
P.P. Carp, cunoscut pentru opiniile sale germanofile, nu poate

sa nu recunoasca acum ca "pacea! impusa tdrii este "nu


numai umilitoare" ci 5i "un gest de trAdare fata de interesele
neamului" 5i sa convingd ca ea nu reprezinta decat un "act
provizoriu". Semnificativ e 5i faptul ca "delegatul Romaniei,
Missir, mi5cat 'Ana la lacrimi de grelele conditii economice

5i dureroasele pierderi de teritoriu, cerute Tarii in cursul


acestor tratative, fu mangaiat de ate ministrul-plenipotentiar
german Kriege cu urmatoarele cuvinte: "Nu to intrista pentru

328

www.dacoromanica.ro

atata lucru, e o nimica toatd pe langd ceea ce pregAtim Frantei


si Angliei pentru pacea de vest" (I. Lupas).

In Bucuresti, bolile continua sd secere nemilos: "pe

fiecare stradd, doud-trei drapele aratd un nou deces"


(Draghiceanu). Statisticile indict', pentru o singurd zi, 33 bolnavi de scarlatina, 26 de difterie, 45 de tifoidd, 376 de tifos
exantematic, 80 de variceld... Si in statistici nu sunt cuprinsi.
fireste, si suferinzii de umilintd, foame, demoralizare, frig,
deznAdejde, epuizare nervoasd, rusine, vexare, siluire, deprimare respectiv marea mass anonimd, talpa Bucurestilor.
Penuria alimentary poartd acum vesminte noi: in magazinele

de coloniale se vand... fasole, paste fdinoase si prune.


Rationalizarea meniurilor continua si doar cofetdriile si
cafenelele par sd prospere. De'i ocupanhii nu se mai inghesuie, ca anul trecut, cand, dupd fiecare victorie pe front, se
azvarleau sa mistuie contitati apreciabile de cataifuri, sarailii
si baclavale, totusi, gra ;ie imaginatiei fecunde a cofetarilor,

cate ceva tot se mai gaseste si-acum, in vreme de "pace".


Fostul cozonac de Kommandatur e inlocuit cu un soi de chi-

fle sau cu cozonaci imputinati. In loc de paine, isi face


aparilia un aluat galbior. Cand se suprimd si cozonacii si
painea, se dd pesmet. Cand se suprimd prdjiturile se fac
creme.
Cand se suprimd cremele avand la baza laptele, se fac
creme din albus de ou, fasole si te miri ce. Cand se suprima

"te miri ce", rdmane la mare trecere fasolea, care e mdcinatd si transformatd in... cafea turceascd si marghiloman
(fart' aluzii!) sau e supraetajatd in Jugend-Stil si oferita
drept... tort de ciocolatd. Fireste, bucurestenii tot sperd sd se
suprime suprimdrile dar, pang una-alta, intr-o binecuvantatd
si

epocd a Ersatz-ului, ei se vdd obligati sd-si completeze


garderoba suprimdrilor si cu sapun englez Colgate devenit
acum Kolgats, sau cu sacouri, rochii, impermeabile din har-

329

www.dacoromanica.ro

tie (!),panzeturile fiind, ati ghicit! suprimate.


Insd nu se suprima chiar totul. Nu se suprima concursurile de natalie i meciurile de fotbal... Ce-i drept, astea

sunt mult mai putin numeroase decat partidele de crosscountry ale bielilor vinovati de una i de alta i pe care-i
ateapta carcera, nu Inainte de-a fi supui unui dute-vino
intre Comandatura i Cercul Militar, transformat ad-hoc
intr-o inchisoare celulard "gustatA" zilnic de mul ;imi pestrite:
domni din societate, doamne in doliu, fete de pension, demimondene, tigAnci desculte, soldati, pungai... pentru a ispdi
in celulele de 1,5 m x 1 m crime reale sau imaginare. "Pe un

pat acoperit cu paie, in mijlocul unor paraziti cu grijd


intretinuti i cu mirosul oalei trebuintelor, nu au alta comunicare cu lumea de afard decat firida uulitei ce da pe coridorul
prin care rdsund greaua cizma germand" (Draghiceanu).

Sedinta ultimd, cand se semneazA "pacea de robie"


(1.1.C. BrAtianu), are loc la ora 1058, tot in sufrageria pala-

tului, "In mijlocul sdrmelor electrice i obiectivelor cinematografice care aveau sA impoziteze actul prin care muribundul ii testa averea in fata ceasului ce avea sa vie nein-

tarziat... 0 prima precautiune: calimarile sunt fail de


cerneald. Momentul solemn se apropie, fluidul electric
zbarnaie. Burian care, ca senior, vrea sd inceapd semnarea,
striga disperat: Cerneald! Calimara lui Kuhlmann se umple,

el incepe in litere marl unghiulare semnarea tratatului.


Buruian semneazA enervat i mai mare, nu in succesiunea
semnaturilor, dar la dreapta lui Kuhlmann i mai sus. Pleacd
indatd dupd semnare. Unul din asistentd, cum arata fotografia
istorica, ii tine mana la nas. La ora doudsprezece ii vdd pe
toti in fracuri i clacuri, intorcandu-se In stare de beatitudine

sau ilaritate. Sunt toti satisfacuti i incantati: proba a pacei


e excelentd, cum a remarcat-o Toncev. Parerile semnatarilor

sunt acestea. Kuhlmann: pacea contribute la o muncA

330

www.dacoromanica.ro

comund pe teritoriul economic intre germani

romani!
Rados lav: pacea va aduce relatii mai bune (ca) !And acum

intre Romania 5i Bulgaria. Ministrul nostru de Externe:


pacea nu e prea favorabild pentru Romania (?!) Vulgul
prime5te 5tirea cu indiferentd... Eram preparati de atata
vreme cu ceea ce avea sd se intample. Si apoi, au 5i prudenta
de a nu publica decat pe serii toate turpiturdinile anexate la

tratatul de pace, a cdror grozdvie ne revoltd... prin rafinamentul de perfidie, prin care farsa e jucata de la inceput
(pans) la sfar5it. Ceea ce concede un articol, distruge articolul imediat" (Draghiceanu).
Ecourile din presa for sporesc infinit deprimarea.
"Bukarester Tagblatt" arata ca "s-a ales o formula...
care... impune grija spre o mai apropiata conlucrare pentru o

dezvoltare rationald a pill". In "Pester-Lyoyd" se zice ca


"prin pace i s-a lasat Romaniei atat cat ii trebuie (ca) s trai-

ascd". Doar "Vorwarts" apreciazd ca -i vorba de "o pace


incon5tientd" inlduntrul careia se disputa doar "sume de
bani" "achi -zilii teritoriale smulse cu forta. Un tratat loial
ar fi dat altceva. Totul e provizoriu, totul e o cauza de urd 5i
framantare nationald". Danke...

La 11 mai se afld de moartea lui Co5buc. Coma


alcoolicd. Poetul, de la tragicul accident in urma cdruia i-a
decedat fiul, nu 5i-a mai revenit. "Pe o vreme trista, cum i-a
fost 5i viata", sicriul e dus din apartamentul de pe Ca lea
Plevnei "la locul ve5nicier (Draghiceanu), la Be lu.
Se suprimA 5i painea din fAind/mdlai. Compensativ,
bucure5tenii vdd tot mai putini soldati 5i ofiteri pe strazi.
S-au gandit, probabil, sd mai meargd pe front; pace-pace,
dar nici a5a! Apropo de pace, preotii sunt sfAtuiti sa n-o
"comenteze" in slujbele lor, sub amenintarea pedepselor.
Slava Domnului! Preotii gasesc ei cum sa "pund" problema;

de pildd, foarte canonic, implord tdriile Cerului sd mai

331

www.dacoromanica.ro

sloboadd i ceva ploaie peste vara romaneascd ce se anunta


atat de secetoasa. (La 20 iunie termometrul indica +370!).
incep sd revind i prizonierii interim in lagArele Europei
Centrale. Ei aratd ca nite "umbre care nu mai pot face un pas

de la o treapta de scars la alta, fail a se ajuta cu mainile"


(DrAghiceanu). Infatiarea for to determind sd crezi ca Goya
sau Bosch, Ensor sau Nolde au pictat ingeri... Si nu-i nici o

consolare cd. Herr Kuhlmann declard in Reichstag ca este


"imposibil a se vorbi de finele rdzboiului, cu toate stralu-

citele succese ale armelor germane". Debandada strazii


crete data cu invazia trupelor austriece detaate de pe frontul italian: deloc vesele, deloc triumfa'toare; parca ar fi
parautate in Bucureti pentru a face comarul i mai rotund.

Dealtfel, se aude ca impdratul for atelegrafiat Kaiserului


dupd ajutor alimentar urgent. Also!... Intrebarea e: cine i de
ce le-a spus amdratilor de soldati ca -n Bucureti ii vor alina
foamea?! Enigma. Nici oficiosul "Bukarester Tagblatt" n-are
timp de danii ci se repede asupra unui subiect gras, consi-

derand ca "e o datorie de contiintd" sd se cerceteze acum


cine poartd vina pentru declanarea rdzboiului.... romanesc;
in loc sd recunoasca, barem in acest ceas, ca insdi existenta
ziarului e o dovadd a lipsei de contiintd.
Painea din fdind/cenud se scumpete. Demobilizatii
sunt urgent pui sd munceascd. Se rechitioneazd courile din
piele ale trasurilor; nu se excepteazd nici cupeurile Curtii, in
schimb, vai, se aprobd ca limba romans sd fie reutilizata in

operatiunile potale romaneti!... Forfota de toamnd a


elevilor i studentilor, foiala pietelor altddatd inundate cu

roadele pdmantului, sunt... suprimate

inlocuite cu

frisoanele presei. FAcandu-se ecoul gazetelor straine, oficiosul bucuretean evidenliaza uzand de germana sociologicA,
anuntand in nuce viitoarele mass-media ca actualmente
"conducatorii Germaniei i Austriei se ocupd... pdtrunzAtor

332

www.dacoromanica.ro

cu relatiile politice ale Romaniei 5i pozitia cabinetului


Marghiloman cdruia i se face des obiectia ca nu pd.5e5te cu
destuld energie contra ma5inatiunilor cercurilor brAtieniste...
Pester-Lloyd chiar conchide ca dl. Marghiloman ar trebui "sd
fie mai franc" (Draghiceanu). Para va fi mai franc primul
ministru, ei se asigurd cum pot. Si ei pot multe. Iatd, confiscd 20% din recolta de fructe a anului. lata, fac un consortiu

in vederea restructurdrii industriei alimentare indigene 5i


intenhioneaza s cumpere fabricile... deja rechizitionate.
Cats gratitudine! Tocmai acum cand emisiunea BAncii
Generale atinge 2 miliarde lei, in curand se va dovedi ca sunt
MIA acoperire... Tocmai acum cand temuta linie Siegfried e
strapunsa in sectorul Couchy-le-Chateau La Fere. Si tocmai
acum cand sociali5tii germani se pregatesc sd intre in guvern,
nu fail a conditiona asta de un program politic, intre ale cdrui

puncte figureazd 5i unul referitor la "pdrasirea tinuturilor


ocupate"; chiar a5a: mit Kind and Kegel sau, cum ne place
noun, ocupatilor, sd precizarn: cu catel 5i cu purcel; de5i
Mackensen pretinde, larghetto, "reluarea (!) papicelor (?!)
relatii cu Romania"; 5i de5i acela5i inchide un ochi la condamnarea judecatorului Sturdza 5i deportarea lui in
Germania fiindcd ar fi dovedit "sentimente dumanoase
Puterilor Centrale". In schimb, bulgarii nu inchid un ochi la
nimeni 5i nimic, dimpotrivd, ridica pleoapa perdelelor de la
Capp, ba it ridica 5i pe larul Ferdinand, ce zambe5te sobru
intr-un portret traditional, pe zid, la vedere, ghirlandat cu
lauri. Totu5i, localul
care da semne de Innoire prin
buchetele de flori de la mese 5i prin luminatia a giorno se
umple mai cu seams cu ofiterime germand 5i austriaca; sd fie
ofiterii bulgari supdrati ca zarul incd nu le arata case -case in
chestiunea Dobrogei? Tot ce se poate. Dar, acum a abdica 5i

Ferdinand, in favoarea fiului sau Boris al doilea, de ce nu


inaltd intre lauri 5i chipul acestuia la Cap 5a? Sau, cumva,

333

www.dacoromanica.ro

tremura. cu totii la vestea i consecintele revoltei iscate de


liderul partidului taranist, Stanbolinski? Tot ce-i posibil. $i-s
posibile atatea. De pilda, se pot instala not cabluri telegrafice
ca sa alba., apoi, ce rechizitiona? Se mai pot i altele; convoaie de soldati austrieci, "dui unii in lanturi la Tribunal: e
singura armatA ce oferd acest spectacol, in deosebire de germani, care, cautand a tine sus prestigiul soldatului german, se

folosesc pentru acelai stop de automobile inchise"


(Draghiceanu). Also. MA rog, i cu ce-au pacAtuit respectivii?
Mister absolut.

Turcii renunta la Bucureti. E adevarat i ca prezenta


lor, in calitate de ocupanti (in general, in zona strAzii Polo*
n-a pus probleme grave localnicilor. $i germanii ar trebui sd
renunte acum, la inceputul lui octombrie, cand ilustrissima
linie Siegfried e iar ciuruita, de data asta in zona Bohain-leChteau. Dar nu renuntA. Doar ce dispun sA fie coborate

steagurile... bulgareti. de pe unde-au fost inallate. lar pe


bulgari, ordenii ii vad... dezarmati. De ce? De cAtre cine?

Ceva se intampla, ceva se pregatete in acest miez de


octombrie cand Bucuretii sunt traversal' de convoaiele automobilelor "incarcate cu saltele, sobe, cot* cu rate i gave",
i and "multi ii valid caii i echipajele" i sunt cdrate din
casele celor incartiruiti in special... ifonierele cu oglinzi (ca

&all vada reflectate propriile chipuri grimate de mica?).


Caci de panica e vorba, de vreme ce "cad i firmele buldupa scoaterea drapelelor i sunt aruncate in aer
munitiile i-i face tot mai insistent loc zvonul despre
"venirea parlamentarilor francezi la Galati i Giurgiu"
gareti"

( Draghiceanu). Insa cate zvonuri n-au ochit timpanele


bucuretene! Acurn, cetatenilor parcA be e i teams sA se mai
bucure prematur, cu spontaneitatea naivd de odinioarA. Nici
chiar semnele vizibile cu ochiul liber scoaterea din vitrine

a hartilor germane pe care se consemnau victoriile armate

334

www.dacoromanica.ro

nu se prea inghesuie sA le creadd. Ce dacd Mackensen


inspecteazA furibund fronturile?! A mai facut-o. Ce dacd
militarii i-au tras pe ei "costumul de campanie"?! Au mai

facut-o. Ce daca se-aud iar tunurile bubuind aproape de


Bucureti i aeroplanele zumzAind sinistru pe cerul oraului?!
Nici o noutate.

Si totui.

Si

totui. DuminicA, 3 noiembrie, cand

"lumea ca de obicei forfotete nepdsAtoare pe Ca lea


Victoriei" i cand "in grAdina Ateneului cants obinuita
muzicA militara pentru ofiterii Statului-Major de la Athende

Palace", iata ca, spre pranz, "un zvon se rdspandete in


public: sosirea parlamentarilor francezi la Athende Palace.
Lumea se adund, ateaptA in tacere, se impacienteaza, valuri-

le cresc din ce in ce, umpland toate pietele i stradele dimprejur. Muzica militard ii continua imperturbabil concertele
de promenadd, iar la primele acorduri ale Mariselliezei, into-

nate de public, inceara sA cante Deutschland ither alles


(=imnul national, n.n.). Ca o scanteie aruncatd asupra unui

butoi cu pulbere intreaga maree de lume rdspunde prin


fluiere i huiduieli. Sta. Ipii Kommandaturei germane zboarA

in aer, tobele

instrumentele muzicale de asemenea.

Nebunia colectivd a multimii nu cunoate margini; la brutalizdrile polititilor, care vor sa dea cu paturile putilor, femei
i oameni bdtrani ies inainte vociferand: Dar Vara and?.
Toate trupele, mitralierele i putile i insdi sabia
Guvernatorului Cetatii Bucuretilor, generalul Koch, rdman
fArA efect in fata multimii indarjite. E metamorfoza valahului

in fata careia germanii stau complet dezarmati. Birjile cu


ofiteri ce trec de la gara maresc i mai mult situatia comics a

germanilor. Acetia, netiind de(spre) ce este vorba, iau


huiduielile drept un hoch (sus! ura!) pentru patria germana.
Se scoala in picioare, salutand reverentios. Un raset sAlbatic
clocote(te) asupra intregii mail de capete. Cu multa greutate

335

www.dacoromanica.ro

stradele sunt evacuate si baricadate" (Draghiceanu).


$i eu, si noi care observam pripit ca bucuretenii nu

mai cred in zvonuri! $i eu, i noi care ne inchipuiam ca,


vIdguiti i blazati, ei n-ar mai fi apti de gesturi spontane! Ce

clack apdar, au dat in clocot din nou prematur?! Pentru


inamici, lectia fu mai mult deck elocventd. Pentru nobletea
protestului lor, pentru sperantele for rendscute, bucurqtenii
merits intreg omagiul romanilor i europenilor Inca aflati sub

cizma Germaniei i a satelitilor acesteia. Un preludiu al


reactiei tragi-comice a ocupantilor iI ilustreaza Baca lba5a
cand aratA ca "situatiunea se strict' pentru germani... La o
fereastrd a Marelui Hotel de Boulevard este o harta in relief
cu un nur indicator; doi soldati germani examineazd harta cu
atentie, apoi pleaca foarte amdrati. Unul din ei dd o tifla vioUite unde am ajuns! Se
lentd hartei i spune celuilalt:
observa semne i pregatiri de lichidare". Ca proba, va veni
chiar duminica asta "frumoasA de toamna.", debordand de
soare i cand e "fume multd pe stradd", iar femeile ies "ca
intodeauna cu miile i elegante" i cand "marealul
Mackensen, ca de obicei, ii is dejunul la Athenee Palace iar
in parcul Ateneului muzica military cants" si cand "apare din
hotel un maior din armata romans spre a parlamenta. Maiorul

este primit cu aclamatiuni, apoi se face putind tdcere i


vorbqte. Maiorul ii da cuvantul de cinste de ofiter roman ca

n-a sosit nici o misiune francezd in Bucurqti, ca nici un


ofiter francez nu se afld in hotel. Roagd, prin urmare,
multimea sd se retragd. Unii aplaudd, altii vocifereazd, altii
incep sd fluiere i sa devind agresivi. Muzica din parc este
silitd sd piece" (C. Baca lbaa).
$i iatd o a treia versiune bratienistd asupra acestei
zile memorabile: "Dimineata vine dna Pompei si -mi spune:

Ofiterii francezi au sosit la Athenee Palace sy trateze


armistitiul. Vrei sd mergem sd-i vedem? Repede, spre a be

336

www.dacoromanica.ro

face o manifestatie, am vestit pe cei din cask am trimis


scrisori in tot orawl sa dam intalnire prietenilor... i am pornit-o. Toata Ca lea Victoriei de-a lungul din strada Romans la
Piata Episcopiei, cei ase care plecasem, strigam trecatorilor

Vin francezii!. Cunoscuti sau necunoscuti ne urmau,


incontienti de furtuna ce vom dezlantui i din care am scapat ca prin minune. Sositi pe Piata Episcopiei, neincetand
propaganda, in cateva clipe se stransese o multime care peste
putin cuprinsese Ca lea Victoriei... Noi eram postate la usa de
la hotel Athenee... Doctorul Danielopol, cu un mare buchet
de flori, cu tricolorul francez in mans, cumparat in graba la
florista de alaturi atepta neclintit pe ofiterii francezi. Abia
atunci au inceput sa se trezeasca nemtii, sa se mire de aceasta
multime pe strazi. Un ofiter la usa hotelului intreband: Ce

ateptati? Mariuta a raspuns: Pe ofiterii francezi. Nu


vine nici un ofiter. Ba vin. $i am inceput un schimb de

cuvinte, din ce in ce mai indfirjite, cu ofiterii, ce se


coborasera de sus (=din hotel, n.n.) i ne tineau piept. Peste

cateva clipe ne-am pomenit cu armata. Tot incontienti,


ne-am repezit la muzica militara.... dand ordin sa cante
Marseilleza. Noi o intonam in cor impreuna cu publicul.
Armata inainteaza cu mitraliere

Koch, ce trecea cu maina,

vazand a se agata pe trepte baieti, trage sabia crezand ca


voiesc sa-I atace. Se rup pancardele nemteti de la Cercul
Militar se huiduiesc ofiterii i nemtoaicele. Multi din ei
inmarmuriti pe balcoanele caselor, galbeni ca ceara, nu tiu
incotro sa o ia. Se vede ca credau intr-o revolutie. In sfarit,

soldatii incepand s dea cu sabia in dreapta i in stanga, am


fost siliti sa ne risipim. Au fost cativa raniti, printre care dl
Vintilescu, care a stat ascuns cateva zile, ca sa nu i se tie de
urma, i Derussi, prins i inchis cateva ore" (Alimaneteanu).

Dupa un prim moment de derutk dupa un al doilea


moment de convulsie eterogena, ocupantul ii revine i,

337

www.dacoromanica.ro

natiirlich, is masuri. Una dintre aceste: interzicerea circulatiei dupA 21, anuntatA printr-un afi "rop", semn cA nu-i de
glumit. UrmeazA interzicerea ovatiilor in public, al-Mind ei...
rou pe alb ca "organele militare sunt indrituite a face uz de
arms in caz de recidivA". $i tare amArati se mai aratA dan0
datoritA "ingratitudinii" publicului roman, care public mde,
aa-i trebuie! platete azi 4 lei pentru un kg de malai,

6-8 lei pentru unul de fasole, 28 lei pentru cel de zahar i


"doar" 500 lei pentru o pereche de ghete. Mde, altA data sA
nu mai gtepte cai verzi pe pereti (citete: ofiteri francezi) i
sA nu mai protesteze, el, publicul, cA ocupantii au tras brazde
in Cimegiu i In grAdinile palatului regal i au semAnat acolo
ceapa i varza "spre marea bucurie a conalionalilor lui

Dandarevski!" (Draghiceanu). Iar clack una peste alta, mai


protesteazA, atunci sa faca bine, el, publicul, i sa parcurga in
corpore "conferinlele germane" despre "capitalul neproductiv" al Romaniei, ca sa-i intre mintea-n cap, publicului, i sA
priceapa cA i Cimegiul i grAdinile palatului trebuie sA fie
lucrative. SA Invete publicul, odata pentru totdeauna, ca, pentru asta, "se cere inainte de toate sistemul de educatie romanesc sa fie schimbat i ca guvernele insei sa fie simboluri de
nelenevie, necoruptibilitate i economic... Caci altminteri nu
va putea Romania sa-i reconstruiasca averea nationala". De
sfaturi, sunt buni. Se pricep. In practicA, insa, practicA jaful.

Asupra noastrA firqte: "ard pe capete arhivele, vand caii,


material(ul) de tren, de pontonieri, consumul civil, haine;

card mereu pe strade laterale blani, piane, bagaje..."


(DrAghiceanu).
Saraca Tara bogatA!...
De sfaturi e bun i dl. Stere. In "Lumina", ii imbogAtete

cititorii cu alegatii impaciuitoriste, cum cA actualul ideal


romanesc pretinde ca toate "preocuparile marunte" sA fie
"inlaturate prin unire". I-a optit careva la ureche d-lui Stere

338

www.dacoromanica.ro

cum ca Mackensen e somat sd piece in 24 de ore, sd-si is


bietul om masuri de precautie?... Cum-necum, aceasta e adevdrul. Mackensen trebuie sa evacueze Bucurestii. 0 face la
fel de metodic cum i-a si ocupat. Pe de o parte, expeditiile
acelor Liebesgaben continua nestanjenit, pe de altd parte, se
refac cablurile si se completeazd instalatiile deteriorate ale

Cercului Militar. Pe de o parte se tidied starea de asediu,


proclamata de cateva zile, pe de altd parte, se tidied.... sinele

de cale feratd, rotile de tren, once obiect din fier. La 10


noiembrie "spre ora patru dupa amiazd se pune afisul rosu cu
starea de razboi. Localurile publice sunt avizate a inchide la
ora noun seara. De acuma incepe o evacuare in masa si

dezordonatd. In fala hotelurilor, camioane, carute, trasuri


incarca de grab& cufere de piele, geamantane, genii, bagajele
de rand, foarte simandicoase, furate de prin casele noastre.
GrOtchene (muierusti, n.n.) de la varieteurile si ansamblurile
germane, Schwestere de la Crucea Rosie sunt transportate cu

aceeasi grabs febrila. Toate curtile autoritdtilor fumega de


vApaile focului nestins al arhivelor ce ard. Fulgi marl negri se
presard pe Ca lea Victoriei din cosurile caloriferelor oficiilor

lor. Automobile armate, cu soldati cu cacti, se duc intruna


spre drumul Giurgiului. La gait, sute de nemli civili, fostii
administratori fortati ai bunurilor noastre, cu figura disperatd, cerceteaza itinerariul trenurilor spre Viena. Curti le spitalelor si ale cazdrmilor gem de mullimea ranitilor, a bagajelor, care asteapta sosirea camionului mantuitor. La collul
cartierelor militare se vand pe capete: bluze, oglinzi, sifoniere,
bocanci, cuverturi pe preturi de nimic" (Draghiceanu).
De fapt, ce se intampld dincolo de ceea ce vac], and si
presupun bucurestenii?
La 6 noiembrie, intr-un nou context politico-diplomatic si militar, regele cere demisia guvernului Marghiloman si,
prin decret, dizolvd corpurile legiuitoare, declardnd "nule sj

339

www.dacoromanica.ro

neavenite" lucrarile lor. In fond, in acest mod sunt anulate i


prevederile tratatului de "pace", i aka nesemnat pans acum

de catre Ferdinand. Prin conditiile sale umilitoare, impuse


prin "pacea" de la Bucurqti, Romania urma sa mai detina sub
arme doar 120 mii de oteni. Dar "organele de conducere ale

armatei roma'ne tergiveseaza demobilizarile ("cautand sa


mentina sub acme efective cat mai marl" (RAPRM, vol. II).
Mai mult, In secret, Marele Stat Major gasete modalitatile sa

pastreze trupele i sa elaboreze alte instrucliuni de mobi-

lizare. Astfel, sunt detaati numeroi militari pe langa


autoritAtile civile sau ca ordonante pentru ofiteri, incat, in
septembrie 1918, efectivul real al armatei depaete cu peste
52 mii de oameni efectivul "aprobat" de inamic.
Guvernul Marghiloman e inlocuit cu un cabinet condus de g-ralul de divizie Constantin Coanda, iar la 8 noiembrie, regele da o proclamatie ate tara prin care sunt anuntate
reforma constitutionala, votul universal i impropietarirea
taranilor privitor la ultima masura, exista, cum am aratat
anterior, un proiect liberal din 1913; in acest mod, urmeazA
"sa fie impartite 2 milioane de hectare din marea propietate
particulara, domeniile Coroanei, statului i stabilimentelor de
binefacere " (Cf. S. Rosenthal). Cum, anterior, eful statului
aprobase planul pentru remobilizare, acum, tot in secret,
chiar se desf4oara mobilizarea unor unitati. La consfauirea
din 8 noiembrie iau parte, aldturi de rege, noul prim ministru,
gen. Coanda, gen. Presan, contele de Saint-Aulaire (ministrul
fracez in Romania), gen. P.H. Lafont (ataat militar francez
in tara noastra), It. col. Ion. Antonescu (viitorul marea1) in

calitate de ef al Secliei operatii din Marele Stat Major i


diplomatul N. Miu. (In paranteza, remarca, prezenta "atator" francezi in acest consiliu, restrans in fond, nu trebuie s

mire; cu toate prevederile stipulate in "pacea" de la


Bucureti, H. Berthelot a pastrat continuu contactul direct cu

340

www.dacoromanica.ro

conducerea romans si, desigur, nu numai distinsul general;


dealtfel, fapt aproape necunoscut de bucuresteni, intre 25
nov. 1916 si 5 dec. 1917, avioane si piloti francezi au servit

interesele Romaniei, remarcandu-se indeosebi Escadrila


Nieuport 3, condusA initial de capitanul N. Capra, acestuia
urmandu-i dupa ce a fost avansat major cApitanii Maurice
Gond si Stefan Protopopescu. AceastA escadrila, "in timpul
campaniei din anii 1916-1917... s-a acoperit de glorie prin
faptele de arme ale personalului sAu. James Texier a cazut pe
campul de onoare pentru libertatea patriei noastre", aratA
prof. V. Avram. Poate nu-i lipsit de interes sA amintesc ca, la
fel de nestiut bucurestenenilor, e si zborul deasupra Capitalei
ocupate, efectuat in iulie 1917 de It. M. DrAgusanu, care luptase la inceputul rAzboiului, ca aviator, in armata francezA de
la Salonic si care, acum, a cerut sA lupte in Romania; in timpul zborului sAu deasupra Bucurestilor cum se va scrie in
"Romania" din 17 sept. 1917, pilotul a aruncat manifeste prin
care populatia era mobilizatA la lupta impotriva agresorilor;
ulterior, pilotul e repartizat sus-numitei Escadrile Nieuport 3.
In aceasta sedinta, cum consemneazd Gh. I. Bratianu,
se definitiveazA planul remobilizArii armatei romane pe fun-

dalul iminentei fortari a Dunarii de trupele franceze din


Armata de Orient. La 9 noiembrie, noul guvern inainteazA un

ultimatum feldmaresalului von Mackensen (care define in

subordine nu numai cele 15 divizii germane ci, practic,


ansamblul fortelor Puterilor Centrale din Balcani), prin care
i se cere sA ordone retragerea din Romania a tuturor trupelor
sale. In aceeasi zi, prin Inaltul decretnr. 3179, comandantul
suprem ordonA mobilizarea armatei. In ordinul de zi adresat
soldatilor se aratA: "Fratii vostri din Bucovina si Ardeal va
cheamA pentru aceasta ultima lupta, ca prin avantul vostru sA
le aduceti eliberarea din jugul strain. Biruinta e a noastra si
viitorul va asigura intregului neam romanesc viala pasnica si

341

www.dacoromanica.ro

fericita. Inainte deci cu vitejia strAmoeascd".

La data acestei a doua mobilizAri, organica armatei


cuprinde 5 corpuri de arntatA, 15 divizii de infanterie, 2 divizii
de cavalerie precum i artilerie grea, unitAti de aeronautics i

marina, trupe de graniceri, formatiuni auxiliare de comunicatii, pazA i ordine, adicd un total de 180 batalioane de
infanterie, 98 escadroane de cavalerie, 260 batalioane de artilerie; practic un efectiv de 163.240 militari. DatoritA discretiei absolute cu care s-a facut, a doua mobilizare surprinde
total pe adversari, in special Comandamentul din Bucureti
este "realmente consternat" (Ch. J. Vopicka). Surpriza e cu
atat mai consistenta cu cat, la Dundre, in punctele Zimnicea,
Turnu Mdgurele i Giurgiu, 'i -au facut aparitia unitAti ale
Armatei de Dundre (Divizia 30 francezA, Divizia 16 colonials

i Divizia 27 englezd) comandate de g-ralul H. Berthelot.


Asadar, trupele Puterilor Centrale stint amenintate acum de la

est de catre romani si din sud de cAtre aliali. In curand, la


Bucuresti oficialitatile militare si civile romane vor primi pe
g-ralul Franchet d'Esperey, comandantul Armatei de Orient,
iar N. Iorga noteaza in memoriile sale: "Conduc pe amiralul
Fatou la Pantelimon, VacAresti si Mitropolie. E un om cult si
interesant, care se ocupa de marile intrebari asupra misteru-

lui omului si lumii...". Deocamdata, Mackensen solicits pe


g-ralul Eremia Grigorescu, actualul ministru de razboi, sA
medieze "trecerea libera a unitatilor germane spre
Transilvania", oferindu-se, in schimb, sA realizeze "pastrarea
intactA a lucrarilor de arts de pe cAile rutiere" (Cf. Gh. Bratianu),

ceea ce, in pofida promisiunilor sale, nu se va inaptui, dis-

trugerile provocate in timpul marsului spre Ardeal fiind


uriase...

La doua zile dupa decretarea mobilizarii armatei


romane, deci la 11 noiembrie, soseste stirea despre
incheierea armistitiului dintre AntantA si Germania. CA ofi-

342

www.dacoromanica.ro

cialitatile romane n-au cunoscut acum doua zile situatia


frontului din sudul Dunarii decat ca probabilitate, o arata clar

in memoriile sale acest mare prieten al Romaniei, g-ral


Berthelot scriind ca "Foiarea Dunarii de catre trupele noastre si reintrarea in actiune a Romaniei de partea Antantei nu
au putut avea loc decat cu doua zile Inainte de armistiliu, la
9 noiembrie, insa la acea data nimeni nu stia acolo (respectiv, in Romania, n.n.) ca Germania isi dadea ultima suflare".
Desi desfasurata in conditii dure, o lama pretimpurie si aspra
asezandu-se peste lard, adaugandu-se si dificultatile
numeroase legate de transporturi, mobilizarea isi urmeaza
cursul astfel ca, in martie 1919 armata romans dispune de
233.917 ostasi. Intre timp, Ara incunostintarea si asentimen-

tul guvernului si conducerii tarii, la Belgrad e semnat la


13 noiembrie, armistitiul dintre Antanta si Ungaria, prin care
se stabilesc anumite limite ale zonelor de inaintare a trupelor

noastre in Ardeal. Oricum, la

decembrie parasesc

Transilvania si se retrag in Ungaria ultimele unitati germane.

Ce se intampla la Bucuresti in aceste zile de dupa


9 noiembrie? Supusii Puterilor Centrale nu-si cred ochilor. Si

ochii lor vad destule deoarece "lumea e intr-o forfoteala


nebuna", remarca. Draghiceanu din al carui jurnal am sa
spicuiesc in continuare: "pretutindeni de la etaje se arunca
jos, in strigate de ura!, toate firmele germane", iar "maini
vanjoase prin ferestrele deschise, desfasoara veselul nostru

tricolor". Concomitent "se pavoazeaza balcoanele cu


coroane si flori" si "se fluiera ofilerii ce trec'' si pe alocuri
"se aude bazait de gloante de revolvere ce perforeaza vitrinele sau firmele" in vreme ce lumea inainteaza "cand intr-o
directie, cand intr-alta, spre a cunoaste ultimele stiri" cat si
spre a fluiera pans noaptea tarziu "in fala zidului impasibil de

cacti $i baionete ce bareaza toata Ca lea Victoriei in fala


Cercului Militar, facand un imens careu". Dupa ce se incheie

343

www.dacoromanica.ro

armistiliul la ora 1150 , Ora seara tarziu "femei, studenti,


elevi cu panglicile tricolorului nostru sau cel francez" i cu
buchete de flori, ateptarA i ateptara aparitia invingAtorilor
"despre care se zvonete ca au fost zAriti la Bragadiru".

Sunt devastate uriaele depozite de cazane Ersatz,


aduse din Germania, care au inlocuit, sute de zile, cazanele
noastre din arama. Simbolica furie a multimii reprezinta o
descatuare a tuturor energiilor inghenuncheate, comprimate
in aceste sute de zile ale epocii ersatz-ului omenesc. "Pe la
periferie, pe langa gara Oborului, pe la Arsenal etc. observA
C. Baca lbaa populatia incepe sa prinda curaj i sA devie
agresiva. Dar, bineinteles, ca intotdeauna se comit i excese.
Ultimii germani cari pleaca sunt atacati de grupuri rdzlete de
femei i copii". Simultan, cum noteaza DrAghiceanu, "pe
burlane, pe sari improvizate, pe funii se ridica lumea indarjita Vara la etajele cele mai de sus. Oamenii de jos, domni
de bunA conditie, doamne ii duc trimfatori, din tumultul
ingrozitor, trofeul acasa".
Este Bastilia lor, intr-adevar, luatA la aproape 130 de
ani dupa Cealalta. Noaptea se lumineaza de focuri: ard unele

depozite, ard arhivele, arde benzina. Pocnesc i fumega


armele insei. Cad i-acum soldati sunt victimele armistitiului ca i in trecut, ca i in viitor. Retrai de la Cercul

Militar, nemtii sunt baricadati in Gara de Nord. In afara


Bucuretilor: detunaturi, explozii bubuitoare, dinamitarea
podurilor, in timp ce pe Ca lea Victoriei fluxeazA "sute de
cortegii cu manifestanti i drapele" care tot sperA sa-i
intampine, primii, pe francezii eliberatori. ("Fabrica de nascociri" a lucrat asiduu in ultima vreme i e greu de convins
populatia orawlui, dezlantuita i bucuroasa, a eliberatorii
sunt i englezi, i militari din coloniile engleze i franceze:
creoli, mulatri, negrii...). Unii dintre manifestantii nerabdatori poartA drept trofee "sfaramaturile bietelor stindarde ger-

344

www.dacoromanica.ro

mane, incununate cu cate o casca germana". Se gasesc

di

cativa ofiteri romani, comenteaza acelasi DrAghiceanu, care


se bucura cu o secunda mai devreme "procedand in mod cu

totul neprecaut chiar la dezarmarea garzilor germane


ramase". 0 parte din acestia sunt facuti prizonieri
in lanturi...

sunt pusi

De la inaltimea turnurilor de fabrics de pe Ca lea


Grivitei, "lucratorii armati cu pusti

mitraliere trag asupra

multimii de trenuri care pleaca cu cate o imensa tinichea


agatata de ultimele vagoane"; asadar, derizoriul confiscat in
atari gesturi puerile poate fi inaltat de istorie la rangul de
simbol benefic; descatusarea din anchiloza impusa is si alte
forme futile... Vine, dar, si 14 noiembrie si, cu toate ca o
lapovita indesata, haina impovareaza vazduhul orasului, mai
sunt destui cei care asteapta cu flori stegulete sosirea aliatilor. Zvonurile dupa care, in drumul for spre nord, nemtii se
dedau la jafuri, de-acum nu mai mira pe nimeni, di asta deli
Mackensen a promis solemn... contrariul. A mai promis si
aka data. Zice-se ca s-ar retrage metodic, ordonat, ceea ce in
traducerea libera a localnicilor echivaleaza cu... meticulozi-

tatea de care doar aceia dau dovada intru pazirea prazii de


ultima ors

di

intru completarea ei pe drum cu ce se mai poate

"umfla" si "duce", produse ce sunt, in trenurile retragerii.


etichetate strict: "fructe proaspete, came afumata, sirop,

gheata...!" Nu le ureazd nimeni pofta buns, nici macar


supusii Puterilor Centrale, care-au intrat in parnant, nu de
rusine, vai! dar de teams, constiinta for cunoscand, in sfarsit,
o teams deloc evanghelica ci terestra, concretd... Apar, iata,
in palcuri izolate, di primii soldati fracezi, deci "mai sunt pe
fata parnantului oameni ca si not ", respird usurat
DrAghiceanu, iar Pia Alimanesteanu, consemnand acelasi
moment, remarca: "Cand stai sa to reculegi cateva clipe, and

ai vazut trecand in revista armatele roman dupa cele

345

www.dacoromanica.ro

franceze, engleze, italiene, americane, in urale nescarite,

infratinduli steagurile i marurile militare, and ai vAzut


bucuria poporului manifestandu-se zile i nopti, nebun de
bucurie, prin jocuri i cantece nationale pe strAzile
Bucuretilor i in toate colturile tArii de la Nistru la Tisa, to
Intrebi daca aceasta Romanie noun, urmAritA de atatea generatii in trecut, este realitate sau vis minunat?"
Take Ionescu a publicat articolul "Cascada tronurilor"

(in "La Roumanie" din 24 aug. 1914), in care sustinea cA


"una din urmArile rAzboiului va fi o cascadA de tronuri".
Geniala intuitie, daca mA gandesc cA, panA i un Lenin, aflat
la Zilrich in februarie 1917 deci mai tarziu cu aproape trei
ani!

va fi fost "surprins" de tirea bombA pe care i-a adus-o

un anume Bronski i "Intr -un suflet aleargA in ora sA


citeasca cu proprii lui ochi ultimele tiri. Ziarele marl aveau
obiceiul sA afi eze in fiecare zi, in centrul oraplui, cele din
urma veti. Lenin citete i nu-i vine sA creada. Telegrama
sositA din Rusia anunta cA ...Un comitet executiv format
din 12 membri ai Dumei define puterea. Toti minitrii sunt in
inchisoare. Contrar ateptArilor lui Lenin, burghezimea
izbutise sA rastoarne ;arismul. Dar va izbuti ea oare sa se
menhie la putere?... Fiind convins de importanta istoricA a
momentului, Lenin arde de nerabdare sa se reintoarcA in
Rusia. 0 telegrama primita de la Stalin i Kamenev 11 face
sa-i grAbeascA plecarea... In dimineala zilei de 26 martie, un

grup de 30 de emigranti se urcau in faimosul tren plumbuit


care urma sA-i ducA in patrie" (St. Diamandi). Prin urmare,
"inceputul it face tronul Romanovilor. Falnicul tron ocupat
cu demnitate i stralucire de Petru cel Mare i Ecaterina 11-a,

e cel dintai care se rostogolete in prapastie. El nu poate


supravietui mortii cAlugArului vagabond (Rasputin, n.n.) Cei
care au avut naivitatea sA creada cA sangele lui Rasputin va
putea sa spele pacatele regimului tarist s-au inelat amar-

346

www.dacoromanica.ro

nic... Eliberat de sub tutela lui Rasputin, carul statului rus o

is razna. Guvernul provizoriu, in frunte cu zdnatecul


Kerenski, nu face decat sa sporeasca haosul 5i anarhia, nu
face cleat sa inteteascA focul. FlacArile incendiului ameninta
marele 5i falnicul imperiu. In aceste clipe hotdratoare pentru
soarta poporului rus, intrA Lenin in scend" (Diamandy).
Ca ni5te urige bucAti de tencuiald veche se desprind

din "casele" imperiilor, improprii 5i anacronice, una dupa


alta, una inspiratd 5i in legaturd cu alta, toate natiunile mici 5i
mijlocii care, dintr-un trecut mai mult sau mai putin indepAr-

tat, au fost anexate samavolnic herburilor "princiare".


La 19 octombrie 1918 se proclamd statul national 5i independent al slovenilor, croatilor 5i sarbilor, la Serbia aderand
5i Muntenegru 5i Voivodina; statul se va numi, incepand cu

1929, Iugoslavia. La 30 octombrie are loc unificarea


Slovaciei cu Cehia. La 28 octombrie se anuntd la Cracovia
unirea Galitiei cu Po Ionia, iar la 7 noiembrie e ales
Daszynski Igancy ca 5ef al primului guvern al Republicii
Po lone (urmat la conducere de Pilsudsky). La 16 noiembrie
se proclamd republics 5i Ungaria. (Austria rupe "legaturile
de aliantA cu Germania, facand prin ultimul ministru de
externe austro-ungar, contele Iuliu Andrassy, ofertA de pace
separatd, dar lard rezultat. Conte le Stefan Tisza, dupd ce

declarase in parlament cd Ungaria a pierdut rdzboiul, fu


impu5cat in locuinta sa din Budapesta" (I. Lupa5). Acest
Stefan, fiul lui Coloman Tisza, e acelgi cu ministrulpre5edinte al Ungariei, care a recunoscut cu o non5alantA
vanitoasa, in Cuvantul tinut la 20 februarie 1914, in parlament, ca "legea nationalitAtilor, din 1868, nu a fost respectata

niciodatd, fiind o lege de care nu se putea tine seams (?!?).


Tot atunci a marturisit, precizeazA Lupg, ca cerintele conducAtorilor politici ai romanilor din Transilvania 5i Banat
erau destul de modeste, dar stomacul maghiar nu be putea

347

www.dacoromanica.ro

mistuiD..." Limbajul sau, mai potrivit unui practician al


medicinii criminalistice i al morgilor, nu face totO nota

discordanta in aria parlamentarilor unguri i amintesc in


acest sens fie i doar "ieirea" contelui Albert Apponyi cand,

ca reprezentant al Ungariei la semnarea Tratatului de la


Trianon (4 iunie 1920), va protesta pentru ca, in urma
Tratatului, se va transfera un anumit teritoriu "maghiar" unor

rase de "civilizatie inferioara", respectiv romanilor, slovacilor, polonezilor, sarbilor...


La 16 noiembrie, o serie de personalitati ale vietii
ob5te0 i culturale (intre care, notorii sunt Bela Bartok i
Ady Endre) semneaza un manifest in care se scrie a `Tata de
natiunile surori nu avem nici o pretentiune. $i not ne consideram o natiune reinnoita, o forta acum eliberata ca i acei
frati care se ridica fericiti la o viata proaspata pe ruinele
monarhiei. Ne trezim uurati la contiinta faptului ca nu mai

suntem fortati sa fim stfilpii asupririi" (Cf. Jaszi Oszkar).


Simtite cuvinte! Din nefericire, simlite numai de cativa i,
destul de curand, dezmintite de realitate.
"Declaratia solemna" a Sfatului Tarii din 4 decembrie
1917, avand temei in principiile enuntate in Declaratia drepturilor popoarelor din Rusia, proclamata de revolutie, decide:
"Basarabia, sprijinindu-se pe trecutul sal' istoric, se declara
de azi inainte Republica Democratica Moldoveneasca, care
va intra in alcatuirea Republicii Federative Ruseti, ca pang
cu acelegi drepturi" (Cf. $t. Ciobanu). La 6 februarie 1918,
Sfatul Tarii proclama independenta republicii, "sloboda, de
sine stratatoare i neatarnata, avand ea singura dreptul de all
hotari soarta in viitor" ($t. Ciobanu), iar la 9 aprilie, Sfatul
Tarii hotara.5te unirea cu Romania, adoptata cu 86 de voturi
pentru, 3 voturi contra (doi deputati ucrainieni i unul bulgar)
i 26 abtineri. In declaratia de unire se afirma: "Republica

Democratica Moldova (Basarabia) in hotarele sale dintre

348

www.dacoromanica.ro

Prut, Nistru, Dundre i Marea Neagrd i vechile granite cu


Austria, rupta de (cave) Rusia acum o sutd i mai bine de ani
respectiv (1812; dupd Tratatul de la Paris, ne revin judetele
din sudul Basarabiei, pe care le reia Rusia in urma hotdrarilor
Congresului de la Berlin din 1878, n.n.) din trupul vechii
Moldove, in puterea dreptului istoric i a dreptului de neam,

pe baza principiului a noroadele singure sa - i hotdrascd


soarta tor, de azi Inainte i pentru totdeauna se unete cu
mama sa Romania" (Cf. I.I. Nistor).

Se cuvine sa precizez a in textul acestei declaratii


sunt cuprinse "i cateva conditii, asupra cdrora Sfatul Tarii a
revenit declarand dup. unirea Bucovinei i a Transilvaniei,

a renunta la ele find incredintat a in Romania tuturor


romanilor regimul curat democratic este asigurat... Sfatul
colonitilor germani din Basarabia s-a declarat la fel pentru
Unirea cu Romania (7 martie 1919)" (I. Lupa).
In parlamentul ungar, deputatul roman Vaida-Voevod
tine la 18 octombrie 1918 un fulminant discurs, ce insotise
dealtfel declaratia de la Oradea, din 12 octombrie. El respinge

termenul de nationalitate, cerand ca romanii ardeleni sa fie


numiti natiune, acelai concept find valabil, dupa opinia sa,
i celorlalte popoare nemaghiare i negermane din imperiu.
Intr-o editie speciald, scoasd marti, 20 octombrie, ziarul
"Romania Noud" anuntd: "Romanii din Austro-Ungaria 4i
proclamd libertatea nationald" i "Istorica declaratiune a depu-

tatului Vaida Voevod in Camera ungureascd". La 16 noiembrie se proclamd Republica Populard Ungaria preedinte e
KAroly Mihaly
iar dupd o zi se proclamd independenta
Ungariei prin desprinderea ei de Austria. La 31 octombrie, se
constituie in Transilvania Consiliul National Roman Central,
in fata cdruia, la 17 noiembrie, depun jurdmantul de credintd
militarii romani din Transilvania i Bucovina. La 20 noiembrie,
"Marele Sfat al Natiunii Romane din Ungaria i Transilvania"

349

www.dacoromanica.ro

face cunoscutd convocarea Marii Adundri Nationale de la


Alba Iulia: "Istoria ne cheamd la fapte... Natiunea romans

din Ungaria i Transilvania are Ali spund cuvantul ski


hotArator asupra sortii sale i acest cuvant va fi respectat de

lumea intreagd". Madar, cu totii la Alba Julia, in "cetatea


istorica a neamului nostru, pe ziva de duminicd in 18 noiembrie (1 decembrie,..st. n.) a.c. la orele 10 a.m." (Cf. "Romanul",
21 nov. St.Nou). In acelqi context, "li s-a dat romanilor din
Bucovina... putinta sdli rosteascA i ei cuvantul ardtand, in
temeiul dreptului de proprie hotdrare, cum vor sd fie organizate i carmuite in viitor provinciile locuite de dan5ii. Vointa
for de viata laolaltd, sub o singurd stApanire nationald, s-a

rostit mare! prin Congresul general al Bucovinei care,


intrunit in sala sinodiald a palatului mitropolitan din Cernduti
la 15/28 noiembrie i intrupand suprema putere legiuitoare,

in numele suveranitAtii nationale a hotArat Unirea


neconditionatd i pentru vecie a Bucovinei in vechile ei hotare
panel la Ceremu, Colaciu i Nistru cu Regatul Romaniei. In

aceea.5i zi s-a rostit i Sfatul national at germanilor din


Bucovina pentru unirea acestei provincii cu Romania"
(Lupa.5). La 28 noiembrie, o delegatie pleacd la Iai spre a
inmana regelui Ferdinand Actul Unirii Bucovinei cu patriamarnd. Sosete in ziva and autoriatile pleacd spre
Bucureti, astfel cd le vor insoti in Capita Id, unde reintrd la

decembrie, "in ziva i ora and la Alba Julia se hotdra


Unirea Transilvaniei cu Romania" (RAPRM, vol. II). Pe
1

drept cuvant, Vasile Goldi, unul din promotorii importanti ai

unirii, poate sustine cd "Romania Mare nu este crealia partidelor politice sau a armatei, ci a evolutiei istorice, ce nu
poate fi oprita de nici o fortd umand". Jar bdtranul Gh. Pop

de Baseti, "la varsta de 83 de ani", are "fericirea sa


prezideze Adunarea de la Alba Julia, rostind la sfarOtul ei
cuvintele...: Acum slobozqte, StApane, pe robul tau in

350

www.dacoromanica.ro

pace, cad vazurd ochii mei mantuirea neamului romfinesc!"


(Lupas). CAci realmente, oamenii de bund credintA de oriuncle au datoria morals de a aprecia $i a apAra ideea de
nezdruncinat ca "ziva de 1 Decembrie n-a fost o zi impotriva nimanui ci o zi pentru not
Fericia zi, napraznica
este lumina to asupra tuturor adevarurilor" (A. Paunescu).

Vestea hotdrarii istorice de la Alba lulia e anuntatd


bucurestenilor prin manifestele ce sunt aruncate din avion.
Bucuria, entuziasmul sunt nemArginite. Mai cu seams ca, in
aceastA zi nemuritoare, zi-simbol a romanitatii, Bucurestii
redevin capitala tdrii, a marii patrii, iar guvemul, oficialitatile
regele revin aci dupd aproape doi ani. Asa cum consemneazA I.I. Nistor, Inca de dimineatd, Imprejurul statuii lui

Mihai Viteazul de la Universitate, o "lume imensd" se


strange si "un entuziasm de nedescris" anima aceasta
multime ragusita "de strigdtele si uralele si manifestarea de
bucurie ce se simlea de fiecare asistent". Tot acum, apar i
trupele romane pe strazi: "covarsitor fu momentul cand au
trecut drapelele tuturor corpurilor de luptd" (1.1. Nistor).
Dupd 707 zile cat bucurestenii au stat "subt cultura pumnu-

lui german" (Draghiceanu), dezlantuirea entuziasmului


prezent nu mai cunoaste Ingradiri; cetateni, pans mai ieri
straini, se imbrAtiseazd i lacrimeazA si aplaudd 5i
ovationeazd desferecandu-si cugetul
simlurile incAtusate
atatea zile i nopti de-a randul... Desi Inaintat in varsta,

Vlahuta ceruse, in 1916, sa mearga pe front iar acum, in


ziarul "Dacia" (4 dec.) va scrie entuziast: "Gandul ma duce
pe cel mai Inalt varf al Carpatilor nostri Imi fac ochii roatd
toate podoabele 'Aril mi se dezvelesc Intr -o lumina de vis,
toatA mandra Doinei lard_ Iat -o acum intreagA 5i lAmuritd".
Faurirea statului national unitar roman precum si "con-

sacrarea juridica internationald a frontierelor sale de cave


Conferinta de Pace, reliefeazA adevdrul de necontestat ca

351

www.dacoromanica.ro

Romania intregita nu s-a inscris in randul profitorilor unei


pad dictate de puterile invingatoare sau pe calea unor cuceriri
teritoriale prin forta armelor. Ea a insemnat implinirea, prin
vointa intregii natiuni romane, a aspiratiilor multiseculare ale
poporului nostru de a trai unit, liber 5i independent in vatra sa
stramo5easca" (dr. V. Arimia, dr. C. Botoran).

In sfar5it, cred ca e momentul sa fie reamintita o


ipoteza prospectiva emisa de ambasadorul Austriei la
Constantinopol, in 1857, dupa razboiul Crimeii, cand la
ordinea zilei se profila cu claritate 5i justete unirea Moldovei

cu Muntenia: "Dupa ce pretentiile romanilor au primit o


incurajare atat de mare, cum s-ar putea crede oare a ei se vor

multumi numai cu atat? Ar fi impotriva naturii omene5ti!


(Termenul era nou in limbajul de cancelarie n. Gh. Br.) Vor
considera de acum inainte suzeranitatea Porlii drept o ru5ine

5i o nedreptate; vor considera ca Cara for e prea mica; vor


aspira la un stat independent care sa cuprinda Bucovina,

partea romaneasca din Transilvania, Banatul, dorinduli


Balcanii drept hotar" (Gh. Bratianu).
Aceasta viziune "profetica", minus incheierea, fiindca
o granita pe Balcani nu s-a vizat niciodata, fu sa se indeplineasca acum, in lama anului de hotar 1918, cu care incepand
5i Bucure5tii vor dovedi "o impresionanta cari era demografica" (Gh. I. Bratianu) 5i nu numai demografica.
La 11 decembrie, orele 1030, regele 5i printul mo5tenitor (viitorul rege Carol al II-lea) "inconjurati de Casa civila
5i militara, au asistat la Te-Deumul ce s-a oficiat la Sfanta
Mitropolie pentru realizarea marelui act at unirii Ardealului
cu Patria mums. Serviciul a fost oficiat de Nifon, Episcopul

Dunarii de Jos, inconjurat de Inaltul Cler. 0 companie cu


drapel a dat onorurile". Sunt prezenti membrii guvemului
BrAtianu, corpul diplomatic, delegatia transilvaneana...,
generali 5i ofiteri ai garnizoanei Bucure5ti, precum 5i un grup

352

www.dacoromanica.ro

de ofiteri ardeleni. "Dupd Te-Deumul de la Mitropolie a


urmat receptiunea in sala tronului de la Palatul Regal. La ora
11 jum(dtate), regele Ferdinand si fostul principe mostenitor

(textul e scris in 1929, and printul Carol nu e in lard,


Romania find condusd de o regenta,5 n.n.), precedati de Casa
militard a suveranului, au intrat in sala tronului. D.V. Goldin,

Episcopul Miron Cristea, Episcopul Hossu si D. VaidaVoevod... erau asezati in fala suveranului. Dl. Vasile Goldin
a inmanat suveranului Actul unirii si a rostit urmatoarele
cuvinte: Majestate! RomAnii din Transilvania, Banat si tara

ungureascd, adunati prin reprezentantii for legali la Alba


lulia in ziva de 18 noiembrie (1 decembrie) 1918, au decretat unirea for si a acestor teritorii cu regatul roman. Prin
unire, dupd aceea a Basarabiei, apoi a Bucovinei, s-a
infdptuit visul de o mie de ani al neamului romanesc: Unirea
intr-un singur stat a tuturor romanilor. Aceasta unire este o
pretentiune a istoriei si a civilizatiei omenesti... Deci unirea
tuturor romanilor intr-un singur stat rectified o mare ereseald
a istoriei si se conforma necesitdtilor civilizatiunii omenesti.
Ea s-a infaptuit prin suferinle si sacrificii. Istoria se face prin
legile firii mai presus de once putere omeneascd. dar obiectul si mijlocul acestor legi este bietul muritor. Fericiti suntem
noi romanii de astazi cd prin noi istoria sdvarseste actul mdret
aceasta

al unirii tuturor romanilor intr-un ,.singur stat... Trdiased,


fericitd,in veci, Romania Mare!" In rdspunsul sal], regele
aratd: "In numele romanilor din vechiul regat, din Basarabia
si din Bucovina, astdzi uniti, cu profunda recunostinta
primesc hotararea fratilor nostri de peste Carpati, de a se
savarsi Unitatea Nationald a tuturor romanilor si declar pe
veci unite in regatul roman toate tinuturile locuite de romani
de la Tisa panel la Nistru... Pe acest temei al unei puternice
democratii si al vietii frdtesti intre popoare, vom rdspunde
totdeodatd simtdmintelor aliatilor nostri, aldturi de cari am

353

www.dacoromanica.ro

luptat pentru marea cauza a dreptatii 5i a libertatii in lume. SA


traiascA Romania pe veci units!" (Apud It. col. Gr. lonescu)

D. CAPITALA PATRIEI FIRESTI

"Aproape cincizeci de gni ne despart de 11 noiembrie


1918 0 de tratatele de la Versailles: redobandirea pacii, victoria democra(iilor, suprematia Occidentului, nacterea unor
state europene noi, exaltarea national& In cincizeci de ani, o

sumedenie de cuvinte 0-au schimbat sensul ci greutatea:


pace, razboi. progres, natiune, Europa, revolutie, colonii.
$i-au facut aparitia noi ideologii, in vreme ce altele. odinioard

puternice, devenira la fel de caduce precum stilul 1900 sau


tonul acelei belle poque ".
Jean Touchard

1. "Disponibilitati de nadejde"
"Istoria... este una din marile metode pe care le poate
intrebuinta spiritul uman pentru a ajunge la adevar".
Nicolae lorga

Subtitlul mi-a fost sugerat de expresia folosita de un


personaj camil-petrescian, care, combatant in 1916, iii
pastreazA 5i-o comunicA 5i altora increderea sa in asememea

"disponibilitati" caracteristice poporului nostru "care se


simte mereu aruncat de pe scara inaltA a istoriei". AdevArat
de marl "disponibilitati de nAdejde" dAdurA dovada soldatii

354

www.dacoromanica.ro

in uniforms i soldatii in civil intre toamna lui 1916 i iarna


lui 1918. lar una dintre aceste nadejdi, unificatoarea tuturor
a.5teptarilor, sperantelor i eforturilor intregului popor, se
realizeaza prin Marea Unire.

In anii de dupa infaptuirea Marii Uniri, Romania a


cunoscut o dezvoltare evidenta in toate domeniile vietii economice, sociale, politice i culturale. Faurirea statului national unitar roman a exercitat totodata multiple determinari
asupra capacitatii de aparare a tarii. Potentialul defensiv al
tarii a sporit concomitent cu creterea resurselor sale economice i umane. Cu o suprafata de 295.049 km2 i o populatie de 18.024.269 locuitori (cifre ale recensamantului din

anul 1930), Romania se situa printre tarile mijlocii ale


Europei, dispunand de posibilitati sporite in raport cu epoca
anterioara, de consolidare a capacitatii defensive necesare

respingerii unor agresiuni externe. "Noua configuratie


geografica a Romaniei intregite... oferea posibilitati reale de
organizare a apararii nalionale. Caracteristicile formelor de
relief dominante, orientarea spatiald a principalelor cai de
comunicatie i a cursurilor de apa permiteau realizarea unui
dispozitiv strategic circular care favoriza sustinerea apararii

pe aliniamente i forme taxi de teren, precum i manevra


larga de forte i mijloace pe directiile interioare. Totodata
redimensionarea potentialului sau economic prin revenirea
la patria-mama a provinciilor strabune aflate vreme indelungata sub dominatie a concurat la largirea bazei logistice
interne... Daca apararea independentei i suveranitatii
nalionale, a integritatii teritoriale a fost misiunea lui fundamentals, au existat fie doar i in stadiu de intentie posibilitati de utilizare a armatei in directia asigurarii stabilitatii
regimului politic burghez" (Col. dr. V. Alexandrescu).

Desav'a'qirea unitatii nalionale a tarii noastre 4i gase5te


recunoa.5terea in ansamblul tratatelor de pace din anii

355

www.dacoromanica.ro

1919-1920. Aceste tratate consemneazA "izbanda luptei de


emancipare sau de unitate a unui sir de popoare europene"
care isi (re)pun "bazele statelor nationale" sau, cum e cazul
Romaniei, isi desdvarsesc unitatea. Deci "noul sistem politic
european" se infatiseaza acum "sub cloud ipostaze": ca expresie

a "rezultatelor unui razboi intre cloud blocuri de mari puteri

imperialiste" si, pe de aid parte, ca expresie a cuceririlor


realizate in urma "unor indelungate lupte revolulionarnationale" (Dr. FL Constantiniu, dr. M.E. Ionescu).

La 25 ianuarie 1919, delegatiile participante la


Conferinta pentru pace de la Paris decid sA is fiintd
Societatea Naliunilor, organism international cu rostul de a
impiedica declansarea unor noi rAzboaie. In privinta concordantei intre mdsurile militare si politica noastra externs, se
cuvin relevate pozitiile/opiniile unor cadre din conducerea
politica si militard. Astfel, I.G. Duca descrie politica romaneascd pe trei directii: a) intArirea legAturilor cu marile puteri

aliate (fall a admite amestecul acestora in suveranitatea


noastrd nationald), b) mentinerea raporturilor cordiale cu
vecinii cu care avem interese comune si c) dezvoltarea relati-

ilor cu toate Wile, inclusiv cu cele neutre sau foste ostile


noud. Genera lul C. Christescu, vorbind despre organizarea
militard viitoare, observd ca "noi nu putem renunta la obligaliunea de a da fiecArui cetAtean valid o instructiune militard
suficientA i corespunzAtoare serviciului la care va fi chemat
pentru apararea patriei".

Nu-i mai putin adevdrat, pe de altA parte, cd grijile


manifestate de conducerea politico-militard isi au temeiul si
in dovedirea in marele rdzboi a o serie de slAbiciuni in organizarea si dotarea armatei nationale. De aceea, stat-majoristii
preconizeaza prin mdsuri prezente si viitoare, reducerea pe
cat posibil, dacd 111.1 chiar anihilarea situatiei de a gdsi in

viitor Romania ca agent al unui nou "conflict asimetric"

356

www.dacoromanica.ro

(Cf. A.J.R. Mack), notiune emblematicd pentru decalajul


zdrobitor existent intre cloud forte angajate in conflict, cand

una dintre ele posedd un ascendent material i uman


covaritor.

Prin decretul-lege 4106 din septembrie 1919 is fiinta

Societatea "Cultul Eroilor", numita "Mormintele eroilor


cazuti in rAzboi". Dealtfel, in 1927, se promulga o noun Lege
asupra regimului mormintelor de rdzboi din Romania, spri-

jinitd de g-ralul L. Mircescu (Cf. Almanah pe anul 1929.


Societatea Cultul Eroilor). De asemenea, in aceeai directie
a celebrdrii faptelor de arme, g-ralul I. RAcanu dispune organizarea "in localul coalei primare din str. Clementei a unei
expozitii cuprinzand "materialul militar luat de la dumani in
timpul marelui rAzboi, la care s-au adaos i piese reprezentand trecutul nostru militar" (G-ral R. Rosetti), asta dupd ce,
incA in 1914, din initiativa aceluiai R. Rosetti i cu sprijinul

ministrului de rdzboi de-atunci, Ion I.C. Bratianu, "s-a


hotArat infiintarea unei sectii militare la Muzeul National i
s-a insArcinat cu organizarea i conducerea acestei sectii o
comisie compusd din V. Parvan, Alex Tzigara-Samurca i
Maior Radu Rosetti... La evacuarea Bucuretilor in toamna
1916, toate aceste piese au fost expediate la Odessa. Dupd
rAzboi ele n-au mai fost gdsite". Acum, i in urma propunerilor g-ralului Stefanescu-Amza, se intlinteaza un muzeu
militar, "cedandu-se de catre stat localul Palatului Artelor din
Parcul Carol, precum i terenul i localurile din jurul sau.
lnstalandu-se in acel local, muzeul si -a completat colectiile

cu un numAr foarte mare de piese adunate de la diferitele


institutii sau cumparate prin ingrijirea d-lui General $tefanescu-Amza", muzeul mai avand i menirea "de a infiinta
sectii militare pe langA muzeele regionale din cuprinsul tarii,
precum i sectii ardtand actiunea armatei romane, in rAzboiul
mondial in muzeele militare aliate" (G-ral R. Rosetti).

357

www.dacoromanica.ro

In "Monitorul Oastei" (20 iulie 1920) se anunta


crearea "Comitetului tehnic al materialelor de razboi" avand
sarcina "sa adopte cu chibzuinta 5i la vreme toate materialele
si produsele industriei, Orland seams de invatamintele trase
din razboiul trecut".
Realizand importanta unor relatii stabile 5i papice cu
vecinii, pozitia regelui Ferdinand reiese cu claritate 5i din
aceste consemnari intime: "Facem pacea (conciliatiuni) cu
bol5evicii preocupandu-ne numai de fruntariile noastre si
tratand-o izolat, chiar Cara invoirea aliatilor". Drept pentru
care Ministerul de Razboi transmite Comandamentului militar al Basarabiei ordinul nr. 65 prin care se cere realizarea
unor "bune relatii la frontiera de est". Cat prive5te celelalte

granite, sarcina express este "sa se execute misiunile de


acoperire 5i de supraveghere" (M. Retegan). In plus, in
directia consolidarii si apardrii statu-quo-ului postbelic, intre
Romania, Cehoslovacia si lugoslavia se face Mica Intelegere
("o alianta defensive" purtand aceasta "numire... cam

nepotrivita", crede Lupa5, nu fart oarecare dreptate, date


fund posibilele conotatii negative ale termenului) cu scopul,
declarat ferm de Take lonescu, de a se realiza "stabilirea unui

nou echilibru de forte in Europa Centrals, menit sa


inlocuiasca cu succes vechiul Imperiu Habsburgic".
Staruinte deosebite, pentru realizarea acestei aliante ce va

dainui aproape dour decenii, depun, din partea romans


T. lonescu 5i Al. Averescu, din partea cehoslovaca
G. Masaryk 5i E. Bene5 iar din partea iugoslava.

N. Pasi6.

Alianta acestor trei state nu reprezinta si nu va reprezenta


winchiderea intr-un Ingust orizont local" ci, intrucat ele sunt
"convinse ca interesele lor coincid cu interesele pAcii pe con-

tinent", vad intr-acest instrument de cooperare "un mijloc


eficient in slujba ibtelegerii 1ntre toate statele ariei centrale 5i

sud-est europene

si

un factor de consolidare a Ligii

358

www.dacoromanica.ro

Natiunilor" (Fl. Constantiniu, M.E. Ionescu).


Ataatul militar francez la Bucure0, generalul Petin,

4i anunta superiorii in martie 1920 ca Mare le Stat Major


roman e gata sa trimita la Varwvia "un om calificat", respec-

tiv un titer superior, pentru a discuta conditiile unei


colaborari militare cu Polonia. Trimisul nostru angajeaza discutii cu eful Marelui Stat Major polonez, g-ralul
Rozwadowski, privitor la granita celor doua taxi i la

masurile de contracarare a revizionsimului, indiferent din


partea cui starnit. Ulterior, vine i g-ralul Rozwadowski la
Bucureti, iar Mare le Stat Major polonez apreciazA ca
demersul emisarului sau la Bucure0 "poate sa constituie
primul pas spre incheierea unei intelegeri politico-militare
definitive a carei necesitate o recunosc ambele popoare i
spre a carei re'alizare tind" (Cf. M. Retegan). Pe de aka parte,
prin mareplul Foch, Franta face presiuni exagerand (cu
mult temei, pe termen lung...) "pericolul bo4evic" ca

Romania i Polonia sa se alieze "contra colosului de la


rasarit". Peste un an sosete la Bucureti delegatia polona
condusa de g-ralul St. Haller, in vederea stabilirii unei
colaborari militare". Romani se mentin, in continuare, pe o
pozitie defensive in atacarea problemelor bunei vecinatati,
facand pentru oricine "clara... politica de neutralitate evidenta promovata de catre cercurile oficiale de la Bucure0"
(M. Retegan). G-ralul Stratilescu primqte sarcina sa alcatuiasca proiectul convenliei militare romano-poloneze, astfel

ca la 3 martie 1921 se semneaza in capitala noastra


"Conventia de alianta defensive militare Intre Romania
Polonia" precum i "Conventia militare Intre Romania
Polonia ",

aceasta din urma find parte integranta a

"Conventiei politice", semnata de slat-majoristii g-ral


Christescu i g-ral Rozwadowski. In aprilie e parafata
"Conventia de alianta defensive intre Regatul Romaniei

359

www.dacoromanica.ro

Republica Cehoslovacd" iar in iunie, Take lonescu i Niko la

Pasid semneazd "Conventia de alianta defensivA intre


Regatul Romaniei i Regatul sarbilor, croatilor i slovenilor"
urmand ca in ianuarie viitor, generalii Christescu i Pasid se

semneze "Conventia militard intre Regatul Romaniei i


Regatul sarbilor, croatilor i slovenilor". In octombrie 1921,

Ministrul Apardrii Nationale semnaleazd Ministerului


Afacerilor Straine pericolul organizatiilor paramilitare
maghiare, incat conducerea superioard a armatei cere guvernului ca, aldturi de guvernele ceh i sarb, in Comisia interaliatd
de control de la Budapesta sd fie numit i un reprezentant

roman. Doleanta ii justified urgenta i prin aceea ca in


aceastd lund, fostul rege Carol al IV-lea de Habsburg execute
o noun tentative de a reinstaura regimul monarhic i, impli-

cit, de a nu recunoate Tratatul de pace de la Trianon. In


situatia data, au loc mobilizarii partiale in Cehoslovacia i
lugoslavia pentru ca, intr-un caz limits, cele cloud state sd se
opund Ungariei revizioniste.
Se poate afirma cu certitudine ca primul rdzboi mondial i exemplul revolutiei ruse adancesc "procesul de radicalizare al maselor " (C.C. Giurescu). Au loc o serie de manifestari care culmineazA cu demonstratia bucureteand din

piata Teatrului National (13 decembrie 1918) i cu greva


generald din 1920. Datorita unor influente (i ingerinte!)
straine, Partidul Social Democrat ii schimbd denumirea in
Partidul Socialist din Romania care, la 9 decembrie, adopts
un program cunoscut ca o Declaratie de principii, iar in mai
1919 adoptd un nou program, titlul acestuia ramanand
neschimbat. 0 lung mai tarziu, sectiunea din Bucureti a PSR
"voteazd o motiune de simpatie pentru Internationala a III-a

Comunistr. Aadar... In octombrie 1920 se adoptd "un


statut bazat in mare parte pe principiile centralismului democratic" i in baza cdruia, Incepand cu 1 ianuarie 1921, par-

360

www.dacoromanica.ro

tidele socialiste provinciale i. r neaii ' se unlike intr-un


partid centralizat pe intreaga lard"; in sfalit, intre 30 ianua-

rie-3 februarie 1921 se desfawara Sedinta Consiliului


General al Partidului Socialist ii a Consiliului General al

Sindicatelor, cu care ocazie se produce "delimitarea


curentelor din cadrul partidului 51 din punct de vedere organizatoric; aripa de dreapta e in minoritate; se hotAra5te con-

vocarea Congresului partidului pentru 8 mai 1921" (Gh.


Radulescu). Presiunea Moscovei prin Internationala a Ill-a
5i, ulterior, prin Comintern va denatura evolutia Partidului
Social Democrat, autentic romfinesc, panel la desfigurarea

acestuia in ceea ce, mult exagerat date find programul 5i

conducerea strAine, ca 5i numarul extrem de redus de


aderenti, se va numi Partidul Comunist Roman...
In sfar5it, Bucure5tii sunt capitala Romaniei reIn-

tregite. In Ateneul de o sobrietate somptuoasd (frescele


interne 5i medalioanele incA nu sunt realizate), primul
Parlament al tarii, gAzduit aci, ratificA in decembrie 1919
unirea tuturor romanilor. DupA un rAzboi drept, eliberator,
care a macinat incredibil de numeroase vieti. DupA un rAzboi
purtat alaturi de AntantA, ai cArei reprezentanti, la Conferinta

de la Genova... Dar mai bine cunowe dedesubturile


G. Ranetti care, intr-o mar, 5i tocmai la 13 (iunie 1922),
dezvAluie ceva in "Furnica": "Conferinta de la Genova s-a
inchis farA vreun rezultat apreciabil. Este tragerea obloanelor
unei prdvalii care a dat faliment... Caci ce a fost, in definitiv,
conferinta de la Genova decat un obor select 5i international,
unde s-au tocmit, s-au precupetit, s-au ciocnit concurente 5i
tendinte inver5unate de acaparare de cAtre unii mai puternici
sau mai 5mecheri a avutiilor unora mai mici decat dan5ii?...

Conferinta de la Genova a rezolvat problema statorniciei


unei pAci durabile? Iluziune! Ru5ii, nemtii, ungurii, austriecii, bulgarii au parAsit aceastA modernA corabie a lui Noe

361

www.dacoromanica.ro

cu acelea0 resentimente de dinaintea razboiului, agravate


prin dorinta fierbinte de revane... In ce ne privqte..., am fi
nedrepti daca nu am recunowe cA delegatul nostru, d. Ionel
BrAtianu, nu a facut ce era omenqte posibil ca sa apere prestigiul moral i interesele materiale ale patriei... Totui, rezultatul, mediocru... Tezaurul de la Moscova? In privinta asta,

rezultatul dezbaterilor de la Genova ne reamintete vorba


bAietilor de la bacAnie cad, intrebati despre o marfA oarecare,
iti raspund: Este, dar s-a isprAvit! In sfa'r0t, au mai ramas

in suspensie incA multe drepte revendicari romfineti ca


despAgubirile de razboi, ca valuta leului, ca acordarea
mijloacelor de a ne reface gospodaria nationals... Ce va
aduce ziva de maine? Greu de ghicit. Un singur sfat putem
da:
Paziti-va buzunarele, romani! Paziti-va salinele,
petrolul, codrii de brazi, pota, Regia, cAile ferate!... Printre
marii i glorio0 nc:ori Allah sunt unii cari ne iubesc aa de
infocat, incat ar vrea sa ne posedeze cu totul!"
La fel de adevarat este i faptul cA guvernantii numai

aparent contrar punctului de vedere sarcastic exprimat de


Ranetti
nu-i uitA adevaratii prieteni dintre oficialii
Antantei. GrAitor in acest sens e faptul cA, dupA ce in septembrie 1917, printr-o lege specialA votata atunci, g-ralului
H. Berthe lot i se acordase titlul de "cetatean de onoare al
Romanier, printr-o alts lege, in 1922 , i se doneaza un conac
in zona Hategului. Generalul vine de la Paris, 4i is in primire conacul i, imediat, it doneazA Academiei Romane. Si, ca

fapt divers, in tot acest an 1922, H. Berthelot circula prin


Europa cu paaport... romanesc.
Afluxul populatiei catre CapitalA maximalizeazA in
anii urmatori cu consecinte dintre cele mai diferite. Magnet
al sperantelor mai vechi i mai noi, Bucurqtii atrag pe toti i

pe toate. Bucurqtenii get-beget se cAznesc sa-i uite pe


Mackensen i pe ciracii sai. Generoi cum se tiu din veac, ei

362

www.dacoromanica.ro

asimileazd pe noii veniti, mai romari. mai alogeni. E i cazul


unui anume Alberto Della Pergola. Surazdtor i magnanim,
el e un bun amico al Bucuref lor refugiati in muzicd. Impreund cu sotia sa, Alice, define casa deschisd, oferd pranzuri i
cine, dar mai cu seams fell acel refugiu artistic care-I face
repede celebru. Deasupra pianului zdresc tricolorul italian
de cand n-a mai pd.5it amfitrionul prin Italia? iar alAturi se
odihnete, vremelnic, gramofonul cu palnie i maniveld.
Ghicesc locul unde sunt dispuse discurile lui Carusso, Ruffo,
Didur, Anselmi, Schippa, Kurz, Slezak O... Della Pergola.
Le-ascult pe rand i nu and mai satur. $tiu cd gazda se afld
printre primii care au plAtit Tribunalului Ilfov taxele pentru
fondarea Operei Romane. La fel, mi-e cunoscut a tine un fel

de conservator particular, al cdrui mare profesor este. Mai


tiu i cd in str. Negru-Vodd (paraleld cu Cduza0 i perpendicular pe Splaiul Unirii) el e initiatorul i animatorul unui
teatru in miniature, uncle, in acompaniament de pian, machiaj i indrumati scenic, multi cantareti ii fac ucenicia.
Grazzie, Alberto!

Aa cum muchas gracias i se cuvin i lui Manoel


Lopez care, pe la 1921, deschide un bar la stradd, probabil

primul in oraul nostru. Programul non-stop cucerete


sufragiile, mai putin spatiul, redus la o "singurd incdpere,
foarte mica i foarte intunecoasd" (Gh. Crutzescu). Spaniolul

oficiazd in spatele tejghelei; ce i cum amestecd licorile e


treaba lui; treaba noastrd e sd fim serviti, i suntem, de ajutoarele sale, un anume Socrate (!) sau Tocrat, cum it strigd

patronul, i o anume Mita Chibrit (!), o feticand foc de


brunetd, care, cand o furl somnul, se trage i ea "in fundul
barului, intr-o cdmdrutd neagrd, inalzita iarna cu o sobs de
prdjit castane" (Crutzescu). Cum bucuretenilor tare le place
sd pund Cara la tale, pret de-o halbA, de-un Martini, sau sdli
ldfdie public ultima idild i ultimul secret al lui Polychinelle,

363

www.dacoromanica.ro

indragesc locul acesta, pitulat in Pasajul Roman, dar nici


intr-atat incat sa nu-1 parasesc pe spaniolul Lopez, peste un
buchetel de ani, cand se instapanqte Athende Palace, dupa
modernizarile de cuviinta, realizate de arhitectul Duiliu
Marcu; i iata sorgintea acestei ingratitudini: "In salonul stil

1900 i in barul hotelului, in fata peretilor de oglinda ai fri-

zeriei, se desawara o vials vioaie, feminina, barfitoare i


uoara, in granitele careia o schimbare a rujului de buze, o
modificare a coafurii, inaugurarea unei palarii sau sosirea in
Bucureti a unui strain bine, sunt teme serioase ce trebuie
numaidecat discutate indelung, fie nemijlocit, fie prin telefon. Si fiindca barul de la Athende i salonul lui Ionia sunt
vecine, s-a creat Intre ambele un fel de simbioza, o privire
schimbata sub masca permanentei i 5ervetul shampoong-ului perfectandu-se, adesea, printr-o conversatiune
la bar, astfel cand sosete uneori i ziva cand ambii protagoniti yin impreuna la Ionica sa-i faca manicure. Barmanul

de Ia Atha& i domn4oarele coafeze de Ia Ionia sunt azi


personajele cele mai bine i mai repede informate din Tara

Romaneasca" (Crutzescu). lar informatiile, cum e tiut,


reprezinta o reala forts.

"Farseur gentilom, Mecenate excroc, Prometeu al


antajului, Aretien lipsit de geniu, Falstaff spiritualizat", caracterizeazA Victor Eftimiu. Pe cine? Pe Alex. Bogdan Piteti.
Traiqte pans mai azi, in 1921, i lass dupa el nimanui?!
cam 17 milioane Iei -aur. Respectiv, bunuri: tablouri, sculpturi, covoare, obiecte de pret. Degeaba si -a semnat apte tes-

tamente. Averea i se risipe5te, post-mortem, fulgerator. Nu


numai testamente a semnat ci i bunul de tipar, pe risc propriu,

pentru volumul Bronzes, apaiinand lui Al. Macedonski.


Ajuta pe multi. Cumpara i vinde i iar cumpara. Poposete
i Ia Vacare0 (la Inchisoare, nu la manastire), unde convinge
pe directorul stabilimentului ca el unul nu-i tradator ci doar

364

www.dacoromanica.ro

excroc; tradator, adica filogerman, tocmai luase sfarsit


razboiul i colboratorii lui Mackensen s-au fost bulucit la
Vacaresti. Mai Inainte, pe la 1900, editase o luxoasa revista,
"Ileana", unde au colaborat Mirea, Luchian, Vermont, Girolamo,

Stork...
Mai and pe cite cineva i azi fur'andu-i lui Caragiale
vorba ca la pasopt, dar cite nu i se furs lui, una dupa alta,
pentru farmec i culoare?! Adevarul e ca acest "pasopt" a
fost un reper, indiscutabil. Si nu numai politic. Asa, de pilda,
'nainte de pasopt, un anume Ghica Ion ( nu economistul-scri-

itor) lass mostenire fiului sau, Pericle, alt neaos, teren si


acareturi ce devin iute Bazarul Roman: e de fapt o ulicioara

mai acatarii ce leaga Podul Mogosoaiei de mahalaua


Kretulescului. La 1885, acel Pericle le paseaza lui Frederik

Bossel contra sumei de 11.500 galbeni, cand un galben


clantane-ntre dinti pe 14 sfanti. Bossel pardoseste trecerea cu
lespezi de piatra, adauga scarf, plafoneaza totul cu sticla si
artera, acum, se numeste Pasajul Roman. Jos, pravalii, deasupra locuinte pentru actori, pictori. literati, ziariti, ba se

aciuiesc aci, scuzati pardon, si cateva dame (e rost de ciupeala, nu gluma!). La 1899, urmasii lui Bossel revand pasajul
unui oarecare Ami Vitrich, far acesta, curand cu buzunarele

doldora de vant turbat, ipotecheaza totul societatii Patria.


Ipotecile se adjudeca in favoarea societatii, care, la 1909,
fuzioneaza cu societatea Dacia. Acum i se scoate palaria de
sticla, i se adauga mansarde, chiriile cresc si profiturile abia
asteapta. 0 expozitie cu pesti si reptile ocroteste amintirea
firmei interlope Tunelul lui Mihaita Lancieru, indAratul
careia troznesc chiolhanele si zbiara scandalurile. In stanga,
pe scarf discrete, cine vrea sa se dreaga, urca la Madama din
Pasaj evident, nu once neica-nimeni
cafea cu lapte, connuri, ba i cozonaci ca la mama-acasa. Mai Incolo, pe dreapta, face plecaciuni cafeneaua lui Radu, cam prea protejata de

365

www.dacoromanica.ro

politie, de vreme ce o calcA mai ales cartoforii. Disting

si

cafeneaua Cazes, tinuta de un francez biliargiu, pasAmite cel

care a introdus biliardul in Bucurqti; in doud sAli cat un


apartament de azi, fiecare, a5teaptA solemn la rand 7 biliarde;
clientii se-nghesuie, tacurile izbesc, bilele tacAne ca vAtA.5elul

la poarta falitului, dar carambolaje mai de soi obtin doar


Cezianu i G. San-Marin (un tip al Bucuretilor, acesta, iI voi
mai intalni). Nostalgicii Baraganului i codrilor Vlasiei gasesc
in pasaj clubul vanAtorilor. La ieirea spre Ca lea Victoriei,
vitrina PieptAnarului ascunde la vedere obiecte din baga i
sidef la preturi fixe, chestie rarisimA azi. Magazinul, tinut de
fratii Muller, rezistA ce rezista, apoi mofluzete; sA fie de vinA

preturile fixe? La celalalt colt, tot Willer tine o librarie si


devine faimos prin initierea colectiei populare Biblioteca
pentru to(i. Pe-aproape, locuiete V.A. Urechia i, un Limp,
tot el se-ndurA sA-i fie gazdA poetului Nicoleanu care, cateodata, cu mintile nelAmurite, taneVe in balcon i recita side-

rat: "Punct, virgulA, doud puncte, punct i virgula!" Vers


alb... Vers auzit i de pictorul Grigorescu, de-alAturi, incA nu
o somitate, fiindcA, uite, din partea aceluiai Urechia, vine un
baietan urecheat-buclat, cand i cand, cu un suferta.5 cu mancare; "sa fie primit", zic evlavioii. Dar anii trec, ce sa facA
alta, mOdele se schimbA, la fel damele, care acum muncesc
"cinstit i corect", adicA tricoteazA pentru M-me Tony, printre birouri de pariuri, o clinicA de urgente, o Societate pentru
protectia animalelor, care-i i pe post de frizerie caninA, un

magazin de desfacerea obiectelor din chihlimbar, ba i-un


restaurant Europa, unde, dacA o sa vrea, Maria Tanase va
sparge cristalurile cu vocea ei pAtrunzatoare. Daca o sA vrea.
Deocamdata... vine vestea cA a murit Sarah Bernard.
Bucuretenii o cunosc, unii chiar au ascultat pe "mama, bunica, strabunica teatrului european", care a jucat totdeauna la
fel i intotdeauna tanArA i cu indrAznealA noun" i care "n-a

366

www.dacoromanica.ro

5tiut niciodata sail leneveasca personalitatea". Ea a ramas


"o pilda de mare bravura triumfatoare pentru toti servitorii
romani ai artei" (T. Arghezi).
Deocamdata, bucure5tenii de rand n-au acces a5a,
barem din curiozitate 5i fiindca, vai, tare iubitori sunt ei de
spectacole gratuite la piesa care se joaca la Alba Julia, cu
ocazia incoronarii regelui, acum, dupa ce chiar 5i unii istorici

straini recunosc ca "razboiul a adus (pentru Romania) trei


schimbari fundamentale: unitatea nationala, reforma agrara
5i sufragiul universal" (R.W. Seton Watson). Astfel, la
15 octombrie 1922, in Catedrala din Alba-iulia, Ferdinand
urmeaza "sail impodobeasca fruntea cu Coroana de otel"
(1. Lupa5) 5i sa Tina o cuvantare-program: "... Vreau ca tactnimea stapanA pe veci pe ogoarele, ce le-a dobandit, sa le dea

toata puterea de rodire in folosul ei 5i al binelui ob5tesc.


Vreau ca muncitorimea, credincioasd Patriei, sail afle soarta tot mai prospers intr-o vials de armonie 5i de dreptate
socials. Vreau. ca intre hotarele Romaniei intregite toti fii
buni ai TAM, Para deosebire de religie 5i nationalitate, sa se
foloseasca de drepturi egale cu ale tuturor Romani lor, ca sa
ajute cu toate puterile Statul in care Cel de Sus a randuit sa

traiasca impreuna cu noi. Vreau ca Romani din toate straturile social; insufletiti de nazuinta unei depline infratiri
nationale, sa.se foloseasca toll de legitima ocrotire a Statului.

Vreau ca in timpul domniei mel; printr-o intinsa 5i inalta


dezvoltare culturala, Patria noastra sa-5i indeplineasca
menirea de civilizatie, ce-i revine in rena5terea Orientului
European, dupa atatea veacuri de cumplite zbuciumari".
Deocamdata, bucure5tenii de rand se multumesc sa

asiste la altfel de spectacole, in aer fiber, deconspirate cu


"ranchiuna" 5i "humor" de gazeta "Fumica": "... A5a e moda

de azi: ridicolul scump plait d-acelea ce n-o inteleg... Uite


aid eleganta care trece in goana automobilului, aratata cu

367

www.dacoromanica.ro

degetul de barbatii de pe trotuare. Fara sa banuiasca ridicolul,


se simte fericita d-atata admiratie
omagiul drumetului
indiferent pentru cadavrul in dricul luxos! Are insa un merit:
Eu sunt o femeie sincera: eu nu ascund nimic! se lauds ea

la to ;i i toate. Intr-adevar, de cate on soul legitim a surprins-o in flagrant delict de adulteriu, cbconita era absolut...
goala, pardon, sincera: n-ascundea nimic amantului cornplice! Aa e moda de azi" sau: "Intr-o dui:4 amiaza la $osea,

am fost martorul unei scene de-o maretie antics. lat-o...


Cateva echipaje iqite sa is aer. Pe aleele din dreapta i din
stanga, jalonati la distanje inegale, o duzina de bucureteni
veniti inadins sa-nghita praful rascolit de echipaje. Doua tra-

suri luxoase, trase de cate un cal, se-ntalnesc sosind din


directii contrarii. Un ramolit putred zace pe pemele moi ale
Victoriei cu arcuri patent. In cealalta trasurA, o pricopsitA
de razboi, enorma, revarsata peste baierile fustei ca clabucul

de sapun peste marginile hardaului plin cu rufe murdare.


Armasarul trasurii ramolitului necheaza provocator. lapa pri-

copsitei de razboi raspunde plangator. Trecatorii zambesc


facanduli cu ochiul. Ramolitul i elefantoaica milionareasa
apleaca ochii, ruinati... ca Till sunt ei Intre hulube".
Printr-un decret regal, la 28 martie 1923 e promulgata

noua constitutie, care nu-i alta "decal cea de la 1866, cu


schimbarile cerute de prefacerile prin cari a trecut Romania
intregita. Inverunatele lupte parlamentare, cari au nelinivit
populatia, nu au izbutit sa dea alta Indrumare legislatiei
romanqti. Aceasta, inrauirea covaritoare a personalitatii lui
loan I.C. Bratianu, a ramas statomica in nazuinta de a desfiinta din teritoriile dezrobite toate urmele straine, cari, prin
puterea traditiei i a inertiei ar fi avut oarecum rostul sa
vepiceasca in sufletul populatiei amintirea alcatuirii juridice
si constitu;ionale a imparatiflor prab4te". (Lupa0. Aadar,
conform constitutiei, Romania e "un stat national, unitar ti

368

www.dacoromanica.ro

indivizibil", al cdrui teritoriu se imparte, administrativ, in


judete 5i comune (urbane 5i rurale). CetAtenilor regatului le
sunt garantate "acelegi drepturi 5i libertAti" nefiind permise
deosebiri de na.5tere sau clasiale. Totu5i, "o deosebire de
clasd, dacd se ive5te in chip normal intre conducatori 5i cei
condu5i, aceasta nu inseamna cd cei dintai s-ar inchide sistematic de cei din urma. 0 aristocratie de pamanturi nu mai
exists, una de birocrati nu a putut sd se inchege, ca in alte
tAri... Dacd societatea romfineascd nu mai ingaduie aristocratia din mo5tenire familiala, nu se poate impAca nici cu
aceea, care incearca a se a5eza la carmd numai prin puterea
banului. 0 singurd forma mai poate fi ingAduitd, fiind trebuincioasa 5i folositoare: aristocratia meritului, a talentului 51
a vredniciei personale netagaduite. Aceasta aristocratie va
crea cu timpul traditii de vials sociald culturald, bucuroase a
deschide calea spre inaintare celor mai vrednice elemente,

care 5tiu se se ridice prin destoinicie proprie din sdnul


poporului ca dintr-un izvor nesecat, contribuind cu puterile
for proaspete la propA5irea societatii romdne5ti" (Lupa5). In
fine, noua constitutie prevede la articolele 2 51 119 sarcinile
ce revin celor apti a lua parte intr-un mod sau altul "la
apdrarea 5i consolidarea independentei 5i integritatii teritoriale" (Cf. lt. major D. C. RAdulescu). Abia dupd ce vor trece
anii, destui vor fi cei care vor sesiza cd este /a fost una dintre
constitutiile cele mai moderne, mai complete, mai flexibile
din Europa postbelica.
In programul Partidului National Democrat, condus de
N. lorea, se preconizeazA 5i "reorganizarea armatei ca o
5coald de educalie fizica 5i de culturd nationald". Totodatd,
cum opineazA g-ralul M.C. Schina, o5tenii pot participa la
efortul de reconstructie, astfel incat sd se transforme in realitate "posibilitatea ca o5tirea se devind in timp de pace in loc
de o rozAtoare a bugetului 'Aril, o armata constructive ".

369

www.dacoromanica.ro

Efectivele armatei romane, cu unele mid varialii, reprezinta


Intre 1922-24 peste 220.000 oameni.
In iunie 1924, Monitorul Oficial publics "Legea organizArii armatei".

Interesul pentru aerostatie creste corespunzAtor in


acesti ani, nu fail legAturA cu experienta marelui razboi, in
1924 realizandu-se primul baton de productie autohtonA. In
acest context, merits subliniatA propunerea savantului Henri
Coanda, la 1927, adresatA Ministerului de razboi; astfel, ilustrul om de stiinta sugereazA, bine argumentat, sA fie infiintate: o fabrics pentru corpuri de obuze, corpuri de srapnele
si de proiectile speciale; o fabrics de tunuri de artilerie; o
fabricA de explozivi pentru corpurile de obuze; o fabricA de
focoase; o fabricA de mitraliere (de tip usor, mai greu si de tip
greu contra tancurilor si blindatelor); o fabricA de cartuse
pentru mitraliere. In vederea realizarii acestora, Coanda se
obligA sA punA la dispozitia ministerului relete, planuri, for-

mule si calcule vizand obtinerea produselor preconizate.


Desi ministerul e de acord cu propunerea sa, conducAtorul
statului n-o avizeazA favorabil. Dealtfel, chiar in aceastA

perioada, regele decedeaza (20 iulie). Ramasitele sale


pAmantesti sunt duse la Curtea de Arge (24 iulie). "Din
averea sa particularA precizeaza Lupas a scris In testament sA fie impArtitA suma de cincizeci milioane lei ca ajutoare pentru asezAmintele religioase, culturale, stiintifice si
de ocrotire socials din cuprinsul tArii... Renuntand la tron,
Principe le Carol, prin hotardrea de la 4 ianuarie 1926 succesiunea a revenit fiului sau minor Mihai, care la 20 iulie 1927,
a si fost proclamat rege al Romaniei, find incredintatA carma
statului unei regente..." Momentul e luminat, intrucatva, de
Elena Lupescu in memoriile Incropite sub presiunea oprobriului
colectiv si inserate de "Realitatea" (nr. 5/1927): "Carol a semnat

abdicarea la tron in ianuarie 1926. Aceasta n-a fost, dupA

370

www.dacoromanica.ro

cum presupune lumea, o dezertare laA, facutd cu sanae rece,

de la indatoririle sale ca Print de coroand i movenitor at


tronului unei tad care-i pusese Intr -Insul toate nAdejdile de
viitor. Pasul sau 1-a fAcut in imprejurdri nesuportabile create de
falsificArile i intrigile dumanilor sdi. Intrigile acestea s-au

urzit ani de-a randul. Inca din timpul cdsAtoriei morganatice


a lui Carol cu Zizi Lambrino o incursiune romantics de
tinerete, care s-a sfarit cu o casatorie,c 4eoarece Carol era
prea cinstit i prea cavaler ca sd face altfel\- el a fost hartuit,
amenintat, silit, terorizat i pus Intr -o situatie insuportabild
pentru un om de o vointd tare, impulsivd ca a sa ai de un
caracter rigid. Acestea sunt insuirile lui Carol. Este brusc i
adesea lipsit de tact. Ii lipsesc raspunsurile prompte i e sfios
in manifestdrile sale. Decat se argumenteze sau sa se puns

intr-o situatie penibild, prefers sd recurgd la actiune. (...)


Sunt nascutd la Bucureti, tatAl meu fiind roman i mama
mea rusoaicd. 'Fatal meu era chimist. Nu suntem evrei. deli
s-a spus ca suntem". Fara comentarii

deocamdatd.

Anul acesta inceteazd din viald ai lonel Bratianu.


preedinte i at actualului guvern care, in urma dispariliei
bdrbatului politic, adreseazd o proclamatie tarii: "... Tara
pierde azi pe omul care mai mutt de un pdtrar de veac si -a
inchinat, ca sfetnic al marilor i nemuritori regi Carol i
Ferdinand toatA munca i sufletul lui pentru propdirea,
inAltarea i Intregirea Statului roman... Prin intelepciunea si
patriotismul lui Ion I. C. Bratianu, destinele neamului romanesc au fost conduse la infdptuirea unitAtii nationale, iar rolul
pe care Ion I. BrAtianu 1-a avut Iniurirea Romaniei Intregite,
rdmane pagina cea mai glorioasd din viata marelui dispdrut".
Sefia PNL o va prelua fratele defunctului, Vintild BrAtianu.
Tot anul acesta, la 10 Mai, se sarbdtorete Implinirea

unei jumdtAti de veac de la proclamarea independentei, cu


care ocazie, de0, suferind, Ferdinand rostete un mesaj de

371

www.dacoromanica.ro

deschiderea Corpurilor Legiuitoare, convocate intr-o sesiune


extraordinary, in care aratA ca Implinirea a 50 de ani de la
obtinerea independentei de stat reprezintk "pentru trecutul

poporului nostru o clipA inAltAtoare... Inainte cu cinci


decenii a fost ziva de mare rAspantie, and s-au hotArat destinele noastre... Declararea independentei este actul de botez

al Romaniei modeme i cea dintai temelie pentru unirea


noastrA de astAzi, in granitele etnice ale neamului... Se
cuvine sA exprimAm recunotinta noastra fatA de indrumatorii

cari au inteles chemarea vremilor, fatA de vizionarii cari au


tinut neadormitA mandria de rasa (=de neam) i fatA de toti
acei cari au pecetluit cu sange inceputurile neatarnarii. Ei au
fost Inainte mergatorii..."
DacA regimul electoral cenzitar dispare in urma votului pe baza "sufragiului universal" (ridiculizat de Caragiale,

totui reprezentAnd un progres efectiv in ordinea vietii


sociale), dacA, in urma aplicarii reformei agrare, pAtura marilor moieri e diseminatA i se ingroaA clasa proprietarilor de
pAmant mici i mijlocii, Partidul Conservator iese treptat i
irevocabil din arena politicA. Dupa cum, in urma mortii lide-

rului Take Ionescu, in 1922, i Partidul Conservator


Democrat ii pierde influenta i partizanii. Se afirmA, in
schimb, noi particle urmand sA se infrunte cu PNL, nici
acesta scutit de zguduiri, transformari i dizidente, mai ales
acum, dupA disparitia efului, Ionel BrAtianu. Astfel, se
infiripA imprejurul unor mari personalitAti (I. Maniu, Vaida-

Voevod, Al. Averescu, N. lorga, A.C. Cuza. dr. N. Lupu,


Gr. Iunian '.a.) noi formatiuni politice, precum Partidul
Taranist (care fuzioneaza cu Partidul National din Ardeal),
Partidul Poporului, Partidul Radical Taranesc, Partidul
Nationalist Democrat, Liga Agrara, Partidul Agrar, Frontul
Plugarilor etc. urmand ca in deceniul urmAtor, ca rezultat al

unor fluctuatii ideologice, al unor dizidente i regrupAri,

372

www.dacoromanica.ro

numarul acestora sa se dubleze...


Pentru alegatori, fosta "rotativa guvernamentala", prin
care veneau la putere, altemativ, cu o regularitate mai mult
sau mai putin expresa, fie liberalii fie conservatorii,

reprezenta desigur o uurare in privinta optiunilor. Dupa


razboi, alegatorii se vac' brusc confruntati cu mai multe platforme electorale, cu mai multe "promisiuni", "deziderate",
"urgente" astfel ca adeziunea la o grupaie7sau alta nu va mai
fi la fel de lesnicioasa ca in trecut. De aceea, "magnetismul"
personal al unor efi i.lideri actuali va cointeresa aderarea
(i acolitismul, in unele situalii), asta i fiindca programele

electorale in sine vor fi cunoscute mult mai vag i vor fi


deosebite mult mai greu fie datorita "terminologiei" lot; fie
datorita apropierii sau chiar suprapunerii, altminteri naturale,
a unuia sau altuia dintre "punctele" inscrise in respectivele

platforme-program. lata de ce, intr-o proportie mult superioara fats de epoca antebelica, via/a politica i parlamentara

ofera azi comentatorilor un "subject gras", vechiul adagiu


ridendo castigat mores functionand, intr-asta, spornic. Prin
verva acids i prin condeiul sau inconfundabil, (de)servit de
umori ale clipei on durabile, Arghezi se afirma ca un statornic comentator al unor aspecte ale vietii politice contemporane. Sarjele sale (in)amicale invaluiesc, de cele mai multe
ori, grail* de adevar irefutabil, motiv pentru care citarea
modului cum acest poet i cetacean is pulsul realitatii mi se
pare obligatorie, dincoace de inevitabilele sale exagerari i
dincolo de aprehensiunile sale, variabile in timp. Despre
Parlament, la 1928, poetul consemneaza: "Cad Parlamentul
are cateva ezatori, mai placute chiar decat strictul exerciliu
al amorului politic, cu cantarete, dansatoare i negri adunali
de un chelner sagace in alcovurile cu staluri i ampanii din
Bucureti. Parlamentul ii gasete astfel perfectul echilibru
moral, fait de care s-ar simti ca se prostete, intre gospodaria

373

www.dacoromanica.ro

mosiei, unde proprietarul e gray, preocupat si dur, si Intre

viata lui sufleteasca si esteticA, din localurile de noapte, gadilat cu degetele diamantine si cu solzii lustruiti ai unghiilor de

opal, ale atator gingasii de export. Cateodatd, viata politica


devine miscare literara, reprezentantii politici ai provinciilor
compensand absenla lecturli cu romanul trait in scrisori, in
fotografii si in rdpiri benevole. (...) Viata parlamentard
incepe cu o liturghie civild, rapidd, executatd la mitropolie. 0
datA pe an, toll barbatii politici participd, cu o sensibilitate de
bal mascat, la slujba religioasa, incinsi cu cordoane, infloriti
cu panglici si stele
$i capAta anual convingerea ca

Dumnezeu exists si ca biserica lui Hrist serveste la


propasirea neamului romanesc (...) Atunci, salute seful por-

tarilor, invesmantat in culori de Vatican, si soldatii de la


intrare, cu baionetele sticloase, prezintA arma cu zgomotul
scurt caracteristic (...) Al doilea act solemn, dupd TeDeum,
Mesajul, se petrece Intr -o tacere de mister, tulburatd prin
intercaldri subite, de zbierAtul politiei de circulalie si al bir-

jarilor

si

soferilor de pe platoul Patriarhiei, unde, ca pe

muntele Sinai, Dumnezeu a incheiat o aliantA vesnicd si disciplinatd cu partidul liberal, alegandu-si, in lipsa unui munte,

un deal. Buikuri, Cryslere

si

Lincolnuri lustruite si noi,

strAlucesc din lacuri, din niche! si cristale, de jur imprejurul

altarului brancovenesc, al domnitorului tdiat de turci... La


cateya cuvinte, destinate se infatiseze vigoarea si suveranitatea poporului, aplauzele sunt unanime. Cuvantul neam
declanseazd entuziasmul. Prezidentul a rostit cuvantul cinste si aclamatiile n-au mai contenit o jumdtate de ord. Tr Aim
in embleme, in principii si in azur. Cu ajutorul lui Dumnezeu,
inainte!" Iata si un portret-robot de politician: "Cutare om de

scat, care si-a identificat sufletul cu Danubiul, mintea cu


Carpatii si trupul cu tara administrativd, nu rdspundea la nici

un apel, la nici o jAlanie, la nici o suferintA: urechile sale

374

www.dacoromanica.ro

pAreau impietrite de fiorul necesitatilor nationale. El corespundea cu tara numai prin Monitorul Oficial, i relatiile lui se
concentraserd in cercul prefectilor i al preceptorilor iar
vocabularul lui, imprumutat de la Jupiter tunatorul, prefera
strangerea laolaltd a cuvintelor injurioase pentru cetateni.
S-a imblanzit. De cand nu mai e nimic in ierarhia sociald,
graiul i-a devenit dulce. (...) Votati cetateni cu linia, votati cu
semnul, votati cu Omaha i cu paharulmnele distincte ale
barbatilor vostri de stat...". Si, in aceiai termeni pamfletari,
descrierea participArii unui ministru la un eveniment galant:
"Ministrul de interne este absolvit cu desdvarsire in concur-

sul de frumusete i viata statului std suspendatd de acest


eveniment. Excelenta sa lucreazd de cateva ore ca sa afle
piciorul cel mai mic corespunzAtor gleznei celei mai fine,
5oldului celui mai elastic i corpului celui mai lung. Traim
adevdrate zile ateniene... Stirea ca insusi Ministrul de
Interne prezideazd comitetul a stamit o putemicd emotie si o
recrudescentd a sentimentului de respect. FdrA sa facA versuri
ca unul din predecesorii sal, domnul Trancu-Iasi, actualul

ministru de Interne e un abil expert al naturii feminine i


excelenta sa a nut sa -si manifesteze acest har, original la un
bArbat de stat, iscAlind procesul verbal care consacrd gratia
cea mai usturAtoare de inimi a celei mai agreabile pApusi.
(...) Indiscretiile colporteazd, evident, si lucruri dezagreabile. va comunic strict confidential ca doamna ministru de
Interne a primit o sutd doudzeci si patru de mii de anonime
injurioase pentru sotul care le-ar fi nedreptatit, fiecare concurentA find mai fiumoasd ca toate vecinele ei. In sapte mii

de scrisori, semnatarele, care si-au dat numele Intreg

adresele, se plang ca au rdmas mame din simplul contact al


ochilor magnetici ai ministrului de Interne, a caruia virilitate
pare cu atat mai crancend cu cat s-a manifestat prin sticla

ochelarilor. Ce va fi peste noun luni, Dumnezeu tie".

375

www.dacoromanica.ro

Anacronisme?...
Adancind problema "arzatoare" a frumusetii personale
nascand in asemenea proportii de mass, gratie, in principal,
nici revista
raspandirii tehnicii foto-cinematografice,
"Cinema" nu omite sa se alinieze "micarii" i insereaza un
anunt de tipul acestuia: "Atentiune! Vreti sa titi daca sunteti
fotogenic(A)? Vreti sA cunoateti retetele machiajului? Vreti
sA tiii ce trebuie sa faceti spre a deveni stea de Cinema?

Cititi lucrarea D-lui Cpt. ing. Al. Demetrescu, Seful


Serviciului Foto-Cinema al Armatei, ARTA $1 TEHNICA
CINEMATOGRAFICA. Revista "Cinema" are la dispozitie
mai multe mii de volume din aceasta lucrare, cu pre redus
numai pentru cititorii revistei. Angajati volumele din timp,
cad peste cateva zile lucrarea iese de sub tipar...". $i daca
tot vor cumpAra susnumita carte, amatorii/amatoarele 14i pot
completa cultura generals navalind pe bulevardul Elisabeta,
fiindca s-a deschis "stagiunea 1926-27 a cinematografului
Boulevard Palace, complet renovat dupa cum am anuntat...
cu celebrul film Goana dupci aur... al lui Chaplin... Filmul,

dei comic, este o tragedie de o adanca umanitate..." lar


dupd vizionarea acestui film, sa nu care cumva sa uite sa
treaca i pe la "cel mai renumit magazin de cafea", care, de
n-au tiut pans azi, e urgentisim sa ale ca acesta nu-i altul
deck LA "PASA", Magazin special de cafea, ceai, cacao i
rahat. Proprietar: Simion M. Simanian. $i, la o cafeluta...
armeneasca sau la un ceai sorbit la five o'clock trecute fix,

amatorii, Inca coplqiti de aventurile lui Chaplin, 4i vor


reveni, treptat iqind din transa cautatorilor-de-aur i intrand
intr-aceea a cautatorilor-de-glorie, pentru care chestie vor
alege: fie sA se lase cucerili (-te) de schimbarea "modei la
Paris ca rezultat al filmului Madame Sans-Gene" acum, cand
"exists unele indicii ca creatorii modelelor au fost influentati
de primul costum pentru film al Gloriei Swanson i ca artista,

376

www.dacoromanica.ro

privita de milioane de cinefili drept cea mai elegant imbrlcatA femee a ecranului, s-a pAtruns de impresiunea gratiei i
demnitatei liniilor perioadei imperiului"; fie, en lan! dans la

gene, ei/ele sA apuce taurul de coarne i sd dea fuguta, la


indemnul lui Theo D'Oress: "Un nou film romanesc. Din

initiative plina de suflet a d-lor Cpt. Dumitrescu

N. Barbelian, Ministerul de rdzboi a luat fericita dispozitie sA

scoatA la iveald un film romanesc cu subiect moral pentru


educarea sAndtatei intelectuale a soldatului roman...
Scenariul, excelent din punct de vedere national, militar i
sentimental, este al d-lui Cpt. Dumitrescu i suntem siguri
ca..." ceva-ceva tot o sA iasa i pentru cei/cele doritori de
glorie i de ceva parale.
Glorie, parale, adica pastrarea (daca nu i mdrirea)
numdrului de spectatori in conditiile concurentei tot mai
apdsate a cinematografului il obsedeazd i pe C. TAnase care,
dintr-una-ntr-alta, cazu pe-o idee ndstrunica i iluzoriu

mAnoasa: sA importe nite "capete de afi". Gandit, zis i


facut. Astfel ca, intr-o zbanghie zi de yard, cum are pane de
atatea oraul meu drag i scump, scump, dar face! nAduwsc
cu alte sute de inamorati pe Ca lea Victoriei, pe sub streini
umbroase, pe sub copertine imbibate in alcoolul zdpuelii.
Deodatd, prin dreptul Camel, zaresc (i ma frec la ochi) o
tanara negresa purtand pantaloni. Haida-de! exclam, nu se
poate. 0 fi fenomenu-acela, cum ii zice? A, fata morgana...

Nu, nu-i fata morgana, e fata tropicald, de vreme ce-o


cheama Josephine Baker i coboard dintr-o trasuricd ancoratA
de un strut i aeazd in fata strutului un pumn de alune cojite
i pAmte in Capp i bea un mazagran intr-o societate mie-n
sutd virild i falfaie i se unduie i gliseazd dinaintea privirilor cloroformizate ale clientilor i trecatorilor care uitA sd mai
petreacd i ma -ntreb i-acum clack aducand-o la Bucureti,
domnul TAnase de la Cardbu, n-a tinut sa joace o testa local-

377

www.dacoromanica.ro

nicilor propunand o pereche lui Mitica. Sirena Tropicelor,

cum auzii c-o lauds unii, e tare sedusa de costuma ;ia


chivutelor, iar boss-ul, adica Tanase, o multumete cu urige
maldare de flori si -i tempereazA temperamentul acablant, o
multumete ;i cu montari fastuoase, aiuritoare, doar-doar nu
i-o mai pretinde, la pachet, pe chivu ;ele bucurqtene. Nu-i
scoate cheltuielile, cum ma i gteptam. Ce-i mai ramane de
facut, ca sa nu ramana de caruta7... Nimic alta decat sa monteze in urbea lui Mitica un spectacol cu tauri i toreadori. Vor
aa ceva bucuretenii? Banuiesc a nu. Insa Tanase e baiat
citit, el ;tie replica Lapuneanului: "Daca voi nu ma vreti, eu
va vreau, i..." $i imports toreadori i tauri. 15 sunt primii,

12 secunzii. Primii sunt cazati

la

hotelul Paris, pe

Academiei, i pretind sears de sears avansuri pe care le nimicesc in chefuri dolofane; iar dolofanii tauri sunt cazati in tarcurl speciale, unde se plictisesc de moarte i se blegesc pans -n
pragul neurasteniei. Tanase vrea sa grabeasca lucrurile, insa

municipalitatea nu ii aproba sangerosul spectacol deck cu


greu, deck tarziu. Taurii se inveselesc subit afland ca nu vor
fi

ucii deck simbolic cad, altminteri reprezentatia nu

primete aprobarea Celor de sus; oraenii nu se-nghesuie

decat simbolic. Tanase nu catiga deck simbolic. Si,


de-atatea simboluri, toreadorii sunt cuprini de-amoc i-i iau

talpaita parasinduli partenerii patrupezi. Care parteneri


un bou ca toll boii, vorba poetului, devin inutili i
stingheresc pans Intr -acolo incat marele comic le felt un
domiciliu fortat in afara oraplui. Ghinion! Un vacar Incins
cu brau rou e atacat si -i cat pe-aci sa dea ortul; popii, iar nu
lui Tanase, care, decis, ii vinde pe scumpii tauri unui regiment ai carui bucatari servesc la popota o delicioasa ciorba
romaneasca de... vacuta! Prin urmare, tot patronul are dreptate: "Nu se schimba, mai, nimic. Toate merg dupa tipic. Unii
yin i allii pleaca. Toll se laud' c-o sa faca, i la urma, neica,

378

www.dacoromanica.ro

clei, ca deobicei..."
Ba da. Ceva tot se schimbd. De pildd

cuantumul
chiriilor. Si nu-i vorba acum de-acelea invocate pentru

cazarea Josephinei Baker, a strulului, a toreadorilor i taurilor cei placizi. Ci de chiriile noastre, ale bucurqtenilor care
participam zi i noapte la coridele inscenate de maria-sa proprietarul de imobile, de case de raport, de case-vagon, de
comelii, de... Mdria-Sa Proprietarul editeaza incA din 1919
o gazetd cu titlu elocvent: "Apararea proprietAtii" (Organ al
proprietarilor urbani din Bucureti) *i in nr. 109 din 1926,

pune tranant problema: "Fiecare dintre proprietarii nu


numai ai Bucuretilor dar chiar ai intregii tari tiu cat am luptat pentru proprietate. Am luptat pentru a am suferit... CAci
ce poate fi mai dureros decat sd to Intorci de pe campul de
bdtae, invalid de razboi gi sa nu ai o camera in care sa -ti addpostqti trupul, atunci cand chiriaii tAi se rasfata in apartamente somptuoase". Asta e opinia cdpitanului N. Costescu.

Gazeta convoacd pe "proprietarii urbani din Capita IA",


duminica, la noun dimineata "in sala Amicitia (intrarea
Zalomit spre Cimegiu)". Ca sd discute. Ca sd propund
mdsuri. Ce fel de mdsuri? Intre altele: incurajarea constructiilor, astfel inteleasd de Em. Lahovary: "Am ardtat in
nenumdrate randuri ce s-a facut in alte tari pentru a se inmulti

casele de locuit. Am ardtat acum catva timp exemplul


Ita liei... Acest exemplu ar fi cu atat mai uor de urmat la noi,
cu cat cele mai multe case, atat in Bucureti cat i in provincie, n-au decal un parter. Ridicarea unui etaj asupra acestui

parter ar fi desigur modul cel mai economic de a inmulti


locuintele, chiar peste nevoile momentului... Ce ar trebui,
dar, cerut de la Stat si de la Comund pentru a se putea astfel
inmulti locuintele si ieftini chiriile? Mai intai, scutiri de taxe
care opresc pe loc omul care ar vrea sa se apuce de ceva, scutiri care n-ar represinta nici o pagubd cdci, nefacandu-se case,

379

www.dacoromanica.ro

tot nu se incaseaza nimic". Problema e Intr-adevAr acuta: de


la cca. 390.000 locuitori imediat dupa razboi, Bucure5tii au
in prezent peste 450.000 (iar in 1928 569.855 5i un an mai
tarziu 599.782 locuitori). Societatea comunala de locuinte

ieftine va construi deja, pana la finele anului 1931, 1195


locuinte cu parter 5i etaj, ceea ce face ca "problema, pentru
cei cu venituri mici", a continue totu5i a fi "o adevarata
plaga" (C. C. Giurescu).
Din nou Arghezi is atitudine: "Nu se poate ca guvernul sA nu is in privinta nenorocitilor chiria5i o hotArare care
sa impace 5i pe victimele lor, proprietarii, tot nige nenorociti.
A impresionat in ultimul Consiliu de Mini5tri opinia ministrului Muncii, care a propus locatiunea silita $i impartirea
apartamentelor la mahalagii. Muncitorii cu bratele, Insotiti
de uneltele for grele, cu neveste 5i copii... se vor muta de la
periferii, la centru, in apartamentele comunizate. Sapunul
domnului Mi5u Cantacuzino va servi 5i sergentului de strada,
care se va absenta din post ca sa faca bale, 5i cu aceea5i perie
de dinti se vor spala in gurA, $i in acela5i bideu se vor clAti 5i

domnul Stelian Popescu, 5i turcul de la poarta ziarului


Adevarul sau, Inca: "Nemultumiti sa Incaseze chirii fabuloase, pentru locuinte nepotrivite in pile civilizate nici pentru
adapostul dobitoacelor de ograda, proprietarii din Bucure5ti,

simtindu-se indispensabili, viseaza sa supuie orgul unei


tiranii imperiale. A fi proprietar in capitala este a poseda, in
majoritatea cazurilor, o coliba leproasA, innamolita in mocirla unui cartier, la care colaboreaza ratele, laturile, gainile 5i o
jivinA intru totul spurcata, ce se nume5te: omul. Beciurile 5i

mu5uroaiele de moloz umed ce alcatuiesc Bucure5tii


multimii, sunt salawrile functionarilor 5i populatiei care
ci5tiga de la o suta la trei sute de lei, de familie, pe luna.
Proprietarul adevarat, specific metropolei romane5ti, e acolo,
in aceste vagauni. 1mbracat englezege, nevasta grasa 5i ridi-

380

www.dacoromanica.ro

cats pe vdrful pantecos al nasului in sus; cu o fats care invatA


piano; cu un Mat care va fi judecAtor sau deputat trdind cu
totii in piftia mahalalei 5i educati ca viermi, pentru mole5eald,
putreziciune 5i incon5tientd. La fiece semestru acest proprietar urcd 5i la fiece an indoie5te chiria, care la locatarii cei
mai sdraci echivaleazA aproape cu cifra venitului muncii".
Ce fac guvernantii ca sa amelioreze situatia? "Intruni-

rile, 5i ale opozitiei, 5i ale guvernului, sunt deopotriva de


populate. De o parte 5i de alta entuziasm 5i aclamatiuni 5i
notiuni absolut sigure in sensul dorintelor 5i punctelor de
vedere exprimate. Ce-i asta?... Nu cumva masa con5tientd a
domnilor alegAtori trece de la o unanimitate la alta 5i voteazd

cu amandoud deopotrivd, ca sA nu se supere pe nici una?"


(Arghezi). Sau, cum sesizeazd Toparceanu in "Bilete de papagal" (nr. 15): "Dar mai intai, nu inteleg cum pot parlamentarii

no5tri sa recurga la duel, cand toatA lumea 5tie ca in


Parlament bataia n-a fost niciodata prohibitd... Duelul e o
institutie barbara, prin urmare s-a conservat pand in zilele

noastre". Cum singur i5i enunta diagnosticul ("scriitor


necuprins in hore, rdzlet 5i care 5i-a cautat de singurdtate 5i
ma"), Arghezi, in "Bilete de papagal", permite 5i altor confrati sali spund cuvantul despre cei care fac politica, am sa
citez pe Al. Bilciurescu: "Atrase de mirajul magic al dolarului, toate fetele viseazd sa devie vedete. Orice blonds fads
crede ca are farmecul irezistibilei Mary Pickford; orice brund
anosta e convinsd a reproduce pe Po la Negri. Dansatoarele
laboase de la Varieteu vor sa aibd in trup ritmul gratios al
Lyei de Putti; toate, toate sunt fotogenice 5i vor sa facd cine-

mal... Bdiatul de pravAlie cu ochelari in rams descoperd


intr-o zi ca seamAnd cu Harld Lloyd, iar tandrul care face
din intdmplare o midineta se crede un nou Rudolf Valentino!
Pand 5i burghezul inestetic, cu burta de egumen, vrea sa piece

in America fiindcd-i seamAnd abdomenul cu Fatty!...

381

www.dacoromanica.ro

Razboiul de 30 de ani, Cruciadele, Lupta de la Termopile,


Wagram, alegerile comunale raman simple fleacuri, cornparate cu eforturile intime ale celor 13 fete, ca sa reu5easca
la concurs. Bilelele de recomandatie, presiuni in presA (farA
calambur), desuuri imaculate, sutienuri de mAtase, o higienA

stricta: toate momelile au fost Intrebuintate de viitoarele


vedete".
A5a cum pot sA-I citez si pe D. Demetrescu-Buzau, cu
care poetul va semna intreg numArul 16 al "Biletelor de papagal" 5i care va tipari aci, pe Tanga paginile sale excentrice, 5i
o misivA cAtre patronul 5i na.5u1sAu literar: "Scumpe domnule

Arghezi, Imi vei da voie sA-ti prezint, aci alAturat, pe d-nii


Algazy & Grummer, doi simpatici negustori de geamantane,
din strada Doamnei..." Autorului, fost luptAtor in Moldova
anului 1917, rebotezat de poet cu "un nume potrivit cu portul draperiei", respectiv Urmuz, ii e dat se fie Intaiul prozator
suprarealist al Europei...
In toamna lui 1926, viziteazA Bucure5tii Rabindranath
Tagore 'Ana acum singurul creator asiatic blagoslovit cu

Premiul Nobel. "Cand te apropii de Tagore pentru prima


oars, te simli Ara sA vrei Intr -un templu 5i vorbe5ti in
5oapte, remara undeva R. Rolland. Despre inspiralia acestui "soare al poeziei moderne indiene", Radu Boureanu
observA ca "face corp cu meditatia, cu poemul-rugAciune, cu

fioru) de tainA al vietii". Jar Arghezi 15i va aminti, Intr -o


tabletA elaboratA in viitor: "Prin vremea calatoriei prin lume,
trecand 1i pe la noi, vanAtorul de scantei, sinteze si simbole
scria: Alerg prin toate ladle pe care le colind, dupA Cerbul
de Aur. Prieteni, puteti rade dacA vreli de mine... Tagore-i
gradina... El e 5i orga furtunii. E noaptea, /anal-a de luceafAr,
a luminii". El este, de fapt, a fost (Intre 1915-1919)5i baronet,

titlu la care a renuntat in semn de protest fata de politica


colonialA britanica; poate si fatA de politica rasista germanA,

382

www.dacoromanica.ro

resuscitate deocamdatd pe canale... academice. Para intuind

pangermanismul ca expresie a revenirii tuturor germanilor la


o presupusa "Viata germand antics" (=Deutzschum) din
"filosofia" lui "A. Rosenberg", in "Adevdrul" (4 sept. 1924),
Paul Zarifopol semnaleazd cd la Weimar a avut loc de curand

un congres al ultra-nationaliOlor, prezidat de g-ralul


Ludendorff, o mai veche cunoOntd a bucurqtenilor...
"Aceastd adunare s-a numit special congresul raselor. S-a
hotarat, intre altele, ca, in once articol, circulars, manifest
sau comunicare a partidului, cuvantul Deutsch sd fie tiparit
cu majuscule, exclusiv. Dupa aceasta, contele Reventlow a
anuntat, iardi, cd evreii singuri au facut razboiul european
ei sunt adevaratii vinovati de toata nenorocirea. Si contele a
rostit aceastd concluzie gravel: Nu vom recunoa.5te niciodatd

o monarhie care nu face nici o deosebire intre evrei i


creOni; reprezentantul monarhiei trebuie sd fie rasist panel la
mAduva In sfarit, Ludendorff declard cd 4i simte sangele

fierband... Despre

sangele

care fierbe in vinele aprigului

general merits sd fie amintit acest detaliu: Ludendorff a avut

o strdbunica evreicd. Hans Delbriick, profesor de istorie la


Berlin... face cunoscut existenta acestui ingredient in constitutia fizicA a prezidentului rasitilor...: ... nu ne putem
dispensa sd contestAm cd etnologia noastrA a stabilit cd
Ludendorff are prime stramoii sdi proprii o strabunicA evreica...
Stiinla etnografica germand a ajuns sd probeze cd nu exists

rase pure, a chiar poporul german este un amestec de elemente germanice, celto-romane, celtice, slave i altele.
Unitatea noastrA este morals, iar nu fizica. Spiritul este mai

tare dec.& natura". Din nenorocire, printre cursantii


berlinezi ai profesorului Delbruck nu fac i nu vor face parte
Hitler, Rosenberg, Ribbentropp, Goring, Goebbels, Himmler...
Care domni vor intelege Romania doar ca pe o strategics...

"Poarta ate Orient". De fapt, "Inca de pe vremea lui

383

www.dacoromanica.ro

in tovdr4ie cu
Austria in forma monarhiei austro-ungare, avantul cave
Rdsdrit cuprins in formula, celebrd odinioard... de Drang
nach Osten", iar intr-o conferintd expusd la radio, marele
istoric detaliazd: "Teorii ingrijoratoare se ivesc in dauna
dreptului de a trai al fleck& comunitati nationale cu trecut
istoric i civilizatie proprie...; vechea invdtaturd a raselor
Bismarck exista,

atrage atentia N. lorga

superioare tulburd atatea capete increzute, un misticism confuz i salbatec face pe unii sd creadd ca au de la Dumnezeu
sarcina de a se intinde oriunde i licit ar putea, i pdrerea ca

imperialismul e un fel de datorie pentru cine a ajuns la un


anumit grad de forts i stApanete tari intregi...".
Deocamdata e pace. Si e pace i pentru bucurqteni,
pentru aceti atat de incercati soldati in civil, soldati in uniforms. Dovadd ca ei ii pastreazd nealterat simlul humorului,
sunt i asemenea dialoguri cornice surprinse in mijlocul soldatilor in uniforms: "0 ordonantd merge pentru prima oars la
teatru. Ei, ce-ai vazut acolo i ce-ai auzit? it intrebd locotenentul. Nimica, sa traiti, actorii Ala vorbeau de treburile tor,

aka cd nu i-am ascultat. Am vorbit de ale noastre cu ordonanta lui don capitan ". Sau: "Un sergent major, dintr-un regiment de cavalerie explicd: Cand mergi la atac, pleci capul,
strangi genunchii i coatele i inconvoi spinarea, pentru ca sa
formezi cu calul unul i acelgi dobitoc".

2. Promisiuni tinute. Promisiuni amanate


"Istoricul e tentat, atunci &Ind se ocupd de o anumita
epoca, nu numai de a-i constata cauzele din care a evoluat 0

efectele pe care aceasta le-a generat la randul ei, dar mai


ales de a reconstitui etapele intermediare, de a compara
mijloacele de transformare proprii fiecarei epoci".

384

www.dacoromanica.ro

Raymond Aron
",Fi sunt doua, cel putin cloud betecuguri ale oamenilor

politici, cari le falsifica vederea fi stau, ca atare, la originea


tuturor tulburarilor si necazurilor: spiritul de conducere ci
spiritul de posesiune; ambitia de a domina # dorinta de a
poseda".
Nae Ionescu

TrAitori in aceastA epocA, bucurestenii ca dealtfel


europenii toti nu au 'Inca suficiente motive sA banuiasca,
nici vorba sA fie siguri, cA epoca in care ei circula $i care se
sprijinA pe umerii si cugetul for va fi numita de urmasi si de
urmasii urmasilor: epoca dintre cele douA rizboaie mondiale.
Intuiesc multi a pacea nu-i vesnica (asa cum sustin, propa-

gandistic, calendarele ortodoxe), exists chiar si persoane


avizate care semnaleazA Inca de pe-acum partial, am arAtat
anterior cA o grupa de state nu vor tolera prea multA vreme

"nedreptatile" comise prin tratatele de pace, cAci semnele


irefutabile ale rasismului, sovinismului si revizionismului
sunt detectabile foarte repede dupA sfarsirea marelui razboi.
De-aici, insa, $i Oa la a fi siguri cA, exact peste un deceniu,
Europa, toate continentele vor fi antrenate intr-un conflict si
mai devastator, distanta e considerabilA, si pentru omul
obisnuit, ca si pentru unii pacifisti sau "naivi" incurabili dintre politicieni, aproape de neconceput.
Partizan al principiilor Ligii Natiunilor, cunoscut si
apreciat luptAtor pentru realizarea si statornicirea pAcii mon-

diale, Titulescu subliniazA Intr -o conferinta tinuta la


Cambridge si avand titlul "Procesul ideii de pace": "Dar dacA

Wile nu sunt egale in putere si experienta, oamenii politici


pot fi egali in dragostea si in grija for de pace. $i poate tarile

385

www.dacoromanica.ro

aa zise mici cunosc mai bine ca Wile marl exigentele pacii,


pentru a ele se tem mai mult de razboi i sunt mai expuse...
Cum s-ar cladi edificiul 06 fara sprijinul maselor?" Pledand
pentru respectarea legalitatii internationale, ministrul nostru
de externe nu uita nici un moment situatia concreta a propriei
tad i, cunoscator at principalelor tendinte din politica europeana postbelick is deseori atitudine pentru catalizarea factorilor decizionali in vederea asigurarii apararii nationale. Inv -o
telegrama adresata regelui Carol at II-lea in vara lui 1931,

Titulescu pune in lumina o stare potential amenintatoare:


"Dupa cum se tie, de la incheierea 06 i pans azi, Romania
nu a gasit cu cale sa acorde organizarii apararii ei nationale
sprijinul financiar necesae". Chiar i pentru profani, problema
modernizarii armamentului i a efectivelor militare e presanta. Mai cu seams in conditiile in care, aa cum se arata intr-un
studiu intocmit de Mare le Stat Major in 1933, "ciocnirile tot

mai accentuate intre interesele diferitelor natiuni apropie


perspectiva unor conflicte serioase" i, cu toate a Romania
"duce o politica cu totul panica, interzicanduli orice scopuri

agresive, totui, pail importante din teritoriul ei formeaza


obiectul unor revendicari din ce in ce mai precis formulate".
WA i de ce, acum, se adopts "Legea asupra organizarii nailunii i a teritoriului pentru timp de razboi", in cuprinsul careia
se reclama punerea "in valoare a tuturor foielor i resurselor
tariff pentru asigurarea apararii nationale" ("Monitorul Oficial",
27 apr. 1933).
Dar, deocamdata, e pace. Pace i pentru bucureteni.

Ce fac bucuretenii in timp de pace? Muncesc. Viseaza.


Iubesc. Petrec. Circula. Fac bai de soare i de praf, cand nu
invadeaza tranduri le.

"... Bucuretii, oricat s-ar lepada de el prizaritii i


nevoiaii unui romantism izmenit, sunt un ora' de mare i
variata frumusete fermecatoare i mai interesant decat multe

386

www.dacoromanica.ro

capitale din Apus", indrAznqte Arghezi sd scrie, aducand

argumentele momentului: "Un merit directiv at actualei


municipalitdti it constituie initiativa plAjilor de nisip, pe marginea bazinelor cu apd proaspatd, denumite in termen destul

de nou tranduri... La plaja de nisip s-a adaos un sistem de


duuri i la bazinul adultilor, inovatie fericitd, un bazin rezer-

vat copiilor a cdror nevoie de tavAlire in nisip, de soare, de


apd i de aer primit in pielea goald, e documentatd de toate
cercetarile igienice..." Putini bucureteni ajung la tranduri
cu automobilul, majoritatea: pe jos sau cu tramvaiele electrice (la inceputul lui 1929 dispare ultimul tramvai cu tractiune animald). Primii sunt (sau posedA) oferi; ce fac oferii?
Ei claxoneazd; dar ce fac cei care nu sunt (nu au) oferi? Tot

Coco, papagalul arghezian, aduce larnuriri: "Ordonanta


renuntarii la klaxon e din 1931 i de fapt imediat dupd publicarea ei, s-a renuntat la ordonanta". Tot intr-un bilet de papagal, rdsfatul paskii curcubeice atinge istoria literaturii:
"Incontestabil ca in Bucureti e mai mult zgomot decat acti-

vitate. Bucureteanul injurd maina cand klaxoneazd, ca a


klaxonat i o mai injurd i cand, infiorat de tAcuta lunecare a
cauciucurilor trecute pe Ifinga el, nu a klaxonat. Propozitiile
care incep cu Idiotule! sunt fAcute pentru toate cazurile unui
automobil in functie". Ace lai Coco, iscoditor i hatru, adica
bucuretean de Oltenia, tine sA se adreseze chestorului Botez,

naul ordonantei cu pricina, "dacd suntem in c4tig sau


pagubd" i dacd "au disparut accidentele or s-or fi inmultit"
dupd interzicerea claxonului. Simuland socratic dialogul,
Arghezi ii rdspunde la ureche, zgomotele find, ati ghicit,

interzise: "Motocicletele trag cu puKa toata ziva in tot


rap], tramvaiele i autobuzele tardsc dupd ele o harmalaie
cumplita. Ti se pare cd la intrarea in strada dumitale a unuia
dintre aceste vehicule, incepe sd se ddrame, casa cu casA,
toatA strada i dacd ai avut placerea sa adormi, to trezeti sdrit

387

www.dacoromanica.ro

din pat in mijlocul oddii, lovit in cap cu o grinda, nauc,


zdpacit i cu intrebarea ce s-a putut intdmpla, explozie sau
cutremur. Si dacd atipeti din nou, catastrofa se repetA cu o
regularitate de 10 minute. Ada se explicA temperamentul
artagos din ultimii ani ai BucureOlor..." In vremea noastra,
conchide ugubdtul Coco, intre omul pe pingele i omul de la

volan stAruie o demnd amicitie, intruat "arnandoi merg


paralel cu 4 km pe oil" astfel ca "intre Atheneu i strada
Lipscani se poate fierbe o mdmdligd gustoasa i pand la
Banca Nationald se pot prepara pe indelete i ochiurile moi,

pentru ca oferi i pietoni sa poatd lua o masa colegiald,


oprind pe loc in piala Sf. Gheorghe, i o cafea turceascd". In
sfaqit, cu disimulatd candoare, poetul apasa pedala humorului adus la temd: "V-ar surprinde sa vA declar ca pietonul nu
tie niciodata unde-i std dreapta? Dacd a$ adduga acum, cand
domnul primar face asfalt, ca altddatd George Clemenceanu

la guerre... Domnul Dobrescu face asfalt. Asfalt general,


asfalt pe hartie". Poetul dd, nesfielnic, note primarilor.

Astfel, Pake Protopopescu e "intdiul primar bun al


BucureOlor", in timp ce "domnul Dobrescu... pare sa - i fi
pierdut entuziasmul i optimismul"; in schimb, "primarul
Donescu... inaugureazA, sA sperAm, seria primarilor constructori" recunoscand, totui, ca "dupd domnul Dobrescu
n-ar mai putea sa dureze un primar incert..." La o halbd, in
pasaj, un amic marinimos imi optqte ca i Chariot a picat in
targul nostru. Parol, domne, 1-am zdrit cu ochii mei, 4tia doi!
Vedenii, zic, sceptic cu parapon, cum bine std autohtonului.
A! face amicul. E cum iti zic. Jur i pe soatd, doar tii cat tin
ieu la onoarea mea de familist. $tiu, tiu, aprob lute i, stand

stramb, judec drept: Chaplin nu poate sa traga deck la


Athdnee. Las MI-fa, las berea, las amicul, las pasajul i dau o
fugd pand la receptie. Fatalitate! Hotelul n-a fost capabil sA

retina apartamentul comandat telegrafic de Chaplin. Unde

388

www.dacoromanica.ro

sa-1 gasesc? Unde sa-1 caut? Intru in prima sald de cinema in

care ruleaza Luminile oraplui. Vad filmul o data., de cloud


ori, de... Nimeni nu m-azvarle-afara-n stradA, dei n-am
platit deck un bilet. Imbogalit cu imaginea comediantului de
geniu, maine imi provoc amicul, tot la o halbA, tot in pasaj:
Auzi, e formidabild aserndnarea. Care?! sari amicul de pe
scaun. Dintre om i actor, zic. Nici o deosebire. A! scoase

amicul, impacient. Tocmai ca vreau sa-ti aduc noutati:


Chaplin s-a deghizat oleacd i, ieind cuc de singurel pe
culoarele Radiodifuziunii, paznicii I-au inhatat de guler. Ei
taci! exclam eu, afrontat. Era s-o pateasca urat, completeazA
amicul, in timp ce eu fierb, dau in clocot ca o oala sub presiune ca, el tie atatea i, secundo, eu nici mdcar nu i-am dat
de urma lui Chaplin pe strAzile oraplui...
Spun unii cA-n viata-i ca la teatru. Altii sustin reciproca. Poate ca toti au dreptate. Dupa ce dau pe branci cate opt
sau zece ore pe zi (cu unele exceptii...) bucuretenii se intorc
la ale lor, mai teatrale sau mai putin teatrale. Ii cresc copiii.
li platesc, dacA au cu ce, dArile catre stat. Ii respectA (cu
unele exceptii...) vecinii de viata i de curte. Ba mai trdiesc

i cu frica Domnului in san, cel putin unii dintre ei, cats


vreme altii locuiesc in distractii, de pol i de suta, ca-n sanul
lui Avram; acetia ciulesc urechile i se informeaza prompt.
De pilda, ei afla primii i duc mai departe vestea ca Enescu e
din nou la Bucureti.

"Am venit la Bucureti i am dat de acest val de adult. Ca sa nu mai ies in ora, nici sa primesc vizite, mi-am
tras dulapul de haine in dreptul uii, mi-am pus la frunte o
compresA cu apd rece i m-am apucat de lucru". Caldura mare
scria Caragiale acum un numar de ani; la fel, acum, Enescu.
Care dirijeazA lucrari de Beethoven, Wagner, Jora. Impreund
cu invitatul sAu, Pablo Casals, interpreteazA Concertul pentru

vioara fi violoncel, de Brahms. In replica acestui regal,

389

www.dacoromanica.ro

Opera Romans monteaza in premiera absoluta Lacul


Lebedelor, ocazie cu care se distinge creatia Elenei PenescuLiciu. In antract, surprind dialogul dintre doi amici. Spune
primul: "A! lat.:14e! Si cum ti-a mers prin America aia?
Foarte bine, replica celalalt. Dar sa-ti zic una. Fusei
de fats acolo la inmormantarea unui urig: cu trei sicrie 1-au
dus la groapa!

Ei, g! exclama primul, caznindu-se cu un trabuc


care se tot stinge. Cat timp ai lipsit din Bucure0, am fost Ia
o inmormantare la care sicriului nici nu i se zarea sfaritul.
Nu s'poate, moner! Pe cine ducea la groapa?
Cum pe cine! Pe Marea Moarta! da rezolutia primul
amic, savuranduli in hohote, singur, gluma.
Ii las pe cei doi inraiti i ma grabesc la Teatrul Liric,
unde se pregatete noua stagiune: Aida, Bal mascat, Faust,
plus o surpriza de zile mari: oratoriul Constantin Brcincoveanu

de .Sabin .Dragoi. Gratie unei permisii amicale, asist la


repetitii i, and i and, rasfoiesc afi e galbioare; aka se face

ca descopar unul vechi de peste un deceniu: inaugurarea


stagiunii 1921-22 cu Lohengrin, cand a dirijat tot Enescu.
Amintirile aluneca slobod i se opresc capricios: tot o
repetitie la Teatrul Liric... Maestrul e gteptat. Sosqte punctual ca de obicei. E primit cu ovatii i aplauze. Bagheta
pregatita. Nici o partitura pe pupitru. Dupa un timp, Enescu
oprete executia. Cere orchestrantilor sa repete intru-totul
indicatiile din time. Se reia totul de la capat. Execulie foarte

slabs. Brusc, dirijorul se infurie: "Ce-i asta domnilor?


Cantati ca la Moi!". Cativa protesteaza, atini. Mahnit, dar
iritat, parasind pupitrul, maestrul se intoarce i spune:
"Mai rau ca la Moi!". Abia in zilele urmatoarele, i n-au mai
fost decat 14, s-a produs sincronizarea armonica intre dirijor
i orchestra, iar premiera de Ia 8 decembrie: un triumf.
Gazetele anunta prin titluri apetisante ca taman e admii

390

www.dacoromanica.ro

rat prin capitals "cel mai puternic om din lume". Hop si eu!
Huiduma de englez se numete Challard si e luptator de circ.
Pretinde, i unii afirma ca i obtine, o mie de dolari pe saptarnana. Mai sa fie! Mi-e i teams sa-1 privesc i ma-ntreb,
freudian, dace -i ravnesc muFhii sau paralele. Se pricepe,
namila, sa indoaie un drug gros din fier intre... dinti si sa
introduce un piron intro scandura groasa cu pumnul. Duca-se!
Inapoi la Teatrul Liric. Fur cu privirea pe la repetitii.
Conditii saracacioase sosate cu entuziasm butaforic. M-a.5ez

stramb ca sa judec drept: capitalul investit in industria


bucumteana se apropie de un miliard lei-aur; se inmullesc
intreprinderile dar i restaurantele, cofetariile, librariile,
magazinele universale, cinematografele, casele de raport .a.
Capitalul investit in artele bucuretene e, totui, mult inferior
ateptarilor (i pretentiilor de metropola). Unde ni sunt sponsorii? "Bucure0i noWi, in care se afia cate o bodega pentru
zece capi de familie i cate un cinematograf pentru cinsprezece
locuitori, nu ascunde cleat trei sau patru sa le zicem sali,
sa le zicem localuri: in care se pot anina tablouri cu intentia
de a fi aratate. Prea multi alegere nu incape apdar. Cu duiere

in suflet, nefericitii expozanti trebuie sa se lase pqi la


intuneric, intr-unul sau altul dintre aceste localuri. Pretul
unui asemenea sacrificiu? Nu intrebati. La Atheneu, care este
o institutie onesta adica politica se cere si se platesc opt
mii de lei pe tuna pentru o frantura din ceea ce a fost candva
Sala Exarcu. Infamii de speculanti iau aproape tot atat i dau

cu mult mai putin. In atare conditii, un pictor trebuie sa fie


mai cu seams un om de afaceri. In ceasurile libere poate fi si
artist" (E. Craciun). Pictorii ca pictorii, dar actorii, ei ce fac?
Ei imprumuta masiv, imprumuta chiar si costumele cu care
ies pe scene. De avansuri se ocupa o anume Frosa Dedu,
arghirofila fioroasa, ce se preteaza sa-i intampine ireverentios nenorocitii de clienti: "Iar ati venit, golanilor!" Bani

391

www.dacoromanica.ro

imprumutati pentru copita, pentru Intretinerea tonusului,


pentru buzunar. Insa pentru recuzita stra-straveche, cine i de
unde sa imprumute?! La un spectacol cu Boema, in cel din
urma act, cand Mimi (= Virginia Mocioara) 4i traiete jalea

ultimelor clipe, patul pe care e intinsa artista se craps i se


rupe. 0 fi soprana o cantareata cu greutate, dar, parca nici
aa... Spectatorii, unanim, ateapta in linite finalul i
aplauda ce-i de aplaudat; desigur, nu aplauda i fondurile
meschine scuipate artelor de catre oficialitati. Para la urn*
Teatrul Liric se naruie cu totul. Financiarii, cei care au painea

i cutitul, dau vina pe cutremurul care distruge i blocul


Carlton (12 etaje, un zgarie-nori ce fAcea tandem cu Palatul
Telefoanelor, singurele blocuri-turn din ora). Artitii, ca toti
artitii, Inca mai spell. Tenorul Dinu Badescu lamurete Cara
echivoc: "Un public trist i putin numeros frecventa specta-

colele de opera, care nu scazusera ca nivel, dar se simlea


stanjeneala de a evolua pe un podium Inghesuit de decoruri,
intr-o sala ce semana cu una de cinematograf". Candizi i
bonomi, oficialii se plang ea nu-s bani, aeuza criza externs i
interns, acuza reaua credinta a unora i altora. Atunci, cine
are bani?... Poate ca Tanase cu toate ca bucuretenii nu vor
aci coride, nici negrese tropicale, in schimb, "feerile moderne organizate de inepuizabilul Tanase, mare actor de comedie, dansator, cantaret i animator" (V. Eftimiu) pot asigura
reteta. Secretul? Cupletele mai insenineaza sufletul
or4enilor dedulcili la meteahna hazului de necaz:
"Nu mai pot sa rabd, mai vere,
Toll pungmli-au azi avere,

Pai, pad cand?


Eu muncesc ca vai de mine,
Mananc paine cu masline
Si n-am pantaloni pe mine.

392

www.dacoromanica.ro

Pal, pang cand?


.57-n cist timp, allii cu droaia
Se tot plimbei la Sinaia,

S6 nu-njuri de vorba aia?


Tog se-njura prin jurnale,
Jafuri, cperfuri, mu,samale,
Lupu cica hoi e Take,
Take cica-i Mihalache,
Mihalache cica-i Pake,
Pell, pima cand ?"

Chiar aia, panel cand?... Poate pand cand intra-n holt


junele bucuretene. Care, cand n-au bani, au geniu. Cand
n-au geniu, au iubiti. Musai. Cum musai leind de placere
auzind:

"Ah! amor amorac,


Medea -te-cg calugar4.

Calugar la meiastire,
Cu =Unite pe psaltire,
Cu ochii dupa copile.
Cu mciinile pe icoane.
Cu ochii dupil cucoane,
Cu glasul dupe-, icoane.

Cu ochii dupa frumoase..."


All right, doar nu lipsesc frumoasele, urbea yajdie de
frumoase, de-aia i poetii nu stau pe ganduri: "Ah, to eti
Costica? Eu, angelul meu. Si wept de-aseard sub balconul
tau!" Atepti, dar merits, mai ales ca junele pluseazd, cult:
"DA-mi o sdrutare, crudule demon, a iti fac o odd a la Lord
Byron!" Unde-i amor e si muzica. Dar unde-i amor i muzicA?
Unde, dacd nu in Cimegiu! Aci yin toti i toate, ydnatori i

yandtoare de Cupidoni i Cupidoane. Aci se produce

Maximilian. Cupletele lui fac furori. Ghettoul slujnicelor i

393

www.dacoromanica.ro

ordonantelor, Cimegiul rdsund de cantec i aplauze i pupa-

turi. Maximilian are public. Are i un prieten, pe Leonard;


acesta null dorete sa fie doar steaua Cimegiului. Aa ca
profita de o comedie muzicald, la Teatrul Edison, unde joaca
i cants perfect. Sau, cum scrie o admiratoare: "Rupe! DA

de-a azvarlita cu toti ceilalti!" A fost debutul celui care,


azi/maine, e supranumit Printul Operetei...
Bucuretenii nu o duc tot intr-un cantec i-ntr-o voie
bunk indiferent ca unii sau altii ar vrea-o. Crahul bursei din

New York anunta planetei cea mai severs criza financiareconomicd. La Bucureti, bAncile Marmorosch Blank,
Berkovitz, Chrissoveloni, Banca franco-romans i altele
inceteazA once fel de pldti i "mii de deponenti ii pierd
banii" urmand o perioadd "de plind criza economics i de
scAdere a salariilor" (C.C. Giurescu). Muncitorii, mai ales
ceferitii, organizeazA o serie de actiuni greviste i revendicative intre ianuarie 1931 i februarie 1933. Guvernantii
decreteazd "starea de asediu cu tribunalele i curtile militare
respective". Urmeaza un nou val de greve la centralele fero-

viare din lard

la Atelierele Grivita, unde lupta se

desfdoard prin ocuparea intregii incinte a atelierelor, incat,


"In dimineata zilei de 16 februarie, armata, adusd in grabd in
jurul atelierelor, trage in greviti" (C.C. Giurescu). La putere
e acum guvernul national-tArdnist condus de Al. Vaida-Voevod

care, in urma cdderii guvernului lorga-Argetoianu, cel "format in culisele Palatului Regal" (M. Muat, I. Ardeleanu)
preia conducerea la 6 iunie 1932, fapt considerat, atunci, de
"bAtranii liberali" concentrati in jurul lui Dinu BrAtianu,
drept o "provocare de razboi" din partea regelui. Guvernarea
lui Vaida se compromite in ochii regelui (i, evident, ai tarii
intregi) prin reprimarea luptelor muncitoreti, prin semnarea
unui acord la Geneva ca i prin tolerarea activitatii unor organizatii de extrema dreaptd, ceea ce-1 determine pe suveran sd

394

www.dacoromanica.ro

se gandeasca serios la inlocuirea national-taranistilor printr-un


guvern nou, liberal, format de I. Gh. Duca. Nemultumirea lui
Carol al II-lea e amplificata hotarator $i de presiunile de tot
felul la care e supus prin atitudinea lui Iuliu Maniu in timpul
guvernarii taranistilor. Conflictul dintre ei este, de fapt, mai
vechi si are repercursiuni vizibile si asupra evolutiei nu doar

a PNT cat si asupra intregii vieti politice din acest deceniu:


"La 22 iunie 1931 Iuliu Maniu a demisionat atat de la con-

ducerea partidului cat si din parlament, retragandu-se la


Badacin. In scrisoarea prin care si-a Inainta demisia nu a
prezentat un motiv, dar substratul II constituie tendinta tot
mai autoritara si amestecul tot mai brutal at regelui... in vista

partidelor politice $i in rotativa guvernamentala... Ion


Mihalache a devenit lider provizoriu iar Al. Vaida-Voevod a
fost insarcinat cu conducerea PNT in Transilvania. La 6 iunie

1932, Carol al II-lea 1-a desemnat pe Vaida-Voievod s


formeze un guvern de alegeri la care sa participe toate partidele politice. Intrucat majoritatea acestora au refuzat, Carol
1-a insarcinat pe Vaida-Voevod cu formarea guvernului $i
organizarea alegerilor... Cu o limits minima de voturi, PNT
a castigat alegerile... La 2 august 1932 Maniu a acceptat din
nou conducerea partidului iar Vaida conducerea guvernului.

La 17 octombrie, Vaida a demisionat de la conducerea


guvernului, in locul lui flind numit luliu Maniu... La 3 ianua-

rie 1933 a demisionat din guvern Ion Mihalache, urmat de


luliu Maniu care si-a motivat demisia in semn de solidaritate
cu Ion Mihalache... Conducerea guvernului a fost luata de
Al. Vaida-Voevod. Dar situatia guvernarii national-taraniste

s-a complicat imediat in urma luptelor muncitoresti din


ianuarie-februarie 1933 si a afacerii koda... La 21 mai 1933,
peste 150.000 de tarani au defilat la Bucuresti in sprijinul lui
Vaida-Voevod. Dar in acelasi timp, in Ardeal alte organizatii

PNT au manifestat pentru luliu Maniu. Divergentele dintre

395

www.dacoromanica.ro

doi lideri au devenit i mai acute... Manevrand cu abilitate,


Carol al II-lea i camarila din jurul sau au fortat guvernul

Vaida sd-i prezinte demisia la 15 noiembrie 1933. La


aceastd manevra a contribuit i PNL prin manifestaliile i

presiunile financiare organizate in noiembrie 1933. In


aceegi lurid I.G. Duca a primit investitura de formare a
guvernului i mandatul de organizare a alegerilor generale"
(M. Muat, I. Ardeleanu).
Suprafete i dedesubturi...
Dar ce-i cu "afacerea Skoda"? 0 "panama" de anvergura sau un "simplu" pretext de rdfuieli politicianiste?
Intrucat disputele capAti, in timp, proportii "europene"
i mai cu seams intruat substratul politic coloreazd o realitate probantA, respectiv existenta unor comenzi de armament
la

uzinele cehoslovace Skoda, comenzi facilitate de

guvernarea taranista, episodul e retenabil. Afacerea, care


crede Arghezi, "constituie un mare merit pentru cei care au
contractat-o", se deruleazd in doi timpi. Finalul primei faze
de investigatii (cerutd, initial, de dr. N. Lupu, atunci adversar

al tarAnitilor), aduce condamnarea lui Bruno Seletzki, i

sinuciderea g-ralului de corp de armatA Sicd Popescu,


"Penibil i ofensator rezultat pentru omenia noastra!", va
scrie Arghezi, acelgi portretizand i pe generalul sinuciga:
"De jur imprejurul generalului Popescu se fAcuse un gol al
fatalitAtii lae, care designeaza din ochiadd i atitudine pe un
nevinovat sanctiunilor nejustificate i chefului vietii cu fard.
Pizma unora, gelozia altora, frica turburatA a celor multi, au
colaborat cu obscuritatile, ca sd deplaseze incet pe general i
sd-1 scoatd din rAndul camarazilor, care, geometric, pastreaza
in simetriile interioare ale corpului constituit onoare profesionald. Au fost de ajuns ca sd determine cAderea, sadismul
dreptAtii i jucaria sentimentald a oamenilor buni. In ziva
and i s-a pomenit numele in Camera i gazetele cautau un

396

www.dacoromanica.ro

mort, generalul s-a oferit pe sine, cu o uvrintd explicabild


numai prin dezranarea urzelilor sufleteti". Si tocmai and
s-ar fi putut spune ca "nici o afacere Skoda nu mai exists.
Exists o altd afacere, care i-a luat locul, o afacere Seletzki
i poate saptamana viitoare va dispdrea i ea" (Arghezi), iatd
ca "afacerea Skoda" e readusa in actualitate de noul guvern
liberal. Doar aparent paradoxal, inii tardnitii reclamd

repunerea ei pe tapet. In edinta Camerei, din 28 aprilie


1934, I. Mihalache aruncd manua celor care acuzA PNT "de
coruptie i ilegalitAti: Dacd veti descoperi dv. vinovati prin-

tre noi, suntem gata sa aplicam sanctiuni". Si un alt


reprezentant de frunte al partidului, V. Madgearu, in acee4
edintd, arata a "toatd chestiunea a fost o punere in scend.
S-a creat un spirit de neincredere in randurile armatei in legturd cu eficacitatea actiunilor partidelor politice pentru inarmarea i apararea tad. S-a intentionat compromiterea unor
fruntai ai Partidului National Taranist!" Oare?... In continuare. iau i Mill cuvantul. Fostul ministru tardnist, E. Mirto,

trimis mai inainte la Praga "pentru a obtine, cu ajutorul


guvernului cehoslovac, de la uzinele Skoda, descifrarea
unei corespondente al lui Seletzki, printre care i scrisoarea

citita in Camera de dr. Lupu" (Muat, Ardeleanu; toate


citatele urmatoare, privind afacerea, poartd semnatura aces-

tor autori). Vorbete apoi dr. Lupu care, acum, nu mai e


adversarul ci viceprqedintele taranitilor; urmatorul is
cuvantul Gr. Iunian, acum... adversar al national-tardnitilor,
care cere "sa se lamureasca cloud scrisori", ambele legate de
Seletzki, i mai cere "ca ancheta sa se extincla asupra tuturor
comenzilor de armament fAcute din 1930", dar guvernul liberal, bineinteles, respinge aceasta cerere.
Mihail Manoilescu, in Memoiile sale, referindu-se la
redeschiderea dosarului Skoda, afirma: "De altfel, la vremea
aceea prestigiul partidelor ajunsese la minimum. Afacerea

397

www.dacoromanica.ro

Skoda lua o intorsAturd direct dezastruoasA. Nici macar

mobilul acuzatorilor nu era curat, cdci afacerea era


exploatatd politiceste de rege pentru a compromite pe Maniu
si exploatatA financiar de Malaxa, pentru a lua el comenzile
de armament care trebuiau sd meargd la Skoda. Dar ceea ce
compromitea insusi sistemul partidelor este ca, dupd etalarea

turpitudinilor politicienilor, nu s-a tras nici o concluzie


fmpotriva celor vinovati!" De fapt, ce amestec are Maniu
aci? Unul "indirect", anume prin persoana nepotului sau,
Romulus Boild, care, "imediat dupd semnarea contractului
cu Uzinele Skoda... a obtinut un imprumut de 64 milioane lei de la Banca Zbroiovsa, a Uzinelor Skoda" si care e
apreciat drept "principalul beneficiar al panamalei si care
nu era inzestrat de la naturd cu destuld inteligentd spre a
putea sesiza catusi de putin directiile atacurilor lui lunian".
Raportul Comisiei parlamentare de anchetd prezentat de
cdtre deputatul A. Bentoiu cuprinde, in concluziile sale, si
urmAtoare: "La cea dintai chestiune cuprinsd in ordinea de zi
a Camerei, aceea de a sti dacd contractul incheiat cu Uzinele
koda la 17 martie 1930 este sau nu oneros, analiza meticuloasd a probelor administrate ne indreptAteste a da urrnatorul
raspuns precis: Contractul supus cercearilor comisiunii este
un contract oneros. Statul roman a fost in mod injust si gray
pdgubit. Prejudiciul este intreit (...). Din examinarea probelor
rezultd, in sarcina celor ce au reprezentat statul roman, urmdtoarele culpe:
...2. Neglijenta de a cere si obline oferta de la toate
uzinele de armament pentru a avea suficiente date de orientare
asupra pretului. 3. Disparitia tabelelor ce se pretinde a fi existat in momentul incheierii contractului... 11. Contractarea pe
un pret exagerat, superior chiar celui cerut de Skoda prin pro-

pria-i fend._

examinatd in delegatia permanentd a

Consiliului apdrdrii. 12. Desconsiderarea imperativului legal

398,

www.dacoromanica.ro

privitor la crearea potentialului de rdzboi, prin faptul ca o


treime din obiectul comenzii... putea i trebuia sd fie executat in lard. Un asemenea contract data find importanta lui

cere, conform legii, autorizarea de ate Consiliul de


Minitri. (...) In privinta chestiunii de a ti dacd suns sau nu
persoane care au traficat pe seama contractului. (...) In intunericul rdmas in urma disparitiei probelor se deslumte totui

o figura delincventd: aceea a d-lui Romulus Boild. (...)


Onorata Camera va avea sd decidd dacd pe baza gravelor
prezumliuni semnalate urmeazA sau nu ca dl Romulus Boild sa

fie trimis in judecata instanlelor de drept comun, pentru


delictul de trafic de influents, concomitent cu, sau dupd terminarea procesului privitor la controlul averii, azi in curs".
Dei un C. Argetoianu, sclav al humorului sau cinic,

noteazd ca "citind raportul in arranunt, impresia care-ti


rAmane este ca membrii comisiei n-au avut altceva de facut

decal ss constate ca nu mai e nimic de facut in faimoasa


afacere Skoda" concluziile anchetei asupra comenzii de
armament lass sd se inteleagd, aa cum am ardtat, ca se mai
poate face ceva: dovedirea i pedepsirea lui Boild... Pamfil
Seicaru, in calitate de membru al comisiei de anchetd, apre-

ciazd in aceti termeni amestecul ministrului cehoslovac:


"Eduard Rene a cerut, prin mijlocirea ministrului
plenipotentiar Seba, o intrevedere cu primul-ministru George
Tatdrescu. Rezultatul a fost sosirea la BucureVi a directorului
general al Uzinelor Skoda, Fiala, care a convenit sa adauge la
comandd cateva baterii pentru a acoperi paguba suferitA de
statul roman. Ministrul Cehoslovaciei la Bucureti a convins
pe d-rul Lupu ca deservea cauza democraliei, dacd continua
sa agite chestia Skoda in favoarea Uzinelor Krupp care
exploatau aceasta nenorocitd afacere a comisionului. Cel mai
agitat, d-rul Lupu, a fost convins". Iar M. Manoilescu trage

incheierea a "in materie de panamale, lumea politicienilor

399

www.dacoromanica.ro

nu are decat cloud solutii logice i cu sens: sau fierul rou,


adica sanc ;ionarea sincerd i severs care desolidarizeazA partidele de membrii for ticaloi, sau muamaua, care acoperd

faptele, salvand prestigiul regimului politic. In afacerea


koda s-au rdscolit indeajuns murdariile pand la a indigna

opinia publics, dar nu s-a mers pand la extirparea lor.


Rezultatul a fost o compromitere i pentru acuzati i pentru
acuzatori. Singura victims a afacerii Skoda a fost prezidentul Comisiei de anchetd parlamentard, Valer Pop, care si-a

atras ura lui Maniu, ramasa nestinsa". In cele din urns, la


25 februarie 1935, "guvernul TAtarescu a semnat un nou con-

tract cu firma koda care a fost ratificat de Parlament la


8 aprilie 1935, act ce a pus capat i campaniei duse Impotriva
Partidului National Tdranesc pe terenul politicii vizand Inarmarea tarii" (Murat, Ardeleanu).
Oricum, afacerea Skoda, prin dimensiuni i interes

antrenate in joc, eclipseazA... afacerea Blank, care, la


randu-i avu parte totui de o anumita notorietate. Aristide
Blank e un important bancher bucurqtean. Insul, pe tang
alte pAcate, etaleazb. i veleitati de scriitor i mecena. In
aceastA din urmA calitate e abordat i de Al. Rosetti cu
rugamintea de a-1 ajuta pe Camil Petrescu invalid in urma
razboiului sd capete o slujbA "la Desfacere. I-a spus ca and
pretuiqte foarte mult, dar cd nu vor fi locuri etc. Rosetti i-a
spus cd voi fi pe tabloul Invalizilor. Blank, surprins, i-a dat
arama pe fatd: Dar Camil Petrescu este un scriitor... cum o
sa angajAm un scriitor? Nu-1 vdd lucrand In birou etc. Prin
urmare, ovreii au dobandit dreptul de a nu muri de foame in
Cara romAneascA, dar scriitorii nu... Am fost la Societatea
Invalizilor mutilati. Sunt indignati Impotriva bancii Blank,
care a smuls statului... cea mai formidabild i mai fait riscuri
dintre concesii: distribuirea tutunului... S-a obtinut tacerea

mormantald a presei... Totul s-a obtinut in numele invali-

400

www.dacoromanica.ro

zilor, i acum invalizii sunt inlaturati... Despre afacerea

Blank, Becheru imi spune ca toatd concesia e pe 15 ani, ca


"Universul" is chirie 5 milioane pe an, a au pus deoparte
10 milioane..." In "Facla" (12 oct. 1931) Ion Vinea, apeland
la pseudonimul Dr. Caligari, puncteazd decisiv in campania
de demascare a speculatiilor oneroase ale bancii: "Vreme de
6 luni, in tacerea complice a tuturor ziarelor, orientate cu
bunavointa intru acoperirea panamalei, am protestat energic
contra acestei spoliatiuni". In continuare, Vinea arata ca van-

zarea tutunului cedatd unei banci particulare reprezinta


"o vasta excrocherie" si precizeazd ca "nici un argument nu
putea sprijini inutila creare a unei firme care sd primeasca
danie intreaga avere a unei industrii si sd nu aducd nici un
beneficiu. Ba, dimpotrivd, sd mareasca jecmdneala banului
public". Intr-un tarziu, presat de protestele concertate, Blank
cedeazd restituind "afacerea" statului. 0 contributie in campania de dezavuare o define i ziaristul I. Hussar, care, sub
titlul "Favoritism exagerat sau tovArdie", publica in "Bursa"
(20 sept. 1931) un atac destul de putin voalat la adresa celor

care sprijina. banca Blank ce continua s facd operatiuni


veroase ajutata de banii statului si impotriva particularilor:
"Un conducator de bancd, mostenitor al unei situatii, a reusit
sa mentie Inca in vials institutia ce conduce, deli bilantul real

al acesteia are la bazd un deficit de aproape 2 miliarde.


Stabilimentul in chestiune nu numai ca nu mai dispune de
fonduri, dar este un sac rard fund. $i totui, prin faptul ca
majoritatea actiunilor reactiunilor de care primii subscriitori s-au grAbit sd se debaraseze se afld aproape intr-o singurd mans, se realizeazd faptul aproape de neconceput al dis-

tribuirii de dividende. Dacd manifestatia ar fi o simply


inelare, ea ar putea provoca cel mutt compAtimirea. Dar drumul urrndrit aratd cu totul altceva. Prin mijloace nepermise,
prin exploatarea unor sentimente de recunotinta omeneascd

401

www.dacoromanica.ro

in aparenta se realizeazd lovituri financiare dAundtoare


statului si institutelor de credit, fara sa se vadd vreun folos

pentru furnizorii de fonduri, ramasi neplAtiti. Statul is


asuprd-si datorii particulare de sute de milioane, lard a
descArca mdcar complect o institutie de interes public si se
fac interventii superioare abuzive, pentru a se procura credite aceluia.si particular fdrA socoteald". Acuzat de complicitate
cu Aristide Blank este si M. Manoilescu. Denuntul impotriva sa e publicat de un adversar politic, liderul conservator Gr.

Filipescu, in ziarul propriu, "Epoca", si provoacd, intre


altele, chemarea in justitie a lui Manoilescu, care, in memoriile sale, reconstituie penibilul eveniment in acesti terrneni:
"Din orice incAierare de mahala, un om cu putind crestere
iese totdeauna intr-o aparentA inferioritate. Nu intereseazA
insa fondul cu totul imposibil al acestui atac, ci dedesubtul
lui. Dupd cum am ardtat in Senat, Filipescu era membru in
Consiliul de Administratie al bancii Blank si fusese repezit

cand a venit la mine, care eram guvernator al Bancii


Nationale, sa ma solicite pentru banca for falitd si putredd de
fraude! Acum agentul bancherului se razbuna pentru palma
primita. Mai mult cleat atat, profitand de faptul ca regele...
II numise prezident la Societatea de telefoane... a putut intreprinde o campanie contra mea... Dupd cercetare, comisia de
trei magistra ;i de la Casatie clasase denuntul in unanimitate.

Dupd conflictul meu cu Filipescu, acesta, prin relatii docoiesti... a obtinut ca aceastd clasare sa fie anulata in recurs
pentru vicii de forma... Dar eu eram profesor, aveam elevi si
admiratori nenumarati si sufeream la gAndul ca acestia trebuie sa citeasca din and in cand in gazete a sent chemat la
cercetdri. Cabala era atat de sistematic aranjata, incat pand si
Le Temps, la Paris, a publicat o notita... Ca sa inchei cu
aceasta chestiune, voi spune ca in anul urmAtor... denuntul
s-a clasat Inca o data definitiv!"

402

www.dacoromanica.ro

Tot o panama, 5i Inca de o anvergurd 5i cu consecinte


mult superioare, se va dovedi, putini ani dup. "ratificare", 5i
stabilirea juridicd, cu aplicatie intemationald, a notelor carac-

teristice ale conceptului de agresiune. Conventia definirii


agresiunii e semnatd la 3-4 iulie 1933 de cAtre URSS 5i 'Arlie

limitrofe, Intre care 5i Romania. A fost sd fie Inca o ocazie


cand, bine-intentionat, Titulescu exultd de optimism flindcd,
i5i imagineazd ministrul nostru, agresiunea a fost in fine
definitd "cu curaj, francheta 5i claritate", fapt ce va pune deaci inainte problema pacii pe o "baza practica. 5i solidd, care
constituie punctul de vedere al unei intregi vieti not ". Din

nefericire, va fi tot o promisiune netinutd, cdci Hitler,


Mussolini 5i Stalin vor asi modalitAtile sd se dispenseze
"elegant" de eventualele (de5i realele) invinuiri de agresiune.

3. Unde fugim din viata?...


"Artistul, ca i omul de viinia. e un brigand, un devastator; un turburator de linii, un adversar al repausului mulfu-

mit, pe care it nelinivege, it agita, it frameinta. cu singura


nevoie de diavol sari de slant, de a-I primeni: aceasta atitudine trebuie primenita cu sacrificiul. Artistul e un monah 4
arta o pustnicie".
"Bilete de papagal" (nr. 48)

"De ce mi-ai spus ca vii la case


Cand to puteai s vii la cinci?...
Intr-un ceas cat de mult an pierdut..."
St. Cristodulo, V. Vasilache.

Un bucure5tean par5iv de glumet care 5i-a facut

403

www.dacoromanica.ro

meserie i negot din ascultarea, stransA, a zvonurilor si din


vanzarea lor, generoasa, oricui, pe banii pesin ai gloriei de
"informat", de "cunoscAtor" al tuturor ce merits a fi cunoscute si difuzate, ei bine, acest tip de bucurestean scoase o
vorbulitA circulantA: Duminica merg la chiosc cu roaba ca sA

ridic ziarele $i revistele. (Ghilimelele lipsesc fiindcd anonimul meu amic nu pretinde drepturi de autor).

Intr-adevar, in perioada de fatA, "se publicA la


Bucuresti nu mai putin de 49 de gazete, dintre care 30 cotidiene, 17 sAptAmanale si de 2 sau 3 on pe saptdmana, fart sA

punem la socotealA insA saptamanalele enciclopedice...


anuarele consacrate unei singure ramuri, numArul lor... este

impresionant: 287... cifra fiind in orice caz sub realitate"


(Giurescu). Asemenea cifre sunt cu atat mai semnificative cu
cat, in acesti ani, "caracteristica e difuziunea cinematografului: e spectacolul cel mai frecventat; numdrul salilor creste

continuu: in 1939 ele ating cifra maxima" asa cum "un


fenomen interesant, aratand dorinla de cultivare, este aparitia
ateneelor populare... Numdrul acestor institutii este de 43 in

1939..." (Giurescu). Dintr-un secol al vitezei, secolul 20


devine unul al informaliei. Mai poate fi caracterizat si altfel
acest secol? Fireste mA asigura gazetele: "Un secol romantic, epoca noastra de venalitate si comercializdri, de trepidatie si viteza? Un secol romantic, veacul in care cel mai
puternic accent se pune pe cinism si pe lipsa de sentiment?
... VA indoiti ca veacul nostru in pofida aparentelor care
insealA este totusi un veac al celui mai scut romantism? Dar
cand mai mult a voit omul sa se depArteze de realitatea brutala a vietii de toate zilele, decal in epoca noastra? Cand a
dorit mai mult sa se dezlipeasca de pamant si sa-si is zborul
spre stele?... Dar cand, in istoria civilizaliei, omenirea a fost
atat de preocupatA de romanticele escapade spre Poluri ale
exploratorilor indrazneti ca in zilele noastre; cand oamenii au

404

www.dacoromanica.ro

ateptat cu atata infrigurare, ca acum, rezultatele dezgropdrilor senzationale, ca acelea din mormantul lui
Tut-Ankh-Amon?... Si sd nu spunem ca veacul nostru este

un veac romantic? Numai pentru ca sunt i tendinte de


cinism i de materialism feroce in viata aceluiai secol? Dar
tocmai exceptiile confirms regular ("Oglinda lumii", nr. 4).
Si care june bucuretene, intreb i eu, sd ma aflu -n
treabd, nu sunt romantice?... Macar in orele for libere, i tot
vor cadea pe ganduri citind ca "din America ni se comunicd

o intamplare adevdratd

in acelqi timp amuzantd.

Carnavalul bumbacului era in toi la Memphis-Ten. Spre a


duce cat mai multd variatie in distractiile puse la cale, juriul
a mai propus i organizarea unui concurs: Eva a fost blonds
sau brund?" ("Magazinul", nr. 55) latd o chestiune la care
bucuretencele, mai putoaice sau mai coapte, sunt chemate
ss opteze grabnic. Dacd nu regesc sa se incadreze in timp,
nu mai au de facut decAt sd se retragd "intr-o mandstire din
apropierea oraului Praga" unde chiar acum "au fost primite... 34 de fete ca novice. Mdrastirea este insd acum atat de
plink incat s-a decis sd nu mai primeascd pe nimeni. Printre
novice se gasesc foarte multe fete intre 16 i 17 ani"
("Realitatea ilustratd". Supliment, nr. 9). Dacd nu-nduplecd
pe maica stareta, nurlii cum se tiu, sd adere, bundoard, la
organizatia Lotta Svard care-i "unicd in felul ei, in comparatie cu celelalte organizatii feminine din Europa. Ea este o
armata corecta de amazoane i constituie, in fapt, o ramurd a

armatei regulate finlandeze. Membrele ei poartd uniforme


identice cu cele ale infanteriei i au datoria sd faca pentru sold* barbati acele lucrdri pe care be face orice femeie in viata

civild" ("Magazinul", nr. 72). Acolo-i de voi, fetelor!... Si


asta chiar dacd, in calitatea voastrd noud, de amazoane, veti

purta fustele scurte-scurte, chestie comodd care, hm,


"provoacd acum reprobarea persoanelor cu greutate in unele

405

www.dacoromanica.ro

tali. Nu e vorba sA fie suprimate in Franta... chiar in momentul cand femeii i se recunosc drepturi de libertate si de egalitate. SA se Imbrace cum o vrea si sA ne arate ce-i place, cu
conditia aceea ce ne aratA sA fie frumos la vedere" ("Oglinda
lumii", nr. 2). Sau s se dezbrace cum o vrea, dar cu aceeasi
conditie, precum in episodul urrnAtor: "De curand,

dansatoarea Mona Poiva de la Opera Comics din Paris, a


executat la Atena, pe Acropole, in fata unui public ales,
dansuri antice. La un moment dat a lepAdat de pe dansa
voalurile subtiri cu care era imbrAcatA si a continuat a dansa

cu desAvarsire goala. Gestul acesta, care evoca dansurile


Phryneei din antichitate, e mult comentat acum in presa
strains" ("Oglinda lumii", nr. 1). Desi, cunoscAtoarele in
materie aflara cu un ceas mai devreme ca "prima exhibitie de
picioare intr-un film o descoperim in 1918 in filmul de pro-

paganda al lui Mack Sennett, Mancati mai mult pege"


("Cinema", nr. 419). Cele care n-au ravnit, atunci, la fosforul

din pestii lui Sennett s-au multumit probabil cu exhibitiile


Marlenei Dietrich din Ingerul albastru, unde viitoarea stea a
filmului mondial si viitoarea... colonel, grad obtinut spre
starsitul ultimului rAzboi si-a dat in petec intr-un mod
angelic.
Bucurestenii partizani ai invincibilei (!) Linii Maginot,
pot culege unele stiri direct de la sursA: "Inceputul secolului

20 avea sA fie martorul unei ciudate actiuni de a primejdui


timid dezvoltarea eliberatoare si fatala a literaturii franceze.
Pentru prima datA sentimentele nationale, in expresia for
scrisA, au tins sA nu mai fie strict burgheze" ("La Nouvelle
Revue Francaise", nr. 289). Si-atunci cum sa fie? Curiosii
trag cu ochiul si aflA: "1921, iatA anul cind, poate ca niciodatA,

a fost mai sesizabil sentimentul provizoratului si cand, pretutindeni, intr-un an al asteptarilor, se ateapta. Promisiuni.
Un an al confuziei, al delasArii si al unei oarecare linistiri a

406

www.dacoromanica.ro

spiritelor. Momentul Dada pare din ce in ce mai domesticit..."

("La Revue Francaise", nr. 27) Unul din pdrintii acestui


"monstru" exists bucureteni care au dat mana cu el este
Tristan Tzara, rascut in Romania. Si find ei doritori de literaturd buns din acelai spatiu, latin, bucuretenii vor rdsfoi
mai departe i vor afla ca "un alt corifeu a fost d'Annunzio.
Intransul coexistau doud personaje: pe de o parte omul exterior, care-i practica meseria contiincios; pe de altd parte,
omul interior, intim, care hotdra, de acord cu cativa, ca propriul histrionism nu era convenabil i, revocandu-i-I, deve-

nea simplu i fermeator... Nu pdrea deloc inelat de propria-i paradd..., nu i-o dorea, fapt care-1 deosebea profund
de o Anna de Noailles, pentru care a juca teatru reprezenta o

necesitate" ("La N.R.F.", nr. 289). Desigur, bucuretenii


cunosc ca Anna de Noailles, stimabild scriitoare francezd, e
de origine romand, din stirpea Brancoveanului, chiar. Dar

ordenii-barbati, reprezentand ei sexul tare, nu se dau in


laturi i nu fac fasoane afland ca "la un congres al cioclilor,
tinut de curand la Chicago, secretarul acestei organizatiuni a
declarat ca in ultimii ani au crescut in mod extraordinar exi-

gentele sub raportul cinstei profesionale a cioclilor. S-a


rdspandit, adica, moda de a se Ingropa mortii cu inelele i
bratdrile lor. Dupe o evaluare particulars, s-au pus in

morminte in anul trecut bijuterii in valoare de aproximativ


20 mil ioane dolari" ("Oglinda lumii", nr. 1). Dar ce mai conteazd asta, de vreme ce "odatd sufletul pornit din corpul omu-

lui, magnetul sat', care este insui sufletul, este atras de


parriant" ("Astralis", nr. 2)?... Ce-i mai poate interesa din
acest moment Incolo pe barbatii Bucuretilor? Psi, cred ca
destule, Inca. De pildA, ei pot fi starniti de urmatoarea informatie: "Se anuntd din Vancouver ce noua locomotivd a cailor
ferate canadiene, mergand cu petrol i electricitate, a parcurs

fare nici un moment de oprire, .distanta de 4.700 km, care

407

www.dacoromanica.ro

desparte Montreal de Vancouver, i asta in 67 de ore"


("Oglinda lumii", nr. 1). Oare locomotivele d-lui Malaxa ar
prinde o vitezA superioard? se intreabd unii, care vor fi auzit
5i a "aviatorii americani Boardman i Polfando, plecand de
la New York i aterizand la Stanbul, au batut recordul lumii
de zbor in linie dreaptd, 8.044 km, detinut de francezii Costes
$i

Belonte, cu 7.905 Km" ("Universul", nr. 210). $i in

aceeai gradind a recordurilor, incapAtoare cum e, ei mai pot


afla 5i a "se construiete acum la Londra un avion special

care va servi la transportarea de la Paris in Anglia a unei


leoaice" ("Oglinda lumii", nr. 2). Iar dacd-i pocnete cumva

rasul, citind aa ceva, sd is aminte ca "un post radiofonic


englez si -a strans o colectie unica de plAci de gramofon: ea
se compune din diferite feluri de rasete" ("De toate pentru

toil", nr. 9). Aa ca, frumuel, sail lepede dan0 rasul in


Englitera, pe sterline, 5i sd le cheltuiascd atent 5i mai ales
fide! consoartei de pe malurile Dambovitei, nu care cumva
uitand ca "in America de Nord, cand un ins divorteazA, oricare ar fi motivul hotdrator al despartirii, e obligat sd
plAteascd fostei sotii intre 10.i 15 dolari pe saptamand, pentru alimente. In caz ca nu s-ar supune sentinlei tribunalului,

ex-consoarta lui are depline puteri pe temeiul actului de


divort sd-1 trimita la inchisoare, chiar dacd doamna s-a
recasatorit" ("Magazinul", nr. 55) Frumos. Si daca insul line
morti sd-i apropie o noud nevasta, nu strica sd-nvete cate
ceva 5i din experienta altora, de pildd de la "un hindu din
regiuna Punjab", in India, care, sdrAcutul. "nu poate fi casatorit legal a treia oars i dacd vrea totui sd aibd o sotie, e
cununat intai cu un porn. Numai dupd aceea se poate casAtori
cu o femeie. Acelai lucru cu femeile care vor un al treilea
barbat" ("Oglinda lumii", nr. 3).
Ada ca, iii jurd barbalii Bucuretilor 5i and grabesc
sd-i aprob parca tot mai bine e la noi, aci, unde Liga Navald

408

www.dacoromanica.ro

Romans patroneazd intr-o fierbinte sambata de iulie, la strandul Kiseleff niste "probe" pentru o cupd "Jean Bart" si unde
toata lumea inoatd... "dezbracatd. $i iata ce program s-a exe-

cutat: 400 m liber domni, 200 m piept doamne (aoleo!!),


100 m spate domni, 100 m spate doamne" ("Bilete de papagal", nr. 482). Trai neneacd! Dar dacd la strand merge ca pro-

tagonistii sd se dezbrace... in tricouri de baie, desigur a


aceia.si, se vor pune la sapte ace "miercuri seara" and "sub
auspiciile firmei BresteanuSica Alexandrescu si sub titlul

Om de incredere" ei vor aplauda in nestire la "vodevilul


satiric Ces Messieurs de la sante" (titlul original), cum isi
anunta abonatii "Bilete de papagal" (nr. 484). Cei care nu
mai gasesc bilete la vodevil, sd nu se bosumfle cAci vor fi
beneficiarii unei plimbdri prin amurgul bucurestean,
lingusitor si imprescriptibil, in "pacea de our din asfinlit... de
o noblete medievald" (Arghezi) si privind "acele salcii oblice
si inserate" (G. Galaction), fi indcd crepusculul acestui oral

are un parfum particular, inconfundabil, drapat find in


nuan ;e cromatice violent nostalgice. $i odata scuturatd de pe
umerii for dulcea povard a contopirii cu asfintitul soarelui de

portocald rdscoaptd, deasupra Sf. Elefterie si deasupra


Cotrocenilor, ei si ele pot sa reintre in orasul-vechi, pe cheiul

Dambovitei cu mirosuri amalgamate, cu opalescente de


halva murdard, si sd dea buzna in omenetul compact, disciplinat care, formandu-se in batalioane si legiuni din Piata
Senatului, se decide in pas languros-againic s-o is pe Calea
Victoriei visand Soseaua i boschetele Herdstraului sau
Banesei... Efortul pasirii in ritmul monoton si deslanat al
celor-din-fats -si-din-spatele-lor le este inmiit rdsplAtit de
confortul privirii si sufletului adaugat inexorabil oricui calcd
pe aceasta artera.
Calea Victoriei este vena cava a Bucuretilor, a 'Aril,
indrAznesc sA cred. Se unduie prin urbe ca o severs baiadera,

409

www.dacoromanica.ro

confiscata picturii lui Pal lady. E aromata cu buchetele lui


Ghiata i Petracu. E fatuita i pudrata de Andreescu i

Luchian. Suferd de incertitudinea izbanzii aldturi de


Grigorescu i Steriade. Se-nchide in ea insa.5i, intr-o implozie

cromatied descifratd de Tuculescu, dar se desfoaie, iar,


gigantescd, prin admiratia unor Jalea i Han i Sa4teanu i
Pi hula i Bandac... Se inaltd in slovele lui Eminescu i
Caragiale, se imbujoreazd sfielnic in dansul strofelor lui
CoOnic, se-mbdiazd in spumantul acelui Cezar Petrescu
(care-o strecoard i in titlul unui roman unde sfardie desuet
splendoarea i decadenta urbei), se intarete atletic sub condeiul celuilalt Petrescu, se bucurd cu anecdoticul legendar in
versiunea lui Gh. Crutzescu, se mortified dramatic i com-

plex, la indemnul ilustrei doamne Bengescu, servete de


gang miliardar pentru ofilitii protestatari inchipuiti de Peltz i
Gemi Zamfirescu, calcd-n strAchini i se umfla, apoteotic,
sub tibiirul lui Arghezi, 4i cantd coapsele nurlii prin vocea
lui GicA Petrescu (tot un Petrescu, de!), se zbenguie, gured

spirituald, in ritmurile lui Alifantis din music-hall-ul


Miticei Popescu, omagiu sfruntat al piesei omonime a lui
i

Camil i, mai ales, i mai cu seamd, i indeosebi, se pastreazd


etaldndu-se, hermetica in nostalgia ei picantd, sub scandal4
obraji vitraliati la comanda acelui unicat, melanj de sihastru
strAvopsit i maitre d'htel brigand, care a fost sd fie Mateiu
Ion Caragiale... Inspre anii notri, s-au inghesuit, intr-o gran-

dificare licentioasa, persoane ilustre sau doar absolvente de

coli speciale, s-o evidentieze, s-o evoce, s-o cante, s-o


deseneze, intr-un cuvant: s-o lingueased... Bucuretean
inrdit, am umblat-o viguros i tandru, absent i pAtimg, timid
i autocunosator, de cateva mii de ori, cred. Peste dalele ei,
incorporate asfaltului prapastios, aka cum incorporate ii sunt
i traversele lemnoase ale strAbunului Pod al Mogooaiei o

mostrA certified duumeaua asta fanariota, livratd find

410

www.dacoromanica.ro

iubitorilor de istorie aievea de Muzeul de Istorie a municipiului, Inca gazduit de Palatul $utzu au pait atatia i atatia
dintre romanii veacurilor, incat simpla for enumerare s-ar

cuveni sa alcatuiasca un extraordinar epitalam. Nu am


cunotinta unei alte strazi romaneti atat de complet
imbratipta de istorie: de istoria lui Vlad, i a lui Mihai, i a
lui Brancoveanu, i a lui Tudor, i a lui Balcescu, i a lui
Cuza, i a lui Carol... Dar i de istoria atator milioane de
anonimi pe care urbanitii, arheologii, poetii, sociologii, politologii o Imbiba, o invelesc, o satureaza. Nu poti pronunta,

sentimental sau in cunotinta de cauza, Bucureti sau


Romania, Odra sa-ti aminteti, tributar memoriei sufletului, de

Ca lea Victoriei. Caci despre ea se va vorbi i se va scrie,


peste vreme, ca despre romana Via Appia.

... $i poate, unde perechi de "alei" (alesul/aleasa


inimii, firete) au sd aflueze spre dreapta, inlantuite in promisiunile unui viitor conjugal i, supuse invitatiei de a sacrifica

"o ora numai pentru vizitarea expozitiei TOT ELECTRIC.


Ca lea Victoriei, 50, vis-a-vis de Teatrul National" unde, precizeaza reclama revistei "Romania maritima i fluviala" (nr. 4),

vor invata cum sa-i facd mai placut, mai confortabil caminul "i aceasta cu mai putine cheltuieli". Putine, putine, dar
tot mai substantiale clack aceleai perechi de viitor ar fi pait
la Capp, inauntru, presupunand ca unii i MTH dintre
obinuitii localului (ar trebui zis: localurilor) exact azi au
renuntat in favoarea intruilor intamplarii.

Fiindca, dupa "afrontul" din 1916-1918, Capp


redevine mai romaneasca decat oricand. Nu-i mai trec pragul
i unii straini? Ba da. $i Inca multi. Nu Insa cu intentii jig-

nitoare, de califi ai tejghelei, ca in anii sus-mentionati.


Stipendiata cu laude i omagii, boicotata cu barfe i cleveteli,
ramane i in aceti ani acelgi nex magnetic al Bucuretilor.

411

www.dacoromanica.ro

"Te miri a ne adundm in camdruta dreptunghiulard care se


chearnd cafeneaua Capp, cand am putea gasi in altd parte un

loc mai potrivit? Nu prea vdd unde. Pretutindeni intalne5ti


acea lume cosmopolite, de samsari, fAcanduli afacerile. La
Capp este singurul colt unde mai putem sta de vorba fard sd

to jigneasca prezenla indivizilor dubio5i. Mail de mici


exceplii, intalne5ti aci figuri de oameni care delin roluri bine
stabilite in societate. A5a, la masa din fund, a parlamentarilor, se adund senatori 5i deputati cunosculi, fo5ti mini5tri etc.
La alts masa, ziari5tii, pictorii 5i actorii. Poll schimba o vorba
cu un coleg despre ultima carte apdrutd in vitrina sau aduci
manuscrisul ce urmeazd sd-1 publici. Cafeneaua, in viala seriitorilor, a jucat intotdeauna un rol Insemnat, avandu-5i partea

ei de glorie in formarea curentelor artistice" (C. Ardeleanu).

"Bozo Balcanului se termind acolo unde, pe langd


altele, in restaurantele in care nu se and decat 5oapte, clientii

suns rabdAtori 5i personalul politicos. In aceastA privintd,

desigur a restaurantul Capp are meritul intaietatii. Aici,


clientela flotantA e foarte redusd. In afard de dineurile
politice, care dealtfel au loc mai totdeauna in cabine, acelea5i
persoane ocupd zilnic acelea.0 locuri, pentru a fi servite de un
personal stilat, pus sub atenta priveghere a lui Traian, incontestabil cel bun maitre d'htel al capitalei 5i unanim recunoscut decan, de toil confratii lui. Si dacd sub tirania vremurilor,

unele mici detalii de ordin culinar, 5i mai ales pivnita, nu-5i


mai pdstreazd in totul stralucirea de odinioard, din punct de
vedere al serviciului, aceasta veche 5i respectabild casa i5i
mentine locul de frunte, pe care 1-a avut de la intemeiere. Dar
in afard de personal, pe care ea 1-a format, casa Capp e singura in care atentiunea pentru client apare in toate amanun-

tele serviciului: painea proaspdtd, sarea frumos a5ezata in


solniti, rd.5nita de piper pe toate mesele, fats de masa 5i
5ervetele sclipitoare, vinul alb bine frapat, vinul ro5 chambre

412

www.dacoromanica.ro

(=la temperatura camerei) etc." (Al. 0. Teodoreanu).


N. Crevedia produce un catren memorabil:
"La Ca Na unde yin toti seniorii
Local cu douet marl despiirtituri
Intr-una se manancii prajituri

$i-ntr-alta se maneina... scriitorii".

Poate ca se mananca, poate ca-i mariancd pe altii,


deloc scritori: "La Capp, un grup Intreg de baieti tineri. S-a
Intors (Petru) Comamescu. Pocait, neortodox, individualist.

Are ironii pentru ortodoxii de la Ministerul de Finante"


(Camil Petrescu). Sau despre Camil insu5i, client ortodox
aci: "Camil Petrescu... nu e de gasit decat la Capp, Intre
noun jumatate 5i unsprezece, cetindu-5i gazetele cu o punctualitate si o pasiune pe care i-ar invidia-o chiar cel mai credin-

cios client al cafenelei... Te resemnezi doar sa-1 prive5ti pe


Camil Petrescu cum i i be, cafeaua, cu gesturi nervoase.
scurte, cum ridica ochii incerti peste mese pentru a-ti tranti, din fuga 5i la urma de tot, cateva cuvinte... In ziva aceasta am avut norocul sa-I surprind pe Camil Petrescu mai bine
masa nu era sineura: inseparabilii Serban
dispus
Cioculescu 5i Vladimir Streinu estetizantii Camel il flancau, unul gray, generos. rotund la vorbd (Vladimir Steinu),
celalalt d'Artagnan al criticei acerb, viclean. cu o alts
vioiciune decat cea a lui Camil, _grata sa to strapungd cu flo-

reta ironiei 5i a cuvantului cu 5apte Intelesuri... Deodata


Camil Petrescu se uita la ceas: e unsprezece 5i ceva! Are un
rictus de nemultumire 5i exclarna, Wand cu suta de lei in
masa, pentru plata: Ciudat! Niciodata nu am intarziat atata
la Cap5a" (D. Petra5incu, alias Angelo Moretta).
"In cafeneaua, devenita dupa desfiintarea Terasei
(Otetele5anu, n.n.), locul de intalnire al poetilor 5i literatilor,
se discutd mult dar se consuma putin. In 1938 d-1 Cap5a se

413

www.dacoromanica.ro

hotari sa suprime cafeneaua 5i sa mareasca restaurantul, cu


tot spatiul astfel castigat. Se deschise o sala frumoasd, primitoare, calda, si restaurantul a cunoscut iar zilele frumoase de
odinioara, cand trebuiau retinute mesele din timp... Si ca mai
inainte, Capsa continua sa fie o permanents in viata acestui
oral" (Gh. Crutzescu). Pacat doar ca nu se bucurd ambele
sexe in egala masura de local: "Cum nici o femeie nu intra in
partea cafenelei spre strada Edgar Quinet, a trebuit din nou sa
rog un chelner din cofetarie sa-1 anunle pe Dan (=Ion Barbu,
n.n.). La restaurant mergeam rar, dupa filme, dar am fost cu
Dan de cateva on in partea de la Capsa rezervata barbatilor.
Fiind ora 10 trecut ;i lume foarte putina, nu mai vedea o

necuviinta in asta" (Gerda Barbilian). (Cat despre Capsa


sfarsitului de mileniu, Para decise 5i fundamentale intervenTii
si nu numai cosmetice localul ameninta rapid sa devind o
unitate de myna a doua, daca nu mai rau...)
Un afis de la Teatrul National poate ispiti pe plimbareti
prin anunlul cu premiera Dridri. Piesa, in trei acte, e scrisa de
Ion I. Cantacuzino dupa o temd de Alecsandri, avandu-1 printre personaje chiar pe poet (alaturi de Cuza, Al. Golescu 5.a.).
Este, cum sung afisul, o "reprezentatie extraordinary cu concursul d-rei Marioara Ventura, Societara a Comediei
Franceze". Directia de scent' e incredintata lui Soare Z. Soare

iar "inceputul la ora 8 seara". Grabiti-va sa suspinati: je


t'aime, Dridri, mais c'est dommage... MA grabesc 5i eu, rotit
in cuibarul pasagerilor anonimi, fund vorba de o lucrare premiata, si surad, 1i rosesc, oh, Dridri... acum, cand "vanzatorii
chearna, cu glas de miere, lumea. Pe sovaielnici ii trag de
maneca, strecoara cate-o gluma cucoanelor..." (I. Peitz). Si
trag cu urechea Ia o aka ispita, anume la afisul cu Macbeth.
Reprezentatia e pregatita de Victor Eftimiu "de Ia traducerea
d-nei Miller-Verghi pang la decorurile d-lui Pojedaleff. Doua,
aproape trei randuri de interpreti: doi pentru Macbeth $i trei

414

www.dacoromanica.ro

pentru Lady Macbeth. Cel mai reusit insa a fost d. Bulfiniski.


in Macduff, afard de costumul clovnesc care, fireste, cade in
sarcina d-lui. Pojedaleir (L. Rebreanu). E ocazia sa aflu, sa
Margarite, s-a
afldm ca "in cadrul unei reludri a feeriei

sarbdtorit la Teatrul National jubileul de cinzeci de ani de


teatru al d-lui Ion Petrescu. Au fost aplauze, discursuri,
cadouri, emotie pe scend si in said... Scaiul, da, a inveselit sute
de mii de spectatori. Pe-atunci Labiche era, cum s-ar zice azi,

regele rasului. Vremea insd 1-a ruginit. Glumele lui, care


odinioard aceau sa hohoteascd Parisul, acum nici la Teatrul
Popular din Bucuresti nu mai prind" (L. Rebreanu).

"Omul ar trebui sa trdiascd 150 ani", observd


"Realitatea ilustratd". Gand indraznet. Dar in acelasi numar
al revistei aflu 5i ce ne impiedica: chiar realitatea: "Un pranz
in subteranele Liniei Maginot" "Dac-am bombarda Anglia"
"Noul guvern cehoslovac fata in fata cu Germania"... tot
sa trdiesti 150 de ani in acest context european! Bine ca tot
acum apare compensator? 5i numdrul prim al revistei
nou-noute "Jurnalul Doamnei". Ce cuprinde aceasta pro2eniturd grafiaWilustrata atrAgAtor? Scopul revistei e "sa initieze
pe cucoane in arta esteticei si cosmeticei''. De aceea, gazeta
si "oferd un material bogat 5i inedit". Remarcand fugitiv ca,

atata timp cat gazetarii propun jumatatii feminine a


Bucurestilor si tdrii asemenea indrumAri, in Romania este
Inca pace si barbatii Inca mai doresc ca femeile for (mame,
surori, iubite, sotii, amante) sa arate bine, sa trdiascd bine,
imi strecor privirea pe langd tunsoarea dragei mele dragi, a la
Danielle Darieux, si explorez paginile rdsfoite de ea, 52 la
numar. Descopar "in afard de sfaturi practice, de cursuri de
machiaj 5i coafat... 5i articolele semnate de fruntasi ai scrisului romfinesc". Las la o parte invidia ca n-am fost solicitat sa

colaborez 5i ma precipit sa -i descopar .pe norocosii semnatari: E Lovinescu creioneazd "Ultimile talente feminine",

415

www.dacoromanica.ro

V. Eftimiu etaleazd "Vitrinele Parisului", T. Muatescu dd o


"Leclie de geometrie sentimentald", A. Bilciurescu Incepe cu
"Eu i eroinele mele". Despre teatru si cinematograf scrie L.
Floda, despre "cArtile sezonului" conspecteazd I. Jianu, iar
medicii V. Voina si G. lonescu "dau sfaturi pentru frumusete". Apdar, merits un "vant de la pupa!" i-acest yids-

tar al presei. Care, mai tii, poate ca va eclipsa Intrucatva

preocuparea cititoarelor vizavi de brusca celebritate a


Heddyei Kies ler. Ascensiunea rapidd pe firmamentul celei
de-a aptea arte nu i-a asigurat-o doar faptul ca a fost filmatd

goald-golutd in Extase. Decisiv, pand la urma, se dovedi


melanjul, exploatat publicitar, dintre viala particulard si cea
ddruita mirajului cinematografic. Insa despre ce-i vorba in
fond?...
Domnioara Kies ler e vieneza. Casa de fume SlaviaFilm, in persoana regizorului G. Machaty, o distribuie in filmul Extase. Ce si cum face ea in aceastA peliculd, nu tiu, nu

o sa

$tiu.

Pleat-id la Hollywood

unde se cautd o

"Inlocuitoare" pentru frumoasa si regretata Jean Harlow ea


devine Heddy Lamarr. Iats Insd cd "un comitet compus din
staruri populare" scrie firmei Slavia-Film sa precizeze dacd

In Extase, juna a jucat cu sau fArd vegninte, la care interpelare, producatorul rdspunse cd "intr-adevAr toata partea
superioard a corpului tinerei vedete vieneze... ii apartinea in
mod real. Pentru partea a doua a corpului, face o rezervd.
Regizorul Gustav Machaty, gasind ca conturul picioarelor ei

nu este Indeajuns de sublire, a dublat-o pe Heddy... cu o


figuranta mult mai plastics ". Explicatia nu potolete zelul
puritanist al starurilor "populare" i, deocamdatd, Lamarr nu
poate ss semneze nici un contract deoarece, pentru comitetul
acela "pudoarea e o prima virtute" (Cinema, nr, 370). Filmul
Incriminat e produs in 1933. Hitler ii interzice difuzarea. Nu
o considerd pe Heddy suficient de ariand (doar i el e austri-

416

www.dacoromanica.ro

ac)?... Sau trece cumva printr-o criza de... candoare? Cum-

necum, oprete reprezentarea peliculei, nu o opresc insa


francezii, aa can n-o opresc nici italienii; ba mai mult,
intrucat exact in 1934 Mussolini intemeiazd bienala de la
Venetia, dictatorul gasete de cuvinta sa premieze chiar
Extase, inaugurand astfel "cupa oraplui Venetia". Axa
Berlin-Roma nu e Inca perfecta.
Cazul Lamarr nu e numai atractios ci i atractiv, poate

pedagogic. Privesc fotografiile acestei tinere. Toate


etaleazd o carura seaca, aproape rigidA, i un chip alti

minteri, nu lipsit de trasaturi armonice

de o incredibila tris-

tete, de o seriozitate melancolica, ambele greu de asociat


cu... nudismul practicat in primul ei film. Banuiesc, in consecinta, unele dedesubturi, banuiesc un malentendu fatal...
H. Kiesler a fost educata in spiritul Vienei de odinioarA:
dansa mult, schia in Alpi, practica hipismul. Subteran, dorinta
ei cea mai imperioasA a fost sa facd teatru. Ii iese in cale Max
Reinhardt. El o incurajeaza i, datoritA autoritatii acestuia,
feticana, contrar "onorabilitatii" opiniilor pArinteti, joacd in
cateva piese i "obtinu o libertate de care nu se bucura nici

una din colegele sale, reprezentante ale lumii bune"


("Cinema", nr. 394). Viata ei, dupA prietenia cu Reinhardt, se

transforms in destin,caci parintii se impdcara cu gandul ca


vor avea o... actrita in stirpe nu insa i viitorul sot. un ofiter
austriac, care "se sinucide cu un glonte de revolver dupd o
discutie in cursul cAreia o implorase, in van. sa renunte la
teatru". Nu renunta. Mai mult: Incepe sa. joace i in filme,
interpretand roluri modeste. E remarcatA de "cel mai bout

industria din Europa Centrals", anume Fritz Mandel.


Persuasiv

la banii

insul reuete sa o is de nevasta.

Mandel e "negustor de tunurr, deci o persoand cu trecutprezent-viitor asigurate. Unul din filmele "fart importanta",
turnat anterior casatoriei, este i Extase. Heddy interpreteaza

417

www.dacoromanica.ro

pe "o femeie Canard, cdsatoritd cu un prea bdtran sot, i care-i


is un amant; Intr -una din scene, Heddy se scAlda intr-un lac,

calul ei o lua apoi la goand cu vemintele ei, iar eroina trebuia sa fugd goald dupd el". Aa, deci. Regizorul o asigurd ca

scenele sunt luate "de departe". La aparitia filmului pe


ecrane, se dovedi ca regizorul n-a prea spus adevdrul...
Furios, sotul "negustor de tunuri" porni o campanie "pentru
suprimarea filmului" i "cheltui o avere cumparand toate
copiile filmului, dar nu izbuti O. intre in posesia negativului".
Pand la urma, ceva tot obtinu: fAgaduiala ca sotia lui "renunta
la carierd". E adevarat, un timp, ea "ii relud viala mondend,
ii plimbd bijuteriile i frumusetea din ce in ce mai fermecd-

toare prin toate capitalele Europei, incercand sa risipeasca

aversiunea pricinuita de pdcatul ei". Lucrurile nu se


sfaresc aci: tatal, in urma viziondrii filmului cu pricina, muri

"deprimat de scandal". Heddy, apoi, nu reui sa - i prelungeascd sine die statutul de pocainta i de sotie "model".
DivorteazA i pleacd la Hollywood, unde-i schimbd numele
i unde, greu de tot dat find "trecutul" ei reuete sa

joace, aldturi de Charles Boyer in Nopti in Alger. "Incep o


vials noun aci, declard ea unui ziarist. Oamenii de aci ma
uimesc: venic veseli, venic prietenoi" i, intrucat "simte
ca acest popor superficial dar tandr este leacul slAbiciunii ei,
lipsei ei de entuziazm, a hotarat sa devie cetAteand americans". ("Cinema", nr. 394). Good luck, Heddy Lamarr!
Indopate cu asemenea "romane", nu ma mir ca, originare din margini sau pantece de Bucureti, junele se inghesuie sa participe la Concursul de fotogenie lansat prin revis-

tele "Cinema", cand se cauta "elementele noi" in vederea


turnarii filmului autohton Sufiete in furtund. Aa ca ele expe-

diazd fuguta fotografii, aldturi de o fig de cadre: nume,


prenume, varstd (hm..), dimensiunile bustului (oh!), taliei
(ah!), gleznelor plus kilograme-zulufi sau kilograme-coc.

418

www.dacoromanica.ro

Care dintre ele vor fi alese, ma-ntreb, poate Joujou


Radulescu? poate Mimi Kades? poate Sena Popescu?
Fiindca destule dintre iubitele mele "de-un leat" viseazA sg
devina stele de cinema; de ce sA trdiascd "impArdtete" doar

Garbo, Dietrich, Colbert, Davis, Powell, de Havilland,


Darieux sau, poftim, Lamarr9' Un timp, iii hrdnesc iluziile cu asemenea poze retuate i culant gAzduite de revista lui
T.T. Branite. Un timp, le dd mana sd radd discret in batiste,
consolate de intampldri ca aceasta: "Era prin o mie noun sute
treizeci i ceva. Regretatul regizor Jean Mihail ii propusese
sd realizeze un film, dar mijloace financiare ioc... Cu greu

convinsese un om al bursei ca o asemenea afacere ar fi


rentabild... astfel, prima scene urma sd fie turnata intr-o
gradind de yard de la Sosea, la orele 11. Care orele zece au
sosit mainitii i figurantii. Dar proprietarul ii amand pang la

orele 12, deoarece localul fusese Imprumutat unei societati


filantropice al cArei comitet de conducere se strAnse pentru
organizarea unui bal in folosul invalizilor. (...) La ora 11 sosi
regizorul cu omul care finanta filmul. Jean Mihail, suparat ca
aparatele de filmat erau Inca nefixate, inn-a ca un tunet in eddina in care iii desf4ura societatea filantropicd edinta. 1i
roti privirea confundand adunarea cu figurantii filmului sau.
Se repezi mai intai la un preot din primele randuri: Ce inseamnd porcdria asta? De ce nu to -ai schimbat? ImbrAcati-1
haiduc! Sau in apa.... Vorba! Nu arata a preot cu mutra asta!
Adunarea rdmasese stupefiatd. Cum totii asistau fare posibilitatea sd intervind, impietriti, satisfacut de primele rezultate,
regizorul infierbantat se repezi la o masa unde se aflau cateva
cucoane simandicoase:
V-am spus ca aici sA se afle nite cochete veritabile.
De ce mi-ati plasat aceste paparude boite? Pe cine ar putea sa
mai intereseze aceste picioare de pian? La azilu] de batrAne

cu ele! Cautati figurante mai ardtoase! (...) Sotia primarului

419

www.dacoromanica.ro

se ridicA sd piece impreund cu solul ei, mult mai in etate. Jean

Mihail ii opri cu autoritate i aplomb: Stall, nu plecati!


Dumneata eti bund de cochetd. Treci mai in fatd. Bdtranul
trebuie schimbat. Dali -i un partener mai Candi...." (N. Tautu).
Altminteri, care dintre ele se trezesc la timp, realizeazd
ca, deocamdata nu prea-i cazul sd se agite, neexistand o pro-

ductie i o coald de film parnantene, din motive care le


depd.5esc pe ele, aspirantele la celebritate: "Nu vom avea
niciodatd o productie nationald

ii dau cu pArerea chibitii

presei cad, sfidand legea argumentului, improwd cu pesimismul for modestele incercari de afirmare. Ehe, va mai
curge multd apd pe Dambovita, !And ce vom putea realiza
filme
murmurs plictisit publicul. Pesimismul ne-a
coplqit. Aceasta stare de amorteald nu ne mai impresioneazd
deloc. De indatd ce ganduri bune se aventureazA sd scoatd din

bezna mult trambitata productie nationald, in locul unei


reactiuni incurajatoare, ne grAbim sd be diminudm elanul,
aruncandu-le cele mai josnice cuvinte din diclionarul maidanelor. Pe langd atatea lipsuri fundamentale n-avem deci nici
samburele de bundvointd, imperios necesar tinerei noastre
productie" ("Cinema", nr. 385).

Astfel ca unele dintre "cautAtoarele de aur" cinematografic rdzbesc ca dansatoare de music-hall, unde vor
invdta rapid sd traga cu dintii de posturile lor, platite rail sau

deloc, cum se mai petrec lucrurile i in cazul descris de


"Cortina" (nr. 97): "Teatrul Comic s-a inchis definitiv luna
trecutd... latd insd ca dupd expierea sus-pomenitului teatru,
au inceput sd rabufneasca i surprizele. Prima a fost reclamalia depusd... de cele patru baletiste... prin care acestea cer
trimiterea in judecatd a d-lui..., directorul companiei, pentru
ca nu le-a plAtit salariile".
Altii primesc salariile i totui, clevetesc: "Viata s-a
scumpit teribil... F. E. discutd problema cu D.C. Ajunsera sd

420

www.dacoromanica.ro

facd referiri la unele personalitAti: A5a e cazul lui F. G. ,


care din salariu ii intretine sotia, patru copii 5i o veri5oard,
spune D.C. Asta nu-i nimic, dar eu tiu o fats din balet care,
din 15.000 pe luna, trebuie sarmana sd-i intretind mama, un

frate mai mic 5i

o maind de opt cilindri" ("Cortina",

nr. 200). Haz de necaz. CA de nu-i haz, ai dureri de cap. $i de

ai dureri de cap, musai sd apelezi la "NEVRALGIL Dr.


BOUSQUET" care "calmeazA imediat durerile de cap 5i
orice nevralgii" ("Arta noun ", nr. 3).

Simpaticele domni5oare, ambitioase cum sunt ele


datoria amestecului de sange nomad clocotitor, de Baragan 5i
Vlasie 5i de sange languros-pi5icher, de urbe odinioard orien-

talk nu vor sd renunte la of-urile for de-a se afirma public,


dacd nu ca staruri, barem ca actrite de-o noapte. CAci, vorba
Poetului, "astfel de noapte bogatk/Cine pe ea n-ar da viata
lui toatA?" Salvarea pare sd le-o sugereze tot revista "Cinema"

care, numar dupd numdr, precizeazd ca va oferi 10 mii lei


premii la un nou concurs. Schepsisul sta in stabilirea de
asernandri, leit-poleite, dintre junele cititoare 5i ilustrele

vedete de cinema, ale cdror fotografii, separat paginate


intr-un chenar onorific, sunt publicate sAptamanal spre o
directs "confruntare" tete a tete... Rezultd ca "acele cititoare
care vor considera ca au o oarecare asemAnare cu vedeta

publicatd, ne vor trimite o fotografie din care sa reiasa


aceastd asemAnare". Deci semanati cu Danielle Darieux?
Cu Loretta Young? Cu Mae West? Cu Viviane Romance? Cu

divina Garbo?... In cazul Asta, trimiteti de urgenta, dar de


urgenta! fotografia Dv. $1 uite-a5a tapird peste noapte o
Bette Davis din Dude5ti 5i o Joan Crawford din Grivita,
taman bune sd facd maine dis-de-dimineatd, reclamd ciorapilor ELBE sau ADY, despre ultimul publicitatea oferind un

sfat... homeric: "Achile era un zeu invulnerabil. Un singur


punct nu era apdrat: cAlcdiul. Eleganta dvs. este aparatd 5i in

421

www.dacoromanica.ro

acest punct datoritd noului talon negru al ciorapului. ADY, o

cucerire a straduintelor noastre". Asupra pretului, anuntul


tace chitic. Nu tace insd un altul, care, sub titlul "Cu bani
putini" invitd sd "cumparati eftin" de la magazinul Imperial,
Ca lea Victoriei, 47 (rang Palatul Regal): "Ciorapi bArbdteti
lei 11... CArridi bArbati Sport lei 159... CArnai Oxford
cu cravate lei 198" ("Universul", nr. 210). Si dacd tot ati trecut pe cumpdraturi ,i cadouri, sunt i eu pe aproape, sd bem
alddmawl. Unde? Cum unde?! La Ambasador, fiindcd Lista
de preturi de-aici, tipAritd pe-un carton cat coperta volumului
Schimbarea la fatii a Romaniei, de Cioran, to determind sd
faci fete-fete cand citeti anuntul mefistofelic: "RugArn a nu
oferi baqiuri personalului cdruia ii este interzis a le primi!"

Admis pe loc in compania celor care fac/primesc


cadouri, imi free palmele, fericit i la propriu i la figurat i
be propun amicilor, dintre minuturi, sd aleagA fie

KrenwOrtschen cu hrean (12 lei) fie Cwaval de Penteleu


(10 lei), fie Schweitzer romanesc (100 g 20 lei) stropite cu
Drojdiem(5 lei paharul) sau o Tuica veche (4 lei paharul).
Apoi, avem de ales intre Fripturd de vacs garni (30 lei),
Biftec cu ou (35 lei) i Rostbraten cu ceapd (25 lei), demne a
fi udate cu cateva sticle (100 lei una) de Riesling Stirbey sau

Cabinet alb-Rhein (40 lei sticla). Doritorii de "fineturi ca


de-alde Cognac Martel Extra (70 lei paharul), Chartreuse
Tarragon (80 lei paharul) sau Champagne Rhein Natur
(lei 300 sticla), sd pofteascd la altd masd!... La urmd, ne-am
putea retrage in visare i arome de trabuc i marghiloman
(10 lei) sau schwartz (10 lei) dand cu tifla vietii noastre de
azi pe maine i dintr-un anunt publicitar intr-altul...
Dupd care, ca sd rotunjesc vanitatea frumoaselor nu
le-am uitat, vai! nu-mi rdmane cleat sd be recomand... lecturi i iar lecturi. Ma rog, ce citete de obicei o bucureteancd?

Intuiesc ca ea citete cam tot ceea ce "lectureaza" i multi

422

www.dacoromanica.ro

thrall, cu deosebirea CA acetia din urma nu prea recunosc:

carp ware, amuzante, foiletoane de amor sau politiste,


almanahuri i calendare. Cum sd piarda ea lectura unui calendar?! Nu ma refer la cel pe care popii il scumpesc de la an la
an ci la cel scumpit de editori de Ia an la an. Din Calendarul
Universal, de pildA, bucureteanca mea focoasaflasciva afld

"cum sd bAgdm ata in ac mai wr" (fard aluzii), "cum sd ne


intinerim mobilele", "cum sd scoatem petele de cerneald de
pe...", mai bine tac, ba nu! Descopar aldturi o easetd cu titlu
avangardist: "Sfaturi pentru cumpAratorii de automobile". Ei
bine, sfaturile astea sunt valabile Hand i, in plus, cel putin

unul dintre ele e de-a dreptul genial: "Cumpard marina


potrivita bugetului dumitale, nu toaletei d-nei"! Si eu care,
ieri tocmai, i-am cumparat doamnei mele o toaletd asortata
Fordului nostru! La solduri cu eal... Ia stai dar Fordul, el
la ce-mi mai trebuie?! Ca sd ies la Sosea? la Jockey Club? la
cinema Capitol sau ARO? Nu, mai bine trag pe dreapta i-1
parchez la Cercul Militar, sd crape de invidie amicii privitori
pe dupd perdelele Capei. Cdruta mea metalicd, strdlucitoare
i nepupatA de oxizi, se strecoard alter cu rotile ei spitate printre celelalte autouri cuminti i dolofAnele i infinit mai putin

stralucitoare decdt Fordul nostru, care a i fost intrat in


atentia paznicului, ce-mi face cu ochiul, pehlivan rob al ordonantelor, sub cozorocul epcii regulamentare i ma noteazd in

memoria lui; nu inainte de a-mi smulge obolul, fiindcd


obrazul (meu) subtire cu dijma se tine i cu un bon extras de
cerber, dintr-un soios carnetel. Treacd de la mine macar

pentru ca locul acesta istoric, al Sarindarului, merits mult


mai mult decat o parlita taxa de parcare! (Parintii mei 4i
trageau la peronul acesta trdsurile, iar parinlii for au mai apu-

cat, poate, biserica

mandstirea omonime cand, pe par-

doselile subliate i lustruite de frecuul timpului i cucernicilor, ingenuncheau la slujbe, aci, aliatii rdzboiului nostru de

423

www.dacoromanica.ro

independentd: marele duce Nicolae Nicolaevici, printul-cancelar Gorceakov, generalul Todleben, Gurko .a. Pentru not
cei de-acum, la o vreme dupd rdzboiul reintregirii, Sdrindarul
nu mai e decal "centrul gazetdrier bucuretene... i un parking
central).
CAftAniti in distractii i poleiti cu vorbe de duh,
bucurqtenii sunt numai in rdstimpuri, prelungite i scurtate

dupd fantezie i pungd. Tihna nu le e spornica decal dacd


urmeazd efortului adunat peste zi, bob cu bob, in slujba
patronului sau a statului. Cand pot i cum pot, ei se mai i
luptd cu un primar sau altul, cu o directivd on o circulars
menite sd le preschimbe urbea cea de toate zilele. Dei localnic catigat de imprejurdrile vietii, Arghezi (locuitor pe bulevardul Elisabeta, apoi pe dealul Martiorului din Vdcare0) e
Inclinat sd creadd mai curand cd "bucureteanul e foarte des

un animal oriental" care, chipurile, "suferd totul, primqte


totul". Oare?... Ce-i drept, o metropold, cum deveni oraul
dupd marele rdzboi, are trebuinta unei retele stradale marita
i ingrijitd corespunzator. Si, complementar, a unui parc
adecvat de mijloace de transport. Rdspandirea electrificdrii i
a motorului cu ardere interns ar fi trebuit sd colaboreze cu o

conceptie deschisd in largi bulevarde i esplanade aerisite.

Cel putin teoretic. Deoarece, in realitate, cetatenii

metehnele for se hurduca concomitent i alternativ Intr -un


tempo derutant pentru acela0 poet-pieton, izolat in gloata
"unei burghezii languroase, promovata in aristocratie". In
consecintd, el se avantd in filipice infatigabile: "Problema
circulatiunii consists in a se afla mijlocul de a calatori cu
viteza de o sutd km pe oil in plin ora, pentru toata lumea, nu
numai pentru cativa privilegiati care rdstoarnd felinarele i

intrA cu radiatorul in vitrind". Nu numai viteza ilicita e


incriminate (altundeva, el apostrofeaza "avansarea inainte"
cu doar 4 km/ord i a pietonilor ;i a vehiculelor in portiunile

424

www.dacoromanica.ro

carosabile mai mult decat ticsite) dar si unele mAsuri edilitare

ce vin, cel puffin vremelnic, in contrast cu bunul gust, cu


traditia sau cu utilitatea imediatd. Astfel, un subiect "de ciudd
i de racnet" it oferd gradina "de arbori seculari... uitatd cine
tie cum in cartierul teatrelor: Parcul Otetelqeanu". Prilejul
e mAnos pentru presA, pentru tribunii improvizali ai cuvantului liber, cum e cazul poetului Victor Eftimiu, care observa

intr-o "mozaicA bucurqteand" ca se afld destui cei care


"atribuie terasei Oteteleeanu importanta pe care in viata lite-

rail a Parisului au avut-o celebrele cafenele Tortoni,


Procope, Vachette". Gaz peste foc toarnA si artitii penelului

sau unii smintiti ai calambururilor de cafenea, grdbiti sa


plangd disparitia Terasei si a parcului "vandut ca sA fie distrus, nu de cAtre un oarecare tampit de proprietar, dar de care

ins4i Academia Romand..., paznica lucrArilor frumoase"


(Arghezi).
Nu-i vorba, acum, de o mostra a liberalismului liderilor de opinie; dealtfel, nu peste mult timp, prin decret regal,
cenzura si starea de asediu vor colabora la imputinarea pand
la disparitie a libertAtii cuvantului. Inainte de alte considerente, artitii si, in genere, oamenii de bine apard nu numai

un punct de vedere

: de ce nu s-a produs o consultatie

publica in legdturd cu mdsurile promovate de Primdrie? dar


o traditie, care nu-i numai o "afacere sentimentald" ci si un

simbol i, practic, un laca5 cultural; fiindcd, in zona, pand


acum s-a nAscut i a functionat opereta romans. "La Terasd
era locul de intalnire al tuturor literalilor dinainte de rdsboi i

multi artiti reputali azi, i-au fa'cut debutul pe ospitaliera


scenA, din parcul cu copaci stravechi. lar sunetele tarndcoapelor par lovituri reci de ciocan pe sicriul unor amintiri
dureroase. A dispArut Terasa. S-a dus ultimul cenaclu"
spre a face loc palatului "urig al unei societati particulare"
("Realitatea ilustratr, 26 feb. 1931).

425

www.dacoromanica.ro

E vorba de Palatul Telefoanelor, realizat dupd proiectul


unor arhitecti americani i, pand la ridicarea Carltonului, e cel
neted,
mai malt bloc din oral (53m). Adevdrul este ca
cubist, de o cenuie simplitate nu se incadreazd i nu se va
Incadra armonios niciodatd in peisajul urbanistic Inconjurator;
astazi, Inca, spre a uza o expresie automobilistick "iese din

peisaj"... Deci, de-acum inainte, verbele din textul urmdtor,


gazduit de Calendaul Minervei, vor trebui citite la ... trecut:
"In mijlocul Bucurqtilor, in bdtranul i frumosul parc boeresc
Otetelipnu, e locul reprezentatiilor de operetd, date de trupa
lificd romand condusd cu atata pricepere de d. G. Grigoriu.
In rdcoarea binefackoare a parcului acesta unde mai-nainte
vreme se strangeau seara, in toiul verei, la ate o partidd de
whist rudele i prietenii lui lancu Otetelipnu,
aici se
suing in serile de yard toti bucuretenii domici de muzicd. Se
geazd lumea pe nenumdratele scaune ce acoperd acum locul
peluzelor imense de altd data, in vreme ce acordurile instru-

mentelor ii face pe toti sd se grdbeascd, sd gtepte ca pe


ghimpi ridicarea cortinei. Dar grAdina-i ticsitd de lume. Cat
cuprinzi cu vederea o mare de capete

o impestritare veseld
de rochii i palArii tArcate, din care nu lipsesc nici cele mai
imposibile culori, peste care plutete un svon de glasuri o
sporovdiald neintreruptd. Bagheta efului orchestrei s-a ridicat. Nu se mai aude nici o zdrAngdneald de instrument i
lumea tace ca prin farmec. (...) Cortina se ridicd i reprezentatia operetei urmeazd in mijlocul aceleigi tAceri... Cat de
mult au prins aceste reprezentatii reunite i ce inraurire binefacatoare au asupra multimei

o arata indestul numdrul din ce

in ce mai mare al artitilor trupei i, numdrul colosal de


reprezentatii date vara, la Otetel4anu, i iarna la Liric. (...) $i
in acest chip, ajutand pe deoparte dezvoltarea talentelor frumoase elite din Conservator i, in aceia.5i vreme, contribuind

atat de mult la formarea gustului public muzical, aceastA

426

www.dacoromanica.ro

excelentd alcdtuire muzicala are un rol de seams in dezvoltarea noastra culturala. Cand printre elementele de acum
ale operetei avem sfanta treime de comici G. Carassy,
V. Maximilian si N. Ciucurete... , cand aldturi de acestia se
gasesc si voci calde, impresionante ca acele de tenori ale lui
Leonard, Stanescu-Cerna si Niculescu... se intelege usor de
ce inseamnd atatea succese reprezentatiile in care apareau
aceste elemente. Mai ales ca in aceasta companie fericita de
artisti sunt si cateva artiste de mana intai ca d-nele V. Miciora
si E. Leonard..." (B. Ldutarul, alias Nicolae Pora).
Nu au bucurestenii trebuinla unui palat al telefoanelor?
Sigur a au. Nu insd ridicat aci si printr-o atare gref'a'. Bine,
mdcar, ca ramase in picioare Parfumeria Teatrului, din fala
Palatului Regal, unicul magazin care desface "preparatele

MARINELLO", potrivite pentru remedierea obrazului...


gros al celor care au aprobat distrugerea acestui colt din
vechii Bucuresti. Domnul primar si sfetnicii sai, inclusiv cei
de la Academie, se -si dreaga urgent tenul cu Tissue Cream

(creme nutritive) sau Combination Cold Cream care "fac


tenul trandafiriu si proaspdt. Mai aplica ;i Skin Toning Lotion
$i va yeti convinge ca sangele circuld mai repede si pielea
respird mai usor". Cum spusei, insd, primarii nu importard de
la New York, 72, Fifth Avenue "cosmeticele MARINELLO"
ci, tot de-acolo, planurile arhitectilor Louis Weeks si Walter
Froy, care $i ridicard block-obeliscul telefoanelor.

Faptul it inspire si pe Tanase, grabit sa consemneze,


spre satisfactia publicului:
"De cand e lumea 1 pamantul
In Bucuregi, batu-i-ar sfeintul,
N-au fost atcitea primarii
$i consilieri ateitea mii...
La not maturator e viintul,

427

www.dacoromanica.ro

De cand e lumea $i pcimcintul..."

Si anii trec, altceva nu tiu sd facd, i cat noroc confis-

cd mistuirea lor, acela5i Arghezi observa i comenteaza:


"Totui, Bucuretii sunt un ora' frumos, i care se mai infru-

museteazd. Deschizaturile mari...: Soseaua, Cotrocenii,


Oborul, VAcaretii, Filaretul sunt ca nite imense bijuterii in
amurg. 0 frumusete cu sute de bolti descrescute face drumul
de our i cerul de peruzea galbend i rubinie, din rdscrucea
Bulevardului cu Calea Victoriei, catre Ciurel... Si pretutindeni liniile electrice ale tramvaielor intra zilnic cu globurile

for astrale i cu juaria vagoanelor iluminate in farmecul


perspectivelor. Ne deschidem ochii. Orawl nostru e frumos i
se asearnand cu el insuW. In fond, poetul scrie neoprit despre
Bucureti, i humorile sale, traduse in destule pagini literare
excelente, nu se pot admite tale quale. Fiindca nu toti, poate
cei mai multi dintre ord.5eni au ocazia a se plange de fortarea
innoirilor edilitare, uneori, adevarat, nechibzuitd. Puseul acut
al

interesului cetAtenilor, in cotidian, e destinat altor

valori, oricum mai pragmatice i, Intr- aceasta, bucuretenii


nu sunt chiar atat de orientali cum ii picteazd poetul. Au loc
schimbdri, de suprafatd i de profunzime, care afecteazd mult
mai consistent traiul maselor anonime, majoritare intr-un
ora.5 cu o populatie de aproape un milion de suflete.
Aceia care au ragazul i priceperea necesare, n-au cum
ramane indiferenti. Un artist al liniei construite i al istoriei
fasonata estetic, G. M. Cantacuzino, remarcd in spirit revendicativ: "Atata vreme cat Capitala Romaniei a pastrat Inca

acea iubire a efemerului i a improvizatului... iar marile


institutii au, fie aspecte confidentiale, fie oribile i ruinoase"
devine clar de ce "in loc de a fi un subiect de mandrie colectivA Bucure0i au fost pand in prezent (=1934) un subiect de
critics generald, mai totdeauna indreptAtitA".

428

www.dacoromanica.ro

Amestecul de Occident i Orient Inca mai sare in ochi.


$i nu-i vorba numai de clAdiri ci i de vestimentatie, obiceiuri

private/publice, de un intreg mod de vials a cdrui esentd o


livreaza eteroclitul. Obinuirea privirii cu acest eteroclit, mai
cu seams in absenta, istoricqte justificatd, a comparatiilor, a
putut si continua se poatd crea impresia "frumusetii"
provenind dintr-o diversitate exorbitantd de stiluri 5i pseu-

dostiluri. Deprinderea de a trdi in acest habitat, cdreia i se


adaugd neansa prea deselor "seisme": incendii, molime,
cutremure, ocupalii strdine, conflicte civile Intre boieri, popor
$i unii domnitori, devastAri si praddri datorate campaniilor

militare au furnizat locuitorilor credinla intr-o "frumusele"


toropitoare, cumva lened i patriarhald, de "neinlocuit".
Daed eclectice sunt locuintele "Nome", nu mai putin electice
sunt locuintele modeste sau cele mizerabile ale sdracimii.
Cativa primari i unii arhitecti regesc, nu Mil a intampina

ostilitatea unor cercuri sau guvemanti, sd atenueze contrastele dintre centru 5i periferie, sd "democratizeze" urbea
transformand-o pas cu pas in directia unei aezari modeme
civilizate i nu doar... pitore0. Cu toate realizArile obtinute,
sau tocmai datoritd lor, uncle contraste se perpetueazd, la fel
eclectismul i, in anumite situatii, chiar se amplified.
Bucuretii ii asfalteazd, fatd de alte orate marl, destul
de repede strazile; totuO, procentul celor asfaltate e departe
de a fi multumitor. Liniile prea sinuoase, Intortocheate i
Ingustimea strdzilor gatuie i pericliteazd circulatia incat, in
1926, Camil Petrescu presupune cu justete ca "in 30 de ani,
circulatia va deveni atat de complicatd, incat strdzile actuale

vor mai putea sluji numai pietonilor". Oricum, circulatia


constituie un subiect forte pentru oficialitAti i pentru
oamenii de rand. Si unii 5i ceilalti propun solutii, corectdri i
ameliordri, i chiar ideea circulatiei subterane e vanturatd un
timp. "Bucuretenii vor avea metropolitan?" se intreabd un

429

www.dacoromanica.ro

gazetar de la "Cuvantul", care "stie" ca la o masa festiva primarul ar 'Ti croit planul" unui metrou. Din nefericire, chiar
electrificarea tuturor liniilor de tramvai a mers greoi si, in
plus, constatA ziaristul, "vistieria comunald de-abea face fats
la modestele lucrdri de edilitate... de canalizare, reparare a
pavagelor, cari se gasesc intr-o cumplitd anarhie". Unele voci

justificd abandonarea proiectului de metrou prin solul


neprielnic al urbei, ceea ce, date find mijloacele tehnice ale
vremii, pare un motiv credibil.
Desigur, se mai nimeresc si optimisti care sA acrediteze alte puncte de vedere: "Inainte de rdzboi cineva lansase
gluma jignitoare ca Bucurestiul e un sat mai mare. Dar sub
raportul edilitar si deci si sub cel urbanistic, gluma aceasta

avea totusi un graunte de adevdr. (...) Ca oral modern,


Bucurestiul s-a dezvoltat cu o repeziciune uluitoare. Pand la
primariatul lui Pache Protopopescu, cdruia i s-au urmat primari recrutati din bArbati de stat si de culturd, capitala n-a
avut conducere municipald, iar plan de sistematizare n-a avut
pand in anul acesta (=1935, n.n)... Osebit insd de pavaj si
canalizare, dl. A. C. Donescu isi marcheazA primariatul printr-o

serie de marl realizAri utile Capitalei... Soseaua Cotroceni a


fost largitd cu 8 metri pe intreaga distanta... si pavatd cu piatit... si tot cu aceiasi piatrd s-a tdiat (sic!) un nou bulevard,
incepand din Cotroceni... Un alt mare bulevard realizeazd
d. primar Donescu prin acoperirea Dambovitei cu un planseu
de beton pe portiunea cuprinsd intre Piata Senatului si podul

Serban Vodd. Azi lucrdrile sunt pe terminate astfel cd in


primavard noul bulevard va fi inaugurat. Va avea o lAtime e
peste 30 metri, din care 14 m din mijloc carosabili. (...) De

multd vreme primdria municipiului studia posibilitatea


crearii unui pasaj de nivel la punctul unde Soseaua se intalnea cu linia ferata spre Constanta. D. primar general Donescu
a socotit ca aceasta lucrare nu mai poate fi trenatA... E destul

430

www.dacoromanica.ro

s pomenim numai cateva din aceste realizAri viitoare. Mai

intai, amenajarea unui vast parc in jurul lacului Fundeni,


opera salutary nu numai prin crearea unui loc de agrement,
dar i prin asanarea unui intreg cartier... Zeci de strazi periferice vor dispare din acel cartier, ca sd rdsara moderne in
altd parte... A doua insemnata lucrare va fi asanarea tuturor
lacurilor ce imprejmuiesc orau1... Mutarea halelor centrale

la Obor e Inca o mare realizare edi-litarA. La construirea


noilor hale se vor avea in vedere toate principiile moderne de
higiend" (Almanah, 1935).

Pans la urma, oricat de profitabile sunt, in ordinea


vietii practice, polemicile care coloreazA lotul opiniilor

diverse, acestea palesc in raport cu unele evenimente


politice, in special cu atatarile revizioniste ale cercurilor fasciste internationale, care produc, evident, consecinte infinit
mai serioase, mai apasatoare decat inlocuirea Kiiblerului sau
Terasei Otetelepnu in acest ora "cerut de turci la indemana
lor" (Camil Petrescu). Revizionitii de toata myna miuna pe
la granite, miuna i dincoace de granite, iar bucuretenii, cu

demna promptitudine, la 9 i la 16 noiembrie 1932 ies in


stradd i manifests energic impotriva acestor anomalii
istorice. Cateva luni mai tarziu au loc alte manifestalii de
protest, prin care lucrAtorii cer ca ieirea din criza economics
mondiala sA nu se mai faca exclusiv pe spinarea truditorilor

de rand. Solidaritatea, i nu numai de clasd, se manifestA


acum din plin. Contra concedierilor protesteazd i
functionarii de la Banca Nationald. Se desf4oard greve i
manifestatii iar dezideratele multimii sunt expuse in edinte
secrete i in publicatii interzise de oficialitali. Revendicarile
sociale se Impletesc cu acelea privind pastrarea integritatii
nationale a tandrului stat unitar roman. Din pachetul gros al
problemelor de rezolvat, unele au o prioritate vizibila cu
ochiul liber, incat inii guvernantii iau mAsuri in consecintA.

431

www.dacoromanica.ro

4. Convulsii. Masuri si contramAsuri


"Romania dupa Marea Unire cunoa ,cte in intreaga sa
dezvoltare o linie ascendents... Intre anii 1933 ,si 1990 via/a
social-politica a Romeiniei s-a desfacurat in cadrul aceluia ,si
stat national unitar, cu teritoriul ale carui margini impleteau
in mod fericit istoricul cu etnicul".
Mircea Mu5at / Ion Ardeleanu

Eruptiile convulsive, ruinatoare, ce se prepara mai in


profunzime, mai la suprafatd, ameninta deja vizibil 5i a5a
precarul calm tectonic al continentului. Intr-o Europa asediatA de evenimente, Bucure5tii 5i tara rezista, raman 5i in
ace5ti ani un bastion, statornic fidel, at concordiei 5i statuquo-ului, al principiilor Ligii Natiunilor, al condamndrii militarismului, revizionismului 5i 5ovinismului. "Nota dominants a vietii politice din anii 1934-1938" o constituie conflictul
fati5 on din "spatele u5ilor inchise" dintre fortele care se pronunta "pentru mentinerea regimului burghezo-democratic" 5i
acelea care actioneazd "pentru instaurarea unui regim dicta-

torial". Faptul ca se produc unele "diferentieri 5i deplasari


sensibile in situatia 5i structura tuturor claselor 5i categoriilor

sociale" reprezinta 5i consecinta unui proces social de


macinare, regrupare 5i dezomogenizare a partidelor 5i
gruparilor politice care nu mai au "o bazi sociald reprezenLind unele clase 5i chiar paturi sociale" ci devin mai degraba

"exponentele unor curente delimitate de pozitia de grup


social bazat pe interese economice sau ideologii 5i programe
politice" ce urmeazd a fi traduse in realitate "intr-o eventuala
guvernare" (M. Mu5at, I. Ardeleanu).

432

www.dacoromanica.ro

In "Viitorul" (1-3 oct. 1933) principalul organ de


presd al PNL, se publicA programul de guvernare al partidului. La punctul 19 se prevede: "Continuarea politicii externe
urmata de la rAzboi i pand azi pentru consolidarea pacii si
mentinerea tratatelor existente. Credincioasd aliantelor sale
si in colaborare stransd cu Liga Natiunilor, Romania va cauta
sa intretind raporturi prietenesti cu toate statele, asociindu-se
intotdeauna tuturor initiativelor ce vor avea ca scop statornicirea raporturilor de intelegere intre popoare si de concordie
internationals" (Cf. cpt. I. Talpes). Inainte i dupd Congresul

general al PNL din iulie 1936, dualitatea de conducere se


pdstreazA; astfel, C. (Dinu)I. C. BrAtianu e seful partidului,
iar Gh. TAtdrescu e presedintele guvernului (liberal). In linii
mari, programul PNL din vara acestui an adapteazd la noile
realitAti tezele fundamentale cuprinse in programul din 1933.
(In "Cuvantul", 25 sept. 1931, Nae Ionescu atragea atentia ca

"BrAtienii au reprezentat in istoria noastra politick cu un


puternic instinct liberalismul i capitalismul burghez adaptandu-si, dupd rdzboiu mai ales, politica la cea mai noun
forma a acestuia, la capitalismul bancar. Asta e adevdrul. Dar
aici incepe aberatia. Cdci capitalismul burghez mai ales in
forma lui ultima, capitalismul bancar, e prin excelentd international. Iar Vintila Bratianu voia sa facem capitalism ban-

car... prin not insine! ca o asemenea incercare nu putea


duce decat la dezastru era de la sine inteles. ToatA lumea a
spus-o. $i evenimentele au confirmat. Cum se explicd
incoltirea acestei aberatii in mintea lui Vintila Brdtianu, e o
chestiune care nu intereseaza aci"). Privitor la problematica
interesand eforturile militare ale tarii i aliantele sale externe,

se constatd unele corective sau, mai exact spus, detalieri in


raport cu programul mai vechi: "Intarirea armatei.
Organizarea intregii natiuni in vederea apardrii nationale,
organizarea instructiei premilitare a tineretului, reducerea

433

www.dacoromanica.ro

duratei stagiului militar i creterea numarului de reinroldri,


dotarea urgentA a armatei, dezvoltarea industriilor militare i
adaptarea industriilor particulare la misiunile pe care urmau
a le avea de indeplinit in caz de rdzboi. Pregatirea in vederea
unui rdzboi chimic. Continuarea politicii externe promovate
dupd rdzboi pentru consolidarea 06 i menlinerea tratatelor
existente" (Muat, Ardeleanu).
Intr-un manifest semnat Gh. BrAtianu, eful gruparii
georgiste PNL, publicat in "Micarea" (apr. 1936), la punctele
4 i 7, se propun: "Apararea nationale. Organizarea natiunii
armate. PregAtirea morald i materiald in fata pericolului
rdzboiului. IntArirea i echiparea armatei. Dezvoltarea industriei nationale de armament. Instructie premilitard i postmi-

litard. Masuri imediate i efectuarea de lucrdri pentru


apArarea populatiei civile. Garantarea securitAtii statului prin
folosirea exclusiv a elementului national in cadrul administraliei, precum i in actiunile legate de apdrarea pill. Crearea

incurajarea industriilor necesare vietii economice i


apArdrii nationale. Acordarea de proteclie vamald numai
i

acelor ramuri ale industriei care au suficientd vitalitate sau


sunt legate de apararea nationale... Intensificarea i rationalizarea exploatArii surselor de energie i a bogAtiei subsolului
pentru a satisface nevoile economice ale tarii, precum i pentru apdrarea nationala".

In programul PNT, ale cdrui teze sunt sintetizate de


preedintele partidului, I. Mihalache, referitor la siguranta
statului se arata ca e necesar sa fie "Intarita prin aliante i
inzestrAri masive de armament aplicand treptat principiul
natiunii armate". Ulterior, cu ocazia Congresului PNT, programul cuprinde unele detalieri semnificative; astfel, se cere
"asigurarea dezvoltdrii industriilor de armament, care pot sd
asigure inlduntrul tarii conditii necesare dezvoltdrii for ".

TotodatA, "PNT intelege se apere prin toate mijloacele

434

www.dacoromanica.ro

granitele actuale ale tarii i sd facd din excluderea oricaror


discutiuni asupra for conditiunea esentiald a intelegerilor
internationale. In acelai spirit, el va respecta cu fidelitate
toate angajamentele din toate tratatele noastre de aliantd:
alianta cu Franta, alianta cu Po Ionia, Pactul Micii Intelegeri,
Pactul Balcanic; va urmari o politica de bund i reald vecind-

tate cu toti vecinii; va da toata insemnatatea prieteniei


traditionale care ne leagd de Italia; in politica rdsdriteand va
sprijini o politica de intelegere i buns vecindtate cu Rusia;
in fine, vom continua sd intdrim i mai mult securitatea actuald a Romaniei prin tratate avand ca bazA asistenta mutuald
cu celelalte state ale cdror interese concords cu ale noastre".

Din Programul Frontului Romanesc (condus de Al.


Vaida-Voevod) se pot reline referirile la "intArirea armatei in
masura necesard sd asigure o aparare eficace a statului i a
vietii poporului roman" precum i la "mentinerea tratatelor
de pace care confirmasers pe plan international unitatea sta-

tului roman...

care asigurau integritatea teritoriald a

Romaniei" (Cf. Mupt, Ardeleanu).

$eful Partidului Radical Taranesc, Grigore lunian,


afirma cd "nationalismul mussolinian sau hitlerismul aduse
pe pdmantul nostru sunt o abatere de la ceea ce trebuie sd fie

adevdratul nationalism romanesc, care se luptd pentru


propdirea tarii i pentru apararea granitelor ei" (in
"De5teptarea", 28 febr. 1934). In acelai spirit, se precizeazd
in "De5teptarea" din 26 apr. 1934 ca "actualele frontiere ale

Romaniei, gezate prin jertfele consimtite mai ales in randurile acestor clase i consfintite prin tratate, sunt i roman
nestrAmutate. FAA de tendintele revizioniste PRT confirms
hotdrarea de a apara, fard 5ovaire, integritatea teritoriald a

patriei". (Pentru acuitatea, dar mai ales actualitatea lor, se


cuvin interpuse aci opiniile profesorului Nae Ionescu, vizavi
de replicile care se dau revizionismului maghiar, tiparite in

435

www.dacoromanica.ro

"Cuvantul": "Isi Inchipuie cineva ca Ardealul face parte din

Statul Roman in virtutea

si

gratie tratatului de la

St.

Germain? Nu. Ci in virtutea ca in chip firesc el trebuie sa


facd parte din Statul Roman si a am avut putinta sa realizAm
aceasta intrare in normalitate (...) Daca astazi, de pilda, teza

revizionista capata aderente din ce mai largi... apoi asta se


intampla nu pentru ca dreptatea noastra e mai putina decat in
1919; ci pentru a s-a schimbat, in constiinta publics euro-

peana, esicherul in care se incadreaza, pentru aceasta


constiinta publics, problema hotarelor noastre. (...) Si de
aceea politica mentinerii tratatelor cu argumente si mijloace
juridice este nu numai ridiculd, dar si iresponsabila. Ceea ce
se cere, este altceva; anume aezarea noastra intr-o situatie
DE FAPT de asa natura, incat revizuirea tratatelor sa nu ne
atinga sa fie fat& de noi imposibila. Am facut noi asta? Sa
vedem: Pentru a o fi facut, se cereau doud lucruri: 1. organi-

zarea tarii in asa fel Inca ea sa reprezinte o foga a carei


dusmanie sa fie temutd si a carei prietenie sa fie dorita;
2. incadrarea tarii noastre intr-un sistem de aliante si prietenii
firesti, care sa faca imposibila amenintarea granitelor noastre. (...) Lipsiti de simtul marilor prefaceri istorice, incrustali

intr-o mentalitate subalternd, care ne impiedica a lua


cunostinta chiar de faptul ca suntem un popor de 18 milioane, incapabili de a ne ridica pans la contractul cu realitatile
directe, noi am intarziat si intarziem Inca in chip iresponsabil
intr-o politica invechita... si condamnam astfel o lard bogata
si un popor muncitor la o paralizie permanents care nu are
decat o singura iesire: catastrofa. (...) SA nu ne indreptam,
pentru aflarea unei solutiuni la vecinii nostri cari agita formule revizioniste. Nu vom gasi nimic. Ei sunt fericitii posesori de ieri, cari se considers nefericitii deposedati de astazi.

CA au stapanit pe nedrept, a stapanirea for era stearpa si


cruda, asta sa nu Ie -o spui pentru a e zadarnic. Nu o vor

436

www.dacoromanica.ro

intelege. Daca ar fi putut-o intelege, ar fi facut altd politica


i nu ar fi ajuns aci. (...) Revizionismul este o atitudine care

nu duce la nimic. Ar duce, cel mult, principial, la vechea


stare de dezechilibru dinainte de rdzboi. Condamnabild. Si
condamnata prin desawrarea istoriei. Dar tocmai de aceea
antirevizionsimul nostru de astAzi nu poate duce nici el la
nimic. Pentru ca nu e decal aceea.5i mentalitate revizionistA,
transpusd dincoace la noi, in termeni aka zicand romane0").
Incisivd analizA! Si dureros de actuald...
Partidul National Cretin (condus de 0. Goga i A.C. Cuza),

in programul publicat in Tara Noastra (17 iulie 1935) pre-

cizeazd: "Avand in vedere ca preocuparea principald a


politicii noastre externe este necesitatea apArdrii existentei
statului i mentinerii principiului inviolabilitiAtii frontierelor
Romaniei, in care scop trebuie combinate relatiile noastre
prietene0 cu acele tall care pot asigura reconstructia eco-

nomics a statului roman, oferind piete de desfacere produselor romfine0, cerem inarmarea urgenta a tarn".
Partidul Nationalist Democrat, de sub prqedentia lui
N. lorga, promoveazd in programul sAu teza conform cAreia

"armatei sa i se asigure posibilitati de pregatire de luptA


materiald i morald" i prevede "intdrirea relatiilor cu toti allatii, transformarea relatiilor diplomatice in legAturi economice, culturale i militare stranse" (Cf. Mupt, Ardeleanu).
"Termenul unitar al serviciului militar
propune
Al. Averescu, liderul Partidului Poporului va fi redus la
limita necesard care sd asigure soldatilor instructia completd,
precum i o educatie militara i nationald temeinica. Partidul

Poporului nu se va strAdui in nici un caz sa realizeze


economii prin reducerea bugetului armatei. Contingentele
excedentare se vor folosi pentru organizarea de unitati de
muncitori. Se va acorda atentie deosebitA tribunalelor de
ofiteri de rezervd".

437

www.dacoromanica.ro

Privitor la inarmarea i echiparea tarii, Liga Agrara,


condusa de C. Argetoianu, arata a acestea nu se pot realiza
"decat in raport cu deficientele existente, prin intermediul
comenzilor in strainatate" i, concomitent, industria nationals

trebuie "sa poata asigura toate solicitarile annatei in ce


privete atat armamentul wr, armamentul greu, aparate aviatice, cat i munitia i echipamentul necesar... Armament,
instalatii sanitare, osele acestea sunt cele trei categorii de
cheltuieli indispensabile i singurele care pot fi pretinse
saraciei noastre" (Cf. Muat,Ardeleanu).
Conform constitutiei viitorului stat national-corpo-

ratist, propovaduit de Liga

National - Corporatists

a lui

C. Argetoianu, armata alaturi de biserica "0 celelalte corporatii social-culturale vor fi organizate pe baza principiului
celei mai largi autonomii posibile, fiecaruia dintre acestea
acordandu-i-se data pentru totdeauna recunogterea anumi-

tor drepturi specifice legate de realizarea unor misiuni


nationale speciale" (Cf. Musat, Argentoianu).
Dorind "colaborarea cu partidele democrate romane",

Madosz-ul (Uniunea Oamenilor Muncii Maghiari din


Romania) sustine "Ca e neat:drat necesara concentrarea
maselor maghiare intr-o singura actiune in fata primejdiei
comune care ne ameninta pe toti" i totodata "lupta pentru

mentinerea tratatelor de pace i pentru independenta


Romaniei... Lupta de asemenea... pentru evitarea razboiului
i asigurarea pacii" (Cf. Musat, Ardeleanu).
Fie i din aceasta sumara trecere in revista se poate
deduce ca exists un lot comun de preocupari avansate prin
programele for politice de catre principalele particle i grupari

vizand inannarea tariff, a intregului popor in vederea


apararii granitelor, a independentei i suveranitatii Romaniei.

Pans in tragicul an 1940, modemizarea structurilor fortelor


annate, a armamentului i cele cateva mobilizari partiale vor

438

www.dacoromanica.ro

demonstra nu numai justetea punctelor acestea de vedere dar


i aceea ca ele nu vor fi ramas literd moartd, cd nu vor fi constituit doar un adaos patriotard, superficial i politicianist, al
unor campanii electorale. Totodatd, e remarcabil i consensul
desprins din toate programele politice asupra principiului

pregatirii intregului popor in vederea apardrii cu arma in


mans a granitelor nationale.
Daca 1933 debuteazA prin reprimarea micdrilor gre-

viste de la atelierele CFR-Grivita i din intreaga tail, el


sfArmte prin actul odios al asasindrii primului ministru
I. Gh. Duca de ate cei trei "Nicadori" legionari. Dupd o
guvernare lorga-Argetoianu i alta Vaida-Voevod, suveranul
accede la o formula Duca. Pentru multi e o contradictorie i

misterioasa optiunea regald.,. De ce? lata cloud puncte de


vedere asupra chestiunii: "Incepand din luna octombrie

1933, regele a inceput, printr-o persoand nepolitica,


negocierile Cu I. Gh. Duca in vederea aducerii la guvernare a

partidului liberal... Faptul ca regele nu punea niciodata o


condi ;ie i facea apel la partidul liberal, trecand peste
neplAcerile pe care acesta i le-a pricinuit in diferite imprejurdri... era o dovadd ca urmArea restaurarea unei functiondri
normale a mecanismului constitutional. Totui, regele a cerut

o asigurare: ca guvernul nu va lua nici o masurd vexatorie


impotriva doamnei Elena Lupescu... I. Gh. Duca a raspuns
ca nici un guvern nu-i poate permite sA facd suveranului
ofensa de a se amesteca in viata lui particulard, cand aceasta
nu tulburd cu nimic treburile statului. Probabil cd regele s-a
multumit i cu acest raspuns, care nu angaja viitorul guvern
la nimic, dar fixa o limits peste care Elena Lupescu nu trebuia sa treacd. Poate ca regele nu s-ar fi multumit cu acest
raspuns, daca nu ar fi fost grabit sa schimbe pe nationaltardni5ti, temandu-se de o posibild manifestare a lui Iuliu

Maniu care sa puns in dezbatere publicd cazul Elenei

439

www.dacoromanica.ro

Lupescu... Regele Carol al 11-lea nu avea nici o simpatie


pentru I. Gh. Duca. Fusese ministru sub regele Carol I, sub

Ferdinand, sub regentk din martie 1914, cand a depus


jurAmantul ca ministru al Instructiei Pub lice, si Vara in
noiembrie 1933, cand in lipsd de altA solutie, regele a fost
nevoit sd-i incredinteze formarea guvernului, I. Gh. Duca a
fost una din figurile proeminente ale vietii noastre publice.
Aducea o experientA politick autoritatea unei vieti publice de
o cinste exemplars, o inaltA constiinta a rispunderii, o respingere organics pentru tot ce insemna Vatic al intereselor statului. Era un sef de guvern cu toate calitAtile nedorite de rege.
Sub aparenta impAciuitoare, I. Gh. Duca ascundea o intransigentA morals prea putin comodA pentru rege. Si mai avea un

defect capital din punctul de vedere al regelui; era devotat


reginei Maria6. Ceea ce putini stiu este teama pe care o avea
Carol de regina Maria, cunoscand prestigiul de care se bucura in randurile armatei, ca si afectiunea unanimitAtii poporu-

lui roman, care continua sA o considere regina razboiului


pentru realizarea Romaniei Mari. In mAsura in care prestigiul

regelui scadea, evident din cauza indrAznelilor tiitoarei,


opinia publicA privea spre regina Maria ca spre unica salvatoare posibild a monarhiei" (P. Seicaru)
Al doilea punct de vedere apartine lui Mihail
Manoilescu: "Nu voi comenta aici ironia soartei care fAcea
pe marele adversar al regelui de la 1926-1927 si de la 1930

sA ajungd prim sfetnic al regelui. (DacA acest domn va


deveni rege, eu ma voi retrage din viata politica, spusese
Duca la 6 iunie 1930). Nici faptul ca ministrul de industrie si

comert era Tatarescu, cel care in 1927 dAduse ordin ca


printul Carol sd fie impuscat daca va indrAzni sA intre in lard!

Nu voi insista asupra imoralitAtii sacrificarii lui George


Bratianu, care fAcuse regelui un imens serviciu declarandu-se

pentru dansul la 6 iunie 1930... Constat numai, cu judecata

440

www.dacoromanica.ro

rece, ca regele a facut bine politiceste chemandu-i pe liberal ii

vechi la guvern. Caci ce mai putea face oare dupd ce


ratase toate incercarile de a salva Cara prin metode noi?
Pierduse momentul de la 6 iunie, cand ar fi putut face, WA
nici o loviturd de stat, cu Prezan, cu lorga sau cum Imi MOduia solemn cu mine, un guvern de regenerare nationals,
antipartidist, si ar fi putut da tdrii un model... de cum se car-

muiqte cinstit si Intelept o tars. Esuase lamentabil cu formula tardiva a guvernului de tehnicieni lorga, pe care it
transformase in guvern Argetoianu, Inc& ma facuse i pe
mine sA-I pardsesc dezgustat... Nu-i mai rdmanea regelui
deck sA se intoarca la regimul partidelor, cu mediocritatea i
cu vitiile lui, amanand realizarea unui sistem i a unui ideal
politic superior, dacd mai credea Inca In el. $i iatA cum acest
rege, care fusese dorit si qteptat ca o revelatie, se aseza acum
moale i fard visuri pe patul comod al Constitutionalismului,
lasand grija casei pe Infirm unor vechi politicieni, cu oarecare
pricepere In a se strecura printre IncurcAturile de tot felul ale
unor gospoddrii rdvdsite".

Dupd investitura de la Palat, Duca face o vizitd de


curtoazie Elizei Bratianu, vaduva lui lonel Bratianu, pe care
o anunta si despre numirea sa la sefia guvernului. Aceasta
reactioneaza neasteptat: "Nu pot sa to felicit, in once caz...
Jean, ma tern pentru viata ta" (Cf. A. BAdescu). Premonitie
(feminina)? Nu. Mai sigur e ca Eliza, prin fratele sau, Barbu
Stirbey, e informatd de... englezi asupra pericolului care-I

asteapta pe noul prim ministru. (Cf. Argetoianu). La


6 decembrie 1933, Duca rosteste o conferinta radiodifuzatA,
cu care ocazie situeazd printre "directivele generale de care
ne vom inspira in activitatea noastra" si unele referind direct
asupra armatei: "Intarirea si Inzestrarea ei vor fi o preocupare

permanentd a guvernului, oricat de pacified ar fi politica


noastra externs. Pentru a realiza insa acest mare si mantuitor

441

www.dacoromanica.ro

program de refacere nationala, se cere munca incordata, cinste neintinata i ordine deplina".
Intrucat Carol at II-lea refuza sa remits un decret regal
de dizolvare a Garzii de Fier, impreura cu Titulescu i Duca

stabilete ca aceasta tot4 sa se face printr-un Jurnal al


Consiliului de Minitri care prevede: "Consiliul de Minitri
in edinta sa din 9 decembrie 1933, luand in deliberare referatul domnilor minitri de justitie i interne: avand in vedere
a in Cara functioneaza o grupare politica denumita la Inceput
Legiunea Arhanghelului Mihail, iar azi Garda de Fien>...
in virtutea art. 107, ultim aliniat din Constitutie i art. 2 al legii
din 23 dec. 1925 hotAr4te: Art. 1. Gruparea Arhanghelul

Mihail, astazi Garda de Fien> este i ramane dizolvata.


Art. 2. Localurile de intrunire ale membrilor acestor grupari
vor fi Inchise..." Implicit, gruparea este eliminate i din campania electorala, listele de candidati i semnele electorate
fiindu-i declarate nule. "Dupe dizolvarea Garzii de Fier, eful
gardist Gh. Cantacuzino-Granicerul i-a scris lui I. Gh. Duca,
prim ministru i prietenul sau personal: Draga lancule,
acceptand dizolvarea Garzii, ti-ai semnat sentinta la moarte.
El tia a actul dizolvarii fusese impus de N. Titulescu, iar
Duca acceptase s semneze Jurnalul ca sa acopere pe fostul
suveran" (P. Ghiata).

Ziarele, agentiile de presa ale Europei democrate


comenteaza defavorabil, infiereaza chiar asasinarea primului

ministru roman. In schimb, presa fascists-mussoliniana


exults de satisfactie NO. Acest pas de deux al opiniilor e
deocamdata fragil
Hitler numara numai 11 luni de
guvemare... insa va simboliza pregnant in viitor nu doar
srgierea ideologica precum in prezent, a Europei, dar si pe
aceea politica, economics i, nu in ultimul rand, teritoriala.

Fiinda ecouri divergente, acut polarizate, vor avea i


demiterea, in 1936, a lui Titulescu, i uciderea, in 1939, a lui

442

www.dacoromanica.ro

Armand CAlinescu... E cel putin intristator

formula e

glaciald... faptul ca omorul de la Sinaia nu reprezinta doar


un act de fanatism eminamente gardist. Unele evenimente
ulterioare atestd ca regele "obtine" prin acest asasinat 1) indepartarea "bdtranilor" liberali de la conducere, stiut find ca
acestia i-au fost, ii sunt ostili, si 2) discreditarea Garzii in fats
opiniei publice romane si internationale. Problema morald,
inainte de-a fi politica, este: merita sA fie sacrificat acest om
capabil, onest, o reald personalitate a vietii politice romanesti,
pentru a se "obtine" niste rezultate care s-ar fi putut dacd
tot trebuia realiza mult mai panic? Evident ca raspunsul nu
poate fi decat negativ. (In epoca se and si voci deloc maguli-

toare la adresa lui Duca, descris a fi fost o... plevuscd, un


carierist mdrunt etc. Semnatarii sunt Goga, Nae Ionescu '.a.
Ceea ce nu-1 absolvd, moral, pe Carol...) Nu se poate spune
cu siguranta ca regele a dorit sau sugerat sa se apeleze la un
act criminal, totusi, atitudinea sa si influenta camarilei au
determinat si, intrucatva, au acoperit drama de pe peronul
garii din Sinaia. In memoriile sale, A. Calinescu desconspird
cAte ceva din culisele atentatului: "Vad pe Cristescu, care imi
spune ca Siguranta cunostea intentiile Garzii de Fier de a-I
asasina pe Duca, si acesta fusese prevenit. Insdsi persoana
atentatorului era cunoscutd. Organele subalterne au fost insa
lipsite de vigilentd in ziva atentatului si, dealtfel, insusi Duca

incalcase prescriptiile. Atentatul a fost pregatit In casa la


generalul Zizi Cantacuzino... Se pare ca Puiu Dumitrescu
face un joc periculos. El 1ncearcd acum apropierea de garda,
pentru a teroriza pe Elena Lupescu... Se pare ca a intervenit

o raceald intre rege si Puiu... M. S. Regele nu a venit la


Inmormantarea lui Duca, find consiliat de Sigurantd, care
prevedea un nou atentat".
Consiliul de Ministri institute starea de asediu si intro-

duce cenzura presei. Sunt arestati g-ralul Cantacuzino,

443

www.dacoromanica.ro

N. Crainic, D. Protopopescu, insd Codreanu... nu e &RP


Se fac perchezitii la Gh. Bratianu i V. Tilea. Se suspends
gazetele "Cuvantul" i "Calendarul". E arestat, la Sinaia i
Nae Ionescu, care i protesteazd cerand tribunalului de Ilfov...
condamnarea statului! Ii dd myna, surad manjete unii, care

cred ca metafizicianul ar fi stipendiat de _I. G. FarbenIndustrie (unul din pilonii mainii de rdzboi hitleriste).
Stipendiat on ba, Nae lonescu rAmane un bun profesor de
logica i un gazetar lucid, care dd pronosticuri deseori validitate istoric. Pand la rezolvarea cererii domnului profesor,
amintesc a un fost magistrat, C. Pastia, acum pensionar i
moier cumintit de traiul bucuretean, se cam plictisete i,

respins dur din priviri de atre menajera sa, Ana Voicu,


scoate din panoplie carabina de vanAtoare i o descara in
femeia indardtnia. Fierbere mare in randul avocatilor nu
datorita acestui nou asasinat, variants in registru minor a
crimei din Sinaia ci pentru a avocatii cretini adreseazA
baroului o cerere scrisd pentru a fi stavilita o invocatA invazie

a avocatilor necretini. Parchetul e sesizat de atitudinea


defaimatoare a ziarelor "Adevdrul" i "Dimineata" (stipendiate, de astA data verificabil, de atre evrei). Redactorul politic

al "Adevdrului" este Kalman Blumenfeld, alias Scrutator,

cum obinuiete sail semneze cronicile. Cand ziarul


inceteazd sa mai apard, Scrutator, iese cat mai rar, preferand

sa ramand in locuinta sa din str. Xenopol, langd GI-Mina


Icoanei. Rdzbundrile i executiile legionare sunt in toi. Intr-o

zi, o echipa legionary ii face aparitia in fata imobilului.


Crezand c-au venit sa-1 ridice, auzindu-le paii pe sari,
Blumenfeld se retrage in baie i inghite otravd. Moare instantaneu. Grupa "de interventie" ura la etajul superior, cAutand
pe altcineva...
Convulsii.

Gh. TAtarescu e preferat de rege ca preedinte al

444

www.dacoromanica.ro

Consiliului de ministri. Traditional, in urma disparitiei lui


Duca, in fruntea guvernului ar urma C. I. C. (Dinu) Bratianu,
insa Carol nu-1 agreeazA. Guvernarea Tatarescu rezista, nu
fart greutati, pand la sfarsitul lui 1937.

lntr-unul din volumele sale de memorii, sugestiv


numit Sinuciderea partidelor, Iorga consemneazd: "21 septembrie Azi Nae lonescu 1mi spune ca Zelea cel tank a
venit la dansul sa-i spuie a se poate face revolutie, dar nu
stie ce sa fact apoi cu dansa... 23 ianuarie. Despre generalul Cantacuzino, care se pare a va fi Inchis intr-o Casa de
sanatate, apoi trimis peste granitd, Berthelot ar fi zis: C'est
un homme qu'il faut enfermer en temps de paix et lecher en
temps de guerre... 1 februarie MO mArginesc sa las
avand si curs presedintelui Senatului o scrisoare de mici
randuri In care condamn criza politica si regret ca Cara pierde
inteligenta lui Duca". "In acelasi timp cu grija pentru exis-

tenta unui regim in care sa fie respectate libertatile


cetatenesti elementare si cu aversiunea fats de legionari,
stipendiati de Germania hitlerista", Iorga manifests "o
deosebita preocupare pentru apararea armata a hotarelor
amenintate. Prin interventiile sale in parlament, prin discur-

suri reluate cu insistentA si prin discutiile cu ministrii",


marele savant se declard "total nemultumit de starea armatei
romane si de inzestrarea ei in imprejurdrile unei agresiuni
hitleriste... (T. Georgescu). Astfel, constata istoricul: in
cazul unei agresiuni, "noi am fi complet dezarmati. Mai rdu
ca in 1916". Puternic convins ca pentru "marile primejdii de
viitor oricine trebuie sa se gdseasca pregatit" fiindca si cei
care nu au "pomirea aceasta entuziastA catre cuceriri, cum

este cazul nostru, au datoria sa se gandeasca in fiecare


moment ca nu se &este cineva inaintea unei lumi stapanite
de intelepciune. " Trecerea anilor si aglomerarea acceleratd a
evenimentelor nefaste europene vor dovedi ca criticul roman

445

www.dacoromanica.ro

nu e panicard anacronic. In acelasi spirit se adreseazd


cadrelor de ofiteri la Scoala superioard de razboi, in 1938:
"Prin urmare, atentia de fiecare moment, gruparea cea mai
stransd pentru un rdzboi de impotrivire, cunoasterea adancd a

acelui factor pe care 1-am uitat in marele rdzboi, care este


constiinta insdsi a posibiliatilor tArii noastre, pe care se sprijinea rdzboiul Domnilor de odinioard, si constiinta perfecta a
mijloacelor care se gdsesc in chiar sufletul poporului nostru".
Ritmurile istoriei europene se accelereazA. Eforturile
de pace, proclamate realist de unii si doar demagogic de catre
allii, se intrepAtrund cu eforturile de rdzboi, ascunse la fel de

demagogic de unii si nici macar ascunse de cAtre allii.


Bucurestenii sunt decisi ss reziste. Bucurestii opteazA, ca tot-

deauna, pentru salvgardarea Oa. La 16 februarie 1933 e


semnat un document privind reorganizarea Micii Intelegeri,
intr-al cArui preambul se reafirmd "ferma vointd de a intensifica raporturile economice cu toate statele fdrd deosebire si in
special cu statele Europei Centrale" precum si "grija de a
vedea salvgardata pacea in toate imprejurdrile, de a asigura
evoluliunea spre o stabilizare definitive a conditiunilor in
Europa Centrald" (N. Titulescu). In ianuarie viitor, demonst 'rand

aceeasi preocupare de asigurare impotriva unei/unor even-

tuate agresiuni, ministrii de externe ai statelor Micii


Intelegeri (Titulescu, Bene si Jefti6), examineazd clauzele
Intelegerii Balcanice "luand in consideratie si posibilitatea
aderarii Bulgariei si Albaniei" (Fl. Constantiniu). Obiectivul
viitoarei aliante e anvizajat cu claritate de ministrul roman:
"o vastd asociere de state, avand drept scop mentinerea pacii,
prin crearea unei forte colective, impundtoare, pusA in slujba

practicilor internationale". Astfel, la 9 februarie 1934,


ministrii de externe ai Greciei, Romaniei, Iugoslaviei si
Turciei semneazd pactul de constituire a Intelegerii
Balcanice, inteleasa drept o aliantA politico - military cu carac-

446

www.dacoromanica.ro

ter defensiv, sub egida SocietAtii Natiunilor. Care societate,


aproape concomitent, primeste primele lovituri serioase care,

curand, prin inmultire si gravitate, o vor destabiliza si


destructura pand la limita (auto)desfiintarii: la 16 martie, se
introduce in Germania serviciul militar obligatoriu o prima
violare a clauzelor tratatului de pace de la Versailles iar
Italia porneste agresiunea contra Etiopiei. Societatea

Natiunilor voteazd aplicarea unor sanctiuni; ecoul for se


dovedi slab... In martie 1936 Hitler dispune remilitarizarea
Renaniei, masurd extrem de grava prin consecintele ei strate-

gice. Pasivitatea marilor puteri occidentale, indeosebi a


Frantei, inmarmureste nu numai asteptdrile si ndzuintele
oamenilor de bine de pretutindeni, dar pe insusi Fiihrer care,

"dacd a trait vreodata sub presiunea unei angoase pe care


sperd sd nu o mai trdiascd, atunci aceasta a fost in timpul
crizei renane" (B. Mechin) si care va marturisi fail perdea ca
"48 de ore dupd intrarea in zona Rinului trdiam momentele
de cea mai mare incordare din viata mea. Dacd intrau atunci

francezii in zona Rinului, not am fi fost obligati se ne


retragem intr-un mod rusinos, deoarece fortele militare de
care dispuneam erau insuficiente chiar si pentru o rezistenta
moderate" (Cf. P. Schmidt).
Asadar, concesia (anglo- )franceza prezentd deschide
seria unor concesii in urma cdrora continentul european si. in
perspectivd, intreg globul se va divide in blocuri militare
adverse intre care pastrarea pacii, intelegerilor, tratatelor si
vechilor aliante va deveni improbabild si, in ultima instantd,
imposibild... Este momentul-cheie, cand "abdicarea marilor
puteri occidentale de la responsabilitatile internationale pe
care si le asumaserd" este fatale si, dintr-o asemenea perspectivd, "se poate spune a prerdzboiul, (prewar pentru a uti-

liza termenul lui B.H. Liadell-Hart) a 1nceput in 1936"


(Fl. Constantiniu, M.E. Ionescu).

447

www.dacoromanica.ro

In primAvara lui 1934, la Roma, Mussolini, Gombos si

Do lfuss semneazd un acord ce fundamenteazd blocul


revizionist din Europa Centralia, servind indeosebi planurilor
fasciste si hortyste. La Roma si Budapesta se tin discursuri
belicoase; tonul for agresiv, desAntat incepe sa nu mai mire,

fapt ce incurajeazd pe primul ministru ungar, Gombos, sd


declare cd "revizuirea Tratatului de la Trianon constituie
principalul punct al programului sAu de guvernare" (Cf. L.
Banyai, A. Petric). Noi intelegem ca domnul prim ministru
si-a asigurat, printr-o atare declaratie, un capital electoral
longeviv; ce nu mai intelegem e apelul facut de domnia-sa la
ajutorul unei aliante de forte externe, cand corect ar fi fost sa
se adreseze Bucurestilor, propunand negocieri in cazul cand
acestea ar fi avut niscaiva temei legal... Sau, cumva, dansul
cunoaste ca acest temei strdluceste prin.._ absentd, si-atunci

si-asigurd altundeva sprijinul demersului revizionist?...


Oricum, o atare sfruntatd declaratie, la Bucuresti nu poate sa
producd decat stupoare si sa trezeascA vigilenta factorilor

decizonali. Chiar si anterior afisdrii "programului" Omblisian, in Camera, Maniu adreseazA lui Titulescu o interpelare

la care se asociazA si Dinu si Gh. Bratianu,

prin

care liderul tdrAnist, reafirmand ca politica externs a


Romaniei e bazatd pe principii "sapate adanc in constiinta
publicA a tarii noastre", vrea sa stie ce crede ministerul de

externe vizavi de politica revizionistd a unor vecini.


Titulescu, in replica afirma: "Asa cum am mai spus-o in
noiembrie 1932..., am realizat intotdeauna pe de-a-ntregul
importanta pentru Romania a prieteniei marei noastre vecine
de la RasArit. Sunt fericit cd pot constata ca pe urma unei
colaborari inceputA la Geneva si continuatd la Londra, am
putut Incheia cu guvernul URSS cloud conventii privitoare la
neagresiune, care servesc interesele pAcii si respectA in mod
scrupulos interesele tarii ". Maniu insists, avertizand ca "va

448

www.dacoromanica.ro

trebui. firete, sd nu fim numai detepti, sd nu fim numai


hotArati ci i tad, in sensul unei puteri interne de consolidare
nationals i economics i in sensul realizArii unei puteri

armate, care sd impund chiar i celor care ar avea vreo


indoiald in ceea ce privete destoinicia, tdria i vointa noastra". La randul sau, Dinu Bratianu apreciazd ca "comunitatea

de interese ce avem cu alte state din Europa, care sunt in


aceeai situatie cu noi, sprijinul ce-I avem in Franta pentru
mentinerea Cartei Europei i pentru ca revendicdrile sa nu
dezlantuie un nou rdzboi, care ar cufunda omenirea intr-o
situatie i mai grava ca cea din trecut, ne dau speranta ca
nimeni nu va indrazni sd ne atace dacd la randul nostru vom
fi tari" ("Monitorul Oficial", 4 apr. 1934). Sperante... Cum
sperante reprezinta i declaratiile efului PTD, dr. N. Lupu
facute dupd unirea PTD cu PNT: "Trebuia sd procedam imediat la intarirea fortelor politice ale acestei tad prin fuziunea
partidului meu cu acel al national-tardnitilor. Fuziunea acestor cloud particle a fost un act impus de vremuri i expresa
noastrd dorintd. Ea constituie un front care va rezista cu orice

sacrificiu, Impotriva acelor ce n-au nimic de pierdut in


aceastd ord... Poporul nostru nu dorqte dictatura. Este o
forma pe care noi nu putem s-o importam" ("Dimineata",
14 mantic 1934).

In iunie sunt restabilite relatiile diplomatice dintre


Romania i URSS. Titulescu se autoiluzioneazd apreciind ca.
astdzi, "conceptia despre organizarea pacii a conducatorilor
URSS ,i ai Romaniei este atat de asemAnatoare, incat ambele
tail sunt chemate sa mearga, 'nand in mans, in viata internationald". Sperante...

Dupd ocuparea Renaniei de hitleriti, implicit, dezavuarea grosoland a Tratatului de la Lucarno, la Bucureti se
convoacd edinta Consiliului Superior al Apardrii Tarii. Se
dezbat implicatiile militare i politice ale insolentei hitleriste

449

www.dacoromanica.ro

si se decide urgentarea masurilor prin care sa fie puse in stare


de luptd mari unitAti pentru cazul cand conflictul s-ar. generaliza.
Partizan al destinderii relatiilor cu Germania, VaidaVoevod intreabd In plind sedinta "Ce este cu Estul, cAci nu

putem sti ce va fi de'i astAzi suntem in bune raporturi cu


Sovietele?" Carol replica: "Nu se pierde din vedere nici frontul de est. Nevoile armatei sunt foarte mari si, nedispunandu-se
de fonduri suficiente, s-a inceput realizarea for cu frontul de
vest" (Cf. cpt. I. Talpes).
La 4 iunie 1936 se tine la Bucuresti conferinta militard a Micii Intelegeri si se semneazd cloud protocoale. In iulie,
la Montreux, Titulescu si Litvinov convin asupra principiilor
de bazd ale unui tratat de asistenta mutuald romano-sovietic,
urmand ca semnarea acestuia sa aibd loc in septembrie. Dar
in august, Titulescu e inlocuit cu Victor Antonescu, astfel ca,
un timp, cursul relatiilor dintre cele cloud state capita configuratii noi, deli noul prim ministru, Antonescu, se grabeste

sa declare ca nu va avea loc "nici o schimbare in politica


externs" si cd "vom continua Si intretinem li sa dezvoltam cu
Uniunea Sovieticd relatiunile noastre de bund vecindtate li
prietenie" ("Viitorul", 4 Sept. 1936). Dar "oricine putea sa
se intrebe, de ce ar fi fost nevoie sa fie schimbat Titulescu,

dacd urmasul lui trebuia sa facd, cu mai putind autoritate,


politica lui?" (M. Manoilescu). "De mai multe luni, Carol si
Tatdrescu doreau sa se separe de un ministru care nu inceta
Si conditioneze colaborarea sau cu cabinetul liberal si Si facd

manevre pentru a aduce la putere pe national-tardnisti.


Cercurile conducAtoare se cam saturaserd de aerul ski dezin-

volt fatd de colegi si de suveran, de preocuparea sa pentru


reclamd personald, de cheltuielile sale inutil de mari. Din
cauza lui, numdrul dusmanilor din jurul Romaniei crestea,
dovadd fi ind faptul ca regele Romaniei nu mai putea nici

450

www.dacoromanica.ro

macar sd meargA in vizita in toate statele aliate... Titulescu


fusese menajat cat timp Liga Natiunilor ii mai pastrase un
oarecare prestigiu. Nu puteau fi deci nesocotite reactiile pe
care retragerea lui le-ar fi stamit in randurile unei prese pe
care o subventionase cu generozitate atat in Occident, cat i
in Romania. Se tia foarte bine ca, la Londra i Paris, plecarea sa ar fi fost interpretatd imediat ca o schimbare totals a
politicii Romaniei. De cateva luni, insa, aceste ratiuni ii
pierduserd din valoare. Mentinerea lui Titulescu la conducerea Ministerului de Externe nu mai era de nici un folos. In
sfarit, manevrele din iulie ale acestuia epuizasera intreaga
rabdare de care se daduse dovadd in privinta lui in ultimii doi
ani. Titulescu nu va reveni in Romania decat la sfaritul lunii
noiembrie 1937, pentru cateva zile doar, pentru a participa la

campania electorald aldturi de national-tardniti. Maniu


pactizand atunci cu Codreanu, Titulescu se gandise probabil
ca nu mai avea de ce sA se teams de un atentat" (H. Prost).
Ambasadorului ceh la Bucureti, Carol ii declard: "N-avea
rost de a actiona aa cum a actionat Titulescu in calitate de
ministru de externe al Romaniei, cand s-a declarat fati exponent al acestei politici i a pus Romania printre primele tali

care s-au pronuntat pentru aplicarea sanctiunilor (contra


Germaniei, care intrase in Renania, n.n.). Chiar dacd ar fi
trebuit sa fim in grupul unor asemenea tali ar fi fost foarte
bine sd ne aflam undeva pe la mijloc sau la sfarit i nicide-

cum in frunte unde ne-a pus domnul Titulescu in pofida


vointei mele i a membrilor guvernului ". Prin urmare, regele

ii imputd mai curand metoda i nu obiectivul politicii ca


atare. A. Hillgruber considers ca inlAturarea lui Titulescu se

datoreazd atitudinii sale in conflictul spaniol, de curand


izbucnit, precum i simpatiei sale fats de URSS, pozitie care
alarmeazd pe polonezi: "Avertismentului clar dat de Po Ionia
i nu intrigilor din culise ale Oficiului de politica externs i se

451

www.dacoromanica.ro

datoreazd faptul ca in cele din urma, la 29 august 1936,


regele Carol I-a demis pe Titulescu...".
Nici nu se dezmeticesc bine bucurqtenii, cei din avangarda ca i din ariergarda istoriei curente, dupa o asemenea

loviturd de teatru avandu-1 pe rege co-regizor, and, in


februarie, Ii se prepard o noun loviturd de teatru: "La
Inceputul anului 1937, Garda de Fier a atras atentia celor care
pans atunci fuseserd indiferenti fats de ea, organizand o lovi-

turd de teatru politica. Doi dintre membrii de frunte ai


micdrii, Ion Mota i Vasile Marin, fuseserd ucii in Spania,

unde luptaserd de partea lui Franco. In Bucureti au fost


aduse cloud sicrie, escortate de o procesiune solemna de
legionari, dintre care multi veniserd din Ord cu trenuri speciale, care se pretindeau a fuseserd puse la dispozitie de
guvern la preturi mult reduse, nota Hoare. El a addugat in
continuare ca la inmormantare au participat inalti demnitari
ai bisericii, accentual-id de asemenea ca politia s-a remarcat
prin absenta. In plus, membrii Garzii de Fier au apdrut in
uniformd, nerespectand ordinele guvernului, dar acest lucru
it fac in mod regulat" (B. Vago). Despre acela.5i eveniment,
care, paradoxal on nu, a primit "adeziuni numeroase in bund
parte: ofiterime, profesori" i a fost autorizat printr-o "circulard a patriarhului" (Armand Calinescu), noteazd i H. Prost:

"Este pentru prima oars and papicii bucureteni ii dau


seama de forta pe care o reprezintA acest tineret inflAcarat;
este pentru prima oars cand echipa mortii se arata in plind
zi, aceastd echipd de uciga.5i pe care CApitanul ii recruteazd
din randul salbaticilor cuto-vlahi alungati din Macedonia
dupd rAzboi. Intreaga populatie a Bucuretiului se aliniazd pe
traseul cortegiului. Aceastd manifestatie ii impune. De multe
on dupd aceea, legionarii vor relua aceste parade funebre,
siguri find ca impresioneazd multimile romane". Si pentru
ca grand-guignol-ul sd se rotunjeascd artistic, piesa se joacA

452

www.dacoromanica.ro

sub ochii, ad-hoc cemiti, ai reprezentantilor diplomatici ai


Germaniei hitleriste i Italiei fasciste la Bucureti, secondati
si

in netarmuita for durere de membrii legatiilor Japoniei,


Portugaliei i Poloniei. "Gestul diplomapilor strAini a starnit
un val de proteste", conchide H. Prost asupra finalului realist
al piesei.
Tot in februarie, avand asentimentul regelui, Tatarescu

procedeazd la o remaniere guvernamentald: la interne i


prqedentia consiliului Gh. Tatarescu; prefectul Politiei i
subsecretar la interne

g-ralul Gabriel Marinescu; ministerul

armamentului se desfiinteazA, serviciile lui trecand la


Ministerul ApArdrii Nationale, condus de R Angelescu, sub-

secretar de stat find g-ralul Alex. Glatz. In mesajul de


inchidere al Adundrii Deputatilor, TAtArescu ardta ca: "Cu

multa satisfactie am putut constata i in decursul acestei


sesiuni deosebita solicitudine ce ati avut fats de interesele
tarn. (...) Aceasta opera nu inseamnd numai sfortarea cea
mai de seama facutA de la marele rdzboi pentru intarirea
armatei noastre, dar ea reprezintA azi cea mai puternica
chezaie pentru apArarea frontierelor noastre i pentru
apArarea pacii..." Evident, nici el, nici cei prezenhi nu tiu in
acest moment ca "ziva de inchidere a Parlamentului, 20 martie 1937, va fi ultima a ins4 parlamentarismului burghez, ca

rezultat al Constitutiei burgheze de pand atunci" (Muat,


Ardeleanu).
Pe langA productia interns de armament, anterior s-au

facut contacte cu uzinele Schneider, Skoda i Zbrojowska.


Romania trebuie sa priineascd, pand in 1939 inclusiv,
45 baterii de tunuri lungi, 62 baterii de obuziere i 18.257
puti-mitralierd. Se comandd de la firma Brandt 188 aruncdtoare de grenade i 160, respectiv 275 i 250 tunuri antitanc
la diverse uzine. Prin Decretul-lege pentru reglementarea i
controlul cartelurilor, intrat in vigoare in mai 1937, se sta-

453

www.dacoromanica.ro

bileste ca infiintarea de fabrici not nu-i permisd decat cu


avizul Ministerului Economiei Nationale, creandu-se in acest
fel posibilitatea ca statul sd exercite indrumarea si controlul
investitiilor. Astfel, se constituie "o noun fortA reprezentata

de acea parte a burgheziei romanesti interesata mai ales in


industria grea metalurgicd si de armament si care a devenit
tot mai putemica, ea fund exponenta tendintelor spre un
regim de mans forte, sprijinind pe Carol al II-lea in planul
sdu de instaurare a unui regim personal" (Murat, Ardeleanu).
Un nou guvem Tatarescu e format cu mici modificari

fata de cel precedent, dar, dincolo de acestea, situatia ilustreaza nu numai lipsa omogenitatii guvernamentale la int&
turarea lui Titulescu se invocase si argumentul omogenizdrii
partidiste... ci si "nervozitatea" suveranului intru grdbirea
regimului de autoritate personals, abia disimulatd in discursul ocazionat de instalarea noului guvern: "Cred ca este inutil
de a spune a veti avea intreaga mea aprobare si tot sprijinul
meu pentru a duce un program asa de frumos si care, dacd va
fi realizat cu energie si integral, va fi un adevarat folos pen-

tru lard". Graba duplicitara a suveranului e lamuritor surprinsa de Argetoianu: "Regele care mi-a spus joia trecuta ca -i
vorbesc din inima lui, regele care de case luni lucreaza la

constituirea unui guvern de echipa si de autoritate, regele


care spune la toatd lumea ca sunt singurul om care pricepe
situatia, regele care vrea sa-si impund vointa si domnia pand
si peste Polonia regele las si fail vointa a avut inconstienta
sd declare in raspunsul sau cd se simte fericit in fata noului

guvem!. Solutionarea crizei a consternat lumea intreagd.


Pand si partidul liberal, unde in loc de entuziasm domneste

depresiunea. Acum zece zile regele avea un guvern


Tatarescu, omogen, pe care lumea it lasa in pace si n-a fost
bun cdci regele i-a cerut demisia. Azi are tot un guvern
TatArescu, care nu mai e omogen si pe care toatd lumea it

454

www.dacoromanica.ro

Injury si e bun!" intrucat pentru clarvazatori devine evident


ca "prelungirea mandatului dat de rege guvernului Tatarescu

se facuse numai cu conditia unei alianle

5i colaborari
promonarhice, fapt ce inmormanta, in ultima instanta. sistemul

rotativei guvernamentale care functionase zeci de ani in

viata politica a Romaniei" (Murat, Ardeleanu). Inca o


solutionare precara a unor stari convulsive. $i totusi e una
mai putin... uimitoare in raport cu urmatoarea "formula salvatoare": guvernarea Goga-Cuza. Cum s-a ajuns la ea?
In urma alegerilor din 1937, se petrece "un fapt inedit

in analele vietii parlamentare romanesti". respectiv "lista


guvernamentala nu obtine... acel 40% din sufragii", care i-ar
asigura 70% din locuri in Parlament, situatie care reflecta,
Intre altele, si opozitia maselor largi facuta "tendintelor dictatoriale carliste" si decizia acestora de a vota "pentru grupari

Inca necompromise" (Murat, Ardeleanu). In preajma


alegerilor, I. Maniu, Gh. Bratianu 5i C.Z. Codreanu au
Incheiat un cartel electoral, respectiv un pact de "neagre-

siune" pe timpul alegerilor. Dupa exprimarea voturilor,


regele invita la palat pe Codreanu, intentionand sA -1
desprinda de pactul cu Maniu. Seful miscarii legionare
refuza, asa cum refuza sa-1 sprijine pe Maniu in conflictul
direct al acestuia, cu monarhia. Inapoia acestui dublu refuz,

unii intrezaresc o fisura, adica o posibilitate de racordare a


lui Codreanu, retras la Predeal: "Seth celor trei partide care
au iscalit pactul electoral... s-au Intrunit indata dupa alegeri
pentru a examina situatia. Corneliu Codreanu a declarat ca iii
reia libertatea de actiune. Si ce aveli de gand sa faceti?
I-a intrebat Maniu. Ma duc sa fac schi la Predeal, sa ma

Rau faceti, i-a replicat prompt Maniu, acum


nu-i timp pentru sport.
D-voastra ce spuneli a este de
odihnesc...

Eu sunt de parere, a continuat Maniu, ca dusmanul,


ce-i drept, este lovit crunt, dar nu este distrus. Trebuie deci
facut?

455

www.dacoromanica.ro

continuata lupta. Trebuie sd iesim acum pe stradd, sA ocupAm


Piata Palatului 5r sd nu ne retragem de acolo pand ce regele
nu se va da batut. Daca listele mete ar fi obtinut majoritate
absolutd sau mAcar relative lupta 5i singur. Dar asa mi se va
raspunde ca nu reprezint majoritatea tariff. Iata ce au inceput

sA scrie deja gazetele. (...) Prin urmare o actiune asa ar produce efect, dad. si legionarii s-ar ralia ei. Atunci nimeni n-ar
putea obiecta nimic. Insa Corneliu Codreanu nu putea fi convins si castigat pentru nici o actiune. Oamenii lui, care abia
au aprobat 5i sustinut pactul, acum vedeau in once actiune
numai o manevra in favoarea partidelor democratice si de
stanga. Aparentele erau intr-adevar asa... Corneliu Codreanu
a plecat intr-adevAr la Predeal, unde generalul Antonescu ca

emisar al lui Goga i-a oferit un pact de neagresiune.


Codreanu, fara experientd, Med sa inteleagd rostul adevarat at
acestor cancanuri de dupd culise, plictisit de insistenta partizanilor sai, a primit oferta lui Goga" (Z. Boi IA).
In timp ce lui TatArescu, la intrebarea fireascA "cine va

veni la putere", regele ii replica: "Nu stiu incA!" (Cf. A.


Calinescu), in schimb, peste trei zile, dupd o intalnire
E. UrdArescu, 0. Goga si Armand Calinescu, suveranul
primeste succesiv pe 0. Goga, pe g-ralul I. Antonescu si pe
A.C. Cuza, ceea ce echivaleazA cu perfectarea unui nou cabi-

net, manevrA descrisd in notele zilnice in acesti termeni:


"Procedand dupa aceeasi metodd ca si cu Mihalache, dar

rovers, am impus colaborarea unor elemente nationaltdranesti care sunt nemultumite cu vesnicile acte de opozitie

sterna a

lui

Maniu. Guvernul s-a format cu Cuza,

vicepresedintele tariff, fard portofoliu. Ion Antonescu la

apararea nationala, o ultima incercare cu acest ambitios


maleabil, cu trei national-tArdnisti disidenti
Armand
Calinescu la interne, o greseald pentru mine, RAdulescu
Mehedinti la justitie si Virgil Potdrca la agricultura.

456

www.dacoromanica.ro

Externele le-a luat cel mai intelept dintre toti, Istrate


Micescu. Gratie infiltrarii liniei democratice, am putut obtine
o franare pentru anumite excese ce erau de temut si foarte
bine am facut. Acum mai este un punct important: Goga mai
ales 5i Cuza sunt dumani de moarte ai gardi5tilor si hotarati
de a Intreprinde orice pentru exterminarea lor. La acestea vor
fi perfect secondati de Armand alinescu, care este complet
de acord cu ei".
Dar cine-i acest "ambitios maleabil" cu care, dupa propria-i expresie, Carol face "o ultima. incercare"? Analizand,

obiectiv, noul cabinet, H. Prost scrie: "La conducerea


Ministerului Apardrii Nationale este chemat generalul Ion
Antonescu; acest fost 5ef at Marelui Stat Major devenise
celebru cu trei ani inainte prin dezvAluirile pe care le facuse
referitor la starea armatei, pe care o socotea mai proasta
decat in 1914, la insuficienta materialului de care dispunea,
lipsa de pregAtire a cadrelor 5i la escrocheria generald care
domina armata". Despre integrarea si ecoul introducerii lui
Antonescu in cabinet, opineazd i istoricul N.M. Nagy Talavera: "Goga era convins ca prezenta sa in guvern va
lini5ti Germania. Dacd prezenta sa in guvern it lini5tea pe
Hitler, prezenta in guvern a bunului sau prieten. generalul
Antonescu, ca ministru at apardrii. ii lini5tea pe englezi 5i pe
francezi". Nu-i mai putin adevarat ca, "solicitat sa colaboreze
in noua formatiune, Ion Antonescu a conditionat intrarea sa
in guvern de largirea bazelor politice ale noului cabinet prin
atragerea 5i a altor personalitati 5i a solicitat i obtinut din
partea regelui imputemicirea de a trata cu C.Z. Codreanu. La
randul sdu, de5i cuno5tea apropierea dintre I. Antonescu 5i

C.Z. Codreanu, Armand Calinescu s-a declarat pentru


includerea in guvernul de coalitie, iar Carol I-a acceptat.

Cercurile carliste au vazut in colaborarea cu eeneralul


Antonescu factorul ideal prin care se putea obtine, cel putin

457

www.dacoromanica.ro

temporar, un armistitiu cu micarea legionard. Asigurandu-I

pe C.Z. Codreanu ca prezenta in fruntea Ministerului


Apardrii Nationale va garanta securitatea micarii legionare,
Ion Antonescu obtinea din partea Gdrzii de Fier promisiunea

abtinerii de la orice acte agresive. Era tocmai ceea ce


ragazul necesar pentru a-si
urmareau cercurile carliste
definitiva lovitura. Si astfel, C.Z. Codreanu i generalul
Antonescu cadeau i ei in cursa intinsa cu abilitate de Carol
al II-lea i Armand Calinescu. Schitand astfel de forma gestul capitularii, regele accepta la 29 decembrie 1937 numirea
lui Ion Antonescu... in umbra caruia, dupd vechile metode
cunoscute, strecura doi dintre intimii sal: generalul Paul
Teodorescu i generalul Glatz, militari din cercurile
Palatului, plasati ca minitrii subsecretari de stat...
Desfdprarea ulterioard a evenimentelor a aratat ca regele a
acceptat dificila colaborare cu Ion Antonescu numai atat cat
i-a trebuit. Cand in martie 1938 s-a considerat suficient de
puternic si stdpan pe situatie, 1-a inlaturat i a trecut la
arestarea fruntailor legionari" (Muat, Ardeleanu). E greu

de apreciat dacd generalul a intuit sau nu ca reprezinta in

actualul guvern "doar" un pion pe masa de ah regald.


"Numirea lui Antonescu urma sA garanteze continuitatea
politicii externe a Romaniei fatd de Marea Britanie si Franta,
unde generalul, ca fost atapt militar, se bucura de un renume
bun. In felul acesta a intrat pentru prima data in guvern o personalitate (generalul) care avea in Romania i, in primul rand

in armatd, un nume, dar era cu desdvarire necunoscut in


Germania" (A. Hillgruber). Acela5i istoric schiteaza si o
scurta biografie a acestui "ambitios maleabil" care, foarte
probabil, ins4 nu viseazA in acest moment ce rol ii e hard-

zit sd joace in destinul viitor al tarii i mai ales in


desfaurarea ostilitdtilor pe frontul de est in apropiata confiagratie mondiald. Biografii mult mai ample (cateva, avizate

458

www.dacoromanica.ro

personal de viitorul Marea1) elaboreazd G. Barbu,


V. Maximilian, G. Gavrilescu, D. Botez, Harald Lauen,
G. Magherescu, J. C. Draw i desigur altii. Tot despre
momentul istoric actual, iatd, de pilda, opinia unuia dintre cei
mai avizati biografi: "In calitate de ministru al apardrii
nationale cautd sa continue cu tenacitate opera de organizare
i reformare a armatei pe care o incepuse ca ef al Marelui
Stat Major: intocmete regulamentul Legii de functionare a
Ministerului Apdrarii Nationale, care nu exista pand atunci;
pune sa se revadd traseul de pe frontiera de vest la care a

ordonat sa se facd unele modificdri pentru a rdspunde in


conditiuni mai bune scopului pentru care au fost construite;
da dispozitiuni sa se construiascd un insemnat nutriar de
cazdrmi noi, acordAnd pentru aceasta un fond neobinuit de
mare; calduzit venic de spiritul de a introna dreptatea a dat

dispozitiuni de revizuire a tuturor reclamatiilor facute de


ofiteri i care nu fuseserd pand atunci ascultate de nimeni;
pentru a introduce ordinea si legalitatea in administratia

annatei a cdutat sa inldture i sistemul de aprovizionare,


echipare i dotare a armatei prin intermediul furnizorilor,
inlocuindu-1 prin cumparaturi facute direct de la producdtori
i industriai. A condus prea putin timp ministerul pentru a
putea face mai mult. A plecat inainte ca munca sa priceputd
i incordatd s dea roadele ateptate. Dupd plecare din frunte

a ministerului este tinut Ara comanda pand la 1 noiembrie


1938, cand i se da comanda Corpului 3 armatd, la care nu sta

deck o luna, cdci este pus din nou la dispozitia ministerului,

pentru ca ceruse in scris i daduse ordin sa se trateze


omenete legionarii din inchisoarea Chiindu. Dupd aceasta
data este considerat pe fatd ca periculos i tinut sub pazd la
domiciliu, iar la 9 iulie 1940 este arestat i inchis la mandstirea
Bistrita din judetul Valcea. Aceasta ultimd si nedreaptd lovi-

turd 11 determind ca la 12 iulie 1940 sdli dea demisia din

459

www.dacoromanica.ro

annata. Demisia a fost primita. Dar vremuri grele se abat


asupra tarii. Trupul 'Aril este sfartecat din toate partile i
sufletul i se zbate de deznadejde. Mai este un singur pas !Ana
la prabqire. $i generalul Antonescu este omul de conducere
in timpuri grele. In aceste momente istorice omul integru, de

cinste exemplara, de curaj i de hotarare, omul cu simtul


raspunderii care si-a iubit tara mai mult ca nimeni altul, este
chemat sa salveze ceea ce se mai putea salva" (J.C. DrAgan).
La inceputul lui februarie 1938, regele face "un ultim
efort pentru a forma un guvern de concentrare nationals care

sa corespunda dorintei maselor i, in ace14 timp, s fie in


majoritate unealta camarilei" (Muat, Ardeleanu). Este evident, pe de altA parte, ca suveranul a sperat in reuita unei
"combinatii" ce se dovedi utopicA: "Prin generalul
Antonescu... el i-a propus lui Codreanu un guvern de coalitie format din Goga, Vaida i Codreanu. Cand Codreanu a
refuzat, temandu-se CA poporul va crede ca devenise unealta
regelui, zarurile au fost aruncate" (Nagy - Talavera). DupA
audienta de la rege, A. CAlinescu comenteazA in memoriile
sale: "Discutand apoi cu mine, imi spune planul. Un guvern
sub prezidentia patriarhului, cu toti fostii prim-minitri fara
portofolii; apoi: Micescu externe, generalul Antonescu armata, eu interne un moment a fost vorba sa trec la externe, dar

regele a spus: Mai aproape imi e carnap de piele cleat


Geneva!... S-ar face un Consiliu de CoroanA. s-ar da o
proclamatie cave lard i s-ar pune in vacanta partidele".
Calcule. Combinatii. Formule. $i via/a care merge inainte.
Merge dar cum? "Intelegerea care a intervenit intre PNC
si Garda de Fier a fost de naturA sa ubrezeasca i mai mult

pozitiile Partidului National Cretin in alegeri. Aceasta


colaborare, sui-generis, intre P.N.0 i Garda de Fier, a creat
in cercurile Palatului o reactie vehementa impotriva acestor

manevre care vizau consolidarea extremei drepte. La

460

www.dacoromanica.ro

9 februarie a avut loc dejunul miliardarilor, in cadrul


cdruia s-a decis sa se propund regelui instaurarea imediatA a
dictaturii personale. In aceeai zi, Carol al II-lea a perfectat

cu Armand Calinescu, Gh. Tatarescu 5i E. Urdareanu


ultimele masuri vizand destituirea guvernului Goga i
primele actiuni ale noului regim" (Muat, Ardeleanu).
$i din nou viata se incapataneazd s mearga inainte.
In timpul ceremoniei legatd de inaugurarea Arcului de
Triumf "inceput dupd primul rdzboi mondial pentru a-i primi
pe regele Ferdinand i regina Maria la Inapoierea de la Iai"
(H. Pakula) Carol al II-lea, purtand "o teatrald pelerind alba,

cu o imensd cruce albastrd semnificand noul ordin Mihai


Viteazul" (H. Pakula), elogiaza toate personalitatile care au
avut vreo legaturd cu primul mare rdzboi, fard Insa a aminti,
in treacat cel putin, despre aportul mamei sale, aflatd, acum,
langd el in timpul ceremoniei 5i care noteazd, vexata i manitd: "$i pentru ca el nu a mai Ingaduit nimanui sa vorbeascd,
nimeni nu a spus vreo vorbd amintind de mine... aproape ca

simteam ca e o prostie ca ma aflu acolo". 0 regretabila


amnezie? Nicidecum. Suveranul, la Inceputul anului 1937,
interzice reginei Maria (devenitd, din vointa acelui4, un fel
de sclavd de lux al carei titlu, insui. din Regina Maria i-a fost
schimbat cu supranumele de "regina-mamd") sa mai aibd vreo
legaturd directs cu euvemul, urmand ca solicitarile ei, indiferent de natura acestora, sa fie adresate lui... Ernest
Urdareanu, marealul palatului. $i daca tot a pomit in directia
instaurarii unui regim de autoritate personald, Carol al II-lea
it aplicd cum s-a vazut, cum se va vedea, i propriei
familii. Umidtoarea victims e frate-sau, principele Nicolae.
Prilejul "executdrii" lui: contactele neascunse cu Garda de
Fier. Pretextul oficial: "imoralitatea" principelui care, in pofida uzantelor casei regale, s-a casatorit in 1931 cu o "oarecare"
Ioana Doletti. Are loc un Consiliu de Coroand i intrucat

461

www.dacoromanica.ro

sfatuit, chiar somat, nici acum principele nu-si dezavueaza


casatoria i se aplica articolul 13 din statutul Casei Regale
(utilizat, in 1925, i impotriva lui Carol...) i este inlaturat din
randul membrilor familiei regale, pierzand deci toate prero-

gativele i drepturile derivand dintr-o asemenea calitate.


Vanitatea indiviziunii puterii biruie in suveran once simt al
caci insui are un copil cu Zizi Lambrino, unul
cu regina Elena, inlaturata "discret" din preajma sa pentru a
lasa loc Elenei Lupescu, "Duduia" sau "vaduva roFata" asemuita de legionarul Codreanu unei "Estere moderne". 'mat
ridicolului

nu-i de mirare i nici prea exagerat diagnosticul pus de


Argetoianu la incheierea Consiliului de Coroana: "Am parasit
toll Palatul fara cel mai mic sentiment de emotie, scarbiti si
obosili. Facand procesul lui Nicolae, nu facusem noi, oare, i
pe cel al lui Carol?"

Si, pentru a sfari aci cu punctarea rolului ipocrit pe


cat de autoritar interpretat de regele Carol, cel "dornic de a fi

recunoscut drept eful absolut al familiei regale" (Muat,


Ardeleanu), in iulie, cand decedeaza regina Maria, acesta
organizeaza "cu magnifica etalare de pompa i protocol
inmormantarea pe care a amanat-o de trei zile pentru a da

posibilitatea membrilor altor case regale sa ajunga la


Bucureti" si insui p4qte "invemantat in teatrala sa pelerina alba i avand pe cap coiful cu pana5... detapt de ceilalli,
in urma sicriului mamei sale" (Pakula).

Bucure0i sunt pregatiti in consecinta: "Funeraliile


s-au desfaprat cu fast la 24 iulie, intr-o capitals care, la dorinta sa, (a reginei, n.n) fusese pavoazata in mov... Toate 'Arlie

au trimis misiuni extraordinare la Bucure0, mai putin


Ungaria..." (H. Prost). Sunt organizate servicii divine, pelerinaje, cortegii; ferparele abunda, personalitatea defunctei find
omagiata de oficialitati, de la strajerime i studenlime i pana

la reprezentantii armatei

guvernului. lata telegrama

462

www.dacoromanica.ro

Asociatiei Generale a Presei: "Majestatii sale regelui Carol al


II-lea. Alaturi de intreaga tara InvaluitA intr-o adanca tristete,

Asociatia Genera la a Presei Romane, a carei Prqedinta de


onoare a fost marea i glorioasa Regina Maria, trimite
Majestatii Voastre, in aceste clipe de copleitoare durere,

respectuosul ei omagiu. Preedinte, Demostene Botez"


("Romania", 25 iulie 1938). In ace14 ziar, pe prima pagina,
directorul publicatiei, Cezar Petrescu, metaforizeaza in delir:
"Minunea sfariti. Pe unde a trecut zambind, luminand ziva
cu lumina ochilor de azur, ultimul drum e intr-o mare tacere,
in intunericul de sub negrul capac, cu mainile reci pe piept

mina care atat de ginga, aerian, euritmic, raspundea


imnurilor de adoralie" etc. Reportajul evenimentului pare a se

suprapune cu un mod de-a lua pulsul multimii: "Ca lea


Victoriei, de la Cercul Militar pans la Ateneu, e o imensa
mare de capete. Sub lumina panda a vitrinelor multimea se
perinda, tacuta, intr-o impresionanta atmosfera de trista sarbatoare. Plata Teatrului National pare interiorul unui templu.
Sub luminile pavoazate cu violet doua urne mafi, de piatra
impratie in adierea molcoma a serii aromele de tarnaie. $i
lumea talazuiete mereu, cu pai cucemici. In noapte, sub
lumina violets, convoiul trece solemn, ca intr-o mare fresca
biblica. Un convoi care nu se mai termina..."
Daca regele poate fi banuit, pe buns dreptate, a interpreteaza un soi de comedie a durerii, nu acela.5i lucru se
poate spune despre unele oficialitati. Dei ii e "exterior",

"strain", multimea participa realmente emotionata la


momentul de doliu. E multimea care nu banuie Anschluss-ul.
E multimea despre care un Stefan Zweig scrie, post festum:
"Ei credeau in Liga Natiunilor, in tratatele de pace, precum
bolnavii in medicamentele cu etichete frumoase. Ei se complaceau in nepasarea i fericirea for ". Ei adica unii guver-

nanti din Occident; dar i foarte multi dintre oamenii

463

www.dacoromanica.ro

obinuiti din Orient, care asista, repet, emotionali. "Sfaritul


sAu a avut un ecou dureros in intreaga lard. Dintre toti membrii familiei regale, ea era de departe cea mai iubitA. Cand
aparea in public era IntampinatA cu interminabile ovalii, de o
sinceritate emotionanta. I se iertasera zburdalniciile, greelile
pe care ambitia o fAcuserA sA le comitA. In ea lumea nu mai
voia sa vadA cleat o mare reginA din perioada rAzboiului. Era
pentru toti obiectul unei profunde venera;ii" (H. Prost).

5. Addenda la "Sinuciderea partidelor"


"Avand in vedere faptul ca de cloud decenii Romdnia
a foss o components important a a sistemului de aliante occidental, de care depindea securitatea in Europa ci in special

in Europa de est, responsabilitatea purtata de cei care au


contribuit la subminarea acestui sistem, inclusiv de Carol, nu

este neglijabild. Sau poate Carol nu a avut de ales in fata


presiunii germane # a pericolului sovietic, find abandonat
de Occident?"
Bela Vago

"...Tendinta de a dezagrega institutiile vietii politice


ca atare. ci de a neutraliza fortele de control".
Nae lonescu

In mai putin de doi ani de la legiferarea guvernArii de


autoritate personalA a lui Carol, "idealul implinirii hotarelor"
(0. Goga), realizat cu atatea jertfe, devine o amintire a glo-

riei de odinioarA. De ce?... Si Inca: e vorba de un impas


trecAtor sau durabil? Si in fine: ar putea fi escamotat sau
reprezintA un simbol aditional la constelatia, i-aa bogatA, a

464

www.dacoromanica.ro

dezastrelor ce au intdrit, cloud milenii la rand, convingerea cd

poporul roman este "un miracol istoric"? Inevitabil, intrebArile, si cu atat mai pregnant eventualele raspunsuri, curg

dintr-o constiinta a posteriori, una a faptului implinit.


Important, in fond: fundamental, e sa fie surprinsA constientizarea "in mers" a chiar fauritorilor evenimentelor $i proce-

selor istoriei curente. Si, poate mai mult ca oricand, la


Bucuresti se decide in aceste noudsprezece luni destinul
Romaniei intregi. La Bucuresti unde "pactul de amicitie
italo-romAn incheiat in 1926 de guvernul Averescu" nu s-a
constituit intr-un prilej de bucurie si la Palazzo Chigi, cAci
Mussolini "niciodatA n-a fost prea multumit de acest pact" si
unde, in prezent, dupd ce guvernul Goga e taxat ca "expedient, etapd precard..., improvizatie" si cand, la Roma, se
formeazA "convingerea ca factorul decisiv in viata politicA a
Romaniei este M. S. Regele", la Bucuresti, asadar, atentia
cercurilor oficiale si a presei se concentreaza "in jurul gesturilor si initiativelor MajestAtii Sale"; cel putin asa e
descrisd situatia intr-o nota a Legatiei romane la Roma.
La plecarea sa din Romania, in ianuarie. ambasadorul
sovietic M. Ostrovski remarcd intre altele: "Suveranul a fost
foarte amabil cu mine, find un om charmant si de o inaltd
culturd. Dar cu toate insusirile sale remarcabile, nu vrea sA
vadd ca teoria sa de separatie a politicii interne si externe nu
poate tine piept conjuncturii internationale. (...) Nu noi suntern agresori si nici de la noi nu va porni initiativa, dar situatia intemationala va putea deveni mult mai tare decat dorintele noastre pasnice. Noi nu ne vom misca firs o necesitate
extrema, chiar cu asigurdrile ce le avem ca nici Polonia, nici
altcineva nu va sari in ajutorul Romaniei si in caz ca vom
ocupa Basarabia, deoarece lumea intreaga stie CA juridiceste
Basarabia ne apartine, poate fi ocupata de noi, devenind astfel

teatrul rdzboaielor internationale in aceastd parte a

465

www.dacoromanica.ro

Europei. Romania, in general, deli nu apartine marilor


puteri, totui in urma situatiei sale geografice este o lard cu
importantd strategics de prim ordin. Wd de ce puterile democratice, i URSS indeosebi, nu pot admite intarirea influentei
germane i italiene in Romania. IatA de ce toate faptele zilnice ce se petrec acum in Romania fac sa se apropie rdzboiul
cu pasi gigantici. Stim cd armata romans de azi e o armatd de
mare valoare, dar stim de asemenea cd armata aceasta, i mai
ales ofiterimea tandrd, este infectatd de spiritul legionar, pe
care multe comandamente in loc sd-1 combatd it incurajeazd
in armata activd. Poate cd spiritul conducAtorilor Romaniei
se va trezi in ultima ord.".

Sunt posibile mai multe puncte de vedere asupra


cauzelor determinante i naturii ca atare a regimului nou

instaurat de rege, receptat fie ca "un regim autoritar


intelegand prin acesta un pluralism politic delimitat apreciabil i independent fa'ra o ideologie inchegatA si bine definitA"
(J.J. Luis), fie ca "instituirea unei revolutii fArd sange (Sir
Reginald Hoare). Intrucatva asemanatoare sunt si considerentele sintetice ale istoricului A. Heinen: "Nici pentru un
regim de tiranie, nici pentru o dictaturd totalitard n-ar fi avut
sens ca inaintea schimbdrii regimului, politicienii de frunte ai
tarii sa fie invitati sd-i exprime punctul de vedere. Regimul
autoritar, in schimb, are nevoie de aprobarea unor paturi largi
din grupdrile conducatoare traditionale... Partidele au con-

tinuat sd existe, dar nu legal (...) Cu toata preponderenta


regelui, un cult al conducatorului, ca in Germania i Italia nu
se infiripa in Romania... Monarhul roman milita insd pentru
o politicd mult mai realists, care pretindea subordonare, dar
nu avea nevoie de o aprobare entuziasta. La un an dupd lovitura de stat din 10 februarie a fost infiintat Frontul Rengterii
Nationale ca partid de guvernamant. Imitatie, in aparentd, a
partidelor de tip fascist, el nu a dobandit niciodatd un rol prea

466

www.dacoromanica.ro

mare (...) Partizanii unei politici extrem- nalionaliste puteau


vorbi la fel de liber i fart pericol, ca i cei care ndzuiau ca
Intr -o perspectivA nu prea Indepartata sa se revind la sistemul
parlamentar. In rest, masa mare a populatiei se supunea din
obinuinta i dintr-o bung cunoatere a propriilor interese".
Cert e cd preocuparea constants a regelui a fost, Inca

de la inceputul Restauratiei, din iunie 1930, sd torpileze


Intr-atat activitatea partidelor politice incat, astazi, se poatd

demonstra ca "nici un partid nu e capabil sa pund capat


degringoladei politice i sa asigure apdrarea intereselor statului roman pe plan international", drept pentru care cercurile

decizionale din Paris i Londra, care priviserd "cu multd


Ingrijorare eventualitatea instaurdrii unei dictaturi fasciste in

Romania", acum "i-au dat acordul pentru un regim de


autoritate" (Muat, Ardeleanu). La ora 1, in noaptea de
10 spre 11 februarie 1938 cand se Implinesc 72 de ani de la
detronarea lui Cuza... primul guvern al regimului autoritar
depune jurdmantul. Preedintele Consiliului de Minitri e

patriarhul Miron Cristea, prezenta sa avand i rostul "sa


atenueze teama manifestatd de diferitele cercuri politice ca
prin instaurarea noului regim unul sau altul dintre partide ar
fi putut
consolideze pozitiile in detrimentul celorlalte"
(Muat, Ardeleanu). Ministerul de Interne e incredintat lui
A. Calinescu. Generalul Antonescu, continuand se conduca
MAN, preia i interimatul Ministerului Aerului i Marinei. In
calitate de minitri Ara portofoliu, toil fotii preedinti de
Consiliu sunt chemati se facd parte din cabinet. Maniu i

Goga refuzd. Pe de altd parte, "mai exists Inca un fost


preedinte de Consiliu, Barbu $tirbey, dar acesta este plecat
in strainatate din 1930, pentru a scapa de persecutiile pe care

era nevoit sa le suporte din partea lui Carol" (H. Prost).


Intr -o proclamatie catre tart regele precizeazd ca "acest
guvern va depoliticializa viata administrative i gospodareas-

467

www.dacoromanica.ro

cd a statului... M-am hotarat sy pdesc pe aceasta mud cale


cu toata energia i convingerea ca este scaparea patriei... In

timpuri grele, singurele mijloace sunt acelea ce pot Mari


Romania i salvarea ei este suprema noastra lege, pe care o
voi urma fart ezitare". EzitAri vor fi, i nu puline...
La I I februarie e adoptat Decretul-lege pentru intro-

ducerea starii de asediu, in care se prevad urmatoarele:


"Avand in vedere necesitatea superioard de a asigura linistea
publicd si ordinea in stat, Am decretat i decrearn: I. Se

introduce starea de asediu pe tot cuprinsul tdrii; 2. Toate


puterile atribuite de legi si regulamente, in tot ce este referitor la mentinerea ordinei publice i siguranta statului, trec in
totul in mainile autoritAtii militare; 3. Atributiunile de politie
i siguranta generald a statului se vor exercita sub ordinele
Ministerului de Interne... 4. Autoritdtile militare au dreptul:
a) de a face perchezitii oriunde i oricand va cere trebuinta...
b) de a ordona depunerea armelor, munitiilor... c) de a cenzura presa si orice publicatiuni... d) de a opri sau dizolva
orice adundri... 5. Starea de asediu prevazutd in prezentul
decret se va ridica cand se va crede oportun" (C. Hamangiu).
Prin urmare, printr-un asemenea guvern de "uniune
nationals ", gezat sub preedintia lui Miron Cristea, Carol

opune GArzii de Fier - putin inainte, Codreanu dispune


dizolvarea partidului "Totul pentru Lary ", dar activitatea
legionary nu inceteazd, dimpotrivd, de-aici inainte fiintand
sub numele de "miFarea legionary" "un front incluzand
biserica, armata i politicienii de orientare nehitlerista"
(Muat, Ardeleanu). Sub lozinca "Salvdrii Romaniei contemporane", e alcdtuit un anteproiect de Constitutie; investiti

cu realizarea acestuia sunt

I. Mircescu, A. CAlinescu.
C. Argetoianu, Gh. Tatarescu i M. Cancicov. In nota sa de
blazare i scepticism, Argetoianu comenteazd: "Ni s-a recomandat secretul absolut...PArerea mea a fost totdeauna ca

468

www.dacoromanica.ro

Constitutia trebuia redusa la cateva articole esentiale...


Stiind bine cA oricum le-ai face, i lungi i scurte, constitutiile sunt totdeauna menite sa fie cAlcate..." La 20 februarie.
noua constitutie e decretatA i apare, in aceegi zi, in
"Monitorul Oficial"; supusA unui referendum, e dezaprobatA
doar de 0,13% din cei 4.303.404 votanti... ScrisA pe pergament, e inmanata regelui in cadrul unei ceremonii la Pa lat, cu
care ocazie monarhul declarA: "Sunt cel dintai legat de noua
Constitutie i voi fi cel dintai pAzitor al ei, pentru binele
poporului roman".
Codreanu i partizanii sAi nu participa la referendum;
la fel, unii membrii PNT i PNL (georgist). Seful gardist "va
merge la Roma sA-i traduce frantuzeve i italienete memoriile, continuandu-le. Multumete batranilor pentru cA I -au
ascultat. Dec larA ca nu i-a venit oara. Aceea0 atitudine
grandomanA" (lorga). SA nazuiasca Codreanu a fi concurentul unui G. Gentile, filosoful hegelian care a publicat acum
mai bine de un deceniu Manifestul intelectualilor fascifii,
Fascismul fi cultura etc.? Sau pur i simplu vrea sA impresioneze prin "experienta" sa pe insui Mussolini, pe terenul
aceluia?... Cum-necum, din cuvantArile "ducelui", destule
pasaje i le-ar putea inai, ba chiar transcrie Codreanu, in
memoriile sale: "Cand se va pune problema instaurArii vio-

lentei, e clar ca, pentru a ne impune ideile i a face toate


creierele sA gandeasca la fel ca noi, va trebui sA zdrobim
cateva teste refractare... Acesta este eroismul! Aceasta este
violenta! Violenla pe care o aprob i o preamAresc. E violenla

fascismului milanez iar fascismul italian va trebui sa o


dovedeasca pe a sa... VA rog sa reflectati cA revolutia s-a
impus cu beta pe care Inca o strangeti in pumnii votri. Dar
dacd revolutia a fost posibild cu batele datorita eroismului
vostru, acum revolutia trebuie consolidate i aparata cu arme,

cu putile voastre" (Apud N. Bobbio). Dar iubirea subita

469

www.dacoromanica.ro

pentru Benitto Mussolini nu-1 impiedicA, imediat dupa


Anschluss, sa expedieze o telegrama de "adeziune" lui
Hitler, fapt ce-1 determind pe Armand CAlinescu sA remarce
just cd "Garda va ridica din nou capul dupd cele intamplate
in Austria" si, intrucdt evenimentele europene se aglutineazd
amenintAtor, CAlinescu, intr-o lung intrevedere cu regele, in
finalul discutiei propune urmAtoarele sugestii, consemnate si
in memoriile sale: "1. amanarea voiajului la Londra; 2. lichidarea imediatA a gardismului prin arestarea lui Codreanu si a
tuturor fruntasilor; 3. intocmirea inceperea realizArii unui
mare program constructiv armament, fabrici de armament,
cal de comunicatie, sporirea potentialului agricol. Ministerul
ar intocmi repede programul. Mijloace: mobilizarea armatei
statului, prin formule necesare autonome, a tuturor avutiilor.
Regele m-a chemat intai singur, apoi a chemat pe TAtarescu,
si

audienta a urmat in comun. Mi-a cerut sd repet argu-

mentarea. Tatdrescu s-a declarat de acord. S-a hotarat sa se


comunice amdnarea vizitei pe motivul incertitudinei dezvoltarii viitoare a situaliei internationale. S-a decis sa fie
trimis Comnen la Paris si Londra. Rex a adaugat cd nici nu
ar putea discuta acum in strainatate. Mi-a spus si am inteles
un fel de preferintd a sa, ca, probabil, va trebui si not sa tinem
seama de noul raport de forte international".
N. Petrescu-Comnen, fost, intre altele, si ministru in
Germania, e refractar intrarii sale in cabinetul Miron Cristea
in postura de subsecretar de stat la externe, dar regele it asigura si cuvintele sale marturisesc elocvent asupra actualului stil de lucru: "Fii Odra grija. Azi... cand nu mai sunt nici
parlamentari, nici particle politice, rolul fiecArui ministru e
sa -si facd datoria la resortul sat'. Asadar, d-ta nu ai sa to ocupi
decat de politica noastrA externs si de departamentul d-tale.
De politica guvernului, NA de tars si de istorie, rAspund eu"
(N.P. Comnen).

470

www.dacoromanica.ro

In climatul politic-militar extern, mai cu seamd in


conditiile in care Ungaria $i Bulgaria dau dovezi "de recrudescenta nemaiintalnitA a revizionismului", guvernantii sunt
obligati "sd adopte o politicA ceva mai prudenta fatA de cel
de-al III-lea Reich, intreprinzand o serie de actiuni menite sa
canalizeze criza raporturilor romano-germane spre o solulie
pasnicr (Fl. Constantiniu). Observatia lui Calinescu: "Dacd
Idsam Germaniei initiativa de manevrd, vom cddea sigur", e
pe deplin justificatd. DatoritA pericolului tot mai vizibil,
guvernul decreteazd mobilizarea partiald a trupelor 5i simultan, se fac apeluri tot mai insistente la Londra 5i Paris pentru
a determina marile puteri sd-si exprime fait echivoc pozitiile. Deocamdatd, mobilizarea partiald evidentiazd net

"hotdrarea intregului popor de a-5i vat-a cu arma in mans


independenta 5i suveranitatea nationals, gray amenintate de
arile fasciste si revizioniste" (FL Constantiniu).

Catd vreme earantiile cerute Angliei

Frantei
intarzie, Romania se vede obligatd sa incheie cu Germania
un tratat economic. Cand, in sfarsit sunt acordate mult-asteptatele garantii, in ziva imediat urmatoare, Mare le Stat Major
prezinta lui Carol al II-lea 5i primului ministru A. Calinescu
"Studiul asupra folelor gennano-italiene care ar putea interveni contra Romaniei in cadrul unei conflagratii generale".
In studiu se pleacd de la aprecierea justa ca "scoaterea din
cauza a Romani& nu ar putea fi lasata de ate puterile centrale exclusiv in sarcina Ungariei 5i Bulgariei ", iar a patra din
cele cinci concluzii avertizeazd: "Pentru ca Romania sd poata
rezista in locul ce-i revine in aceasta coalitiune (anglo-fran-

co-polonezd, plus Intelegerea Balcanicd, eventual fall


lugoslavia, n.n.) si pentru a fi in mdsurd sa se poata folosi
la timp de fructul victoriei comune, ea ar trebui sa dispund de
minimum 31 de divizii de infanterie (complet organizate 1i
dotate) 1i sd-si organizeze complet apdrarea aeriand a terito-

471

www.dacoromanica.ro

riului".
A doua guvernare Miron Cristea aduce i o remaniere
guvernamentala: g-ralii P. Teodorescu i Gh. Argeeanu preiau

Ministerul Aerului i Marinei i respectiv Departamentul


ApArarii Nationale. Comnen conduce Ministerul Afacerilor
StrAine (Inlocuit in decembrie 1938 de Gafencu). Ministrul
muncii e numit M. Ralea. CAlinescu ii pastreaza Interne le
i-i asigura colaboratorii doriti: G. Marinescu, comandantul
Politiei; col. I. Gherovici, comandantul Sigurantei generale;
M. Moruzov (adversarul neinduplecat al g-ralului I. Antonescu)
devine eful serviciului secret al armatei; g-ralul I. Bengliu,
eful jandarmeriei; Niki StefAnescu, demnitar in Siguranta

generald a statului. Apropo de Inlocuirea lui Antonescu:


"...el a cazut in dizgratie ca urmare a faptului ca a vrut sA
examineze mai Indeaproape comenzile de armament acute
la Malaxa, ceea ce va fi de natura a-i diminua popularitatea.
Va fi numit la comanda corpului de armatA de la ChiinAu..."
(H. Prost).
Activitatea guvernului, in viziunea lui Carol, e giratA
de-aci Inainte de Consiliul de Coroana, pentru a cArui infiintare se i da un Decret-Lege. In acest consiliu intra liderii
partidelor politice, adicA "bAtranii actori ai loviturii de stat"

(A. Calinescu). Membrii Consiliului de Coroana "poarta


titlul de consilieri regali, au rang de minitri de stat i ocupA
in toate ceremoniile oficioase loc indatA dupA preedinteie
Consiliului de minitri" (C. Hamangiu). In urma planului stabilit la Ministerul de interne, incepand cu mijlocul lui aprilie

se declaneazA operatiunea distrugerii micarii legionare.


Sunt arestati C.Z. Codreanu i majoritatea capeteniilor
legionare; deocamdatA, Codreanu e condamnat la ase luni
Inchisoare. "Cercetarile i descinderile organelor politieneti,

arestarea cApeteniilor legionare, procesul acestora, pozitia


Berlinului fats de ele au scos la ivealA o serie de dovezi

472

www.dacoromanica.ro

incontestabile, dezvaluind, o data in plus, legaturile stranse


dintre Garda de Fier si hitleristi" (Murat, Ardeleanu). Ciudat
sau nu? g-ralul Antonescu apare ca martor de partea lui
Codreanu" si are o "interventie curajoasa" (Hillgruber)

ceea ce nu va fi suficient, deoarece, in urma procesului,


Capitanul e condamnat "pentru crime de tradare si Indemn la

razvratire" la 10 ani munca silnica, 6 ani degradare civics,


precum si la 5.000 lei amends si 2.000 lei cheltuieli de judecata. Calinescu pare optimist: "Fara vat-sari de sange, am
linistit Zara ". Cum-necum, "timp de cateva luni de zile nu se
va mai vorbi nimic de garda... Politica externs, si in special

conflictul germano-cehoslovac, cu gravele probleme ce


punea pentru noi, acapara toata atentiunea publicului si in
special a mea" (Comnen).
Prin Decretul nr. 3.559 se creaza Ministerul inzestrarii

Armatei, avand atribulia, cum se anunta in "Monitorul


Oficial", "de a Inzestra armata cu tot armamentul si echipamentul necesar pentru apararea Orli". Se cuvine subliniat a
infiintarea unui atare minister e reclamata de aceasta perioada

cand "guvemul roman, in conditiile inrautatirii situatiei


intemationale, accelerase ritmul dezvoltarii productiei de
razboi si al pregatirilor militare. Totusi, necesitatea unui
minister special care sa se ocupe de problema inzestrarii
armatei n-a fost determinate numai de cerinta apararii
granitelor nationale ci si de ascensiunea grupului din jurul
regelui, grup strans legat... de comenzile statului in general
si de acelea ale armatei in special. Dupe demisia generalului
1osif 1acobici ministerul respectiv a trecut sub conducerea lui

Victor Slavescu, presedintele UGIR-ului, ceea ce vadea


interesul deosebit pe care-1 manifestau marile societati capi-

taliste pentru acest departament. In momentul chemarii


mele ca ministru al inzestrarii armatei scria mai tarziu
Victor Slavescu nu mai faceam politica militants de par-

473

www.dacoromanica.ro

tid... i ma ocupam ca director general al Creditului industriei i ca preedinte al UGIR-ului, Uniunea Genera la a
Industria0lor din Romania. Faptul ca tiam bine industria
tarii, fiind clienta Creditului industrial, i faptul ca tiam

personal pe toti industrigii ale ckor interese generale le


aparam fata de departamentele economice..., explica de ce

am fost chemat ca financiar i economist la conducerea


Ministerului Inzestrarii Armatei. In cursul anilor 1939 i
1940, la conducerea departamentelor economice s-au aflat
I. Giurgiu 0 apoi I. Bujoiu" (Murat, Ardeleanu).
Observand ca. "decizia de la Munchen, intampinata in

toate pile cu un profund sentiment de uurare" produce


totu0 o euforie "de scurta durata", H. Prost ridica o problema

esentiala pentru tara noastra: "Se pune intrebarea daca


amplul sprijin oferit de industria cehoslovaca reinarmarii
Romaniei va mai putea continua... Procedura admisa la
Munchen de marile puteri creeaza un precedent, al carui pericol este evident. Se anticipeaza ca el nu va fi invocat doar de

unguri, ci i de bulgari, in sprijinul revendicarilor privind


Cadrilaterul dobrogean... Ceea ce spore0e confuzia

spiritelor este sentimentul stkii de nepregatire in care se


gasete Inca armata. Fire 0e, a fost inceputa remedierea
lipsurilor semnalate candva de generalul Antonescu, dar
armata este departe de ceea ce ar reclama imprejurkile. (...)
Atitudinea energica adoptata in luna mai de cabinetele dela
Paris i Londra ii reconfortase pe aliati; tergiverskile for din
septembrie nu pot decal sa-i descurajeze".
Data fiind criza sudeta, intre Ungaria i Polonia se

constata o apropiere, polonezii sustinand vizibil revendickile ungare, fapt critical la Bucure0i i, mai mult, cand
Beck vine in Romania i propune anexarea unor sate cu
populatie romans, situate in Maramurewl istoric, suveranul
i minitrii refuza sa is parte la aceasta "imparteala" stil

474

www.dacoromanica.ro

Munchen.
Carol pleacA in amanatul turneu european. La Londra
i

Paris el expune "situatia grea care se crease Romaniei in

urma acordului de la MUnchen, solicitand ajutorul celor cloud

marl puteri aliate pentru a respinge presiunile Germaniei i


Ungariei revizioniste, pentru sporirea livrdrilor de armament,
extinderea relatiilor comerciale i acordarea de credite necesare indeosebi inzestrarii armatei" (Murat, Ardeleanu). In
cele cloud capitale, regele culege... sfaturi i promisiuni.
Evident ca nu numai datoritA acestor rezultate infructuoase,
Carol trimite la Berlin pe Gh. BrAtianu i Atta Constantinescu
i, ulterior, pe C. Argetoianu, cu misiunea de a sonda terenul
unei probabile intrevederi cu Hitler i marealul Goring. In

afland de posibila vizitd a regelui la Berlin, gard4tii iii


reiau activitatea. E momentul cand intrucat vechile cApetenii se gAsesc inapoia gratiilor se ridicd gruparea lui Horia
Sima: "Legiunea, dei zdrobitd, nu statea inactivd... Posturile
vacante din conducerea legionarilor fusesera preluate de militantii din provincie, intre care cel mai activ era un profesor
de liceu, Horia Sima, eful organizatiilor din Banat, candva
Tara,

student al lui Nae lonescu. Necunoscut de politia din


Bucureti, el i prietenii sdi se puteau mica mai uor decat
vechii activiti" (E. Weber). Despre ascensiunea noului lider,
Nagy - Talavera opineazA: "Sima nu a avut niciodata integri-

tatea sau forta vizionard a lui Codreanu. Manifestele sale


incendiare au dezlantuit o campanie de teroare in principal
impotriva evreilor, dar in lunile septembrie i octombrie au
fost atacate i posturile de jandarmi. Codreanu era cat se
poate de intristat de aceste nelegiuiri lipsite de sens; simtea,
pe drept cuvant, ca aceste bestialiati ii pun viata in pericol.
El a trimis avertismente lui Sima i a recAzut in fatalism religios... Codreanu avea dreptate in temerile i sperantele sale.
Situatia internationald se schimba treptat in favoarea sa... In

475

www.dacoromanica.ro

acel moment germanii nu erau interesati sA instaureze un


regim gardist in Romania. Politica lor... a fost definitA mai
tarziu de dr. Hermann Neubacher, dictatorul lor economic
din timpul rAzboiului in Romania i Balcani: Avem un singur scop i acela este sA mentinem linitea in sfera materiilor
prime. Nu dorim sA germanizAm Romania sau s-o facem sa
devinA fascista. Orice guvern puternic care are autoritatea de
a mentine linitea in sfera materiilor prime va fi satisfacatory
Firete, noile acte teroriste converg spre reeditarea sui-generis
a unui "mars asupra Romei", finalizat cu acapararea puterii
de stat: "ToatA aceastA teroare este opera legionarilor, care

cred a a sosit vremea lor. AvuseserA convingerea ca vor


pune mina pe putere la 10 mai 1938 (ziva nationalA), apoi la
8 iunie (aniversarea reinstaurArii lui Carol al II-lea), apoi la
10 noiembrie. In toate aceste randuri, lovitura a fost ratata,
dar victoria lor nu avea sA mai intarzie" (H. Prost).
Daca emisarii regelui, care-i netezesc drumultintrevedefile la Berlin, sunt primiti favorabil de cAtre cApeteniile
naziste, acestea, totui nu vor 'Astra o atitudine similara fata
de Carol i anturajul sau, existand in cursul unor dialoguri
chiar momente penibile, prilejuite in special de pretentia lui
Hitler ca suveranul roman sA aducA Garda de Fier la conducere!... Incat, "imediat dupa vizita regelui in Occident,
guvernul roman a trecut grabnic la adoptarea unor mAsuri
care a creeze condilii pentru rezistentA in cazul unei agresiunii hitleriste. Printre aceste masuri, un loc important I -a
ocupat intensificarea ritmului inarmarii tArii, pe de o parte, i
loviturile date coloanei a cincea hitleriste din Romania, pe de

aka parte. La 28 noiembrie 1938, Carol al II-lea a sosit In


lard. In aceeai zi, generalul Ion Antonescu a fost demis...
Sub motivul ca prin acte oficiale a depait cadrul actiunilor
sale legale, manifestand atitudini cu caracter politic neinga-

duit. Motivul real

it

constituiau insA relaliile sale cu

476

www.dacoromanica.ro

C.Z. Codreanu, guvernul incercand, prin acestea, se asigure


controlul asupra fortelor armate i evitarea antrendrii acestora intr-o eventuald tentative de revolts" (Mupt, Ardeleanu).
(Adeptii zelo0 ai politicii antonesciene ale cdror opinii cunt
expuse pe larg in volumele Antonescu, Mare ,calul Romdniei
ci razboaiele de reintregire, editate de J. C. DrAgan, inclind
a crede a demiterea, acum, a generalului, a fost o greFald
serioasA, argumentand ca, printr-un atare gest, Romania a

suportat o dublA pierdere: increderea aliatilor, care

it

cunoteau i apreciau pe general, i increderea conducerii


germane, informatA despre raporturile amiabile dintre general i garditi; din aceastd perspectivd privind lucrurile, pare
verosimil se se aparecieze ca regele semneazd un cec in alb,
gratie cdruia in curand, tara va fi ciopartitd iar suveranul
insui va fi obligat se abdice...). Dupe care, surprinzAtor pentru multi la Bucure0, dar mai ales la Berlin, regele ordond
suprimarea lui Codreanu i a incA 13 legionari. lritarea lui

Hitler atinge cote inalte; in schimb, la Bucureti i in lard,


toatA lumea autoinFlandu-se... rdsufld uuratA uitand,
vai, de Horia Sima. Mai cu seams ca, la 1 decembrie, cu
ocazia implinirii a cloud decenii de la Marea Unire, guvernul
organizeazd o epatantA sArbatorire, la care muncitorimea e
chemata se participe prin intruniri organizate in 25 localitati.
La adunarea festive din Bucureti, vorbete i secretarul
Uniunii Muncitorilor Mineri, Eftimie Gherman: "Sa nu se
uite ca la Adunarea de la Alba lulia, muncitorimea nu numai
ca a participat in numAr mare i cu insufletire, dar chiar ea a
fost promotoarea solemnei manifestatii a poporului roman
din Ardeal i Banat. Mai mult chiar, muncitorii au activat
pentru Unire, Inca inainte de rdzboi..." .
A. CAlinescu aratA (la 7 decembrie, cand e instalat
noul ministru al educatiei nationale, Petre Andrei):
"Generatia noastrd, dupd exemplul inaintgilor, trebuie sa fie

477

www.dacoromanica.ro

si ea o generatie unite, in ceasurile mari. Ea trebuie sA aibe o


singura lozincA: apararea tarii. Mai tarziu, mult mai tarziu,
cand linistea in jurul nostru se va cobori din nou, atunci vom
putea relua controversele ideologice. Dar mai devreme nu!
Comandamentul ceasului de fats este unul singur: Unitatea
deplina a constiintelor nationale". La 15 decembrie e publicatA "Legea pentru infiintarea organizatiei politice: Frontul
Renasterii Nationale". Noul organism politic se preconizeazA
a fi "scutul de apArare si de conservare a constiintei si a fortei
neamului nostru" 5i va fi "unica organizatie politics in stat"
("Monitorul Oficial"). "AceastA initiative traduce in fapt pre-

ocuparea regelui de a oferi tuturor acelora care s-au raliat


miscdrii legionare sau ar fi fost inclinati sA i se ralieze formule politice de nature sA rdspunda sentimentelor pe care le
exaltd aceastA miscare. Este vorba de intentia lui Carol de a
impune intregii natiuni o organizatie similarA aceleia pe care
a vrut deja s-o impund tineretului (...). AceastA preocupare
de a concura miscarea legionard... a fost aceea care I-a determinat pe rege sA infiinteze Frontul Renasterii Nationale. (...)
Orice activitate politicA in afara FRN este considerate drept
ilegala, iar vinovatii risca pierderea drepturilor cetAtenesti
(...). Crearea FRN dA nastere mai degrabA la glume decat la

indignare. Asa cum odinioarA au fost imitate institutiile


democratice occidentale, acum se imita... institutiile din
ladle totalitare (...). In randul recalcitrantilor se vor afla pana
la capAt Dinu
Gheorghe BrAtianu, Maniu, Mihalache,

Mihail Popovici, Madgearu, lunian, Lupu. (...) FRN...


adoptd salutul roman, insotit aici de formula sdnatate; ca
acestea, el are o uniformA: tunics englezeascA de culoare
bleumarin, camasA 51 cravata albastrA, centiron, brasardd tri-

colors, caschetd plata; in timpul verii, tinuta alba ward.


Rolul sail politic va fi unul dintre cele mai reduse. Va exista
un Mare Consiliu al FRN, apoi, incepand din iunie 1939, un

478

www.dacoromanica.ro

parlament; acestea nu vor fi decat paravane menite sA


sanctioneze legal fanteziile Coroanei" (H. Prost).
Intr -a treia guvernare Miron Cristea, A. alinescu
devine deja vicepreedinte de Consiliu ("AceastA formula
este pentru a menaja pe cei batrani i pentru a nu acumula
asupra mea toate urile"), ministru de interne i ad-interim la
apararea nationald. La inzestrarea armatei e adus V. SlAvescu
i, cum acest minister e unul cheie in actuala situatie, merits

sa fie cunoscutd minuta intocmita de SlAvescu chiar cu


ocazia depunerii jurdmantului, miercuri,

februarie 1939:

"Eu am inima stransd de Ingrijorare in fata marilor mele


raspunderi. Ce imi rezervd aceasta misie? La 7 1, toti
min4trii in sala tronului. (...) Regele vine cu intarziere.
Salutdm cu salut roman. Ne da mana la toti. Apoi facem pe
rand jurdmantul. Atitudini, voci diferite. Dupd juramant,
regele vine la mine si -mi spune: Ei, SlAvescule, ai o sarcind
grea. Se cere energie multd i dinamism. Am incredere ca vei

duce aceasta sarcind la capat.

Sunt hotArat, Majestate,


sa-mi fac datoria cu energie i fermitate. Da, tiu ca to -ai
ocupat. Imi trebuie insd multe parale. Aceasta nu avem,
spune regele.

Va trebui sa flu ajutat de colegul de la finance.

Inca o data Majestate, va rog sa credeti in hotdrarea mea


ferma (...). Telefoanele de felicitare nu mai inceteaza. (...)
La 12 ma duc la Argetoianu, care ma primete foarte amabil.

Imi spune ca dupd pArerea sa, noi nu avem putinla sA ne


inarrnam serios, neavand mijloacele necesare. A5a find, ceea
ce facem noi, cu sumele modeste de care dispunem, nu este
ceva serios. Cel putin daca am avea cdi de comunicatie... pe
care sa putem mica armata i care ar avea i o valoare pro-

ductivA. Imi spune ca a auzit ca va reveni gl. Argeanu la


Ministerul Armatei. Un adevArat dezastru! Ii spun ca am de
gand sa cer regelui sa pun la curent cu situatia inarmarii tarii
i pe consilierii regali. Este de acord dar ii este teams de

479

www.dacoromanica.ro

indiscretia lui Iorga. La 121 ma cheamd Ia el lorga, pentru


mid chestiuni personale. Indignat de numirea lui C. Giurescu
ca rezident regal, Imi cere sd-i spun regelui ca vine la toate
serbdrile de la Pa lat, dar numai in frac, nu in uniforms ". Cu

ocazia instaldrii sale ca ministru ad-interim la apdrare,


CAlinescu declard: "Un civil la Ministerul Apdrarii Nationale
este un semn al solidarizArii obtqti in jurul otirii... Nu ne
pregAtim armata In scopuri agresive. Romania nu are astAzi

de revendicat nicaieri nimic... Nu avem decat dorinta de a


trai in pace, de a pune in valoare bogatiile nationale i de a
intari economia pill. In aceastA privintd suntem bucuroi sA
intindem chiar legaturile de schimburi comerciale cu toate
statele i, indeosebi, cu economiile complementare. Dacd
totui dAm o atentie speciald oOrii, este pentru ca trebuie sA
fim oricand in mAsurd de a apara patrimoniul national i de a
da tuturor cetatenilor simtdmantul securitatii permanente".

Intrucdt la 6 martie ziarele aduc vestea incetarii din


viata a patriarhului Miron Cristea (la Cannes, unde a urmat

un tratament), in fruntea guvernului e numit Armand


CAlinescu, pe fondul indspririi relatiilor dintre marile puteri,
precum i dintre Germania i Romania. In urmA cu o lund,
dupd intrevederea cu Goring, Gh. Bratianu comunicA (redau
finalul raportului): "Dupd informatiunile pe care le-am putut
culege ulterior i din cele adunate de Ia dl. Ilcu, ataptul nostru de presd... rezultA ca sunt cloud curente: unul, acel al ele-

mentelor extreme, revoltate de impwarea lui Codreanu i


care sunt favorabile Ungariei i celdlalt al lui Goring i al pri-

etenilor sal, care continud sd fie favorabil Romaniei.


Rihrerul ar fi pastrat o atitudine de expectativd fArd sa aprobe
revendicarile formulate de contele Csaky, dar frd a le opune

un veto categoric, ca altadatd. Avem deci tot interesul sa


interim pozitia lui Goring care s-a dovedit un adevArat prie-

ten al tariff, dandu-i posibilitatea sA arate Fuhrerului ca

480

www.dacoromanica.ro

Romania e de preferat Ungariei. Dar nu mai este nici un


moment de pierdut".
Opozitia unor membri ai guvernului, ai Consiliului de
Coroana, ai conducerii FRN i in special a lui Calinescu fata
de o apropiere "totals" de Germania e viu oglindita de aces-

ta din urmA intr-o audienta avuta la rege: "Stiu cA i in


apropierea Majestatii Voastre s-a vorbit de nevoia de a se da

satisfactie Germaniei. Nu tiu care e opinia MajestAtii


Voastre. Dar cer voie sa exprim ce cred eu fata de acetia.
(...) Orice razboi general, indiferent fazele, aduce triumful
franco-englez, care intrunete conditiile objective: finante,

materii prime, numar. Am cunoscut la Iai, in casa la


BrAtianu, momentele de depresiune dar i de speranta in
1916-1918. DacA s-ar intampla altfel, atunci in once caz sA
ateptAm ceasul ultim, nu sA ne precipitam, caci nu salvAm
nimic prin precipitari. Dealtfel atitudinea Germaniei
oscileazA in raport cu echilibrul european".
In acelai timp insa nu e respinsA ideea incheierii unui
tratat sau a unor acorduri economice cu Germania, conditionate totui! de oblinerea unei asigurari ferme cA guvernul
hitlerist nu va da curs sprijinirii aventurismului revizionist
hortyst. La Bucureti sosete H. Wohlthat, din partea ger-

mana, in vederea perfectarii unui tratat economic. Care-i


atmosfera? V. SlAvescu noteazA: "... vine Sir Reginald
Hoare... cu care vorbesc de toate, scopul vizitei lui fund de
a afla ce facem cu Wohlthat, delegatul Germaniei, sosit de
curand la Bucureti. Ii spun a nu tiu nimic. II intreb dacA
Anglia ar don sd nu furnizeze pe credit ceva materiale.
A don ceva preciziuni... LungA edinta la Bujoiu acasa cu
Ar. Calinescu, Mitita Constantinescu, Ghelmegeanu.
Elaboram un plan general de lucru... Luam apoi in cercetare
propunerile concrete ale lui Wohlthat i precizAm conditiunile de colaborare intre not i Germania. Suntem de acord cA

481

www.dacoromanica.ro

ne afldm in fata unor propuneri concrete... 5i cd, amenajate


5i racordate la interesele noastre, pot constitui o bazd serioasa
de disculiune. Bujoiu are temere de o Impanare 5i strangulare
a tarii sub feuda germand. Cred cd exagereazd. Totul atarnd
de condiliunile tehnice de stabilit in care elementul volum,
pret 5i monedd sunt factori hotdratori".

Atmosfera externd e mult mai complicatd datorita


"crizei cehoslovace". Nazi 5tii intrd in Boemia 5i Moravia.
Slovacia i5i proclamd "independenta". Ucraina subcarpaticA

e ocupata de trupele horthyste. Deci, conflictele se


desfA5oard acum la granita tdrii. Regele sesizeazd cu ingrijo-

rare noua complicare a "echilibrului" european: "Mu lt


depinde de atitudinea Germaniei, va rdmane ea fermd asupra
arbitrajului de la Munchen sau va admite o noud impartire $i
dezmembrare a nenorocitei de Cehoslovacia?... In tot cazul,
Calinescu a dat indicatiuni ca Mare le Stat Major sd studieze
o concentrare de trupe pe granita maramure5and 5i din punctul de vedere strategic o eventuald granitd in acea parte. Dupd
masa... din nou Calinescu a cerut sd and vadd. Am avut deci
o Intrunire cu el, Gafencu, Tenescu 5i Mihail in care s-au sta-

bilit urmatoarele: 1... Noi ramanem principiali la punctul


nostru de vedere: status-quo-ul (neamestec)... Dacd ungurii
vor continua a pAtrunde in Ucraina SubcarpaticA vom
ameninta cu intrarea... Dacd continua mi5carea ungureascd,
am dori ca polonezii sd trimitd trupe care sd fie tampon intre

not 5i unguri. (...) Jocul politic ar fi sd ne intelegem cu


Ungaria ca in schimbul acestui nou teritoriu care ar trece sub
dominatia for O. cdpdtdm un angajament prietenesc cu ei.
E un vechi proiect at lui Beck... Ceea ce and ingrijoreaa e cd
de la germani nu putem cdpata nici un raspuns sau indicatie
asupra atitudinii lor. Calinescu nu crede cd 5i-au schimbat
toti punctul for de vedere, eu cred cd aceasta este o duplicitate feroce. Alt punct de Intrebare: ce vor juca Wile occiden-

482

www.dacoromanica.ro

tale? Gafencu, ii e teams ca vor incerca sa intruneasca o noun


conferinta internationals in care s-ar punea toate problemele
frontierelor. (Polonezii ne indeamna continuu s intram. Noi
pastram punctul nostru de vedere. Noi nu vrem s provocarn
ciocniri pe de alts parte, armata noastra nu este astazi in
stare de vreo actiune. A trebuit sa vina un ministru civil de

talia lui Calinescu s vada realitatile pe care eu le simteam


demult, dar pe care nici unul dintre
militari imbacsiti de prejudecati si de spirit rau inteles de camaraderie n-au
vrut sa le vada. (Dar Antonescu?... Nu tocmai datorita realismului ski a fost inlaturat? n.n.) (...) Aceasta noun stare de
lucruri $i completa inactiune a Frantei si Angliei care in timpurile din urrna parea ca le revitalizeaza din starea amorfd si
parcel nu mai vroiau sa admits not incalcari ale germanilor,
da mult de gandit si cere din partea noastra o revedere a atitudinii politicii noastre externe. Reiese hotarat ca Germania
a fost de acord cu actiunea Ungariei care dupa unii nu joaca
decat un rol de avangarda a expansiunii germane. (...) trebuie s avem ochii in patru s supraveghem cu foarte multa
atentie situatia interioara. Descompunerea Cehoslovaciei se
datoreaza indeosebi starii interne 1i lipsei de unitate".
Datorita cresterii presiunilor revizioniste si decisa

apere hotarele, Romania dispune la 14 martie "cornpletarea efectivelor partilor active la marile unitati de pe
frontul de vest..."
Extrem de putini cunosc cum este "apreciat" viitorul
Romaniei la Berlin sau Budapesta. lata, in versiunea lui
5t -si

H. Prost, prezentarea sintetica a "rolului" si "pozitier


harazite tarn noastre: "Este comentata cu ingrijorare o harts
germana a Europei anului 1939 pe care Ungaria, protectorat german, se intinde panel la Carpati iar Romania, si ea
vasala a Germaniei, este redusa la frontierele din 1912...
Pentru a face %IA oricaror eventualitati, guvernul se grabeste

483

www.dacoromanica.ro

sd fntdreasca efectivele militare: se vorbete de 800.000 de


oameni chemali sub drapel. Tristd experienla pentru statul
major aceastd mobilizare a rezervitilor! Trenuri supraincdrcate aduc in cazarmi mii de oameni, cu care nu se tie ce sd
se facd: nu exists nici o posibilitate de a-i Incorpora, de a-i
imbraca, de a-i incAlta, de a-i Inarma i chiar de a-i caza.
Ofiterii rezerviO, care n-au mai fost concentrati de la rdzboi,
nu sunt pregatiti se lupte: nu mai au uniforme, nici echipament, nu mai sunt la curent cu noile metode de luptd on cu
noul armament".
Primejdiile sunt reale. La 16 martie e convocat Consiliul

de miniwi. La 17 martie are loc un Consiliu de Coroand, al


cdrui comunicat lapidar nu exprimd suflul dezbaterilor, nici
varietatea opiniilor care s-au etalat: "Consiliul de Coroand a

cercetat actiunea politica externs a guvernului in situalia


politica de azi. Dupd discutii amanunlite, Consiliul de
Coroand in unanimitate a aprobat acliunea diplomaticd normaid i masurile militare luate i a hotarat desavarirea for
pentru apArarea intereselor nalionale" (Romania, 19 martie
1939) La 18 martie, dezbaterile continua: "Discutie cu generalii asupra munitiei de 100 m.m. Hot Ardsc comanda de cadre

pentru samare de mitraliere... La Palatul Regal, la rege, cu


CAlinescu, Paul Teodorescu, gl. Tenescu, gl. Gh. Mihail.
Discutdm probleme de apdrare nationald". (V. Slavescu). La
18 martie, CAlinescu, Gafencu i Carol definitiveazd
instrucliunile ce urmeazd a fi predate prin curier diplomatic
lui Tilea (la Londra) i lui Totu (la Paris). Intre alte precizAri,
instrucliunile cuprind: "... Nu dorim se facem o politica care

ar putea fi interpretatd ca o provocare pentru Germania...

Dar credem absolut util, atat pentru not cat i pentru


ambianta politica europeand, ca granitele noastre pe care
suntem hotarati a be apdra sd fie garantate printr-o forma cat

mai efectiva i mai putin agresiva de cave acei care au

484

www.dacoromanica.ro

interes de a mentine cea mai elementary siguranta europeana.

(...) Situatia ne indica, de o parte, relalii economice

si

politice cu Germania bune, care nu implicA nici un angajament fata de ei. In chestia armament, credem cA atat Franta
cat i mai ales Anglia, sA ne vina efectiv in ajutor, in
conditii financiare pe un termen pe care II vom putea suporta. Dealtfel, dacA putem lua din Germania, vom lua si de
acolo. SA se raspunda Angliei cA poate sA vinA o comisie
englezA".

La 14 martie, insA V.V. Tilea, ministrul nostru


plenipotentiar, se prezinta la Foreign Office i avanseazA in
cateva intrevederi repetate si utilizand de fiecare data alti termeni, ideea primirii de cAtre Romania, prin H. Wohlthat, a
unui ultimatum din partea Germaniei. Faptul complied "atat
relatiile cu Franla i Anglia, cat i tratativele economice cu
Germania" (Murat, Ardeleanu). Guvernul se desolidarizeazA

de actiunea lui Tilea: se dau dezmintiri oficiale, se aduc


larnuriri suplimentare pe diverse canale, iar ambasadorul e
rechemat in lard pentru o perioada nedefinitA... Indiscutabil,
cel putin momentan, Tilea are motive sA se considere ultragiat deli, in aceste zile, "dosarul", "cazul" sat' debordeazA
de intampldri semnificative, ale cAror consecinle extrem de
importante it vor propulsa pe emisar intr-o sfera de celebritate pe care nu si -a imaginat-o 1i, probabil, nu si-a dorit-o.
Oricum, paginile de comentarii (note, analize, evocAri, sinteze) asupra cazului Tilea covaqesc cantitativ eventualele
pagini proprii ale ministrului roman despre aceleai evenimente.
Tilea avertizeazA, in cunotintA de cauza (1) despre un
real ultimatum, (2) i, prin demersurile sale, sensibilizeazA
ireversibil conducerea englezA reuind sA-i trezeascA interesul
fatA de autenticele manevre, felonerii si malversatiuni practicate de Reichul nazist (3). Despre punctul (1): la 19 martie,

485

www.dacoromanica.ro

Tilea se intaineste la Londra cu Martha Bibescu, Intrevedere


descrisd astfel de printesd: "Cei de la Bucuresti sunt furiosi pe
mine. Imi cer se dezmint ultimatumul economic. Dealtfel,
i-am spus lordului Halifax ca infonnatiile mi-au parvenit din

surse neoficiale. Dar nu-i adevdrat! Pe mine m-au pus la


i Grigore Gafencu". Al. Cretzianu,
secretar general al Ministerului Afacerilor StrAine, e trimis
urgent la Londra "oficial, pentru a-I ghida pe Tilea, in care
nu se putea avea incredere" in realitate, misiunea lui find
de a-i convinge pe englezi ca "Tilea le spusese numai adevdrul" (A. Chanady, J. Jensen).
Despre punctul (2): textul unui ultimatum german s-a
transmis cu adevArat de catre Ministerul Afacerilor Externe
din Berlin la 16 martie on cel mai tarziu in dimineata zilei de

curent Armand CAlinescu

17 martie. Este descifrat, la Bucuresti, de catre Gustav


Schmidt, care lucrand si pentru Intelligence Service, ii
infonneazA rapid pe britanci. Gestul sat' ajunge la cunostinta
"corespondentei de presd" a lui "Deutsche Allgemeine Zeitung"
in realitate, agenta lui Himmler, propulsatd Inca din anul

trecut la Bucuresti, Edith von Cohler (Coler), yard a lui


Himmler

baroana, cdreia intimii

si se pare ca nu-i lipsesc

deloc, nici la Athenee Palace, nici in vila inchiriata la


BAneasa

i se adreseazd cu Elly si care e, fire ve, atrAgAtoare,


elegantd, cultivate si bine informatA, actionand sub un paravan abil ticluit si aprobat, aci, de Gerstenberg, Fabricius 1i,
ulterior, de von Killinger. Schmidt e inchis, sub pazA, in propriul birou. Intre timp, informat, Berlinul dA ordin ca ultimatumul sa fie inaintat guvernului roman sub o forma atenuatd.
iar Schmidt sa fie executat. Atasatul de presd Voss it impuscd
pe Schmidt care si "moare cateva ore mai tarziu intr-un spital din Bucuresti" (Murat, Ardeleanu); atentatorul reuseste se

treacd imediat granita, astfel ca autoritatile romane se vdd


obligate sa constate ca moartea functionarului german s-a

486

www.dacoromanica.ro

datorat... unui accident (Cf. V. Mc Kenzie). Alte versiuni


asupra momentului prezintA P. Seicaru, Cr. Popiteanu, D.B.
Funderburk, Gh. Buzatu, R.V. Bossy, E. Preda .a.
Despre punctul (3): Tilea discutA la 16 martie, dupd
amiazA, cu Sir Orme Sargent, In prezenta cdruia nu pronunta

cuvantul ultimatum, vocabula utilizata abia in ziva urmatoare, direct dar i sub forma amelioratd: "ca un ultimatum",
inaintea lui Halifax, Cadogan $i Vansi Hart. Insistenta si precizArile sale it determind pe Halifax, ministrul britanic de
externe, se declare la 19 martie, in Camera Lorzilor: "In ce

privete zvonurile care au circulat cu privire la Romania,


sunt fericit se anunt ca Insqi guvernul roman a dezmintit
informatia dupd care ar fi fost un ultimatum german. Dar,
chiar dacA Romania nu este amenintata astAzi, nu este surprinzAtor ca guvernul de la Bucureti, la fel cu alte guverne,

considerd cu cea mai mare neincredere evenimentele din


ultimele zile. Once tara care este vecind cu Germania trebuie

sd se ocupe azi de ziva de maine" ("Semnalul", 21 martie


1939). Mai mult, deli e somat din tara de cdtre Gafencu sa
revind asupra alegatiilor, Tilea "n-a comunicat in mod oficial
ziarelor engleze dezrnintirea" (Cf. Muat, Ardeleanu), fapt
cu atat mai "gray" cu cat radio Londra si ziarul "Times" au

rdspandit tirea privitoare la ultimatum Inca de sambdtd,


18 martie.

OficialitAtile romane primesc in mane varianta mult


atenuatd a ultimatumului german, prin urmare dezavuarea
demersului lui Tilea, pornita de la Bucureti, pare intemeiatd.
Si totui... consultarea tuturor factorilor de decizie implicati
in "afacerea Tilea", conduce care supozitii potrivit cdrora printr-un bluff, o cacialma bine i rapid regizatd regele,
CAlinescu, TAtArescu i Tilea forteazA decisiv "implicarea

cercurilor conciliatoare britanice printr-o actiune senzationald intreprinsd la momentul oportun" (Muat, Ardeleanu).

487

www.dacoromanica.ro

"Sapuneala" aplicata ministrului roman la Londra se executa,


in acest context, doar de ochii lumii, enorm contand doar discursul fulminat al lui Halifax i faptul ca, in sfarit, conducerea britanica este alertata de realele intenhii ale lui Hitler. E
clipa cand Anglia, Franta i URSS mai pot sa-i dea mana i
sunt extrem de aproape de a o face; marea alianla, acum, ar

putea opri ascensiunea hitlerista, ar putea opri cel de-al


doilea razboi mondial, deci. Cum, Insa, sistemul de garantii

preconizat de cele trei mail puteri include i Polonia, iar


Polonia, cu o intrasigenta, ce-i va fi fatala, refuza alinierea cu
URSS, clipa anularii marii conflagratii este pierduta.
In ceea ce-1 privqte pe V.V. Tilea, "fie a a voit, fie ca
nu, diplomatul roman se afia la originea unui fapt de istorie
universals" (Gh. Buzatu).

6. 1939

din primavara pfing-n toamna

"Sa fi existat vreodata un secol atiit de paradoxal, atiit


de dramatic paradoxal?... Secolul militanfilor este 0 secolul
martirilor".
Arthur Conte

Aparent lenea i ingaduitoare pans acum, istoria, pe


zi ce trece, devine tot mai lacoma i nerabdatoare. MA gandesc, deopotriva, la istoria continentului, a tarii noastre i a
Capitalei. Dar de fapt, cine face istorie sau, istoria se face

singura? (Stiu, dihotomiile sunt prezumlioase i, deseori,


divulga abstinenla i obstinatia inteligentei; totui, sau
exact din acest motiv, dihotomiile au fost i raman... mai pe
Intelesul tuturor). Guvernantii fac istorie? Sau guvernatii,
soldati in civil, soldati in uniforms? Logic ar fi sa continui:

488

www.dacoromanica.ro

sau laolalta, conducAtori 5i condu5i? Posibile replici semneazA profesorul de con5tiinte, Nae lonescu, cel omagiat cu
fervoare de Mircea Eliade ("El readuce metafizica la punctul
ei initial: cunoa5terea de sine... Structure aristocraticA, el
introduce in Universitate tehnica socratica a lectiilor familiare, calde, dramatice... Nae lonescu 5tie a ceea ce este, nu
poate fi contestat prin dialectics, nici suprimat prin decrete.
De aceea, atunci cand i5i pune problema neamului romanesc,
el 5tie cd acest neam nu exists prin legi 5i tratate, ci prin sinceritatea lui fats de propriul sau destin 5i prin capacitatea sa
de rodire... Omul nu creeazA nimic in istorie... cAci istoria

se face, sub semnul lui Dumnezeu sau al destinului, dar se


face laolaltA de toil oamenii, cu mortii care i-au precedat 5i
cu vii care vor veni") 5i care i5i sustine doctrina 5i in paginile
"Cuvantului": "Osta 5u1 nostru? Nu a creat istorie. El numai a

murit, ca un marturisitor, cu jertfa trupului lui, in fata lui


Dumnezeu. Marturisind pentru neamul lui 5i drepturile aces-

tui neam. (...) Istoria nu au facut-o oamenii inteligenti.


Inteligentii 5i voluntarii cel mutt dacA au falsificat-o 5i au
intors-o din drum. Nu vom exagera spunand ca de5teptaciunea ar fi un impediment; nu. E cert insd, a ea singurd nu
creeaza un drept de guvernare. Vreli dovezi? Toata istoria
politics e plina. Nu a fost oare Carp mai de5tept decat Ion
Bratianu? Si se poate continua".
Atunci

cine se pricepe (ar trebui sA se priceapa) sA-i

adulmece $i sa-i exploateze lacomia 5i nerabdarea? Cei de


sus? Sau ceilalti, masa anonima?... Cine ascultA 5i interpreteazA galopul istoriei? CAci galopeaza ultimele luni de
pace (de pace?)... Personal, inclin sa cred a sunt destui care
(visatori? lucizi?) i5i iau sufletul in dint' 5i avertizeaza
deschis asupra imensului pericol; un iluminat fost-a Tilea...
Dar nici ace5tia, incA, n-au cum sa intuiascA (lipsind termenii
comparatiei!) proportiile catastrofei umilitoare ce se preparA

489

www.dacoromanica.ro

sub ochii for incercanati de ingrijordri 5i are sd izbucneascd


in viitorul apropiat, reu5ind sd intineze obrazul unui secol
5i-a5a suficient de palmuit panel intr-acele viitoare zile 5i
nopti co5mare5ti.
Tragedia cehoslovacd ingrijoreazA profund toate straturile societAtii romane5ti. MobilizArilor partiale impuse de
guvern ii rdspund toti cei vizali, ace5tia intelegand cd
granitele ne sunt amenintate. Aratand cd "suntem un popor
acasa la el" 5i cd "n-am cerut niciodatd mai mult decat aceasta, dar niciodatA n-am consimtit a pardsi ceva din el", Iorga
precizeazA: "Porniri strdine de firea noastra bund scot de la
munca for onestA tineretul acestei tali, chemat sd fact strajd
inaintea oricarei primejdii ar putea veni... Cei care au alergat
la regiment duc la sufletele for din acele vointe care sunt in

stare sd infranga once du5manie" ("Neamul Romanesc",


21 martie 1939). Si Cezar Petrescu consemneR7A, referindu-se

la recenta mobilizare: "Fie ca alarma sA treacd Ina odatd,


salvand omenirea de duhul varsdrii de sange! Noi incd o
nAclajduim, fiinda de doudzeci de ani, cu toatd fiinta am fost
pregatiti pentru pace..., pentru consolidarea unei Romanii de
tandra civilizalie" ("Romania", 23 martie). Jar intr-o scrisoare
adresatd lui A. Calinescu de secliunea maghiard din Cluj a

FRN se evidentiazd cd, in asemenea momente grave,


"convingerea noastrA ferma este cd fata de pericolul comun,

-maghiarimea din lard sali spund cuvantul raspicat, clar 5i


fait 5ovaire in interesul solidaritAtii comune" ("Lumea Noud",
23 aprilie).
In notele sale cotidiene, suveranul aratd: "...conferintd cu
A. Calinescu, I. Bujoiu, Mititd Constantinescu 5i Gr. Gafencu

pentru ultimele retu5dri la acordul cu Germania. Am mai


corectat unele puncte 5i am pus ca conditie sine qua non pen-

tru iscalire ca Germania sd autorizeze imediat expedierea


armamentului contractat cu Cehoslovacia". Intr-adevdr, e

490

www.dacoromanica.ro

una dintre chestiunile cheie ale acestui acord economic flit-Ida


"in conditiile in care Franta i Anglia refuzau sa incheie not

contracte de armament, sistarea livrdrilor armamentului de


cave uzinele din Cehoslovacia ar fi prejudiciat actiunea de
Inzestrare a armatei romane" (Murat, Ardeleanu).
H. Wolhthat raporteaza lui Goring atmosfera din preajma semndrii tratatului: "M-am hotArat la aceste masuri energice intrucat in atmosfera emotive meridionala, sub influenta
opiniei publice mondiale si sub influenta mobilizarii, se
crease la Bucureti o situatie critics. Taranii chemati la con-

centrare soseau in masa la Bucureti

$i

in alte orate.

Circulatia era in parte blocatd. La banci se retrageau miliarde


de lei. Populatia asculta la radio tirile de la Londra i Paris.
Cercurile conducAtoare erau convinse ca un atac al ungurilor

asupra Transilvaniei i al bulgarilor asupra Dobrogei este


iminent. Se zvonea ca ruii concentreaza forte la frontiera
Basarabiei. Exista convingerea ca sau Germania trebuia sa-i
retina pe unguri i pe bulgari, sau Anglia i Franta sa garanteze frontierele Romaniei".
Lipsita de sprijinul efectiv al marilor sai aliati
europeni, Romania e obligata sa accepte acest tratat, semnat

la 23 martie, orele 1730 la Ministerul Afacerilor Straine.


Acordul economic poartd semnatura lui Gafencu. Bujoiu,
Fabricius i Wohlthat i e publicat in intregime in presa
locals care, prin "Timpul". lAmurete ca semnarea acordului
nu prejudiciaza Cara, Romania pastranduli "intreaga ei suveranitate si independenta economics ", iar prin "Argus" precizeazA complementarierea acordului incheiat ce nu exclude
posibilitatea ca Romania se incheie astfel de intelegeri si cu
alte state. Concis, la obiect, acelai Wohlthat radiografiazd

atmosfera imediat consecutive semnarii acordului: "De la


Ministerul Afacerilor Straine am plecat direct la receptia de
la Pa lat. Regele era foarte multumit de faptul ca semnarea a

491

www.dacoromanica.ro

avut loc in acest moment, cat si de continutul tratatului. El


prevedea o destindere generald in urma stirii semndrii, stire
care in adevAr se rdspandi in mod fulgerdtor in randurile
populatiei extrem de emotionatd in urma mobilizArii. (...)
Dupd terminarea audientei, Piata Palatului era ocupatA de o
multime de oameni. La plecarea de la Pa lat, ziaristii americani si englezi m-au Intrebat dacd tratatul a fost semnat.

Americanii pariaserd cu englezii ca voi reusi sd obtin


semnarea. Pe drept sau pe nedrept, romanii aveau sentimental ca, prin semnarea tratatului, pacea a fost asiguratd. La plecarea mea, in gara unde se aflau mii de tarani veniti la mobilizare, agentii de polilie in uniforms erau gata sd insoteascd
vagonul de dormit pand la frontiers, pentru a impiedica ca
acest vagon sd fie luat cu asalt de ate militari sau tarani, sau
sa fie atacat chiar de evrei, care nu-si ascundeau furia".
Documentul in chestiune poarta titlul "Tratat asupra
promovdrii raporturilor economice intre Regatul Romaniei si

Reichul German" si, la art. 1 pct. 7, arata ca "planul se va


extinde indeosebi asupra... livrArii de armament si echipament pentru armatd, marina, aviatia romans si industria de
armament" iar la Art. 5 se specificA: "... Tratatul rAmane in
vigoare pand la 31 martie 1944. DacA nu este denuntat un an

inainte de aceasta data, se prelungeste pe timp nedefinit"


("Monitorul Oficial", 2 iunie). DacA unii oameni politici nu
vAd cu ochi buni semnarea acordului si protesteazd printr-un
memoriu adresat regelui, presa profascistA elogiazd
incheierea "cu succes" a tratativelor prin care e anvizajatd "o
vials noun ", o era "de mare prosperitate economics" si un

climat general de liniste si de sigurantd" (Cf. "Porunca


Vremii", 24 si 25 martie). Asemenea sloganuri sunt totusi
timide, raportate la hemoragia de entuziasm de la Berlin,
unde, prin radio, presd, cuvantdri, expozitii se prezintd
bogAtiile Romaniei

vorba poetului: "din sexul tarii, cascat,

492

www.dacoromanica.ro

curge petrol"...

poporului german cam in termenii


exhibarii nurilor unei cocote de lux (Cf. "Timpul", 27 martie).

Remarcand, cu tardivA obiectivitate, ca "Franla i Marea


Britanie n-au ce sa-i reproeze Romaniei, intrucat ele sunt
marile vinovate i toate ce decurg (in unna acordului germano-roman, n.n.) reprezinta opera lor, A. Tardieu, in amplul
sau editorial din hebdomadarul "Gringoire" (6 aprilie) con-

semneaza cu indreptatit marasm: "Se vorbea putin despre


Romania. Evenimentele se petreceau intr-alts parte.
Discursurile rostite la 31 decembrie i 15 ianuarie de ministrul
afacerilor straine, D-1 Gafencu, nu contineau decat banalitati.

Pe negteptate, la 23 martie, a fost semnat un protocol


aditional la acordurile comerciale germano-romane din 1935
i

1938. In acelgi timp, sau aproape, Germania a anexat

Memel-ul (Klaipeda, acum oral in Lituania, (n.n.), unde populalia germana nu reprezinta cleat 38%, a luat in stapanire

Lituania, si -a instalat garnizoana in Carpatii slovaci. Acordul

din 23 martie, prezentat drept un simplu adaos, asigura


Germaniei beneficiul asupra a tot ce este produs suplimentar
in economia romaneasca, sol i subsol: gau, porumb, furaje,
oleaginoase, crom, mangan, pirita, petrol. Germania se angajeaza sa furnizeze Romaniei nu numai utilajul industrial, dar
tot materialul pentru caile ferate i tot materialul de razboi de
care va avea nevoie... Acordul e incheiat pentru o perioada
lunga. In comentariile sale, presa romaneasca a parut oarecum stanjenita. A Inceput prin a da asigurari a Germania a
cerut initial de doua on mai mult. Se semnaleaza ca nu se vor
livra Germaniei decat excedentele viitoare, a nu trebuie sa se
vorbeasca despre acaparare, ca, in sfarit, concurenta ramane

libera i nu sunt cuprinse clauze politice. Dl. Calinescu...


dl. Gafencu.... Dl. Tatarescu... au spus aproape acela5i lucru.
Dar, pe langa articole i discursuri, raman textele. Pe langa
explozia de bucurie din presa germana. (...)
texte

493

www.dacoromanica.ro

Niciodatd, chiar in timpul aliantei de dinainte de rAzboi si sub

regele Carol I (credinciosul Hohenzollern), Germania n-a


incercat 5i n-a sperat in aka ceva. lar dacd totui ar fi incercat, probabil cd batranul print mandru cum era i-ar fi
raspuns, aka cum a si facut-o intr-o anume ocazie, ca el nu
intelege sA se lase aservit..."
La prima manifestatie publics a Consiliului Superior
al FRN, in prezenta a numeroi ziariti romani i strAini,

primul ministru, A. CAlinescu (dealtfel i Gafencu si


M. Constantinescu) oferd explicatii: "Cu toata atitudinea
corecta observatd de guvernul roman insa... constatAm cd
armata ungard continua cu intensitate mobilizarea i ca cinci
corpuri sunt mobilizate chiar la frontiera Romaniei... Ce rost

putea avea aceasta masivA concentrare de forte, dupe ce


Rusia Subcarpatica fusese ocupata Hard nici o stanjenire din
partea noastra? Ce se urmarea? Actiunea din nord prin insai
natura ei, atitudinea agresiva a presei ungare,... concentrarea
de numeroase trupe la granita Romaniei, toate erau de natura
sa inspire o legitima ingrijorare. (...) Dar, pentru ca aceasta
hotArare sa fie definitive, am chemat sub arme mai multe
contingente de rezerviti... Oamenii au alergat in cazArmi
din primele zile. Au venit de trei i patru on mai multi deck
cei ce erau concentrati. Aceasta manifestare a poporului si,
indeosebi, a tdranimii a constituit cea mai elocventd dovada
a sentimentului de mandrie nationals i a fortei reale de care
dispunem. (...) Am auzit punandu-se in unele cercuri intrebarea, dacA in aceasta imprejurare s-a asigurat independenta
economics tdrii. In ce ma privqte, socotesc aceasta intrebare

legitima... Da, pot sa lin4tesc pe toata lumea. 0 asemenea


problemd a tirbirii independentei noaste nu s-a pus nici un
moment mdcar, si nici nu se poate pune. Ca ref al guvernului, vd inchipuiti uor cd nu g fi acceptat o asemenea discutiune. Noi am facut un acord economic leal. $i 1-am facut,

494

www.dacoromanica.ro

fiindcd. am gash not insine un interes. Am discutat, cum era

firesc, pe un picior de egalitate

si am asigurat nevoile
economiei noastre. (...) In afard de partea economics, prin

acordul romano-german, se prevAd furnituri de armament i


aviatie. Un credit Insemnat ne este asigurat in acest scop. Cu
acest prilej am Inlesnit efectuarea livrdrilor de armament, ce
erau comandate la fabricile din Boemia". Cu aceeai ocazie,

Gr. Cafencu precizeazd la randu-i "favorabil Reichului,


(acordul, n.n.) el nu era dezavantajos pentru economia roma-

neasca i nu stanjenea cu nimic raporturile economice ale


Romaniei cu celelalte tsri. Principalul sAu merit era de a
salva Romania de invazie si de a o face sd catige un timp
care ar fi putut fi pretios".
Utilitatea unor asemenea precizAri in vederea
pregAtirii opiniei publice romaneti e cu atat mai mare cu cat,
catva timp dupd asta, Ungaria se retragea din Liga Natiunilor

din "ratiuni de dezamdgire" (sic!) i, prin Istvan Csaky,


ministru de externe, pretinde cd n-are nici o intentie agresivd,

insa e nevoita sd is "rnasuri pentru respectarea drepturilor


milenare" (sic!) ("Universul", 18 aprilie). Dupd acordarea, la
13 aprilie, a garantiilor anglo-franceze, cloud zile mai apoi
guvernul roman dA urmAtorul comunicat: "In urma declarati-

ilor ministrului de externe al Ungariei... prin care arata cd


Ungaria Intelege sa respecte hotarele Romaniei, declaratii ce
ne-au fost aduse la cunotinta de cdtre ministrul Ungariei la
Bucure5ti... guvernul roman a hotdrat sd retrimita la vatra
contingentele mai vechi ce fuseserd concentrate" ("Universul",
17 aprilie). La o edinta la palat cu consilierii regali, acetia
aprobs masura anuntatd in dimineata zilei privind demobi-

lizarea. Gafencu urmeazd ss facd un "tur de orizont" prin


Berlin, Roma, Bruxelles, Paris, Londra, spre a culege impresii i spre a da lAmuriri. In urma calatoriei sale, aparentele par

ss indice o anumita stabilizare a situatiei politice romfine

495

www.dacoromanica.ro

gratie politicii sale externe $i deciziei apararii granitelor.


Dincolo de asemenea aparente, Calinescu isi ingaduie in
memoriile sale cateva remarci penetrante; "Situatia noastra e
grea, deoarece avem Orli slabe si la apus, si la rasarit, si la

sud. Pozitia de neutralitate e buns spre a nu provoca not


nemultumiri si spre a fi siguri ca nu vom ramane singuri in
luptA. In cazul cand se va declansa insA lupta de altii, cum
cred ca decisiv va fi a Frantei-Anglia, nu putem sa ne gasim
in alts parte. Dealtfel, nu am mai avea nici o parte acoperitA,
nici posibilitatea de aprovizionare. Este o fatalitate istorica.
Sunt optimist. Neamul acesta a rezistat mult, va rezista si

acum. A fost dat generatiei noastre sa suporte amandoua


golurile. Daca sunt optimist nu inseamna ca nu trebuie sa ne

deschidem bine ochii si sa nu fim foarte atenti. Pentru


Coroana este indispensabil sa se gAseasca pe linia de gandire
si de simlire a poporului. In aceasta comunicare poate si sa se
bucure, si sa sufere in comun".
Un respiro pentru bucuresteni si, intr-o masurA, pentru
orisenii intregii sari, it reprezintA sArbatorirea zilei de 1 mai.
Marea manifestatie antifascists si antirdzboinicd, plAnuita a
se desfasura acum, va deveni "una dintre cele mai marl mani-

festatii din Europa acelei perioade, plina de amenintdri si


contradictii politice si militare" (Murat, Ardeleanu). La
sugestia ministrului muncii, Ralea, atat suveranul cat mai cu

seams presedintele Consiliului de Ministri, Calinescu,


aproba ideea unei sArbAtori oficiale a zilei oamenilor muncii.
Se are in vedere, fireste , ca si prin acest mod sA se intAreascA

unitatea fortelor politice si populare imprejurul conducerii


statului dar si o fortificare a frontului antigardist si, implicit,
antifascist, acum, intr-una "din epocile cele mai nenorocite
din istoria omenirii, chiar daca nu se varsa singe si barbarii
nu cutreierA orasele" (Iorga). Sfingele va curge si barbarii vor

distruge orasele peste putine zile dupa constatarea lui Iorga,

496

www.dacoromanica.ro

cuprinsa in Idei asupra problemelor actuale.


Acest prim Congres al breslelor decis de guvemanti
a coincide cu sArbatorirea lui 1 mai, se desfawara in Sala

ARO i se deschide sub preedentia ministrului muncii.


Apoi, in cuvantul sau, animat de aceeai fervoare optimistlucidd ce-i caracterizeaza, axial, viata publica (rupta peste
doar 143 de zile i 3 ore...), Armand Calinescu aratd, Intre
altele: "Am vazut in fine o muncitorime, care in locul celei
de ieri, ce incerca timid, in ascunziuri, sd-5i sarbatoreasca
ziva, astAzi 4i consacra ziva ei de sarbdtoare in fata i impreund cu guvernul tarii... Astfel, ceea ce n-a putut sd realizeze

pentru muncitorime vechiul regim de pretinsd democratie,


realizeazd astAzi un regim de autoritate, dar de dragoste pentru muncitorime... Tin s declar, ca sd nu fie nici un echivoc,
a Romania dorete sd intretind relatiuni de bund vecinatate
i de amicitie cu pile dimprejur... Cand insa se va schita, de
undeva, o incercare de atingere a teritoriului nostru, ea se va
izbi de cea mai hotarata i cea mai neclintitd rezistenta... Am
spus-o i altd data

o repet i astazi

generatia care ne-a pre-

cedat a avut nobila misiune de a realiza unitatea nationald.


Generalia noastrd a rdspuns la datoria de a se sacrifica pentru
pastrarea ei". Congresul adopta o motiune prin care membrii
breslelor reprezentate in acest forum se angajeaza sd contribuie cu catigul for pe o intreagd zi de muncd in vederea
mairirii fondului de inzestrarea armatei.

Poate ca mai animali, mai sarbatore0, Bucuretii nu


s-au mai vazut de la 1 decembrie 1918 ca in aceasta prima zi
de mai cand "Capitala tarii se infatip... intr-o coloratura cu

totul aparte, frapand ochiul ,sbucureteanului prin imensa


prezentd a fortelor proletare. In coloane impresionante, mii

de oameni ai muncii... de cele mai diferite profesiuni,


mardluiau pe strazi, venind din diferite cartiere i indreptandu-se spre sdlile de intrunire... Facand corp comun, delegatii

497

www.dacoromanica.ro

participantilor la lucrArile Congresului breslelor si muncitorimea Capita lei prezenta la intrunirile din salile Tomis si
Eintracht, au pomit in jurul orei 12 din Plata Romans... pentru a urma traseul stabilit: Piala Romans -Calea VictorieiSplaiul Independentei-Bulevardul 1848-Bulevardul 11 iunieParcul Libertatii... Pe intregul traseu, muncitorii au scandat:
Jos Garda de Fier! Jos agentii hitleristilor! Jos agentii trAda-

tori de taral... Unire cu toate popoarele democratice!


Traiasca pacea..." (0. Matichescu, S. Neagoe). In mai
multe parcuri bucurestene se desfasoara serbAri campenesti,
in buna traditie a petrecerilor de arminden...

Care sfarsitul lui aprilie s-a dat publicitatii un


Regulament special privind organizarea si functionarea
Garzilor nationale: "Organism de sprijin si aparare a ordinei

interne, a integritAtii si independentei nationale" (Murat,


Ardeleanu), iar la 2 mai, in palatul de pe Dealul Mitropoliei,

are loc solemnitatea depunerii juramantului de credinta al


celor desemnati a fi comandanti de tinut si membrii in Statul

Major al garzilor. Prin decret regal, comandant e numit


g-ralul Paul Georgescu. lamandi si CAlinescu ("cel mai bun
element ce 1-am gasit panA acum in viata noastrA politics ", it
caracterizeaza regele in jurnalul personal) elaboreazA o noua
lege electoralA. Numarul deputatilor e redus la 258, al senatorilor la 88 alesi, 88 numiti de rege plus un numar variabil
de senatori de drept. Primesc si femeile drept de vot, insa nu
pot fi alese in Parlament. Prezentand noua lege, Calinescu
atrage atentia ca "de asemenea, vechile demagogii electorate
nu mai pot apare. Votul va fi uninominal si pe circumscriptie

de tinut. Desfraul propagandei scrise si orale este oprit...


Astfel nu vor mai putea avea sorti de succes decal personalitatile cunoscute prin activitatea lor, prin prestigiul castigat,
iar nu prin amagiri desarte". La o lege electorala nouA se
potrivesc alegeri noi, care, in ambianta politicA interns (si

498

www.dacoromanica.ro

internationald) desigur ca se vor desfaura sub auspicii zgo-

motoase, tumultul lor, tot4, nu va mai copia agitatia elec-

torald mai veche, dublatd de violenlele

i malversatiile
cunoscute. "Rezultatele acestor alegeri sunt, evident un triumf pentru guvern i Mare le Consiliu al FRN... In senat
pAtrunde o singurd femeie, aleasd din ..considerente mai
degraba de ordin monden decat politic... In actuala sa cornponentd, Parlamentul FRN este indiscutabil de un nivel intelectual cu mutt superior precedentelor adundri.8 Dar, din
Parlament nu a mai ramas dec.& numele, el find mai degrabd
o adunare de notabilitati... Camerele se intrunesc in edinta
solemnd la 7 iunie pentru a audia mesajul regelui" (H. Prost).
Data find conjunctura politico-militara din mesajul regal,
desprind referirile la pozitia oficiala a guvernului condus de
A. Calinescu: "In rAstimpul de un an i jumatate, in care
Parlamentul nu a putut fi intrunit, guvemul meu a avut sA
face fatA unor numeroase i grele probleme. (...) Armata tarii
a continuat sA formeze obiectul atentiunii de cApetenie a
guvernului meu (...) Dotarea otirii a inregistrat progrese
sensibile. (...) Toate aceste activitAti au dat 'aril sentimentul
unei depline sigurante. (...) Guvernul meu a reprezentat cu
acest prilej o politics de pace, dar nu o pace cu orice pre ;, ci
numai cu respectul libertatii, al independentei, al integritatii
i demnitatii nationale. Pentru a face sa izbuteasca aceasta
politica, guvemul meu a chemat sub arme la un moment dat
mai multe clase de rezerviti, declarand rdspicat ca intelege
sa apere hotarele sfinte cu orice jertfe (...). Atentiunea prin-

cipald a guvernului se va indrepta insA in viitor asupra


nevoilor economice ale poporului".
latA ca intervine o chestiune de... procedurd: dupa
mesaj, senatorii i deputatii urmeazA ca, individual, sa se pre-

zinte pentru a depune jurdmantul fata de rege, Constitutie


.a., la care ceremonie, respectivii trebuie sa se prezinte "in

499

www.dacoromanica.ro

uniforma albs de yard a FRN, cu piepturile pline de decoratii

i earfele stralucitoare ale marilor ordine... Senatorii de


drept care nu au aderat la FRN Dinu Bratianu, Maniu,
Mihalache, Lupu, Iunian etc." nu se prezinta la sesiunile din
7 i 9 iunie fiindca "pentru a putea participa la edinte, trebuie sd imbrace uniforma FRN. Acetia protesteazd impotriva unei asemenea obligatii, Argetoianu, care, incepand cu
data de 13 iunie, 1-a inlocuit pe Iorga in functia de Preedinte

al Senatului, ii amenintd ca vor fi urmariti in justitie sub


acuzatia de atentat la siguranta statului. Dupd cateva zile de
astfel de dispute burleti, recalcitrantii sunt exclui pe intreaga duratd a legislaturii. Maniu va ataca aceasta masurd ca

find anticonstitutionald. Cum era de ateptat, Curtea de


Casatie va respinge acuzatia" (H. Prost).
Dacd barbatii au asemenea ambitii vestimentare, lup-

tand contra unei mode impuse, ma ingrozesc la gandul ca


femeile nu se vor ldsa mai prejos... Si fiindca veni vorba de
modd, imi iau permisiunea unei paranteze, facand loc aci
unui foileton eroic-comic... Primii care ma vor aproba vor fl,
natural, bucuretenii cei ahtiali de modd i iubitori de mode-

le, bucuretenii care-i iau in weekend, cu roaba, de la


chiocuri sau de la Hachette, pe Lipscani, cotidienele i hep-

domadarele preferate. Voi declara pentru inceput ca habar


n-am dacd miss Kim Chernim a devenit intre timp bunicd,
Lady sau o banald matroand; tot ce tiu cu sigurantd e ca distinsa domnioard si -a publicat crizele adolescentei i ambitia
feministd intr-o carte cu titlul imprumutat de la o duzind de
alte cal-0 (i filme), Obsesia. AceastA Miss crede ca MODA
ar fi "create mai intai de o conspiratie masculind incontientd"; cd MODA ar mai fi "creata de frica bArbatilor in legaturd

cu mice manifestare de forte fizica la femei"; in fine, cd


MODA ar mai fi rezultatul acelui "sentiment generalizat de
lipsa de putere din partea femeilor insele, pe care o combat

500

www.dacoromanica.ro

insd printr-un control feroce al fizicului for ". Deduc de-aci ca


imperiul Rubinstein-Valentino-Ricci & Others ar reprezenta
o anomalie, un non-sens pentru ca, nu-i asa?, tot bArbatii sunt
cei care conduc, impun, dirijeazd $i scurteazd (tocuri, rochii,
mansoane, par etc.). Recunosc, totusi, ca m-au incitat of-urile

lui Chernim. Privesc ochisorii ciorapilor acestei Miss


"ochii valeli si ochii printi", cum zice un mare poet,

si constat

ca -n zilele babei si noptile vegherii, mistuite in paginile


Obsesiei, se ascund aceleasi vechi si nou-noute defuldri
feministe; ce reprezinta ele altceva cleat un sport... in yoga?
Si care sport in vogA nu devine mit? Si exists vreo bunicamatusa-mamd on strAnepoatA careia sd-i prisoseascd
miturile? Fireste ca nu, azi ca si ieri. Mancdm mituri pe paine

si pe ecrane de cinemauri. Piedestaluri exists. La fel


socluri. Numai vedetele sunt puse-n paine si scoase din paine
mai repejor, miturile n-au nevoie sa imbatraneascd, de unde

si impresia cd yoga e mereu aceeasi tocmai and e mereu


alta. De la Valentino la Garbo si de la miss Griffith la
Fernandel, toti ne clddim si ne ddramdm, anual, apetitul pentru mituri. $i unde-i mit, e mantuirea pungii sau a sufietului,
rezultatul cules e cel semAnat. Paremie straveche: unde-i lege
nu-i tocmeala, e si ea desuetd: aci legea e chiar tocmeala, deli

nu sfruntata si fatisd, dar subtild, insidioasa si persuasivd.


Nu-i rezista nimeni si cine vrea, in fond, sa-i reziste?! Toti
am purta armuri medievale in foaierele teatrelor, in restaurante si pe hipodromuri, dacd moda ne-ar cere-o. Asa cum
unii se antreneazd in ora.se-buncdre pentru cazul cand... mai
bine tac. Inc& eroarea acestei miss Chernim nu locuieste in

ridicarea problemei ci in detalierea ei. Deoarece, prin


ochisorii ciorapilor sal privesc si descopar vechiul slogan al
"resbelului intre sexuri", cum ar apostila strabunica. Ceea ce
mi se pare, drAgalas, zis, o escamotare a esentialului. Adicd
un moft. Un prelat al profetiilor politice (1-am numit pe

501

www.dacoromanica.ro

Maurice Duverger) va sustine peste o duzind de ani ca


sfar5itul mileniului va inlocui disputa dintre armatele plane-

tei cu disputa dintre sexe. Haas, monsieur Duverger... alt


moft. Ca i cum homo sapiens nu poate vietui pe Terra decat
intr-o continua disputa cu alt homo sapiens (era sa zic: mulier
sapiens).
A5adar, sunt mode 5i mode. Sunt idei la modd 5i, de ce

nu, o mods la modd. Vorba aceea: moda a murit, trdiascd


modal Fluxul 5i refluxul popularitatii ei nu-i desfigureazd
masca de regind a cotidianului. N./Mind elastice aptitudini de

fakir, inghite 5i expectoreazd orice cu non5alanta fiintei


crApand de sdnatate. Are sclipiri de geniu 5i de kitsch.
AsambleazA lejer durata 5i efemerul. E o permanenta in ateliere 5i birouri, pe stadioane 5i plaje, in cimitire 5i in cre5tetul
munlilor, in bucatarii si pe tarlale. E o licentd indecentd. E un

patent cast. Se vinde ca o curtezand de lux sau se furs ca


pe-o fats petita de altul. E sperjura si caldd, inconiodd 5i
adecvatd, lascivd si provocatoare, indolentd si agresivd. E
simbolul, semnul si semnificatia pArdsind biblioteca mentorilor specializati spre a coborl in stradd, a navAli in tramvaie
si autouri, a umple arenele, a stapani forumul 5i Palatul
justitiei. De cand a fost nascutd, si-a anexat teritoriu dupd

teritoriu, incat verbele a fi, a avea, a ardta, a privi, a expune,

a purta, a etala, a imbrdca, a parea, a cd5tiga. a exhiba, a


vinde, a cumpara 5i atatea_altele sunt din ce in ce mai resimtite ca fiindu-i rude de sdnee. La care adaug dictionarul sub-

stantivelor, adjectivelor, adverbelor care o framantd, o


plAmAdesc, o divulgA tiro intretin in memoria, bustul, talia 5i

punga colective. Ea nutre5te spaime, iubiri, confuzii, prietenii si rivalitAti. Si tot ea he atenueaza, he inlAturd, he
inlocuie5te. Fiind asurzitoare 5i mutd. Fiind nevizibild 5i
ubicud. Fiind creatia a tuturor pentru toti. Domne5te fard sd
guverneze. E lipsita de scrupule ca un tiran, insA care tiran 15i

502

www.dacoromanica.ro

permite sa n-aibd nici un scrupul? Culorile ei tortureazd


imaginatia pictorilor; liniile ei pe a desenatorilor; materia
ei prima pe a economi5tilor; producerea ei pe a me5terilor; vanzarea ei pe a comerciantilor: achizitionarea ei pe
a noastrd, a tuturor; comentarea ei pe a lui Miss Chernim...
Este esperanto-vorbita 5i inteleasd de toti 5i de nimeni. E 5i
generoasd, organizeazd expozitii 5i concursuri acordand premii cu nemiluita hirsulii afirma ca se premiazd mereu pe
sine insd.5i. A supravietuit tuturor faptelor 5i fenomenelor
sociale. Dacd la inceput a fost cuvantul, atunci acest cuvant
s-a identificat cu ea, a inmuiat-o 5i exprimat-o. Are miliarde

de adepti 5i tot atatea de adversari. E defaimata din prea


multA dragoste $i iubitA din prea multA urd. Nu se compara cu

nimic, cats vreme totul se compard cu ea. Oricat i-ar trece


apa, pietrele ii rdman, iar valurile ei ling vanitatea oricui.
Incendiile, diluviile, glaciatiile sau cutremurele o stanjenesc,
fArd s-o desfiinteze. Inchiriazd sine die apartamentul principiilor fundamentale: apd, aer, foc 5i pdmant, trAind armonios cu ace5ti ilu5tri colocatari. $i cum sa abjuri sau sa fii
indiferent faid de apd, aer, foc 5i pdmant?! Cu ea suntem totdeauna mai putin singuri. A5a a fost mereu, ne-a apartinut 5i
ne apartine in exclusivitate. Dacd plantele 5i dobitoacele n-au
trebuinla ei, cu-atat mai ram pentru ele. Oricum, timpul nu-i
pierdut: deja primele lectii 5i-au ardtat roadele asupra catorva specii imblanzite prin ograzile noastre sau prin circurile 5i
zooparcurile planetei.
In cazul cand Miss Chernim 5i-ar fi tiparit Obsesia in

deceniul al patrulea, de exemplu, banuiesc ca ar fi tinut


seama 5i de urmatoarele 5tiri pe care, fart copyright, i le
donez, socotindu-le utile pentru o noun editie. Nu doresc
sa -i pun memoria la grea incercare, astfel ca voi foiletona
numai,. uncle informatii gdzduite de presa unui singur an,
1939. In foiletonul meu nu vor fi referinle doar la cosmetice

503

www.dacoromanica.ro

i veminte, flindca moda primelor trimestre din acest an


readuce la modd i alte accesorii, fumituri i creme: armele,
asasinatele, invaziile, discursurile demagogice, revizionismele, amenintArile .a.m.d. Doar este ultimul an "de pace"...
"Oferim gratuit cui vrea sa incerce produsul Nervital.

E sufficient ca doritorul sA se prezinte la sediul firmei


Nervital... pentru a primi gratuit i fail nici un angajament
din partea sa un flacon Nervital de incercare precum i un

prospect privitor la tratamentul afectiunilor nervoase"


("Gringoire", nr. 543)
"175.000 gloante a consumat Hollyood-ul in ultimele
cloud saptdmani in cursul turnarii a ase flume" ("Cinema",
nr. 414).
"In 1908, traseul St. Petersburg-Vladivostok se facea
in 11 zile. In 1939 se face in 4" ("Gringoire", nr. 543).
"Orice femee contienta trebue sA tie la sAnatatea sa, sa

evite grijile periodice i eventualele neplaceri... De cateva


zile, a aparut i la noi in tara o carte care trateaza pe intelesul
tuturor teoria lui Knaus i Ogino i arata cum se face practic
calculul perioadelor de fecunditate i sterilitate. Cartea, intitulata sugestiv Calendarul femeii, este prefatatA de distinsul

nostru savant prof. dr. C. I. Parhon i este insotita de un


calendar care permite oricarei femei sali fixeze cu preciziune epocile ei de fecunditate i sterilitate" ("Cinema", nr. 416).
"Am fAcut deja aluzie la fotografia care-1 reprezinta pe
generalisimul cehoslovac Sirovy strangandu-i afectuos mana

lui Hitler in ziva intrArii acestuia in Praga. Suntem i noi o


data de acord cu ziarul L'Oeuvre care scrie: E imposibil de
crezut ca generalisimul Sirovy ar fi improvizat aceasta strangere de /nand. Vasalitatea sa trebuie sA fi fost pregatitd cu
cateva luni in urmA i frematam la gandul ca acest militar cu
contiinta elasticA a fost chemat sa opreascA Reichswehr-ul

in septembrie, and noi eram angajati cu totul la frontiera

504

www.dacoromanica.ro

Rinului. Daca razboiul ar Incepe in toamnd, generalisimul


Sirovy i-ar semna tratatul de la Brest-Litovsk in timp ce not
am continua sa ne Ingropam mortii" ("Gringoire", nr. 543.)
"Angajarea regizorului Jean Mihail de cave producatorul Jaroslav Schaschek pentru a realiza, la Praga... versiunea romaneasca a filmului Liebe lei (Prima dragoste, prima

durere), marele succes al filmului mut, pune capat unei


nenorocite situatii de dibuiri i da siguranta unui film romanesc care poate Insemna, farA indoiala, o frumoasa izbanda.
Filmul..., in afara de scenariul minunat in noua lui versiune,
poarta pecetea marelui cineast Walter Reisch, va avea si o
stralucita colaborare romaneasca: dialogurile vor fi semnate

de marele nostru dramaturg Victor Eftimiu, muzica va fi


compusd de excelentul muzician d-1 Ione! Per lea, iar in ceea
ce privete distributia, se da ca sigura angajarea d-rei Elvira
Godeanu 1i a d-lor: G. Storin, V. Maximilian... Exterioarele

vor fi turnate in pitoretile peisagii de la Rucar, Balcic,


Valcov" ("Cinema", nr. 419).
"De acolo, ieea, e adevarat, pe cea mai frumoasa bicicleta sau cel mai elegant echipaj cu patru armdsari, manati
de el, in picioare, la haturi. Luchian era unul din boerii Soselei si ai Podului Mogooaiei, care Ina nu-i pierduse numele
vechi" ("Curentul magazin", nr. 1).
"In sfarit, lunea trecuta Kremlinul a facut precizari la
postul de radio Moscova, ora 20,30, aratand ca nu se poate
angaja sa furnizeze material Poloniei in caz de razboi i,

mai mult, ca nu se poate angaja sa intrerupa furnizarea de


materii prime Germaniei" ("Gringoire", nr. 543).
"Membrii fostului guvern al Ucrainei Subcarpatice, in
frunte cu monseniorul Vo loin, au pal-Lit Clujul, cu automobilele in care sosisera... indreptandu-se spre Timioara... La

sosirea refugiatilor, in primul rand li s-a impartit hrana...


Reuniunea femeilor ortodoxe romane... i-au luat obligatia

505

www.dacoromanica.ro

de a ingriji femeile refugiate..." ("Universul", 22 martie).


"Salatd de legume de iarna, in care adaugati bucati de
file de morun... marinat, cdIdut. Introduceli totul in sos vene-

gretd. Desarati morunul cu o zi inainte. Nu se fierbe"


("Gringoire", nr.543).

"Avem de aparat hotarele cum sunt, cum cer realitdtile, dar i necesitatile nationale, devenite astazi un principiu, pe care not 1-am proclamat, i avem de pastrat independenta noastra absoluta contra oricarei intruziuni i contra
oricarui sfat" ("Neamul Romanesc", 21 martie).
"Moda cere ca linia femeii in 1939 O. fie sobrd, putt,
impecabild" ("Gringoire", nr. 543).
"Maria Tanase este neintrecuta cantAreata a melodiilor

noastre populare, al carei glas a fost i el transmis peste


ocean, ca un mesaj al celei ce este aleasd sd ne Infatieze
doina noastra, hora i strigdturile de joc, cantecele de bucurie
i jale" ("Realitatea ilustratd", 14 febr.).
"Marlene Dietrich ar fi fdgaduit ca va pleca in Franla
pand la inceputul lunii octombrie pentru a turna The Image

dupa o scriere de Erich Maria Remarque. Marlene i


Remarque sunt buni prieteni. Anul trecut au petrecut impreund clipe agreabile la Cannes" ("Cinema", nr. 420).
"Dr. Bene a declarat intr-un interviu: Intreaga natiune cehoslovacd trdiqte actualmente sub un regim de sclavie
politica i de mizerie economics. Nu. Nu va fi pace in Europa

atata Limp cat Cehoslovacia i intreaga Europa Centrald


null va regasi libertatea. In continuare, vorbind despre
Germania, dr. Bene si -a exprimat opinia ca poporul it va
urma pe cancelarul Hitler dacd acesta it va conduce la rdzboi, dar
cd, la primul eec, Reich-ul se va prAbui" ("Le Figaro", nr. 39).

"In urma declaratiilor ministrului de externe al


Ungariei, contele Csaky, facute in ziva de 13 aprilie a.c. in
fata comisiunii de afaceri straine a Parlamentului ungar, i

506

www.dacoromanica.ro

prin care arata ca Ungaria intelege sa respecte hotarele


Romaniei, declaratie ce ne-a fost adusd la cunotinta de catre
ministrul Ungariei la Bucure0, dl. L. de Bardossy, guvernul
roman a hotdrat sa retrimita la vatrA contingentele mai vechi
ce fuseserd concentrate" ("Universul", 17 aprilie).
"Dacd un barbat to place in costum de sport, nici o
pdrere de croitoreasd nu-1 va face sd prefere toaletele excentrice i complicate, apreciazd Claudette Colbert, una dintre
ex-doamnele Charlie Chaplin" ("Cinema", nr. 419).
"Neville Chamberlain precizeazd fermitatea si nuantele
pozitiei engleze asupra Danzig-ului" ("Le Figaro", nr. 39).
"Mare le maestru al tiintelor oculte. Infailibile secrete
Hindu pentru vindecarea afectiunilor. Plata dupd obtinerea
rezultatelor" ("Gringoire", nr. 543).
"La frontiera dintre Polonia i Danzig a avut loc un
incident in cursul cdruia un granicer polonez a fost ucis de
mai multi cetateni din Danzig" ("Le Figaro'', nr. 41).
"Un film cu tendintd pacifistd. RAZBOI $1 PACE
iata cuvintele care sunt astazi pe buzele intregii omeniri. Se
va incuraja atmosfera de razboi sau se va consolida pacea?
Aa cum e de actuald si de palpitantd aceastd preocupare,
este i filmul care poarta ca titlu aceste cloud cuvinte i pe
care ni-1 prezintd acum cinematograful Carlton" ("Cinema",
nr. 428).
"Doug call care au zguduit lumea. Adolf Hitler: Mein

Kampf i Capitalul de Karl Marx. Pret de propaganda,


15 franci arnandoud volumele" ("Gringoire", nr. 543).

"$tirile transmise de sursele japoneze, referitoare la


negocierile germano-sovietice pentru incheierea unui pact de
10 ani de nonagresiune sunt dezmintite in mod categoric de
ate cercurile germane competente" ("Le Figaro", nr. 41).
"Toti carmuitorii cu raspundere 1i dau seama ca, in
cuprinsul hotarelor lui, statul roman este un stat national din

507

www.dacoromanica.ro

care nu se pot desparti franturi minoritare fAra a dezlipi din

blocul puternic inchegat al neamului nostru franturi mai


insemnate de romani" ("Monitorul oficial", 9 iunie).
"Post inspector. Brevetat.Toate asigurarile. Anchete,
supraveghere, filaj, divorturi... In fiecare zi, duminica 5i de
sarbatori" ("Gringoire", nr. 543).

"Pentru patrie aduce pe ecran drama emotionanta a


rAzboiului mondial... Filmul, un adevArat imn al curajului 5i
al spiritului de sacrificiu" ("Cinema", nr. 425).

"AceastA aparare a granitelor, care trebuie sa fie in


sufletul fiecdrui roman, nu numai al celor care poarta uniforma militara, o credinta de otel, trebuie sa formeze o stancd de

neclintit a tuturor sufletelor romane5ti, caci ceea ce este


romanesc nu se poate da, cA ceea ce este strAmo5esc se va
apAra, 5i, mai mutt decat aceasta, dacA cineva este iubitor de
pace, el trebuie sA 5tie cA granitele data brazdate, nu se pot
schimba Para o primejdie de cataclism mondial" ("Romania",
17 august).

"Oare turnura optimista a unor opinii de press sau


amenintarea unei iminente declaratii a d-lui Chamberlain in
Camera Comunelor a facut sA se etaleze prematur realizarea
acordului anglo-sovietic? Cert e ca zvonul a ajuns la Paris.
Stirea a fost scrisd negru pe alb. Molotov a exprimat chiar
satisfactia guvernului sau 5i a sa personal in legaturA cu
fericita rezolutie..." ("Le Figaro", nr. 41).
"Intr-o atmosferd sarbatoreasca s-a dat zilele trecute
primul tur de manivela filmului romanesc Suflete in furtuna,
al cArui scenariu... va fi realizat in regia d-lui Ion Sahighian
(de la Teatrul National) cu concursul tehnic al d-lui L. Sas 5i
cu cel artistic al d-lui George Vraca, alAturi de o seams de
valoro5i arti5ti" ("Cinema", nr. 432).
"Contemplati cu respect acest pahar 5i mai ales feritiva sa-1 goliti dintr-o inghititura. E paharul de Bols. Mai intai,

508

www.dacoromanica.ro

priviti-I cu adanc respect: confine patru secole de experienta


si suprematie in arta distilarii licorilor. Daca furnizorul Dv.
nu poseda licori Bols, scrieti-ne... Orice licoare, cu conditia
s fie Bols" ("Gringoire", nr. 543)
"Expozitia de arta germana, inaugurata la Munchen de

cancelarul Hitler in cadrul zilelor artei germane, cuprinde


aproape 1400 de tablouri i sculpturi caracteristice conceptiei

oficiale despre estetica a celui de al 111-lea Reich. 0 buns


parte dintre lucrari it reprezinta pe FUhrer, altele sunt consacrate scenelor patriotice de la Frederic al II-lea la dl. Hitler.
In fine, numeroase lucrari plastice fac elogiul fortei musculare atletice (atat a barbalilor cat i a femeilor) in stil antic si
modern" ("Le Figaro", nr. 42).
"Hollywood Boulevard, artera principala a cetatii filmului, are... patruzeci i cloud de prAvalii de infrumuselare,
cinci magazine care vA garanteazA creterea pArului .a.m.d."
("Cinema", nr. 419).
"D-na Gaby Christel, previzionarA celebra. A prezentat previziunile sale la Radio-37 i Radio-Luxembourg. Toate

evenimentele actuale pentru 1939. Trecut profesional.


VindecA afecliuni. Sanse la loterie" ("Gringoire", nr. 543).
"Ziarul "Daily Herald" anunta a dr. Freud, refugiat in
Anglia in urma Anschluss-ului, se aflA gray bolnav la domiciliul sau londonez din Hampstead" ("Le Figaro", nr. 43).
"Preedintele Roosvelt a declarat in presa ca in cazul
unei situatii critice in Extremul Orient, premergatoare isbucnirii unui rAzboi, va convoca Congresul in sesiune extraordinara, in scopul amendarii legii neutralitatii..." ("Gringoire".
nr. 543).
"Teatrul ALHAMBRA angajeaza prin concurs vedete

oferind salarii intre 10.000-30.000 lei lunar. Concursul va


avea loc la 15 august ora 6 p.m. in Gradina lzbanda i va fi
public. Din juriu vor face parte d-nii Liviu Rebreanu, Sica

509

www.dacoromanica.ro

Alexandrescu, N. Vladoianu, I. Vasilescu, V. Timu, Puiu


Maximilian. Doritorii sd participe sunt rugati sa completeze
buletinul de mai jos..." ("Cinema", nr. 441).
"Norocul dv. exista i destinul depinde de Dv. Cititi
remarcabilele volume din colectia Misterul, unde toate problemele ridicate de personalitatea umand sunt tratate in afara
arlatanismului de scriitori de mare talent" ("Gringoire",
nr. 543).

"In fata Consiliului Suprem al Sovietelor, Molotov


acuza Franta 5i Anglia de all apara interesele materiale sub
pretextul unui rdzboi ideologic" ("Le Figaro", nr. 50).

"Librarii germani vand in prezent


pentru 30 de
pfenigi un mic Manual de conversatie, destinat soldatilor
Reichului care ar putea fi trimii, dintr-o zi intr-alta, sa-i
exprime don

soldatilor polonezi" ("Gringoire", nr. 543).


"Spatiul vital au sd-1 caute natiunile, dar la ele sensul
e altul. Ele se pot intinde prin spirit in spirit, prin activitate in
activitate. Si aceasta fail a calca o granitd, fall a deschide o
rand" ("Neamul Romanesc", 14 iunie).
"Taranul-soldat nu-1 iubete pe Hitler pentru ca vede
intransul un nomad care nu se gandete nici la oameni, nici
la animale" ("Le Figaro", nr. 50).

"Casatorii legale, bogate sau pentru toate situatiile,


onorabile. Casa de incredere, cunoscutd, cea mai veche i
mai importantd din Franta, fondata in 1861, Dna Hardouin...
Informatii gratuite contra timbru. In fiecare zi de la 11 la 17"
("Gringoire", nr. 543).

"Maria Tanase nu este numai o simply cantareatd...


Vreau sd remarc, ca extraordinarul succes al cantaretei atat
la not cat i la Expozitia de la New York, unde a fermecat pe
americani se datorete vocii i inteligentei ei interpretative
captivante" ("Mariana", 1 iunie).

"Germania ar fi dispusd s sacrifice 250 avioane pe

510

www.dacoromanica.ro

sAptarnand pentru a scufunda 5 cuirasate pe lurid. Dar Anglia


si Franta sunt bine inannate pentru a-si pdstra suprematia pe
mare" ("Le Figaro", nr. 50).
Prin urmare.

La sedinta inaugurald a noului Parlament, Calinescu


tine sd sublinieze: "S-a vorbit, domnilor deputati, de dictaturd. Pe mine cuvintele nu ma impresioneaza. Dar, ma rog,

ce fel de dictaturd? In locul tolerantei demagogice, care


ascundea ieri satisfacerea intereselor de stat in favoarea celor
personale, noi am pus autoritatea in slujba intereselor de stat.
Libertatea individuald? Foarte bine! As vrea sd stiu cine in
aceastd lard a fost impiedicat sa -si dezvolte personalitatea sa,

sd-si castige existenta? Prin urmare, libertatea omului, da.


Dar libertatea dezmAtului, libertatea de a distruge Cara, aceasta niciodatd! Prin urmare, reintronarea ordinei, intarirea ideii

de autoritate, repunerea statului in drepturile lui, iatA prima

sarcind ce se impune noului regim". Cu aceeasi ocazie,


I. Gigurtu apreciazd ca "toti carmuitorii cu raspundere iii dau
seama ca, in cuprinsul hotarelor lui, statul roman este un stat

national din care nu se pot desparti franturi minoritare...".


Referitor la situatia minoritatilor, declaratiile optimiste ale
lui Gr. Gafencu sunt intdrite printr-o analizd sever-lucidd de
primul ministru, CAlinescu, care conchide edificator: "Sunt
in drept sa afirm ca nicdieri tratamentul rezolvat acestor cate-

gorii de cetateni nu a putut egala pe acela rezervat la noi".


Complementar, si ministrul justitiei, V. Iamandi, apasd pe
ideea ca minoritAtilor etnice "li s-au creat cele mai potrivite
conditiuni, menite sa asigure o colaborare leald Intre ei si
noi". Cu toate acestea, mai cu seams functie de ascensiunea

europeand a hitlerismului, la

11

iulie "germanii din

Transilvania, ii prezinta lui CAlinescu, pe un ton cominatoriu,


un Intreg sir de revendicki. Ei cred ca le este permis totul; au

acum, in persoana unui oarecare Fabricius, un fithrer..."

511

www.dacoromanica.ro

(H. Prost).
Si Camera i Senatul ii manifests prin aplauze "furtunoase adeziunea la politica de aliante cu puterile occidentale i cu ladle intelegerii Balcanice" i pastreaza, in replica

"o acere glaciala" de fiecare data cand se vorbete despre


statele Axei i Indeosebi despre acordul economic romanogerman. Ministrul Reichului, Fabricius, a intiintat Berlinul
despre atitudinea ostila a Parlamentului roman, plangandu-se

in acest sens i ministrului afacerilor straine, Gafencu"


(Muat, Ardeleanu).
Inainte de a pleca Intr -un periplu de agrement cu nava
Luceafarul, regele convoaca Intr -o edinta pe Calinescu i
Gafencu i-i consults in legatura cu o probabila contactare a
preedintelui turc Ismet lnonu. Calinescu apreciaza viitorul

contact ca avantajos i pentru ca "se va putea Incerca prin


turci o ameliorare a raporturilor cu Sovietele". In virtutea

constantei preocupari pentru apararea independentei i


suveranitatii Romaniei, regele i unii dintre factorii de
decizie din guvern tin un Consiliu militar, convocat in special

"privitor la proiectul de mobilizare in caz de razboi a unui


mai mare numar de divizii decat cele 15 prevazute in planul
de inzestrare. (...) A ramas, ca dupA Intoarcerea mea din
croaziera sA mi se prezinte situatii Intocmite impreund cu
ministerul inzestrarii... Pe urrnA SlAvescu a expus situatia
inzestrarii, care este in yacht progres. Au mai sosit Inca doua
baterii de 105 lungime. Agreabil a fost raspunsul lui Daladier
care ne trimite imediat un tun de 15, cum am cerut i 25 de

tancuri R. 35 i restul Intr -un ritm cat mai rapid. Pans la


1 ianuarie vom avea 60% din tot planul foarte Imbucurator"
(Carol al II-lea).
Numai ca, istoria se grabete; la 8 august, Calinescu

inspecteazA unele fabrici de armament cand, avertizat de


Gafencu, se intoarce grabnic la Bucureti i expediazA

512

www.dacoromanica.ro

regelui

aflat pe Marea NeagrA o telegramd in care, Intre


alte informatii alarmante, se and aceea prin care se "confirma concentrari masive spre rdsdrit. Versiunea unui atac in

sud-est pentru petrol este tot mai acreditatd". Suveranul


revine la 12 august
cum reiese din Note le zilnice, organizeazA "o conferintA cu CAlinescu, SlAvescu-, Tenescu,
Mihail si Urddreanu in care ma pun Ia curent in legAturd cu
posibilitAtile noastre de inarmare. (...) Vom putea Inzestra
destul de decent 25 de divizii si ne cere eforturi chiar mai
marl. Tunuri sunt suficiente, mitraliere din cele reparate pot
Inca face serviciu si alte materiale se pot aduna... Situatia
noastrd strategicd cu posibilitatea de rdzboi pe doud fronturi,
din care unul cu un efort foarte mare, ne sileste de a pune pe

picior de luptd un numar cat mai mare de divizii. (...)


SlAvescu a ardtat din nou stadiul comenzilor, care e foarte
frumos dacd vom avea
pand in primdvara viitoare".
Dace!. Dubiul monarhului e destul de iute spulberat: la
21 august i se aduce stirea "atat de neasteptatd, atat de dezagreabild si de oribild a Germania iscAleste cu URSS un pact
de neagresiune si ca Ribbentrop merge la Moscova ca sd
aduca Ia indeplinire acest act de inaltd tradare din partea
sovietelor... Totusi, ca gest din partea Rusiei apreciazd in
continuare Carol in notele sale, este ceva nefiresc sa facd
asa ceva tocmai in momentul cand trata cu misiunile anglofrancezd o conventie militard... Eu cred ca URSS... ne vor
putea crea greutAti in Basarabia. In loc de a avea cloud fronturi de apdrat, iata cd vom avea doud fronturi si jumatate,
ceea ce este peste puterile noastre".
La 23 august are loc semnarea Tratatului de neagresiune dintre Germania si URSS. "Semnarea tratatului de neagresiune, ...apAru cu titluri de o schioapd si o poza radioasd:
von Ribbentrop si Stalin in uniforms alba cu Molotov, pe
prima pagind a ziarelor din ziva urmatoare" (M. Gheorghiu).

513

www.dacoromanica.ro

Stupefactia i consternarea ating puncte Inalte. Ins', daca


s-ar cunoa.5te ceea ce e tinut top secret, anume ca pactul e
Insotit de un protocol aditional in care, prin pct. 3 se pecetlu-

iesc "interesul" sovietic $i "dezinteresul" german pentru


Basarabia, desigur ca reactiile ar fi cel putin explozive.
Oricum, Calinescu scrie, patruns de-acelai spirit lucid-premonitoriu: "Lovitura de teatru a acordului germano-sovietic.
Socotesc situatia foarte grava. S-au Inteles oare la o impartire
a Poloniei i Romaniei?... Vom continua si vom intari Inarmarea". Evident ca in acest moment situatia politico-militara
a Romaniei apare ca serios schimbata. Pentru ca nu se mai
poate conta pe un virtual sprijin material al URSS, iar cel

anglo-francez este incert. Fapt remarcat de Rihrer, ce se


grabete sa-I anunte pe Mussolini, la 25 august: "Posibilitatea
interventiei Romaniei nu mai exista... eu repet Inca o data ca

Romania nu se mai afla in postura de aputea lua parte la


vreun conflict Impotriva Axei!"
latA insa ca presa americana difuzeaza tirea conform
careia ar exista un protocol aditional secret sovieto-german
vizand reorganizarea Europei centrale, de la Marea Bahi' la
Marea Neagra (Cf. L. Dandara), ceea ce determina conducerea tarii sa-1 trimita la Berlin pe Gigurtu cu misiunea de a afla
"ce atitudine are Germania fats de unguri i chestia
Basarabiei in legatura cu pactul germano-rus" (Calinescu).
Firete ca feloneria i duplicitatea diplomatiei germane nu
vor furniza solului roman informatii autentice, fapt oglindit
perfect chiar i la Bucureti cand, la 31 august, Fabricius ii
arunca "intamplator lui Calinescu ca, "dealtfel, Ungaria nu
a aratat niciodata vreo linie de rectificare a granitei, ci a cerut
intreg Ardealul" i ca Fiihrerul "nu a sustinut niciodata (!!)
aceste revendicari". Rapiditatea cu care se deruleaza eveni-

mentele obtureaza in aceste zile orizontul de ateptare al


celor care, putand sa decida, avand menirea i forta sa o faca,

514

www.dacoromanica.ro

ar mai fructifica zvonul lansat in presa americana (i autentificat tardiv, abia dupA 1945...). Cu demnitate 5i calm
diplomatic, guvemul roman continua sA respecte clauzele
"conventiei militare cu Polonia, privind tranzitul de arma-

ment 5i munitie" i avand incuviintarea lui Carol, la


28 august permite "tranzitul materialului de razboi 5i de
ofiteri englezi transportati pe calea aerului sau prin Marea
NeagrA spre Polonia ". Ajutorul anglo-francez e modest 5i, in

plus, in saptarnanile urmatoare "pe frontul rasaritean din


Polonia n-a fost trimis sA lupte un singur soldat englez sau
francez" (Muat, Ardeleanu). De ce sa fie trimis?
Pentru co in dimineata zilei de vineri, 1 septembrie,
Para nici o declaratie formals de rAzboi dacA se nesocotete
discursul fAtarnic al lui Hitler conform cu prevederile

"Planului alb" (Fall Weiss), trupele hitleriste invadeazA


Polonia. Atacul e suslinut de 1.600.000 militari, respectiv
62 de divizii, sprijinite de 2.800 tancuri 5i aproximativ 2.000
avioane. La 3 septembrie, Anglia 5i Franta declara rAzboi

Reichului. A DOUA CONFLAGRATIE MONDIALA A


INCEPUT. Va dura 6 ani. Va implica 61 de tali (cu o populatie de 1,7 miliarde locuitori, dintre care, combatanti vor fi
110 milioane oameni...) In noaptea de 3 spre 4 septembrie,
printr-o telegrama, ataatul roman la Budapesta, informeazA

Bucuretii despre concentrarile masive de trupe ungare la


granita cu Romania. Carol al II-lea convoacA de urgenta o
conferinta, la care se decid, dui:4 cum puncteazA in jurnalul
sAu: "1. SA se completeze pe frontiera de vest efectivele panA
la cele de mobilizare, chernand 5i serviciile. Pe frontul de sud
o intArire a efectivelor. Diviziile de rezervd vor fi chemate ca

sa fie puse in alarms. 2. SA se intreprinda o actiune diplomaticA de protest la Berlin 5i la Budapesta, arAtand din nou
ca nu avem nici o intentiune ofensivr.

La 6 septembrie, ora 16, in Palatul Cotroceni se

515

www.dacoromanica.ro

deschide sedinta Consiliului de Coroana. latA unele opinii ale


participantilor, consemnate minutios si obiectiv de CAlinescu
(si reprezentand, de fapt, printre cele din urmA insemnari personale...): "Vaitoianu: Situatia se repetA, trebuie sa ne gasim

in neutralitate absolutA... lorga:... Neutralitate demnA si


onesta. D-lui Fabricius, care intreabA cand, apreciez cA nu are

simlul realitatii. SA se termine aceste conversatii, lumea nu

vrea razboiul, dar nici victoria Germaniei... TatArescu:


...Romania fatA de conflict, nu poate fi decat perfect neutra.
Nu putem fi altfel. Armata trebuie sa fie o rezervA materials.
Avem trei dusmani... Argetoianu: ... SA nu ne fie frica nici de

neutralitate. Ce avem de cAutat in razboi, sa o spunem.


Trebuie sA nu facem pe lingusitorii..." Comunicatul dat
publicitatii anunta la pct. 3: "Consiliul, in unanimitate, a
hotArat observarea strictA a regulilor neutralitatii stabilite prin

conventiile intemationale fata de beligerantii din actualul


conflict" ("Monitorul Oficial", 7 sept.) E, in fond, decizia cea
mai inteleaptA, conforms aspiratiilor intregului popor si deloc

lass sau Wind indiferentA fats de conflictul recent descatusat. Neutralitatea juridica adoptatA de conducerea tArii nu
traduce o continuare a stdrii de pace ci o chezAsie cA forlele
ei armate raman intacte si ca tara doreste sA ramara in afara
conflictului. Evident cA adoptarea neutralitAtii nu inseamna si

incetarea masurilor" care vizeazA "Incadrarea umand si


inzestrarea materialA de rAzboi a frontului de vest, concentrarea de rezervisti si transportarea de not forte in Transilvania,

continuand Ord la data de 17 septembrie" (Fl. Constantiniu,


M. E. Ionescu).
La 17 septembrie, guvernul sovietic da "dispozitiuni
Inaltului comandament al Armatei Rosii sA ordone trupelor
sa treacd frontiera si sa is sub aparare viata Si averea popu-

latiei din Ucraina de vest si Bielorusia de vest" (Murat,


Ardeleanu). Si astfel, in cursul zilei de 18 septembrie "tru-

516

www.dacoromanica.ro

pele Armatei Ro au continuat sa respingd trupele armatei


polone..." ("Neamul Romanesc", 20 sept.) 0 zi mai tarziu, Ia

Danzig (Gdansk) Hitler "explicd atitudinea sovietelor:


"Rusia a trebuit sa intervind pentru a proteja interesele
grupurilor etnice bieloruse si ucrainene din Polonia ". 0
declaralie comund germano-sovietica atesta "comunitatea de
interese ale celor cloud state 5i vointa de a instaura in Polonia

ordinea revolutionary prin distrugerea statului polonez"


(J.B. Duroselle). Hitler chiar nu se sfieve sy numeasca
Polonia "acest centru de infectie" ce va fi inlocuit, prin ata-

cul conjugat ruso-german, cu o "situatie ce va putea fi


socotitd ca insemnand destinderea" (sic!).
Vasazicd Polonia "acest centru de infectie", este pentru a cata oars in istoria sa? impArtitd in a5a fel Inc& "sa nu
mai ramand nimic din aceastd starpiturd creata de Tratatul de

Ia Versailles", cum se exprima, intr-un limbaj contaminat

total de "prietenia" cu hitlerivii, V. Molotov inaintea


Sovietului Suprem (Cf. "Neamul Romanesc", 211 sept.).

Contaminarea "stilistica" se pare ca nu-i suficienta;


dupd convorbiri oficiale, se semneazd Ia Moscova 5i un
"tratat de prietenie si frontierd" intre soviete ti germani 5i,
pentru ca tragicomedia sa fie explicitd, semnatarii "oferd"
anglo-francezilor... pacea europeand. SA se inteleagd de-aci
ca nu au nimic de impArtit cu nimeni? Nicidecum. Gestul

pacifist vine din credinta fermd ca anglo-francezii nu vor


accepta "cadoul", ceea ce va insemna ca le va reveni for
"raspunderea urrndrilor" (A. Destrouches). Recent9, in
"Pravda", g-ral col. Dm. Volkogonov apreciazd: "Dupd pare-

rea noastrd, o mare gre5eald politica a fost incheierea


Tratatului germano-sovietic... Dupd semnare, cu o lurid in
urrnd, a Pactului de neagresiune, drept un pas, chipurile,
fortat, ar fi trebuit sd ne oprim. (...) In conceptia despre lume
a oamenilor sovietici, fascismul personifica, la modul cel

517

www.dacoromanica.ro

mai concentrat, duvnanul de class. $i deodata

prietenia

cu fascismul?! Greu de explicat alunecarea lui Stalin i


Molotov spre reabilitarea involuntary a fascismului". $i
totui, aceasta nostra culpa nu poate fi, nici macar recent,
inteleasa ca un succedaneu de felul shakespearenei formule
All well that ends well. Presa (democrats) bucureteana,
presa din intreaga Tara, oglindete acum ceea ce Cezar Petrescu

sustine printr-un titlu graitor in ziarul sau, "Romania":


"Ospitalitatea e in firea noastra". Fiindca romanii gaaluiesc

acum zeci de mii de refugiati polonezi, civili i militari.


Tranzitarea tezaurului Bancii Po lone, operatic riscanta fie i
numai prin prezenta atator spioni germani, se realizeaza cu
acordul guvernului roman i, cu acelai acord, in diferite
localitati din lard sunt cazati in deplina siguranta "preedin-

tele republicii, eful guvernului i intreg Consiliul de


Miniwi, mareplul Smigly-Rydz, Joseph Beck, ofiteri superiori ;.a." (Cf. L. Dandara). Atat germanii cat i sovieticii
reactioneaza prompt vizavi de politica noastra umanitarista.
Ambasadorul la Moscova, N. Dianu, e interpelat amenintator
de Molotov: "Dar de ce le -ali acordat acest azil binefacator?

De ce stau la panda ace0 ofiteri superiori din armata


poloneza la granitele cu teritoriul nostru?" (Al. Cretzianu).
Evident ca "ocuparea de cave armatele sovietice a estului i
sudului Poloniei, extinderea de la 812 la 1.958 km a frontierei roinano-ruse, toate aceste evenimente nu inceteaza s
neliniteasca profund Romania" (H. Prost). Remarca primului ministru roman, consemnata de A. Hillgruber, e graitoare
In acest sens: "Inaintarea ru0or schimba situatia. Pericolul

german se Indeparteaza. Acum pe prim plan se afla


amenintarea rusa. Se impune schimbarea dispozitiilor noastre
militare i concentrarea trupelor noastre in Valea Siretului".

518

www.dacoromanica.ro

7. Crima de pe noul bulevard Carol al II-lea


"Un angrenaj savant, o vasta urubarie era angajata
la distrugerea noastra".
Octavian Goga

"Fapta aceasta depa4eve toate marginile, pentru a


trece direct din categoria crimelor de rand in aceea a inaltelor traddri de faro...."
"Lumea Nour (1 octombrie 1993)
"Increderea intr-un om, de pilda, intr-un om care car muie ,cte, e un act de dragoste. Spiritele democratice vor acte
de ratiune. Intr
I -o daruire... , intr-un angajament fail de
comunitate, ei vor acte de judecata i calcul. Prefera casato-

riei prin dragoste, pe cea prin ratiune".


Constantin Noica

"A to da sarcinii yi natiei tale, a arde tot in slujba


careia te-ai plecat, dar totufi a stapani. A stapani nu pentru tine, ci pentru aliii, pentru chiar cei stapaniti, dar totu.,si
a stapcini".
Nae Ionescu

In sud-vestul Bucuretilor marginit, la nord, de cursul


Dambovitei, la est de Vitan-BArzeti, la sud de Serban Voda
i la vest de Campul Cotrocenilor se aflA sectorul III

Albastru. Locuitorii din aceasta parte a urbei, probabil a i


destui din celelalte trei sectoare municipale, cunosc ca legtura intre Palatul Regal din Cotroceni, construit in cuprinsul
de verdeatA dimprejurul GrAdinii Botanice, i bulevardul
Elisabeta este asigurata, peste podul Sf. Elefterie, de bule-

519

www.dacoromanica.ro

vardul recent numit Carol at II-lea; acesta fusese botezat


bd. Independentei cu ocazia implinirii unui sfert de veac de
la deschiderea conflictului ruso-romano-turc, cand, in 1902,
veteranii din razboiul independentei au sAdit pe trotuarele
sale castanii care, multe decenii dupa aceea, au fAcut i vor
face una dintre atractiile fermecAtoare ale zonei; acesta se va
numi, a.5a cum i-amintesc destui bucureteni, bd. Ardealului,
Petru Groza, bd. Monumentului Eroilor Sanitari. Locuitorii

de pe stradele Invecinate, majoritatea apelate cu nume de


medici, beneficiazA de o linite confortabila i de o atmosfera

mult mai putin prafuita/noroita decat multi alti bucumteni.


Implantarea FacultAtii de Medicina Inca de la inceputul
taierii civilizate a acestui drum face ca, ritmic, in sezoane
prestabilite, tAcerile molcome, melancolice ale cartierului sA
fie rupte de vocile zburatAcite ale cohortelor studenteti. In
rest vehicule puline i, oricum, circulatia "oficiala" este
ocolitoare, respectiv, intre Cotroceni i Sos. Iancului circulA
tramvaiul 14, i tot din Cotroceni, spre Oborul Colentinei
autobuzul 17. Dar, repet, pe un traseu care incercuiete zona,
"afectand-o" numai pe fruntarii. Cam la jumAtatea distantei

P-ta Sf. Elefterie i Gradina Botanica, perpendicular pe


Bd. Carol at II-lea, cade str. Stirbei VodA, continuata, panA pe
deal cu Sos. Pandurilor, de bd. Dr. Kalinderu (ulterior Bd.
Eroilor). Trecerea strAzii $tirbei VodA in Bd. Carol al II-lea

se realizeazA prin podul Cotroceni, arcuit peste Dambovita.


Dealtfel unii numesc aceasta portiune "prelungirea Stirbei

VodA", socotind finalul strAzii coincident cu Splaiul


Independen ;ei. In partea opusA, str. Stirbei VodA se rupe in
Calea Victoriei, avand la unul din colturile facute cu Calea

Victoriei imobilul masiv care adApostqte Ministerul de


Interne situat chiar pe granita dintre sectorul I (Galben) i
sectorul IV (Verde). Inainte sa aflueze in Calea Victoriei,
strada primqte 11111 pestrit i animat al str. Campineanu

520

www.dacoromanica.ro

(ulterior 13 Decembrie si, in sfarsit, tot Campineanu) care,

foarte aproape de vArsarea sa in

str.

$tirbei Voda, se

imbogAteste cu un alt afluent ilustru, nu mai putin pestrit si


animat: str. Brezoianu. (Azi, cele cloud artere sunt despArtite
prin cvartale Intregi, din Brezoianu ajungandu-se in $tirbei
Voda prin bifurcatia stradutelor Dr. Sion si Poiana Narciselor).

Cartierul inchis intre Cotroceni, Elefterie, Cetatea


Universitard si Terenul Sportiv Venus este populat cu vile
(1-3 etaje), rareori case fard etaj, toate inecate in verdeatd $i

toate beneficiarele unor curti mai mutt sau mai putin


cuprinzAtoare. Peluze, arbori, arbusti, boschete, alei solitare
iatd peisajul laturii bulevardului Carol al II-lea cuprinsa
Intre Facultatea de Medicind si Podul Sf. Elefterie. In curtea
facultAtii strajuie statuia g-ralului medic C. Davila, executatA
de Brancusi. La extremitatea cealalta, langd podul
Sf. Elefterie si peste drum de impozanta bisericd omonimd,
se tidied Monumentul Eroilor Sanitari, constructie figurativa
complexA, al cdrei cenusiu generalizat si trist evocator se

dizolvd in pragul noptilor intr-o alts pata indecisk atunci


cand privitorii de pe pod sau dinspre bulevardul Elisabeta,
raman o clipa sa admire asfintitul soarelui in amontele
Dambovitei, peste Cotroceni. Atunci, policromia intensa a
parcurilor, fatadelor de vild si a monumentului amintit se
stinge amalgamat in vapaia oranj, apoi liliachie a boltii
rdsucite cdtre somn dand locurilor un farmec irepresibil,
exsanguu: mai cu seams vara spre toamna, cand si aerul
amurgului indulceste corupdtor si unge respiratiile/privirile
cu miresme unice care imprdstie visare, calm, senindtate in
gand si gest. Tot in lunile de yard tArzie, Cismegiul, ce
rdspunde in Brezoianu prin cateva alei largi una dintre
acestea rotunjindu-se in Piata Valter Mdracineanu, oarecum
inchisa de cladirile Operei si Ministerului ApArdrii Nationale
imprd.5tie un alt farmec: mai umbros, mai fosnitor, mai

521

www.dacoromanica.ro

dinamic, pe-aci asfaltul, betonul, sticla i claxoanele aratand


oricui i invariabil a acest plAman al Bucuretilor pulseazA
continuu, inspirand i expirand dintr-o fireasca datorie citadina. Aci, perspectivele sunt Inchise, rupte, blocate, verdeata
irumpe in crenele asfaltice, intre verticale impresionante prin
sobrietate, prin supradimensionare, prin cromatica for severs.
Aci, farmecul std in ubicuitatea energica iqitA din migra;ia
aparent controlatA de interese "urgente" i/sau "deosebite",
descifrabilA intr -o forfotA adultA, temperate varstele i profesiile haihui i debordante find excluse tacit, cel putin de-a
lungul ceasurilor diurne.
Daca in zona Cotroceni-Elefterie-Venus, solicitArile
vin mai cu seams din partea adolescen;ilor i tinerilor, dornice de visare, de poezie i idile, In perimetrul sinuos cuprins

Intre pia ;eta V. MAracineanu (oh, Herr Mackensen!),


Brezoianu i liceul de fete Carmen Sylva (de pe coltul Indulcit de str. Campineanu in str. Stirbei VodA) solicitarile au acel
aer functionAresc, preocupat, decent-febril, al city-ului, cu
diastole i sistole aproape previzibile, ordonate, care opresc,

cel putin in principiu, efuziunea i dezordinea, comportamentul vacantier i vioiciunea juveni1A. (Desigur, aprecierile
mete, omenqte, vizeazA plafonul unor linii generale, impresii
de suprafata, i deloc excep;iile, spargerile de ritm miting,
confruntare stradald, vanatori nocturne de clienti .a. portiunile nevizibile ale aisbergului...)
Un bucuretean de notorietate europeana obinuiete
de la un timp mai exact, Incepand cu 28 decembrie 1937,

cand a fost numit ministru la Departamentul Intemelor in


guvemul Goga
sA penduleze zilnic Intre locuinta din
Cotroceni, aproape de GrAdina BotanicA, i unul sau altul
dintre ministerele de Interne (Stirbei Voda nr. 4, colt cu Calea
Victoriei), ApArarii Nationale (P - ;a V. MArAcineanu nr. 5) i
Preedintia Consiliului de Minitri (Calea Victoriei nr. 14, in

522

www.dacoromanica.ro

Palatul Cantacuzino, intre strAzile G-ral Gh. Manu i


Gr. Cantacuzino, astazi aceasta numindu-se Lt. D. Lemnea
i, respectiv, str. Frumoasd). Calitatile sale umane, ideologia
i recenta sa notorietate it fac sa nu poatd trece neobservat.
Ochii curioi care-1 fixeazd nu sunt, de aceea, muiati in acel
interes abuziv pe cat de superfluu al citadinilor atrai de un
caz i apoi, odatd consumat zvacnetul de curiozitate, supt in
indiferenta colectivd cotidiand; ci, adeseori, sunt ghidati i
persuasivi, indiscreli i crud-apasatori... Iatd i de ce, o
vreme, el face aceste drumuri (i, desigur, altele) intr-un

turism blindat, marca Lincoln, ravnit de Carol al II-lea,


care-1 i obline prin bundvointa proprietarului tranzitoriu;
dupd asta, la dispozitia acestui bucuretean notoriu, care
poarta, nevoit, un monoclu special pentru a camufla ochiul
pierdut in urma unei operatii nereuite ("Chiorul acesta este
singurul om, aici, care vede clar", marturisete Carol al II-lea
lui Tharaud) este pus Cadillac-ul purtand numArul 221 -B. In
anul curent, acest demnitar cumuleazd cele mai importante
funclii in stat dupd rege fapt care, "firete", trezete
adversitati i inamicitii cumva camuflate: a invidia sau a to

opune opiniilor cuiva, chiar and (sau tocmai cand) este un


personaj atat de puternic, poate parea i, pand la un punct,
este adanc omenesc. Nu numai fiindca primete frecvent
ameninlari cu moartea nota bene: nu din partea celor
care-1 pizmuiesc... demnitarul este insotit permanent in
cAlAtoriile sale de un individ inarmat; un agent oficial, prin
urmare. In ianuarie 1939 in notele sale precizeazA: "Am
riscat cariera, risc i viata..." Exact un an mai tarziu, tot in
insemnarile sale cotidiene, arata nu fArd un anumit superior
orgoliu: "Am dovedit ca nu urmez scopuri personale. Nu am

cerut nimic. Pe amicii mei i-am nedreptAtit". (Propozitia


ultimd este oricine poate baga de seams perfect atipicd
pentru un cineva ajuns, fie el bucuretean, parizian sau

523

www.dacoromanica.ro

newyorkez...)
Demnitarul in cauzA este domnul Armand M. CAlinescu.

A fost nAscut la Pitesti, acum 46 ani si patru luni. Este

licentiat in Filosofie si doctor in Drept al UniversitAtii din


Bucuresti, dar si doctor in stiinte economice al Universitatii
din Paris. Lider al Partidului National TAranesc. Prefect al
judetului Arges. Secretar general la Ministerul Agriculturii si
Domeniilor. Subsecretar de stat la Interne. Deputat in mai
multe legislaturi. E mutt? E putin? A$ spune ca, doar cornparate cu acelea ale uriasului sAu contemporan Iorga,
meritele acestui demnitar palesc...
in 1935, unul dintre informatorii Casei regale, I. SanGeorgiu, II recomanda in acesti termeni monarhului:
"Indraznesc la sfarsitul acestui paragraf sA amintesc
MajestAtii Voastre pe Armand alinescu. Nu o fac in calitate
de prieten al sAu, fiindca legAturile noastre sunt rare si intam-

platoare. Din informatiile pe care le detin mi-am putut da


seama ca Armand CAlinescu joacA un rol din ce in ce mai
insemnat pe Ifingd Mihalache. El este informatorul, consilierul i executorul lui Mihalache. E in acelai timp un sincer devotat al Tronului i un adversar al punctului de vedere
sustinut de Maniu. Pe deasupra e i un om tanAr, cult, talentat i inzestrat cu un foarte fin simi politic. IndrAznesc a propune MajestAtii Voastre sA acorde lui CAlinescu deosebita

atentie, In credinta ca el ar putea deveni cu timpul foarte


folositor Majestatii Voastre".
Un an mai tarziu, alt om de incredere al Casei regale,

Gabriel Marinescu,

se adreseazA In aceti termeni:

"D-le Calinescu, nu mi -a' permite sA vA flatez, dar vA rog sA


credeti ca astAzi Majestatea Sa vA socotete cel mai serios i

cel mai energic de la national-tAraniti". (Urmarea e ca, in


consecintA, ministrul va fi "ostracizat de bAtranii agrarieni
ostili manevrelor regale"; aprecierea, altminteri istoric vali-

524

www.dacoromanica.ro

data, apartine lui Mihnea Gheorghiu, care, in calitate de


romancier, ii exerseaza potenta literary i improvizand un
dialog telefonic intre Gabriel Marinescu i Armand
Calinescu, "desfaurat" cam aa: "Fixandu-i monoclul in
orbita ochiului absent, acesta fAcu un numar de telefon direct.
La capAtul firului, generalul Marinescu, acum singur in birou
cu un comisar de politie cAruia ii fAcu semn sA iasa, raportA
efului sAu ierarhic confirmarea cerutA:
Da, domnule
ministru, informatia pare exacta. Dar cine v-a vAndut-o?
DacA a depinde numai de bunAvointa dumitale, ce m-a
face, Marinescule? Din fericire mai am i alte surse. Trebuie
s-o transmiti imediat Suveranului. Vocea slugii credincioase
a tronului intarzie o secunda, cu o nuanta inefabild de perfidie: Majestatea-sa a fost informatA. Poftim? Da, de mine,
personal. VA rog s ma scuzati. Telefonul fu trantit in furcA
de ambele pArti, fart sA mai poatA auzi remarca neprotocolarA
a celuilalt: Porcul Dracului! Chiorul dracului! Ministrul

ii potrivi monoclul deplasat i se reaeaza in fotoliu..."


Pertractant, versatil, invidios chiar, generalul poate fi banuit

a fi fost un adversar atat de vulgar, insa... Ma rog, inchei


reamintidu-mi de nescrisa lege a Iibertatii fanteziei literare...).
Un an mai tarziu, referindu-se la Armand CAlinescu,
regele ii spuse lui Gh. TAtarescu: "Iata un om cu care pot sA
ma friteleg i cu care se poate lucra".

DouAzeci i ase de ani mai tarziu, intr-o lucrare


tiparita la Madrid, Pamfil Seicaru ii va contura acest portret:

"Armand CAlinescu in politica externa era fidel vechilor


aliante, convins de pericolul pe care it reprezenta expansionismul Germaniei national-socialiste; intern, era adversarul
micarii legionare Ora la exterminare. Citise cu atentie cu
acea seriozitate pe care o punea in toate actiunile, Mein

Kampf i trasese toate concluziile pentru politica lui.


Maruntel la trup, vioi, pierduse un ochi din greeala unchiu-

525

www.dacoromanica.ro

lui

lui, generalul dr. Calinescu. Acest medic militar era

spaima medicilor i a bolnavilor carora le aplica o disciplinA


de fier. Se spunea: Generalul dr. Calinescu ordona tunderea
soldatilor, cainilor i a pomilom. Armand CAlinescu ascundea in trupul lui firav o mare energie autoritara. Ambitios,

fait indoiala, dar de o totals dezinteresare. Nimeni nu 1-a


putut invinui de vreo abatere de la linia celei mai impecabile
corectitudini. Deputat in 1926, 1927, 1931, 1932 i 1933,
secretar general la Ministerul de AgriculturA i Domenii in
1929, subsecretar de stat la Interne in 1932, n-a fost contaminat de afacerismul practicat de diver0 Mirto ai nationaltaranismului.10 Era de un curaj pe care riscul mortii nu -1
micora (...). Regele vrand sA extermine Garda de Fier, a fost

obligat s recurga la omul politic care nu concepea nici o


tranzactie, nici un armistitiu cu micarea legionara. Cand
Virgil Madgearu a propumi Iuliu Maniu a suslinut,ideea unui
pact electoral cu Garda de Fier, Armand Calinescu a combatut-o cu inverpnare, considerand-o ca pe o renegare a principiilor democrate prin legalizarea unei micAri totalitare.
Pentru Armand CAlinescu era o abdicare in fata unei micari
care se inscria in ansamblul micarilor antidemocratice. Nu
fusese recomandat de camarilA ca ministru de interne, nu era
exponentul intereselor trusturilor industriale in legAtura cu
Elena Lupescu".
lata, aadar, un om nou. Aa cum i-1 dorete regele.
Numai regele? Nu numai, evident. Atata doar cA, i intr-asta
iar apelez la formulArile lui Mihnea Gheorghiu, cel din postura de romancier omul nou, ieri, azi, maine prin chiar distanta fate de contemporani, nu e agreat de acetia, sau, de o
fracliune dintre ei, pentru care, simpla lui prezenta, i se constitute intr-o permanentA amenintare; de-aceea, din nefericire,

M. Gheorghiu pare sA aiba dreptate cand scrie: "DacA in


viitor o sA vedeti un om nou, sA-mi comunicali i mie, la

526

www.dacoromanica.ro

Be lu, cum arata. Am sa ve cred pe cuvant". Si cel mai "bun"

exemplul 11 probeazd destinul lui CAlinescu: miercuri,


20 septembrie 1939, "era cu puffin dupd apusul soarelui si se
intorcea... dintr-o plimbare in GrAdina Botanica, pe sub castanii din care cAdeau pe trotuare ultimele fructe cafenii ale
echinoctiului de toamnd, cand i se paru ca pe cheiul nou de

plata il pandea o stranie Papturd omeneascd. 0 femeie


imbrAcata ca de plaid, dar cu voaleta unei pAlArii elegante
trasa peste fatA. Ceea cell intriga mai tare era insa chipul ei
barbAtesc si anume un chip cunoscut. FAptura se intoare
brusc cu spatele si se indepartA grabitd" (M. Gheorghiu).

Despre ce-i vorba?... "Travestit in femeie, Horia Sima a


supravegheat din apropiere monstruoasa crime" (M. FAtu,
I. Spalatelu).
Joi, 21 septembrie 1939: "A doua zi, pe la orele cloud
dupd amiazA, pe cand se intorcea acasa, in Cotroceni, singur

in marina cu soferul, Armand CAlinescu era prins intr-o


ambuscadd pe pod si ciuruit de gloantele a zece pistolari...
Asasinii au fost prinsi si executati pe loc. Unul singur scdpase, cel ce fAcea de planton deghizat in femeie. Toti corespondentii de presd strAini au fost convocati de ministrul propagandei (= Eugen Titeanu, subsecretar de stat pentru presd
si informatii, n.n.) la locul crimei de pe podul Elefterie, ca se

vadd cu ochii for oroarea faptei si osanda faptasilor"


(M. Gheorghiu).
Prim-ministru e numit, acum, generalul Gh. Argesanu.

Din ordinul sAu sunt impuscati "Clime, conducatorul partidului Totul pentru Tara; Polihroniade, expertul in politica
externs al Legiunii, care-si castigase dubiosul renume de
Gobbels al Romaniei; printul Cantacuzino (fiul); strdlucitul
avocat Tell; Totu si Dobre, tovardsii de arme ai lui Mota din

Spania; poate cel mai admirabil om al Legiunii dupd


Codreanu, transilvAneanul Ion Banea; profesorul de ingine-

527

www.dacoromanica.ro

rie Ionics; poetii V. Cardu i C. Goga; conducatorii studentilor Furdui, Cotiga, Antoniu i V. RAdulescu i conduca.-

torul tinerimii Istrate, ca sA-i numim doar pe cei mai de


seams" (N.M. Nagy-Talavera).
"Asasinii lui Armand CAlinescu au fost impucati i
expui in strada pe locul crimei, far% a mai fi judecati, in
noaptea de 22 spre 23 septembrie. Reprimarea gArzii a gasit

aprobare in randul opiniei publice, dei aceasta nu era de


acord cu teroarea i ar fi dorit ca micArii legionare sA i se
intenteze un proces politic care sA dezvAluie legaturile cu

Germania hitlerista. Carol al II-lea i cercurile din jurul


Palatului au evitat i de aceastA data sA transpunA contradictiile dintre regim i micarea legionara pe plan international, cautand sa dea evenimentelor legate de asasinarea
lui CAlinescu un caracter strict intern" (Muat, Ardeleanu).
Un destin talharit de nepnsA. Camp mortii purtata
prea aproape de corp... Mare le lem infrange, din nou, pe
jucatorul inteligent i temerar... dar care ruletA a istoriei e
pur i simplu neutra ?! Contemporanii i urmaii, chibiti ai
Intamplarilor sau chiar cunoscAtori, descifreazA palimpsestul
odioasei clipe, scris cu sange de un om integru, i o fac dupA
chipul i asemanarea lor, producand variante din care sar
achiile legendelor viitoare, vorbite i/sau scrise.
Un comentariu oficial dar tardiv: "La 21 septembrie
1939, opinia publicA romaneasca, ca i cea din Intreaga lume,
au fost zguduite de atentatul mielesc sAvarit de un comando

uciga de legionari, instruit in Germania i dirijat de cel


de-al III-lea Reich. Omul care reuise sA-1 Infrunte pe Hitler
i politica sa, omul care aparase cu demnitate independenta
i integritatea Romaniei i linitea interns a tArii prin
dizolvarea Garzii de Fier, cadea sub gloan ;ele unor criminali,
pui in slujba intereselor strAine. Omul care detinea trei din

cele mai de seams portofolii ministeriale, omul pe umerii

528

www.dacoromanica.ro

cdruia apasau raspunderi pe care multi nici nu le puteau


banui, omul care tocmai medita asupra ultimelor mdsuri de
aparare a hotarelor se prabu5ea cu creierii impra.5tiati de

gloantele trase de nemernici tradatori de lard" (Mu5at,


Ardeleanu).

Comentarii semi-oficiale, dar recente: "Se pare a


aceti legionari asasini sosiserd cu cateva zile mai inainte din

Germania, iar fondurile necesare complotului le-au fost


remise de reprezentantul diplomatic al lui Franco la
Bucure5ti" (H. Prost). "Asasinarea lui CAlinescu a survenit la

trei sAptamani dupd izbucnirea razboiului care ameninta


insd5i existenta tarii 5i moartea sa 1-a lipsit pe Carol de singurul om suficient de puternic 5i de capabil sa mentina Cara
units pentru el" (E. Weber).

Comentariu oficial 5i imediat: "... De la Ministerul


ApArdrii Nationale ma5ina primului ministru s-a indreptat pe

Stirbei Von 5i traversand podul de peste Dambovita, din


dreptul arenei Venus, a ajuns pe noul bulevard din fata
FacultAtii de medicind. Aproape de coltul bulevardului Carol II
o cArutA goala a trecut de-a curmezi5u1 strAzii. Dumitru

Dumitrescu, care conducea ma5ina ce urmArea pe primul


ministru, a tamponat atunci puternic marina din fats. Soferul
dlui Armand CAlinescu n-a mai putut evita cdruta din fatA, pe
care a lovit-o rupand-o in cloud. Agentul Andone s-a dat jos
din ma5ind ca sA vadd ce s-a intamplat. In acelgi moment a

deschis portiera ma5inii 5i primul ministru, care a voit sa


coboare. Agentul, vazand pe cei case atentatori care se
daduserd jos din ma5ind, a vrut sa scoata revolverul, dar a
fost impu5cat mai inainte de a putea face vreo mi5care,
cdzand mort imediat. Atentatorii au tras apoi in primulministru, care, lovit de 20 de gloante in cap, plamani 5i
torace, s-a prabu5it din ma5ina rostogolindu-se in drum.
Imediat dupd comiterea atentatului, atentatorii s-au urcat

529

www.dacoromanica.ro

intr-o ma.5ina de piata, au somat pe gofer sa opreasca dupd

care au plecat la postul de Radiodifuziune din str. g-ral


Berthelot..." ("Universul", 23 sept. 1939).
Comentariul, tardiv, al unui adversar de moarte: "Ap
cum aveam sa aflu ulterior, lucrurile se petrecusera astfel: o
cAruta trasA de cai oprise intr-o intersectie automobilul in
care se afla CAlinescu i noud tineri it omoriserA. Cei noun
legionari au ocupat postul de radio timp de cateva minute, au
anuntat ca Codreanu fusese razbunat i s-au predat la cea mai
apropiatA sectie de politie. Au fost executali imediat pe locul
in care fusese doborat Calinescu" (M. Sturdza).
Stupoare confuzie indignare: "21 septembrie 1939,
ora 14. $oferul unui automobil ce trecea pe bulevardul Carol
II-lea a avut imprudenta sa incetineasca. In fata mainii, un
individ sare cu pistolul intins si -I silete sa opreascA. Alti
cinci, aflati de asemenea cu pistoale in maini, urcA in marina
si se indreapta spre sediul SocietAtii de Radiodifuziune de pe
strada g-ral Berthelot, strada paraleld cu str. Stirbei. Ajuni
aici, forteaza intrarea, imobilizand sentinelele i aleargA spre
studioul de emisie. In cale li se pune intendentul institutiei,
dar trei gloante de revolver it fac inofensiv. Pe sari, o salariatA a societAtii de radio, atrasa de zgomotul impucAturilor,
incearcA sa le bareze drumul, dar cateva gloante o silesc sa se
retragA. TrAgand continuu focuri de revolver, cei base patrund

in studioul de emisie, unde orchestra tocmai executa un vals


de Strauss. Martorii oculari ai acestui episod halucinant au
declarat cA, la intrarea in sala, asasinii erau intr-o stare vecinA

cu nebunia, cu ochii ieiti din orbite, cu vinele de la gat


umflate, cu fetele congestionate. Unul dintre ei, acelai care
oprise maina Traian Popescu s-a apropiat de microfon i
a inceput sa racneascA: Primul-ministru Armand CAlinescu
a fost omorat. El a fost executat astazi de o echipa de legionari.
Capitanul a fost razbunat ("Magazin istoric", 7/1967).

530

www.dacoromanica.ro

"Acum iatd cum am aflat la 14 5i ca'teva minute, in tot


cazul Inainte de 14 5i 15, in mijlocul executdrii la radio a val-

sului imperial, muzica s-a Intrerupt 5i am auzit o voce


gafainda strigand la microfon ne asasineazd o echipd de
legionari. Altii, Intre care Urdareanu, au auzit ca o voce ar fi
anuntat ca Armand Calinescu a fost executat azi. Pe cat trec
orele se clarified unele lucruri, misterul de la radio a fost 5i el

elucidat. Pare-se ca a fost o agresiune, s-a tras asupra portarului 5i spicheritei 5i dupd ce s-a fAcut anuntul mai sus
amintit au tdiat legdturile. Ei au fost arestali. Adevdrul 1-am

aflat prin Urdareanu care mergand in ora5 1-a gasit pe


Armand cazut jos cu picioarele Inca in ma5ind. Nu-5i daduse
seama de ce se intamplase 5i crezand ca este un accident s-a
dat jos ca sd dea o mans de ajutor 51 s-a gasit in fata crudei
realitati. Dupd calculele care le-am facut trebuie sd fi venit

cel mutt o minutd sau cloud dupd savar5irea faptei. E ceva


Ingrozitor ca dupd toate masurile luate in ultimul timp sd se
intample a5a ceva. E a5a de neromaneased aceasta fapta, se

vede clar ca este de vadita inspiralie strains, sunt tipice


metodele teroriste. Aceasta stare de lucruri nu se poate tolera,

vor trebui luate ni5te mdsuri drastice s se curme aceasta


chestie. Lupta s-a deschis din nou (...). Pierderea aceasta a
pre5edintelui de consiliu Armand Calinescu este ireparabild,
n-am gasit la not in lard cineva care sd fi corespuns mai bine
misiunii cu care fusese insarcinat. Pentru mine personal este
o pierdere de neinlocuit, puteam sd fiu lini5tit cu el, era ener-

gic, capabil, spirit politic clar care vedea departe 5i lua


mdsuri bine potrivite situatiilor. Pe land aceasta Imi va
aduce neaparate complicalii politice atat interne cat 5i
externe. Inlocuirea lui va fi o problems dintre cele mai grele
51 delicate" (Carol al II-lea).
"Un om s-a jurat pentru lini5tea tdrii sale induntru 5i
pentru independenta ei politicd in afard. El a cazut, cum se

531

www.dacoromanica.ro

putea qtepta, jertfa unor fanatici care-1 urmareau de mult ca


o vendetA de sange. Tara va judeca daca in imprejurarile de
fats, cu amenintari, existente sau posibile, de jur imprejurul

nostru, era loc pentru o astfel de salbateca razbunare"


(N. Iorga).
"Oricata ura i sete de razbunare ar fi in sufletul unui

om, sunt zile de primejdie nationala cand si -n inima unei


bestii ura trebuie sa taca. (...) N-am intalnit un om care sa nu
fie convins ca asasinatul a fost pus la cale de nemli. Instinctul
public presimte, in lipsa oricarei tiri oficiale, dincotro vine
primejdia" (N.D. Cocea).
"Ce fel de patriotism poate fi acela care tinde la turbu-

rarea interns a tarii intr-un ceas de grea incercare pentru


intreaga omenire? Ce fel de nationalist poate fi acela care
pune capat unui om de care se leaga, intr-o atat de mare
masura, apararea nationala a statului intr-un moment in care
la hotarele noastre se prabwsc state i natiuni?" (Z. Stancu).
"Cat timp a trait Codreanu, legiunea nu a fost un agent
contient al nazismului. Capitanul a pus intotdeauna accent
pe tradilia nationala romaneasca, pe stilul specific al legiunii
i pe acele aspecte in special spirituale care o diferentiau
de alte miFAri inrudite. S-ar putea adauga ca aceasta stare de
lucruri s-a schimbat dupa intemnitarea lui Codreanu i mai

ales dupa moartea sa. Atunci, deposedati de baza locals a


miFarii, de sprijin i resursele locale, conducatorii legionari
care au supravietuit au recurs la sprijinul german i 1-au platit
lasandu-se folositi din ce in ce mai mult, deli adeseori

incontient, ca unelte mai degraba ale politicii partidului


nazist decat ale Germaniei. Faptul ca ei au fost impini de
necesitate in aceasta situalie nu modifica paradoxul aparent,
dar nu i neobinuit, al nafionali5tilor care servesc scopurile
unor natiuni straine" (E. Weber).
Madar dupa mai multe incercari abandonate in ulti-

532

www.dacoromanica.ro

ma clips sau deconspirate de politie (explozibil pus sub


podul Cotroceni, impuscare la Ateneul Roman sau in grAdina de vara Continental etc.), gardistii fanatici reusesc sa-si
suprime dusmanul cel mai constant. Lectia CApitanului
asasinarea lui I. Gh. Duca si a lui Stelescu, principalul rival
la sefia partidului
continua sA rodeascA. Nefast.
Demobilizant. Destabilizator. Si, ceea ce-i deosebit de gray,
lasand sa se inteleaga cA din siragul Aradelegilor si omuciderilor mai lipsesc piese importante...
MA gandesc
desigur cA dintr-o propensiune catre
miraculos si utopic sa refac intr-altfel aceastA zi nenorocita pentru guvemanti, pentru bucuresteni, pentru tars, pentru

Europa. Stiu, de-acuma, cA planul elaborat minutios "la

Berlin, pe strada Poschinger, la numarul 5" (P. 'gnat,


M. Gheorghe) privind suprimarea demnitarului roman, dat
hind imprevizibila ca proportii ultime interventie armata
sovietica in Polonia, planul, zic, devine inoperant pentru
Berlin, care se grabeste sa-I anuleze. Insa, la gardistii executanti, acest contraordin nu mai parvine in timp util; s-ar fi

oprit acestia din drum? Obedienta plina de fervoare,


fanatismul "ascultarii necondilionate" acordate sefilor,
ajungeau sa le blocheze mana criminals ?... Daca da atunci
n-ar fi fost vorba decat de o amanare a consumarii tragediei.
Daca nu in preajma podului urmeaza inscenarea regizata
Intr -o maniera, totusi, atat de simplista, de vulnerabila. De ce
simpl ista/vulnerabi I a?
Pentru cA si aci introduc ipoteza, azi, acum, imposibila!
Armand Calinescu ar fi avut o relativ larga paletA de

posibilitati de "ocolire" a primejdiei (deoarece in zona centrals, a ministerelor, precaritatea regiei legionare ar fi anulat
sansele reusitei): sa dejuneze intr-unul sau altul dintre restaurantele, prea destule, din centru; sa nu revina acum acasa si
pe prea-cunoscutul traseu; sa fie retinut cu treburi in asa fel

533

www.dacoromanica.ro

incat, la intoarcere, sa fie obligat sa alba mai multi insotitori


i chiar una sau doua automobile, in cortegiu, toate purtand
nu numai pe alti demnitari ci i agentii de politie de rigoare;
oferul sail s actioneze mult mai prudent, dovedind curaj i

initiativa, decisive intr-un ambuteiaj atat de simplist


improvizat i, intrucat orizontul privirii sale trebuia scrutat,

iar nu maturat rutinier din ochi, atat de imprevizibil; in


sfarit, (deli utopic, cred ca, viata find sistemul deschis al
tuturor posibilitatilor, n-am epuizat nici pe departe variantele...) agentul insotitor cunoscut find faptul ca eventualii

asasini sunt bine inannati

trebuia sa fie dotat cu arms

automata de ultima fabricatie i, firete, sa fie realmente un


luptator/ochitor dibace, intrepid i indraznet; ca sa nu mai
spun i ca la urma urmelor, Calinescu merita o garda personale', iar nu vai, un individ solitar i care se uita pe fur4
la ceas, sacait de gandul la treburile sale personale... Adaug,
cu titlu informativ, ca i cea mai neinsemnata alarms data
conform celui mai elementar cod militar de catre insotitorii

primului ministru (fie oferul, fie agentul) ar fi putut sa


"trezeasca" atentia unor probabile grupe de interventie; pentru ca, in perimetrul tragediei, in once moment pot fi recrutate/mobilizate trupe apartinand: regimentului doi artilerie

(Malmaison, Calea Plevnei, 141); regimentului calareti


escorts regala (Calea Plevnei); regimentul 178 graniceri
(Tabara Cotroceni); regimentelor 4 i 9 roOori (Cotroceni);
regimentului 1 vanatori de garda (Cotroceni); regimentului
de transmisiuni (Cotroceni); Circumscriptie 28 de politie a
sectorului 3 (Albastru) situatd pe Sos. Pandurilor... lata de
ce, oricat de ridicol ar parea, raman incredintat a un concurs
nefast de imprejurari i-a ajutat decisiv pe asasini i ca, in alte
conditii
i deloc "extraordinare" ci, cum aratai, perfect
firqti, asasinatul n-ar fi fost cu putinta: cel putin nu azi, cel

putin nu aci; or, odata adaugat qecul la seria atentatelor

534

www.dacoromanica.ro

nereusite, cu totul altfel se desfasurau

si evenimentele
politice ulterioare si, indrdznesc sd-mi imaginez: cu Armand
CAlinescu traitor, niciodata gardistii n-ar fi ajuns, nici mAcar

pentru 24 de ore, la putere! Deoarece pe gennani ii intereseazd si-i va preocupa cu precAdere stabilitatea politica a
Romaniei, iar nu dezordinea, incompetenta, miscdrile sociale
de protest de care ciracii lor, gardistii, au dat, dau si vor da
dovadd cd le provoacd nedezmintit. Prin urmare, dacd suprimarea primului ministru (de fapt: si a regelui si altor "adver-

sari") aduce dupd sine destabilizarea internd in lard, e mai


mult ca sigur cd Berlinul ar renunta sine die la o asemenea
"rezolvare". Probd chiar si situatia de fatA: "Coloanele
Wehrmachtului depAsiserd, deja, Lvovul, dar au trebuit sd se
intoarcA si sa consimtd la inaintarea Armatei Rosii. Planul
pentru lovitura din Romania a fost anulat in ultimul moment
din cauza acestui eveniment neprevAzut. Dar actul initial
impuscarea primului-ministru si ocuparea postului de radio
nu mai putuserd fi contramandate la timp. Asasinilor alesi,
pArdsind Germania cu o lund inainte si fi ind ascunsi in

pAdurile din vecindtatea Ploiestilor, nu Ii s-au mai putut


transmite instructiunile din ultima clipd si ei si-au executat
misiunea in concordantd cu planul initial" (Al. Cretzianu). Si
asta chiar dad., mai tarziu, seful actual at miscdrii legionare

avea sa scrie: "Nici germanii, nici englezii nu fuseserd


amestecati in atentatul contra lui Calinescu. Noi exam victima
rdzboiului propagandistic dintre cele cloud puteri. CAderea lui

CAlinescu n-avea nimic de a face cu situatia internationald


din acel moment. Armand CAlinescu putea sa cadd tot asa de
bine in februarie 1939, in martie 1939, in vara lui 1939. Era
un episod al luptei ce-a izbucnit intre miscare si regimul de
teroare al regelui Carol. Nenumarate incercdri de a-I dobori
pe Armand CAlinescu s-au facut inainte de Miti Dumitrescu,

unele cunoscute, altele mai putin cunoscute. Mai multe

535

www.dacoromanica.ro

echipe de legionari, formate din elemente tot atat de hotarate


ca si acelea aflate sub comanda lui Miti Dumitrescu, au cazut
in mainile politiei si au fost ucise" (H. Sima).

...Inapoi in istorie: "In cartierele mArginase ale


Capita lei, in dimineata zilei de 21 septembrie, o marina cu

6 pasageri circuld Alt oprire pand in jurul orei 13; este


marina in care stau inghesuiti cei 6 criminali. In acelasi timp,
in preajma locului unde urmeazA sd se comita asasinatul, se
plimbd aparent impasibil un om Intr -un trenci ponosit: Marin

StAnculescu, unul din complici, care are sarcina sA faca


recunoasterea locului. Ora 13. Taxiul teroristilor se opreste in
capul strAzii FAgaras in punctul unde strada Virgiliu se uneste
cu Stirbei Vodd. Minute le se scurg Meet, intr-o mare tensiune
nervoasd. Este deja depAsitA ora la care, de obicei, primulministru trece spre Cotroceni. Ora 13,35. Limuzina primului-

ministru ruleazd destul de incet. Armand CAlinescu se


intorcea de la o sedintd tinuta la Mare le Stat Major. De fiecare

data cand se urca in Cadillac-ul purtand numdrul 221 B.


simtea o strangere de inimd. Cu cateva luni inainte, la suges-

tia lui Gabriel Marinescu, regele it rugase sa-i cedeze lui


marina blindatA, un Lincoln. Nu-1 putuse refuza, mai ales ca

stia despre pregatirea unor atentate contra lui Carol si-1


cunostea pe monarh cat era de fricos. Ingandurat, pe perna
din spate, Armand Calinescu nu a observat marina care it
urmarea. Nici agentul de pazA, Radu Andone, nu avea sd
ghiceascd manevra celor din echipa mortii, deli fusese
avertizat asupra eventualitAtii unui atentat (...). Miti
Dumitrescu, aflat la volan, accelereazd si ajunge din urrna
Cadillac-ul primului ministru la prelungirea strAzii Stirbei
Vodd
(numitd atunci bulevardul Kalideru) aproape de
intretaierea cu bulevardul Carol II... Este ora 14. 0 smucitura de volan si vehiculul gardistilor tamponeaza puternic din
spate, catre aripa dreapta, limuzina. Tocmai in acel moment,

536

www.dacoromanica.ro

din fata apare o cdruta pregatitd tot de garditi. Mgina tamponata nu poate evita cdruta, pe care o lovete puternic i se
oprqte pe partea stangd a strazii, oblic pe directia de parcurs.
In busculada produsd, agentul Radu Andone coboara 1 se

indreapta spre maina din spate, probabil spre a-i reprw


oferului accidentul. Dar imediat, danduli seama ca nu
poate fi vorba de un simplu accident, incearca sa scoata
revolverul. Prea tarziu, insa (...) Lovit de gloantele trase
asupra lui, Andone se inconvoaie i se prAbumte Odra sa
poatA actions in apArarea demnitarului. $oferul mginii
primului-ministru, speriat de intorsatura situatiei, deschide
portiera stangd i incearca sa fuga spre Arenele Venus. Traian

Popescu it observa i descarca cateva gloante in directia


fugarului. Intre timp, Armand Calinescu incearca sa deschidd

portiera limuzinei pentru a cobori. $ase pistoale trap in


acelai timp prin ferestrele mainii. Moartea survine fulgerdtor. Dar, asasinii deschid portiera ma.5inii i continua sa traga
in corpul inert, rostogolit la picioarele lor, ciuruindu-I in cap,
torace, plArnan (...). Ordinul Berlinului fusese executat. (...)
La 22 decembrie 1939, in clAdirea Gestapoului din Berlin,
avea loc urmAtoarea convorbire intre Horia Sima i unul din
conducAtorii legionari: Acum crezi ca am fost in lard? Da,

pentru ca I-ai asasinat pe Armand CAlinescu" (P. Ignat,


M. Gheorghe).

Inapoi in istorie: "Nu e roman sa nu resimtA toata


ingrijorarea pe care un asemenea asasinat o inspird in zilele
grave de astAzi, cand lin4tea, ordinea, i solidaritatea nationaid sunt imperative care trebuie sa comande de la un cap la
altul al Orli. Primul nostru cuvant pe care ne socotim in drept

sal adresam poporului roman... este: toata lumea sali


pastreze calmul! Niciodata Cara n-a avut mai multA nevoie de

linite, de ordine i disciplind, ca in aceste zile de grija


nationals. ("Timpul", 22 septembrie)

537

www.dacoromanica.ro

"Asasinii, membrii ai fostei Garzi de Fier. au fost


arestati. Noul preedinte al Consiliului de Minitri depune
jurdmantul in cursul acestei dupa amiezi, dupa care va avea
loc un consiliu de min4tri" ("Universul", 23 sept).

Noul ef al guvernului este generalul Gheorghe


Argeanu: "Un filer de cavalerie mediocru, o fire papica,
bland cu soldatii, indulgent cu ofiterii. II cunoscusem prin
1936, pe and comanda o brigadd de cavalerie i a.%epta,
resemnat, sa fie scos la pensie. In 1937, a fost numit spre sur-

prinderea lui, comandant al Corpului 2 de ArmatA din


Bucureti. Nu bAnuia ce ii rezerva regele. Ca prim-ministru,

generalul Gh. Argeanu indeplinea doar un rol decorativ..."(P. Seicaru). E, dealtfel, un cabinet de tranzitie, inlocuit

cu un altul (asemAnAtor, compozitional, cu cel

al lui

A. CAlinescu) condus de C. Argetoianu. "Si pe plan intern,

pe plan extern, incercarile lui Argetoianu au quat. Tocmai


datorita oscilarilor lui in politica externs, Argetoianu nu era
omul care sa poata c'atiga adeziunea gruparilor proanglofranceze, i indeosebi a liderilor national-tdrAniti i liberali
in frunte cu Maniu i BrAtianu" (Muat, Ardeleanu). "Acest
guvern a Incheiat represiunea sangeroasa a guvernului prece-

dent, Argeanu, ucigand pe toti acei legionari care, in


noaptea macelului n-au putut fi gdsiti la locurile unde erau
indicati ca se aflA listele intocmite de SigurantA. Pentru ca
initiativa sd nu fie considerate un act de slabiciune de catre
legionari, s-a dat mandat generalului Gabriel Marinescu,
Ministrul Ordinii Pub lice, sA inceapA discutiile cu micarea,

adica aceluia care avusese raspunderea directs a executiilor


din septembrie. Ca laul era chemat sA deschidd victimelor
ramase in vials poarta spre libertate" (H. Sima).
Printr-un Ina lt decret se infiinteaza Comandamentul
Militar al Capita lei, asimilat unui inspectorat general de
armatA

avand in subordine trupele din garnizoana

538

www.dacoromanica.ro

Bucuresti si din comunele suburbane. Continua, totodatd,


procesul instruirii trupelor active si concentrate. In octombrie

printr-un ordin dat de Mare le Stat Major se stabilesc, in


detaliu, principiile, normale si metodele cele mai adecvate
pentru buna pregatire a trupei, a gradatilor si ofiterilor
(Murat, Ardeleanu). Preocuparile regelui care cumuleaza si
functia de comandant suprem al armatei sunt, in aceastA
directie, notabile: "Cifrele sunt foarte frumoase comparandu-le
cu cele din anul trecut, ceea ce ramane insa de vAzut este daca,
calitatea celor pregatiti este la diapazonul cantitAtii. Aviatia
este o arms colosal de scumpa (...) Materialul se poate cladi
destul de repede dacA ai uzine si materii prime, dar oamenii

piloti, mecanici etc. ca sa fie buni trebuie vreme destul de

Indelungata... Trebuie rezerve de material si rezerve de


oameni, improvizari in aceastA materie nu pot da rezultate
folositoare. A doua problems care merge Incet si care cere si
ea multi bani este marina. $i aici in unele sectoare lucrul
incepe a da rezultate" (Carol al II-lea). Fireste ca reorganizarea unor comandamente, dotarea si inzestrarea for cu armament si tehnica de lupta impun masuri financiare considerabile, grevand serios bugetul statului, mai ales a "deli o parte
din armamentul si echipamentul necesar ostirii se fabrica de
catre industria autohtona, Romania a fost nevoita sa achizi-

tioneze din strainatate cantitati Insemnate de armament,


tehnica si materiale militare (piese si munitie de artilerie, in
special pentru apararea antiaeriand; avioane de lupta; masini
auto si motoare; mijloace si materiale de transmisiuni;
explozivi si produse chimice etc.)" (Gh. Zaharia, C. Botoran).
"Pentru inzestrarea armatei subliniaza monarhul in
jurnalul sau s-au cheltuit aproape 10 miliarde bani gheata
si s-au fAcut angajari de peste 30, si cu toate acestea in ce
priveste echipamentul suntem inca foarte Inapoiati. Toate

stirile ce ne yin din toate partile arata ca avem un respiro

539

www.dacoromanica.ro

sigur pand in primavard, dar de atunci incepe primejdia

si

mai ales aceea din partea colosului din est. Va trebui lucrat cu

toata ravna ca sA firn cat se poate de bine pregAtiti la acea


epocA atat militareste cat si diplomaticeste".
La 24 noiembrie este chemat din nou in fruntea guvernului (si ad-interim la Interne) Gh. Tatarescu, care a activat,
in ultimul timp, la conducerea ambasadei noastre la Paris.
"Mai maleabil decat Argetoianu, ale cdrui nonsalantd, scepticism si butade de bdtran medicinist II deconcerteazd adesea
pe rege, TAtarescu este presedintele de Consiliu pe care Carol

it poate domina cel mai bine. In afard de servilismul sdu,


Tatarescu ii mai oferd avantajul ca Parisul si Londra continua
sa -lconsidere fidel atasat politicii tradilionale a Romaniei. In
aceeasi intenhie, Carol impune lui Idtdrescu mentinerea lui
Gafencu la externe" (Murat, Ardeleanu). Despre noul cabi-

net, A. Hillgruber opineazd: "...regele Carol a numit in


acelasi timp ca ministru al comunicatiilor pe Ion Gigurtu,
orientat din punct de vedere politic spre Germania, dar care,
din punct de vedere ideologic, respingea national-socialis-

mul. In tot timpul acestor remanieri de guvern, Gafencu,


exponent at politicii de neutralitate a Romaniei, a rAmas
ministru de externe". Datorita dezvaluirilor privind implicarea sa In unele afaceri scoase la iveald data cu conflictul
dintre magnatii Auschnitt si Malaxa, deli de noun ani ministru al ordinei publice si prefect at Politiei Capita lei, Gabriel

Marinescu nu mai face parte din noul cabinet (si va scarsi


asasinat de legionari, impreund cu generalul Argesanu, cu
V. lamandi s.a. in cazematele fostului fort de la Jilava, In
noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940). Dealtfel, coruptia e
generalizata in camarila regald, fenomen tot mai cunoscut de
bucuresteni, de opinia publica romaneascd: "La sfarsitul anului 1939, regele Carol a devenit impopular. FArd indoiala ca

Impopularitatea sa nu este o calificare a unui conducator

540

www.dacoromanica.ro

politic, cel mult o indicatie a posibilitAtilor pe care le are de


a inmAnuchea toate energiile 'Aril in jurul politicii lui. (...) La

impopularitatea regelui Carol s-a adaugat agravant i un


inceput de dispret. Ii fAcea drum in contiinta publica cre-

dinta ca regimul carlist a fost instalat pentru a inlesni


exploatarea tarii. Partidele dizolvate faceau propaganda
invincibild a oaptelor. A activat Garda de Fier acest soi de
propaganda? Este sigur, dar nu mai putin, regele oferea suficiente teme oaptelor care circulau cu o vitezA rau prevestitoare. Soaptele sunt vatamAtoare cand gAsesc credit in opinia
publica. Or, nu exista nascocire, oricat de ticaloasa ar fi fost,
care sd nu fi gdsit imediat credit in opinia publicA i fiecare,
imediat ce o auzea, se simtea obligat, ca sub un comandament patriotic, sd o difuzeze. Cd in jurul mesei de carti, in
Aleea Vulpache, la Elena Lupescu, se decidea programul de
dezvoltare economics a tdrii, nu incape nici o indoiald; a in
aceasta casa se luau hotardri politice, toatd lumea o tia. Ceea
ce era gray, periclitand autoritatea regald, prin vertiginoasa ei
surpare, este ca asupra unui plan economic sau unei masuri
politice initiate de rege, chiar de evident interes pentru /ark
se proiecta umbra bAnuielii unor interese oculte i erau privite cu neincredere" (P. $eicaru). Aleea Vulpache pe care.
comentatorul de mai sus, directorul ziarului Curentul si unul

din cei mai puternici i mai influenti potentati ai presei


bucuretene, o transform intr-un soi de cuib de vipere,
intrd, aproximativ ca o secants, in semicercul larg fAcut de
Aleea Alexandru imprejurul Parcului Filipescu, aproape de
Monumentul Aviatiei de pe bd. Gh. Buzdugan (azi
Aviatorilor). In sensul opus din Aleea Vulpache, prin Aleea
Ankarei, se poate patrunde in Plata Confederatiei (Dorobanti,

actualmente). Gurile rele ale oraului sunt autorizate sd


divulge ca aceasta "Esterd modernd" care vrea, probabil, sd
fie pe land rege un fel de Teodora pe langd Justinian, ar mai

541

www.dacoromanica.ro

poseda si alte "locuinte" presdrate in tot orasul: pe bd.


Ferdinand, in Piata Kogalniceanu, pe bd. Ghika s.a.

8. Tranzactii cu istoria sfarsitului

"Eu vorbeam cu Ribbentrop nemteve, cu Ciano


frantuzeste ci italieneste, iar ei doi, intre ei, vorbeau
englezeste, fie din obisnuinta fie din naiva inchipuire ca eu
nu ii Inteleg. Interpretul ii traducea lui Ciano in italieneste
ceea ce se spunea de not in nemteste".
Mihail Manoilescu

"Ce va mai rameine din tara asta? Deocamdata este


un trunchi schilodit. Sii credem in bulbul din care va rasari
stcinjenelul".

Martha Bibescu

La 31 decembrie, in Ordinul de zi al Ministerului


Apardrii Nationale, dat in intampinarea Anului Nou, se arata:

"Ostasi! A trecut un an de sfortari neobisnuite, de munca


incordata, de jertfe si privatiuni, facute toate pentru a putea
infrunta pericolul care ameninta Cara. Prin avantul cu care
v-ati facut datoria, ati ardtat lumii intregi cat de sfanta va este
insarcinarea de a !Astra nestirbite hotarele tarii pentru care
inaintasii nostri au adus atatea jertfe".

In ianuarie, soseste la Bucuresti fostul primar al


Vienei, dr. H. Neubacher, care-i trimis aci "cu gradul de
ministru plenipotentiar, insarcinat cu treburi comerciale" si
care "este un austriac placut, destept si plin de humor" (Carol

al II-lea). Cea mai importanta misiune a sa e sa grabeascd


livrarile de petrol romanesc, tergiversate in fel 5i chip de

542

www.dacoromanica.ro

partea romans, conOentd ca i tam are nevoie de titei, fiindcd


"azi este rdzboiul motoarelor i va putea invinge acela care

va avea mai mare rezervA de combustibil" (Carol).


Neubacher propune Berlinului sa sisteze livrdrile de armament cdtre Romania intrucat livrarile noastre de petrol sunt
departe de ateptdrile germanilor. In replied, regele face o
serie de inspectii in cateva garnizoane de la frontierele estica
i vestica, ocazie cu care constatd cu ingrijorare ca dotarea
cu echipament i armament, in continuare, va necesita sume
fabuloase si ca "va trebui o formidabild echilibristicd financiard ca sd poata fi adus(d) la Indeplinire ".

La 26 februarie intra in vigoare Decretul-lege pentru


organizarea i functionarea Ministerului Inzestrarii Armatei;
menirea principald a acestuia rezidd in "a inzestra armata cu
tot echipamentul, armamentul i materialele de toate cate-

goriile necesare apArdrii nationale, care se procurd din


Fondul Apardrii Nationale" (Cf. C. Hamangiu). Peste o zi, se
publics Decretul-lege asupra rechizitiilor, in care se prevede
ca "rechizitiile au drept scop satisfacerea trebuintelor in subzistente, furaje, combustibil, materiale de once naturd, mind

de lucru i cartiruire ale fortelor armatei, ale personalului


civil ce le insotesc, prizonierilor de rdzboi, functionarilor statului, sinistratilor, refugiatilor si punerea la adapost a populatiei atinse de consecintele rdzboiului" (Hamangiu).

In martie se deschide sesiunea Parlamentului. In


mesajul ssu, suveranul arata ca "imprejurdrile deosebit de
grele prin care trecem, pregAtirea militard i pregatirea

sufleteascd, menite sa chezawiasca apdrarea patrimoniului


national, trebuie sd rsmana preocuparea si grija de fiecare zi
ale intregii natiuni... Activitatea pentru consolidarea pozitiilor noastre pe planul international s-a desfaurat impreund
cu activitatea pentru desavarirea apardrii noastre militare.
Armata a continuat sd rdmand preocuparea permanents a

543

www.dacoromanica.ro

guvemului meu. Toate resursele teritoriului, toate puterile de

muncA, de productie si de schimb au fost puse in slujba


inzestrArii militare... Guvemul meu este silit sA ceard tArii
not jertfe, legate de necesitAtile inzestrArii armatei, incredintat ca ele vor fi acceptate cu aceeasi patrioticA intelegere
cu care au fost acceptate toate jertfele Acute pand astAzi pentru apArarea pAcii si pentru apdrarea patrimoniului national".
PrimAvara in curs aduce suveranului si alte nelinisti:
"Ucigasii lui CAlinescu au fost reinhumati conform ceremo-

nialului bisericii ortodoxe. Tatarescu $i talentatul Mihail


Ghelmegeanu, care dezertase din partidul lui Maniu, pentru a
se alAtura Camarilei, actionau permanent in vederea unei reconcilieri intre Garda de Fier si Carol, dar Garda de Fier avea
scrupule morale. A inceput eliberarea din inchisori a membrilor de rand ai legiunii. In martie Carol a anuntat cA Garda
de Fier se angajase sA adere la FRN" (Nagy-Talavera). Fata
de aceastA orientare
la promovarea cAreia monarhul e
apdsat de realitAti iar nu de convingeri personale Camarila
reactioneaza diferentiat: in timp ce regele e prudent si prevenitor !Ana la un punct, grupul Elenei Lupescu nu vede cu

ochi buni "reconcilierea" cu legionarii, iar un alt grup, in


frunte cu Ernest UrdAreanu, pretinde ca legionarii sd fie de
urgenta racolati in guvern!... In plus, nelinistitor e si faptul
cd neindeplinirea integrala a obligatiilor ce decurg din trata-

tul economic romano-german ar putea provoca, in orice


moment. o interventie armatA a Germaniei in Romania.
Carol, stiind ca "lipseste jumAtate din cantitatea de petrol la
care ne-am angajat fats de nemti", apreciazA ca "trebuie sA ne
onordm iscAlitura, ceea ce in momentul de fats este o pavAza
mai bund deck toate armamentele" si de aceea recomandA
guvernului si conducerii armatei sd suprime orice sabotaj in
privinta respectArii termenelor angajamentului cu Germania.
Sigur, asemenea ingrijorAri, secondate de masurile

544

www.dacoromanica.ro

conexe urgente, sunt mai putin, sau deloc, facute cunoscute


publicului larg. In definitiv, cei din arierplanul istoriei
migalesc si ei, dui:A puterea ai norocul fiecaruia, la constructia, zi 5i noapte, a istoriei. $i o fac 5i prin pastrarea calmului, a echilibrului si demnitAtii intr-un cotidian si a5a sufficient strabatut de orientAri, presupozitii si evenimente extrem

de diverse, and nu sunt de-a dreptul contradictorii... Se


salveazd cine poate, 5i pot mai cu seams aceia care, sfatuiti
de geniul locului, dau cu tifla ghinioanelor, ajutandu-se 5i cu

atare recomanddri: "Intr-o sAptdmand s-a creat lumea...


Peste o saptdmand puteti deveni milionar, dacd cumparati
lozuri pentru TRAGEREA de la 15 aprilie a LOTERIEI DE
STAT" ("Universul", 9 aprilie 1940). Cum mai sunt cateva
zile pand sd devind milionari, e recomandabil sd-5i prefateze
acea uria5A bucurie viitoare printre altele, mai modeste: sa
vizioneze la cinema ARPA pelicula S.O.S. Carfax care "ne
initiazd si ne conduce in reteaua nevazutd dar tot pe atat de

periculoasa a diplomatiei secrete. Un om lipsit de orice


scrupule vinde formula unei groaznice invenlii, gratie cAreia
orice corp solid este dezagregat si lichefiat, unui stat inamic".
Filmul e de o mai stringentA actualitate decat lasd de inleles

Universul, ziar dispus sa facd "nepartinitor" publicitate 5i


altor productii: "John Ford a reu5it sa intruneasca intr-un singur film cloud dintre cele mai apreciate vedete ale ecranului:

Claudette Colbert 5i Henry Fonda... Intitulat Rasunii


tobele... filmul acesta realizat in culori ne evocA in imagini
pitore5ti zilele de nelini5te 5i framantdri ale inceputului

Americei". Afland ca pe Bette Davis "talentul a ridicat-o


mult mai sus decat sautile ucigAtoare ale detractorilor"
bucure5tenii se vor imbulzi s-o (re)vadA, alaturi de Erol
Flynn, in Elisabeth 41 Essex; iar cei care nu vor mai apuca
bilete, se vor multumi cu spectacolul Domni ,coara Butterfly
de la Teatrul din Sarindar 5i, dupd "ie5irea prin Sarindar" ii

545

www.dacoromanica.ro

conciliez sA nu se zgarceasca la o sticlA de Dubonnet, mdcar


pentru ca, vorba poetului anonim, e "o marca cautatA/In toatA
lumea admiratA".
Revenind la cei din avangarda istoriei, aflu ca regele Ii
convoacA pe Tatarescu, Gafencu i UrdAreanu spre a se consulta cu acetia privitor la pozitia ce trebuie adoptatA in cazul

cand Germania sau statele revizioniste ne vor ataca.


Consiliul decide rezistenta armata i distrugerea tuturor
exploatdrilor petrolifere. Totodatd, se dispune crearea unor
marl unitati de luptA i a Corpului de gardA, ca "ultimA"
rezervA a Marelui Cartier General. In paralel, se Incheie un
acord secret cu Franta, prin care ne angajam sA realizAm
unele aerodromuri speciale, destinate unor trupe aeropurtate

trimise de aliati. Madar, "mare adeziune fatA de Franta"


Intr-o perioadA and se manifests "o oarecare teams fatA de
Germania hitlerista, fail a se considera a trebuie cedat pretentiilor ei economice i politice" dar i "o atitudine de
respect i consideratie" faid de Anglia, dei nu sunt multi
care sa mai creada "intr-un ajutor efectiv din partea ei"
(Murat, Ardeleanu). IatA de ce, intre atatea posibile motivatii, prdbuirea Frantei in luna mai arndrete enorm i
deruteazA cumplit forurile politice i militare romanqti:
"...In Romania, ca in multe alte tari din Europa, invincibilitatea armatei franceze a fost multA vreme o dogma (...). Nu
voi Incerca aici sA descriu mAsura influentei inspAimantatoare pe care a avut-o prabuirea Frantei asupra noastrA. Este
de ajuns sa spun ca regele, primul ministru i efli militari
pAreau sd-i piarda, dintr-o loviturA, concomitent cele mai
scumpe iluzii ale for i once luciditate a ratiunii. Pur i sim-

plu ei nu puteau sa alba curajul necesar pentru a Infrunta


calamitatea rezultatd. Noi am sperat pans la capat a ar putea
sA apara un alt miracol de la Marna. Dar, vai, acesta nu s-a
mai produs. Cand s-a anuntat armistitiul francez, la 21 iunie

546

www.dacoromanica.ro

1940, eu pot sA spun cu adevarat ca pentru not s-a stins o


lumina. Era farul care timp de peste un secol a luminat progresul natiunii noastre pe calea sa spre independenta de stat"
(Al. Cretzianu).
"0 lovitura de pumnal pe la spate" aplicata "unei nailuni care ii trage sufletul" (R.V. Bossy) o reprezintd decla-

ratia de razboi a Ita liei adresatA Frantei (e adevarat: i


Angliei, care, deodata, se vede singurA in fata pericolului
hitleristo-mussolinian). Si tocmai cu cateva zile inainte,
Maniu a opinat a "victoria aliatilor nu poate intarzia mutt...
Chiar in cazul cand Germania ar fi invingatoare, un pact cu
Rusia nu este rau". Mull mai realist, dr. N. Lupu sustine ca
"oricare ar fi politica Romaniei fata de Germania, cancelarul
Hitler ii va..urma intocmai planul pe care it are in Europa
sud-esticA". In aceastA ambiantA, regele transforms F.R.N. in

Partidul Natiunii, "partid unic i totalitar". Era i momentul... "La 22 iunie, sub imperiul nu se tie carei necesitati,
Carol, inlocuiete F.R.N. cu Partidul Natiunii, partid unic,
al cArui ef suprem este regele i care it are ca preedinte pe
marealul palatului Ernest UrdAreanu. Vechi ofiter de cava-

lerie, omul de Incredere al favoritei, el este personajul cel


mai putin potrivit pe care it poate desemna Carol pentru a

incerca sa realizeze, in numele sau, uniunea tuturor


romanilor. Aceasta initiativa bizara trece insd aproape neob-

servata. Lumea are cu totul alte griji... In ziva de 25 se


incheie ostilitatile pe frontul de vest. Numeroi romani sunt
consternati, dar evenimentul are, probabil, repercursiuni mai
dureroase in randul poporului decat in inalta societate. Inca
de la Inceputul luptelor din Vest numeroi oameni simpli
puteau fi vazuti seara la bisericA rugandu-se pentru mantuirea

Frantei; ei presimteau ca infrangerea militara a Frantei


insemna sfaritul Romaniei Mari" (H. Prost).

Si pentru ca toate sa para bune i frumoase

547

www.dacoromanica.ro

viata

merge inainte, nu-i aka? avand i calitatea de prqedinte de


onoare al jockey-clubului, suveranul ii trage uniforma de
parada, pe care toti i-o tiu din fotografii sau de pe monezile
de 50 i 100 lei, i care-i bombeazA nefiresc pieptul, aparat
pe dedesubt de "nite zale foarte complicate", sa -1 fereasca
de gloantele garditilor, caci "Derbyul i ceremonia sfintirii
apei la Boboteaza" (Al. George) sunt printre putinele ocazii
cand publicul, deci i virtualii asasini, se pot apropia de el,
i - i face aparitia la curse cu putin inaintea inceperii lor. Apoi
ii trage pe el uniforma de toate zilele i consiliat de book-

maker-ii de elitd decide... ca Partidul Natiunii trebuie sa


ail:4 i un imn i cA-n randurile sale e cazul sa figureze cat

mai multi... legionari! Dupa care, ii trage uniforma sa


preferata, de playboy uor fanat, i supeazA in aleea
Vulpache, cu intimii i intimele sale, dornic, poate, sail
incheie "ziva" cu un poker-cockteil. Si, la miezul noptii,
meteorit, cazu vestea cA sovieticii au adresat guvernului o
Nota ultimativa privind cedarea Basarabiei i nordului
Bucovinei. Si, printr-un unanim passe-parole, a.5teptara zorii,

dupA ce, un moment, cei prezenti crezura ca-i vorba doar


de-o cacialma... SA mai spunA barfitorii cA-i ward viata
regelui!... lar dacA noaptea-i un sfetnic bun, atunci Carol trebuie sa-i aminteasca de lunga convorbire dintre Raoul V.

Bossy i H. Georg von Mackensen din martie, cand


ambasadorul german in Italia ar fi spus cA "pentru Basarabia
nu va lupta nimeni. De aceea cred, personal, cA ar trebui sa
va intelegeti cu ruii, daca ridica chestiunea Basarabiei" i ca
"englezii va vor sprijini prin campanii de presA, dar nu prin
campanii militare"; plus talmacirea subtextului, avansata de

Bossy: "Pentru noi, sensul cuvintelor lui Mackensen era:


vedeti cum puteti sa evitati un conflict armat cu ruii, cAci de
pierdut este ca i pierdutA Basarabia i nimeni nu va va sari
in ajutor!"

548

www.dacoromanica.ro

Sau s-ar cuveni, tot acum, sdli aminteascd minuta


secretarului de stat de la externe, Al. Cretzianu, intocmita
dupd discursul lui Molotov in martie, 29: "Pentru noi trebuie
sd fie perfect evident ca, dupd ce s-a Incheiat pactul sovietonazist, noi traim literalmente in provizorat... Acum nu mai
putea sta Intre noi i formidabilul imperiu nimeni, iar destinul ne plasase la frontierele sale. Singura putere militard care
mai parea capabild 'Inca se impiedice expansiunea sovietica
era cel de-al III-lea Reich. Dar, in acest moment, Germania

era pentru toate intentiile

scopurile aliatul Uniunii


Sovietice". (Ceva-ceva Intreprinde Germania faptul nu e
i

cunoscut, deocamdatd, i de partea romans

in nota sovietica se ridica pretentii

i asta pentru ca

asupra nordului
Bucovinei, care a fost candva "o provincie a Coroanei austriece i este dens populatd de germani", aspect ce il vrea
i

lAmurit, chiar acum. la 26 iunie, contele Werner von


Schulenburg. Intre altele, Intre conte i Molotov se incinge
un dialog printre rAndurile cdruia, in privinta Romaniei, e

edificator de aflat urmatoarele


conform relatdrii lui
Schulenburg: "Mi-a spus ca guvernul sovietic... a hotArat
sA-i limiteze cererile asupra pdrtii nordice a Bucovinei,
impreund cu ora5u1Cernauti. In conformitate cu opinia sovietica,

linia de demarcalie ar merge de la punctul cel mai sudic al


Ucrainei sovietice de vest, la Mt. Kniatiasa, la rdsdrit de
Suceava, iar dupd aceea la nord-est de Herla pe Prut, unde
Uniunea Sovietica va obtine o legaturd feroviara directd din
Basarabia, via Cernauti, pand la Lvov. Molotov a adaugat ca

guvernul sovietic sperd ce Germania va sprijini aceastd


cerere sovietica ". Cinismul acestui Molotov un nume aflat
ulterior pe buzele noastre, adesea, datoritd unor capote sovietice grosolane ce vor adaposti motoare-auto furate de to miri
unde va Infuria pe Fuhrer, insa nu suficient spre a-1 deter-

mina sd se opund... faptului, care nu-i calchiat, altminteri,

549

www.dacoromanica.ro

cum si-au inchipuit unii, pe liniile de forta ale testamentului


tarului Petru, zis cel Mare).
Evident, era dialogurilor dintre Titulescu si Litvinov
constituie o frumoasa amintire, o emblems a diploma/lei pastorale, inlocuita azi cu diplomatia tunatoare Krupp"Katiusa"... In nota sovietica se spune: "... Guvemul URSS
propune Guvernului Regal at Romaniei: 1. SA inapoieze cu

orice pret Uniunii Sovietice Basarabia; 2. sa transmits


Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei, cu frontierele

potrivit cu harta alaturata... Guvemul sovietic asteapta


raspunsul Guvernului Regal al Romaniei in decursul zilei de
27 iunie curent".
Trebuie specificat cA guvemul, regele insusi, au o atitudine demna altfel remarcata chiar de M. von Killinger,

care, intr-un raport intocmit dupa audienta pe care i-o da


Carol in dupa-amiaza zilei de 27 iunie, observa: "Eu am
crezut ca avand in vedere cele intamplate, voi vedea un om
nervos
poate deprimat si am fost uimit de atitudinea sa
ferma 5i echivocA. Noi am vorbit despre ultimatum si
despre conseciniele lui, cat despre ceea ce trebuie facut.

Desigur ca lupta va fi deosebit de grea, insa nu pot sA


actionez altfel, deoarece sunt outer si un Hohenzollern. Nu
vreau decat un singur lucru: ca Ungaria si Bulgaria sa nu ma
atace pe la spate $i sa pot elibera rezervele care sunt mobilizate aici. Dupa aceea, eu putea opune rezistenta rusilor.
VA rog sa transmiteti rugamintea mea Fiihrerului si ministrului de externe al Reichului, 51 anume de a folosi influenta for
pentru a linisti Ungaria si Bulgaria. Raspunsul meu a fost:
Colosul rus va va strivi. In consecinta, veil pierde nu numai

Basarabia si Bucovina, ci in mod sigur ceva mai mutt. In


acest proces, probabil ca petrolul va fi distrus. In acest fel, o
sursa de bogatie a Romaniei va fi pierduta. Noi, de asemenea, am avea de suferit daca regiunea economics a Romaniei

550

www.dacoromanica.ro

ar fi paralizata. In consecinta eu va sfatuiesc sa adoptati


bunul simt politic.

Nu numai apelul la... bun sims politic al expertului


nazist il determina pe rege sa convoace o a doua intrunire a
Consiliului de Coroand; in urma 5edintei, noteaza in jurnalul
sail: "Au fost impresionati de sfaturile ce ne-au venit de peste

granita, au fost impresionati 5i de ideea ca nu vom putea


ca5tiga a5a un razboi. Unii au propus rezistenta 5i pe urma au

cedat, ar fi fost cel putin un gest. Un mic incident comicotragic a fost in cursul atacului lui Iorga impotriva lui Tenescu
5i Slavescu; I-am intrebat cat crede ca ar costa un avion de
bombardament, mi-a raspuns ca probabil vreo 500.000 de lei.

a ramas extrem de uimit cand a auzit ca acesta costa 30 de


milioane". Tuturor le este !impede ca pe germani ii intereseazd numai Valea Prahovei (=petrolul) 5i Bucovina nu pentru ca apartine Romaniei ci intrucat e populatA 5i de conatio-

nali; cat prive5te cine stapane5te in Basarabia, le e perfect


egal. Votul cedarii e punctul culminant al unei situatii dra-

matice ce va antrena, prin forta antecedentului 5i con secinjele sale, un intreg popor pe drumul tragic al altor cedari
moral umilitoare, juridic incompatibile iar economic dezastruoase 51, la urma, pe drumul razboiului. De-acuma chiar
daca trecator norii negrii ai calvarului se profileazA pe cerul
patriei. "Prin evacuarea Basarabiei 5i Bucovinei de nord au

intrat in compozijia URSS 44, 500 km2 5i o populatie de


3.200.000 de locuitori din Basarabia 51 6000 km2 51 o popu-

lajie de 500.000 de locuitori din Bucovina de nord"


(M. loanitiu). Evacuarea jinutului dintre Nistru 51 Prut e
zugravita intre aljii 51 de H. Prost: "Trupele romane au evacuat, apdar, Basarabia 51 Bucovina de nord. Pe tot parcursul

retragerii lor, acestea au avut de suferit insulte grave din


partea evreilor, aflati in numar mare in aceste regiuni. In
aceegi zi lugubra de 27 iunie, cabinetul Tatarescu este din

551

www.dacoromanica.ro

nou remaniat. Argetoianu it inlocuie*te pe Gigurtu la externe;


o functie de subsecretar de stat este incredintata unui legionar

recent intors din Germania, Horia Sima. Noul cabinet


proclamA mobilizarea generalA; trupele nu mai au de acoperit acum frontiera de est, fixatA de acum inainte pe Prut, ci
frontiera de vest, cu Ungaria, ale cArei eventuale revendicari
teritoriale provoacA marl temeri".
Guvernul anunta "o noun orientare in politica
externs ", ceea ce coincide, implicit, cu renuntarea la garanti-

ile franco-britanice, oricum inoperante actualmente. Este


momentul cand, din nou, intra in scenA generalul Antonescu.
Prin Mihai Antonescu, generalul cere o audienta regelui. Il
primete Urdareanu "cel care s-a a.5ternut covor la picioarele
tronului" si, avertizandu-I net: "SA nu to mai aezi intre natiune i rege!", Antonescu pleacA i pregAtqte o scrisoare catre
monarhul ce-i refuzase intrevederea si care, totui, revine a
doua zi asupra deciziei. Scrisoarea ii e inmanata acum. Din
continutul ei in intregime citabil cel putin aceste randuri

se cuvin a fi retinute: "Majestate, Cara se prAbuete. In


Basarabia si Bucovina se petrec scene sfa5ietoare. Mari si
mici unitati, abandonate de efi i surprinse fAra ordine, se
lasA dezarmate la prima amenintare. Functionarii, familiile
for si ale ofiterilor, au fost Idsate prada celei mai groaznice
urgii. Materiale imense i depozite militare, acumulate acolo
din incurie si mentinute pAnA in ultimul moment din ordin, au

ramas in mana inamicului. (...) Poporul i armata au fost


dezarmati fara luptA. Demoralizarea for este Para limits.
Lipsa for de incredere in conducAtori este totals. Ura for in
contra vinovatilor de ieri $i de azi, cre5te. Consiliul de
Coroana v-a hotarat sA cedati. Deciziunea a dezlAntuit haosul. Consecinta lui, anarhizarea sunt insa numai la Inceputul
lor. (...) In fata catastrofei, am uitat totul. Sunt gata sA dau
concursul, dar la atitudine cinstita trebuie sA mi se rAspunda

552

www.dacoromanica.ro

cu atitudine cinstitA. Nu ms voi rdzbuna pe nimeni. Voi Incer-

ca numai ss salvez ce mai este cu putinta de salvat din


Coroand, din ordine si din granite. Ascultd-ms cel putin in
acest ceas, Majestate. Nu am fost un dusman al MajestAtii
Tale. Am fost un slujitor fanatic al acestui neam. Am fost
inlAturat prin intrigA si calomnie de cei care au dus Cara unde
este si de fortele oculte. Nu mai asculta de acestia, Majestate.
Ei to -au adus unde esti si ne-au adus unde ne gdsim. Este ultimul meu strigat de alarmd, Majestate".

Istoria evenimentelor consumate ulterior inclind


balanta dreptAtii de partea generalului. De altminteri, dupd

decizia Consiliului de Coroand, "mai multi generali din


armata au ridicat glasul Impotriva coruptiei si incapacitatii de
actiune generate de dictatura regald, care au determinat lipsa

de pregAtire a Orli" (M. Ioanitiu). Pe de altd parte,


Argetoianu prezinta pozitia oficiald a guvernului, ardtand ca

"situatia noastra era lamuritd: cedare sau rAzboi. In care


conditii se prezenta pentru not rdzboiul? In ce priveste pute-

rile noastre, eram chemati sa luptdm spre rdsdrit cu forte


covarsitoare... In lupta pe care am fi Intreprins -o nu puteam
conta pe nici un ajutor. In asemenea conditii, un rdzboi ar fi

Insemnat mistuirea Intregii noastre armate, fail ca statul


roman sd mai pastreze vreo apdrare Impotriva altor eventuale
atacuri" ("Timpul", 3 iulie).
Din octombrie 1939 si pand in octombrie 1940, Camil

Petrescu tine o cronicA a rdzboiului european in "Revista


Fundatiilor Regale". Initiator si promotor al unei metode "de

analiza a informatorilor" (operatie complexd rezolvatd cu


succes, dupa razboi, cu ajutorul computerelor dar, acum,
reprezentand oricum o noutate), bazatd pe o tehnica speciald
"de descifrare logics ", scriitorul dovedi cd n-a fost o simply
extravaganta poetics atunci, cand, mai demult, anuntase ca

este unul dintre cei care "am vazut idei". Practic, el isi

553

www.dacoromanica.ro

explica. metoda intr-o scrisoare adresata lui Gafencu ministrulil*i prime*te *i are o convorbire cu scriitorul dupe citirea

acestei scrisori, in care i se spune, franc: "... rdzboiul nu e


sfar*it, rolul dumitale e imens, pericolul pentru Tara noastra
nu cutremurd Inca pe toti cei care au luptat pentru ea. Crezi
a to poti dispensa de o metoda de analizo a informatorilor,
care to -ar ajuta se faci un trial in rapoartele confuze cu care
e*ti asaltat? Ca se vezi ce situatii delicate pot se iasd uneori
din lipsa unei metode de analizd, uite, iti dau un singur exemplu. (...) Rdzboiul actual ca *i cel trecut e mult influentat de
fapte *i date noi nebanuite Inca *i de aceea guvernele streine

au facut oficii speciale care se cerceteze once propunere,


oricat ar parea de absurda *i de neserioasa, cdci nimic nu e
mai periculos in rdzboi dec.& rutina *i prejudecata. La noi,
suveranul... a dat dispozitii nete in sensul celor de mai sus.
lad de ce eu Wept inch rdspunsul d-tale..." 0 mostrd a analizei sale, incepe astfel: "A* vrea sa notez aici incd o prostie
a conducatorilor francezi, care m-a dezolat. Modul in care au

oferit capitularea. Au avut o ocazie unica de a face o propunere senzationald *i au naufragiat din nou in smoald".
Consideratiile sale pe marginea ultimelor evenimente *i a
implicdrii RomAniei in cedarea teritoriald impusd de agresori
dau seama despre con*tiinta treazd a acestui artist-cetatean *i

ganditor profund: "Ispd*im greu de tot doudzeci de ani de


neprevedere *i lipsd de organizare (...) Cum a fost cu putinta
sa avem in pazd comoara unui destin national, realizatd dupd
o mie de ani printr-o conjuncture intre toate fericitd, *i sa ne
aratam totu*i atat de putin vrednici de pastrarea ei?... Pentru
tot ce am gandit *i n-am putut grdi, pentru tot ce am vrut *i

nu a fost cu putintd, pentru tot ceea ce a fost lama infipta


el-Arleen in inima noastra *i nu s-a putut al-Ma, pentru tot ceea
ce e nddejde *i nu se poate spune a*a cum se cuvine, va veni

ziva ldmuririlor necesare. Atunci se va vedea ce raspundere

554

www.dacoromanica.ro

a purtat aceastd burghezie politicianista care de la 1918-1938


avand tara intreaga pe mans nu si -a dat seama ca fiecare ceas

avea un pre de vials i moarte, n-a vazut tot ceea ce e


amenintare permanentd, despre care... condeiul nostru
Insemna un memento Intunecat i crispat ca o viperd neagrd
Intr -un strat de flori involte".
Intrucat URSS considerd justificate pretentiile
revizioniste ale Ungariei i Bulgariei i-i intarete vizibil

relatiile de prietenie cu aceasta din urmd, Hitler trebuie


"chiar i numai pentru a nu fi depd.5it de evolulia politica,
sail modifice atitudinea de pand atunci" (A. Hillgruber).
Obiectivul principal: atragerea in sfera intereselor germane a

statelor din sud-estul european. Metoda: invrAjbirea lor.


Intr-o telegramd expediatA Ministerului de Exteme german
de legatia for de la Bucureti se aratd: "Cercurile nalionaliste
sunt dezamagite cd regele nu a format imediat un cabinet cu
Garda de Fier i cuzist, ci a recurs la o solutie intermediard,
cu Gigurtu i Manoilescu, care ambii sunt buni pentru not i
dau deja rezultate favorabile. (...) Generalul Antonescu a cri-

ticat foarte aspru atitudinea regelui in ce privete cedarea


papicd a Basarabiei i Bucovinei de nord, iar el este i acum

pentru luptd in locul ceddrii papice atm Ungaria i


Bulgaria. Din cauza acestei critici... el a fost arestat astazi...
I-am atras atenlia primului ministru Gigurtu ca arestarea lui
Antonescu care este considerat drept un om al natiunii, ar
putea fi foarte uor interpretata gre5it astazi in momentul
apropierii de Germania. (...) Moruzov a declarat ca nu este
vorba de arestare, ci numai de domiciliu fortat". In aceastd
ambiantd, printr-o demisie zgomotoasd, H. Sima se ridica

impotriva guvernului sustinanduli atitudinea poltrond in


aceti termeni: "In fata acestei situalii grave, guvemul prezidat de Excelenla Voastra e complet descoperit: nu se bucurd
de Increderea poporului iar strdindtatea il considers ca o for-

555

www.dacoromanica.ro

muld cu totul provizorie. Originea rdului stA in insasi corn-

pozitia lui: lipsit de unitate si de o conceptie comund de


lucru, nationalist in aparentk iar in fond ramanand pe vechea
linie politicianistA, acest guvern nu poate decat sd adanceascd

haosul existent. (...) Generatia noud si fosta miscare


legionard declind raspunderea greselilor trecutului si nu
intelege sd-si asume vinovatii care nu-i apartin; dar aceastA
generatie este hotAratA Ali pund pieptul si sufletul pentru
salvarea Idrii". Peste ani, isi va justifica astfel demisia: "I-am
vorbit (=regelui, n.n.) aproape o ord, explicandu-i de ce actualul guvern, in actuala lui componentk nu poate sd facd fata
stramtorii in care se &este Cara. Italia si Germania sprijinesc
revendicdrile majore si dintr-un moment intr-altul trebuie sd
ne asteptam la un nou ultimat, de astd data de la Berlin. E
prea tarziu sd presupunem ca Hitler si Mussolini vor abandona pe unguri si bulgari pentru a castiga alianta Romaniei.
Acest lucru era posibil cu cativa ani in urrna. Vecinii nostri

ne-au luat-o inainte. (...) E logic de presupus ca Hitler si


Mussolini vor da intaietate revendicarilor ungare si bulgare si
de-abia in at doilea rand vor lua sub ocrotire Romania, dupd
ce aceasta va consimti sd plateasca pretul ce i se cere pentru
a fi admisd in noua ordine europeand".

MA-ntreb acum, nu fail un talc, adus la suprafata de


mintea romanului de pe urmd: oare intr-adevar i-a vorbit
regelui de un posibil "nou ultimat, de astd data de la Berlin",
sau este vorba de o "intuitie"... post-festum (puss in pagind
spre a persuada cititorul in privinta "inteli2entei" si "patriotismului" sau)?... LAsand de-o parte mesajul acestui "salvator" al natiunii, complexitatea primejdioasd a statu-quo-ului
tarii reprezintd totusi o realitate: "Romania -avea, in aparentd,
cloud posibilitAti sd iasd din izolarea care ameninta sd -i devind fatald: apropierea de Rusia Sovietica sau apropierea de
Germania. In practicA, cele cloud posibilitati se rezumau la

556

www.dacoromanica.ro

una singura. Apropierea de Rusia Sovietica in sine nu era


realizabild de azi pe maine i nici nu ar fi putut-o apAra
impotriva revendicarilor Ungariei i Bulgariei, suslinute de
Germania i Italia. Uniunea Sovietica era prietena Germaniei
in temeiul Pactului din 23 august 1939 i, de dragul noii orientad a Romaniei, cu certitudine nu ar fi mers la un conflict cu

Germania. (...) Pierzandu-se momentul oportun, Germania


;i Italia se angajasera in favoarea revendicarilor ungure0 i
bulgAreti, iar cu ocazia pierderii Basarabiei aceste angaja-

mente trebuie ss fi devenit mai concrete, pentru a putea


determina pe unguri i bulgari, stapaniti de pasiunea oarba a
revizuirii, sd nu facd cauzd comund cu URSS, ceea ce ar fi

provocat complicatii nedorite atunci in sud-estul Europei"


(Muat, Ardeleanu).
Dacd Germania i Italia nu au, in ceea ce ne privete,
pretentii teritoriale cum, din nefericire, au aproape toate
statele invecinate cu Romania urmeaza ca apropierea noastrA de germani i italieni este ineluctabild in acest moment.
De ce i cum (nu) se realizeazd acest fenomen, transpare in
cuvintele lui Valer Pop: "Antisemitismul, antimasonismul i
antidemocratismul erau dogme de strategie politica i milita-

ry pentru Hitler i Germania national-socialistd. Germania


totalitara i antisemita nu se putea increde pe deplin decat in
state care in mod sincer si fra reticente se conduceau dupa
acelegi principii ca i ea insdi. Romania nu raspundea i nu

a rdspuns nici mai tarziu pe deplin acestor cerinte (...)


Romania racea antisemitism de circumstantd, regim totalitar
cu masoni i democrati cunoscuti i incerca sa incropeascd o
apropiere de Germania cu anglo i francofili .a.m.d. Regele
era inconjurat de oameni de aceeai credintd, iar situatia

Elenei Lupescu era mai tare decat oricand (...) Hitler 5i


Germania national-socialistd nu puteau sustine sincer i
intim o astfel de Romanie, iar increderea reciprocA era

557

www.dacoromanica.ro

exclusd. In astfel de conditii, acliunea de apropiere era fail


perspectivA de re4td deplind *i mai ales rapidd, dei zilele si
chiar orele erau numerate ".
Intrucat evenimentele internationale obliga guvernul
roman "sd se angajeze Intr -o politica de incadrare in noua
ordine europeand exprimata prin Axa verticald Berlin-Roma
i Axa orizontala Berlin-Moscova, deci intr-o acliune simul-

tand de apropiere i de Berlin i de Moscova" (Murat,


Ardeleanu), se decide ca "pentru a detap URSS de legdturile cu Ungaria si Bulgaria, indreptate Impotriva noastrA"
(M. Manoilescu)
sd fie numit ambasador Ia Moscova
Grigore Gafencu.
Actiunile tot mai fatis-amenintAtoare ale Ungariei
Horthyste determind guvernul roman sd-i adreseze un Aidememoire Ia 10 august, in care se precizeazd: "Guvernul ungar
declard in Aide-memoire-ul sau din 7 august ca, in interesul
negocierilor in curs, este mai bine sd nu releve amanuntit
anumite imprejurari istorice. Guvernul roman declard la randul sdu ca preferd ss is aceea.5i atitudine nu numai in ce
privqte aceste imprejurdri, ci i cu privire la intregul preambul at notei din 7 august. (...) In acest scop, schimbul de populatie... pare a fi nu numai o mdsurd eficace, ci atat de impor-

tantd ce domind chiar i chestiunile teritoriale, in sensul ca


acestea din urrnd trebuie sd se pund in mod logic numai in

functie de chestiunile schimbului de populatie. Cu alte


cuvinte, not credem cd deplasarea de frontiere nu poate fi
oportund decat in masura in care poate marl spatiul vital al
statelor care au de repatriat in cadrul for teritorial conalionali
care s-ar afla in cadrul teritorial al unui alt stat. (...) In acelai
timp
pentru a crea o atmosferd proprie negocierilor
guvernul roman propune guvernului ungar sd consimtd la
demobilizarea armatei ungare, demobilizare care ar fi concomitentd i paraleld cu demobilizarea armatei romane.

558

www.dacoromanica.ro

Dandu-va acest rdspuns, guvernul roman sperd ss fi fAcut


dovada putin comund despre bunavointa sa pentru a ajunge
la o intelegere cu guvernul ungar".
Intre 16 5i 24 august, la Turnu Severin se poartA tratative cu Ungaria 5i intre 19 august 5i 7 septembrie la Craiova
cu Bulgaria.
Jocul diplomatic practicat de delegatia ungard se spri-

jina masiv pe acordul Germaniei naziste. Ca 5i cum rail


acesta n-ar fi suficient, situatia Romaniei se complicd
datorita unor incidente "la noua frontiera sovieto-romans"
precum 5i datorita cuvantArii lui Molotov, la 1 august, care

contribuie ca, "in ochii conducerii germane situatia din


Europa de sud-est ss pard 5i mai incordatd... Ea a culminat
Intr -o crizd acutd in a doua jumatate a lui august, cand au
sosit 5tiri despre masive concentrari de trupe sovietice la
frontiera romans" (Mu5at, Ardeleanu). In aceste momente
deosebit de critice, armata. intreg poporul hotdrasc ss reziste

cu arma in mans impotriva ciuntirii teritoriului national.


Astfel, "intr-un document intocrnit la 20 august 1940 privind
starea de spirit din Transilvania, se aratA ca tdranii 5i intelectualii romani de la frontiera de nord-vest a tarli au declarat ca,

in caz ca guvernul va accepta sa cedeze o parte a


Transilvaniei, nu-5i vor pardsi casele 5i vor lupta cu arma in
!nand pentru apArarea pdmantului stramo5esc. Se mentiona,
de asemenea, ca in randurile armatei circula ideea ca politica
de cesiuni teritoriale va duce la prabgirea statului roman 5i

se cerea insistent pregatirea armatei romane..." (Mu5at,


Ardeleanu).
Deoarece se profileaza la orizont perspectiva pierderii

intelegand ca
petrolului romanesc, cancelarul Berman
Ungaria va fi sprijinita de URSS intr-un atac, simultan,
asupra Romaniei hotard5te ca-i cazul sa "rezolve" personal
diferendul dintre romani 5i unguri, intrucat, cum just observA

559

www.dacoromanica.ro

Nagy - Talavera, "cea mai mare grija a lui Hitler era ca ar


putea izbucni un razboi romano-maghiar, care ar putea sa
distruga zacamintele de petrol si sa-i faca pe sovietici sa intre
in scena. Prin urmare, le-a propus lui Teleki si Giugurtu sa
rezolve problemele negociind intre ei. Cand aceste negocieri
nu au dus la nimic, Germania si Italia au actionat ca arbitru,

rezultatul fiind al doilea dictat de Ia Viena". lata 5i de ce


regele convoaca un nou Consiliu de Coroana (la care sunt
invitati si negociatorii de Ia Turnu Severin 5i Craiova. respectiv Valer Pop 5i Alex. Cretzianu). "Ca Intotdeauna, in consi-

liu s-au intalnit pareri disparate, confuze 5i in mare parte

utopice. dar hotararea s-a luat in unanimitate" (Murat,


Ardeleanu). In final, Consiliul aproba hotararea guvemului.
Guvernul Reichului, prin Ribbentrop, si guvemul ita-

lian, prin contele Ciano, invita la Viena pe ministrul de


externe roman (Insotit, eventual, de pre5edintele Consiliului

de ministri) "la o convorbire asupra afacerilor ungaroromane". Se decide plecarea lui M. Manoilescu ;i Valer Pop.
Termenii invitatiei nu lass sa se intrevada continutul/forma
piesei ce se va reprezenta: "Ni se va da poate posibilitatea de
a expune mai clar teza noastra noteaza regele. nu Mt' sperant/ Sunt foarte Ingrijorat totusi de situatie. Aceasta cedare
de teritoriu in Ardeal ce ni se impune chiar cu perspectiva
schimbului de populatie, este asa de grea, bineinteles, asa de

rau primita, incat nu stiu ce se va intampla din punct de


vedere intern, mi-e teams de o stare de nemultumire asa de
mare incat cine stie care vor fi consecintele..."
Dar suveranul nu intuieste proportiile dramei. Fire5te,
daca URSS n-ar sprijini vizibil tendintele anexioniste ungare
si bulgare, rezolvarea pe cale armata a problemelor ar fi cea
mai logica 5i mai putin riscanta. Pe de alts parte, situatia se

complica fatal 5i prin interesul fair al Reichului de a nu


pierde petrolul

5i

granele romanesti printr-un eventual con-

560

www.dacoromanica.ro

flict militar ce s-ar solda cu invadarea tarii noastre de


armatele sovietice, probabilitate care-I face pe Hitler sd
"arbitreze" conflictul ungaro-roman.
La Viena, delegatia romans intelege ca n-a fost invitata la o consultare, la un dialog intre parteneri egali, ci sd
participe la "o piesA scrisd dinainte, in care nici o sineurd

vorbd i nici un singur gest nu se poate schimba"


(M. Manoilescu). In sfarit, Carol e lamurit: "Dupd masa, la
5,30 s-a produs drama care poate sa ne ducd departe. La Viena
s-a pus in vedere ca pand la 12 noaptea trebuie sd rdspundem
dacd primim arbitrajul celor doi ministri ai afacerilor straine

ai Axei, Pdra sd ni se spund macar principial despre ce-i


vorba... Telegramele se in lant, dar prea putine sunt licdririle
de speranta. Asa, din senin, trebuie sa ceddm teritorii fiindca
asa o doresc ungurii i acolitii lor, aceasta ni se pare depdind
orice masurd... N-am crezut ca putem scdpa fdra luptd. Nu
putem astfel 'Asa ca teritoriul nostru sd fie prAdat".
Deci arbitraj. nu consultatii. Deci ceddri teritoriale,
nu schimb de populatii. (Si daca macar n-ar fi existat precedentul cu Basarabia i nordul Bucovinei...) La 30 august i
in noaptea urmAtoare se succed cloud Consilii de Coroand
in sala de consiliu s-a instalat urgent un telefon prin care se

pastreazd legatura directA cu Viena. Contemporanii


bucurqteni, romani. europeni nu afld nimic din dramatismul terifiant al discutiilor si al votului, abia posteritatea...
Comunicatul comun. care urmeazd a fi dat prin presd i radio,
prezintd astfel, lucrurile: "Hot Ararea Consiliului de Coroand
tinut in noaptea de 29-30 august de a accepta arbitrajul pute-

rilor Axei in tratativele romano-ungare a fost luatd in circumstance exceptional de grele. (...) Acceptarea arbitrajului.
care 'Asa totalmente in mainile Axei rezolvarea diferendului

romano-ungar, oferea Romaniei, drept compensatie din


partea Germaniei i Ita liei, garantarea categories a fruntari-

561

www.dacoromanica.ro

ilor fall de oricare dintre vecini. Consiliul de Coroand, examinand toate posibilitAtile, a ajuns la singura incheiere mai
favorabild, adica la acceptarea arbitrajului Axei, Romania
gasindu-se in acest moment izolatd intre dumani. Intregul

sistem pe care se baza politica externs a democratiei, s-a


prdbuit in intreaga Europa. (...) Oricat de dureros este pentru not rezultatul arbitrajului, ceea ce trebuie tinut neapdrat
seamd in acest moment decisiv este pastrarea flintei statului
i solidarizarea unanima in jurul tronului, care 11 simbolizeazA i fard de care nu ar exista marea riddejde in ziva
de maine" ("Universul", 31 august 1940).
Deci nu consultatii, nu arbitraj ci dictat. Suveranul
presimte urmArile (pentru lard, pentru dinastie, pentru sine):
"Vine pe urmd tirea hotdrarilor care intr-adevar sunt ceva
nemaipomenit. Ni se traseazd o noun granitd. (...) Cand am

auzit aceasta am fost ca lovit de o maciuca in cap i


indignarea mea n-a mai avut culme. (...) Tot4, trebuie
foarte multd chibzuintd, am eu dreptul de a impinge tara la un
dezastru sigur? (...) $tiu, pe de altd parte ce risc personal pri-

mind aceastd infrangere, tiu cel putin cd pentru mult timp


sunt pierdut i cd tot ce voi face i voi zice va fi considerat ca
vorbele i faptele unui tradator de neam i unui vanzAtor de

lard... MA chinuie de ieri gandul dacd am dreptul sd iau


aceastA raspundere intr-un fel sau altul, dacd n-as face mai
bine sd renunt la toate i sd fac gestul suprem de a abdica.
Simt cd in zilele ce vor veni se va acumula aa o cantitate de
urd impotriva mea, incat cu greu voi putea tine capul sus.
(...) Eu tot voi rAmane rdstignit de crucea mea, voi indura
insultele i prigonirea, aka cere datoria mea de suveran". E
semnificativ cd, in cursul audientelor oferite celor care n-au
putut participa, din varii motive, la consiliile de coroand,
I. Maniu i se adreseazA regelui in termeni inechivoci: "din
thomentul and M. Voastra ati inaugurat regimul absolutist,

562

www.dacoromanica.ro

v-ati asumat personal raspunderea, raspundere care intr-un

regim democratic trebuie sa o poarte guvernele. Prin o


politica complet gresita, in interior si in afara, din punct de
vedere strategic si tactic, ati reusit sa pierdeti patru provincii.
(...) In politica, greselile se platesc si se sanctionea74, ca si
viata socials de toate zilele... Va sa zica sunteti de parere sa
abdic!... Da, Majestate, nu \fad alts solutie" (Cf. Z. BoilA).
Concomitent, la Craiova se desfasoara dezbaterile privind
cedarea Cadrilaterului. Tratativele se sfarsesc la 7 septembrie.
Tratatul e semnat de H. G. Meitani si de Th. Papazoff 5i e ratificat, la 7 septembrie, de generalul I. Antonescu. (Urna din our

cu inima reginei Maria, depusa la Balcic in iulie 1939, este


adusa in tall la castelul Bran...).

In primele zile de toamna, leeatia germana din


Bucuresti anunta Berlinul despre starea de spirit din tars:
"...Pentru romani este o dogma ca arbitrajul de la Viena nu
inseamna sfarsitul... In toata Transilvania au loc demonstratii
la care se striga: Jos cu Hitler!, Jos cu Mussolini!, Nu
va dam Transilvania!". La Bucuresti, clopotele bisericilor

bat neincetat. Imprejurul statuii lui Mihai Viteazul de la


Universitate se aduna spontan o masa imensa de oameni.
Apoi, incolonati, demonstrantii defileaza pe marile bulevarde strigand "Nu dam Ardealul!" si cantand "Pe-al nostru
steag" si "Desteapta-te romane". Si aici. ca in intreaga 'ark
dainuie hotararea de a organiza rezistenta populara pentru
apararea patriei, pentru nerecunoasterea smulgerii unui teri-

toriu de 42.343 km2, populat de 2.387.887 locuitori.


"Indiferent de partid politic sau class socials, oamenii de stat
au dezavuat acest rapt talharesc, chiar si demnitarii care au
votat pentru acceptarea dictatului fascist au facut-o, convinsi

find ca cedarea unei parti din Transilvania era numai


vremelnica si ca, mai devreme sau mai tarziu, in conditii
internationale favorabile, poporul roman va putea sa-si

563

www.dacoromanica.ro

refaca unitatea sa statalA. In acest scop considerau ei era


necesar ca statul roman sA se mentina ca stat, in pofida cesiunilor teritoriale" (Muat, Ardeleanu).
"La 30 august, la Bucure0
consemneazA N.M.
Nagy-Talavera nu era neobinuit sA vezi oameni plangand

pe strAzi. Starea de spirit era revolutionara. Sistemul, care


abandonase o treime din teritoriul national lard a trage un
glonte i supusese milioane de romani jugului strain (pentru
ca avea s fie jug si Inca din cel mai impovArAtor), trebuia sA
dispard. Mari multimi se adunaserA in jurul statuii lui Mihai
Viteazu cerand un singur om: Maniu. SA luptAm! Dati-ni-1

pe Maniu!. (...) La cateva ore dupa demonstratiile in


favoarea lui Maniu (marele om nu a raspuns aclamatiilor
strAzii; el nu era genul de om care ar fi putut deveni un conducator revolutionar), se cantau alte c'antece si alte multimi
umpleau strazile". (Maniu nu "coboara" in stradd ci trimite...
un memoriu !! lui Hitler si Mussolini...). Despre aceeai

situatie tragica, H. Prost relateaza: "La 2 septembrie la


Bucureti au loc manifestatii; transilvanenii din CapitalA se
indreapta spre statuia lui Mihai Viteazul i apoi firete, spre
locuinta lui Maniu. Cum sA nu se gandeascA toti, in aceste
zile dureroase, la luptele pe care le-a purtat acesta pentru ca
Transilvania sA se intoarca la patria romanATII
Pentru Carol al 11-lea acceptarea dictatului echivaleazA
cu sfaritul domniei. In mai putin de trei luni, Cara a pierdut
33,8% din suprafata si 6.821.000 locuitori. "TrAgand toate

foloasele pentru el, inclusiv de ordin material", regele nu


si -a indeplinit "principala obligatie aceea de a mentine

integritatea teritoriala a Romaniei" (Muat, Ardeleanu).


Primit in audientA in ziva de luni, 2 septembrie, Valer Pop
prezintA regelui explicit situatia, respectiv nemultumirile din
randul militarilor i din sanul populatiei civile: "Trebuie, zice
el, cat mai repede o schimbare de guvern, noteaza Carol

564

www.dacoromanica.ro

va trebui gasit ceva, cineva cu prestigiu si autoritate, care, ar


fi, dupA pArerea lui, generalul Antonescu. Am ramas uimit de

aceasta propunere, voi putea avea oare incredere in el?


Trebuie ss mdrturisesc cd m-a pus foarte pe gAnduri".
Uimirea regelui e legitima, el necunoscand cA "Antonescu,
evadat de la manAstirea Bistrita, cu ajutorul printesei Alice
Sturdza, care actionase la indicatia lui Iuliu Maniu, ajunsese
deja la o intelegere cu acesta pentru a ()Nine, impreund, abdicarea regelui" (Murat, Ardeleanu). Pentru reaparitia pe scena
a generalului pledeazA un intreg concurs de imprejurari: "La
3 septembrie legionarii s-au rdsculat la Bucuresti si in alte

douA orase marl de provincie... Ei au incercat sa ocupe


punctele strategice posturile de radio, centralele telefonice,
cazArmile politiei. Putsch-ul, care pare sA fi reusit in orasele
de provincie, a esuat la Bucuresti si ar fi fost repede oprit de
interventia annatei. Dar turburarile si demonstratiile de mass
pe care le-a generat I-au fault pe Carol sA apeleze la singurul
om pe care !Ana atunci iI evitase: generalul Ion Antonescu"
(E. Weber).
Atmosfera,se surprinsa cu binecunoscuta-i obiectivitate
si de H. Prost: "In sfarsit, iata omul pe care II asteptam!. In
acesti termeni entuziasti se lanseazd, intr-o editie speciald a
ziarului Universul,tirea cd Antonescu a fost chemat la Palat.
Ziarul nu face decat sA reflecteze o uriasa miscare de opinie.
Acest ofiter de cavalerie, in varstA de 58 de ani, scund, cu un

mers obosit, cu un aer maladiv, cu parul roscat este, fOrd


indoiala, omul cel mai popular in toate mediile romane, in
afard de armatd, unde cdteodatd se manifests o foarte mare
rezerva in privinta sa".
In paralel, se intensified demonstratiile legionarilor, in
lard ca si in Bucuresti, dezideratul imediat al gardistilor con-

stituindu-1 rAsturnarea regelui de la putere: "Dacd ea


(=Garda, n.a.) nu se sprijinea pe un curent popular, dacd ea

565

www.dacoromanica.ro

era incapabild sd mobilizeze masele, dacd nu putea impune


guvernarea ei printr-o revoltd populard, ea se bucura totui de
un sprijin, i Inca de unul puternic. La spatele ei satea de
astd-datd Germania hitleristd, care prin emisarii ei, in frunte
cu ministrul plenipotenliar de atunci, deslantui o adevdratd
ofensiva in culisele Palatului i in mijlocul cercurilor politice
din lard, in favoarea unei guvernari legionare, ca inlocuitoare
a regimului personal al lui Carol" (L. PatrA.canu). Marti
seara, Antonescu e primit de Carol la Pa lat. Are loc " o lungd
discutie, desfdpratd intr-o atmosferd de extraordinary tensiune" (Cf. I. Mocsonyi-Styrcea). Anterior, generalul a luat
legAtura cu liderii PNT i PNL. Dialogul tensionat dintre
general i rege dureazd din jurul orei 22 pand la primele ore
ale diminelii de miercuri: "La ora aceea Antonescu era candidatul cel mai agreat de toate partidele de opozitie, iar fracti-

unea cruciald a germanofililor, anticarliOlor i nemultumitilor de tot felul din armatd i aparatul de stat it considerau persoana cea mai acceptabild spre a forma guvemul de
uniune nationald, ce-1 reclama situalia acelui moment. (...)

Regele a recunoscut unele mari greeli de neiertat ale


politicii sale interne i exteme, i-a prezentat generalului ekeva acte senzalionale ultrasecrete ale arhivei sale personale
pentru a-i ardta cd oricum s-ar fi manevrat, rezultatele ar fi
rdmas aceleai" (Mocsony-Styrcea).
Concomitent, demonstratiile garditilor se intensified:
"4. In Capita ld, in noaptea de 4-5 septembrie, manifestatiile
iau proportii urige, ajungand sd defileze pe strAzi, in cantece
legionare, 40-50.000 de oameni. 5. Orientandu-se dupa aceste manifestatii si simtind ca toatd tam e in spatele lui, gene-

ralul tintete la ceva mai Malt: sd blind puteri depline"


(H. Sima). Nu-i mai putin adevarat ca, "avand asigurat spri-

jinul Germaniei, I. Antonescu a pretins in seara zilei de


4 septembrie (ora 21) lui Carol sd-1 investeascd cu puteri dic-

566

www.dacoromanica.ro

tatoriale. declarand ca Maniu, BrAtianu

si

Sima cereau abdi-

carea regelui ca o conditie prealabila a participArii la un


guvern de uniune nationald. Dupa multe ezitdri, danduli
seama ca nu mai avea pe cine se sprijini pentru a opune rezistentd, Carol a semnat, in dimineata zilei de 5 septembrie (ora

3,50) decretul prin care suspenda Constitutia, dizolva


Parlamentul i investea pe I. Antonescu cu depline puteri
pentru conducerea statului roman. (Muat, Ardeleanu).

In aceasta fazA a transferului puterii, e de sesizat ca


generalul Antonescu nu accede la cea mai de sus: palierul
legislativului si executivului suprem, dei toate aparentele
denotA ca, de-aici inainte, conform vechii formule, regele
domnete fArd sA guverneze... In vederea consoliddrii puterii
reale, Antonescu dispune arestarea lui Moruzov, imediat ce
acesta revine din Germania, 51 retine vremelnic cat considers
necesar pe g-ralul Gh.Mihail la Preedintia Consiliului de
Minitri, la fel pe g-ralul D. Popescu, ministrul de interne, iar

pe g-ralul Gh. Areeanu, un devotat al regelui i notoriu


duman al legionarilor, avand functiile de comandant militar

al Capitalei i comandant at Frontului de sud, it trimite in


Dobrogea, unde va fi arestat de care un magistrat militar.
In dupa-amiaza de joi, 5 septembrie, "Valer Pop a
venit sA ma vadd,
noteazd regele
sunt convins cu
coniventa lui Antonescu, xi mi-a spus ca singura solutionare
este plecarea mea... Cu aceasta vizitd a lui Valer Pop, care in
toate acestea a jucat rolul de comis voiajor al trAddrii, drama

incepe a se desena... Dupa cind mi se anuntd

It -col.

Elefterescu, adjutantul lui Antonescu, cere s ma vadd find


purtAtorul unei scrisori. Este mesajul fatal..." Adevdrat, in
epistold, generalul cere lui Carol sa pArdseascd tam fiindcd...

nu-i mai poate asigura securitatea. Ateaptd pand la


4 dimineata raspunsul regelui care, pand atunci, "are voie" sd
se consulte cu cine dorete din anturajul sdu. Hm...

567

www.dacoromanica.ro

Monarhul cunoate perfect a afard, in stradd,


"multimile purtau cAmdi verzi i treceau in mark pe bulevardul Elisabeta, indreptandu-se spre Palatul regal. Cantau

despre apitan, despre moarte i inviere... Dati-ni-1 pe


rege! Dati-ne-o pe Lupescu! Nu -i lasati sd fug cu banii lor!

Revolutia legionary incepuse. Intre timp, detaamentele


legionare distribuiserd in cazArrni manifestele lui Sima care
contineau invective la adresa regelui i a doamnei Lupescu.
S-au fAcut incercari pentru a ocupa cladirile publice din
Bucureti..." (Nagy-Talavera). Cu toate acestea, suveranul
incy ezitA, fapt ce-1 determine pe Antonescu sd-i trimita Ia

ora 4 dimineata, un ultimatum!... La ora 6 i 10 minute,


vineri, 6 septembrie, regele transfers prerogativele puterii
sale lui Mihai, fiul sau cu printesa Elena (precizarea se
impune intrucat Carol mai are un fiu, Mircea Grigore, din
prima casAtorie
morganatica
cu Jeanne sau Zizi
Lambrino): "N-am fAcut decat o delegatie, fart a abdica in
mod formal. Aceasta formula a fost indicatA de Ernest, el cu
drept cuvant s-a opus la cuvantul abdicare".
"In sfarit, in zorii zilei s-a hotArat sa renunte Ia tron in
favoarea fiului ski; pentru a doua oars in scurta lui existentd,
a fost proclamat: Mihai I, rege al Romaniei. Dupd care, gene-

ralul Antonescu a indreptat un calduros apel cAtre mama


tandrului suveran, principesa Elena, ale carei suferinte iau
acum sfarit, de a se intoarce cat mai curand in Romania,
spre a rAmane alAturi de fiul ei. Presa italiand salute in unanimitate noul regim de la noi" (R. V. Bossy). La randul sau,

Styrcea, marealul Curtii sub noul rege, comenteazA in


memoriile sale: "De asemenea, s-a emis pArerea ca regele
Carol nu s-a lasat uor detronat, aceastd pArere find intemeiatd pe urmAtoarea frazA exprimata de Antonescu in cercul sau intim: El totui a pAstrat atata singe rece i spirit
combativ cat i-au trebuit pentru a -si aranja, in felul cum a

568

www.dacoromanica.ro

vrut, interesele dinastice i personale cele mai importante,


pand in cea din urma clipa. Si I. Antonescu spunea aceasta
cu necaz, deoarece nu reqise sa ()blind semnatura regelui pe
actul de abdicare redactat de Mihai Antonescu cu care venise
in buzunar, juridicete neatacabil, ci acceptase tot pe cel Bata
scris i semnat dinainte pentru eventualitatea plecdrii, dupd
conceptul lui Istrate Micescu, gratie formuldrii caruia, Carol
a i declarat la sosirea sa in Portugalia, ca nu abdicase ci trdsese doar consecintele unei situatii vremelnice, in care Tara

era lipsitd de suveranitatea ei... Antonescu era de parere ca


problema continuitatii monarhice sa fie rezolvata printr-o
regents sau locotenenta regard', fi ind dispus a o lua asupra sa,
mai ales ca Mihai devenea major abia la 21 octombrie 1942,
data pand la care, dupd toate socotelile sale, razboiul putea fi
demult terminat, lucru asupra cdruia Carol nu s-a lasat convins. (...) Antonescu nu reuise sd-1 convinga pe Carol nici a
ldsa averea sa in lard lui Mihai, printr-un act oficial de dona-

tie intre vii, deoarece el vroia sa-i dea lui Hitler impresia ca
abdicarea e reald i nu o combinatie provizorie la care s-ar fi
pretat el, Antonescu, omul sincer politicii not romanqti, ald-

turi de Germania. De asemenea, Antonescu a regretat ca


acceptase plecarea lui, cu cine i ce a vrut sd ia cu el in garnitura completd a trenului regal, nestingheriti de nici un con-

trol, chiar nici din partea legionarilor pand la granita


iugoslavd, contra condiliei nerespectatd de Carol de a nu
se atinge de colectia tablourilor Carol I, care valora mai mult
deck tot ce exportase".

Episodul e surprins cu acuitate i de N.M. NagyTalavera: A urmat o cearta desgustdtoare, in special in probleme financiare. Cat din aurul sau, din bijuteriile sale, din
tablourile sale de El Greco i Rubens putea regele sa ia cu el?
Ce pensie va primi? Printul motenitor dorea sa piece cu
Carol. Oricum ar fi fost Carol ca rege, sot sau om, chiar i

569

www.dacoromanica.ro

dusmanii sal recunosteau ca era un tata bun si iubitor. Nici nu

putea fi vorba de asa ceva; dinastia trebuia pastrata.


Antonescu a refuzat categoric. Carol a hotardt sa paraseasca
Romania. Carol, madame Lupescu si pionul principal al
camarilei, Urdareanu, contrar tuturor asteptarilor si probabil
animati de propria for lacomie, au riscat facand lungul drum
de la Bucuresti la granita iugoslava cu trenul. La urma urmei
ei

iii impachetasera cu grija avutul timp de saptamani,

anticipandu-si exodul, si apoi era mai mult loc pentru bunuri


intr-un tren decat pe un avion".
Deci Carol pleaca din Bucuresti cu un tren "compus
din 12 vagoane, vopsite in alb" (Murat, Ardeleanu) si, nerespectand condilia referitoare la operele de arta, din ordinul

lui Antonescu, urmeaza sa fie oprit la Timisoara sau


Jimbolia, spre a be ceda: misiunea e incredintata le2ionarilor

si este pe cat de delicata pe atat de riscanta, intrucat nu se


pune problema de a-I ucide pe Carol ci doar de a se repara...

jaful facut la Pa lat. Nu cumva generalul are altceva in


gand?... Este exact intrebarea pe care si-o pune seful gardist,
continuand: "Nu-si f'acuse planul s ne impinga la lichidarea
regelui? Nimic mai natural ca legionarii, data trenul oprit la
Timisoara, sa-si razbune camarazii ucisi. Cat priveste pe
general, el ar fi iesit cu fata curata in istorie, caci existau zeci

de persoane care puteau atesta severele masuri de paza ce


le-a luat. Dar pentru not regicidal ne-ar fi creat probleme
insolubile. Nu pentru ca regele nu si-ar fi meritat soarta, ci
pentru flub sau. Oricat ar fi detestat regele Mihai pe Carol din
cauza ostracizarii ce-o suferise regina mama Elena si a relatiilor lui cu doamna Elena Lupescu, nu putea uita totusi a era
tatal sau. Ucigand pe Carol, miscarea si-ar fi instrainat definitiv simpatia regelui Mihai $i o conlucrare cu el si intreaga
dinastie ar fi devenit imposibila. Averile furate trebuiau recuperate, dar regicid, nu".

570

www.dacoromanica.ro

Urmeaza un episod de western


pecetea stilului
batina e incontestabila , care aureoleaza finalul prezenlei
in tais a lui Carol cu nuanle bufe veritabile: "Garditii au
incercat permanent sA ajunga trenul din urrna i in final la
Timioara, la cateva mile de granita cu lugoslavia, au reuit.
Dacd mecanicii ar fi respectat semnalul rou! Dar pentru
aceti romani cinstiti (eful de gait i garnizoana din
Timioara) Carol, vrednic sau nevrednic, era incA regele lor.
Ei au condus trenul prin stalia de triaj sub ploaia de gloante
a legionarilor i, in timp ce Carol, madame Lupescu i
Urddreanu se ascunsera in cud, ei au lasat trenul sa treaca cu

bine in Iugoslavia. Ce oameni de isprava! De-ar fi avut


macar un rege pe mAsurA! Ajungand in siguranta, Carol a
oferit ceferitilor care-i salvasera viata i milioanele de dolari
un baci de cate doi dolari. Unii dintre ei 1-au refuzat. Poate
Carol &Idea conform traditiei familiei Hohenzollern CA Sie

haben nur ihre verdammte Pflicht getan (=ei i-au facut


numai datoria for blestematO). Un lucru este sigur: Majestatea
Sa nu era din cale-afara de recunoscator" (Nagy - Talavera).

Acum, la inceputul toamnei, se consumA aadar sub


ochii notri grimasa unui destin i a unei epoci. Dar 7 "anumite falimente sunt rodnice uneori" (E.M. Cioran). In concluzie, "in timp ce in iunie 1930, in pofida trecutului sau

incarcat, Carol fusese primit de cea mai mare parte a


romanilor ca un trimis al providentei, in septembrie 1940,
acesta pleacA insotit de blestemele majoritatii supuilor sdi.
(...) AdevAratele resentimente care se manifests fats de Carol
ii au obaria in imoralitatea, perfidia i lAcomia sa, in ambilia
care 1-a facut sa nu se dea in laturi de la nimic. Am discutat
deja despre viata sa particulara; nu i s-a iertat niciodata legatura cu Elena Lupescu. Am vazut care erau afacerile lui; toatA
lumea era la curent in Romania cu metodele sale de imbogatire.
S-a strAduit in mod diabolic sA dezbine partidele politice. (...)

571

www.dacoromanica.ro

a distrus in Intregime statul pe care, in iunie 1930, fusese


chemat sa '11 calauzeasca. A imelat pe toata lumea. (...) Un
popor profund ataat principiului monarhic, un popor u.5or de
condus, indulgent fats de grwlile umane, ajunsese sa nu mai
alba pentru regele sau cleat dispret i aversiune" (H. Prost).

Ramane scurta vreme in Spania i Portugalia, dupd


care pleacd in Mexic. Aici, Intre alte putine ecouri despre
traiul sau, unul consists in Intrevederea cu un ziarist ameri-

can care, anterior, fusese atapt pentru o perioadd la


Bucureti: "In Mexic... 1-am reintalnit pe ex-regele Carol, cu
Duduia lui i cu Urddreanu. Mi-a confiat ca eroarea lui fundamentals a fost de a nu fi rezistat cu armele ciopartirii tarii,
cedand laitatii politicienilor din jurul lui. Zicea ca
detronarea sa a fost pregatita de Hitler, prin Garda de Fier,
ceea ce spera dansul ii putea fi de folos in viitor, dupd victoria alialilor, cand se va pune chestiunea reintoarcerii sale pe tron;
pentru ca zicea el pe Mihaita 1-a compromis Antonescu, iar
Nicky, fratele lui, era reputat ca profascist. Dar voi ati restabilit
situatia prin lovitura din vara lui '44 i Carol a ramas definitiv
un outsider..." (M. Gheorghiu). Apropo de Mexic, aci s-a retras,
incognito, unde nu-i umbra nici intristare, si un mai vechi turist
prin Bucuretii deceniului al doilea, Trotski.12

Dar cand sosete Carol aici, stalpul ideologiei


bo4evice trecuse deja de o Luna in lumea celor drepti; nu de
moartea bunk insa, a avut parte: "Mi-am pus impermeabilul
pe masa in aa fel incat sa pot scoate pioletul din buzunar.
Cand Trotki a inceput sa-mi citeasca articolul, am luat pioletul i, inchizand ochii, 1-am izbit cu toata puterea in cap.
A scos un strip pe care n-am sA-1 uit niciodata, un Aaaaa!
prelung. Neterminabil. S-a ridicat ca un nebun, s-a napustit
asupra mea si m-a muscat de mans. Uitati-va, se mai vede

inca urma dinlilor lui. L-am Impins i a cazut pe podea".


Episodul pans in maduva dostoievskian e relatat de cri-

572

www.dacoromanica.ro

minal, Jacques Mornard, 5i s-a consumat la 20 august 1940.


Mornard e apreciat de Isaac Don Levin drept "asasinul cel
mai celebru si cel mai misterios al timpurilor noastre". Se
nume5te in realitate Ramon Mercadar del Rio 5i a devenit un
killer veritabil la Moscova, 5colit in secret de NKVD, cum se
nume5te acum politia secrets sovietica care, din ordinul
direct al "tatucului", a reu5it sA-I suprime pe "patriarhul exilat al Bol5evismului" chiar "in spatele zidurilor si obloanelor
blindate ale vilei strict pazite pe care Trotki o ocupa in imprejurimile oraplui Ciudad de Mexico" (I.D. Levin).
Evident, fostul suveran roman n-are 5tire despre drama
celuilalt exilat, nu mai putin celebru, sau, dad. are 5tire, nu
dA de-nteles ca 1-ar "cople5i" cele aflate... Altele sunt grijile
sale. CAci, iata, pleaca din Mexic alegand Brazilia, unde se
va casAtori cu Elena Lupescu la 7 iulie 1947. Moare in 1953
"In urma unui atac de cord, fiind inmormantat in cavoul regal

al manastirii San Vicente din Lisabona, alaturi de regii


Portugaliei, din dinastia de Braganca (intrucat bunica 5i mama
tatAlui sAu, Ferdinand, fusesera regina si, respectiv principesa
portugheze). (...) Chiar dacd situatia internationals, de izolare
totals a Romaniei 5i de intrare a tarii sub influenta Germaniei

naziste nu i se puteau imputa lui Carol al II-lea 5i orientarii


regimului carlist (regele incercand pans in ultima clips sa
mentind si sa apere traditionalele aliante pro-occidentale)
degringolada vietii politice interne, slabiciunile aparatului de
stat 5i militar, iluziile si caracterul aventurist al multora din
actiunile suveranului poarta semnul e5ecului sAu. Dar dincolo de soarta unui om, fie el chiar rege, 5i a institutiei
monarhice, se evidentiaza realitatea ca Romania a fost adusa,

cu sau fard voia lui Carol al II-lea, intr-o situatie istoricd


extrem de grea" (Murat, Ardeleanu).
Asta poate si intrucat poti fi un gigolo in istoria
desfasurata pe trotuarul mizeriilor 5i bucuriilor mdrunte,

573

www.dacoromanica.ro

cotidiene; null este permis, insa, a fi un gigolo cand traversezi istoria unei intregi natiuni intr-un Lincoln blindat.
Incompatibilitatea aceasta, prin ea ins4i, e pedepsitoare.

E. ORASUL SE PREPARA DE OSPAT


"... S-a redus consumul de gran i ratiile de paine,
introduccindu-se 2 zile fora ',dine in Bucurevi $i 3 zile in
provincie, in scopul de a spori in acest fel disponibilitatile de
export".
N. N. Constantinescu

"Chiar ,Fi acei romani care au colaborat cu germanii,


au dat considerabil mai puiin dec.& s-a ac1eptat. Rezultatul
net a fost ca romcinii au reu.,sit sa sustraga o considerabila
parte a doua dintre cele mai importante resurse ale !aril
alimentele $i petrolul".
Andreas Hillgruber

"Surprins fi fugarit, a fost ciuruit de case gloanie. Al


captelea se oprise intr-o coaja de pciine pe care o avea in
buzunarul de la piept, acolo unde aliii ici in portofelul sau
fotografia iubitei".
Sergiu Dan

Daca una dintre consecintele definitorii ale primului


razboi mondial o constituie cascada tronurilor, una dintre
premizele esentiale ale celui de-al doilea rezida In cascada
revizionismelor. Intre cele doua cascade fluxul deceniilor de

574

www.dacoromanica.ro

pace a pompat, pana in pragul inundatiei, un fluviu gros de


justificari/pretentii din amonte in aval; astfel, i mai banal
spus: cascada revizionismelor e susceptibila de a fi efectul
cascadei tronurilor. In aceasta ordine de idei, istoricii i politologii (poate i altii) au sarcina sau, cel putin, simt imboldul
de a ridica o chestiune conexa: politica anexionista a celor

doi colo5i militari, Germania i URSS, e suficienta ca sa


explice marea conflagratie a secolului 20 ? Si, pendinte de
asta: implicarea sud-estului european in conflict ar fi posibila

fara existenta, exploziva pe cat de utopic motivata, a


revizionismului horthyst? Raspunsul la ambele intrebari mi

se pare unul negativ. Nici Polonia, nici Bulgaria, nici


lugoslavia
i deloc Romania, Cehoslovacia, Grecia,
nu au revendicari intratabile pe cai diplomatice.
Singur regimul horthyst apeleaza la toate mijloacele persuasive (Intre care, exploatarea nurilor unor vivandiere cu tarif
sus-pus nici nu e, de departe, cel mai pidosnic) i speculeaza
toate circumstantele in favoarea reconstruirii aka -zisului stat
milenar. Inverunarea, patima, acribia savantlacurilor, chiar
i viclenia asociata violentei i amenintarilor divulgate pe
toata gama, suet vocabule care reflects, anemic totui, starea
de spirit de la Budapesta, intoleranta oarba i grandilocventa
mistica, de clovnerie rasputiniana, ce anima i nutrete delirul etnic al unor cercuri conducatoare maghiare. Ei bine, fail
existenta acestui nucleu dizarmonic, revendicativ i
revanard, e de presupus ca nici URSS nici Germania nu ar
gasi prea lesne sau nu ar gasi deloc suficiente i necesare
Albania!

pretexte pentru a antrena i sud-estul european in uriap


aventura militara, inceputa acum un an i continuata azi doar
sub forma blitzkriegurilor i a unor cesiuni ce nu dau seams,
Inca, de amploarea viitoare a macelului planetar.
A recunoate leeitimitatea istorica a cascadei

tronurilor nu inseamna nici pe departe a recunoa.5te vreo

575

www.dacoromanica.ro

legitimitate cascadei revizionismelor. Pentru ca, fapt mai


mult decat evident, prima e o consecinta fireascd, deoarece
conglomeratele hibride multinationale sunt oricum, mai
devreme sau mai tarziu, condamnate istoric13; cats vreme, in
cazul secund, avem de-a face doar cu raspunsul
frivol,
imoral, elitar, reactionar i istoricete primejdios dat unei
statudri a libertatii de autodeterminare a popoarelor, candva
subjugate de tocmai-recent rasturnatele "case dominatoare".

Ceea ce schimbd radical problema. lar agrementarea


revizionismului cu un rasism atroce 1 cu intentii fAtie de
acaparare a unor regiuni dezvoltate economic sau/i bogate

in resurse, sporete infinit ilegitimitatea

aa net

detectabild de catre oricine, persoand on stat, de bund cre-

a cascadei revizionismelor. Inca o data: aceste


"atribute" sunt sau par congenere puterilor Axei dar i
dinta

Ungariei horthyste care, manevratA de Germania i URSS


consecutiv i/sau concomitent, ajunge sd destabilizeze flagrant i, in cele din urrnd, fatal, sud-estul european.
Cat privete Romania, atat prin Carol al 11-lea (i

Armand Calinescu) cat i prin Ion Antonescu (i Mihai


Antonescu), aceasta nu da curs invitatiilor anexioniste
ocazionate de dezmembrarea Cehoslovaciei i Iugoslaviei. In
schimb, vecinii sai...

Sunt, acestea i altele, gandurile nedormite ale unui


bucuretean get beget, prevenitor fArd a fi astutios, sceptic
fall a fi blazat i curajos fArd a fi aventurist, pe care le plimb
cu mine pe strazi, prin case i institutii i pe care le deduc, le
aflu din privirile i din cugetul si din glasul atator bucureteni
intalniti si marcati, ca i mine, de neliniOle grave, niciodatA
incercate ca acum sub boltile autumnal-melancolice ale unui
septembrie, chiar ale unui intreg an ce ar fi putut lipsi din
calendar... $tiu ca scolile i universitAtile se vor redeschide,
ca in fiecare toamnd bucurqteand; tiu ca oteldriile vor pro-

576

www.dacoromanica.ro

duce din plin; stiu ca din hinterlandul bucurqtean vor navali

milioanele de couri incarcate cu rodul acestui parnant


binecuvantat; dar mai tiu, n -a. mai ti! ca elevii ai studentii
vor studia nu la lumina bibliotecilor ci a flacarilor in care se
mistuie Europa, aa cum mai atiu ca otelul va fi mlAdiat nu
spre a incununa forma brdzdarului de plug ci a tunului antiaerian si ca grdul ai porumbul i fructele gliei romaneti vor

fi dramuite pentru mine, pentru ai mei, spre a ajunge sd


Indestuleze pe incendiatorii Europei...
Ce va fi cu mine? Ce va fi cu noi? (Putem oare refuza
invitatia cu care suntem ademeniti la ospdtul Molohului?...)
Tot astfel m-am intrebat in iarna-primavara lui 1877 si

in vara lui 1914

pe-atunci, insd, vibram la unison cu


nazuinta colectivd de intemeiere a statului roman. Acum,
iatd, nazuinta colectivd striga dupd reaezarea tdrii intre fruntariilefirevi. (Rog a nu se eluda sublinierea ultimului cuvant,
caci, in caz contrar, unii "binevoitori" vor afla aci exact jus-

tificarea revizionismelor de tejghea...). E un stridt unanim


va fi ai unul in pustiu?... Desigur a nu, imi spun. imi repet
in aceasta vibratie a diapazonului colectiv. Important, fundamental, este ca de-acum
cu told, noi, care shntim i

gandim romanqte, ca istoria nu ne-a fa'cut i nu ne face


cadouri. Deci va trebui, ca de-atatea ori, singuri sd ni le
facem. Bucurqtenii in civil ai cei in uniforms military vor fi
una. Cauza intregului popor nu poate sd nu mobilizeze
intregul popor; ca odinioard, ca astAzi, ca in vecii vecilor.
Atunci Bucuretii se prepard de ()spat n-au cum i
unde si de ce sa dea dosul ademenitorului ospat cu o specifi-

care, altfel esentiald: bucurqtenii, romanii nu raspund invitatiei Molohului ci Istoriei, iar dacd in acest moment
Molohul i Istoria sunt totuna, cu-atat mai rau pentru ele...
... Ca fost ref al Marelui Stat Major i ministru de
rdzboi, Ion Antonescu s-a angajat in fata legatiei germane din

577

www.dacoromanica.ro

Bucure5ti ca "odata ajuns la conducerea statului, s orienteze


politica Romaniei spre Reich" (Dr. Gh. Zaharia), ceea ce-1
face pe Alfred Rosenberg, liderul ideologiei naziste, sa aprecieze ca "cu aceasta, in Romania a devenit posibila o cotitura
in sensul Germaniei". Actualul regim i5i intemeiaza orienta-

rea politica pe credinta ca, in prezenta configuratie interntionala, tara trebuie sa se sprijine pe Germania pentru a evita
lichidarea sa ca stat 5i pentru ca, in viitor, sa regeasca sa

reziste intre granitele vechi. De fapt, parasita de aliati,


Romania e azvarlita in orbita de interese germane. I. Maniu
5i C.I.C. BrAtianu, de5i adeptii notorii ai unui sistem parlamentar 5i ai democrabiei burgheze de tip occidental, inteleg
ca, in izolarea actuala, numai apropierea de Germania e posibila. Ei i5i pastreazA insa rezervele cuvenite cat prive5te
colaborarea cu cel de-al III-lea Reich "pentru ca, la momentul pe care ei 1-ar fi considerat oportun, s se poata distanta
de Reich -il hitlerist 5i sa procedeze la o reorientare a politicii
tariff" (Dr.-Gh. Zaharia). FA-te frate cu dracu, pans treci puntea... Oare cunosc aceasta zicala, foarte probabil unica, 5i
Edith von Cohler 5i acolitii gestapovi5ti strecurati incognito
la Bucure5ti?
Liderii celor doua marl particle sunt dispu5i sa-1 spri-

jine pe Antonescu de5i au serioase obiectii cu privire la


Garda de Fier. Obiectiile 5i rezervele batranilor politicieni nu
sunt suficiente, de vreme ce, la 14 septembrie, and e alcatuita o noun formula de guvern, intre mini5trii 5i subsecretarii
de stat i5i fac loc 5i noua(!) legionari. Componenta acestui

guvern 11 face pe L. Patra5canu sa observe ca "mini5trii


legionari sunt in absoluta majoritate" 5i ca "prin numirea
unui ministru de interne legionar, conducerea mi5cArii pune
mana de fapt pe intregul aparat de stat, dar mai ales pe cel
represiv" fapt ce constituie un avertisment gray pentru partidele 5i gruparile de stanga 5i centru-stanga. Semnificativ e

578

www.dacoromanica.ro

5i faptul ca ministrii ne-legionari sunt numiti cu avizul...


legatiei germane la Bucure5ti, spre satisfactia lui

W. Fabricius, care se 5i grabe5te sd anunte Berlinul, recte


Ministerul german de Externe, despre acest "succes".

Astfel ca, acum, statul is numele de "stat national


legionar", Titulaturd valabila, ce-i drept, doar 130 de zile,

1i

are drept bazd politica Garda de Fier, autointitulatd azi


"mi5carea legionard", care s-a dovedit 5i se dovede5te a fi o

organizatie terorista de tip fascist, elementul-cheie al


Coloanei a V-a hitleriste in Romania. E abolitA Constitutia
din 1938, deci se dizolvd Parlamentul (carlist) si Consiliile

de Coroand, ca dealtfel 5i once fel de asociatii ale


meseria5ilor, functionarilor
muncitorilor. Statul functioneazd prin decrete ti dispozitii. De pildd, la 14 septembrie,
prin Decretul nr. 5151, se instituie "statul national legionar".
La art. 3 se stabile5te ca g-ralul I. Antonescu "este conducatorul statului legionar 515eful regimului legionar ", iar in art.
4 se precizeaza ca Horia Sima "este conducdtorul mi5cdrii

legionare". Cum vor coabita cei doi in cadrul acestui


duumvirat? Ramane de vazut. Clar este ca fait sprijin Berman, aceastd conducere "colectivd" nu s-ar fi putut insaila...
Cum era 5i previzibil, Garda trece intempestiv la
infaptuirea unei "revolutii nationale" 51 la "epurarea cadrului
politic al tarii". Sunt create 5i consolidate "cuiburi
legionare", dupd model nazist, avand in frunte "comandanti
legionari". Se inflaptuie5te un "corp muncitoresc legionar"
destinat sa atragd clasa muncitoare. De asemenea, se instituie "Fratii le de cruce", pentru coruperea tineretului. "Corpul
doamnelor legionare" ;.a. Antonescu ii lass in guvern spre a
nu stanjeni Berlinul, dar si sperand ca, dupd razboi, data cu
revenirea Ardealului, Romania va redeveni stat parlamentar.
Totodatd, intelege cd raporturile sale cu Garda, numai "subordonand-o si temperandu-i actiunile agresive" precum 1i pe

579

www.dacoromanica.ro

acelea care vizeazA "instaurarea unui guvern legionar


omogen" (Dr. Gh. Zaharia), va putea controla realmente
situalia. Obiectivul sAu imediat sty in transformarea GArzii

intr-un suport politic propriu, dupa calapod german, fapt


sesizat de Himmler insui intr-o scrisoare catre H. Sima, in
care ii recomandA expres "unirea stransA ai plinA de incredere

intre miFarea legionara i conducatorul statului roman".


Totui, sfatul efului politiei hitleriste nu-i "suficient" pentru
ca Sima sa inchida ochii la tentativele antonesciene de sub-

ordonare a Garzii, prin care subordonare,' cum va scrie el


ulterior, "micarea ar fi ajuns o simply anexa a politicii
antonesciene, fdra drept de participare la formarea deciziilor
statului", proces care ar fi condus la o eventualA incercare a
lui Antonescu "de a ingenunchea legiunea".
La 3 noiembrie, comunitii organizeazA o demonstratie in Oborul Colentinei. Datorita acesteia, la 13 noiembrie
este emis ,un decret-lege prin care se interzic manifestatiile
politice i sociale care vor fi considerate ostile guvemului,
iar la 10 decembrie e promulgat un alt decret-lege, privind
militarizarea intreprinderilor 5i institutiilor (de stat i particulare) i aplicarea "in interesul lor" a normelor disciplinei 5i
jurisdictiei militare.

DacA (?!) ar lipsi din calendar cea mai mare parte a


anului 1940, ar lipsi i cutremurul devastator din noaptea de
sambatA spre duminicd, 9 spre 10 noiembrie. Aceasta aduce
doliu in Bucure0 numai prAbuirea blocului Carlton face
trei sute de victime i in tara. Simbol al modernizArii edilitare a Capita lei, Carltonul, cu cele 12 nivele ale sale, cu un
cinematograf select la parter, prin dezagregarea sa iremediabilA tine treaza atentia presei care, la randul sAu, informeaza

continuu asupra sinistrului: "Eforturi pentru salvarea


supravietuitorilor de sub ruinele Carltonului" sau "Echipe de

mineri aduse de la Petropni incearca sa pAtrunda pe sub

580

www.dacoromanica.ro

pdmant in subsoluri, unde se banuie5te ca s-ar afla


supravietuitori. Stadiul operatiunilor de salvare" ("Cuvantul",
14 nov.) sunt titluri urmarite cu sufletul la gull. "M. S. Regele
Mihai I d. general Antonescu, conducdtorul statului, insotit
de d-nii colonel Ramniceanu, mareplul Palatului $i maior
Antonescu, aghiotant regal, au vizitat locul unde s-a produs

nenorocirea... E ora 7. S-a intunecat de-a binelea. Uruitul


ma5inilor, al tractoarelor $i autocamioanelor iti is auzul. In

acest timp o ma5ind iii face loc printre tancuri 5i autocamioane. Drapelul din stanga masinii arata ca este ma5ind
regald. Se opre5te, langd refugiul STB-ului. La volan se and

M. S. Regele Mihai 15i Regina Mamd Elena. D. colonel


Vasiliu se prezintA

5i da. raportul... M. Sa s-a mai interesat de


valorile gasite..." Intr-adevAr "cinci saci cu valorile gasite
au fost transportati la tribunal. Printre ruine se descoperd si...
un depozit de medicamente, continAnd "ldzi gi aparate medicale... Se fac cercetdri spre a se stabili al cui era depozitul"
("Cuvantul", 14 nov.)
Dupd o calamitate naturals, exact cand bucure5tenii
sperd sa-5i traga sufletul, grupuri din politia legionary

impu5cd in inchisoarea Jilava

Doftana, avariatd de

cutremur, este deja evacuatd,


5i in localul politiei din
Bucure5ti aproape 70 de demnitari 5i functionari superiori,
printre care 5i g-ralul Gh. Arge5anu 5i pe fostul ministru de
justitie, V. lamandi. Intre 24-26 noiembrie, sunt ridicati din
locuintele for

5i

Nicolae Iorga'4 5i Virgil Madgearu

5i

asasi-

nati bestial. In ianuarie viitor, cade victims, in padurea


Pantelimon, 5i muncitorul militant C. David. Adresand o
scrisoare lui H. Sima, Reichsfuhrerul SS Himmler aproba cu

o cinica dezinvolturd seria omuciderilor apreciind cd


"o asemenea masurd este justa, pentru a ea nu poate fi adusd
la indeplinire niciodatA de justitia ordinary, care este legatd
de paragrafe 5i va depinde intotdeauna de un formalism al

581

www.dacoromanica.ro

paragrafelor". Invitatia brutala la acte ilegale e vizibila cu


ochiul liber i legionarii, cum se spune, nu se lasd invitati de
doua ori... Dealtfel, in noaptea de 26 spre 27 noiembrie, ei
intentionard ferm sA pdtrunda "in celulele detinutilor politici
revolutionari", insA furd opriti "de opozitia prompts a corpu-

lui militar de paza; in acest fel colectivul a fost salvat"


(0. Matichescu, St. Neagoe). In context nu mai miry pe
nimeni ca, sprijiniti de H. Neubacher, legionarii militeazA
pentru instaurarea in tara a unei "economii dirijate"; de ei
firete, i pe baze economice national-socialiste. Fotii politicieni i parlamentari n-au cum tolera "avantul legiunii" i, un

C.I.C. BrAtianu, de exemplu,

scrie lui Antonescu,


deplangand "teroarea creatA de tinerii neraspunzatori" (ce
eufemism!) care "silete pe multi comercianti i industria.5i,
ca sa-i puns averea la adapost, sa o vandA pe sume mici la
minoritari subventionati din afard sau chiar la organizatii
direct straine. In loc de nationalizare, se face denationalizare
mai periculoasa ca starea de astazi... S-au creat foarte mari
intreprinderi comerciale germane care monopolizeaza exportul Orli. Starea de nesiguranta a creat o crizA de valori care
face posibile instrainari la care capitalul roman nu poate
concura". Dealtfel, insui Fabricius informeazA Berlinul
despre acei "jecmanitori fail nici o situatie", veniti aici "cu
scopul de a face averi in Romania presupus ocupatA". Chiar
Antonescu, in edinta Consiliului de Miniori din 10 ianuarie
1941, constata ca "datoritA lucrurilor oribile care se petrec in
Tara", in putine luni de-aci inainte Romania se va confrunta
cu "o catastrofa economics ". Drept urmare, el tintete acum
la eliminarea "haosului din economie" i la limitarea intruziii

unilor germane masive in afacerile interne, deli, pans la


urmA, presiunile Berlinului ii ajusteazA intentiile si -i diminueaza rezultatele.

Puseele de violenta i samavolnicie legionare sunt

582

www.dacoromanica.ro

dublate de o propaganda agresiva. Ideologia gardista "imprumutd" idei din sfera miscarii national-socialiste ajungand sa
propovaduiascd sforditor "izbavirea muncitorilor de
exploatarea capitalists ", "participarea acestora la beneficiul
intreprinderilor" sau infruntarea situatiei clasei taranesti cu

lozinca, ulterior violent contestata de Sima, "omul si


pogonul", pentru a crea iluzia improprietaririlor, toate amalgamate intr-o peltea de "conceptii confuze si contradictorii,
retrograde" (Cf. Gh. Zaharia).

La 7 septembrie 1940, intr-un dialog cu colonelul

A. Gerstenberg (atasat militar german

al

aerului la

Bucuresti), Antonescu reinoieste mai vechea cerere a lui


Carol al II-lea ca Reichul sa aduca trupe in Romania si sa
Iivreze materiale de razboi (tancuri, tunuri antiaeriene etc.)
Prin prezenta acestora, foarte probabil ca generalul anviza-

jeaza concretizarea garantiilor date de Germania dupa


Dictatui de la Viena. E de la sine inteles ca germanii primesc
propunerea cu... prompts solicitudine, aproband venirea in
Romania a unei misiuni militare cu scopul... instruirii

armatei romane; adevaratul scop e insa relevant intr-un


raport strict secret intocmit de inaltul comandament al
Wermachtului (OKW) la 21 septembrie: "Adevarata ]or
misiune, care nu trebuie sa devina evidenta nici pentru
roman', nici pentru propriile noastre trupe este de: a) a Lac:Mrnici ca zonele petrolifere (romane) s fie acaparate de o terra
putere sau distruse; b) a da posibilitatea armatei romane de a

indeplini misiuni concrete conform unui plan elaborat in


favoarea intereselor Germaniei; c) a pregati ca fortele germane si romane sa poatd debusa din Romania in eventualitatea ca vom fi siliti sa angajam razboi cu Rusia sovietica"
(Apud Romcinia i marea victorie..., 1985).
DUO unele discutii preliminare in Bucuresti cu generalul Kurt von Tipperlskirch, incepand cu 12 octombrie sosesc in

583

www.dacoromanica.ro

capitals primele elemente de comandament ale Misiunii germane, in frunte cu generalul de cavalerie E. Hansen, cu generalul W. Speidel (comandamentul fortelor de aviatie si seful

Statului Major al misiunii) si cu generalul A. Hauffe. La


mijlocul lui noiembrie se incheie deplasarea Diviziei 13
moto si a fortelor aeriene. Cu totul, se afla in prezent in lard

22.330 ostasi germani, dintre care 890 sunt ofiteri. Este


momentul and Hitler numeste ca ministru al Germaniei la
Bucuresti pe bunul sAu prieten, baronul Manfred von
Killinger. Inca de la inceput se va vedea ca atributiile reale
ale baronului depasesc pe acelea ale unui reprezentant diplo-

matic. Prin acest intim Fidel, cancelarul nazist tine sail


indeplineasca dezideratul lichiddrii industriei romane, cum
se si exprima cu brutalitatea lui recunoscutd intr-o convorbire confidentialA: "Romania ar face bine sa renunte, pe cat
posibil, la ideea de a avea propria sa industrie. Ea ar trebui sa
dirijeze bogatiile pamantului ei si in special graul ei spre
piata germana. In acest fel ar dispare si proletariatul roman,
contaminat de bolsevism, iar Cara noastra nu ar duce lipsa,
niciodatd, de nimic".
In paralel, Gestapoul se ingrijeste sa fie intemeiat partidul nazist al germanilor din Romania si sa alcatuiasca o
serie de formatiuni paramilitare organizate si conduse de
grupul etnic german (Deutsche Volkgruppe Rumaniens).
Dealtminteri, "pe fondul noilor planuri de dominatie mondiala, spionajul total a devenit un instrument de temut care a
impletit culegerea informaliilor spionajul propriu-zis cu
acliunile provocatoare si crima organizata": iatA de ce, seful
Sigurantei statului, Eugen Cristescu, obtine aprobarea lui
Antonescu "de a alcatui o structure acoperitd in cadrul
Sectiei de contrainformatii a Serviciului Special de informatii pentru aceasta problems ", care e, in realitate, coordonat de el; la fel, sunt initiate "in cadrul unui proces mai amplu

584

www.dacoromanica.ro

de manifestare a opozitiei fatd de ingerintele naziste, i


masurile de dezinformare a serviciilor speciale germane"
(H. Brestoiu). In Romania, Gestapoul e condus de "ataatul
de politie" de pe rang Legatia germand, Kriminalsratul SS,
colonelul P. Geissler, de Hauptsturm-Fuhrer-ul SS, G. Richter
.a. Sediul principal "operativ" se afld intr-o clAdire spatioasd
pe strada Ilfov (intre Mihai Vodd i Splaiul Independentei,

avand traseul aproape paralel cu portiunea Caii Victoriei


cuprinsa intre actuala Piata a Naliunilor Unite si Casa de
Economii i Consemnatiuni). Cladirea dispune de toate
"anexele necesare, inclusiv beciuri pentru torturarea celor
care le cadeau in mans "; iar in str. Wilson (azi Dem.
Dobrescu) functioneazd "o seclie pentru legaturile cu rezidentii i primirea informatiilor, sub acoperirea consulatului
german", unde-i desfd.ward activitatea Bauer i Chaperonge,

"ultimul cu misiuni exprese de urrndrirea polonezilor refugiati in Romania, in randul cdrora reuise sA recruteze i sa
infiltreze agenti" (H. Brestoiu).
Una peste alta, E. Cristescu are mult de lucru 1i, mai

cu seams, are de rezolvat o sums de situatii delicate, in


prezent i in viitorul apropiat. Dealtfel, ulterior, va si marturisi: "In cursul lunii decembrie 1940, s-a prezentat la mine

colonelul Rod ler, eful Secliunii Abwehr-ului german la


Bucureti, care mi-a declarat ca este venit in lard in mod official in componenta Misiunii Militare germane care se gasqte
la Bucurqti, si mi-a cerut colaborarea. Am rdspuns colonelului Rod ler ca aceastd chestiune trebuie sd o supun Mareplu-

lui Antonescu, care trebuie sa-mi dea o dezlegare pentru


aceasta colaborare si, eventual, dacd o autorizA, sA-mi dea si
instructiunile necesare. Am supus domnului Marepl
Antonescu cererea colonelului Rod ler, iar d-sa mi-a ordonat
sd fac aceastd colaborare, cu cloud conditiuni esentiale: servi-

ciul german sa nu facd operatiuni de arestare pe teritoriul

585

www.dacoromanica.ro

roman si, al doilea, serviciul german sA nu se amestece, asa


cum Meuse Gestapo-ul, in politica interns a Romaniei. De la

aceastd data, colaborarea SS1 (=Serviciul Special de


Informatii roman) cu Serviciul de Informatii german se transformA dintr-o colaborare neoficiala intr-o colaborare oficiala,
ordonatd, centralizata i reglementatA de Preedintia
Consiliului de Minitri. Colaborarea a constat, in principal,
in actiunea de contrasabotaj in zona petroliferA, cat i in por-

turile dunArene, unde echipe de agenti germani i romani


faceau o actiune de supraveghere $i, eventual, de impiedicare

a actelor de sabotaj. De asemenea, pe teren informativ, se


comunicau reciproc informatiunile externe, care interesau o
parte i cealalta, intelegerea fund Melia astfel ca germanii nu

comunicau informatii din ;Odle aliate lor, iar romanii nu


comunicau informatii din Wile prietene lor..." Avand si rolul
conducerii si coordonarii spionajului in Romania, Legatia
germanA din Bucuresti i-a dublat personalul incepand inca

din 1939. Printre cei meniti "sa intareasca activitatea" se


numard persoane cu veche experientA: A. A. Konradi, $eful

Sectiei A. O./NSDAP din Romania, camuflat ca "ataat


comercial"; dr. G. Steltzer, consilier politic al legatiei; H. von
Ritgen i H. B. von Haften, "specialiti" in probleme de pro-

paganda; colonelul A. Gerstenberg, intim colaborator al


Mareplului G6ring s.a. Chiar i numirea lui Killinger,
responsabil cu "problemele spionajului nazist in Balcani", la
efia Legatiei, demonstreazd importanta pe care Romania o
prezinta "in planurile Berlinului". Mai mult: Inca din 1934,
sprijinul german acordat conducAtorilor Garzii de Fier este
mijlocit de E.C. Schepky, introdus atunci in lard cu un grup
de "ziariti", aka cum, tot sub acoperirea de "corespondent de
presa" al ziarului "Deutsche Allgemeine Zeitung", "activa la
Bucuresti, din 1938, i spioana Edith von Cohler, agenta personalA a lui Heinrich Himmler", careia i se aprobA in vara lui

586

www.dacoromanica.ro

1940 "de cdtre conducerea lui NSDAP un spor de subventie de 100.000 lei in vederea acoperirii cheltuielilor suplimentare, de extindere a activitAtii ei in domeniul informatiilor interne din Romania" (H. Brestoiu). Asta, ca si cum spri-

jinul moral si material al unor Fabricius, Gerstenberg si al


altor demnitari si cadre militare germane ar fi un Ileac. "Cu
multd abilitate baroana a innodat legdturi intre diferite persoane din reteaua sa si protipendada bucuresteand, care erau
metodic exploatate din punct de vedere informational. Este
ilustrativd in acest sens o intamplare de la inceputul anului
1939 care a avut loc la vita pe care baroana si-o cumparase
la Baneasa. La o asa numitd sindrofie, El ly cum ii spuneau
intimii insdrcinase patru oameni de ai sdi s descoasa cu

ocazia bananelor flecdreli mondene, tot atatea gurese


doamne invitate. (...) La sfarsitul sindrofiei, baroana von
Kohler a fdcut bilantul: fuseserd recoltate 32 de informatii
considerate importante" (V. Radulescu). Nu-i lipsit de interes
sa amintesc i un alt episod, consumat de asemenea la initiativa si cu concursul "baroanei": "Dineul respectiv prelungea,

intr-un cerc mai intim, ceaiul oferit de doamna Edith von


Co ler in saloanele hotelului Athenee Palace, la care partici-

paserd peste cincizeci de persoane din protipendada


bucuresteand, oameni politici cunoscuti si membri ai corpului diplomatic. In evidenta serviciului secret al armatei, distinsa gazdd figura ca o spioana nazistA de inalta clasA, lasatd
sa - i exercite activitAtile intr-o discretA libertate, sub ochiul
atent at unor ofiteri in civil si probabil al agentilor din per-

sonalul unor ambasade sau al corespondentilor straini cu


misiuni speciale. Cert este cA in noaptea aceea s-au petrecut
faptele ce-aveau sa constituie sursa celebrei afaceri Tilea,

care a schimbat cursul politicii externe a Angliei fata de


Germania si 'Mlle din estul si sud-estul continentului.
Mesajul cifrat asteptat de consilierul Wojlthat sosise si suna

587

www.dacoromanica.ro

ca un ultimatum, prin care Romania trebuia sa cedeze


Germaniei majoritatea absoluta a comertului sau exterior cu
materii prime minerale si vegetate, sub amenintarea pierderii
independentei ca stat si integritatii sale teritoriale.
Functionarul Schmidt de la serviciul de cifru al ambasadei
germane, dandu-si seama de extrema gravitate a ordinului

primit de la Berlin, a transmis imediat o copie a acestuia


legaturii sale din afard, corespondentul unei agentii de press,
cunoscut de autoritatile romane ca agent dublu. Denuntat lui
Frau von Co ler, sau descoperit chiar de ea, descifratorul a
fost sechestrat si anchetat, apoi Impuscat de atasatul de press
Voss, agent al Gestapoului. Ultimatumul era a doua zi rafistolat de ministrul-consilier al ambasadei si prezentat de nego-

ciator Intr-o redactare mai suportabild, daca nu chiar


binevoitoare, delegatiei romane cu tratativele. Textul deconspirat cu pretul vie ;ii functionarului Schmidt ajunsese totusi
la Londra, in mainile ministrului plenipotentiar V. Tilea, iar a
doua zi relatarile acestuia apareau, dramatizate, in ziarele bri-

tanice "The Times" si "The Daily Telegraph", raspandind


panics si indignare in Intreaga opinie publica si dand o lovitura decisiva politicii conciliatoriste adoptate pana atunci de
guvernul britanic..., dar mai ales modificand radical opinia
lordului Chamberlain despre ceea ce se petrecuse intr-adevar
la Milnchen" (M. Gheorghiu).

La 4 decembrie, Antonescu semneaza la Berlin un


acord economic prin care se angajeaza ca Romania sail
sporeasca produclia agricola si forestiera in vederea unui
export masiv in Germania, industria noastra urmand sa fie
racordata cerintelor "noii ordini hitleriste" si ale "noii ordini

economice europene". Mai mult sau mai putin direct,


legionarii conteaza pe nemli pentru a prelua complet puterea

in stat. La 5 decembrie, C.I.C. BrAtianu adreseaza o noun


scrisoare lui Antonescu, caruia ii semnaleaza ca "lumea este

588

www.dacoromanica.ro

revoltata i Ingrozita i se intreabd: cine mai are siguranta


averii 5i vietii sale in statul legionar?" Intr-adevar, cine?...
Pe de altA parte, Inca din aceste luni, liderii principalelor partide dezlantuie ceea ce s-a numit ulterior "un adevarat razboi

al memoriilor" Intre ei i generalul (apoi marealul)


Antonescu, fail a fi disp4 din pacate sA coboare direct
in arena politica a tarii; este, cu adevArat, o atitudine nu
rezervatd, nu discreta ci frivolA, de chibiti ai istoriei, Inzestrati mai mult pentru comentariu (critic), pentru retoricd parlamentarA decat pentru practica vietii de zi cu zi... Nu-i mai
putin adevArat i ca "intransigenta autoritara" i "neincrederea funciara" In rostul i rolul partidelor cum se prezinta
acestea astazi ale lui I. Antonescu, nu sunt i nu vor fi prea
Imbietoare pentru ca oamenii politici sa-i reintre in atributii.
"Ion Antonescu i cercurile burgheze nefasciste care II sprijineau opineazA dr. Gh. Zaharia doreau organizarea unui
regim totalitar, bazat pe o legislatie adecvatd, pe ordine, pe
guvem i administrarea treburilor publice 5i economice prin
legi, cu mentinerea functiilor corespunzatoare ale aparatului
de stat, organelor de justitie etc. Pe plan extern, urmAreau sd
pastreze, In cadrul general al politicii alAturi de Germania,
anumite rezerve i sa-i asigure o anumitA independentA,
posibilitati de a actiona in scopuri proprii prin aparatul diplo-

matic romanesc. Aceasta conceptie era contracarata de


legionari, care urmareau atotputemicia Garzii de Fier, promovau o teroare nelimitata de legi, luau mAsuri anarhice
peste capul aparatului de stat; pe plan extern Impingeau tara
spre o subordonare totald i fanatics fatA de Germania hitlerista"..
In aceste patru luni cat s-au aflat in guvern, garditii
ocupa urmAtoarele posturi-cheie: la interne ministru e
g-ralul Petroviceanu, care executa docil ordinele lui Horia
Sima; tot la interne, directorul Directiei Generale a Politiei

589

www.dacoromanica.ro

este Alexandru Ghika, iar Prefectul Politiei Capita lei


colonelul Zavoianu. $1 asta nu e totul. Sima instituie un
detapment de politie legionara in Splaiul Independentei nr. 75

nu foarte departe, deci, de sediul principal "operativ" al


Gestapoului, de pe str. llfov, care deseori incalcd sau cel
puffin dubleaza deciziile Prefectului Politiei Capita lei; in sectorul III (Albastru), unde-i situat Palatul Regal de la
Cotroceni, primarul legionar Vasile Mai lat pune pe picioare
o aka -zisa politie legionary "contra speculei"; comandantul
legionar Ovidiu Gaina are la discretia sa o mai veche grupare
cu caracter paramilitar, Spargatorii de fronturi, cu sediul
intr-o vila masiva, somptuoasd din Cobdlcescu nr. 1; o "merita" acest 0. Gains, caci el raspunde ca ochii din cap chiar de
paza lui Horia Sima; in fine, politii proprii, organizate pe
calapodul "batalioanelor de soc" nemteti, poseda si alte formatii legionare: Corpul Rik leti, Corpul Muncitoresc Legionar,
Corpul Studentesc Legionar...

Fie i numai acest crochiu, desenat in grabd, si mi se


pare elocvent in ceea ce privete "grija" i iuteala cu care
garditii s-au organizat in Capita la. 0 interventie a lui Ion
Antonescu la Ministerul de Interne, sub pretextul ca titularul
legionar n-a fost capabil ss asigure protectia unui important
ofiter german, recent asasinat, e scanteia care declan5eaza
rebeliunea din zilele de 21, 22 i 23 ianuarie 1941. Oricum,
legionarii nu mai au rabdare sa-1 secondeze, doar, pe general.
Dei blocat la Preedintia Consiliului de Min4tri cu cativa
dintre apropiatii sai, Antonescu, care firete, are de partea sa
armata, majoritatea ofiterilor detestand Garda "pentru rolul
ei de agenturd directs a hitleritilor" (Gh. Zaharia), reui sa
aduca trupe suficiente i sa indbue revolta. Totui, in cele

aproape trei zile, legionarii asasineaza 374 cetateni (intre


care multi evrei) i ranesc alti 380. In ziva de 22 ianuarie,
legionarii au cautat sa-i extinda actiunile agresive in intreaga

590

www.dacoromanica.ro

lard. In Bucuresti, au oprit circulatia tramvaielor, au incendiat


depozite de benzins. Din Cazarma gardienilor publici (fosta

cazarma Carol al II-lea, situatA pe Sos. Bonaparte nr. 5,


trAgeau asupra clAdirii Presedintiei Consiliului de Ministri.
Au fost dezarmate unitati militare izolate si se continua inar-

marea legionarilor. Asupra armatei care incerca sA restabileascd ordinea, legionarii deschideau focul. Dar rebeliunea
nu s-a limitat doar la atat. Profitand de atmosfera incordatd,
legionarii s-au dedat la jafuri si torturi. In Bucuresti au fost
maltratati, schingiuiti si ucisi bestial zeci si sute de oameni
nevinovati. Hale le si carligele abatorului au fost folosite pen-

tru cadavrele oamenilor care le-au cazut victime. Padurea


Baneasa devenise un adevarat poligon de tinte vii, fiind
secerate multe vieti" (M. Fatu, I. SpAlAtelu). Un reportaj al
evenimentelor, elaborat din perspectiva autenticA a unei posi-

bile victime, respectiv ziaristul evreu F. Brunea-Fox,


cuprinde randuri cutremuratoare, dincolo de partizana-tul
omeneste posibil: "... Urechea prinde clampanitul

mitralierei, ca pe o ortografie redusa la un singur semn


repetat vertiginos, peste care se suprapune imediat sau la
dese intervale, punctuatia brutald a carabinei. (...) Dimineata
inauguratA cu vacarm. Pocniturile au luat altd directie decal
in ajun. Rdsund dinspre Sosea, intense, mai compacte, rdpAituri dese de mitralierd, acalmii scurte, urmate de detunatura

plink prelungitA in ecou, a pustii. Se pare cd in acest nou


teatru e cazarma gardienilor. Pe la amiazA, un prieten crestin
mi-o va confirma, addugAnd ca rebelii bine inarmati tintesc

Presedintia. Armata e la fats ,.locului (...). Singurul ziar


apdrut, oficiosul legionar CUVANTUL exprima fiorul acestui eveniment neprevazut. Vorbeste... de revolutie in mars.
Un manifest semnat de conducatorul studentimii verzi, cere
pe un ton violent arestarea lui Roseanu de la Interne, invinovAteste de tradare pe Mihail Antonescu si Cristescu, ca se

591

www.dacoromanica.ro

incheie reclamand guvern legionar. (...) La radio... o lunga


si misterioasa liniste, intrerupta de un crampei de muzica, si
pe neasteptate de glasul nervos al speakerului, care citeste
manifestul lui Viorel Trifa: Vrem guvern legionar!. Intre
timp, impuscaturile au cuprins si alte zone, au impresurat
Capita la. (...) Pe la amiaza, tresarim: a intrat tunul in actiune.

(...) Camioane cu ostasi in pozitie de tragere, fulgera in


goana... Motociclete cu baietandri pletosi, imbracati cu
manta de piele sau tunics de siac, sageteaza ca o replica
napraznica in sens contrar. Iscoadele rebelilor. De la garajul
din coltul strazii Maria Rosetti, cuib de unde au rasunat in
cele cinci luni cantecele atatatoare, intra si ies palcuri de
caciulari, (...) data cu caderea noptii, orizontul s-a luminat

spre Piata Victoriei, de o imensa si rumens palarie. (...)


Vacarestii si Dudestii au fost trecuti intreaga zi si in ajun,
prin uneltele si furia devastatoare a haidamacilor. Pravalii
pi-Mate si prefacute in tandari, altele incendiate. Mai adauga
o stire, cica vreo 100 evrei, ostateci la Prefecture, ar fi fost
asasinati. Nu ne vine a crede. Ceva in zbuciumul nostru
refuzA sa primeasca monstruoasa veste. Ne opintim in arnagire, deli in sinea noastra, faptul apare verosimil. Cele cinci
luni de batjocura si teroare, ne-au deprins cu apucaturile
baietilor cu suflete de crin. De and viseaza un program
urias, o bale gigantica de sange evreiesc. (...) Dinspre Plata

Bratianu rabufneste vuietul halucinant a mii de glasuri


impletite laolalta. Concertul lupilor in noaptea de iarna... In

ce sumbre elanuri va degenera acest meeting nocturn de


hoarde imbatate de sange si macel? Vaierul clopotelor le tine

isonul. Bat a jale, a catastrofa. (...) Noapte ciuruita de


gloante. Din panza ei sfi5iata, de-abia am putut folosi o
zdreanta s acoperim ceasul de picotire. Dis-de-dimineata,
vecinul care a dormit cu radioul deschis, urechea cascata spre
felia de planeta clocotinda, a venit sa ne anunte ca rebeliunea

592

www.dacoromanica.ro

a fost jugulata. (...) La radio, intr-un comunicat oficial,


iscAlit de generalul Antonescu, se dezvaluie ceva din propel-Pile rebeliunii. (...) Norodul evreiesc a plAtit si de astA
data, insa pe o scars neintalnitA in cronicele frAmantArilor
rasiste romanqti, tributul de jertfe i mucenicie (...) Fii
multumitA ca nu to -am impuKat, cum am fAcut cu alti jidani
care ne-au mintit ca n-au parale! (...) Zvonul public a adus
niscaiva mArturie asupra freneziei hoardei, isterizatA de jaf i
pradaciune. Camioane cu setebiti inarmati cu rangi si drugi
de Fier, topoare i cazmale constituiau echipa pionierd. Alte

camioane erau destinate pradei. In urma for venea gloata


periferiilor, haimanale, muieri cu grimele, copii tuciurii. Cu
cArute, roabe, saci, intr-o larmA sAlbaticA dezlantuitA de betia
furtului i toleranta farAdelegii. Uneltele sfdramau obloane si
usi, brate secundate carAbaneau spre vehiculele incApatoare,

continutul prAvaliilor, oastea de stransurd aduna restul,


plAtind chiabura pomana, potrivit invoielii, cu o ultima
stricaciune. Am vAzut InsA la cinematograf un film documentar al rebeliunii. Extrem de interesant, deli s-au extirpat
multe din scenele tari ale pogromului. (...) Un spectacol in
care nu vita, ci omul a fost chemat sa joace rolul victimei...
Evrei rapiti in puterea noptii de la domiciliu, carati la abator
si rdp4 acolo ca dobitoacele. Cutitul lung ca o spadd ce ma
infiorase i altAdata, tAies ca briciul, ce spinteca fulgerator
beregata. Victimele sdltate de mijloc i agAtate sA se
scurga, de carligele asculite. Sau poate altminteri, ranile
din ceaM sunt un indiciu intai atarnate pentru rafinamentul
operatiei, i apoi injunghiate".

Hitler, multumit de serviciile Acute de Antonescu,


nu-i sprijina pe protagon4tii rebeliunii. Ministrul Killinger

chiar da ordin "ca armata germana sA dezarmeze pe


legionarii baricadati in clAdirea Prefecturii Politiei Capitalei
din Calea Victoriei" i de la sediul legionar din str. Roma:

593

www.dacoromanica.ro

"Acetia se vor preda armatei germane dar eforturile


unitAtilor romfineti sunt in cele din urmA cele care duc la
infrangerea rebelilor" (H. Brestoiu). Antonescu dispune formarea unui nou guvern: 10 minitri i 7 subsecretari de stat
sunt cadre militare, 4 minitri i 5 subsecretari de stat sunt
civili. TotodatA se opune ferm insistentelor nazitilor de a
reface Garda. Continua se se numeasca "conducAtor al statului", iar regimul politic e acum unul de dictaturd militar-fascista, trAsAturile fasciste derivand "din starea de dominatie a
Germaniei naziste asupra Romanier (Dr. Gh. Zaharia). In
iarna 1940-41, in Romania sunt aproape 500 mii de osta.5i
germani, din care vreo 130 mii, in martie 1941, trec Dundrea
spre Bulgaria. "Urma, la inceputul primaverii, trecerea prin
marginea Bucuretilor, Indreptandu-se spre Dundre, a divizi-

ilor blindate hitleriste, destinate invaziei in Iugoslavia i


Grecia. 0 zi intreagd, necontenit, au huruit tancurile pe
Soseaua Giurgiului; aspectul balaurului nesfarit, cu solzi de
otel, era impresionant, infricoAtor chiar. 0 batrand, cu mana
la..gurd, ii privea cum trec; am auzit-o spunand unei vecine:
Atia vor sd facd praf toata lumea, dupd care a adAugat,

incet de tot: Trasni-i-ar Dumnezeu sA-i trdsneascd!


(C.C. Giurescu).
In octombrie 1940 vine in tare i un grup de ofiteri de
avialie italieni, completat ulterior cu un numAr restrans de

vanatori alpini i de marinari. La 22 octombrie, generalul


N. Tataranu i dr. Lohman (consilier la legatia germand)
semneazA un protocol prin care militarii germani se bucurd
de "privilegiul extrateritorialitAtii", ceea ce inseamnd ca nu
sunt supui legislatiei romfine. In paralel, Antonescu is
mAsuri de reorganizarea i epurarea armatei: indepArteazd
11 generali care au fost fideli GArzii i da o directivA genera-

ld prin care stabilqte o noun structure armatei, el urmand se


preia conducerea Ministerului ApArdrii Nationale, avand in

594

www.dacoromanica.ro

subordine: Subsecretarul Apararii Nationale, Subsecretarul


Aerului i Marinei, Subsecretarul Inzestrarii armatei precum
i Mare le Stat Major. Totodata, da dispozitii pentru reorganizarea unor intreprinderi pe profil militar, dar interzice ca in
consiliile de administratie sa intre vreun ofiter; nimeni sa nu
primeasca mai mult decat un salariu, exceptandu-se cazurile
de ore suplimentare i plata unor compensatii. Pentru necesarul de munitii, se comanda in Germania o fabricA de pulbed si in Grecia 50 milioane de cartue. Se cumpAra din
Anglia trei vedete torpiloare de cate 36 tone i se comanda la
Galati patru vedete blindate, zece alupe blindate, o navabazA pentru vedete .a. Aeronautica e organizata in trei regiuni aeriene, dintre care, a treia are punctul de comanda la
Bucure0. Cat privete personalul medical (uman i veterinar), cel farmaceutic, ingineresc
in februarie 1941 se
admite asimilarea evreilor speciali0 in una dintre aceste
profesii in eradul purtat i sunt retribuiti cu "solda gradului
cu care sunt asimilati, calculate pe zile servite" ("Monitorul
Oficial". 13 febr.), purtand fiecare unifonna respectivei specialitati.
Inca din 14 ianuarie, Antonescu informeazd pe Hitler

a in aprilie viitor armata va fi complet reorganizata, deci


"gata pentru mobilizare i va putea atunci sa face fats tuturor

situatiilor ce s-ar putea ivi". In cadrul tratativelor vizand


aderarea la Axa Roma-Berlin, Antonescu incearca sa obtina
garantii privind ameliorarea situatiei populatiei romane din

Ardealul cotropit. Fara succes. din nefericire15. La fel,


incearca sa obtina promisiunea ca in viitor puterile Axei vor
decide abolirea Dictatului de la Viena. In acest scop, la Berlin
i Roma sunt trimii V. Pop si M. Manoilescu (semnatarul
partii romfine in calitate de ministru de externe) ca sa prezin-

te in adevarata ei lumina situatia masacrelor savarite de


hortyti iar puterile garante sa is masuri sa nu se mai petreaca

595

www.dacoromanica.ro

in viitor asemenea acte barbare. Intr -o discutie cu Mussolini


i Ciano, Antonescu arata ca poporul e decis s lupte pentru
recuperarea teritoriului pierdut. Tactic, neflind momentul sa

ceara direct anularea dictatului, Antonescu pretinde doar


garantii pentru protejarea "vietii i avuturilor populatiei
romfine din teritoriile anexate Ungariei". Iar in convorbirile
sale cu Hitler, Ribbentrop i marealul Keitel, ridica din nou

chestiunea "drepturilor teritoriale istorice ale poporului


roman", ajungand O. precizeze ca "desigur, Romania va sta
acum liniOta, dar la incheierea pacii generale ea ii va ridica din nou glasul pentru a obtine dreptate" i, in vederea atingerii acestui obiectiv, Antonescu da garantii ca "este gata sa
participe la razboi alaturi de puterile Axei" (Cf. Dr. Gh Zaharia).
Aflat la zenitul puterii sale poate i din considerente strict
tactice Hitler nu se angajeaza precis ci recunoate doar ca

la Viena "n-a fost gasita o solutie ideals" i ca "istoria nu se

va opri la anul 1940". In acest context al promisiunilor


celoase, Antonescu semneaza totui documentele de aderare
la blocul politico-militar al Axei.

La 18 zile "dupa ce guvernul sovietic transmisese


guvernului german raspunsul sail la propunerea ce acesta ii
facuse in timpul vizitei lui Molotov la Berlin, de a adera la
Pactul tripartit" Hitler semneaza Directiva nr. 20: Operaga
Maria (Madia e un rau bulgar) in care se prevede ca o puternica grupare militara sa piece in sudul Romaniei sub coman-

da feldmarealului List, cu misiunea de "a inainta prin


Bulgaria prietena, daca va fi necesar fail a atinge teritoriul
iugoslav sau turc, spre coasta Marii Egee i, depinzand de
situatie, chiar mai departe, in Grecia, eliminand prin aceasta
pe englezii din aceasta zona" (Cf. Dr. Gh. Zaharia). Cand, la
2 februarie 1941, se parafeaza protocolul militar germanobulgar, in Romania se afla deja 367.744 militari germani. In
martie, guvernul iugoslav (Cvetkovie) adera la Pactul tripar-

596

www.dacoromanica.ro

tit, dar e rasturnat dupa doua zile prin lovitura de stat condusa de generalul Simonovio, care incheie urgent un tratat de
aliantA cu URSS. In noua situatie, Operatia Mari fa e com-

pletata de Hitler cu ordinul atacarii Iugoslaviei de catre...


germani, italieni, bulgari, si unguri! Antonescu, invitat
staruitor, nu participa la un asemenea spat prietenesc; dimpotriva, la 3 aprilie, in intrevederea avutd cu comandantul
trupelor de uscat ale Reichului, von Brauschitsch, conducatorul statului roman precizeaza ca nu va admite extinderea
stApanirii ungare asupra banatului iugoslav, precizand ca

"Romania nu ar putea ramane in pasivitate daca Banatul


iugoslav ar fi bcupat eventual de trupe unguresti, flindca
aceasta ar provoca un val de indignare in tara i m-ar sili sa
intervin ceea ce ar putea duce la un conflict cu trupele
unguresti- (Apud Gh. Zaharia). Insistenta lui nu ramane fara
ecou: dupa ocupare, Banatul sarbesc e pus sub administratie
germana.
Intre aliatii "posibili" ai Reichului, inclusi in Directiva

nr. 21 sau Opera(iunea Barbarossa, se afla si Romania.


Conducerea hitlerista se asteapta deci la o participare
insemnata a Romaniei 5i Finlandei, alaturi de armatele germane, la cotropirea URSS. Decizia declansarii operatiilor e
dezvaluita de Hitler lui Antonescu Ia 12 iunie, la Mtinchen.
Cu aceasta ocazie, cancelarul nazist afirma ca "Nu cere nici
un ajutor lui Antonescu" ci asteapta ca Romania, vazandu-si
de interesele proprii, sa fact "mai usoara desfasurarea acestui conflict" (Cf. Hill2ruber). Evident ca dictatorul german
prin asemenea asertiuni abia de ascunde faptul ca nu vrea
sa se angajeze sa sprijine Romania in doleantele sale privind

Ardealul in schimbul unei solicitari directe a participarii


noastre Ia Operatiunea Barbarossa.
Poate dupa aflarea intentiilor naziste, Ia 12 iunie
Antonescu sa ramana obstinat deoparte?

597

www.dacoromanica.ro

Nu

i iata de ce. intai, fiindca Hitler nu-i dezvAluie

planul agresiv din... putt prietenie. Dezvaluirea insai


echivaleazd cu o invitatie fermd la o participare directd. Apoi
neparticipand, dar avand semnate o serie de acorduri/tratate
cu germanii, inclusiv militare, n-ar fi avut cum sa se opund

ca teritoriul roman, atat cat mai este azi, sa nu devind un


teatru de operatiuni care, desigur, ar conduce la ruins economics i dezastru pentru populatia civild. In sfarit neutralitatea prelungitd sine die, dei glazuratd cu semnarea
aderdrii la Axd, nu ar aduce nici un folos Romaniei la masa
tratativelor de pace, indiferent de coalitia invingatoare.
Aa incat, mai vechiul punct de vedere, sa-i zic official,
conform cdruia Cara e silita sd intre intr-un rdzboi impopular
i contrar "vointei i intereselor poporului roman, iubitor dintotdeauna de pace i justitie internationald" (Col. D. Matei)
se cuvine imediat completat cu o explicatie esentiald care, la
randul ei, trebuie numai partial amendata favorabil: intrarea

tarii noastre in rdzboi e "consecinta directs a contextului


politico-militar din Europa de est a anilor I939-1940': i nu
reprezinta "deci o optiune ca in primul rdzboi mondial , ci
o sumisiune in fata unei forte brutale aceea a Germaniei
naziste", care ii exercita controlul "asupra unei Insemnate
arii a continentului, in care fusese inclusd i Romania"
(Fl. Constantiniu, M.E. lonescu). Rationamentul, evident

post festum, are un viciu principal: eludeazd faptul ca


Romania e in situatia de a alege intre cloud rele (deci tot de o
optiune e vorba!), cdci, fie fata de eermani, fie fats de sovietici, ea tot "in fata unei forte brutale" s-ar gAsi... Firete, nu
Berlinul Wig Bucuretii sd is parte la ospdtul carnasier, dar

situatia e obiectivd. Numai ca aceegi situatie nu indica cu


necesitate alegerea germanilor ca parteneri, deoarece, atat
acetia

prin impunerea dictatului de la Viena, cat i sovieticii,

ceilalti virtual' parteneri, prin smulgerea Basarabiei

598

www.dacoromanica.ro

Bucovinei de nord, reprezinta pentru romani, in fond,


parteneri in egald masurd nedoriti i tot4 imposibil de ocolit! Aadar tot de o optiune e vorba. Sau, spre a folosi
expresia populara: e vorba de a alege rdul mai mic...
Dei principial ostile colabordrii cu Germania hitlerista, partidele politice inactive, insa nu desfiintate nu
regesc "sa contracareze penetratia celui de-al treilea Reich
in viata politicA, economics i militard a statului"; reala for
imposibilitate de actiune se grefeald pe fundalul in care Ora
se afla "tot mai izolatd pe plan international i supusd unor
presiuni politice i economice insolente" (Col. D. Matei).
Dintr-un raport intocmit de Mare le Stat Major la 26 august
1940 se deduce inechivoc: "Ne considerdm complet izolati $i
lipsiti de sprijin material 9i politic al oricarei puteri strAine".
In plus, in perioada de inceput a desfdyrarii rdzboiul contra

URSS, unii reprezentanti ai partidelor istorice, precum


I. Mihalache sau Gh. Bratianu se declard de acord cu participarea Romaniei la ostilitati i-I sprijina nemijlocit pe
Antonescu, pe fondul manifestdrii unei atitudini conciliante
de catre I.Maniu si Dinu Bratianu. Amendarnentele aduse

de pildd de cave Maniu ("armatele romdne nu trebuie sd


incalce teritorii ce nu ne-au apartinut") nu atacd esentialul
problemei i se constituie doar in ceea ce indeobte se
cheama a II "manta de vreme red'.
Bucurqtenii, romanii in uniforms, se supun ordinului
"Soldati! VA ordon, treceti Prutul!" cu entuziasmul temperat
de alegerea unui partener echivalent cu "rdul mai mic dintre
cloud rele", dar nu lipsiti de entuziasm, cum i-au prezentat,
decenii de-a randul, unii i altii dintre comentatorii ofici4;
i acum, ca in toata istoria lor, ei nu pleacA la drum ca invada-

tori, ca mercenari, ci ca apAratorii teritoriului national, ca


recuperatorii teritoriului national; iar dacA, pentru rezolvarea
acestui ideal, cele mai sigure garantii le-au oferit germanii,

599

www.dacoromanica.ro

atunci ei vor lupta alaturi de acetia. $i, din nou ca in toata


istoria lor, jertfa bucuretenilor in uniforms i, de alts calltate, jertfa bucureVenilor in civil, vor fi fiind urige. Incat,
"la capatul acestei lungi i zbuciumate istorii a Bucuretilor...
constata cu deplina indreptatire C.C. Giurescu o concluzie
se impune cu puterea evidentei; ea este recunogterea vitalitatii i energiei bucurqtenilor, a puterii for de munca, a

increderii for in viitor. Gratie acestor insuiri, au putut ei


sa-i dezvolte continuu aezarea i invingand nedreptatea,
trecand peste navaliri, razboaie i ocupatii, ca i peste
calamitati naturale cutremure, inundatii, molimi sa faca
din satul modest de odinioara, anterior intemeierii tarii, frumoasa metropola de astazi". Pentru ca Bucure0i, cea mai
importanta i populata a.5ezare urbana din sud-estul european, exista i vor exista cat Tara: de-a pururi.

Bucure0, vara 1986

lama 1990.

www.dacoromanica.ro

Note

1 Din motive strict objective, intre momentul elaborardrii cartii si


cel al tipAririi acesteia s-au rostogolit cativa ani; e cauza pentru care apar
unele neconcordanle temporale, statistice, denominative s.a.m.d.
2. -Magi, 28 iunie 1883. AstAzi. la ora 6 dimineata, o carte de vizitA de Ia dna Slavici la care locuieste Eminescu (str. CazArmii, 42 n.n.), cu
aceste randuri: "D. Eminescu a innebunit. VA rog faceti ceva ca sA scap de
el, ca e foarte eau". Curand dupa aceea Simtion la mine... (Ardelean, prie-

ten al lui Eminescu). M-am dus dupa el la d-rul Sulu si am pus sA se


pregateasca in a sa Casa de sanatate, o camera pentru Eminescu. Am luat
asupra mea plata pentru aceasta. 300 de lei pe lunA. Apoi am venit acasA
dupa ce am instiintat $i pe Teodor Rosetti despre cele intarnplate. Pe la 10.

venj cu trasura la mine Eminescu; binecuvantA cu privirea fixA pe solia


mea si pe Hie Nicolescu (venit pentru proces) si ma imbratisA tremurbd.
Potrivit intelegerii ce avusesem cu Simtion i-am spus ca trebuia sA se duce

Ia dansul. Mi-a cerut sA-i dau 5 lei pentru trasura, $i a plecat acolo. De
acolo e vorba sa tie dus la Sulu. Numai de s-ar face fArA greutate. A venit
Caragiale Ia masa; a izbucnit in lacrimi cand a auzit ce este cu Eminescu"
(T. Maiorescu).
3- Romcinia in anti primului rolzboi mondial, vol. I.

4 E o ingratitudine a sortii ca tocmai unui adversar convins al


Calofioliei in literature sA-i reuseascA aceasia metafora...
5 Formate din Principe le Nicolae-Ferdinand, IPSS Patriarh $i halt
Regent Cristea si Gh. Buzdugan, ex-presedinte at Curlii de Casatie. Dar
"trebile obstesti nu erau bine indrumate de aceasta ReeentA. despre care
g-ralul Averescu spunea ca o sfatuire cu trei capete inseamna, nici mai
mutt nici mai putin, decat o vorbire in vazduh- (I. Lupas)

6 Cand e asasinat Duca, regina Maria se easeste in Austria, la

printesa Ileana, una dintre surorile mai mid ale actualului suveran.
Profund afectatA de moartea violentA a prietenului ei vechi si fidel, regina
e de-a dreptul constematA auzind ce fiul ei, Carol al 11 -lea ar fi "prea
inspaimantat ca sa asiste la funeraliile primului sau ministru. Sunt bolnava
de mahnire
motiveaza ea in jumalul personal
$i, de asemenea de
umilire pentru propriul meu fiu". Iar Argetoianu aminteste ca "funerariile
lui Duca s-au desf'dsurat intr-o atmosfera de drama "in ziva inmormantArii,
ministr s-au dus la Ateneu ca si cum ar fi iesit din transee la atac". Toti

601

www.dacoromanica.ro

erau convin$i ca o bomba ii va curata pe tor, $i incheie intro nota de


ironica malilie: "Am aflat cu toti, cu un supliment de intristare, CA
Majestatea Sa era gripata si ca regreta din suflet ca nu putea aduce un ultim
salut credinciosul sau prim sfetnic".
7. Cei trei asasini au fost arestati pe loc; sunt tineri studenti. impreuna cu ei sunt arestati circa cincizeci de complici prezumtivi, printre care
generalul print Zizi Cantacuzino. Acest descendent al unei vechi familii
conducatoare, care cu barba alba $i monoclu, continua la varsta de 64 de

ani sa alature Ia numele sau

dupa un obicei constant in Romania

numele pe care i I-a dat doica sa, a fost entuziasmat de Codreanu. Prinvul
s-a comportat viteje$te in razboi $i a pastrat pentru viata periculoasa de
barud (aventura, lupta, n.n.) o nostalgia pe care i s-a parut ca Garda de Fier

i-o poate satisface, propunandu-i in acela$i timp o curs de intinerire"


(Henri Prost)
8. Fie $i numai ca reprezentanti ai profesiunilor liberale, noul parlament reune$te nume de referinta: Gr. Antipa, Agarbiceanu, D. Ghica, H.
Hulubei, I. Bratescu-Voine$ti, D. Pompei, I.M. Sadoveanu, T. Brediceanu.
E. Racovita, G. Enescu, I. Jalea etc.
9- Recent, respectiv la sfar$itul anilor 80.
10. Partizan al Iui Vaida-Voevod, dupa ce acesta initiaza ruptura de
PNT $i formeaza gruparea politica Frontul Romfinesc. "Excluderea fracturii vaidiviste din PNT $i crearea eruparii Frontului Romanesc, cu o coloratura de dreapta, dar subordonata intereselor regelui Carol al 11-lea, au
fost determinate de eforturile facute de Vaida de a introduce inprogramul
PNT, adoptat in aprilie 1935, principiul numerus valachicus. In actiunea
sa, Vaida-Voevod a fost urmat de V.V. Tilea, C. Angelescu, Eduard Mirto.
D.R. loanitescu, Aurel Vlad $.a. (...). Mirto, Eduard, jurist. Nascut Ia 1 mai
1881 la Braila. Studii: licentiat in drept Subsecretar de stat la Ministerul

de Interne (1928-1930). Ministru al lndustriei $i Comertului (1929).


ministru al lucrarilor publice $i comunicatiilor (1932-1933). Conducatorul

organizatiilor judetene Teleorman $i lalomita. Deputat al judetelor

Teleorman, Balli, Ramnicu Sarat din 1931 pan& in 1938" (Mupt,


Ardeleanu).
tt "latA-1 deci pe d. Maniu om politic, in momentul... preluarii
puterii, adica atunci cand trebuia sa puns bazele de lucru ale noului regim:
lipsit de curaj, lipsit de clan vedere, mic $i $erpuit, Bata la tranzactii (...).

D. Maniu este o personalitate politica indeajuns de interesand, care sub


aspecte gelatinoase ascunde o anumita consistent& (...) Parerea noastra e

cit. mai degraba, D. Maniu alegea in toate imprejurarile solutia care,

602

www.dacoromanica.ro

desagregand vielii noastre politice. ii ingaduia instituirea, incetul cu ince-

tul. a unui regim de dictatura personals. (...) D. Maniu nu poate crea.


Pentru cA, inainte de once, creatia este viatk iar printr-un blestem congenital care. apask inghetat, asupra intregii lui actiuni, D. Maniu este o
unealtA a morlii" (Nae lonescu). Ceea ce nu-1 impiedica pe comentator sA
sublinieze cA Maniu e "personal, de o impecabila corectitudine".

12. Episod surprins si de Panait Istrati, in Spovedanie pentru


invinci: "Dar ne-am strar. mainile o data si el o sa fie mirat s-o afle. Se
afla la Bucuresti, daca nu ma inset, in 1911 sau 1912. Nina Arbore... veni
intr-o zi sa-mi c.earA pe nea.steptate:
Vrei sA vezi o pasAre calatoare?
Cine-i?

- Un exilat de frunte: Leon Trotki, presedintele Sovietului din

Revolutia de la 1905 si cel mai stralucit orator din Rusia revolutionark din
zilele noastre.
- Da. vreau sA-1 vad! Hai sA ne grabim. MA conduce la hotelul

High -Life din plata Episcopiei. Intr -o camera foarte mica, Leon
Davidovici. cu capul lui clasic. ochi necrutAtori, imbracat cu o bluzA neeera. sta in picioare, rezemat de pat. Necunoscand nici o limbs europeank
I-am privit ca un vitel. Intrebai, totusi. de ce purta o bluza neagrA.
- Pentru cA sunt pesimist, imi raspunse. in Wale de joc ".
13. Actuala "rezolvare" a crizei nationalitAtilor din URSS, ultimul
mare imperiu, e mai mutt deck doveditoare.
14 Intr -o conferinta rostita la Radio New York, in dec. 1940. Henri
Focillon. refugiat din Franta invadatk vorbeste astfel despre istoric: "Noi

cei care I-am cunoscut, am avut privilegiul de a vedea traind sub ochii
nostri. in radioasa ei plenitudine, una din acele personalitati legendare care

sunt infipte, pentru vesnicie. in solul unei tari si in istoria inteligentei


umane... De la inaltimea celor 70 de ani ai sAi. el ii dominA pe cei tineri.
ca o stanca Inca in lumina, in timp ce regiunile joase au si trecut in umbra".
Din concluziile prim-procurorului D.M. Sichitiu: "LaneA cadavru s-au
gAsit doua tuburi de cartuse... Din ansamblul indiciilor si prezumtiilor ce
se degaja din intreaga instruclie urrnatA in eau* rezulta cA acest asasinat
a fost conceput in Bucuresti... CA aceea.si echipa. dupa ce I-a asasinat pe
Virgil Madgearu, in pAdurea de la Snagov, in jurul orei 15. si-a continual
drumul spre Sinaia... DupA 23 ianuarie 1941, toti invinuilii au disparut... In
speta, instructia pans in prezent n-a dat rezultate normale-. latA si reporta-

jul inhumarii: "Inmormantarea lui Nicolae lorea la cimitirul Bellu, in


acelasi timp cu aceea a lui V. Madgearu, a prilejuit o procesiune sumbrA nu
numai prin tragismul morlii, ci si prin cadrul in care s-au desfasurat fune-

603

www.dacoromanica.ro

rariile. Carul mortuar pomit cu un numar restrans de insotitori, familie $i


cunoscuti apropiati $i inconjurat de Ia distanta de legionari spre a impiedica manifestatii ostile for avea sa ajunga Ia cimitir urmat de o multime
impresionanta ca numar. Sfidand avertismentele legionarilor, oameni de
toate categoriile, profesori, muncitori, me5te5ueari, varstnici 5i tineri,
femei au venit sa-1 conduca pe ultimul drum pe Nicolae lorga. fnainte de a
fi coborat in mormant, la catafalcul sau au facut de garda academicieni si
profesori, cercetatori $i prieteni, meditand adanc la personalitatea marelui
disparut 5i deloc tematori de legionarii care, strecurati in pomi si cavouri,
fotografiau si notau pe cutezatorii participanti la inmormantare. Mort, in
marginea criptei, Nicolae lorga continua sa ridice zid intre popor 5i fascinati. Discursurile au fost scurte, dar multimea a inteles ca, dincolo de
frazele care puteau fi rostite atunci, sunt mai putemice regretele 5i mai
ferme hotararile pentru a-5i da cu totii obolul la salvarea patriei" (Titu

Georgescu).

15. Fie 5i doar cateva titluri din ziarele "Actiunea" si "Universul"


(sept. 1940) graiesc de la sine: "Ce regim aplica maghiarii romanilor.
Metode teroriste", "Teroarea si asasinatele. Firme romane5ti acoperite cu
smoala. Delictul de a vorbi romane5te", "Orori comise de populatiunea
maghiara $i de armata de ocupatie". "Fostul deputat roman Eugen Danca
a fost asasinat de bandele maghiare din Cluj", "Teroare 5i atrocitati..."
Intrucat o comisie mixta germano-italiana intreprinde, in vara anului 1942.

"un nou turneu pentru a analiza plangerile populatiei romanesti",


autoritatile hortyhste iau grabnic masuri "pentru a intimida on impiedica

pe romanii" ce urmeaza sa depuna marturie inaintea comisiei "sa


informeze asupra adevaratei stari de lucruri" (Cf. Teroarea hortlrysto-fascista
in nord-vestul Romaniei. Septembrie 1940 octombrie 1944. Buc. 1985).

604

www.dacoromanica.ro

Bibliografie selective

Pia Alimanqteanu, insemniiri din timpul ocupa(iei


germane. 1916-1918, Buc. 1929.
Almanah Societatea "Cultul Eroilor" . Pe anul 1929,
Inst. Grafic "Rasaritul", Buc. 1928.
Luigi Arbizani, Alberto Caltabiano, Storia dell 'antifascismo italiano, 2 vol. Editori Riuniti, Roma, 1964.
Tudor Arghezi, Cu bastonul prin Bucurevi, Ed. Minerva,

Buc. 1972; Scrieri, vol. 31, 32, 33, 34, Ed. Minerva, Buc.
1979-1985.
Constantin Bacalba.a, Capitala sub ocupatia dtgmanului. 1916-1918, Braila, 1921; Bucurevii de altadata, vol. 1,
Ed. Eminescu, Buc. 1987.
Martha Bibescu, Jurnal politic. 1939-1941, Ed. Politica,
Buc. 1979.
Victor Bilciurescu, Bucurecti si bucure ,cteni de ieri si
de astazi, Ed. Universul, Buc. 1945.

V.P. Borovaa, Atentate care urmau sa schimbe


lumea, Ed. Politica, Buc. 1978.
G.I. BrAtianu, 0 enigma ci un miracol istoric: poporul
roman, Ed. Stiintifica 5i Enciclopedica, Buc. 1988.

Horia Brestoiu, 0 istorie mai putin obimuita. In


culisele frontului secret din Romania, Ed. Politica, Buc.
1987.

F. Brunea-Fox, ()mod macelului. Jurnalul rebeliunii


$i crimelor legionare, Ed. A. P.P., Buc. 1990.
Bucurectii, calauza Capitalei si a Expozi(iei, 1907.
Bucure ,sti, ghidul strazilor, Ed. Sport-Turism, Buc. 1982.

Bucurecti. Monografie, Ed. Sport-Tursm, Buc. 1985.


Ion Bulei, Lumea romaneasca la 1900, Ed. Eminescu,

Buc. 1984; Atunci cand veacul se naVea, Ed. Eminescu,

605

www.dacoromanica.ro

Buc. 1990.

Gh. Buzatu, Din istoria secrets a celui de-al doilea


razboi mondial, Ed. StiintificA i EnciclopedicA, Buc. 1988.

Calendarul "Rasboiul popoarelor". Pe anul 1916,


Ed. I.G. Herz, Buc. (f.a.)
G.M. Cantacuzino, lzvoare i popasuri, Ed. Eminescu,
Buc. 1977.

Cartea Verde. Textul Tractatului de pace de la


Bucuregi. 1913, Ed. Instit. de Arte Grafice i Ed. Minerva,
Buc. 1913.
G. CAlinescu, Istoria literaturii rom 'One de la origini
pans in prezent, Fundatia Regala pentru literaturA i artA,
Buc. 1941.
E.M. Cioran, Eseuri, Ed. Cartea RomfineascA, 1988;
Aveux et anathemes, Gallimard, Paris, 1987.
N.D. Cocea, Fecior de sluga, Ed. Minerva, Buc. 1988.
George Crutzescu, Podul Mogocoaiei. Povestea unei
sit-Jai, Ed. Meridiane, Buc. 1987.
Jean Delorme, Chronologie des civilisations, Ed. III-a,
PUF, Paris, 1969.
Sterie Diamandy, Eroii revolutiei ruse. Lenin. Trotski.
Stalin, Ed. Cugetarea, Buc. (f.a.).
losif Constantin DrAgan (sub. coord. ), Antonescu.
Mareplul Romaniei 4 rasboaiele de reintregire. vol. 1-4,
Nagard, Venetia. 1986.
Virgiliu N. Draghiceanu, 707 zile subt cultura pumnului german, Ed. Cartea Romaneasca, Buc. 1920.
I.G. Duca, Portrete li amintiri, Editia a V-a, Ed. Humanitas,
Buc. 1990.

File din istoria militara a poporului roman, vol. 8,


Ed. MilitarA, Buc. 1980.
N. Georgescu, in puterea "Pumnului defer". Ordonamele
comandamentului german. Viata la Bucuregi ,s-i in Cara invadata,

606

www.dacoromanica.ro

lai, 1918.

Paul Georgescu, Geamlac, Ed. Cartea RornaneascA,


Buc. 1988.
Titu Georgescu, Nicolae lorga impotriva hitlerismului, Ed. Stiintifica, Buc. 1966.
Mihnea Gheorghiu, Enigma din Strada Presei, Ed.
Cartea RornaneascA, Buc. 1988.

Constantin C. Giurescu, Istoria Bucurestilor, Edilia


a II-a, Ed. Sport-Turism, Buc. 1979.
OctaVian Goga, Precursori, Ed. Minerva, Buc. 1989.

Grigore lonescu, Bucureti. Ghid istoric si artistic,


Buc. 1938.

Nae Ionescu, Row vanturilor, Ed. "Roza vanturilor",


Buc. 1990.

Nicolae lorga, Generalitati cu privire la studiile


istorice, Ed. a 111-a, Buc. 1944; Memorii. Sinucidera partide-

lor (1932-1938), vol. 7, Buc. 1939; Conferinfe ci prelegeri,


Buc. 1943.

Christopher Isherwood, Domnul Norris schimbei


trenul. Cu bine, Berlin, Ed. Univers, Buc. 1989.

Istoria lumii in date, Ed. EnciclopedicA Romard,


Buc. 1969.
Istoria milliard a poporului roman, vol. 5, Ed. Militara,
Buc. 1988.

Const. Kirilescu, Istoria rdzbolului pentru intregirea


Romania 1916-1919, vol. 1III, Buc. (fa.).
I. Lupa., Istoria unirii romanilor, Editia a II-a, Fundalia
CulturalA Regala "Carol", Buc. 1938.

Elena Lupescu, Memorii, Ed. Jurnal de Bucureti,


Buc. 1990.
Cpt. C. Moroiu, Cestiunea romanilor subjuga(i in fata

Congresului masonic din Bruxelles si Congresul liberei


cugetdri din Roma, Buc. 1904.

607

www.dacoromanica.ro

Mircea Musat, Ion Ardeleanu, Romania dupa Marea


Unire, vol. 2, Ed. Stiinhifica si Enciclopedica, Buc. 1988.

Ema Nastovici, Romania 0 Puterile Centrale Noe


anii 1914-1916, Buc. 1979.
P.P. Negulescu, Destinul omenirii, vol. 1. Editia a II.a,
Fund. pentru literature si arts "Regele Carol II", Buc. 1939.

Constantin Noica, Jurnal filosofic, Ed. Humanitas,


Buc. 1990.
Camil Petrescu, Note zilnice (1927-1940). Ed. Cartea
Romaneasca, Buc. 1975.
Planul UNIREA. Municipiul Bucure ,cti si imprejurimile, Editia a XI-a, Brasov, 1935.
George Potra, Istoria hanurilor bucurectene, Ed. Stiintifica si EnciclopedicA, Buc. 1985.

Romania in anii primului rlizboi mondial, 2 vol.


Ed. Mi litark Buc. 1987.
Romania si Marea victorie, 23 august 1944-12 mai
1945, Ed. MilitarA, Buc. 1985.
Maria Rosca, Maria Tanase, Ed. Muzicalk Buc. 1988.

G-ral Ulisse SAmboteanu, Prof. M.D. Moldoveanu,


Planul municipiului Bucureoi intocmit dupa date oficiale.
Buc. 1947.
Teroarea horthysto-fascista in nord-vestul Romaniei.
Sept. 1940oct. 1944, Ed. Politick Buc. 1985.

Jean Touchard, Historie des idees politiques, 2 vol.


Editia a VI-a, PUF, Paris, 1978.
Constantin Turai, Enigmele unor amprente, Ed. Albatros,
Buc. 1984.

Al. Tzigara-Samurcas, Scrieri despre arta romaneasal, Ed. Meridiane, Buc. 1987.
Stefan Zweig. Lumea de ieri, Ed. Univers, Buc. 1988.

608

www.dacoromanica.ro

Cuprins
Cuvant inainte
Prefata

5
7

A. BUCURESTII DUPA OBTINEREA


INDEPENDENTEI DE STAT

1. Soldati in uniforme, soldati in civil


2. 11qtrii oraului
3. Politicieni, politicale...
B. "LA BELLE EPOQUE"
1. De-ale vielii...
2. Caruselul dorinlelor
3.

... 1 907

4. Criza balcanied. Pacea de la Bucureti


C. RAZBOI SI PACE PENTRU UNITATEA PATRIEI
1. Bucurevii fats cu Europa cuprinsd de flAcAri
2. "BAtalia pentru Bucureti"
3. 707 zile de doliu
4. Cascada tronurilor. Pace pentru toll romanii
D. CAPITALA PATRIEI FIRESTI
1. "DisponibilitAti de nadejde"
2. Promisiuni tinute. Promisiuni amanate
3. Unde fugim din vials ?...
4. Convulsii. Mdsuri i contramdsuri
5. Addenda la "Sinuciderea partidelor"
6. 1939 din primdvard pand-n toamna
7. Crima de pe noul bulevard Carol al II-lea
8. Tranzactii cu istoria sfaqitului
E. ORASUL SE PREPARA DE OSPAT
Note
Bibliografie selective

609

www.dacoromanica.ro

11
11

56
87

108
108
132
152
163

196
196
221

239
303

354
354
384
403
432
464
488
519
542

574
601
605

Lectori de carte i corectura:


Ion HOREA i Nadia PANDREA
Culegere text: Irina BALAN
Tehnoredactare computerizatA: Elena CONSTANTINESCU
Tiparul executat la: Tipografia SEMNE '94

www.dacoromanica.ro

Dupti Bucuregi,
potopul ....

r7
;
tiO

reprezinta incheierea unei


cercetari efectuate de-a ;Fr-

lungul unui deceniu

Gi

I I

$i

110NO

jumatate

asupra vigil
cotidiene a Bucure5tilor

rO

de la atestare (Tepee Voda)

41

$i pima in deceniul al
V-lea. In 1992, am publi-

cat prima parte (1400

11.
.

!if

1877) sub titlul Cand toca

4!.

kea"

if

la Radu Voda.
Osatura prezentei ii/iMIIIMIIIILt
lucrari este livrata de

"mausIl-

documentele istorice (memorii, istorii, note, jurnale de campanie,


stenograme parlamentare, telegrame guvernamentale etc.) $i cele
livregi-ziaristice. Evident ca sintezele $i memoriile unor Duca,

Iorga, Kiritescu, Giurescu, Bacalba$a, Manoilescu, Carol II,


Lupescu, Buzatu, Mu$at, Ardeleanu sunt completate cu sugestiile

furnizate de presa vremii: de la "Resboiul" i "Universal" la


"Cinema" 5i "Realitatea ilustratd". N-au fost excluse nici
documentele numismatice, heraldice, cartografice $.a.
Reconstituirea vigil cotidiene a celui mai important ora$
din sud-estul european mi s-a parut, mi se va parea totdeauna un
act de pietate $i de omagiere, niciodata finites, niciodata formals.

Bibliografia inserata in finalul lucrarii da seama, alaturi de o

sums de

lucreiri

strain (inclusiv privind ascensiunea

fascismului, nazismului $i stalinismului) si despre zigzagul


cotidianului bucuregean. Nota bene: evoctirile istorice sunt
permanent sincronice i diacronice, evidentiate find atat
destinele conducatorilor cat 5.i ale celor umili, anonimi. Savantii,
politicienii, artictii Bucure5tilor sunt zugraviti alaturi de /
impreunei cu ambasadorii ostili, neutri, favorabili Europei,
a$a cum sunt acectia portretizati in documente (ne)oficiale.

Autorul
www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și