1.

Accent acut = Accent aigu {acsan eghiu}

Accentul acut in franceza se gaseste doar pe litera "e" si consta intr-o
virgula inclinata inspre dreapta "". Litera e cu accent acut se pronunta ca
litera "e" din limba romana, in franceza moderna este folosit acolo unde inainte
vocala ar fi fost precedata de o consoana.
Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent acut:
couter {echiute} = a asculta
tudiant {etudian} = student
cinma {sinema} = cinema
caf {cafe} = cafea
prvenir {prevnir} = a avertiza
2. Accent grav = accent grave {acsan gravh}
Accentul grav in franceza se gaseste pe literele a, e, u si consta intr-o
virgula inclinata inspre partea stanga , , . Atunci cand se afla pe
literele a si u ajuta in unele cazuri la distingerea dintre omonine (cuvinte care
se pronunta la fel dar au sensuri diferite) ex: {a} = la -> a {a} = are ; ou {u} =
sau -> o {u} = unde ; iar cand se afla pe litera e se pronunta ca un e mai
lung.
Cuvinte in franceza care contin litera "a" cu accent grav:
{sa} = aici
del {de.la} = dincolo de
dj {deja} = deja
l {la} = acolo
Obs!!! Singurul cuvant in franceza care contine litera "u" cu accent grav
este o
Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent grav:
fivre {fievr} = febra
thme {tem} = tema
arne {aren} = arena
collge {colej} = colegiu
3. Accent circumflex = accent circonflexe {acsan sircumflex}
Accentul circumflex in franceza se gaseste pe literele a, e, i, o, u si consta

intr-o gamalie precum a literei "" din limba romana , , , , . Accentul

circumflex are de obicei rolul de a indica ca dupa el obisnuia inainte sa fie
litera s ori o vocala. De mentionat faptul ca accentul circumflex dupa
literele i si u nu mai este obligatoriu deoarece el nu serveste la schimbarea
pronuntiei sau pentru a face diferenta intre omonime.
Cuvinte in franceza care contin litera "a" cu accent circumflex:
btir {batir} = a construi
ple {pa.l} = pal, palid
me {amh} = suflet
cre {acr} = acru
Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent circumflex:
flure {feliur} = crapatura
conqute {conchet} = cucerire
fort {foree} = padure
extrme {estremm} = extrema
Cuvinte in franceza care contin litera "i" cu accent circumflex:
une le {iun il} = o insula
Cuvinte in franceza care contin litera "o" cu accent circumflex:
cte {cott} = coasta (referire la mare)
htel {otel} = hotel
bientt {bianto} = curand
ter {oti} = a indeparta, a sterge
Cuvinte in franceza care contin litera "u" cu accent circumflex:
sr {siur} = sigur
mr {miur} = matur
fler {fliur} = floare
4. Accent trem = accent trma {acsan triema}
Accentul trem in franceza numit si accent umlaut se gaseste pe literele e, i,
u, y si consta in doua puncte deasupra literei , , , . Acest accent este
folosit atunci cand intr-un cuvant se afla doua vocale una langa alta si ambele
trebuiesc pronuntate. Litera y cu accent trema este folosita doar in unele nume
proprii sau in cuvinte franceze moderne.

Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent trema (umlaut):

ambigu {abighiu} = ambigu
cano {canoe} = canoe
Isral {Izrael} = Israel
Nol {Noel} = Craciun
Cuvinte in franceza care contin litera "i" cu accent trema (umlaut):
har {air} = ur
hrone {eroinn} = eroin
archaque {arca.ic} = arhaic
mas {meis} = porumb
ambigut {ambiguite} = ambiguitate
Cuvinte in franceza care contin litera "u" cu accent trema (umlaut):
exige {egzighiue} = inghesuit
arger {arguer} = a argumenta

5. Sedila (cedila) = cdille {sedile}

Accentul cedila in franceza se gaseste doar pe litera c si consta intr-o
virgula atasate literei in partea de jos . Acest accent este folosit doar in fata
literelor a, o, u. Francezii folosesc uneori acest accent la inceputul cuvintelor
dar niciodata la final.
Cuvinte in franceza care contin litera "c" cu cedila:
garon {garson} = baiat
leon {leson} = lectie
a {sa} = acesta, aceasta
franais {franse} = franceza

Cand se folosesc ligaturile si in limba franceza:

In limba franceza aceste ligaturi se numesc "e dans l'o" / "e dans l'a" si sunt
folosite deseori in cuvintele de origine latina sau greaca, din pacate nu exista o
regula anume pentru cand se folosesc.
Cuvinte in franceza care contin ligaturile sau :

uvre {ovr} = munca

il {oil} = ochi
sur {soor} = sora
quo {ecu} = cravata
curriculum vit {curiculum vitee} = curiculum vite (CV)
Zilele saptamanii in franceza:
zi lucratoare = jour de travail {jur de travaie}
luni = lundi {landii}
marti = mardi {mardii}
miercuri = mercredi {mercrdi}
joi = jeudi {jodii}
vineri = vendredi {vandrdi}
sfarsit de saptamana = fin de semaine {fan de semen}
sambata = samedi {samdii}
duminica = dimanche {diman}
In franceza zilele saptamanii nu se scriu cu litera majuscula decat daca se afla
la inceputul propozitiei, sunt de genul masculin si toate denumirile zilelor se
termina in ' -di ' cu exceptia zilei de duminica. Calendarele franceze incep
saptamana ca cele romanesti cu ziua de luni si se termina cu ziua de
duminica.

Alte cuvinte in franceza ce au legatura cu zilele:

o zi = un jour {an jur}
o saptamana = une semaine {iun semen}
ieri = hier {ier}
azi = aujourd'hui {ojurdui}
maine = demain {dema}
saptamana aceasta = cette semaine {set semen}
saptamana viitoare = la semaine prochaine {la seman proen}
saptamana trecuta = la semaine dernire {la seman dernier}

Partile zilei in Franceza:

zori de zi = l'aube {lob}

rasarit = le lever de soleil {le levee diu soleil}

dimineata = le matin {le matan}
amiaza, pranz, miezul zilei = midi {mi.di}
seara = le soir {le suar}
apus de soare = le coucher de soleil {le cue de soleil}
noapte = la nuit {la nuii}
miezul noptii = minuit {mi.nuii}

unile anului in franceza cu pronuntie:

ianuarie = janvier {janvie}
februarie = fvrier {fevrie}
martie = mars {mars}
aprilie = avril {avril}
mai = mai {me}
iunie = juin {jun}
iulie = juillet {juile}
august = aot {ut}
septembrie = septembre {septambr}
octombrie = octobre {octob}
noiembrie = novembre {novebr}
decembrie = dcembre {desambr}

Mai jos veti invata cum sa folosesti in exprimare lunile anului in franceza
impreuna cu diverse prepozitii sau structuri:
'en' + numele unei luni = ' n ' + numele unei luni
Ex: en mars {an mars} = in martie
O expresie foarte folosita in limba franceza in legatura cu denumirea lunile
este 'Au mois de ... ' traducerea exacta fiind 'In luna lui ... ' Ex: Au mois de
juin {u moa de jua} = In luna lui iunie
Daca vrei sa spui ca ceva s-a intamplat dupa o anumita luna folosesti
prepozitia'depuis' Ex: depuis octobre {depuii octob} = dupa octombrie (din
octombrie incoace)

un mois {an moa} = o luna

ce mois {se moa} = luna aceasta
le mois prochain {le moa proan} = luna viitoare
ce janvier {se javie} = in acest ianuarie (in luna ianuarie a acestui an)
en janvier dernier {an javie dernie} = ianuarie trecut (luna ianuarie a anului
trecut)
en janvier prochain {an javie proan} = ianuarie viitor (luna ianuarie a anului
viitor)
de janvier avril {de javie a avril} = din ianuarie in aprilie
le 8 janvier {le 8 javie} = (pe) data de 8 ianuarie
le mardi 8 janvier {le mardi 8 javie} = marti 8 ianuarie
du vendredi 10 janvier {du vandrdi 10 javie} = din data de 10 ianuarie
Anotimpurile in franceza cu pronuntie:
primavara = printemps {prantam}
vara = t {etee}
toamna = automne {oton}
iarna = hiver {iver}

Mai jos veti invata cum sa folosesti in exprimare anotimpurile in franceza

impreuna cu diverse prepozitii sau structuri:
in timpul primaverii = au printemps {o pranta}
in timpul verii = en t {an ete}
in timpul toamnei = en automne {an oton}
in timpul iarnii = en hiver {an iver}
in aceasta primavara = ce printemps {se pranta}
in aceasta vara = cet t {set ete}
in aceasta toamna = cet automne {set oton}
in aceasta iarna = cet hiver {set iver}
vara trecuta, in vara trecuta = l't dernier, en t dernier {lete dernie, an ete
dernie}
vara viitoare, in vara viitoare = l't prochain, en t prochain {lete proan,

an ete proan}
in timpul verii = pendant l't {pandaa lete}
in vara anului 2013 = pendant l't de 2013 {pandaa lete de 2013}
in timpul lunilor de vara = pendant les mois d't {pandaa le moa dete}
o vara ploioasa = un t pluvieux {iun ete pliuvio}
Culorile principale in franceza:
culorile = les couleurs {le culioor}

Culori

Masculin sing

Feminin sing Masculin plural Feminin plural

alb

blanc {blaa}

blanche {blan} blancs

blanches

negru

noir {nuar}

noire {nuar}

noirs

noires

gri

gris {gri}

grise {griz}

gris

grises

maro

marron {maruu} marron {maruu} marron

marron

rosu

rouge {ruuj}

rouge {ruuj}

rouges

rouges

roz

rose {rooz}

rose {rooz}

roses

roses

portocaliu orange {oranj}

orange {oranj}

orange

orange

galben

jaune {jun}

jaune {jun}

jaunes

jaunes

verde

vert {veer}

verte {vert}

verts

vertes

albastru

bleu {bleo}

bleue {bleo}

bleus

bleues

violet

violet {viole}

violette {violet} violets

violettes

Pronuntia pentru toate culorile in franceza o gasiti intre paranteze, de retinut

faptul ca la forma de plural culorile se pronunta ca la singular.

In limba franceza toate cuvintele pentru culori sunt adjective, acestea preiau
genul si numarul substantivului sau pronumelui pe care il descriu. Este foarte
important sa inveti forma de masculin singular al culorilor in franceza deoarece
pentru forma de feminin singular sau formele de plural trebuie doar sa adaugi
niste terminatii. Unele culori sunt mai simplu de invatat pentru ca raman la fel
precum 'orange'.

Cu unele exceptii terminatiile pentru culorile in franceza sunt: la feminin

singular se adauga un 'e' , la masculin plural se adauga un 's' iar la feminin
plural un 'es'

Daca vrei sa faci referire la o nuanta a unei culori folosesti cuvant 'clair' pentru
nuantele mai deschise si 'fonc' pentru culorile mai inchise. De retinut faptul
ca aceste doua cuvinte nu se modifica in functie de gen si numar.
albastru deschis = bleu clair {bleo cler}
albastru inchis = bleu fonc {bleo fonse}

Animale domestice in franceza:

vaca = la vache {la va}
porc = le cochon {le coon}
oaie = le mouton {le moton}
capra = la chvre {la evr}
cal = le cheval {le eval}
soarece = la souris {la sori}
gaina, pui = le poulet {le pulee}
rata = le canard {le canaar}
gasca = l'oie {loie}

Animale de companie in franceza:

pisica = le chat {le ceat}
catel = le chien {le ian}
hamster = le hamster {le amster}

Animale salbatice in franceza:

urs = l'ours {le urs}
porc spinos = le porc-pic {le porc epic}
lup = le loup {le lu}
elefant = l'lphant {elefan}
girafa = la girafe {la jiraf}
leopard = le lopard {le leopaar}
leu = le lion {le lio}
urs panda = le panda {le pandaa}
pantera = le panthre {le panteer}
tigru = le tigre {le tigr}
zebra = le zbre {le zebr}
antilopa = l'antilope {antilop}
castor = le castor {le castoor}
caprioara, cerb = le cerf {le ceer}
vulpe = le renard {le renaar}
vidra = la loutre {la lutr}
iepure = le lapin {la lapan}
raton = le raton-laveur {le raton laver}
veverita = l'cureuil {echiureil}
maimuta = le singe {le saanj}
bivol = le buffle {le bufl}
camila = le chameau {le amo}
ghepard = le gupard {le ghepaar}
gorila = la gorille {la goriie}
cangur = le kangourou {le cangaruu}
rinocer = le rhinocros {le rinoceros}

Animale acvatice in franceza :

peste = le poisson {le poason}
delfin = le dauphin {le dofaan}
rechin = le requin {le rechian}
balena = la baleine {la belen}

Reptile in franceza :
crocodil = le crocodile {le crocodil}
broasca = la grenouille {la gronuil}
soparla = le lzard {le lezaar}
sarpe = le serpent {le serpo}
broasca testoasa = la tortue {la tortiu}

Insecte in franceza :
furnica = la fourmi {la furmi}
albina = l'abeille {labee}
fluture = le papillon {le papi-ion}
gandac = le cafard {le cafaar}
melc = l'escargot {lescargo}
paianjan = l'araigne {larainee}

Legumele in franceza:
o legum = un lgume {a leghium}
legume = les lgumes {le legium}
ardei gras = le poivron {le poavroo}
cartof = la pomme de terre {la pom diu teer}
castravete = le concombre {le concombr}
ceap = un oignon {a oni-o}
ciuperc = le champignon {le ampinion}
conopid = le chou-fleur {le o-flior}
dovlecel = une courgette {iun curjet}
dovleac, bostan = la citrouille {la sitroile}
mazre = les petits pois {le petit poa}
morcov = la carotte {la carot}
porumb = le mas {le mais}
praz = le poireau {le puaro}
ridiche = le radis {le radi}

roie = la tomate {la tomat}

spanac = les pinards {lez epinaar}
elin = le cleri {le seleri}
usturoi = lail {lail}
varz = le chou {le o}
vnt = l'aubergine {l'oberjin}

Fructe in Franceza :
fruct = le fruit {le fruii}
fructe = les fruits {lez fruii}
ananas = l'ananas {lananas}
banana = la banane {la banan}
caisa = l'abricot {labrico}
capsuna = la fraise {la frez}
cireasa = la cerise {la seriz}
coacaze = la myrtille {la mirtiie}
grefa = la pamplemousse {la pamp.le.muus}
lamaie = le citron {le sitron}
lamaie verde = le citron vert {le sitron veer}
mar = la pomme {la pom}
mure = la mre {la miur}
nuca de cocos = le noix de coco {le nua du coco}

para = la poire {la puar}

pepene galben = le melon {le meloon}
pepene verde = la pastque {la pastec}
piersica = la pche {la pe}
portocala = l'orange {loranj}
prune = la prune {la priuun}
stafide = le raisin sec {le rezan sec}
strugure = le raisin {le rezan}
zmeura = la framboise {la frambuaz}

Alimente in franceza:
alimente, mancare = la nourriture {la nurituur}
branza (cascaval) = le fromage {le fromaj}
carnat = la saucisse {la sosis}
friptura = le bifteck {le bif.tec}
galbenus de ou = le jaune d'oeuf {le jon diof}
iaurt = le yaourt {le iaurt}
orez = le riz {le rii}
ou = l'oeuf {leof}
peste = le poisson {le puason}
paine = le pain {le pa}
salam = la salami {la sa.la.mi}
salata = la salade {la salad}
sunca = le jambon {le jamboo}
unt = le beurre {le beer}
piper = le poivre {le puavr}
sare = le sel {le sel}
zahar = le sucre {le sucr}
sos = le sauce {le sos}
ulei = l'huile {luil}
otet = le vinaigre {le vinegr}

Tipuri de carne in franceza :

carne = la viande {la viand}
carne de curcan = de la dinde {deo la dand}
carne de gaina = de la poule {deo la pul}
carne de iepure = du lapin {diu lapan}
carne de miel = de l'agneau {de lagneo}
carne de porc = du porc {diu porh}
carne de pui = du poulet {diu pu.lee}
carne de rata = du canard {diu canaar}
carne de cerb = du chevreuil {diu evroil}
carne de vita = du boeuf {diu boof}
carne de vitel = du veau {diu vo}
picioare de broasca = des cuisses de grenouille {de chius de gronuile}

Tipuri de peste in franceza :

hering = du hareng {diu haran}
macrou = du maquereau {diu macro}
pastrav = de la truite {deo la triit}
sardine = des sardines {dez sardin}
somon = du saumon {diu so.mo}
ton = du thon {diu to}

Deserturi in franceza :
desert = le dessert {le desert}
biscuite, frusec = le biscuit {le biscuii}
bomboane = les bonbons {le bon.bon}
ciocolata = le chocolat {le ocola}
inghetata, gheata = la glace {la glas}
placinta = la tarte {la tart}
tort = le gteau {le gato}
vanilie = la vanille {la vani.ie}

Bauturi in franceza :
bauturi = les boissons {le boason}

apa = l'eau {lo}

apa plata = eau plate {o plaat}
apa minerala / carbogazoasa = eau minrale / ptillante {o mineral / petiant}
bere = la bire {la bier}
cafea = le caf {le cafee}
cafea cu lapte = caf au lait {cafe o le}
ceai = le th {le te}
ciocolata fierbinte = chocolat chaud {ocola o}
cola = Coca {co.ca}
lapte = le lait {leo le}
limonada = la citronnade (limonade) {la sitronad / limonad}
suc = le jus {le ju}
vin = le vin {la van}

Partile corpului omului in franceza:

corp = le corps {le coorp}
corpul omenesc = le corps humain {le corp hiuman}
Cap, fata si gat in limba franceza:
cap = la tte {la tet}
pr = les cheveux {lez ovoo}
fa = le visage {le visaj}
ureche = une oreille {iun oreii}
urechile = les oreilles {lez oreii}
frunte = le front {le fron}
ochii = les yeux {le io}
un ochi = un il {an oie}
nas = le nez {le ne}
obraz = la joue {la ju}
obraji = les joues {le ju}
gur = la bouche {la bu}
buz = la lvre {la levr}
buze = les lvres {le levr}
dinte = la dent {la dahn}
dini = les dents {le dahn}
limb = la langue {la lang}
brbie = le menton {le manto}
gt = le cou {le cu}

ceaf = la nuque {la nuc}

interiorul gtului = la gorge {la gorj}

Partea de sus a corpului in franceza:

spatele = le dos {le do}
umeri = les paules {lez epol}
umr = une paule {iun epol}
piept = la poitrine {la poatrin}
sni = les seins {lez san}
sfrc = le mamelon {le mamelon}
abdomen = l'abdomen {labdomen}
buric = le nombril {le nombril}
stomac = un estomac {an estoma}
old = la hanche {la an}
brae = les bras {le bra}
bra = le bras {le bra}
subra = aisselle {esel}
coate = les coudes {le cud}
cot = le coude {le cud}
incheietura minii = le poignet {le poa.ne}
mini = les mains {le mahn}
degete = les doigts {le dua}
degetul mare = le pouce {le pus}
arttorul = l'index {landex}
degetul mijlociu = le majeur {le majoor}
inelarul = l'annulaire {lanuleir}
degetul mic = le petit doigt {le petit dua}
unghii = les ongles {lez ongl}

Partea de jos a corpului in franceza:

fese = les fesses {le fes}
picior = la jambe {la jamb}
picioare = les jambes {le jamb}
coapse = les cuisses {le chiuis}
genunchi = le genou {le jenu}
genunchii = les genoux {le jenu}

glezn = la cheville {la evi.ie}

glezne = les chevilles {le evi.ie}
clcie = les talons {le taloon}
clci = le talon {le taloon}
talp = le pied {le pie}
tlpi = les pieds {le pie}
degetele de la picioare = les orteils {lez orteie}

Denumirea membrilor unei familii in franceza:

familie = la famille {la famie}
parinti = les parents {le paraan}
sot = le mari {le marii}
sotie = la femme {la faam}
mama = la mre {la meer}
mama vitrega = la belle-mre {la bel meer}
tata = le pre {le peer}
tata vitreg = le beau-pre {le bo peer}
copil = l'enfant {lanfa}
bebel = le bb {le be.be}
frate = le frre {le freer}
sora = la sur {la soor}
baiatul = le fils {le fis}
fica = la fille {la fiie}
bunici = les grand-parents {lez gran paraan}
bunic = le grand-pre {le gran peer}
bunica = la grand-mre {la gran meer}
nepoti = les petits-enfants {lez petits-anfaan}
unchi = l'oncle {loncl}
matusa = la tante {la taant}
nepot = le neveu {le nevoo}
nepoata = la nice {la nies}
verisor = le cousin {le cuzaan}
verisoara = la cousine {la cuzin}
Membri familiei in urma casatoriei:
cumnata = la belle-sur {la bel soor}
cumnat = le beau-frre {le boo freer}
soacra = la belle-mre {la bel meer}
socru = le beau-pre {le bo peer}
nora = la belle-fille {la bel fiie}
ginere = le beau-fils {le bo fis}

Familia inaintea casatoriei :

iubit, prieten = le petit-ami {le petii amii}
iubita, prietena = la petite-amie {la petit amii}
relatie = le relations {le relasion}
Obs!!! In limba franceza sunt trei forme de a spune 'al meu', in functie de gen
este'mon' pentru masculin (mon frre), 'ma' pentru feminin (ma mre) si
pentru plural folosesti intodeauna 'mes' (mes parents).

Intrebari si raspunsuri posibile despre membrii familiei in franceza:

eu am = j'ai {je}
Ai frati? = Avez-vous des frres ? {Ave-vu de freer?}
Da, am un frate = Oui, jai un frre. {Ui, je an freer}
Ai copii? = Avez-vous des enfants? {Ave-vu dez anfaa?}
Da, am copii. = Oui, jai des enfants. {Ui, je dez anfaa}
Esti casatorit(a) = tes-vous mari ? {Ete vu ma.ri.e?}
Da, sunt casatorit(a) = Oui, je suis mari {Ui, je suii ma.ri.e}
Nu, nu sunt casatorit(a) = Non, je ne suis pas mari {No, je ne suii pa
ma.ri.e}
Sunt singur(a) = Je suis clibataire. {Je suii selibateer}
Suntem divortati = Nous sommes divorcs. {Nuz soom divorsee}
Acestia sunt bunicii mei = Ils sont mes grands-parents. {Ilz son mez granparaan}
Acestia sunt bunica si bunicul meu = Ils sont ma grand-mre et mon grandpre{Ilz son ma grand-meer e mon grand-peer}
Fie ca vrei sa vizitezi Franta sau poate planuiesti sa te muti definitiv in aceasta
tara este esential sa inveti toate formele de salut in francez pentru a te
putea integra mai usor in diverse situatii. In aceasta lectie vei invata
toate saluturile in francez, atat formule de salut formale cat si cele
informale impreuna cu traducerea si pronuntia acestora.

Cel mai comun mod de a saluta pe cineva in franceza este spunand Bonjour!
{bonjur} insemnand 'salut', 'bun dimineata', 'bun ziua' asadar poate fi
folosit pentru toate perioadele din zi pana la ora 18:00 dupa aceasta ora poti
spuneBonsoir! {bon.suar} care practic inseamna 'bun seara'.
Daca vrei sa saluti pe cineva la orice ora din zi sau noapte intr-o maniera
informala, potrivita doar pentru prieteni sau cunostinte apropiate
folosesti Salut! {saliu} care tradus in romana inseamna 'bun', 'salut', 'hi'.
Atunci cand vrei sa intampini pe cineva in casa ta sau o alta locatie
folosestiBienvenue! {Bien.veniu} care inseamna 'bine ai venit'.
Este foarte important sa inveti si cum sa-ti iei la revedere de la oamenii cu
care tocmai te-ai intalnit, mai jos vei gasi toate formulele folosite pentru a
spune la revedere in francez:
bonne journe {bon jurnee} = o zi bun
bonne soire {bon soaree} = o sear / dupa-amiaz bun
bonne nuit {bone nuii} = noapte bun
au revoir {o revoar} = la revedere (cel mai comun mod de a spune la revedere
in franceza)
bientt {a biantoo} = pe curnd
In acest articol vei invata cum sa citesti ora / ceasul in limba franceza cu
ajutorul unor reguli si expresii folositoare. Ar fi de ajutor sa recapitulezi
lectia Numerele 1-100pentru a te putea concentra doar pe regulile si expresiile
noi.
In limba franceza nu se folosesc termenii a.m. si p.m. in schimb poti folosi
cuvintele'du matin' pentru a.m. si 'de l'aprs-midi' pentru perioada dintre
pranz si ora 18:00 dupa care poti folosi 'du soir' pana la miezul noptii. (invata
mai multe despre Partile zilei). Este totusi bine de mentionat faptul ca de
obicei in limba franceza timpul este exprimat pe 24h.

In limba franceza atunci cand vrei sa scrii ora, in loc sa desparti ora de minute
prin doua puncte folosesti litera 'h' precum : 15h23
Atunci cand doresti sa intrebi 'Cat este ceasul?' in franceza se foloseste cel
mai des expresia 'Quelle heure est-il ?' {Che oor et il?}, mai jos vei gasi o
serie de raspunsuri posibile pentru a intelege mai bine cum se citeste ora in
limba franceza.
1:00
- Il est une heure {Il et iun oor} = Este ora unu
- Il est deux heures {Il et doz oor} = Este ora doua
Obs!!! In limba franceza
cuvantul 'heure(s)'

nu

poti

citi

ora

fara

sa

precizezi

si

Politicos este ca raspunsul sa inceapa intodeauna cu 'Il est ...' care ar fi

precum in limba romana 'Este ora ...' insa este un raspuns acceptat ca fiind
corect si daca contine direct ora: (Ex) 13h00 - Une-heure de laprs-midi
1:10
- Une heure dix {Iun oor diz} = unu si zece
- Une-heure dix de laprs-midi {Iun oor diz de la premidi} = unu si zece
dupa-amiaza
- Une-heure dix du matin {Iun oor diz du matan} = unu zi zece dimineata
3:30
- Il est trois heures et demie {Il e troaz oor e demi} = Este ora 3 jumate
- Il est trois heures trente {Il e troaz oor trant} = Este ora 3 si 30 minute
4:45
- Il est cinq heures moins le quart {Il et sanc oor moa le caar} = Un sfert de
ora pana la ora 5
- Il est cinq heures moins quinze {Il et sanc oor moa canz} = Este ora 5
fara 15 minute
- Il est quatre heures quarante-cinq {Il et catr oor carant sanc} = Este ora 4
si 45 minute.

Alte intrebari si raspunsuri posibilie referitoare la ora in limba franceza :

Auriez-vous l'heure, s'il vous plat ? {Aurie vu leoor, sil vu ple?} = Imi
spuneti ora, va rog?
C'est quelle heure ? {Set a cheel oor?} = La ce ora este? (un eveniment,
ceva ce urmeaza a se intampla)
Le concert est quelle heure? {Le consert et a cheel oor?} = Concertul la ce
ora este?
Il arrive dans trois quarts dheure {Il ariv dan trua catr deoor} = Vine in 45 de
minute
Il est cinq heures pile / cinq heures prcises {Il et sanc oor pil / sanc oor
presis} = Esta ora 5 fix
Il est presque minuit {Il e presche mi.nuii} = Este aproape miezul noptii
acum = maintenant {man.te.na}
mai tarziu = plus tard {pliu tar}
inainte = avant {avan}
cu putin timp in urma = il y peu de temps {il i a peo de tamp}

imediat = tout de suite {tut de suit}

la timp = l'heure {a loor}
mai devreme = en avance {an avans}
mai tarziu = en retard {an retaar}
minut(e) = minute(s) {miniut}
ora / ore = heure(s) {oor}
ieri = hier {ier}
azi = aujourd'hui {ojurduii}

maine = demain {demaa}

zilnic = quotidien {cotidiaan}
in fiecare zi = tous les jours {tiuz le jur}
saptamana trecuta = la semaine passe/dernire {la semen pasee / dernier}
saptamana viitoare = la semaine prochaine {la semen proen}
o data pe saptamana = une fois par semaine {iun foa par semen}
in fiecare saptamana = toutes les semaines {tut le semen}
lunar = mensuel {mansuel}
anual = annuel {anuel}