Sunteți pe pagina 1din 10

Asigurarea unei alimentatii corespunzatoare varstei si nevoilor nutritionale ale copilariei este

unul dintre factorii esentiali care conditioneaza o dezvoltare psihosomatica normala si contribuie
totodata la profilaxia a numeroase afectiuni digestive, infectocontagioase si parazitare, respiratorii,
endocrine specifice acestei perioade (varste).
Morbiditatea nutritionala recunoaste drept factori cauzali consumul de alimente cu valoare
nutritionala inadecvata nevoilor specifice acestor organisme in crestere, dar si deficiente de ordin
educativ, nivel de cultura, nivel economic si social.
Pentru mentinerea sanatatii copilului si pentru cresterea capacitatii sale de munca fizica sau
intelectuala este important ca alimentatia zilnica, denumita mai correct ratie alimentara, sa contina
toate cele 3 principii alimentare de baza (proteine, glucide, grasimi), dar si vitamine, elemente
minerale, fibre de celuloza si apa, in cantitati suficiente si intr-un anomie raport intre ele. Scolarii au
o activitate sporita prin invatura , miscare si joc, de aceea alimentele trebuie sa furnizeze un aport
echilibrat de calorii si nutrienti, corespunzator fiecarei perioade de varsta.
Alimentatia sanatoasa a copilului include nu numai ceea ce mananca el, sub aspect calitativ si
cantitativ, ci si modul in care sunt pregatite alimentele pe care le consuma la masa si pe care dorim
sa le pregatim cat mai simplu si cat mai dietetic posibil.
Necesitatile nutritive variaza mult in functie de varsta, sex, de felul si de intensitatea activitatii
depuse si de conditiile din mediul ambient. De toti acesti factori trebuie tinut cont in intocmirea
regimului alimentar, patrandu-se permanent echilibrul intre necesitatile crescute ale organismului si
satisfacerea lor, printr-un aport alimentar calitativ si cantitativ corespunzator.
Copii

si adolescentii cheltuiesc mai multa energie decat adultii. Raportate la inaltimea si

greutatea corporala, nevoile calorice la copii sunt mai mari decat la adulti, din cauza ca organismul
lor este in crestere si dezvoltare, iar pentru intrtinere ( activitate cotidiana), nevoile organismului
sunt de asemenea mari, consumul de energie fiind crescut la aceasta varsta in fiecare celula, tesut sau
organ, metabolismul celular fiind mai rapid si mai intens.
Alimentatie 0 3 ani
0 luni 120 Kcal/Kgc/zi
3-6 luni 116 kcal/kgc/zi
6-9 luni 110 kcal/kgc/zi

9-12 luni kcal/kgc/zi


Proteine
< 6 luni 2,2 g prot/kgc/zi
> 6 luni 2 g prot/kgc/zi
Lapte mama :
-

proteinele sunt structural identice cu cele din serul uman

contine proportii echilibrate de aminoacizi esentiali ( AAE)

contine proteine imunoreactive (imunoglobuline, imunoglobulina A secretorie etc)

contine enzime

1 g/100ml
Lapte vaca :

aport crescut de proteine dar utilizare defectuoasa

genereaza depozite azotate

cantitate crescuta de lactoglobulina cu actiune sensibilizanta pe mucoasa intestinala

cantitate neechilibrata de AAE

descompunerea proteinelor hiperamonemia etc.

3,4 g/100ml
Aport scazut :

oprirea cresterii malnutritia proteica

in primele luni afecteaza dezvoltarea SN si a celorlalte organe (stopeaza inmultirea celulara)


Aport crescut :

nu accelereaza cresterea si nu mareste sinteza musculara

favorizeaza procesele de putrefactie intestinala

inductie enzimatica hepatica si catabolism accelerat exces de uree, azot neutilizat

suprasolicitarea functiei de epurare renala


Lipide
3-6 g/kgc/zi
Lapte mama :

3,4 g/100ml

Compozitie optima acizi grasi nesaturati/acizi grasi saturati 1:1

Acid linoleic 10-12%

Lapte vaca :
-

3,4 g/100 ml

Valoare biologica inferioara

2/3 din acizi grasi sunt acizi grasi saturati

Acid linoleic 3%
Aport scazut :

scade substantial aportul caloric, scade absorbtia vitaminelor liposolubile, perturba procesul de
crestere

acid linoleic <0,1% din aportul caloric semen de deficienta cu oprirea cresterii si manifestari
clinice polimorfe (dermatita seboreica, scaderea sintezei de acid arahidonic, PG, Tx, PC)
Glucide
Lapte mama :

6,5-7,5 g/100 ml

60 g lactoza/l (isomer beta rol in sinteza betacerebrozidelor) si 10 g/l oligozaharide

Lactoza faciliteaza absorbtia Ca, Mg, Mn.


Lapte vaca :

lactoza isomer alfa este rapid absorbit

4,8 g/100 ml

Substante minerale :
-

Ca pentru utilizarea lui raportul Ca/P = 2:1 sugar si 1,5:1 copil mic

Intre Fe-Ca, Fe-Cu exista actiune sinergica

Intre Na-K, Ca-K exista actiune antagonica


Lapte mama:

de 3-4 ori mai sarac in Na

de 4 ori mai putin Ca dar absorbtia este de 70%

Fe cantitativ la fel dar cu utilizare superioara (absorbtie mai buna dar si incorporare mai buna
in moleculelel de Hb); rezervele se epuizeaza la 4-6 luni
Lapte vaca :

Na mai mult suprasolicitarea functiei renale

Absorbtia intestinala a Ca este de 30-40%


Vitamine
Lapte mama:

cantitate mai mare de Vit. A- influenteaza rezistenta la infectii tegumentare

Vitamina E >

Vit. B cantitate scazuta la mame subnutrite

Vit B12 deficit la vegetariene

DIVERSIFICAREA
-

La cei alimentati natural se face la 5-6 luni, la cei alimentati artificial la 4 luni.

Se introduce aliment nou la sugar sanatos

Primul aliment supa de legume/pire de legume la nn sanatos

La cei subdezvoltati fainos cu lapte

Introducerea se face progresiv, 1 aliment/sapt, daca apar tulburari se opreste alimental si se


reintroduce dupa normalizarea tranzitului

Amidonul are prioritate fata de zahar

Sucurile se administreaza cu lingurita, se pot administra de la 6-8 sapt.

7-8 luni prehensiune biscuit

9 l tine cana, 10 l utilizeaza lingurita


Proteine

5 l carne pui, vita

6 l pasta peste slab, 8 l file peste

Perisoare pui 8-9 l

5 l ficat pui

6 l galbenus ou (bine fiert) omogenizat cu piure de legume

Branza prospata 5 l
Lipide

capacitatea de sinteza a acizilor biliari este complet dezvoltata dupa varsta de 4 l

ulei vegetal 5-6 l

acizi grasi polinesaturati carne pui, peste

8 l smantana proaspata in cantitate mica

Glucide
-

din cereale, legume, fructe

glucide rafinate <10%

in primele luni mucilagiu de orez

3 l faina de orez

4-5 luni in supa : morcov, cartof, tomate, fasole verde, dovlecel

Fructe suc de la 6-8 sapt (portocale, mandarine etc), 1-2 lingurite diluate cu 1-2 lingurite apa
fiarta si racita

> 2l suc mere, morcov

> 5 l piure de mere, mere coapte (poate fi o masa)

Alimentatia prescolarului si scolarului


Nevoile energetice sunt in medie de 80 kcal/kgc/zi (3-7 ani) , 2 400 cal/zi (intre 7 si 10 ani). La
baietii intre 11-14 ani nevoile energetice sunt de 3100 cal/zi, iar la fetele de aceeasi varsta 2600
cal/zi. Acestea sunt mai crescute la copiii mai nervosi sauhiperactivi, la cei cu stari febrile, cu
tulburari de absorbtie digestiva a alimentelor sau la cei aflati in timpul fazei acute a multor boli sau
la cei ce duc o viata sedentara.
Alimentatia prescolarului si scolarului trebuie sa fie cat mai variata, cu multe fructe si
cruditati, astfel incat acestea sa reprezinte cel putin 1/2 din cantitatea necesara de proteine.
Copilul prescolar - 5 mese/zi : dimineata 15-20%; pranz 35-40%; 2 gustari 15%; cina 15-20%.
Copilul de varsta scolara va primi 4-5 mese pe zi, dintre care 1-2 gustari (repartitia caloriilor pe
mese : 15-20% la micul dejun, 35-40% la masa de pranz, 15-20% la masa de seara (cina) si 15% la
cele doua gustari. Adeseori, scolarul cu program de scoala dimineata, renunta cu usurinta la micul
dejun, ceea ce favorizeaza aparitia unor stari de hipoglicemie, care se mainifesta printr-o stare de
oboseala, uneori cefalee si chiar varteje. Acest lucru are drept consecinta scaderea randamentului la
efortul fizic si intelectual, pe care copilul il depune cel mai intens in cursul acestei parti din zi.
Mai mult, daca programul se prelungeste dupa 12-13, copilul va mai lua o gustare la scoala, de
obicei la ora 10.

Ca si la prescolari, mancarurile prea condimentate, alimentele excitante, ca si bauturile alcoolice


(mai ales cele spirtoase) sunt complet interzise si la aceasta varsta.
In practica, un echilibru intre alimentele de origine animale si cele de origine vegetala, se poate
obtine dupa urmatoarea schema:
- dimineata: ceai sau lapte, eventual cu cafea sau caco, paine cu unt, biscuiti;
- la ora 10 : paine cu branza sau un mezel, un corn, un covrig sau o gogoasa, un fruct, etc.;
- la amiaza: un aliment gatit cu carne, unul cu legume si un desert, de preferat pe baza de fructe. Se
recomanda ca, cel putin de cateva ori pe saptamana, primul fel sa fie o supa sau o ciorba. Spre
exemplu, o masa de pranz ar putea fi alcatuita din: legume verzi sau uscate cu unt, frptura de carne
cu cartofi, fructe crude sau compot, ori o prajitura, paine si apa;
- la ora 16,30 - 17: o cana de lapte sau iaurt cu biscuiti.
Ca si la prescolar, hrana zilnica a scolarului trebuie sa contina cel putin un reprezentant al celor
9 grupe de alimente:
1. Lapte si derivate.
2. Carne si peste.
3. Oua.
4. Unt si grasimi animale si vegetale.
5. Paine si fainoase.
6. Legume si zarzavaturi proaspete.
7. Leguminoase uscate.
8. Fructe proaspete.
9. Zahar si produse zaharoase.
Daca lipsesc alimentele dintr-o grupa, vor fi inlocuite cu alimente din alte grupe, care sa contina
principiile nutritive absente. Din alimentatia scolarului, ca si a prescolarului, nu trebuie sa lipseasca
alimentele de sezon.
Putem grupa alimentele in doua categorii:
a) unele a caror prezenta si cantitate in alimentatia zilnica trebuie supravegheata, pentru a se eviat
abuzul, sau dimpotriva, consumul necesar: lapte, carne, oua, paine, grasimi;
b) altele, care pot fi consumate in orice cantitate: legume, zarzavaturi, cartofi, fructe crude.
In marea majoritate a cazurilor, scolarii, ca si prescolarii, de altfel isi fixeaza singuri nevoile
alimentare, exceptand anumite stari, ca obezitatea, anorexia, alte stari patologice.

Nu se neglijeaza masa de dimineata, iar masa de seara se va servi cu cel putin 2 ore inainte de
culcare. Se vor evita alimentele excitante sau cele ce solicita prea mult tubul digestive, precum si
mesele copioase.
O alimentatie rationala inseamna o buna dezvoltare fizica si psihica a copilului, a viitorului
adult.
Proteinele
Nevoile de proteine sunt, in medie:
-

14-16% proteine (65% animale)

Intre 3-6 ani : 2 -2,5 g/kgc/zi

- intre 7-11 ani: 3,2- 3,5 g/kg corp/zi


- intre 12-15 ani: 2,5-2,8 g/kg corp/zi.
Ponderea lor in ratia zilnica depinde de continutul in aminiacizi esentiali cu rol important in
crestere si de digestibilitatea lor. Principalele surse de proteine animale :

Carne si derivate 80g (3-7 ani), 110 g (7-10 ani), 170-230 g/zi (11-14 ani)

Lapte si produse lactate 700 ml/zi (3-7 ani),800 ml/zi (7-10 ani), 700-750 ml/zi (11-14 ani.

Oua 35 g/zi (3-6 ani),40 g/zi (7-10 ani), 40-55 g/zi (11-14 ani)
Copilul poate sa consume carne de 2 ori pe zi. De asemenea, se recomanda consumul de

peste. Aportul de proteine poate fi completat cu proteine de origine vegetala (din soia, fasole,
mazare, orez, cartofi etc.).
Lipsa sau insuficienta proteinelor din alimentatia copiiilor duce la intarzierea cresterii
(impiedicand totodata o buna dezvoltre a creierului si a functiilor nervoase) si la scaderea rezistentei
organismului la infectii, deoarece proteinele sangvine contin o fractiune gamaglobulina- cu rol in
apararea imuna a organismului.
Lipidele
In ultimul deceniu, aportul zilnic de lipide a crescut vertiginos. Este necesara inlocuirea
grasimilor saturate si a acizilor grasi saturati din alimentatie cu acizi grasi mono- si polinesaturati.
Lipidele sunt substante energetice importante (1 g lipide = 9,3 kcal). Din necesarul zilnic de lipide de
30- 35%/zi, intr-o alimentatie sanatoasa, un procent mai mic de 10% deriva din acizi grasi saturati si
alte fractiuni lipidice complexe, in vederea mentinerii LDLcolesterolului in limite cat mai scazute.

Grasimi saturate se regasesc in produse de lapte nedegresate, carnuri grase si snacks-uri, iar acizii
grasi saturati in uleiuri vegetale procesate si solidificate: margarina, grasimi folosite la gatit,
prajituri. Acizii grasi nesaturati au un rol important in alcatuirea membranei celulare. Se recomanda
un aport de 10-20% de acizi grasi mononesaturati, regasiti in ulei de masline, susan, rapita, unt de
arahide, nuci. Acizii grasi polinesaturati se regasesc in ulei de porumb, floarea-soarelui, soia si ulei
de peste in procent <10%. Ei au un rol important in reducerea nivelului lipidelor serice. La copii se
recomanda un consum de peste de 80-120 grame 1-2 ori/saptamana10. Cantitatea de colesterol/ zi
trebuie sa fie: <100 mg/100 Kcal, fara a depasi 250-300 mg/zi.
Glucidele
Glucidele reprezinta principala sursa energetica pentru organism: un gram de glucide elibereaza
4,1 kcal. In functie de viteza de absorbtie, glucidele sunt clasificate in glucide rapide (mono- si
dizaharide) si glucide lente (complexe-polizaharide). Proportia optima a acestora in alimentatie este
de 10% monozaharide si 90% polizaharide, proportie greu de realizat, d.p.d.v. practic, acceptandu-se
proportia de 30/70. Alimentele contin glucide in proportii diferite. Zarzavaturile si legumele verzi
(ardei, castraveti, salata, varza, morcov etc.) au un continut glucidic pana la 5%: unele legume
(gulie, mazare) si fructele intre 10 si 15%; cartoful fiert, orezul fiert, grisul - 20%, iar painea si
sortimentele sale - 50%8 ( figura 3). In afara de continutul in glucide, raspunsul glicemic la
consumul de alimente poate fi influentat de indexul glicemic. Indexul glicemic se defineste ca fiind
puterea hiperglicemianta a diferitelor alimente care contin aceeasi cantitate de glucide.

Cea mai simpla metoda de a intarzia absorbtia glucidelor rapide este aceea de a le amesteca cu
lipide si proteine intr-un pranz complet. Astfel, este permis consumul unui desert dulce la sfarsitul
unei mese variate. Echivalentul glucidic a fost definit pentru a usura calcularea practica a
continutului in glucide. Cantitatea din diferite alimente care corespunde unui continut glucidic de 1012 g se numeste echivalent glucidic. In functie de acest echivalent glucidic, se pot face modificari in
planul alimentar, dar numai intre glucidele de acelasi fel (rapide sau lente).
Exemple:

100 g mar se pot inlocui cu 100 g portocala sau cu 50 g banana;

100 g paine cu 250 g cartof fiert sau 250 g macaroane fierte sau 70 g biscuiti.
La persoanele sanatoase, raspunsul insulinic fiziologic la o unitate glucidica este de aproximativ

1 ui, iar la persoanele cu diabet necesarul de insulina este de 1,5-2 ui pentru aceeasi cantitate de
glucoza in functie de momentul zilei. Glicemia creste dupa ingestia unei unitati glucidice in functie
de

varsta,

la

adolescent

de

exemplu

crescand

cu

aproximativ

40

mg%10.

Vitaminele sunt continute in cantitati suficiente in alimente ca: frisca, unt, branza, oua (incalzite
pana la 40-50 grade Celsius), fructe, legume crude, carne, paine (mai ales vitamina B2), lapte nefiert.
Ele sunt absolut necesare, atat cele hidrosulubile: vitamina C (in fructe si legume verzi), vitaminele

B (in cereale), cat si cele liposolubile: vitaminaA (in unt, carotenul din legumele verzi), vitamina D
(aceasta fiind insuficienta in alimente, trebuie adaugata, sub forma medicamentoasa, mai ales in
timpul iernii). Sarurile minerale trebuie sa pastreze si ele un anumit echilibru, avand o mare
importanta in a doua copilarie. In alimentatia copilului trebuie sa predomine alimentele cu
caracter bazic, deoarece in cazul unei hrane cu predominanta acida, proteinele se utilizeaza
defectuos. De aceea, trebuie asigurat un aport suficient de saruri minerale cu insusiri bazice, care
influenteaza pozitiv starea sistemului nervos si endocrin, ca si o mai buna crestere a copilului.
Aportul de saruri minerale trebuie, deci, sa pastreze un echilibru, in sensul predominantei
radicalilor cu caracter bazic (seminte de cereale, fainuri, legume), in dauna radicalilor cu caracter
acid (carne, oua, paine, etc.). In acest sens, se va evita o alimentatie excesiv de bogata in carne, paine
si

fainoase

si

saraca

in

legume

proaspete

si

zarzavat.

Echilibrul fosfo-calcic in ratia alimentara este esential pentru procesul de osificare a


scheletului. De aceea, pe langa produsele care contin fosfor (paine, cereale), copilul trebuie sa
primeasca si alimente bogate in calciu (lapte, branza, galbenus de ou, fructe uscate, legume verzi).
In acelasi timp, se impune si acoperirea nevoilor de fier, care se gaseste in cantitate mai mare in
spanac. Si in alimentatia scolarului trebuie evitat abuzul consumului de paine, bomboane, prajituri,
care reprezinta, de multe ori, cauza tulburarilor dispeptice si a aparitiei cariilor dentare.