Aditivi

alimentari
Nedelcu
AndreeaStefania

Seria

Intrate insidios n viaa noastr de zi cu zi, alimentele toxice

au devenit att de fireti, nct aproape nimeni nu mai
sesizeaz pericolul pe care ele l reprezint n mod real.
Multor oameni le-ar prea deplasat acum s renune la
zahrul alb, la margarin, la alimente cu amelioratori de
arom, colorani sintetici, i aa mai departe
Deghizat n tot felul de ambalaje i reclame
ademenitoare, n culori pastelate i cu mirosuri agresiv
apetisante, alimentaia chimizat a ptruns n existena
fiecruia dintre noi.
Totui, dac studiem, chiar i n
fug, lista cu ce conine fiecare
produs pe care l consumm, ne
putem da seama la ce tortur ne
supunem zilnic organismul.
tiina este condamnat s
triasc mpreun cu
incertitudinea, chiar dac din
punctul de vedere al
consumatorului aceast situaie
este dificil de acceptat.
Oricare ar fi constrngerile,
sigurana alimentar trebuie s

Ce este de fapt aditivul?

Potrivit art.1 din Norma privind
aditivii alimentari destinati utilizarii
in
produsele
alimentare
pentru
consum uman, prin aditiv alimentar
se intelege orice substan, chiar de
natur microbian, care, n mod
normal, nu este consumat ca
aliment i nu este folosit ca
ingredient alimentar, indiferent dac
are sau nu valoare nutritiv, fiind
adugat n produsul alimentar n
scop tehnologic i/sau organoleptic;
adaosul
se
face
la
fabricarea,
ambalarea sau pstrarea produsului
alimentar i are un efect cert.

Unde gasim acesti

aditivi?

n continutul tuturor produselor, ncepnd cu pinea si continund cu

preparatele concentrate, mezelurile, produsele din carne, bauturile
alcoolice si mai ales cele racoritoare, conservele de tot felul, plantele,
fructele, cerealele si legumelemodificate genetic si ncheind cu banala
guma de mestecat, se regasesc substante ce atenteaza la sanatatea si
chiar viata consumatorilor.
Companiile producatoare de la noi si de oriunde, care exporta in tara
noastra, fie nu au caror reglementari sa se supuna, fie depasesc cu
bunastiinta concentratiile admise de substante nocive n produsele la
care ne referim Daca unele E-uri sunt absolut interzise n alimentele si
bauturile din majoritatea statelor UE, SUA,Australia si tari din fosta
URSS, la noi sunt produse si comercializate fara nici o restrictie.

CLASIFICARE.
Aditivii CODIFICARE
alimentari pot fi clasificati avand in vedere mai multe criterii:
In functie de scopul urmarit si efectul asupra produsului, aditivii pot
clasificati astfel:
aditivi organoleptizanti
coloranti
decoloranti
amelioranti de culoare
aromantizanti si potentiatori de arome
amelioranti de gust
edulcoranti
emulgatori
gelifianti
acidulanti

aditivi conservanti
antioxidanti
neutralizanti
antiseptice
antibiotice
alti aditivi din aceasta familie

fi

aditivi nutritionali
acestia se numesc si tonifianti, fiind de fapt
substante
din
categoria nutrientilor
care
se
adauga in acele produsele alimentare in scopul
cresterii valorii nutritive:
a)aminoacizi
b)proteine
c)saruri minerale
d)vitamine

Potrivit unei alte opinii se face

distinctia intre urmatoarele tipuri de
aditivi in functie de criteriul actiunii:
conservanti alimentari
antioxidanti alimentari
aromatizanti alimentari
amelioratori alimentari
coloranti alimentari

Tipul aditivului
1. Colorani
2. Conservani
3. Antioxidani
4. Emulgatori
5. Sruri de topire
6. Ageni de ngrare
7. Ageni de gelifiere
8. Stabilizatori
9. Ageni de gust

Codificarea
E 100 E 182
E 200 E 297
E 300 E 390
E 400 E 496 / E 1000 E 1001
E 400 E 496
E 400 E 496
E 400 E 496
E 400 E 496
E 600 E 640

10. Acidifiani

E 300 E 390

11. Corectori de aciditate i PH

E 300 E 390

12. Ageni antiaglomerani

E 200 E 580

13. Amidon modificat

E 1400 E 1450

14. ndulcitori

E 900 E 999

15. Substane de afnare

E 400 E 496

16. Antispumani

E 500 E 580

17. Ageni de suprafa i albire

E 900 E 999 / E 1500 E 1520

18. Ageni de tratare a finii

E 500 E 580 / E 900 E 999

19. ntritori

E 500 E 580

20. *******
21. Sechestrani

E 1200 E 1202 / E 1400 E

1450 / E 1500 E 1520
E 400 E 496

22. Enzime

E 1100 E 1105

Observaii
Majoritatea ncep cu 1
Majoritatea ncep cu 2
Majoritatea ncep cu 3
Emulsificatori
i stabilizatori

coloranti

100 E 182
(orice substante
care redau sau
intensifica
culoarea
produselor
alimentare si pot fi
constituenti
naturali ai
produselor
alimentare si/sau
alte surse
naturale, care in
mod normal nu

agenti de ingrosare
E 400 E 496(substante care
maresc vascozitatea unui produs
alimentar)

gelifianti
E 400 E 496(substante care
confera
produsului
alimentar
consistenta
prin formarea unui gel)
stabilizatori

E
400

E
496
(substante
care
permit
mentinerea starii fizicochimice a unui produs
alimentar;
stabilizatorii
contin
substante
care
permit
mentinerea
unei
dispersii omogene a doua
sau mai multe substante
nemiscibile intr-un produs
alimentar,
care
stabilizeaza, conserva sau

antioxidanti

E 300 E 390 (substante care

prelungesc
duarata
de
conservare
a
produselor
alimemtare,protejanduleimpotriva alterarii cauzate de
oxidare,cum ar fi rancezirea
grasimilor si modifiacre culorii.)

conservanti
E 200 E 297(substante care
prelungesc
durata
de
conservare
a
produselor
alimentare,protejandu-le
impotriva alterarii cauzate de

Acidifianii

asigur protecia
mpotriva
microbilor,
aciditatea
produsului

alimentelor
crescnd
alimentar.
Exemple:
acid citric - E 330;
acid tartric - E 334;
acid lactic - E 270;
acid acetic - E 260;
acid malic - E 296.

Substane tampon

folosesc la
reglarea i meninerea PH-ului specific
alimentului.
Din aceast categorie fac parte
sruri ale acizilor: citric, tartric, malic ( E
331 E 352)

Antispumanii reduc sau limiteaz

formarea spumei.
E 465 / E 900A E 900B

Emulsificatorii substanele
care fac posibil formarea i
meninerea
unui
amestec
omogen.
lecitina E 322;
sruri ale acizilor grai E
470;
gliceride E 471 - E 472;
etc.
Pinea i produsele de
panificaie conin emulsificatori
pentru meninerea prospeimii i
pentru ca aluatul s poat s fie
prelucrat n condiii de producie
de mas. Sunt folosii i la
ngheat, prjituri, fric, sosuri,
brnz feta.

Principalele E-uri folositepentru modificarea mncarii

Despre E 330 Acidul citri
c

Ca aditiv alimentar, acidul citric

este folosit la aromatizarea i
conservarea buturilor, mai ales
a buturilor acidulate, a berii i
a alimentelor i poate fi ntlnit
sub denumirea de E330.

n acelai timp, acidul citric

apare i sub form natural n
multe sucuri. Acidul citric nu
este considerat periculos
ntruct este o component a
celulelor organsimului, fiind
eliminat de corp fr efecte
adverse.
Unul dintre cele mai mari
beneficii ale acidului citric este
faptul c este natural i nu
prezint un pericol pentru
mediu. Consumat n exces,

Aspartamul (E951)
-este un ndulcitor des folosit
si poate fi sursa a peste 70
de tipuri de boli, potrivit
cercetatorilor. Este
cancerigen. Se ntlneste cel
mai des n guma de
mestecat,produse zaharoase,
bauturi racoritoare. E951
joaca un rol important n
declansarea tumorilor
cerebrale, a sclerozei
multiple, malformatiilor si
diabetului

Cele mai frecvente efecte secundare:

Cele mai frecvente sunt durerile de cap, schimbarile
bruste de stare de spirit si chiar halucinatii.
Si problemele gastrointestinale sunt extrem de frecvente.
Gradul de toxicitate al aspartamului nu este pe deplin
cunoscut de catre medici, ei testand inca aceasta
substanta.
Totusi, se pare ca are un rol si in aparitia unor afectiuni
precum:
-

scleroza multipla;
boala Alzheimer;
artrita;
sindromul oboselii cronice;
panica excesiva si inexplicabila;
Lupus;
boala Lyme;
Parkinson;
hipotiroidism;
limfom;
depresie si alte probleme de ordin psihic;

aciditatea unui produs alimentar si/sau ii

confera un gust acru)
Acidul fosforic (E338)
-produce tulburari digestive
(indigestie,voma, colici abdominale);
Ingredientul activ al sucului acidulat este
acidul fosforic,al carui ph este 3,8
suficient pentru a dizolva un cui in 4
zile!!!!
-este foarte daunator pentru calciul din
oase si reprezinta unul dintre cei mai de
seama
vonovati
de
cresterea
osteoporozei.
n corpul tu determin pierderea
srurilor minerale din oase, acest lucru
nseamn c calciul nu este absorbit n
mod adecvat de organism, ducnd la
slbirea oaselor i prin urmare, crete
posibilitatea de a avea fracturi.
Combinaia acestui acid cu zahrul
ngreuneaz absorbia fierului, ceea ce
poate provoca anemie i faciliteaz
apariia infeciilor, n special la copii,

Sunset yellow (E110)

-intra n componenta sucurilor,
dropsurilor,nghetatei, a snackurilor, precum si n unele bauturi,
medicamente, conserve ,prafuri de
budinca, colorndu-le n galben
apus de soare. Este considerat
cancerigen (tumori renale) si are ca
efecte congestia nazala, alergii,
hiperactivitate, dureri abdominale,
voma,indigestie.

Quinoline Yellow (E104)

-este folosit n rujuri, produse
pentru par, parfumuri, o larga
gama de medicamente. Totodata
este utilizat ca si colorant galben
pentru nghetate, dropsuri,
prafuri de budinca.

G
Guma de ovaz (E411)
-este un agent dengrosare,
polizaharid natural, obtinut din
ovaz care n concentratie ridicata
produce flatulenta si balonare.
Guma de guar (E412)
-este un agent dengrosare,
emulsificator i stabilizator
optinut din rasina de guar
care poate provoca greata,
meteorism si crampe si reduce
nivelul colesterolului.

Glutamat monosodic (E621)

FABRICAT din melas (care
este obinuta din zahr) prin
fermentaie, glutamatul
monosodic este sarea de sodiu
a acidului glutamic. Mai poate
fi ntlnit sub denumirile:
glutamat de sodiu,
monosodium glutamate,
natrium glutaminat, E 621
(conform regulamentelor
europene).
Glutamatul se folosete cel
mai mult n alimentele
fabricate artificial i n
semipreparate gen supe
concentrate, sosuri,
condimente, mezeluri,
ngheat, budinci, etc. Rolul
lui este de a da impresia
creierului c acel aliment este
foarte gustos (o pcleal).

Glutamatul este
-este
un drog i un neurotransmitor. El este ntlnit n mod
un
drog!

natural n corpul uman i este responsabil, alturi de ali

nerotransmitori (ca acidul aspartic), de funcionarea
corect a sistemului nervos. De aceea, pentru o funcionare
corect a creierului i a organelor interne, este absolut
necesar s existe un nivel echilibrat al concentratiei acestora
n corp.
Toate organele interne din corpul nostru conin receptori ai
glutamatului, adic reacioneaz specific la prezena
glutamatului. Suprastimularea acestor receptori (n creier
sau n alte organe)
duce la numeroase dezechilibre interne i la probleme de
sntate care copiaza simptomele altor boli (fibromialgie sau
aritmie cardiac, de exemplu), dar continu s fie greit
diagnosticate de medici (uneori chiar mai muli ani) care
prescriu adesea medicamente scumpe i cu o mulime de
efecte secundare periculoase.

Glutamatul arde
neuronii!
Folosirea sa pe scar larg n
industria alimentar a aprins
mari discuii n rndul medicilor
pentru c glutamatul
suprastimuleaz activitatea
celulei nervoase (neuronul).
Glutamatul nu este nici necesar
i nici lipsit de pericole.
Glutamatul pclete creierul i
te face s crezi c mancarea are
un gust excelent, iar
productorii folosesc astfel
ingrediente de proast calitate
n componena produsului care,
dei este mediocru (calitativ), va
avea astfel un gust de vrf. Pe
seama sntii consumatorului
se obin profituri uriae
folosindu-se ingrediente de

Manitolul (E421)
poate sa provoace alergii. Este
interzis n mncareasugarilor
putnd provoca
diaree si disfunctii renale.
Poate
provoca greata,voma si se
regaseste n produsecu
continut redus n calorii.
Silicatul de aluminiu si potasiu
(E555)
este folosit n sare, lapte praf
si faina
sub forma granulelor glutenkaolin numite Pesta. Desi se
stie ca aluminiul estecauza
unor probleme placentare n
timpul sarcinii si este asociat

Ingrediente: ap, concentrat

natural
de portocale, aspartam,
acesulfam K,
acidifiant acid citric,

conservant
benzoat de sodiu, sorbat de
potasiu
(E 202), colorant beta
caroten,
antioxidant acid ascorbic.
E 951 (aspartam), E 950

Praf de budinc de la Dr.Oetker

Ingrediente: -zahr pudr,

- amidon
modificat din porumb
- arom de vanilie
- gelifiant
-carboximetilceluloz = produce
tulb.digestive(indigestie,voma,co
lici abdominale)
-colorani
alimentari galben de quinolin
=provoac dermatite; interzis n
Australia, USA i Norvegia.
sunset yellow =cancerigen

E 110 (sunset yellow), E 330 (acid citric) cancerigene

E 440 (pectina) n cantiti mari provoac
disconfort
intestinal; folosit n gemuri, jeleuri, sosuri.

E 102, E 110 cancerigeni

E132 (indigotina) poate
provoca grea,vom,
hipertensiune arterial,
urticarie,probleme de
respiraie

E 160 (annatto) colorant

rou,;
provoac urticarie; se
recomand renunarea la el.
E 124 (rou ponceau) toxic,
interzis n SUA i Norvegia,
poate produce
reacii adverse la persoanele

Ingrediente: ndulcitori
xilitol, manitol,
aspartam,
acetsulfam K, baz de
gum, ntritor 414,
stabilizator 422, arome,
polifosfat de sodiu,
colorant
E 171, emulsificator E
322,
agent de glazurare E
903,
antioxidant E 320.
E 951 (aspartam) , E 950
(acetsulfam) cancerigeni

Si simti ca intradevar iti curata

bine dintii!

Nu v lsai nelai de reclamele

tip "ca la mama acas"sau de
ambalajele atrgtoare. Gustul
va poate nela, cci unele
chimicale dau arome mai intense
dect cele naturale.

Afara-i vopsit gardul, nuntru-i

leopardul!

Multumesc pentru
atentie!!!!!