STILUL GOTIC

Stilul gotic este un stil artistic rspndit n Europa medieval ncepnd cu

anul 1140 i pn n jurul anului 1500. Termenul a fost introdus n anul 1550
de Giorgio Vasari, care fcea aluzie peiorativ la tribul germanic al goilor,
ca prototip pentru o cultur inferioar, barbar.
Arhitectura gotic reprezint unul din stilurile arhitecturale asociate cu
catedralele, precum i cu alte biserici din aproape toat Europa n timpul
perioadei medievale, ncepnd cu secolul al XII-lea i ncheind cu anii 1500.
A fost precedat de arhitectura romanic i a fost succedat de arhitectura
renascentist, o transformare a stilului romanic, odat cu Renaterea,
nceput n Florena secolului al XV-lea.
Dou dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta n arc
frnt, sau ogiva, care este de fapt o intersecie longitudinal a doua bolte
clasice ale stilului romanic, i arcul de susinere al ogivei, aa numitul arc
butant. Un al treilea element definitoriu, care apare la multe cldiri gotice,
nefiind ns omniprezent, este rozeta, prezent att n basoreliefuri ct i n
alte forme ornamentale.
Stilul gotic este o transformare a stilului romanic, aprut din necesitatea de
da o alt dimensiune vertical cldirilor. Goticul flamboaiant, adic goticul
trziu, a fost faza de apogeu artistic a goticului care s-a remarcat prin
exagerarea abundenei detaliilor, n parte pentru a diminua greutatea pe care
cldirile gotice o impuneau, respectiv pentru a ncerca o salvare a stilului.
Arhitecii goticului au revoluionat viziunea spaial romanicului prin dou
invenii: ogiva i arcul de susinere (arc boutant). Cele mai cunoscute opere
gotice sunt:domurile din Koln, Nurnberg si Bamberg. Caracteristica
edificiilor germane este planul "bisericii-hal", cu trei nave de nlimi
egale.n Anglia, trstura monumentelor gotice este masivitatea lor,
necunoscut pe continent.Principalele edificii gotice de aici sunt catedralele
din: Canterbury, Wells, Lincoln i Salisbury.i Spania st sub influena
goticului francez, adus de pelerinii sositi n Peninsula Iberic de dincolo de
Munii Pirinei.Caracteristicile acestui stil apar mai ales la catedralele din
Burgos si Toledo.n sfrit,Italia rmne refractar inovaiilor gotice,datorit
puternicei rezistene a influentelor bizantine. Cel mai reprezentativ
monument gotic din Peninsula Italic este domul din Milano,nlat pe
parcursul a cinci secole,al doilea mare monument religios din lumea
cretin, dupa catedrala Sf. Petru din Roma.n schimb, Italia, mai mult decat

orice alt ar european, a dat admirabile monumente gotice n arhitectura

civil.Zeci de palate comunale din oraele italiene preiau elementele stilului,
ce le ofer elegan i armonie.Printre cele mai faimoase edificii civile se
numra Palatul Dogilor din Veneia i admirabila "Casa de aur" (Ca d'Oro)
aflat n aceeai cetate din lagun.

MANASTIRILE DIN MOLDOVA SI BUCOVINA SUB PATRIMONIUL

UNESCO
n judeul Suceava pe lista monumentelor UNESCO sunt trecute mnstirile
Vorone, Moldovia, Humor, Probota, i bisericile Arbore, Ptrui i Sf.
Gheorghe din Suceava.

SOIURI DE VITA ROMANEASCA SI VINUL ROMANESC

pai..feteasca alba, feteasca neagra, feteasca regala, tamaioasa romaneasca,
grasa de cotnari, Babeasca neagra, Cadarca, Busuioaca de bohotin,
carabunaru, regina viilor, corna neagra, leana, moldova, codreanca, alb de
suruceni, frumoasa alba, rara neagra, negru moale, negru romanesc,
crimposie, galbena, zghihara, Basicata, Baraghina, Mustoase, Galbena,
Samoveanca si Gordin.

Mai veche decat Romania, istoria viticulturii de pe meleagurile carpatodanubiano-pontice a cunoscut mai multe etape. Specia Vitis Silvestris a stat
la baza celebrei vite dacice. Cu mai bine de 700 de ani inaintea erei crestine,
agathirsii, populatie care traia in tinuturile de sus ale Vaii Muresului, era
renumita prin vii intinse.
Geto-dacii erau veritabili producatori de coniac, dupa spusele poetului latin
Ovidiu care a relatat modul in care stramosii nostri practicau viticultura si
concentrarea vinului prin inghetare, procedura din care rezulta aceasta
bautura. Iliada lui Homer spune ca Razboinicii greci s-au dus in Thracia sa
gaseasca vinul. Viticultura romaneasca se pare ca a fost exportata si altor
popoare. Interesant este ca in traditiile mitologice chineze se considera ca

vita de vie a fost adusa in China din Dacia preistorica.

Vinurile romanesti au fost la mare cautare in Europa. Dupa spusele lui
Dimitrie Cantemir, vinurile produse in Moldova erau trimise in Tarigrad,
Varsovia, Viena, iar cele din Muntenia erau pe gustul turcilor si al
egiptenilor. In acea perioada, soiurile romanesti de Cotnari, Magura, Piatra si
Nebuna erau pe picior de egalitate cu cele de Tokay, Sauternes, Santorin si
Bourgogne. Vinul de Cotnari era unul din sortimentele preferate ale lui
Napoleon.
Secolul al XIX-lea insa a adus foarte mari pierderi viticulturii autohtone. In
numai 12 ani, podgoriile au fost decimate, iar viticultorii au avut foarte mult
de lucru pentru refacerea soiurilor. Pana in al doilea deceniu al secolului
urmator suprafata viilor s-a ridicat la 72.600 de hectare cu o productie de
peste 1.500.000 hectolitri de vin anual. Sfarsitul primului razboi mondial a
dus la dublarea suprafetei viilor, dar acest lucru nu a fost neaparat o
intamplare fericita. Taranii care au primit loturi de pamant nu au plantat insa
vite altoite ci hibrizi, iar vinurile care au rezultat nu erau de cea mai buna
calitate.
In scurt timp, pe piata vinurilor s-au resimtit in scurt timp efectele. Bauturile
obtinute de noii producatori le concurau pe cele nobile ramase, scazand
pretul acestora. Constantin Garoflid, ministru al Agriculturii in perioada
interbelica, a adoptat o lege privind ingradirea plantarii de vita de vie
hibrida. Pana in 1938 viile cu hibrizi ocupau aproape 170.00 de hectare, iar
cele nobile 500.000 de hectare.
In perioada in care Romania s-a aflat sub regim comunist, cateva soiuri de
vite de vie au disparut sau cel putin au devenit raritati: Basicata, Baraghina,
Mustoase, Galbena, Samoveanca si Gordin.
A treia parte din suprafata viticola a tarii, peste 90.000 de hectare se afla in
Moldova. Iata cateva dintre cele mai importante podgorii si soiurile de vinuri
produse de ele: Podgoria Cotnari, cu centre viticole la Cotnari; Harlau,
Cucuteni si Tg. Frumos produc Muscat Ottonel, Chardonnay, Pinot Gris,
Sauvignon, Feteasca Neagra si Feteasca Regala; podgoriile Iasi, Husi si
Colinele Tutovei sunt renumite pentru vinurile Aligote, Babeasca Neagra,
Feteasca Alba, Feteasca Neagra, Merlot si Resling Italian; zona Panciu este
una din cele mai apreciate zone, iar dintre sortimentele produse amintim
Chardonnay, Feteasca Alba, Feteasca Neagra, Pinot Gris, Pinot Noir si
Riesling Italian.
104.000 hectare sunt dedicate culturii vitei de vie in Muntenia si Oltenia,
conditiile de clima fiind mult mai propice cresterii strugurilor aici decat in
celelalte regiuni. Cele mai bune vinuri rosii si albe sunt produse aici.

Podgoria Dealurile Buzaului este recunoscuta pentru soiurile Cabernet,

Merlot si Sauvignon. Zona Dealu Mare cu centrul viticol de la Tohani
produce aromata Tamaioasa Romaneasca si soiul Zweigelt, iar Burgund
Mare si Negru de Dragasani sunt vinuri produse in podgoriile de la
Stefanesti.
Calitatea vinurilor produse in Ardeal nu tine de suprafata intinsa a regiunii
viticole. Cu o intindere de pana la 14.000 de hectare aceasta zona daruieste
cateva dintre cele mai renumite soiuri de vin: Traminer Roz, Neuburger,
Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot Gris si Feteasca Alba si Neagra.
Cea mai potrivita zona pentru cultura vitei de vie ramane insa Dobrogea.
Toate vinurile produse aici poarta blazoane de mare noblete. Podgoria
Murfatlar este cea mai cunoscuta din zona. Vinurile rosii sunt cele care detin
suprematia intre toate soiurile de pe piata: Cabernet, Chardonnay, Columna,
Pinot Gris, Bouschet si Muscat Ottonel.
In esenta, Romania a excelat dintotdeauna la capitolul productiei de vinuri si
inca ramane un popor renumit pentru soiurile de vita nobila pe care le
cultiva. Cu o paleta foarte larga de sortimente, viticultorii romani se pot
mandri pe buna dreptate cu realizarile lor.
PORTURILE ROMANESTI LA DUNARE
Moldova Veche, Orsova, Drobeta Turnu Severin, Turnu Magurele, Zimnicea,
Corabia Giurgiu, Cernavoda, Braila, Calarasi, Galati, Tulcea, Sulina,
Harsova, Mahmudia, Isaccea, Macin, Fetesti, Oltenita, Bechet, Calafat,
Drencova.
Principalele porturi la Dunare, multe din ele datnd inca din vremea romana,
sunt: Orsova, Drobeta-Turnu Severin, Turnu Magurele, Giurgiu, Oltenita,
Calaras, Cernavoda. Trei porturi - Braila, Galati si Tulcea - sunt atat porturi
fluviale cat si porturi maritime, putnd primi nave de peste 7500 dwt si cu
un pescaj de 7 m.

PRINCIPALELE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE CU CAZARE

Capacitatea dwe cazare turisticar reprezint elementul esenial al bazei
materiale turistice de care este organic dependent nsi dezvoltarea
activitilor turistice.

n timp, se remarc o evoluie a categoriilor de cazare, pornind de la

vila (existent nc din perioada roman), casa de odihn i tratament,
cabana, hotelul, hanul turistic, popasul turistic, pensiunea turistic, satul de
vacan i bungaloul.
Hotelul constituie principala form de cazare i s-a impus n
ultimele cinci decenii. Clasificarea lor ine cont ndeosebi de confort i de
mrime.
Vila categorie tradiional, amplasat n staiunile balneoclimaterice
montane, pentru tratament, odihn i agrement.
Motelul (hanul turistic) este legat de circulaia rutier automobilistic
avnd ca precursori hanurile i popasurile de pot.
Cabanele reprezint uniti de referin pentru zona montan.
Campingul (popasul turistic) alturi de motel, se ncadreaz n categoria
formelor de cazare dependente de circulaia rutier. Prezint aceleai criterii
de amplasare i se caracterizeaz prin complementaritate, datorit sistemului
de funcionare sezonier (estival).
Taberele colare organizate la noi n ar dup cel de-al doilea Rzboi
Mondial.
Reedinele secundare (casele de vacan) aprute dup 1990, n contextul
liberalizrii politice, sociale i economice a societii romneti.

TRIBURILE DACO-GETICE DE PE TERITORIUL ROMANESC

In perioada de trecere spre epoca bronzului a avut loc procesul de
indo-europenizare a spatiului carpato-danubiano-pontic prin patrunderea, din
steple nord-pontice, a unor valuri successive de comunitati de pastori indoeuropeni, purtatori ai civilizatiei kurganelor. Patrunderea acestor triburi de
pastori a determinat multiple transformari de ordin cultural, social, etnic.
Indo-europenii si-au impus cultura materiala si spirituala si i-au asimilat pe
autohtoni.
Locuitorii au inceput sa vorbeasca o limba indo-europeana.
In epoca bronzului din populatia indo-europeana raspandita in S-E Europei,
dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat nastere popoarele atestate
de izoarele scrise antice: grecii, ilirii, tracii.
Tracii au creat la noi civilizatia bronzului, ei sunt cei mai indepartati
stramosi directi ai poporului nostru, raspanditi in Peninsula Balcanica si la
nord de Dunare.

In timpul primei varste a fierului (.) a avut loc diviziunea tracilor in doua
ramuri:
tracii propriu-zisi (ramura sudica) si,
daco-getii (ramura nordica)
Din marele neam tracic s-au diferentiat daco-getii, ca ramura nordica a
tracilor, in spatiul carpato-danubiano-pontic, deci ei sunt autohtoni in acest
spatiu.
Daco-getii au fost creatorii si purtatorii culturii hallstattiene in spatiul
carpato-danubiano-pontic dupa cum dovedesc vestigiile ansamblului cultural
Basarabi descoperite pe intreg teritoriu carpato-dunarean.
Aparitia proprietatii private a determinat diferentierea sociala dupa avere
care a condos la stratificarea societatii si aparitia claselor sociale:
tarabostes (pileati) aristrocratia militara si sacerdotala;
comati producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori,
mestesugari)
Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi
militari (regi).
Triburi daco-getice:
apulli zona Alba Iulia
burii malul Oltului
carpii Moldova Centrala
costobocii nordul Moldovdei si Maramures
crobyzii si tryzii Dobrogea
Triburile stapaneau un teritoriu cu o asezare mare, fortificata (dava),
adevarat centru administrativ:
Argedava (Dobrogea)
Buridava (jud. Valcea)
Piroboridava (jud. Galati)
Tamasidava (jud. Bacau)
Sucidava (jud. Olt)
Cotnari
Stancesti (jud. Botosani)
Batca Doamnei (jud. Neamt)
Cetateni (jud. Arges)
Sarmisegetusa (Muntii Orastiei) centru politic inconjurat de un sistem de
fortificatii alcatuit din cetatile:Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, Banita,
Capalna, Tilisca.

Cetatile intarite si mormintele princiare descoperite atesta existenta, in sec.

al IV-lea i. Hr., a unor formatiuni politice in sudul Olteniei, nordul Dobrogei,
nordul Moldovei.
Dovezile arheologice, la care se adauga maruriile izvoarelor narative, atesta
existenta unor puternice uniuni de triburi conduse de basilei (regi) si in
secolele urmatoare:
FORMAREA POPORULUI ROMAN SI A LIMBII ROMANE.
COMPONENETLE LIMBII ROMANE
Dupa anul 275, pe parcursul a catorva secole, in spatiul carpatodunarean, a avut loc desavarsirea etnogenezei romanesti.
Poporul roman s-a format din simbioza a doua componente etnice:
dacii si romanii in teritoriul delimitat de Carpati, Dunare, Marea Neagra si
Balcani. Poporul roman a locuit permanent teritoriul de la nord de Dunare.
Limba romana s-a format paralel cu poporul roman, este o limba
neolatina, cum sunt si limbile franceza, spaniola, portugheza, italiana.
Limba romana s-a format in doua etape:
preluarea limbii latine de catre daco-geti. Acestia au folosit latina populara,
vulgara (vorbita);
transformarea treptata a limbii latine vorbite intr-o limba romanica de
factura orientala, numita romana comuna (straromana sau protoromana).
Influenta elementelor slave a fost nesemnificativa, nu a schimbat caracterul
latin al limbii romane, ci a dus la imbogatirea vocabularului
Migrarea masiva a slavilor la sudul Dunarii (602) a divizat romanitatea norddunareana de cea sud-dunareana, din limba romana formandu-se patru
dialecte:
dialectul daco-roman, la nordul Dunarii;
dialectul aroman;
dialectul meglenoroman;
dialectul istroroman, ultimile trei la sud de Dunare.
Aceasta migratie a facut sa creasca ponderea elementului romanic la nord de
Dunare, unde limba romana a avut o evolutie diferita, slavii ramasi aici fiind
asimilati de autohtoni. Influentele lingvistice slave nu au putut schimba
caracterul latin al limbii romane, ele limitandu-se doar la imbogatirea
vocabularului.

Componentele limbii romane:

substratul lingvistic traco-dacic: cca. 160 de cuvinte cu derivatele lor (10%
din lexicul romanesc);
stratul lingvistic latin: 60% din vocabularul limbii romane;
adstratul lingvistic slav: cca. 20% din vocabular.
La acestea s-au adaugat imprumuturile din alte limbi, unele din epoca
medievala (maghiara, turca), altele din epoca moderna (franceza, italiana,
germana).
Procesul de formare a poporului roman si a limbii romane s-a incheiat in sec.
al VIII-lea.
VOIEVOZII DIN TARA ROMANEASCA
Mircea cel Batran (1386-1418) Tara Romaneasca
1388 1389, iarna Mircea cel Batran a participat cu un corp de oaste la
batalia de la Kossovopolje impotriva turcilor si a anexat Dobrogea la Tara
Romaneasca
1389 a incheiat alianta cu domnul Moldovei, Petru I pentru a contracara
pretentiile Ungariei de a-si extinde stapanirea asupra tarilor romane
la Radom s-a incheiat, prin mijlocirea domnului Moldovei, tratatul de
alianta cu regele Poloniei, Wladislav Jagello, impotriva Ungariei.
1394 batalia de la Rovine incheiata cu infrangerea armatei otomane
condusa de Baiazid Ilderim (Fulgerul).
1395 Brasov, tratat de alianta cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg,
impotriva turcilor.
1396 cruciada antiotomana de la Nicopole, organizata de Sigismund de
Luxemburg cu participarea lui Mircea cel Batran si a cavalerilor occidentali
(in special a celor burgunzi). Mircea a pierdut cetatea Turnu pe care insa o
va recupera in 1937.
1402-1413 s-a amestecat in luptele pentru tron in Imperiul Otoman, dar
nessustinandu-l pe candidatul ajuns sultan, va fi nevoit ca in anul
1417 sa accepte sa plateasca tribut Portii in schimbul protectiei acordate
de sultan si recunoasterii de catre acesta a independentei Tarii Romanesti.
Tot in aceasta perioada pierde Dobrogea in fav Imperiului Otoman.

Vlad Tepes (1456-1462; 1476) Tara Romaneasca

1459 a refuzat plata tributului.
1461 alianta cu regele Ungariei, Matei Corvin.
1462 Atacul de noapte de langa Targoviste asupra taberei turcesti incheiat
cu retragerea armatei turcesti condusa de Mahomed al II-lea.
Matei Corvin, regele ungar, il acuza de tradare pe Vlad Tepes datorita unor
scrisori masluite de negustorii sasi si secui si este inchis la Buda tp de 14
ani. In 1476 este eliberat la insistentele lui Stefan cel Mare. Revine la tron
dar este asasinat dupa 2 luni.

Mihai Viteazul (1593-1601) Tara Romaneasca

1593 a aderat la Liga Crestina creata de imparatul Rudolf al II-lea 13
noiembrie 1594 a ucis pe creditorii levantini si unitatea turceasca din
Bucuresti si i-a izgonit pe turci de pe teritoriul tarii.
1595 tratat de alianta cu Sigismund Bathory pe care l-a recunoscut ca
suzeran in schimbul sprijinului impotriva turcilor, tratat semnat de boieri.
campania turceasca impotriva Tarii Romanesti.
lupta de la Calugareni, turcii au fost infranti dar Mihai a fost obligat
sa se retraga si sa astepte sprijinul aliatilor. A fost parasit de aliatii sai din
celelalte principate romane; cucerirea oraselor Bucuresti si Targoviste de
catre turci
cu sprijinul aliatilor a fost eliberat Targoviste.
turcii au fost infranti definitiv la Giurgiu.
1597 a reluat plata trbutului catre turci in schimbul pacii si a recunoasterii
sale de catre sultan ca domn al Tarii Romanesti.
1598 pace cu turcii care au recunoscut independenta Tarii Romanesti.
1598 Targoviste, tratat de alianta cu Rudolf al II-lea care i-a promis lui
Mihai sprijin financiar in schimbul recunoasterii suzeranitatii imparatului
asupra Tarii Romanesti.

Unirea Principatelor
1599 Andrei Bathory, principele Transilvaniei, a incheiat pace cu Imperiul
Otoman.
- Mihai a incercat refacerea frontului ontiotoman prin cucerirea
Transilvaniei si Moldovei (conduse de principi ce ii erau rivali).
1599 batalia de la Selimbar incheiata cu infrangerea lui Andrei Bathory.
1 noiembrie 1599 intrarea lui Mihai in Alba Iulia si recunoasterea sa ca
principe al Transilvaniei de catre Dieta.
Primavara 1600 campania impotriva lui Ieremia Movila si ocuparea
Moldovei.
- s-a realizat unirea politica a celor trei tari romanesti care aveau acum un
singur domn: Mihai Viteazul.
18 septembrie 1600 la Miraslau, Mihai a fost infrant de nobilii maghiari
ajutati de generalul Basta.
- interventia Poloniei si preluarea tronului Moldovei de
catre Ieremia Movila.
- Targoviste, Mihai a fost infrant de polonezi si a devenit
domn in Tara Romaneasca, Simion Movila.
Martie 1601 la Praga, Mihai a primit sprijin de la imparat pentru reluarea
luptelor in Transilvania si ocuparea Tarii Romanesti.
3/13 august 1601 la Guraslau, cu ajutorul lui Basta, Mihai l-a invins pe
Sigismund Bathory, principele Transilvaniei.
9/19 august 1601 Mihai Viteazul a fost asasinat de imperiali pe Campia
Turzii.
VOIEVOZII DIN MOLDOVA
Alexandru cel Bun (1400-1432) Moldova
1402 Alexandru cel Bun a incheiat o intelegere cu regele Poloniei,
recunoscand suzeranitatea acestuia, pentru a opri ofensiva Ungariei in
Moldova.
1410 domnul Moldovei a trimis la Grnwald trupe in sprijinul regelui
Poloniei, impotriva cavalerilor teutoni.
1411 la Roman, Alexandru a reinnoit tratatul cu regele Poloniei, indreptat
impotriva Ungariei.
1412 la Lublau, Ungaria si Polonia au semnat un tratat care punea in
pericol existenta Moldovei.

1420 Alexandru cel Bun a respins primul atac turcesc asupra Moldovei, la
Chilia si Cetatea Alba.
1422 domnitorul moldovean a trimis un corp de oaste la Marienburg,
pentru a sprijini Polonia impotriva cavalerilor teutoni care au fost invinsi.
Stefan cel Mare (1457-1504) Moldova
4 aprilie 1459 v- la Overchelauti, Stefan cel Mare a fost recunoscut domn de
catre regele Poloniei, Cazimir al IV-lea, in schimbul juramantului de
vasalitate si cedari Hotinului.
1462 un nou acord cu Polonia prin care a recuperat Hotinul.
26 ianuarie 1465 a atacat si cucerit cetatea Chilia, ocupata de unguri;
aceasta actiune a condus la deteriorarea relatiilor cu Ungaria.
1465, toamna campania lui Matei Corvin, regele Ungariei, in Moldova;
acesta a cucerit Roman, Targu Neamt, si s-a indreptat spre Baia;
14 decembrie 1467 la Baia, trupele maghiare au suferit o infrangere
zdrobitoare din partea ostilor moldovene.
1469, vara la Lipnic, Stefan a zdrobit hoardele tatarilor ce au invedat
Moldova.
7 martie 1471 la Soci, domnul Moldovei l-a infrant pe domnul Tarii
Romanesti, Radu cel Frumos.
21 noiembrie 1473 pe raul Vodna, Stefan cel Mare l-a infrant pe Radu cel
Frumos si l-a indepartat de la putere.
1473 a refuzat plata tributului.
10 ianuarie 1475 batalia de la Vaslui (Podu Inalt) incheiata cu victoria
moldovenilor.
12 iulie 1475 alianta antiotomana cu Matei Corvin.
26 iulie 1476 Valea Alba (Razboieni), moldovenii au fost infranti, dar au
reusit sa-I alunge pe turci din Moldova si infrangerea s-a transformat in
victorie.
14 iulie 1484 turcii au cucerit Chilia.
9 august 1484 turcii au cucerit si Cetatea Alba.
15 septembrie 1485 la Colomeea, tratat de vasalitate cu regele Poloniei
Cazimir IV, care a promis sprijin impotriva turcilor.
16 noiembrie 1485 i-a infrant pe turci la Catlabuga.
Primavara 1486 victorie impotriva turcilor la Scheia.
1487 tratat cu turcii, a reluat plata tributului, iar sultanul a recunoscut
independenta Moldovei.
1489 tratat de alianta cu Matei Corvin si a primit de la regele Ungariei
Ciceul si Cetatea de Balta drept posesiuni, rupand astfel relatiile cu Polonia.

26 octombrie 1497 la Codrii Cosminului, armata poloneza a fost infranta

de cea moldoveana.
12 iulie 1499 tratatul Moldovei cu Polonia prin care inceta vasalitatea
Moldovei fata de regele polon.
Sec. XVI s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane (dominatie care
s-a manifestat in plan politic, dar si in plan economic) asupra Tarilor
Romane, datorita instabilitatii politice in interior (a crescut influenta
boierilor in alegerea domnilor) si expansiunii turcilor care au transformat
centrul ungariei in Pasalcul de la Buda si Transilvania in Principat autonom
supus Portii Otomane (1541).

REFRMELE LUI CUZA (EXTERN SI INTERN)

Dubla alegere a lui Cuza:
5 ianuarie 1859 Adunarea Electiva a Moldovei a ales ca Domn al acesteia pe
Alexandru Ioan Cuza;
24 ianuarie 1859 Adunarea Electiva de la Bucuresti a ales pe domn al Tarii
Romanesti tot pe Alexandru Ioan Cuza.
Alegerea ca domnitor, a lui Alexandru Ioan Cuza, in Moldova si Tara
Romaneasca, a insemnat unirea Tarilor Romane, Marile Puteri fiind astfel
puse in fata faptului implinit si constranse sa recunoasca Unirea
Principatelor Romane intr-un singur stat.
Domnia si reformel lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)
1859-1862: in prima parte a domniei, Cuza a luat masuri pentru desavarsirea
unirii in plan administrativ si legislativ si a intreprins o serie de demersuri
pentru recunoasterea unirii de catre Marile Puteri, dubla alegere insemnand
incalcarea Conventiei de la Paris.
Pe plan intern:
au fost unificate serviciile vamale, postale si de telegraf;
a fost unificat cursul monetar;
a fost adoptata stema unita care infatisa acvila si capul de bour;
a fost unificata armata prin crearea unui stat major unic, numirea unui singur
ministru de razboi, comanda suprema revenind lui Cuza, a fost adoptata
aceeasi uniforma;

a fost unificata legislatia, Comisia Centrala de la Focsani elaborand aceleasi

legi pentru ambele tari;
22 ianuari 1862 s-a format un guvern unic al Principatelor Unite, condus
de Barbu Catargiu;
24 ianuarie 1862 Bucuresti a devenit capitala iar Adunarea Legislativa
(Parlament Unic) isi deschidea lucrarile la Bucuresti. Cuza a proclamat
Unirea definitiva a Principatelor si tara si-a luat oficial numele de
Romania. Comisia Centrala de la Focsani si-a incetat activitatea. Ziua de 24
ianuarie a devenit zi nationala.
Pe plan extern:
Cuza a numit, pe langa guvernele Puterilor Garante, agenti diplomatici cu
scopul de a interveni pentru recunoasterea Unirii Principatelor;
7 aprilie-17 septembrie 1859 a avut loc Conferinta de la Paris la care au
participat Marile Puteri, cu exceptia Austriei si Imperiului Otoman, pentru a
discuta despre dubla alegere a lui Cuza;
13 aprilie 1859 Franta, Anglia, Prusia, Rusia, Sardinia au recunoscut
Unirea Principatelor pe timpul vietii lui Cuza;
august 1859 Imperiul Otoman si Austria au recunoscut, si ele, dubla
alegere a lui Cuza;
21 si 26 septembrie 1859 sultanul a emis un firman prin care il recunostea
pe Cuza ca domnitor al ambelor Principate;
vara 1860 Cuza a trimis Marilor Puteri un memoriu prin care aducea la
cunostinta acestora problemele intampinate in guvernarea Principatelor;
septembrie 1860 Vizita lui Alexandru Ioan Cuza la Constantinopol, unde a
fost primit cu onoruri de catre sultan;
septembrie 1861 a avut loc Conferinta de la Constantinopol;
22 noiembrie/4 decembrie 1861 Sultanul a emis un firman prin care aproba
unificarea legislativa si administrativa a Tarii Romanesti si Moldovei pe
timpul domniei lui Cuza.
1862-1866: este perioada marilor reforme. Guvernul conservator condus de
Barbu Catargiu era ostil infaptuirii unor reforme care ar fi subminat baza
materiala si puterea marilor propietari de pamant. Proiectul de lege rurala
propus de acesta nu imbunatatea situatia taranilor. La 8 iunie 1862, Barbu
Catargiu, primul ministru, a fost asasinat in imprejurari ramase neelucidate.
S-a format un nou guvern, liberal, condus de Mihail Kogalniceanu (11
octombrie1863-26 ianuarie 1865).
13/25 decembrie 1863 a fost adoptata Legea pentru secularizarea averilor
manastiresti, prin care un sfert din suprafata agricola a tarii a trecut in
propietatea statului;

7 februarie 1864 Legea pentru organizarea puterii armate, potrivit careia

toti barbatii intre 20 si 50 de ani puteau fi chemati la arme in caz de razboi,
s-au format 4 divizii la Bucuresti, Iasi, Galati, Craiova; domnul era
Comandantul suprem al armatei;
13 martie 1864 dezbaterea proiectului de lege rurala a dus la izbucnirea
unui conflict intre Adunarea Legislativa, dominata de conservatori care se
opuneau proiectului, si guvern care dorea adoptarea legii rurale;
2 ma 1864 printr-o lovitura de stat, Cuza a dizolvat Adunarea Legislativa
si a instaurat regimul domniei autoritare;
adoptarea Statutului Dezvoltator al Conventiei de la Paris, o noua
Constitutie care sporea prerogativele domnului;
puterea executiva apartinea domnului, care avea initiativa legilor, elaborate
de Consiliul de Stat, format din specialisti. Domnul avea drept de veto;
puterea legislativa apartinea unei Adunari bicamerale, formata din Adunarea
Electiva, cu membri alesi, si Corpul Ponderator (Senatul), cu membri numiti
de domnitor.
Adoptarea Legii Electorale care largea participarea la vot prin micsorarea
censului. Alegatorii erau impartiti in doua categorii: directi (cei care stiau
carte, aveau peste 25 de ani, pensionarii si intelectualii, plateau un impozit
de 4 lei pe an) si primari (cei care votau prin delegati si cei care plateau
impozite de 48 de lei la sate si intre 80-180 de lei la orase). Cei care nu
plateau impozite nu aveau drept de vot;
Iunie 1864 Marile Puteri au recunoscut modificarea Conventiei si dreptul
principatelor de a-si modifica legile interne;
14/26 august 1864 a fost adoptata Legea Rurala, care prevedea
impropietarirea taranilor prin exproprierea a 2/3 din pamanturile mosierilor.
Rascumpararea era esalonata in 15 ani. Pamanturile nu puteau fi instrainate
timp de 30 de ani. Se desfiintau claca si dijma;
25 noiembrie/7 decembrie 1864 Legea instructiunii publice prin care
invatamantul elementar, de patru clase, devenea obligatoriu si gratuit. Au
fost infiintate gimnazii in orasele mari ale tarii;
1/13 decembrie 1864 Legea privind autocefalia Bisericii Ortodoxe
Romane prevedea independenta Bisericii romanesti fata de Patriarhia din
Constantinopol, cu care mentinea legatura doar in probleme dogmatice.
Patriarhul era ales de un sinod format din trei ierarhi romani;
1864 au fost adoptate legile de organizare administrativa ce prevedeau
organizarea teritoriului in comune rurale (conduse de un primar), plai
(subprefect) si judete (prefect);
1 mai 1865 Codul de Procedura Penala care excludea pedeapsa cu
moartea;

1 dembrie 1865 Codul Civil prevedea obligatia casatoriei si a divortului

civil;
1865 a fost reorganizata justitia prin infiintarea unor noi instante
judecatoresti: Judecatoriile de Plasa, Tribunalele Judetene, Curtile de Apel,
Curtile de Jurati, Curtea de Casatie.
Politica autoritara a lui Cuza a determinat formarea monstruasei coalitii
care grupa pe liberali si conservatori, cu scopul inlaturarii domnitorului.
11/23 februarie 1866 a fost organizata o lovitura de stat, in urma careia
Cuza a fost silit sa abdice si sa urmeze calea exilului. Conducerea a fost
preluata de o locotenenta domneasca, formata din Lascar Catargiu, Nicolae
Golescu, col. Nicolae Haralambie, si un guvern condus de Ion Ghica.
REGIMUL POLITIC INTRE 1918-1938
Regimul politic din Romania intre 1918-1938
Monarhia:
1914-1927 rege al Romaniei a fost Ferdinand:
prestigiul monarhiei a crescut datorita prezentei suveranilor pe front in
primul razboi mondial, desavarstirii unirii, infaptuirii reformei agrare;
15 octombrie 1922 Regele Ferdinand si Regina Maria au fost incoronati la
Alba Iulia, ca suverani ai Romaniei Mari;
printul Carol al II-lea, casatorit cu Elena, fiica regelui Greciei, era printul
mostenitor al Romaniei. In 1925 a ramas cu Elena Lupescu in Anglia, iar in
1926 a renuntat la prerogativele de print mostenitor;
1926-1930: criza dinastica determinata de renuntarea la tron a lui Carol.
Print mostenitor a devenit Mihai, fiul lui Carol. A scazut prestigiul
monarhiei;
in 1927 a murit regele Ferdinand;
1927-1930 Rege al Romaniei a devenit Mihai care era minor, motiv pentru
care prerogativele regale erau exercitate de o regenta formata din Principele
Nicolae de Hohenzollern, Miron Cristea Patriarhul Romaniei, Gheorghe
Buzdugan Presedintele Inaltei Curti de Casatie;
8 iunie 1930 restauratia carlista, revenirea lui Carol in tara. Carol al II-lea
a devenit rege al Romaniei iar criza dinastica s-a incheiat. Pana in anul 1938
acesta a intreprins actiuni pentru discreditarea partidelor politice si
instaurarea unui regim de dictatura personala in anul 1938.

PARTIDELE POLITICE IN PERIOADA INTERBELICA

Unele partide si-au continuat activitatea (Partidul National Liberal, Partidul
Nationalist Democratic);
dupa 1918 au aparut partide noi (Partidul Taranesc, Partidul Poporului);
Partidul Conservator a disparut de pe scena politica;
In provinciile istorice unite in 1918 au existat partide politice proprii;
In perioadele de criza economica partidele s-au scindat, in perioadele de
avant economic s-au regrupat;
In general viata politica a fost dominata de PNL si PN;
Unele partide au fuzionat: Partidul Taranesc si Partidul National au format
Partidul National Taranesc (1926);
Au aparut partide ale minoritatilor: Partidul Maghiar, Partidul German,
Partidul Evreiesc.
Partide de dreapta:
Partidul Poporului (Liga Poporului) fondat la 1 aprilie 1918 de Alexandru
Averescu, s-a bucurat de succes datorita popularitatii conducatorului
partidului. Popularitatea acestui partid a scazut datorita masurilor luate
grevelor si manifestatiilor;
Partidul National Liberal a fost condus de I. I. C. Bratianu (1909-1927),
Vintila Bratianu (1927-1930), I. G. Duca (1930-1933, asasinat), Dinu I. C.
Bratianu (1933-1947). Acest partid a dominat scena politica romaneasca mai
ales in perioada 1918-1928 (decada bratienista), cand s-a aflat la guvernare.
Liderul partidului, Ion I. C. Bratianu, a avut o influenta foarte mare asupra
regelui Ferdinand. De aceasta decada sunt legate marile ralizari ale epocii:
votul universal, reforma agrara si Costiututia.
Partidul National Taranesc s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea
Partidului Taranesc condus de Ion Mihalache condus cu Partidul National
din Transilvania condus de Iuliu Maniu.
Partide de stanga:
Partidul Social-Democrat din Romania s-a format la 7 mai 1927 si a avut
la lideri pe George Grigorovici si Constantin Titel-Petrescu.
Partidele extremiste:
-de dreapta:
Liga Apararii National Crestine a fost infiintata la 24 martie 1923 de prof.
A. C. Cuza;

Legiunea Arhanghelului Mihail infiintata la 24 iunie 1927, a avut pe lider

Corneliu Zelea Codreanu. In 1930 a fost creata Garda de Fier.
-de stanga:
Partidul Comunist Roman, instrument al intereselor Uniunii Sovietice, s-a
format la 8 mai 1921. Avea ca lideri pe Gheorghe Cristescu, Stefan Foris. In
1924, Partidul Comunist a fost scos in afara legii.

ABILITATI GENERALE OBLIGATORII PT GHID

Abilitati tehnice - cunostinte de specialitate
Abilitati de tranzactionare - spirit comercial
Abilitati in domeniul serviciilor - derularea pro-produsului turistic
Abilitati in comunicare - calitatea comunicarii
Abilitati in scopul protejarii mediului inconjurator - impact minim
Abilitati in stabilirea unor relatii umane - empatie, integritate
In acest caz abilitatea se refera cu precadere la latura rezolutiv-executiva a
activitatii, fiind prin urmare subordonata structurii aptitudinale a
personalitatii.
SARCINILE SPECIFICE GHIDULUI DE TURISM
In suita sarcinilor pe care ghidul turistic trebuie sa le indeplineasca se afla
cateva care vor face parte intotdeauna din munca sa, cum ar fi prezentarea:
-turului de oras
-turului de muzeu
-turului in zonele rurale
-vizitarea unor locuri speciale
Acestea sunt obligatiile pe care trebuie sa le duca la indeplinire utilizand o
gama larga de cunostinte tehnice si culturale, informatie si pricepere. Pt a-si
duce la bun sfarsit rolul, ghidul trebuie sa fie el insusi complet informat.
Ghidul nu poate sa-si indeplineasca atributiile fara a-si face o lista completa
a sarcinilor pe care trebuie sa le ralizeze de-a lungul fiecarui tur.

TIPURILE DE GHIZI
1. Ghid local- este pers care insoteste turistii in tp vizitei lor la un anumit
obiectiv sau intr-o anumita zona, dand inf despre cultura, ist, religie, flora si
fauna, legate strict de aceasta zona.
2. Ghid national- este pers care care insoteste turistii si ofera informatii
despre cultura, arheologie, istore, religie, flora si fauna de pe intreg teritoriul
tarii.
3. Ghid specilaizat-are ca atributii insotirea turistilor in vizite la muzee,
locuri arheologice sau istorice pentru care detine profunde informatii
stiintifice. Ghidul specilaizat insoteste turistii in excursii specializate si cu
un grad mai mare de pericol in munti si tot el este cel care ii intretine si
amuza, ghidul animator. Este ghidul specializat pe anumite segmente ale
serviciilor turistice.
METODOLOGIA PREZENTARII UNUI ORAS
Un tur al orasului acopera o serie cuprinzatoare de locuri unde oamenii
traiesc, muncesc si-si desfasoara activitatile zilnice. Aceste locuri variaza in
functie de vartsa, zona, istorie sau importanta.
De ex, putem vizita:
- un catun, un mic sat fara biserica
- un sat, o comunitate de oameni si cladiri avand o biserica
- un orasel mai intins decat un catun sau un sat, ce poate avea mai multe
biserici
- un oras, cel mai intins centru commercial si industrial, avand adesea o
catedrala
Satele, oraselele sau vechile orase solicita o prezentare metodica; un tur
nu poate fi improvizat, este o arta dificila sa insotesti un grup printr-un
sat, oarsel sau oras, reperezinta mai mult decat o plimbare cu scopul de a
prezenta frumusetile si curiozitatile locului respectiv.
Cunostiintele referitoare la un anumit subiect si experienta reprezinta
baza muncii unui ghid turistic. Fara acest fundament de cunostinte
generale si experienta tehnica nu se poate obtine nici o satisfactie.
Un sat, un orasel sau un oras reprezinta un oraganism viu: el are o istorie
si un caracter propriu. Aceasta inseamna ca un ghid trebuie sa fie capabil
sa selectioneze arii urbane sau rurale pentru a o prezenta vizitatorilor.

Pentru a-si pregati prezentarea orasului, ghidul trebuie sa urmareasca un

plan prcis. El trebuie sa studieze, inainte de toate, unitatile de baza ale
zonei si modul lor de prezentare.
Unitatile de baza sunt:
Numele cu semnificatia si originea
Localizarea
Marimea si tipul populatiei
Religie
Istorie cu varsta asezarii, primii locuitori, ce civilize au creat?,
evenimente
Cladiri cu localizarea lor, functia, ist, arhitectura, materiale de constr
folosite.
Un ghid, cand vb despre orice fel de constructie, trebuie sa urmareasca
trei puncte importante FUNCTIE, ISTORIE si CALITATI ARTISTICE.
FUNCTIA:
Arihtectura domestica case, garaje
Arihtectura religioasa
Arihtectura guvernamentala cladiri administrative
Arihtectura recreativa taeatre, cluburi,muzee
Arihtectura comerciala magazine, oficii, expozitii
Arihtectura industriala uzine, hale
CALITATEA ARTISTICA
Ghidul trebuie sa fie capabil sa explice cum refelcta o cladire stilul,
sentimentele constructorului, societatea si perioada in care a fost construita.
Cladiri industriale cu tipul, ist, localiz si produsle de baza
Piete si magazine cu localiz, stil, ist, marfuri
Planul centrului urban cu sectiuni vechi si noi, zone comerciale, industriale
si rezidentiale
Parcuri si gradini cu locliz, functii, ist
Strazi si drunuri cu nume si semnificatii
Cultura cu arte si meserii
Recreere si distractii ci facility si locuri de distractie, tatre, disco, cluburi,
piscine.
Facilitatui turistice de cazare, duty-free, resaturante
Presa si comunicare cu ziare locale, tv, telefon

METODE DE PREZENTARE IN COMENTARIUL VIZITA LA MUZEU

Ghidul, pregatind vizita la muzeu, trebuie sa gaseasca o cale logica de
prezentare a acestuia. Cateva din metodele posibile de prezentare:
METODA TEMATICA trebuie folosita doar acolo unde i s-a cerut sa arate
particularitatile. Unii ar dori sa vada doar sculpturile in lemn sau textilele,
ori obiectele realizate de un grup cultural particular.
METODA CRONOLOGICA este folosita pentru a prezenta obiectele unui
muzeu in ordinea cronologica.Ghidul trebuie sa permita participantilor sa
intealeaga dezvoltarea si schimbarile survenite de-a lungul istoriei.
METODA VIZITEI GENERALE este un tur de muzeu in care ghidul va
prezenta obiectele expuse in ordinea in care sunt aranjate de la intrare, de-a
lungul galeriilor successive si a holurilor.
OBLIGATIILE GHIZILOR IN TINUTA SI COMPORTAREA IN
RELATIILE CU TURISTII
1. Tinuta vestimentara si generala:
Aspect in grijit, agrabil cu o igiena desavarsita
Imbracaminte aleasa cu gust, decenta, curate, accesorizata
In cazul unor activitati deosebite precum mese sau receptii, primiri oficiale,
spectacole, vestimentaia va fi in conordanta cu caracterul manifestarilor.
2. Prezentarea
Ghizii vor saluta politicos oaspetii, zambitori, incantati ca prin atributiile lor
pot fi de ajutor.
De regula ghidul se va prezenta cu prenumele fiind mai usor de tinut minte.
Pe intreg sejurul turistii vor purta un ecuson cu numele lor complet iar
ghidul se va stradui sa le invete numele cat mai repede pt a face o atmosfera
cat mai placuta. Ei se vor adresa turistilor cu numele de fam, insotit de
formula de politete.
3. Urarile de bun venit vor fi joviale si naturale, imediat dupa prezentare.
Ghidul va asigura turistii ca atat el cat si restul pers care contribuie la

organiz si desf actiunii turistice se straduiesc ca ei sa se simta bine in tp

programului.
4. Conversatia
Ghidul va trebui sa mentina mereu treaza conversatia pt ca este stiut ca
turistii doresc sa stie cat mai multe despre tara vizitata.
Ei vor cauta sa antreneze in discutii pe toti turistii, evitand monopolizarea.
Se acorda o atentie mai deosebita pers timide sau mai in varsta. Ghidul se va
intresa de impresiile turistilor, de sanatatea lor, de modul de derulare al
programului.
Pt o ambianta palcuta este recomnadabil ca discutiile sa fie presarate cu
glume de bun gust.
Ghidul trebuie sa rasp la intrebari fara a se arata plictisit de acestea.
Se intrezice raspundrea la insulte sau provocari, cautandu-se modalitatie de
evitare a situatiilor mai putin placute. In cazul in care un turist continua sa
provoace anumite conflicte, ghidul va trebui sa informeze imediat
oragnizatorul programului turistic, pt a se lua masurile necesare.
5. Atitudinea fata de sesizarile sau nemultumirile turistilor.
Ghidul tre sa asc cu deosebita atentie orice sesizare si sa nu manifeste
irascibilitate nici in cazul in care nemultumirea nu este indreptatita si nici
atunci cand ea se refra chiar la ativitatea sa.
Ei vor urmari felul in care se solutioneaza sesizarile, inf turistii despre
masurile luate pt rezolvarea acestora.
Se va multumi turistilor pt sesizarile facute, cu scuzele de rigoare, cu
asigurarea ca lucrurile se vor indrepta sin nu se vor mai repeta.
Dc turistul reclamant nu are dreptaate sau e rau intentionat ghidul va evita
politicos orice provoare sau discutie in contradictoriu.
6.Manifestari de atentie si amabilitate fata de turisti
Marcarea prin mj variate a diferitelor sarbatori nationale sau personale care
coincid cu programul turistic
Ghidul va prezenta turistilor pe conducat auto si ajut acestuia, pe directorul
structurii de primire turistica cat si pe colaboratorii sai.
Cadourile date de catre turisti vor fi refuzate politicosdoar la insistentele
pers se vor primi acestea.
ROLURILE GHIDULUI DE TURISM

1. Preluarea oaspetilor
2. Intermediar intre oaspeti si personalul prestatorilor de servicii turistice
(agentie de turism, transportaor, restaurant, hotel)
3. Actiuni pentru antrenarea si destinderea oaspetilor (organizare de seri
distractive pt antrenarea oaspetilor, invatarea unui joc popular, jocuri de
specialitate, cursuri de inv a lb romane)
4. Rol mediator- incidentele sa fie reduse astefl incat sa aiba influente
minime asupra oaspetului
5. Rol de improvizatie- in tp transportului sa organiz momente vesele.
6. Sa se substituie personalului de agreement si celui medical (acordarea
primului ajutor)
7. Folosira timpului in mod rational, acordand atentie in mod egal tuturor
oaspetilor, astfel incat acestia sa nu se simta neglijati.
8. Procurarea sau confirmarea documentelor de calatorie pt oasepeti
9. Oraganizarea activitatilor specifice la sosirea si la plecarea oaspetilor.

2 CARACTERISTICI DE CARE GHIDUL TREBUIE SA TINA SEAMA

PT A INTELEGE SI ANTICIPEZE REACTIILE TURISTILOR SI MODUL
DE COMPORTAMENT
ENUMERATI SI DESCRIETI MINIM 5 ZONE/18 ECOSISTEME
DELTAICE
Delta Dunarii a fost declarat rezervatie a bioseferi si este sub patrimoniul
UNESCO si aproape 50.000 ha formeaza zonele strict protejate, in care se
intrezice orice activitate ec, aceasta fiind insa deschise cercetarii turistice
autorizate.
Sunt constiutuite 18 zone, strict protejate, cu un interes ecologic si stiintific
deosebit.
1. Rasca Buhaiova adaposteste cea mai mare colonie de pelican comun din
Europa.
2. Padura de pe grindul Letea cuprinde padurile de tip hasmac, paduri
seculare de stejari termofili in care creste singura liana din tara noastra
periploca graeca, si in care vietuieste o bogat fauna de pasari, insecte

3. Saraturi Murighiol- complex de lacuri sarate unde se protejeaza locurile

de popas si de cuibarit pt diverse specii de pasari: piciorongul, rata cu
peruca
4. Erenciuc padure de arin negru, cu rogozuri inalte, zona de cuibarit a
vulturului codalb
5. Popina- insula stancoasa in lacul Razim, loc de cuibarit a califarului alb,
loc de popas al pasarilor migratoare
6. Capul Dolosman - loc de cuibarit pt lastunul mare, pietrarul negru si buha
mare. Aici traiesc dihorul patat si vidra.
LUNGIMEA LITORALULUI MARII NEGRE
Litoralul maritim romnesc are o lungime de 82 km i este cuprins ntre
Capul Midia i Vama Veche, lungimea total a rmului romnesc fiind de
245 km, de la locul de vrsare n mare a grlei Musura, pn la sud de satul
Vama Veche.
LACURILE GLACIARE DIN FAGARAS
Lacurile glaciare ale Muntilor Fagarasului, desi nu au dimensiunile celor din
Retezat, ca frumusete pot sta alaturi de acestea din urma. Cel mai ntins este
Blea(4,65 ha) urmat de Podragu, Urlea, Capra Cel mai adnc este
Podragu (15,5 m). La cea mai mare altitudine din Carpatii romnesti este
situat Lacul Mioarelor (2282 m) aflat n caldarea glaciara Hrtopul Leaotei.
n ultimele decenii au aparut mai multe lacuri de baraj artificial. Cel mai
mare este Vidraru la intrarea n Cheile Argesului, urmat de Vasalatu, Vlsan
etc.

ELEMENTELE UNUI VOUCHER

-numele si adresa agentiei emitente
- sigla ( sau nr de serie )
-numele si adresa furnizorului serviciului ( hotel, transportator etc )
-tipul serviciului pentru care este emis
-diverse date referitoare la serviciu
- stampila datata a firmei
-numele clientului si data efectuarii serviciului

-semnatura celui care a intocmit voucherul

-adnotari pe diverse file, necesare anumitor firme in scopul evitarii
intelegerilor gresite si a echivocurilor
Voucherul se printeaza de 3 ori si se dau doua exemplare turistului[ unul lui
si unul pentru hotel].Un exemplar din voucher ramane la agentia de turism si
se indosariaza in bibliorafturi.
Voucherul poate fi facut la o tipografie [ tipizat] cu foli autocopiative..dar
este mai scump.Sau poate fi facut in format .doc[ in Word] pe calculator si
printat in 3 exemplare.Sunt perfect legale ambele variante.
Poate fi facut model separat intern/ extern sau unul scris in 2-3 limbi , care
sa fie si intern si extern.

DOCUMENTELE UNUI GHID

DOCUMENTELE FOLOSITE IN ACTIVITATEA GHIDULUI
-delegatia,
-stampila,
-ecusonul,
-programul actiunii,
- mijloace de plata,
- atestatul de ghid
LEGENDELE PRODUCTIEI TURISTICE
MD-mic dejun
DM- demipensiune
C-cina
A- agrement
SS-servicii speciale
All - all inclusive
BV - bonuri valorice
Tr - Tratament

SV - vedere la mare ( sea view )

DBL - double
SNG - single
CONTRACTUL DE TURISM
Contractul de turism este instrumentul juridic de realizare a acestei activiti
comerciale complexe turismul i reprezint acordul ntre un agent
economic specializat n turism, care se oblig s procure celeilalte pri, n
schimbul unui pre, un sejur sau un voiaj, asigurnd acestuia reconfortarea
i agrementul.
Scopul contractului de turism l constituie asigurarea ofertei agrementului
turistului, realizare care presupune din partea prestatorului sau
furnizorului de servicii turistice, n executarea obligaiilor contractuale
asumate, un complex de servicii, cum ar fi transportul, cazarea, masa,
tratamentele curative n anumite staiuni balneoclimaterice, odihna n
staiuni montane sau maritime, sporturi de sezon, asigurarea unor circuite
pentru vizitarea locurilor de interes istoric sau de un pitoresc deosebit,
asistena medical, prestaii de transport implicate de realizarea serviciilor
mai sus enumerate, vize de intrare n ar sau ieire din ar.
Agentul economic de turism pune la dispoziia turistului un pachet de
servicii: un voiaj sau un sejur, deja organizate, pe care turistul le cumpr
ca o marf, n temeiul contractului de turism, obiectul contractului de turism
fiind vndut clienilor de ctre agenii economici de turism n schimbul unui
pre.
Elemente:
- data rezervarii, confirmarii, efectuarii platii
- numarul, data contractului
- numele si datele persoanelor ce au incheiat contractul
- rubrica pentru insotitori ( date personale)
- destinatia, perioada efectuarii serviciului
- tipul de cazare, categ cazare, regim masa
- tipul de transport, transferuri
- total plata
- asigurarea medicala
- avans
- clauze speciale
- semnaturi / vanzator, client

cond generale de efectuare a excursiilor

responsabilitatile agentiei / clientului
modificarea, rezilierea contractului
regimul reclamatiilor
informatii generale
MODALITATILE DE PLATA PT UN GRUP DE TURISTI LA UN
RESTAURANT

- cec de calatorie ( Travelers Cheque, Eurocecuri, cecuri Visa,

International Money Order),
- carduri ( carte de credit, debit),
- cardul "Diners Club",
- voucher,
- cash

MOLDOVITA MONASTERY
Bucovina is the north-eastern province of Romania, famous for the beautiful
exterior frescoes on the walls of its monasteries-UNESCO patrimony, such as
Moldovita, Probota, Humor and Voronet.
All this architectonic jewellery is completed by extraordinary natural
surroundings with wild forests crossed by numerous mountain springs.
One of those springs formed the beautiful valley of Moldovita. Situated in the
heart of Bucovina, this region is a cradle of old civilization, where history blends
with legend. The beauty of this region is also given by the rural traditions that are
still very much part of the way of life. The landscape is dotted with shepherds huts
and haystacks, horse and cart is still the vehicle of choice for many.
Furthermore, the hosts are welcoming and eager to show tourists their daily
activities and their traditions.
The religious tourism is well represented in the region because of the main
attraction, the Moldovita Monastery, one of the most beautiful Bucovinas
monasteries, visited annually by thousands of tourists.

This is the reason why this region has become one of the most important
Romanian religious destinations. The monument is included in the Great Tour of
Bucovina Monasteries (which brought in 2007 over 76,800 tourists).
This holy place was built by Petru Rares, the son of Steven the Great, in
1532. At the time, the first monastery, erected in 1401 by Alexander the Best,
collapsed because of a powerful earth tremor.
As he was a very religious man, Petru Rares decided that the site was perfect
for a new monastery, and so Moldovita Monastery was founded.
Nowadays, one can still see the ruins of Alexander the Bests construction,
500 meter distance from the actual monument.
The monastery survived until now because of permanent renovations that
helped the original paintings be preserved in good conditions.
Striking shades of red, blue, yellow and brown characterize the monumental
scene of the Siege of Constantinople on the external southern wall of the
monument.
Another stunning representation depicts the Tree of Jesse, representing
Christs genealogy, a wide-spread iconographical theme in Europe during the
Middle Ages.
Though Moldovita Monastery is the main attraction of the area, many people
come here for the scenery, traditions and serenity. Tired by the noise and the stress
of the cities and looking for fresh air and silence, people come here to enjoy walks in
the wild forests, to go fishing or just to relax and admire the great landscape.