Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DuPA sueunn,
Po oPIII,...
MIRCEA CONSTANTINESCU
DUPA BUCURE$T1, POTOPUL...
www.dacoromanica.ro
COPERTA:
MARIAN TANASE
ISBN 973-8369-13-4
www.dacoromanica.ro
MIRCEA CONSTANTINESCU
www.dacoromanica.ro
2001
www.dacoromanica.ro
Cuvant inainte
Duper Bucure.yli, potopul... (453 pg.) reprezinta incheierea unei cercetari efectuate de-a lungul unui deceniu 5i
jumatate asupra vietii cotidiene a Bucure5tilor de la atestare
(Tepe5 Voda) 5i pina in deceniul al cincilea. In 1992, am publicat prima parte (1400-1877) sub titlul Cind Coca la Radu
Voda.
Mircea CON'STANTINESCU
www.dacoromanica.ro
Prefata
Inca de la aparitia seriei de romane ce constituie
"ciclul levantin", Mircea Constantinescu s-a dovedit un scriitor profund legat de istorie.
Noul ciclu de romane inaugurat de lucrarea Cind toca
la Radu Vodei (1992) vine sA confirme ca avem in fats un
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
evolulii in timp
5i
e un roman de o complexitate deosebitd, o constructie literard originald atit prin arsenalul faptic cit 5i prin modul cum
acesta se coaguleazd intr-un tot unitar.
www.dacoromanica.ro
"Annaba romOneasca a fost cea dintai armata permanents in Europa. Este de crezut ca ea isi avea inceputul de la
sabii de catre
apartinand omului, egPrima omul, inseamna prezenta. activitatea. gusturile ci modul de a fi ale omului ".
Lucien Lefebvre
11
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
tru Rusia o condiliune sine qua non si parerea Iui este ca trebuie incetatd rezistenta. Cei din Berlin nu exclud putinta unui
nou rdzboi. La Viena s-a arAtat mare prevenire Romaniei,
declarandu-se drepte toate plangerile ei. Si Bratianu
urmAreste cu mare grija miscdrile ce fac rusii in lard, ocupand
toate punctele strategice..."
Comentariile sunt inutile.
Cu toate acestea, entuziasmul Bucurestilor cand
ostasii invingatori defileaza pe strAzile orasului in octombrie
1878 e surprins intr-o sumedenie de lucrAri $i consemnat,
cotidian, in presd. Dar, entuziasmul ca atatea alte stari limits,
dureaza cat dureaza. E succedat de trezire, trezirea reclamd
bilanturi, bilanturile nu sunt toate pozitive, in sfarsit, orasul,
si
14
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
a capitalei noastre care, fie si sub aspectul populatiei, inregistreazd o crestere de 127% (in 1878: 180.000 de locuitori,
iar in 1899: 276.178 de locuitori dintr-un total de aproape
6 milioane de romani cuprinsi intre granitele regatului).
Imperil le multinationale din jurul principatelor
romane, austro-ungar, tarist si otoman, dar si faptul ca
aproape jumdtate din numdrul romanilor locuieste sub dominatie si ocupatie strait* confers aspecte particulare hartii
politice a Europei Centrale si de Sud-est. Respectiv, viata
cotidiand a celui mai mare oral din regiune am numit
Bucurestii sub toate aspectele, e influentata de, si intr-o
mdsurd din ce in ce mai considerabild, influenteaza convietuirea din acest areal european. Asa s-au petrecut totdeauna lucrurile. Cu atat mai mult dupd rdzboiul de independentd cand, gratie dezvoltdrii general-europene ( cal de
comunicatie, not piete de desfacere, schimburi comerciale,
diplomatice, turistice, culturale), sporesc vizibil interdependentele de orice natura. Sunt anii cand Parlamentul roman
voteazd o serie de legi prin care se perfectioneazd cadrul
institutional al mecanismului economic, functie de care se
realizeazd multiplicarea si mobilizarea capitalului autohton
al tarii independente.
16
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
cf. I. Lupa5),
cat un vot de blam adus politicii tariste, destul de nerecunoscAtoare cu decisivul sau aliat din 1877-1878. Titu
Maiorescu publica la inceputul anului 1881 un articol intr-o
19
www.dacoromanica.ro
(1876-1888)
a lui Ion
Lupa).
20
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
se taie
22
www.dacoromanica.ro
torii de fata".
Prime le institutii luminate electric sunt Palatul Regal
din Ca lea Victoriei $i Teatrul National. Nu peste mult, chiar
Ci$migiul surade in cateva globuri ce pun pete de lumina in
care se zbat tantari $i musculite in hore nebune. Globurile
anecdotica
Tipice pentru epoca sunt doua palate
aferenta va dovedi tipicitatea la care fac aluzie. Ma 2andesc
la cladirea Ateneului, (data in exploatare in 1888) $i respectiv in 1889, cand Filarmonica a dat primul concert in sala cea
mare de la etaj, $i la Palatul Sturdza din Plata Victoriei (finalizat la inceputul veacului 20).
Cat prive$te Ateneul, amintirile, sau istoricul locurilor,
23
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
lui desenat de Borroczyn (1852), se pastreaza acum doar biserica, zidul aparand pe harts doar o amintire, aadar. Imprejurul bisericii in ruins se Injghebeaza un soi de plata, de fapt
totul arata a maidan, pe care se instaleaza aka - zidul circ ame-
25
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
5i
27
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
cafenele.
"Cafenelele erau multe apreciaza C. Baca 'bap. Cea
mai insemnatd era cafeneaua Fialkovsky. Aici se facea marea
politica a zilei, aici veneau toti liberalii, cari erau in opozitie
30
www.dacoromanica.ro
mai e viata ta?", ei bine, mi-e peste poate sA uit ca, tocmai in
dreptul shop-ului aflat vizavi de biserica Cretulescu, intr-o
de a .parasi Cara neeustorul, dupa ce iii lAmurea toate treburile, dupa ce-si facea testamentul, se grijea, ii lua ramas
bun de la ai
lui
31
www.dacoromanica.ro
fier de care Imi ceri noutAti... nu mai pot suferi cutile celea
ale trenului, baloane pdmanteti, nascociri ale civilizatiei de
bacAnie, de unde nu poti vedea totul decat in fugd... la Bacdu
ma bag Intr -o cucd i lunec pand la Mirceti, unde ajung la
6 seara, tocmai Ia timp pentru ca sA cinez a la francaise".
Acel Dumitru Capp are un fiu, pe Constantin, care, la
rdndu-i se falete cu 12 motenitori, dintre acetia: Antonie,
32
www.dacoromanica.ro
restaurantul omonime.
"Sala restaurantului era numai cat jumatatea celei actuale,
cuprinzand doar partea din fund 5i avand u5i la intrare pe
str. Edgar Quinet. Era rece, intunecoask captu5ita toata in marmura ro5ie. $i i se daduse numele de mormantul faraonilon>.
Sigur, bucure5tenii sunt (5i-a5a vor ramane) neintrecuti in
pi
33
www.dacoromanica.ro
in subsol o cafenea cu
biliard. Liceenii si studentii o frecventau mult atrasi find de
34
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
hotel de voiajori si de oameni de afaceri. Cafeneaua subterana a disparut si ea; in locul ei sunt, azi, pravalii de anticari
si deasupra un local in stil budapestan cu o orchestra buns si
pe ziduri cu reunite caricaturi de-ale celebritatilor noastre,
datorite penelului lui Sell si Popa".
Intrucat si turistii sfarsitului de mileniu beneficiaza de
actualul Grand Hotel de Boulevard, cu temei Inscris in categoria lux, reiau istorisirile elegant-patimase ale lui Crutzescu,
macar pentru ca, scriind acum case decenii, pe amintirile sale
se poate miza serios, iar aceste amintiri fac tranzitia (e si cazul
jurnalelor unor V. Bilciurescu, R. D. Rosetti, Gr. Ionescu s.a.)
36
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
dandy-ii Capita lei, dau peste gloata uriasa a "marelui public". Daca sunt tot mai numerosi autorii dramatici $i actorii,
daca se inmultesc teatrele e firesc ca si publicul amator sail
ingroase randurile. "Pub licul nostru s-a spectaculizat si el",
observa echivoc Arghezi, fiindca el cautA in teatru "emotiile
pe care via/a, contrafacuta de civilizatia centrelor mari" nu
i-o mai oferA deck harpagonic. Asa o fi?... MA gandesc sa nu
mai tin doar pentru uzul propriu scena; importa mai putin ca
i-am fost sau nu manor audiovizual; once asemAnare cu persoane reale, regret, nu-i intamplatoare. $i acum persoanele:
Madame Prapurgescu, jurnatatea d-lui Chirita. Prapurgescu,
38
www.dacoromanica.ro
5i
striea sA clArarne
peretii, nu alta: Pai se-ntelege ca sunt cu sot Inca cu legitimatia intaia doar nu sunt d-alea cum crezi mneata de misca
din pardon pe un gologan doi acolosa ca mnealui omul mieu
la prAvAlie sA-nchizA s' p-ormA vine si mnealui la teatru
aiciseal MA scuzA, doamna, darn vreau ca sa zic..., ingand
pisicherul atins in eghileti, insa repede-i intrerupt de matroana
si
39
www.dacoromanica.ro
$i
o mostra:
"Ce petrecerefrumoasei
E in Cicmigiu pe lac,
Barca mica ,ci voioasei
Te conduce dupil plac.
Ici ci colo care -un pege
Tot de dragoste vorbe ,ste,
40
www.dacoromanica.ro
si
si
incercarea cu Mounet-Sully in
So lutia
o ofera, vai,
comediile; oamenii vor divertisment! Cand nu vor ei divertisment'?! Daca asta vor, asta le dam, totul e sa plateasca. $i
bietii de ei platesc. Prefers stalurile, dar, bucluc! Afi5e pornpoase ii anunla CA, primo, doamnele care au pe cre5tet palarii
41
www.dacoromanica.ro
Magnanimi, candizi si bonomi, oficialii si ministeriabilii se plang ca nu-s bani, acuzd criza internd si externs,
acuil reaua credintd a unora si altora. Atunci, cine are bani?
Bani n-au decat contrabandistii, talharii de drumul mare,
ladrone, cum singularizeazd italienii spita. Apropo, circula
deundzi un distih, stangaci dar elocvent: De cand Carol la
tron e/De-atunci e ladrone. Adica hot. Cat despre mine, nu
42
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
44
www.dacoromanica.ro
...
45
www.dacoromanica.ro
fac lucrarea fireasca, iar orchestrantii asta 5i a5teapta (pardon! A5teaptA si bancnotele lipite-n fruntea "capelmaistrului"). Veseliile mirobolante au vadul lor:
"Inimii pustie,
Nimenea nu vie
Ceite nopti la rand
Te-ai culcat planglind"
46
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
Azi asa, maine altminteri, numai ce se naste si vorbulita "du -ma acasa, mai tramvai". Au insa tarafurile si late
48
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
imparte un supliment... care prezinta un tipar croit de corsagiu incretit, ultima mods ... de croiala". Nici nu 5titi cat ma
bucur ca. de5i neabonat, am gas it "numarul acesta" in care, la
purtand manici largi, cum s-au purtat acum doi ani, acum
50
www.dacoromanica.ro
lipite de
mans ?" Pal, sa zicem alta decat ca nefericita n-a avut destule
parale sd-i innoiascd garderoba; sau ca, horribile dictu, n-are
abonament la "Moda ilustratd!" Treptat, Laura apucd subiectul de coarne, Idsand sociologia vestimentatiei pe sambata
viitoare: "Cateva croitorese au Incercat de a da modei talii
incheiate indardt. Nu are ce sd fie urat, dar sunt foarte incomode, caci ne vine imposibil a ne imbrAca singure. Mai cu
seams ca acest fel de corsage convine numai damelor slabe...
Pentru brune, o rochie de lino rosu este tot ce poate fi mai
bine asortat... Femeile, cdrora nu le plac volane marl, nu au
decat sd aranjeze mai multe volane mici pe poalele fustei...
Le putem de asemenea garnisi in dreptul genunchiului cu
galoane de land sau antredeuri de danteld alba; acestea sunt
cele mai moderne gamituri. Dacd stofele sunt uspare sau de
matase, garniturile pot fi Inlocuite cu ruje de muselind de
mdtase; desigur ca rochiile se vor ardta foarte elegante si
bogate. Dar, asemenea, foarte fragile. Cad trandafirii nu
traiesc decat mat cat dureaLA trandafirii...- Pur si simplu ma
simt coplesit: recunosc ca nu mi-am inchipuit ca exists in
urbe o Laura care, prin sofismele ei nducitoare, sd reaminteased lui Titu Maiorescu faptul ca, oricat de insan i se pare
Hasdeu ca profesor, totusi, cursul sau de filologie comparata
de la Facultatea de litere si filologie e indispensabil; ba, mai
mult, are in Laura un discipol de nadejde... Dar, Inca o clips
si termin: "Am vazut la o croitoreasa o rochie pentru o mare
serbare. Ea era de muselinA, fondul albastru deschis, cu trifoi
verzi, in mai multe nuante. Still ce moderne sunt trifoile mai
cu seams cele cu foi. Deoarece acestea se e.asesc foarte rar pe
camp, cochetele pentru a nu simti lipsa lor, be poarta brodate
pe rochii. Taliile cele mai elegante, foarte Intinse jos, sunt
impodobite sus cu draperii de muselind de mdtase. Deasupra
si
51
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
lacrima; poate ca
demoazelele cititoare 11 preferd pe I. St. din llfov. Sub titlul
"Foila ziar, Moda ilustratr, descopar al noudlea episod din
romanul lui Hoffman (cumva E.T.A. Hoffmann?) Doge le
Venetiei, al cdrui traducAtor e pastrat in secret. Tot e bine ca
54
...
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
2. Ilustrii orasului
56
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
Cismigiu, inghetat bocnd. Protipendada, civild si in uniform, organizea74, distribuie, arbitreazA. Tot nume circulante:
Lahovary, Boerescu, Sutzu, VIAdoianu, Costinescu, Cerchez,
coviltir au adesea fundul dublu si hurduca rachiul de colocolo. Gazarii, geamgiii, lemnarii practica acest sport cu un
60
www.dacoromanica.ro
5i
61
www.dacoromanica.ro
TO sunt de-acord asupra acestui punct: ii plac discutiile, controversele, dar infinit mai mutt iubete singurdtatea propriei locuinte. De mancat, deseori mandricA in birtul
lui Duro de pe coltul facut de Doamnei i Academiei. Fiindca
nu agreeaza rumoarea anonimilor, tot acasA ii priete, unde
"ii avea totdeauna pe masa maina de cafea i sertarul mesei
62
www.dacoromanica.ro
complet vestimentatia. Pe terasa Otetele5anu sau la cafeneaua Lebes ("o cafenea curAticd tinutd de un german" care
e "mult frecventata de tineret", constata Baca lba5a; e situata
in Smardan nr. 3 5i inlocuitd maine cu hotelul Colaro) poate
63
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
pe mine, daca rump in bucatele mici aceste hartii". Si, adevarat, rupe bancnotele.
Insa vine 1883, 28 iunie. Zapuseala floroasa. Poetul, in
baia lui Mitrasevski, de pe Dambovita, se incuie Intr -o cabins si da drumul apei. Intr-un tarziu, cativa sparg usa cabinei.
Incepe, inevitabil, calvarul. E dus la sanatoriul Al. Sutzu,
str. Plantelor, 27 (intre Mantuleasa si Popa Nan). Nu poate
vorbi deslusit, atata numai: isi recunoaste vizitatorii. Curand
e internat intr-un sanatoriu vienez (in octombrie, Alecsandri
o anunta pe Paulina Lucasiewicz, viitoarea sole: "Astazi la
3 ore fac o conferinta in folosul nenorocitului Eminescu. Cu
banii adunati se va trimite sarmanul la casa de nebuni din
Viena") de unde, dupd ce-si vine in fire, pleacd insolit de
amicul Kibici in Italia, in sudul Alpilor, intr-o excursie. Cu
65
www.dacoromanica.ro
ai
66
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
gi
cine-1
69
www.dacoromanica.ro
70
www.dacoromanica.ro
a,
71
www.dacoromanica.ro
51
vinde i iar
cumpara. Poposeste si la Vacare5ti (la inchisoare nu la manastire) unde convinge pe director ca el unul e un excroc, nu un
72
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
data, cu mintile neldmurite, ti5nete in balcon i recita siderat: "Punct, virguld, cloud puncte, punct i virguld!" Vers
alb... vers auzit i de pictorul Grigorescu, de-alaturi, Inca nu
vazduh bAltat cum ca ar fi li-un mare iubitor de sex frumos". Dar cine nu-i? (Poate Claymoor, despre care unii
optesc cd i-ar place doar sd dea... dosul). Pentru o femeiefemeie, Radu e-n stare de once. Inc& atunci and o cantareata francezd (numele-i sundtor e inchis sub cheie, i ce
cheie nu se pierde?) poposita in Bucure0i caniculari regretd,
inaintea lui, ca n-a descins aci in miez de lama, spre a ajunge
74
www.dacoromanica.ro
si
75
www.dacoromanica.ro
bucuretene", V. Bilciurescu it cuprinde in grupul "distratilor", relatand i un episod doveditor: nu o datA, profe-
izbete de lume exclamand deferent: "liens, c fait le trot toir... je n 'observai pas!". Acest Florescu e fiul lui Nicolae
BAlcescu i al Luxitei Florescu. Devine antijunimist focos,
aldturi de Pantazi Ghika sau HaOeu. Std in Pasajul Roman
76
www.dacoromanica.ro
mai devreme sau mai tarziu, sub incidenta literaturii, mistuiti, etic, la gazetd de un Eminescu, sau suiti in nacela sim-
77
www.dacoromanica.ro
In casa lui Para Constantinescu, unul din bunii prieteni ai lui Hasdeu, intre invitali, intr-o zi se opreste si poetul Macedonski. El iii manifests dorinta s-o audA recitand pe
fetita lui Hasdeu, de numai 6 ani. Mimica si intonatia luliei
it fanneca nespus incat, intr-o odaie alaturata improvizeaza o
poezie rugand apoi pe lulia sa i-o citeasca. Ea o recita pe loc!
Putini cunosc cat de mult citeste fata Iui Hasdeu, pe rang
lectiile de Conservator, limbi straine, stiinte... doar o nota de
7, la francezA, facuta cadou de prof. TAnase Tanasescu ce-si
intuneric..."
Acum, cand zgarie-norii orasului pot fi numarati pe
degete (Bufetul de la Sosea, casa g-rului Lahovary, casa
Minovici) si cand apropietarii de ceasuri de buzunar, cu
lantuc prefirat printre dente precum mataniile. stramba din
nas ;i-i pronosticheaza o viatA scurtA ceasului brAtara al
78
www.dacoromanica.ro
Una dintre ele mi se pare infricoptor de nostima: e peaproape cAsoaia CorneOlor, cu sacnasiu, cu ferestre puzderie
pi late streini. Cornqtii tin o haita de caini, unii vrednici la
79
www.dacoromanica.ro
tentanta trece
nea partid al virtuo0or. N-a fost sa fie. Lipsesc oare virtuo0i? Oil n-au dan0i "curajul opiniunei"?...
80
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
82
www.dacoromanica.ro
respect, al Dv., Matei Mil lo, viu sau mort, cum yeti voi"
(R. Miron). Probabil ca oficialii inghit in sec, ca i acum trei
ani cand, printr-o adresd a Directiei generale a teatrelor, li s-a
83
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
i,
tuleo! pe
'11
85
www.dacoromanica.ro
86
www.dacoromanica.ro
3. Politicieni, politicale...
"La care se adauga modul, cu totul primitiv, cum erau
cladite la jumatatea veacului trecut orwle noastre. Dupa 50
de ani de munca intensive, fireve, un personal tehnic considerabil, starea for era Inca atat de putin satisfikatoare.
Inc& un strain, care a vizitat Capitala regatului roman. pe la
1900, a putut sa scrie. ironic, ca nu viizuse decal feune tres
petite ville au milieu d 'un tres grand village "
P.P. Negulescu
87
www.dacoromanica.ro
In termenii sai din 1866, Constitutia tarii suporta modificari insemnate de-alungul domniei lui Carol. Astfel, in
anii 1879, 1881, 1884. Inca din 1866 sunt garantate constitutional o serie de libertati cetateneti cu caracter progresist:
libertatea presei, adunarilor, asocierii, a contiintei etc. Ele
tante forte sociale. Puterea legislative apartine Parlamentului, alcatuit din Adunarea Deputatilor (183 locuri) 5i senat
(121 locuri), iar regele detine, prin intermediul Consiliului de
minitri (cu 8-9 ministere), puterea executive. Ca i inaintea
Razboiului de Independents, in cadrul aa-numitei "rotative
guvernamentale", doua sunt partidele importante in statul
88
www.dacoromanica.ro
I.I.C. Bratianu, Al. Marghiloman, Take Ionescu) sunt personalitati frunta5e ale tarii, mai toate stiute si recunoscute ca
atare si prin unele activitati ne-politice: avocatura, cariera
didactics 5.a.
Liberalii dispun "de o audienta relativ mare in randul
alegatorilor, datorita in general programului for politic de orientare burghezo-democratica. Adept al unui regim parlamentar 5i al dezvoltarii tarii prin forte proprii", Partidul Liberal
i5i canalizeaza actiunile in "directia intensificarii ritmului de
industrializare 5i a rezolvarii problemei agrare prin reforme
89
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
91
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
politice". Comitetul teatral interzice satira. Numai ca publicul, prevenit prin afi e, tocmai asta ateapta. Mil lo iese pe
98
www.dacoromanica.ro
99
www.dacoromanica.ro
dintre Palat
100
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
du-se celelalte valoroase finisaje interioare. Actuala constructie a Politiei Capita lei, fostA Prefecture a Politiei, reali-
102
www.dacoromanica.ro
ss vezi! In sfarit, asta ca asta, dar mi-amintesc i de interpelarea din Senat, deundzi, cand Take lonescu, sprijinitorul
pictorului Mirea (care a zugrAvit pe murii catedralei constantene sfinti 5i sfinte avand cu modele personaje reale din
societatea... bucureteand) e admonestat de mitropolitul
Partenie. Argumentatia lui Take va face ocolul urbei: "Bine,
Inalt Prea Sfinte, ce inspiratie greita a avut Sfintia Ta ss
aducd aci ireparabila greeald a autoritdtii bisericii noastre
de-a nu fi strans la timp pentru arhiva sinodald o colectie a
portretelor sfintilor bisericii noastre. $tie IPS TA ca. pictorul
103
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
105
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
si
www.dacoromanica.ro
1. De-ale vietii...
De fapt, and incepe secolul 20 la 1900? sau la 1901?...
Parerile europenilor (cAci europocentrismul nu e, Inca,
zguduit din temelii) difera. Aparent otioasa. aparent gratuitA,
108
www.dacoromanica.ro
oficiala e transmisa regulat de la Cabinetul pentru "observarea timpului" din Primarie. A timpului marunt, cotidian.
iar nu al celui secular, caci, altfel. dilema europeana ar fi
lesne rezolvata de primaria Bucuretilor notri...
Auspiciile sub care inmugurete noul veac sunt. de la
caz la caz. extrem de diverse; i asta chiar daca. in scrierile
politice sau artistice de dupa prima conflaaratie mondiala.
anul acesta i cei urmatori vor suna cu melancolic fast in
salba ap-numitei la belle poque. Primar al Capita lei, din
iulie 1899, B. St. Delavrancea comite un bilant prilejuit de
109
www.dacoromanica.ro
pentru ca finantele pill stau rau i, conex, consecintele produc o austeriate dura; in regimul de severs economie promovat de guvern(e) intra chiar i... veniturile regale. Odata cu
Tara intreaga, i bucurqtenii strang cureaua i, dupa cum le e
felul, se agata de cate una-alta sa poata face haz de necaz. De
pilda, multi dintre cei juni se caznesc, cu succes diferentiat,
sa invete sa valseze. De ce? Fiindca "valsul lent Fascinatie al
lui Marchetti, lansat in noaptea revelionului 1900-1901, a
de la Paris,
110
www.dacoromanica.ro
d'Alencon" (R Gimferrer).
Bucuretenii mai surtucari, inghiontiti in arierplanul
istoriei i care n-ajung sd pipdie cu ochiul for sceptic-avid
orchestrofonul, pot sd pipdie din priviri la premiera cu Emil
Galti, de Lessing, la care, pe scend, se infruntd doud dintre
destinatd sd hrdneascd mandria nationalk asasinatele bulgdreti; rdscoala tuicarilor; impozitele cele dureroase etc".
(Despre "afacerea ing. A. He Hier", care va costa statul o
despdgubire de peste ase milioane lei i in care a fost impli-
111
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
113
www.dacoromanica.ro
dri ca un om de spirit este apreciat in tara noastrd eminamente viticold i eminamente ridicold, cum zice Caragiale.
Pand acum umorul in literatura romans se bucura aproape de
aceeai stima de care beneficiazd umorul in codul personal...
In fine, ce mai tura-vura, dorim ca jubileul lui Caragiale sa
aibd fastul strAlucitor al jubileului recent pe care Polonia
recunoscatoare 1-a organizat in onoarea lui Sienkiewicz. Vai,
tim ca lui Caragiale nu i se va face cadou un castel, ca lui
Sienkiewicz,
in Romania literatii n-au dreptul decat la
Caste le in Spania" (Mol Teaca, 1901). Banchetul e prezidat
de avocatul P. Graditeanu. Dintre vorbitori (Delavrancea,
Cantili, Dr. Urechia, Mille, cpt. MArdarescu, actorii
Niculescu, Marculescu i Brezeanu, Ranetti, Paulian, Radu
Rosetti
suprasolicitant e Tache Ionescu, and afirma ca
"In realitate, teatrul romanesc a inceput de la Caragiale". Nu,
verbul corect e: a culminat teatrul... Dar verva politicianului
in acest an de rdspantie e nezdgdzuita i, dacd e sd flu suspicios, deloc... artistica. (Dealtfel, cum e tiut, Caragiale nu
aderd, nici nu sustine partida conservatoare a lui Ionescu, nici
114
www.dacoromanica.ro
de singe, iar hainele fait nici o patA. A doua zi, la confruntarea cu cadavrul, Candiano find Intrebat de procuror ce
impresie ii face cadavrul, a raspuns in limba francezA: On
dirait que c'est une vache egorgee (s-ar zice ca-i o vacs
Ea m-a poftit la masa,
dar n-am voit sa marline nici sa beau, caci ma temeam sa
macelaritA). Apoi a povestit crima.
115
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
joben aijderea. Administrator al domeniilor regale, se pricepe vartos sd-i prezinte regelui numai bilanturi pozitive, concurat numai de-un alt edec notoriu, cneazui Moruzi, prefectul
politiei Capita lei. Are Kalinderu un respect religios pentru
capetele incoronate. Inc& lorga it dezvAluie odatd cu subtire
ironie: povestind intr-un grup despre o reuniune de obraze de
marimi, de fats fund i Kalinderu, la auzul numelui lui Franz
losef, administratorul se ridica brusc in picioare, arborand o
117
www.dacoromanica.ro
care-i aseazA dinainte licoarea duios apelata Elixir stomacale, de negasit altundeva in Bucurestii tuturor posibilitatilor, fiind el, elixirul, preparat numai de catre carmelilii des-
118
www.dacoromanica.ro
are loc la Bucureti in 1906. Printre cele peste 30 de personalitati straine participante, se numara i Rodin, Richard
Strauss, Sildermann, Camille Flammarion .a. Iar dintre
romani, sunt de reamintit: Enescu, Delavrancea, Mincu, Take
Ionescu, Xenopol, Haret, Hamangiu etc. Cu aceasta ocazie,
Xenopol remarca in Raportul prezentat Academiei cA un
asemenea congres echivaleazA cu "o era noun in viala noastra
civilizata, data cand Europa incununatA cu razele ei artistice,
tiintifice i literare vine la noi, la noi cari pans acuma eram
obinuiti a merge la dansa". Frumos spus. Adevarat spus.
Un alt mijloc de aliniere europeana it constituie fare
doar i poate adoptarea tramvaiului; Bucuretii se grabesc,
fortissimo, impotriva tramvaielor, and o garniture zornaitoare 4i facu aparitia pe str. Primaverii, dansul, in balcon,
inarmat pana-n dinti, ochete i trage, darn puca nu ia foc,
find o veche flints turceasca. extrasa din panoplia strabunicilor. Ceea ce nu inseamna a vatmanul nu s-a speriat, oprind
cu scrapet magaoaia. Manescu, poftim, devine un ilustru...
inamic public. Sarmanul, pentru scurta vreme. Pentru ca
insulta primita, adica trecerea tramvaiului pe-aici, it rapuse.
SA mori de inima rea, ofensat de-un tramvai, e ceva, nu?...
119
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
Maiorescu ii apreciazd "soliditatea de caracter" iar in ferparul din Universul citesc: "Om muncitor, de o cinste exemplard si de o pricepere financiard neintrecutd, prin insusirile
si
121
www.dacoromanica.ro
a lui Coppee; sears de sears succes deplin; o farama de sperantA; o raza de lumina; generozitate.
Iscodesc pe unul, pe altul, trece vremea mai lesne i
ma dumiresc i asupra apetitului grevist: nu, se pare a grevele n-au nici o legatura cu Ione! Bratianu, care-i azi ministru de lucrari publice i ad-interim la rAzboi. Rasuflu uurat.
Am mai scapat de-o grijA. Aa cA-i permit, in sinea mea cea
generoasA, sa piece la Constanla pentru a lua parte la ser-
122
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
di
garlite ba caini i
124
www.dacoromanica.ro
martor senzomotor al aventurii). Domnisoara poarta o nostima rochie maron, ce o prinde de minune, deli reporterul se
pastreaza virtuos, otgonat doar de capitanul ambarcatiunii,
care-i turuie despre nemaipomenitele avantaje pe care le-ar
trage dacA-i va reusi calAtoria. Mde! Numai ca la podul
Palatului de Justitie ajunsi, vaporasul iii permite sa deranjeze
125
www.dacoromanica.ro
126
www.dacoromanica.ro
de rege, natal-Bch la
127
www.dacoromanica.ro
tuii sale din Mao Universitatii, la conjunctia dintre bulevardele Elisabeta i Bratianu). PoartA barbs i mustati (intre
timp albite) ca i parintele sAu, tap de care e mai trupe i are
o linie a fruntii mai dreapta, iar a nasului mai acvilina; la
fel, privirea e mai treaza i oarecum insidioasa, vicleana in
raport cu a tatAlui: senin melancolica, putin obosita. In totul,
eleganta sa, chiar i vestimentara, iradiaza vigilenta i distantare "boiereasca", de citadin intrus i circumspect. Fara
128
www.dacoromanica.ro
si
se grabeste sa-1
129
www.dacoromanica.ro
130
www.dacoromanica.ro
In vara lui 1907, la Ateneu, se deschide primul congres international al petrolului, prezidat de ing. A. Saligny.
"Delegatii strAini sunt incantati de organizare. Profesorii
Engler i Hoffer declarA CA nicaieri petrolul n-a fost mai bine
131
www.dacoromanica.ro
Cum ajung iar la putere, in iarna lui 1908, liberalii asipe socialist' "ca socialismul va fi lasat sa se desvolte in
Romania" (Baca lba.5a). Si, pentru a nu trece doar demagogi,
2. Caruselul dorinlelor
"In pagina scrisei, in contact direct cu cititorul, scriitorul acestei vremi se implica in trairea ei, propulsOndu-i
munce5te in
o forma aproape ieftina de evaziune. Pentru ca exilul interior, meditativ 5i hermetic, bucure5tenilor, firi extrovertite
132
www.dacoromanica.ro
dinamice, nu le e priincios. Pe langA preot, perceptor, jandarm sau agent electoral, la poarta for bat o seams de dorinte,
133
www.dacoromanica.ro
sa-si
134
www.dacoromanica.ro
si cere studentilor sA se
retragA. Cum it vAd, studentii izbucnesc in huiduieli 5i ii
amintesc retragerea din teatru a lui Notara $i Liciu. Cativa
studenti vor sA pAtrundA, imbrancindu-1. Davila ridica bastonul si love5te in cap pe studentul SlAvescu. Surescitarea
este la culme... Pe piata Teatrului un mare grup de studenti,
135
www.dacoromanica.ro
136
www.dacoromanica.ro
ultimele "ridicari" de cap a "super-elitei", simbolica zvarcolire pentru o belle poque ce se va rupe, brutal si ireversibil,
intr-un macel mondial.
Incepand cu 10 mai 1906 se desfasoara serbarile jubiliare: se implinesc 40 de ani de domnie a lui Carol I, cu prile-
domnitor roman n-a stat cinci decenii, neintrerupt, la conducere... Expozitia ar trebui inaueurata intr-o duminica,
4 iunie. Ploua insa torential, asa ca-i amanata 'Ana marti.
Mani, zic unii bucuresteni, sunt trei ceasuri rele, asa ca-si
scuipa-n san si-si fac cruci cu limba-n cerul gurii; trei ceasuri
137
www.dacoromanica.ro
aadar, cA Expozitia e
vaterschaft, -en: patemitate...1)
zguduita i de o explozie. Accidentul e cauzat "de sergentul
138
www.dacoromanica.ro
desi
139
www.dacoromanica.ro
cerii se multumea cu castigul din consumatiuni, iar can taretele fAceau cheta plimband farfuria printre mese".
Evident ca fetele se grabeau ca, dupa fiecare cantec, fuserit,
sa "coboare" cu farfuria in care zornaiau cateva monezi de
140
www.dacoromanica.ro
141
www.dacoromanica.ro
Uric, se produce Sarah Bernardt In persoand, care interpreteazd pe nefericita curtezand din Dama cu camelii.
Sclipesc bijuteriile i umerii goi, fonesc toaletele i evantaiele, in totul, atmosfera frantuzeascd costa pe destui capi de
familie sume ruinAtoare. Obrazul subtire...
Regele e preedintele de onoare al societatii AeroClub, care societate organizeazA in octombrie 1906 o ascen-
trei ani, tot in octombrie, Bucuretenii II Intampind cu sufletul la gull pe ilustrul Bldriot, despre care uaneaua locald
n-are ragazul suficient sd monteze legende, macar pentru ca
nimeni din multime n-a vAzut pand acum un aeroplan. Cel
mutt, scepticii/invidioii lasd din col ;ul gurii punguite cate un
"A, nu s-poa, moner! N-o sd zboare!" N-aveau dreptate.
Nu vor avea dreptate. Bldriot e Intampinat la Gara de Nord
de cateva mii de indivizi, intre ei find i destui din provin-
142
www.dacoromanica.ro
143
www.dacoromanica.ro
totui,
144
www.dacoromanica.ro
145
www.dacoromanica.ro
romantics 5i duioasa: Pe Ia jumAtatea veacului trecut, vornicul Iancu Otetele5eanu trAia fericit in casele sale de pe
Podul Mogowaiei cu sotia sa Safta, nascutA Campineanu. Pe
la 1860 "insA, nemaifiind 'tank, dar atunci sunt patimile mai
146
www.dacoromanica.ro
din sera, iar in serile calde din iunie mai coboara ateva
trepte si merg sa se piara sub batranii copaci din parc, care
si prima lui sotie, care II iubise atata. Lui lancu i s-au facut
funeralii de suveran... In casa de pe Plata Teatrului a mai
primit, singura de acum, d-na Oteteleseanu, credincioasa,
pans in cele din urrna, menirii ei de gazda... Femeia de care
147
www.dacoromanica.ro
148
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
150
www.dacoromanica.ro
lui..."
151
www.dacoromanica.ro
3. ...1907...
"Hristo4 sa Pi, nu yeti scapa
Nici in mormant!"
George CoOuc
Yeats:
152
www.dacoromanica.ro
Haga (participa 44 de state); Incheierea unei serii de conventii cu privire la reglementarea institutiei neutralitatii si cu
privire la razboiul maritim. Acord anglo-rus la Petersburg;
impartirea sferelor de influents in Persia, Afganistan si Tibet;
cristalizarea aliantei anglo-franco-ruse (Trip la Intelegere sau
Antanta). Introducerea votului universal pentru barbatii care
au Implinit varsta de 24 de ani, in alegerile pentru Reichsrat
153
www.dacoromanica.ro
mulgA o noun lege electorala; incepe perioada numita "reactiune stoldpinistd". Legea 5colard prin care se urmarea desfi-
De 5i in 1868, printr-o a5a-numitd "lege a nationalitAtilor", sustinutd de Fr. Deak 5i baronul I. ERNA se incuviinleazA popoarelor "nemaghiare
majoritatea cetatenilor
Ungariei oarecari drepturi in administratie 5i invatamant...
timp de o jumdtate de veac carmuitorii maghiari nu au voit sa
infiinteze nici macar o singurd 5coald cu limba de predare
romdneasca, germand, slovacd sau sarbeascd. Dimpotrivd, au
inceput o prigonire fa'ra crutare impotriva tuturor 5coalelor
nemaghiare, indeosebi impotriva celor confesionale romane
154
www.dacoromanica.ro
155
www.dacoromanica.ro
156
www.dacoromanica.ro
cu
157
www.dacoromanica.ro
158
www.dacoromanica.ro
159
www.dacoromanica.ro
160
www.dacoromanica.ro
cum la circ sunt lupte i alte exhibitii (C. Baca lbaa). Sunt
161
www.dacoromanica.ro
Bratianu
el...
162
www.dacoromanica.ro
163
www.dacoromanica.ro
tresar si
cerceteaza in toate partile, cAci izvorul lansat de oficiosul
tandemului Take lonescu
164
www.dacoromanica.ro
ce-i trebuie tarii din punct de vedere militar:!"... In organizatiunea o5tirii noastre nu este nicdieri vorba de 300.000
oameni. Negre5it dacd socotim pe toti romanii intre 21 5i 46
165
www.dacoromanica.ro
trebuia sd se prevadd suma pentru confeclionarea a 10 milioane cartue. Ei bine, cand am revenit la ministerul de rdzboi
in 1899, nu am gasit decal 13 milioane de cartue i 25 lovituri de tun". Situatia nu este rozd, firete, insd autorul interviului simplified abuziv lucrurile atunci cand trage incheierea
a "regele Carol urma instructiunile Berlinului i Vienei, care
intelegeau ca armata romans in timp de rdzboi sa fie doar o
166
www.dacoromanica.ro
imburatatita in anii urmatori vizand reorganizarea armatei 5i functie de ale carei prevederi, "sistemul
national de apt-are" dispune de urmatoarele compartimente:
a) armata activa, b) rezerva (ambele formand armata de operaliuni) 5i c) militiile. Cat prive5te recrutarea, unul din elementele de bazA ale organizarii armatei moderne, se prevede
a "trebuie facut in a5a fel ineat dreptul de a apara patria, O.
nu fie luat nici unui cetatean in stare sa fie apt de a lupta in
primele randuri, fie de a aduce vreun ajutor armatei" (Mr.
legi in 1908
167
www.dacoromanica.ro
rala a armatei romane de aparare a suveranitatii ii independentei nationale dar 5i vizarea permanents a obiectivului
eliberarii conationalilor subjugati 5i intregirii tarii in fruntariile sale istorice" (RAPRM, I).
Cum "Intre functiile principale indeplinite de armata
in societate" se deta5eaza "aceea de factor activ de educare
cetateneasca 5i patriotica", aceasta menire a sa este bogat
oglindita in documente 5i realmente winteleasa 5i insu5ita de
corpul de cadre" (col. dr. V. Alexandrescu). In acest spirit, cu
168
www.dacoromanica.ro
169
www.dacoromanica.ro
arata
170
www.dacoromanica.ro
i in functie de doxa i de "cei apte ani de-acasd" ai preopinentului. Si pentru a nu ne inveseli necuviincios de aceste florete incrucipte la mansarda societAtii bucuretene, tin
sd vd innegurez o secunda reamintindu-vd cd, in tot aceste
zile i nopti, dispare dintre not i una dintre "cele mai mail
artiste ale Teatrului National": Frosa Sarandy, ca i distinsul"
profesor i om de litere",
171
www.dacoromanica.ro
randul cortegiului istoric, in ordinea urmAtoare: o avantgarda de jandarmi, apoi: pe cai mici si iuti, tinuti in frau
anevoie, trecurd buciumasii purtand buciume pe dupd gat.
Tobosarii avand tobe de fiecare parte a selei, un grup de
surlasi si trambitasi, in urma steagului care forma garda de
onoare a unui steag imitat credincios dupd steagul lui Stefan
172
www.dacoromanica.ro
173
www.dacoromanica.ro
174
www.dacoromanica.ro
duroase. Regele Carol a fost cu acest prilej numit generalfeldmarepl al armatei germane". Evident ca germanii vor sa
se asigure de pe-acum de un substantial aport roman intr-un
eventual razboi... mai crezand, nu fara rost, CA sangele apa
nu se face. (Ca viitorul apropiat le va infirma aparentele, e o
problems ce tine de greu scrutabilul "miracol istoric", care e
175
www.dacoromanica.ro
si
timpul marelui rdzboi, sa dezerteze la inamic i sa comploteze "ca sa corupd pe ofiteri, fie in Moldova, dupd evacuarea Munteniei, fie in lagdrele de prizonieri". Un "suflet
mic", adevdrat, indiferent de respectul care se cuvine acordat
176
www.dacoromanica.ro
aromani. Contienti ca o atare atitudine nu putea decat amplifica starea explozivA existents, generand izbucnirea unor not
177
www.dacoromanica.ro
178
www.dacoromanica.ro
179
www.dacoromanica.ro
180
www.dacoromanica.ro
Un episod care starnete oarecare valvd in AustroUngaria e prilejuit de-"afacerea colonel Redl". Acest colonel
181
www.dacoromanica.ro
182
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
184
www.dacoromanica.ro
ra pacea
si
185
www.dacoromanica.ro
186
www.dacoromanica.ro
din 1877-1878, careia Bulgaria ii datorqte existenta sa, precum i neutralitatea Romaniei, care a contribuit foarte la suc-
187
www.dacoromanica.ro
188
www.dacoromanica.ro
european pornit, urmat de cheltuieli considerabile i de \farsare de sange, Puterile nu ar mai putea avea altd preocupare
decat interesele for prin compensatiuni i compromise reciproce, acestea s-ar face tot pe spinarea State lor mici. De
aceea, a insistat Sir Edward Grey, Puterile mici trebuie sa
evite cu orice pre a fi cauza unui razboi european, caci sunt
in primejdie de a plati cu pielea lor..." (N. Miw Trebuie sA
recunosc ca intuitia politica a lui Sir Edward Grey e cu totul
remarcabild. Din pacate, marele rAzboi, in aceste luni, este
doar amanat. N. n. )
"Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la
Roma cave Ministerul Afacerilor StrAine, Roma 8 martie
189
www.dacoromanica.ro
190
www.dacoromanica.ro
191
www.dacoromanica.ro
asiguratd... aceasta granitd este linia Turtucaia-DobriciBalcic cu un oarecare numAr de kilometri la apus si la
mis7A7i dupd confonnatia terenului..." (T. Maiorescu).
"Telegrama Ministerului Afacerilor strAine al
Bulgariei cAtre guvernul Roman, transmisd prin Legatiunile
Italiei la Sofia si la Bucuresti. Din Sofia, la 17 iulie 1913.
192
www.dacoromanica.ro
193
www.dacoromanica.ro
14 august 1913. Domnule Pre5edinte al Consiliului... In convorbirea ce am avut cu Sir Eduard Grey, D-sa mi-a spus ca
Tractatul de la Bucure5ti este opera politica cea mai meritorie ce s-a facut in ultimul timp... Organele serioase ale presei engleze fac sa reiasd importanta memorabild a Tractatului
de pace de la Bucure5ti, caci este primul in istorie prin care
popoarele balcanice au reu5it singure sa reguleze intre ale
dificultatilor lor... (N. Mi5u).
"Actiunea deschisa a Austro-Ungariei de torpilare a
aliantei balcanice..., cre5terea tensiunii in raporturile dintre
Viena $i Petersburg, manifestata 5i prin masive concentrari
5i ferma; mai ales ca, prin tarul Ferdinand, care spera "sa
refaca, cu sprijinul Austro-Ungariei, imperiul multietnic al
tarului Simeon cel Mare" (D. Preda), Bulgaria nuli mai
ascunde in prezent intentia de hegemonie in Balcani. 1ncat,
considerandu-se amenintat in chip direct, guvernul roman
dispune mobilizarea generala la 3 iulie (st. n.). Bucure5tii,
Cara intreaga percep entuziast actiunea intelegand-o ca pe o
masura urgenta 5i "direct opusd politicii monarhiei austro-
194
www.dacoromanica.ro
195
www.dacoromanica.ro
C. RAZBOI SI PACE
PENTRU UNITATEA PATRIEI
parfumul epatan-
telor femei, scartul ghetelor nou-noute, cuviosenia imflamanta a discursurilor, nuanla carbonizata a spalturilor de
ziare inhalata dimineata, la pranz si seara, agonia crezului
regal in echilibrul ruletei guvernamentale... Pompoasa in
spiritul ei teatral, la belle poque se sparge-n tandari vitrinA
196
www.dacoromanica.ro
197
www.dacoromanica.ro
pacifiste romanesti de-a lungul celor doud conflicte balcanice, acestea n-au ajuns a se constituie intr-un pretext
"suficient" pentru ca cele cloud blocuri, Trip la Aliantd si
Trip la Intelegere, sd pund mana pe arme. 0 vor face acum,
excesiv de repede dupd consumarea "pretextului" de la
28 iunie (st.n.). Doar Italia si Romania, state aflate de aseme-
198
www.dacoromanica.ro
199
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
201
www.dacoromanica.ro
202
www.dacoromanica.ro
si indepArtarea ei de Trip la
AliantA ar fi fost fAcutd de BrAtianu singur, fard stirea regelui
Carol. Greseala aceasta a linut s-o Indrepte insusi BrAtianu in
una din conferintele sale de la Ateneul roman (1927) mArturisind: Este drept ca am hotdrat sd rdmand aprobarea in taind
203
www.dacoromanica.ro
204
www.dacoromanica.ro
205
www.dacoromanica.ro
octombrie se
206
www.dacoromanica.ro
perate, ca i cum le-ar fi fost teams de precipitarea evenimentelor, sub biciul destinului, ca nu vor apuca sdli
goleascd paharele pand Ia fund. Sampania curgea. Cupele se
ciocneau. Dar negurile rdzboiului, ca i fumurile betiei, se
Intindeau zi cu zi Intre hotarele Romaniei neutrale, peste
sufletele i peste mintile impAingenite" (N.D. Cocea). Sau,
tot despre aceste luni de zile agitate: "Bucuretenii se schimbasera de sa nu-i mai recunoti: cei ce se destindeau la o bere
unde pierisera?
sau se plimbaserd agale pe bulevarde
Mullimea manifesta furioasa: nu era de glumit cu ea; nu mai
207
www.dacoromanica.ro
208
www.dacoromanica.ro
209
www.dacoromanica.ro
210
www.dacoromanica.ro
211
www.dacoromanica.ro
francez la Bucurqti (din anii 1916-1920), contele de SaintAulaire, "el n-a meritat reproul de indecizie pe care i 1-au
adresat aliatii i nici acuzalia de duplicitate care i-a fost arun-
212
www.dacoromanica.ro
5i
213
www.dacoromanica.ro
asemenea situatii-limitA si o dozA importantd de nesiguranta/teamd pentru viitor, a recurs la 31 Wile, orele 12, si
214
www.dacoromanica.ro
215
www.dacoromanica.ro
continua
sd facd presiuni asupra guvernului roman prin intermediul
ministrului C. Diamandy, pentru ieirea tdrii din neutralitate.
216
www.dacoromanica.ro
217
www.dacoromanica.ro
218
www.dacoromanica.ro
sanitar militar
5i
dr. C.
219
www.dacoromanica.ro
Cum in cursul actualei veri actiunile militare dezvoltate de ate Puterile Centrale pericliteazA serios situatia
tarilor Antantei, acestea din urma adreseaza Romaniei note
220
www.dacoromanica.ro
221
www.dacoromanica.ro
mandrA
222
www.dacoromanica.ro
cave allii, mai noroc4i zilei. Cdci aceastd Eliza StirbeyMarghiloman-BrAtianu (led ce verset istoric e singur numele
ei, chiar!...) merits, azi i aci, toata atentia.
Va intocmi apreciate talmaciri din francezA i englezd,
turile de caracter ale miniWilor i ataptilor militari semnatari. Aportul unei lupe salveaza lectura. Actele sunt redactate in francezd i sunt indubitabil scrise de mana. De mana
Elizei-$tirbey-Marghiloman-Bratianu. Pulini sunt cei care
inteleg i aprobd scrupulele primului ministru, adicA tentativa reu$itd! de pastrarea secretului pans in ultima clipd.
Presiunile executate concertat asupra sa i asupra regelui full
i numeroase i dure i atm finele neutralitAtii, ultimative.
Pe de altA parte, nici presiunile interne n-au fost nici putine,
nici comode, acuzatiile de laitate nelipsind in presd sau in
cuvantarile prea focoase ale unuia on altuia, acetia, in fond,
223
www.dacoromanica.ro
necunoscatori ai planului si pozitiilor ferme, profund responsabile ii patriotice ale guvernantilor; orice zvon, orice 5tire
"scurse" ar fi periclitat masiv, daca nu decisiv, efortul cladit
minutios de conducerea tariff, aflata, in realitate, in deplin
acord cu idealul 5i aspiraliile Intregului popor... (Asa, kite
paranteze, cer ragazul unei intrebari: este Eliza acum dar 5i
maine
cel putin cateodata, bantuita de nostalgii? Acum,
cand trAiesc Inca amandoi barbatii ei cu nume circulante;
acum, and Marghiloman, conjunctural, insa si datorita unor
ambitii politicianiste, e hArazit sa se instaleze Intr -o tabard
adversd ii, momentan, scutita de tragedii 5i vicisitudini umi-
224
www.dacoromanica.ro
225
www.dacoromanica.ro
226
www.dacoromanica.ro
227
www.dacoromanica.ro
228
www.dacoromanica.ro
229
www.dacoromanica.ro
si
230
www.dacoromanica.ro
231
www.dacoromanica.ro
232
www.dacoromanica.ro
233
www.dacoromanica.ro
234
www.dacoromanica.ro
asta, Armata
235
www.dacoromanica.ro
gari sunt nesemnificative, neajutand simlitor planul romanese. In aceste conditii, Grupul de armate Presan i5i concen-
236
www.dacoromanica.ro
dumane din teritoriul invadat", chiar daca intre timp "inamicul realizeaza concentrarea unor forte superioare" (RAPRM,
vol. I). Dar, de parca interceptarea mesajului romanesc n-ar fi
fost destul, intentiile generalului Presan sunt dejucate 5i de
faptul ca Detaamentul Dural-ea, urmand sa colaboreze cu
Divizia 40 rusd (Inca incomplet prezenta in zona) i5i =dna
intrarea in actiune... ceea ce permite dumanului sa se organizeze nestingherit in teren 5i sa se pregateasca pentru "lupta
de incercuire". E Inca un exemplu de timp foarte pretios pier-
comentariu: armata romans e dotata actualmente cu armament 5i alte mijloace (inclusiv de transport 5i informatii) mult
inferioare inamicului; nu s-a putut realiza un raport de forte
favorabil noun datorita lar2imii excesive a frontului CarpatiDunare; persistenta lipsei de unitate in vederi dintre Mari le
237
www.dacoromanica.ro
238
www.dacoromanica.ro
pafie
239
www.dacoromanica.ro
c4ate".
Constantin C. Giurescu
....Deja dupa infrangerea, dureroasa pe cat de nemeritata, de la Turtucaia, bucuretenii se ateapta sa fie invadati;
dar trecerea "dumanului biruitor peste Dunare... nu se produse pentru moment; in schimb se produsera cateva bombar-
240
www.dacoromanica.ro
ocuparea orgului
241
www.dacoromanica.ro
lugubrele lungi fluieraturi ale varditilor, de clopotele bisericilor sunfind alarma..., de goana vijelioasa a automobilelor
zburand cu ordine urgente, i imediat apoi tunurile incepura
242
www.dacoromanica.ro
nu te supuneai la prima somatie de stinge lampa, spionule!, Iti atrAgeai intai spargerea geamurilor, apoi furia
amenintatoare i chiar injuraturile mahalagiilor. Vai de
nenorocitul care ar fi indraznit sA-si aprindA o tigara pe strada
de cum se insera... in liniVea dureroasA cu vajait de scoicA..."
(H. Stahl).
243
www.dacoromanica.ro
Cu zapada
Zebrata de explozii de obuze ci Fapnele...
...in vazduh,
Locomotive inrNite s-au ciocnit in apa...
Sau poate c-a plesnit tacerea...4
Pe-un adapost alaturi, a cazut o mina".
(Camil Petrescu).
244
www.dacoromanica.ro
cace" ca aeroplanul,
245
www.dacoromanica.ro
246
www.dacoromanica.ro
si
247
www.dacoromanica.ro
248
www.dacoromanica.ro
iau drumul Bragadirului ca sa-i intampine, oficial, pe ocupanti; se intorc "singuri dupa o lung asteptare... Peste putin
timp, a sosit vestea intrarii trupelor germane in Gara de Nord,
apoi un automobil cu 5 ofiteri a sosit la Primarie. Printre ei
era si principele de Schaumburg-Lippe, nepot al Imparatului
Wilhelm, fost secretar de legatiune la Bucuresti, la declararea
razboiului. Se vede a a tinut s revie in Romania ca invingator, spre a razbuna umilinta plecarii sale" (P. Alimanesanu).
Bine dar von Mackensen, el ce umilinta mai razbuna?...
"Stradele sunt aproape pustii. Pe Ca lea Victoriei, acoperita
cu nisip proaspat, stau insirati sergentii de oral, in mare tinuta.
Toti sunt luati pe alese: cei mai inalti si mai voinici si cei mai
249
www.dacoromanica.ro
250
www.dacoromanica.ro
251
www.dacoromanica.ro
noul ofiterilor de stat major, sub ochii incetoati ai publicului. Si tot pe strada, pe Ca lea Victoriei: reedinta diurnA a
252
www.dacoromanica.ro
253
www.dacoromanica.ro
populatiei, actiuni realizate, firqte..., prin ignorarea cornpieta a jurisdictiei romane (in vigoare, in fond!) i a acordurilor internationale prevazute in intelegerile de la Haga.
Practic, legile i decretele locale sunt inlocuite cu ordonante-
254
www.dacoromanica.ro
255
www.dacoromanica.ro
256
www.dacoromanica.ro
257
www.dacoromanica.ro
258
www.dacoromanica.ro
259
www.dacoromanica.ro
260
www.dacoromanica.ro
261
www.dacoromanica.ro
262
www.dacoromanica.ro
263
www.dacoromanica.ro
elibera. CAnd s-au reintors doamnele la Mitropolie, au constatat call tinuse fagaduiala, deoarece au gasit pe Mitropolit
de ocupanti; la descaunarea I.P.S.S. Theodorian, o contributie de loc neglijenta o au preotii cond4 de arhimandritul Scriban; acetia manifesteaza ca nite mireni autentici
strigAnd: "Afars, renegatule!" (Cf. Draghiceanu): Meticulf4i
cum sunt ocupantii, indeosebi austro-germanii, inghit acest
afront adica pierd un cap de pod in ofensiva razboiului psi-
264
www.dacoromanica.ro
265
www.dacoromanica.ro
266
www.dacoromanica.ro
5i
oficiosul "Gazeta
267
www.dacoromanica.ro
romanilor sa mai faca prajituri i cozonaci "afara de sambata i miercurea i atunci in urmAtoarea proportie: 500 g fAinA,
268
www.dacoromanica.ro
269
www.dacoromanica.ro
din timp de pace, trece peste 1.000 lei... Se luta de pedeapsd cei care avand obiecte sub valoarea de 1.000 lei, le vor
depune punctual, la acea epocA, in locul in care este convenabil sa stea". A5a ca, de-acuma, perchezitiile sunt autorizate. $i devin zilnice. "Trei sau patru soldati, dintre care unul
cu un pachet enorm de chei passe-partout, incep operatia: se
cerceteaza in putinele cu muraturi, se sechestreazA proviziile
neadnotate pe lista cu provizii, se amendeaA, in fata faptelor
constatate, abateri de la ordonantele precedente, se vfineazA
ce s-ar putea ridica pe viitor. Camioanele Geiser card, zilnic,
mobile furate. La Directia CAilor Ferate se duc, zilnic, mgini
demontate. Pe str. Fanfanii, unde locuiesc It. Tulfangel 5i cpt.
Harsteim, se card bibelouri 5i mobild ward de la Consulatul
270
www.dacoromanica.ro
271
www.dacoromanica.ro
272
www.dacoromanica.ro
273
www.dacoromanica.ro
in bloc sau solitar. "0 revolts adanca fierbe in toata populatia", constata cu justete Draghiceanu, aratand ca "tot trecutul nostru national ne silea sa nu acceptam aceastA siluire".
Modul cel mai rAspandit de impotrivire it constituie
"nesupunerea la instituirea muncii fortate. Marea majoritate
a celor 20.000 de persoane amendate, arestate sau condamnate la inchisoare", se fac "vinovate" tocmai de refuzul
274
www.dacoromanica.ro
Excelentei Sale Domnul General..., au fost pedepsite urmatoarele persoane: 1. Supusul roman... judecator... cu 6 luni
inchisoare... pentru ca a contravenit la Ordonanta... referitoare la ...", iar urrnAtorii "popularizati" prin respectiva lista
sunt condamnati "pentru refuz la muncd". Toll cei 21 sunt
"muncitori de fabrics in Bucure0" (Cf. RAPRM. vol. II).
Dacd absolut toate straturile societatii incearca i dese-
si
275
www.dacoromanica.ro
Apare un ziar, "Lumina", condus de C. Stere. In articolul-program, acesta declard: "Nu radAjduiesc ca am sd
spun in acest ziar tot ceea ce gandesc, insa fAgAduiesc sd nu
spun nimic din ceea ce n-am sd voesc sd spun". Fad la urmA,
insa, promisiunea lui va suna ca un apel sec, sofistic. Pentru
partea literarA, redactor e D. PdtrAcanu; humorul acestuia e
276
www.dacoromanica.ro
desigur ca entuziasmeaza pe
ilor obtinute in Vrancea
bucuresteni, indiferent de rang social, nu si indiferent de
277
www.dacoromanica.ro
278
www.dacoromanica.ro
si
279
www.dacoromanica.ro
BArbatii politici rdmasi in Capita ld nu-si omogenizeazA platformele si actiunile. BrAtienistii sunt vanati si
inchisi (numai in hotel Imperial zac, pe diverse termene, Lia
Bratianu si dr. Cantacuzino); la fel, pentru "delictul" inrudiril
280
www.dacoromanica.ro
281
www.dacoromanica.ro
scos mitralierele" (Baca lbap). Situatia distribuirii alimentelor e intolerabila pentru omul de rand. Cand la 15 februarie se da, prima oars dupd CrAciun, came, aceasta se
procura "numai de la ghieuri evreieti. Mii de oameni se
al
glesne flamande... Pe
5i
in Piala Victoriei,
282
www.dacoromanica.ro
Germania. Deci, se-nmultesc patrulele (la propriu, la figurat). Ulanii sunt pusi pe hadoana, citete: arja. Si chiar
arjeaza prin fata unui inamic numeros inarmat cu... bulgad de gheata/zapada. Sunt femeile, care au ieit in corpore.
vocifereazA si gesticuleazA amenintator pretinzand paine.
came, bani, pace, cerand sA piece toti cei care pangAresc si
umilesc oraul, pamantul, Cara. Unele, exasperate, chiar
arunca cu gheata i noroi zapada murdara in soldatii care
le impratie greoi. indecis, poate i fiindca nu s-a dat pans azi
o ordonanta referind expres la un asemenea "inamic". In jur-,
nalul sau, Marghiloman noteazA: "Manifestatie zgomotoasa a
283
www.dacoromanica.ro
Surescitati, mdcelarii scot culitele si se reped. Cu mare greutate linistea se restabileste... In hale, came nu se mai vindea
romanilor, in schimb pentru supusii Puterilor Centrale era in
mate zilele. In toate zilele, femeile germane si austro-ungare
steteau pe cloud $iruri, asteptandu-si randul pe scat-He halelor.
In fata tor, romancele fAceau zambre 5i blestemau". Dar de
unde atatea femei supuse Puterilor Centrale? Ace lasi autor
functionari
284
www.dacoromanica.ro
si
predati
285
www.dacoromanica.ro
286
www.dacoromanica.ro
voce acum, cdci ordonanta le-a impus...) ziarele, si ofertantii, balaoachesi sau pistruiati, de chilipiruri, si ofertantele
venusiene, cu urechi a anse si prognatism mandibular, ba si
amatorii de parcuri. Parcurile bucurestene... da, si acestea
287
www.dacoromanica.ro
sunt Imprejmuite cu si Inghesuite in ordinea si disciplina teutonice si, de aceea, la gazetA primesc note, scoldresti: "Dacd
Cismigiul are un caracter de poezie !hick parcul Carol are un
288
www.dacoromanica.ro
la
umbra birocratiei in floare. Azi in umbra copertinelor, balcoanelor, fatadelor mai inalte... $i, colac peste pupa* peste
289
www.dacoromanica.ro
Hentsch (stabul spoliatorilor de la Wirtschaftab), iar el... dizgratiat, devenind doar "sef de etapA", acum, deci, are si mai
290
www.dacoromanica.ro
lads, ma rog, delicatesele pifanilor. Noroc cu muzica militara care-i mai distreazA pe-nserat. Dar reculegerea (Erholung)
neprevazutA din cauza glumei barbare a unui bulgar prasnaglava (comandant)! La Tei, BAneasa, HerastrAu, idile pastorale si romantice. Ofiterii au impAnat Bucurestii cu cazinourile lor: al medicilor, al ceferistilor, al automobilistilor, al
veteranilor, al tunarilor... E o goanA dupA rechizitia
scaunelor 5i umbrelelor de gradind. In casa $tirbey (azi
Muzeul sticlei si al ceramicii, n.n.) este cel mai mare cazinou. In gradina din dos, pe peluzele de verdeata, se tine la
ora cinci salon (din nou, iata. obsesia perfidului Albion, n.n.).
Schwesters de la Crucea Rosie, numai in alb si cu pantofi de
291
www.dacoromanica.ro
se trAie5te o viata simpld, patriarhald. Copiii nuli vdd Orintele decat duminica, dupa slujbd. Ii sdrutd mama 5i ii spun
MAfia Ta (...) In toamna anului 1853, ru5ii, intrand in tail,
la sfar5it ii arunca pe dansatori, istovi;i, unul in bratele altuia... Un mic supeu in doi e servit in bibliotecd. Tarziu, inspre
zi, Rose Pompon pArdse5te Palatul, printr-o scarp ascunsa.
Sub scars, din gradind cre5te un ]iliac. Mare5alul ii incarca
292
www.dacoromanica.ro
zd ca spitale sau dispensare pentru... curve; higiena soldatilor uber alles! $i dacd pu5tii oraplui tot nu frecventeaza
indesat 5colile, ceva tot trebuie sd frecventeze 5i ei; humorul.
293
www.dacoromanica.ro
294
www.dacoromanica.ro
295
www.dacoromanica.ro
un car de lemne... In acest context, 10 face loc i "imbarbAtarea" scrisd in "Bukarester Tagblatt"; solutia ieirii din
crizA e "fuga sau supunerea". Deci se continua humorul
negru, danke schon. Dovada i concluzia Guvernatorului,
emisA la redeschiderea Facultalii de MedicinA: "Prin norii
intunecati ai rAzboiului popoarelor par sa strabatA primele
raze ale unui fericit viitor i pentru aceastd /arr. Si, ca acest
grand-guignol sa fie complet, la obi5nuita trecere in revista
din fa/a Cercului Militar, Mackensen adreseazA elevilor din
scolile evanghelice un indemn de o voio0e cuceritoare:
"Sper cu siguran/A cA ti aceasta /ark in care voi traili, se va
si
296
www.dacoromanica.ro
Iarna aduse si alte probe de cinism la adresa localnicilor: preturile mirfurilor stiut find ca oricum nu se respecti sunt anuntate pe mari placarde, la fel cantitatile de marfuri aduse in piele. In realitate, "se scoate spre vanzare un co
sau doud; forma legali s-a indeplinit, restul dispare, conform
297
www.dacoromanica.ro
298
www.dacoromanica.ro
obligata sa nu mai revind la catedra iar locuinta ii e perchiziotionatd amanuntit (Cf. C. Cazdn4teanu). "Prieteni i
bdieti de coald" (AlimAneteanu) lipesc noaptea pe ziduri
manifeste, intr-unul dintre acestea scriindu-se: "Romani,
Domnul P.P. Carp, in unire cu dumanul, vrea sa ne sileascd
a iscali un plebiscit pentru pace. Pacea in imprejurdrile de
fats e o trAdare, e o injosire chiar fats de inamic care suntem
siguri ca nu-5i cautd decal de interesele sale proprii indemnandu-ne la aceasta fapta mieleascd. E osandirea neamului
nostru, a armatei, a Regelui i ce e mai presus de toate a
299
www.dacoromanica.ro
Onoarei Romane5ti. Nu, dl. P.P.Carp, mans in mans cu inamicul, nu poate face pace, ci Regele Romaniei care nu ne-a
pArdsit in dorintele noastre $i cdruia not i-am jurat credintd.
Armata iii face datoria apdrand pand la ultima picAturd de
sange pdmantul romanesc. Datoria noastrA e sa avem rabdare
5i incredere". Inamicul nu prive5te impasibil rdspandirea
manifestelor ci dezlantuie perchezitii, arestari 5i da amenzi
cat mai piperate. "In urma manifestelor rdspandite, perchezitie la d-na Maria Berindei. I s-a gasit pe masa jurnalul in
care-5i scrisese impresiile sale 5i trata pe germani mereu de
barbari. Bine Inleles (ca) i-a fost confiscat. Pand azi nu i s-a
intamplat nimic, dar fusese prevenitd ca voi fi cercetatA si
eu", noteazd Pia Alimane5teanu. La 14 ianuarie 1918, elevi
si eleve din 5colile bucure5tene, purtand la piept cocarde tri-
300
www.dacoromanica.ro
301
www.dacoromanica.ro
302
www.dacoromanica.ro
loan Lup4
"Atilt de odulce pi opacificatoare a .cost aceasta
pace de la Bucurecti, Inc& prezenia lui Mackensen in fiuntea unei armate de diteva divizii a fort necesarii permanent
pentru a tine in supunere o Sara neinarmata. Armata romans
303
www.dacoromanica.ro
a fost risipito prin trcidare ci trimisci acasei. dar nu in rnorrnant. Ea afiepta door ocazia".
"The New York Times" (13 oct. 1918)
romane", actiuni, in parte, realizate de conducerea sovietelor). Trotski declara: "Taranii 5i soldatii n-au scuturat jugul
tarismului pentru a se pleca sub un nou jug, acela al imperialismului german". In replica, decis pentru semnarea pacii,
Lenin raspunde: "Daca voi nu semnali, yeti semna dupa trei
304
www.dacoromanica.ro
305
www.dacoromanica.ro
fapt traductibil
printr-un acut defetism si acte de anarhism, caracteristice tru-
306
www.dacoromanica.ro
romani. cu ocazia negocierilor din ultimul timp si a consecintelor lor, ca si comportarea trupelor romane pe linia de
demarcatie, aratd ca armata romans pastreazd Inca o disciplind severe".
Cum sunt apreciate evenimentele din Moldova si din
Rusia aici, la Bucuresti? Noua atitudine a Rusiei de fapt, a
Puterii Sovietelor e calificatd drept tradare, "aceeasi tradare
ca la 1877, cand i-am scapat la Plevna si in urma ne-au luat
Basarabia- (Pia AlimAnesteanu). Aceeasi foloseste prilejul
spre
aminti, bilantier, si ce "atentatele thcute asupra
Tatii. (Ion C. Bratianu, n.n.) in aproape toate era amestecata
un dialog intre Mackensen 5i Lupu Costache. cand feldmaresalul ti Intinde aceluia man declarandu-i: "DA-mi voie
sd to felicit. Aveti o armata admirabild, care s-a batut cum nu
se poate mai bine 5i mai vitejeste. Pe rang aceastd armata a
d-tra, armata bulgard nu inseamna nimic. Am vazut-o 'upland
contra bulgarilor la baionetd si nimicindu-i... Dacd a.5 fi avut
sub comanda armata romans la Inceputul rdzboiului, Rusia
era demult desfiintatr. La parada ordonatA de Macken'sen nu
307
www.dacoromanica.ro
Deportatul de la Halifax
si
308
www.dacoromanica.ro
309
www.dacoromanica.ro
asupra trupelor proprii a fost silit sa is legAtura cu feldmarealul August von Mackensen, pentru incetarea oficiald a
oricdrei start de rdzboi intre marile unitati ruse i cele inami-
310
www.dacoromanica.ro
311
www.dacoromanica.ro
$i restituit la finele rdzboiului. Concomitent, e inchis consulatul din Odessa si un numAr de cetdteni romani, persoane
oficiale 5t particulare, refugiati acolo, sunt arestali, iar inventarul consulatului roman si bunurile addpostite aici (parcul de
automobile, avioane si vapoare, depozite de munitii si arme)
sunt sechestrate, oprindu-se totodatd si expedierea a 18 vagoane
cu munitii si arme elate deja in drum spre Iasi.
312
www.dacoromanica.ro
313
www.dacoromanica.ro
314
www.dacoromanica.ro
315
www.dacoromanica.ro
316
www.dacoromanica.ro
ouA, came rece adusA din oral si vin din Rin furat din
pivnitele Palatului. Desi simpatiile mele pentru familia
regald nu sunt din cele mai vii, Inghit cu noduri cand ma gandesc la cats Injosire au ajuns si regele si dinastia! DupA amia-
317
www.dacoromanica.ro
318
www.dacoromanica.ro
Intre 18 5i 24 februarie, generalul Averescu contacteazd la Buftea pe Mackensen, apoi pe von Czernin 5i von
319
www.dacoromanica.ro
mative, in primul rand "rectificari de granita spre AustroUngaria", socotite de g-ralul Averescu ca inacceptabile. De
aceea, in dimineata zilei de 4 martie se intruneste un al treilea
Consiliu de coroand, cand se decide ca "asa-zisa pace nu va
fi negociata, regele n-o va semna, Parlamentul n-o va ratifica" (RAPRM, vol. II), iar seara pleacd spre Bucuresti, pentru
munitiilor dumneavoastrd. Va fi o campanie de patru saptdmani si atunci va fi cu totul altceva; pentru rege, sfarsitul"
(apud Al. Marghiloman). (In parantezA fie spus, Ferdinand e
perfect constient de urinal-He nefaste ale unei eventuate opo-
320
www.dacoromanica.ro
in civil, descinzand dintr-un automobil. Tragedia momentului se oglinde5te 5i in acest instantaneu. Intre cloud formida-
321
www.dacoromanica.ro
nepdsAtoare, eroul de la
MArA.5e5ti, slabut, incovoiat, ezitant, cu un zambet de resemnatd amaraciune dublatd de 5iretenie fatd de perspectiva operatiunilor spre care "e impins a inainta" (Draghiceanu). Tot un
instantaneu-foto ar merita in beneficiul ironiei posteritatii
322
www.dacoromanica.ro
si organizatorul "seratei"; in
treacdt ark ce "serata" se repetd pret de cateva amurguri la
rand si o se i se cilia buhul pand in Germania, care se va dispensa de serviciile lui von KiIhlmann, unul dintre degustdtorii serialului "vesel" regizat de contele Czernin si completat, in antracte, cu terfelirea budoarului si corespondenlei
323
www.dacoromanica.ro
324
www.dacoromanica.ro
compacte de cetateni se rasfirara in valuri, iar patrulele militare se vad neputincioase peste drum de entuziasmul i febrilitatea cu care bucurestenii (si nu doar ei) tin sa -ii intampine
soldatii demobilizati in urma "pacii" semnate la Cotroceni.
Ca lea Grivitei e inundata de multimi ce arboreaza tricolorul
i
325
www.dacoromanica.ro
traiul
cotidian, fapt ce declaneazd alte i alte micAri revendicative.
5i
326
www.dacoromanica.ro
5i
327
www.dacoromanica.ro
328
www.dacoromanica.ro
"te miri ce", rdmane la mare trecere fasolea, care e mdcinatd si transformatd in... cafea turceascd si marghiloman
(fart' aluzii!) sau e supraetajatd in Jugend-Stil si oferita
drept... tort de ciocolatd. Fireste, bucurestenii tot sperd sd se
suprime suprimdrile dar, pang una-alta, intr-o binecuvantatd
si
329
www.dacoromanica.ro
sunt mult mai putin numeroase decat partidele de crosscountry ale bielilor vinovati de una i de alta i pe care-i
ateapta carcera, nu Inainte de-a fi supui unui dute-vino
intre Comandatura i Cercul Militar, transformat ad-hoc
intr-o inchisoare celulard "gustatA" zilnic de mul ;imi pestrite:
domni din societate, doamne in doliu, fete de pension, demimondene, tigAnci desculte, soldati, pungai... pentru a ispdi
in celulele de 1,5 m x 1 m crime reale sau imaginare. "Pe un
tului, "In mijlocul sdrmelor electrice i obiectivelor cinematografice care aveau sA impoziteze actul prin care muribundul ii testa averea in fata ceasului ce avea sa vie nein-
330
www.dacoromanica.ro
romani!
Rados lav: pacea va aduce relatii mai bune (ca) !And acum
tratatul de pace, a cdror grozdvie ne revoltd... prin rafinamentul de perfidie, prin care farsa e jucata de la inceput
(pans) la sfar5it. Ceea ce concede un articol, distruge articolul imediat" (Draghiceanu).
Ecourile din presa for sporesc infinit deprimarea.
"Bukarester Tagblatt" arata ca "s-a ales o formula...
care... impune grija spre o mai apropiata conlucrare pentru o
331
www.dacoromanica.ro
inlocuite cu
frisoanele presei. FAcandu-se ecoul gazetelor straine, oficiosul bucuretean evidenliaza uzand de germana sociologicA,
anuntand in nuce viitoarele mass-media ca actualmente
"conducatorii Germaniei i Austriei se ocupd... pdtrunzAtor
332
www.dacoromanica.ro
333
www.dacoromanica.ro
334
www.dacoromanica.ro
Si totui.
Si
le cresc din ce in ce, umpland toate pietele i stradele dimprejur. Muzica militard ii continua imperturbabil concertele
de promenadd, iar la primele acorduri ale Mariselliezei, into-
in aer, tobele
Nebunia colectivd a multimii nu cunoate margini; la brutalizdrile polititilor, care vor sa dea cu paturile putilor, femei
i oameni bdtrani ies inainte vociferand: Dar Vara and?.
Toate trupele, mitralierele i putile i insdi sabia
Guvernatorului Cetatii Bucuretilor, generalul Koch, rdman
fArA efect in fata multimii indarjite. E metamorfoza valahului
335
www.dacoromanica.ro
336
www.dacoromanica.ro
337
www.dacoromanica.ro
natiirlich, is masuri. Una dintre aceste: interzicerea circulatiei dupA 21, anuntatA printr-un afi "rop", semn cA nu-i de
glumit. UrmeazA interzicerea ovatiilor in public, al-Mind ei...
rou pe alb ca "organele militare sunt indrituite a face uz de
arms in caz de recidivA". $i tare amArati se mai aratA dan0
datoritA "ingratitudinii" publicului roman, care public mde,
aa-i trebuie! platete azi 4 lei pentru un kg de malai,
338
www.dacoromanica.ro
339
www.dacoromanica.ro
340
www.dacoromanica.ro
341
www.dacoromanica.ro
marina, trupe de graniceri, formatiuni auxiliare de comunicatii, pazA i ordine, adicd un total de 180 batalioane de
infanterie, 98 escadroane de cavalerie, 260 batalioane de artilerie; practic un efectiv de 163.240 militari. DatoritA discretiei absolute cu care s-a facut, a doua mobilizare surprinde
total pe adversari, in special Comandamentul din Bucureti
este "realmente consternat" (Ch. J. Vopicka). Surpriza e cu
atat mai consistenta cu cat, la Dundre, in punctele Zimnicea,
Turnu Mdgurele i Giurgiu, 'i -au facut aparitia unitAti ale
Armatei de Dundre (Divizia 30 francezA, Divizia 16 colonials
342
www.dacoromanica.ro
decembrie parasesc
343
www.dacoromanica.ro
344
www.dacoromanica.ro
di
sunt pusi
di
345
www.dacoromanica.ro
346
www.dacoromanica.ro
347
www.dacoromanica.ro
348
www.dacoromanica.ro
tatului Vaida Voevod in Camera ungureascd". La 16 noiembrie se proclamd Republica Populard Ungaria preedinte e
KAroly Mihaly
iar dupd o zi se proclamd independenta
Ungariei prin desprinderea ei de Austria. La 31 octombrie, se
constituie in Transilvania Consiliul National Roman Central,
in fata cdruia, la 17 noiembrie, depun jurdmantul de credintd
militarii romani din Transilvania i Bucovina. La 20 noiembrie,
"Marele Sfat al Natiunii Romane din Ungaria i Transilvania"
349
www.dacoromanica.ro
unirii, poate sustine cd "Romania Mare nu este crealia partidelor politice sau a armatei, ci a evolutiei istorice, ce nu
poate fi oprita de nici o fortd umand". Jar bdtranul Gh. Pop
350
www.dacoromanica.ro
351
www.dacoromanica.ro
352
www.dacoromanica.ro
Episcopul Miron Cristea, Episcopul Hossu si D. VaidaVoevod... erau asezati in fala suveranului. Dl. Vasile Goldin
a inmanat suveranului Actul unirii si a rostit urmatoarele
cuvinte: Majestate! RomAnii din Transilvania, Banat si tara
353
www.dacoromanica.ro
1. "Disponibilitati de nadejde"
"Istoria... este una din marile metode pe care le poate
intrebuinta spiritul uman pentru a ajunge la adevar".
Nicolae lorga
354
www.dacoromanica.ro
355
www.dacoromanica.ro
356
www.dacoromanica.ro
357
www.dacoromanica.ro
N. Pasi6.
sud-est europene
si
358
www.dacoromanica.ro
359
www.dacoromanica.ro
360
www.dacoromanica.ro
361
www.dacoromanica.ro
362
www.dacoromanica.ro
363
www.dacoromanica.ro
364
www.dacoromanica.ro
Stork...
Mai and pe cite cineva i azi fur'andu-i lui Caragiale
vorba ca la pasopt, dar cite nu i se furs lui, una dupa alta,
pentru farmec i culoare?! Adevarul e ca acest "pasopt" a
fost un reper, indiscutabil. Si nu numai politic. Asa, de pilda,
'nainte de pasopt, un anume Ghica Ion ( nu economistul-scri-
aciuiesc aci, scuzati pardon, si cateva dame (e rost de ciupeala, nu gluma!). La 1899, urmasii lui Bossel revand pasajul
unui oarecare Ami Vitrich, far acesta, curand cu buzunarele
365
www.dacoromanica.ro
si
366
www.dacoromanica.ro
traiasca impreuna cu noi. Vreau ca Romani din toate straturile social; insufletiti de nazuinta unei depline infratiri
nationale, sa.se foloseasca toll de legitima ocrotire a Statului.
367
www.dacoromanica.ro
la to ;i i toate. Intr-adevar, de cate on soul legitim a surprins-o in flagrant delict de adulteriu, cbconita era absolut...
goala, pardon, sincera: n-ascundea nimic amantului cornplice! Aa e moda de azi" sau: "Intr-o dui:4 amiaza la $osea,
368
www.dacoromanica.ro
369
www.dacoromanica.ro
370
www.dacoromanica.ro
deocamdatd.
371
www.dacoromanica.ro
372
www.dacoromanica.ro
platforme-program. lata de ce, intr-o proportie mult superioara fats de epoca antebelica, via/a politica i parlamentara
373
www.dacoromanica.ro
viata lui sufleteasca si esteticA, din localurile de noapte, gadilat cu degetele diamantine si cu solzii lustruiti ai unghiilor de
jarilor
si
muntele Sinai, Dumnezeu a incheiat o aliantA vesnicd si disciplinatd cu partidul liberal, alegandu-si, in lipsa unui munte,
si
374
www.dacoromanica.ro
pAreau impietrite de fiorul necesitatilor nationale. El corespundea cu tara numai prin Monitorul Oficial, i relatiile lui se
concentraserd in cercul prefectilor i al preceptorilor iar
vocabularul lui, imprumutat de la Jupiter tunatorul, prefera
strangerea laolaltd a cuvintelor injurioase pentru cetateni.
S-a imblanzit. De cand nu mai e nimic in ierarhia sociald,
graiul i-a devenit dulce. (...) Votati cetateni cu linia, votati cu
semnul, votati cu Omaha i cu paharulmnele distincte ale
barbatilor vostri de stat...". Si, in aceiai termeni pamfletari,
descrierea participArii unui ministru la un eveniment galant:
"Ministrul de interne este absolvit cu desdvarsire in concur-
375
www.dacoromanica.ro
Anacronisme?...
Adancind problema "arzatoare" a frumusetii personale
nascand in asemenea proportii de mass, gratie, in principal,
nici revista
raspandirii tehnicii foto-cinematografice,
"Cinema" nu omite sa se alinieze "micarii" i insereaza un
anunt de tipul acestuia: "Atentiune! Vreti sa titi daca sunteti
fotogenic(A)? Vreti sA cunoateti retetele machiajului? Vreti
sA tiii ce trebuie sa faceti spre a deveni stea de Cinema?
376
www.dacoromanica.ro
privita de milioane de cinefili drept cea mai elegant imbrlcatA femee a ecranului, s-a pAtruns de impresiunea gratiei i
demnitatei liniilor perioadei imperiului"; fie, en lan! dans la
377
www.dacoromanica.ro
la
hotelul Paris, pe
Academiei, i pretind sears de sears avansuri pe care le nimicesc in chefuri dolofane; iar dolofanii tauri sunt cazati in tarcurl speciale, unde se plictisesc de moarte i se blegesc pans -n
pragul neurasteniei. Tanase vrea sa grabeasca lucrurile, insa
378
www.dacoromanica.ro
clei, ca deobicei..."
Ba da. Ceva tot se schimbd. De pildd
cuantumul
chiriilor. Si nu-i vorba acum de-acelea invocate pentru
cazarea Josephinei Baker, a strulului, a toreadorilor i taurilor cei placizi. Ci de chiriile noastre, ale bucurqtenilor care
participam zi i noapte la coridele inscenate de maria-sa proprietarul de imobile, de case de raport, de case-vagon, de
comelii, de... Mdria-Sa Proprietarul editeaza incA din 1919
o gazetd cu titlu elocvent: "Apararea proprietAtii" (Organ al
proprietarilor urbani din Bucureti) *i in nr. 109 din 1926,
379
www.dacoromanica.ro
380
www.dacoromanica.ro
381
www.dacoromanica.ro
382
www.dacoromanica.ro
fierband... Despre
sangele
rase pure, a chiar poporul german este un amestec de elemente germanice, celto-romane, celtice, slave i altele.
Unitatea noastrA este morals, iar nu fizica. Spiritul este mai
383
www.dacoromanica.ro
in tovdr4ie cu
Austria in forma monarhiei austro-ungare, avantul cave
Rdsdrit cuprins in formula, celebrd odinioard... de Drang
nach Osten", iar intr-o conferintd expusd la radio, marele
istoric detaliazd: "Teorii ingrijoratoare se ivesc in dauna
dreptului de a trai al fleck& comunitati nationale cu trecut
istoric i civilizatie proprie...; vechea invdtaturd a raselor
Bismarck exista,
superioare tulburd atatea capete increzute, un misticism confuz i salbatec face pe unii sd creadd ca au de la Dumnezeu
sarcina de a se intinde oriunde i licit ar putea, i pdrerea ca
aka cd nu i-am ascultat. Am vorbit de ale noastre cu ordonanta lui don capitan ". Sau: "Un sergent major, dintr-un regiment de cavalerie explicd: Cand mergi la atac, pleci capul,
strangi genunchii i coatele i inconvoi spinarea, pentru ca sa
formezi cu calul unul i acelgi dobitoc".
384
www.dacoromanica.ro
Raymond Aron
",Fi sunt doua, cel putin cloud betecuguri ale oamenilor
385
www.dacoromanica.ro
386
www.dacoromanica.ro
387
www.dacoromanica.ro
388
www.dacoromanica.ro
"Am venit la Bucureti i am dat de acest val de adult. Ca sa nu mai ies in ora, nici sa primesc vizite, mi-am
tras dulapul de haine in dreptul uii, mi-am pus la frunte o
compresA cu apd rece i m-am apucat de lucru". Caldura mare
scria Caragiale acum un numar de ani; la fel, acum, Enescu.
Care dirijeazA lucrari de Beethoven, Wagner, Jora. Impreund
cu invitatul sAu, Pablo Casals, interpreteazA Concertul pentru
389
www.dacoromanica.ro
390
www.dacoromanica.ro
rat prin capitals "cel mai puternic om din lume". Hop si eu!
Huiduma de englez se numete Challard si e luptator de circ.
Pretinde, i unii afirma ca i obtine, o mie de dolari pe saptarnana. Mai sa fie! Mi-e i teams sa-1 privesc i ma-ntreb,
freudian, dace -i ravnesc muFhii sau paralele. Se pricepe,
namila, sa indoaie un drug gros din fier intre... dinti si sa
introduce un piron intro scandura groasa cu pumnul. Duca-se!
Inapoi la Teatrul Liric. Fur cu privirea pe la repetitii.
Conditii saracacioase sosate cu entuziasm butaforic. M-a.5ez
391
www.dacoromanica.ro
392
www.dacoromanica.ro
Calugar la meiastire,
Cu =Unite pe psaltire,
Cu ochii dupa copile.
Cu mciinile pe icoane.
Cu ochii dupil cucoane,
Cu glasul dupe-, icoane.
393
www.dacoromanica.ro
New York anunta planetei cea mai severs criza financiareconomicd. La Bucureti, bAncile Marmorosch Blank,
Berkovitz, Chrissoveloni, Banca franco-romans i altele
inceteazA once fel de pldti i "mii de deponenti ii pierd
banii" urmand o perioadd "de plind criza economics i de
scAdere a salariilor" (C.C. Giurescu). Muncitorii, mai ales
ceferitii, organizeazA o serie de actiuni greviste i revendicative intre ianuarie 1931 i februarie 1933. Guvernantii
decreteazd "starea de asediu cu tribunalele i curtile militare
respective". Urmeaza un nou val de greve la centralele fero-
care, in urma cdderii guvernului lorga-Argetoianu, cel "format in culisele Palatului Regal" (M. Muat, I. Ardeleanu)
preia conducerea la 6 iunie 1932, fapt considerat, atunci, de
"bAtranii liberali" concentrati in jurul lui Dinu BrAtianu,
drept o "provocare de razboi" din partea regelui. Guvernarea
lui Vaida se compromite in ochii regelui (i, evident, ai tarii
intregi) prin reprimarea luptelor muncitoreti, prin semnarea
unui acord la Geneva ca i prin tolerarea activitatii unor organizatii de extrema dreaptd, ceea ce-1 determine pe suveran sd
394
www.dacoromanica.ro
395
www.dacoromanica.ro
396
www.dacoromanica.ro
397
www.dacoromanica.ro
pria-i fend._
398,
www.dacoromanica.ro
399
www.dacoromanica.ro
400
www.dacoromanica.ro
401
www.dacoromanica.ro
Dupd conflictul meu cu Filipescu, acesta, prin relatii docoiesti... a obtinut ca aceastd clasare sa fie anulata in recurs
pentru vicii de forma... Dar eu eram profesor, aveam elevi si
admiratori nenumarati si sufeream la gAndul ca acestia trebuie sa citeasca din and in cand in gazete a sent chemat la
cercetdri. Cabala era atat de sistematic aranjata, incat pand si
Le Temps, la Paris, a publicat o notita... Ca sa inchei cu
aceasta chestiune, voi spune ca in anul urmAtor... denuntul
s-a clasat Inca o data definitiv!"
402
www.dacoromanica.ro
403
www.dacoromanica.ro
ridic ziarele $i revistele. (Ghilimelele lipsesc fiindcd anonimul meu amic nu pretinde drepturi de autor).
404
www.dacoromanica.ro
ateptat cu atata infrigurare, ca acum, rezultatele dezgropdrilor senzationale, ca acelea din mormantul lui
Tut-Ankh-Amon?... Si sd nu spunem ca veacul nostru este
o intamplare adevdratd
405
www.dacoromanica.ro
tali. Nu e vorba sA fie suprimate in Franta... chiar in momentul cand femeii i se recunosc drepturi de libertate si de egalitate. SA se Imbrace cum o vrea si sA ne arate ce-i place, cu
conditia aceea ce ne aratA sA fie frumos la vedere" ("Oglinda
lumii", nr. 2). Sau s se dezbrace cum o vrea, dar cu aceeasi
conditie, precum in episodul urrnAtor: "De curand,
a fost mai sesizabil sentimentul provizoratului si cand, pretutindeni, intr-un an al asteptarilor, se ateapta. Promisiuni.
Un an al confuziei, al delasArii si al unei oarecare linistiri a
406
www.dacoromanica.ro
nea simplu i fermeator... Nu pdrea deloc inelat de propria-i paradd..., nu i-o dorea, fapt care-1 deosebea profund
de o Anna de Noailles, pentru care a juca teatru reprezenta o
407
www.dacoromanica.ro
408
www.dacoromanica.ro
Romans patroneazd intr-o fierbinte sambata de iulie, la strandul Kiseleff niste "probe" pentru o cupd "Jean Bart" si unde
toata lumea inoatd... "dezbracatd. $i iata ce program s-a exe-
409
www.dacoromanica.ro
410
www.dacoromanica.ro
iubitorilor de istorie aievea de Muzeul de Istorie a municipiului, Inca gazduit de Palatul $utzu au pait atatia i atatia
dintre romanii veacurilor, incat simpla for enumerare s-ar
vor invata cum sa-i facd mai placut, mai confortabil caminul "i aceasta cu mai putine cheltuieli". Putine, putine, dar
tot mai substantiale clack aceleai perechi de viitor ar fi pait
la Capp, inauntru, presupunand ca unii i MTH dintre
obinuitii localului (ar trebui zis: localurilor) exact azi au
renuntat in favoarea intruilor intamplarii.
411
www.dacoromanica.ro
412
www.dacoromanica.ro
413
www.dacoromanica.ro
414
www.dacoromanica.ro
colaborez 5i ma precipit sa -i descopar .pe norocosii semnatari: E Lovinescu creioneazd "Ultimile talente feminine",
415
www.dacoromanica.ro
o sa
$tiu.
Pleat-id la Hollywood
unde se cautd o
In Extase, juna a jucat cu sau fArd vegninte, la care interpelare, producatorul rdspunse cd "intr-adevAr toata partea
superioard a corpului tinerei vedete vieneze... ii apartinea in
mod real. Pentru partea a doua a corpului, face o rezervd.
Regizorul Gustav Machaty, gasind ca conturul picioarelor ei
416
www.dacoromanica.ro
de o incredibila tris-
la banii
Mandel e "negustor de tunurr, deci o persoand cu trecutprezent-viitor asigurate. Unul din filmele "fart importanta",
turnat anterior casatoriei, este i Extase. Heddy interpreteaza
417
www.dacoromanica.ro
calul ei o lua apoi la goand cu vemintele ei, iar eroina trebuia sa fugd goald dupd el". Aa, deci. Regizorul o asigurd ca
"deprimat de scandal". Heddy, apoi, nu reui sa - i prelungeascd sine die statutul de pocainta i de sotie "model".
DivorteazA i pleacd la Hollywood, unde-i schimbd numele
i unde, greu de tot dat find "trecutul" ei reuete sa
418
www.dacoromanica.ro
419
www.dacoromanica.ro
presei cad, sfidand legea argumentului, improwd cu pesimismul for modestele incercari de afirmare. Ehe, va mai
curge multd apd pe Dambovita, !And ce vom putea realiza
filme
murmurs plictisit publicul. Pesimismul ne-a
coplqit. Aceasta stare de amorteald nu ne mai impresioneazd
deloc. De indatd ce ganduri bune se aventureazA sd scoatd din
Astfel ca unele dintre "cautAtoarele de aur" cinematografic rdzbesc ca dansatoare de music-hall, unde vor
invdta rapid sd traga cu dintii de posturile lor, platite rail sau
420
www.dacoromanica.ro
421
www.dacoromanica.ro
422
www.dacoromanica.ro
doselile subliate i lustruite de frecuul timpului i cucernicilor, ingenuncheau la slujbe, aci, aliatii rdzboiului nostru de
423
www.dacoromanica.ro
independentd: marele duce Nicolae Nicolaevici, printul-cancelar Gorceakov, generalul Todleben, Gurko .a. Pentru not
cei de-acum, la o vreme dupd rdzboiul reintregirii, Sdrindarul
nu mai e decal "centrul gazetdrier bucuretene... i un parking
central).
CAftAniti in distractii i poleiti cu vorbe de duh,
bucurqtenii sunt numai in rdstimpuri, prelungite i scurtate
424
www.dacoromanica.ro
un punct de vedere
425
www.dacoromanica.ro
o impestritare veseld
de rochii i palArii tArcate, din care nu lipsesc nici cele mai
imposibile culori, peste care plutete un svon de glasuri o
sporovdiald neintreruptd. Bagheta efului orchestrei s-a ridicat. Nu se mai aude nici o zdrAngdneald de instrument i
lumea tace ca prin farmec. (...) Cortina se ridicd i reprezentatia operetei urmeazd in mijlocul aceleigi tAceri... Cat de
mult au prins aceste reprezentatii reunite i ce inraurire binefacatoare au asupra multimei
426
www.dacoromanica.ro
excelentd alcdtuire muzicala are un rol de seams in dezvoltarea noastra culturala. Cand printre elementele de acum
ale operetei avem sfanta treime de comici G. Carassy,
V. Maximilian si N. Ciucurete... , cand aldturi de acestia se
gasesc si voci calde, impresionante ca acele de tenori ale lui
Leonard, Stanescu-Cerna si Niculescu... se intelege usor de
ce inseamnd atatea succese reprezentatiile in care apareau
aceste elemente. Mai ales ca in aceasta companie fericita de
artisti sunt si cateva artiste de mana intai ca d-nele V. Miciora
si E. Leonard..." (B. Ldutarul, alias Nicolae Pora).
Nu au bucurestenii trebuinla unui palat al telefoanelor?
Sigur a au. Nu insd ridicat aci si printr-o atare gref'a'. Bine,
mdcar, ca ramase in picioare Parfumeria Teatrului, din fala
Palatului Regal, unicul magazin care desface "preparatele
427
www.dacoromanica.ro
428
www.dacoromanica.ro
ostilitatea unor cercuri sau guvemanti, sd atenueze contrastele dintre centru 5i periferie, sd "democratizeze" urbea
transformand-o pas cu pas in directia unei aezari modeme
civilizate i nu doar... pitore0. Cu toate realizArile obtinute,
sau tocmai datoritd lor, uncle contraste se perpetueazd, la fel
eclectismul i, in anumite situatii, chiar se amplified.
Bucuretii ii asfalteazd, fatd de alte orate marl, destul
de repede strazile; totuO, procentul celor asfaltate e departe
de a fi multumitor. Liniile prea sinuoase, Intortocheate i
Ingustimea strdzilor gatuie i pericliteazd circulatia incat, in
1926, Camil Petrescu presupune cu justete ca "in 30 de ani,
circulatia va deveni atat de complicatd, incat strdzile actuale
429
www.dacoromanica.ro
gazetar de la "Cuvantul", care "stie" ca la o masa festiva primarul ar 'Ti croit planul" unui metrou. Din nefericire, chiar
electrificarea tuturor liniilor de tramvai a mers greoi si, in
plus, constatA ziaristul, "vistieria comunald de-abea face fats
la modestele lucrdri de edilitate... de canalizare, reparare a
pavagelor, cari se gasesc intr-o cumplitd anarhie". Unele voci
430
www.dacoromanica.ro
431
www.dacoromanica.ro
432
www.dacoromanica.ro
433
www.dacoromanica.ro
434
www.dacoromanica.ro
tului roman...
Romaniei, gezate prin jertfele consimtite mai ales in randurile acestor clase i consfintite prin tratate, sunt i roman
nestrAmutate. FAA de tendintele revizioniste PRT confirms
hotdrarea de a apara, fard 5ovaire, integritatea teritoriald a
435
www.dacoromanica.ro
si
gratie tratatului de la
St.
436
www.dacoromanica.ro
nomics a statului roman, oferind piete de desfacere produselor romfine0, cerem inarmarea urgenta a tarn".
Partidul Nationalist Democrat, de sub prqedentia lui
N. lorga, promoveazd in programul sAu teza conform cAreia
437
www.dacoromanica.ro
National - Corporatists
a lui
C. Argetoianu, armata alaturi de biserica "0 celelalte corporatii social-culturale vor fi organizate pe baza principiului
celei mai largi autonomii posibile, fiecaruia dintre acestea
acordandu-i-se data pentru totdeauna recunogterea anumi-
438
www.dacoromanica.ro
439
www.dacoromanica.ro
440
www.dacoromanica.ro
muiqte cinstit si Intelept o tars. Esuase lamentabil cu formula tardiva a guvernului de tehnicieni lorga, pe care it
transformase in guvern Argetoianu, Inc& ma facuse i pe
mine sA-I pardsesc dezgustat... Nu-i mai rdmanea regelui
deck sA se intoarca la regimul partidelor, cu mediocritatea i
cu vitiile lui, amanand realizarea unui sistem i a unui ideal
politic superior, dacd mai credea Inca In el. $i iatA cum acest
rege, care fusese dorit si qteptat ca o revelatie, se aseza acum
moale i fard visuri pe patul comod al Constitutionalismului,
lasand grija casei pe Infirm unor vechi politicieni, cu oarecare
pricepere In a se strecura printre IncurcAturile de tot felul ale
unor gospoddrii rdvdsite".
441
www.dacoromanica.ro
program de refacere nationala, se cere munca incordata, cinste neintinata i ordine deplina".
Intrucat Carol at II-lea refuza sa remits un decret regal
de dizolvare a Garzii de Fier, impreura cu Titulescu i Duca
442
www.dacoromanica.ro
formula e
443
www.dacoromanica.ro
cred ca metafizicianul ar fi stipendiat de _I. G. FarbenIndustrie (unul din pilonii mainii de rdzboi hitleriste).
Stipendiat on ba, Nae lonescu rAmane un bun profesor de
logica i un gazetar lucid, care dd pronosticuri deseori validitate istoric. Pand la rezolvarea cererii domnului profesor,
amintesc a un fost magistrat, C. Pastia, acum pensionar i
moier cumintit de traiul bucuretean, se cam plictisete i,
444
www.dacoromanica.ro
445
www.dacoromanica.ro
446
www.dacoromanica.ro
447
www.dacoromanica.ro
decizonali. Chiar si anterior afisdrii "programului" Omblisian, in Camera, Maniu adreseazA lui Titulescu o interpelare
prin
448
www.dacoromanica.ro
Dupd ocuparea Renaniei de hitleriti, implicit, dezavuarea grosoland a Tratatului de la Lucarno, la Bucureti se
convoacd edinta Consiliului Superior al Apardrii Tarii. Se
dezbat implicatiile militare i politice ale insolentei hitleriste
449
www.dacoromanica.ro
450
www.dacoromanica.ro
451
www.dacoromanica.ro
452
www.dacoromanica.ro
453
www.dacoromanica.ro
fata de cel precedent, dar, dincolo de acestea, situatia ilustreaza nu numai lipsa omogenitatii guvernamentale la int&
turarea lui Titulescu se invocase si argumentul omogenizdrii
partidiste... ci si "nervozitatea" suveranului intru grdbirea
regimului de autoritate personals, abia disimulatd in discursul ocazionat de instalarea noului guvern: "Cred ca este inutil
de a spune a veti avea intreaga mea aprobare si tot sprijinul
meu pentru a duce un program asa de frumos si care, dacd va
fi realizat cu energie si integral, va fi un adevarat folos pen-
tru lard". Graba duplicitara a suveranului e lamuritor surprinsa de Argetoianu: "Regele care mi-a spus joia trecuta ca -i
vorbesc din inima lui, regele care de case luni lucreaza la
454
www.dacoromanica.ro
5i colaborari
promonarhice, fapt ce inmormanta, in ultima instanta. sistemul
455
www.dacoromanica.ro
sA scrie deja gazetele. (...) Prin urmare o actiune asa ar produce efect, dad. si legionarii s-ar ralia ei. Atunci nimeni n-ar
putea obiecta nimic. Insa Corneliu Codreanu nu putea fi convins si castigat pentru nici o actiune. Oamenii lui, care abia
au aprobat 5i sustinut pactul, acum vedeau in once actiune
numai o manevra in favoarea partidelor democratice si de
stanga. Aparentele erau intr-adevar asa... Corneliu Codreanu
a plecat intr-adevAr la Predeal, unde generalul Antonescu ca
rovers, am impus colaborarea unor elemente nationaltdranesti care sunt nemultumite cu vesnicile acte de opozitie
sterna a
lui
456
www.dacoromanica.ro
457
www.dacoromanica.ro
458
www.dacoromanica.ro
459
www.dacoromanica.ro
460
www.dacoromanica.ro
461
www.dacoromanica.ro
la reprezentantii armatei
462
www.dacoromanica.ro
463
www.dacoromanica.ro
464
www.dacoromanica.ro
poporul roman este "un miracol istoric"? Inevitabil, intrebArile, si cu atat mai pregnant eventualele raspunsuri, curg
465
www.dacoromanica.ro
466
www.dacoromanica.ro
467
www.dacoromanica.ro
I. Mircescu, A. CAlinescu.
C. Argetoianu, Gh. Tatarescu i M. Cancicov. In nota sa de
blazare i scepticism, Argetoianu comenteazd: "Ni s-a recomandat secretul absolut...PArerea mea a fost totdeauna ca
468
www.dacoromanica.ro
469
www.dacoromanica.ro
470
www.dacoromanica.ro
Frantei
intarzie, Romania se vede obligatd sa incheie cu Germania
un tratat economic. Cand, in sfarsit sunt acordate mult-asteptatele garantii, in ziva imediat urmatoare, Mare le Stat Major
prezinta lui Carol al II-lea 5i primului ministru A. Calinescu
"Studiul asupra folelor gennano-italiene care ar putea interveni contra Romaniei in cadrul unei conflagratii generale".
In studiu se pleacd de la aprecierea justa ca "scoaterea din
cauza a Romani& nu ar putea fi lasata de ate puterile centrale exclusiv in sarcina Ungariei 5i Bulgariei ", iar a patra din
cele cinci concluzii avertizeazd: "Pentru ca Romania sd poata
rezista in locul ce-i revine in aceasta coalitiune (anglo-fran-
471
www.dacoromanica.ro
riului".
A doua guvernare Miron Cristea aduce i o remaniere
guvernamentala: g-ralii P. Teodorescu i Gh. Argeeanu preiau
472
www.dacoromanica.ro
473
www.dacoromanica.ro
tid... i ma ocupam ca director general al Creditului industriei i ca preedinte al UGIR-ului, Uniunea Genera la a
Industria0lor din Romania. Faptul ca tiam bine industria
tarii, fiind clienta Creditului industrial, i faptul ca tiam
constata o apropiere, polonezii sustinand vizibil revendickile ungare, fapt critical la Bucure0i i, mai mult, cand
Beck vine in Romania i propune anexarea unor sate cu
populatie romans, situate in Maramurewl istoric, suveranul
i minitrii refuza sa is parte la aceasta "imparteala" stil
474
www.dacoromanica.ro
Munchen.
Carol pleacA in amanatul turneu european. La Londra
i
475
www.dacoromanica.ro
it
476
www.dacoromanica.ro
it
477
www.dacoromanica.ro
478
www.dacoromanica.ro
februarie 1939:
479
www.dacoromanica.ro
480
www.dacoromanica.ro
481
www.dacoromanica.ro
482
www.dacoromanica.ro
apere hotarele, Romania dispune la 14 martie "cornpletarea efectivelor partilor active la marile unitati de pe
frontul de vest..."
Extrem de putini cunosc cum este "apreciat" viitorul
Romaniei la Berlin sau Budapesta. lata, in versiunea lui
5t -si
483
www.dacoromanica.ro
484
www.dacoromanica.ro
si
politice cu Germania bune, care nu implicA nici un angajament fata de ei. In chestia armament, credem cA atat Franta
cat i mai ales Anglia, sA ne vina efectiv in ajutor, in
conditii financiare pe un termen pe care II vom putea suporta. Dealtfel, dacA putem lua din Germania, vom lua si de
acolo. SA se raspunda Angliei cA poate sA vinA o comisie
englezA".
485
www.dacoromanica.ro
486
www.dacoromanica.ro
cuvantul ultimatum, vocabula utilizata abia in ziva urmatoare, direct dar i sub forma amelioratd: "ca un ultimatum",
inaintea lui Halifax, Cadogan $i Vansi Hart. Insistenta si precizArile sale it determind pe Halifax, ministrul britanic de
externe, se declare la 19 martie, in Camera Lorzilor: "In ce
cercurilor conciliatoare britanice printr-o actiune senzationald intreprinsd la momentul oportun" (Muat, Ardeleanu).
487
www.dacoromanica.ro
6. 1939
488
www.dacoromanica.ro
sau laolalta, conducAtori 5i condu5i? Posibile replici semneazA profesorul de con5tiinte, Nae lonescu, cel omagiat cu
fervoare de Mircea Eliade ("El readuce metafizica la punctul
ei initial: cunoa5terea de sine... Structure aristocraticA, el
introduce in Universitate tehnica socratica a lectiilor familiare, calde, dramatice... Nae lonescu 5tie a ceea ce este, nu
poate fi contestat prin dialectics, nici suprimat prin decrete.
De aceea, atunci cand i5i pune problema neamului romanesc,
el 5tie cd acest neam nu exists prin legi 5i tratate, ci prin sinceritatea lui fats de propriul sau destin 5i prin capacitatea sa
de rodire... Omul nu creeazA nimic in istorie... cAci istoria
489
www.dacoromanica.ro
490
www.dacoromanica.ro
$i
in alte orate.
491
www.dacoromanica.ro
492
www.dacoromanica.ro
curge petrol"...
Memel-ul (Klaipeda, acum oral in Lituania, (n.n.), unde populalia germana nu reprezinta cleat 38%, a luat in stapanire
493
www.dacoromanica.ro
494
www.dacoromanica.ro
si am asigurat nevoile
economiei noastre. (...) In afard de partea economics, prin
495
www.dacoromanica.ro
496
www.dacoromanica.ro
o repet i astazi
497
www.dacoromanica.ro
participantilor la lucrArile Congresului breslelor si muncitorimea Capita lei prezenta la intrunirile din salile Tomis si
Eintracht, au pomit in jurul orei 12 din Plata Romans... pentru a urma traseul stabilit: Piala Romans -Calea VictorieiSplaiul Independentei-Bulevardul 1848-Bulevardul 11 iunieParcul Libertatii... Pe intregul traseu, muncitorii au scandat:
Jos Garda de Fier! Jos agentii hitleristilor! Jos agentii trAda-
498
www.dacoromanica.ro
i malversatiile
cunoscute. "Rezultatele acestor alegeri sunt, evident un triumf pentru guvern i Mare le Consiliu al FRN... In senat
pAtrunde o singurd femeie, aleasd din ..considerente mai
degraba de ordin monden decat politic... In actuala sa cornponentd, Parlamentul FRN este indiscutabil de un nivel intelectual cu mutt superior precedentelor adundri.8 Dar, din
Parlament nu a mai ramas dec.& numele, el find mai degrabd
o adunare de notabilitati... Camerele se intrunesc in edinta
solemnd la 7 iunie pentru a audia mesajul regelui" (H. Prost).
Data find conjunctura politico-militara din mesajul regal,
desprind referirile la pozitia oficiala a guvernului condus de
A. Calinescu: "In rAstimpul de un an i jumatate, in care
Parlamentul nu a putut fi intrunit, guvemul meu a avut sA
face fatA unor numeroase i grele probleme. (...) Armata tarii
a continuat sA formeze obiectul atentiunii de cApetenie a
guvernului meu (...) Dotarea otirii a inregistrat progrese
sensibile. (...) Toate aceste activitAti au dat 'aril sentimentul
unei depline sigurante. (...) Guvernul meu a reprezentat cu
acest prilej o politics de pace, dar nu o pace cu orice pre ;, ci
numai cu respectul libertatii, al independentei, al integritatii
i demnitatii nationale. Pentru a face sa izbuteasca aceasta
politica, guvemul meu a chemat sub arme la un moment dat
mai multe clase de rezerviti, declarand rdspicat ca intelege
sa apere hotarele sfinte cu orice jertfe (...). Atentiunea prin-
499
www.dacoromanica.ro
500
www.dacoromanica.ro
si constat
501
www.dacoromanica.ro
punga colective. Ea nutre5te spaime, iubiri, confuzii, prietenii si rivalitAti. Si tot ea he atenueaza, he inlAturd, he
inlocuie5te. Fiind asurzitoare 5i mutd. Fiind nevizibild 5i
ubicud. Fiind creatia a tuturor pentru toti. Domne5te fard sd
guverneze. E lipsita de scrupule ca un tiran, insA care tiran 15i
502
www.dacoromanica.ro
503
www.dacoromanica.ro
504
www.dacoromanica.ro
505
www.dacoromanica.ro
"Avem de aparat hotarele cum sunt, cum cer realitdtile, dar i necesitatile nationale, devenite astazi un principiu, pe care not 1-am proclamat, i avem de pastrat independenta noastra absoluta contra oricarei intruziuni i contra
oricarui sfat" ("Neamul Romanesc", 21 martie).
"Moda cere ca linia femeii in 1939 O. fie sobrd, putt,
impecabild" ("Gringoire", nr. 543).
"Maria Tanase este neintrecuta cantAreata a melodiilor
506
www.dacoromanica.ro
507
www.dacoromanica.ro
508
www.dacoromanica.ro
509
www.dacoromanica.ro
510
www.dacoromanica.ro
europeand a hitlerismului, la
11
511
www.dacoromanica.ro
(H. Prost).
Si Camera i Senatul ii manifests prin aplauze "furtunoase adeziunea la politica de aliante cu puterile occidentale i cu ladle intelegerii Balcanice" i pastreaza, in replica
512
www.dacoromanica.ro
regelui
513
www.dacoromanica.ro
514
www.dacoromanica.ro
ar mai fructifica zvonul lansat in presa americana (i autentificat tardiv, abia dupA 1945...). Cu demnitate 5i calm
diplomatic, guvemul roman continua sA respecte clauzele
"conventiei militare cu Polonia, privind tranzitul de arma-
sa fie puse in alarms. 2. SA se intreprinda o actiune diplomaticA de protest la Berlin 5i la Budapesta, arAtand din nou
ca nu avem nici o intentiune ofensivr.
515
www.dacoromanica.ro
lass sau Wind indiferentA fats de conflictul recent descatusat. Neutralitatea juridica adoptatA de conducerea tArii nu
traduce o continuare a stdrii de pace ci o chezAsie cA forlele
ei armate raman intacte si ca tara doreste sA ramara in afara
conflictului. Evident cA adoptarea neutralitAtii nu inseamna si
516
www.dacoromanica.ro
517
www.dacoromanica.ro
prietenia
518
www.dacoromanica.ro
519
www.dacoromanica.ro
520
www.dacoromanica.ro
str.
$tirbei Voda, se
521
www.dacoromanica.ro
cel putin in principiu, efuziunea i dezordinea, comportamentul vacantier i vioiciunea juveni1A. (Desigur, aprecierile
mete, omenqte, vizeazA plafonul unor linii generale, impresii
de suprafata, i deloc excep;iile, spargerile de ritm miting,
confruntare stradald, vanatori nocturne de clienti .a. portiunile nevizibile ale aisbergului...)
Un bucuretean de notorietate europeana obinuiete
de la un timp mai exact, Incepand cu 28 decembrie 1937,
522
www.dacoromanica.ro
523
www.dacoromanica.ro
newyorkez...)
Demnitarul in cauzA este domnul Armand M. CAlinescu.
Gabriel Marinescu,
524
www.dacoromanica.ro
525
www.dacoromanica.ro
lui
526
www.dacoromanica.ro
Din ordinul sAu sunt impuscati "Clime, conducatorul partidului Totul pentru Tara; Polihroniade, expertul in politica
externs al Legiunii, care-si castigase dubiosul renume de
Gobbels al Romaniei; printul Cantacuzino (fiul); strdlucitul
avocat Tell; Totu si Dobre, tovardsii de arme ai lui Mota din
527
www.dacoromanica.ro
rie Ionics; poetii V. Cardu i C. Goga; conducatorii studentilor Furdui, Cotiga, Antoniu i V. RAdulescu i conduca.-
528
www.dacoromanica.ro
529
www.dacoromanica.ro
530
www.dacoromanica.ro
elucidat. Pare-se ca a fost o agresiune, s-a tras asupra portarului 5i spicheritei 5i dupd ce s-a fAcut anuntul mai sus
amintit au tdiat legdturile. Ei au fost arestali. Adevdrul 1-am
531
www.dacoromanica.ro
532
www.dacoromanica.ro
posibilitati de "ocolire" a primejdiei (deoarece in zona centrals, a ministerelor, precaritatea regiei legionare ar fi anulat
sansele reusitei): sa dejuneze intr-unul sau altul dintre restaurantele, prea destule, din centru; sa nu revina acum acasa si
pe prea-cunoscutul traseu; sa fie retinut cu treburi in asa fel
533
www.dacoromanica.ro
534
www.dacoromanica.ro
si evenimentele
politice ulterioare si, indrdznesc sd-mi imaginez: cu Armand
CAlinescu traitor, niciodata gardistii n-ar fi ajuns, nici mAcar
pentru 24 de ore, la putere! Deoarece pe gennani ii intereseazd si-i va preocupa cu precAdere stabilitatea politica a
Romaniei, iar nu dezordinea, incompetenta, miscdrile sociale
de protest de care ciracii lor, gardistii, au dat, dau si vor da
dovadd cd le provoacd nedezmintit. Prin urmare, dacd suprimarea primului ministru (de fapt: si a regelui si altor "adver-
535
www.dacoromanica.ro
536
www.dacoromanica.ro
din fata apare o cdruta pregatitd tot de garditi. Mgina tamponata nu poate evita cdruta, pe care o lovete puternic i se
oprqte pe partea stangd a strazii, oblic pe directia de parcurs.
In busculada produsd, agentul Radu Andone coboara 1 se
537
www.dacoromanica.ro
generalul Gh. Argeanu indeplinea doar un rol decorativ..."(P. Seicaru). E, dealtfel, un cabinet de tranzitie, inlocuit
al lui
538
www.dacoromanica.ro
539
www.dacoromanica.ro
si
mai ales aceea din partea colosului din est. Va trebui lucrat cu
540
www.dacoromanica.ro
541
www.dacoromanica.ro
Martha Bibescu
542
www.dacoromanica.ro
543
www.dacoromanica.ro
544
www.dacoromanica.ro
545
www.dacoromanica.ro
546
www.dacoromanica.ro
Partidul Natiunii, "partid unic i totalitar". Era i momentul... "La 22 iunie, sub imperiul nu se tie carei necesitati,
Carol, inlocuiete F.R.N. cu Partidul Natiunii, partid unic,
al cArui ef suprem este regele i care it are ca preedinte pe
marealul palatului Ernest UrdAreanu. Vechi ofiter de cava-
547
www.dacoromanica.ro
viata
548
www.dacoromanica.ro
i asta pentru ca
asupra nordului
Bucovinei, care a fost candva "o provincie a Coroanei austriece i este dens populatd de germani", aspect ce il vrea
i
549
www.dacoromanica.ro
550
www.dacoromanica.ro
cedat, ar fi fost cel putin un gest. Un mic incident comicotragic a fost in cursul atacului lui Iorga impotriva lui Tenescu
5i Slavescu; I-am intrebat cat crede ca ar costa un avion de
bombardament, mi-a raspuns ca probabil vreo 500.000 de lei.
matice ce va antrena, prin forta antecedentului 5i con secinjele sale, un intreg popor pe drumul tragic al altor cedari
moral umilitoare, juridic incompatibile iar economic dezastruoase 51, la urma, pe drumul razboiului. De-acuma chiar
daca trecator norii negrii ai calvarului se profileazA pe cerul
patriei. "Prin evacuarea Basarabiei 5i Bucovinei de nord au
551
www.dacoromanica.ro
552
www.dacoromanica.ro
este unul dintre cei care "am vazut idei". Practic, el isi
553
www.dacoromanica.ro
explica. metoda intr-o scrisoare adresata lui Gafencu ministrulil*i prime*te *i are o convorbire cu scriitorul dupe citirea
oferit capitularea. Au avut o ocazie unica de a face o propunere senzationald *i au naufragiat din nou in smoald".
Consideratiile sale pe marginea ultimelor evenimente *i a
implicdrii RomAniei in cedarea teritoriald impusd de agresori
dau seama despre con*tiinta treazd a acestui artist-cetatean *i
554
www.dacoromanica.ro
555
www.dacoromanica.ro
556
www.dacoromanica.ro
557
www.dacoromanica.ro
558
www.dacoromanica.ro
intelegand ca
petrolului romanesc, cancelarul Berman
Ungaria va fi sprijinita de URSS intr-un atac, simultan,
asupra Romaniei hotard5te ca-i cazul sa "rezolve" personal
diferendul dintre romani 5i unguri, intrucat, cum just observA
559
www.dacoromanica.ro
de ministri) "la o convorbire asupra afacerilor ungaroromane". Se decide plecarea lui M. Manoilescu ;i Valer Pop.
Termenii invitatiei nu lass sa se intrevada continutul/forma
piesei ce se va reprezenta: "Ni se va da poate posibilitatea de
a expune mai clar teza noastra noteaza regele. nu Mt' sperant/ Sunt foarte Ingrijorat totusi de situatie. Aceasta cedare
de teritoriu in Ardeal ce ni se impune chiar cu perspectiva
schimbului de populatie, este asa de grea, bineinteles, asa de
5i
560
www.dacoromanica.ro
rilor Axei in tratativele romano-ungare a fost luatd in circumstance exceptional de grele. (...) Acceptarea arbitrajului.
care 'Asa totalmente in mainile Axei rezolvarea diferendului
561
www.dacoromanica.ro
ilor fall de oricare dintre vecini. Consiliul de Coroand, examinand toate posibilitAtile, a ajuns la singura incheiere mai
favorabild, adica la acceptarea arbitrajului Axei, Romania
gasindu-se in acest moment izolatd intre dumani. Intregul
562
www.dacoromanica.ro
563
www.dacoromanica.ro
564
www.dacoromanica.ro
565
www.dacoromanica.ro
unea cruciald a germanofililor, anticarliOlor i nemultumitilor de tot felul din armatd i aparatul de stat it considerau persoana cea mai acceptabild spre a forma guvemul de
uniune nationald, ce-1 reclama situalia acelui moment. (...)
566
www.dacoromanica.ro
si
It -col.
567
www.dacoromanica.ro
568
www.dacoromanica.ro
tie intre vii, deoarece el vroia sa-i dea lui Hitler impresia ca
abdicarea e reald i nu o combinatie provizorie la care s-ar fi
pretat el, Antonescu, omul sincer politicii not romanqti, ald-
Episodul e surprins cu acuitate i de N.M. NagyTalavera: A urmat o cearta desgustdtoare, in special in probleme financiare. Cat din aurul sau, din bijuteriile sale, din
tablourile sale de El Greco i Rubens putea regele sa ia cu el?
Ce pensie va primi? Printul motenitor dorea sa piece cu
Carol. Oricum ar fi fost Carol ca rege, sot sau om, chiar i
569
www.dacoromanica.ro
570
www.dacoromanica.ro
571
www.dacoromanica.ro
572
www.dacoromanica.ro
573
www.dacoromanica.ro
cotidiene; null este permis, insa, a fi un gigolo cand traversezi istoria unei intregi natiuni intr-un Lincoln blindat.
Incompatibilitatea aceasta, prin ea ins4i, e pedepsitoare.
574
www.dacoromanica.ro
575
www.dacoromanica.ro
aa net
576
www.dacoromanica.ro
care, altfel esentiald: bucurqtenii, romanii nu raspund invitatiei Molohului ci Istoriei, iar dacd in acest moment
Molohul i Istoria sunt totuna, cu-atat mai rau pentru ele...
... Ca fost ref al Marelui Stat Major i ministru de
rdzboi, Ion Antonescu s-a angajat in fata legatiei germane din
577
www.dacoromanica.ro
rea politica pe credinta ca, in prezenta configuratie interntionala, tara trebuie sa se sprijine pe Germania pentru a evita
lichidarea sa ca stat 5i pentru ca, in viitor, sa regeasca sa
578
www.dacoromanica.ro
1i
579
www.dacoromanica.ro
580
www.dacoromanica.ro
acest timp o ma5ind iii face loc printre tancuri 5i autocamioane. Drapelul din stanga masinii arata ca este ma5ind
regald. Se opre5te, langd refugiul STB-ului. La volan se and
Doftana, avariatd de
5i
5i
asasi-
581
www.dacoromanica.ro
582
www.dacoromanica.ro
dublate de o propaganda agresiva. Ideologia gardista "imprumutd" idei din sfera miscarii national-socialiste ajungand sa
propovaduiascd sforditor "izbavirea muncitorilor de
exploatarea capitalists ", "participarea acestora la beneficiul
intreprinderilor" sau infruntarea situatiei clasei taranesti cu
al
aerului la
583
www.dacoromanica.ro
capitals primele elemente de comandament ale Misiunii germane, in frunte cu generalul de cavalerie E. Hansen, cu generalul W. Speidel (comandamentul fortelor de aviatie si seful
584
www.dacoromanica.ro
"ultimul cu misiuni exprese de urrndrirea polonezilor refugiati in Romania, in randul cdrora reuise sA recruteze i sa
infiltreze agenti" (H. Brestoiu).
Una peste alta, E. Cristescu are mult de lucru 1i, mai
585
www.dacoromanica.ro
586
www.dacoromanica.ro
1940 "de cdtre conducerea lui NSDAP un spor de subventie de 100.000 lei in vederea acoperirii cheltuielilor suplimentare, de extindere a activitAtii ei in domeniul informatiilor interne din Romania" (H. Brestoiu). Asta, ca si cum spri-
587
www.dacoromanica.ro
588
www.dacoromanica.ro
589
www.dacoromanica.ro
590
www.dacoromanica.ro
marea legionarilor. Asupra armatei care incerca sA restabileascd ordinea, legionarii deschideau focul. Dar rebeliunea
nu s-a limitat doar la atat. Profitand de atmosfera incordatd,
legionarii s-au dedat la jafuri si torturi. In Bucuresti au fost
maltratati, schingiuiti si ucisi bestial zeci si sute de oameni
nevinovati. Hale le si carligele abatorului au fost folosite pen-
591
www.dacoromanica.ro
592
www.dacoromanica.ro
593
www.dacoromanica.ro
594
www.dacoromanica.ro
595
www.dacoromanica.ro
596
www.dacoromanica.ro
tit, dar e rasturnat dupa doua zile prin lovitura de stat condusa de generalul Simonovio, care incheie urgent un tratat de
aliantA cu URSS. In noua situatie, Operatia Mari fa e com-
597
www.dacoromanica.ro
Nu
598
www.dacoromanica.ro
599
www.dacoromanica.ro
lama 1990.
www.dacoromanica.ro
Note
Ia dansul. Mi-a cerut sA-i dau 5 lei pentru trasura, $i a plecat acolo. De
acolo e vorba sa tie dus la Sulu. Numai de s-ar face fArA greutate. A venit
Caragiale Ia masa; a izbucnit in lacrimi cand a auzit ce este cu Eminescu"
(T. Maiorescu).
3- Romcinia in anti primului rolzboi mondial, vol. I.
printesa Ileana, una dintre surorile mai mid ale actualului suveran.
Profund afectatA de moartea violentA a prietenului ei vechi si fidel, regina
e de-a dreptul constematA auzind ce fiul ei, Carol al 11 -lea ar fi "prea
inspaimantat ca sa asiste la funeraliile primului sau ministru. Sunt bolnava
de mahnire
motiveaza ea in jumalul personal
$i, de asemenea de
umilire pentru propriul meu fiu". Iar Argetoianu aminteste ca "funerariile
lui Duca s-au desf'dsurat intr-o atmosfera de drama "in ziva inmormantArii,
ministr s-au dus la Ateneu ca si cum ar fi iesit din transee la atac". Toti
601
www.dacoromanica.ro
numele pe care i I-a dat doica sa, a fost entuziasmat de Codreanu. Prinvul
s-a comportat viteje$te in razboi $i a pastrat pentru viata periculoasa de
barud (aventura, lupta, n.n.) o nostalgia pe care i s-a parut ca Garda de Fier
602
www.dacoromanica.ro
Revolutia de la 1905 si cel mai stralucit orator din Rusia revolutionark din
zilele noastre.
- Da. vreau sA-1 vad! Hai sA ne grabim. MA conduce la hotelul
High -Life din plata Episcopiei. Intr -o camera foarte mica, Leon
Davidovici. cu capul lui clasic. ochi necrutAtori, imbracat cu o bluzA neeera. sta in picioare, rezemat de pat. Necunoscand nici o limbs europeank
I-am privit ca un vitel. Intrebai, totusi. de ce purta o bluza neagrA.
- Pentru cA sunt pesimist, imi raspunse. in Wale de joc ".
13. Actuala "rezolvare" a crizei nationalitAtilor din URSS, ultimul
mare imperiu, e mai mutt deck doveditoare.
14 Intr -o conferinta rostita la Radio New York, in dec. 1940. Henri
Focillon. refugiat din Franta invadatk vorbeste astfel despre istoric: "Noi
cei care I-am cunoscut, am avut privilegiul de a vedea traind sub ochii
nostri. in radioasa ei plenitudine, una din acele personalitati legendare care
603
www.dacoromanica.ro
Georgescu).
604
www.dacoromanica.ro
Bibliografie selective
Buc. 1972; Scrieri, vol. 31, 32, 33, 34, Ed. Minerva, Buc.
1979-1985.
Constantin Bacalba.a, Capitala sub ocupatia dtgmanului. 1916-1918, Braila, 1921; Bucurevii de altadata, vol. 1,
Ed. Eminescu, Buc. 1987.
Martha Bibescu, Jurnal politic. 1939-1941, Ed. Politica,
Buc. 1979.
Victor Bilciurescu, Bucurecti si bucure ,cteni de ieri si
de astazi, Ed. Universul, Buc. 1945.
605
www.dacoromanica.ro
Buc. 1990.
606
www.dacoromanica.ro
lai, 1918.
607
www.dacoromanica.ro
Al. Tzigara-Samurcas, Scrieri despre arta romaneasal, Ed. Meridiane, Buc. 1987.
Stefan Zweig. Lumea de ieri, Ed. Univers, Buc. 1988.
608
www.dacoromanica.ro
Cuprins
Cuvant inainte
Prefata
5
7
... 1 907
609
www.dacoromanica.ro
11
11
56
87
108
108
132
152
163
196
196
221
239
303
354
354
384
403
432
464
488
519
542
574
601
605
www.dacoromanica.ro
Dupti Bucuregi,
potopul ....
r7
;
tiO
Gi
I I
$i
110NO
jumatate
asupra vigil
cotidiene a Bucure5tilor
rO
41
$i pima in deceniul al
V-lea. In 1992, am publi-
11.
.
!if
4!.
kea"
if
la Radu Voda.
Osatura prezentei ii/iMIIIMIIIILt
lucrari este livrata de
"mausIl-
sums de
lucreiri
Autorul
www.dacoromanica.ro