OPERELE

PRINCIPELUt

DIMITRIE CANTEM1R
PUBLICATE DE ACADEMIA ROMANA

TOMUL VIII

www.dacoromanica.ro

PRINCIPELE DIMITRIE CANTEMIR

...

HRONICUL
VECHIMEI A

ROMA\O-MOLDO-VLAHILOR
PUBLICAT

SUB AUSPICIILE ACADEMIEI ROMANE

DE PRE

OBIGINALUL MANUSCRIPT AL AUTORULUL PASTRAT !INT ARCHIVELE

PRINCIPALE DIN MOSCVA ALE MINISTERULUT DE EXTERNE
DE

GR. G. TOCILESCU
MEMBRII AL ACADEMIEI ROMANE.

CU UN PORTRET $1 DOUR' FACSIMILE

BUCURESCI
INST. DE ARTE GRAFICE

CAROL GOBL" STRADA DhINEI, 16

s-BoR ION ST. RASIDESCU

1901.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PR ECUVNTARE.
1.

Una din cele d'intaiii si mai statornice preocupri ale

Academiel Romane a fost adunarea i tiparirea operelor
Principelui Dimitrie Cantemir.
Inca din anul 1869, ilustril de fericita memorie Alexandru
Hasdeil. (1) si Episcopul Melchisedec (2) atrageati atentiunea
inveIatei companii: ca in biblioteca Academiei de Teologie

din lavra Sf. Sergiil de langd Moscva se afla manuscriptul

in limba latina al operei Descriptio Moldaviae a lui Dim.

Cantemir. In anul urmator, Academia de Sciinte din St.

Petersburg trimitea Consulatului rusesc din Bucuresci, dupa
intervenirea Guvernului roman, dou manuscripte ale aceleial scrieri, dupa care in 1872 regretatul A. Papiu Ilarian
publica primul torn al operelor lui Cantemir sub titlu : Descriptio Moldaviae (3). Tref ani dupd aceea aparea tomul

al doilea cu traducerea in romnesce a Descrierd Moldaviei fcuta de re'posatul Dr. Iosif Hodosiu, dupa textul ori(I) Annalele Societalii Academice Romane, seria I, tomul I, p. 203.
(2) Operele Principelui Demetriu Cantemiru, tomu I, Descriptio Moldaviae, ed.
A. Papiu llarianu, Bucuresci 1872, pag. VIII.
(3) Vecri nota precedentl.

www.dacoromanica.ro

VI

PRECOVINTARE

ginal (1); apol in anil urmatorl: tomul al treilea 0 al patrulea

cuprinlnd Istoria Imperiulid Otoman: partea I, crescerea
partea II, scdcierea lid, tradusa dup editiunile englesa,
francesa i germana, de acel4 regretat membru al Academiei nstre (2); 0, in fine, tomul al cincilea, partea I
Evenimentele Cantacuzenilor fi Brdncovenilor ; partea II,
Divanul lumel, dat la lumin prin ingrijirea reposatului G.
;

Sion (3).

In edinta de la 25 August 1877, Societatea Academia.

Romana, dup5. propunerea Sectiunil sale Istorice, a decis
a-mi incredinta o misiune in Rusia pentru cercetarea, decopiarea i colationarea manuscriptelor Principelui Dim. Cantemir, i altor acte i manuscripte Inca necunoscute privitre
la istoria nationala (4). Acsta era prima misiune sciintifica
in strainatate organisata de Academia nstra, i m'am silit
(1) Operele Principelui Demetria Canterairu, tomu II. Descriel ea Moldaviei, Bucuresci 1875.
(2) Istoria Imperiului ottomanu, crescerea si scadei ea lui, cu note jdrie instruc-

tive de .Demetriu Cantemiru, Principe de Moldavia, traducere rornana de Dr.

Ios. Hodosiu, Bucuresci 1876.
(3) Operele Principelui Demetriu Cantemiru, tiparite de Societatea Academica
Romana, tomu V, Partea I. .Evenimentele Cantacuzinilor si .Brancovenilor.
Partea II. Divanul, publicate si insotite cu ua prefatia si unti glossariu de G.
Sion, Bucuresci 1878.
Divanul, retiparit dupa prima editiune din lai, anul
1698, s'a dat name in redactiune romansca, iar nu i in textul grecesc. Transcriptiunea s'a facut cu ortOgrafia sari modul de scriere provisoria adoptat pe
atund de Societatea Academia, cu sistema adica etimologica, in caractere lipsite de semne diacritice, ceea-ce, dup. cum recunosca editorul insui, ce cu
neputinta ca o transcriptiune a se 136t face exact i lectorul nu va put ceti
unele cuvinte dupl rostul original al operel.,
.

(4) Annalele Socielatii Academice .Romane, torn. X, sect. I. p. 29 30, 40 ; tom.

XI, p. 26, p. 43 : Instfruc/iunile date de Delegaliune d-lul Gr. G. Tocilescu

pentru misiunea sa in .Rusia. Cf. Annalele Societatii Academice, t. IX, p.
21, 25; t. X, p. 15-18.

www.dacoromanica.ro

VII

PRECEIViNTARE

a o indeplin1, timp de patru luni de (Jae, ast-fel cum mi-a

stat prin putint (I).
Voiu aminti. acl numal resultatele obtinute cu privire la
Cantemir.
In Biblioleca Archivelor princifiale din Moscva ale Minis-

terulta de Externe am ga'sit sae manuscripte Cantemiriane.

Din acestea, manuscriptul Hroniculul vechimet a RomanoMoldo-Vlahilor 1-am colationat cu editiunea tipArit in Iasi
la 1837 , manuscriptele lstoria Ieroglificd, 661 fol, si Cornpendiolum universae Logices inslitutiones, 88 fol, le-am copiat singur, primul chiar cu literele cirilice si cu semnele originalului, l'asAnd ca manuscriptele Curanus i Historia Moldo-Vialzica sa fie in urrnA copiate. Cel d'al sselea manuscript: Dell'acrescimento e decadendza del' Impero Othomano

osia epitome dell' Istoria Turca, tradotta in Italiano da

Antioco Principe Cantemir, figlio dell' autore, cu annotazioni

la dinsa, este traductiunea in italienesce a originalului latinesc pgstrat in Biblioteca Mus'eului asiatic din St. Petersburg si intitulat : Demetrii Cantemiri lzistoria incrementorum
ague decrementorum Aulae Othomanicae, cu annotationes
(1) Despre resultatele cercearilor nOstre la Odessa, Kiew, Moscva cu impre-

jurimi 8 St. Petersburg, a se ved cele doue' raporturi ce am presentat Academiei in t. XI, 45-74. In acelasi torn, p. 5, raportul Delegatiunii : (Cu mulramire venirn a ye aduce la cunoscint'a ca d-1 Gr. Tocilescu. . . s'a intors de
acolo (din Rusia), cu un succes ce a intrecut asteptdrile ndstre.2. Cf. Raport
asupra activitilla Academie% Ronaine cu ocasiunea serbdrd de 25 anY a existen/et sale, 1866-1891, de D. A. Sturdza, Secrelarul general al Academia .Romane, in Serbarea oniversard de la II f; Aprilie z8pr, Bucuresci 1891, p. 33:
gCercearile d-lui Tocilescu ad fost rspldtite cu cel mai deplin succes. D-sa
a descoperit un num'r insemnat de manuscripte autografe ale lui Cantemir,
cuprinclnd scrieri cu totul necunoscute pang atunci si documente prepse
despre vieta lui in Rusia. 0 parte din aceste descoperiri ad fost publicate in
Operele lui Cantemir editate de Academied)

www.dacoromanica.ro

VIII

PRECUVINTARE

ad (incrementa el decrementa) Historiae othomanicae, sub

Nr. 51, 52 si 53.

In Biblioteca Acaderniel leolog-ice din lavra Sf Serga,
am descoperit alte patru opere ale Principelui Dimitrie Cantemir. Din acestea: Loca obscura in Calechisi, guae ab Anonymo Authore slaveno idiomate edita et Pervoe ucenie otrokom

intitulata est, dilucidata autore Principe Demetrio Cantemirth, un volum in-4, sub Nr. 227/568, pagine 247, si Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, tomus primus, quo
comprehenduntur Theologophysices principia sacra authore
Demetrio Principe Moldavo, un vol. in-4 sub Nr. 256/569,
pagine 338, le-am copiat in intregime. Din loannis Baplistae
Van-Helmont physices universalis doctrina et Christianae
fidei congrua, el necessaria philosophia, un vol. in-4, pagine 820, am reprodus numai partile propril ale autorului
roman. Cel d'al patrulea manuscript : Institutio Logices,
id est de philosophiae instrumentali arte habitus, un volum
in-4, sub Nr. 308/567, pagine 293, contine de la pag. 1-74

textul aceluiasi mic tractat de logica al lui Cantemir, de

care am vorbit mai sus; iar de la pag. 74 pand la fine,
tractatul de logical al dascalului sal Ieremia Cacavella sub
titlu : Institutio logices ad mentem neotericorum philosopho-

rum, care a re'mas necopiat.

In Biblioteca Museului Asiatic din Petersburg aflardm, pe
langa manuscriptele deja amintite (Historia incrementorum
atque decrementorum Aulae Othomanicae, i Descriptio Moldaviae), alte done' manuscripte Cantemiriane, pe earl le-am
copiat: Vita Constantini Cantemirii cognomenlo senis Mold.
P. P. autore Demetrio Cantemiro Principe Moldaviae, 179
pag. in-folio, si Collectanea Orientalia sail Principis De-

www.dacoromanica.ro

PRECIIVINTARE

IX

metrii Cantemiri, Variae schedae et excerpta e aulographo

descripta, 54 foi, in-4.
In fine, deosebit de alte mid scrieri compuse probahil
ocasional de Cantemir, ca: Panegiricul lui Petru cel Mare,
Panegiricul Sf. mucenic Dimitrie Thesaloniclzianul, deosebit Inca. de Planul Constantinopolulzd ridicat de acela0
Principe, precum 0 de portretele familiel Cantemiresci, am
descoperit qi copiat in Archive le Ministerului de Externe din

i din Petersburg, precum 0 in Archive le Senatului i Sf. Sinod din Petersburg, un numr insemnat de documente continnd corespondenta lui Dimitrie Cantemir
alte acte privitre la dinsul 0 la epoca lui (1).
Dintr'acest material a de pretios, pus in intregime la
dispositiunea Academiei nstre, mult regretatul Al. Odobescu a dat la lumina in a. 1883, sub titlu: Operele PrimMoscva

cipelui Demetrizt Cantemiru fiublicate de Academia Romana,

tomul al VI, Istoria lerogliflca, opera originald inedita,
scrisd in limba romanerscd la 1701. Tiprirea s'a fcut insA

in transcriere cu litere latine i dupd ortografia de atunci

a Academiei, ortografie provisorie i care nu pute da o
transcriptiune pe deplin exactA a textului original. De asemenea In ace14 torn s'a publicat : Compendiolum Universae Logices institutionis, auctore Principe Demetrio (antemirth i Encomiun in I. B. Pan-Helmont et viriutem plzysices

universalis doctrinae eius.

Tot in a. 1883 a aparut tomul al VII-lea: kita Constantini Cantemyrii cognomento senis, Moldaviae Principis,
auctore Demetrio Cantemiro Principe Moldavo, ex autographo
(1) A se ved6 inventariul documentelor, manuscriptelor, facsimilelor qi cgrtilor depuse la Academie odat5. cu raportul despre misiunea inea in Rusia, in
Annalele Societatii Acaclemice, t. XI, p. 65-74.

www.dacoromanica.ro

PRECOVINTARE

aucloris i <Collectanea Orientalia, Principis Demeirii

Cantemiri variae scheylae el excerpia e autographo descrifita.
In fine, astll, in urma insarcinaril primite din partea Academiei (1), publicam ca tomul al VIII-lea al operelor lui
Cantemir manuscriptul Hronicului vechimei a Romano-MoldoVlahi lor.

2.
Acest manuscript, care se pastrza in Biblioteca Archivelor principale din Moscva ale Ministerului de Externe,
sub Nr. 807 (Nr. 103 vechiii), este un volum in-folio pe
hartie grsa, de 343 fol, ate 29 rinduri pe o pagina. Este
scris de dou6 mni si anume : prefata romana si latina
(fOia 3-24), insciintare catra cititori si catastihul istoricilor,

gheografilor, etc. (fbia 25-30), apoi textul Hronicului de

la fbia 293 One: la fine (adica cartea X si cea din urma,
Tabla hronologhice'scd 0 Scara a lucrurilor i a cuvintelor,
carile sint mai de inscimnat intr'acest Hronic), precum si
tote notele marginale cu indicatiunea autorilor consultati,
indreptarile i adaosele posterire, tote acestea sunt scrise
de 'liana autorului insusi (2) ; iar restul manuscriptului este
copiat de pe izvoduD lui Cantemir de un diac al s'ea nedeplin stiutor ortografiii romanestiD, cum ne asigurd Dim.
Cantemir intr'o insciintare autografd (3). Lipsesc din manuscript patru fol, trei dupd pag. 407 (pag. 408-413),
si

una dupa pag. 423 (pa g. 424 si 425). Legdtura este in

(1) Annalele Academiei Romane, Serra II, torn, XVI, p. 207,
(2) VecIf facsirailul Nr. 1.
(3) Vecri facsimilul Nr. 2.

www.dacoromanica.ro

MUT VINTA RE

XI

piele, cu scOrte grse, avnd pe una din ele armele Principelui imprese in aur (1).
Manuscriptul prtd urmaorul titlu (fila I):
HRONICUL
VECHIMEI A
ROMANO-MOLDO-VLAHILOR
TNTlif PRE LIMBA LATINIASCA IZVODIT,
'TARA ACMIJ PRE LIMBA ROMANIASCA SCOS
CU TRUDA I OSTENINTA LTA

DIMITRIE CANTEM IR
VOEVODUL I DE MOIE DOMN A MOLDOVIT,

I A SVINTET RossIETII INPARXTIi CNTAz

Iu Sand Peterburg
ANNUL 7225
1717

Acesta este probabil insusi titlu ce autorul voi ca opera

sa s porte, in casul cnd se va tiprI, i de aceea

1-a si

dispus ca atare (2). Data ins5. de '7225/1717 nu pte fi de-

cat anul cand s'a inceput traducerea Hronicului din latinesce in romanesce, iar nu anul cnd ea s'a finit i s'a
prescris, pentru cA in textul Hronicului ne intimpin5, cum
vom ved mai la vale, indicatiuni posteriOre acelei date.
(1) Vedi armele rcproduse in josul portretului Id Dim. Cantemir din fruntea cartii de fat5..
(2) Pe pagina 1 se cetesce urnatrea insemnare in limba rusdsc 5. facut de
sigur mai tardiil de catre bibliotecarul Archivelor din Moscva : 4Xpomnia MonAanin u BaJniaxin commenuan line3eary A. Iianrerdupows Era Monitanenonis if 313116 in,
1717 rivy, adeca *Chronica Moldovei i Terii-Romanesci compus de Principele

Dimitrie Cantemir in limba romandscI in anul 1717.>. Apoi cu alt man5. qi tot

rusesce se aratal c manuscriptul a fost daruit de care Consilierul aulic Banti-Kamenski.

www.dacoromanica.ro

XII

PRECIIVINTA RE

In gprecuvantarea, care urmza prolegornenelor, autorul arata mai intaiti motivele ce 1-aii indemnat de a corn-

pune acsta opera, ca 0 Destriptio Moldaviae, 0 pentru

ce pe arnandou6 le-a scris el mai intaiii in limba latina (1).
Inteacesta chip si no l. fiff-am lasat Pragmatia (lucrare) aasta,

supt maT lungl tacre ; insa inpinsl, ,si poftiti find de la unit pri-

la/int streint, si mai cu didins, de la insotiri noastrd car/ taste

Academia stiintelor de Berolin, nu numat odatei sau de doaa ort, ce
de multe ort indemnatt, si rugatt find, pentru ca de incepdtura, nefmul, si vechim Moldovnilor, precdt adevdrul pojeteste, macar cat de
prescurt, sd-t instiintdm. Asijderer de lucrurile, carile in vremile stdpdnitorilor, din descdlecatul tariii Moldovel, cel veclzia, pand la vremile noastre s'or fi tamplat, de stare' si pusul loculul el; de asezdmantul aendut, bisugul pdmantulul, ocolitul hotaralor, si de allele,
carile spre folosul vietii omenesa cautd; si Inc& si obicerele, leg,

terdmoniile politicesti si besericesttri de alte carile spre orandutala si cinstesila omeniscd stetruesc, pre cat in putinta slabel noastre stiinta va fi, sd-t adeverim. Cu a pomenitilor dard pritatint indemnare, si cu a Academia in inveildturt luminatd, zic, a Berolinului poftire, cautatu-nf au a plini pravila, si. invattura lui Platon,
care poruncste : Non solum nobis, sed et Patriae et amicis vivendum, adeca : nu numai pentru folosul nostru, ce si pentru a Patriii
ceva A. slujim, si pofta prilatinilor kos a lash, s nu ne aratam*.

Tot acolo mai departe Cantemir arata timpul cand a scris

latinesce cele dou opere ale sale, i cand a inceput sa

prefaca Hronicul din latinesce in romnesce (2) :
Cu dui ani mal denainte, &Pala kotdrard /dr& Moldova, cu ta55
bld gheograficd, cit catd osirdie si trudd s'au putut, de plin, precum

ni sd pare, s'au siruit. kijdere in anul de euran(l treent, lirenicul vechimet nimulut Moldovenese (in cariles tot numele Vlahilor

sa cuprinde), de la vremile hif Avgust ChesarT, si maT pre urma

(1) Editiunea de fatk pag. 178-179.
(2) Editiunea de fat, pag. 179-180.

www.dacoromanica.ro

PRECUVINTARE

XIII

de la Traian pan la inturnar lul Dragos Voda din Ardial, la locul si la mosiia sa, pre cat maim si vrm ni-au dat, desdviltvit l-am
istorisit. lard intr'acest an, puind nedjde In Dumnezaiasca agiu-

torinta, cules-am hronicul Moldova de la pomenitul Dragof Vod,

pand la domnia lie pfdnild Vod, feCorul lzd Vasilie Vod... .insd
acisti ate, find de not in limba ldtinfascd scrise, ,Fi alcdtuite, socotit-am, cd cu strtimbdtate, incd si cu pdcat va fi, de lucrurile noastz e,

decita innainte, mat mit streinif, de cid at nogri sd ;rile. De care

lucru acmu de iznoavd ostenintd lueind, din limba ldtinlascd fard,s1
pre cer a noasti d romileascd le prefacem.x.

Prin acmu din frasa de mai sus credem ca autorul

intelege anul 1717, cand de sigur el a inceput traducerea
Hronicului din latinesce in romanesce, traducerea fdcnd-o
in Petersburg.

Cuvintele pe cari intemeiem aceste afirmari ale nstre

sunt cele urmdtre:
I). Annul 17170 si Sanct Peterburg figurza, cum yecluram mai sus, in titlu chiar al operel manuscripte a Hronicului.

II). Aceeasl data 1717 result si din urmatorul pasagiii

aflator in pridoslovie si in praefatio a carp:
Asijder vor arta, precum anii niamului lor, de cat a altor
niamuri Evropesti, cu multul mai multi, si virsta lor, de cat a multora
mai matora, si mai vche s fie, ca ceita ce inceputul annilor kr taste
de la acesta innapot, cu *o mie ,cerse sute fi slice annt (1).

Iar in textul latinesc (2):

Etenim declarabunt, Moldovlachicae nationis annos, reliquis
multo numerosiores, et aetatem illius multo provectiorem, caeterisque

antiquiorem esse: utpote guru epochae suae, ab hinc retro, supra

milk sexcentis, decemque annis, initiurn agnoscatd>
(1) Editiunea de fat5, pag. 24-25.
(2) Idem, pag. 46.

www.dacoromanica.ro

XIV

PRECUVNTABE

Cantemir punend colonisarea Daciel de cdtre imp'eratul

Traian in anul 107 dupA Chr. (1), daa. la 107 addogim
cei 1.610 ani de mai sus, avem 1717, adecg tocmai anul
care figur6z6 in titlul matiuscriptului.
III). Avem dovecli procurate de insu0 Cantemir, c primul
volum al Chronicului latinesc desavir0t istorisit el il cornpusese la Moscva, iar traducerea in ronAnesce o Meuse
in Petersburg.

Inteadev6r, iat ce ne spune autorul la inceputul cap.

IV din cartea IX:
eMdrturisesc cititoriulu, cd cand scrilam Ilronicul nostru la Mose,

unde cdrtile de trtabd incd tot sint rdri; afiandu-ne, pe Bonfin Istoricul (carile Intre totI scriitorii, pentru lucrurile UngurestI mai curat, si maI credinos s are) la mn a ave n'am putut ; ... Iard
acmu and de iznoavd din Ldtinesc, in limba Romane'scd I am prefdcut, nu nurnd Bonfin, ce i altii cAtl-va Istorid la manA viindu-ne,
IT-am

InfAtostu cu Hronologhiia 1u Rictiol, etc. (2).

Ast-fel Cantemir qicnd: <cnd scrilam Hronicul nostru

la Mosc, insemne0 c'd acum cand scrie aceste cuvinte el

nu mai este la Moscva, ci la Petersburg, 0 ad chronicul

de iznoavd din Latinesc in limba Romandsa. 1-a prefcut.
IV) i in fine, genealogia lui Cantemir (3), ne spune Ca Hro(1) Editiunea de fata, pag. 13: Tara a Romano-Mo1do-V1ahilor niam, de vom

vr crdem adeverintii care in Hronice marturisste, de-i vom cauth c mai de

pre urma. varsta (de cand adeca Traian inparatul, din Roma inparatiasa cetatilor, alegand cetateni Romani, in Dachiia i-au trecut), 11 yom Viz de Ise la aiml
tocmird fird omenefa 11975>; idem in textul latinesc, p. 36.
(2) Editiunea de tata, pag. 443-444
(3) Pomenouie Minna Eawronmpous, in Heropin o HC1131 111 II Mon 3C7, Mar,10Benar0
roenonapn EBBW! EoneTnarima Eaureampa, coannenan C. HoTep6yprenoft Anmemm Hayrti,

nonoitiman, upo(Deceopoms Beepons ca poecitteninds uepormAoms It es npnnonteuierds

PCIA0(2011151 Hminen Hairrreampows, Br, Moerwt 1733, p. 313: g Xponulcb Poniallo-Atodt-

Oo-marociii, 11311 Zpeonnii u nooaA HemopiA o dial, Ha .111-oROaomo.117. 113E103 Cr,

upourpniumuns .ifoinumm.mb npommioniehrs eovimenuan Br, C. Ilemepaypab BT, un-

www.dacoromanica.ro

PRECUVINTARE

XV

nicul Romano-Moldo-Vlachilor a fost scris in limba romdndscd la inceputul anului 1'71'7 in Petersburg.
Prin urmare admitnd eh traducerea in romnesce a Hronicului a inceput a se face in a. 1717, urmza din pasagiul
citat mai sus al lui Cantemir (1) : a) ca opera sa Descriptio
Moldaviae, sail cum o numesce el hotarn.rea taral Moldovii
cu tabla gheografica, a fost scrisa de autor (<Cu dol ani,

mai denainte, deci in anul 1715, un an adeca dup alegerea sa de membru al Academiei de Sciinte din Berlin (2);
b) c5. hronicul vechimel nemului Moldovenesc (in cariles tot

numele Vlachilor s cuprinde), de la vremile lui Avgust

Chesari, i mai pre urma de la Traian 'Ana la inturnar lui
Dragos Voda din Ardial la locul si la mosila sa, adeca mai

pe scurt Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor, a fost desavirsit istorisit tot latinesce in anul de curnd trecub, deci
in a. 1716 ; c) culegerea <hroniclui Moldovei de la pomenitul Dragos Vod, pAna la domniia lui Stefnit5 Vod, fidorul
lui Vasilie Vod, a fost facuta tot in limba Iatin intr'acest an,

adeca in a. 1717 ; i in fine, d) ca tot in a. 1717 aceste lucrri a inceput sa fie traduse din limba latina in cea romnsca :

aceste toate acmu de iznoava osteninta lund din limba

latiniasca iarasi pre c a noastra romaniasca le prefacem.
garb 1717 rofTa pynonucuaa ar, JIIICT), adecl eChtonicul Romano-lIfoldo-Vlach sad
Antica fi noua istorie a Daciel, pe limba romn6sc cu o mare prefatd in la-

tinesce, fdcutd in St. Petersburg la inceputul anului 1717, scris6re de man infolios, Cf. Caosapb 7VICTIDIMMITTIMIXT, moaed Pyeenott 30M3IFE coeramenamn

Atrium).

Bauman

ICamenearnm, gum Tperaff, Mamma 1836; idern Caorlapr, Ppecanx%

eatTeRnm ntreaTenelt, coanneme Barrponoarra Earmuff, t. I (Moscva 1845).

(1) Editiunea de fat, p. 179-180.

(2) Principele Dimitrie Cantemir a fost ales membru in a. 1714. Diploma
sa de membru 'Arta' data de 11 Ian 1714. VegI textul ei in IIcropra 0 )1C031111
rf ;Tkrfax% ICII133a I-Coucraurrma RanTompa, etc, p. 315 si in ms. Collectanea Ori-

entalia (Cf. Operele lui Cantemir, torn. VII, p. 5).

www.dacoromanica.ro

XVI

PRECIPANTARE

3.
Daca insa traducerea Hronicului a inceput a se face in

a. 1717, nu urmza ca tot in acest an ea a si fost terminata. Din contra, gasim dovedi chiar in Hronic ca autorul a lucrat la dinsa in curs de mai multi ani si a cornpletat-o cu note marginale pand la finele vietil sale.
Ast-fel, in Prolegomena din cartea I, cap. III, cetim cele
urmatre : (1)
a... In scurt atAta tall cuprinde Dachila mMuroasa, cat la anul
trecut la pace Intre Nemti si Intre Turci la Pazarovti, fcut5, au
luat Chesarul, de la Sultanul turcesc v.

Pacea de la Pasarovit incheindu-se la 21 Iu lie s. n. 1718,

urmza ea pasagiul de mai sus n'a putut fi scris de Cantemir decat in anul 1719. Cel putin el nu figurza in manuscript ca nota marginala, ci face parte din insusi cuprinsul textului. Acsta ne autorisa a admite ca diacul, tran.

scriind conceptul sail izvodul lui Cantemir, a introdus chiar

in text frasa mentionata, daca presupunem ca in acel concept ea figura ca insemnare marginald facutd in anul 1719,

iar nu ca facea parte din insusi textul conceptului.

Mai departe : Insciintarea care cititoriu ce vine imediat
dupa Praefatio si inaintea Catastihului istoricilor, gheo-

grafilor, poeticilor, etc. a fost scrisa dupg ce primul volum al operei fusese deja terminat si gata de a fi dat la
tipar. Acesta resulta in chipul cel mai neindoios din cuprinsul

acelei insciintari, care se afla in manuscript scrisa cu mana

proprie a autorului si suna ast-fel (2).
(1) Editiunea de fat, p. 69.
(2) Editiunea de fats, p. 49-52.

www.dacoromanica.ro

PRECU VNTA RE

XVII

cFost-au dara gandul, i nevointa noastra, ca tot trupul Hroniculut acestufa, in doaa tomur l(adecA carfl mad) sa-1 inpartim. Dect
tomul din/di (pe carile Liz astd data' vi-1 ddruirn) s se numasca
Hronicul a Vechimit-Romano-Modovlachiii, carile Incepand de la
descalecatul Dachfil cu Romani, adecA de la TraTan Marele inpArat,
si de la annul DomnuluT si MantuitorTuluT nostru Is. Hs, 107, cursul istoriii, para dp prada luT Batie Hanul tAtarasc i 'Ara la inturnar luT Dragos Voda In tara Moldova, si luT Radul Voda. Negrul

In tara Munteniasca, care s'au tamplat, pre la annul de la Hs.

1274 duce, lard al cloud tom Taste s IncepA de cand curatindu-sa
locurile acst de Marl', si de toate nApazile altor varvarT, i precum
zisAm, pomenitil Domni Intorcandu-sA pre la locurile lor din bejeniile ArdlaluluT, cu deosabite titluri a Domnilor de Moldova, si a
Domnilor MuntenestI, a sa vesti au inceput, i sA tragA randul annilor, i pOvest Domnilor, pana la vremile noastre; ,si asa inpreund
pe amandoalt pdrtile Istoriii,la typa;iii sd le ddm. Ce aasta dupa
gandul nostru a savarsi, precuin zisrn, cate-va InpiedecAturT Innainte esindu-ne, catrA carile acmk i slujba senatoriii numai tusur
addogiindu-sd (cad nevoile de cas si private, assT nicil le mai
pomenim), nT-au cautat vrm lucruluT a muth ca cand Dumnazau
ar tnvoi, i slabe puterile cu gandul ni s'ar potrivi, i acia a istoriii parte, la doritul savarsit sa ducem ... In Castel datd dard tomul al doili incd nesdvirsit find, socotit-am, Ca cu ageptari aceit
pdrft, ageptarer stiintit lucrurilor, carik intr'aCasta sd cuprind, mal
mull sd nu prelungim. Ase omenitilor, si Tubitilor sympatriotT, si
fiete carile, a adeverintiT istoricestI Tubitoria, de aCastA data, cu
acest dint& a Istoriit noastre tomos, in vrme de odihn (pre care
d-o cel ce pre Heruvimi, i Serafimi sa odihnste) zabovindu-va,
cu noT netrbniciT Inpreuna, pre cela carile toate darurile cle de
savarsit de sus, de la Parintele luminilor a purcde pricinste, rugatT
pentru ca sa bineInvoTasca, si pre celalalt tomos a istoriii a sAvarsi,
sa ne Invrednicim, i mai curlind cu mU'locul halcotypulut tuturor sd
se ob,stlascd.

In ce an a scris Cantemir ac6sta insciintare catre cetitorl, se vede din cuvintele sale: acmii i slujba senatoriii
II

www.dacoromanica.ro

XVIII

PRECtIVINTAR8

numal fusur adaogandu-saD. Principe le roman a fost inaltat

de Imp6ratul Petru cel Mare la rangul de Consilier intim si la
functiunea de Senator in cjitia de 22 Ianuarie 1721 (1). Decl
numal in acest an textul romnesc al Hronicului vechimei a
Romano-Moldo-Vlahilor fusese definitiv incheiat i prescris.

In cartea IX, capul II, adeca in penultima carte a operel,

gasim confirmarea acestei conclusiuni: anume acolo unde,
in dreptul cuvintului Pdrta de fier sail Derbend, se afla scrise
la margine cu cernla diferita de cum e scris textul i cu
propria mand tremuranda a autorului urmatrele (2): pe
card la anul 1722 cu Inchinciune, Inparatul Peter Alexievici
cu cate-va alte cetati pe margin marif Caspil pana la tara

Ghilianulul supt stapanir sa o au adus.D De asemenea,

putin mai jos, unde se mentionza in text Ccimpii Capaacului, se citesce alta nota pe margine scrisa de aceeasi mam
tremuranda i cu aceeasi cernel, deci in acelasitimp cu cea

de sus: Tragu-sa campif acest din apa Donului pana la

Hina, trecand peste apa Volgal alatur cu Uzbecul, fie care
campii dusu-ni-au vrdmd i pe noi a-i vidd. (3) Aci neaprat Cantemir se refera la expeditiunea lui Petru cel Mare
intreprinsa in Persia de la 5 Maiu 'Ana la 5 Noemvrie 1722.
In cursul acestei expeditiuni Principele roman, bolnavindu-se

forte greil, era aprpe sa mrd. Numal cu mare greutate

a putut el a se intrce acas la mosia sa Dumitrovca, la 19
Martie 1723, unde, la 21 August acelas1 an, sl-a i dat obstescul sfirsit in virsta abia de 49 ani (4).
(1) Pojtocaosie Kan3el Itairreimposs, pag. 298. 11iinsid, Notationes quotidianae, mss. in copie in Biblioteca Academiei Romane.
(2) Editiunea de fat, p. 438 corespundetre fuel 277 r. din originalul manuscript.

(3) Editiunea de fatal, pag. 438.

(4) Popuome Emelt Karmic:Tom, p. 311.-11iinski, Notationes quotidianae;

L. N. Maikow, in Russkaja Starina, 1897, pag. 68.

www.dacoromanica.ro

PRECUVINTABE

XIX

Prin urmare cele dou note marginale n'au putut fi scrise

decat dup luna Martie 1'723 (1), cand manuscriptul Hronicului find dep prescris si pte silegat, ele nu-si puteail gasi.

loc in textul operei, si de aceea a trebuit sa fie scrise pe

margini.

0 dovada in fine ca manuscriptul nostru a fost copiat

cel putin in parte, (de la fila 25 292), de pe izvodul
lui Cantemir de cdtre un diac nedeplin stiutor orthografiii
romanesci, ca autorul revisuise, indreptase si completase
in patru rinduri acest manuscript si cd el nu perduse Inca
speranta de a-I ved tipdrit, este urmatrea insciintare autografa a lui Cantemir scrisd pe o fie deosebita ce am gasit-o
in manuscript si pe care o reproducem si in facsimile (2):
g Omenite cititoriule de al patrulea rand Taste acmu cu acest de
pre urma, de am cercat greselele acestii trude a noastre, unele ale
noastre lara altele si mai multe ale diacului carile au scris-o de pe
izvodu nostru; diacu darl fiind nedeplin stiutoriu orthografiii roma,
nesti, multa truda ni-ail dat cum sa cade a o indrepta, si pote
Inca In multe locuri sa o fim trecut cu vidr, ce nedejduim ca la
Indreptare typografiei (de va vre Dumnazu pana la acia vrme
s ne lase cu suflare) toate s s() Indreptze. Asijdere In multe locuri
va vide cititoriul c la une marturiT pomenim de numele istoricului,

Tara la ce carte, sau la ce cap anume nu insmnam, ce si aeasta

cu graba silindu-ne, cand culegem marturiile din scriitori uitam a
insamna si capetele In carile sa scriu acle marturii; Ins in buna
credinta Il adeverim, c la acel autor acle marturii, precum le Insamnam, negresit as le va aft. far mai mult ce vom fi gresit, te
poftim ca cu lina, si blanda inima s Indreptze, si sa tocmasca.
Tara mai mult sa adauga, sau sa scada poftim sa nu indrdznesca ).
(1) De asernenea probabil tot atunci s'a scris si nota marginala de la pag. 466
din edit. de fatal, in dreptul cuvintelor a Tatarai ce le died Comanl: caceg sdnt
acmu Tdtaral card .rd cldamd Cobani .
(2) Facsimilul II.

www.dacoromanica.ro

XX

PRECUVNTARE

Acsta insciintare de sigur c'a fost scrisa de Cantemir

in ultimele luni ale vietil sale, cand pare-se ca presirntia desnodamintul fatal, cad Vice nefericitul Principe cde va vr
Dumrdizau pAnd la aceia vrme (adeca a tiparirii operei) s
ne lase cu suflare.

4.
Dupg m6rtea lui Dimitrie Cantemir scrierile sale manuscripte saB imprdstiat. 0 parte a rmas in mnile fiului sii
Antioch, de la care profesorul i academicianul Bayer le-a
imprumutat spre a le copia : sunt copiile manuscripte ce se
pastrza in Biblioteca Museului Asiatic din Petersburg si
despre cari am amintit mai sus. Alta parte a trecut in posesiunea lui erban (Serghie) Cantemir, fiul lui Dimitrie, care
Serban murind in 1780 si biblioteca sa vinclendu-se prin licitatiune publica, Nicolae Bantis-Kamenskii, un stranepot despre mama al lui Dim. Cantemir, a cumprat sse opere manuscripte ale lui Cantemir i le-a ddruit in a. 1783 Archivelor
principale din Moscva ale Ministerului de Externe, unde se
Ark' pAna astacli (1). Intre aceste manuscripte figurdza i Hronicul vechimei a Rornano-Moldo-Vlahilor, despre care Ban(1) Pe fie-care din cele se manuscripte aflam insemnat cu nAna proprie a
lui Banti-Kamenskii: anul 1783, cA.nd s'a calcut donatiunea. A pe prima fil
in josul titulaturii manuscriptului Hronicului Romano-Moldo-Viahilor se cetesce
urmAtdrea insemnare in limba russcg. : cItintra ciii noAapena BI, MOCKOBCHoll time-

Rotateicaro 1783 rcga,* adec aCartea acsta s'a clgruit Archivel Colegiului Trebiler din
Tpaurnati Itcouieriit apxium or mioopuaro Contramta HIIK0.11aff Baumura

afar5. din Moscva de dire Consilierul aulic Nicolae Bant4-KamenskiI, in a.

1783*. VeqI Haropin o BCF13H11 ii At.itaxi, ICHH3F1 Hoaffrarrrnua liarreimpa, Moscva
1783, pag. IV qi P. 313 cu nota ; cf. i E1131111 Hutconate HItconaortril Barabluta

Hamenercaro, P. 58-59, Moscva 1818.

www.dacoromanica.ro

PBECOVINTARE

XXI

ti-Kamenskil Vice (1) ca I-a ddruit cu speranta ca p6te

cine-va cu timpul se va gasi ca sa-1 traducd i sa-1 publice
in limba rusesca. Kamenskii reproduce in cartea sa (2) numai prefata scrisa latinesce din Chronicul lui Cantemir, pe
care o da 0 in traducere russca. Acsta prefata este tot ce
vcluse lumina, din insemnata opera a strdlucitului Principe,

'An la editiunea Iepna din a. 1837.

5-

Cat despre manuscriptul latinesc al Chronicului se crede

ca a perit in marea Caspica cu prilejul expeditiunii de la Derbent, in anul 1722, odata cu multe acte i scrisorl de ale
Principelui i cu douse opere ale sale : una intitulata : De statu
politico aulae Othomanicae sa Istoria Mahomedanilor din
vremea mincinosului prooroc Mallomel fidnd la primul lm-

fierat al Turciel. scriere latinesca inceputa la Constantinopole i terminata la St. Petersburg in anul 1716 (3), 0 a
doua : Catechism compus de Cantemir in limba persona, i din
care se tiparise deja in cursul expeditiunii prima c6l5. i
se trimisese Stintului Sinod din Petersburg, spre aprobare (4).

Este adevrat ca in Biblioteca Archivelor principale din

(1) HerOpH1 0 Hill31111 ii Ataarr, ICHH3H 1CoHuraurima liairremnpa, p. IV : . ... Ho
email man Ha MomacHoarb H31,103 pyaormea ocTaAacb, i ow:Ha Ha coxpaHeme as
MocHoBegoit ApXHE11, HO1Heri11 HHompaHHEars Aim Ha '1151%, ,ITO tamer'. 61,mb co
apemenan, 11 Ha Haulms 113)1aCTCH 573131030>.

(2) Heropiff o HCH3HH H braxa EHH3/1 ICormaHTHHa Raureampa, p. XXXI. Repro-

ducerea se face cu omisiunea paginel 29 i a celor 27 rindurI din pagina urmatre a editiunii de fafa, cum qi a ultirnelor 8 rindurf din pag. 48.
(3) Mitropolitul Eugenie, Cuonaps pyeerunts cskeruirr, nneaTenelt, torn. I,
Moscva 1845, P. 264; Dimitrie Bant4-Kamenskil, op. cit., p. 313, 314.
Idem, Czonapa perouammaTnha amikeit Pyccaott 30M2IH. gam Tpena, Moscva 1836,
p. 34-42. Nota biografic6 din Colleaanea Orientalia (Op. Cantem., t. VIE, p. 4 ).

4) Nota de la 1725 in ms. Collectanea Orientalia.

www.dacoromanica.ro

XXII

PRECUViNTARE

Moscva se pastrza, sub No. 205, un manuscript in-folio,

96 fol, scris curent cu propria mama a lui Cantemir si intitulat Historia Moldo-Vlachica. Acest manuscript, daca nu
este insusi originalul latinesc care servise lui Cantemir la
prefacerea in romnesce a Hronicului, dar de sigur este conceptul acelui original (1).
Spre a ne face o ideie sumard despre continutul manuscriptului, reproducem mai jos titlurile capitolelor carl corn-

pun intrdga opera:

HISTORIA MOLDO-VLACHICA.
Praefatio.
Cap. 1. De antiquis Daciae limitibus.
Cap. 2. De antiquis Daciae regionibus.
Cap. 3. De nomine et origine Dacorum.
Cap. 4. De Dacico regno antequarn a Romanis delerentur (sic 1).
Cap. 5. De expeditione Ulpii Traiani Imperatoris contra Decebalum regem Dacorum et Dacorum extirpatione.
Cap. 6. Proponuntur diverse authorum (sic 1) opiniones de hodierna communi Valachorum gente.
Cap. 7. Authorum testimonia de coloniis Romanis a Traiano in
tota Dacia locatis proferuntur.
Cap. 8. De secunda opinione eorum, qui volunt Valachos a duce
Flacco ita fuisse vocatos.
(1) Bantis-Kamenskii, desl admite cg. originalul latinesc al Hronicului Cantemirian perise in marea Caspid. la 1722 cu ocasiunea unei furtunl, insa observ (op. cit., p. IV) ca la vinderea bibliotecii Principelui Serghie Cantemir,
s'ad gAsit cite-va caiete concepte (ciorne) ale luI Dimitrie Cantemir scrise in
limba Iatin cu nn'ana proprie a autorului esi cad compun traducerea moldovenscg a acelei istoril. Aceste caiete sunt date spre pa.'strare la Archiva Ministerulul Afacerilor Straine din Moscva.n Aci de sigur este vorba de mannscriptul Hisloria .111Oldo-Vlacitica.

www.dacoromanica.ro

PRECOVINTARE

XXIII

Cap. 9. De eorum opinione, qui prorsus negant Valachos esse a

Romanis oriundos.
Cap. 10. De opinione illorum, qui Valachos Italos aut Romanos
esse consentiunt quidem, sed quomodo in Daciam pereraverint, se
nescire fatentur.
Cap. 11. De opinione illorum, qui volunt Valacham gentem neque a Flacco neque a Trai[a]no in Daciam introductam, sed multis
seculis postea ex Italia primum in Transylvaniam ac inde in utramque Valachiam accessisse.

Cap. 12. Ex quo fonte tam putidus fabule emanavit (sic). latex.
Cap. 13. Quomodo ex vera historia de Ladislao et Bela regibus
Hungariae Symeonis fabula de latronibus Romanis in auxilium regi
Ladislao missis fuit conflata.
Cap. 14. De opinione illorum, qui concedunt quidem colonias
Romanas in Dacia collocatas, sed easdem alios imperatores iterum
revocasse.

Finis primi libri.

Proponuntur due propositiones cap. 2. (sic 0.

Cap. 1. Prooemium.
Cap. 2. Proferuntur testimonia authorum chronologice Traianum

imperatorem Romanas legiones et cives Romanos per totam Daciam collocasse.

Cap. 3. Confirmatur Traiani colonias ab illo tempore usque ad Aurelium Aurelianum Daciam incoluisse.
Cap. 4. Monitorium authoris.
Cap. 5. Confirmantur coloniae Traiani in Dacia ab Aureliano usque ad Constantinum Magnum.
Cap. 6. Confirmantur coloniae Traiani in Dacia sub Constantino
Magno.

Cap. 7. Idem confirmatur sub imperio filiorum Constantini Magni.

Cap. 8. Confirmatur idem ab Iuliano Apostata usque ad Theodosium seniorem.

Cap. 9. Proponuntur quaedam res Gotthicae ad rem Dacicam

pertinentes.

www.dacoromanica.ro

XXIV

PRECUV1NTARE

Cap. 10. Idem confirmatur a Theodosio seniori (sic !) usque ad

Attilae irruptionem.

Cap. 11. Proponuntur quaedam res Hunnicae, quae ad Dacicas

pertinent.

Cap. 12. Confirmatur Daciam sub Romano irnperio fuisse sub

Attila et usque ad Iustinianum imperatorem.
Cap. 13. Confirmatur sub Iustiniano Romanos Daciam incoluisse.
Cap. 14. Iustinus.
Cap. 15. Confirmatur idem a Constantino Pogonato, ubi meta Dacia mentionis apud Graecos scriptores (sic !).
Cap. 16. Seculum quo de Daciae rebus multa fit apud Graecos
scriptores mentio.
Cap. 17. Exemplaris opinio authoris super silentium et narrationem historicorum (rupt).
Cap. 18. Confirmatur Romano-Dacos sive Valachos post silentii
seculum sub Constantino et Irene in Dacia extitisse.
Cap. 19. Confirmatur Romanos in Dacia vixisse sub hisce ternpestatibus ex aliis scriptoribus.
Cap. 20. ldem confirmatur a Romano Constantini Porphyrogeniti
filio usque ad (sic I).
Finis libri secundi.
Cap. 1. Prooemium.
Cap. 2. Confirmatur Dacorornanos sive Valachos in Dacia vixisse
sub Isacio Angelo.

Cap. 3. Idem continuatur ex pritno Isacii cum Blachis bello.

Cap. 4. Idern confirmatur ex secundo Isacii cum Valachis bello.
Cap. 5. Idem confirmatur.
Cap. 6. Idem continuatur sub imperio Alexii Angeli.
Cap. 7. Initium dorninii Ioannis, a quo descendit familia principurn utriusque Valachiae unde omnes principes tam Moldaviae
quarn Transalpinae in suis titulis semper Ioannes scribi solent.
Cap. 8. Idem confirmatur ex foelicibus Ioannis proeliis contra
Latinos.

Cap. 8. (sic). Idem continuatur sub sub (sic 1) Theodoro Lascari

imperatore Graecorurn.

www.dacoromanica.ro

PRECUVINTABE

XXV

Cap. 9. Dubia quorundam authorum de Ioannis Bulgariae principis relatio (sic), qua confundere videntur Ioannem principem Valaehorum et Ioannem principem Bulgarorum.

Cap. 10. Idem confirmatur de transmigratione Valachorum ad

suos populares in Transylvania (sic).
Cap. 11. Idem confirmatur usque ad annum 1266, a quo Moldavorum Muntanorumque annales Valachorum dominium in Dac. principatus distinctos de rebus his fusius scribunt.
Cap. 12. De separatione Valachorum dominii, quod sub Ioanne
Alexio uno corpore constabat, in duos Moldaviae et Montaniae princi patus.

Cap. 12 (sic). De antiquis et hodiernis Moldaviae et Montaniae

nominibus.
Cap. 13. De provinciis Valachicae gentis, in quibus hodie habitant.

Finis libri 3.

Comparand titlurile acestor capitole cu cele corespun46tore din Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor ajungem la conclusiunea c textul romanesc, departe de a fi o simpla traducere a originaluldi latinesc, este o compunere noud, cu
mult mai complet i cu totul alt-fel impartita deck textul sumaric ce ni s'a pastrat in Historia Moldo-Vlachica (1).
(1) 0 comparatiune cu tabla de materie a Hronicului invederz 5. qi mai bine

acsta. Ast-fersa se compare:

liber I: cap. 1 textul latinesc cu editiunea de fata. pag.
0

4
5

10
11
12
13
14

www.dacoromanica.ro

62
66
70
75
80

109
118
126
135
139
144
150

XXVI

PRECOVINTARE

6
Vine acum cestiunea despre manuscriptele existente ale
Hronicului vechimel Romano-Moldo-Vlahilor.

Este sigur c afara de manuscriptul romnesc al Hronicului ce se pAstrzd in Archive le de la Moscva, a mai
existat un alt manuscript al ace1ui4 Hronic, pe care istoricul Engel il ve'cluse pe la a, 1800 in biblioteca Seminariului din Blaj bine conservat. Despre acest codex vorbesce
Samuel Clain in trei scrisori ale sale adresate lui Engel. In
prima (din 14 Maiti 1801) dice cA manuscriptul fusese cum-

prat cu vre-o 70 ani mai innainte, aded. pe la 1730, de

liber II: cap. 2 textul latinesc cu editiunea de fatal. pag. 153
s

4
5

s
s
s
*

9
10
11

12
13
14
15
18

liber III: ,
s

s
s
s

>

>

s
s
s

s.

s
s
s

10
11

s
s

19
20
2

s
s

www.dacoromanica.ro

181
181
220
237
247
251
259
275
277
279
314
326
336
348
359
368
395
402
404
410
412
423
433
435
461

PRECCIVINTARE

XXVII

chtre loan Clain, Episcopul de Fhghras (1729-1751), de la

un neguthtor din Viena, care-1 adusese dintr'o caltorie a
sa la Petersburg. In a doua scrisre (din 4 August 1801)
el afirmh, de sigur greqit, c opera a fost scrish mai Anthiii
ronihnesce i apol a fost tradush in latinesce ; in a treia

scrisre in fine (din 12 Martie 1802), ClaM comunich continutul manuscriptului, despre care clice ea este opera lui Cantemir i ca fost scris in Petersburg (1). Manuscriptul nu
se scie insh astdcli ce a devenit; dar in proprietatea Biblio(1) Johann Christian von Engel, Geschichte der Moldau und Walachei, I Th.,

pag. 26-27 : sAlte und neue Geschichte von Dacien, ein grosses Buch in-folio
in moldauischer Sprachc. Eben dieses Buch in lateinischer Sprache meldet
der Biograph sey in dem Kaspischen Meere verloren gegangen. Von dieser
Handschrift, welche ich selbsi in Blasendorf im 7. .r800, in del dorligen Klosler-und Seminarialbibliothek gesehen habe, meldet mir Herr Samuel Klein, Basilik aus Blasendorf, von dessen Verdiensten urn die walachische Sprachkultur

und Geschichte weiter unten die Rede mit mehrerrn seyn wird : DContinet
limites antiquae Daciae; item genies, quae inhabitarunt Daciam ; deinde bella
Romanorum cum Dacis, et Romanorum ibi continuam habitationem; tandem
Valachos modernos ostendit esse reliquias antiquorurn Romanorum. Ad ternpora vero Principum Moldaviac aut Valachiae non pervenit. Ideo de Radu Negro specifice nil habet; suum namque opus in Joannitio rege Bulgarorum et
Vlachorurn finit. (Schreiben von 12 Mdrz 1802)).
aUeber den Blasendorfer wohlbehaltenen Codex selbst aussert sich Hr. Klein
folgendergestalt : aSignifico, opus Cantemirianum de Dacia scriptum fuisse lingua Moldavica, et ideo non versionem, sed originale ipsurn me habere puto ;

hoc autem inde colligo, quod scriptum, quod prae manibus habeo, ante 70
annos Viennae acquisivit Patruus meus Episcopus Fogarasiensis Joannes L,
B. Klein de Szd, a quodarn Negotiatore, qui Petropoli fuerat, ubi ipsurn opus
est scriptum. Deinde totus in eo est auctor, ut probet, Romanos a tempore
Traiani permansisse in Dacia, modemosque Valachos Romanorum esse reliquias et hoc opus pro Valachorum instructione scripsisse testatur: ergo debuit
lingua ipsis nota scripsisse.D (Schreiben vom. 14 May 1801.) sHoc opus Cantemir lingua Moldavica scripsit, postea vertit in latinam; sed latinurn exemplar
in Mari Caspio periit. Ergo bene dixi, durn scripsi, me ipsurn autographum non
versionem habere, maxime cum hoc m(anu)s(crip)tum habeam ab hornine, qui
illud Petropoli attulit, ubi etiam scriptum est, ut in ipso opere afferitur.D
(Schreiben yam 4 Aug. 1801.))

www.dacoromanica.ro

XXVIII

PRRCOViNTARE

unde sunt adunate rrn4ite1e bibliotecil fostel mandstiri Sf. Treime din acel ora, se afld
sub Nr. 861 un foliant legat inca din secolul trecut in table
de lemn imbracate cu piele, avend pe cotor inscriptiunea
impres cu litere de tipar : HISTORIA SEV RES GESTAE
NATIONIS VALACHIC AE, iar in launtru este scris cu litere latine de rinduitorul bibliotecil de la 1850, pe a doua
fila.: Fragmentu dein Istoria lui Cantemiru. Patin mai jos
tecii c6lelor din Blaj

pe acee4 pagina, cu alt-fel de cernld i cu aka. mana:

Vecli Iarcu la 1835. Acst notare provine cu siguranta
de la venerabilul Canonic din Blaj, I. M. Moldovanu, care
intr'o scris6re din 24 Martie 1870, adresata lui Papiii. Ilarian (1) cu privire la acest manuscript, ii comunica: D. Cipariu mi-a spusu, cumu ca l'a vediut odiniora tiparitu si se
fia ocurendu si in repertoriulu d-lui Iarcu. Nu dau in pripa
de acesta carte, si dein acesta causa nece potu nota anulu,
la care ocure. Gasind probabil in urm cartea lui Iarcu,
profesorul Moldovanu a notat anul.
Dup fila pe care se af15. aceste insemnari urmdza 20
file albe, iar dup ele vine textul care are drept prima numerotatie de pagina 7, i merge ast-fel 'Ana la 608, dupd
care urmdz5. alte 48 file albe.
Motiiiul acestui fel de numerotare este c manuscriptul incepe la acea pagina 7 direct cu urmatrele cuvinte 0 fail
nici un titlu, ba incepe cu trel sferturi de cuvint: [O]nuturf, inguste le socotim ale Dachiii, cu condeiulii trecandu-le
lasamil pre cititor sa cerce la Bonfinio carele toate noroadele ce mai nainte15.cula in Dachiia pre anume le (lice etc.,

adeca incepe cu parte din cap. III al prolegomenelor, care

(1) PAstratO. in Biblioteca Acaderniel Romane.

www.dacoromanica.ro

PRECUVINTARE

XXIX

in mss. de la Moscva sung ast-fel, luand frasa de la inceput : aInteacesta dara tract a tot trupului Dachiii multe
naroade la istorici s pomenesc lacuitori, as in multe tari
sa sa fie fost despartit putem socoti, ins nail pe c6le mai
midi tari, carile ca niste linuturl le socotim a Ddchiii, cu
condezul trecdzicl, leiscim sa cerce cititoriul noslru la Bonfin,
carile Mate ndrodele in Dachiia de demult lacuitoare,fire a-

nume le dice, etc (1).

Lipsesc deci din manuscriptul Bljan: titlul operei, dedicatia catre Sf. Treime, Pridoslovia, Praefatio, Insciintarea care
cititoria, Catastihul Istoricilor, Gheografilor, etc., si capito-

lele 1 si 2, cum si inceputul celui d'al 3-lea ale prolegomenelor. Aceste lipsuri de sigur nu existail si in manuscriptul

original de pe care s'a facut copia, de ore-ce, cum arataram mai sus, Engel ne spune c acel manuscript, ce-1
ve'c,luse in 1800 la Blaj, era bine conservat (wohlbehaltene),
iar Samuel Clain asigura ca in el se cetia locul unde fusese
scris, deci avea titlul, care lipsesce in manuscriptui-Blajan.
Paginatiunea de la 7 'Ana la 260 este mai vechie si de a-

ceeasi mana care a notat in josul primei si ultimel pagine

scrise: Monast[erium] Balasf[alvense] S[anctis]s[i]mae Triados (2); iar de la 260 pane: la fine este facuta de Canonicul

I. M. Moldovan, dupa cum singur spune in scris6rea mai

sus citata. E de observat cd numerotarea este peste tot facuta cu cifre arabe, afara de paginele 251-260 cari ail o
numerotare cirilica.
Tot autorul primei parti a paginatiunil are in josul urm(1) Edit. de fat, pag. 67.
(2) Pe recto primei file, adec5 al fuel anteri6re celei cu notArile bibliotecarului de la 1850 qi a Canonicului I M. Moldovan, se cetesce, cu litere de tipar
roii aceea0 indicatiune: M. B. SS. T., iar mai sus, scris cu creionul, 861, nr. mss.

www.dacoromanica.ro

XXX

PRECEIVINTABE

trelor pagine signaturile ce vor urmA, dar cari nu corespund

nici filelor, nici unei impgrtiri regulate. In adevr avem pe:
signatara

pag.

v..

7
9
15

2da

3u.

17.

5ta

23
25
31
33
39
41

6'
7ma

8"
9na
10ma

47.
49
54
56
62
64
70
72
78
80
86
88
94

lima

12ma

13"
14

15'
17'
16"
.

18"a
19na

20"
.

21ma
22da

23"

signatura

Pag.

96
102
104
110
112
118
120
126
128
134
136
142
146
152
154
160
162
168
170
176
178
184
186

24

25'
26'
27"
28
29
30
31

32
33
34
35
36
.

.37

38
39
40
41
42
43
44
45
46

Cu p. 186 se sfiqesce acest fel de numerotare fAcut

in mod neregulat dar totdeauna pe recto filei. Pe verso
filei numerotate cu 46, adecg pe pag. 187, se sfiresc prolegomenele. De acee4 man6, care a fcut acst numero-

www.dacoromanica.ro

PRECIIVINTARE

XXXI

tare, sunt insemnari i pe alte cal-0 din acea biblioteca,

dupa cum asigura Canonicul I. M. Moldovanu, in mai sus
mentionata scrisOre, cand clice era cumu c ordinariulu
acestu-a a traitu in secl. trecutu, o sciu securu, ca-i vediu
man'a mai pre tote cartile dein bibliot.
Numele celui care a scris acest manuscript il aflam indicat in mai multe locuri (1), dar mai complet pe ultima
pagina la sfiritul Hronicului (pag. 607-608), unde se cetesc urmatrele:
eAcest hronic prefacandu-1 dupe altul 1-am scris precum
sa vde, eu Costandin robul lui Dumnezeu, i dascal al
colii rumaneti din Blaj, nascut i venit din Tara Rornansca, din judetul Romanatilor din satul Arcetii i 1-am
scris l[n] i1e1e Chesaro Cralasei M[aria] sTh[ereza] purtand
toiagul Arhierii VI[A]d[i]ca P[etru] P[ave]] A[ron], vicare
fiind pr c[institul] Parintele Gherontie de Totoi, i Prefactor[e] colilor fiind Parintele Athanazie Rednic.

Inceputu-s'au a sa scrie i[n] anul 1756 sept. 8, 0 s'au

savarit i[n] anul 1757 martie 31D.
(1) AO., in josul pagind a 19-a, intr'un ornament citim: s'au scris in Blaj
de Costantin 1756, Avgust 2., La pag. 141 de asemenea sta scris in flOrea
unui A : Costantin Dimitrievici Dascal Plaj in Ole Vladicai Pavel 1756,
Octom. 6.) La pag. 221 sub o figur cu inscriptiunea Turnul Vavilonului:
Scris-am eu smeritul intre misei Costantin dascalu Blajului in anu11757. La
pag. 328, intr'un ornament aninat de c6da unui 61-pe : 01756 dechem. 10 s'au
scris pe aici.s La pag. 361, intr'un triunghiti cu trei crud: 1757 ghen. 20:
s'au scris acest hronic de mine nevrdnicul Dascal Costandin in clile Vladical

Petru P. Aaron. La pag. 402: Pe aici s'au scris in luna lui ghenarie in 24
de Ole 1757. Eu Costantin Dascal, al Episcopii Blajului., Pe pag. 508 intr'o
ilre marginala e scris perpendicular fata de text data in felul urmator : 1757]
oailruB, 'Fey. 24.s La pag. 522 in ornamentica literei A : P[etru] P[avel] A[ron,
Vla[di]ca Fagrara4 1757 ; la pag. 526 in ornamentica literei L: i[n] *Me
craesii M[ariel] Th[erezell -1757 C[ostantin].* La pag. 588,141 -Fauntrul literei
rd, din care es dou mnT, una cu sulita : 1757 Costantin Dascalul. PaFa
Crasnicu.s

www.dacoromanica.ro

XXXII

PRECUVINTARE

Manuscriptul este scris intreg de una i aceea0 mana ;

dar citatiunile grecesci i latinesci, precum i unele cuvinte
ce nu putuse s le descifreze dascalul Costandin Dimitrievici se ved scrise .de alta persna cu iniiale1e T. C., in anul
1827, precum se cetesce intr'o nota de pe ultima pagina:
Lacunae graecae et latinae suppletae sunt ex veteri originali a[nn]o 827, 27 iun. seu 9 iul. per I. C. m[anu]
p[ropria] (1).D

Se pare ca autorul numerotarii [Ana la 260 0 al celei

acute in josul paginelor este acela0 cu completatorul notelor

grece. El nu scia, pare-se, frantusesce, cad nedescifrand bine mss. anterior scrie, pe marginea paginei
462, la cap. 1 al carp a VH-a [in mss. Blajan a VI-a] : Le
grand Dixioner istoriq (2).
latine

(1) Mai sunt i alte observatiuni marginale ale aceluiasi I. C. : la pag. 248:
NB. deest aliquid initium imperii Gordianir ; pag. 385: non usu sed abusu >;
acst not5. figura. si in manuscriptul de la Moscva si este scrisai cu mama
proprie a lui Cantemir ; pag. 538 la margine in dreptul frasei cuvintul poetului
ce zice : fericit Taste cela ce primejdiile altora II fac s s pa'zasap se notzg.
la margine adagiul latin : aFelix quern faciunt aliena pericula cautum; pag.
592: Vecli bine de Dragos Voc15.s, etc., etc.
(2) Cu privire la impodobirea inceputurilor de capitole din acest mss., avem
de observat c, incepnd de la p. 89 pa.n1 la 225, mai tte ornamentgrile sunt

colorate, verdele si rosu fiind singurele culori cari se amestec cu negrul de

cernl in aceste ilustari marginale.
Ilustratorul manuscriptului are predilectie pentru serpi si balauri. Asa. la inceputul cap. IV al carpi a III-a a prolegomenelor (p. 89) e un mare balaur, iar
la pag. 97 (cap. VI al aceleiasi arti) unul cu corOna pe cap; la inceputul cap.
VIII, aceeasi carte, este un srpe (p. 105); la cap. 15, tot cartea a III-a (p. 159),
un srpe ii vir5. capul intre nisce flofi ce atarn in josul unei mitre episcopale. In mijlocul florilor este data: 1756, cu cifre arabe. La p. 149 [cap. 17,
cartea III-a proleg.] sunt 2 serpi IncoIciI, terminati intr'o parte printr'un singur
cap, iar de alta prin dou6 capete, cu limbile impletite.
Tot dintre itustraiile colorate mai stint : La p. 108 [cap. 9, cartea a III-a a
proleg.] o cor6nb." intre flori ; la p. 244 o cor6na asemngt6re coronel regale
romane [cap. 12, cartea III-a, in textul nostru dupa mss. de la Moscva cartea
I a Hronicului].

www.dacoromanica.ro

PRECUYINTARE

In privina impartirii in carp' a manuscriptului, copia Rom5.nAtenului Constantin Dimitrievici difer putin de originalul
manuscript din Moscva. Intrrade Ve'r, 1a p.-187, unde se gice

SfArOtul Prolegomenelorii si care corespunde p. 167 din

textul nostru tiparit, se mai ()ice aldturi: <<A partif ding

1db. Precuvintarea ce urrnz e intitulat: Carte a 2; iar
cartea I-1 din Hronic e intitulat: Carte a 3, parte 1 [p. 204;
in textul nostru tiparit: p. 181], iar la finele ei este scris
(p. 257): <,StArsitul cartil a treia [sters: a doual i a pArtii
dinu Cal; iar mai jos, transcriitorul adaog5: Dup socotela

nstr cuing trebue adecd despartita in tomuri [sters: cuveintg inainteb Parte a doao, carte Prima. Cuvntii inainte
spre inOintard cetitoriului. De ad inainte cartea a II-a a
Hronicului devine (p. 262): Parte 2. Carte intAi; cartea a
1II-a devine a II-a si a mai departe.
Cap. 9 al cArtil a VII din mss. de la Moscva lipsind
(vec,11 editia de fat5, p. 380), dascAlul Constantin care de
sigur copi dupd un manuscript la td cu cel de la Moscva, cum vom arAt indat, n'are nici el de unde s5.-1
pun, dar urrnzh cu numerotatia mai departe, numind (p.
In fine ca ilustratil colorate, afara de uncle litere initiale ale capitolelor, colorate in rosu inchis si cuprinse tot intre p. 89-225, avem la p. Ui [cap. 10
cartea III-a a proleg.]: Un turn, avnd in virf un stg pe care este scris, cu
cifre arabe, 1756 ; un altul la inceputul cap. 16 al aceleiasi art.( [p. 164] ; o
barza cu aripile intinse alaturi de un n incoronat de o mita episcopala la inceputul cap. 18, aceeasi carte [p. 185]; la p. 219 [cap. 4, cartea .a III-a, adeca
I-a a Hronicului din editia ndstr] un fel de vultur ; si in fine la p. 225 aturnul
Vavilonulub) sub care este insemnarea mai sus pomenita.
Dintre ilustratiile necolorate observam : la p 59 [cap. 9, cartea a II-a a prolegomenelor] o cordna ; o alta d'asupra unui n, pe ale carui base este incolacit
un sdrpe [p. 41, cap. 2, aceeasi carte]. Un srpe la inceputul cap. 2 din cartea
a III-a [la noi a IV-a], p. 328, sub care e scrisa data: 61756, Dechem. 10 s'au
scris pe aici ;i un altul la cap. 16, cartea aceeasi, p. 362 ; si in fine dou Ca-

pete de serpi la p. 358 [cap. 14, cartea a III-a (mss. nostru a IV-a)].

ill

www.dacoromanica.ro

XXXIV

1RECUV1NTARE

488) cap. al 9-a pe cel de al 10; capitolul insa irnediat

urmator devine 11, adeca asa cum era si in manuscriptul
dupa care copia.

La inceputul cartii a IX-a [la noi a X-a] se lasa afarl

cap. I care la Cantemir este: Instiintare catra cititori
incepe direct cu cap. II (p. 580) devenit I; cap. al III-lea
devine al II-lea si asa mai departe, ast-fel in cat la Dimitriesi

vici in acsta carte avem 8 capitole in loc de 9. Acdsta

omisiune, ca i deosebirile aratate mai sus, nu e de admis
a fi existat in manuscriptul dup care s'a facut copia, ci
sunt de atribuit transcriitorului Romanatn, care a facut si
alte schimbdri la textul original. A lui nu-i place vorba
lunga, frasele pompse, exclamatiunile i explicdrile prea pe
larg din manuscriptul pe care-1 copia, ci cauth a le sim-

plifica, atunci and nu le suprima cu totul. Pe el

il

inte-

resza absolut numai faptele istorice.

La pag. 508 a manuscriptului Bldjan, imediat dup titlul

cap. 2, cartea a VII-a (adeca a VIII in realitate), urmza.'

o notit scrisa forte marunt, in care se qice: Despre cumplita; vezi inainte. De la acest semn: <,10\,>,), semn care este

pus apoi in partea stanga a mijlocului paginei a 509. Intre

acea intrerupere in sa. a textului i continuarea lui se alfl
transcrisa urmatrea bucata intitulata Memorii si care este
un fragment de la finele Pridosloviei, cum resultd din apropiarea texturilor:
Manuscriptul din Moscva

Mannscriptul Blitjan

(Edit. de fatd, tag. 25-26)

Memoril!

Multe de toat stepena, multe

de bun niam i incA inpArAtesti, crAesti, si domnestT streine

In tara rumAnscA si MoldovenscA, au venial acste familii

familii, in sinul sAu au priimit

marl, adecA a Cantacuziniloril

.InparAtsca familie, a Paleolo-

www.dacoromanica.ro

PERCUVINTARE

Moldova si tara Muntenlasca,

precum sint a Cantacuzinilor, a
Paleologhilor, a Sevastosilor, a
Grililor, a Asanilor, a Hrisoverghilor, a Petralifilor, a Hrisosculeilor, A Russetilor, a Evpraiotilor, si altele multe a blagorodier grecestr flori, In tara sa

au sadit c cu singele Romanesc evghenisita Dachia. Med

acest de la megiiasii Lsr Po totchiTastii, de la LitvanT RaziviliT, de la Unguri Batoril, (din
cuff s trag Stefan Voda ce-I
zic Burduj) si Inca mai de demult, de la Corvini sa. trag
Urechestri. De la Domnii, sau
cum '10' zic Tel Marzir Crmesti,
Cantemirestir,si din CerchsiIKabartaT cate va chipurI de frunte,

XXXV

ghilor5, a Sevastosilorti, a Grililor5, a Asanilor5, a Hrisoverghilorti, .a Petralifilorii, a Rusetilorii, a Evpraotilor5, si alte

multe din5 blagorodia Grecsca,

Pentru a lor odihn au venit5

in Orr ; Dinti tara Lesasca, Pototkiesti, din Litfania, RaziviliT,
de la UngurT, Batoril, (dint' cariT
s trag Stefan5 Voda, de-I zicti
Burddja) : ding Corvini mar nainte sa trag Urechstr, de la T-tarT din Mirzale, Cramesti ; Cantemirestr si dint' Cercheji Cabartani cAte-va persoane de frunte
intre carir au fost si Doamna

lui Vasilie Voda, din care s'au

nascut5 Stefanita Voda.
(Craif sarbesti au clef' si au

(intre carile au fost si Doamna

luat5 ftele, si feCorir lor5 dupa

ftele si fe6oriT Domnilord mun-

lui Vasilie Voda, din care

tenstr :

s' au nascut Stefanit Voda. Dapa

cBrancovnTI zicti c sa trag

ce au vinit supt stragul luT Hs.

Intre cle a boerimir vechT familil, T-au priimit, si T-au numarat Moldova. AO crair Sir-

din5 Bulgarr. Basarbestli cei

vechr dinti Basarabia ce-i zice
acum Bugiacul, au trecut la Olt
In tam Rumanesca.
(Illasi feorul lur AlixAndru
Voda dinil Moldova, au luat5
doamna. pe Maria sora Sofier

besti au dat, s-au luat ftele,

si fioriT sal dupa ftele, si fi-

Cora Domnilor de Tara Muntenlasca. As Brncovnir de la

Bulgari sa s traga s povestste;
as vechir Bsarabestr, din BasarabiTa, (cariia acm5 IT zicem
Bugrac), au trecut la Olt. Asijder Domnil si boTerir moldo-

craieser lur Vladislav craiulii Lesascu (Dlugos carte 11) ; Stefanii

Vod celti mare si bunt', au dat5

pe fie-sa llna dupl Ivan5 .VasilievicT Inparatul Mosculur : Va-

silie Voda Moldovnu au datii

www.dacoromanica.ro

5oavI

1311,ECUVNTARE

-TENN.0.0.1-

o fata i dupa Razivil duca de

venesti pre ftele sale DomnilOr,

crailor streini, (lnand sama

Litfania, i alta dupa Hmenlinschii hatmanulii catracescii (sic).

Familii Tara In Moldova, Bogdanil, Moghilestii, Costantinestii.s.

si

bunatatii niamului) a le da nu
s'au aparat, precum la istorici
citim (Dlugos, carte H). Das, fiorul lu Alexandru Voda, & fie

luat Doamna pre Mariia sora

Sofiii craiasii lul Vladislav craiului Lesesc; Stefan cel Mare
si bun, s fie dat pre fie-sa Diana

dupa. loan Vasilivi inparatul

Moscului. Vasilie Voda o fiica
dupa Razivil ducul de Litvaniia,

pe alta dupa Timus Hmelinskie Hatmanul cazacesc s

fie maritat, stiut Taste. Trcem
aice pentru lungime, a mai pomeni a Bogdanilor, Moghilestilor, Constantinilor

Ce cauta Ore acest fragment intercalat la inceputul unui

capitol, cu care nu sta in nici o legatura ? Sa fi fost- o fbie
ratdcita, pe care dascalul Constantin, gasind-o in manuscriptul ce avea inainte, a reprodus-o, sad peke c fragmentul
este scos din pridoslovia acelui manuscript ? Nu putem sci.

7.
Ast-fel, din cele pnd aci ratate result:
1) ca episcopul de mai Varcjid. loan Clain cumprase la
Viena de la un negutator care fusese la Petersburg un manuscript Cantemirian pe la a. 1730 si-1 ddruise apoi bibliotecil manstirei Sf. Treimi din Blaj;

2) ch in a. 1756 si 1757, a scos o copie dup acest

manuscript Constantin Dimitrievici, dascalul sclii ruma-

www.dacoromanica.ro

PRECUVINTARE

XXXVII

nesti din Blaj,,, adeca al sc6lei de obste pe care cu doi

aril mai inainte o infiintase in Blaj odata cu gimnasiul de
acolo Episcopul Petru Pavel Aron (1); i, in fine
3) ca in a. 1827 un invsetat roman cu initialele I. C. revcluse i completase lacunele, mai ales texturile grecesci
si latinesci, dintr'acea copie cu ajutorul manuscriptului vechi

cumprat de Clain, si care pana in 1827 se pstrase in biblioteca seminarului din Blaj.

Ce a devenit

astacli

acel manuscript, nu se scie, dar

din comparatiunea copiei facute dup6 dinsul cu manuscriptul original din Moscva, precum si din scrisorile lui Samuel
Clain si aratarile lui Engel, putem stabill urrnatOrele puncte
sigure :
1. Ca in 1756, cand a fost copiat de catre dascalul Constantin, manuscriptul ave la inceput: titlul operel, dedicatiunea, prefata romnd si latina, lista autorilor cItati, capitolele 1 si 2, si inceputul capitoluIul al 3-lea, adeca tot ce
ve'cluram mai sus ca lipsesce in manuscriptul dascalului Cons-

tantin. Cu ocasiunea legaturii acestui din urmal manuscript

probabil s'a fost lasat la inceput mai multe foi albe nescrise, cu speranta &fa Ca mai tarqiii, tegasindu-se foile
perdute sail recurgendu-se la ajutorul vre-unui alt manuscript, acele lipsuri vor put fi implinite.
If. Manulscriptul copiat de catre dascalul Constantin era

i el o copie facuta la Petersburg dupa manuscriptul original pastrat astall in Archivele din Moscva, i anume o
copie facuta dui:4 mit-tea lui Dimitrie Cantemir.
Dovacla despre acsta este mai intai faptul, imposibil
(1) Constantin Dimitrievici e numit ca dasc5.1 al scdlei de otote in a treia ordinatiune a Episcopulul Aron. Vesli Acte i Frasmente de Timoteiii Cipariti,
pag. 217-229,

www.dacoromanica.ro

XXX VII I

PRECUVINIABE

alt-fel de explicat, cg lacunele existente in manuscriptul din

Moscva i provenite din causa perderil unor foi dintr'insul
in urma morp lul Cantemir, ne intimpinA si in manuscriptul

Blgjan al lui Constantin, prin urmare ele trebue s fi fost

si in manuscriptul cumpratde Clain.
Ast-fel in mss. din Moscva, lipsind paginele 408-413,
unde se fini capul al V si incepe capul al VI din cartea
VII, precum si paginele 424-425, cari contineail capul al
IX-lea din aceeasi carte (1), aceste lipsuri se constatg si in mss.

Blbjan, unde capul al VI lipsesce cu totul (2), iar drept cap

(1) Edit. de fata, pag. 373 si 380.
(2) Piss. din Ilfoscva (edit. de fatd,
.P. 372-373).

Apoi asd stApanird acsta, supt

stpnird sa din rodul Slovnilor, au

supus, a arora numere sint acest:

Ciudii, MeriI, Murii, CeremisiI, Mordvii, Permii, Pecerii, Emil, LitfaniI,

Zimholii, Corsii, Nerovii, Liubcf, Cozarff (carii sint Bulgarii din Schythie
pre lnga Don) UhrebliI (aded. Unguril albI), Cehii, LhiI, Lutcii, Mozovsanfi, PolianiI, DrevIdnii, Dregovicicii, Volintii Dvindnii, i alte multe

pgrtl si cetati, i nmurT carile cu

toatcle supt un nume de obste, Slavdni s chema. filed dup ce au vinit
Ruric si au sttut a stpani.... (restul
lipsesce, fiind rupte 3 foI).

Mrs. Bldjan, pag. 476.

ci multe nmuri supt stlpgnird sa
din nmul Slovnilor au supus, a cArora nume snt acst, Ciudii, Merif,
Murii, Ceremisil, Mordvii, Pirmii, PeceriI, EiT, Litvanii, Zimhochii, Corsii,
Nerovii, LlubiI, Kozaril, cariI sant

Bulgaril din Schithia pre rang Don,

Uhrebelfi, adecg Ungurii alb); Cehil,
Lesit, Lutecii, Mozovsanii, Poldnii,
Drevldnii, Dregovicicii, Lutintii, Dvinnii si alte multe prT, i cetalti si
nmuri, carele cu toate supt un nume
de obste SlavnI s chiam : Iar dupg

ce au venit Ruric, si a satut a st6.pni 11rovogradit de-acil au incept

a sdnumi Rufi, card curszd vremilor

Ina mai mull ldtindu-sd, ,ri multe

nmuri de Tdtar% peste Volga lidnd
la Kitai, fi pdnd In Okean, despre
crivdti, supt puldre" inpdrdliii tor, au

adus, din cal ele mai vestile sdnt,

Sibirul, Astrahanul,Kazanul,fi loald

tara Cdzdascd, ft pad la Crdm,

ri aciste" pentiu inpdrdtia .pre curie
ii sd ajungu.D

www.dacoromanica.ro

XXX1X

PRECIIVINTARE

al IX ni se da continutul capului al X din mss. de la

Moscva (1).

Apoi notele, ce vecluram mai sus Ca ail fost scrise de

Cantemir pe margine in urma expeditiunii persane din 1722
a lui Petru cel Mare, le gAsim in copia dascalului Constantin figurand chiar in text (2), i tot ast-fel ele trebue sa
fi fost i in mss. cumprat la Viena, ceea-ce este o dovadd

ca acest din urm5. manuscript fusese copiat dupd textul

original al lui Cantemir, ast-fel cum el II lsase definitiv
incheiat si revclut la mOrtea inf.

De altmintrelea, atat primul cat i al doilea copiator al

manuscriptului Cantemirian se feresc de a face vre-un adaos
insemnat la textul original. Din potriva, se observA, cel putin
la dascalul Constantin, uncle lipsuri, cum este atunci cand
copistul .n'a inteles vre-un cuvint, d. ex. la pag. 452 (ms. Bld-

janpag. 352, edit. de fata), unde cetim: Balbul (ce va

s zica) omitnd astfel pe faicavul, adeca gtingavul, cum
se cetesce in textul original din Moscva: Balbul (ce va s
zicd faicavul).D
Pe cand in manuscriptul din Moscva lipsesc rindurile subliniate de mai sus
ce figureza. In mss. Blajan, la acesta nu figureza ccle 43 rinduri din editiunea

de fat (pag. 373-374), cu care se finia capul al VI, ast-fel ca de la capul al

V, manuscriptul Blajan sare d'a-dreptul la capul al VII. Este acum intrebarea :
De unde luat-a scriitorul manuscriptului din Blaj rindurile subliniate? Figuraa
Ore ele in mss. cumperat la Viena, in acest cas nu trebue 6re sal admitem
c atunci cnd s'a facut copia dupa mss. Moscovit, din acesta Inca nu lipsia
f6ia 408 409 ? Sa 'Ate c cel care a copiat manuscriptul la Petersburg a
completat singur lacuna pe care apoi a reprodus-o Dimitrievici? Cuvintele
pre scurt) Ii s. ajunguo
din urma : ui aceste pentru imparatia pre curte
vorbesc pentru prima, ca qi pentru ultima parcre.

(1) In mss. din Moscva (edit. de fata, pag. 380) se cetesce : capul IX, Doad...
(si apoi lipsesc pag. 424 $ 425). In mss. Blajan (pag. 484) cuvintele acestea

sunt omise, trecendu-se d'a dreptul la textul capului X pe care-1 reproducc

drept capul IX.
(2) Mss. din Blaj, pag. 554 qi 555,

www.dacoromanica.ro

XL

PRECII V INTABE

Duph cum am mai spus, acelasi copist Constantin sare

frasele poetice i comparatiunile, ca de pila urmAtrea
frasd : Green, ca un om cnd trage de frioarte, tnd lesinnd,
tnd larsi mai rAzsuflnd, i ca cum tarna mormantuluI
si-ar fi scuturat de pe umere (1).
El urasce inversiunile, dovad exemplele aduse pAn acum
si cele urrndtre puse in comparatiune cu mss. de la Moscva,
exemple din earl se pot ved si alte schimbAri i inlocuiri
fcute de scriitorul Romangtn, care se afla. la Blaj pe la jumAtatea secolului al XVIII-Iea :
Mss. din Moscva (Edit. de fatd,
Mss. din Raj.
pag. 70.)

(De vrme ce precum din cei

vechi a;si din cesti mal noi scrii-

De vrme ce precum din cei

veichi asa din cei mai noi scriitori Idrdle i hotarale Dachii pre -

tot-I, pride si hotarle Dachiii,

cum au fost stdnd in vremile

precum au fost stand in vremile

veichi, cdt intea noastra putinta

au fost
aratat; insd fi de

vechi, precat intea noastra putint au fost, li-am aratat. Docila innainte nu fdrd treibd a fi
socotim, de ne vom sfdtui iaras
cu aciiaci scriitori, si dela dansii sa ne instiintdm si pentru
hire,s numele Dachilor, fiftentru

incepdtura niamului lor, adeca

din cine si de pre ce locuri esind,
au vinit, s'au stdpdnit aceste locurl, de carile mai sus am pomenit. Precum dara pentru hotarle Dachiii, aser si pentru numele i niamul Dachilor nu pu-

tina tulburare intre scriitori vi.

dem a sa- face. Cad unii Ghent,

aici inainte nu fdrd cale socotim a fi a ne sfdtui, Tarasi cu

acela scriitori, pentru ca s ne
instiinfdm Si pentru insusi numele Dachilor cum pentru incepdtura nmului lor, adecl din
cine, si din ce locuri an e,sit de
au stdpanit acIste locurl, ce mai

sus am pomenit. Precum dara

pentru hotarale Dachiei, asa si
pentru numele i nmul Dachilor nu putina turburare vedem

intre scriitori a fi; caci unii,

Getii, Dachii, i Daii tot un nm,

si tot un nume vor sa fie, Tara

(1) Ms. Blajan, p. 536 = p. 422 din edit. de fats.

www.dacoromanica.ro

XLI

PRECOVINTARE

i Daii, tot un niam, i

tot un nume vor sg fie, Tug altii si In niarn, si In nume vor

aliT, si In nm, si In nume, vor

sg-i osdbiscd, din card cei ce tin

sa-I deosdbasccl. Dect din carit

tdi Taste Stravon, i Dionisie Pe-

tin socotla c dintiu, mod de

riighitul. Dar a lid Dionisie pd-

frunte Taste Stravon, si Dionysie

Periighitul, amindoi vechi gheografi; ce a lid Dionysie ct& 1-au
fast p&riripentru Dachi, deplin

rrd cat au fost pentru Dachi,

de plin o au pomenit la cap. 1.
Asijder dintr'a lid Stravon acolo pomenind aic depling o

o au pomenit la cap. 1: Asijder o parte de a lid Stravon,

acolos pomenind, aic de pfin

von poftori, carele dupg ce zice

la locul pomenit ct Ghetii stau

Dachi

o vom poftori-o, carile dupg ce

zice la locul pomenit, precum

Glietil, stau spre mare niagrg,

socotla c din tai cel mat din

spre Mare Negra, Tara Dachii

spre izvoargle Dungrii, adaoge
si acsta.)

Tara DachiT spre izvoargle DungriT, apoi adaoge i aasta.)

De asemenea, un exemplu de prescurtare:

Mss. din Moscva (Edigunea de

Ma, P. 75)

Mss. Bleljan, p. 21.

eVrAnd pentru c din Inceput

(Vrnd, ca pentru c dinceput

a Dachilor stgpAnire s scriem, si
gr5ingzi de cgrti a mai vechi i
mai noi istorici Intorcnd si rgs-

a Dachilor stgpanire sg scriem

multe cgrti ale veichilor, si ale
noilor istorici cetind In mult
comfuzie am Intrat.)

turnnd, nu altg, ce ca cum inteun lavyrinth, (cgruia nici intratul nici esitul i sg poate afla)
sg fim intrat, ni sg pare.)

Afar de prescurtgri, de inlocuirea unor cuvinte prin altele intrebuintate in Tra-Rom'ansca, ca d. ex. mirare

minune in loc de diva', a mdnji, in loc de a murui, etc.,

mai e de observat c in unele pArti dascAlul Constantin, sail
pote chiar primul transcriitor, pe care-1 va fi copiat dinsul,

www.dacoromanica.ro

XLII

PRECTIVINTARE

a fdcut grqelf de transcriere neintelegnd sau nedescifrand

bine textul; a la pag. 428 se scrie: s'ad sculat cu domnul

Mafra, in loc de s'au sculat cu Donaimaoa, adec cu

flota; iar la pag. 10, mdcroasa in loc de meduroasa, ca sa
tacem alte multe asemenea erori de cetire sad de transcriere
strecurate in manuscript.
In ce privesce neologismele, in special latinismele limbil
lui Cantemir, dascalul Constantin nu numal ca.' nu le inla--

tura, dar mai adaog

el altele acolo unde nu le intre-

buintase Cantemir, cabuna-ra: surnitmit (mss. p. 158), in loc

de poredit (edit. de fat, p. 150, rindul al 4), iar pe unele

le mai accentudz, ca de ex. : gpozituralocului (mss. p. 10),

in loc de puseitura locului (edit. de fata, p. 69).

In resumat, dascalul Constantin Dimitrievici, un Romnn trecut in Ardl, transcrie, prescurtnd une-ori pe ici pe

i muntenisand, pe cat e posibil, textul original, avut

la indemnd prin o copie.
cob

Despre alte copil ale Hronicului Romano-Moldo-Vlahilor

facute sub ingrijirea sad dup mrtea lui Cantemir nu avem
sciint5.. Dar cele dou'e manuscripte aflate in biblioteca ccf)-

lelor din Blaj an Trbuit de sigur sa fie cunoscute i utilisate de barbatif invtati car! ad e0t din acel focar al culturif nationale: de Samuil Clain, de George Sincai, de Petru
Maior i de alti lucferf aI nmului. Rspandirea in Transilvania

a acestef opere pline de neologisme, in special de latinisme,

va fi contribuit nu putin la m*area de redqteptare a Romanilor de peste munti, micare care Le indrept ochil catre originea lor latina. Sufletele amintitilor barbati a trebuit
sa" se incalclesc la flacara iubirif de nm, care rsare la
fie-ce pas in opera parinteluf istoriografief romne Cantemir.
Sub inriurirea ideilor 4cestqia, a chipuluf sal de a concepe ori-

www.dacoromanica.ro

PRECIIIVINTARE

XL1II

ginea intreg nmului romnesc, din Nordul ca si din Sudul

Dunarei, ca dintr'unul i acelasi trunchiii sadit de Traian, patriarchul nationalitatii romne, a scris istoricil romni de
peste Carpati, i multmita lor ideia romnismului s'a infiripat si a dobandit cu timpul stapanire asupra tutulor sufletelor romnesci.

Rand la ce punct insa si in ce chip manuscriptele Hronicului lui Dim. Cantemir a influentat pe amintitil scriitori
din scla Blajana, nu gasim cd este locul de a cerceta aci,
si trecem la ultimele douse cestiuni ce ne-ail mai rmas s

atingem: despre editiunea din 1837 a Hronicului, si despre editiunea de fata.

8.
Este curios si semnificativ tot de odat pentru istoria
nstra culturala, ca operele insemnate ale lui Dimitrie Cantemir, una din gloriile literaturii romane i sciintei istorice,
a fost cunoscute si date la lumina as de tarclid la nol in
Ora, atunci cand unele din ele cu clecimi de decenil mai
inainte erau traduse i tiparite in englesesce, frantusesce,
nemtesce, italienesce, grecesce i rusesce, i cand numele
autorului lor figura d'atata timp printre invetatil de frunte
si cu autoritate in literatura poprelor occidentale.
Ast-fel Istoria Imperiului Otornan scrisa latinesce de Principele Moldovn, tradusa in italienesce de fiul sii Antioch,
a vklut lumina tiparului in traducere englesa in a. 1734,

francesa in a. 1743, germana in a. 1745, ca o carte ce

nu-i are pereche pe cand abia in 1876 ea s'a redat Romanilor i pe limba lor, pe cand textul latin al originalului

sta. Inca netiparit. De asemenea Descriptio 1Woldaviae a ace-

www.dacoromanica.ro

XLIV

PRECUVINTARE

Iuiai fericit Principe, tradus si tiparit in nemtesce pentru

prima ra la 1769, publicat in a doua editiune germana
mai corecta la 1771, impreuna cu portretul i vieta autorului,
iar in limba russca la 1789, o asemenea insernnata opera,
des1 tradusa roinnesce in 1806, dar acea traducere ro-

mna n'a putut fi tipalrit decAt abia la 1825 in mndstirea Nemtu prin indemnul 6 i cu ajutorul neuitatului Mitropolit Veniamin Costachi, pe cnd textur original latin nu
s'a tiparit decAt in a. 1872.
Operele lui Cantemir scrise in limba romndsca de la sine
erail menite ca s vacl lumina mai tarciiii, caci erail intr'o
limba necunoscuta invtatilor din Apus, i imprejurarile nenorocite din Ora nu ingaduiail indeletniciri literare sa

sciintifice de acest fel.

Dar multamita initiativei i sirguintel aceluiasi Veniamin,
vrednic archipastor i parinte al literaturii romAnesci si al
sclelor din prima jumatate a secolului trecut, se datoresce
indeplinirea unei ultime i vil dorinte a lui Dimitrie Cantemir :
aceea de a se obsti cu mijlocul halcotypului primul tom al
Hronicului a vechimi Romano-Moldovlakiii, adeca manuscriptul Hronicului pastrat in archivele din Moscva.
Rposatul Gheorghie Seulescul, profesorul de filologhie
si de istorie in sclele publice, pe care Mitropolitul Veniamin 1-a insarcinat cu supraveghierea copierii i tiparirii
manuscriptului in cestiune, iata ce ne spune despre modul
aflarii

tipariril lui (1):

<Dupa ce la anul 1825: talmacindu-sa din limba ghermana in

romanesca sa tiparl la ma.'nastirea Nmtului descrierea Moldovei
(1) Prefat. Din partea redactorultif Istoriel c5.tr bine-voitoriul cetitorig, in
Hronicul Ronano-Moldo-Vlahilor,lasiI 1835, t. I, p. V.

www.dacoromanica.ro

PRECIPirtNTARE

XLV

Gtheografico-Istorica, alcAtuita de Domnul Cantemir si din catalogul

adaos la PrcuvIntarea aclei cArtT sa incunoscu numerul Si feliul
cartilor alcatuite de fericitul Domn, tot odatA s Veda InsemnatA
Intre cele perdute i cea mai pretiosa visterie pentru natia romansca i lumea istorica adeca manuscriptul IstorieT vechT i nouA a
Dachiei inecat In marea Caspica. Decl cand patriotil tnguia perdirea unei aseminea nepretuite comorT i dorea impreuna cu multe
alte natiT asaminea palubase de ar fi cu putinta sa se discopere
afundurile marilor si a CaspiceT pentru a sa vindech niste atatea de
marT daune cu neputinta a sa pune la loc almintrilea, la 1833 dupa
Intmplare agiungend la mama iscalituluT urmatrea carte scrisA In
limba 1atin i rosiana sup titlu : Istoria set] viata i faptele DomnuluT Moldovei Printipul Costandin Cantemir2,, de Ber Profesorul
de Istorie In Academia PetreburguluT tradusA In limba rosiana de
pe orighinalul latin, conscris de Domnul Dimitrie Cantemir au de
fiul set"' Antioh si de curatoria AcademieT de Moscva typarit latinesce si rusesce la 1783.
In Intaiul period al precuvintarel acesteT carp aflAT urmAtrele :
Mild la lumina Istoria Biografiel Printipaor MoldoveT Cantemiresci,
nu de prisos ar fi s Instiintaz pe cetitorTu de Insasi Istoria printipatuluT Moldovei, carea fiind de till orT ocupata de armile Rosiei
este vrednica a fi discrisa Gheografic i Istoric maT cu de amAnuntul, de cat este nog pana acuma cunoscutA. InsA o asAminea
descriere are trebuinte nu nuniai de destulA ostenla, i carea nu
este cu putinta dupl mArimea obiectulul a fi aice IncAputA, dar cere

pe langa acesta a ave scriitorul nil putina stiinta de acest popor,

a caruia fapte macar de au si fost descrisA de Ore-caril streini IstoriografT, insa nu cu acea amAnuntime i sirguinta, cu care am asteptat de la insusT Printepul MoldavieT Dimitrie Constantin Cantemir.
Acest bArbat spre mArirea numelul si a natiel sle, pre
carea forte mult an iubit-o i drept acesta ail cercetat vechimele el
si pe IstoriciT cariT au scris despre IntamplArile patrieT luT, pr inva-

tatul barbat Intre cele multe si felTurite ale sae IndeletnicirT au

afierosit destule tempurl i pentru culegirea IstorieT Moldovenilor.
El au alcAtuit In limba moldovenescA Istoria veche si noaA a Dachiel seu Hronicul Romano-Moldo-Vlachilor, i Incepend de la cele

www.dacoromanica.ro

XLVI

PRECININTARE

mai departate timpuri au adus-o 'Ana la anul 1283. P6te ca au

scris-o si mai departe, insa aceea n'au agiuns in m5nule n6stre, si
macar ca din nenorocire cartea acsta tradus find In limba latina
s'au perdut In expeditia anului 1722, la impregiurarile fortunei tamplata pe mare Caspica, MA. manuscriptul Moldovinesc in-folio de
587 fete au remas si s'au dat spre pastrare in arhiva Colleghie interesurilor streine din Moscva, cu scopos Ca p6te dupa vreme sa
se tipresca si in limba nstra. in acesta carte s afl introducerea
scris de insusl Printipul Cantemir In limba latina, care fiind-ca da
6re-care stiinta de natia Moldovenilor si mai vartos fiind o alcatuire a insului Marit barbat, apoi s'au socotit Interesant a se Itnpartasi aice in tota a el cuprindere.
.De aice incredintandu-se iscalitul ca pronia au iconomisit a nu
sa perde Istoria Romamilor, de s'au si inecat orighinalul latin in Caspia,

asaminea discoperire de sarg aducendu-o la cunostinta Inalt pre

sfintitului mei patron D. D. Veniamin Costachi, Arhiepiscopul Suceve si Mitropolitul Moldave, Pre Sfintia sa (din a caruia inorinduire traducendu-sa s'au fost tiparit si sus insemnata descriere Gheografico-Istorica a Domnului Cantemir, cu acea patriotica bucurie, de
carea infocat virtuosul sell suflet la tote Inbunattitele intreprindere,
agiunse a sa face fundatorul Literature romnesti si a invetaturilor
In patria sa), cu mbe matif imbratosind si acesta ivita ocazie de
a rdica un monument istoric patrie si natieT, prin urmatorul adres
s indrepta cu cerire catr ecselentia sa prezidentul plenipotent al
printipatului D: Gheneral Pavel de Kiselev. ,

In adresa sa cu data de 5 Fevr. 1833, vrednicul Mitropolit ruga. pe Chisselef a mijloci la inaltele locuri invoirea

a sa prescrie o copie de pe orighinalul sus ardtatului manuscriptD. Prin stdruintele lui Chisselef se trimise Consulatuldi rusesc din Iasi nu o copie, ci chiar originalul manuscript al Hronicului impreund cu originalul latinesc Historia
Moldo-Vlachica al aceluiasi autor, spre a se lua copil dup

ele. Ultimul manuscript pare a nu se fi copiat din caus

cd nu s'a gdsit la Iasi o persnd aptd a transcrie textul

www.dacoromanica.ro

PRECO VINTARE

XLVII

scris repede si cu multe prescurtari de catre Cantemir. Dar

cu transcrierea Hronicului s'a insarcinat o persna a da
pe tta diva Cate tril cole curate si corect scrisa, Seulescul
avnd indatorirea a colationa cOlele prescrisa, de a sd

face intocma dupd orighinalul auloriulut, aldi in privire

sznlacsulut, cdt si a cuvinlelor. Oclata clele prescrise i
colationate, numitul profesor fu insarcinat si cu punerea
la cale a se tipari acele cole in stampa Mitropoliei fard cdt
de putind schimbare. 0 insciintare a lui Seulescu punea publicul in cunoscinta despre aflarea si tiparirean manuscriptului 4ntocmai dupti stzlul autoriului, atdt Iii privirea sintacsului, ce este deslul de figural, cdt si a cuvintelor, ce

porta in sine nu putine anticvildii ale romdnizmulut (1).

Astfel in 1835 aparea. : Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor
alcdluil de Domnul Moldavia Dimifrie Canlemir la anii
1710. lard acum de pa orighinalul manuscrip depozital de
fericilul autorig in impardMsca Arhivd a Moscvei scozindu-se, cu invoir fire' indliatulut nostru Domn Mihail Grigoriu Sturza Vvd.
din orinduirea Atilt prer sfinfitulia
Arhiepiscop al Sucevit ci Mitropolit Moldavia DD. Veniamin Coslacize s'au typdrit. Tomul I. Iaci. In Typografia
S. Mitropolit 1835, un vol. in-8, pg. 365+81, cu portretul
lui Cantemir i cu un fac-simile sal icoana scrisrei printului D. Cantemirn, i cu o prefata din part redactorului
Istoriei catra bine-voitorul cetitoriU, adeca din partea lul
G. Seulescu.
In anul urrnator vedea lumina tomial al II-lea al publicatiunil

sub un titlu mai simplu : Al Hroniculut Romano-MoldoVlahilor, compus de Domnul Moldavia Dimitrie Can/emir,
(1) Prefatia, 1. c., p. XVII.

www.dacoromanica.ro

XLVIII

PRECUVINTARE

tomul II, AO in typografia S. Mitropolid 1836,1 vol. in-8,

pg. 402+117, cu o prefatie din part redactoriului la

tomul al II-lea al Hronicului Romano-MoIdo-Vlahilor,

la fine cu un registru de cuvinte vechl romneti intrebuintate de Domnul Moldaviei Dimitrie Cantemir in Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor.

Se intelege de la sine, ca o editiune care sa indeplindsca

tote cerintele criticei moderne, s reproducd textul cu ortografia i particularitatile fonetice ale limbii autorului, nu

era de ateptat in acel timp, date fiind atat cunoscintele

paleografice ale celor insarcinati cu copiarea i colationarea manuscriptului, cat i putinele mijlce de cari dispunea

arta tipografica pe atunci la noi in tdra. De aceea nu atat

lipse de acest fel constatate in ediOunea Iepnd cat sA ne
surprincl, cat faptul ciudat, ca clef]. editorul Seulescul primise sarcina din partea Mitropolitului Veniamin de a pune
la cale tiparirea lard cat de putina schimbare, i deft insu1 editorul incredintza nu odata Ca' textul 1-a tiparit intocmal dupa stilul autoriului, atat in privirea sintacsului, cat
0 a cuvintelonl, totu1 de la inceput i 'Ana la fine se procedza in chip diametral opus.
Deosebirile intre textul tiparit de Seulescu i originalul
manuscript sunt nenumrate, i aceste deosebiri nu consista
numai in: ortografie, punctuatiune, modernisare sait dialectisare a cuvintelor, dar chiar i in lungi omisiuni, unele
din nebagare de sdma, cele mai multe insa acute intentionat.

Astfel mi-a trebuit mai. bine de se sptmani, lucrand

in tote clilele de dimindta i pana trci nOptea, pentru ca
sa notez pe contrapagina fie-cdrel file lasate in alb intre
foile tiparite tote aceste deosebiri, a in cat de sigur cu
mult mai tior mi-ar fi fost sa transcria din nod in intre-

www.dacoromanica.ro

DIECUVINTARE

XLIX

gime manuscriptul, ded.t s-1 colationez cu textul imprimat.

Omisiunile intentionate sunt de tot curise, afara numai

daca ele nu vor fi fost probabil impuse de censura: tote

pasagiile in care Principe le autor vorbesce ca un hain al
prea puternicil impratil de la Constantinopole, ori-unde pana
lui se revolta contra tiraniel otomane i deplnge jugul robiel sub care zaceail trile cretine, ori-ce cuvint nefavorabil

cu privire la religiunea mahomedana, chiar cea mai uOra

alusiune la ldcomia de bani sail la coruptiunea Guvernului

turcesc, sunt lasate la o parte sail sunt inlocuite cu alte

cuvinte, cad une-ori schimba chiar intelesul textului Cantemirian.
kVA bund-Ora chte-va. exemple :

Paharnicul Gheorghie Seulescul pune sa se tipArscd la

pag. XLI, rindul 27, vorbele: pr puternicul Monarh al Turcilor in loc de zmaul cu pte capete Turcul [p. 19,

r. 14, ed, de fata]; tot a inlocuesce aceste cuvinte in

torn. I, pag. 91, r. 16 0 in tom. II, p. 313, r. 2 [edit. de fatd,
p. 106, r. 20 0 437, r. 30] cu puternica irnparatie a Turcului ; iar in torn. I, pag. XLII, r. 2, dup omiterea cuvintelor zmau cu pte capete, urrnatOrea propositiune a ce au
inceput cu larg c nesciturat girlan a inghiti [p. 19, r.

15 16] este inlocuita prin cuvintul a supune, care nu

exist in manuscript. Frica de censura, probabil 11 face de
asemenea pe Seulescul ca sa pund i-au cautat Monarhului
[p. XLVII, r. 15] in loc de
cautat TiyanumulD [p. 23,
r. 21] ; asculttre sint monarlizi Turceti (p. 92, r. 7) in
>

loc de ascultatoare sint tiranii Turcqti; i mai apol i

cu Turcii (p. 92, r. 11) in loc de 0 mai apoi i cu vrdy:
main' Lupt Turcii ; dql imparatiel Turcului bani a da obligate slut (p. 92, r. 17) in loc de de0 groazel Lanni,
IV

www.dacoromanica.ro

PRECUVINTARE

inparatiei Turcului bani a da obligate sint; Copiii Romanilor zaCuiala a fi n'au suferit (p 92, r. 26) in loc de: Copiii Romanilor zaCulald pcigeinilor a fi n'au suferit, etc., etc.

Seulescu a sters chiar din textul latin al prefetel vorbele

pe car! le inlocuise la t. I, p. XLI, r. 27 cu preputernicul Monarh al Turcilor in predoslovia corespunclare
romansca, a$ a in cat in loc de a aye: Hi ipsi sunt Romano-Moldovlachi, qui, cum set/ices draco, nefandissimus,
inquam, Turca . etc. [p. 41, r. 25-26] gasim in edit.
Seulescu: Hi ipsi sunt Romano-Moldo-Vlachi, qui, cum
TurcaD [p. LXV, r. 11-12]. La p. XLV, r. 25, trebuia
sa incpd urmatrele: A.6 din di in di balaurul acest vavylonesc ingrasindu-sa, i ingrosindu-sa, deciia toata lum,

ca cum pr strampta pesterd sa-1 fie socotind, nici care

loc sa-1 incapd avand, schizmitus'au, ca cum chipul, i fire

c de srpe Maur invininat, s'ar fi lepddat, insa alta de

scorpie au imbrdcat, pentru-ca ce cu coltil a musca i cu
falcile a indupdca n'au putut, coada cu venin i toaps5c intrarmandu-si, cu cel de moarte purtatoriu ac a impunge,
si a patrunde s'au apucat, spurcatul; i ce ca un vrajmasi

le a spinteca n'au avut cum, ca o pr vicliang vulpe,

cu amagle i viclesuguri a ispravi s'au caznit. [p. 22, r.
4-14]. Ei bine, aceste rinduri sunt cu desdvirsire suprimate
de Seulescu in pridoslovia romnesca, dar textul corespun-

Otor din redactiunea latinsca, cuprins in rindurile 22-31

din p LXVII, e pastrat [Cf. edit. de fat6, p. 44, r. 9-17].
La p. XLVII, r. 6, se suprima cuvintul cdscata acolo unde
se vorbesce de darurile cari se faceail la dscata pOrta lui
prin tractatul lui Bogdan Vodd cu Turcii [p. 23, r. 11]. In
textul latin al prefetil, de aci inainte nu se mai face vre-o
schimbare. Urrnezd insa schimbarile si suprimarile in textul

www.dacoromanica.ro

PRECIJVINTARE

LI

roma.nesc al pridosloviei. Asa la p. XLVII, r. 12, ed. Seulescu, se cetesce: Cinstea bisericsca, credinta crestinsca,
si legea orthodoxiei neimata i nespurcat si-ad ferit, pe
cand in manuscriptul original avem : Cinst bisericsca :
credinta crestiniasca, i lee orthodocsiii de turbald fi Innalec& bunguitura muhammedinfascd neimata i nespurcata
ferit [p. 23, r. 16]. Si apol imediat dup 5. acsta, editorul a lasat la o parte frasa urmatre: Nici vii fiind (Romani au putut sufferi ca vre-odata stoa c cornorata, de
asupra a pr svnt samnului crucii sa sa. radice [p. 23, r

17-19]. Si tot as la pag. 93, r. 3 se sterg cuvintele

e nesatioasAlAcomia pagAtisca [p. 107 r. 13]; la aceeasi pagina,
r. 7, se dice: in voia Porta. in loc de in voia tirannului;

se sterg cuvintele minclunos Prorocul (t. 2, p. 315) inainte

de Muhamed (cf. p. 436, r. 10 [comp. t.11, LXIX, r. 71,

ed. Seulescu cu p. 537, r. 13, ed. de fata); in t. 2 P. 130
catre fine se tiparesce: prin introducer invataturii lui Muhamed in loc de: a cu spurcata descali lui Muhammed
Psevdoprofitului; etc , etc. In fine Inca un exemplu de
omisiune gasim in tom. H, pag. 115, unde se cetesce: lt
570 nascutu-s'a5 Muhamed, carele a alcatuit legea si cartea
Curanului, nascutu-s'ail in luna..., pe cnd in manuscriptul
original se dice: Let 570, nascutu-s'au puiul vzi,5eril, pdriniele minaunif, Jilul intunerrecului, infielqat chipul Dlvolulul, Sil/a Salami; Gura Tartarului,ucigaml Sufletelor,
vrcijma
adevdrului, ocara Lumii, Cinste musulmanilor,
Psevdoprofilul Muhammed, carile din suflare, i Sopa Satanii, au scornit lege, ci carte Curanului, azut-au di[n]
fidntecile mdne-sa in Luna .. [p. 326, r. 16-22].
Tendinta de a modernis limba lui Cantemir este ce-va
mai pre sus de puterile lui Seulescu. De pilda, Cantemir scrie :

www.dacoromanica.ro

LIE

PRECIIViNTARE

care pofter,ste [p. 5, r. 10), iar Seulescu il corectza: care

pofteile (t. I, p. XXI, r. 15); vreme [p. 5, r. 12] el o corectza in vremd (t. I, p. XXI, r. 17); vekle,ste [t. I, p. 5,
r. 17) in vdt,ieste [t. I, p. XXI, 23); azveirlefte (t. I, p. 6,
r. 4) in azvdrlefte (t. I, p. XXII, r. 17); odihniste [t. I, p. 6,
r. 5] in odihneste; izbegste [t. I, p. 6, r. 25] in izbeliite (t. I,
p. XXIII, r. 17), si asa mai departe in tot cursul operel,

schimband pe e (1) in e (6) ori-unde adi se pronunta e in

locul diftongului. Tot asa cu kt (A), pe care 11 inlocuesce
in unele parti cu e (6). De exemplu: iaste [(Acre), p. 10,
r. 2, 11 si 12] schimbat in este RECTE) t. I, XXVIII, r. 7,
18 si 19)]; aceeasi modificare la p. 17, r. 17, la ed. Seulescu, t. I, p. XXIX, r. 7, etc.; apol trebuia [(Tp6B8A), p. 18,
r. 18] schimbat in trebue [(Tpene), t. I, p. XL, r. 21], si

asa mai departe. Nu mai vorbim de schimbarile I-acute in

editiunea lui, care este tiparit cu cirilice, asa in cat acolo
unde in manuscript este .h. oil A el pune rd, ori invers;
acolo unde dupa o sueratre (j, s, s, t, z) vine regulat la
E

Cantemir un i: ex. sintem (7_-_- sintem), singe (__-_ singe), a,se-

zind (= asezind), trimitind (= trimitind) etc., la Seulescu

se pune i in loc de 1.
In prefata la tomul al II-lea editorul crede necesar a observa: Cu acsta ocazie socot de cuviinta a ma apologhi
catr binevoitorii cetitori cd atat stilul cat si cuvintele latine, iar mai chiar vechile Romnesci aflatre in acdsta carte,

nu sint Latinizatii sU neologhismuri, dupa cum s'ar pute

pard unora introdusa cu prilejul tipririi ca niste falsificatii
in locul altor cuvinte, ce ar fi intrebuintat in adevr autoriul, nice de cum set se prepund o asdmind cuiezare, care
ar fi improtiva chiar celei cu dinadinsul pretentei a autorlulut, rostilet in decldratia sa, ce sd inifat o ..sazd prin fac-

www.dacoromanica.ro

LIII

PliECOVINTA RF.

similul adaos la inceputul tomului inldiii, wide dice: Cd

mai multe sd adaogd, si sd scazd poftini sd nu indrdsnescd cineva. Dard sd credd cd shit curate ale autoriului
i ale graiului Romnesc vorbite de Moldoveni in acea
epoha. . . El bin; cu tote aceste asigurari, Paharnicul
Seulescu preface cuvintele: pridoslovia in prejalid (t. I, p.
XXI), slujitoresti in osttijseirti (I, 203, r. 22), vremi in lim-

purl (I, 206, r. 18), lel in an (I, 240, r. 4), odilind in rdpaos
(I, 156 catre fine), slufitori vecki in osteni vechi (I, 177,
r. 12), ndroade in popoard (I, 177, r. 19), dumndzifele in
zinele (I, 58), dumndzdul in zinul (I, 58), etc.; ba schimba
insusi titlul carp, caci cetim:
In manuscript:

In edit. Seulescu:

Hronicul vechimei a RomanoMoldo-Vlahilor intAI pre limba

LAtinlasc izvodit, iar acmit pre
limba rom'anIasca' scos cu truda

Hronicul Roman o-Moldo-V1a-

hilor alcAtuit de Domnul Moldaviei Dimitrie Cantemir la anil

1710.

si osteninta lui Dimitrie Cantemir voevodul si de mosie Domn

a Molduvii, si a svinteI Rossiestii

inp5ratil Kniaz, in Sanct Peterburg annul 7225 := 1717.

Prin acdsta alterare i prescurtare a titlului se inlatura:

marturia lui insusi Cantemir ca.' Hronicul e scos cu truda
si osteninta sa; se lasa afara titulatura autoruluf: voevodul
si de mosie Domn a Moldovil, si a svintei Rossiestii inparata' Kniaz ; de asemenea se omite forma genetivala Hronicul vechimei a Romano-Moldo-Vlahiloro etc. In fine se
schimba chiar i anul indicat de Cantemir, cad pe cand in
manuscript se vede lamurit 7225 adica. 1717, Seulescu pune
1710. De unde va fi scos el acst data, care este tocmai

www.dacoromanica.ro

LIV

PRECIP/INTARE

anul suiril pe tron a lui Dimitrie Cantemir, i and numai

la indeletniciri literare n'ar fi gandit el, nu putem sci; dar
vedem pe unil invtati ca sa crecjut in drept s presupuna ca manuscriptul ce a fost trimis la Iasi in anul 1834
spre decopiare, tot din Archiva Ministerului de Externe din

Moscva, samna a fi purtat pe titlul sag' alt an [cleat

1717], pentru ca G. Seulescul, carele a fost insarcinat cu
copiarea si cu tiparirea acestui op, qice in titlul lui tiparit
c Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor este alcatuit de Domnul Moldaviei Dimitrie Cantemir la anii 1710 (1).

Cele pana aci aratate sunt alterari voite de editorul insusi. Cele cari provin insa din cetirea gresita a manuscriptulul, ca si din erorile de tipar, trec ori-ce proportiune (2),
(1) Dr. I. G. Sbiera, AlifcdrY czelturale

literare la Roinduil din stinga Du-

yard in astintpul de la 1504-1714, Cernaut 1897, p. 233. A se ved mai

departe in amintita opera parerile deosebite de ale nOstre emise de catre inv'etatul autor asupra timpului compunerii in latinesce si traducerii in romnesce
a Hronicului (p. 232-236), pareri asupra carora gasim de cuviint a nu starui.
(2) Vom indica acl numai vr'o cite-vb. din ele, si mai 11101 erori de citre:
t. 1, p. XXX : pre la unul de la nascerea Fecioarei /is, in loc de t pre la anul
de la naster FiCoarii 420*; t. 1, p. XXXI: 668, in loc de 568 ; t. I, p. XXXII:

699, in loc de 499; t. I, p. XLI, nota: cap. 13 ,19 in loc de cap. 13 si .16 ;
t. I, p. 4; 1206, in loc de 1026 ; id., p. 12 : carte 15 in loc des; 286, r. 1 :32
de mit, in loc de 320.000 ; t. I, p. 310, r. 10 : opt ma, in loc de 400,000 ; tot
acolo, r. 11: iepte mit in loc de 700.000; t. II, p. 8, r. 7: cap. )4, in loc de
41 p. 32: cap. 76, in loc de 96 ; p. 90, r. 5 : 6 mit,in loc de 60.000 ; p. 98,
r. 3 : 551, in loc de 548 ; p. 153: 76, in loc de 763 ; p. 168, r. 18: 820, in loc
de 320 ; p. 222, r. 18: io6r, in loc de 1065 ; p. 331, r. 14: r026, in loc de 1206;
ib., r. 19 : 1027, in loc de 1207 ; t. II, Tabla hronologhicsca. p. I : 1449, in loc de

5449 ; p. II jos: 7 4, in loc de 94 ; p. IX jos: 573, in loc de 527 ; p. XI jos:

6869, in loc de 6469 ; p. XXIII fine : 7 mii, in loc de 700.000, etc., etc. Apoi
cetiri gresite, omisiuni saIl erori de tipar : e destul a compara textul latinesc
ul prefetii care furnica de erorl, de la inceput pang la fine; din acestea citam:
d. ex., p. LIV: paulo ornatius a Lucceio,in loc de ab alio ; I, p. LXII :
Constantine filio, in loc de Constanti filio; ib.: Constans a isarte, in loc de
Constans a patre ; I, p. LXXI: codento postula tordo, in loc de postulat ordo

www.dacoromanica.ro

LV

PRECOVINTARE

a in cat cu drept cuvint d-1 D. A. Sturdza (1), ca

zi

re-

parte majori cedente. Mai departe in Insciintarea ce o face Cantemir Romanilor cetitori si careia Seulescu ii pastrza titlul ce nu-I pusese la inceputul crii
dice intre altele : aNu cu multe avem aic pre Dumnvoastra iubitilor, a v supara, devrme ce ca de cl ce ar trebui pentru luminard, ,ri
luminard adeverintii Istoriii nstrep
(p. 49, r. 7-9). Partea subliniat a. e inMurata. de Seulescu socotind-o ca o repetare de prisos. Mai departe : t. I, p.
21 ; (s fie lacuit rin Daviza, Alvoknii sau Denii, in loc de sal fie lacuit
Prindavizii, Alvochnii, Salclini%) ; t. I, p. 34 : acarele mai curat si mai pre Cu-

rat avum de dist in loc de : carile mai curat, si mai pre scurt avum de zis;*
t. I, p. 81, r. 9: cnici de rspuns a fi,>, in loc de gnici de rspuns vrednia a fie;

t. I, p. 87 a arat1-s1 pre scurt nrnulD, in loc de 4arata-sa pre scurt precum

niamuln ; t. I, p. 113, r. 14 : Dachia tot Glietia s'au climate, in loc de : aDaChia tot Dachia, i Glietia tot Ghetia s'au chemat ; t. I, p. 156, r. 6; sa-1 iitrosscd, in Mc de : s5:1 izbdvascde ; t. I, p. 173, r. 1 : o jacem, in loc de o a&dm; t. I, p. 175 r. 17 : pomenindu-s, in Mc de tocmindul ; t. I p. 176 catre
fine : (WC labor hoc opus n, in Mc de 4lloc opus hic laborx,; t. I, p. 203, r. 11:
medin, in loc de merdian ; t. I, p. 235, r. 18 : <,Turcii au luat Tarigraduln in loc
de Turcii au luat ,ri tin Tarigraduln ; t. 1, p. 319, r. 24 : Armenilor, in loc de
Alemanilor ; t. I, p. 360, r. 19 : cu multul mai mull arfi fost, in loc de : cu multul mai pldcut ar fi fost ; t. II, p. 22. r. 9 : locurile, in loc de lucrurile ; If, p. 82,

r. 20: oare.ce scriind, in loc de oare-ce stricnd; II, p. 19, r. 12: inruit, in loc
de inquit; II, p. 110, r. 13 si 14: Tutla, in loc de TuJa; p. 114 catre fine: nepot de frate, in loc de nepot de fald; 127, r. 9 : a le pomeni, in loc de a le
tocmi; p. 166, r. 13; ani 7, in loc de ani 7 luta 7; p. 202, r. 11: Doininil in loc
de Dvininii ; p. 210, r. 22 : s aducd, in loc de sa audd; p. 244, r. 3: sdmdndtorig
in Mc de sdmdluitorid ; ib , r. 9: scriitoriii, in loc de a secretdriie; ib., r. 24 :
dezbdtut, in loc de dezliipit ; p. 265 catre fine : cuprins, in loc de cu firepus; p.

314, r. 3 : a tor craii, in loc de olior craii. In Tabla Hronologicesca, p. XIV :

Mihail, in loc de Manuil ; p. LII inde'mnd, in loc de indemAnd; Jude un turn,
in Mc de ludeulturn ; LVI : Cdmpului in loc de Krdmulta; LXIV, r. 3 : Leon
Kesariul, in loc de Leopold Kesariul ; LXV : Mappa cetate, in loc de mappa
ce laste ? ; LXXXV, r. 2 : std, in loc de sat, etc., etc., pentru a nu mai insira
ad atatea omisiuni de autori citati pe margini (de ex. t. I, p. 5, 16, 86; t. H, p.
LXXXIII, etc.), cum si multe alte erori strecurate in transcrierea cuvintelor grecesci, latinesci, rusesci, etc., etc.
(1) Annalele Societatii Academice Romane, tom. X, Sectia I, pag. 29 30, discutiunea urmata in sinul Sectiunii Istorice cu ocasiunea trimiterii misiunii Cantemiriane in Rusia. Rposatul Laurian combatea propunerea dicend c colationarea Hronicului nu e de necesitate absoluta. Editiunea Iironicului facuta la
Iasi sub privigherea rposatului Seulescu, este convins el s'a facut in vederea
minuti6sa a originalului, si ca. trimisul nostru nu va putd afl diferente decal

www.dacoromanica.ro

LV1

PRECI3ViNTARE

gretatul Al. Odobescu (1) banuiail deja in 1877, inainte de

a se fi fcut colationarea cu originalul, c editiunea IesanA
trebue sa." contind multe greseli i chiar schimbAri de text,
ceea-ce cu prisosint vclurdm cg s'a i confirmat.
prea mid, cel mult pdte in privirea ortografiel. Mai departe qicea: Cuprinsu
Hronicului astacy noi ii cundscem mai bine din alte sorginti ; apol confruntarea cu manuscriptul din Moscva, a cdruia autenticitate este dubie, i se pare
inutila qi prea costat6re ; in care cas d-lui crede c ar fi prea scump platita pietatea ncistra, intrebuintand astacli, in misiuni, fonduri earl pot aye destinatiuni mai ponderdse . D. Dim. Sturdza intimping c despre importanta colationarii nu pdte fi de opiniunea d-lui Laurian. Este de mare necesitate c, dac
am decis a se face o editiune completa qi corecta a hti Cantemir, s o tacern
pe sigurant ca.' este exacta. Orl-cal am venera setiositatea lucrdrii de primgliiare a I egretatultd .filolog i profesor G. Seulescu,nu trebue si nu putem sd
admitem lucrarea tut ea infailibild: a putut sd se strecdre chiar erod, cdri
dacd tipografiile ndstre de astddi, cu tot fiersonalid la care a ajuns, ci incd
fac mulle erori, cu cat mai' virtos tipografia Mitropoliei din Iasi tu 42 ani
tartar. D-lui insista a se observh de aprdpe manuscriptul spre a se indrepta
erorile ce se vor fi strecurat. Prin urmare sustine misiunea propusa de Sectiunea Istorica,). In acelaqi inteles a vorbit qi d-nii Odobescu, N. Ionescu qi V.
A. Urechia..

(1) Annalele Societatii Academice Romane, t. X, sect. I, pag. 30: aD-1 Odo-

bescu amintesce cum c misiunea nu ar ave numal scopul de a ne procura.

in text corect al Chroniculid, care si acesta este necesar, de dre-ce nu i se
pare cd putem pune mare temeiii pe scrupulositatea lid Seulescu, carele nu se
da In ldturl de la exageratiuni istorice, precum este Isvodul lid Clandfi, ce i se
atribue. Trimisul nostru va aye Inca sarcina de a ne aduce relatiuni qi chiar
copie de pe acele diferite manuscripte inedite, de un mare interes, despre
cari mentiondza notele primite de la Consulatul rusesc . Parerea ca. G. Seulescu a compus falsificatul cunoscut sub numele de Chronica lui Huru qi cg
Antohie Sion a prescris acel falsificat luand ca model chiar tacsimilele autografului lui Cantemir din tomul I al IIronicului Romano-Moldovlahilor, am do-

vedit-o in mai multe conferinte publice tinute in anul 1882 la Universitatea

din Bucuresci. Tot atunci am aratat ca. acelaqi Sion este autorul unel serif'
intregi de documente ce mi se comunicase de tinerul d. G. Sion-Gherei, ca qi
al taimosului chrisov atribuit lui Stefanita-Voda qi privitor la drepturile de proprietate ale oraqului Vasluiii. Cf. despre falsificatul Huru studiul nostru din
.Revista pent, u istorie, Archeologie ri filologie, vol.' IV, pp. 464-500.

www.dacoromanica.ro

LVII

PRECOVINTARE

9.

Ast-fel o noua editiune a Hronicului lui Cantemir, publicat dup manuscriptul original lard nici o abatere in fond
sail in forma, se impunea de la sine ca absolutd necesitate.
Urmand ca editiunea A.' se faca cu litere latinesci, si opera
lui Cantemir fiind tot intr'un timp o scriere literard insem-

nata. si din punctul de vedere filologic, am cautat printeo

transcriptiune sistematicd si minutisa a caracterelor cirilice,

ca textul sa fie nu numai exact reprodus, dar s pastreze

intacte ortografia si tote particularitatile fonetice ale limbil
autorului, spre a nu se perde ce-va din valrea lui.
In reproducere s'a urmat modul de transcriere adoptat
prin publicatiunile anterire de acelasi fel.
AO, s'a transcris:

a) dintre vocale:

prin

>>

+.

fa
iu

Id

iA

io

8, or i r

0 si w
ii si I sail I

sail in

u
o

.v,
1

www.dacoromanica.ro

LVIII

P RECO V INTARE

b) dintre cons6ne :

r prin g (
1.1

ic

al

a,

o,

u), gh ( e,

g ( e, i),a ( a,

c ( a,
c ( e,

o,

u,

i,),

6 sail

o,

i);
u)

a), ch ( e,
cl ( a, o,

i)

u)

prin z

w
Lp

>>

st
th

Locurile lasate alb in manuscript, ca i lacunele din text,

a rmas necompletate, iar citatiunile din autoril greci, latinl, rusi si alte citatiuni, s'ail reprodus intocmai ca in manuscript fara nici o schimbare.
Glosarul de la finele volumului, intocmit de d-1 Aureliii
Candrea, contine pe langa cuvintele i formele disparute din
limba, i vorbele acelea, a cdror semnificatiune a incercat
modificari in cursul acestor dou vcuri cari ne despart de
Cantemir. Multe din cuvintele intrate in glosar se pastrz
incddesi in mod isolat in uncle localitti din Moldova
si chiar din Tera-Romandsca; ele s'ail mentionat insa in
glosar din causa interesului filologic ce presinta.
S'a dat etimologia numal a cuvintelor cu totul disparute
din graiil, si pe cat acsta a fost cu putinta. Nu s'a introdus
in glosar forme ca singe (-= singe), sintem ( sintem), aisezind ( asezind), ldsind (--= lasind), trimitind ( trimitind),
etc., evitandu-se ast-fel o ingramddire inutila de cuvinte.
Credem suficient de a atrage aci atentiunea asupra schim-

www.dacoromanica.ro

PRECUVINTARE

L1X

barif regulate la Cantemir a sunetului i in i dupd o suerdtre (j, s, s, t, z). Nu s'a staruit de asemenea asupra numerselor neologisme, cele mai multe imprumutate de
autor d'a dreptul din latinesce, nici asupra incercarilor lui
de a crea termeni nof din tulpine curat romnescl, fiind ca
nici unele, nici altele, n'ail patruns vr'o data in graiul de tote
clilele. In fine, spre a inlesnl cercetarile ulterire asupra
limbif asa de interesante a lui Cantemir, s'a indicat in glosar, alAturi de cuvintele talmacite din Hronic, si locul unde
aceste cuvinte ne mai intimpina in cele-lalte scrieri roma.nescl ale autorului si anume: in Divanul Lumii i in Isioria
Ieroglificd.

Un indice general, care ocup aprpe 300 pagini, ne d

resumatul intregil materif rinduita in ordine alfabetica si este

menit, ca si tabla de materif ce urmka dupd prefatd, ca

sa inlesndsca consultarea operef. Indicele, lucrat de doi tined elevf, a fost revisuit de d-1 profesor N. I. Apostolescu,
caruia tin sa-1 aduc aci viuele mele multumiri.
Portretul Principelui Dim. Cantemir, asezat in fruntea volumulul, este o reproducere a fotografief luata cu ocasiunea
misiunif nstre la Moscva dupa originalul in uleiii care se

pastraa, impreuna cu alte portrete ale familiel Cantemirescl, in Archivele principale din Moscva ale Ministerului
de Externe. Fac-similul I s'a reprodus dupa cel facut de
nob, iar facsimilul II dup o fotografie datorit amabilitatif
d-lui Ulanitzki, Gerantul de afacerf al numitelor Archive.
Cat despre insemnata valre sciintific5. a operel lui Cantemir, despre metoda lui de investigatiune, despre critica is-

vrelor cu carl s'a servit si resultatele la carl a ajuns patriarchul criticel si al eruditiunif istorice in Romania, aceste

www.dacoromanica.ro

LX

PRECUVINTARE

cestiuni Isi vor gsI locul lor mai potrivit intr'un studiii spe-

cial ce cugetam a publica in curind asupra vietii si scrierilor Principelui Dimitrie Cantemir.

De aceea incheiam ad prefata, ce a devenit putin cam

lunga, cu dorinta ca generatiunile tinere s se adape cat
mai mult dm izvrele nesecate ale inv6taturil i mintil inalte
,a nemuritorului Cantemir, A. se incaldsca la radele patriotismului lui ferbinte i luminat, si cetind i recetind marta opera
de fata, sa-si intar6sca cugetul i sa iea aminte vorbele nemuritorului el autor : Slujsca-sa dara cu ostenintMe noastre,
niamul moldovenesc, i ca intr'o oglinda curatd, chipul,
statul, batranetele, i cinst nmului sdu privindu-s, ii sfdtuesc, ca nu in trudele, i singele mosilor stramosilor sal,

s sa mandriasca ; ce in ce au scazut din cale vredniciii,

chiar intelegand, urma i barbatia lor ravnind, lipsele sa-si
pliniasca, si sa-s1 aduca amente, c precum oda* as acum,

tot acila barbati sint, caril cu multul mai cu fericire au

nut cinstesi a muri, de cat cu chip de cinst, i de barbatia
lor, nevrednic a trai.
Gr. G. Tocilescu.
r Odomvrie 1901.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII (*)

Pag.

PRECUVINTAREA EDITORULUI
TABLA DE MATERII
TITLUL CARTII DAT DE AUTOR
DEDICATIUNEA DIN PARTEA AUTORULUI
PRIDOSLOVIE
PRAEFATIO

LIX
1

3
5

29
49

CATRA CITITORICT

CATASTIIIUL Istoricilor, Gheografilor, Filosofilor, Poeticilor si a altor

camera invatati, Ellini, Latini, si de alte niamuri, a cgrora numere si .
pomenesc, si m5rturiile li s5. aduc intr'acest Ilronic
63

57-168

PROLEGOMENA

57-83
Carte 1 .
CAPITL I. Pentru vechid niamul tAt'arasc, carile in svinta
Scrisoare sa: chiam5 Gog si Magog, si pentru de obste
hotarard a toata Schytia, si pentru numele Dachiil .
CAP. H. Pentru cCle vdchi a Dachiii hotare

57
62

CAP. Hi. Pentru vechi numerele tralor, carile de demult in Dachia s5. cuprincld
66
CAP. IV. Pentru numele Dachilor si de incepAtura lor
70
CAP. V. Pentru craiia Dachilor, cum s'au Inceput, si cum
au fost mai denainte, decat a o supune Romanii . . 75

CAP. vI. Pentru ostenire lui Traian inparat asupra lui

Decheval Craiul Dachilor si de dezrd/cinard lor . . 80
Carte a doa.
Card arat coreniia niamului Romanilor, precum din
Ellinii Troaddni O. trage, si de incepatura InprAtiii
lor de la Remus si Romulus. Asijdere pre scurt ins'amniazA, precum Romanii din Dachia, caril astazT sint
*) Precuvintarea, tabla de materiT, precum si indicele general qi glosarul sunt flente en
ocasiunea publicaril editiunil de fatit.

www.dacoromanica.ro

LXII

TABLA DE MATERII

Moldovnil, Muntenii si Ardelnii, sint din niamul lor

hirii RomanT de la Italia, de Traian inparat pre aceste
locuri adusT
85-108
CAPUL I. Pentru nmul Romanilor, din cine si de unde

s trag eT din incepatura lor

11
Arata-sa evghenia, si slavit niamul i numele

85

Ellinilor
CAP. IV. Arata-sa pricina razboTuluT si a prapadeniii Troadii
CAP. V. Arata-sa sfatul si voevozii a ambe partilor ellinesti.
CAP. VI. Bata Ta a tutulor Ellinilor la Troada, i razsipa el.

87
90
90
92
94

CAP. VII.. Pentru trcerd luT Antenor si a luT Enias la

Italia, si de stapanirile lor acolo

95

CAP.

CAP. III. Arata-sa. Wale Ellinilor cele mai vestite. .

CAP. VIII. Arata-s a. stapanird niamuluT luT Enias, Ora la

nasterd luT Remus si a luT Romulus, si diudata nastere lor

96
CAP. IX. Arata-sa aflard pruncilor i moart lul Amilius
97
CAP. X. Arata-sa temeliTa RomiT, si incepatura inparatiii
Romanilor
99
CAP. xr. Dovedescu-sa, eel ce vor s zica, c Romanii
100
nu s'a trag, nicT sint din niamul Ellinilor
CAP. XII. Arata-sa pre scurt, precum niamul Moldovenilor, Muntdnilor, Ardeldnilor, (moil cu totii cu un
nume de obste Romani sa chlam) sa fie din rodul
sau hirisl Romani, i precum Dachia au fost descalecata de Traian inparat cu cetateniT, si slujitori Romani
104

Carte a thin
Care arata mrturiile scriitorilor, caruia cum i s'au

pA-

rut, si cum au scris..pentru niamul Romanilor in Dachiia lacuitori. Asijderd s. dovedesc uniT scriitorT, cariT

de nume Vlahiii din pi-were, Tara nu dupl adevar au

scris, si mai vartos basna unui Misail, si a unM Simion sa desvaleste. Asijderd din potriva sa dovedeste,
precum RomaniT cesti de astazi in Dachiia sint tot

aceiTa Romani, pre mil Ulpie Traian iau adus a100-168

tunce
CAPUL I. Aducu-sa innainte socotelele scriitorilor pentru
niamul Romnilor din Dachia
109

CAPIN, II. Pentru cu napaste numele, pentru carile zic

unil e Dachia mai pre urma sa se fie chemat Flachia Ill
CAPUL III. Arat-sa suppus si scornit numele Flachiii
112
de la cine s'au nascut

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

LXIII

iv. Pentru Eneas Sylvius, eine a fost, i de gresit/ socotiala lui pentru numele Flachiii
CAPUL V. Arata-sa greu gresita socota. lui Eneas pen tru
numele Flachiii
CAPUL VI. Dovedeste-sa precum, Dachia, nici cum n'au
putut sl s chdme Flachia de pe numele lui Flaccus

CAPUL

Hatmanul

114
116

118
119

CAPUL vii. Izvodul familifi Flachilor.

Dovedste-sa, el de pre acest Hach!, nici

de pre unul Dachia sa s. cheme Flachia, n'au avut
cum, si cand

CAPUL VIII.

122

Iaras pentru aasta. pardr6 altora, caril urmaza

124
lui Eneas Sylvius
CAPUL X. Pentru parr acelora caril marturisesc, precum
Vlahii s fie Romani de la Italia, Tara cand, si cum
CAPUL Ix.

sa fie agiuns la Dachia, zic a nu still

126

De parri.: acelora, caril as41 de tot tagaduesc,

precum Romanil din Dachia sa sS. fie tragand din Romani .

127

CAPUL XI.

De parere acelora, =if baiguese precum nmul Romanilor din Dachia, macar ca. de la Romani!
din Italia s'ar trage, ins& nue! de la Flac, niel de la
TraTan s fie adus, ce cu multe vacuri mai pre urina,
cu alt chip intai in Ardl, apoi inteamandoal Wale
acst sa fie intrat
CAPUL XIII. Arata-sa din ce izvor s'au scurs pistlnita acestii puturoase Basne
CAPUL XIV. Arata-sa, precum acsta basna cu Laslau,
Taste scorni la din istoriTa adevarata, a doi era! unguCAPUL XII.

resti .

135
139

144

CAPUL xv. De parer acelora, earl! priimasc, precurn colo-

niile Romnesti de la Traian, sa sa fie asezat in Dachiia; ins pe acls a1i inparati urrnatorT, iaras1 S. le
fie radicat, si sa le fie tras innapoi
150
CAPUL xvi. Aducu-sa pre scull marturiile a multor istorici,

cariT in scrisorile sale adeveresc, precum Ulpie Traian

inprat au descalecat Dachila, cu cetatni de la Roma,
si cu Wadi batrani Romani, si precurn Romani! cesti

ce astazi lacuesc in Dachia, sint dinteacelasi nrn,

ei dinteacdlasi vita a aceloras1 Romani
CAPUL XVIL Pentru Monarsii Romanilor,

ratit mai denainte de Ulpie TraTan

www.dacoromanica.ro

153

cad! au inp162

LXIV

TABLA DE MATEIBT

CAPUL xviii. Arata-sa. trii rAzboae a Dachilor, cu Romanil

sub Domitian

166

PRECUVANTARE, sau Pridoslovie in Hronicul vechimel Romano-Mol169-181

dovlahiii
IIRONICON DACO-ROMANI1I, adecA a TArAlor Romnesti .

181 485

Carte I.
Care arata descalecatul Romanilor In Dachia, de la Traian
inparat. Asijdere dovedste necurmat traiul lor intr'Ansa,
de la acelasi Traian 1npArat, pan'a la Avrelie Avrelian
181-214
inpArat
CAPUL I. Canoanele vor put s'a s adeveriasc lucrurile
oanIoarl adevarat facute, Ins in istorii tArziu, si rar
pomenite
181
CAPUL II. Arata.-s1 tocmala inpartiii i trii razboae a
186
lui Traian inpArat cu Dacha
CAPUL HI. Arata-sa zidird podului de piatrA peste Dunare,
si cel de pre urma rAzboiti, i peire lui Decheval, si de
tot prapadenila Dachilor
188
CAPUL IV.

Az ata-sa asezare Romanilor in Dachia, si

stArpire Dachilor dintr'Ansa

CAPUL V.

190

Aratl-s annul, in carile Ulpie Traian, au des-

calecat Dachia cu Romani ........ .

191

Arata-sa vredniciile lui Traian Marelui InpArat. 192

CAPUL VII. Dovedste-sa. traiul Romanilor in Dachia, de la
196
Adrian, pa,n'a la Antonie Pius .
.
CAPUL VI.

......

.
.
De razboaele lui Adrian Inparat
. 198'
CAPUL Ix. Dovedste-sa. traiul Romanilor ln Dachia de la
Antonie Pius pAnA la Marco Avrelie, ce 1-au chemat

CAPTJL VIII.

199
Filosof . .
Dovedste-sA traiul Romanilor in Dachia, de la

CAPUL X.

Marco Avrelie filosoful, pana la fiCorul sau Commod. 200

xi. Dovedste-sa tralul Romanilor in Dachia de la
Avrelie Commod Ora la Avrelie Severus Alecsandru. 203
CAPUL XII. Dovedste-s, traiul Romanilor In Dachia de la
206
Avrelie Sever, pAnA la Dechie
CAPUL XIII. Dovedeste-sa traiul Romanilor In Dachia, de
la Dechie, pAna la Valerian, si Galien . .
. . . 208
CAPUL XIV. Dovedeste-sA traiul Romanilor in Dachia, de
CAPUL

210
la Valerian si Galien pang la Avrelie
PREVOROVIRE, informuind cititoriul
215-219
Carte a doa.
Care arata trceria Romanilor din Dachia in Mysia, apoi
dovedste, precum aceias Romani drasi s'au inturnat de

www.dacoromanica.ro

TA13LA

tat

MAtERII

LXV

la Mysia in Dachia. Apijdere aratg, precum aceiapi Ro-

mani, tot In Dachia au lama de la Avrelie Avrelian,

219-236
pgng la Constantin Mare le
Aratg-s5. pre scurt viata lul Avrelie Avrelian, carile de mopila sa au fost Roman din Dachia . . . 219

CAPUL I.

Dovedepte-sg traiul Romanilor in Dachia, pi

220
supt Avrelie Avrelian
CAPUL Hi. Dovedepte-sg cg ace a Romanilor trecere din
Dachia la Mysia, pre scurtg sg fie fost, i supt acelap
inp5,rat largp la locul sgu, s5. sg fie intors
222
CAPUL iv. Acesta s5, dovedepte intgi, din socotiall . .
223
CAPUL V. Dovedepte-s5. apoi Inturnarea lor In Dachla din
CAPUL II.

Istorici, pi traiul lor intrInsa de la moartia lui Avrelian, pgng la Claudile

225

Dovedepte-sg traiul Romanilor In Dachila, de

la Clavdie, pgng la Probus
226

CAPUL VI.
CAPUL VII.

Dovedepte-s5, tralul Romanilor in Dachiia, de la

227
Probus pgng la Avrelie Carus
CAPUL VIII. Dovedepte-s1 tralul Romanilor In Dachiia, de
la Avrelie Carus, Ong Ia Galerie, i Constantie Hlorus 230
CAPUL ix. Dovedepte-s5. train' Romanilor iji Dachia, de la

Constantin Hlorus, i Galerie, pang la Constantin Marele

233

Carte a triia.
Care dovedepte traiul Romanilor In Dachia, de la Constantin Marele, pi Sfintul, p5.ng la Theodosie cel Bgtrgn
237-259
Bun
CAPUL I. Dovedepte-sg traiul Romanilor In Dachia, de la
Inceputul inpgrAtifi lui Constantin Marele, pin 5. la
peire lui Lichinie.
237
. .
CAPUL II. Dovedepte-sg traiul Romanilor In Dachia, pang
cAnd Constantin au inpgrtit Inpgratila in patru pgrti. 239
CAPUL III. Arat5.-al precum Dachia s af15, in numgrul

Crgiilor inpgr5.tiii Rornanilor, cnd au Inpgriit Con-

stantin Marele toatg inpgratila in patru pgrti, pi in

multe crgii
241
Arat6-s 5. patru priolni, pentru ce s'au numIrat
aceste ri, i s'au insgmnat desprtire inpgrtiii . . 243
CAPUL v. Dovedepte-sg tralul Romanilor in Dachia, dupg
CAPUL IV.

inprtala inpriii, pAng la pristgvire luT Constantin

Marele
CAPUL VI.

245

Aratg-sg Dachia, in testamentul lul Constantin

Marele

246

www.dacoromanica.ro

LXVI

TAPIA DE MATER!!

CAPUL vu. Dovedste-s traiul Romanilor in DachiTa, de

la fiji lui Constantin, On& la Iuliian Paravatis . . . 217

Dovedeste-s sedrd lui Constantin inpArat

CAPUL VIII.

in Dachiia si de pe moneta de dinsul in Dachlia Mouth. 248

Arata-s tralul Romanilor In Dachia, de la Iulian Paravat, pAn1 la Valentinian, si Valens . . . . 251
CAPUL X. Dovedste-s6 tralul Romanilor in Dachila, de la
ValentiniTan On& la npada Unnilor
263
CAPUL XI. Aeasta-s s dovedste de la niipada Unilor, Ora
Ia inpArtiia Jul Valentinian cel tnAr
255
CAPUL IX.

Cart6 a patra.
Care arat incepiltura nemului Gotthilor, si de unde esind
el au nApklit in Evropa. Asijdere multe si marl Cra.iT
din Varvari desalecate. Asijdere esir Attila cu Unnii,
si

cate-va n5.135.z1 a lor spre prtile Evropil. Asijdere do-

vedeste traiul Romanilor In Dachia, de la Theodosie

eel bAtrAn, pAn5.1a Anastasie inp&rat; nand s'au schim-

bat numele Dachiii In Volochia; si Romanii dintrInsa

s'au numit, Volohl
259-297
CAPUL I. Aratl-s incep'atura a tot nmul Gotthilor, de
unde au esit el intal, si apoi pre ce locuri cu sedr
s'au asezat
259
CAPUL H. Arat5.-sk precum Gotthii, numal cadi au trecut prin Dachia, iara nu au stpinit-o .
262
CAPUL HI. Arat'a-s6. despartire Gotthilor, pre cariI I-au
supus Theodosie eel batran, i savarsitul lor . . . . 264
CAPUL iv. Arata-sa, precum, uiT r/m6sita Gotthilor, canT
au amas supt stapanire Unnilor, Dachia sa, fie,stitpanit 267
CAPUL V. Dovedeste-s'a traiul Romanilor In Dachia, de la
asezAmAntul Gotthilorin Misia, 'Ana la Arcadia si Honorie
CAPUL VI.

270

Dovedesle-sa, traTul Romanilor in Dachia, de la

Arcadie, si Honorie, pAn'l la Theodosie cel tank

272

CAPUL VII. Arata-s5, poTade Varvarilor d'intAT . . . . 273

CAPUL VIII. Aratft-s6, poiade Varvarilor a doua si a triia 274
CAPUL IX. Dovedste-s5. traiul Romanilor In Dachia, de la

Theodosie eel ta,rar rang la nitpada Attilii

275
Arata-A multe descalecaturi, a multe Craii din
nmul Varvarilor ;acestora
277
CAPU xi. Acla s. dovedste pinii la npada Attilii .
278
CAPUL XII. Dovedste-s traiul Romanilor in Dachia, de
la Tesitul Attilii (Pinta pana la intoarcere luT la* in
CAPUL X.

Schythia

www.dacoromanica.ro

279

TABU DE MATERIl

LXVII

xiii. Arat5.-(s5.) nPipada dintai a 1u Attila, cu Unnil sal

282
CAPUL XIV. Arata-s5, a doua rapadri, a Attila asupra
CAPtn.

284
inparatiii rzsritului
285
CAPUL XV. Arata-sa a trila napada a Attilii
cArqn xvi. Arat-a-sa pricina, cu care Attila au aflat mijloc,
de a intrard in Ghermania
280

Arata-sa rAzbird Attilii in Ghermania, si in

Italia si peird lul
288
CAPUL xvin. Dovedeste-sI tralul Romani lor In Dachia,
de la Leon Thracul, Om/ la Zenon
291
CAPUL xrx. Doveddste-s tralul Romanilor in Dachia, de
la Zenon, pan5. la Anastasie .
293
CAPUL XVII.

Carte a dace.
Card arat greutatd acestil Istoril, si pricina a continuatiii
el. AsijderC, afatS, and, si cum s'au schimbat, numele
DachiiT, in Voloscaia, Volohia, Valachia, si precum acast nume cum Moldovdnilor, asa Muntnilor, i Ardelnilor prin mult vrdme au fost tot unul, si de obste,
iarA mai pre urma s'au desprtit
297-310
CAPUL I. Arat'd-s greutat acestil Istorii
297
CAPUL II. Arat6.-sA pricina spre indemnard continuatiiI
Ilronicului
298
CAPUL HI. Arata-s5., cd dintai a Bulgarilor lesire spre partile 1npriii Romanilor
301
CAPUL IV. Doveddste-sk precura numele Dachiii, BulgariiI
s-1 fie schimbat, i precum Moldovanul, i Romanul,

in limba lor tot un nume au

303

Arata-sii, precum numele Valachiii, dup5, acdste tb.mplri, mult5, vrdme, cu Moldovdnil, tuturor
Romnilor, de obste au fost
304
CAPUL VI. Aratfi-s pricina, eaci trirble acdstd mai pre
urml, cu deosabite numere, s'au numit
305
CAPUL VII. Dau-s i alte canoane trebuitoare, pentru mai
curat inteldgerd HroniculuI inainte
307
CAPUL V.

Carte a fesoS.

Care arata traiul Romanilor in Valachia, dela Anastasia,

pa,n5. la Roman fiCorul lui Constantin, inparat. Asijderd,

arat napazile Bulgarilor ; i descalecatul ArT si Craiii

Lesesti, gi precum pre acdstd vremi, nu numal Valahia,
ce Inca si Cramul au fost, tot supt stap&nire inpArAtiii
razsaritulull. Asijderd aratA asezard Ungurilor pe apa
311-359
Tisei

www.dacoromanica.ro

LXVIII

TABLA DE MATERII

Doved6ete-sa. traiul Romanilor in Volohia de la

n5pada Bulgarilor, pAn5. la Justinian inpArat . . . . 311
CAPUL II. Doved6ete-s5. tralul Romanilor in Volohia, de la
CAPUL I.

Justinian, pia la Justin

314

Doveddete-s5. traiul Romanilor, in Volohia, cu

multe -argumentri
317
CAPUL Iv. Arat5.-s5. cettile, carile Justinian au tocmit,
cAPITL iii.

su de iz noavl au fiicut in prtile Dachiii

321

CAPUL v. Arat5.-s5 pricina descAleaturil Cr5jil Leeeeti, din

nmul Slovnilor
Doveddete-s5. traiul Romanilor in Volochia, de
la Iustin, panto. la Mavrichie
CAPUL vii. Dovedeete-s5, traiul Romanilor In Volochia,
supt Mayrichie, ei Hagan Domnul Avarilor. . . . .
cArm. vim Acastae sl dovedete supt acestae inp5.rat .
CAP. Ix. Mastae s dovedete, de la acestae inprilt, LAO.
la Foca, ce-I zic Tiranul
CAPUL X. Doveddete-s traiul Romanilor in Volochia de
la lraclie pn5, la fiful s'au Constantin
CAPUL XI. Aastae s arata de la Constantin fiiiul lui Ira-

324

CAPUL VI.

die, Ora la Constantin Pogonat

326

327
328
330
332

335

Arat-s5. Volochia supt Constantin Pogonat,

apucat de Bolgari, insA nu mult tinut
CAPUL XIII. Acstae s5, arat5., de la Iustinian, pan5. la
Leontie
CAPUL XIV. Mastae sa" arat5, de la Leontie, pAn5, la a
doua inparAtie a lui Iustinian
CAPUL XV. Doveddete-s5. traiul Romanilor in Volohia de
pe stIpAnir CrAmuluI
CAPUL xvi. AceIael s5. arat5., de la Leon Isavrul, prima la
Constantin Copronym
CAPUL XII.

CAPUL XVII.

336
338
340
34.1

343

Tot aed s5. trAgAniazA Istorfia de la Constan-

tin Copronym, pIn5. la Constantin, ei maic5.-sa Irini 345

Dovedeete-sA traiul Romanilor in Volochia pre yremile lui Constantin ei Irini, pn5, la Nichifor, cand s'au desprtit inpkatia Apusului de a rAzad tului
348
CAPUL xIx. Acestae sl telgnaz5, de la Nichifor Patrichie,
pana la Theodora, cu fiful eau. Mihail
851
CAPUL xx. Mastas s5. intelge de la Theodora, ei MiCAPUL xvIII.

hail, pb.n5, la Vasilie Machedon .. .....

353

CAPUL xxI. AcIae sA arat5. de la Vasilie Machedon, 00'.

Ia aeezar Ungurilor, pe apa TiseI

www.dacoromanica.ro

354

TABLA DE MATER1I

L X IX

Acstas sA aratA de la Alecsandru, pAnA la

moart luT Constandin, fiTul lui Leon
356

CAPUL XXII.

Carte a sept
ard dovedeste traiul Romanilor in Volochia din IstoriciT
streinT, si mustr 5. pe uniT huiguitori, cariT pentru incepAtura nemuluT Moldovenesc, cu hasne au muruit
hArtia. Asijderd arat5. incepAtura inpArAtiii Rusesti, din

cetate Chrovului, si intoarcerea lui Vladimir, domnul

Rusesc, la CrestinAtate. Asijderd pomeneste inteo
vrCme suppunerd Bulgarilor, supt InpArAtiTa rzsitrituluT, i necurmat traiul Romanilor In Volochia, de
la Roman fiTul lui Constantin, pAn la inpArattia luT
Isachie Anghel, cAnd s'au dezbatut RomAnil de supt
inpArAtila Tarigradulth . . .
. . , . . . . 359 394
CAPUL I. Introducere, pentru pomenire niimuluT Moldovenesc, de la istoricil streini
359
CAPUL IL AratA-s5, necurmat traiul Rornanilor in Volohia, pAnA pe aceste vrernT, din mArturiile Istoricilor
362
Rusesti i LesestI
CAPUL Hi. MustrA-s niste bAsnuitori, carii pentru nemul RomAnesc hArtfia muruind, singurl pe sine, s'au
()carat

366

Dovedste-s5. traiul Romanilor In Volohia, de

la Roman cel tAnAr, pAnA la Vasilie InpArat . . . . 368
CAPUL V. Arat-s incepAtura stApAniril Rusesti, card acum Taste puternicl, InpArAtila Mosculd
371
CAPUL IV.

CAPUL VI.

(Lipsesce inceputul)

373

CAPUL vll.

Arata-sA supt Vasilie Bulgarocton supunere

Bulgarilor, i anal pomenire Vlahilor la istoricil Grecesti

374

Dovedste-sA traiul Romanilor in Volochia,

de la Constantin, fratele lui Vasilie, pAnA la Constan378
tin Monomah
,
380
CAPUL IX. (Lipsesce in manuscript)
CAPUL VIII.

CAPUL X.

AratA-s1 traiul Romanilor in Volochia, de la

Constantin Monomah, pAnA la Constantin Ducas . . 380

CAPUL XL ACastas sA trAgAnTaz5, de la Constantin Ducas, pAn5. la Roman Dioghenis
383
CAPUL XII. Dovedste-s traTul Romanilor in Volohia de
la Roman Dioghenis Oa. la Mihail flint luT Constantin Duca
384
CAPUL XIII. ACastas s5. arat5, innainte, supt acelas Dio-

www.dacoromanica.ro

LXX

TA BLA DE MATERIT

ghenis inparat, si de la Mihail Duca, pana la Alexandru Comnenos

386
CAPtu. xiv. Aeastas s arata, de la Alexie Comnenos, 'Ana
la Emmanuil Comnenos
388
CAPUL xv. Acias sit arata de la Manuil Comnenos, pana
la Aleiie Anghel
389

Carte a opta.
Care arata tralul Romano-Vlahilor, in Vlachia, apoi si in
Misia, Thrachia, Machedonia, si pana la Gretia, de la
Isachie Anghel, pa.na la Ionnis Duca; ca,nd i Hania
Tataralor in Cram, si inparatila Aliotmanilor laAsia,
s'au inceput. Asij dere arat cand si cum s'au despattit
Romano-Vlahii de la inpartia Tarigradului. Rzboaele,
carile au avut Romnii cu inparap Grecilor, apoi dupa
ce au luat Latinii de la Greci Tarigradul, i cu LatiniI. Asijderd arata. incepatura Domniii Monarchicesti
a lui loan Domnul a tuturor Romanilor, si de Domnila lul Hris, Domnul Cutovlahilor in Gretia, si asezare inparatilor Grecesti la Nichea, si pe aIure 395-435
CAPUL i.

Pridoslovie

396

Arata-sa pricina, pen tru ce Vlaho-Romanii,

s'au despartit de la inparatila Tarigradului . . . . 399
CAPUL IIL Arata-sa, cu ce mijloc, au Mout ei, de s'au
401
dizlipit Romano-Vlahii, de la inparatie
CAPUL II.

CAPUL

iv. Arata-sa razbolul dinti, carile au avut Ro-

maniT, cu Isachie Anghel inparatul

402
CAPUL V. Arata-sa intoarcere Romano-Vlahilor de peste
403
Dunare, Tara In Misia .
C APUL VI.

Razboiul al doll& carile au avut Romano-VlahiI,

cu Isachie Anghel inparatul

404
CAPUL VII. Arata-sa, a triia razboiu a Romano-Vlahilor,
asupra lui Isaachie Anghel, cu biruinta
407
CAPUL viii. Arata-s lucrurile Romano-Vlahilor suptinparatila lui Alexie Anghel, carile singur s'au poreclit
Comnenos
CAPUL Ix.

410

Arata-s, cum au vinit acest Ioan la inparatul,

si cum mai pre urma, au statut Domn tuturor Romanilor. .

CAPUL X.

412

Arata-sa cum au primit inparatul pre loan,

fA cum Hris Domnul Cutovlahilor au ramas cu o sama

in Gretia
413
CAP. XI. Aratii-sa incepatura Do atniii lui loan, de la ca-

www.dacoromanica.ro

LXX I

TABLA DR MATEBIT.

rile s'au coborat familia Domnilor Romanesti, de pre

carile toi i liana astazl loan sa scriu
417
CAPUL xii. Arata-sa, jelnica cadre lnparatiii Tarigradului, pe mama Latinilor
420
CAPUL xiii. Arata-sa, naroeite razboaele lui Joan Alexie
Domuul Romano-Vlahilor, cu Lainii
. 423

...... .

CAPUL XIV. Arata-sa, asezar inparattil GrecestI la Nichea,

gi moart6 lui Balduin In robie
426
CAPUL XV. Arata-sa si alte cu biruinta a Domnulul loan,

si dobandire Solonului, cu multe alte cetati .

CAPUL XVI.

428

Arata-sa, alte razboae lui loan Alexie, i multe

prazi, cari le-au facut cu Ttaral in Thrachia . . . 430

Arata-sa, pentru ce loan Alexia au stricat
pac,.i cu Grecii, si cAte va a lui razboae cu naroc. 431
CAPUL xviii. Arata-sa razboiul lui Lascaris cu Sultanul

CAPUL XVII.

43

Alaiddin

Carte a noila
Care arata, traiul Romanilor de la 1ncepatura Hanilor
Tatarasti, si a lnparatilor Turcesti, pana la napada lul
Batie, and s'au tras Romnii iaras spre Ardl 435-460
CAPUL I.

Arata-sa incepatura Hanilor TatA.rAsti, de la Gin-

ghiz Hann, din carile sa trag Hanil Cramulul, supt

435
porecla Ghieral
Arath-s6 incepatura nemului Turcesc, si a familli Ali-Osmanilor, caril astail tin inparatia Tarigradului, cu multe alte inpAratii in Asia, Africa, si Evropa 438
CAPUL III. Arata-s5, rindul Crailor Unguresti, de la inceCAPUL II.

patura Craiii lor, pana la napada lul Batie . . . .

iv Dovedste,sa, precum din dol Vladislavi, caril
la Istorici s pomenesc, nici unul, pe vrdme, and au
vinit Batie, n'au fost la Craie
CAPUL V. Arata-sa precum Romanii cestl dincoace de
Dunare, sa fie luat Protectia lui A,ndreas CraTului

441

cAptiL

Unguresc .

443

445

CAPUL VI. Arata-sa,

ce d'intai a lui Batie napada, si cum

i-au inchis atunce Romanii poticile muntilor, de n'au
putut intr'acC data razbate in tara Ungurlasca . . . . 447
CAPUL NTH. Arata-sa pradalui Batie in tam Lesasca, si in
Silezia

448

Aratl-sa,precum Bela Cralul Unguresc, adevArat an cersut agiutorIu de la ChesarTul, si de la alti

Crai; ce n'au luat; i batala fara naroc, care au avut
cu Batie
449

CAPUL VIII.

www.dacoromanica.ro

LXXII

TABLA Dg MATERII

Aratri.-sA inturnare luI Batie ou Tittaral innapoi, si a Belli la Cr 'Alia sa

450

CAPUL IX.

CAPUL X.

Aratl-s. ciudat ehipul basniI scornite pentru

LAslilul eel- scornit, si mincTunos

CAPUL XI.

452

la* sa aratA izvorul de unde au pistit, pu-

turpas5. basna pentru LaslAul ce-I zic Valhovnic . . 454

Aratl-sa' basna rAzbohilui, carile zic s fie a456
vut LaslAu cu Batie Hanul TAtArAsc
CAPUL XIII. Aduce-s1 infAtAsere basnelor Istoriculul BulgAresc, cu a lig Simion MAzacul, pentru LaslAul lor. . 458
CAPUL xii.

Carte a zce
Card arat Statul tAralor RomanestI, de dupi prada lui
Batie Hanul, 'Ana* la inturnare lui Dragos Vodg in
Moldova, si a Radultif VodA in tara MunteniascA.
Asijderd aratA, vrerne, pricina, chipul, si alalte tamplArT,

pentru carile o saml de Romadal s'au tras spre tara

Ardlului, larA o samA au rAmas tot pre locurile, si mosiile sale, neclAtitl. Asijdere, aratA. cetAtile, tArgurile,

oi Preidnpile; carile au tinut in Ardial Romani!, caril

au trecdt acolo, si oarile au tinut RomAnit calif au
rAmas pe loc. Asijdere aratl, precum un Crab.' Sirbase, au tinnt pre o fatA a until Domn Romnesc,
cu multi annl maI dennainte, de anul ce InsAmndil

Hronicile noastre, inturnard Domnilor de la Ardial la

461-485
mosiile sale
CAPUL I. Instiintare cAta cititoriu
461
cAPui. II. Arata-sA Statul Romanilor, sau cum acmn le
zice, a Vlachilor, dui:4 prada lui Batie

463

CAPUL in. AratA-sA trcerd Rornamilor, din Volohia in Ar-

dial de grij lui Batie

465

AratA-sA, precum si pre vrem lui Batie, o

sam de Romani au lost rAmas prin cetAtile pre marginile DunAril, pAnA la mare negrit, caril impreurca.

CAPUL IV.

cu cel trecutl la Ardial. au luat Protectia Crailor Un467

gurestI
CAPUL V. ACasta s poate intelege, din Ilronicul tAral
Muntenesti, si din Hronicul Moldovenesc
469
CAPUL vi. AratA-sA mosiile, cetatile, targurile, i olaturile, carile au tinut odatA RomaniI din Moldova, si
472
din tara MuntenCscA, in Ardel
CAPUL VII. Aratl-sA, cum Grecii lark au luat Tarigradul
476
de la Latini
CAPUL vim AratA-sA. precum Craiul SirbAsc, curand dup6

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIT

LXXIII

prada luT Batie, EA fie avut CraTasa, pre fata DomnuluT

de Valahia

478

CAPUT., ix. Oblicdste-sa numele Cralulul SirbAsc, carile au

tinut pe fata Domnultil RomAnesc

480
Tabla Hronologhicsca.
Care arata vacurile, si anniT, In aril sA pomenesc RomaniT, c.el de TJ1pie TraTan In DachTa, de la Roma adusT, si In sAlAsluire venicA, intr'Ansa asezatT, de la
desellecatul lor, panA la lnturnard luT Dragos Vod
din tara Ardialulul In Moldova, si a Radultil VodA
Negri* In Ora MuntenTascl
485-499

Scars a lucrilor, si a cuvintelor, carile sint mai de insfimnat inteacest

llronic
501-560
lndice general
561-855
Glosariu la 'Ironic-al Romano-Moldo-Tlahilor
857- - 891
893
Errata

www.dacoromanica.ro

HRONICUL
VECHIME1 A

ROMANO-MOLDO-VLA HILOR
INTE PRE L1MBA LITINIASCA IZVODIT, TARi AC111t PRE LIMBA
ROMINTASCI SCOS CU TRUDA SI OSTENINTA LTA

DIMITRIE CANTEMIR
VOEVODUL SI DE MOW DOMN A MOLDOV1T, SI A SVINTEI Ross1ETII hsTPARATI1 KNAIz

In Sanct Peterburg
ANNUL (7295) 1717

www.dacoromanica.ro

Lui Dumndzdu unuia, n Troitd Inc/inatulu

i slavitului

Active lay, in ve'ci.

Lucrurile vechi fi a annilor batreinete, altuia nu age' cu cuviitd sd cad, fetrd numal unuia, carile taste Ha XatOg wan, AuE01.)r.

Adeverinta cuvdntului, nu alt mai gala scutitorlu sag mai infelept otceirmuitoriu a afla poate, fard numai pre cel vddnic cuveint,

carile singur iaste adevdrul, cu parintele ndscdtoriul sdu de

o fiinta. Dragoste' cdtrd cel de aproape nu set poate plini, Ara
numa in temeliia gi izvorul dragosti duhului, carile ne invatd
toata adeverinta, gi toatd dreptatd ; carile dela Pdrintele vednicegte purcde 0 pre fiiul mai denainte gi dupd toatd vrdmd
sd odihne'gte. fentru adasta dard Tie, cerescule Pdrinte, c-

rua annii nu s scad ; Tie a Anarhului Pdrinte flu,

cdruia nagtere iaste mai denainte 0 peste top vdcii: gi Tie

Sfdntule Duh, a cdrula purce'dere covdrgdgte toate vremile trecute gi viitoare gi inca Tie unula, Sfdntului fi Marelut Dumnetzdu, sudorile ostenintilor mete in boo de jirtvd de laudd aduc
fi inchin, supt scutul nebiruitelor Tale puteri, slabe gi hingede
osirdiile mele s aciudz gi sd le scutesc, alerg. Pre Tine, bu-

nule Doamne, pricina cd dintelf i pricinitoriul a tuturor bunatdtilor crezind, i cunoscdnd, in binele fratelui, 0 in folosul
de aproapelui, (pentru carile tare poruncindu-ne, dupd Tine, in
dragoste' lul, toatd ldge' gi prorocii a sd cuprinde, gi voia ta
a set inple', ardti) lucrugorul acesta cu tine l'am inceput; i cu
nenumdrate, gi nemdsurate milostivirile tale, latet cet l'am gi
saveirgit. Pentru card Tie, A 0 s-2, inceputului i stdrgitului,
cu umilit suflet gi cu infrdntd inima pleceindu-1 gi suplecdndu-1
rogu-md, nu-1 lepada, nu-1 trdce: ce ca un bun 0 milostiv ce
iegti, de ochiul zavistnic gi de limba simeeloasel petzindu-1 gi
ocrotindu-l; Tie, cdruict unuia sd cuvine to Itd slava 0 inchinaciune marire det, de acmit gi pdrd in vdci, Amin.

www.dacoromanica.ro

PRIDOSLOVIE
Titeron, marle acela a Romanilor Dimosthenis, a limbii
1tinet1 pArinte, a ritorical canon, a cuvntuluT indreptarlu, a voroviT frurnoas neapotrivitA pild5., si maT a tu-

turor stiintelor domn, in toate oratiile scrise si zise, verT

15.ud5toare ar fi fost, verl hulitoare, si intr'alte maT frA
nurnr epistolii si scrisorT, cu toat a mintiT isteciune, pre

care fire n'o dedse, si mestersugul cu multul innainte i

o ascutis, precum putin s s fie ostenit, putin s'a" fie
asudat sa, vde; Tar6, pan'a a scrie o carte, cu care poftste de la un Luctine, pentru ca sA-1 scrie viTata, sau
maT cu ddins, lucrurile, carile pre vrern consulatuluT
lui s'a, tmplas, si celor mai pre urrna pentru lauda, in
pomenire s'a% lask (precum de pe cuvintele luT chlar s
cunoaste) nu numaT cacl in toate prtile vetrelele socotliT
deschizind, mint mult isT zbtusd; ce Inca sudorT de singe

s'a fie vrsat, singur s vadste. Cu ce mijloc adecA, si

cu ce mdestrie, laudele sale altora 121-ar ivi, si lucrurile
de sine fcute, verT de ludat ar fi, verT amintril cu condeTul strein siruindu-s, si inpodobindu-sa, tar nici un
smn de ambitie, sa le poffiascA. Asijdere Inca Tel trAind,

precum altii le citesc si le prznuesc auzind, o nespusa

a voil bucurie, si a poftiT desfajare a apuca s'a, poat. De
lucru ca acesta dar vrAnd s s apuce, toate coardele
mintii isl Intinde; nici uniI ostenle crutk nicT a sudorilor

www.dacoromanica.ro

PR1DOSLOVIE

pohoae simpte ;

ca cum asupra ritorical s'ar urgisi,

si ca cum de povijiia aflariT sarac ar probozi-o, toate

sacriile cu fundul in sus IT rstoarn, toate avtiile cuvantuluT, ca alt cheltuitorTu, IT rasipg, IT azvarleste;

i nicT s

odihnste, pan5, ca-nd fundamentul Pridosloviii sale afla,

pune, i intareste: DeciTa acestiTa pofte doaa mai ales()
temeliT asaza; decT una Taste, ca cand cine-va vrnd laudele sale In credinta altuTa sh le d, nu cu gura, nicT cu
condeTul, ce (1) cu hartiTa trebue s s5, slujasca. A doa, stidire,

(care amintrile pre fete eine laudele sale a-s dori, oprste,)

cu mijlocul scrisoriT, trebue a nu sa baga in sama"; sau

ases1 de tot a sa radica. Aceste dara puind, apoi scrisoare,
zice, nu s rusinTaza. De aice innainte pr bogata, cu care
85, sh poata dezvali materie dobandind, nu maT putin IndraznetT de cat slobozT, a sprintinii pne Mogi sloboade;
care lati campiT ritoric521 cutreerand, a-Ma s5, rschir,
srt rapede, cat nu slujba condeiuluT scriitorTu, ce chipul
loptiT a omului vanturatorTu, sa vede a face: si cu atata
arsura a poftii cinstiT s Infocaza, cat i scrumul, i cenus inimaT in aerul desertiT slave s5 fie vnturat slujitorii
cuvantuluT, a &dem, nu sa siesc. Caril, macar ca chipul
dulce a grai, frumos a scrie, i aburii slavaT CU mesterug a \Tana, IT lauda, si sa mira; insa nicT cum a s5, cum-

pata nu pot, ca sa nu-i las& innainte cu un chip

oar()

care de glum5,, i oare-ce lucru de izbliste si de obraznide IntrInsul, sa nu insamneze. De vrme dar ce Titeron,
(si care Titeron, ca carile adic5, nicT maT de nainte au
vazut Roma, nici pre urm5, 1-a sta sa maT vaz) poftind

lucrurile, carile pre vreme dregatorill luT s'au lucrat, cu

(1) In manuscript

i.

www.dacoromanica.ro

PRIDOSLOVIE

ma,na altuTa sA sA scrie, intr'atata de ascutit i indrapt

gimlet 3ade; fArA prepus Taste, cA altul ori-cine ar fi acela,
carile faptele Mosiii sale, cu cat de prost condelu scriied,

si urmAtorilor sal, pre urma a le lAsa s'ar ispiti, ca moirna4a lui Titeron socotindu-1, poate-fi nici de ras vrdnic
11 vor tine.

insA aceste toate, precum sh cade cAutandu-sa, si socotindu-sd, tot neclAtita, i nemutata rmane ace yesMA a batranilor zisA: rixou (map r2tpo, lupta-te pentru
movie; intr'acArria ce dupA lege plinire, pre langA stidire
inch si frica Taste de radicat. CAtrA adasta adaog, tog carii

lucrurile mosiii ale sale si ale sale, (ori-curn si in ce fl

ar fi Tale) ale mosiiI a s socoti vor, cAci nu maT putin
trebue a sa osteni, nici maT putine sudori sint de vArsat
pentru apArare sa, de cat pentru apArare mosiii, Inca care
si in maT de cinste s socotste in lupta pentru mosie
priImitA, zis-au cel bAtranT intelepti, precum indrzniala
(care intro rautAtT sa numArA) ia schiptrul, i poart epitropiTa vitejiii, care doamna a tuturor vredniciilor Taste.
adasta adevArat CA bine au zis: cA unde moarte Taste
i maT plAcuta de cat viata; acolo rAutate cu
de-sila, in bunAtate s schimbA. Cu care mijloc de multe
ori s'au tamplat, indrAznla cu pintinil deznedejduiriT bolditA find, precum celor biruiti nene(denduitA a biruintii
pohfalA. A celor ce Tera biruitori, neasteptatA a prApAdeniiI plansoare, sh fie adus. A darA InvAtAtura adasta:
p.6.zou Oir6p rfxrpiao4, lupta-te pentru mosie, i stidir, inpreuna cu frica afara scoate, cad i dragost, toate bimaT cinstitA,

ruiaste. Pre care noT, ca pre un vartos si tare scut inbratasind, drpte arme, pe dreptul vor apuca; si in campul
istoriilor Tesind, cu infipti pasT si cu neintoarsA fatA, pre

www.dacoromanica.ro

PRIDOSLOVIE

vrAjmase a de demult uitArii tirnie la lupta monomahiii

vor chema; si pentru izbAndire laudelor si slavii mosiii,
pn la vrsare acei maT de pre urm a singelui picAtura,
lupta vor suffeii: si incA svAnta agiutorindu-ne adeverinth',
precum ca a vultururui, (supt a cruia chezi s'au si nscut),
c din fire, si din nastere tiner4e s-T intoarcem, tare nedejduim. Ce poate cine-va s5. zicA; Cine, si de unde iesti tu,
o omnasule ? din mijlocul varwarilor Teri alaltaeri Tesind,
de nprasn (1) nemrnic te ivesti? Ce caut la tine arme ca
acl? de undo, si in lupta monomahiii cnd ti-ai invatat?
unde, si carile ItT sint puterile si alalte, eAtr aceste trntituri trbnice mAestrii, cu carile innainte putrnice tiran-

nii ea acestia macar a te ivi, necum biruinta a nedejdui

s pop? La aceste IndamAnA ne Taste rlspunsul. Adec6,
precum nol sintem sa, facem ca Helvetul cel tnAr, si de
la bAtrAnii shi, in sama neLagat, cariT vzind primejdiia
care de la nepriiatini fax5 vste li viniia asuprk asijderea
pre sine de arme, si de alte ostenesti cinii lipsitl stiindu-sh,
oare cu mnule goale fortuna biltall sa" ispitesc, au urgiii
vrjmasuluT cale sa" de ar fi maT cu folos, mult sftuind,
si nemiea stAtAtoriu alegAnd, - tnhrul rAspunde, precum
pentru lipsa armelor nu li-ar trebui s poarte atAta grip.,

&ad Tel foarte bine stie, precum nepriTatinii yin cu tot

fliul de arme IncArcati; pre carile din mnule lor rstorcndu-le, nu numai mai pre lesne, ce Ina, cu multul
mai fericit, si mai Faudat, pre nepriTatini cu ale lor arme
a bate, si a birui vor put; si as facand, spun istoricii
ca nu s'au amagit.
AO dara% si noi, asemene acestora fca.nd, inpotriva ti(1) In manuscript: nOrascd.

www.dacoromanica.ro

PRIDOSLOTIE

raniii uitrii lucrurilor, nu numai stabla biruintii, (pre care

iubitei mosii cu tot dddinsul poftim,) nedejduim: Ce Inca
ca si marele acela intemellitoriul nostru Traian vom face,
rarile avutiile cle din jacurile Rornanilor Dechebal domnul Dachilor, stranse si aseunse le aye, tocma din fundul
apii Sarghetii la ivala, li-au scos, si visteriii Romanilor,
adeca, a cul au fost, li-au dat. Intr'acestasi chip, iarsi
zicem, si noi facand, pre cele cu vechime vremilor ingro-

pate a vechilor istoril comoare, la lumina a le scoate,

si la triaba de obste a le arata ne vom sili, si cle romanesti, precum Romanilor sa cuvin vom dovedi.

Candail pars-va cui-va, precum aces* carile noi

acrriA fgaduim si innainte slobozim, ch nu buhnete de
pusci omenesti, ce latrturi de Terberi, si de midi tinesoil si fricosi; nu platose si scuturi, ce besicuri de vant
inflate si pe apa innota.nd; nici deciia arme de biruinta
purtatoare, ce cuvinte in sama nebagate, si nevointa, pen-

tru desarta slava, in zadar cheltuit, s fie, ii va pare?

crdem, si stim. Insa catra adasta Inca mai stim, precum
ca. parere scaunul adevarului a rasturna, sau locul a-i cuprinde, nici cum nu poate. Pentru care lucru, nu adevarata a lucrurilor stiinta, indoitei pareri: ce parre negre-

sitii stiinte, purure a s induplica, si Tel a sa, pleca, sa

cade. Asijder si noaa a ni sa pare slobod va fi; ca cu
acest al nostru, pentru vechimea Romano-Moldo-Vlachiii

hronic, ca nu curn-va de la vecinii de prin pregiur vre

o vrajba neinblanzith s ne scornim: sa nu cum-va in
loc de gluma, si de ras sa ne luam, si ca cum de dulce
dragost Patriii nebuniti a fi socotinclu-ne, s zica, ca cl

ce sa cad credintii istoricesti hotare am grit. Ca acst

macar cevasi inpotriva noasta nefackid, cu intriaga, con-

www.dacoromanica.ro

10

PRIDOSLOVIE

stientie marturisim, (ins deosAIT de lunecar nectiintiT

care tuturor oamenilor aproape, ci de casa Taste) cb," nu
ace dupa a noastrA ci a Patriii voe s5, firn umblat; cu care

ce de demult potolita, ci supt racita cent* zavistili Invalita schntIae, intr'a ural ci clevetii pojar, s o atitam,
i sa o ijdaram. Ca eine ma rog, ar fi acela, carile sti
gandiasca, ca cu crierl de aramk precum cu hulele altora
(nu de Dumnazau,) adaogere laudelor sale, c'ar pute dobandi? Plcut, ci Inca cu fericire ni-ar fi fost, nicT narocul acestuT camp sa fim ispitit, nicT cununa aceT dupa
pravila lupta sa fim acteptat. Ce cine Taste ace de narocit
cetatan? Cine Taste atata de fericit Titeron, carile nu unul,
ce o mie de LuctiT s5, poata aye? ci pin ostenintele streine
laudandu-sa, prin cele in patru parti a lumii, decchise a
Romi porti sa intre pohfalindu-sa. Din potriva: eine atata
slab de mints ar fi acela, Garde c-ar pofti ace de groznice, ci atata de stracnice meniturT ci url s5, ispitesca, ci
atatia inpotrivnice chitele a auzi s invoTasca?
Ins5, pre fiete care ratcita voe stapni-o-va zisa inteleptilor: C.Xo4 6 11Xcialw, ?floc; 6 Eumpa.7714, 6.XXct

p,c1XXoy

ya.til ii CatOEcch, priTatinu T Platon, priTatinu-I Socrat, Irish

maT priTatinu-T adevarul. Cu care lege ci povata, ori-ce acru

ar fi, cu dulce vom gusta; ci orT cat de ascutite ar fi a

chitlelor dosediri, veselT le vom sufferi, numaT a neimatii

constientii intregfune s pazim; de vrme ce Ta singur,

adeverinta istoriii maT luminat va argla, decht razele soareluT trnbra dasornicului de scare; ci IAA nicT o Incalci-

tur5, va invata, precum toate nmurile ci a niamurilor

late inparatiT, cate astazi Evropa In sinul sau incalzejte,
ci tine, cu niamul Romano-Moldo-Vlahilor alaturandu-sa,
nu pot sa nu-cT cunoasca ale sale incepaturT pr proas-

www.dacoromanica.ro

PRIDOSL0V1E

11

pete; i innaint vechimeT Vatranetelor lor, ca niste brudiT,

si tinerele de vrast (sau maT adevAr s zicem) ca niste

stransurT, Med nici o dreptate, intre ceT de loc vrate, s
nu mrturisascA. CacT toate cle despre apus a Evropii
niamurT (nu de Dumnazau trufie cuvantuluT) macar ca
astzi marl, tari i evghenisite sint; insa alti paring nu-s1
pot cunoaste, Cara numaT pe Gotthi; Vandati, Enni, Sclavoni;

adeca, a Schythii inghetate rumpturi, i mai cu ddins,

pre singura Italia atata zamintitura i amestecatur de
varvari au cuprins-o, cat precum odanoar kynicul Dioghenis cu facliTa aprins amTazazI pe u1i, as astAil in
mijlocul Romii pre cel hiris Roman cine-va a-1 cerca mult
s" s ostenTasca, si de abiTa sa-1 nemerlasck ca din varvarl s-1 poata, alge. Una numaT i singura Taste naster
Ghermanilor, care precum curat, i chTara samintiTa sa
sa."- fie pAzit, la scriitori aflarn; iar alalte toate din sine
rcascuti s i chlam; 'Tara alalte toate zmislir climatelor
friguroase, a cerTului si a prnamtuluT vrAjmsie fugand,
ci sederile rarintesti i lacasurile de nastere pArAsindu-sT,
si ca niste strpe, i vietii omenesti netrbnice lepadandu-le, in partile EvropiT despre apus sa fie napdit; deciia,
cu frumsetTa i bivsugul tAralor Romanilor Indulcindu-sh,

intal, ca pardoii de Ircania, dintr'nsele cate-va pArti s

fie inghitit, apoi ca stapanitoriT cuprinzindu-le, intr'ansele
pidorul i scaunul sa-si fie infipt. Si as deciia ou cursul
vremilor crAiTa Frantuzasc5., (care acmii dup5, putr cheshrlascA locul al done tine) cedie, zic, pr de bunza nasstere, inflorita, pre uscat si pre mare foarte puternic, pre
la annul de la naster FidoariT 420*in Frantia au inceput

a fi;

macar c pentru nmul Frantozilor, eine, si de

undo s'a fie, istoriciT pana acmii Inca s ciarta, ins Pei

www.dacoromanica.ro

Petavie, de similairea vre

milor, parte I,
carte 6, cap. 13.

12

PR(DOSLOVIR

tavie, om de niamul shu Frantoz, a vrernilor si a istoriilor

curat i ascutit socotitorTu, cum s cade marturiseste, de

vrme ce zice : Pre adasta vrme, (pre la annul de la

noT ins5mnat) aceii in toga lum de bunk nastere crkii
frantozesti, terneliile s'au aruncat, a cruTa nm Incephtura necunoscuta Taste, nicT cu slovele vechilor deplin sa
arath. Asijder &deck precum gresitT sa fie aceila, carii
socotesc, precum FrantoziT s5, fie luat incepatura din rmsita
Troadenilor. Apoi alege precum din adunar a multe niamurT
varvaresti, carile pe acTa vrme Evropa prkda, atata de cinstit, si de vestit Gracia st sh fie scornit, i arunand giugul

Romanilor, sa fie cuprins Gallia, adeca tara Frantozasa. A

Ispanii ce sint? MIA numaT Gottla ? earn pe la anul 414 in Ispania intrand, pre adasta de acmii a Ispaniii craie au InterneTat.
A Longobardii pre la annul DomnuluT Hs: 568 din Scandia
coboramdu-s, (de unde si Gotthii, VandaliT, Herulii ci
Gurtilinghii Tesiso) cat de multe cr5AI, carile aornii In Italia

inflorit tedesc, au pus. As Sacsonii in annul de la Hs:

449 la ostroavele Britanill trecnd, CraiTa Anglican si
Scotia, au asezat. As LsiT rudeniia Schithilor SarmaticT,
(aceiasT sint i SloveniT) pre la annul mantuiriT 465 cu
voevodul lor Leh, Vistla trecand, a desftateT CraiT lesesti,

nArocite IncepturT au dat. Ase UnniT, rod de Tatarl asiaticT, pe la annul strgerii pAcatuluT 432, crail Unguresti
ai nume T-au dat, si corona I-ail pus. Ace BolgariT, si carii
dup5, dansiT au urmat SclavniT, i SirbiT, la annul Intru-

phrii vedniculuT cuvant, 499, din ce mai din fund a crivatuluT varvarime, ca cum nasipurile apii VolgaT ar fi
nausit, afara varsindu-s5., si cu 'lute pidor undele bivsugoasei Dunari trecand, Misia, Thrachia, Illiria, Trivalia
(care aornii Taste Sclavonia) si cat-va parte din Mache-

www.dacoromanica.ro

PRIDOSLOVIE

13

i pana la Dalmatia, cu dse prazi au lovit; si deciia vecinilor groznice a Bohemia, a Bulgaria, a Sclavoniii
si a Sirbiii craii, au descalecat. Ce in scurt, mai toate
ale Evropii si a Evropnilor niamuri, odanapara pre vardonia,

vari, Yana acrrin pr6 de buna nastere sa fie fost aiav Taste.

Carile intr'ansa, IntM ca niste vrajmasi pradatori s fie

intrat, apoi (mint6 ce de sus toate as6 despuind) osirdnici tocrnitori, si bine curnpatati domnitori s fie iesit,
cum acelor vechi, as6 acestor noi IIronice ne povestesc.

Acst6 dara as6; Tara a Romano-Moldo-Vlahilor niam,

de vorn vr6 s crclem adeverinta, care in Hronice marturisste, de-i vom cauta c6 mai de pre urma varsta, (de
cnd adeca Traian inparatul, din Roma inparatiasa cettilor, alegnd cetateni Romani, in Dachiia I-au trecut,)
11 vom afia de pe la annul tocmirii firii omenesti 107, sa,
fie Inceput. De-i vom cerca c6 de pre mijloc varsta, o vom

gasi de odata cu Romulus, Roma, si cu numele Roman,

adeca cu septe sute cinci zaci i tra de ani mai de nainte,
de cat a sa naste Domnul Hs. De1 vom iscodi c6 d'inceput nastere, precum de la razsipa Troadii, si de la Instreinar6 lui Eneas la Latium, adeca in tara latinesca, a
vechilor smne i scrisori marturisesc. De-i vom intreba
a evghenii catastih, si a ghenealoghiii rand; precum Romani in Roma, de cetatni Romani, si ostni veterani nascuti, a Ellinilor nepoti strnepoti, de la Troada s s fie
tragand, a Grecilor, si a Latinilor scriitori marturisesc.
De vom lua sama faptelor mai marilor lor: nu pradatori,
nu npaditori, nu adaosaturi; ce inmultitori, ce latitori;
co mai din luntru, i mai de triaba madulare a inparatiii
Romanilor, a fi II vom gasi. De le vom cauta fire, inima,

www.dacoromanica.ro

14

PR1D OSLO VIE

si c iroicesca vitejie; aTave Taste, ea a hotaralor lumiT

romanestI, in p otriva sirpelor niamurT TatarastI, ca niste
zidTurT de arama pusl, i nebiruitT aparatori, s'au socotit:
si intr'enpii numaT s. sa fie pazit i plinit acel adevarat

euvant pentru ceT hirisT Romani de la Seneca zis: Unde

ae

biruit Romanul, acolo au si trait. Cad denafara

hotaralor inparatiii romanestI: papa adeca la fundurile Indill; Oa. la pustiile Arabill; pn la necunoscutele locurT
a Africa'', si s zicem, aced 'Dana la marginele lumiT eu-

noscute, poporul romanesc, prin rnulte vremi, si pre la

multe prtl, precum sa-sT fie scos, i asezat sloboziile sale,
Dime poate fi, carile sa, nu stie. Insa macar o algere de
oaste, cu alger lui TraTan inparat (carire i ostian ales,
ii hatman iscusit iera) a sa potrivi n'au putut, nicT a altor
consulT, sau InparatI coloniT, (adeca sloboziI) la varvul
a atata, sa-T zic, maT vednica, fericire, a sa, urea s'au invrednicit, ca dup pomenit euvantul Seneca'', unde au bi-

traTasca. Cu acest dara socotla afara

din tot prepusul Taste, ce de la istoricT se pomeneste, precurn Traian, pana a omora pe Dechebal, pana a sfarma
pe Dada, i pn a suppune Dachia, cu atata vrsare de
singe s'au nevoit: cat svarsindu-sa acm, pline de panzaturT chichitele hirurghilor, pentru ca sa lge eacate ranele slujitorilor, iiicT naframile sinului sau, nici panzele
mesiT sale oranduite, s nu fie erutat, pentru care precum

ruit, acolo sa

cle trecute vacuri, ase ceste de am-nil nu de satiu sa

pot rnira, socotind adeca TraTan, ca un nrocit hultuitorTu, si ea un intelept inparat, ca la rasad ea acesta,
adapatura cu puhoTu de singe ca acela sa sa fie cuvenit.
Asijder, pentru ea tarina manoas ca adasta sa s strajuTasca, i numeluT sail slava, nemuritoare sa las, nu cu

www.dacoromanica.ro

15

PRIDOSLOVIE

i nemernic, ce cu romanesc ochiu i inima a o

privegh, i cu Romanesti arme a o pazi, i cu cetatni
de. Roma a o lucra, pre urmatorii sal cu necalcat giuramant, au legat. Pentru care lucru Adrian, carile nu numai a Inparatilor, ce Inca si a celor cat de prosti isteciuni
neostenit ravnitoriu find; de vrme ce la vredniciile lui
strom

Traian, a agiunge nu poate, cu blastamatiile sale, laudele lui

a calca si a le micsura, precat poate a sa sili, nu O. rui cu acesta mijloc, Parthia, Assyria, Armenia si
toata Mesopotamia (cle a lui Traian in \red de pomenit
trofee,) Parthilor ii altor asiiatici varvarl, pre lesne li-au
lasat, i slujitorii Romnesti, ca cum peste tircalamul lumii, de Traian ln mijlocul varvarilor ar fi fost pusi,

siniaza

ca cum a sa pazi nu s'ar put innaint senatului pricinind, nu atata copilarste, pre cat blastamatste, indata Innapoi 1-au chemat. Lisa adastas Romanilor, carii In

Dachia noastra lera asezati, a face foarte s'au rusinat.

Cu care pricina s'au tmplat, ca Dachia, care iera ca
un fericit proimiu, a biruintelor urmatoare, deciia in vci

vrdnica de inparat ca acela corona sa ramite,

sh tie.
Inti.'acesta chip dark pre Romano-Moldo-Vlahii nostril,
Roma maica, din launtrurile sale nascandu-i i-au aplecat,
i-au crescut; Tralan phrintele, cu obicele i armele romanesti Invatindu-i, a Dachii adevarati mostenitori i-au pus
si cu curat singele fiilor sal, pre Dachia, care mai denainte
varvara iera, au evghenisit-o. Aciasi duph acia, cu pri-

lejul a fericitelor vremi, la atata a puterilor si a vredniciilor Innaltime s'au innaltat, cat marele Constantin, catra
dansa Thrachia i Machedonia alaturand, a lumii roma-

nesti a patra parte sa pliniasca, o au socotit. Adasta, de

www.dacoromanica.ro

16

PRIDOSLOVIE

pe una numai pre lesne poate s s'a dovedesca. Ca de

vrme ce Constantin cu putin mai denainte de pristavir
sa, toata inpratia in patru pOrti desprtind, i fiilor sai,
cinesi part sa s Inpartasca vrand; ca un de lege parinte,
si pre bun domn, au socotit omacar ca% Dachia, inpreun
cu alalte mai sus pornenite tan, cu incungiurar hotaralor,
decat alalte parti, cu multul mai ingust: si mai strampt
Tem; ins cu bunatat ceriului, cu temperamentul aerului,
cu curger apelor; ou ploada pArnantului, cu frumst
campilor, cu desim pdurilor, cu multimea cetAtilor, cu
slava cetatnilor, cu cinstesiia nOroadelor, cu vartut si
vitejia slujitorilor si cu multimo a altor lOcuitori, de cat

alalte parti nu numai nu mai gos: ce Inca cu multul a

le covarsi poate. Si pentru adasta lui Constans, celui mai
mic Intro frati, si mai mare In dragost sa fliu, drpt

mostenire o au insamnat-o: nici lui Constans de soart

ca adasta eau i-au prut, ce Inca ca cia ce pArintele sau
i o oranduisa, ca pre o pre placuta mosie, cu drag& inimh
inbrtAsind-o, dup rAposar lui Constantin, asesi i scaunul InprAtiii In Dachia s'au pus. Dupa aceia frate-sau

Constantin, cu zavistiia pornit, cu a sa parte neindestulindu-s, si cu man vrajmOsasca asupra lui Constans viind,
Tel cu oast din Dachia, i biruindu-1, i omorandu-1; deciia
ctr Dachia toata inparatiia apusului s-au adaos. Deci

dupa deprtar lui Constans de la Dachia spre Italia Oda

pre la vremile lui Gratian Inparat, Dachia noastr Inpreun cu Thrachia i Machedonia, tot supt un deregatoriu au fost; Tara', supt acest inprat napadirile Gotthilor
mai mult ingreuindu-s, Gratian au chemat de la Ispania
pre Theodosie marele, i singur apartoriu i stapanitoriu
acestor tari sa fie l'au poftit. Socotind adec5, Gratian foarte

www.dacoromanica.ro

17

PRIDOSLOVIE

inteleptte, precum Ca ostenintele i laudele lui Traian,

nu poate altul sa le tie, i sh' lo poarte, fara numai altul
ca TraTan, adeca-te Theodosie.
Theodosie dara luand grije partilor acestora, nu numai
caci pre Dachila cum sa cade au aparat-o: ce Inca i pre
Gotthi, carii din Thrachia pada la Don sa ravarsasa, cu
armele atata i-au ingrozit, i.cu pace, gala i-au induplecat,
cat A.thanaric, i Fritighernis hatmanii lor, lepadand ce
varvariasca salbatacie, cu prietinesc pidor, prin Dachia trechild, cetatil lui Constantin, care inparatiia la razsarit, cu
plecaciune i s'au inchinat. Lea duph acest al doil Traian,
(pre marele i cretinul Theodosie intleg) cu lenevir, (precum ni sa pare) inparatilor, earn' dupa dansul au urmat, sau
poate fi a vrand cel clintru 'nnalturi Dumnzau, puterile
Romanilor nu putin vetezindu-s, Unnii, Bolgarii, Sclavonii,
Sirbii, i Herulii, prin cAta-va vrrne cate-va provintil romneti apucand, pana mai pre urrna in Pannoniia (care Taste
Unguriia ce mare), in Thrachia, in Misia, in Elyria, in Machedonia, i WO in slavita Gretia, pidorul, i scaunele 'au infipt; Tara in Dachia noastra adasta1 desavarit a race, nici

cum n'au putut; Inca cu vartute acelora ce o stapaniia Romani, tot-derma batuti, tot-duna goniti, i biruiti sa fie lost,

i pre moiia sa purur pazita, i de a Varvarilor indelungata inpresurare sloboda, sa o fie tinut, vestiti scriitori
ne povestesc, (pre earn' In textul istoriii pre la locul i
vrm sa II vom arata) cad acet, aceiiai Romani sint,
carii (precum singure Ltopisetele Sclavonilor spun) pre
niamul Slovenesc, in scurta vrme, de pe malurile Dunarii
gonindu-I, pana la apa Vistlii i-au inpins, i acolo botindu-i,
incepaturile stapanirii lor, pre acela loc a da i-au asuprit. Acet, aceiiai Romani sint, caril pe Polovtii, i pe
2

www.dacoromanica.ro

18

PRIDOSLOVIE

Picinighi, vraijmasi a inpartiii Romanilor nepriiatini i-au

facut sa-si .eunoasca hotarlle, pustiile cle de peste Nistru;
Asijder cu cursul vremilor, (precurn la Striikovskie sI
afla,) ori ea pre nisLe suppusi i-au domolit, ori ea pre niste
sotii 1-au avut, (cad acestui lucru curat stiita nu avem)
Cana innainte pre cat putem cunoaste, cu indelungata a lor slujba, atata

mitrturfile acestora.

8 au slujit, cat si din limba romniase, cat va sa sh fie

inprurnutat, i c varvariasca a lor cu dansa nu putin sh
o fie tocmit* Acest aceilas1 Romani sint, carii pre vre(m)

*Cart 6, cap. 16. InpAratilor lui Constantin si maica-sa Irina, cand Carolus

Marele schiptrul inpratiii apusului de a rAzsritului au

desprtit si pan la Dachia coborandu-sa, prin solii sai,
*Cart 7, cap.15. cu dansul, lucrurile stapanirii lor s-au asezat*. Acest,
aceiias1 Romani sint, caril lui Conrat al triil inpAratului
apusului, cand la svanta oaste Ierusalimasca, prin Poloniia,

si de acolo prin Moldovlahia merge, la doaa sute de mil

do oameni, cu sine ducnd, de toga', hrana, i allele carile
* Carte 8, peste la cal a atata oaste trebuia, indestul au dat* Acest atot.

Cerfa8T Romano-Moldo-Vlahi sint, carii pe Alexie Comneno,

pe Isachie Anghel Inparatii Tarigradului, vrand cu tirnie asupra lor s'a st ispitesca, mai mult de cinci ori,
at

CU veajmase rhzboae i-au biruit, si precum Romanul slobod

pr bun5, sotie, as intaratat, rAzboinic fr protivnic s

*Carte 8, cap. t3, fie li-au aratat*. Acest acellasi Romani sint, caril dupa
14, 15, 16.
ce Latinii cu amgiala apucasa Tarigradul de la Greci,
in potriva nAvrpitoriuluI Balduin, biruitoare arme au
purtat, i Grecilor, earn' aennir pentru inpArtie fr nici
o nedjde rmsse, ea inpotriva a am'ageu ca acesta, indrzniala, si arme sa apuce, si p'crin mai pre urrna -pi InpAratiIa sA-si r'ascumpere, foarte cu IndamanA prilej, si

www.dacoromanica.ro

PRIDOSLOWIL

19

parte
agiutoriu li-au dat*. Ace 06, iarasi zic, aceiiasi Romani ;Marini's,
2., Carte 3., cap:
18 i 19 at in.
sint, earn singuri numai cu Secuii puterile, si armele In- nainte
in Itronic,
preunandu-sl, intre MAU, asiaticesti, si evropesti vestite fart 9., cap. 12.
nmuri, 'lei numal pe a lui Batie cumpleciune si a TAtaralor lui vrjmasie, barbatoste au tampit, i locurile sale,
de prada varvariasca mai nebetejite ferind, prin rnosiile
lor trecatoare a le da, adevarat romanste li-au tagaduit.
i pentru. Ca pe strampt sa zicem aids, carile in tsatura
Hronicului pre larg sint sa", s pomeniasek unu numal, si
mai de pre urma, ins& deca,t alalte eu multul mai aliasa

fapta vom mai adaoge, care cum cu mare laud& s'au

ispravit, as minunat si pan& astazi sa traganiaza. Acest,
adeca sint aceila Romano-Moldo-Viahi, carii dupa ce au
inceput.zmul cu spte eapete Turcul, atittd inparatii, si
Grail a razsaritului, si a apusului, cu larg si nesaturat

gartan a inghiti, si ales mai toata lum a partilor ere-tinesti, mai la ce de pe urma miselie li-au adus, cat stapanirile, carile odanaoara 'lora pre inflorite, astazi de abila,

si mai nici de abila, macEir ca a unui trup de klemult

mort, si Cu putregaiul vremilor mistuit, nici oasele insirate

isi pot arata ; 'lei, Tel, zic, numai singuri, cu minunat a

fierului, si a aurului mestersug, cum vrajmsiii, as law:1mill lor innainte iesind, vii a lui Ahilevs, si a lui Ulisis
stramosilor sal ieoane s fie s'au aratat. In vdcil lor slavite,
si pr putrnice au fost inparatiile Grecilor, a Persilor,

a Eghiptnilor, si a Vavylonului; pre carile puternicila

sultaniasca atata li-au schimosit, si li-au Anicsurat, cat
in zilete noastre lucrurile lor, pre carile mint omului sa
le cuprinda nu putd, sa par ca nu fapte, ce vise, nu istorie, co basne fac. Aravia fericitk pietroask si c pustie,
nefericir si pustietat care armele turcesti I-au mestit,

www.dacoromanica.ro

20

PRIDOSLOVIE

nu numai au gustat-o, ce assl, pana la betie, si ametala,

au sorbit-o. Africa, cu a Romii pururd ravnitoare Karthaghin, dintele vierului omenesc atata l'au simtit, cat
in luntrurile sale rana, care au luat, in vci nevindicata
i-au ramas. Bulgarii, Sirbii, Sclavonii, (Intre carii s numra si Bosnenii) Albanii, Bohemii, si Dalmatri, nernuri
carile cu mama, si cu fierul, mai' toata Evropa ingrozish,
atata li-au Inblanzit si li-au domolit Agarnul, cat din ce
vche, si de fire a lor sirepie, macar o picatura nu li-au
ramas: nici cu alt mai cunoscuta fapt, sau zisa, Cara
numai cu una, si acia foarte Intunecata, a numelui adeca
Insamnare, intre alalte a muritorilor niamuri, a sa numara
pot. Prputrnica lung* si lata stapanir unguriasca, la
atata strmptoare o adusse: cat a craii sale hotare, nu
aiur putd sa cunoasc, fara numai intre cAzull si rasipig paretii ski. Pre Gherrnani, rod amintrile nebiruit, atata
1-au inspaimat, cat 'Ana la portile Beclului de doaA, ori,
Tara prin pregiurul lor, de nenumarate ori, cu moarte, si
razsipa, fulgerile si tunetele armelor sale au adus. Ce,
pentru ca aic sa nu mai pornenim &ate rautati si cumpliri
au facut Publicai Venetienesti, de Cate slavite ostroave,
si de cate vrtoase cetati pre mare, si pre uscat .au sracit-o, socotim, ca c mai' din luntru Italie, intr'adins,
pentru c mai vrajmas, si mai de pre urrna a tiranniff
sale mnie neatinsa a o lsa sa fie vrut, si pentra adasta
armele spre crivat sa-si fie Intors, adeca asupra Lsilor,
Rusilor, si Czacilor: pentru ca si pe aceste Crestine trf,
intr'o sughititura sa le inghita, spurcata-si si a satiului
nestiitoare gura s'au cascat. Carile macar ca as de tot
biruite n'au fost, nici aspru giugului lui grumazii s'au
plecat: ins fAr nemasurata varsare de singe crestinesc,

www.dacoromanica.ro

PR1DOSLOVLE

21

far& nenumArate suflete in robie prApAdite, a scApa n'au

putut ea caH rutAti &ate, i chte au fost, i de cAte on s'au
fault, i Inca sA lac, de am vr pe amAnuntul sA le po1;si

menim, nu numai puterile nu ni-ar agiunge: ce Inca i

vrm ni-ar lipsi. ins din cle multe una numai vrdnich de InsAmnat, de la istoricii Lee0i adse pomenit
de vorn insmna nu fAr &Tab.& a fi socotim. Zic darA ei,

precum ace de sus pronie, purtAnd de grij mAntuintii

acestor crivAtne nAroade, cu niamul Romano-Moldo-Vlahilor, ea cu un zid pr vArtos, i nebiruit sA s fie slujit:

pre carile inpotriva a vrAjmw sariturile pAgAnilor puindu-1, cu pieptul lor, intregi Inca pAnA acm, i in scaunele sale infipti, i odihniti sA-I fie pAzit.

Mai uitasem a zice, care maY denainte de toate s'au

cAzut sh fim zis: niamul AtArAsc, pre carile inparAtiia
Persliasca, GredascA, RomAniascA nu l'au biruit: nici altul,
fr numai DumnAzAu, sau cAruia DumnAzAu putintele,
cu un deosAbit chip a DumnAzAetii sale voi, Ii va adaoge,

a s&- put birui, pn acmil s'au crezut: pre acesta0 zic,

tAtArAse niam, Poarta osmAniascit atAta l'au domolit, cAt

nu intr'alt chip, ce tocma ca pre un vAnAtoriu la vAnat

gata, pre un ogar in prohaz gata Vind, dupa voia sa, cAnd
va atunc i incotro, intr'acolo c din fire turbatA vrAjmA0e a-0 plini II sloboade. A0jder de multe orl ca do
o jiganie tnursacatoare, i necredindoas ferindu-sa, eu
primenirile, schimbarile, nu rari oH i cu omorArele Hanilor lor, (cad toate acst in voia sultanului stau,) 11 umileste, gi prilejurile, eapul a-p rAdica, ii trage. Acst toate
precum a6, srt, fie, pare-ni-sa ea nu va fi cela ce nu tie,
Cad atate, i atAt InpArAtil supt stApAnir sa au suppus,

au calcat, au prapadit, qi ca eum n'ar fi mai fost, 1I-au

www.dacoromanica.ro

22

PRIDOSLOVIE

intors; cat cu multul mai pre lesne ar fi cui-va, neogoit

a le plnge, decAt peste tot, ald cum sint, din catalog a
le numAra. Si mai vartos vrme pransoril, de cat a scri-

sorif s fie ar alg. AO din zi in zi balaurul acest vavylonesc ingr4indu-s, i IngroOndu-sa, deciia toat !time,
ca cum pr strampt5. peOerse, sh-i fie socotind, rad care
loc s-1 mai IncapA avand, schizmitu-s'au, ca cum chipul,

i fire ce de qerpe Maur invininat, 'ar fi lepadat, Insa

alta de scorpie au inbrAcat, pentru ca ce cu coltii a muca
ii cu fAlcile a IndupAc n'au putut, coada cu venin, i toaps'ac
intrarmandu-0, cu eel de moarte puraitoriu ac a inpunge,

0 a pAtrunde s'au apucat, spurcatul: i ce ca un vr51-

ma0 lea a spinteci n'au avut cum, ea o pre viclian

vulpe, cu amAgele i viclepguri a isprvi s'au cznit.

*Conti Episto.
litle lut Ens.
beovie.

Suleiman acela, a Ghermaniii groaza, a Ungariii domolitoriu, a Sirbilor i a Bulgarilor suppuitoriu, a Turcilor
Ulisis, i a Osmanilor Licurgos. Carile cum din scrisele,
ae din zisele batranilor sti intelegnd, precum inpotriva
Romano-Moldo-Vlahilor, cu neprietinie a merge, iaste-ce
mai de savar0t nebunie, (cad intelepciun erpelui aceluia, multi* din istoricii cre0ine01* sint, caril cum sa,
cade o mrturisesc,) i asupra a niam ca acesta cu armele
nebiruit find, cu arms i cu razboiu mai mult, a ispiti,
alta s5, nu fie fara numai lucru de batgocura, 0 de
primejdiia slavit Aliosmne01. A, ca unul foarte bine
Fttiind socotiia, de cat() ori, i cap Muhamedi, eati BaeziV,
ci Murati, in cmpii moldoveneOT sfaramase, i mii de mit

de Turcii sat valurile Dunaril, a Pputului, a Siretiului, a

Brladului, i a Nistrului, inghitish. A dark t tntr'acesta
chip, cu patemele i primejdiile altora, 0 ale sale invatindu-sk legatura i pace, car& l3ogdan fidorul lui Stefan

www.dacoromanica.ro

PRIDOSLOVIE

Voda Mare le, li aduce, foarte cu drag au imbratact-o,

23
pi

supt chipul adarii pre an (far& care pace Crectinilor cu

Turcii, totdeuna moarta Taste) cu daruri a patru mil* de
galbenT, a doaazacT de coimi, ci a patru zacT de 6pe frumoase, carile pamntul Moldovil le nacte, indestulit a fi
priimecte, acola ce a lacomiii in vci nedespartit tovarac,
pi

inchinatoriu Tera. Intr'acesta chip dara parintii niamului

moldovenesc, caril pre ac6I6 vremi de grij6 patriii sale,

precum s cade, purta, macar ca daruri au fgaduit, pi
aur, argint, dobitoace, ci pasari, ca pominocul parnantuluT
lor in toti annii la cascata poarta luT prin solii lor s'au obliguit: Insa cu intreg sfat, i i cu bun socotla slujindu-s,
vrm6 rascumparand, cu vartoase, i tari legamanturi,

putr stapanirii sale c6 monarhidasca, bine c'au acezat.

Cinst6 beseridasca: credinta crectinTasa, i 160 orthodocsiii

de turbata ci lunateca bunguitura muhammediulasca, neimat, i nespurcata ci-au ferit. Niel, vii find au putut suf-

feri ca vre odata st6oa c6 cornorat6, de asupra a pr6

svant smnului Gruen' sit, s radice. Acst6 &al toate nu
numai cie, ce Inca ci porunciT CuranuluT, on totului tot
inpotrivnice fiind, 1-au cautat tirannului, ci pest& voTa luT
a le priimi, ci a le sufferi. A caruia lucru alta mai alave

pricina nu sa poate da, fara numaT, macar c cu amaglnice tocrnle, i cu chip de InpAcaluire; ins 5. lie pre
unul, ci singur niamul Moldo-Vlahilor
pleca, numai cu
putina slava sa fie inparatiii Othmanilor, au socotit, deck

c'au suppus cu armele atata multime de altele. Acest6

dara, i altele de cat acst6 cu multi)! maT minunate, caZamoisohie
rile in Hronic innainte sh vor arata. Unii* din vecini, ca loan
qi Stanislav Sardintr'o Innalta strap, oglindindu-le, adevarat ca nu fara nItle,
oare care chip do cinstec i aratos a zavistiii vecmant, pre

www.dacoromanica.ro

24

PRIDOSLOVIE

numele Romano-Moldo-Vlahilor, cel ce supt slova a vechilor scriitori de greu zAce, ci de demult din luntrul
inimii gern, Inca', mai cu inpletecite, ci mai cu tncurcate
mrejulite a-I infacura, ci cu poala odejdiii vechimii vremilor aceci de tot a-1 ascunde, ci din catastivul ceii mai
ctiute, ci mai cunoscute istorii, cu totului tot a 1 rade, ci
a-1 ctrge s'au nevoit. Ce nu ctim cu ce chip frunt atAta
de nesiith s'au ivit socotind, precum vor putd soarele cu
tin s'a, lipasc, ci ceriul cu palma sA cAptucasch! Ins& atr

acetd gata ne sint aprMorii, atAtd adeck Grecesti, LAtinecti, Nemtecti, Frantuzecti, Italienecti, Ungurecti, Lececti,
Rusecti, Slovenecti, ci acdci ci Tur-Ar'apecti, ci Turcecti

scriitori. Cuff cu totii intr'un sufflet armele a drptii rtuiri apuand, inpotriva Blojeritorilor, cu adevratA, ci aiave
a biruintii nedejde, de drept rasbolu, pentru not' s apuck

ace ca noi tcand ci odihnindu-ne, 'lei din vechi armAtu-

rile lor, cu tot fliul de arme intrarmndu-sh, pre unii

cutreerMori, ci a laudelor streine fara, vrdme, ci fr
socotiall pizmMuitori la meidanul luptii ii strig. Acecte zic, scriitori, fiete-carile a vremilor sale InsamnAtori

vor arta, precum a in mrjd paingului alte lighioi nu

BA pot prinde, fra numai musculite, ci altele asemen
acestora neputindoase, ci neintrarmate mucite. Iar4 and
BA tampla a ad tnlr'nsele nescari-va pAsAruice, ci la
fire mai vAxtoasa% jigniute, Tale indata s rump, ci nevo-I
intele lui tridecert s fac. Acestsi cu tari dovdde vor vinci,

(cazi noi de la noi c'atu-i negrul supt unghe nu vorn zice,)

precum co d'intal. a Romano-Moldo-Vlahilor in Dachia des-

cAlecatura, a fie fost de la Traian Marele inprat. Acijder vor arata, precum anniT niamului lor, de at a altor
niamuri Evropecti, cu multul mai multi, ci varsta lor, de

www.dacoromanica.ro

PRIDOSLOVIE

25

cat a multora mai matora, si mai vche s fie, ca con

ce inceputul annilor lor Taste de la acesta innapoi, cu o
mie sese cute si zce anni, i ase nici unul dintre niamuri
(alegAnd pre carii mai sus am pomenit- Ghermani) cu b5,trnlele, si cu vechim lor s poate aratura. Deciia vor
marturisi, precum poporul Romano-Moldo-Vlahilor, nu din

glogozala a nasteri de strnsura s'A fie scornit, ce din cetAtni Romani, din ostasi veterani, si din marl familii s

sa, fie ales. Apoi din buni i tari Romano-Moldo-Vlahii,

din buni i turf phrinti Romani nAsca.ndu-sA, a singelui
curatenie, si a niamului evghenie, nestricat, i nebetejita,
s fie ferit, precum si paha' astzi tot ase o feresc.*. Lavnie
Halm
condllac
NioT s ga.ndiascA cine-va c5, doar. intr'atata a lucrurilor
necunostint5, sintem citzuV, (fie adasta as putin mai slobod

sa grAirn) nici sA-si prepue, c doar pretenduim, precum

adec niamul Romano-Moldo-Vlahilor, nici un singe de a
streinilor, in singele su s nu fie amestecat, cadasta nu
numai a zice si a Kandi far& socotl ar fi, de vrme ce
precum mai dedumult cu multe npdirile a multe niamuri,
ase mai pre urm'a, si mai vArtos, dup5, rzsipa inprtiii
Constantinopolitian, si a altor megiiase crii, prin turbtura turciasca rzsipi, i rAsturnhri, multe de toat5, stepena, multe de bun niam si Inca inprAtesti, cresti, i
domnesti streine familii, in sinul sam au priimit Moldova
i tara Munteniasca, precum sint a Cantacuzinilor, a Paleologhilor, a Sevastosilor, a Grililor, a Asanilor, a Hrisoverghilor, a Petralifilor, a Hrisosculeilor, a Russetilor,
a Evpraiotilor, i altele multe a blagorodiei grecesti flori,

in tara sa au sadit ce cu singele Rom'anesc evghenisit

Dachia. Caltr5, aceste de la megiiasii Lesi Pototchliastii, de
la Litvani Razivilii, de la Unguri Batorii, (din carilsa trage

www.dacoromanica.ro

26

PRIDOSLOVIE

Stefan Vod ce-i zic Burduje.) i Inca mai de demult,

de la Corvini sa,' tr6g6 Urechetii. De la Domnii, sail cum
ii zic iei Marzii Crameti, Cantemiretii, i din Cerchii

Kabartai eate-va thipuri de frunte, (intre carile au fost

i Dmna lui Vasflie Voda., din care i s'au nascut Stela,nip,' VodA.) Duph ce au vinit supt stiagul lui Hs. Intre
c6le a boerimil vechi familii, i-ail priimit, i i-au nurdarat
Moldova. AO Grafi Sirbeti au dat, -au luat ftele, i
fidorii sAi dup ftele, i fidorii Domnilor de Tara Munteniasc. AO Brncovnii de la Bulgari sa, sa, traga s'a povest6te; a6 vechii B6srneti, din Basarabiia, (cAriia
acmii Ii zicem Bugiac), au trecut la Olt. Aijder6 Domnii
i boierii moldoveneti pre Melo sale Domnilor, i crailor

streini, (luAnd sama bunAtatii niamului) a le da nu s'au

*Dlagothearte 11. apArat, precum la istorici citim.* Ilia, fidorul lui Alecsandru VodA, s5, fie luat DoamnA pre Manila sora Sofiii
criasii lui Vladislav craiului Leesc; Stefan cel mare i
bun, sa. fie dat pre fie-sa Diana dupA Ioan Vasilivid in,.
paratul Moscului. Vasilie vod o fiic5, dui:A Razivil ducul
de Litvaniia, i pe alta dup Timu Hmenlinskie hatmanul
cAzacesc s'a fie mAritat, tiut iaste. Trecem aic6 pentru

lungim6, a mai pomeni, a Bogdanilor, Moghiletilor, Con-

stantinilor, i a altor Domni, cu a Palatinilor, i a Voevozilor i a Catelnilor leeti, dup lge a singelui ames,
tecare; caci pentru toate acst, vrAnd DumnAzAu,in tomosul

al done a Hronicului nostru, la locul i vrme sa anume

sa% va zice, precum i in carte ghenealoghiii niamurilor
boerimii moldoveneti, (pre care cu limba ltiniasca am
scris-o) pre larg am artat. Ins cu toate acst6 a insura_
tului, 1 a mritatului legAtur, pArtnidasc fiind, i numai

a unor mai de niam case Inpreunare, nu s va &Ades a

www.dacoromanica.ro

PRIDOSLOVIE

27

s socoti, ea doara cu acesta mijloc, eel de Roman singe

sa sa fie stricat, precum i singur oranduiala firiasca
poft0e.

Parte Ge mai mica, Gen' marl lasindu-sa, ce pentru ca

sa nu trcem chipul, i forma pridosloviii, pentru alalte
a Romano-Moldo-Vlahilor vrednicii, pre cititoriu la trupul
istoriii il invitm.

www.dacoromanica.ro

PRAEFATIO
Cicero, eximius ille Romanorum Demosthenes, latinitatis

parens, rhetorices canon, sermonis norma, eloquentiae

inimitabile exemplar, ac omnium fer6 artium atque scientiarum facile princeps: cum toto, quod illi ipsa donaverat
natura, nec non plus ultra, acuerat ars, ingenii acumine,
in omnibus singulisve, sive laudantibus, sive vituperantibus scriptis, peroratisque orationibus, atque aliis innumeris pen epistolis scribendis atque dictandis, parum laborasse, parum sudasse videtur; at in epistola quadam (qua
a Lucceio vitam, sive potius res sub ejus consulatu gestas exarari, et posteris celebrandas tradi postulat) perscribenda (ut ex ipsis illius verbis animi effigiern expri-

mentibus clarissim patet) non diu solum ac undique

explicatis, ingenii velis, mentem agitasse, sed sanguineos
etiam efludisse. sudore, se semet prodit: quo nimirum modo

atque methodo, suas aliis exponeret laudes, et res a se

praeclar sive minus ita gestas, alieno calamo depingi
atque exornari, absque ulla affectationis nota cuperet; et
illo superstite, ab exteris lectitari, ac celebrari audiret,
nec non inde ineffabilem quandam animi hilaritatem et

www.dacoromanica.ro

30

PRAEFATIO

desiderii fruitionem capere posset. Tale igitur opus aggressurus omnes ingenii intendit nervos, nullis parcet laboribus, nullos sudoris sentit imbres, et in eloquentiae
artem quasi indignkbundus, ac si in inventionis supellectili
defectu laborantern deprehendens, omnes ejus loculos fun-

ditus evertit, et totas sermonis opes ut prodigus alter

dissipat, dilapidat, neque quiescit, antequam proemii fundamentum nanciscatur, ponat atque stabiliat. Tandem hujus
desiderii duas praecipu fundat bases, et una quidem est,

ad proprias demandandas laudes, non ore et verbo, sed

calamo et charta opus esse. Secunda vero verecundiam,
(quae alias cuique proprias afflagitare laudes maximopere
interdicit) epistola methodum suppeditante, spernendarn,
sive prorsus tollendam esse, quibus positis, epistolam ait,
non erupeseere. Hinc deinceps praedivitem sese explicandi
materiam nactus, non minus audaces, quam liberas, velocis
pennae laxat habenas, quae amplissimos eloquentiae cam-

pos percurrens, ita resolvitur ac incitatur, ut non scripturientis calami, sed agrieolae ventilabri, vices tenere videatur ; et tanto ambitionis exardescit flagrore, ut combusti

jam animi cineres quoque in auras vanae gloriolae ventilasse, a sermonis cultoribus judicari non dubitetur. Qui
modum quidern ejus eloquenter dicendi, eleganter scribendi,

et ambitionis auras artificios capiendi laudant, atque ut

par est, admirantur, non tamen sibi moderari possunt,
quin eum jucunda quadam satyrici specie excipiant, et
scaenicum aliquod in eo reprehendant. Ita igitur Cicero
(et qualis Cicero? qualem nempe neque ante vidit, neque
post visura est Roma) dum res sub tempus regiminis sui ex-

'peditas, paulo ornatius, ab alio scribi percupiens, in tale

acre et sinistrum incidit judicium; procul dubio alter, quis-

www.dacoromanica.ro

PRAEFATIO

31

quis ille fuerit, qui res patriae suae vel simplicissimo

calamo, posteris tradendas tentaverit, ut Ciceronis simia
existimatus, neque risui dignus habebitur. Caeterurn his
omnibus rite perspectis, atque consideratis, nihilominus
immobilis et inconcussa manet illa majorurn decantata sententia: Mixou teylthp inczpEaoc In cujus legitima executione,

praetor erubescentiam, timorern quoque tollendum, merito

adjicient illi, qui patrias res, (quales quales illae essent) sibi,
et vicissim suas patriae computabunt. Non enim minus laborandum, neque minus est sudandum, in propriae, quam

in Patriae justa, ac debita defensione: irno quod maius

pondus requirit, in agone pro patria suscepto, audaciam
(alioquin inter deformissima vitia connumeratam) fortitudinis cunetarum virtutum reginae, sceptrum atque vices
gerere, sapientissimi arbitrari sunt veteres; et merito qui-

dem, ubi enim mors charior est vita, ibi necessarium

quoque vitiurn, in virtutern transit. Quo facto, non raro
contigisse constat audaciam desperationis calcaribus concitatam, tarn victis insperatae victoriae triumphum, quam
victori bus inexpectatae stragis deploratum con ciliasse. Mcizoo
igitur tencap irc.crpEaoc. Spernit ruborem, spernit timorern;

(quia et amor omnia vincit) quo a nobis loco munitissimi

ac firmissimi thoracis, amplexo, justa arma, just?) arripie-

mus, et in historiarum camp= prodeuntes, fixo passu,

et immota facie, saevam, saevae vetustae oblivionis tyrannklem, ad monornachicum certamen intrepide provocabimus, ac in vendicanda charae Patriae laude, atque gloria,
usque ad ultima,e sanguinis guttulae effusionem, luctam

perferemus: nec non sacra coadjuvante veritate liii, ut

Aquilae (cujus auspiciis et nata fuit) genuinam et nativam
juventutem restituere, firmiter speramus.

www.dacoromanica.ro

32

PRAEFATIO

At dicet fortasse quispiam, quis, cujasque tu homuncio,

media ex Barbaria imtempestivus et nuperrimus advena ?
Unde tibi tot icr/volrXEri? Unde armorum usus? Unde monoma-

chiae disciplina? Unde et quae vires, et alia ad hunc athleticum agonem necessaria praeparamenta, quibus in conspectum immanissimae hujus tyrannidis apparere saltem, ne
dum victoriam sperare possis ? In promptu erit responsio;
nos videlicet facturos ut juvenis ille et senioribus despectus fecisse Helvetus, perhibetur. Jill enim cum ab im_
proviso hoste imminens, viderent periculum, et se armis,
aliisque bellicis instrumentis destitutos scirent; et utrum
nudis manibus pugnam tentare, an furioso hosti cedere, con ducibilius esset, diu consulantes, et nihil firmi decernentes;
hic, illos inquit, non debere ob armorum defectum sollicitos esse, se enim exact exploratum habere, hostes omni

armorum genere onustos venire, quibus ex illorum manibus extorsis, illos illorum armis non facilius tantum,
sed multo quoque felicius atque laudabilius oppugnare, et
profligare posse; quo facto, eos eventum haud fefellisse,
historiae tradunt.
Hos itaque nos, quantum licebit, imitantes, adversus
oblivionis rerum tyrannidem, non modo victoriae desideratissimum (quod charissimae patriae unic6 optamus) brabium speramus; sed insuper faciemus, ut magnus quoque
ille noster fundator, fecit Trajanus, qui ex profundo.Sargetiae amnis sabulo, abditas, quas ex Rornanorurn rapinis congesserat Decebalus opes eruens, Romano adjunxit
fisco. Hujus instar, inquam, nos, vetustate obrutos praedivites antiquarum historiarum thesauros in lucem edere,
et usui communi exponere conabimur, ac Romana, Romanis deberi probabimus. Opinabitur fortean non nemo,

www.dacoromanica.ro

33

FRA EFATIO

haec a nobis praemissa atque promissa, non tormentorum

bellicorum boatum, sed Cerberis, aut pavidi potius catuli
latratum; non thoraces et scuta, sed aquae supernatantes

et aere conflatas bullas; nec denique arma sb iimacov

reportantia; sed dicteriola, et vanae gloriolae studentia
esse molimina. Opinabitur ? credimus et scimus. Nihilotamen minus scimus praeterea opinionem, veritatis sedem

subvertere, aut occupare minim posse, ac proinde non

certam rerum scientiam unquam, dubiae opinioni: sed e
contra, opinionem, semper infallibili scientiae obedire, ac
illi sese subiicere, teneri: pari etenim ratione nobis quoque opinari licebit, hocce nostro, Antiquitatis Bomano-Moldo-Vlachiae chronico, edito, fore forte a circumspectan-

tibus vicinis, nos nobis ipsis implacabilia parituros odia,

multis scomatibus impetitos iri, et ut dulci amore Patriae
clementato, debitos historicae fidei limites transgresso exprobraturos. Hisce tamen, nihil obs tanti bus, salv a conscientia

(excepto ignorantiae, cuilibet mortalium praesentissimo ac

familiarissimo impedimento) profitemur, nos neque nobis ne-

que Patriae amori ita studuisse, ut dudum jam sopitam

et tepentibus cineribus tectam invicliae scintillam, in odii
incendium, aut alienurn, ulla sine causa, animum in nos
excitare vellemus. Quis enim tanti aenei esset cerebri, qui
per alienas, apage! detractiones, propriarum laudum incrementum nancisci arbitraretur ? Gratum, imo faustissimum haberemus, nos neque fortunam hujus campi tentasse, neque legitimi certaminis coronam expectasse. At
quis tam fortunatus cives, tam felix Cicero; qui illius instar, non unum, sed sexcentos Lucceios habere possit, et
per alienos labores, ovans, triumphansque Romanas, versus quatuor mundi cardines, apertas ingrediatur portas?
3

www.dacoromanica.ro

34

PRAEPATIO

et e contra: quis tarn rudis esset Minervae, qui ipse sibi

tam horribile, atque terribile omen, ac numen experiri,
tamque sinistras de se conjecturas audire optaret?
At cuique vago, dictum illud, moderabitur affectui: coEXc-4 1-1Xecrow, cpiXo4 6 Eampcir% &XX& p.a.XXov cpal

-21

cat-

Oeca. Qua lege et rege, quodounque acerbum suaviter gustabimus, et quascunque acerrimas conjecturarum lacessiones, libenter perferemus, dummodo intaminatae conscien-

tiae illaesa conservetur integritas. Equidem ea ipsa clarius, quam in gnomone solares radii, umbram, historicam
veritatem, indicante, demonstrabitur, et absque ullo naevo
docebitur, omnes nationes, nationumque amplissinna regna

atque dominia, quotquot Europa hodie suo capacissimo

fovet, favetque gremio, genti Romano-Moldo-Vlachorum
comparata, non posse non agnoscere sua prirnordia, ut
recentissima, et ejus antiquitatis et senectutis respectu,
ut tenerae aetatis juvenculam vel potius adscititiam, per
fas nefasque inter indigenas localesque habitatores intrusam. Cunctae namque occiduae Europae nationes, (absit
jactantia verbo) licet hoclie arnplissimae sint, potentissimae
atque nobilissimae; non tamen alios, nisi Gotthos, Vandalos, Hunnos, Sclavos, hoc est gelidae Scythiae fragmenta
suos agnoscunt parentes, ac ipsam praecipue Italiam, tanta
barbarorum, tamque promit=cue occupavit colluvies, ut
merito quis hodie, veluti olim Cynicus Diogenes, accensa
meridiano sub sole face, Romanum in ipsa Roma disqui-

rere laboret, at vix invenire, aut a barbaris discernere

possit: unica et sola est Germanica gens, quam puram putamque suam conservasse prosapiam, ideoque haud immerito Germanos Autochthones, a scriptoribus appellari
audimus: caeteras vero progenies, rigidorum climaturn,

www.dacoromanica.ro

PR AEPATIO

35

coeli et telluris inclementiam fugientes, et paternas sedes

ac nativa loca ceu sterilia, et humanae vitae inutilia deserentes, in Europae partes occidentales erupisse, et Romanarum provinciarum amoenitate atque ubertate allectas,
prirnum quidem ut Hyrcanicas Tigrides, earum non nullas
devorasse partes : postea vero ut dominatores tenuisse,
atque in illis pedem, sedemque fixisse.
Itaque temporum decursu, regnum Galliae post Caesa
reum modo fecundas tenens, regnum inquam, nobilissimum, florentissimum, ac terra marique potentissimurn,
circa annum a virginis partu 420 in Francia esse incepit:
quamvis de ipsa Gallica gente, quae, cuiasque sit, historicis etiamnum digladiantibus, Petavius tamen, Gallus ipse,
et temporum, historiarumque accuratissimus aeque ac acutissimus censor, ingenue fatetur. Dum nobilissimi, ait, totb
orbe Francorum regni jacta sunt intervallo isto (anno nimirum a nobis notato) prirnordia, cujus gentis incerta est
origo, neque veterum satis expressa literis. Praeterea errasse

illos judicat, qui Gallos ex fragmentis Trojae, initia sumpsisse autumant. Decernit tandem ipse, ex multis unitis,
illo tempore Europam incursantibus, barbarorum gentibus
tam nobile ac percelebre, conflatum fuisse regnum; et Romano discusso jugo, Gallias occupasse. Ita Hispani quid,
nisi Gotthi ? qui circa annum Salvatoris 414 Hispaniam
invadentes, hodiernum fundarunt Hispaniae regnum. Ita Lon-

gobardi circa annum Domini 568 ex Scandia, (unde et

Gotthi, Yandali, Rugi, Heruli, Turcilingi, exiverant) descendentes, quam plurima, nunc florentissime vigentia, in
Italia posuerunt dominia Ita Saxones anno Christi 449 ad
Britannicas transfretantes insulas, Anglicana et Scotica sta-

bilivere regna. Ita Poloni, Tartariae Sarmaticae proles,

www.dacoromanica.ro

86

PRAEFATIO

(iidern sunt et Slaveni) circa annum salutis 465 cum Lecho

duce, Vistularn transeuntes, tam amplissimo Poloniae regno
faustissima dedere initia. Ita IIunni Tartariae Asiaticao
natio, praeter propter annum abolitionis peccati 432 Hun
gariae regno nomen et coronam imposuerunt. Ita Bolgari,
et hos secuti Sclavoni ac Servi, anno ab incarnatione tte-

terni verbi 499 ex ulteriori Boreali barbaria veluti Volgae fluminis redundantes arenae, extravagantes veloci pede, transrneatis feracis Danubii undis, Moesiam, Thraciarn,
Triballiam, Illyrium, necnon Macedoniae partem, et Dalmatiam usque, crebris primum infestarunt incursionibus,
post tandem inibi vicinis dominiis, horribilia Bohemiae,
Croatiae, Bulgariae, Sclavoniae et Serviae constituerunt
regna. At verbo, omnes fere, olim barbarissirnas, nunc nobilissimas Europae, Europaeorumque nationes, primum ei
invasores, et infestissimos praedatores, post vero (ita suprema mente omnia disponente) diligentissimos excultores,
ac moderatissirnos dominatores extitisse, cum veterurn, turn
recentium perhibent annales.
At hae quidem ita, Moldovlachorum autern (si in Chronicis profitenti veritati consentire vellemus) gentis, si ultimam aetatem (quam nimirum a Trajano Imperatore, ex
Imperatrice urbe, cives Romani selecti, et in Daciam
translati fuere) spectabimus; earn circa annum reparatae
naturae humanae 107 incepisse inveniernus. Si mediam,
simul cum Romulo, Roma et nomine Romano, inchoasse
anno nempe ante Christum natum 753. Si primordialem;
Trojae excidium et Aeneae in Latium peregrinationem,
veterum affirmant monumenta. Si nobilitatis catalogum,
et genealogiae seriem rogabimus; Romanos, Romanis civibus ; Romae natos, Graecorum nepotes ac Troade o-

www.dacoromanica.ro

FRAEFATIO

37

riundos esse, Graeciae et Latii testificant scriptores. Si

acta considerabimus; irnperii Romani non populatores,
non invasores, non adscititios: sed propagatores, sed dila-

tatores, sed intima et nobilissima mernbra, esse reperiemus. Si naturarn, anirnum, heroicamque fortituclinem perspiciamus, limitum orbis Romani contra ferocissimas Scythicas gentes, ut aeneos muros oppositos, et invictos defensores, atque opitulatores, omnium historicorum consensu
clarescunt, et in eis solis non minus Roma,n conservatum,

quam a Seneca vere prolatum illud de genuinis Romanis, aureum dictum: ubi vicit Romanus, ibivixit. Extra enirn

latissimos Romani imperii terminos, usque ad Indiae nimirum profunditates; Arabiae deserta ac Africae vastitates
ipsosque, ut ita dicamus, mundi fines, Romanorum populum diversis temporibus, diversas in partes suas eduxisse, atque collocasse colonias, nemo forte erit, qui ignoret. Nullus tamen militiae, militurnque delectus, Trajani
delectui (ceu militis probatissimi, et ducis experientissimi)
aequiparari potuit: neque aliorum consulurn sive imperatorum coloniae, ad tantae aeternae quasi felicitatis, petingere valuere fastigium, ut secundum memoratum Seneca() dictum: ubi vicierint, ibi vixerint quoque. Qua ratione procul dubio, Trajanum haud ineassum in Decebalo
interimendo, Dacis debellandis, Daciaque subigenda, tanta
Romani cruoris effusione, conatum, ut ad hiantia militum
obducenda vulnera (deficiente jam plenissima chirurgica
theca) neque linteolis sino, et mensae destinatis pepercisse
tam praeterita, quam futura admiraeentur saecula. Tali videlicet plantationi, talem rigationem convenire judicans,
auspicatissimus sator, et prudentissimus Imperator. Etenirn
fertilissimum ad custodiendum Rornanum agrum, immor-

www.dacoromanica.ro

38

PRAEFATIO

talemque sui nominis gloriam relinquendam, non alieno,

neque adventitio, sed Romano oculo, Romano corde vigilanclum, et Romanis armis defendendum, ac Romano cive
excolendum esse, suos successores, inviolabili perstrinxit

sacramento. Quarnobrem Hadrianus, alioquin non solum

Imperatorum, sed cujuscunque etiam vilissimi artificis industriae indefatigatus aemulator, dum Trajani virtutes imitari non potest, suis vitiis illius laudes deprimere atque diminuere,quan turripotest,conari non veretur. Ideoque Parthiam quidem, Assyriam, Armeniam, totamque Mesopotamiam
(Trajani nempe aetern6 memorabilia trophaea) Parthis caete

risque barbaris, facile cedit, et militem Romanum, veluti

ultra mundi orbitam, intraque dissitissimos barbaros, a Trajano praesidii ergo positum coram senatu, non magis pue-

riliter, quam scurriliter, conservari minim posse, excusatus, promptissim revocat. Hoc idem vero Romanis in
Dacia nostra stabilitis, facere admodum est veritus : quo
factum est, ut id quod Trajani Imperatoris, veluti faustissimum victoriarum extiterat praeludium, digna deinceps
tanto Principe haberetur coronis.
Hocce igitur modo Romano-Moldovlachos, Roma mater,

propris ex visceribus natos, fovit atque aluit. Trajanus

parens Romanis moribus, ac armis instructos, Daciae legitimos constituit haeredes, nec non ut puro sanguine
procreatis, barbaram nobilitavit Daciam. Quae postmodurn,
felici temporum successu, ad tantam viriurn opumque evecta
est amplitudinem, ut magnus ille, imo maximus Constantinus,
adjunctis illi Thraciae ac Macedoniae provinciis, quartam,
earn orbis Romani partem complere, non dubitaret. Quod
ex hoc unico facile convinci potest: siquidem cum totum

imperium, paulo ante obitum, quatuor in partes divisum,

www.dacoromanica.ro

PRA EFATIO

39

filiis suis aequaliter impertire voluisset; cumque legitimus

parens, optimusque princeps considerasset, Daciae et aliarum supra memoratarum duarum provinciarum, ambitum
licet caeteris partibus multo angustiorem atque strictiorem, coeli tamen clementia, aeris temperie, fluviorum perennitate, telluris fertilitate sylvarurn, camporumve amoenitate, urbium populositate, populorum urbanitate, civium
claritudine, militum fortitudine, ac infimae plebis multitu
dine,reliquis non solum aequiparari, sed etiam illas immense
superare posse, ideo Constanti filio natu minimo, ut justam
haereditatern assignare est dignatus. Neque vero Coustans
a patre sibi destinatarn. aversatur portionem, imo gratam
haereditatem grato arnplectens animo, in ipsa Dacia, regiam constituit sedem. Dacico deinde milite, invidente et

suis non contento, et hostili manu superveniente fratre

Constantino, occiso, totum illi occiduum adjungit imperium.
litenim cum post Constantis, versus Italiam secessum, et deinde ad Gratiani usque tempora, Dacia nostra cum Thracia, et
Macedonia uno eodemque regerentur rectore; sub Gratiano
tamen (ob ingravescentes Gothicas incursiones) revocato ex
Hispaniis Theodosio magno, illum primurn singularem defensorem sortita est.Gratiano nimirum pru d entissim 6 arbitranto,
Trajani labores, atquc laudes, non nisi ab ejusdem concive,
et virtutibus aequali Theodosio, conservari ac sustiner iposse.
Theodosius igitur accepta istarum partium cura, Daciam

ab hostibus non solum eggregi defendit, sed etiam a

Thracia ad Tanaim usque lunge latque palantem Gotthicam gentem, ita arrnis terruit, ita pace sibi devinxit ut
Athanaricus et Fridigernus Gotthorum duces deposita barbarica ferocitate, amico pede Daciam transeuntes, Constant ini imperatricem Orientis urbem submiss salutarent. Post

www.dacoromanica.ro

40

PRAEFATIO

autern secundum Trajanum, (magnum dico atque piissimum

Theodosiurn) subsequentium, ut reor, Irnperatorum segnitia,
vel supremo Numine ita providente, non nihil marcescente

Romano vigore, Hunni, Bulgari, Sclavi et Servi et Heruli

cliversis temporibus; Romanas provincias diversi modo invadentes, ac in Pannonia quidem, Thracia, Moesia, Illyrio,
Macedonia, nee non in ipsa celeberrima Graecia tandem pedem sedemque fixerunt. In Dacia autem nostra, hoc penitus

effieere minime potuerunt, imo virtute earn incolentium

Romanorum, eos semper pulsos, semper debellatos fuisse,
et patriarn suam semper defensam, atque a barbarorum
diurna oppressione liberam tenuisse, celeberrimi tradunt
scriptores, quos in historiae textu ad locum, tempusque
suum proferemus. Hi enim ipsi sunt Romani, qui (Lit Sclavorum perhibent annales) Selavonam nationem, ripas Danubii occupantem, exiguo temporis intervallo, ad Vistulae
usque flumen expulerunt, et inibi coarctatos, primordia

regni sui dare, coegerunt. Hi ipsi sunt Romani, qui Polovcios, et Pazinazes infensissimos Romani imperii hostes,
invictis territos armis, limites suos, deserturn ultra Boristhenem situm, agnoscere fecerunt: nee non tempore ernanante, (ut Strykovskius habet) sive ut socios acceptos, sive
ut subditos perdomitos (hoc enim nobis accurate non constat) longo, (ut conjicere licet) illorum operae usu ita exercuerunt, ut Romano-Moldovam quoque linguam illis mutuaverint, et barbarum illorum sermonem maxima ex parte,
Romano temperaverint. Hi ipsi sunt Romani, qui sub Constantino et Irene Caro lo magno, sceptrum occidentalis imperii ab orientali dividente, et Daciarn usque deseendente,
per legatos suos, pacta dominii confirmarunt. Hi ipsi sunt
Romani, qui Conrado tertio ad sacrum Hierosolymitanum

www.dacoromanica.ro

PRAEFATIO

41

bellum per Poloniam et inde per Romano-Moldo-Vlachiam

expeditionem suscipienti, et ad bis centena hominum milli,

secum ducenti, commeatum, aliaque ad victum exercitui

necessaria, largissime praebuerunt. Hi ipsi Moldo Valachi
sunt, qui Isacium Angelum imperatorem Constantinopolitanum, in eos tyrannidem tentantem, plus quinquies acerrimis vicerunt praeliis, et Romanum, liberum quidem optimum socium, irritatum autem incomparabilem esse bellatorem docuerunt. Hi sunt iidem Romani, qui post fraudulenter occupatam a Latinis Constantinopolim, adversus
invasorem Balduinum, gloriosa portarunt arma et Graecis
de imperio plane desperantibus, contra tam insperatum
dolosumque hostem, animum et arma recipiendi, ac tandem
imperium quoque recuperan di, commodissimam praebuerunt
occasionem. Hi sunt inquarn Romano-Moldovlachi, qui soli,
cum solis Siculis, vires armaque iungentes, inter tot Asiaticas, Europaeasque celeberrimas gentes, saevi Bathi saevitiem, ac Tartarorum immanitatem viriliter represserunt, et
loca sua a barbarica rabie infecta, illaesaque conservantes,

transitum illis per suas ditiones, revera Romane denegarunt. Ac tandem, ut stricte hic dicamus, quae in Chronici
textu fuse memoranda sunt, hoc unicum ultimatim longe
praestantissimum, omnino Romanum, et vere heroicum
adjiciamus, praeclare gestum, et mire continuatum facinus.
Hi ipsi sunt Romano-Moldovlachi, qui, cum septices draco,
nefandissimus, inquam, Turca, tot orientis, occidentisque
regna, atque imperia largo, ac insatiabili devoraret gutture,
orbem fere toturn et praecipue Christianurn, ad tanta perduxit miseriarurn extrema, ut dominiorum olim florentissi-

morum, hodie vix, ac ne vix quidem vel etiam dudum

demortui et temporis carie consumpti cadaveris sceleton,

www.dacoromanica.ro

42

PRAEFATIO

referre possint. Ipsi inquam Moldovlachi soli, miro ferri

et auri artificio, non minus ferocitati ejus, quam voracitati occurrentes, vivas se, majorum suorurn, Achillis simul
atque Ulyssis esse imagines declararunt.
Gloriosa suis saeculis fuere simul atque potentissima
Graecorum, Persarum, Aegyptiorumque ac Babylonica imperia: usque adeo illa humiliavit, deformavitque sultanea
dynastia, ut nostris diebus illorum gesta, olim humanum
excedentia captum, non historiam, sed fabulam, non rem,
F ed umbram somniumque rei, agere videantur. Arabia felix, petrea, et deserta, infelicitatem sibi, devastationemque ab saevientibus Turcicis armis, propinatam non gustavit modo, sed etiam ebrietatem usque, crapulamque exhausit. Africa et Romae aemula Carthago, aprinum Othmanicum virulentissimum dentem ita est experta, ut semel
accepti vulneris, aeterna ejus cicatrix sit indicium. Bulgarorum, Servorum et Sclavorum (quibus connumerantur
et Bosnenses) Albanorum, Bohemorum, et Dalmatarum
manu et ferro, toti fere Europaeo orbi, terribilissimas gentes, usque adeo mitigavit, cicuravitque Agarenus, ut ex
antiqua et naturali earum ferocitate, nulla hodie extet
nota; neque alio notiori dicto, aut facto, nisi, unico et
illo obscurissimo nomine, inter reliquas mortalium nationes censeri possint. Hungariae potentissimum amplis-

simumque dominium, ad tantas redegerat angustias, ut

regni lirnites, non nisi intra dirutissimos, agnosceret parietes. Germanos, gentem alias invictam, ita perterrefecit,
ut ad Vendibonae usque portas, bis: circa illas sexcenties
excidium et lethum minitantia, induxerit armorum fulmina,

ulteriorem Italiam, (quanta enim immanissima, Venetae

Publicae, fecerit mala, quotque insulis celeberrirnis, ac ur-

www.dacoromanica.ro

PRAEFATIO

43

bibus in mari et continente fortissimis, earn spoliaverit,

hic recensere omiftimus) quasi ex industria furiosiori et
extremae suae tyrannicae indignationi, reservatarn voluisse
visus, in septentrionem, adversus Russos, Cozacos et Po-

lonos arma vertit, et hasce quoque Christicolas regiones

unico veluti singultu diglutiendas, impurissimum, ac satietatis inscium os aperuit. Quae etiamsi non essent prorsus

victae, neque ejus durissimo jugo subactae, non tamen

absque immensa Christiani sanguinis effusione, et innurnera

piarum animarum pernicie evadere potuerunt. Quae mala

quoties, quantaque fuerint, si re(cen)seri animi esset, non

solum vires non sufficerent, sed tempus quoque nos

deficeret Hoc tantum unicum notatu dignissimum, et ab historicis Polonis frequentissim6 cornmemoratum, adjiciendurn,

non extra rem esse arbitramur, supremam nempe Providentiam, salutem illorum populorurn per invictam RomanoMoldovlachorum gentem, procurasse, eaque ut fortissimo
propugnaculo, adversus barbarae saeviciei ferocissimos

insultus usam, eos hucusque incolumes et in propriis sedibus fixos, quietosque conservasse.
Nos per-16 effugerat, quod omnium primo dixisse debueramus, Scythicam gentern, Persico, Graeco et Romano imperio
semper invictam, et non nisi a solo Deo, aut cui Deus facul-

tates extraordinario quodarn suae divinae voluntatis nutu,

auxerit, domari posse, creditum est. Earn, inquarn, gentem
Au la Othmana ita perdomuit, atque diminuit, ut non
secus ac rapinae avidus venator, ligatum canem, ad suurn
arbitrium quando vult, et quas in partes jubet, in christianas
regiones nativa saeviendum rabie dimittit. Ita nonunquam
ut mordacem infidamque feram cavens, per assiduarn
Chanorum mutationem , depositionem, aliquando etiam

www.dacoromanica.ro

44

PRLEFATIO

internecionem (omnia enim haec in Sultani consistunt arbitrio) humiliat, et occasiones ei caput elevandi subtrahit.

IIaec ita se habere, nemo est, ut reor, qui nesciat. Tot

enim tantaque in tam amplo imperii sui orbe subegit,
conculcavit, delevit, et in nihilum redegit imperia, regna,
principatus, dominia, ut facilius esset cuique ea continuo

deplorare, quam per totum ex catalogo recitare, 'et lamentandi potius, quam scribencli tempus adesse decernere.
Ita indies I3abylonius iste draco Christiano sanguine saginatus, cumque totum terrarum orbem ut angustissimani
speluncam, atque strictissimarn ad suam vastam capiendam
existimaret molem, tandem abjecta quasi colubrina specie,
scorpionem induit, et quod dentibus mordere et hiantibus
faucibus devorare non potuit, veneno armata cauda circumvolvere, et lethifero aculeo transfodere aggressus est infamis

Et quod ut imrnanis leo discerpere non valuit ut vulpes

callidissima, dolo, fraudeque pellicere conatus est. Germaniao

terror, et Hungariae domitor, Sorvorum et Bulgarorum subactor, Suleimanus ille Turcarum Ulysses, ac Othmanorum
Lycurgus, qui cum ex majoribus suis scripto, dictoque accepisset, contra Romano-Moldovlachos hostiliter agere, esse
rem extremae fatuitatis, (prudentiam enim illius serpentis
non nemo Christianorum quoque scriptorum ingenue fatetur)
et adversus talem invictam nationern, martem tentare, nihil

aliud esse, nisi rem ludendo, Aliothmanae gloriae periculum subire, utpote qui optime noverat, quoties, quotque
suos praedecessores Muhammedos, Bajezidos et Murados,
in Moldavicis campis pofligatos et innurneras suorum myriades Danubii, Tyratis, Pruthi, Sireti, ac Barladi undas absorpsisse. Itaque alienis et propriis edoctus periculis, foedus
arnicitiamque Moldovlachorurn (earn Bogdano Magni Ste-

www.dacoromanica.ro

PRAEFATIO

45

phani filio offerente) promptissim amplexatur, et sub an-

nalis tributi specie (sine quo pax Christianorurn cum

Turcis, semper mortua est) donario quatuor mille aureorum, viginti falconurn, et quadraginta nobilium (quas Moldavorum producit terra) equarum, fit contentus, avaritiae

perpetuus ille, et individuus cultor. Ita quidem bene meriti de sua patria, illius tempestatis Moldavae nationis majores, Turcico imperatori donaria promittunt, aururn, argenturn, jumenta et ayes, ut primitia terrae, singulis annis,
ad hiantem illius portarn, per suos legatos mittendas obligantur. Saniori nimirum consilio usi, tempus redimentes,
firmissimis tamen ac perpetuis conditionibus suam monarchicam potestatem stabiliverunt. Decus ecclesiasticum,
pietatem Christianam ac religionem orthodoxam, a lunatica rabie, et muhammedana superstitione intaminatam,
puramve retinuerunt, nee unquam superstites passi sunt
cornieulatum sydus, super sacrosanctum crucis signum

elevari. At haec omnia, non solum sibi, sed curanicis

quoque praeceptis contraria, simulatissim tulit tyrannus,

cui rei alia luculentior, non potest dari ratio, nisi quod
Moldovlachicarn nationem subdolis licet conditionibus et pacifico prcetextu, sibi devinxisse, non minus
gloriosum Othmano fore imperio, quam tot innumeras
aliorum gentes, armis profligasse, existimaverit.
Haec igitur, et his multo mirabiliora (quae in Chronico
ulterius monstrabuntur) cum, quidam ex vicinis, veluti
altissima ex specula observassent, procul dubio, haud sine
modestae, ae speciosae cujusdam invidiae larva, sub chaunicarn

ractere veterurn scriptorum graviter latitans, et diu gemescens Romano-Moldovlachorum percelebre genus et
nomen, perplexioribus retiunculis obvolvere, et sub anti-

www.dacoromanica.ro

46

PRAEFATIO

quitatis pallio prorsus occultare, nee non ex notioris historiae catalogo plane expungere sunt conali At nescio quomodo tam dura fronte, solem luto obduci et ccelum palrno
contegi posse putarunt? Verum enimvero, adsunt nobis
praesentissimi opitulatores, tot Graecorum, Latinorum, Germanorum, Gallorum, Ralorum, Hungarorum, Polonorum,
Russorum, Sclavorum, et ipsorum Arabum atque Turcarum
scriptores, qui unanimiter arrept's justae defensionis armis,

adversus gannientes detractatores, certa et evidenti vietoriae, atque vindictae spe, justa ineunt praelia, et nobis
silentibus, atque quiescentibus, ex vetustissimis eorum
armamentariis, omni armaturae cum defensivae turn offensivae, genere instructi, hujuscemodi circulatores, et
alienarum laudum intempestivos osores, ad arenam invicto

provocant pectoro. Horurn, inquam, singuli, singulorum

temporum scriptores demonstrabunt, aranearum telis, non
nisi musoulas, et id genus infirma ac inermia posse capi
insecta. Cum vero in illa inciderint aviculae, et robustioris
naturae animalcula, illico disrumpi et conatus illarum irritos

liii igitur ipsi firmis evincent testimoniis, (nostrum

enim ne hilum volumus esse proprium) primam RomanoMoldovlachorum fundationem, ab Ulpio Trajano, magno
illo et optimo imperatore extitisse. Etenim declarabunt,
Moldovlachicae nationis annos, reliquis multo numerosiores, et aetatem illius multo provectiorem, eaeterisque
antiquiorem esse: utpote quae epochae suae, ab bine retro,
supra mille sexcentis, decemque annis, initium agnoseat.
Raque nullam gentium (excepta, quam superius excepimus, Germanica gente) senectute illi, aut vetustate cornparari posse. Deniqae testificabuntur, gentem Moldavam,
non excollectanearum nationum colluvie conflatam, sed ex
fieri.

www.dacoromanica.ro

PRAEFATIO

47

Romanis civibus, ac maximis ex familiis selectarn fuisse;

tandem bonos et fortes Romano-Moldovlachos, bonis
et fortibus natos parentibus, sanguinis puritatern, ac generis nobilitatem incorrupt, atque intaminat conservasse
nec non etiamnum conservare. Neque vero quis, tanta
nos rerum laborare putet ignorantia, (liceat hoc unicurn
paulo liberius affari) nec imaginetur, hoc a nobis praetendi,
Romano-Moldavam nimirum gentem, nullum exterorum,
suo non miscuisse sanguinem: hoc enim non dicto solum,
sed cogitatu quoque absurdissimum esset. Quandoquidem
ut antiquius, diversis diversarum gentium invasionibus,
ita post Constantinopolitani imperii excidium, et aliorum
in viciniis regnorum, per Turcicam rabiem, eversionem,
multas nobiles, imo imperatorias et regias familias, suo
gremio excepit Moldavia et Valachia. Ut Cantacuzenorum,
Palaeologorum, Sebastorurn, Grilorum, Asanarum, Chrysobergiorum, Petralyphiorum, Chrysosculaeorum, Rossetorum, Euprajotarum, aliosque nonnullos, Graecae nobilitatis flores, in agro suo transplantavit, sanguine Romano
nobilitata Dacia. Praeterea ex vicinis Polonis Potockios,
ex Litvanis Radzivilios, ex IIungaria Bathorios, et antiquius Corvinos (cujus ex prosapia derivantur Urekestii),
ex Crimensium nobilibus mirzis Cantemyrios, ac Czercassorum Cabartarum aliquot insignium personas (ex quibus
fuit et conjraix principis Basilii, ex qua natus est illi Stephanus) ad Christi castra transeuntes, inter antiquas Moldavae nobilitatis familias, connumerarunt Moldavi. Ita reges
Serviae, filias filiosque suos, filiis ac filiabus principum
Valachiae, matrimonio junxerunt. Ita Brancoveni ex Bulgaria originem ducere creduntur. Ita Bassarabi, ex Bassarabia ad Oleturn fluviurn transmigrarunt. Simi liter filias

www.dacoromanica.ro

48

PRAEFATIO

suas exteris principibus ac ducibus, Moldaviae principes,

ac barones, habita nobilitatis ratione, collocare haud abnuerunt, ut legimus He liarn Alexandri filium, duxisse uxorem Mariam, germanam sororem Sophiae, reginae Vladislai
regis Poloniae: Ste-phanum principem, filiam suam IIelenam filio Magni Moscoviae ducis Ioannis Basilidis, connubio junxisse. Basilium principem, unam Radzivilio Litvaniae, alteram Chmilinskio, Cozacorum duci, uxores
dedisse. Ornittimus his Bogdanorum, Mohiliorurn, Constan-

tinorum, aliorumque principurn, cum palatiniswac principibus Poloniae legitirni sanguinis commistionem commemorare; de his enirn omnibus, Deo concedente, in secundo
Chronici tomo, suo loco atque tempore nominatim dicetur.
Nec non in libro Moldavicae nobilitatis genealogiae Latio
sermone a nobis conscripto, fuse expressum habemus. At

thori et connubii connexio cum sit particularis, et quarundam duntaxat domorum, ac potissimurn nobilium copulatio, earn Romanum corrupisse sanguinem, putari non
licebit, minori nempe (prout ipse naturae postulat ordo)
parte majori cedente. Ne autem modum praefationis excedere videamur, de reliquis Moldovlachorum praerogativis, accuratius percipiendis, ad historiae corpus, lectorem invitamus

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE CANTEMIR
VOEVOD

Cu mila 1u Dumniziu, a Moldovii mosnn Domml, si a svintei

Rossiesti inprtti Rniazi.
Tutnror iubitilor, in Hs: Dumniziul frati, Romano-Moldo-Vlahilor,
Sfinitate.

Nu cu multe avem aid pre Dumne'voastrd,iubitilor, a vd supdra, devrdme ce cd de cad cc ar trebui pentru luminare, i lumi-

narg adeverinP Istorii noastre, prin multe locuri a (dsiturit

Hronidate, unde trebuin(d a fi s'afi pdrut, addsd invdtaturd am
dat. ,1". mai vrtos al la toate incepdturile cdrtilor, cdte oare
ce pridoslovie, innainte trimi(ind, socotim: cd toate cad, carile
cititoriulut vre-o indointd de prepus a aduce s'ar vidd, cu tot
mijlocul a le rddica am silit, precum fiete-card la locul sau

innainte la privald vet va ei. Aid claret pu(in in in0iintare

a va da no trebue, cum adecd, 0 in ce chip incepdtura socotelit noastre au fost, 0 cum strdmtoard vremit, i mat vrtos
"lipsa a unor istorici foarte de trtabd, tinchiul sfdrfitulut, ni-au
abdtut.
4

www.dacoromanica.ro

60

CITRA CITITORTII

Fost-au claret gtinclul, i nevointa noastra, ca tot trupul Hronwulu acestuia, in doati tomuri (adecd cdrti marl) sd'l in-

partim. Deci tomul dintcil, (pre carile in dasta data vi-1 cidruim), sci s numascd Hronicul a Vechimil-Romano-Hohlovlachili.
Carile incepdnd de .7a descalecatul Doe/till cu Romani, adecd

dela Tralan Mare le inpdrat, si de la annul Domnuluf si Mein-

tuitorfului nostru lui Is: Hs: 107, cursul istoril, ptind dapci
prada /24 Batie Ilanul tdttirdsc i pcinci la inturnare' lui Dragos
Vodd in tara Moldovil, i luf .Radul Vodd islegrul in cm-a
Muntenlascd, care s'au ttimplat, pre la annul de la 11s. 1274
duce ; lard al doiler torn laste sd ince'pd de and curatindu-sa
locurile acste de Tdtari, si de toate ndpdzile altor varvarl, fi
precum zisam, pomenitil Domnl intorccindu-sd pre la locurile
lor din bejeniile Ardialulul, cu deosabite titulurl a Domnilor de
Moldova, si a Domnilor Muntenestl, a sd ?mei au inceput ; si sd
tragcz rdndul annilor,

pove'st Domnilor, peind la vremile noastre ;

si asd inpreund pe amtindoaci parOle Istoriii, la typarid sd le

dam. Ce adasta dupd gdndul nostra a sclvtirsi, precum zisdm,
cate-va inpiedecaturt innainte esinclu-ne, cdtrd carile acmic i
slujba senatoriil numai ivsure' addogdndu-sd, (cdci nevoile de
casd si private, asesi nict le mai pomenim) nl-au cdutat vrerne'
luerulul a muta, ca cdnd Dumndzdu ar invoi, $i slabe puterile
cu gdndul ni s'ar potrivi, i acia a istoriii parte, la dorital
sdvtirsit sd ducem. A tuturor dard lucrurilor agiutortul lul Dumndzciu, vrbne', i osteninOt poftind, nol pre cat puterilene vor ajuta,

osteninta nu vom .cruca; lard vola, i vrent, in socntla acelnla tom

idsa carile singur cunostilqa vremilor in pute're' sa au asdzat. Deci

dard intr'a6astd parte, (pre care' acmic de cum laste si cum lasle
gdtitd o video) toatd socotiala noastrd intr'aO,ista sd stdrulaste;
pentru ca numele, i niamul Dumniavoastrd carla de demult s'au
descdlecat, si de atunce pand acmU necurmat ldcueste in Da-

www.dacoromanica.ro

CITRI CITITORYIT

51

chiia (adecd in Moldova, in, Tara Munteniascd 0 in Ardial),

din tyrannita vechii uitdri dezbdtcindu-1 precum adeveirap Romani,
de Roma cetNe'ni, f/ din top a Italil lacuitorl ale0 ost ist s4

fip, cu vre'dnice de credinp a strPini scriitori mdrturii sa vd

ardtam. Afijderg a unora, nu atelta de gra la socotiald, mai
proaspep scriitori, inpotrivnice peireri indreptand, cat de departe
.din cald adevdru7u s set fie rdtdcit sd-i descoperim. Catra
adasta, pentru ca cursul anilor nesmintit s ducem urmat-am trii
vestip, 0 a vremilor iscusip seirndluitori, pe Petavie, Calviz, si
pe Ricpolus, caril in scurt, i foarte cu credinfd vre'rne i viata
a tuturor stdpcinirilor lumii strangetnd, i cursul annilor nu numal
istorice'0e, ce incd i astrolog1aicd>1e foarte curat samaluind, din
toate inadtuciturile ii descurcd. i a f pre ace0i tri hronologhi
intre sine aldtureind, i ca alalp a vremilor scriitorl, cu osirdie
in felfqindu-i, cursul hronicului, vkla inparatilor Rom etnefti,
pP une lucruri mai de insdinnat carile pre vrr mile lor, in Dach;c1,

sau in pal-tile vecine de pren pregiurul Dachiii s'au teimplat

cum mai pre scurt, 0 mai carat s'au putut, li-am inseimnat.
A0jderd, supt vremile a unor inpetrap, macar cet spre petrtile
acgstd ceva s sd fie lucrat, let cci mai curap scriitori, n'am
allat: insd no i a acelora viatci i vre'mg stdpdnirii lor, ctd
sd fie fost, cu insdmnare' n'am trecut-o, pentru ca cu acesta
chip cursul annilor necurmat, i Ara prPpus sd putem dace.
AOderg, pentru singurd in ftiinfare' a vechiii niamuluf dumnvoastra, insdmnat-am, i vremile in carile multimd a multor
varvarl, multe, p marl stapdniri, in partite Evropii deRpre
opus, dupd ncipdzile lor au descalecat, pentru ca din potrivire
vremilor curat sd set poahl cunoqte, precum stdpnire' mo0lor
stramosilor Durnne'voastrd in Dachia, de cat a multi a altora
mui vgche, i mai bettretad set fie, pentru carg fi in pridoslovie
cdte oare ce am aratat. .40jdord, precdt putinta osirdiil noastre

www.dacoromanica.ro

52

and catTORIEr

au fast, silit-am, ca toate pd'rtice'lele hronicului nostru, din

istorii, fi istorici ca aciia sa le alcatuim pentru a carora credintet, nu taste cine set sd indoiascd; ce dela tott invdtatii, 0
cercdtorii adeverintii Istoriilor, priimi qi crezuti sint pre a
cdrora numere, 'M catastivul ce urmazd, 0 pre la marginele
carpi, unde marturifa lor trebuiqte, cu slove mai mdnunte insamnate le veti vide. Carii in, ce flu v'a(I pute' increde, sau
foarte cu minune lucru vi s'ar pare, vor mdrturisi, precum noi,
de la noi macar un cuvintel sd nu fim daos : ce cu intriaga
a inimii ftiintd, pre dni pova(ei aveind, unde ni-au dus, acolo
am mars, i nici cat de putin de la danfil nu 121-ant abatut.
AWere, pentru mai pre lesne cuprinderd cititoriului, tot trupul istoriii ze'ce car(i, i fietecare carte , in cdteva capete am
inpcirtit, in cede adecd, fi cum forma , i asatura istoriii au
poftit, precum toate innainte le viti vide'. In dastd data dara
tomul al doild Med nesavarfit fiind, socotit-am, ca cu a0eptare' aceii p&p', afteptare' ctiini lucrurilor,, carile intr'adasta
set cuprincl, mai mutt sd nu prelunqim. Age' omen4ilor, i iubitilor sympatrioti, i fiete carile, a adeverin(ii istoricqti iubitotht,
de adastet data , cu acest dintdi a Istoriii noastre tomos, in

ere'me de odihnd, (pre care' dd-o cel ce pre Iieruvimi, i &rafimi sa odihnefte) zaliavindu-vd, cu noi netrebnicit inpreund,

pre cela, carile toate darurile cdle de sdvdrfit de sus, de la

Parintele luminilor a purce'de pricinete, rugati, pentru ca sa
bineinvolascet, i pre celalalt tomos a istoriii a sdvarfi, sd ne
invrednicim, 0 mai curand cu mijlocul halcotypalui tuturor
sa obOiascd.

www.dacoromanica.ro

set

CATASTIHUL
Istoricilor, Gheogrqfilor, Filosofilor, Poeticilor, iti a altor oameni inettrafi, ElinT,

Latint fi de alte nramuri, a cetrora numere ed pomenesc, fi mitrturiile li a aduc

Intr'acest ffronic.

Avgustin, pgrinte latin.

Avriolus, istoric latin.
Avrelie Victor, ist. latin.
Avsonie, poetic latin.
Agathus, istoric grec.
Aimon, istoric latin.
Ammian, istoric grec.
Anonimus, istor. latin.
Antisiodordnul, ist. latin.
Apollonie, filosof grec.
B

Baronius, istoric latin.

Belarminus, theolog latin.
Bilschie, istoric liah.
Bovinus, conaentator latin.
Bonfin, istorio ungur.
Busbecvius, istoric latin.

Vilelmus, istoric latin.

Vopiscus, istoric latin.
G

Gheorghie Franta, ist. grec.

Glicas, istoric grec.
Gluverie, gheograf latin.
Grigorie Papa, pArinte latin.
Grigorie Turondnul, ist. latin.
D

Dion, istoric grec.

Dionysie Alicarnaseul, istoric grec.
Dionysie Periighit, gheograf grec.
Dionysiodot, istoric latin:

Ditmarus, istoric latin.

Dlugos, istoric fish.
Dolion, istoric de lucrurile unguresti.
Dubravie, istoric Bohem,

www.dacoromanica.ro

54

HRONICA

Evagrie, istoric grec.

Evsevie, istoric grec.
Evstathie, istoric grec.
Evtropie, istoric latin.
Eneas Silvie, istoric latin.

Laonic Halcocondilas, ist. grec.

Leunclavie, istor. latin.
Livanie, sofist grec.
Luitprand, istor. niamtit.
Letopistul slovenesc, i muntenesc.

Zacuti, istoric de lucrurile ar5pesti.

Zonaras, istoric grec.
Zosim, istoric grec.
Zugropulos, istoric grec.

Maienburg, istor. niarnt.

Macrovie, istor. grec.
Mappele lui Emeric Tucheli.
Marinus, istoric latin.
Mehovii, istoric rus.
Metafrastis, scriitoria grec.
Mirhondi, istoric pers.
Miron Costin, ist. moldovan.
Mistelana, istorie latinL
Moreri, dictionar istoricesc frantoz.
Moysei Prroc, Svanta Scripturd.

lacov Pi lip de Bergornen, istoric la tin.

istoric latin.
leronim, Orinte latin.
Isidor, istoric grec.
Isihie, istoric grec.
Iuvenalis, poetic latin.
Iu lie Capitolin, ist. latin.
Tustin, istoric latin.
Ithakie, istoric grec.

loann Antonia de Campania, istoric

latin.
loan Gluverie, istoric.
Ioann Zarnaischie, istoric liah.
Iornandis Gotth, ist. latin.
Iosif Jidov, au scris elinste istoric.

Carlon, istoric latin.

Casiodor, istoric.

Cvintus Curtius, ist. latin.

Chedrinos, istoric grec.
Clavdie Ptolomel, gheograf give.
Constantin Manasi, istoric grec.
Cantacuzinos, istor. grec.
Constitutiile Inpaliitesti lat.
Cravtius, istoric saxonesc.
Curopalat, istoric grec.
Cuspin, istoric latin.

Navolerus, istoric latin.

Niculai Costin, istoric Moldovan.
Nichita Honiatis, ist. grec.
Nichifor Grigoras, ist. grec.
Nicolaus Ola, istor. latin.
0

Ovidius, poetic latin.

Olimpiodor, istoric grec.
Omiros, poetic grec.
Onufrie, istoric.
Orbinus, bilsnuitoria Raguzeti Italian.
Orihovie, istoric liah.
Orosie, istoric.
P.

Pavel diacon, istor. latin.

Pavsanie, istoric grec.
Parisios, istoric latin.
Patavie, istoric latin,

www.dacoromanica.ro

65

HRONICA.

Pahimeris, istoric grec.

Petronie Cardina, istoric latin.
Platon, filosof grec.
Plinie, Oheograf si ist. latin.
Plinie cel ta,n6r, scriitorid latin.
Plutarh, istoric grec.
Polyvios, istoric grec.
Pomponie Me las, gheograf latin.
Posonie, istoric latin.
Pretoril de Gotthi, ist. latin.
Proclus, mathematic grec.
Procopie Cheseriunul, ist. grec.
Prosper, istoric latin.
It

Tab la capitolink ist. lating.

Tertulian, scriitoria latin
Titus Livius, ist. latin.
Tolpentin, istoric ungur.
Triverie, istoric latin.
Trithimie, ist. latin.
Trogus Pompeius, istor. latin.

Urdche Vornicul, istoric moldovan.

Fasticulele Sicule latin.

Filor jidov, isto. au scris elindste.

Rictiolus, istoric latin.

S.

Sabeliscus, istoric latin.

Save lie Polmon, ist. latin.
Saadi, istoric turcesc.
Samocatis, istoric grec.
Sighiberd. istoric latin.
Sigon, istoric latin.
Sidonie, poetic latin.
Simion Mzacul, ungurian.
Sith Calviz, hronolog latin.
Scaligher, istoric latin.
Isocrat, istoric grec.
Socratis, filosof grec.
Solinus, gheograf latin.
Spailianus, istoric latin.
Stanislav Sarnitie, ist. liah.
Stepena, istorila rusaseti.
Stefan Vyzantinul, gheograf grec.
Strilkovskie. ist. liah.
Synopsis istoril rusesti.

Teofanis, istoric grec.

Teofilact, acelasi Samocat grec.
Tuchididis, istoric grec.

Hezarfen, istor. turcesc.

Hronicul lesesc.
Hronicul Moldovenesc cel vechiti.
Hronicul Muntenesc.
Hronicul Frantozese
Hronicul Fuldian.
Hronograful moschicesc.
Hronograful sirbesc.

Titeron, ritor latin.

X

Xenofon, istoric grec.

Xifilin, istoric grec.

far& de vom fi trecut pre veunii cu pomenird, poate cititoriul la rAndul Au

P6-1 gasasck

www.dacoromanica.ro

HRONICON
A toati Tara Romfiniasei (card apol s'an Inprtit hi Moldova,
Munteniasek i Ard61u1) din desedlecatul ei de la Traian 1110ratul Rniulni. Aijder pentrn nninerele, carele au avnt odat,
1 carele are acinii.

i pentru Romani! caril de atuna intfinsa

azindn-si, Intfaala1 i pani acinit necontenit lcnese.

PROLEGOMENA
CAPUL I
Pentru vechiu neamul tatdrItsc, carile in evata Scrieoare ed chicanti Gog 0
Magog, 0 pentru de afte holdrdrea a toata Schythia, fi pentru numele Dachiii.

Pentru ca oglinda hroniculuT nostru, de tot pravul indoinfiT maT

strs si maT curath innaint privliT cititorTuluT, sA o punem, si
pentru ca izvorul, si incepAtura numeluT Dachiii (pre care acmu
fArle MoldoviT, Tara MunteniascA, si Ardialul stau), de unde au
izvor'at, si au purees, maT chTar sh putem a arAta, comfit-am cA
intAT foarte de trTabA sA fie oare-ce prescurt pentru toatA Schythia,
adecA taxa TAtArascA, sa, zicem, de vrme ce si a Dachilor niam,
(de pre carile pArfile acst Dachia s'au numit, tot dintr'o radAcinA

si dintr'o corenie cu SchythiT au fost, precum si alte multe si

mal nenumArate nAroade dinteaceTasT Schythi, (sau TAtarT,) cu cur-

www.dacoromanica.ro

58

CARTt I

sul vremilor in multe 041 ritzletindu-s5, ca nit intunecoasA

neguri, maT toat fata pmtintuluT au acoperit i ca un potop de
vrsate, i peste tot latite ape, nici la Asia, nicl la Evropa, nici
la Africa, vre un unghTu nepotopit, i necAlcat, n'au lsat, pentru
a cArora ntibusle si ufididuri pline sint istoriile Ellinilor, a Latinilor i a altor limbT, nail stodpul scrisorii au %inut i mutarile
lucruriler au insmnat. Noi dara, mai vche, i maT 135.tran is
torie, dec'at &Arita Scriptura, necunoschnd, in buni chezi Dum-

nzescul cuvnt povat i agiutorlu luand, de la dansul si incpem; carile unul i singur Taste, ce cuprinde A i U, inceputul
i sfarOtul.
Istoria Svintel
Soripturt.

Lsind dar b. pentru scurtar cuvntuluT, a niamurilor ghenealoghie (adech corenie) de la Noe inapol pre amnuntul a povesti,

luAnd numele numai carile la sfnta istorie s pomente, de

niamurile Gog si Magog, (de pre care "luilnd Persil numele, le
zic Cinmacini, Targ Asyrii si Arapii Egegi Megegi). Pre acst
&al niamurT Sfnta Scriptur le aaza, in pArtile CrivAtului; dela

carile, dup prorociasca adeverin0 s'au pornit, si sit porn4te tot

rAul peste tot pArnntul, nici alt nm deosAbit s'a fie acela
de a Schythilor, putem cunoaste, de vrme ce part Grivatului,
asamanar numelui si cumplite laptele lor carile d'inceput au
Mout, si para acma fac, chiar i aiiav ii dovedte, ca pomenitii
Gog, i Magog spre partile Crivatului (uncle acnan Tataram
c mare sit chiam5) au lacuit si Inca lticuesc, i dintr'nsii atat
nmuri prin toate vremile ca roil s'au pornit i intr'alte OW
au izbucnit, de multime nici Crivatul, nici locurile lor cle late,
lungi si largi mai incaphndu-i.
Dupit c de Dumnzaescul Duh suflatit istorie, thrziu mai pre
urma au inceput, c din truda si chitCla omensa a purcde, a
ehrila intili intre limbi nascatorT (precum a tuturor socotCla de
obste Taste), au fost Ha idea, dupa, cinsii Finicsil de la emit ElUnit au luat mai pre urnia i slovele, Tart ciniile invataturilor
dela Eghypti. Deci Ellinil in multe mai iscoditorT, i mai isteti
decAt alte limbi find, inceput-au nu numai ale sale, ce i a altor
nmuri lucruri i fapte dup'a, a vrmilor tamplari a le insarnna
i in scrisoare celor mai apoi urmAtorT a le lam,

www.dacoromanica.ro

CAP I. PROLEGOMENA

69

Dintre El Ifni dart mai vechiii de cat top scriitorii st socotste

a fi Omiros, carile cu versuri neapotrivite, si cu iscusit limb&
ellinsca, au scris rtzboiul a tuturor Grecilor si razsipa vestitei ce-

Omires

tati a Troadii*. Scris-au dart istorie sa cu notzAci si noa de ani dupt

Oheorghie thedrinos 66, ti Insamnirile lid

razsipa Troadii iar mai denainte de mantuitoriul lumii Hs: Dumntzati cu 1206: ani, in care rzboiti au fost : precum Schithii, asd si Csilantrn in Chedrin.
amazoanele vestite in vitejie mueri, dintracela nm purcse, * * Instinct. Cap. 4.
(precum pentru adasta adeverste Iustin iscusitul istoric) st fie. Carte a 2.Stih. 27
Dup. Omir poeticul, thrziu mai pre urtna, scris-au mai denainte
Irodot.
de top', cu chip istoricesc Irodot lucrurile Ellinilor si razboaele,
carile pre acl vrmi au avut cu PersiT, si intre sine : se pre

acld vrmi cand au fost scriind Irodot, adect, pe la anul mai

innainte de Domnul Hs : 444 vde-st c Grecii putint instiintare
au avut pentru prtile Schithiii si a altor parti a Crivalulul, de
vrme ce zice, c isvoartle Dunarii (care ellinste st chiam
Istros) de unde s sa, fie incepand, nu st pot sti, precum nici a
Nilului nu di stiu; pentru acia si pentru Schithia si desparcirile
ei multe turburate si amestecate pomenste. Asijderd Tuchidid
carile dupa Irodot carte Istoril sale au inceput a scrie, nu mai
curat de cat Irodot scrie, toga' nevoin0 lui pentru lucrurile
ellinestT, puind. Dup acla cu cursul vremilor acCl, ce de la
scriitorii mai denainte, fart nici o bunt oranduiala amestecate
si ztmentite era, altii lor urmatori cu mestersug gheometricesc
la orandulalt a le pune, i partile lumil cu hirese hotara a in.
samna, si nmurile a lumii lacuitoare cu ale sale numere a le
numi, si dupt inptrAtiT si crtil a le osabi si a le vesti au inceput. Intai dart gheografi, adect de pamnt scriitori, au fost Stravon, carile au trait v-au scris pre vremile lui Tiverie inparat cu
26 : ani mai pre urmt de naster Domnului Hs. si mai innainte
de acesta Dionysie Periighit, carile au trait pre vremd lui Av-

Turhidid.

Stravon.

Dionysie Perilgh it.

gust Chesar cu 4 ani dupt Hs.; acestora au urmat Clavdie Ptolomel pre la inparatiia lul Traian si a lui Adrian cu 147 an! dui-A
mantuitoriul lurnii Hs:. Fost-au si din Latini vechi scriitorT a

Clavdie Ptolo-

met

pamantului Pomponie Mela, s'ail trait dupa Hs: 47 anT; dupa acesta

Pomponie Meta

au scris Plinie in anul de la Hs: 80: iara dupa acesta Solin

Plinie.

si a1iT mulV, (pre a carora numare aic a pomeni, 1tin

Bolin,

www.dacoromanica.ro

ar fi

60

CARTE I

fost) caril hotarAle a SchythiiT intr'acesta chip li au insmnat.

Dintr'acestor pomenitT gheografl scrisorT, hotarAle a toatA Schy-

thia sau TAtArame sA insAmnTazA capul hotaruluT puind de la

apa Tanais (acesta4 Donul), de unde sA varsA in balta Meotis

(aeasta-T mare Azaculul) si de acolo purcegand spre rAsArit, si
ocolind marginile a EvcsinuluT, (aCasta-I Mare NegrA) cuprinde
CerchejiT, Abazalile, MengreliT, GhTurgiT, de unde Tugs spre rAsArit

sA intinde pe langA muntil ce s chiamA Cavucasul (cariT despart

TAtArame din Persia) si lovste hotarle Indiii despre parte CrivAtuluT, i as merge pAnA in Ocheanul rAzsArituluT. De acolo
purcde pe margin OcheianuluT intorcandu-sA spre CrivAt, si incungTurA pe dindosul Hinichi, Chitalulul, Sibirului (cAruiTa ElliniT
iT zic Tartaria adevaratA), i toatA lungA i largA parte acTa,
care acmu Taste supt oblastia inpratiiT MosculuT. DeciTa intorcandu-sA spre apus pre dui:A vestitA cetat i scala ArhangheluluT,
merge tot pe malul Ochenului pAnA unde din Ocheian s varsA

mare, care sa, chiamA Baltic& Apol de acolo Ta spre amzizi,

cuprinzind in sine toate tArale, &ate rAman spre rAzsArit, i agunge

pe dupl dosul crAiiT Lesestl in muntiT ce sA chTamA CarpaticT,

sag SarmaticheY, cu cariT in jos lasindu-sai cuprinde Transilvania,
(sau cum noT iT zicem ArdTalul) i d tocma in apa Patissos (aCasta-T
Tisa), unde sA inpreunA cu Dun Are, lath din gura Patissului sa
intoarce pre cursul Dun Aril Tar AO spre rAzsArit, panA unde dA
in Mare NgrA la Istropolis (aCasta-T Chi lila, aCastas si cu alt numere maT pre urrnA s'au chemat Lycostomon, ce va sA zicA Gura
Lupulul) de la Chilia merge pang trce peste apele Tiras (Nistrul)
Boristhenis (Niprul) i sA inche la capul hotaruluT in Don.
InteaeastA darA lAtime i th.rgime de pArnant, macar c multe

nemuri de limbi deosAbite au fost, insA toate tot cu un nume

de obste SchythiT sA chemai si in Schythiia sA cuprind, a cArora

numere a tuturor aic de vom sta a numAra, altA istorie mai

multh i mai rung& de cat aCasta ar trebui sA scriem, ce indemnand pre cititorTul nostru, ca sA sh ostenescA, sag sA sA zAbAvascA
si in foile altora, noT aic numal Wale in Schythia cle mai marl
si nemurile cle maT vestite IT vom pomeni, as parandu-ni-sA

cA maT pre lesne va put cunoaste, ct

www.dacoromanica.ro

Dachia, (pentru care

CAP I. PROLEGOMENA

61

cuvantul nostru Taste) si DacbiT tot in Schythia au fost, i SchythiT,

caril pre acl vremT au tinut-o, s'au numit.

intaTas data de la hotarale India innainte ne vine Schythia oloverie. Cap. 5.
asiatica, in care sa cuprind inparaciile si nmurile, Sarmatia
asiatica, Chitaiul din lontru i dinafara munteluT Emmaus, Serica,
Sogdiana, Tatarame pustie, CiagataT, Turchistanul, Tatarame
veche, adasta-T dupa socotla a multi invtati, Ungu i Mongul,
carile sa fie Gog si Magog, si dintr'aceste sa sa fie izdarat nmurile TatarastT, i pentru aasta pricina, vechil gheogralT grecesti
au numit-o vche, adeca ca cum ca o maTca ar fi plodit i nscut
pre alte pre toate, Tara acmu cu maT vestit nume sa chiama Hina.
Asijder in Tatarame asiatica Taste Cazanul, Azdrahanul, si Sibirul cu alalte nenumarate OrT i nmurT, Tara in Tatarame
evropasca sint Tavrica Hersonesus (care acmu sa zice Cramul),
Sarmatia evropasca, in care O. cuprinda amandoaa Wale 1esest1,
adic c mare si c mica, Litfanie, Rusia alba si c ngra, Volinia, Podelasia, Mazovia, Livonia, Samoghetia, Prusia, Carsuvia,
si toata Ora Moschieasca i CazaCasca, i s inchide hotarul,
precum am zis, cu munta CarpaticT cariT despre razsarit au DachiTa, in care acmu sa cuprinde Moldova, MunteniTa, ArdTalul, si

o parte de Ungaria; insa pre vremile celor vechi gheogratl de la

apa DonuluT pana la hotarele Dachiil, fost-au i alte nmurT, pentru
cariT Dionysie Periighitis pomenste.
To5 p1v npi4 porkriv tnavualava cp5X1 v4Lovta.c.
HoXX& p.a.X' &est'llq p.cathscaoc

&c

aTv.a XEffric,

repp.avoi, Iambi= ti crac ,Wati.ct pcothpvca r.

Adeca:

Despre partea (a MriT Negre) spre Crivat s intind cu lacasul

multe nmurT foarte, unile dupa alalte stand, 'Ana la Meotis, la
gura BIiY, GhermaniT, SarmatiT, Ghetil, inpreuna i BastarniT,
apoT zice:
Amccov Ti 6'ore,coc atc zat Doctleneg &Xavol. Adeca : si a Dachilor
nemsurat pamant i vitejiT Alani; ase dara s'au artat precum
Dachia intre hotarale SchythiiT sa cuprinde, i Dacha cariT pre
dansa au lacuit, tot din rodul i nmul tatrsc au fost.

www.dacoromanica.ro

62

CARTA I

CAP. II.

Pentru cle vicM a Dachiii hotare.

De vrme ce Wale a stapaniriT Moldovii, gheografiT, i inpreuna

istoriciT, precum cel mai vechT, ase cesti mai noT tol, cu socotla de obste, ca pre o adevarata a DachiiT parte o cunosc; pi
vrand col, ea cu tot ddinsul cartile a tuturor scriitorilor, carile
la mana noastrA a vini s'au tamplat, scuturand adeverinta istoriiT noastre nu din parTae abatute, ce din sinaure izvoarale
fntanile eT, cle dinceput sa scoatem, nu fara cale a fi am socotit, intaT pentru oem vechi a DachiiI hotara (in carile, precum

zisam, si Moldova noastra, BA cuprinde) cat de pre scurt oare ce

s. zicem; si ales precum de la a tuturor vacurilor gheografi s
siruYaste, sA o hothram. C6 dicta,'" dara si de obste a tuturor socotla Taste precum tara Dachili sa fie stand pe malurile DunariT,
earile sint despre part6 Criva.tuluT si de la mare ngra spre apus

spre Ghermanie hotarale sal fie intins.

Acestii sententil precum Ellini as6 Latini, catIva avtorT a aye
putem; ins& lucru as6 chiar de si fAra prepus, multe a multora
mrturiT a aduce, samn numal de pofta laudeT a fi parandu-ni-sai
pi pentru ca de cleveta affectatii a scapa sA putem, din ceT muli
catTva numaT, i maT de credinta, pentru dovada cuvantuluT aic6
pre scurt II vom aduce.
Din cariT intaT dara innainte ne Tase Stravon, om elm i dintre
si

totY gheografii maT vechTii (cad supt -wet-Life luT Avgust Chesar
au trait), a caruTa cuvinte in limba luT pentru Dachia i pentru
DachT, precum li-au zis, as6 le vom scrie: nyove (zice) 'Ka%
hXXos n1; )(Wpac p.eptalibc aoll4.6vow &x 7raXatoa, To6c pzca yap Act-

v.ok rpoaarp6couat Tok rsotc. rote: p.ev tok rpOs Toy IIOvrov xs.latp.vous, xal rcpbq Tip Eco; Axxo6g Si, tok elq Tavavt ig. irpbc[riiv] rEpp.ayLav, xcd thq Tor) lorpou 7c7176s. Ce va sa zicA: facutu-s'au i alth, in-

partala aceiT OrT, Inca de demult insmnand ; decT pre unii AT

chema DachT, Tar pre altii Oheti, i Ghetii zic6 celor ce sa abat6
spre Mare Ngra i spre razsArit; iara DachiT, celor din potriva

www.dacoromanica.ro

UP 11. PROLEGOMENA

63

acestora spre Ghermania, i spre izvoarale Dunarii. Cu Stravon

intru socotth. Taste Dionysie Periighitul, carile sau tot infrun
vac cu Stravon, sau cu putin maT pre urrna decat dansul, partile acst cutreerand, au scris stihurile, de carile in capul trecut
am pomenit, as: Despre parte acetiTa, (adica a marii negro) spre

Crivat sa intind cu lacaul niamuri multe, unile dupa alalte

stand, pana la gura hal tii Meotis, Ghermanii, Sarmatii, Ghetii,
inpreuna i Bastarnii, i a Dachilor nunumarat pamant, i vitjii
Alara. Ca acst citte la Plinie, Carte 4. Cap : 12. Insa trebue
a ti, c mai denainte de vremile lul Avgust Chesar, din gheografiT pomeniti, carile O. fie fost hotarale Dachil, cu adevarat nu sa
pot ti, pentru caci pre atunc, maT de obte s vde O. fie lost numele Ghetilor i a Ghetii, decat a Dachilor i a Dachiii, i margin ile
Ghetiii nu numaT cu Dunr sit hotaraTa, ce inch i peste Dunre tre&and toata Misila cuprind, inpotriva a carora cu 132 ani maT denainte de natir6 Domnului Hs: (precum marturiste hronologhia
lul Calviz i Onufrie la acela an) mergand Valerie, sau precum vor
unii, Fulvie Flaccus, intaTu cu razbolu la SardiTa, (care Taste acmu

Saila) I au biruit, apoT cu danii pace s'ati aezat, precum i din

stihurile luT Ovidie Poeticul, carile scrie pentru Pont ne putem
adeveri, pre carile cauta-le la capul ce urmaza. Iar Sardila sari
SofiTa, care pre vremile maT de mijloc, scaunul CraliT BulgaretT
au fost, precum sa, fie fost facut intaTu de Sardi, i maT apoT de
DachT, marturiste Joan Bonfin decada 3, carte: 5. Acestor
vechT gheograff rninte urmaza ceti mai noi de carii cauta la
gheografie luT Gloverie, capul de DachiTa qi la Leunclavie i pomenitul Bonfin istoricii, a carora cuvinte prelarg inainte le veT
vid.

A dara de situatia, adica de puner loculuT DachiiT, precum

de la mare niagra (precum zisem) pre marginile Dunrii, despre
Crivat, spre Ghermania, i spre izvoarale DunriT s-au fost intinzind, nici un prepus nu rarnne; insa in lat i in lung, carile s
fie fost peste tot a hotaralor obariT, la scriitorT catava neatocmire afthm; ins adasta a lor netocmala nu socotim de aiur s
fie purcegand, fara numaT cad uniT dintre cetT maT noT scriitorT,

mente celor maT vechT a atinge poate-fi neputand, intr'alt chip

www.dacoromanica.ro

64

CARTA I

au socotit de cat cum el au vrut; cacT unde Stravon si Dionysie

la locurile acmu pomenite, zic: precum spre razsarit pAna la balta
Meotis, Tara despre apus pAnA la Ghermanie, spre izvoarale DunariT, sl sa fie intinzind, cestT maT noT inteun chip de indraznla
nesocotita vor sa scoata mencTunosT, socotind ca DachiT nicl o data

sa nu sa fie intins pe Dun Are in sus mal mult de cat pAna unde
da Tisa in Dunare; ce pare-ne-sA foarte gresita a acestor noT, si
neclAtit a celor vechT GrecT scriitorT socotela sA rArnfiTa cA pricina cAcT aceT vechi cu cestI noT sA vad a nu sA tocmi, nu Taste

necunostinta a celor vechi , ce prin vacurT mutArile hotarAlor,

carele de multe or! s'au mutat din locurile lor, unile maT lAtindu-sa,
Tara altele maT strangandu-sa, precum si din hotArele Ghermaniil
(a cAriTa nume pre cestI maT tinerT in gresala I-au dus) putem
cunoaste, cA pre vremile carile Stravon si Dionysie au scris,

despre part DunAril, au fost si alta tart tot supt hotarAle Ghermania cuprinsA, si pentru aceTa tot cu un nume numitA. farA
card sA fie fost ace Ghermanie, Procopie Chesarinnul, in carte de
rAzboTul Vandalilor, curat ne aratA, unde zice : Velizarie sA trAgd
din taxa GhermaniiT, card Taste intre Thrachia si in tre Illyrie; 'Tara card

au fost odatA Illyria; Zonora istoric grec ne o aratA, carte 1: cap: 12.

IllyriiT zice, maT pre urmA si alte locurT s'au adaos, si numele
eT si altor OH s'au dat ; cAcT Ta fiind despre uscatul, carile pe
desupra Machedonia sa intinde, a crnu si de Thrachia printrA muntiT

ImuluT si a Rodopilor trce (aceste-s munfT CenghiT, caril de la

Filippolis tree spre mare Alba, carora Turcil le zic Despot

Tam lasi, si Taras de acolo BA intorc spre Mare niagra, preste cariT
triace drumul din Moldova si din Ora MuntendscA mergand spre
Tarigrad), Taste darA pusa (zice Zonora) Illyria in mijlocul acestor
muntl si intre apa Dunaril, si pang, la mare niagrA sA intinde, Tara
pre une locurT 'Inca si peste Dunare covarseste..
Dintr'acste dara acestor de credintA autorT fArA prepus putem

cunoaste, cA GhermaniTa, spre card zic Stravon si Dionysie a

s'au fost intinzind Dachiia, n'au inteles el GhermaniTa, precum as-i
tAzI se hotardste, ce GhermaniTa care atuncd au fost intre Thrachia
si IllyriTa, Tara ce zic aceTas scriitorT, cA s'au fost intinzind spre
izvoarAle DunariT, trebue sa intelegdm, nu cA doara pAna la fan-

www.dacoromanica.ro

65

CAP. H. PROLEGOMENA

tnile el s'au fost lungind, ce caci spre fntnile ei, si precum

zicem noT, in susul apel pre margini s'au fost intinzind; din eel'
batrni dara hotarale Dachiii as Adm. Acmu sa venim s videm, cum o hotarasc si cesti mai tineri.
Dintre acesti mai de curund, in mnule tuturor sa poarta gheografiia lui Gloverie, care mai stiuta find, dect de la noT a s
arata ar trebui, lasam pre eititori s caute la crapul de Dachila
18 : zae : 2: iproci, si la carte 4 pentru Tartaria cap. 17, unde
zice: tot locul acesta, (adeca a Schythil) cu multe fliuri de Iliamuri sa desparte, din caril (deosabi de Troglodite) mai vestitl
sint Dachii, a carora loc acmu ii in Moldovenil, Muntnil, Ardelnil si o parte de Ungureni, caril sint intre Tisa, si intre
Ardial. Ce iarsi pentru mai ales hotarale ei sa aratam,vom aduce

pre Bonfin, carile find de nastire ungur, i iscusit scriitoriu,

prin insamnate locuri, munti, si ape o hotgrste.
Dupa" tazighT, zice decada 1. cap. 1 alatur cu Dunare Dachia

urmaza (Tara tam fazighilor precum sa fie fost din apa Tisel
pana la Buda, la locul su vom arata), care intre Tisa, intre
Prut i intre Nistru latindu-s, din dosul Sarmatiii, Buhul o descparte, in capatul a carila Taste Marmaruisa (cariTa noi IT zicem
taxa Maramorsului) intre muntii Carpatici asezata, de unde sa
incep izvoarale Tisii. Si acolo putin maT jos, zice : peste mm10

Carpatici (acestora le zicem noi muntii unguresti) tara care

pan la obhrsila Dachiii i pana la apa Ayxiacului s intinde,
acmu Ardialul sa, chma. Cu Bonfin intr'o socotel Taste Leunclavie, in Pantecte, Cap: 71 Irma mai pre scurt hotarale-1 despre
-Wale acum stiute insamnndu-i: Dachia, zice, odata s chema
prelat olatul, carile cuprinde Transilvanie cu amndoah Valachiile, dintre carile una Valachie mare, lara alta Valachie mica
s chiama, ce mare spre mare niagra s intinde, si Moldova alor
nostri sa chlam, Tara c mica, pre malul Dunaril s trage si maT
mult cu Ardlul sa alatura.
Din pomenitii dara scriitori, curat Dachia toga hotarndu-sA,

cle ale el de clemult hotara sa cunose, precum au fost, de la

incepaturile Tisei, si din tam MaramorasuluT pAna unde da Tisa
in Dunare, si din gura Tisei pe Dunre spre razsarit, pang in gura
5

www.dacoromanica.ro

tAirri I

66

Nistrului, si de acolo luand pe apa Buhului spre miazanoapte sA

intoarc spre apus pana in apa Axiacului, i pana in muntii CarpaticT, carii despart hotarul Lesesc de cel a Ardialulul.

CAP. III.

Pentru vechi numerele feirdlor, carile de demult in Dachia

sc

cuprinde.

Mai denainte papa a nu intra-Dachia supt stApanire Rornanilor,

adica papa la inparaciia lui Ulpie Traian, in cate ri, sau provintii s sa fie fost Inprit Dachia, foarte cu greu Taste a sa doslusi,

caci precum de hotarale peste tot, as de olaturile, carile intr'acle hotara s sa fie cuprins, nici un scrietoriil de eel vechi, pre
cari noi a-i citi ni s'au tamplat, aiave nu scriu, ca. precum in
capul trecut am insamnat, and Ghetiia era mai de obste si de
mai lat nume de cat Dachia, atunc sa vd; ca nu nurnal pana
la Nistru, i !Ana la Buh spre rAzsarit, nici Oa, la Tisa numai,
si pana (la) Axiachis spre apus, i spre mzanoapte, nici numai
cu malurile Dunarii spre amiazizi sa hotaraia, ce Inca ji peste
Nistru pana la Meotis (a6asta-i balta Azacului) si peste Dunare
panA la IllyriTa, iara peste Tisa, pe DunAre in sus 'Ana la Buda,
s'au fost intinzind; pentru aceia, si mai multe tAri au fost cuprinzind, precum in cle vechi gheografii videm push' Ghetiia peste
Dunare pana in munIii Cnghii agiungand, si pre ambe malurile
Dunarii stand. Asijder gheografii carii au dat loc Ghetii i Dachii
peste DunAre, precum mai sus am arAtat, panA la Sardiia, (care

supt inparatiia Tarigradului Sofia, iara supt Craiia bulgaresca

Triadita mai pre urma s'au chemat) Tara% carii. spre Buda au mai
lungit-o, din eel vechi a afla n'am putut, farA numai pe unul din

eel mai noi, anume Sambu0e, carile Buda zice, care mai pre
urma au fost tara Izighilor, mai denainte au lost a celor vechi Dachi
slobozie, pentru ace% i Ora aceia, adica dela Tisa 'Yana la Buda,
la scriitorii cei mai proaspetl a Grecilor, Pano-Dachiia, adeca Dachiia de sus, sa afla. Ori cum ar fi, precum in toatA Dachiia multe

www.dacoromanica.ro

CAP. M. PROLEGOMENA

67

trI sh s fie cuprins, cuvantul carile Dionysie zice: Amin z' afirre'CO;

Am a Dachilor nemsurat parnant, aTave arata; cu care cuvnt,

precuin a noastra parre Taste, Dionysie, toate Wale a tuturor
nmurilor Ghetesti, (din carii si Dachii sa s fie tras, Tustin istoricul
lund din Trogus marturisste) va s cuprinza; i maT vartos

aasta as precum zicem, trebue a s intelge, caci scriitoriT

Greci, carii mai deninte de vremile lui Traian au scris, pre GhetT

si pre Dachi, uneori deosabiti, Tara alth ori tot de unii, si tot un
nrn O. fie fost pomenesc, precum putin mai g o s , mai ales sa
va vid.
Asijder verY Ghetii ar fi, verT DachiT, carii cu multe vrernI mai

denainte de Avgust Chesari, peste Dunre am'andoaa Mesiile sa

fie tinut, nu numaT c de obste a Romanilor istorie, ce Inca si

Ovidie poeticul marturisste, a caruia cuvinte, in capul ce urmaza dupa acesta le vei citi. inteacesta dara tract a tot trupului Dachiii multe naroade la istorici sa pomenesc lacuitorT, as in
multe tri s sa fie fost despartit putem socoti, insa noi pe cle mai
mid rT, carile ca niste tinuturi le socotim a Dachiii, cu condeiul

trecand, lasam s. cerce cititoriul nostru la Boutin, carile toate

ilaroadele in Dachiia de demult lacuitoare, pre anume le zice, precum au fost, Thavrichii, ChistovochiT, i supt acest Predanisai,
Rastaschnii, Cavcornii, Potulasanii, Saldnii, Craghizii, Viefiii,
lazighii, Ghepidii i altele multe, de carile cauta la pomenitul scriitoriu, decada 1, cap. 1. Tara cle mai numite, i maT late tari ale
Dachiii din pomenitii scriitori sa vad O. fie fost, tara de la Meotis

pana in Nipru, care acmu sa scrie TataramC mica, pe dinafara

Cramului; tara Bastarnilor, care au fost din Nipru i peste Nistru
pana in Prut, a cariia parte si BassavabiTa Taste, care acmu cu nume

TatarAsc sti chiam Bugiac, adeca unghiii; caci din Prut pana in

Nistru, unde dela cetat Mba in mare Ngra da, s. trage mult
inainte parnntul, i fknd unghTu ascutit, ase unghiu au numit-o. Despre uscat mai inlontru, au lost Ora intre Buh, i intre
Nistru, pre care loc st acmu Ocraina sau PodoliTa lesasca.
Din Buh pana peste Nistru, si pre la obarsiile PrutuluT pana
in muntil Carpatici, au fost -Ora care acmu cuprinde cu o parte
de Rusiia toata Pocutila. As despre apus au fost avand tara

www.dacoromanica.ro

68

CARTE I

care acmu IT zicem Ardlul; iara din Nistru pana in muntiT Car_
patici, i pana la Poarta de fier, au fost cuprinzind tarale aman_

duror Vlahiilor, Tara dela Poarta de fier pana. in Tisa au fost

Ora unde acmu Taste olatul TemisvaruluT, Tara din Tisa pana la
statut o parte de tam
Buda, au fost Ora care maT pre urma,

unguresca c mare. asijdere peste Dunare despre amzizi au

fost luand in sine amandoaa -Wale Misiii, carile acmu cu nume
turcesc s chTama Dobrug, i Deliorman,Sau o parte de tara sirbasca, trecand i peste muntiT Emului pana la Ilyriia. LA, ales
pentru nroadele, carile Inca i maT denainte de vinir Dachilor,
au fost lacuind in Dachia, din c vche a Dachiit gheografie, ei
dela Iohan Bon in Gloverie, carte 1. de Dachiia, cunoastem as
sa fie fost despartite; dela apa OltuluT in sus pe Dunare si intre
muntil spre tara Ungursca, sa fie lacuit Prindavizii, Alvochnii,
SaldCnii, TirvinghiT, Vuril i Chinghil. Dela Olt spre Prut, au
trait PiefighiT, CotniT, Taifalii (de acqa Taifali , dupa cum

Irodot de dansiT pomenste, aflm sa fie lacuit de la Dunre

in sus pe apa Ierasus, adica Prutul, tocma pe unde Taste acmu
FOlcilul, Lapusna i Orheiul, care niam zice s'a fie fost cu multul maT vrajmas, si maT vitez de cat altele). Asijder au maT
lost CachiniT, i Chistovochii, carii era intre Nistru spre Buh.
lara in Ardial sa fie tinut, CacoaniT, VurideniT, FieviT, RatachniT,

si TavrischiT. Pe acste pomenite niamurT pe pamantul Dachiit

lacuitori, mal pre urma, viind GhetiT, i gonindu-T, s'au asezat ei pre

locurile lor. bra dela Prut pana in Nistru au fost lacuitorT Tiraghetii, adeca GhetiT nistreni, si A prii, i maT gus spre margin
Mrii Ngre Vastarnii, pre unde Taste acmu BugTacul, care tara
s'au chemat i Bassarabia. Ina dela Nistru i Oa, in l3uh au
fost stapanind Carpianii, Callipidii, IstrachiT, Axiachii, i Iazighidii, carii s'au fost poreclind Eniocaldii. Acst6 dara au fost toate
thrale i naroadele, carele au statut pe locurile Dachiii i maT denainte, si dupa ce au cazut, supt stapanir Romanilor; Tara diva ce cu
vitejiTa luT Ulpie Tralan fur Dachii biruitT si de prin toate locurile
acst6 izgonitT, (precum innainte pre larg sa va arata), Ronnanii
maT strampthnd hotarale ei, toata Dachila in treT tail au despartit-o
si de cila numaT pe acst cu numele DachiiT numind, pre alalte cu

www.dacoromanica.ro

CAP. III. PROLEGOMENA

69

numerele sale cle mai vechi sa sa numasca li-au lsat, cum dar
sa sa, fie chemat acle tarT, carele de supt numele Dachiii li-au scos

Romanii, cauta innainte ca le vei afla. Tara acle trii ON cu deosebit numere, de pe pusatura locului, de iznoava li-au numit, adeca
/ maluroasb., muntoas, i din mijloc. Deci c maluroasa, (precum
Ortelie in c vche a Dachiii gheografie arata) au fost incepand
din Tisa, i s'au fost tragand pre langa malul Dunrit, (depre earn'

i numele au luat) pn unde da apa Oltului in Dunare: care

loc cuprinde acmu Olatul TimivaruluT, cu mai giumatate de Ora
muntensca, in scurt atata tara cuprind Dachila maluroas A, cat

la anul trecut la pace intre Nemti i intre Turci la Pazarovti

facuta, au luat Chesariul, dela Sultanul turcesc. fail de cia parte
pesto Tisa, intre Dunre i intre Tisa, sta nroadele Iazighil, (caril
i Metanastii s chiama) i Carpodachii; iara c muntoas a Dachiii parte au fost purcegand dela apa Oltului intre muntii (emit
la ceti mai proaspeti greceti istorici s chiama. Brasovnii) i
intre Dunare pan peste Prut i pana, la Nistru, adica alalta parte
a taraT Munteneti, inpreun cu toata Moldova, i cu- BassarabiTa

in sine luand. Tara c din mijloc, (care mai denainte s'au fost
chemand Ghepidia) Dachie, Taste Ora Ardialului, pre care pentru

acia au numit-o Mediterranea, adeca din mijlocul pamantulut

caci dapartata de. Dunare fisind, cu muntil Carpatici, ca cu o corona sau ca cu un brau BA incinge.
AO dara din c vche a Dachiii hotarare, (precat adeca RomaniT la inparatiia sa o au adaos) curat sa intelge, sa fie cuprins
atata loc, cat astzi tine Olatul Temivarului din tara unguriasca,
cu Ardialul, qi tara Muntensca, i Moldova,. inpreuna cu Bugiacul.

.5i cu atata pentru Wale cle vechi a Dachiii, precat propozitulul nostru destut a fi socotind, mai mult nu vom lungi; Tara
cititoriul de va vr Inca a a, mai indestuli, crce la Iornand,
la Gloverie, la Bonfin, i Ortelie, emit foarte cu ddins pentru
Dachia, pentru tarale, i pentru naroadele 0 cle vechi, au scris

www.dacoromanica.ro

Lamle
lalcocondila

70

CARTE I

CAP. IV.

Pentru numele Dachilor yi de incepedura lar.

De vrme ce precum din cei veal, as din cestl mal nol scriitorY,:tgrAle i hotargle Dachiii, precum au fost stand in vremile
vechi, preca't intr'a noastrA putintg au fost, li-am arAtat. Decila
innainte nu fArg trail a fi socotim, de ne vom sfatui Iargs Cu
aclasi scriitorl, ide1a &Ansa s ne instiintAm i pentru hires
numele Dachilor, i pentru incepAtura niamulul lor, adecg din
eine si deJ pre ce loci ri esind, au vinit, s'au stApAnit aceste
locurl, de carile maY -sus am pomenit. Precum darg pentru ho
targle Dachiii, ase si pentru numele i niamul Dachilor nu puOng, tulburare intre scriitori videm a sA face. Gad unii Ghetii,
Dachil i Dail, tot un niarn, si tot un nume vor sA fie, Tara, alta
si in niam, si in nuine vor sg-I deosgbascg. DecY din caril tin socotla c dintglu, maY de frunte Taste Stravon, i Dionysie Periighitul, amAndol vechi gheografi; ce alur Dionysie catA I-au fost

pgrr pentru Dachi, deplin o au pomenit la Cap: 1: Asijder

o parte de a lul Stravon, acoloS pomenind, aic de plin o vom
poftori-o, carile dupg ce ziceja locul pomenit, precum Ghetii, stau
spre mare niagrA, Yarkpachil spre izvoargle Dungril, apol adaoge
si aasta: Oik otv.a.c 416.oug 7ca.XeraOca. th iraXacOv, arf'06 xat gapa. TC)"c

'Arrtzotc igeraacie, th rthv oixe.r6w Ovtlara. Adecg, socotesc cA pre

acest maY denainte Dal sti sA fie chemat, de unde i Athinaii s'au
obicluit (de pre numerele tgrAlor) a-s chema robil. Cuvintele luT
lvatathie la DII- Stravon tglcuind Evstafie adaoge: flap' amxotc t Tec ,r6v oixenbv
mele Dail
ovtiara Aiot, %at Firm. Adecg, la Athinal era numerele robilor
Dal i Gheti, cu care va sa, insAmnze precum alt nume au fost
a Dailor, (caril Dachil sint) i altul a Ghetilor. Socotlil acesfilo. in potrivnici sint Dion,. i Plinie. Deci intgin Dion: carte 1.

Cap. 67. Dachl, zice, en nurnAsc pre aciia, cal-a si el pre sine
singurI sA num'asc, i Romanil as I chlamg, macar eh stiu, cA
uniT din Greci, Ghetl le zic. far& Plinie carte 4. cap. 12, Inca,

www.dacoromanica.ro

CAP. IV. PROLEGOMENA

71

maT deschizind cuvantul zice: pre GhetiT, cariT au lacuit de la

Dunare spre camp, pre aciTa Romanil Dachi T-au numit; acestora
uimindu-sa Zonora, i lui Zonora Avrelie zic. Tara care au fost
a Ghetilor, dupa, aceTa Dachita s'au chemat. Insa Iustin istoricul
dela Trog luand amestecate a pomeniWor socotle, foarte pre lsne
Ie tocmste, unde zice la carte 31 : i DachiT din samentiTa Ghe-

tilor sint, cult cu Domnul lor Barabista, (acest Domn, zic cestI
maT noi scriitorT precum sa fie fost cel din[tal] a Da chilor stapanitorTu) inpotriva Bastarnilor (cariT intre Prut i intre Nistru,
si pan& la Buh lacuTa), razboiu avand, i pentru caci in batae
sa aratasa maT lnes1 decat ar fi trebuit, ca in loc de pedps
sa le fie, li-au poruncit Domnul lor, cand sa vor culca sa doarma,
sa-s pue in asternut picioarile unde-s pun capetele. Masta a luT
lustin socotel deschis ne da sa intalegem, precum Ghetil cu
domnul lor Barabista, mai denainte de ce a vini asupra Bastarnilor, i 'Ana a nu cuprinde locurile Dachiii, s fie fost tot dintr'o
sementie cu alalti Gheff, Tar precum multe sa fie fost nemurile
sau precum prosteste lI-am zice, oardele Ghetilor, din cuvantul
luT Plinie putem intelege, carile zice: Dela Dunare i spre campT,

t late niamurile Ghetilor lacuesc, carile macar ca in deosa,bite

locurT i liotara lacuTa intre sine desparfite, insa tot o semintie
si tot un nume sa fie avut. Tara dupa ce Ghetii, precum zisam,
gonind pe Bastarni, maT apoT i pe Heruli, precugt maT innainte
vei vide, si au cuprins toata DachiTa, de ciTa depe numele loculuT, s'au schimbat i ei numele, adeca caril Ghetl au inceput
in Dachiia a lacui, aciTa s'au numit si Dachi. Socotlil noastre
agiutoreste Isidor: Carte 14. Cap. 14, si Ethicul in hotara.re Evropii, caril zic, Gotthia (aded, GhetiTa) maT pre urma s'au che"
mat Dachia, i Gotthii (adeca Ghetil) Dachi. Asijder la Stravoni
carile acestiT socotele macar c inpotrivnic Is& vde a fi, insa
iar ci. zice, precum Ghetil i DachiT OpATXorcoo; tot de o
siti fie fost -precum noi am zice acmu, ca RusiT, cu CazaciT tot
o limba au, macar ca cu locurile j du numerele lor despartitT sint,

A dart GhetiT caril au intrat in Dachila de pe loc numele

luand, s'au numit maT preurma, DachT, Tara mil au ramas tot
pe locurile lor cle dinti, adeca pe denafara Dachiil pre acila

www.dacoromanica.ro

72

CARTE I

1-au numit RomaniT tot Ghcti. Duph a Ghetilor vechime, precum

mai proaspht nume sh fie a Dachilor, dovadh ne Taste c de obste

a Romani lor istorie, care cu multe vremi mai denainte de Airgust Chesari, de rhzboaele Romanilor cu a Ghetilor pomenind,

ilia cum macar de nume de Dac nu pomenste. A Ovidie

Ovidie Cart. 5
eleghta 9.

poeticul, carile pre vremile lui Avgust au trait, si ases de Avgust

au fost trimis in izgnanie la cetate Tomus (care socotim sh fie
lost unde Taste acmu cetat Alba), unde si carte ce o numste
Pont, adech Mare niagrh, scriind, au trimis-o la Roma la un Sinator, ce-1 chema Gretin, carile sh trhg din vche familia Flachilar, in care as pomeneste.
Praefuit his, Graecine, locis modo Flaccus, et illo

Ripa ferax Istri sub duce tuta fuit.

Hie tenuit Massas Getes in pace fideli:
Hic arcu fisos terruit ense Gettas. Adech: stAphnit-au pre acste
locuri o Gretine, odanhoarh Flac; si
Supt latmAnila lui malurile Dunhrii fArh grijh au fost.
Acesta in pace credinCoash au -inut pe Massagheti.
Acesta cu sabiTa au ingrozit pre Gheti, carii in arme se bizula.
larh hatmanul acela Flac, (pre carile Eneas Silvie ii numes(e
Fulvius Flaccus) pre cum am si mai arhtat din Calviz si din Onu-

frie, au fost batman sau cum zic atunc Romanii Consulti cu

132 ani mat denainte de nastir domnului Hs.
A darh Mr% prepus rhmne sh intelegem, precum vrm si
furtuna, (carile ce lash in fume nestrAtnutat?) numele a unii
prtT din nmurile Ghetilor, sh fie mutat, si din Gheti, Dacia' sh-T

fie chemat; Yar amintril tot dintr'o semintie si tot dintr'o incepAturksh fie. Asijder pentru oare ce deoshbire a numiri lor, carile
la scriitorii cei grecesti aflAm: Aixous i &Smug, Dachi i DaT citim; vre
o indoiniA a pune nu trebue, cAcT obiciuith Taste limba Ellinsch
a muta pe: cus; in : os; si pe chi : in: i; i precum Tpantot, Tpioc
si rpczocotic, Ppatou; as Aims au mutat in Aioc., si 6,6.7tot in Acioc,

iproci. Ce pentru ca tot prepusul socotlii noastre sh ridichm,

aduce voinla mijloc pe Boutin, carile in lat si in lung de numele
si de niamul acestii seminta scriind, a tuturor scriitorilor phreri
intr'un loc le adunA, si le curateste, carile sint aceste Dachi,

www.dacoromanica.ro

CAP. IV. PROLEGOMENA

73

zice, decada 1. Cap. 1 si DaiT tot aceiasi sint, dintr'o semintie

cu Ghetii, carora i limba tot una le Taste, si putin mai gos
aoastas intarind, zice: precum Dachii, Dail sint, cle vechi a
lor orase inca marturisesc, ascarora numere mai multe in Dava
sa sfarsesc, precumu-i Comidava, Serghidava, Detidava, Martidava,

ca cum ai zice: Dava lui Marco, a luT Serghie, a lul Detie, a

lui Comi, iproci. insa Ghetii Grecilor au fost mai cunoscuti, caul
si mai adse peste arribe malurile Dunarii trec, si ni cu Mesii,
ni cu Thrachil, sa amesteca. inert i m"al cu dedins de vom cu-

noaste mint lui Bonfin, vom afla ca nu numaT Ghetii, Dacha'

si Dail, ce inca si Gotthii, Visegotthii, i Ostrogotthil, si alto
pate-va oarde de a lor, tot -o sementie sa fie lost, de vreme co
la acTasi decada in fata dintai zice: Ostrogotthii, Ravarichii,
Vinovilethii, SvetidiT, Coghenii, oameni innalti la stat au fost,
(lin carii Dail sau Davii, au esit. Acest gonind pre Heruli de
pre locurile sale, de ciTa Dachi s'au numit. Pentru numele dara
Dadhilor as, Tara pentru a niamului incepatura Tara, la aceiasi
scriitori uitandu-ne, sit ascultam ce zic? chti istorici i gheografT
din cesti mai noi s'au silit sa culiaga, socotlele celor mai vechi
pentru acste nmuri, precum proastei noastre minti sa pare, cu
lung! si inpletecite voroave mai mult au intunecat, decal; ar fi
luminat stiinta acestii povesti, pentru care cititoriul de va vre
mai bine sa se incredintze de cuvntul nostru, citsca, rogu-I,
carte lui Matthei Pretorie, pre care o numeste Lum Gotthiler,
la carile mai multi de sute de istorici sit pomenesc, insa ce ar
fi fost pana mai pre urma, c alesa socotiala a lor, nedejduesc
ca nu va put intelege. Pentru care lucru noi, i cu noi altii mal
denainto, socotind ca mai curat si mai cu credinta deck Bonfin,
socotlele celor vechi altul sa nu fie cubes, ale altora intr'o parte
lasind, cuvintelo lui precum sint nemutate, la mijloc le punern.
Dupa ce, (zice decada 1. carte : 2) au esit Gotthii cu hatmanul
sau Filomiris dela Scandinavila, s'au cuborat la balta Meotidii,
si s'au asezat dupa acia pe marginile Mari! niagre. Nu dupa
multa vrme urandu-li-sa i acolo, au purees cu hatmanul lot
Zamolxis (carile au lost nu neinvatat filosof) si au vinit in
DachiTa-. (Socotste aic, ca inca pana a nu vini Gotthil in

www.dacoromanica.ro

74

CARTE I

trinsa, tara a6asta, Dachiia s'au fost chernand; de pre care precurn
noT maT sus am pomenit, GhetiT carii s'au asezat inteansa su
numit DachT) deciTa din DachiTa (trecand peste Dunare) au nabusit in Misia, i au akuns si pana la TrachiTa. Acsta povste
o aduce Bonfin din Iornandis, carile om de niam Gotth find, pre
larg au scris de lucrurile si de incepatura Gotthilor ins precum
DachiI sa nu fie dinteacesti Gotthi, cum Bonfin as a1a1i vechi
istorici mrturisesc, a carora cuvinte Tara Bonfin frumos le ala-

turiaza. Si vrand ca sa despleteclasca voroava, intaTu aduce la

mijloc inpletecetura, apoT o i descalcste. Inpletecitura (lath
Taste acsta: zic precum Gotthii si GhetiT tot una s fie. Aijdere DachiT i GhetiT (pentru cad as zice Stravon, fiindu-le
Iiinba de obste), tot un nTarn sa fie fost. As i Trogus, si din
Trogus, Iustin va, precum DachiT semintiia Ghetilor sti fie fost,
apoi si Stravon, si Trogus inpreuna zic : precum DachiT sa sil fie
tragand din DaaT sau DaviT, cariT au fost lacuind pe la mare Caspiii. Pre acsta inpletecetura o despleticste as, in tr'acTas decada
si la acelas cap putin mai gos, zicand: DaiT i DaviT tot accla sint, dintr'un rod cu OhetiT, si nu numaT cacT limba i graTul
tot unul li-au fost, ce Inca ca ce i dintr'un loc an esit Tara de unde
au eit, acole putin mai gos din Stravon arata. DaiT, zice, (precurn
Stravon mrturisste) sint nroade a Schythiii asiatici, aproape
de mare Caspiil lacuitoare, i Tara inteacias carte cuvintele
WY Stravon pomenind: SchythiT zice, calif de la mare CaspiiT s
incep, maT multi Dal sa chiarna. Si maT gos zice: din DaT unora

le zic Parvil, altora XanthT, si altora Pusurii. Deci ParviT era,

cariT Wu% maT aproape de mare Caspiil si maT vecini de HircanT, Tara altiT pana in tara ce sa chema Ariana sa intind. Apol
inchide voroava intr'acesta chip : Dachii, zice, si Ghetii, nu din
Scandinavila, (precum socotiTa Iornandis) ce din Tataram6, sau
SchythiTa c asiatica sa fie eit mai adevarat Taste, caci si n_
roadele asiaticedi de cat cle evropetT maT vechi sint. Dintr'a-

cestT dara GhetT calif au tost asiatici au esit i DachiT Dunarii,

precum Stravon marturisste. Insa acsta povste trebue s o
in talga cititorTul nostru, precum cu sute de ani mai denainte

www.dacoromanica.ro

75

CAP. V. PROLEGOMENA

de domnul Hs. s fie fost, precum in capul ce urmaz5, qi maT

curat sa', va vid.
Acste dal% avum canna mai curat, i mai pre scurt avum
de zis pentru numele i incepatura niamului Dachilor, iar5. acmu
vine randul, child i cum sau inceput craiTa lor, pe pAmantul
Dachiii s5, aratam.
CAP. V.

Pentru creiiIa Dachilor, cull s'au ineeput, qi Cum au fost mai

denainte, deedt a o supune Romanii.

Vrand, ca pentru ce dinceput a Dachilor stapanire sa, scriem,

i gearnazi de dill a mai vechi i mai noT istorici intorcand

fi rasturnnd, nu alt, ce ca cum intr'un lavyrinth, (eruTa nici
intratul nici qitul i s poate afla) sa, fim intrat, ni s5. pare; c
de vom chuta la ceT mai vechi, cat Taste latul i lungul Omantului, dela Dunare, dela mare niagra i dela marea Caspiii in
sus spre ocheianul CrivAtului, trei numere mai de obte i mai
de vestite afParn: a Schythii, carii tot supt un nume toate alalte
niamuri, carile pre pomenitul pmant au fa,cuit, cuprind. Dupa
acest nume printipal*, aflAin numele Sarmatilor, i a Ghetilor. Deci *Mai de frunte

supt acste trei numere de niamurT s'a cuprind DachiT, Gotthii,

Vandalii, Savromatil, i alalte nenumarate, (carile nefcand la lu-

crul nostru, pentru lungim le trcem) niamuri, carile

ElliniT

cu nume de VarvarT le porecliTa, iar pre amnuntul, i in fatA

depre numere i de pre tari, pre carile lacuTa, i depe furtuna,
care dupa vremi II muta, i-T schimba, a le numara, i adevrat
locurile lor i stapanirile lor a insmna, precum de cunotinta

noastr, (poate i de a multora a altora) foarte departe sa ste

cu bun voe marturisim. Aijder de vom da toat credinta cestor
maT noi istorici, i ales precum o zugravte Matthei Pretorie,
in Lum6 Gotthilor, crza-ne cititoriul nostru, ca in tot pomenitul
pamnt, nici un niam, nici un narod, nu putem afla, carile incepatura semintiii i stapaniriT sale, dela Gotthi sa nu fie luat,

www.dacoromanica.ro

76

CARTA I

inpotriv, nici un Gotth nu putem gsi, carile in toate nmurile, si sernintiile sh nu sh amestece. C. scotind numai pre Uni,
(ce si pre acest altii mal vechi sh vhd ca-1 amstech, precum
maT gos vom arAta) si pre Ghermani, toate stAphnirile si crhiile
acei parti de lume, intairi le face sarmatece, apoi pe Sarmati iT
face Gotthi; nici avem in ce sh vinuim cu acsta pe Pretorie,
clevrme ce viclem c i altiT din eel vechi, 1 i cu multul mai
de frunte scriitori, inteaceias prere sh fie fost, i intai cu acest
tabl, ne 'lash innainte Procopie Chesarlanul, carile supt numelo
Massaghetilor .si pre Uni cuprinzind, carte de rzboiul Gotthilor,
cap. 11 zice: MassaghetiT, sau precum acmu le zicem UnT. Si
ei

in cap: 2, aceiTas chrti, GothiT, zice, VandaliT, Visegotthii i Ghe-

pidii tot de un nm si de o limb& sh, fie, si acests mai denainte s sh fie chemat Savromati, i Melanhlani, i peste Dungre
cele dinceput deschlecAturT sh fie avut.
Asijdere Alanil intre alalti varvari vestit in vitejie nrod
(precum II mhrturisste Dionysie), Procopie ii face Gotthi. Van
dalii (zice Carte de razboiul Vandalilor: 1, cap. 3) lcuitorii bhltil
Meotis, find asupriti de foame, luand in sotie pe Mani, niam
Gotthesc, s'au tras catril Ghermanii, carii astzi IT chemrn Franchi,

pe apa Renului. Decat acesta mai vechiu Plinie acstas socotelh

sh fie avut, maT sus am arhtat, unde zice cs, toate niamurile
Gbetilor lacuesc peste. Dunare spre campi. Decal Plinie inch,
maT vechiu Stravon, carte 7 de Gheti zice : din potriva hotaralor sau thrai phdurii Hertinii (acsta phdure sh incpe dela
obarsiile Donului, i curmancl toath Ora rusasch, intr in tara
lesasch, si hi Ghermaniia i trce panh la muntiT Italiii) stand, apoi

au cuprins toti muntii pana in hotarale Dachiii, (Ta arnente ei

aic vechiu numele Dachiii), i pnh la gurile Dunrii, i la apa
Nistrului cu Sarmatii annstecati au lcuit. De acest mai pre
larg cauth la Sarnitie, carte 4, cap. 5. Asijder Dail sau Davii,
din cariT sint Dacha', precum din roclul Ghetilor sh fie, Iustin
ai Trog mai sus au mrturisit. A darh intr'atata de numere,
si de nmuri zamintela, cum s'ar put singurh a Dachilor sthpanire dintr'altora a sh desparti, nu cu iusor lucru a II ni sh
pare. Pentru care lucru, noi ca nu nici in potrivnici atat vechT

www.dacoromanica.ro

CAP. V. PROLEGOMENA

77

si noT scriitorT, s ne al-Ma'am, nici aCasta istorie in amestecatura

s

sa ca intr'un intunric far% zare zachnd, nedechisa i neivit

sa, o lsam. Ce de pre mijloc, i mai fail grip, cale vom apuca,

i peste tot, din socotlile tuturor ce am putut intelege, vom

arata; Tara, cititoriul totduna in giudecata a face slujba4 Taste.
Zicem dark precum staphnire Dachilor indoita. i in doaa flTurT

sa fie lost, una care supt cel de ohte a Ghetilor nume s'au fost
cuprinzind, i nu numaT in DachiTa au fost stapanind, ce Inca
i peste Duntire in Misia, i pana, la Thrachiia s'au fost intinzind
(pre care stapanire A o fie dechis Zamolschie filosoful, mai sus
am pomenit) i aceia pre aceste locurT, pana la vremile luT Avgust Chesar, supt numele Ghetilor sa fie statut (precum maY pre
larg vom arata in capul ce urmaza, unde vom istorisi rzboaele
luT Avgust, i a altor inparatT RomhnetI, cu GhetiT) Tara alt st-

ptinire sau craie a Dachilor au fost maT deosabit de alti GhetT,

i maT cu hire nume de craiTa Dachilor, care au statut pana
la Ulpie Traian inparatul Romanilor, i [Ana la Decheval craTul
Dachilor, pre carile TraTan hiruindu-1, i omorandu-1, craiTa Da-

chilor cu totuluT tot s'au stns, pre cum innainte la rAndul sat'
s va vide. Decl stapiinire Ghetilor, Ma ce au fost maT de obte
pre ce vrrne incepatura sa fie luat, din scriitorT cu adevarat
nu putem a ne intiinta, fara cat la Irodot, cel mal vechTu dintre
EllinT scriitorT videm ca pomenete, pentru lticuir lor peste Dunare cu MisiT, i cu Thrachii, dela carcle luand Evsevie: ThrachiT,
zice, MisiT, Ghetii i VevrichiT, o mina din nemurile sale trecand
la Asia, maT toga Vithynia au cuprins; Tara aeasta, trecere a lor
la AsiTa, dupa, socotla hronologhiculuT luT Calviz, sa sa, fie tamplat cu 563 de anT maT deninte de Domnul Hs. Nici maT mult
uitndu-ne la cuvintele luT Matthei Pretorie, carile pre GotthiT saT
de pre vremile luT Sampson iT lungete, la randul istoriiT, carelo
noaa far& prepus ne poate sluji, ne intoarcern.
GbetiT acet intaTai data au vinit supt tiinta Romanilor, pre

vreme cnd au fost consul 4pion, i collega, adeca tovara luT

Stipion, Flaccus, pre carile Enias Sylvius il numte Fulvius
Flaccus: 132 de anT maY innainte de Domnul Hs: precum am i
maT pomenit, i acest Flac gonind din MesiTa pe Gheti, cu Du-

www.dacoromanica.ro

78

CARTE 1

nAr hotarale inpAraeiii Rornanilor au intArit, i macar ca. GhetiT

aceiTa duph acia, sau DachiT, de multe ori in hotarAle Romanilor nAbusiTa, Ins panA la vrmile lul Ulpie Traian, hotarul inpArMiil tot Dunar au fost. As darA Flac hatmanul Romanilor
dohandind cetate Sardica, si din Misiia gonind pe GhetT peste
DunAre in Dachia: cel de obste nume a stApanirii Ghetilor s'au
curmat, i dupA acTa asezindu-s el dincoace de Dunare, cel
deosAbit nume a craiiT Dachilor au inceput, pentru a cAriTa oral
dela eel dinthi pan& la cel mai de pre urmA, acmii vom sA zicern. Deci de toti craiT lor, supt hires numele Dachilor, numai
cinci sA pomenesc sA fie fost, (scrie Pret.orie), i cel dintal,
zice OA fie chemat Sarrulis, pre acestasi Iornand, carte: 2 pentru
Gotthi, 11 numste Corrilus, si de dansul intr'acesta chip pomeneste: Corrilus zice, craiul Gotthilor stand la stApanire 40 de
ani in DachiTa, niamulul sAu mai mare au lost. Daiia .zio cC
veche, pre care acmit sA stie cA o in nAroadele Ghepidilor ;
sAmaluiaste-sit acesta sA fie fost craTu Dachilor, pre vrAmile lui
Iulie Chesar. Al doil6 a fost Varuista, (pre carile Iustin 11 chiamA
Varavista,) acesta intaTas (lath zic sA fie avut rAzboiti cu BastarniT

(precum din Iustin mai sus am pornenit) carii pre atunc6 intre
Nistru, si intre Prut au fost lAcuind. Dupa acTa stApanind toati
Dachila cu prAzile sale adCsA Orale Romanilor depre Dunrire
strica, i multe tAlhusagurT i rAutAtT th,c6, (pentru care cautA la

Lum6 Gotthilor a luT Pretorie, carte 4. cap. 3 ca mai pre larg

vei Alla) inpotriva acCstuTa, Avgust ChesarT nu numaT indelungat

ce Inca foarte greu rAzboiu s fie avut, pentru carile

i Joan

Zonora: carte 10. cap. 27, supt numele Pannonilor, sa vde a pomeni, unde zice: Avgust ChesarT inpotriva Pannonilor, canT sine
pre Mug& DalmaeiTa si pre lng DunAre 1tcuitorI, singur cu
capul stiu mergAnd, pana mai pre urmh indesindu-T cu rkboaele,

multe 'Arcade acei OM, inpitratiii au suppus. Si Dion, carte

55: si iarAs intr'acias carte, cap: 32, Chesar zice, trimiOnd pre
Crasus cu ostile in Machedonia, Thrachia si in Greciia, cu multe

nTamurT, inulte razboae au avut, in a de pre urrna, pe unile

11-au biruit, Tara pre allele li-au luat in supunere (apol adaoge), gi
acele nmuri maT de demult MesiT i Gheti s'au fost chemand,

www.dacoromanica.ro

CAP. V. PlIOLEGOMENA

79

Tara cu cursul vrernii unile dinteansele alte numeTe au luat.

Aeasta a numerilor schimbare, precum pentru Dachi s sa in
talega, singur Zonara acols cap: 37 mrturisste. Avgust zice,
Inca traind, Dachil indemnand pe Savromati si pe alte niamuri
Pannonicesti, sa radicas, in potriva a carora Avgust au trimis
pe Tiverie (carile mai pre urma' si la inparatie au statut) pentru ca sh-I potolesca. Ca acstsi vei afla la Hronicul lui Tatitus,
carte : 2, cap: 62 : si 63.

Al treil a Dachilor craiu, au fost Ghestiblind, de carile zice

Pretorie sa fie crait pe vr6mile lui Tiverie inparat, ce pentru
acestula lucruri cevas vrdnic de pomenire, noi la istorii a afla
n'am putut.
Al patrul6 craiu au fost Derleneu, carile au stricat ostile lui
Domitian, si pe Oppie Sabin, si pe Cornelie mai marile polcurilor ce le chema pretoriane (adeca de curte) rau i-au batut; cauta
la Sfetonie : cap : 6. list: 788 : si la lornand carte 13: pentru
Gotthi list: 629. Dion istoricul carte 67 zice, ca acest razboiu

sa fie lost mai mare de cat toate razboaele, de cancl au statut

inparatiia Romanilor ; Tara pricina caci au fost acest razbolu a
Dachilor as6 de groznic o aratil Iulie Chesar, carte 39 si 40 :
pentru caci zice: Dachii sint mai viteji de cat toti varvarii, si
acesta nu numai CACI si cu sufletul si cu trupul sint oameni
pro vartosT, ce Inca pentru caci ei nu cred precum moart sil
fie sfarsitul vietii, ce socotesc ca cum ar fi o trcere la alte lacasuri noaa. Fost-au acesta razboiu pre la anul de la Hs: 81.
Acstasi sa vde adeverind Tatitus in viata Agricolei, cap. 41:
unde zice: Supt Dornetian Romanii multe razboae, ce toate fall
naroc, au avut asupra Dachilor, caci ei totduna biruitori au fost.
Asijder pre la anul dela Domnul Hs: 94, Xifilin in Sinopsis,
luand dela Dion, carte: 66 : scrie: precum Domitian au trimis
cu ostile asupra lui Decheval (acesta-T al cincil si eel mai depre

urma a Dachilor craiu) pre un Idlian, ce viclesugul si mestersugurile lig Decheval au facut, ca macar ca Romanii sa vid
biruitori, inst deplin biruinta nu li-au dat, CACI taind copacii unii

paduri, si lasind numai trupinile, le inbracast cu port 9i cu

www.dacoromanica.ro

so

CARTk I

aarme ostenesti, caril Romanii, oaste proaspt parandu-li-sa, s'au

parasit a-I goni, i s'au intorsu la tabara sa.
Iar a. de la Domnul I-Is : 96 Doinetian de ai saT ucis au perit
cu indAmnare inparAtsiT lul, pentru cacT Domitian avOnd in
gOnd a doa zi sa-si omoare i inparatsa, si pre altii cati-va din

sinatori, a tuturor acelora de merte ornduiti numere le insamnasa intr'un izvod; iara un copil din casa nestiind ce izvozel
Taste acela, nici de lucruri ca aceste tiind, luAndu-1 l'au fost purtand pe amana, asupra caruia tomplndu sa inparatsa a vini,
ei cunoscnd din izvod, cc i sa gatste, indata au dat stire ei
altora, cariT intr'ace primejdie plutiia, earl! cu totii radicndu-sa,
Tara cu sfatul inparatsii rAdicara inparat pe Nerva; i pe Dometian ucisara in 18: a lui Septemvrie, dupa ce inparalisa an!:
15 si zile 5.
Nerva Inca fiind de vOrsta adOncilor hatrnela, i pentru batrnete oare-cum ne pre bagb.ndu-I in sung, au socotit cA nice a
trai, nici a inpArAli, mult if va fi, pentru acia suindu-sa in Capitolin, cu mare glas, pre TraTan il face flexor fie suflet, Chesar,
Tribun, i lui mostenitoriu, si trAind in inparatie (pre cum din
epistola lui Phnie celui thnar sa dovedste) l_an i luni 4: zile 9:
au murit let 98: Ghenar: 27. DupA dnsul au statut Ulpie Tra_
Tan, priimitul fiCor a lui Nerva.
Aceste dara precht am putut mai pre scurt pentru patru crai
a Dachilor mai innainte stAphnitori, si de incepatura craii1 lui Decheval, acsta a zice avum, Tara rndul poftste ca iaras as pre

scurt de acest Decheval, si de vinire lui Ulpie Traian cu ()stile

asupra lui, si de stinger crtiii Dachilor sa cAutAm.
CAP. VI.
Pentru oVenire fat Tralan inpdrat asupra lu Decheval Crahd
Dachilor, gi, de dezradicinare lor.

Al cincil, i eel mai de pre urmA a Dachilor craiu au fost

art Decheval, (acestuTas Iornand IT qice Diurpanis) om nu numai
pentru
Cap.13.List.639. In lucrurile ostenesti pre vrtos, ce Inca si la minte pr ascuIornaud.

www.dacoromanica.ro

CAP. Vt. PROLEGOMENA.

81

i plin de mestersuguri, acesta cu mare rusin Romanilor,

pana, intr'atata puterile Dachiii adaossa, cat si o suma de bani
in chip si de dajde, si de (Tar, in toti anil de la camara inparatiif
sit,

lua, dupa tocmala ce facusa cu Domitian, precum Dion istoric *Dion. Cart 68.
marturisste. Ad RomaniT vrand nevrand cu banii sai pre Decheval
din zi in zi 1nbocatindu-1, el in putdre marindu-sa, alte razboae inca

mai grle, si Inca mai groznice asupra Romanilor gala, asupra

caruia sculandu-sh TraTan ca razboin, l'au batut, si tot niamul Dachilor din Dachia au strpit, (precum innainte la viata lui Traian
pre larg vom arata). fara dupa, peir lui Domitian si a lui Nerva,

stand la imparatiTa Ramului Ulpie TraTan, inthias data au pus

in gand pentru ca sa rascumpere de la Dachi rusin i ocara,
care de cate-va off o patisa, i as asezind intaT lucrurile PublicaT, i intorcand pre slujitori Tara la invtatura i orandiffala
ostil ca mai denainte, indata au dat raspuns Dachilor, ca pentru
banii ce cerd, le va da arme. Dela Dion istoricul (carile lucrurile
acelor vrerni pre amanuntul au scris) ne instiintarn, precum Traian Ilion. Cart 68.

i alte razboae foarte vrajmase, i NUM' foarte cu multa varsare

de singe sa fie avut, macar ca in toate narocul biruintiT tot la
Romani au fost. Deci batala dintaln, precum sa sa fie tamphit
pre la anul dela Hs: 101: socotste Calviz in Hronologhicul su
la acela an. (Aid.: iubite cititoriule not vrand numai pentru De-

cheval sa aratam, precum el au fost cel mai pre urrna a Da.

chilor craiu, pentru razboaele lui Traian cu dansul pre scurt pomenim, Tara mai pre larg vet vid unde va vini randul istoriii
la viata lut Traian,) intr'acel dara dintai razbolu, macar ca Dachil
fura, biruit, insa si din oast Romanilor foarte multi au picat,
Tara eel' raniV atata au fost de mulV, cat la apothecari, si la tirulici, ne mat ramaind panzatinl, s'au scos TraTan m6sele, servetele si nafrmile, i li-au dat sa fie pentru legaturile ranelor
slujitoresti. As in razboTul cel dintaTu cu mare vredniciia lui
TraTan, i cu barbatiia Romanilor, pierzind Decheval razboTul,
i-aa cautat a da dos, insa nu as de tot sfarmat i razbatut find.
Dupa ce s'au tras supt cetat scaunului sAu, Zamoghetusa, iaras
s'au strans ostile ce sa inprastiiase, i tocmindu-si oamenii Tara

www.dacoromanica.ro

82

CARTE 1

au stAtut la bAtae de iznoavh. Ce nici Tralan mai lnis de cat neprilatenul fiind, tot in urmh gonindu-1, Iar i-au dat rAzboiu vrAjmay, ca i dintai; insh nrocul Romanilor slujind, iarh rhmash.
Decheval biruit. Deci Decheval (precum zice Dion inteacelas loc)

vAzindu-sh si din arme, si din puteri mai kips, au poftit pace,

chruia Traian foarte pre lesne 1-au dat-o, cu acste tocrnle: ca
priiati(ni)lor Romanilor priTatin, si nepriiatinilor nepriiatin sh fie.
Asijdere ca sh rAzsipasch cetatile, carile pre la hotarAle Dachiii,
Plinio, earth 10.
Epistola so. zo- pentru inthritura fAcush. Inteacesta chip, Traian, (precum si Dion
Rion. Carte 68,

norh, earth 11
esp. 21.

Zonor pomenste) dobandind biruinta si pace cu dsila,

duph voia lui sh priimasch asuprindu-1, luat-au cu sine si pre
solil lui Decheval, si la Roma cu mare triumf, i laudh intorcani

du. WA, senatul Romanilor l'au numit DAtanul. Insh pentru nestar
la cuvant a luT Decheval, i pentru amagiturile ce inbla sh fach,
nu multh vrme au putut a sh sthrui ace pace; chci indath ce s'au
intors Traian cu ()stile, Decheval macar eh aiavia asupra Romanilor oaste sh rAdice nu indrAzniia, insh pre Iazighi, 0 pre Metanasti, carii era din priTatinii Romani lor, si dela Tisa in sus

spre Buda lAcuia, cu adse prAzi a-I chlca, nu sh phrsiia. Cu

care pricinh aprinzindu-sh Traian de manie, de iznoavh asupra
Dachilor armele s'au clAtit. Inteac cale cu mestersugurile
mhistriile lui Decheval, nu putine, niei iusre primejdii au vinit
la capul lui Traian, ce cu chivernisala ce fAc, si cu stiinta a
purta oLI, toate mestersugurile lui Decheval in zhdar scotind,
din toate primejdiile ferit au fost. Decheval vAzind ch nici cu
viclesugul, nici cu armele va put sta inpotriva lui Traian, inch
mai de mare viclesug, i Mutate s'au apucat, i iarAsi s'au fAcut
eh sh va pleca lui Traian, insh de-i va trimte pe Longhin sutasul, (carile carma ostii purta, i toate lucrurile lui Traian duph.
vrre le pliniia), pentru ca cu dansul sh vorovasch pentru pace.
Pre acesta Traian la dansul duph pofta lui trimitindu-1, el indath
au poroncit de l'au legat, I cu multe munci chznindu-1, pang
mai pre urmh l'au i omorat. De achruia patimh instiintindu-sh
Traian, mai mult de durre inimii ce trAgC, cad pierdush om
vrednic ca acela, de manie infocandu-sh toath socotla s'au pus,
ea si pe Decheval, i peste tot nemul Dachilor, ases din temelie

www.dacoromanica.ro

at,. VI.

PROLEGOMENA

8'3

sa-i razstoarne, i pentru un Roman, pre toti Dacbil st-I praptdiasct; insit puind lucrul la sfat, vide TraTan, ca lucrul a dupa
pofta lui a sit isprgvi, nici pre lesne, nici fart primejdie poate fi,
de care lucru ales-au ca mai fArtt grija, i mai pe 'ncet de ace trbt

sa sa apuce. i a intr'ac vara, la anul de la Domnul Hs: 104

(Dion, carte 68, Plinie carte: 8) au statut de au facut pod de
piatra peste Dunare, (care pod ce fen de zidire au avut, cautt
mai innainte la randul stu), gttind dart Traian podul peste Duntre la anul : 105: au trecut cu otile din Misiia in Dachila, i
drept spre apa SarghatiT au purces, unde i Decheval toate puterile strangndull, cu mare indrAzniala Ii atepta, ce pohArnit
narocul Jul Decheval, Iara dde biruinta Romanilor i d triia
cart. Decheval vazindu-1 oamenii rtzsipitl, i in toate partile
phreuiti, de toga, nedjd lasindu-s, pentru ca st nu cada viu
la mna lui Traian, singur ie -au facut moarte. Tralan dupt
izbAnda minunata ca acsta, inthiu cetat Zarmizoghetusa, scaunul

lui Decheval apucnd, (pre acsta mai apoi au numit-o de pe

numele stu Ulpia TraTana) apoi abatnd din matca sa apa Sarghetii, i-au aflat toata avutiia, care nenumtrath era, i o zidist
Decheval in fundul apii. Deciia, precum mrturiste din Dion,
i dintealtiT Bonfin, deertnd Dachia de toate puterile i a
de tot istovind-o, au facut-o provintie; i inplnd'o de cetatenT, i

de ostai viterani (acet era cum sint oturacil la Turd) cu cetatT i en orae au inthrit-o, precum maT innainte vom aduee
toate a tuturor marturiile, carii intr'un glas intaresc: precum
Dachia toata s'au desetlecat cu Romani. fart raintita Dachilor
chti scapasa din otCriT, i alta prostime, pre top Out la unul,
precum st-T fie trecut maT spre fundurile tarai ungureti, scrie
Ion Sambutie, in adaosul istorii ungureti: list: 807: care apoT
la istoricii greceti, Zonart i Chedrinos iproci, s'au numit PanoDachia, adect Dachila de sus; pentru adasta cauta i Dion, Evtropie, Xifilin, Avreleus Victor, Boutin, Leunclavie, i top alalti
maT noT scriitorT, cariT dupt eel batrni urmaza.

www.dacoromanica.ro

E*

Toni

Tiverie.
AvrelleVietor in
Breviar, cap. 18.

CARTE A DOA.
Care arati eoreniia niamului Romanilor, precum din Ellinii Troadeni s trage, i de ineepitura inpfiratiii lor dela Remus 1
Romulus. Aijdere pre seurt insmniaz, precum Romitnii din
Dae Ma, earil astizi sint Moldovenii, Muntenii i Araelenii, sint

din niamul. lor hirii Romani de la Italia, de Traian inprat

pre aceste locuri adu1.

PROIMION.
CAPUL I.
Pentru nemul Romani lor, din eine i de uncle sd tray e/ din
ineepdtura bor.

Zic batrnii, mai maril nostri a intalep6uni1 Tubitori, ca. cine-va

bun, si cinste a s face, a nevointiT si a bunatti marii lucru

iaste; Tara din bun ndrn si cinste parinti a sa naste, si din vita
de nrod vestit si laudat a sa, trage, a nrocului, (sau precum,
cu crestinesc euvant trehue sa intelgem) a dumnazaestii oranduiale Taste, i adevarat clara, ca, nu putina cinste, nici plecat
name intre muritori, sa Focotste si s crde a fi, vechirn nia-

www.dacoromanica.ro

86

CARTA II

muluT, multim icoanelor mo01or i strAmo01or, vestit i lAudat

prin multe vacuri niamul incepAtorilor, i maT marilor sal, pentru

carel, i cu care pricina, intre niamurile i limbile lumil mare

deosAbire i rAzlAtire sa face; i unii din bun niam, sau de buna

natere, Tara altiT proti i varvari au luat a sA chema, c de

amentrel pre singur drumul i cursul firii, precurn Taste d-dreptul

de vom socoti, (osAbind pre ceiia, pre aril venica dumnazaTascd, cAtre nmul muritorilor dragoste, prin sfantul, i dumnazaescul cuvant i-au zAmislit, i prin feredeul daruluT sAu, de mojiciia, i prostimea tArniT i a tiniT stricate spalndu-T, TarAi de izneva i-au nAscut, i i-au prefAcut), tot1 lAcuitorii lumiT (dupa ade-

verinta svintelor scrisori) toate niamurile el, precum EllinT a

varvari, precum Romani a Mari; toate i cu totiT tot dintr'un
niam dintr'o incepatura de tArna, totl dintr'un pArinte putrezitoriu, toti vechi i in singile putregiunii una sint ; i a

nici ar maT aye pentru ce s sl mai infle tArna asupra lu

i tina asupra gunoluluT ; nice vechim asupra noimei
capul -ar rAdica; nici fiii, i nepotii pre parintiT i mo0I sal
de protT T-ar rade sau de varvarT i-ar batkocuri. Acesta darA
tuluT,

i intr'acesta chip find jghTabul, i rAul curgeriT firii, aTav Taste,

ca. de Taste vre un niam mai mult de cat altele sa sA cinstscA,

sau de mare nume ci pret sA sA OA, nu numal singurA vechim
luT, nu numal multime i 14im luT in toatA, sau in c maT
mult5, i maT mare a rAtunzlii pAmantuluT parte destulA Taste
(cA ace de ar fi, cine din nmuri cu TAtariT pentru acsta s'ar
put certa? sau care din inpAratil, inpArAtii i vechimeT lor

s'ar alAtura ? sau macar cat de departe a apropiia s'ar put),

ce Inca spre agonisita acestuTa titul, mai trebuesc bunAtAtile
obicTnice, cunoctinta cinstii i nevointa spre &Ansa; invAtAturile,

i vredniciile, carele singure numai cle prste i varvare obiMa a schimba i a strAmuta pot, 0 din varvari Ellini, din paganT Romani, aT preface meterugul i mijlocile, aratA. Pentru
care Socrat filosoful adevArat filosofcte zicand: cA nu ellin Taste
cela ce in Ellada trAecte, ce cela ce obicile cle bune c i cinstece

a Ellinilor au invAtat, 0 le face. Cu acst deal, cinii, ci istrumenturT ElliniT de cat toate a lumeT niamurT mal inainte slujindu-sA,

www.dacoromanica.ro

CAP. II. PROLEGOMENA

87

si numele. a nmuluT acelui mai de buna, nastere s-au agonisit,

si slavil a toata, cinst, si invataturii singuri, si mai vechT, au
esit stpanitori si mostenitori.
Acst socotth, adevarata si MIA colachie* de la noi sa fie
zisa, agiutorsti-ne Plutarh vestitul in Roma filosof, si istoric,
acaruTa cuvinte aceste sint: Titeron dupa ce mergand in Gretia,
cei de irunte si alesi filosofT si ritori ascultase, si cu totului tot,
pentru ca sa A, informaluTasca, si din ce era sti. A mute, pre sama
lor sti, dedse. Apoi de acolo intorcandu-s la Roma, si innainte luT
Apollonie Mi Ion, in limba elliniasca oralde facand, inteatata minune, si mirare au chzut eel ce-1 auzis, cat sa fie zis Apollonie,

precum IT Taste jle eh vde invtturile si voroava frumoasa

care numai Grecilor era lsata, prin Titeron la Romani adus.
Iarg Titeron singur scrie in cuvantul la Brutus, pre cum la Athina
margand, dela un Antioh marele filosof, invacatura sa Tie luat,

cu a cui dascalie nu numal mai desteptat, de cum era inthiu,

ce ass mai de tot si tot mutat sa fie fost din cel ce fusse,
si pentru acTa, intr'alt loc zice, si mai pre larg, ca ce au Romanii, tot dela Ellini sa. fie luat, si pentru toate lor le sint datoll'. Caute cititorlul nostru la Busbecvie scriitoriu niamc in Epis-

toliia care Taste indemnatoar crestinilor, a acolo ca acest va

afla de o forma, si asmen cu acsl, de cat carile pentru GrecT,
si pentru GreVa nici Grecul in Gretia pentru movie sa mai drept,
si mai adevarat a scrie si a lauda, ar fi putut.
CAP. II.
Aratd-sci evghenia, 0, sliivit niamul i nurnele Ellinilor.

Pentru niamul, si nume Ellinilor, (cariT maT cu vechiu nume

Grechi sail GrecT s chema) din c dintal inceptura de am sta s
zicem, nici noaa vrm de scris, nici cititorTulul de citit T-ar agiunge, pentru care nu la unul, sau la altul din scriitorT il trimitem, ce la sute si mii, carii de Greci si de minunate lucrurile

lor in scrisorile sale au lsat ; Tara, noi pre scull (cat adeca la

www.dacoromanica.ro

* liugnOre

88

CARTA II

trba lucrului nostru de agiuns a face socotim) i putinle voni

insmna, din carile cle mai multe cum si cat vor fi fost, pre
zi cito are

lesne Taste fiete-cui a cunoaste, precum sd, zice adagheul * de pre

unghe leului: adecd vddind ungh leului, ce -Gard s fie leul pop' socoti. A1 dart niamul acesta:a Ellinilor, vrdniciilor, invVturilor, si
intdlepciunilor sale alturand armele, vitejiile, si mdrim sufletuluT,
cu biruintele nu mai putin de cat cu invAdturile, prin toate prtile
lumil au pdtruns, i toate unghiurile ei au strdbatut si pn inteatata
vst i lauda numelui lor, inimile a tuturor muritorilor au -vincit,

cu biruinta armelor cerbic plecndu-le, manule li-au legat,

cat si cel mai varvar de cat varvarii nm a Schythilor, i cu
5i

dnsii toate limbile inpreund cinst numelui, slava nmului,

lauda armelor nu li-au tAgAduit: ce cu totii acst protie (adecd
locul cel mai de cinste) lor au dat. ACastas varvaril vcilor acestora, i intai mare si puternic niamul Othmanilor, si astd-zi
mdrturisesc. Ce cuvantul strangand, in scurt sd zicem, i s pomenim biruiMele lor in toatd, lumia, precum Dionisie Vacchos au
pus stalpii i enchiul armelor sale in ostroavele ochianuluT
despre rdzsdrit: Iraclis in margile pamntului despre apus; dru
mul luT Ahilevs pand la pustiile Schythiii, spre miazd noapte
pLind la Nistru, pnd unde adecd pe acl vrmi aye pe cine
birui, si intr'acui cap main, s-$ puia. Tacem a zice pentru
Alexandru marele Machedon, carile nu numai cat pdnd la Persida, si la India pe urmele lui Dionysos mergand, nenumdrate, si de abia cu auzir6 numelui altora stiute nroade, supt

sabiTa sa au plecat; ce incd i cu vnturile si nasipurile Africdi

luptandu-s, in pustiile Lyviii au ptruns, i pand la Amon si
Mntana ce-i zic a soarelui au agiuns; i incd fuTtuna-i r de n'ar
fi zavistuit norocu lui bun, si caphtul cararilor lui Iraclis ar fi
vzut, i cu vrvul sulitii marginile rdzsdritului, si a apusului ar
fi inpreunat. Pardsim a insrnna a Ellinilor in Evropa, Asia si

Africa shlsluiri, si in toate a lumii prti puneri de temelii de

truq, de inparatii si de minunate ceta0, carele pia numr nici
sfarsit au, ce s. zicem: c dupa ce slava si cinst in nume, in
niam, si in chipuri, i persoane de toat lauda iroiascd 1 i vitejascd, peste tot pmantul s'au samanat, sdit i intemeiat; ca

www.dacoromanica.ro

CAP. IT. PROLEGOMENA

89

cum de acst stui, ingretosindu-sa, aciaias vst i lauda. in

stlele ceriului s-au infipt, in fundurile marilor s-au slobozit, ei
supt tartarurile pamntului s-au coborat, in planetele, i alalte neelatite a le ceriului stle, numerele mai marilor sai suindu-s, in
putrile stihiilor asazindu-s, de uncle toate limbile numele
inchinaciun Dumnazailor sai in Apollon , Isidis, Aris, Ermis, Zevs, Afrodittis, i Cronos, (carele sint numerele a septe

planete si a spte zile intr'o saptarnana), as in Posidon Durnnazaul marii, in Ifestos Dumnazaul focului, in Pallas Dumnazaoae
stiintilor, in Muse Dumnazele muzichi i stihurilor; in Aris Dumnazaul razboaelor, in Ermis Dumnazaul cuvntului, in Zevs Dumnazaul fulgerulul si a toata clatire de sus, in Afroditii in Dumnazaoae
frumstelor, in Cronos Dumnazaul innaltimei, si in Isidis Duro nazAoae fiCoriii si a curateniii. Acekte i altii multi nenumarati

ca aceste, nu ca doara, dupa basnele poeticilor, Dumnazal

Dumnaze adevrate i nemuritori au fost, ce dupa socotla
filosofilor oameni din oameni nscuti vi muritori fiind, vrdnicele lor fapte i invataturi, pana intr'atata i-au suit si i-au
einstit, cat cei mai pre urma, in loc de Dumnazai i-au cinstit,
si cu laude vnice, si pre dansiT, si pre numerele lor, ea pre niste

Dumnazai nemuritori, i-au ludat, i i au cinstit; Tara amintril si

nmul lor din Greel, i ara lor Gretia, toti o ii marturisescu.
Deci dupa atata vste in toata lum slavita, atata numele nmului
lor s-au evghenisit, cat in urechile tuturor muritorilor primit au
fost cuvantul, carile pentru dnsii s zice, tot carile nu Taste
Ellin, varvar iaste. Dupd acesta, i dintr'acesta niam a Ellinilor
sint fi sa trag vestitii si a toata lum biruitoril Romani, precum

putin mai innainte vom arata; insa pentru ca mai desealcit, si

mai netda s dam istorila incepaturii niamului lor, poftim pre
eititoriul nostru, putin oarece sa ne fie cu ingaduinta , si vazind ca mai mult de eat s'ar eade cuvantul din calla sa abatem,
adeca cu multul mai denainte istoriia apucand si mai vechi
vremi pomenindu-i, sa nu sa, otitrasea, cad pre cat prin putinta
noastra va fi i cuvantul mai scurt, i istoriia mai deschisa denainte privlilor a i-o pune in tot chipul vom sili.

www.dacoromanica.ro

90

CARTE II

CAP. III.
Aratei-sa fetrdle Ellinilor cite mca vestile.

Pre vremile cle maT denainte de vestit razboTul i prapdeniia

Troadel, toata a Ellinilor sementie in multe 5,rT si inparaciT sa
inpartiTa, i uniT in Evropa, Tara alOi in Asia stapaniTa. Insa intre

alalte mai vestite si mai puternice era in Asia Troia, cest cu un

nume maT de obste El lint, Tara cila Toni s cherna: insa tot un
nm i o limba era, precum Troadnii, as Elladenil; numaT eel
din Asia, cu alalte rilamurT de acla parte, Tara cesti din Evropa
cu ale sale dincoace sa insoliTa; i macar c de multe off, i intre
sine unit cu alalV marT, i groznice rzboae fac, insa &and vr
o nevoTa de afara, le viniTa, eines cu sotiile, si cu partile sale
sa, tine, i unul pre alaltul sa aglutoriTa. Catra cesti despre Evropa s numara i ostroavele, carile sint in mare Mesoghia (sau
precum la noT cu mai stiute nume s chrna Mare Alba) precumu-T Critul, Rodosul, Chyprul, Cortira, Zachinthul, Sichilia, Sardia,
Corsica, Sacazul, Mitilinul, Anclrosul, Coul, i alalte ostroave, ce

s chema a Chicladelor, cu cle mai manunte, acarora nume nu

le maT pomenim. Asijder la uscat Poloponisul (cariTa acma ii
zicem Morea), Attica, Thettalia, Machedonia, amndoa Epirile, ei
pana in capatul ItaliiT (care mal pre urm i acTa toata la trupul

inparatiil grecesti s'au alaturat, i Gretia mare s'au numit), ei

in hotarale Thrachia despre Dunare, i despre Mare Magi* si
Inca si pana Hersonisul Tavric, (acesta-T Crmul) toate acst
Ort ElliniT le obladdia, si in multe DomniT i inparatiT marl si
tarT s deosabiTa, in care chip prin rnulte vacurT au trait, si eines
in partile sale au stapanit.
CAP. IV.
Aratci-sci pricina rcizbauluT i a pthpeideniii Troadii.

Pre la anul maT denainte de intrupar Cu vntuldi i FiTuluT

luT Dumnazau : 1193: Tar dela zidir lumiT: 4313: mare parjol

www.dacoromanica.ro

CAP. 117. PROLEGOMENA

91

de zarva, i nepotolita galcvh, s'au acitat intro Gred Troadni

i ElladnT, a cariia dintai pricina, precum scrie din Omir Dionysiodot, cu patruzeci de ani mai denainte Iraclis (sau precum
i-au mutat numele Latina Hercules) mai avusse razboiu cu Troadnii, i cetate Troada izbandind pre inpratul lor, pre Laome dont inca omorase qi fara,' sama de Troadni robind, i-au dus
cu sine la Ispanie i in Frantia, unde precum vor unii istorici,
cu danii au zidit cetat Alexia, Tara dupa ce s'au dus Iraclis,
fiorul4lui Laomedont Priam Tara strangandu- tara, i oamenii
razsipiti prin vrm acelor: 40: de aui ranele acelor rutati, a lui
Iraclis vindecandu-, i inpartia la statul puterii coT dintai ducandu-, socoti ca precum prada taralor sale a moart Wane-gm de la Elladni i va put rascumpara i mai cu asupra.
Deci Priam, precum zisem, intramandu- puterile (precum Tara
din Omiros scrie i Pavsanie) 4 tocmi otile, 4 intari cetatile,
i toate locurile stapanirii sale, trimisa pre unul din Domnii sai
ce-1 chema Antenor la Ellada, unde acmu stapaniia Menelaos
fratele lui Agamenon fiorul lul Plistinis, nepotul lui Atreu inparatului Misiinilor, barbatul Elenii acei frumoase, pentru ca s
eara audecata, i sa afle dreptate, pentru oast care far' nici o
cale radicase Iraclis asupra inparatiilor: i dui:A ce atata paguba
i stricaciune facus, Inca, i pre tata-situ Laomedont omorase.
Deci Antenor la Ellada cu soliia viind, Grecii de acolo nici un
raspuns curat dandu-T, fr nici o isprava aliasa, l'au pornit innapoi: carile viind, i spuind inparatului WI de nebagar in sama
a Grecilor de la Evropa, Priam 'Inca intr'atata calcare de cinste
pus, i in battocura luat vazindu-sa, acst toate, i cle mai
denainte patite cu fierul i cu mama, s. i le rasplatiasca au socotit; i a gatind cate-va corabii cu caste, i altele ce otnilor
trebuesc, trimasa pre Mill sail pre Alexandru Paris, asupra Elladii poroncindu-T, ca off cu sila, ori cu inClaciune, on cu ce
alt chip mama i vrem i-ar da, vre o stricaoune i paguba Elladenilor s faca; in scurt s zicem, Alexandru trecand cu vasele in partile Evropil, socoti ca mai pre lesne va strica Elladnilor cu vr'un vicleug, de cat cu razboTul. Deci cu inelaciune
a rapind pre Eleni, Doamna lui Menelau, au fugit cu &Ansa

www.dacoromanica.ro

Dionyssiodot
din Omir.

Pareanie din
Omir.

92

CARTE H

intATu la Eghypet, pentru ca sii- plarz urma, apoT la Ora sa. Era
dara Eleni fata. lul Tindar sthpanitorTul Spartanilor, i maT ghiz-

day& de ctit toate muerile Oretiil, ca care protivnic nu era.

CAP. V.

Aratei-sei *aid

voevozii a eimbe peirtilor elline0L

Dup5, ce Alexandru Paris au rapit pe Eleni, i au fugit cu

&Ansa la Troada, precum zisArn, iar Menelaos dde Oire la top
stApa,nitoriT

i Dornnii Gretiii de tamplar ce i-au vinit, i de

ocara, care i-au Mcut Paris, poftindu-T i invitndu-T pre top la

izbilnda; arAtandu-le c aCasta rusine nu numaT a luT, ce de obte
a tuturor Taste, i cu totiT innainte Troadnilor i a toat5 lum
ruinap, i batkocurip vor rmtin, de nu s vor scula sA- ras-

cumpere necinst6. Acsta auzind cu topT indath eine de pr

la locurile sale sculndu-sg, pentru ca s s sfatuTasc, la cetatC
Avlida, cu totiT, la zi data, s'au adunat: unde multe sfaturi, i intr'o
parte, i intealt zbtndu-sA, ptina' la anul s'au traganat alesul

lucruluT; cad era unit caril socotiia, ca pentru o muiare n'ar

trebui s s fac5. atAta vrsare de singe, i zarva., i rasipa intre
inprAiT marl i vicine ca acCl: ce cu alt mijloc s poata intoarce pe Eleni innapoi, clAnd maT mult vina brbatuluT el, do
cat luT Alexandru Paris, zicand : c acesta de 'ar fi plzit muTare
si muTare de s-ar fi ferit cinst, Paris cum sa o fure i sA o rapasca n'ar fi avut ; Tad, altiT emit parte luT Menelaos tin, sfdtuia crt ori in ce chip tnplar acsta ar fi fost, r4ne i necinst tot cade asupra tuturor, i inc5, maT mare va II, cnd nerscumprath. lAsind-o, TroadniT sa vor lauda de biruitorT i
ingrozitori Elladnilor. Si a acestora sfat alegindu-sa, pana mai
pre urma cu totiT la un cuvnt i Wand viind, au ales, i cu tart

giurarnnturi no intarit, ca cu toil cu toate puterile sale sculndu-sA, sau cu topT Ora la unul sa pTara, sau ruin i ocara,
care ii s'au Mcut, sa-T rasplatiascii, i pe Troada atocma CU ptimntul rzsipind-o, nicT un Troadn viu s nu las& De alta parte

www.dacoromanica.ro

93

CAP. V. PROLEGOMENA

TroadeniT Inca socotind lucrul la ceva sa vie, cu totil adunandu-sti,

multe sfaturi i lucruri clatiia, i sa. chibzuia, cum vor put

purcede spre lucrurile, ce s'au inceput: insa cu totiT intr'un sfat
si intr'o inima era, ca oft ce rau s'ar tampla sa le viTa la cap,
pentru vola luT Alexandru Paris, cu draga inima sa-1 priimasca,

pana la unul de vor ramane, sau s moar, sau sa izbandIasca, iara vii pre Eleni sa nu d. Din Domnii Troadnilor
si

doT numaT sta inpotriva sfatuluT acestula, Antenor

Eneas,

carii sau cu mazda agiunsi fiind dela Menelaos, sau cu mai

bune capete, i cu mai Copp crieri slujindu-s de cat alalti,
in tot chipul i neparasit indemna i sfatuia, de arme si de
razboiu. cu alaIT GrecT sa, nu sa apuce, nici pre frumste
uniT mueri sa schimbe dragoste fratasc i megiesasca, si mai
pre urma, pentru un lucru ca acesta de nimicti, intr'mbe partile mare moarte, amnduror inpratiilor de plans si de olecait
sfrmare i razsipa, i pana in ce de apoi i cetatii rasturnare
et inparatiii lor CC de pre urma prapadenie sa nu vie. Ce sfaturile aceste sanatoase acestor doi Domni innainte frumsetii
mueresti, nici cum sporiTa : ca lui Paris mai cu Tusor, si mai pre
lesne fara inpartitie, fr mosie, i ases MLA viata ii pare a ti,
de cat fara privala frumstelor si deck manghiere ochilor si a
cositelor IleniT. Si as si TroadeniT rumpsera sfatul, ca cu mana
intearmata, i cu piept inplatosat, precum sa sprejinesca, as sa
faca toata lovitura, i ruptura de groznica moarte aducatoare.
Deci a Grecilor de la Evropa eel mai de frunte si mai alesi de
oaste purtatori au fost Agamenon (pre carile cu slatul de obste
l'au ales sa fie poroncitoriu i inparat peste toate ostile), Menelaos, Nestor, Palamidis, Ulisis, Diomidis, Aiaxi Telamenenul, si

alt Aiaxi Docrenul, Ahileus i Patroclos. Tara a Grecilor dela

Asia, Priam stapanitoriul Troii, Ector, Deifovos, Memnon fieorul
lui Tithon, Telefos i Elenos; Yard alalt1 a doa si a triTa spi
multi au fost, a carora izvod, de multime cuvantului ferindu-ne,
nu-1 aducem.

www.dacoromanica.ro

94

CARTA II

CAP. VI.

Bdtaia a tuturor Ellinilor la Troacla, $ rdzsipa a

La anul mai denainte de Domnul Hs: 1194, I'm% de la Adam 4314,

Ellinil evropni, precum pomenim, de toate ciniile eke la oast si

de pre mare si de pre uscat trebuesc, gtind, Agamemnon cu toate
ostile in vase intr5nd, au trecut la Asia, si la uscat esind, cu vrkjmas
nAval5 cetat Troadei au incungiurat, si a o bate au inceput, si far
rzsuflu, prin vrme a zce ani, multe rilzboae, si omorhri groznice,

* vinzare.

dintr'mbe partile s'au facut, vartos batndu-s6; si nici putrilor,

nici vietii crutind : Elladenii pentru ca si paguba, si rusin s5,-si
rAscumpere, si cu al shu inca, si a altora sa. 'la; Tara Troadnii
si dobAnda s5, nu d, si al su sA-si feresc nerpit si nepadat. AO necontenit Tama si vara zce ani, precum am zis, lupttindu-sa,, si cu fella de fern' de morti groznice omornclu-s5,, si
sAvarsindu-s5,, precum unit din istorici, si ales Dionisiodot zice,
el inteacest Wala dintr'amtaidoa5, prtile ca la o sut . si einesprezce sute de miT de oameni sa, fie perit; decl pAna' maT pre
urm5, ElladeniT sau cu putr armelor, saa precum vor alti istorici, cu viclesugul si vnzare lui Antenor si a lui Eneas, au
ilzbit pre Troadni, si au dobAndit cetat; si intrnd in lontru,
pre chti au mai aflat vii, pre toti supt sabie i-au pus, nicl unuia
crutind; Mil, numal pricinil a atAta r6utate Elnii, si lui Antenor,
si lui Enias; pre caril 1-au slobozit, si li-au dat voe cu toata, casa
si familiia lor, incAtro li va fi voia, fr 5. nici o bantuial5, s se
dud,. Pentru care lucru s'au crezut la ceI mai multi, precum cu
a lor prodosie * si viclesug s'a s5, fill, fAcut cale nepriiatinilor, si
s5, fie dobndit cetat; macar c5, sint alti istorici mil de acest
nume pre Antenor, si pe Enias vor s'a. curatasca,, zichnd, c5, Elladnii stiindu4 c6, aces-Le dinceputul sfatului, si a rzboiulul,
totduna au fost sfatuind s6, nu s apuce de galeav5,, ce s5. de
pe Eleni bArbatului ei, si precum ph'n5, mai pre urmh Evropnii

vor fi biruitori, si Troadnii cu Elni, si cetat si inphiltiia

isi vor piarde, care s'au si tamplat. *i. pentru acest a lor ince-

www.dacoromanica.ro

CAP. VII. PROLEGOMENA

95

leptesc sfat, i intriagA socotlA, sl-T fie crutat, i cu totul al lor,

ce au avut, sA-T fie slobozit. Deci yeti ad veri amintrild au fost,

precum Iustin istoricul din istorie luT Trogos pomente, din

tot nmul bArbAtesc i mueresc, i din toatA varsta tinerescA i

Insthi, carte
20. cap. I.

bAtranescA, din Troadni numaT acet1 doT Domn1 cu viTatA, i

eu toath familiTa lor au esit, i in corAbii intrand spre Italie yetrelele au dechis.
CAP. VII.

Pentru trcere lui Antenor qi a luf Enias la Italia, fi de

steiptinirile lor acolo.

AcetT do! pomeniti Domni Troadni, vAslind spre Italie, Antenor s'au abAtut in pArtile unde acmu Taste Ora Venetilanilor,
'au descAlecat ace tarA acolo, insA nu unde Taste acmu cetate

Iustin acolos.

Venetiii, CA adasta dup mArturiTa luT Onufrie cu 429 de anT dupa

Domnul Hs: s'au aruncat temeliile pre nsip i pre NA, precum
se vde stand i phna astAzT. Tara Enias au abAtut spre Italia
unde pr acl vremT stApaniTa Latinul (de pre a cAruTa nume
i tara s'au chemat Latium, i nArodul lui Latin), vde-sA cA acest
Enias, nu cu putineT oamenT au fost e0t din rasipa TroadeT, de Rutin, Carte 43

vreme ce scriu istoriciT, cA eind el din corabiT la uscat, Latinul

indatA T-au eit cu oaste innainte, neprimindu-1 adecA O. Task i

sti intre pe pamantul la Enias Inca oast card cu sine aye in

$irag tocmind-o, de rAzboTu i de batae sA sA apuce era gata:
ce Latinul, vrnd pentru ca O. s intiintze ce oamenT, i de
unde sint eT, intaT au poftit pre Eneas la voroavA, ce din dulCata i frumset voroaveT lui Enias, atata s'au domolit, i s'au
mierat Latinul, cat in data lepAdand armele, i gandul inpotrivnic,
fara de alte prepusuri la inparatie sotie l'au primit; i inca pentru
ca maT mare dragoste, i plecare spre dansul sA arte, i pre
flicA-sa Levania i-au dat, (pre care mai denainte o fusse logodit
cu Turnus Domnul Rutulilor) i ginere fAcandu-1, l'au inpreunat
cu singele sAu; TarA Turnus Domnul Rutulilor vAzind cA l'au
micqurat Latinul, i pe logodnica sa au dat-o dupa streinul acela

www.dacoromanica.ro

Cap. 2'

96

CARTE II

Enias, de greu tulburandu-sa, pentru ca i acesta rusine sh-e1

rAscumpere, i logodnica sh-e Ta, gatindu-sa cu oaste asupra
amanduror s'au radicat; in care razbolu Enias biruitoriu esind,
Turnus cu ai sal in batae au perit; ce i Latinul 'Inca in razbolu cazind, Enias precum a socrU sau as a lul Turnus, i pamAntul i naroadele, singur decila au stapiinit.
CAP. VIII.

Aratd-sd stkinird niamului lu Enias, pawl la nayterd ha Remus

fi a lui Romulus, i ciudatei na0ere bor.

lustilb acoloo,

Dupa izbanda asupra lui Turnus i cadere socru-sau lui Latin,

Enias cu ai sai Troadeni, i cu eel de loc Latin! in stApAnire
asezindu-sa, i spre alte niamurl de prin pregiur mana a-0 intinde au inceput: ce facand razboiu cu Mezentie Domnul Etrurilor, Enias la batae au perit, iar in locul lui ramaind Ascanie
fiTul sau, pentru ca mai vartos urmele sh-e intemelaze, au zidit
cetat ce-i zic Alba lunga, care au fost scaunul smintiiT lui
Enias, si cap tuturor cetatilor Italiii trei sute de an!: pana adeca
s'au zidit Roma, si s'au mutat de acolo scaunul la Roma. AO
Troadenil staphni ramaind in Latium, du pa multa vrme samnta
lui Enias din fidor in floor, si din nepot in nepot, era urmatorl
mostenitori stapanirii Latinilor, [Ana au vinit la anul mai denainte de Hs: 777: in ce vrme au fost ramas doi frac! la. sta,panire, Amilius mai mic, i Numitor mai mare; ce Amilius peste
socotla firil i dreptate limbilor, irate find mai mic, cu. sila
singur numai au apucat scaunul stapaniriT: i vazind ca iratesitu Numitor alti fiCorT parte barbatesca nu aye, far& numai o

Iata, pre care o chema Rea, au pus gand de tot sa stanga se.

mintiia fratine-sau, si in urma deciia flOoriT lui sa rarnae mostenitoe singurr. ,Ce acsta cu alte ispite mai fara lege a isprasi neindraznind, au aflat mijloc ca acela, carile sa nu de prepus, si
scandala in narod, i me in, chip de cinste si de Dumnazaire, au
poroncit precum Rea, fata JuT Numitor, sa se sfintasca Boazii eel

www.dacoromanica.ro

97

CAP. IX. PROLEGOMENA

zic Vastalis, la capi06 A cariia, era obiceiu de pun fete fiCoare, carile nici de acolo put sa mai iash,, nici sa O. mai marite Ii sa, cade,

ce in toata viata in trace capi0e ramaind, pazia focur carele la

oltarTul Boazii arde, ca nici odanaoara sa nu sa cumva starlet.

A inteace capi0e pre nepoata-sa bagind, i supt tare paza

tiind-o dupa catava vreme s'au aflat ingrecata ; pentru acsta
unii vor s zica, precum din inpreunar WA, lege sa, fie luat in
pantice; Tara a1ii basna adaogand, vor s zica, precum Mars
Dumnazaul rezboaelor vazind strambatat, care sa face nemului
lui Numitor, singur fiCoarii barbat, i pruncilor, caril din transa
era s sa nasca, parinte au primit sa sa faca; i intr'acesta chip
Rea zamislind, sa fie nascut gemeni, carii s'au chernat Remus
i Romulus. Amilius intelegand pentru prasila Reil, i de na0ere
pruncilor, indata au poroncit de i-ati lepadat pe prunci intr'o
Odure desa, acolo cu inceputul vietii i sfaritul tot de odata
O. le fie: 'fart pre maica lor cu marl munci i pedepse prin catava

vrm tiind-o, pant mai pre urma inteacele fara, milt legaturi,
i cazne s'au i savarit, pre care mai apoi Romanii in numarul
Dumnezeelor puind-o, ca until Dumnaztu i-au slujit.
Aratd-sd cylard pruncilor i moarto lui Amilius.

CAP. IX.
Amilius tiindu-sa acmu, ca, pre pofta inimii sale au izbandit, Instill, carte 43.
i sal-nit-101a fratine-sau cu batrantele lul Numitor in veci va acall' 2'

pune, nici din oase uscate ca acel sa ra'zsae ceva va mai fi nedejde, inst precum Justin voroava impodobe0e, furtuna de grije
Romanilor purtancl, la locul unde gmenii prunci era lei:di:lap,
o lupoaica au indreptat, cariia murindu-i tincii, titile de lapte ne
avand cine sa le suga, i s'au fost inflat. Lupoaica dart &and peste
prunci, sau pentru durr titelor de lapte inflate, sau cu alta a
Proniii taint, fire ce de jiganie lacoma i inghititoare uTtandu T,
mamca i maica cuconilor s'au %cut; adse la dan0i miargand si
aplecandu4, titele IT storc, i de durerile ce trage sit oteiTa.
Adseia acolo la hrana cuconilor cercetand, un pastoriu a mo7

www.dacoromanica.ro

98

CARTA II

suluT lor, a luT Numitor, anume Favstus, carile cu turmele intr'

acle Warp inbla, I au luat sama; i luandusa pe urmile eT au
aflat-o in desime, titele la gura pruncilor aplecand, i ca cum
din sine nascutI ar fi hrAnindu-T. DecT phstorTul Favstus tragand
prunciT de supt pantieile lupoaicaT, I-au luat la sine, si i-au tinut
pAna.1-au crescut marl i intre pastori cu viat6. slbaticA 1-au hrnit.

As Remus si Romulus a cui fidorT sA fie, si de cine nAscutT ne

stiindu-s, intre a1att1 pstorI lacuind, din zi in zi cu varsta puterile i

vetejiile 41 adaoge, si tote turmele de talharT si de alp' prAdatorT

tare si neatinse le ptiziTa; Tara o data tam plandu-sa a vini neste tI harT

sa prade oile luT Numitor, (rata amandoT lI-au sarit in protiva:

ce Remus maT mult innainte pe tAlhari intirind, de sprejinla
fratine-siiu Minas i ne sprejinit fiind,cade in mana talharilor ; tathard socotind ca s-s astupe faptele lor cele rle, dupa ce au prins
pe Remus, l'au dus la Amilie zicand: precum acela Taste, carile
adse oile luT Numitor a lovi si a le prada s'au fost obicTuit :
si pre apratorTul, carile pre altil ahasta a face braniTa, vinovat

rau a fi vr sa--1 dovedsch. Amilius vrand adica s facA voTa

frtine-sau luT Numitor, pre nepotu sau ca pre un fur si talbarTu
la dansul l'au trimis, zicandu-T s faca cu dansul cum iT va fi
voTa. Numitor aducand pre thrfr in naint sa, si cautandu-T tinertlor i mrimeT chipuluT, au inceput a-I lovi la inima sa nu
cum-va fie vre-unul din nepotiI lul ceT lepadati; cad si la fata
foarte s'au fost raducand cu dnsul, i intrebandu-I pentru varsta
annilor, 'Inca s'au fost potrivind cu vrm lepadariT lor. As Numitor stand in dointa gandulul si a lucruluT, Tata sosste i pastorTul Favstus aducand i pe Romulus cu sine, si spuindu-I toate
din ceput, precum I-au aflat, i pe ce vrme, si de hrana lor
i

intaTu de la lupoaTca, apoi de la dansul, si de toate de afir

a par povestindu-T, s'au adeverit precum eT nepotiT luT, i fin'
ftiT sale ReiT, sa fie. Dinteacel ces Numitor ceva's nepestind, cu
nepotiT invitand pre pastorT si pre alaltT aT sal oameni, pentru
ca i moart ftiT, i inpartTa sal rascumpere, fara veste asupra
luT Amilius s'au sculat, pre carile uciganclu-I nepotii, Tails au

asezat pre mosul lor la inparatie.

www.dacoromanica.ro

CAP. X. PROLEGOMENA

99

CAP. X.
Aratd-sti temeliia Roma', i incepatura inpdreirii1 Romani lor.

Remus si Romulus fratii, nevrand a sh arhta nemultamitori

padurilor, carile I-au acoperit, si muntilor in carii au crescut, si
pastorilor mil I au branit; aducand (precum scrie Iustin) mare
sumh de oameni (de vrme ce indath si Senatul au asezat, carile
era o suta de batrani, si I-au chemat parinti), si margand la lo- Rutin Carte 43
Cap. 3.
cul, unde tiara I-au fost hrnit, acolo temeliile inparatsii cetacilor au pus, mai denainte de vinir Domnului I-Is: cu 750 ani,
'lard dup. rasipa Troadel cu 432 ani pre vrmile (And stpaniia
in Iudea Ioatham fidorul lui Osia; Tara duph ce s'au shvarsit ce-

tate Romel, si s'au mutat scaunul de la Alba-lungh inteans,

indatii, si in scurta vrCrne multime de vonici s'au strans, chrora
lipsindu-le femei, si vecinii ftile duph pastori all da nepriimincl,
(chci de pre fratiT Remus si Romulus intre pastori crescuti find,

tuturor oamenilor lor vecinii de prin pregiur pastori le zice),

eT inch la praznic, unde fete sabinence, pentru privala gocurilor
alergase, pre acle fete a Sabinnilor au rapit, si si le-au luat f6mei; deciia de o data vecinii de prin pregiur, apoi Italia suppuind, mai apoi si a toata lum6 inparaciia a cerca au purees. AO
darh find ijdaraniia si incephtura Romanilor dela Grecil Troadeni, si temeliia inpratiii lor dela acei doi frati (de pe achrora
nume si cetat Roma s'au numit) find, de aciia cu cursul vremilor atata s'au marit, si peste toata lum s'au latit, cat si mai

nicl un unghiu a lumii n'au rams, carele sh nu fie dela dnsii

suppus sau de armele si numele lor srt nu s fie cutremurat:
pentru a chrora minunate lucruri, si peste cuprinder a socotCliT
omenesti vitejii, pline sint scrisorile a scriitorilor a tuturor lirnbilor; si ass nici istoriia a sfintei Evanghelii, marim si putr

lor au tacut, precum de oshbi dintr'alte locuri mai ales Sfntul

Luca pomenste, eh pre vrCin nasterii Domnului si mantuitoriului lumii, inpafatind Avgust Chesari, trimis-au poronca in toga

lum, pentru ca sii sa Serie toath parte barbatesch, si sh sa stie

www.dacoromanica.ro

100

CARTE II

numarul barba;ilor in toata, lum Romanilor: la care scrisoare

mars'au i maica fieoara cu fiTul su i a luT Dumnazau OrinteluT, in vrme dupa trup, i maT denainte de vrme dupa fiinta.
nascut, Tara nicT o data facut; pentru ca numele DomnuluT Is: Hs:

in izvodul suppuilor.Romanilor s sa scrie. A Dumnazau parintele pre Mud sau. unul nscut in trupul omenesc, intre supuiT
Romanilor a s numara invoiate, pentru ea pre aciTa Romani
la vrme singuriT oranduitei sale socotle tiute i hotarate, prin
darul de adoara natere, i prin credin0 cuvantuluT Evanghelii
FiTu lui sau, de iznoava sa-T raznasca, i precum o data dupa fire
fiiI Ellinilor era, a dupa GrAie mai pre urrna fiiT EvangheliiT
sa-T faca i gTuguluT ffluluT su, celui uor sa-T suppue.

CAP. XI.

Dovedescusd c1 ce vor th zicd, c Romani): nu sa tray, nic sint

din niamul Ellinilor.
Precum nesaVoasa fire poftiT omenetT, de i de alte ale lumiT, carele bune i fericite a sa chema s'au obicTuit, vre odata
s poate satura; insa pentru slava i cinste tot diauna flamanda,
i nesatuld Taste: a i ochiul zavistiiT, macar c multe cu ascuita sa vidre a trce, i ca cum nu li-ar vide a sa face poate,
insa slava i cinst altuTa, cu otravita i deochetoare privala sh
nu-o atinga, i a o deochTa s nu sa sillasca, preste fire, i peste
putinta IT Taste. De care lucru nicT cu diva Taste de O. afla vre
uniT de ochTul zavistin purtaff, i de ceT de aT sal i fireti parsitT, caril vor sa zich, c nmul acesta a Romanilor, nu din
EllinT s fie, nicT rodul prirodul lor din Green' TroadenT s Ii
sa traga: ce diva? i ce lucru nou Taste acesta? lard zicem, devrme ce i maT buiguiV, i maT uluitT au fost, i2sint altii de cat
acet, cariT nu numai pre Romani varvarT a fi, i visa lor, nu
din c ellinesca sa fie odraslit, cu netersa frunte au tagaduit,
ce Inca, i pre singurT ElliniT din nmurile lor cle varvare, sa
pa, fie razletit, i s. sa fie zmislit, a blojori nu s'au siit, precum

www.dacoromanica.ro

CAP. XL PROLEGOMENA

101

un Orbinus Raguzu, ocara si ne cinstd numelui istoricesc, silste

s arte, si s dovdsca, precum Machedonnii, Troadnii, si

toate nmurile ellinsti, mai toate, de osAbi de Athineni si de
Elladni din Bulgari, adec din Varvarii de peste Volga, s fie
dela dnsiT incepAtura nmuluT lor ducand. Iaste altul a tocma
acestuia lunatec pre nume Maenburg, carile asud a. si aspurna, s6,

zicA, precum limba ellinsd. Taste din limba sfezasca abtut.

Atata a6asta s prinde, ca cum ar zice Tiganul cb, iaste pdrinte
ludeului, i precum limba arpascA Taste din c ghTurgiiascA scor-

nit& Si altiT multi sint de acest fliu de plomdeti, cArora nici

precum cuvnt s fie grit, eel ce lucrurile pre cum sint giudec
le pot zice, nici de rspuns vrdnici a fi, ii socotesc. Pentru care si
noi inputita lor covsal, mai mult a amesteca Orasindu-ne, la cuvantul nostru ne intorcem. Inpotriva acelora darti. cariT cu ne
socotit si ne mAsurat pas sa arunc; si evghenia Romanilor din
nmul Ellinilor a fi, fr5, nici o stidire tagAduesc, putinle si vanoase dovde vom aduce; socotind a, si cle multe (c6, multe si
mai fArA numar sint, de s'a va osteni cititoriul s5. caute in
toath carte lui Dionisie Alicarnasevsc, unde numai la unul mil' si
sute va afla) tot atata dovedesc, cat si ceste putine; precum si fiete la

care giudecath, veil doi marturi adevrati, veil o suta" tot o oredint& si o effecatie* au, aid mai mult cr6ste adeverinta de cat
Taste Ta, macar multi macar putini ar fi aciia, caril o marturisesc. De unde si Sfnta Scriptur 5. in-MI.60e, c5, in gura a doT sau

* trecer.

a trii marturi, va sta tot cuvantul.

Marturul intaiu ne Taste data istoricilor vechi, din carii culegand Iustin scrie, precum fratii StipionT amandoT, African ul si Instin. Carte 31.

Asiaticul, fiind oranduiti dela senat cu osti s5, marga la Syria inpotriva lui Antioh, au trecut la Ilion (acesta-i Troia), unde Ro-

manii inpreunA cu Troadnii mari bucurie unii de altii ave

spuindu-le Troadnii si povestindu-le, precurn Romanii sint srtmintiTa lor, si mosii strAmosii lor au fost esind de la Troada;
RomaniT adastal marturisind, atata veselie, si a inimiii lor stiltare
s'au fcut intre dansii, cat5, s5, face intre printi si intre fii, carii
prin mult vrme departati si rdzletiti find, Tar* a li se inpreuna si a le sa vide, sg tampla. Asijder TroadniT invita pre

www.dacoromanica.ro

Cap. 7 s t 8.

102

CARTA 11

Romani, i spre suppuner Asia' ii indemna, zicandu-le: s silsca sa o razscumpere, si din milnule altora s o dezbat, ca pre

o movie care din ceput au fost a mosilor stramosilor sal. ApoT

si lor chip de mngalare facndus, zie: Ca nu de jaluit, cc de
poftit au fost razsipa- TroadeT de vrme ce T-au fost Inca maT
fericita sa sa nasca de adoaoara, adica prin izbandile flulor ii a
Romanilor. Inteacestas chip si Romanil lcasurile si
Troadnilor, ca a maT marilor saT, i besCricile i chipurile llumnazailor, cu o pofta i dragoste nesatioasa cerceta si le priviTa.
Acst dara in scurt din cdle lune, culege Iustin, carile pre ochlul
eel zavistnic nu numaT sa-1 luminze, ce inch' de va mai sta in
inpietrir6 pizmeT sale, si a-I parjoli pot, si pr pot. Adoa marturie Taste singura carare i cal firiT, care invata pre fiTu graTul
@i limba parintilor sal', Tara nu altora; care lucru de cat razele
soarelui maT aTav i mai chTar s vde, ca limba csta, de asta-zI latinsca, odaneoaril au fost hirese ellinsca, i limba Ellinesca maica, Tara a Latinilor liic sa cunoaste. Ce dupa, intrar
lui Enias cu oamenii sal in tara Latinilor, cu cursul vrmilor
fiica de la maic cu multul s'au abatut, si cu amestecare. celor
de loc zamintindu-sa, de la stralucir sa c din nastere au cazut
si s'au maT intunecat. Casa dara Ellinsca, precum am zis, cu
c de loc amistecata, framst6 s-au schimosit; Tara c de loc cu
frumos s'au schizmit,
multul inpodobindu sa, i sui
gi s'au ghizda'vit: atata precht asta-zi, dupti, atat vitcl, Clete eine
a! cunoasch pate, ca precum Taste maica, as au esit i fiica ;
si intre toate limbile lumil, Ta tine stepena a doa dupa c Ellinsca; Tara, alalte toate dupa &Ansa. Pentru incredintala acestii
socotele, in locul a o mie de marturT, pre unul numai vom aduce,
pre Scaligher, carile cu marl i netede socotCle etymologhicestfi
(adeca talcuitre de cuvinte), arata i dovdste, precum toate
numerile, cuvintele i graiurile latinesti, ca niste crangi dintr'o
trupina, i ca niste zmicle dintr'o radacina, dintr'ac Ellinsca,
razsar i s. despart: i orT ce insamneza vartutea cuvntuluT latinesc nu din sine, cc din eel Ellinesc insamneza ce insamnza.*i nu
numaT carile a i acmu chTar Ellineste i nebetejit sa vorovasc
ce i cl ce ases de tot abatute si stramutate s \Tad, i ca cum

www.dacoromanica.ro

CAP. XI. PROLEGOMENA

103

nu Ellinsti, ce hirese ltinesti, celor putin1 inteacestd limbi

primblati, O. par: in radAcina i lundul lor ellinstT, i sint,
de la eel cunoscAtori as se giudeca: precum pentru pilda cinci
sse cuvinte aic vom aduce, i de pre acstd de altele gTudecata, a face cititoriuluT pre lesne va fi. Adeca: Osg, Deus, Durnnazau, a caruia etymologhie eel mai invatati o fac as: Oak, ltheos)
sa zice, cad lul ceva nu-i lipseste, sau pentru cheT el toate tuturor d, sau s talcuiaste de la graiul ,B.adcsoti, (theat) adeca ca
toate vde, i ochiului lui toate sint suppuse. Sau Yaras de la
cuvantul Sios (deos) ce s intelge frica, spaima; pentru cacT el
Taste de temut, i de. spariTat; Tara de sa, va duce cuvantul latinese Deus, de la cel eolicesc (eh i c eolicschlimba, ellinsca
Taste) Se6s carile sa scrie i Zsk, sa aduce de la graiul (Cam) ce
va s zica, traesc, chef Dumnazau numaT purur traTaste. Al done'
homo, om, vor eel mai curati Etimologhici, precum purcde de la
cuvantul Ellinesc OvAbc, (omos) adeca dobitoc insotiitoriu, sau intr'alt
chip, de la: "Oltos (omos) de la cuvantul Otiotoc (omios) adeca as-

mn, sau dd de unde s poata zice asmend, caci dupa asamanard

luT Dumnazau Taste facut omul. Equus, Z7C7r0c, (cal) earile macar cit sin-

gur asamanar cuvantuluT il arata din cel ellinese sh fie, insa mai

alav II talcuese sa fie purcegand de la cuvantul eNetv: adeca

inblanzitoriu (carile sa poate inblanzi, si a sa invata) sau de la
cuvantul Ox6m ca cum ar zice gxous de la cuvantul Ozho, trag,
cad trage. Sau de la Oxium sail', salt, cad Taste dobitoc saritoriu
si guatorTu. As domus de la SaiLos, (cash') de la cuvntul S6p,

(demo) zidesc, tac salas. As aqua iSS(up (apa) macar eh' mult deosAbit nume, i de la cel grecesc departe a fi se vde, insa purcede iaras de la cuvantul OiTco adica bu, cacT apa Taste de baut;
sau de la cuvntul Ige. As ego &yd.) (eu), as6 dico (zic) carile
purcde de la graTul ellinesc Se6coi sau Se Cxvotit, adeca arat, dez

valesc; -caci a zice, nu Taste alta thra numal gandul a descoperi,

si ascunsul inimii, altuTa a arata; as6 cognosco, cunosc, de la cel
ellinesc ityWax(o; as maneo, man, de la cel ellinesc (Lbw, as
manica, mneca, vavbttov. Pectus irexts sau de la =TO; (piept),
oculus (ochiu) sit cetste la Esyhie Oxxos, carile purcdde de la
cuvantul Ovg cuprinzAtoriu, cacT vider Taste mai cuprinzatoare

www.dacoromanica.ro

104

CARTE II

a lucrurilor, deck toate alalte simtiri. i ce mai mult pe cititorTul nostru aids s trudim, carile de va pofti mai de plin, i
va vr pentru a6asta sa sh adeversa, 'fa poftim lexicoanele etyScaliglier,Thoma mologhilor* in mank in carile binior, i pre amitnuntul cereal-id
desaera quereus,
Brun !Wins, Io- pareni-s'a, Ca dupa socotla unora mai mult de o sut i unsprehan Borres, Erodian, Martin Vos-

sins, i prod.

zace cuvinte hireqe lalineti, in toga limba latinsca nu va

put afla.
CAP. XII.
Aratd-s6 pre scurt, precum nsiamul Noldovenilor, Muntnilor, ArdeMnilor,

(carii ca MO! cu un name de afte Rom'an sei chiamd) 0' fie din rodul
sdu 1iirif1 Romani, ft precum Dachia an fost descellecat de Tra !an
inparat cu ceteitni, qi slujitori RomanY.

Acete dara mai sus pomeniti, i in toat lum cu nume nemuritoriu vestiti Romani, nepotii adeca i strAnepotil Ellinilor Troa-

den!, sint moii strmoii notri a Moldovnilor, Muntnilor,

Ardelnilor, i a tuturor off unde s afl a Romanilor, precum
i singur numele cel de moie ne arata' (Romani chemandu-ne)
i limba c parintasc (care din Romniasc5, sau ltinesc Taste)
nebiruit martur ni Taste. Ace0 (Tar54 zic) Romani, dupa zidire
cettii Rome!, i intemelar inparAtiii el, din motenitor in motenitorTu, atta s'au marit, s'au innaltat, s'au intrit, i s'au ltit; cat ca cu un cuviint s zicem, cetate Rome! s'au numit inparatesa cettilor, Tara Romani! stApaniT i biruitorii lumii. AC
nmul acesta, in toate prtrtile sporind, i precum cu dreptatC,
aC cu armele patrunzind, (caci i armele, i rzboaele au pravila

i dreptat sa), prin vrme 857 an!, Ora la vr6mile marelui

Traian inparat, i dup ansul multi vCci tot innainte au phit, i au

crescut. Dec! in vrm lui Traian cu harniciia i vrdniciia lui

suppus-au i pe vrAjmn i vitz nemul Dachilor, carii tine locurilor acstC, unde acmu Taste Ora noastra a Moldovei, a Muntenilor, i Ardlului (precum curat la capul pentru hotarul Dachiii

s'ati artat). Dup narocita biruinta lui Traian asupra Dachilor,

www.dacoromanica.ro

CAP. XII. PROLEGOMENA

105

i dupA peir DomnuluT lor Decheval, i razsipa a tot nrodul

acela, tiind acmu prin lungA ispitA, precum nmul Dachilor Taste
o limbA vrAjmaA i neaezatk i el Inca avand in socotlA s

trcA cu otilo la Asia asupra Parthilor (care nm pr atunc

inpArAtiTa Persilor supusse, i maT tarT de cat totT a fi sA soeolith.), deci ca pentru lucrurile Romanilor clespre a6asta parte
fArA grija, i hotarAle inpArAtiii bine pAzite sA lase, au ales ca
pre DachT i pre catT rAmAsese, de tot sA-1' rAdice, i in toatA
Dachia cetatT fAcand, i cle slabe intArind cu slujitori s le intArTascA, i cu orAn1 Romani sA le sAIAlulascA; cAcT Dacha' nu

numai cad mult stricacTune i pradA in hotarAle inpArAtiiT peste

sama face; ce 'Inca la atata stramptoare inpArAtiTa adusse, cat

i dare de bani oranduitA pre an le da, pentru ca in pace s

tie cu darul pre eel ce nu-T put sprejini cu armele. Care lucru
nu putinA necinste, ce Inca mare ruine slaveT numeluT Romanesc
acluc. Aijder socotind cA dup depArtar luT la Asia, rAm4ita

Dachilor sA nu sA cum-va agiungA cu altI varvarT de prin preOur, i. iarA ca pulul rpeluT, capul rAdicand, obicTuitele lor, i

veninoase muraturT in trupul inparatiii Romanilor, sA infiga.

Cu ahasta socotlA Traian inparat, dupA biruintA, in anul de la
domnul I-Is : 106. (precum din Csifilin, i din Dion insamnza
Petavie i Calviz) cu mare pohfala la Roma intorcandu-sA, Inca
cu mal mare cinste l'au priimit Sinatul, cA nu numaT triumf T-au
Mout, ce Inc& i stalp innalt i minunat I-au rAdicat in locul
carele i astAzT sh cheamA tArgul luT TraTan, in mijlocul Ronad. XIIIIin in TraIan.

Atunc toate nmurile varvaretT, pAn'A la singurA India, de bi-

ruinta ce purtase asupra Dachilor, soli de inchinAcIune i de

plecAcTune au trimis. DupA acCst6 din toate stepenele i cinurile
Romanilor, adecA din boTarl, din orAnT i din toate ctele slujitoreti, multime de oameni alergand, cu case, cu femeT, cu co.
piT cu tot, in Dachia T-au mutat ; i prin toate locurile el, T-au
aezat, i cu daniT locurile, cetAtile i trecatorile cle despre
parte 'Maribor mai dechis'a, au intarit, i IT-au strAjuit. De
osabI de aCasta, pentru ca coloniTa (a0 zic Romani! salaluirelor,
sau sloboziilor noaa) de dansul intemeTatA (adicA lAcuitoriT Ro-

mani in Dachia) maT fara grije i mai cu odihnA sA poatA pe-

www.dacoromanica.ro

106

CARTE II

trdce, din hotartile Panoniii (a6asta-i tam ungurscA c mare)

pang in apa Donului, anu lucru de minune sApand, pre TA.tarii
acelora prT, i pre cel ce in Cram lAcula, ca'ntr'un ocol i-au inchis. Pentru care santu in Gheografia noastra, care pentru Moldova am fAcut, s'au pomenit mai pre larg, i precurn pre Romanii cel din Dachia, as hotarale inpArAtiii despre aCast parte
in bung paza, i odihng li-au asezat. De aic darg, i dintr'aceste
Romani s'au inceput nCrnul nostru a Romani lor. i Tralan marele
inp&rat Taste saditoriul i rAsAditoriul nostru. Romanii sint buclumil viii Dachiii noastre, i noi vlgstarile bor. De atunce Ong,

acmu, pentr'atate clAtiri, 6 i muthri de vremi, ne sttirpitT, 11

ne dezrdAcinati inverzind, i clreptg, i ade(vg)ratg, road& do
slava, si cinst, i vitejila RomaniascA. Stiu ch cu greu Taste a sa
mistui vechiul cuvant carele zice: aft gura care singura pre
sine sA laudg pute. As Taste adevarat; insa i adevgrul graind
nime nu s'au rusinat. Ca de va socoti cititoriul nostru, insA cu
socoteig cumpanitg, afla-va in Romanii acest, ce nu va put6
afla la multe alte nmuri, si in miol Domniile lor chivernisele,
si cumpAtAri, cu multul mai istte, si mai nervoasa de cat la
marl Can', si InpriT, precum videm, c zmeul cu septe capete
Turoul ce inparacii, ce Craii, i ce Domnil n'au suppus ; as
cat Mei urma nu li s cunoaste ca doar au fost vre o data slo-

*slohozonio.

bode, nu cum stapanitoare. Precum Taste inparatila Tarigradului,

(sg nu pomenim cle ne numgrate in Asia) GrOa, Machedonia,
Peloponisul, i toate ostroavele mann' medeterranii (putine dintr'
acCst deosgbind), cralia Bulgarilor, a Sirbilor, i pang alaltaeri,
si crgiia Ungurilor, (care lul Leopold Chesariul, i urmtorilor
lui, vcnice jirtve s facg Taste datoare); pre aceste zic, marl si
puternice stapanirl, as li-au suppus, asa li-au domolit, cat precum am zis, nici samn au rAmas, carele sA poatA fi dovada ceil
de demult a lor puteri i eleftirie: * iarg acste a noastre doaa
sari, cu agiutoriul lui DumnAzAu, macar eh suppuse, i ascultgtoare sint tiranil Turcesti; insa nici stapanire, nici slobozenila gos
s-au lasat, ce dupa multe singeroase i romnesti rzboae cu TAtaral, cu Cazacii. cu Unguril, cu Lil, si mai apoi i cu vrAjmasii I upi
Turcii, i cu ce de o fire cu dansii Tataral, nici o data piorul

www.dacoromanica.ro

CAP. XII. PROLEGOMENA

107

din hotarale sale afara, nu -au scos; cc infipti, i nezmulti au

ramas, precum i ale lor, i ale noastre hronologhii aiav rnar
turisesc; i singur lucrul martur viu, i de tata Taste. a de i
groazeT lumii, inparatiii Turou luT, bani a da obligate sint, insa
besricile, lge, giudecatile, obicele, nesmentite, i nebetejite,
i li-au phzit. Copiii RomAnilor, zuiala paghnilor a fi, (precum
alte suppuse craii pat), n'au suferit. Mekcit turcese a s zidi,

sau besrica, in giamie a sa preface, "Jana la vrmile noastre

n'am vazut, i ceTa ce Taste mai mare smnul vredniciii i sloboziii: putr monarbicsca nici cum puternicii Monarhil turceti
pana astazi nu -au plecat-o, ce precum din ceput au avut-o sta.Ani)torii locurilor acestora, tot a6 o au, i o tin: inteachrora mana
sta viata i moart suppuilor sai. U-na numai nestioas lacomia
pagtmsca a ispravi au putut, i acsta nu indata, ce dupa multe
vremi; ca find staptinirile acest de moie i clironomitoare, acmu
aleger Domnului, mai mult sta in voia tiranului cleat intr'a lacui-

torilor. Ce qi a6asta n-ar fi fost, de nu s'ar fi inpanat sigiata cu

pnele vulturului, carele o indreptiaza i ucide Tara, pre hultur
Aic tim ca. in multe ginduri am bagat pre cititoriul nostru,
&del precum pentru Evgheniia, nmului romnesc, a pentru
nedezrupta continuatia lui, oare ce i cu lauda, atingAnd, cate-va
am zis, i la acst la toate nici o marturie, sau din cei vechi, sau
din cei no! istorici, pentru aderinta ziselor noastre n'am adus. Masta

sa tie, ca in nedejd rbarii lui am facut-o : socotind, ca cate-va

mrturii in cartile trecute, la aelasta adeverind, am pomenit; apoi

puind socotla ca in parte Hronicului ce urmaza, vom sa incpem cu chti-va ani mai denainte luT Traian inparat, adeca, de

pe vremile cand s'au inceput rsboaele intre Romani, i intre

Dachi, i a viind cursul hronicului la vremile lui Traian,
atunce la locul sail sa, aducem i marturiile din istoricii, carii
au scris pe vremile acl, cad r ni s'au parut ca mai ne tubburata, i mai cu bun ornduiala va merge povCste istorii, Tara,
de s'au facut i s'au greit ceva peste ateptar, i pofta cititoriului, poltim indreptar i ertare.

www.dacoromanica.ro

CARTE A TRITA
Car6 arati mirtnriile scriitorilor, cirnia cum i s'au pfirut, i
cum an scris pentru nlamul Romnilor in Dachiia licuitori. Aijder si dovedesc unii scriltorI, carii de nume Vlahiii din piir6re,

iari nu dupi adevir an scris, i mai vrtos basna unui Misailz

i a nnui Simion si desviilte. Aijder din potrivi si dovede0e, precnm Ronfinil ceti de astizI in Dachiia slut tot aceiia
Romani', pre calif ITipie Tralan I-au adus atuna.
CAPUL I.
Aducu-scl innaintc socotlele scriitorilor pentru nIanaul Romanilor
din Dachia.

De vrme ce (omenite cititorTule) voroava noastr au vinit

spre acTa parte, in care sintem maT ( u dklins s artm, de
undo, i din eine au purees tot nmul Romhnesc, sau precum
istoriciT, cu cel mai proaspAt nume IT zic Valahicesc; intaia, data
ne trebuTate a ne aduce amente cla ce kuruisern in prevorovire,
adeca scriind noT pentru lucrurile PatriiT, cu totului tot de la noT

st ne despartim, i de toat a sufletuluT ptimire, care verT din

ura, verT din dragoste a ei Taste obicTuit, de la noT radicand, cu

www.dacoromanica.ro

110

CARTE In

curata, inima, i cu adevarata credinta (precum adevaratului istoric

s cuvine) i dup a luT Platon porunca nu nurnai noaa, ce i pria-

tinilor iubitorilor de adevar, i moiiT duptt putintele noastre

sa, slujim. insa pentru ca nici clevetei pricina, s dam, nici imaciune necuratita i. nestiars s lsam, pus'am in socotel, ca de

lucrurile mosieT dela singuri noi, macar un cuvintel sa nu

izvodim, ce toate a le altora, cat lunga ostenla noastra a le
gasi am putut, precum la lucurile sale sint ase intregi, nemutate si neschimbate, innainte privlii sa le punem, carii pentru

nmul Romanesc (carele si al nostru Taste) veri in potriva, ceva,

verT dupa placer adeverintii ar fi zis, cu o inim, i cu un suflet sa le auzim, sa le suferim, i A' le marturisim. in toata dara
multime celor vechi si noi scriitori, c'ati pentru nmul Romanesc
ate cevas insmnat, ni au lasat, cinci fliuri de socotele sit fie

avut am insamnat, pre carile noT aic &Ate una, cate una de
fata aducan(du)-le, in ce mai depre urma ce mai adevarata i c
de la scriitorii eel mai de frunte si mai de credinta, i cu socotla
de obste primita, i intarita socotla, din fundul intunericului
uitaril la lumina pomenirii, precum nedejduim o vom scoate.
1. Ce din thiu socotela Taste, acelora, cariT vor sa zica ea Romanii, macar ca de laItalila sit sa, fie tragand; insa cu multe vrmi
mai innainte de Ulpie Traian, cu Flac Hatmanul pe locurile Dachili sa fie vinit, i depe numele lui Vlahi mai pre urma sa sa
fie chemat.
2. Adoa socotela Taste acelora, carii zic i priimesc precum Romama de la Italia, si din semintiTa Romanilor sa fie; insa cand,
si in ce chip sa, fie agiuns pre aces-Le locuri, si in Dachiia sa sa
fie asezat precum nu pot sti, aiave marturisesc.
3. A triia socotla Taste acelora cariT ases de tot tagaduesc,
precum nmul Romanilor sa fie de la Italiia: ce vor sa zica, cit
VarvariT Dachii, caril dupa ce T-au suppus RomaniT, ramaind
supt stapanire lor, sill fie amistecat limba cu ce latinsca, i n-

mul lor cu cel italiensc, i dinteaceste sa sa fie tragand Romanii de semintie.

4. A patra parere Taste acelora, carii buiguesc, precum nemul

romanesc nici de la Flac, nici de la Traian sa fie adus in Da-

www.dacoromanica.ro

CAP. II. PROLEGOMENA

111

chia, ce cu multe vacurT dupa acst de la Italie in Transilvanila,

(care este Ardlul), apoi de acolo Inca maT tarzau, sh fie esit si
sa fie deschlecat inteamandoaa Valahiile, adeca in Moldova si in
-ara muntendsca.
5. A cincle si c6 mai de temeiu socotOla Taste acelora, carii
adeveresc, ca, RomaniT din Dachiia, si tot nmul lor orl unde
s afla, sa, fie adevarat Romani, pre cariT Ulpie TraTan de la Roma
si din toata Dania aducandu-T, 1-au asezat prin toga. Dachia, si
Inca si in Misia, si aceiTas Romani sa fie lacuit necurmat intiansa,

precum si pana astazi lacuesc.

Adasta dara mai de pre urma socotela, puind noT nevointa in

tot chipul de tot prepusul sa o mantuim, si luminii sale cel

hirese sa o dam, socotit-am mal pre urma altora sa, o cercam,
si asd dinceputul asezamantului eT povdste apucand, din inparat
in inprat, si din vrme in vreme dupa oranduTala hronologhiCasa marturiile, a tuturor (carii pentru lucrurile in vremi tamplate au scris) curate si ne captusite sa le aducem.
CAPUL II.
Pentru cu napaste numele, pentru carile zic unii cd Dachia
mai pre urind sa set fie chemat Flachia.

Mare si oarba. napaste Taste DachiiT, numele FlachiiT, card ca

o muTare, a cariTa barbat Taste nestiut, sau nicT cum neavandu-I,
din inpreunar fara loge zamisleste, si apoT de descoperirea pacatuluT rusinandu.sa, si de frica razsplatiriT giudecatil cuprinzin-

du-sa; sau cu erbT otravite, sau cu alt mijloc, toata a vietiT sale
primejdie primind, toate chinurile a nasteriT cu de sila, si fara
vrOme sufferind, si Inca si lapta a indoituluT pacat in sama nebagand, in lontrul manunteilor sale, pana Inca a nu vidd lumina
nevinovatul prune, de lumina, si de via0 a-I desparti sildste ;
Tara de multe orl Pronia DumnazaTasca toate relele el nevointe
baqocurind, si in zadar cheltuite aratandu-le, de si4e1e si veninurile maica-sa intreg il pazste, si cu viaVa nebetejit, la lu-

www.dacoromanica.ro

112

CARTE III

min, si la arAtar altor muritorT, cu mare ocara i rusin furatelor, si spurcatelor dragoste, 11 scoate. Pre carle roa i vrajmase
singeluT sau maicA, din datoriia firiT cu bratele s5,-1 incAlzascA, si

cu titele sA-1 apiece, legat i oranduitA find; in potriva firil si

a dragostiT pArintesti; cu desfArnath pornir i nedumnAzAire, in
unghiurile ulitilor, sau intrante locuri de privala trechtorilor depArtate, i tAinuite viata, precurn sA zice, in dinti tiindu-sT, precum
din pantice, as6 din bratA 11 aruncA si-1 ll'apadA. DeciTa aciias nespusA a Proniii dumnAzAesti oranduTalA i nenumAratA milA si
miloserdie &gr cine va din trecAtorT II descopere i.1 aratA: pre

carde streinul luandu-1, macar cA sau in casa sa, sau in orfanothrofia de obste ii crutA, ii hrAneste, 11 crste, si in numArul
vietuitorilor puindu-1, la ceT multi orAsenT aT sAT II adaoge; insl
nAscutul a necunoscutT parinti find, nothos, adecA nu copil, ce
cpil (si cu ertar cuvantului maT chTar s zic) fi6or de curvA
sA numste si Taste. Intr'acesta chip si numele acesta a Flachii
cercandu-1, ii aflAm sA fie: de vrme ce din istoriciT eel vechi
nicT unul unde-va i cand-va sA-1 fie nAscut i fAcut nu aflAm,
nicT fil'ul adevAratei maid ! si a curatel adeverinte istoricesti sa
fie, sA poate dovedi. CA pentru adasta cat au fost i iaste osir_
dia i nevointa noastrA, i ases maT din copilArie Ora acmu, mai
la batrAnete, tot in rAsturnar i cercar precum a celor vechi,
me a cestor maT noT istoriT i scrisori (cand vrm i mana ni au
dat) nepArAsit ni-am nevoit, pentru ca sA putem afla pre cel hires,
si dupA lge acestui lephdat i necunoscut nAscut, nascAtorTu.
Ce precat in putintele noastre au fost, macar cA pre cel de lege
pArinte si maicA a-T afla n'am putut, (cad ce nu Taste nu sh poate
afla) insA pre ceT MIA lege parintT, pre cat ni sa pare si aflatu-I-am
si dovediT-vom, i fArA certarC, a ocArateT lor necinste, de la dreptul
gudecatorTu, i cititorTul nostru sa' nu scape, tare n'edjduim.

CAPUL III.
Aratd-sci suppus gi seornit numele Flachiii, de la eine s'au neiseut.

Din toate a-tele a tuturor istoricilor, si din cariT pana acmu

la mama noastra au vinit, nici la unul, precum am zis, pomenirC

www.dacoromanica.ro

CAP. III. PROLEGOMENA

113

innoiriT, si schimbarii numelui Dachiii in Flachia, a vid nuni

s'au tamplat, fAra numai la doi de eel denafara, si la unul din casa.
Din eel denafara unul Taste Enias Sylvius, carile intal, i singur Taste
cela ce va s5, zica ea, numele Dachiii, de pe un Hatm an a Ramului cc
l'au chemat Flaccus, sa &A fie schimbat in Flachia; Iara mai pre urrna.
din Flachia sa sa fie mai primenit in Valahia, adeca mutandu-s1 slova

in V: si K: in H: asijdere dupa slova F: mai adAogand un a.

Pe acest Enias Sylvius sa vde sa fie crezut i urmat saracul
Urche vornicul, si la Predosloviia hronicului san zice si el, ca
a Vlahilor nurne sa sa fie luat depe acel IIatman. Al triil Taste
un Ian Zamoschie Dail, pre acesta dara Zamoschie noi la mana,
neavandu-I, cu mult nevointa cercandu-I la Lecsicoanele istoF:

riograficesti, mai pre urma i-am dat de nume in dic4ionarTu1 lui

Moreri, pentru carele videm pe Neculai Costin Logofatul pome-

nind, precum orb navalste i sa arte sileste, precum nemul

nostru a Romanilor, nu din Romani sa sa fie tragand ; ce trecand elite odath ostile Romanilor peste t5ra1e noastre, i uneorT i ernand intrInsAle, o sauna de acei varvarT Dachi, s5, fie
apucat oare-ce din linba Romanilor, adec5, din latinscA, i as
linba lor sa sa fie amestecat cu ce latinesca. Ce cat Taste pentru acest Zamoschie, putina grije purtam de mana si de condeiul
luT, de vrme ce i in numarul istoricilor pOn Taste cunoscut,
de care lucru precum singur canta, ase singur goaca, Tara pre
alp la flora i dantul sau nicT au tras, nici a trage poate, !Ira
numaT Taras pre unil din LsiT sai, a cArora numere in nainte
sa vor ivi: pentru aceia nici zisa luT a o maT destrama, ne vom
pierde vrm, nici de raspuns vrdnic 11 socotim; precum, i alciT
cu miT de parti mai cunoscafori si mai giudecAtori de cat noi,
in randul invai1or sau istoricilor nu l'au cunoscut ; Tara clq l'au
cunoscut eine Taste, insa cinst numelui de istoric avthentic* sag' * IzvoditOrlul
crezot.
d, nu videm; iar5, Rornanii precum Romani au fost i sint

cursul istoriii va arata. LunecArii lui Urche pre Tesne 'I Taste
scular, si a greseliT indatal i indreptar, de yr-erne ce el nu
Taste cel dintai ibovnicul giupaneseT, pentru care pilda istoriii
minciunoasa am aclus ; ce al doil: nici el Taste zamislitorTul, sau

pricina scornitoare a numelui Flachaii, ce precutn prostiii i s'au

www.dacoromanica.ro

114

OARTk Itt

tamplat, din eel scornitori a auzi, sau poate si a citi (caci de

slovele lAtinesti lipsit sa fie fost nu st, arata) as au si insamnat; dupt, acel Enias Silvius urmand, si aasta povste adevarata

istorie a fi socotind, la altii si mai vrednici de aredinta a mai

cerca, si din rnarturii-le altora lucrul a dovedi s'au lenevit, sau
tulburate vrmile lui mana nu I-au dat (cAce Urche au trait,
F,4 au scris pre vrmile lui Aron Voda Tiranul, intr'a &drub, domnie

sfarsitul Istorii sale face) si as din amagiala, cu gresala pentru

mosiia i nmul sAu, cl ce nici cum nu sint, nici au fost, au

scris. Ce acmu noi pre Urche in rapaosul sau lasiad, la cel

mai vrtos inpotrivnic, simcoa condeitilui sa intoarcem.

CAPUL IV.
Pentru Eneas Sylvius, eine au fost, i de grqita socotiala mT pentru
numele Flachia.

Gre si nu pre lesne de clatit piatra, a luT Eneas socotla sa

fie, catra cititoriul nostru, cu deschis piept marturisim (ca cinst6
si laudat nuinele cui-va, cu cat de de putina imatoare stropire cineva a o path., sau a sa sili a o ima, Taste lucrul aceluia, carile nici

a sa cinste au ounoscut, nice de c mai scarnava, si mai grozava hula, i ocara a st, feri, s'au invittat). Marturisim ca acest
Eneas Silvie nu numai in multe istorii sa sa fie primblat ; nu
numal pentru multe i marl lucruri sa fie scris; nu numal precum
in toate invataturile deplin sa fie fost; ce Inca rar pre vremile
sale inteacest sie potrivnic, si de asemen sa fie avut: ci ase
din vrednicii in vrednicil, si din cinste in cinste, maT in toate
zile pasind, nu numai cat nume de invAtat, de istet, si de harnic de la ai sai, si de la streini s-au agonisit, ce inca cu acst
mijloce si in Gurte si in besericA, Mare socotindu-sa, prin stepenele de Episcop si de Cardinal, pant la cel mai de sus a Papa'
scaun s'au suit; si corona besriciT Apusului au purtat; insa cu greu
si ases peste putinta Taste,. in cle omenesti cine-va tavalindu-sa,
ceva omenste sit nu patt: si in cat de ascutita, i vanoast socotiala-s

www.dacoromanica.ro

CAP IV. PROLEGOMENA

115

ceva tamp, i slabanog sii nu amestece. Precum i acestui laudat

barbat sa-i sa fie tamplat, cu noi (ca, sa nu d Dumnazau cu condeiul nostru tragatori de cinst altuia s ne aratam), ce altii

cu multul mai taxi, i mai denainte de cat multi marturisesc:

carii viaAa, faptele, i scrisorile acestui laudat barbat au scris,
din carii intai au scris viiata lui Iacov Filip de la Bergaman in
plinir hronicilor. Trithemie in Carte pentru scriitorii besericeti,
i Cardinalul Belarmin, i Joan Antonie de la Campania, i altii,
den carii pre scurt de viata i de invatatura lui, pentru voia
Cititoriului s aducem, ne vom osteni. Eneas Sylvie (zic), ce l'au
poreclit din familie Piccolomini la anul de la mantuitorTul lumil:

1405: Octombrie 18: s'au nscut in oraul Sinnilor, pre care

ora mai pre urma dupa ce au statut Papa, i s'au numit Pius,
de pre numele sau l'au numit Pienta. Maica sa Victoria, mai denainte pana a nu-I nate, prin vis au vkut, precum au nascut
prune cu corona in cap. Fiind de 26: anT, au fost scretariu la
Cardinalul Dominic Capranic. Dupa acia, Iara intr'acea slujba,
i intr'altele mai inainte au fost la Cardinalul Albergoti, i in
multe scuff in multe parti cu lauda trimis, i cu mai mare lauda
au fost intors; insa intre acst osteninta nu parasiia cate oarece a scrie, i cate o carte in luine a da. in saborul de la Bazilia
fi ind Referindar Cantilariului, _despre part sinodului, mult au

scris micurancl cinst i putr Papa. Dupa sabor au statut

Secretariu a Papei lui Felix al cincele, de la carele in cate-va
solii au fost trimis. Papa Evghenie al patrule, carile macar ca
cu scrisorile lui mult i1 simtise cinst betejita, insa pentru multa
invatatura lui, toate lsincl, in mare dragoste l'au avut. Papa
Nicolai al cincil, la scaunul Episcopiii l'au suit, i vestitoriu
apostolicesc In Bohemia, Ungaria i in Silezia l'au trimis. Oratie
cu minunata dulata, de voroava, cu invatatura Papei lui NicolaT
au scris, pentru ca sa invitze cretinatat asupra Turcilor: care
precum in inimile tuturor phtrunsse, marl lucrurT ar II ispravit,

de nu s'ar fi tamplat neateptata moart Papii: care toate incepaturile i-au curmat. In urma lui Niculai au statut Calixtus al
triil, carile pe Eneas, let: 1456 : l'au facut Cardinal, Tara la and:
1458: Calixtus Papa murind, Eneas fu ales Papa in locul lui in

www.dacoromanica.ro

116

CAII'd iii

6 : a luT Avgust, pre carile cu nume nou l'au numit Pius al doil.
Scris'au istorie vfrnilor sale, Ins. supt numele scriitorTului su
a luT lohan Bobelin Persona, si traind in scaunul Papasc: 5 :
anT i lunT 2: zile 27 ltr 1464 A vgust 14 au murit. Si pentru
viata acestuT mare oib atata agungil.
CAPUL V.
Aratc1-0 greu gresitd socotld lui Eneas pentru numele Flachiii.

As scriitoriT vietiT acestuT vestit in toate Eneas Seruindu-1, si

precum au fost inpodobindu-1, insa in ce i unde in scrisorile

sau in affectatiile sale lunecate, i peste hotarul cel ce s'au cazut sarite au vazut, indata cu totii sentiMia Grecilor ce vche
au marturisit, care zice (priCtin imi Taste Platon, priCtin imi Taste
si Socrat, Tara de cat amandoT mai priTatina adeverinta), adeca

pentru adevar nicT a Prilatilor cat de mail, cat de cinstitT si cat

de invatatT, vola a le cauta nu sa cade: nicT pentru placr lor
adevarul a minti, care senincie pazind-o i plinind-o scriitorii
luT Eneas, ip scrisorile lui multe dupt gustul sag sa fie scris,
ca cu dgetul insamnza ; i cu acsta dandu-ne noa, a sti, ca
alta Taste om mare, vrednic, si Inca, si Papa a fi; i alta Taste negresit si de oare care affectatie partnidasca atins, s'au muruit
sa nu sa cunoasca (ca ce s. poate tampla unuTa, aceia st poate
tampla i altuTa). AC darl scriitoriT pomenitT in viata luT scris
ni-au lsat, ca cl ce au scris inpotriva Papei maT denainte
pan& a nu sa, face el Papa, cu carele multe innal gosul, i peste
hotarul adevaruluT, scaunuluT, i cinstei PapiT adusse; apoi dupa

ce s'au facut Papa, acl6s inda'rapt li-au cantat, i singur cu serisr si cu pect sa au marturisit, precum s nu le fie scris i dis
din adeverinta; ce din pornire limbiT, si a condel'ului s fie fost curse.

De unde alav Taste, ca nu tot ce au scris Eneas, indata i ade_

varat baste, si de vrme ce in potriva capuluT besdricilor condeTul si limba a-s ascuti nu s'au siit, cu cat maT vartos de crezut
Taste, ca i intr'alte parti a scrisorilor luT, multe precum sint
nein elegan d, sau prin nestiinta gresit (ca Mra marginTa Taste ocheTa-

www.dacoromanica.ro

CAP. V. PROLEGOMENA

nul a toata stiinta) sau din parere scornind ce n'au fost,

117
i co

nu Taste in locul celuia ce au fost si Taste, sh fie suppus. Precum

dara mi s pare, aeasta a sa rtticith socotiala de aiure n'au luat-o

(ea nici aiur, precat putem ti, st pate OA) fr numai din
stihurile unui vestit poetic Romanesc, ce-i zic Ovidius, carile seriind in Roma niste stihuri, cu carele invata mestersugul dragostelor
scarnave, pre aceste citindu-le Iulia fata (sau precum unii zic) nepoata lui Avgust Chesari, atata in de desiranat, i dupil toate poftele

trupesti data viath cazusa, cat nu nurnai ea singura toata stidir

femeiasca lepadas, i toata rusine de pe obraz raclicase, ce inch
si pre alte multe Demne i upanse Romane, dupa pierduta
sa minte, si grozav fapte tragand, si aclucand, prin theatruri, i
prin ulita in bauturi, mncarl, i alte ciudate desfhtari, zua
noapte inbla. Pentru ahasta dara Avgust Chesari pre acest poetic
in manic pornindu-sa, l'au trimis la cetat ce-T zic Tomos, care
Taste la Mare Negra. Tamplatu-s'au dara acestui Poetic izgnanie,
cu septe aril' mai denainte de nastere Domnului I1s Deci acest
poetic find la ace cetat izgonit, scris-au i alte stihuri, ce le
pomenste de Pont, in carile (scriind catra un Flaccus Gretin, ce
era si consul atunc la Roma, si din familiTa FILkcilor) arath
fire nmurilor de pre acolo, asezamantul locurilor, cursul apelor,
i vrajmasiia marii ngre, si cu un mijloc ca acosta silindu-s
s serulasca laudele i biruintele a until stramos acestui Flaccus,
nedejclula eh prin tr'nsul va put lua ertare, i s s intoarch
Tails la Roma, care stihuri mai denainte pomenindu-sa, aic nu Carte 1. Cap. 4.

le vom mai poftori. De acest stihuri acestui Poetic legandu-sa

poate fi Eneas, sileste ca sa arte, precum acel consul, (sau pre
cum noi am zice Hatman purtatoriu de osti) Flaccus find biruitoriu inteaceste parti de loc asupra Ghetilor, si el stapanind
locurile marginilor Dunarii, de pre numele luT apol numele Dachili s sa fie schimbat i s. sh fie chemat Flachia. Ce noi
macar eh, cu multh i cazuta cinste am vr numele a barbat
ca acesta sa pomenirn, i precum uniT au facut, dupa socotiala
i voia lui s ne lasam; insa dupa sentintia pomenita zicem :
Priiatin imi Taste Eneas Selvius, priTatin imi Taste papa Pius,
darh mai prilatin adevrul, pentru acia, pentru adevar precat
vom put vom sta.

www.dacoromanica.ro

118

CARTE III

CAPUL VI.
Doved4te-sd, precum Dachia, nicl cum n'au putut sei sa chme Flachia
de pe numele lui Flaccus Hatmanul.

Stihurile nu inteagiutoriu, ce inprotiva luT Eneas sint: i la

ivall il scot, ea de i in multe invMaturT afundat i cufundat
au fost, insa in c drpta i netampit a drepteT istoriT adeverinta, Miura i abatut au fost, (ales intfaCasta, Materie); cacT Ovi-

dius nu zice c

Flaccus sa fie avut rsboTu cu DachiT, ce cu

GhetiT, i 1ice, ca pre acl locurT au lost stapanitorTu numaT, Tara

nu precum de pre numele lul s'au numit Ora le de la sine suppuse, i de le-au i numit, au trebuit sa numasca pre Ghetia,
Tara nu pe Dachia, ca Dachia precum au fost i cu locul, i cu
nmul din Ghetia deosabit, din gheografiT ceT vechi am dovedit.

ApoT de au biruit Flaccus pe Dachi, i au supus Dachia, au

trebuit Flaccus IBA sh fie numit de pe numele 5,ral, care au biruit, Tara nu Ora s s numasca de pe numele luT.: cacT la Senatul Romani lor obicTuit au lost, ca cand vre un Hatman cu
oaste trimis, vre o limb puternica biruTa, i Ora lor la inpartiia Romanilor o lipiTa, atunc pentru mai mare cinst aceluT
Hatman, i pentru laud& vcinica farnilii i pomeniril numeluT

lul, intre alalte ce-T radica stalpT sau chipul luT in mijlocul ce-MOT, IT schimba i numele, i deciia II numiTa de pre num-ele
OraT care au supus. AO pre amndol SVpioniT, din cuff unul
DIoninrIlatalul au biruit Africa i I-au numit Africanul, Tara altul Asia, i l'au
Tralan.

numit Asiatic. AO TraTan, carile intaT pe Dachia au suppus,

Tara mai pre urma au supus pe ParthiT, earn' era pe acl vrCrnT
maT puternicT de cat toate limbile la Asia, l'au numit i Dac i

Parthic. AO Sever biruind pe ParthiT, ArapT, i AdiavenitT,

T-au dat Senatul nume Parthic, Arapic, i Adiavenic. A i pre
Mac, dupa ce au biruit pre GhetT, de l'ar fi socotit Senatul Roman vrdnic de atata cinste, dupa obicClul lor, de pre numele
Oral de dnsul suppusa, l'ar fi numit GhetTanul, sau macar i
Dacul: Tara nu indarapt, i in potriva obicluluT ar fi schimbat

www.dacoromanica.ro

CAP. VL PROLEGOMENA

119

numele -tgrAl pre numele Hatmanul, si din Ghetia sau Dachia,

ar fi facut Flachia. Ce noi pentru voia i cinst acelul scriitoru
sh lasam, i sa zicem, c. Romanii atunc intAiu obiciu noir sit
fie scornit, t j cu ornduial primenita, despre numele Hatmanului Flaccus, sa fie numit pe Ghetia, sau pe Dachia, Flachia :
Ce nici a adevarul sh' poate captusi, precum nici soarele cu
tin st poate lipi, caci toata istoria Romanilor, si pre mine de
lingusitoriu, si pre dansul de basne scornitoriu, cu mare dovada
probozindu-ne, mai de mare rusine ne va da: de vrme ce ea
pre izvod incepatura acestii familii a Flachilor aratnd, &AV
Hatmani i consull au avut, i fiete carele pre ce vrme au trait, din
catastih ni-i va citi, i apoi precum incepatura, as savArsire ei,
precum cu multul mai denainte de suppunere Dachilor au fost,
ei cu sute de ani dupa Flacul cel mai de pre urma, Dachia tot
Dachia, i Ghetia tot Ghetia s'au chemat, Tara Flachia nici ()data, nici mai denainte, nici mai pre urma de suppuner lor de
la Romani. Ce pentru mai mare adeverinta, cti consuli dintr'
aeasta familie a Flachilor au fost (ca adevarat mare farnilie, al
de cle de frunte case intre boerim i Domnii Romanilor s'au
socotit familie Flacchilor) dinceputul pana la savrsitul lor, pre
anume, i dupa, cursul anilor, in carii au trait, ii vom arata, Tara

de vom fi trecut vre unul cu ochii sau cu condeiul, cititoriul

nostru omenste va face, de ne va indrepta, si la locul vremii
de '1 va alcatui.

CAP UL VII.

Izvodul familia Flachilop,

Cel ce acest nume mai innainte sa fie tinut, la istoriile Romanilor

aflam, precum sal fie chemat Valerie Flaccus. Acesta au fost

in cinst Boeriii, ce zic Tinsoria, sotie lui Clavdie Martelus,
mai denainte de nastir fioarei cu 326 de ani.
2. Al doil au fost Fulvius Flaccus, carula I-au fost sotie in
Consulat Clavclie Cavdexi, la anul mai denainte de Hs: 262. A-

www.dacoromanica.ro

120

CA RTE

III

cesta Flac sA, fie avut rzboiu cu Ghetil istoriile nu pomenesc.

3. Al triil au fost alt Valerie Flaccus, cruia I-au lost sotie
Otalilie Crasus, la anul maT innainte de Hs: 259. Pe aceste vremY
era cle grle rkboae in Africa cu Annibal Domnul Carthaghina.

4. Al patrule Consul au fost alt Fulvius Flaccus, sotie cu Cornilie Lentulus, la anul mafinte de Hs : 253. In vrm acstora
s'au inceput razboaele cu Ligurii, carele au statut 80 de anY,
scrie Livius, li tabla Capitul.
5. Al cincile au fost Valerie Flaccus, sotie cu Atilie Regulus,
la anul mainte de Hs : 225.
6. Al esele au fost Fulvius Flaccus, sotie cu Manlie Torcvat,

la anul rnainte de Ifs : 222. Aceste au avut oaste asupra

Boiilor.

7. Al septel au sttut Tara acest maI de sus Fulvius Flac

la Consulat, sotie cu Clavdie Pulher, la anul mainte de Hs: 210.
Acestora rasboae Inca la Africa au fost. Tit: Livie.
8. Al optul au fost alt Valerie Flaccus, sotie cu Portius Cato,

la anul mainte de Hs: 193. Acestora razboae Inca au fost cu

Annibal-Livius.

.9. Al noale Consul au fost Fulvius, sotie cu frate-sau Manlie

Atidinus Fulviianus, la anul mainte de Hs: 178. In anul acestora
razboae nu s pomenesc. Ce la anul mainte de Hs: scrie Livius
pentru sfarsitul luI, precum avand razboiu cu naroc asupra Ispanilor, i zidind in numele nroculuI o capiste in Ispania, foarte
inpodobita au vrut sa, o faca ; pentru al,e'la laud nista lespezi
de marmure, cu carele era acoperita capiste Iunonil, ce-i zic

Latinia din Brutia, au pus sa acopera pe a sa, pentru care senatul ca pre un pradatoriu de lucruri svinte, atata l'au osandit,
cat i el de voia re, si de rusine dupa, dol anY, puindu-si singur
latul in grumazi, s'au spanzurat. Livius.
10. Al zecele au lost c6nsul iarilsi un Valerie lilaccus sotie
cu Clavdius Martelus, la anul mainte de Hs: 150.
11. Al unsprezcel au fost Fulvius Flaccus, sotie cu Calpurnie
Pizo, la anul mainte de Hs : 133.
12. Al doisprezecele au fost alt Fulvius Flaccus, sotie cu Cornilie Stipion Africanul, la anul mainte de Hs: 132. Pentru acest

www.dacoromanica.ro

CAP. VII. PROLEGOMENA

121

vde ca pomenste Ovidie Poeta in stihurile sale :

de vrme ce istoricii inca, scriu, ca in anul Consulatului sau
au avut inthiu rsboiu cu robii caril radicasa cap in Sitilia,
a carora Domnu era Evnos, carile cu mestersug tocrnind intr'o
Fulvie s

nuca metiut iarba puoasa, o ascund in buci, deciia, cand voroviia pre incet si lin in nuca, suflnd s vid ca sloboade
foc din gura,' ; deci intr'acest razboiu, precum scrie Orosie, ce
s'a fi fost mai lucrat, perind scrisorile, nu sa mai stie; iara. Onufrie scrie, c. acesta Fulvie Proconsul find, si avand razboTu cu
biruinta. in Illyria asupra Vartailor, I-au Mout triumf, adeca Donanma in Roma. Ce sau pentru a6asta va sa s inteliaga Ovidie,
sau pentru altul vom zice mai gos.
13. Al treisprezcel au fost MA Valerie Flaccus cu Litinie
Crassus Mutianus, la anul maiinte de Hs : 129.
14. Al patrusprazecel, au lost Consul iara Fulvius Flaccus,
inpreuna, cu Plavtie Yvseus la anul mainte de Hs: 123. Pentru
acesta scrie Tit Livius in ramb.sita istoriii sale, precum au avut
razboiu cu Ligurii cesti de peste munti, si prin vrem a doi ani
incheiati, cu multe WAY biruin du-I, pana mai pre urmil i-au suppus.

15. Al cincisprazcel au fost Consul insotit cu Marie al ssel,

iaras alt Valerie Flaccus, la anul maiinte de Hs : 98.

16. Al ssesprazecel, au fost Consul alt Valerie Flaccus, sotie
cu M. Hereneus la anul mainte de Hs: 91.
17. Al sptesprzcele au lost Consul I'm* alt Valerie Flaccus,

sotie cu eine sa fie fost n'am putut insamna, atata numai c.

acesta au fost tat lui Flaccus pentru carile Titeron ritoricul
cel mare au avut oratie.
18. Al optsprazcel au fost Norbanus Flaccus sotie in consulat cu Cornilie Stipion Asiaticul la anul mainte de Hs: 81.
19. Al noahsprazcel, au fost alt Norbanus Flaccus, sotie in consulat cu inparatul Avgust Chesar, la anul mainte de Hs: 22, Mr% sau
cu un an mainte de naster DomnuluT Hs : sau cu un an pre urrna,

Ovidie Poeticul au scris acle versuri pentru Tnestersugul a Tubi,

si cu invatatura lor Iulia fata sau nepoata lul Avgust Chesari

la ocara ca acTa, vinis, precum am zis, pentru acia si pe racatoriul stihurilor l'au facut surgun si pe fie-sa. Deci pre Ovi-

www.dacoromanica.ro

122

CARTA 111

die la Tomos cetate de pre mare ngra, (pentru care cetate, mare
galcva Taste intre invacati, care sa lie fost, ce noi la locul unde
vom zice pentru alto cetali a Moldovei, vom arata cu bune dovkle, ch cetate Tomos Taste acmu Cetat Alba), iara pe fie-sa au
izgonit-o la ostrovul ce sa chma Pandataria, precum scrie Dion
Macrovios.

20. Al doaazcel au fost consul Tails un Norbanus Flaccus

cu Chesariul Drusus, fiCorul lui Tiverie, la anul dupa I-Is: 15.
21. Al doahzeci i unul, au fost consul Telius Rufus, caruia
au fost sotie Pomponie Flaccus Gretinus la anul dupa Hs: 17:
catra acesta Flaccus Gretinus scriind Ovidie de la Tomos co-

tate, au trimis acCle stihuri pentru Pont la dansul in Roma.

Dup acest Flachi mai fost'au i alcii mai pre urma; ce la dovada noastra numai cati sa afla pana la acest Gretin trebuindu-ne, mai mult a-I insira ne prasim.
CAPUL VIII.

Doved4te-sa, cti de pe ace0 Flachl, nici de pre unul Dachia

sci

set' chme Flachia, n'au avut cum,

i and.

Acest dara sint toci Flachii, pre carii in istorii am putut

afla, de la cel dinceputul familiii acestiia 'Ana% la Gretin, la carile

au scris acel poetic, acle stihuri de Pont. Ce precum noi am

putut pricpe, Ovidius mai mult s fie scris din slobozniia poe-

tiasca, de cat din trebuinta adevarului; de vrCrne ce c. noi

vre unul din familia Flacchilor pe Gheti, sau pe Dachi sh fie
suppus, la istoricii carii ni au vinit la mana, a afla nttroc n'am
avut; 'far istoricul Enias Sylvie, si mai mult cercand, poate sa fie
si aflat, de vrme ce as cu indraznial schimb5ri1e numerilor,
a insamna nu sa siiaste. S zicem dar c. i Eneas au aflat, i poeticul fr colachie au scris, i vre un Flac thud consul (caci pe
un Fulvius Flaccus va sa zica) s fie suppus pe Gheti, sau pre
Dachi; ce nici as nu poate aCasta sa sa doved6sca, caci de au
fost vre unul din Fulvii, cel mai de pre ulna Taste cu 123 de

www.dacoromanica.ro

CAP. VIII. PROLEGOMENA

123

anT maiinte de Hs., precum am insmnat la nurnrul al 14. Iara

Traian inparatul au statut la inpratie RomeT pe la 98 de anT,
dupa naster Domnului Hs. (precum serie Dion, Evtropie, Csifilin, Avrelie Victor si altii) Tara razboTul intre Romani si intre

Dacia cel maT de pre urrna, in carile Tralan de tot au biruit

pe Dacia, i Craiul Decheval omorandu-sa (precum cursul istoriii la locul sau innainte pre larg va arata), au lost la anul dupa Hs.
105 si as de la acel consul Fulvius Flaccus pang, la TraTan au
trecut 928 de ani. Mutat dark' fiind cu atate ani mai innainte numele Dachiii in Flachia, cum Taste de sama de s gresesc ase
ru acei vestiti istorici, pre cariT acmu pomenim ? ai cu tociT
scriu c TraTan inparat in Dachia, i asupra Dachilor au mars,
cu ace vestita, oaste, i precum pre Dachi si pre Dachia au sup.

pus, Tara nu pre Flachi sau pre Flachia ? Au tuturor acelora

istorici, i ()chit orbi sa nu vaza ce citesc, i urechile surde s
nu auza de numele Dachiii cel mutat. cu sute de anT mai innainte in Flachia li-au lost ? Iarte-ne dara aic i istoricul Eneas,

si Papa Pius al doil, c. intr'adasta socotla nici ca Papa, nici

ca istoricul negresit sa fie nu poate, ea nici pentru voia unuia
mai proaspat scriitoriu, putem lepacla credinta a adite vrednici
do credinta istorici, si ales a carora au trait, s'au scris tot pre
o vrme cu lucrurile ce sa face, si singurT marturT privitori, Tar
nu auzitori au fost. Dupa ahasta aratatoare i nebiruita dovada,
ne razsare alta Inca mai neclatita, si Inca maT vartoasa, de vrme
ce ca macar c'au biruit Traian Marele pe Dachi, i Dachia au
suppus, intrInsa Romani au salasluit; insa Dachia nici Flachia
s'au pomenit, nicT alt nume nou au luat, ce prin multe vacurT

tot acel vechiu nume de Dachia s-au tinut, pAna cand adeca,
din Dachia i s'au schimbat numele in Volohie, sau Valahia: pentru
care la locul sAu sa va zice. In scurt: ce, noT pentru cinst a atata

de mare om si in invatilturi laudat a grai ne siim, si in ceva

cinst a nu-T beteji ne silim, mai denainte, altiT streini, carora
nici de zavistiTa, nici de dragoste condeTul atingandu-sa, cu
Scurte si curate cuvinte zic : Gine Taste acela, carele zice ca.
numele acestui nem, adech a Moldovnilor si a Muntailor Taste
de pe numele Hatmanului de Ram Flac, basne zic. Iara aceste

www.dacoromanica.ro

124

CARTE III

rtunde cuvinte le zice Carion istoricul,

cu dansul inpreung,

Topeltin de Medias. 5i pentru acestul suppus, i scornit a Flachiii

nume pre cat, si cu cat am dovedit, pare-ni-se c cititorTul va

Carton t Tolieltin de Med ilaq.

fi content; Tait noT s cgutain allele innainte.

CAPUL IX.

rard.:; pentru a6asta, petard altora, earii unnazd ml Eneas Sylvius.

OsabI de Eneas Sylvius, pentru carile pre larg s'au zis, mai
sint i a4iT maT proaspetT scriitorT, a6astg.s a luT prre urmand;
insg, toY Lsi, cumu-i Ian Zamoischie, Orihovie, si Stanislav
Sarnitie. Acest darg inprumutandu s din istoriia EvropiT a luT

Eneas, cu tot ddinsul sg, apucg, pentru ca s. arte, precum cu

multe vacurT maT denainte de Avgust, si de Iu lie ChesariT, sau
Valerie Flac, sau Fulvie Mac, sau Lucius Flac, (aci tustrdle acste numere asupra until Flac gramdesc), sa, fie vinit cu ostile RomanestT, i gonind de pre acest locuri pre GhetT si pre
'DachT, sg, fie cuprins RomaniT aceste locurT i sg, fie fost rginas

deciTa pre dansele 15,cuitorT. Asijder de pre numele lui FIaC

HatmanuluT, Tacuitoril acestor OrT, s sh' fie chemat Flachi, t cu
vrme, maT schirnosindu-sa graTul, din Mac s s'a, fie Mout Valah,
Vlah i Voloh, iprocI.
Mast& a lor pgrre macar c tggduTaste, ch RomaniT nostri
sint din sloboziile lui TraTan, insg, precum Romani, si de la Italia

sg, fie vinit cu acel Hatman Flac, aTav narturisesc, de care

lucru s va,d, cg numai in vrme gresesc, lark nu in lucru: adecg,
precum RomaniT sg, fie de la Italia, ins& cu multul maT vechi
de cat TraTan. Ce alali istoricT, caril adeverinta istoriii macar
cat de putan s chioptze, ne suferind, pentru aCast din pgrre scornita, voroava, tare probozeso pre Eneas, scornitorlul eI
Bourin Deoada 2. cel dintaT, i intai Bonfin i Leunclavie, amandoT de toga, oreCarte 7.
dinta vrdnicT scriitori. Decl a lul Anton Bonfin cuvinte sint
acst: RominiT (zice) precum de nmul lor Romani sa, fie, si
limba le marturisste, cariT intre atate felTurT de varvari, atata

www.dacoromanica.ro

CAP. IL PROLEGOMENA

125

vrerne lacuind, insa pana acmu nici cum a 0, dezrdacina n'au

putut. Tinut au acest prile DunariT, pre carile odinaoara au
fost lacuind Dachii si Ghetii; cacl din leghioanele (adeca polcurile) si din sloboziile, carile Traian si a1a1T inparati a Romanilor au adus in Dachia, Romanii act s trag. lara 6-au vrut
Eneas Sylvius sa zica, precum numele Vlahilor sa fie de pe
Flac, not in potriva stam, si socotim (acesti Romani) as s s
fie chemat, a7rb to6 1360,X.s.cv 'tat
c amaos, pentru cad la sigetat
au fost pr mesteri. Clara aciast Inca mai adaoge Bonfin tot
acoles: Cat-va sint, zice, canT socotesc Vlahie a s s fie
chemat, de pe o fa-0, a lui Deoclitian, care s'au fost maritat
dupa Domnul Romanilor din Dachia, de pre a carula nume, zic,
apoi s sa fie chemat Dachia Vlahia. Bonfin dara as6; Tara
Leunclavie, si mai aiav arata in Pantecte la numele Iflac, numele Vlahilor nu de la Romanii lui Flax sa trage, care poveste
Taste plina de basne, macar ca si multora as au placut, ce de
la GhermaniT nostri. Ce pentru numele acesta Vlah, multe dovde

Boutin acoiov.

in

mele lilac.

va vid cititoriul innainte, unde vom scrie, pre ce vrme au in- OribovIe
Auale 5,
ceput a sa chema Romanii din Dachia Valahir sau Volohi, Tara
acmu cal s ne cautarn. Pre acsta basnuitoare poveste (precum
Leunclavie o cinstste) urmaza Liahul Orihovie, zicand: Aceste
(MoldoveniT adech, cacT voroava acolo pentru Moldovni IT Taste)

era nascuti din Romanil de la Italia, caril cu Hatmanul Lutius

Valerie Flac, cuprinzind Dachia, si Romanii luand mueri de a
Dachilor, si inbatranind acolo, pre acesti Dacia (adeca pe Romani) du1ia dansii au lsat. De pe acste a acestor scriitori mar-

turii, chiar putem intelege, ca acesti istorici LesEsti, nici pe

Bonfin, nici pe Leunclavie s nu fie vazut; ca, de T-ar fi vitzut,
cu buna sama, aCasta socotla supt tacre ar fi trecut-o, nici ar
fi poftit sa auza si eT nume de basna in istoriTa lor, precum aude
Eneas Silvie : i macar ca mai pre urma si Papa au cazut, si
numele din Eneas -au schimbat in Pius, insa porecla basniT si
as tot nestiarsa T-au ramas. Cauta si mai pre larg in capetele
ce urmaza, si a Lesilor acestora cuvinte i probozale, care i au
de la alti istorici adeverintiT urmatorT.

www.dacoromanica.ro

126

CARTE itt

CAPUL X.
Pentru pdrre acelora caril marturisesc, prccunt Vlahii sd fie &maul de la Italia, Tara' cdnd, i cunt sd fie agiuns la Dachia,
zic cd nu Oiu.

Pre cat noT am putut oblici (cacl multi istoricT pana acmu sau
nu-I vom fi eitit, sau la mnti nu-T vom fi avut, cu bun voe
marturisim) si pre cAtT din istoricT a vid ni s'au tmplat, mai
mult de unul n'am putut afla, carile s ie ahasta parre, Med
numaT adeca pre Laonic Halcocondila istoric grec, carile cnd

au luat Sultan Muhamed Tarigradul, au cazut la robie, apoi si

la turcie, si au trait Oa, la inparatiTa lui Sultan Baiezid, unde
gi sfilrsitul istoriii sale pune: om amintril iscusit in istoriT, si
de la toil ca un istoric vrdnic de credinta primit, pentru care
lucru viind el adevrul sa urmeze, ca un cinstes scriitoriu, co
n'au stiut, aTave zice, ca nu stie: Tara ce cu mint au agiuns, i drpta
socotl 1-au aratat, Tars marturisste fara indointa: adeca precum
de pe graTu, de pe port, de pe obice, si de pe alte lucruri de cas ei
de oaste, ii cunoste, precum adevaracl oameni de Italia, siRomani sa
fie. Ce noT singure cuvintele lui de fath sa aducem, carile in Carte 2
Laonielialoun- unde hotarale amnduror Vlahiilor arata, as zice : (A Dachilor
dilas, Carte 2.
sau a Vlahilor nm, de vitz vestit Taste, Wale lor incepand de la

Pevehin: cariT din Panonie incep, si dela

Ardel pana la mare ngra sa intinde, din drpta pre l'anea
muntele Orbal

Dunare sta Dachia Pannonilor (tam Muntensca incel6ge) Tara

din stnga Taste Ora pre care o chema Boyaaviav, (Bogdania);
pre acste doaa tari le despart muntiT (Bpavacipot xcxXoUp.evot) cc
sa chma Vransovil, adeca a Vrancii (precum noT le zicem ast-zi).

Acestora (adeca Moldovnilor) mai vecini sint cAte-va nmuri

tatrst1. Despre Cri.vM s hotarasc cu (lIoXivoL) Polanii, adeca
LOsiT; Tara despre rtizsArit, cu SarmateT. ApoT zice: a Dachilor
limba samanal cu a Italilor; 'hag, atata-T de stricata i abatuta,
cat deabiTa poate sa Inelga Italul cuvintele acestora. Iara de
uncle sa lie luat limba si obiccle (Taw Pcup./.:cov) Romanilor si

www.dacoromanica.ro

CAI'. U. PROUGOMENA

127

cand sa, fie trecut inteace Ora, la nime n'am putut gsi, carele
de acesta lucru curat sa, fie pomenit. De la hall in ceva macar
deosabire nu au, cacl a mancariT, si a bauturilor oranduTal, a
arrnelor si a lucrurilar de cas tocmele, si pana acmu tot ace
din tai tin, macar ca in doaa Domnil Taste despartita (etc TS
Vliv Boy kvtav xat. 'Icyrpf.ocv i mei nap' Icyrpov )(Wpm)) adeca, in Bogdania

i Istria, sau in -ara de langa Dunre, adeca Ora muntenesca.

Asijdere in Carle 3. deosabit pentru Moldovenl zice: ins& Bogdania; care are scaun in (Aeuxmoktv) cetat alba, despre DachiT
caril lacuesc pre Dunare, spre LitfanT si sure Sarmati s in-

tinde. Acest nm de oameni foarte ales, si de treba sa. fie, si

de pe acsta putem cunoaste, cacl limba nu s'au uitat, ce tot
aceTa s-au tinut. A Halcocondila, macar ca marturiseste, ca
cand sa. fie vinit Romanil in Dachia nu s'au instiintat, Tara precum de la Italia sa fie dupa alalte obice, i intregIune lor, cu
care limba ce de movie romanesca s-au tinut, curat marturiseste.
Alalte lsam Ed le iMelega cititorTul dupa vota sa.

CAPUL XI.
De 2)&6'4 acelora, carii WO de tot teigaduesc, precum Romdnif
din Dachia sa sil fle trcigdnd din RotnanT.

CariT aCasta parere s au crutat, scriitoriT ar fi sa s. cheme, au

scornitorT, nu putem intelege. Ins oft cum s'ar chema, pre cat
noaa vreme ni-au lsat in citTala istoricilor a ne zabavi, maT mu1t1
de doT, si aceste Lsl a afla n'am putut. Unul Ian Zamoischie, altul

Stanislav Sarnitie, canT and scriu urmand celor maT vechT

istoricT, si eT inpreuna cu dansiT pe RomaniT nostri tot din nmul Romanilor a fi IT marturisesc, precum in Capul 9. Carte
aeastas, din cuvintele lor am aratat. Iara cand scriu din singura
a lor parere, uTtandu-sa ca sint istorici, cu Dialectica si cu So-

fistica incep a sa nevoi, pentru ca parere sa s adeveresca; ce

noi vazind ca Sarnitie mai pre larg ingaTma aeasta, disputatie,
a luT hiree cuvinte de fata le vom aduce ; Tara cititorTul cu lin,

www.dacoromanica.ro

128
pi

CARTA III

cu ne tulburat suflet, din singurtt nestar cuvintelor WI, cum el

singur pe sine sa stria, si s razsipeste va put intelege. Pomenitul dm& Sarnitie, doaa povestT de odata sa nevoTaste a dovedi;
una, precum Romnii vrand sa s flTasca, singurT sa-sl fie scornit

acest nume de pe Mac Vlahi. Alta precum RomaniT nostri sa

nu fie din samintiTa Romanilor, ce din ramasita Varvarilor celor
vechT, adeca a Ghetilor, si a Dachilor, care socotla Taste in potriva a tuturor de obste scriitoriT lor, (precum Si in capetele tre,

cute cam pe scurt am aratat, si in urma pre larg sh va dovedi),

ce el acestiT inpotrivirT nicT cum uTtandu-se, parr sa a intari
Sarnitte Carte 3. ae purcede. Pomeneste (zice) Ovidie Poeticul de un Flac carile
Cap. 1.

au fost maT mare peste ()stile romanesti cle de liara; i deciTa

educe aihurile carile noT la Capul 4. Carte 1: le-am pomenit,
(stapaniTa pre acl locurT o Gretine iproci). Asijder pomenste
precum acol Flac sa fie izbandit cetat Triadita de la Oheti.
DeciTa silindu-sa a sa parre sa dovediasca, zice: Tara alalt nm
(a Ghetilor), carile era mai spre tara GreCasca, socotesc stt fie,
din mil VlahiT s trag. ApoT uTtand, sau poate fi i nestiind,
, ca acsta, povste, precum Vlahil as s'au chemat de pe Flac
hatmanul, Taste intal de Eneas Silvie scornita, cade npaste lironiculuT Moldovenesc, ca cum el cel din CAI ar Ii scornit c Romai-1H s s. fie tragand de pe acel Flax. Ce s vinim la cuvin-

Sarnitio &ado,. tele luT; ins, zice, ce s. lauda istoriile Moldovnilor (poate fi
intelege hronicul lui Urche Vornicul) sa vde, ca. Taste in potriva a toga istoria de obste, cacT pe acle. vreml Romanii nici

gandie s. trIach apa Dunrii, unde acmu Moldovnii stau, ne

cum sa poata a-s pune legheoanele acolo, precum din tamplare
lucrurilor supt Avgust Chesar de cat soarele maT curat sh vde.
La aasta Trte-ne Sarnitie, de-I vom indrepta; cacl Flac Hatmanul acela au lost tovara's in Consulat cu Stipion Africanul,
cu sute de anT (precum maT sus am aratat) de cat Avgust Chesar maT denainte. Iara razboTul Ghetilor pe vrme Jul Avgust
precum au fost cu HatmaniT Crasus, Tiverie, i Ghermanic, asijder din Dion si dintealtiT am dovedit. Pana aic dart Sarnitie
as; apol nu mult maT gos acst uitand, barn priimste Roman&
din coloniile luT TraTan sa sa fie trgand. RazhoTul, zice, lui

www.dacoromanica.ro

CAP. XI. PROLEGOMENA

129

Diurpan (acesta I i Decheval) duph ce s'au lungit cu Romanii

pang, la septesprzce anT, Ong, mai pre urm au inceput DachiT
a eh s1bi, i supt Traian s'au istovit. Deciia dach in putine cu-

vinte aratii pricina, pentru ce s'au sculat RomAnii asupra Dachilor, adecg ch. ce jacuish pe Iazighi i pe Metanasti, earl! in
prietesug sh tine cu RomaniT, intr'acesta chip zice: Romanii

Sapulpa Carte
3. Cap. 6.

Arcolal.

dupg, cum le era nravul, fachndu-sh ch vor st apere pe vecinT,

s'au sculat cu rilzboiu asupra aceluT mai vartos dintre daneil,

izbandind darh TraTan cu biruinta, pentru ostenire cu nhroc

ca acia in venich pomenire eh ramhe, au rdicat triTzhci de
stalpi, i scriind in triinsii, precum pnh acolo sint hotargle inpgratiii, I-au aruncat in. Dungre.. Aces-0, povste cu StAlpiT de
uncle sh o fie incgptat Sarnitie n'am putut deslusi, de vrme

ce nici la un istoric, carii au sonic de Traian, ahasta n'am aflat,

si apoi StAlpil in fundul Dungrii aruncati, cine T-ar fi vgzut?
eine i-ar fi citit ? pentru ca sh poath ti, ce scrie in transii? Iar
alte cettT i inthrituri, carile au Mout TraTan in Dachia, si de
carile ScriitdriT ne-au instiintat, afla-va cititoriul mai innainte.
Chtr aceste Sarnitie lungind innainte voroava: Traran, zice,
maT mare parte din lacuitorii eel vechi, din Dachia izgonind,
placndu-I bisugul locului, au inprtit o slujitorilor saT celor
veOhT. Cu aoeste cuvinte Sarnitie sa vde, precum am si maT
zis, c va sti, vie dupg, socotla celor Vchi istoricT ; inch cluph
a sa pgrere intorcandu-sh, Tar* muth socotela, zicAnd : De

Areal.

Aroloa.

vrme darg, ce in spurt eke oare-ce pentru Vlah ne-au fost

a pomeni, nu fall cale a fi socotim, de vom tialta mai ourati
ce trebue- sh stim pentru coreniia 1or i as& povesteste, zice
Evtropie Carte 1, f(ch Traian inparat dup ce au sfrmat otiIo
Dachilor, si ace tail au facut-o urovintie, orT ca hisugul locu,
lui Pau plgcut, off pentru ea sg alba de unde sa-s hrhnesoa
dstile, supt inparatiia Romanilor au suppus-o. Adasta as din
EVtropie pomenind, Iarg incepe gulia sa a coace. dfarg, ce sh
Mese, zice, VolosiT, precurn, sh fie nascuti din Mac Hatmanul,
asi

II ch pare Precum Au chip de voroava din stihuril Jul

Ovidie, precum si mai sus am pomenit (nwi adevarat), .egei

Flac acela Hatmanul pre vrmiie luT Avgrust in Misia era (A-

www.dacoromanica.ro

S.trultte arolo6.

180

OARTk III

tenitoriu, nici put Romanil pre atunce sa treca (Dunr) in

Casta parte. Caute aic cititoriul, si cunoasca cat sta. Sarnitie
de departe de stiinta istoriii, socotind, ca acel Flac Hatmanul
sa fie fost cu ostile pre vrdmile lui Avgust in Misia ; ins& si
supt Avgust fost-au un Flac cu porecla, Gretin, om de Senat,
si d'intracias familie, la carele Ovidie poeticul trimitind stihurile ce scrisse unde era la izgnanie s ruga s caza la Avgust,
ca doar ii va put scoate de la ace izgnanie. Ce acesta Flac
dupa socotla hronologhicului Jul Calviz au fost cu: 130 si mai
bine de ani mai pre urma de cat Flac, carele au fost cu ostile
in Misia asupra Ghetilor, precum in cle trecute am aratat.
De aic innainte Sarnitie, de tot ass prasind pe istorici, din
mestersugul dialectecai, i s pare ea va put dovedi parr sa, puind

aCasta propozitie: Vlahii c din tad a lor incepatura, o trag din

nemul Ghetilor, care lucru de osabi de alte IntiinrI, (Iara

carele sint instiintarile acl nu sh indura s pomenesca), a6asarnitle acoloq. sta Inca, dovedste, ca vitejiTa sau vartut sufletului, i papa
asta-zi 41 tin, as cat cu poeticul cu acias (a Ghetilor) porecla
martiales (adeca, viteji) a-1 numi, precum sa cade putem. Apoi
lsind DiaJectici, sa apuca de fysiognomi; au lice, cautatura
asau fata groznica, si
frunt ca de berbCce, graiul lor (Tarn
zice) odanhoora au lost tot unul cu a Ghetilor, la care aduce
martur pe Stravon, carile ice, ca Ghetii i Dachii tot o limba
sa fie avut. Ce sodotscn binisor Sarnitie, ca Stravon nu zice
pentru Romanii carii au intrat i s'au asezat in Dachia, ca Stra,
von acmu era 100 de ani de nand esise dinteadast viiata &and au
intrat Traian cu ostile in Dachiia: ce zice pentru Gheti i Dachii,
cariT era inteacest parti Inca mai denainte de Avgust, pre a caruia
vrCini au Boris Stravon Gheografia sa, si pentru aceTa zice el, ca au

fost 6p.o7Xortow tot de o Jima, pre carii apoT TraTan de tot de

pe acl locuri starpindu-T, cu ai sal slujitori, si cu alt narod
Romnesc au inplut.o. Ce sn videminnainte ce mai zice: Aara
pentru caci videm, qice, la &Ansa oare-ce rmsiVa de limba
witalienesca, aCasta socotim s sa fie tamplat din amestecatura
acelor polcuri Romanesti, iar amentril limba lor c de temein
Sarmatica, Taste (limba sarmatica intelege lovenCsa sau Rusang) de pre care videm, c i pana astazi pre CrAisorul lor,

www.dacoromanica.ro

CAP. XI. PROLEGOMENA

131

cu limba noastrA, voevod ii chema. Ce cu acest argument al

sAu, Sarnitie nu numai pe Romni, ce ti pe Unguri, i inca si
pe Turd IT va scoate la Rusie ; cad t i cratul Unguresc pre
Domnii de Ardl in deplomatele sale, voevod ii titulste. Caut5,
pentru aeasta la Leunclavie in Pantecte, i prin toatA istoriia tut
Anton Bonfin, carile in toate locurile, unde sa tmpla de domnul Ardlului a pomeni, totdeauna voevoda, ii zice. A Turcit
pe comendantul de GAlata, si pe a4iT a altor thrguri, voevoda
ii chernA, la care putem aduce marturi, chci Ii s'au tamplat la
Tarigrad a merge, sau printr'alte locuri a inpAr4iii Turcului
a trece. Ce not avnd deosAbit scris in Gheografiia MolclavIiT
pentru titulurile Domnilor Moldovenesti i Muntnesti, aic cu
aeasta mai mult nezabavindu-ne, TarAs la cuvintele lui Sarni0e
s5, ne intoarcem. Purcde el innainte, zichnd: Singur numele,
cu carile nemul acesta sA chernA, de la oamenii nostri le Taste
pus, cace camenii limbit noastre pre ansit Volohi adecA ItaMani, sau din Italia nascuti a-i chema; i dup5, chipul graiului
nostru i alte nernuri vcine, cum sint Ghermanit, Litfanit, si
singuri Italiianii, cu acelas nume Valahi a-T chema, s'au obiduit.
De mierat lucru o bunule Sarni0e, cum Rusit i Li, cu Dachit find tot dinteun nem si tot dintr'o limba cu dnsit, adech
Ghat i Sarmati, uitnd: i-au chemat Italiani? Ce sh mai mergem dupa Sarnitie Ce Grecil, zice, istorioi, mutnd slova V
in B: Blahi le zic. Aic Sarnitie s vde, ca va s5, zicA de Ni-

chita Honiatis, carile din istoricit cei mai de pre mijlocul

ve-

Sarai(ie acolog.

Acoloa.

Nichita ilolilatla

cului, el inthi pe Romanii din Dachie, cu acest nume ii scrie, in- Carte 1. cap. 5.
cepncl de la inparAtila lui Vasilie cc l'au poreclit vulgaroctonos,
pre la anul de la Hs: 1017. CautA si la Pantectele lut Leunclavie, Lenucelmic
Pantecto cap. 71.
ch vet afla pe ace vrme pomenind de un Bogdan Domnul Vla-

hilor; calla i innainte, ca unde vom zice de ttmplarile in iaparatiia lui Vasilie Vulgarocton, acolo poveste adasta pre larg
o vom arata. CAtr5, acest Inca mai adaoge Sarnitie: (cAciste, Saruicie "04
zice,

i MultenT sa chmA; insa numai emit lAcuesc in Dachia

ce de sus; apol tleuind ce va s5, int51ega cuvntil Multeni,

pare-mi-sa, zice, eaaesa sa fie chemat, pentru caci mu4ime de
nemuri, carile acolo s'a stransese pe vremile Romanilor intro sine

www.dacoromanica.ro

182

CARTE In

sa, amestecase, i din ace multa adunare, nume de Multeni s

fie luat, cad aratat-am, zice, precum deosabi de eel vechi DachT,
i GhetT mulV i GrecT, Itali i Slovni intr'acle 5,1.T sit sa fie
salaliiit. NoT acest cuvant al luT Sarnitie de zice, precum au

i aratat, mult l'am cercat in hronicul luI de cate-va orT intorand, ce O. fie aratat, precum en ItaliT pe acTa vrCnie i GrecT,
i SlovnT in DachiTa sa 0, fie aezat, necalurT a gasi n'am pu-

ins de Greci sa sa fie amestecat unii cu acei Romani

poate ca s'ar i crde, macar ca nici un istoric de adasta nu
tut ;

pomente; Tara pentru Slovni a nici cum sa sa crza nu Taste:

cacT numele i n6mul slovnesc in parcile EvrupiT, intaT pre vr-

mile luT Anastasie inparat s'au ivit, carile au fost inprat Romanilor cu 385 de anT mai pre urrna de cat ce s'au aezat Romanil in Dachia, precum mal pre larg vom arata, unde vom zice
de tanplarile supt acest Anastasie inprat. fail cat Taste pentru
cuvantul MultenT, maT mult alta ceva sa zicem in Cast data nu
avem, fail cat, ea ce poate ispravi curata limba latinTasca unde
stapan4te VarvariTa. Ca, scriitoril ceT maT vechT, carii cu cm
rata limba latinsca au scris bronicile sale, precum Taste Bonfin,
Leunclavie i alaltil, Viral Muntene0 nu-1 zic Moltana, din mul%im adunariler, precurn va SarniVe, ce-I zic Montana, adeca
Muntoasa sau Muntenesca, de pre muntiT ce I stall in lung deasupra
de la muntiT Vrancil pana la Demircapa ; a6 1-au zis i RomaniT
ceT vechT, ae IT zicem i noT MoldovniT Tara Muntdnsca, adeca

de munte, ca cum am zice Muntoasa sau MunteniTa. Aijder6

soriitorii latinT cetT maT proaspeV iT zic Transalpina, adeca de
peste TritintT, cacT despre lara Ard61u1uT spre Dunre, paste
muntT trecand, sh vine in Ora Muntensea. Cauta ca veT gasi
aCast cuvinte a noastre la Leunclavie, carile precum -Ora MunLennelavie in tenesca s'au fog chemnd la istoricil latinet1 Montana, pe Bon fin
Pantecte Cap. 71.

RarnnIe ma*

marturie aduce: dupa aCast 'Inca maT nadte Stanislav Sarnitie.

Aar& pe vrmile, zice, luT Honorie i. a luT Arcadie, GothiT
dup oast, care au facut, in Italia, precum aeasta Ora Tarai sa

o fie dobandit, scrie Iornandis i Procopie i de pre aoasta

multime de adunrT de nmurl, precum Moltana, s sa fie chemat alave Tasted> Ba crecle-ma Sarnitie, ca nu Taste aTavd`: caci

www.dacoromanica.ro

CAP. XI. PROLEGOMENA

133

Procopie, pre carele tu il aducI marturie, scrie, ca Iustinian inparat au fost %find Dachila, precurn putin innainte, si in vilata
lui Iustinian, (pre ce vrmi si Procopie au scris Istorie sa) toate
cuvintele lul Procopie de fata, vorn aduce. De Iornand putina
grip, purtam, precum innainte sa va dovedi, c ce si a lui cuvinte de fath puindu-le, putern zice, si poi' ca al'ave va fi, ca, si
Iornandis n'au zis precum zice Sarnitie. AO Sarnitic dupa ce-I pare,

ct indestul au dovedit, precum Volohii sa nu fie Romani, ce aceI

vechi si din 61 Dachi, apoi singur sie inpotrivindu-sa, ii face

pr proaspetl, zicand: in istoria latinesca, pomenir Vlahilor sa
face intaI pre la anul de la Hs: 1330: Iara, in c gredasca de
pre vrrnile WI Isachie Anghel inparatul Tarigraduluy. Deci macar ca, cine sa, fie istoricii, macar cum nu-I pomenste, insa, putern intelege pentru c latinesca, ca va sa zica IstoriIa luI Bon-

fin; Iara pentru ce grease& a lui Nichita Iloniatis, a carora

cuvinte si istorie, care au scris pentru nmul Romanesc, toate
le va afla innainte cititodul nostru. Dupa aeast dupa toate,
foarte nestatatoriu sa, arata Sarnitie in socotela sa, cacl uitand a-

le sale cuvinte, cu carile acmu pre Vlahi foarte proaspeti II

face, iaras1 s intoarce, si pre vchi II arata. Fost-au, zice, Unalia,
pre vrmile lui Honorie, orn din nemul acestora, hatman vestit in
vitejie; fost-au si altul dintr'acesta narod, anume Aetie, carile stand
in mijlocul ostii sale, au sprejinit razbolul eel vestit, carile tril zile

ne contenit s'au facut intre UnI si intre Vandali, si intre Gothi

la Tolosa ; Tara acest Aetie au fost Hatman ostilor Romanilor,
pre vremile lui Theodosie cel tamar la anul de la Hs: 419.
Ina, nicI cu atata sa indestulste Sarnitie, ce de cat aCaste
cu multul maY vartoase (precum parere il duce) dovde, nu de
la sine, ce de la altii gthruiaste ca, va aduce; ce macar ca in
cuvinte sunk Tara sunetul de unde sa Tag, foarte molcom tace.
Argumenturile lui carile pentru ca sa, dovedesca mojicila Romnilor, sint aCaste : Romanii, zice, s'au racosit asupra luI
Isachie inparatul, cu cariI inparatul Para naroc razboae au avut.
Aice inthI sa, pomenese Vlahii la istoriciT grecestI, zis-am zice,

de faptele lui Traian scriind, pentru ace din tai acestora in-

www.dacoromanica.ro

Sarnitle
Carte 6 Cap. 18.

134

CARTt III

cepatura; ins nu lipsese, earn' mal cu ddins tin, precum nmul acestor Vlahl sh fie mutat de la ItaliTaniT GhenovezT, caril
la gurile DunriT, i a in eetat seaunului Vlahilor, adeca
acelor vechi Dachi, sa, fie ezut; la aast povdste ziee, triT socotele aduc, nu de lepadat; intaT, cacT Vlahii precum din. a
latinsea, a0 din c italiensca limba graiul s'au stricat. A
doa, cad coloniile, sau sloboziile Romanilor, pre earile lIau adus
Tralan in Dachia, Adrian 0 altiT urmatorT inparatT Tara sa, le

fie intors la Italia. A triTa, oa. de ar fi fest RomaniT din ramticitele ostiT luf TraTan, istoriciT latini nu le-ar Li uitat numele,

nicT nu acest stricat dintr'alte limbi nume, i-ar fi chemat maT

pre urma Valahi: i a ea, prin vrdind a o mie de aril', necaTull istoricii de numele lor nu pomenese, Lara numal dupa ce
coloniile Ghenovezilor au apucat ChiliTa. Acest sint cuvintele,
sau maT adevrat sa zie, pove0ile lul Sarnitie, la care noT

mult am ave a-i raspunde; ce pomenind darn giuruit n predosloviTa noastrk adeca precum de ale noastre ceva- macar ne
adaogand on ce alti scriitorT au lsat seris pentru nmul Remnese acle numaT culegand, de fat sa le aducem , precum
in capul ce urmaza, la sfarcitul acectiT dull le vom arata; 0 deciTa peste tot eursul Hronicului uncle vrdme, i locul va pofti,
anume le vom pomeni. DeoT dark atata numal pentru Sarnitie
putem zice purtat intre ritori euvantul, earile ziee: Ex partibus
aliquid, ex toto nihil; adeca : din parti nate oare-ce, Tara, din
tot nimica, a intelge n'am putut. Ce pentru ea poftei eititorTuluT,
cat de pre scurt s slujim, atata II dam aicd ctire, sa ctiia, ca.

aceste a lig Sarnitie nu sint de crezut, cael nu arata anume,

cine sint aeiia, earile tin adast pardre, card la istoricul adevarat mare path de nectiinta Taste a zice, odanaoara au fest :
sau au zis earecine, caci acest felt de istorie Taste a babelor,
earele spun noaptd povecti, pentru ea sal adearma copiii, ales
nand sint flamanzi. A doa, 'can't' nu Adrian, ce Avrelian (carile

cu 152 de anl maT pre urma de cat Adrian au statut la inparatie) au fost carile la vrdine au mutat o sung, de Romani din
Dachia numaT peste Dunre, Tara nu la Italia. A triTa, n GhenoveziT nici odata Chilith. n'au tinut, ce Cafa cj alte cetati a

www.dacoromanica.ro

CAP. XII. PROLEGOMENA

135

CtimuluT, de pe margin Marii Islegre. A patra cacT (lice, ca. :

Pasa, Curt% carile sint cuvinte moldovenetT, sint italienetT,
Tara nu latineti, care lucru de mierat Taste la invatat ca Sarnitie, cum n'au putut ti ca passus i cortis sint cuvinte chiar
latinetT, Tara nu italienetI. A cinc, cad cuvintele lul cle din
tM nu sa tocmasc cu cle de pre urrna: ce precum zice el, ca
Mysia Ora (care cnd era Sampson giudecl la Iudia ; EliniT
cu acest nume o chema), a sa sa fie numit de pre limba leasca, adeca de la cuvntul Smiessania iqzica, adeca amestecatura limbilor. AO noi putem clice, ca istoria luT pentru nmul
i numele Romnilor, alta nu Taste, fara numaT o amestecare de
cuvinte.

CAPUL XII.
De pcIrr acelora, carii In4guesc, precum nmul Romcinilor din
Dachia, macar cd de la Ronulnil de Italia s'ar trage; 'inset' nid de la
Flac, nid de la Traktn sei fie adtq, ce cu mu7te vacuri mal pre urmd,
cu alt chip int& in Ardl,apoi intr'ameindoad tardle acst set' fie intrat.

ACast povstd pentru proaspilt vinir Romanilor in Dachia,nicT la Greci, nicT la Latini, nicT la alt nm de scriitorTu, am pu-

tut-o gasi: nici supt nurne de istoric de la altiT, macar a sa

pomeni am auzit, i maT vrtos, cad chipul povetii acetiTa,
chip sau nume de istorie, macar cum a lua nu poate. Ca de pe
a cuvntuluT incepatura, i cursul a toga, voroava, ad de tot
proasta povestire, i din capt 'Ana in sfArit, cu totuluT tot,
.-basna sa fie, sa arata; care spre adormir pruncilor, Tara nu spre
auzir barbatilor, s'au scornit; penteacela, nicT i s'ar fi caclut,
s o purrem in rndul cu alte a altor istoricT povetT. Ce tiind
minte datoriia gTuruintei, care cititorluluT nostru am dat, ne
cauta ori-ce, veri de bine, verl de rail de altiT, adeca de incepatura, de nmul, de fire i de obicile ndmului acestula s'ar fi
pomenit, cu inima ne vatarnata, de tap, sa, le punem.
Basna dara aasta s poarta sub numele until Simion Calu-

www.dacoromanica.ro

136

CARTE III

gArul, dupA carile apoT urmazA un Misail farAsi cAlugr, i Evstratie, carele au fost i logofAt al triele la rApAosatul PArintele
nostru. Ce noT pre urmAtorT, ce Ii s'au pArut sa, urmze, lAsindu-Y,

pune-vom nevoint sA doslusim, acel Simion de unde s'au incApAtat de aeastA as de grozavA mineunA, i macar cA el singur minte, precum aeastA poveste sA o fie luat din Hronicul cel
unguresc, insA adevArat nu zice: caci cat in putinta noastrA au
fost, din istoricii, calif au scris pentru lucrurile toguresti, nici
pre unul cu arnAnuntul, i prin multA vrme, ne cercat n'am lasat; si ales pe Anton Bonfin (carile adevarat s'ar put zice precum Taste domnul istoricilor unguresti) numal cat nu l'am farmat intorcandu-1, insa de povste ca aeasta, a da n'am putut.
larA ce la dansuI am aflat, pentru Vladislav craiul unguresc, ei
de razboaele luT cu TAtarii, veT vide la carte 9 cap. 15 uncle
pre larg de toate vom pomeni. Ce sa vinim la Symion: scrie
darA calugarul acesta in predosloviia (sau precum noi zicem in
Prevoroava) hronicului lui Urkhe (pre carle noT 11 avem mai
stiut istoric iiioldovenesci precum el aeastA povste in hronicul
luT Ureche insAmnath ne afland-o, n'au vrut i pe aeasta sa o
triad, cu condeiul sAu. Pentru numele darA bAsnuitoriului acestuia as ne instiintAm de la Miron Costin, si de la fieorul ski
Neculaiu Costin logofatul. lara basna luT in pomenita Predoslovie
a ILA Urche as o citim: find, zice, craiu in taxa unguresch
Las Mu (ase chem el pe Ladislav) cAruia Ii zic CA Taste valhovnic (ce sA talcuia0e din limba sloveniascA vrAjitoriu) sA fie in-

trat multime de Mari cu prada, in tara ungurescA. CraTul LaslAu vAzindu-s1 slab de osti si de puterl, i mierandu-sa cum va

face, si cum va pute sa ste inpotriva a atata multime! sh fie

trimis la inpAratul Ramului (Tart la care inpArat, nu pomeneste)
sA sA fie rugat, st-i de agiutoriu in potriva a unui nepriatin
de obste ca acesta. InpAratul, .solii lui LaslAu sa-i fie priimit, i
ca-T va da cum mai in graba aglutoriu sa-I fie fagaduit. i as
multime de -Mihail si de ucigasi si de alt-feliu de vinovati de
moarte, din toata inpAratiia lui strangand, st-T fie trimis acelui
craiu unguresc intr'agiutoriu. IttrA caci sA sa fie aflat atunc atata
samA de talhari in temnitele Rttmului, dit sancat l'arAs acel Si-

www.dacoromanica.ro

CAP. XII. PROLEGOMENA

137

mion; precum inparatul acela, cand au statut la inparalie, ori

de a sa buna voTa, ori de la Pub lica silit, nu O. stie, sa sa fie
giurat, ca.' cat va inparati el, nicT un om, macar cu orl ce tau
de vina, de sabTa san de poronca WI, O. nu moara, macar de
l'ar si da dreptat, mortiT; si cu ace socotla in vrm inparaOH luT, sa sa fie aflat multime de talhari, prin toate temtele
inchisi.

AO darA, precum zisem, inparatul, clice, RamuluT vrand sa

trim*" aceT talharT inteagiutorTu lui Las Mu, intal sa fie poron-

cit, si sa-T fie ars pe top' in giur inpregiurul capuluT, pentru

ca deciTa sh sa poata cunoaste dintealV oamenT, apoT, trirnitindu-T

sa le fie poruncit, innapoi sa nu sa maT intoarca, ca carile sa,

va intoarce, si sa va prinde in inparatiTa sa, acela sa va omori.
Las lau dara luand acel agiutorTu de Wiwi de la inparatul RhmuluT trimisT, sa fie purees cu dansii asupra Tataralor, emit
acmu in tara ungurTasca intrand, arde si prada tot ce le esie
innainte, si dandu-le razsboi tare, sa fie razsbit pe Mari, si sa-T
fie biruit. TatariT (land dos de fuga, Las Mu cm talhariT, si cu alto

osti a sale sh-T fie gonit pana peste munti, si pana au dat la
apa SiretuluT; acolo TatariT find de gonasT intiriV, si de frica,

care le sta din dos, apa si fara, vad a trce cautandu-le, multime de dansiT, in apa SiretuluT sa sa fie innecat, care din cela
mal privind craiul Laslau, sa fie strigat in limba unguresca: Siretem, Siretem, adeca (precum TarsT cAlugarul talrnacste) placem,

placem, si de pe acel a cralului cuvint, numele aceT ape A, fie

ramas Sereti, Tara maT denainte apa SiretuluT, ce nume sa fie
avut, nu va sa pomensca. Intr'acesta chip cralul Las lau, facand
mare izbanda ca aeasta, si la scaunul sau cu mare pohfala in-

torcindu-sa, sa fie vrut sa Lea, mare veselie, pentru ca sa se

desfatza cu cilia sa si cu boTaril saT, pentru mare bucurie de
biruinta, care au avut asupra nepriTatinilor sia. Ce tanplandu-sa

ace a luT la scaun intrare, in zua de lsatul sacului de postul

cel mare, si socotind ca cu bucate de post, nu va put face masa
dupa pofta si placr luT, sil fie trimis la Papa de Ram, si sa
fie cersut voTa, pentru ca sa-i dezlege LunT si Martl la carne.
Care Papa facandu-T pe voTa, sa sa fie veselit cu a sal, precum

www.dacoromanica.ro

138

CARTE III

am zis, acl triT zile band i mancnd, i de atunc, zice Simion, O. fie apucat unguriT obiceiu, de last, sc Mari& ea cum
maT denainte de aasta tanplare dupt, pravila besericii greceti,
Ii s'ar fi cazut s last sac Dumeneca saptarnaniT, care trecusa.
Dupa acest vrand Las lau craTu larai sa trimata pe acei tMhari Romani la inpAratul innapoi, i cu mari i multe darurT sa-T
multamasca pentru agiutoriul ce i-au dat, i pentru binile,.carile
T-au facut, inparatul sa-T fie raspuns, ca mai mare i mai priimit

dar nu poate sa-i d decat daca va opri pre acei oameni la sine,
nici le va da voia, sA se mai intoarca la locul sau. Pentru care
lucru, vazind Las lau ca inparatul nu mai priimte la sine pe
acei talhari; aijder temandu-sa sa nu cumva, acl furtuaguff i talhuaguri sa facA, i in tara lui, precum facusa la Ram,

de nevoe I-au cautat a le arata locuri de hrant i de aezamint: i a,6 sa,-1. fie aezat pe apa MorauluT, care tart, i acmu

st chiamt Maramort, i de atunc sa fie ramas acei Romani,

pentre Unguri in ArdeA multa vrme lacuitori. Si deciia, cu cursul vrmii, acolo inmultindu-sa, i plodindu-sa, i ne maT Incapandu-1 locul, sa se fie sculat uniT din tranii, i trecand peste
munti in Casta parte, sa fie aflat locurile (unde acmu taxa Moldovei, i a Munteniii sta) pustii, i de oameni derte: i aducandu-i deciia i muerile, i copiii de la Ardl,sa se fie aezat
cu totul pre acCle pomenite locuri pustii. Masta dart, Taste basna,
pre care Simion acesta, sau singur din 'capul sau au scornit-o,

sau de la vre-un prostac inst zavistuitoriu, mai denainte din

crierT fatata au aflat-o: la Predosloviia hronicului Jiff. UrCche,
fart nici o ruine, a o prepune au indraznit, precum cititoriul
i mai pre larg la acela hronic o va put citi; Tara noT aCasta a
mai lungi pArasind, datoriia adeverintil istoriceti ne silte, ca
sa cercam, i afland sa aratam, de unde Taste incepatura acetii
basne, i cum i in ce chip pant, la acel mazac Simion, au aguns ?

www.dacoromanica.ro

CAP. XIII. PROLEGOMENA

139

CAPUL XIII.
A raki-sei din ce izcor s' au scurs pWelnita acetit puturoase Basne.

In ce chip limpede apa izvorului din curgr sa, in pist61nita, si in

balti statatoare oprindu-sk sa strick si gre putoare de glod,

sau de alt miros neplacut, sloboade; as6 povst6 a unel adevarate istoril, in urechile, si gurile a unor MsnuitorT cazind, in
putoase si grozave blojituri, s preface ; Tar a. precum multi ca
acest6, prin mai toate vacurile sa sa fie tamplat, si cu a lor biastamatie, cat a. tulburare, si stricaciune sa fie aducand istoriii adevarate, frumos ne arata Cornilie Agrippa, carte pentru desirtare stiintalor, cap pentru istorie; din carii si ca carii sa. fie fost
si Simion acesta, din cuvintele, carile acmu de fata le vom
aduce, far& prepus sa va cunoaste. Ins& iarasi el sa nu fie avut
cap, carele 0, poata d'intreg a scorni, si a tocmi mincTuna ca
a6asta, prostimea voroavil il arata; care lucru noi, prin multa,
vrme in cumpana socot6lii cumpanindul si ispitindu-1, [Ana' maT
pre urma am socotit, ca basna la adevaratii istorici loc ne avand,

Tails la basnuitori trebue a sa afla. Si as6 cartile istoricilor inteo

parte lsind, de a le basnuitorilor, cu mare osirdie ne-am apucat ; ca precum urchia hiresa, care Taste mai aproape de cat
toate urechile, de gura minciunoask ce iasa dintea6a gura nu
aude, as6 sufletul odihna nu poate afla, pana nu gasste adevrul, carile il ciarca, orT cat de departe, si orb cat de cu truda
i-ar fi a-1 nemeri. AO dar dupa cata-va pierdere de vr6me, si
de osteninta, pana mai pre urma am dat peste un hronic bulgaresc, cu limba slovensca, insa fail numele si AA porecla izvoditoriului scris; in mana luandu-1, scriitoriu T-as zice au aratoriu, nu putem alge; caci ca cum am fi intrat peste nist6 tinoasa pistlnitk si glodoase tini, si balti; fara pod, fara drum, si
fara nici o potica de mars, sau de tr6cere, as6 blosticaind mai
mult, de cat margand, 'Ana mai pre urma agiunsem la cuvantul
himicilor, adeca la capul mort: de la carile isvoraia zisa, mai
denainte puturoasa basn, pre care din cuvant in cuvant a o tad-

www.dacoromanica.ro

140

CARTE III

Traci, si eititorTului, pentru privala, innainte a-i o pune, nu ne TOM

lenevi. Fost-au (zice hronicul bulgaresc) odanhoare in Ora unguriasch un Vladislav (chruia Simion II zice Las Mu) Craiu, carile

O. sh fie sculat cu oaste asupra lui Stefan craiului bulgrhsc,

Tall pricina Choi sh sh fie scornit a6asth nepriietenie intre acesti
doi crai, zice, sh fie lost aeasta: caci Stefan craiul bulgaresc, luand
de la inparatul Tarigradului titul si corona de craiu: Vladislav de
ravnh si de zavistie nesuferind, (caci el singur numai pre atunc cu
titul de craiu, zice, sh fie fost) sh4 fie poroncit, sau craiu sa nu

sh scrie, sau sh stie eh sh va rdica cu oaste asupra lui: si cut

cuvantul de odat5, cu multe osti radicandu-sh, au purees asupra

lui Stefan. Stefan craiul sh fie avut un frate, pre carile sal fie
chemat Sava, si sh fie fost si mitropolit a toath Bulgarime. Deci
intelegand Stefan craiul Bulgaresc, ca-i vini asupra Las Mu, indata sh fie trimis innainte lui soli pe frate-shu Sava mitropolitul;

pentru ca cu cuvinte de pace si crestinesti, doara l'ar put intoarce dinteace nedriapta socotla, ces bagash in cap. Sava dara
mitropolitul mhrgand la tabra lui Las lau, si cu mare umilinth,
si crestinesch plecaciune soliia dandu-si, sh-I fie rugat, pentru
ea s5 sh parasasca de ace oaste, fara nici o dreptate radicath;
ce inpietrith inima Ereticului Las lu (ase numeste hronicul pe
catholici, eretici) nici de cum ascultare rugamintelor Savei a da,

sh nu fie primit. Sava mitropolitul, vazind, ca cu voroava, si

rugamente catra om, ce-va nu folosste, sa sh fie intors chtre
DumnAzau a sa ruga; si stand o zi si o noapte in ruga necontenit, cu fierbincf lacrmi sh fie cerut agiutoriu de la Dumnazau;
pentru ca sh intoarch inpietrith inima lul Las Mu, si sh nu-I lash

cu pricina WI, sh sh vrse atata singe nevinovat. Dumnhzau,

carile asculth ruga acelor ce i se roaga in credinth, si a Savii
lacrmi vAzind, si rughminte ascultandu-i, sh fie poruncit nuirilori

sh nu mai ploae, Tara Soarelui sh verse caldura, oamenilor, si

aobitoacelor nesuferith; care duph poronca lui Dumnazau racandu-se, toate isvoarhle si apele mai mid El fie sacat, Tara apele
cle mai marl, atata sh sh fie inchlzit, cat s'ar fi parut ca fierb,
si inch ce iaste si mai mai de mare minune, ca si vinul, si alte
fCliurT de bauturT, ce purta Lasltiu cu sine in tabara, nu numal

www.dacoromanica.ro

CAP. XIII. PRALEGOMENA

141

caci s'au fost stricat, ce inch de atocma cu apa undezath, infierbAnthndu-sa, sa nu sh fie putut be. Ded caste luT LaslAu inteatAta ars4 i sete ce sA afla, macar c apa curnus era fierbinte,
eu larg ghtlej ingh4iTa, ce nicT de cum ste sA-sT potolsca, sh
nu fie putut. Sava, de minun aCasta, de la Dumnazhu Intiinindu-sit, pentru ca sa-s bata goc de Laslhu, sa fie trimis la dansul jeluindu-sa, eh piTare de ste, i sh i sa fie rugat, sa-I trimalh vre un fliu de bauturh, pentru ca sA-s rhcoresca inima.
Laslau sa-T fie rhspuns, precum el si toath caste lul, aceias nevole

pate, si precum ce sh-I trimita de Mut nu are. Atunc Sava,

tocma ca Ilie, iarasi luT Durnnazau rugAndu-sa, sa fie-poftit, sa
sloboaza nuAriT piatra in chip de ghTath, care peste toath fata
pamAntului sa caza; Tara in tabara luT Laslau nicT un grhuntil
sa nu pice. Dumnazau si de aCasta Wand dupa voTa Save, el
sa fie cubes piatra de gheta multa, i puind-o intr'un blid mare,
sa o fie trimis dar luT Laslau. Laslau vazind ghTMarsi apof in-eleghnd i minune, care prin gura SaveT au fost facuta, nu numaT pace vCnich cu Stefan cralu, sa fie fhcut, ce inch si eresiTa
lephdand, sh sh fie botezat; (ea cum adect catholiciT n'ar fi botezatT) i singur Sava mitropolitul, din sfanta scaldhloare priimindu-1, sa-T fie pus numele Vladislav: i find el maT denainte
eretic, i mag, adeca vrajitorTu, sa fie vinit la pravoslavie, ai

mat pre urma i sfnt sh fie Tesit

De Laslaul dart lul Simion, de eresiia, de botezul, si de

craiTa lui ase; Tara' pentru alalta a basniT parte, purcede innainte, Taras1 acela hronic, povstind.
Acest Laslau, zice, craind in ara ungursca, s'au sculat Batie
cii nenurnarata millcime de caste thtarasca, i suppuind supt sabie,
al supt foe taxa MosculuT, a LitfiT, i toata craiia Lesesca, apoT
au intrat si in .cara ungursea, i 'Ana la scaunul craiiI agIungAnd,
mare moarte in oamenT, i stricacTune pamAntuluT au fAcut, (macar

ca numele cetatiT scaunuluT unguresc nu pomenste, ce zice

numal, &au fost o cetate pre tare, si din toate parcile cu apa
incungurath). Laslau craiul unguresc vazind, ca cu ce sa ste inpotriva a-Ma genune de Marl, nu va pute, cu pircineT cariT pre
lAnga dAnsul s'au thmplat, sa sa fie inchis intr'ac cetat: si tri-

www.dacoromanica.ro

142

CARTA III

mitind soli pre la -MT erail, i domnii creOine01, vi mai cu ddins

la inpAratul Rmu1ul, sA sa fie rugat sa-I d agiutoriu, sa poatA

sta inpoiriva, a neprilatin i vrajmaq de oNte a tot ndrnul cre-tinesc; ce putin i mai nemicA agiutoriu au putut de la danii
lua. De care lucru Ladislau de tot agiutorlul omenesc parasit,
c4i de hle sale puteri slab t;;i neputinos vAzindu-sa, sit sA fie
suit intr'un stalp de marmure, atata de innalt, cat de abil'a i s'au
lost vazind varvul. (Cauta de te mint stalpul de marmure bulgArese cat Taste de innalt), din varvul acelut stalp privind Laslau
cum ard, i prada pe denafara TAtarai lul Batie, cu lacrAmi fierbinti a fie inceput a a ruga lui Dumnazau, ea numal din eeriu
doara sh-T trimitA aglutoriu, carile sA-I isbAvascA, i pe dansul,
pe Ora lui de supt focul, i sabila Tataralor. IarA lacrAmile lui
Laslau, carile au fost vArsind, atAta a ,fie fost de fierbinti, 0 de
luti) cat stalpul acel de marmure, din vary pant in temelie, sa-1
fie potrialit. (Acesta povste Taste cariia noi MoldovniT II Zicern,

mineunt cu coarne). Ai LaslAu fiind cu tot gandul ()WA agiutarul din cern', pi cu truptaasupra stalpului radicat; de nAprasnA
a fie vAzut 'un eal pr frumos, inelat, infranat, la radAcina
stalpului ; de- nimes netinuti stand, i pre si sA fie avut un topor, db cle lungi in coadA .(earile poartA la nol ungurenill el
la cal uitandu-sAl a fie auzit un glas ch-1 striga: Laslee, Laslee ! el intorcandul ochii sa fie vazut un om bateau, parile sa-i
fie zis: Na te tme Lasla:el eAci (DumnazAu au cautat spre lacrAmile tale, 0 au ascultat rugament ta; i t-au daruit birUirftrt
asupra vrajma0lor Busurmani. Aceste zicand bAtranul acela, ,sA
gg, fie faeutr nevAzut. LaslAu pricepand,, ea agiutorul il Taste trimig de la Dumnfizau, cOborandu-sl de pre atalp a fib incaleeat
pe calul eel ngsdrAvan din beriu cuborat: i sa fie luat arnAnA.
tOporul col din aer catalit, i a inbarbatand pre eel putinT at
sAT, ee aye int o etate, sh's fie devhis portile, i fara veste a fie
dat naval& Tataralor, cariT acmu ard i prAda thrgul pe (Ionafara cetAtii; fart TAtaraTuvAzind, ea' ii s'au pornit Laslau asuprEti
a mertil de fricAy de nemicit alta apunandu-sA, numai de fugii

a fib plecat: Ladislau on UnguriT sat tot deproape gonindu-T,

sl faramandu-I, mtiltime de dilnii ,sit fie- omorit4 larA Batie Ha-

www.dacoromanica.ro

CAP. XIII. PROLEGOMENA

143

nul vAzind rzsipa TAtaralor sAi, si biruinta la Unguri a vini,

altA ce au avut cu prada agonisit, sA fie lepAdat tot, si numai

pe sora lui LaslAu, (pre care cu cate-va zile mai denainte au

fost robit-o) pe sapa calului dupA sine aruncnd-o, sh fie plecat
fuga; socotind ca doarA cu fuga, va put scApa. Ce LaslAu craiul
de cat toff si mai vitz, si mai vartos fiind, sA fie luat in goanA
pe Batie, si agiungandu-1 din dos, n'au fost putnd sd-1 lovascA
de soru-sa, pentru care sA fie zis : soro, pliach-ti capul intr'o parte,
pentru ca s'a poeiu lovi pe pAganul. Ce soru-sa mai mult pAganului

agiutand, de cat frAtine-seu, ori cand sA intind6 LaslAu cu toporul sA tae capul luI Batie, YarA 'fa sA sA fie fost plecand intr'acC
parte, si sA-I fie fost scutind ; (cAci acmu Batie s'au fost-o luat

muTare, si ca o muiare mai iubila viata bArbatuluT, de cat a

frAtine-sAu). LaslAu pAnA mai pre urrnA, cunoscand precum soru-sa

in -tot chipul silste, sA apere pe Busurman, si mai mult ferste

viMa lui, de cat a frAtine-sAu, inteamandoi ca nnist nepriTatini,
tot odatA toporul sal fie indreptat : si as de tare sA-I fie lovit, cat cu o lovalA pe arnandoi de odatA sA-T fie despicat, din
cap pAnA in oblancul slii. As vitzul acela LaslAu, dupA ce
au ucis si pe Batie, si pe soru-sa, cu mare izsbandA la cetates
intorcandu-sh, s fie poruncit, sA sA la sama TAtaralor, pre carii
1-au prins vii, si dup5, ce au aflat multime de dansii fArA numAr de multA, sA fie zis, cA ori caril din pAgani ar vr sA sh"
botze, sA fie ertati; iarA earn' a sA crestina n'ar priimi, pre aciTa
pre toti, pAnA la unul, sA-1 omoare; si as sA fie si fAcut.
larA, boierii unguresti si cetAtenii, inpreunA cu, tot nArodul,
vrand ca pomenir slavii lui LaslAu in vci nemuritoare sAi
rAmae, facand chipul lui LaslAu de aramA' vArsat, pe cal chlare,
si in rnanA toporul tiind, sA-1 fie pus in varvul acelul stalpy pre
carile s'au fost urcat LaslAu, cand s'au fost rugand lui Dumn'AzAu, ca-

rile, 'ziee, c si pAnA astA-zi stA. Acest darA sint, carile de Las-,
Mu vrAjitoriul, apoi si sfantul, povstste hronicul bulgAresci si

tocma ea acst si mai pre urmA am aflati si la un hronic rusesei carile sA cunoaste, ca din cel bulgAresc, adast povste din
cuvant in cuvant sA o fie luat ; Tara alalte &Ito maT Inuit adaoge
Simion, sau altul astSmenC lui mazac mai denainte cle cat danpul,

www.dacoromanica.ro

144

CA117 g ilL

adecA de Rom 'Anil eel din temnitile Rttmulul scosT, si inteagiutorTul luT LaslAu trimisT, de unde BA le fie scornit, nici cum maT
mult a afla nu putum, fArA cat socotim cA din istoria a doT craT,
pre doaA deosAbite vrml thnplatA, o basn cTudatA ca aCasta
alcAtuind, prostimiT BA o crTazg, cu condeTul hArtita au muruit ;
Tail cum dintr'acste cloatt adevArate istoriT, o basnA sit sA fie
scornit, Tata aic vom arAta.
CAPUL XIV.

Ara(4-th. precum acsta baset cu Lasln, iaste scornitil din istorila

adeveiratii, a doi cral ungurefti.

Nu ni-au esit din minte, Tubite cititorTule, ca giuruinta noastrA

au fost, ca far& nicT o durre, sau bucurie a inimiT, orl-ce streiniT, de nmul nostru, verT bine, verT rAu in scrisorile sale, ar
fi pomenit, far% nicT o inpotrivire, din gindul nostru macar un
cuvAnt sa nu adaogem, i nici alt flTu de probozite sA le dam,
fart numaT, Taras1 in ce i cu ce altT istorici, de credintA vrednicl,
T-ar dojeni; Inst aCasta nol pentru istoricT, i pentru emit macar
cat de pe putan in numarul scriitorilor sint priimiti, am gTuruit:
Tart nu si pentru blojviitorT, si din toatA carar istoriiI adevArat
ratficitT. Pentru care lucru ertare de la cititorTu poftind, ne vom

apuca, ca cat mat pre scurt vom put, captusala acesta basne,
pant la goliCune sit o descoperimi si la trupul el cat de grozava, si de scarnavA Ed fie, tuturor st o arAtAm.
FAra nicT un prepuS sintem,. precum basua aaasta, din doaa adevA-

rate istoriT a doT craT, (dariT prin deosabite vr4mT au crait in Ora
unguresca) sA o fie alcatuit orT Simion, orT eine altul ar S fost eel
din VAT a el scornitoriu. DecT o istorie Taste, (care s'au tAmplat

pr vr6mile luT Solomon, si a Gheizii fratilor, cariT pe la anul

de Hs 1062, au fost arnAndoT inpreunl crai WAY ungurestI; Tart
alta pe vremA a BeliT al patrule fiCorul laY Andrel al doild,
carile au fost craTu pe la anul de la Hs: 1235, precum eerie Anton Bonfin la aceTas annI; unde pre larg de lucturile in vremile
acelor craY tAmplate pomenste. Asijderd, HronologhiTa luT AVram

BarelaP marturiseiste; i3reetim intre acestl dot OAT, aproape de

www.dacoromanica.ro

145

CAP. XIV. PROLEGOMENA

doaa vacuri, adec . doah sute de anT, s fie trecut.IntaT &A insAmnze cititoriul nostru, a basna bulgaresa. zice, precum Batie
au fost acela, carile intrand in Ora ungursc, l'au omorat LasMu cu toporul; Tara istorila adevrath a lui Boutin i altii top',
earl dupa Bonfin au scris, zice, precum cand au intrat Batie in
tara ungursck au fost cralu Bela, fiorul lui Andre Yu, unde
alt5, nu vei auzi de la pomenitul Bonfin, fail numal, a biruind
Batie pe Bela cralul cu rAzbolu, toat Ora ungursa, supt foc
i supt fier s fie pus, i precum Bela scApat de toat nedejd
cu putinl s fie hAladuit la Austrila, i acolo cu multe nevol i
becisnicii, s s5. fie izbit, aproape de patru ani : adech,' pna cand
Batie cu ntarfil sal de prad i de moarte saturandu-sa, de bun&
voe Taral s'au intors in thtarame, de unde eisa ; intr'un cuvant, cat au stAtut Batie in partile Oral' ungurti, istorila tot
ru peste ru, i moarte de foc, i de fier pomente, Tara pentru biruinta asupra TAtaralor, macar o slovA nu sa afl, i a
basna pentru Romanil de la Ram, Cralulul unguresc in potriva
lul Batie, inteagiutorlu trimi1, i biruinta cralului unguresc
(precumu Taste fire basnil) lase adevarata minCun; nicl cu
alt povste din istorie basna adasta a potrivi putem, Para numai dom.% de va fi citit mAzacul acela, pentru ComanT Romani,

Emilia (land.
2, Cap. 8.

cad pe vrme Belil acel ComanT au host lacuind prin Podoliia Oral leeti, i sculandu-s o sam din tranii, au mars
de s'au inchinat cralulul unguresc, i s'au botezat cu totil, carora craiul li-au dat loc de aezamant in tara, ungursch, piste
apa Tissel de cia parte; ce aCasta povste nici o potrivire cu
basna avand, s'a,' vinim la povst lul Vladislav, carula hronicile
IT zic cel sfant, carile au avut multe i vrgjmae rzboae cu
UniT, qi cel mat groznic pe urm cu Ghlula Domnul Unilor, Tail
nu cu Batie; care povste mult asamanare avand cu basna lul
Simion, cat sh va put mai pre sairt i maT curat, aic o vom
arata. Bonfin pentru lucrurile unguretl iscusit istoricu scrie :
precum crAind in tara ungursca Solomon, la anul de la Hs.
1062, s'au sculat GhTula, hanul Unilor i cu mare pm% au intrat in tam ungursca, in potriva a crula Solomon Cralul inpreunti cu fratil sal (caril i HatmanT otilor era) cu Gheiza i cu
10

www.dacoromanica.ro

Bonita Decada

2 cap 8.

146

OARTg ut

Ladislav (pre acesta poate fi intelge mAzacul Simion, sa, fie

Las Paul luT), i cu toatA oast, care dupA stramtoar vrmii
au putut strange, mArgand, li au esit innainte la cetat Doboc,
Boutin acoloq.

supt muntele ce sA chmA Herlem, uncle vrtijmas din trambe partile rzboiu fAcandu-sA, furA Ungurii biruitori. Aic zice Bonfin :

Nu putem trce cu cuvantul, minunat lucrul, carile au isprAvit

Ladislav. CA vAzind Ladislav pre un Un, carile o fatA fioarA
apucand, o aruncase pe cal dupti, sine, si cat ce put s. scape
fugila : s'au luat Ladislav a-1 goni, i pentru cAci i sa pAruse,
CA Taste fata episcopului de Varadin, i pentru mai cu dedins,
ca sA-I scut(.scA curata-i fiCorie, din spurcAune pAgamulul, cu

tot ddinsul ii intiriia, i acum din cal agungandu-1, insA si de

ran& ce aye find oare cat slAbit, i pentru ca nu cum-va pe fi((oar

lovascA ferindu-sA, au strigat : o fiemarA, ! dA-te gos de

pe cal, si inpreunA trage cu tine si pe pAganul rApitoriu. FiCoara cuvantul lui Ladislav cu lucrul indatA plinind, si apucand

pe pagan, l'au pornit de pe cal, si amandoi au cAzut de pe

cal la pamant. Laclislav dach au vAzut pe Un dat gos, socoti,
Ca nevrdnic de barbAtiia sa lucru va fi, de nu va descaleca
si el, si singur la singur sh mar& i as indatti descAlecand,
si de lupta apucandu-sA, cA toporul (carele dupA obicCiul unguresc purta) lovindu-1, 1-au zburat capul. Unii din istorici (zice
Boutin) scriu precum luptandu-sa Ladislav cu Unul, fiCoara sA
fie apucat sAcurea, si 'la s'a fie thiat capul Unului. In potriva scriu
povstind: precum pentru Un s sA fie pus, si s sA, fie rugat
lui LasIii sA nu-1 omoara. La aCastas poveste adaog altii, (zice
Bonfin) precum Ladislav sA, fie avut un cal, carile nu numal de piCoare s fie fost mai bun, si la trup mai frumos de cat toti caii, ce
Inca si la fire, cu multul pe toti sti fie covarsind, caci yob, i pofta
Domnului sAu, ea cum ar fi avut mente, au fost pricepand. AO au

fost invatat, cat in rAsboTu si el pre neprilatin cu gura au tost

apucand, si dandu-1 gos, cu pioarele l'au fost stropsind; de la
stApa(nul) su macar odatA n'au fost fugind, si la boo de primej-

die mare isteciun pricperii, au lost arAtand. In scurt Bon fin

atata va sA zicA de. calul lui Ladislav, cat zic Arapil de Ohiobeilianii sAi; i putin mai gos, iarAs la acelas loc, zice Bonfin,

www.dacoromanica.ro

CAP. XJ1. PROLEGOMEIsTA

147

atata farmatura vi omor au flout UnguriT in Uni, cat nici unul

macar de poveste n'au scapat. Iara Solomon craiul cu fratil saI
GheIza i Ladislav, cu mare izbanda vi biruinta ca aCasta, multime de robi de la pagaril mantuind, vi toata prada intorcand,
cu slavith bucurie s'au intors in tara, ungursca, unde zua biruintil intre praznicile annulul puind, cu veselie de obvte, gi
cu cantarT svinte au multamil lul Dumnazau. a aminte aide
fete eine, vi socotiasca cursul istoriil adevarate, adeca de bgrbatiia vi vitejila lul Ladislav; de fiCoara, care au scos-o de la
pagan; de toporul carile au thiat pe Un cu dansul; de acelas
fata, cum dui-A socotla a unor scriitori, au fost cazut cu rugaminte la Ladislav, pentru stapanu sau; avijder bunatat vi
pricper caluluY deosabita dintr'alte dobitoace, precum zic provtiT

novtrii, ca cum ar fi fost nazdravan, caci au fost putand alge

cine-1 stapanu sau, vi cine-T nepriiatin, inpotriva a caruia inpre-

un cu stapanu sau s'au fost Wand: vi precum la vrme de

primejdie, macar slobod, pe stapanu su n'au lost parasind ;

altele pe amanuntul cate maT sus am pomenit, de le va lua

cine-va sama binivor, au nu toate alav arata, c din curata a
adevarului istoriil lantana, pivtelnita basniT bulgarevil sa sa,
fie abatut, vi in gura minciunosului ca 'ntr'o balt statatoare
sa sa fie inpuVt? Avijder alalte a basniT part1, carile urmaza
de unde l'au zmult, vi cum l'au in mincluna ltil schimosit,
Tata acum voin arlta. Acelas istoric Bonfin, istorha sa innainte
ducand, zice : Dupa ce au clzut intre Solomon, vi intre Ladislav vrajba, Solomon au facut legamant cu Cutesc domnul
Unilor in potriva lul Ladislav : intr'acesta chip, ca Solomon O.
de muiare pe fata sa lul Cutesc, vi -Loth Transilvania, adeca Ora
Ardelulul, sa O d sa fie vCcinica movie Unilor. De aice aTav

sa cunoavte, ca basnuitoriul indarapt puind cuvintele povevtil,

vi numerele schimband, zice : ca Batie au fost luat intaT in robie, apRi i muiare pe Bora lui Ladislau ; Tara istoria inpotrivl
zice, ca. Solomon pentru ca maT tare vi vCnic legamant s faca

cu UniT, s'au fost tocmit, s d pe fata sa mulare lul Cutesc

Domnuliff Unilor. Avijder istoria scrie, precum Solomon pen-

tru dreptat6 sa ar fi putut sa Carl agiutoriu de la inparatul

www.dacoromanica.ro

Dentin Decada

2 cap, 4.

148

cARTA III

Henric, (cad pe atunc acela era inpArat inparAtiii apusuluT),

insA aceTa, zice, cA, n'au fAcut-o, pentru cace stiTa, ca Chesarul
era inpicdecat cu ostenire in doaA pArti, cacT si Papa, si Saxo-

Bonfin acolog.

niT tt odatti, i s'au fost sculat cu esti asuprA. Iar basna spune,
precum LaslAu sA fie cerut oaste inteagiutorTu inpotriva luT
)3atie, si a TAtarAlor luT, i ce Solomon a ispravi, nicl s'au ispitit; TarA basna zice, eh' Laslu cersind agiutorTu, au si luat:
aded, tAlhariT acei in temnitele RAmului, de atAta vrme inehia.
Bonfin innainte voroava tiindu-sT, zice : Ladislav dupa ce au
gonit pe Solomon de la CrAiTa, si au apucat el scaunul i toatA
stApanire, fArA zabava. s'au sculat Hatmanul Unilor Copulh, fieorul Jul Crul, i intrAnd in Ora ArdluluT, pAnA la Varadin, al
pana, la TocaT, foarte rau au prticlat-o : si multime de robi si de
plian apucAnd, s'au lost intors innapoT, i agiungAnd la apa TimisuluT, (de pe aasta ap5, cetat Timisvariului s-au luat numole), acolo la trecatoare T-au inpresurat, si Ladislav cu ostile
sale dAndu-le navala in malul trecAtoriT, mare vArsare de singe
de Ambe partile s'au fAcut: ce robii vAzind agiutorTul, ce le venise,
totT odatA unul altuTa legaturile deslegAnd, cu muTarT, cu copiT

au dat i Tel de alta parte navala in UnnT, i as de o parte

Ladislav cu UnguriT, TarA de alt parte robii, and rAzbolu barbritste, pAnA maT pre urmA au biruit pre UnnT, i atAta T-au omorAt,

si T,au innecat, cat maT mult de unul (cAruTa T-au fost numele Secheno) viu n'au scApat. MaT pomenste i acsta Bonfin, cA La-,
dislav, dui:A ce au agiuns in urrna pe UnnT, i vazind atAta mul-

time ce era, intaT O. fie stAtut la rugA ai cu fierbintl lacramT

sa sA fie rugat de la Dumnazau agiutorlu, socotind cA singura
putere sa nu Taste, sa sa puia inpotriva a atAta pAganAtate. Socotsca i aic cititorTul, i cunoaseA, schimositura basnii, car()
pentru Copulh, pune pe Batie; pentru apa TernisuluT, pune a Sirtulul; pentru lacrAmile lui Ladislav in malul apeT, pune a luT
Laslau al sAu, in vArvul stAlpultif celuT de marmure; i pentru
robiT ce s-au sfarmat legAturile, s au dat lui Ladislav, 1i ie agiutorTu, pune pe tAlharii din legtiturile temnitilor RAmuluT; iarA,

de unde sA fie luat BAsnuitorTul de zice, cA acel inparat a RAmuluT s'au fost giurat, nirne de sabiTa luT 0, nu moara, adasta

www.dacoromanica.ro

CAP. XIV. PROLEGOMENA

149

nici cum a o dosloi n'am putut, caci nici un istoric sa aiba ceva
asamanare cu aast basn ceva s scrie n'am aflat: fax% numaT doar de va fi schimosit cuvintele lui Ladislav, carile pentru UnniT biruii, catra oastea sa zice, i in locul luT Ladislav va fi
pus pe inparatul Ramului, Tara cuvintele luI Ladislav, Boutin a le
pomnte: Parcite humano sanguini milites, parcite. Sat cruoris Boutin acoloq.

hostibus effusum. Fugientem c )ite multitudinem, ut si forte

ad orthocloxam fidem animum a, iertere voluerint, Dei populum
amplificemus. Adeca : Crutaci, otailor miei, crutacT singeluT omenesc; destula varsare s'au facut de singe neprietinesc. Prindeti numal (Tara nu omoratI) multim ce fuge, candaTl sa vor
intoarce cu inima catra credinta orthodocsiii, i vom inmulti
poporul luT Dumnazau.
MaT Taste a luT Ladislav i alt povste, in care Bonfin aijc1Cr pomente: Precum alaltI UnT auzind de prapadire Dom- BonlIn acoloo

nuluT lor cu toata oast in Ora ungurTasca, cu totil sa sa fie sculat, i Inca luand in sotie i pe Comani i pe AmaxoviT, i pe
RuT, de iznoava sa fie intrat cu prada in tara ungursca, carora
Ladislav cu oaste innainte eind, ca i pe ceT din MI, Inca i
mal rau sal fie batut, i a61 singur cu toporul ce purta, s fie
Mat capul luI Ac, Domnului Unnilor.
Aijder dintealt povste a luI Bonfin, tot acolo putin mai
gos, poate sa fie mutat basna numele apeT Visla cu SirCtIul. Caci Ladislav vazind ca Ruii in razboiul din taiu s'au fost insatit cu UnniT,

pentru maT cu multul sal rasplatesca i asupra lor, ce RuiT la

pace cu rugaminte plecandu-sa, -au aazat lucrurile cu Ladislav;
Tara LiT tot in pizma lor stand, Ladislav greu, insa cu biruinta
razboiu au avut cu claniT, i a dupa biruinta, tot aruncandu-T, i
sfarmandu-T, sa-T fie gonit pana I au trecut peste apa VistuliT. RAmas-au acmu sa videm, de unde s'au scornit i mincTuna pentru
stalpul, carile zice Bulgariul, precum sa fie radicat cetateniT in slava
luT Ladislav. Ce i acsta tot din istoria luT Bonfin sa fie captuita
aTav Taste; ca Boutin zice: Ladislav, dupa ce au dobandit atate Boullu acolob

biruinte asupra tuturor nepriffatinilor saT, sa 0, fie dat cath-va

vreme odihneT, in care vrme in chip de vanatoare trecand
pre locul, ce sa chema Batorian, cu indemnare ceriasca, inbiTat

www.dacoromanica.ro

150

CARTE III

fiind, acolo in slava pre curatei fioare, pe. apa Hrisului, sa, fie
zidit o besrica, pr innalt i pr frumoas. Acest sint clarA rAzboaiele, i biruintele, carile istoriile adevArate pomenesc, s fie avut

Ladis1av, ce l'au poreclit sfntul, asupra Unilor, pre carile Moricaril (Tara, nu hronicarii) pomeniti, amestecandu-le, i schimosindu-

le blstamtste, cu duhul minclunii le-au spurcat, si ea un starv

Fang% drum mort, carile narile drumetilor bantuTaste; a el urechile a multora cu minciuna adasta inpland, de atata vrme pn
acmu, eel mai prosti la socotlA, si in istoriile adevArate ne ispititi, in loc de istorie adevArat, au crezuto. Ci noi, pentru ca
s doslusim adasta, poate fi mai mult ne vom fi zhbovit, de cat
rabdrii cititoriulul nostru, ar fi trebuit. Acmu dar5, basnile,
TarAs bsnuitorilor lAsind, la randul cuvantului s vinim.
CAPUL XV.
De pdrir acelora, carii priimeisc, precum coloniile Romeinefti de la
Trcaan, set sd fie afezat in Dachiia ; inseg pe acW al inpetrati urmeitori, bar41 sti le fie rddicat, fi, set le fie tras innapoi.

Masa prre a multor din scriitori, macar ct cu cate-va vacuri

dup5, viiata lui Traian, la ivath, au esit, i randul ei ar fi poftit,
ca la locul si la vrm, ce s'au tamplat, acolo s o aducem; ins,A
noi puind in socotl, ca pan a nu aduce la mijloc mrturiile
scriitarilor, pentru asezAmantul Romanilor in Dachila, i pentru

ne curmat traiul lor in transa, intal cevas macar ne zis, i ne

arnat s6. nu 15,s5.m, ori ce intr'alt chip si inpotriva socotlii de

obste, s'ar par& Aasn darb, povste precum Romanii de la

Traian inpArat in Dachiia pul, i asezati, mai pre urrn5, Avrelie
inpArat, 'lax* s5,-T fie trecut peste Dunre in Misila, la cati-va
istorici, (a chrora credint nu s poate lepada), pomenit o afth.m.
Stanislav Sarni- De la care cei ce vor, i s silesc s arte, precum Romanii
tie, ei Ioau Zamole die man- notril, a, nu fie din Romani trAgandu-s; pareli-se c tare putCre
dal L60.
agonisesc. Argumenturile dovedii lor, cu aasta, poveste, din cei
mai vechi istorici, earn' de ac'last povste s5, fie pomenit, sint:
Vopiseus, Iornandis, Suida, i cati-va altii acestora urmktori. Ce

www.dacoromanica.ro

CAP. XV. PROUGOMENA

151

Vopiscus mai pre larg, i mai curat scriind, precum sint cuvintele IA aic le vom aduce: Avrelian, zice, Dachiia peste Dunare, pre care Traian o Meng, provintie Romniasca pustiinduSA toat Illirie, i Misia, socotind ca. nu o va mai put tine, au
scos din cetatile, si din locurile el pe Romani, si 1-au asezat
in mijlocul Misiii; i i-au mutat numele, zicandu-i Dachila, care
acmu desparte Misia de sus, de la Misia de gos: i find mai
denainte Dachia denastanga Dunarii, (precum curge spre mare),

acmu c de Avrelian descalecatti, sta denadrpta DunariT. Adasta

vel afla
fit laBontln de-

AastA povste ato.ta iaste de adevarata, precum Taste si povste,

cada 1, cap. 1.

care arata, descalecatura Dachiii cu Romni de la Tralan, (pre-

cum si mai pre larg s. va vide unde va vini rndul istorid,

s ingamnam lucrurile tnplate, pe vrm acestui Avrelian inparat). Ins a. noau frumoasa, i ne biruita, dovada ne dA acest
istoric, inpotriva acelora ce nici cum nu priimAsc, Romnii din
Dachila sa. fie Romni de la Italia, de vrme ce curat arata ca
Avrelian au radicat Romnil de Traian pusi in Dachiia, i T-au
trecut numai peste Dunre in Misia. Lea de la aseztimntul Romanilor in Dachiia, pana, la acest Avrelian, au trecut la mijloc,
167 de ani, prin care vrme Romanii, necurmat in Dachila au
lacuit; iara, precum aceiias Romani sh sa fie intors Tara in Dachiia, i deciia nici cum vre odat5. sti, nu o fie mai parsit, ce
Ws paha, la vremile noastre, tot intrInsa, ne curmat sa, fie lacuit, tot trupul istoriii noastre va arata: aducnd marturiile a
scriitorilor, caril dupa, vrmi, i dupa. inparatii ce inparAtiia, au
insAmnat de lucrurile Romanilor, carile s'au tnplat in Dachita.
Insa, aice nu vram sa trcem cu condeTul ne socotitA indraznela
lui Stanislav Sarnitie, carile vrnd Romnii nostrii nu din Romani, ce din Dachii cei vechi, s. sa, fie tragand, sa, arte, apucti
aceste mai sus pomenite cuvinte, si dupa, a sa placre mutnd
gandul, i socotla scriitorilor celor vechi, intr'acesta chip zice :
u(Sloboziile acl a lul Traian inparat, Adrian, si alti inparati
mai pre urma, iaras li-au dus innapoi la Italie). Mee Sarnitie in locul Jul Avrelian, (carele precum zisem, au fost cu 167
ani mai pre urma) pune pe Adrian, carile au statut la inpAratie indata, dupti moart lui Traian; si in locul Misiii, pune Italia,

www.dacoromanica.ro

Sarni& Carte
6, Cap. 18.

152

CARTE III

care cuvnt, nici un istoric nu l'au zis. De pe acste abAtute dincArar adevArului, a luT Sarnitie cuvinte, cat s fie de schiopAand istoria lui, pentru nmul Romanilor, fiete eine poate cu
noate, nici maT mult ar fi trebuit cu une cuvinte ILA temeTu
ca acst auzul cititoriulul sA supArAm ; ce fiindu-ne datoriia,
ceva ne zis, adeck ce la altiT, pentru moiTa noastrA, pomenit
sA aflA, sA nu lAsem, precum innainte ii mal lungte pArre, a

din cuvant in cuvAnt aic a o arAta nu ne vom lenevi. intealt loc

a istoriii sle, Sarnitie tocmindu- poate fi greala, pe Adrian
las, i de Avrelian sil apucA; insA i a alth socotlA inpotriva
socotlii sale eel' din thi, singur iTa Ni scornte: adeverind,
cA de au i radicat Avrelian acle sloboziT a luT TraTan; insA maT
Sarnttie carte
4, cap. 5.

multi din Romani sh fie rAmas in DachiTa; ce sh vinim la cuvantele luT. Avrelian, zice, macar cA acle leghioane Italieneti, pre carile TraTan odinAoarA in Dachiia le bAgase, innapol
le au scos; insA coloniT (ca cum am zice tdranii eel mai proti),

i caril grija casii purta, acolo au Minas, carii cu cleprindere graTului lAtinesc, au stricat limba c slovensck cu care
i acmu Valahii sA slujesc. 0 minunate Sarnitie, cum pop'
indrAzni, cA Romanil din Dachia, astAzT grAesc limba slovensel,

cu c lAtinsert stricatA? cum nu te uiti la altil, i mai vechi, i

mai de ispravA de cat tine istorici, cariT inteun glas mArturisesc,
cA limba Romanilor din tenneTul el, Taste din c lAtiniasck noT mai

mult ceva in potriva luT Sarnitie a zice nici indrAznim, nici ne

trebuie, ZIA cat in limba noastrA il intreb4m: ce Lei Sarnitie,
lAtinte 1-am zice: Cvid fatis Sarniti; slovente: Cto dlaii
Sarnitie; i de aastA proastA intrebare, el singur socotsck limba
romnTascA din c lAtinscA, au din c slovnscA, Taste strican?

Ce noT pentru a lui Sarnitie pArre maT putinA grip,' purtand,

ne uitAm la ceT vechT .9,i de crclintA vrdnici istorici, cariT cu
bunA samA pomenesc, precum Avrelian sA fie mutat pe Romani din
DachiTa in Misia. Hoc opus, Hie labor, acesta-i lucrul, aic Taste

osteninta, pentru ca sh cercam, i Tara din istorici, in cuvintele a cArora prepus sA nu fie, sA arAtam, precum de au i trecut RomaniT din DachiTa pe vrm luT Avrelian in Misia, TarA
incurand sA sA fie intors, la locurile sale cle de moia, adecA

www.dacoromanica.ro

CAP. XVI. PROLEGOMENA

153

in DachiTa. Ce adasta find tot propozitul istoriiT noastre, putse-va, nedejduesc, a sA intiinta cititoriul nostru din tot cursul
hronologhiii, unde pre la Jocurile trebuitoare, in destul mArturil
innainte sA, vor aduce. larA acmu vine randul sA arAtAm c maT
de pre urmA socotlA, adecA sA aducem toate mArturiile istori-

cilor, pre scurt, carile dovedesc, precum Dachila au fost de la

TraTan inpArat, cu cetalni i slujitori vechi Romani, descAlecatA,

*i decila precum aciiai Romani sa fie mosii strAmosii Romanilor, carii i astAzi in partile Dachiii lAcuitorT sa, aflA, adecA
Moldovenii, Muntnii, MaramorAniT, Romanil de peste Dun Are, i

CoOvlachil, din -cara grecescA, cAci toate acste nAroade, dinteaceTa Romani a luT TraTan, s fie, nu numaT limba i graiul,
ce ,i a tuturor vrmilor istorii mArturisesc.

CAPUL XVI.

Aducu-sd pre scurt mdrturiile a multor istoricl, caril in scrisorile

sale adeveresc, precum Ulpie Tralan inpdrat au desedlecat Dachita, cu
cetdtela de la .Roma, fi cu oWni btrdni Romni, fi precwn Romdnii
cep ce astdzi ldeuesc in Dachia, sint dintr'acelRi nem, fi dintr'aceiafi
vitd a acelorap RomanT.

Ulpie TraTan, dupA' ce au dezrAdAcinat pe Dachi, din Wale Da-

chiii, precum prin toatA Dachila, incA i in Misia, multime de

Romani, sA fie pus in sM4luire vcinicA, cat in capetele trecute
am pomenit, destulA, precum ni GA pare dovadA ar fl fost: nici
ne-ar fi trebuit aclsi mai de multe orl a le poftori ; insA pentru ca sh poatA cititoriul supt pravila ochiuluT, tot odatA, i tot
intr'un loc sa cuprinzA, oni cat, i ce MT scriitoriT, prin multe
peste o sua de vacurT, pentru Romnil din Dachia scris ni-au
lAsat, nu MIA placero luT, macar cl cu cata-va osteninta T-ar fi,
cam pre scurt in loc de Epitomi (culegere pre scurt), aid) innaint priveliT s'a i le punem; din carile maT pre urmA, i lui ce i

se va pare, a &dem tot cu a sa sloboznie sA va put sluji.

Mal veclIT dintre toti istoricii, calif de lucrurile lui Ulpie TraTan

www.dacoromanica.ro

154

CARTE III

i viata acelui inparat pre amaruntul au scris. Acest clara Dion in multe locurile istoria

au scris, Taste Dion, carile

Dion Carte 61. sale, Yana mai ales la carte 61: scrie a$6 : Traian Avgust, zice,

clupa, ce au stroNit pe Dachi, au dus in Dachila slohozii de

Romani. LuT Dion urmaza Appian, Iornandis, Spartian, Avrelie
Victor, Procopie Chesarnul, Xifi lin, (carile i patriarh Tarigradului au fost), Zonoras, Checlrinos, Coropalat, Parisiot, i alalte
toate, precum a celor grece0T, a$6 a celor latine$ti scriitori cte
intr'un glas, i intr'un cuvAnt, tot acia$ intaresc, i adeveresc; si
maT cu ddins Evtropie, carile locul a o nide ar put tine, in viata
Evtrople cap. 8 lui Adrian scrie a$6: Adrian, carile in urma lui Traian au statut la inparatie, dupa moartea lui Tralan, au lasat Parthilor Armenia, Asiria $i Mesopotamia; $i ar fi parasit i Dachia, de nu

T-ar fi fost frica, a lasa sa piara atat mii de cetatni Romani,

acolo. Ca acst$1 cuvinte, cititoriul, $i la Petavie
isousit a vremilor samaluitoriu va pute. afla. Acestor maT vechi
urmele calca eel mai. de pre mijlocul vacurilor scriitori, $i in-

Petavie in sami- cariT trATa

luire vremilor

la viata lul
Tratan.
Pr000pie

Ile zi- taT Procopie ChesarCnul, carile pe vremile lui Iustinian inpa-

diturile lut Iu-

stinian, carte 4. rat au fost secretariu la vestitul Velisarie. Acesta in carte de

zidirile lui Iustinian, atat cetati i ora$e pomene$te in Dachila,
ca li au tocmit Iustinian, carile au fdst fAcute din temeliTa lor

$i Carte 5.

de Traian inparat, de carile pre amanuntul, $i de toate anume

sintem sa zicem la viata lui Iustinian : Tara aic numal Cate la
propozitul nostru cauta, voM pomeni. Mai de de mult, zibe, inparatiT pe marginile Dunarii, peste tot locul i pe de Casta
parte pe une locuri i pe de cTa parte facand cetatl, i ora$e,
nabu$lele Varvarilor oprTa. Apoi intr'acia$ istorie, carte 5. Dunare, zice, care apa aproape de Dachila Taste, denastAnga ei in-

cope a desparti pe Varvari, part denadrpta Romanii tiind,

pre care Dachie o chema (krrticsiotv) maluroasa. (Lira care parte

a Dachiii sa fie fost acCsta, in cea vche hotarAre a Dachiii

pre larg am aratat), pentru caci ripa, latin$te insamneza
mal.) i dupa ce insamneza Procopie cetatile carile au
procopte de zi- fost Mout mai sus pe Dunare, apoi zice : lara la gura Dudirt cap. 5.
nariT, au tocmit cetatile Pincul, Cupus, i Novele, i inpotriva

Novelor in cela uscat, (adeca cum sa prinde despre Moldova)

www.dacoromanica.ro

CAP. XVI. PROLEGOMENA

155

cetate, ce sA chiamA Literata-, Tara, si mai in lontru de acst,

urmazA cetAtuile Cantavazitis, Smornis, Campsis, Tanata, Zernis,
si Dutepratul. DupA acst Taste cetat, care sh chCanA Capul
a6asta socotim sl fie acleBouluT, de TraTan Avgustul ziditA.
vArat pricina, pentru ce tara MoldoveT are Herbul sAu, Capul
BouluT, Tara nu ce bAsnuesc une Lkopiseturi,de pe Boarul, carile
inpreunA, cu cAtaoa Molda, s sA fie innecat in apa MoldoveT. Procopie acolov.
Apoi Tar* acoles mai zice: De la Capul Boului mai sus Taste
cetAtuia Zanis, si de la Zanis nu departe, cetatuTa ce sit chiam
Pontis, adecA Podurile. fat% acstA cetate de unde s sA fie asa
numit, acelas istoric tot intr'acela boo aratA: TraTan, zice, Avgustul, neputand sufferi sA fie hotarAle inparAtiii hotArate, i
numai cu Dun Ar6 s sA inchizA, au silit de au inpreunat malurile Dun Aril cu pod; Mesterul podului au fost Apollodor Damaschinianul; i intr'amandoaa capetele podului au zidit Traian
doaa cetati, din carile una, care Taste de cTa parte, au chemat-o
Theodora, TarA alta, care Taste in Dachia, cu acelas a lucrului nume, au chemat-o Poduri. Duph acst maT pomenste Procopie
cate-va cetAti de la TraTan, i alti inpArati Romani in Dachia,
pAnA in fundul Schithiii, i peste Dachia fAcUte, (precum la viata
lui Iustinian le veT vide) cumu-T Ivida (pre care socotirn BA se
fie as chemat de pe balta lui Ovidie, cAriTa ii zicem noi Vidovul), Ighistul i Ulmiton, pre care maT denainte de vremile
lui lustinian, au fost apucat o Slovnii, s-au fost i sfarmat-o; apoi

lustinian tocmind-o, cu oaste au intArit-o. Acst6 dart cetAti

in Dachia, de eel mai denainte inpArati a Romanilor de la
TraTan panA la Iustinian fAcute, si de Iustinian tocmite i innoite
fiind, mare i ne clAtith dovadA sint, cA de vrme ce in vremile luT Iustinian, in Dachia noastrA, atAt cetAti de Romani pline
i lAcuite au fost, cu cat mai vartos de la TraTan sA fie Romanii

in Dachia asezati, sh va put crde. Gheorghie Chedrinos, in

culeger6 Istoriilor, aratA, precum marile Constantin, sA, fie nAscut GheorXhie Che-

inteo cetate a Dachiii, a cAruia cuvinte precum sint ellinCste Iath-le-s: KawatavrEvos (6 xXcopbs) 6q iii6vvyrsev ea `EX6v71 r1 rporqc atom) yovanthc Kuovaranivov 'COY ilayav 7.615:7cov 7c6pt rlv Acodu =kip. AdicA:
Constantin Hloros, cAruia i s'au nscut din Eleni, o d'intaTu

www.dacoromanica.ro

drinoe

tulle-

gerelIetorfflor.

156
Zonaras carte
11, cap. 21.

CARTE HI

mulare, Constantin marele,

sfntul, la cetat Dachiii. Zono-

ras luand de la Appian, scrie: Traian, zice dupa ce au batut

intai pe Dachi, i ducand cu sine solii lui Decheval la Roma
cu triumf, adeca eu alaiu, au intrat si au luat de la Senat titul:
Dacicus, adeca, Datanul; Tara in cel de pre urma razboiu De-

ucheval singur sie moarte fabandu-s ; Kvn to

tvo Tofyraw

Axxciiv %xi i x6pa atpCov ixoptoce; 67-7,ouoq 161ov2. adeca:

De atunc in coace nmul Dachilor, i Ora lor, au limas supt

Zonoras, carte suppuner Romnilor. Acestas Zonoras scrie, pecurn si Map. 34. leo-

'Tat in istoria
bcecrider3.

csimin Lichinie, carile au tinut pe sora marelui Constantin, si

sotie la inprMie T-au fost, sa fie nascut din Romanii din Dachia. ACastas marturisste Isocrat istoricul, dupa carii urmaza
Bonfin. Acesti dara. mai vechi Wines-VT, i grecesti istorici, de Ro-

manii nostri, in Dachia pusT, i traitori as: Tara cesti mai noi,
BonlIn decada

carte i.

precum Taste Nichita Hon iatis, Ion Cantacuzin Inpratifl Laonicos

Halcocondila, Franta Protovestiarius, pc RomaniT din Dachia, supt

numele Vlahilor II cunosc; a dirora marturiT s vor vide, unde

va vini randul s argtam pe ce vrme Romanii din Dachia au
incept a sa chema Vlahi; ins& aasta numai de la Honiatis aic
a sa insamna trebuitoare a fi am socotit, pentru ca sa pricpa
cititoriul, ca Romanii, carii au lost trecut la Misia, aceste au
luat intai numele de Vlahi, ins'a nu indata, ce dupa multa vrme.
lionlatis carte Zice dar, Honiatis in scurte cuvinte, caril mai denainte s chema
1, cap. 4.
MisiT, acmu s chma Vlahi. Aasta zice, intelegand pentru Romanil. earl' au fostlcuind si in Misia, de care I ucru videm, la cesti mai
prospeci gred scriitori, c adse pun Dachia in Misia, i Misia in Dachia; precum i Laonic Halcocondila, carilesupt numele Misiii triT
ri inpreuna cu Dachia cuprinde, zicand : BotiXicepot., o trto O Mll*

Balcffondilas aictv xx0otiacv, Tip Si zevau MucEav

carte 1.

oS tv

TEt 'YAM Tot) 'tarpon zovexv.

Bulgari sa chma, eel ce sint in Misia de gos, Tar Misia de gos Taste,
care sa las cu D unr in gos. Apoi maT adaoge i alta Misie; Ei ti)
icipav to5 "Icrrpoe orityInv x6pa.v. Care tara Taste pe de cia parte de
Dunare, adeca unde acmu Taste Moldova, si Ora muntensca. Pricina

amestecarii nurnerilor acestor tari alta nu Taste Para numai, cad

RomaniT, precum Dachia, as in Misia, petutindene find asezati,
cesti mai noi scriitori, uniori pe Roman iT din Misiia IT chema Dachi,

www.dacoromanica.ro

CAP. XVI. PROLE G OMENA

157

cad i ace$t din Dachia vinisA; Iar alte ori pe Romanii din Dachia

ii numia MisiT, cAci tot dintr'acela nm de Romani sA trAg cu Misii.

Acela$ Laonic Halcocondila, pentru RomniT, cariT sint in Greia, ei le zicem noi CotovlahT scriind zice : 172e IIN8ov 6pog
BXeczot &vootof.)atv &inthv Tthy Amuiw 61.Lo1X6yrrot. In muntele Pindul

Halceoondilas

carte 6.

lAcuesc Vlahii, carii sint cu ce$tlalti Dachi tot de o limbA, unde

zice: (ce$t lalY Dachi) intelege pentru Moldovni i pentru Munteni, precum i aTur am maT pomenil, $i cuvantul lui mai gos
aratA. Vlahil, zice, ace$t au limbA de i foarte asamAnA, cu
limba ItaliinscA; insA atata-T de stricatA, cat de abiTa pot Italii
sa intAlgA cuvintele lor, carile vorovAesc; i putin maT gos
Vlahii, zice, nemicA din 'tali deosabire nu au, Inca i oranduiala traiului, a mancatului, i portul armelor, i alte a casii povijii, cu Italiianii asmn li Taste, macar cA nmul lor in doh'
stapaniri Taste despAiiit. Fig Te sip Bofaavfcry xxi 'Iorp(av, v rape(

larpov,
kbpav, adeca : in Bogdania (Moldova) $i in Istria, in Ora care
Taste pe langA DunAre (adecA Ora MuntenscA). Ioan Kantacu-

zin, qi Franta Protovestiar, in istoriile sale de incepAtura c6 dinMI a Romanilor ce-vaq nu pomenesc; Inca cate-va, carile la istoria lui Ioan Kantacuzin, pentru Vlahi in lung sA pomenCsca,
le va afla cititoriul unde vom zice lucrurile tanplate pe vregn
acestui inpArat Joan Cantacuzin. Dupa socotla acestor mai vechi
scriitori Greci, urmazA intAi Anton Bon fin Ungur, Leun clavie Mint,

Dlugo$ La, Stanislav Orihovici Littan, $i alt Stanislav Sarnitie

Lh; ce acest mai de pre urma II aflAm, cA in multe fCliuri iY
mutA socotCla, precum maT gos din cuvintele lui sA va vide. Inthia$ dart Anton Bonfin scriind hotArar a Dachiii cei vechT, zice:
Ulpiana Taste cetate in Ardl, deosibi de Ulpiana, card Taste in
Misia slobozie, sau cum lAtinC$te sA zice Colonie, de Ulpie Tralan
descAlecatA, caci Ulpie Traian dupA ce au supus pe MisiT, i pe

Dachi, pentru pomenir biruintei sale, au zidit in malul DunAril cetat Nicopolis. (Ace$tila IT zic pro$tiT Nicopoe, Tara Sar

ni0e en mare necuno$tinta gheografilor, gandC$te sA fie Nicopolis, la car6 i sf. Pavel, precum cu propovedanie Evangheliii
sa fie mars faptele Apostolilor mArturisesc; ce gre$6$te : el Ni.
copolis, la care au mers Sf. Pavel, Taste altA cetate cu acesta$

www.dacoromanica.ro

Boutin Dora
1 carte I

158

CARTE III

nume in Gretia, aproape de hotarale Machedoniii). Alta cetate

Taste in Misia, ce sa chTama Marchianopolis, foarte vestita, odinoara de TraTan inparat ziditA, unde Martia, sora lul TraTan,
trimitind o fat& la lantana, care din cetate isvoraTa, sa aduca

apa, cu un vas de aur, i scapand oare-cum vasul de amana,

au cazut tocmaT In fundul fantanii, care era pr adanca ; Tara
nu dupa mult, vasul cel de aur ca cum -ar fi lepdat fire
greuimiT sale, singur din sine plutind, au izbucnit in fata apei;
de adasta minune ingrijindu-sa Traian, au zidit ace cetate Nymfelor, (carele

Boutin acolo?.

era boazele fantanilor), i de pe numele su-

roriT sale, au numit-o cetat MartiiT. DeciTa TraTan, au radicat

pod de pratra peste Dunkre (precum i Dion scriTe la vifata luT
TraTan), lucru minunat, a caruia temeliT, i astazI in fundul apeT
sa zaresc, uncle in cela mal de Dunare, Taste cetat Severinul,
maT pre urma de Sever inparatul zidita, iproci.
Acela Bonfin Tara la acela loc MaT denainte, zice, pana a
nabui GothiT i UnniT, toata Dachia era plink de Romani, i de

Sarmati, precum din multe scrisorT, in pletri sapate am putut

cunoate. Ce sa fie scriind in pietrile aflate de Bonfin, aloe,
pentru ca sa nu lungim voroava, cu condiul trcem, Tara la
rndul sau, i adasta, i alta, care in tara la noT cu cat-va anT
maT denainte s'au aflat la Galati, pentru mai buna marturiTa
cuvintelor lui Bonfin le vom aduce.
Aijder Bonfin in multe locuri Tara maT chiar i maT ales la
decada 2: carte 7. zice: Valahii, precum din Romani O. fie nscuti, limba lor, i pana astazI marturigte; canT intre atat nmuff de VarvarT, de atata vrme traind, nici cum a-I dezradacina
cine-va au putut. Acet lacuesc part6 DunariT dasta din coace,

pre care locuri, odinaoara au lacuit Dacha i Ghetii; Tara pe

de ala parte de Dunare, lacurile, carile sint, li au cuprins Bulgaril, earn' de la Sarmatia au eit, caci din legheoanele (adeca
polcurile) i din coloniile lui TraTan, i a altor inparatT RomanT, pre carile li au adus i li au descalecat in Dachie sa
trag Romanif acOt6. AO dark din cle multc a luT Bonfin, acst putinele destula in dasta data sa fie socotind, la altiT sa
trcem. Leunclavie in Pantecte, unde talcuTate numele Iflac:

www.dacoromanica.ro

CAP.

XVI. PROLEGOMENA

159

Nemtii nostril, zice, cel mai multi precum pre Hall, ay pre Fran- teunninYin in

OA Va1i, a-T ehema s'au obicluit, cu acesta nume chma

Pantecte.

yi pe Valachi (adeca Romani) a carora limba c de loc, asemene

au lost cu a cestora, caci yi Dachia au fost odata provintie, adeca
Ora romansca lara,' din istoricif Leyeyti, intro carii mai de frunte,

yi mai de credinta Dlugoy s crde, carile zice: Nemul Moldovenilor, (cacT acolo cursul voroavei lui pentru Moldoveni Taste) Dlugoo carte IL

SA crde, precum st O. fie cubork din Corenila Italilor, yi tarale cle mai manoase a Slovnilor sa fie cuprins. Dlugoy, yi altiT

toti scriitori leyeyti, creel, precum Dachil A, fie fost de nmul

lor Sloyni, pentru acla zice, ca. RomaniT gonind pe Slovni,
sa le fie cuprins-locurile. Dupit Dlugoy vine la rand Orihoviel,
earile macar c. s vde inteo p'arere cu Eneas Silvie, precum
Romanii aceyti de astazi sa sa fie tragand tocma, de la Flac Hatmanul, insa laray nu tagaduTayte, precum Romanii s fie din
nmul a altor Romani; a cruia cuvinte sint aceste: Volohii (de oriboviel Aua-

Moldoveni vorovind de tot nmul romanesc intelege) era nascuti din ItaliTani, yi din Romani, Tara, dupa ce iyi arata parr
sa, c de Flax HatmanuI, merge innainte. Aceyte, caril in limba
sa, Ii zic Romani al noytri (Leyi) de pe Italiani., le zic Volohi,
ca Voloyi in limba leyesca, tot un nume Taste cu Ital din limba
latinesca. Acytey, yi la fire, yi la obicla, yi la gralu, nu mult
s deosabesc din hall. De cila scriind fire Moldovnilor, intr'acesta chip o yiruiayte : Sint, zice, oameni vrajmayl, yi marl,
tviteji ca nici BA poate afla alt nm de oameni, caril in hotara

lele 5.

aye de strampte lacuind, yi pen prekur mai multi neprilatini avand;

pentru slava razbolului yi a vitejiii, sau asupra tuturor caste

pot radica, sau de caril sa radica asupra lor, s pot apara.
De cat acesta cu multul maT pre larg Stanislav Sarnitie, carile,
precum yi mai denaiate am aratat, cand sta singur in socotela
sa, care au apucat, nu priimyte Romanii sa fie din Romani; Tara
cand dupti voia celor mai vechi sa last, atunc yi el, aCastay marturiseyte. Razbolul, zice, Deurpanic, (adica a lui Decheval cu
(Romanii), dupa ce status& 16 ani, supt Tralan incepandu-sa a
sa slabi, 'Nina mai pre urma i sfrit au luat, apol putin
maT gos: dobandind, zice, Traian biruinta, pentru vcnica pc_

www.dacoromanica.ro

Saruitie cart6
5. cap. a.

160

CARTg III

menir lucrului bine purtat, 30 de sthlpi, carii s fie semnele,

si hotargle inparAciii, in Duran au aruncat: Dup acia. mai
mult parte de lcuitorii cei vechi, din Dachia izgonind, si p1Acandu I bisugul locului, slujitorilor celor bAtrani o au inprtit,
cu acesta sfat; adec . sA fie ca un zidi pus innainte pentru apt):
rare in potriva celor mai din lontru Sarmati, i pentru ca mai
in grab, si mai pre lesne, cand s'ar tmpla vre o nevoia, cesti
din Dachiia slujitori, celor ce pa'ziia Misia, asijdere cestor din
Dachia, cei din Misia, la vrrne s poata, da agIutoriu. Pod lucru
(le minune i cu marl cheltuiale, peste lath la.tim Dunrii au

radicat, nu departe de la Nicopolis, uncle Sf. Pavel au propoveduit; i cu aCast pricink au ra'mas de s5. pomenste pe la isto-

rici, precum Romnil, temelia staptinirii lor, pe acle locuri,

s fie aruncat. Acst, ce au zis Sarn i tie, pentru s le intrsc
aduce i mrturie lui Evtropie, pre care si noT mai denainte
am pomenit-o. Spune, zice, Evtropie, c Traian inprat, dup
(cce au bAtut ostile Dachilor, au intors ace Or a. in provintie, i o
au alAturat la trupul Inpr4iii Romanilor, sau caci bisugul locului

i-au placut; sau caci au socotit c. acolo va ave de unde sahrnsc oast. Sarnitie du& as; 'Tara Pavel Piasinschie, epirust. scopul de Premisla, in istorie ga, List. 52, cu puVne, ins curate
seliie List. 52. cuvinte, aCastas mrturisste: De cia parte, zice, de Nistru spre
amezazi, iaste Moldova; care mai denainte s'au fost chemand
Dachia, lacasul Romanilor odnoar acolo trimisi; de earl, mulqime in trnsa sa fie lacuit, adevereste graiul limbii a lcuitorilor ace taxi, carile i ptIA astazi ltinesc iaste; i macar c.
cat-va stricat graesc, ins Cand ii auzi vorovind, pre lesne poti
inOlege, precum limba lor din c latinsca s fie esit. Acmu
si Saul intro Proroci, sa videm i cel Bulgaresc, 'din carile au
luat cel slovensc hronograf, de Rom'anil nostril ce zice ? Caci
si el macar ca foarte pre scurt, Insit alSasta nepomenit n'am lsat ce spune as: Volohmje nasedsim n Dunaischim Sloveni,
is sdsim im. bnih, inasiluiustim im, Slovenije, prisedse sedosa, ovinsvisle rote i prizvasasia Poliane AdecA: coborndus VolohiT (sau ItaliI) asupra Slovnilor, i czind ei asupra lor,
si asuprindu-I, Tar SlovCrrii unii as6 s'au asezat pe apa Vislii, ti
Pavel

www.dacoromanica.ro

161

CAP. %VT. PROLEGOMENA

s'au numit PolianT. Catra acst a a-Cate istorici fara prepus mtir-

turiT, nu putina acestora intaritur aduc doa pietri, carile in

Dachiia noastra, s'au aflat : din carile una, scrie Anton Bonfin,
precum in vrmile sale sa sa fie aflat in Transilvanie; Tara una
in vrmile noastre s'au aflat la Galati, i apol s'au adus la Curte
domnisca. Deci in pietra luT Bonfin sint scrisa acst : L. Annio
Fabiano, Triumviro, capitalium, Tribuno Legionis II, Aug: Quae-

stori Turbantium, Trib. Pl. Praetori, Curatori viae latinae; Legato Legionis X, Fretensis. Legato Augustali. Primo Praefecto
provintiae Darcolomarum , (forte Dacoromarum) Ulpianarum,
Traianarum, Sarmaticarum, D. M. Civis Sabinius, Miles Legionis
XIII. Glibres a Rationibus, vixit annis XXX. Civi valens, Duumvir Coletcomania Florentina, Parentes inefficacissimi. Peurio Saturnino, Legato Augustali, Praepositoque Consulari Coloniae Da-

ciae Sarmatiae. L. D. D. D. adeca : L. LuT Annie Fabian,

triumvirulul a acelor mai de frunte, tribunuluT polculuT al doil
Avgustesc, Ofestordui Turbantilor, Tribunul P. L. Pretorului,
i grijitoriuluT eiY * latinete. SoluluT a Polcul al zcle a fretnilor. Solului Avgustesc, cella. din -MT Prefect a provintiii Darcomanilor, (poate fi Daco-romanilor), a Ulpianetilor, Traianetilor, Sarmatnilor. D. M. Cetatanul Sabinie, otenul din polcul al
triisprzcel, Slibris Logolat de luatul samil; trait-au ani triizaci
Cetatanului Valens Duumvir, Coletmania, Florentina parinti pr
ne trbnici, -lui Pevrie Saturnin, solului Avgustesc, i celui mai
de sus kezatoriu sftnic a Coloniil, Dachiii, Sarmatiii, L. D. D. D.
arit acest Annie din hronologhiTa lui Calviz, aflam sa fie fost sotie
in consulat lui M. Nonie Mutian, caril au purtat slujba consulatului,
pe vrm lul Septimie Sever inparatul Romanilor, la anul de la D.
Hs. 201. lara piatra care s'au aflat la Galati, Let: 7211, pre care i
noT singuri precum am putut am citit-o, in care cu slove vechi latineti scrie a: Imp. Caesari, Div. filio Nervae Traiano Avgusto,

Ger. Dacico: Pont. max. fael. P. Diet. XVI: Imp. VI. Cons. VII.
P P. Calpurnio, Marco, Aurelio, Rufo; carile a6 socotim sit sa
intalCga : inparatuluT, ChesarTuluT, Dumnazaescului, fliulul NerviT,

lui Traian AvgustuluT, GhermaniculuT, Datanului, Preutului celul

maT mare, fericituluT Domn, invatatorTul al esesprazcele, in11

www.dacoromanica.ro

PoporuluL
11P111111110.

ln

tAIITE Ilt

phratului al ssl, sfetnicului al sptl; PArintelui Patriii, lui

Calpurnie, Marco Avrelie Ruf. CAtrA acsta, mai scrie Neculai
Costin logofatul, precum sA mai fie vAzut o piatrA, care s'au
aflat la cet-atuia nruit la GMati, ce-I zic Gherghina, si s fie
citit singur in transa : Saver inpratul Ramului; ce noi acest
piatr, si in domnia fratelui Antioh, si pe vrm noasta, trecand
pe la G'alati intr'adins am cercat-o, ce nu s'au aflat, fail cat intr'un
rand, mi-au adus Theodori Parcalabul de Cllati, un ban de argint, in carile scriia: Const. Vict. Aug. Imp. pentru carile pre
larg vom scrie la viiata lui Constans inpratul, fiiului lui Constantin marele. Asijder, mai pomenste Neculai Costin, precum
fatal dumisale Miron Costin logothAul, sg, fie citit pe un ban de
aram galbnk iarb.s la ace cetatue aflat, in carile mai mult nu
s'au fost cunoscand, Mil, Marchianopolis, far& ace cetate, precum
s fie in Dobrog, si s fie zidit'a de Traian inpArat si de numele fetii sele Martiia, as chemath, aiur mai de agiuns s'au zis.
Aceste dar, in scurt, avum s aducem, precum a celor mai
vechl, as a celor mai noi istorici mArturii, pentru descAlecatul
Dachiii noastre cu Romani de la Tralan, (si cum Bonfin marturisste) si de la altii mai pre urma inprati. Acestora dara sfarsitul puind, trage-ne yr ":m inceputul callii Hronicului s'a, punem,
in care, cu agiutoriul lui DumnAzAu, sintem s5, aratam hronologhiceste, adeca dupa samaluire annilor, precum acesti Romani de
Ulpie Traian in Dachiia descalecati, tot aceias sh fie Romanii,
carii si 'Ana astazi in transa lacuesc.
CAPUL XVII.
Pentru Monarfii Romanilor, earii au inpareitit maT denainte de Ulpie
Tra1an.

Macar cA, noi, inceputul hronicului nostru de la inptiratiia lui

Ulpie Tralan il punem, ins pentru ca s nu lasam cap-va monarhi a Romanilor, (caril incepand nionarhia de la Iulie Chesari, au stapanit pn la Traian) afar5, din tot trupul acestii marl,
tari, vechi, si lumii de minunat inpAr'alii; socotit-am ca nu fall

www.dacoromanica.ro

tA.P. XVII. PROLEGOAtENA

168

cale va fi, cat de pre s3urt s5. insAmnaur, de cand au inceput

Iu lie Chesari, cu putre monarchicscil, i altii apoi dup5, dansul, precum am zis, pana la Traian a stapani; carile in ce an au
stAtut la inparalie, i cati ani au inparAtit, precum avem nedejde s'a facem i mai innainte, adecA de la Traian pan& la vremile noastre, CAM inplirati au fost a Romanilor a tuturor viiata
pre scurt sa, o insmnilm.
Julie dara Chesari (carile intai au suppus statul Pub Heal' inparatiii Romanilor, supt Monarhie) s'au na'scut maT denaint de

Iulie

nater Domnului Hs. cu 61 ani in 22 a lui Septemvrie celui

vechiu; care zi dupa Calendariul lui Iulian, cade la inceputul
lunii lui Iunie. La anul mai denainte de Hs: 58: s'au fAcut consul
inpreunil cu Pompeiu marele, i cu Crasus. La anul mai denainte de Domnul Hs: 56. au incput la cinst Maghistratului. La

anul mai innainte de Hs: 48. s'au scornit intre dansul, i intre
Pompii vrajba... La anul mai denainte de Hs: 47. s'au fcut dictator in Roma (a6asta era boeriia c mai de cinste pe acia vrme,
la narodul Romanilor). Dup multe razboae, ce au avut cu Porn-

peiu sotiia sa, Wind mai pre urmh, la anul mai denainte de Hs:
46, dandu- vrajma razboiu in Thessalie, au izbndit Julie Cliesar, Tara Pompii numai cu patru oameni sctipand, au fugit la
Eghypet; unde inpAratul Eghyptului, find copil la varsta, purta
triaba inpAratiii Pothin i Ahillis Hadambii; cu a cArora poronca,
fu omorat marele acela i vestitul Pompei. La anul mai denainte de Hs: (1) Senatul au ales pe Iulie Chesar, sa fie Dictator vnic,

adeca,' ne schimbat; din care an incpe inparatiia Romanilor,

supt Monarhie a sa', purta. ha% la anul nrti denainte de Hs. 42.
cu vicleugul oamenilor de curt lui Pompei, fi ind ranit cu 23
de rane, au perit ucis.
Dup Julie Chesar, al doil Monarh, au statut Octavie Avgust,
carile la anul mai denainte de Hs : 41, s'au facut consul. La anul mai denainte de Hs : (2) cu puter Monarhiii, au luat i nume

de Avgust, care titul tin i 'Ana astazi inparatil Romanilor.

(1) Loc alb In manuscript.
(2) Loc alb in manuscript.

www.dacoromanica.ro

ti gnq

164

CARTE III

Avgust ltinste va sa zia sfant, sau fericit si nrocit; Tara Evtropic istoricul zice: as sa sa fie chemat, pentru Mei au adaos
inprpia, de la cuvntul latinesc Avgheo, ce va sa, zia : adaog.
Is. Ils: el nalte.

Let. 14.

In 25 de ani a inparapil lui Avgust s'au nscut domnul

si mfintuitoriul nostru Is. Hs. din duhul sfant si din Manila FiCoara, dupa, trup din ruda lul David din nmul Iudil; Tara la
anul dupa intrupar cuvntului lul Dumnazau 14, find in Campanie, la cetat Nola, de boala au murit; inparacit-au ani 44,
fail 13 zile, Tara de and au perit Julie Chesari 57 ani, lunl 6
zile 4. Dupa Avgust Chesar au statut la Monarhie Tiverie, carile

'Merle Let. 37. au inparapt ani: 22: luni: 6. murit-au de o boala, anul de la Hs. 37
Caligula Let. 41.

Clavdie Let. 54.

Neron.

Mart. 17, si, au trait ani 77: zile 120:

Dupti Tiverie fu inparat Romanilor Caligula, carile la anul 41
Ghenarie 24, au peritucis de Cassia Hiria Tribunul; inparatit-au
ani 3 lunl 10 zile 9.
Dupa Caligula au urmat Clavdie, fiCorul lui Drus ; acesta la annul
de la Hs. 54, Octomvrie 13: intal din sine bolnavindu-s, apol cu sla-

tul inpratsii sale, otravindul Xenofon Doftorul, au murit in Sinvesa; inpratit-au ani 13; luni 8 : zile 20, si au trait ani 63: luni 3.
Dupa Clavdie, au statut la inparatie Neron, pre carele mai denainte chemndu-1 Domitie Aenovarvos, apol Clavdie faandu-I
floor de suflet, l'au numit Neron Clavdie Drusus. Din top inpa-

ratii Romanilor, nime cu vredniciile si cu bunataple, mai vestit

n'au fost de at ace-sta cu rautatile si cu tiraniile. Pentru pri-

Let. 68.
Galba Let. 69
Salvie.

vala, cetapi Romil din toate parple I-au dat foc de au ars, dupa
arsura Inca mai frumoasa, au facut-o. Pe vestit dascalul gm Seneca, pentru ca sa nu-1 mai fie de dnsul rusine l'au omorat ;
pre maica-sa, pentru ca sa vaza uncle au sezut in phntece-Y, de
vie au spenticat-o, cu soru-sa, 0 cu alte rude curvie au facut,
si capu tuturor rutatilor plinind, pe corifeil Apostolilor Petra
si Pavel, au omorAt. Cu acestea a lui fapte, pana mai pre urma,
in ura tuturor cazind, si de ai sal Incas parasit find, singur sie
moarte s'au facut, la anul 68, Iunie 9 : inparatit-au ani 13, luni
7, zile 28: intr'acesta Neron s'au sfArsit familie lul Julie Chesar.
Dupa cluda lumil Neron, au urmat Galba, pre carile cu viclesug
l'au ucis Salvius Otho : Let. 69 : Ghenar 10:

www.dacoromanica.ro

CAP. XVIII. PROLEGOMENA

165

Inteacelas an Salvie Otho luand inparatiia, i esind cu oaste

inpotriva lul Vitelie Hatmanul, carile de la slujitori luasa, nume
de inparat, i dandu-s razboiu in Bebriac, fu biruit i gonit de

ostile lui Vitelie, de care ciuda singur sie moarte s-au facut,
let 69: April 20.
Inteacestas an Dechemvrie 22: Vitelie, viclenindu-1 ostenil sai

pre carii ii trimisese in potriva lui Vespasian,

i prinzindu -1,

l'au omorat.
Dupa, acesta, schiptrul inparatiii au luat Vespasian, pentru
carile zice Sfetonie: ca toci inparap Romanilor, pana a nu lua
inparatiia, find mai buni, sa lace mai MI; iara unul numai Vespasian, find mai denainte mai rail, dupa ce au luat inparatiTa,
s'au Mout mai bun. in vrm acestuia inparat, scrie Tacitus in
Analile sale, precum pre la anul de la Hs. 70 Sarmatii, trecand
Vunare, O. fie pradat in Misia, si pe Fonteus Agrippa, Hatmanul
Romanilor sa fie omorat, iara mai pre urma alt Hatman, anume
Rubrie, pe Sarmati batand, lucrurile sa fie potolit. Vespasian

Vile lie.

Vespasian.

Lt. 70.

Let. 79 Iunie. 24 in satele Reantine au murit de vintre; inparatit au ani 10. fara 6 zile, si au trait 69 ani, 1 lun, zile 7.
In urma lui au statut inparat fiiul sau Tit Vespasian. Ace-

Let. 79.

stuia IT zice Xifilin, i Sfetonie, dezmierdar, sau bucuriia nemu-

TR.

lui oamenesc; adeca pentru nespusa burial-ate care ave. Zua in

care sa tampla sa nu faca cui-va vreun bine, au fost zicand:

Priiatinilor, am pierdut zua. Murit-au acesta de frigurT, inteacelas sat unde i tatl sail au murit. Let. 81 : Septemvrie 13. si

au inparatit ani 2, luni 2, zile 20 si au trait ani 40, luni 9.

Dupa Tit, au urmat in puter monarsasca, frate sau Domitian,
carele intai au purees cu oaste, asupra lui Decheval Craiul Dacbilor, precum de a lui razboae mai denainte la Caput pentru
Grail Dachilor, .s'au pomenit. ins pentru ca tasatura Istoriii sa

nu sa curmze, aic iaras cai pre scurt a poftori, nu ne vom

lenevi.

www.dacoromanica.ro

Dolnitlan.

166

CARTE 11I

CAPUL XVIII.
Aratd-sd tril rdzboae a Dachilor, cu Romanii supt Domitian.
Let. 81.

Dion iii vilata

1u1 9am1t1an.

Pe la inceper vietiT nemuritoare, la anul 81 scornitus'au intaT razbol'ul Dachilor cu RomaniT, pentru carile seri u istoriciT
intr'acesta chip : DachiT avand un domnu ce-1 chema Decheval,
om in purtatul otilor, foarte meter, i la toate vicleugurile pr
istet, i gata, carele foarte derrau pre Romani purtase, i cu dse
razboae, prin vrm a 17 anT tare ii ostenise, cat precum in cle
maT denainte scrise pre larg s'au pomenit, i dare pre an sa le
d VI asuprise. De care lucru Domitian, cu oaste radicandu-se,
au purees peste Duna're asupra luT, ce molicTun inparatuluT,
carele in ostenlele, i trudile otilor ceva- deprindere ne avand
i cu totuluT tot oclihniT i desfatarilor dat find, au statut pri-

cina, cat nici razboiu deFhis Dachilor s d, vrme i prilej

n'au aflat. Iara Decheval cu meterugurile, carile til'a, in multe
locurT fra vste impratiata, i fara nici o randuTala purtata,
oast Romanilor lovind, multa sama de slujitorT, au prapadit. Ce
Domitian paguba i stricacTune a lor sal', talnuind: la Senat, precum asupra neprilatinului, biruitoriu Taste, au scris, cariT mintirT
Senatul crezind, in slava lui, multe Agalmate, chipuri sapate, iau
radicat.
lkizboinl al doil.
Let. 93

La anul de la Domnul Hs. 93 scrie Tatitus, ea in anit trecutT,

multe razboae maT mnunte au avut Romanii cu DachiT in Misia, in Dachia, in Ghermania i in Pannonia; ce in toate lenevir i ne grij Voevozilor, au fost pricina de s'au concenit multa
sama de oaste Romansca, i DachiT purur au fost biruitorT,
i dsupra.
Rdzbo'lul al Mild.

Let. N.

La anul de la Domnul Hs: 94 scrie Xifilin, precum Domitian, nevrand singur sa marga asupra Dachilor, au oranduit Hatman otilor,

www.dacoromanica.ro

CAP. XVIII. PROLEGOMENA

167

pre un Iulian, carele and razboiu fata la meidlan asupra Da

chilor, izbAndisa; ce fiind in desara, i vrm intunecnd, Decheval cu putre neputnd a ispravi, Tara la meterugurile sale
au alergat; caci vazind el ca acmu biruinta la Romani sa plecask i alt a. nu era, fara numai, dupa pierder razholului, sa
piarda i cetate ce de scaun, care era acol aproape, au poroncit
mai cu de vrme, i au tot taiat padure, care era aproape MAIO
cetate, i au lasat numai trunchii goli, in carei au aninat arme
slujitoreti. Romanii gonind pe Dachi asupra cetatii, i acmu zar
soarelui de tot scapatnd, i agiungAnd la padure ce taiga, cu
noapt amagindu-sa, Ii s'au prut, c toti trunchii copacilor, sint
oaste pedstra, cu arme, inpotriva lor din cetate eit, i a de
goana oprindu-sa, cu nedeplina hiruint, s'au intors la taberile lor.
lara al doile an dupa acesta razboiu, carile Taste de la Domnul Hs. 96 Domitian inca ei din viiata, find ucis de ai sai, ou
indemnar inparatsii lul, precum la locul sau mai denainte s'au

Let. 96.

pomenit.
Tara, dupa Domitian, au statut Nerva la inparatie, carile fachnd

pe Ulpie Traian floor de Bullet i urmatoriu inparatiii, la anul

98 au murit:
Taos Tcov HpoXeio0vo.w

Sraritul Prolegomenelor.

www.dacoromanica.ro

Let. 93.

PRECUVANTARE,
Scut Pridoslovie in Hronicul vechimei Romano-lioldovlahiii.

A lucrurilor omenetI stramutatura, sau (pentru ea adeverina

lucrului maT Ara grip, sa marturisesc), Ace dintr'un nalturT, in
toate, i preste toate Minte, cu a sa ocarmuire, i de Minte color
de supt luna, ne atinsa, i na agIunsa socotela; intr'un chip oare
carile de aoc, i de batgoc, cate i cate feliurT de schimosituri,
i din zi in zi, altele i altele, una dupa alta, schimbArT, i mutarT
in faptele i lucrurile omeneti, pana acmu sa, fie adus : i in
cate, de acmu innainte Taste sa, aduca,, paremi-s ea, cine-va, carile macar cat de putin citiala sfmtelor ,i a Profanilor (paganetI)
scrisorY, va fi amirosit, (precum sa zice cuvantul) macar dena-

fara de prag, cat de departe, catra istorii, capul de 1 va fi inchi-

nat, tgaduitorlu sa fie a sa afla nu poate. Ca inteadevar, Puternica, drpta celuT Prputernic, clatete, i muta inparatiile, d'in-

tr'un nem intr'altul; i pre innaltatT plecand, pre plecatT de nprasna., cu mare mierar celor maT pre urma, viitorl, IT innalta,
i in stepenele cele mai de sus if radich. In scurt: cu a sa yednich neclatita, i nemutata fiinta, pre muritorl clepurure invata,
i a intelge IT face; cat de putregaTos lucru, i putreginniT suppus, sa, fie omul: i cat de proaste, slabe, i neputinCoasa sa fie
lucrurile lui; carile ea lutul de pre rang% drumurT, une orT de
i
ploae sa intoarce in
alte ori de chldura soareluT, sa usuch
in bulgarl; alte orl acela mult stropit i calcat faxamandu-sa,
,.,

www.dacoromanica.ro

170

CARTA HE

si in pray, si pulbere zdrumicandu-sh' cu vnturile s holburdste,

si cu mare rAzsip pAna, la nuiri InvArtit ra,dicandu-s, presto alte
dlurT, i preste alte vaT, in izbeliste sa liapdrt. Putrea-s dara zice,

c tocma intr'acesta chip cersca oranduiald, pre la une insrnnate, si mai denainte oranduite vreml, pre cle varvare nmuri
cinstste, si le evgheniseste, Tara pre cle vestite, si de luclat
singe, in varvare le preface, si slava in ocar5., i mndriia in
rasul altora, o intoarce.
As &A, odnoara vche putre Eghyptului (care Inca i asupra mririi DumnAzAesti, arme a rdica nu s'au indoit), pre Faraon, cu undele Mari! Rosii acoperind; I cu alte nesuferite pedpse certand; pe nmul Izrailtnilor din rob Domn, i inprat
a cate-va putinoase nemuri, l'au facut; i iarsi pre aclas, pentru ne multamita, si mare ne credinta, i ne Dumnazaire, in limbi
l'au imprhstiiat, si pre la marginele lumil aruncandu-I, batkocurii
muritorilor, l'au suppus; precum de atatTa yea, i pana asthzi, plata
ne multhmiriT, si rsplata far& lgii lor, in toate zilele, si in toate
lucrurile, a lua videm. Ce pentru ca voroava 85, scurtarn ; A
decila, mndrila Assirilor, Midilor; -a Midilor, Persilor; a Persilor,
Grecilor; a Grecilor, Romanilor; i pAri mai pre urma a Romanilor inpargtie, care de la apus la razsarit sarisa, i de la amzizi

la miaz6, noapte s intinsse, i cu mAminos trupul puterii armelor, putin de nu toat fata p5mntului Mena captusisa: Dachilor, Gotthilor, Vandalilor, Unnilor, Sloydnilor, Bulgarilor, Sirbilor, Frantozilor, Ghermanilor, i altor nenumarate nmurT, in
prad i ealcard au dat-o; i in ce mai do apoi, TurculuT, stapa-

nir Asiei, Atrial, si a Evropii, in care si inparatesa cettilor

(zic orasul lui Constantin Marele) sta: cu mare jel, i durre i.
nimil, i prapadenia impregiurasilor, a o suppune au invoit, cel
ce pre muritori in une gresiti, intr'altele, a-i pedepsi, Va.
Insa nici cu atata, a lucrurilor omenesti mascara deplin zugravita a fi poate, pentru care experientia, i dovada din toate zilile ne invata; Cad duph alalte a stramutarilor gocuri, Inca maT
mult rasul tuturor clateste ce de tot uitare, si din pomenire stet.gere a lucrurilor, o data de la oamenil vacurilor vechi, lucrate;
si cfindaile inpreuna, cu facatorii, i faptele, tot intr'un mormnt

www.dacoromanica.ro

PRECEIVANTARS

171

s'ar fi ingropat, de n'ar fi fost urmat indata scrasnetul condelor, dupa tunetul, si trasnetul armelor. De unde orb ce, si cat nob
astazi avem, si stim, mai mult de la scriitorii lucrurilor, de cat
de la facatorii lor, trebue st le cunoastem. Precum si Alecsandru Mamie Machedon, pe Ahilevs fericiia, pentru cacl i s'au tamplat scriitorIu ca Omir, sa-T istorisasca vitejiile; ce Inca nicT asa
lucrurilor, cel deplin savarsit, sa poate da, de vrme ce nand slaba
a omului socotla cu tot ddinsul sa pune, pentru ca ce adevarata istorie, din basne, ca graill din neghina, sa aliaga, tocma ca
cum ar cade in amestecar limbilor la Turnul Vavilonului, ase

s. ulueste, si care pentru adevar, sau care pentru mineuna ar

i mai vartos intaias data in privala ochiain sunetul urechii, alt nu se, fara numai purtate cuvin-

tine, amurtita ramane.

JuT, i

tele aclia, ne invatata Taste prostim. Tot cela ce nu-I Elin, 'Taste

Varvar. Basnuitoare Gre0a; si Quicquid Graecia mendax audet

in historia, orb ce mindunoasa Gretia indrasnste in istorie. Monstrosa Africa. Cludata, sau de lucruri ciudate scotitoare Africa; si
alalte acestora asemen ne numarate. Pentru care lucru, cand de
randul istoriilor apucandu-ne, lucrurile trecute, innaint ochilor a

pune silim, nu intr'alt chip, ce ca cum intr'un codru pr des,

si ne razbatut, a intra ne am nevoi. Cand istoricilor urmarn, orezind si nedejduindu-ne drpte, si a drumului stiutoare povate a
fi, ei intre (Mush' ne tocmindu-sa, de aclsi lucruri, in multe, si
deosabite fliuri povestesc, si cei mai proaspetI pe cei mai Nechi
de minciunosi, Ii probozasc, Tara de vor vr mai cinste sa-I dojensca, ou nestiinta, si cu necunostinta It vinuesc.
Mee eu, intr'o parte las sfnta a bibliilor Istorie, a eriia izvoditoriu nu omul, ce Dumnazau sa fie fost, cum sa cade s'au crezut, si sa' crde. Macar ca inteleptii lumii acestiia prin tampl-

rile unor vremi, si pre aeasta in prepus a o baga, nu s'au rusinat, nici s'au siit a buigui, precum ce chiara, si adevarata din ceput

a luT Moysei istorie, cu przile si pustiirile Ierusalimului, si a

toata inparatiia Iudeilor, sa sa fie rasrit; Tar aasta, pre care
astazi in mana o avem, Iezdra din capul i pomenir mintii sale,
de iznoava, sa o fie izvodit. Carte lui Noe in chipul fabulii silesc
sa o intoarca. Pre cap' va din Proroci, in izvodul Apocrifilor lb

www.dacoromanica.ro

172

CARTA 111

scriu: ca cum ar vr s zicA, c numal de cetit, iarA nu i de

crezut -sa fie; Nici au lipsit spuregi hulitori, emit i asupra Noulul Testament, minule cle pline de singele sufletelor ne vinovete, a-cI arunca, ci din urzitura sa, a o destrAma, cu cnescg nerucinare, au indrAznit: bizuindu-sg precum sfnta, a lui loan Apocalipsis, epistola Sfntului Pavel, cAtrA Evrei, i epistola sfntului Iacov a doua, intre cle Apocrife scrisori le vor put aceza.
Inst nO pentru ca sg, nu amestecAm sfintele spurcatelor, de acste mai mult a lungi pArAsinclu-ne, ochil spre istoria limbilor
sg, ne aruncAm. Pre Cat dart ad uc cuvntul cAtrA scriitorii Istoriot, ci Gheograff, intr'adevAr cA ar put cine-va, fgrA siialA sA
zicg, ch el in de et din cuvinte ca din practii inproccandu-sg,
nu de a sale, precum sA cade, au silit sA--c caute ; ce cum pre
a altora sau a le sale, sau a nemArui sA le facA, s'au nevoit
Ace pre mil1-1, in multe fliuri au clevetit, ci au vinuit. *i act*
intitiac data Ellinilor, izvoditura minciunilor and, pre alcil mai
de curund, lor in mectercugul a mil-4i urmAtori, vor sA-i faca, zicnd: Precum Omir tot bAsnuitoriu find, in locul ce ar fi fost
istoriia adevAratA a lucrurilor acute, sA povestescA; adncime
limbii ellinecti ci a Poetichi mectercug, s fie vndut. i nu numal
acel de obcte, a tuturor Grecilor, atata de lung, ci vrgjmac rAzbola, carile la Troada au fAcut, ce aceci ci pre insAci Troada d'intre

lucrurile lumil ar indrazni s o rAdice, de nu ne-ar ar ,ta sfdrmAturile el ci pang astAzi, undo au stAtut, i catA de mare, Cala

de lath, ci de largA au fost. Niel mai mult vom pomeni pentru

alaltA a multimel Poeticilor ciatA, a cArora scrisori, pentru theologhila, pentru facer lumil, i pentru plAzmuird oamenilor, ci a
altor in lume trAitoare, ci ne trAitoare lucruri, incg, de demult
in locul basnelor au trecut. Pentru istorici ce zic darA? sA videm. Pre Irodot (carile intre -WV scriitorii ellinecti, mai vechlu
sA numgrA) i 1 fac pArinte istoriii, adecA ca cum din capul sAu
ar fi Mat, acl ce au scris, ci nu cA ar Ii istorisit lucrurile a-

devArat fAcute, ce numai pentru, ca in praznicul Olimpiilor stbla

biruintii sA apuce, o poveste ca aceia, in chip de isto,rie, sA fie
alcAtuit. De Thuchidit zic, precum slavil lui Irodot rAvnind, mincluni cu voroava frumoasA ascunse, i cu numele adevArului cAp-

www.dacoromanica.ro

PRECUVANTARE

173

tugite, in slava nmulul Elinese s fie scris. De Xenofon zic,

precum nu cle ce au fost in Chyros, ce cl ce ar fi trebuit
sa fie in unul ca Chyros, cu voroavA inpodobit sa fie tocmit.
Pre Plutarh il fac rvArsat in sine, gi pischtoriu de ale altora.
Pre Ellanic, pre Aghisilau, pre Efor, pre Timeu, pre Antioh, pre
Filist, pre Chillie, gi pre alp' scriitori vechi ea acegt, it osindgte

Iosif ludeul, pre carele mai apoi il probozgte gi in gregle il

indreptiaz6 Eghesip.

Agijder pre eel bAtrani Gheografl, cestI mai tine'', precum

in cuvintele sale ne statAtorl it vinuesc, pre Aristovul, gi pre Oni-

sicrit (carit intt de lucrurile Indiii au scris) if rad, precum sh

fie cutrierat lum ca Calicit, gi apot cu minetunile lor lum s fie

inplut. Pre Stefan, pre Arian, pre Dionysie gi pre alalti mai aproape dupa acegt, in Gheografiile sale purtAtort de cuvinte degerte it numsc. Pre Ptolomei vestitul in Gheografie, in ras Wand,

in cle mat multe s fie gregit il aratk gi ales in giruirea ostrovului Thul (pre carile Ptolomet in cle mat departe, a lumit
ostroave il pune) ca cum nici s'ar afla intru lucrurile &it, zic.
De Plinie vor sa zick precum de prOle evropega necunoscatoritl, gi a nmurilor, gi a taralor amestecAtoriu sa fie fost. CUM
aasta aduc pre Titeron inpotriva bit Diodor, gi a lul Theopomp
tunand, precum Mil sfargit s fie la acegt basnile, gi et plint
de minciuni. Acestora asminea sententit dau, pentru Hronografl.
De Cvintus Curcius, de Arianos, de Plutarh, (carit dupa cate-va
sute de ant, de biruintele hit Alexandru marele au scris), vinuesc,

precum, mat mult O. fie silit, pentru ca s'a gtim not, cegtt mai
de pre urmk ce au scris et, de cat ce au lucrat Alexandru.
CAtr'a acegt alaturA pre Tit Livie cu toga ciata istoricilor, carit
de faptele Romanilor au scris, gi pre top intr'o sum' strangandu-T,

it clevetesc ; precum multe s fie scris, tail, putine s fie dovedit; gi Inca s5. fie dovedit carele nici o dovada a aye pot. AcCstea
dark in scurt, pentru clea ce intre dangit, de cet mat vechi seriRoil sa poart, fie zis ag. far pentru cest1 mat proaspetl, gi mat
pre la vacurile de mijloc, pentru ca sa, poata cine-va de la dangit
a cAstiga, sau a doslugi a lucrurilor adeverintk cate gi cate locurt gi chipuri de indoinO, gi ags sa zic de necredintk inainte

www.dacoromanica.ro

171

CARTA IlL

no pun. C6, deosabl de marl izvoadele izvoditorilor, mai cu ddins zic, ca ne poate a invata c din toate zilele dovada, de care
lucru socotote. ()and ne apucam (zic ei) a citi istoriile scriitorilor Greci, caril dupa, mutarea scaunului inpara,tiii de la Roma
la cetate marelui Constantin, istoria ce-i zic Vyzintina, cu eondeiul a o urzi, oi a o tse au inceput, adica dupa a TarigraduluT zidire, lucrurile Romanilor, i razboele, carile necurmat cu
Gotthii, Vandalii, Schythii, Unnii, Bolgarii, Sirbii, Rusii, Moscalii,

cu alte, ale fundurilor Criatului nmuri, au avut, oi de amanuntul a le insamna au statut, de vom cauta randul poveotii
si

pre alesul, dbila unde va, i cand-va biruinta Varvarilor cu condeiul daruesc; pre care el cu armele mai tot deauna dobandincl'o,
de peste pustiile apei Volgi, i a maril BalticOT, oi a Caspiii nbuoind, oi ca piatra ratunda din vArvul clluluT, unii dupa altiT,
spre partile Evropii poharnindu-sa, in Evropa ce a mai suppune
oi pre cine a mai birui, ne avand: pana la Africa cu fierul, cu
focul au patruns; i prin tmplarile vremilor, prin multe loeuri,
scaunul oi piCorul infighndu-s, oi pre une craii, din pamant dezradacinand, pre altele aoijder6 din nemica au radicat i li-au
intarit. Deci, acsta a lor socotla nu asea pre lesne pte sa o
dea cine va in laturi, sau de tot-greoita, sa o socotesca; Ca cle mai
vechi a Serachenilor, cu inparatiia rsaritului, inpreuna i cu a
apusului, in Cast data pentru scurtar cuvntului, cu pomenirea
trecncl, la vremile pre la carile cu cel din tai a Turcilor Osman
inparat, la Asia s'au ijdrt, sa vinim. A caror putere, precum ce,
do demult, aoe easta de astazi, nu numai inparatiei razsaritului
groznica, i stngatoare au fost, ce Inca precum cumptina stapAmilor
mai a toata lum, sh fie,adus aiavea 'Taste. SavAroitul lucrurilor, oi tot

adevarul ao6 fiind; insa istoricii vremilor sale, pre Greci foarte adese, Tara, pre Turci foarte rar biruitori, pomenesc. Deci in scrisorI
biruinta Grecilor asupra Turcilor citind, in lucru rasturnare, i prapadeniia a affite, i at'atea inpratii, craii, i domnii jelim, i ne mieram. AO la Hronicile Ungurilor de ne vom uita, alegand rzboTul
lui Vladislav cu sultan Baiezid, carile s'au flout supt Varna, oi altul
de la Nicopolis, i cAte-va mai iuooare WM, cu Huniad vestit
hatmanul Ungurilor; intr'altele in toate pre Unguri biruitorT, Tara

www.dacoromanica.ro

PRECAVANTA1111

175

pre Turd biruii, i cu ruine fugiti II auzim. inpotriva, adeverinta lucrului in gura mare strigand, precum toga. Craiia Unguresca, Inca de pre vremile lul Sultan Suleiman, ce-1 numOsc
canonic, schiptrul i corona Turcilor sa- fie dat, sunetul firalor, i. a obezilor jlnic glasul robiel, olicaese, de care lucru poate

ea pana, in vci condelor scriitorilor, s'ar fi crezut; de n'ar fi

prin atata vrme armele Turcilor intrInsa tunand, in cerbic
lcuitorilor cel tiranesc giug s'ar fi aruncat, pre carile dbila,
i. cu mare peire, in vremile noastre, norocul lul Leopold, i a
dol fiori a lui, a Chesarilor nemteti, l'au radicat, i ace slavita
i odata in vremile sale puternica Cline, de supt robiia varvriasca au izbavit.
Sa tacem a pomeni, pentru Hronicile a stapanirilor, carele de
noi sint mai departate, i a chrora lucrurl, noaa sau putan, sau
nici cum sint kitiute, i s vinim a ne miera de ale vecinilor, i
inpregiurailor notri! Intaia data innainte ne es Hronicile Leeti, in carile marl, multe, i vrajmae razboae cu vecinii sJ
Tiitarai, Rusii, Prusil, yezii, Ungurii, i mai pre urma i cu
Turcii auzim, rani biruirqe a neprilatilor, dse a sale pomenesc;
Iara sfaritul, prin dovada ochilor arata, precum Tatarai Crmulul, ei a Bugiacului, cu robil Leeti i Ruseti, toate tarile paganeti Oa, la Eghypet, pana la Africa, i panii la Indila inplu.
Prusii, Sfezil, Danezil, Moscalii, cate-va Domnil ca Craiile de late

i de lungi, de
biruitoril Li, sa fie apucat videm. AO de
la Ungurl, precum macar o palma de loc LCii sa nu fie apucat,
cCle din tai i vechl hotarale rY, carile despre ace parte sint,
i din locurile sale nemutate stau, MI% prepus marturisesc.
Pentru Moldova noastra, ce a ave sa zic, nu indraznesc: Oa% cat
pre la mai toti Istoricil leetT citim, (ale& d pre unul Piasenschie,

carile mai mult adevarului slujtel precum, cu condeiul de o

mie de ori Craiii sale mai pre lesne o suppun, de cat cu mult
intr'alt chip adevarul sa fie, armele au aratat. AO de pre cle
trecute, intr'un chip i acelor dupa noi viitoare icoana, cu mint
a zugravi putem. Iata in vremile noastre, cate-va marl i ne nedejduite mutari, a vide ni s'au tamplat. Adeca. patima Turcilor
supt Viena, i prin vrm deciia, a cati-va anY, cu cate-va naro-

www.dacoromanica.ro

176

CARTA III

cite razboae NeintiT toata lam Ungurosch (precum am si maT

pomenit) inpreung cu vestite cetatile Tirnisvarul si Beligradul,
din mfinule Turcilor au zmult : catra carile, ca cum si camata ar
ft adaos, parte taraT MuntenestT despre tam Unguriasca, pan in Olt,

si &taxa parte din taxa Sirbasca, pana in Drava WM. inparaciTa

ChesarTuluT au adaos. AcTas nerntasca oaste cu VoevoziTa Dom-

nuluT Evghenie, cu triT groznice razboae, cateva zed de miT de

FraniojT prapadind, in vecT ne sterse de biruinta laude -au

agonisit.

AO Petal. AlecsievicT Marele Inparat rusesc, pre Ls1 intulburandu-sa, numaT nu numele, si cu singure sunetele armelor,
in cate-va randurT T-au domolit. Pre CraTul Saxon esc din Craiia
Lessca, grza SfeduluT, si ne statatore fire Lesilor, izgonindu-1; cu aglutorTul ostilor sale, cazuta-T Corona, Tara in cap T-au
radicat. Pre Carlus CraTul Sfezesc, dupl catava a furtuneT &cue,
intaT la locul ce st chiama Lesnoe, apoT la targul OcrainiT Cazacesti

Poltava, cum l'au biruit; si cum l'au cu armele asuprit; si cum cu

puOnT fuga agiutorindu-Y, in unbra Sultnesq, catva peste triT anT

s'aa riicorit; Atata Taste lumii de stiut, pre cat cu totiT tifedul ne
biruit a fi cred! Asijder cum acelas CraTu Carlus, izbelist furtuneT, si pada altora, cariT in cal, si in car numaT puterile is cred, mana

cTa, ce lucrurile muritorilor, dupa cum va muta, si strmuta, puindu-1: in NorveghiTa de putinT Danezi, supt o cet4ue ase de ntiprasna
au perit, cat maT mult socotesc s sa fie traganat- sunetul pusciT,

carile l'au lovit, de cat sufletul lui in trup dupa, 1ovala. Aceste,
si altele multe ca acstea in vcul nostru, precum am zis, tamplandu-sa, chiar i faraprepus, cum si in ce chip, s'au tucrat putetn zice, ca le stim. bra voTa ce sloboda a scriitorilor, i bogata voroava Retorilor, cines pentru nmul sau,!precum rnint
ci inima 11 va impinge, ce va, scrie si ce sint sa laude, sau s.
huliasc, varsta viitre va vide, si maT ales ca unde istoricul maT
mult cu ritorica, de cat cu fiinta lucruluT, s slujiaste: pre lesne
pinto auzi frumos cuvantul luT Arhidam, carile pentru Periclis
sofistul zicea: ca intreband oare cine pre Arhidam, el iaste maT

puternic, au Periclis? au raspuns: Eu, zice, macar ca pe Periclis in razboiu, si cu putr ram biruit, Irish el find bogat in

www.dacoromanica.ro

PRECUV1NTARt

171

voroava, cand sta a povesti de ace thmplare, sa pare el biruitoriu,

Tara nu biruit a fi.
MaT Taste si alta boala, cu care zic, precum a lucrurilor scriitorT, s fie patimind; adech, dragoste slaviT nmuluT seu, si din
potriva zavistiTa cinstii altuTa, carile adevarat, nu putin, cal adevarului, spre ratacir mincTuniT a abate, pot. Insa pre cat pa-

ruff noastre sa arata, mult ar trebui si giudecata acelor, calif

pre altiT gludeca, la cumpana a sa trage. La cariT putem aTave
insamna, precum neputnd la altii afla ceva, celor IT-ar place,
si dupa voe IT-ar vini. Pentru care lucru, cu cel, carile mal
sus am pomenitr, chipuil de giudecati; cestT maT tinerT scriitorT,
pre cei maT batrtinT, de nu in toate, Tart in cele mal multe, gresitT socotindu-i, a-I indrepta indraznesc. A orT-ce unii scris ne
au lasat, pentru lucrurile, de la stapnitorii mai denainte purtate,
pentru nmurile cl vechT, de numerile si de lacuirile lor: Asijdere pentru a lumiT partT, man, ostroave, ape, padurT, muntT, campI,

pentru altele, carile supt linea gheografilor, i slova istoricilor, cad, cevas neatins, si neclatit sa last, nu sa pot rabda. Care
lucru, precum ni sa pare, au statut pricina, pentru ce noT, cest1
maT de pre urma, maT nici o stiinta fitrit prepus, putem aye; Cine
i

adeca Taste adevarat Schytth ? Cine Ghet ? Cine Dac ? Cine Unn?
Cine Gherman ? Cine Sarmat? Cine Slovan ? Si Inca lucru, carile

toata mierare covarseste, cine Grec ? Cine Roman ? sa fie. Ca

dintr'acest fen de amestecaturT, a scriitorilor, i a gTudecAtorilor,
auzim: precum odnaoara jidovii de la Iudea, pentru placer Gre-

cilor sh face ruda, si de un singe cu Spartanii. MaT mariT nmuluT frantuzesc, sa lauda, precum din TroadenT sa fie fost nascutT, pre cariT singur Petavie, om nascut, crescut in Franta, rau
iT probozeste. Vitichild, cu urmatoriT siti, silste sa dovedsca,
precum SacsoniT ceT vechi a GhermaniiI lacuitorT, din vita Machedonilor sa sa fie tragind, si din ramasitele naroduluT luT Alexandru

marile, inteacl parci sa sa fie razletit. Orihovie Lhul pre LsiT

sit, macar ca de nm SlovenT IT numeste, insa de ruda EllinT,

si limba lessca, din c Atticesca, sa fie izvorht, singur de sine

sit bucura. Orbin Raguzeul, cu inpotrivnica luT Orihovie socotla
Machedonii, GrecT sa fie orb tagadueste; Tara Sloveni, sa fie, a

www.dacoromanica.ro

178

CARTE 111

arAta tare nAvAlete. Si a deciia tot nmul BulgAresc, SirbAsc,

BoemAsc, Rusesc, Leaesc, amandoaa Sarmaii1e, ai mai Oath' Schi-

thia (mai pre lesne de cat Ovidie Metamorfosele sale) tanAr

poate fi socotind nmul Ellinesc; in Iudei II mutA, ai pAnA la Ruvim, Horul Rai lacov, stepenele Semintiii le intinde, care in carte

istnriii sale de vechim ai Ghenealoghia Slovnilor, cu multe

argumenturi a dovedi s cAzneate. Pre acesta cu multe PAprite,
intrce a ILA Pretorie Lum Gotthicesch, in carsau pr puOne,
sau maT nici un nm, a afla vei put, carile coreniia sa din Gotthi
sA nu fie trAgand. i din potriva aceatia, a lui pAreri, tot nmul Gotthesc, precum Iarrta dintr'alte nmuri inprAtiTat, ai rAzlecit sA fie, insu mArturiste, i cu un iscusit meaterug, inpotrivnice socotlile sale, mai deachis arAtandu-le, mai pre larg

deachizindu-le; a Semer*ilor, a Domniilor, a Taralor, a Locurilor, a MArilor, a PAdurilor, a Apelor, a BAltilor, a Lirnanurilor
ai a Marginilor, cle mai vechT, mai mijlocie, ai mai decurand
numere, dupA voia lui talcuind, i la unite slovele, Tail la allele
syllevele schirnband, scobind, rAzind, aclAogand, ai nemicA neclAtit, i din hiria locul sAu ne mutat sA scape lAsind: nevoincii
sale deplin .voia sA fie fAcut, sA veseleate; niei sh indoiaate a zice:
Precum Romfea, ai Spatha, hirer cuvinte Gottheati sA fie, ai

arme vechi, de vechiul sAu nm scornite, i purtate s fie fost,

silate sA dovedscA.

Deci unile ca acst, la gludecAtorT, pentru scrisorile altora,

noT citind; i de dansele ca de niate fulgere inproacandu-sh, socotindu-le: in credintA mArturisim, precum ascunsul inimii tare
inspAimAndu-sA, cu

a altora patimA, oare cum cu dnii in-

preunA certArii ne suppunem: atata cat tremurand mana, ai scApand condeinl, cevaa pentru a nmului nostru vechime, naatere,
ai vit, fArA sialA a zice, i a insAmna, nu putem. De care lucru
precum ala4I aT notri scriitori, p'an a. acmu, nu fArA socotel, ce

incA foarte cu cumpAt (alegand pre unii carii rnai ferice ar ii

fost de clanaii ara, de nici -ar fi mai scris ceva) cat() oare cc,
pre cat adech tiinta li-au agiutorit, in hronicele sale, insAmnat
ne au lAsat. inteacesta chip ai noi firl-am ltisat Pragmatia (lucrar)
aCasta, supt mai lungA tAcere; insA inpinY, i poftiti find de la

www.dacoromanica.ro

PRECOVARTARE

110

unii priiatini streini, si mai cu ddins, de la insotirea noastrA

care Taste Academia stiintelor de Berolin, nu numai odatA.sau
de doaa onT, ce de multe oni indemnatl, i rugati find, pentru
ca de incepAtura, nmul, i vechim Moldovnilor, precat adevrul poftste, macar cat de prescurt, sA-I instiintArnfAsijdere
de lucrurile, carile in vremile stApAnitorilor, din descAlecatul caraT

Moldovei, cel vechiu, pana la vremile noastre s'or fi tamplat, de

stare si pusul locului ei ; de asezAmantul aerului, bisugul Oman-

tului, ocolitul hotaralor, si de altele, carile spre folosul vietii

omenesti eau* si Inca i obicele, lg, terAmoniile politicesti
i besericesti, si de alte carile spre oranduiala i cinstesiTa omensca stAruesc, pre cat in putinta slabei noastre stiintA va fi,
sA-T adeverimjCu a pomenitilor dara prilatini indemnare, i cu
a Academia in invataturi luminata, zic, a Berolinului poftire,
cAutatu-ni-au a plini pravila, i invatatura lui Platon, care poron-

cste : Non solum nobis, sed et Patriae et amicis vivendum.

AdecA: nu numai pentru folosul nostru, ce i pentru a Patriii
ceva sh slujim, i pofta priTatinilor gos a rasa, sA nu ne aratam.
Socotit'am, ca intre giudecatori, i intre scriitori, c din mijloc
cale, i mai fara grija sa apucam; adecA pentru noT maT mult
altora de cat noaa crezind, i mai mult adeverintii lor, de cat
poftii noastre urmand, ca cum singuri pre noi, de la noi ne am
desparti, i departe, ca niste streinT privitori, ori-ce scriitori streini,
pentra nmul Moldovnilor, in cartile sale insmnat ne-au lAsat,
verT de ludat ar fi acel, veri de hulit, cu bunA inimA sA le
auzim, i cu curatA constientie (ascunsul inimiT) altora sa. le povestim as, ca din zce categoril a luT Aristotel una numal, care
Taste patimire, afar& scotind; alalte toate, precum in sine sint,
in toate i pretiutindere, nebetejite ferindu le, in niamul nostru
Moldovenesc sa le arAtAm.
Cu doT ani mai denainte, toat hotArare WAY Moldovii, cu tabla
gheograficA, cu cata osirdie i trudl s'au putut,"de plin, precum

ni sh pare, s'au iruit. Asijder in anul de curand trecut, tironicul vechimei nmuluT Moldovenesc -(incariles tot numele Vlahilor sa cuprinde), de la vremile luT Avgust ChesarT, i maT pre
urmil de la Traian panA la inturnar luT Drage VodA din ArdTal,

www.dacoromanica.ro

180

CARTA 111

la locul si la mosita sa, pre cat maim i vrm ni-au dat, deshvarsit l'am intorisit. lara intr'acest an, puind nedjde in DumnazaTasca aglutorinO, cules-am hronicul Moldovil de la pome-

nitul Dragos Vod, pan la domnita Jul

tefanith Vod, fiCorul

lul Vasilie Vod. Care hronic intat Taste scris de Urche Vornicul, phnh la Aron Vod, cel ce I zic cumplit. Tarh de la Aron
Vod pang la tefanith Vod Taste alchtuit de Miron Costin Logofhtul: ins intiamandot acestt scriitort, multe si de triabh a sa
sti lucrurt, carele la istoricit streini insamnate s af15, : eT (cu ce
pricinh nu putem sti) cu condetul trecandu-le, not la trupul, ei

la locul shu, a le aduce nt-am nevoit. cma acestd ort cate la

aasth istoriografie trebuitoare a fi am socotit; Tar de altiT sau
de tot ne pomenite, sau intr'alt chip de cum adevhrul pofteste,
abtute, sau si nu deplin, sau WO de tot ne cunoscute au rmas:
cu curath inim giuruim (aducand fach i mhrturiile de unde
ne am inprumutat), precum 1I-am aflat, as fAr adaos i frh
schdre in privala, i giudecata, nu numal a lor nostri, ce i a
streinilor sh le scoatem, Tara giudequl in mana si socottala cititortulut lsind, ort-ce sentenlie ar da, cu un suflet ei cu o vola
a o prihni, si a o sufferi, gata sintem_ tns acst toate, find de
not in limba lAtinlasch scrise, i alchtuite, socotitam, c cu
strambhtate, inch sic cu phcat va fi, de lucrurile noastre, decita
innainte, mat mult streinit, de cat at nostri s stie. De care
lucru acmu de iznoavh osteninta luand, din limba latiniasch la1'41 pre c a noastrh, romanlasch le prefacem. Sluje,sch-sh dar
cu osteninOle nOastre, niamul moldovenesc, i ca 'ntr'o oglindh
curath, chipul, i statul; btrantele, i cinste nmulul shu privindu-s, Ii statuesc, ca nu in trudele, i singele mosilor strhmosilor sM, sh s mndrIasch; ce in ce au schzut din cal vredniciii, chiar intelegand, urma i bhrbatia lor rvnind, lipsele sh,-st
plintasca, i sh-s1 aduch amente, c precum odath, ace acmu, tot
acita Mrbail sint, omit cu multul mat cu fericire au tinut cinstest
a muri, do cat cu chip do cinst6, si de bhrbatia lor, nevrednic
a trhi.

www.dacoromanica.ro

HRONICON
DACO-ROMANIII
ADECA A TARALOR ROMANETI.

CARTE I.
Card arati descilecatul Romanilor Ill Dachia, de la Traian inpint. Aijder dovedte necarmat trainl lor in trnsa, de la
aeelai Trahin inparat, pang la Avrelie Avrelian inparat.
CAPUL I.
Canoancle, cum vor put, sa s adeverfasa lacrurile odandoara adevdrat
facute, Msl in istorif trzia, i rar pomenite.

De aic i innainte puind noi socotla, si tot cenchiul ostenintei

noastre, pentru ca nu nurnai, precum arAtArn, cA Dachia noastrA,

au fost de TraTan Marile cu boiarT cetMnY, si slujitori Romani

descAlecatg, i lAcuitA; ce Inca aceloras Romani, in trAnsa Wzati,
de atunce i pAnA in qua de astA zT, sAminp, si a nepot.T, strAnepoci, inteaclasi nerupt traiu, i necurmatA sAlAsluire, 86. dove-

dim; trebue intAT pentru aeasta putine invaTatura, cititoriului

nostru sA dam cu care, ca cu o pravila, si canon slujindu-sA, 11
adeverinta istoriii maT luminatA i sa va arata: si dovdele noastre de tot gAndul stAng, si de toata socotla cu prepus, curate,
desbarate le va cunoaste.

www.dacoromanica.ro

182

CARTA I

Canonul, darti, si regula adevAratA, si ne schimbatA Taste: 1.

TAcr, nici pune, nicT rAdicA lucrul; Tara zisa, il si pune,

s1-1 si rAdicA.
Care canon, as trebu(e) inteles: CAnd vre-un lucru in lume sau
Taste, sau 65. face, TarA pentru dAnsul precum Taste, sau precum
s'au fAcut, cine-va nu pomenste: atunc lucrul acela nicl sA, dovedste, nici s tagAdueste; adecA, ca cum ar fi un fliu de pste
in mare, macar cA acel pste adevArat sh, aflA, si Taste; insA caci
phscariT pste ca acela, sA prinzA, nu s'au tmplat, pentru acla
de pste ca acela, vr odath n'au pomenit. ApoT dull' n'au po-

menit, precum n'au radicat acel pste din mare, as nici l'au
pus. Nu l'au radicat. cad pestele acela necunoscut, adevArat in
mare sa afla. Nu I'au pus, a ce, ce sA zica sau s povests&A,
n'au avut, pentru lucru carile a-I vid, sau a-1 sti nu s'au tamplat.

i aasta Taste parte canonuluT din VAT, care zice: TA c er n i GT

pune, nicT radica lucrul.

lara a dooa parte, care zice: cA zisa il si pune, si-1 0 rh
cl.i ea, sa, intelege, inpotriva pArtii canonuluT din VAT. Cand adich, vre-1

un lucru in lume si Taste, si precum Taste sh stie, si sA povestste,

sau calla nici cum Taste, nici sh poate sti, si a-1 povesti il MOduTaste ; deci child il povest6ste, sau il stie odatA, si povestit
Taste, adech, precum pAscarii.vnzh, un pste, pr carile Mei el,
nicT MOT maT denainte a-I 3/Ana li sA tamplasa, vAd, si cunosc
lucru, carile macar eh adevarati intre alte lucruri a firiT au fost,
celor ne cunoscut find, ce sh, povstscA, si cum au fost sA-1 pue
nu tiTa; Tara, dupa ce la m'ana, le vine vanatul cel necunoscut,
si-1 cunosc, decila cu zisa, adech cu povestir il pun, adech adeveresctprecum pste ca acela Taste, si sh OA in mare ; apoT in
toga viata, de n'ar maT povesti de dAnsul, insA tot rrunne push
adaverinta c din !AT, precum eT aclevArat au vAzut, si au povestit

de paste ca acela. i aCasta-I part ce zice i cA zisa sl radicA

1,u cr ul; as trebue a sa intelge, cand adecA vre-un lucru in lume,

nicT au fost, nicT a sa face, nicl a sa, sti, nici, a sA povesti sh,
poate, atunc zisa tagaduind nestiinta lucrului, din luorthrile &it
de tot it rAdica.
Adica, child zisa thghduTaste ca doT sorT in -cerin, nicT au lost;

www.dacoromanica.ro

CAP

I.

183

nicT sint, nici pot fi; nicT de doT sorT intr'un ceriu cum sa poata

fi a povesti poate, c. precum de fie-ce lucru, carile nici cum

vre odata n'au fost, tgaduTate zisa ea nu au fost. AO de lucrul, carile Taste peste putinta a fi, tagaduTate c va fi, sau sa
va put vre odath pentru dansul ti, sau a sa povesti.
2: Al doil canon, acestuTa urmatoriu Taste, carile zice : ta c r

dupa zisa, adeverte zisa odata, care a trebue intelIasa:

Un lucru odata in lume facut, cunoscut, i povestit find, deciTa
prin sute de anT supt tacCr adnca stand, ace tacre, pana nu va
aye alta zisa inpotriva, alta nu face, fail numai ce adeverte

tot acel lucru, carile odata s'au zis, i cAt b. vrme st tacr,
stapante zisa din tal, care mai pre urma sa tace. Iar cand dupa
tacre, vine alta zisa povestind, pentru acela lucru (pentru carile
mult s'au tacut), tot cum s'au fost povestit din tal, adevrte-sa;

ea and era lucrul acela supt tacre, nu cad nu era nu s povestia, ce caa tamplare nu s'au dat povestiriT, Tara cand s'au
dat, atunc6 s'au i povestit. Tara de sa va povesti dupa tacre
intr'alt chip, atunc de la vrm povestiriT innainte, precum a
povestirii din Val, a a tacerii stapanire sA radica, i sa pune
stapanire povestiriT de pre urma, (insa ace povestire de pre urma
de va fi povestita de la oameni vrdnia de credinta; Tara amentrile
i tacer, i povest c din taT ramane neclatit in stapaniTa sa), i
deciia intr'alt chip sa incpe a sa ti, de cat s'au tiut mai de nainte;
adia pan a nu lua TurciT Tarigradul s zice, i s ti, ca-1 tin GreciT, Tara dupa ce l'au luat TurciT s zice, i sh' tie, ca-1 tin TurciT. Apoi

dupa ce au luat TurciT Tarigradul, i dupa, ce au tiut odata

toti a: mai pre urma, de atunc pa(na) acmu de n'ar fi mai scris

nia un istoric, nicT ar fi mai povestit cine-va, ca Turcii tin Tarigradul, tacere acsta n'ar radica pre Tura din Tarigrad; ce ar
adeveri zisa odata; precum Turcil au luat de la Greci Tarigradul.
Aijder de ar povesti cine-va ca Chesarul au luat de la Tura
Tarigradul, nu indata s'ar i cr&le, ce s'ar cerca, de Taste om
de credinta, carile aduce povste noah in potriva ceT vechL Deci
de s'ar adeveri precum acel povestitorTu, Taste adevarat, i precum lucrul Taste precum el il povestte, deciia innainte, i ta-

cr6 c mai de nainte, i povst, care o data zisse, ca Tari-

www.dacoromanica.ro

184

CARTE I

gradul l'au luat TurciT de la Greci, s'ar stdrge; i deciTa s'ar zice,
s'ar sti poveste intr'alt chip de cum au fost maT de nainte ;
adecti precum ChesarTul au luat Tarigradul de la Tura Iar aasta
neadeverindu-s, ilmne tot zisa cd din VAT, card o adeveriTa Medi* cu care tacdre, istoriciT adeveriia zisa odaa: precum TurciT
au luat i in Tarigradul.
Asijder de au si luat Chesariul Tarigradul de la TurcT, Ins
cineva pentru aasta, precum s'au tamplat, Die! cum n'au po-

menit, tuturor lucrul nestiut rmne,

cat rmne nestiut,

tot povdstd Cd tiut din taT rAmne sap"anitoare ; (cad stiinta

Taste a lucrurilor, iar nestiinIa Taste tAgaduitoar lucrurilor, al
fiinO, n'are). inteacesta chip si cu acesta canon, trebue a s5, cerca
si a sa probalui toate lucrurile, carile in istorii odattl i dinceput
s'au pomenit; i deciTa macar prin miT de anT cevas pcntru acelas lucru, nu s'ar fi maT pomenit, cA, caul' istoricii au tacut, tcr lucruluT, nu radica pre acel lucru, ca cum du fi ; ce maT
vrtos ii intttrste tot as s fie fost, precum din taT s'au.pus; de
vrme c alt povestire maT prospt intr'alt chip, de cum mai
denainte au fost lucrul, nu povestesc, precum am artat pilda
cu Tarigradul.
Asijderd, Taste alt chip de povestir istoriii, card nu indat au
stiut de lucrill ce s'au facut, -ce cu multul maT pre urma la auzul scriitorilor au sosit; pentru acdTa prin cata vrme istoricil
pentru nestiinca lucrului au tacut, tacr lor nici agaduTaste,
nicT adeverste lucrul acela; nicT ii rdicA, nicT 11 pune; precum
am zis in pilda cu pstele, ye pentru ca maT curat s sa. inteMgt aasta, aduce-vom i alta, pada. America (cAriTa ii zicem
lurnd noab.) multe miT si suto de an! au fost necunoscut scriitorilor, i tuturor oamenilor, ce tilesc in pamantul cest de de mult
cunoscut. Dec!, ca,c1 nu am cunoscut noT, nicT am stiut ceva
pentru America, si nici am scris ceva pentru &Ansa: tcdrd aasta
n'au radicat pe America din lucrurile firiT, cacl Ta adevrat era,
precum Taste; macar ca nu stila ca Taste. inteacesta chip, si cu
acdstd canoane darA trebue s s slujasc si cititorTul nostru,
de poftdstd sa, s instiintdze, si sh sh odihnesca cu adeverinla
hroniculuT nostru, in carile intAT cu bune adeverinte, 1 i cu ere-

www.dacoromanica.ro

CAP. II.

185

dinCoase marturiT din istorici aratam, descalecar Dachiii noastre

de la Trojan inparat, cu durnni eetateni i slujitori Romani. Apoi
vrnd sa dovedim, i necurmat traiul aceloras Romani intrUsa,

prin multe vremi de ani sg, va vid, c zicem, pre cum la istorici cevas nu 0, pomenste, i apoi Tarasi va vid, precum la
istorici, Tarsi sh pomenste, si tot pe povst c din tAT s poves-

tste. Deci cititoriul tiind in minte canoanele carele I-am dat,

unde va vid prin multM. vrme tacr istoricilor pentru Dachia,
ei pentru Romanii dintrInsa, s nu socotsca indata, ca pentru
caci istoricii nu pomenesc, pentru acia n'au fost, (caci aCasta
socotla, Taste si in potriva canonului, si in potriva adevrului),
ce pana nu va vid alt povestire de nou adusa asupra eel vechi,

tacr ace multa a istoricilor, sa o stie din nedar tmplaril a

scrie puras; Tara nu din nefiinta, sau radicarea Romanilor din
Dachia, ea aasta d ar fi fost vre odatA, ar fi trebuit sa o pomensca istoricil vre odata; si de vor i fi istorici ca aciia, inctis nu indatg trebue crezuti; ce cercati, i ispititi, de sint oamenT
de credinta; si de sit va adeveri, precuni adevarat RomaniT odata
in Dachia au fost, sau lacuit; Tara mai pre urma s'au rklicat,
dupa drpta marturia acelor scriitorT, nu Taste sa sa crzA, cad

s'au radicat odatg, deciia nu s'au mai pus, .c6 trebue a cerca
innainte a ispiti : oare nu vor fi i al(-1 istorici, ca i acila vrednici de credinta, cariT i radicatul Romanilor din Dachia, inpreuna cu ciYa1a1i povestesc; si de iznoava Tara inturnar lor
in Dachia adeveresc, emit aflndu-sa, i adeverindu-sa, povCst
rklicatului Romanilor din Dachia sa sterge; i povst inturnariT lor, Taras1 in Dachia sit pune, caci totdeauna povst ce
mai de pre urma trebue sit sa liTa, (fiind de oamenT vrednici de
credinta poveistita) la adeverinta istoriii: dupit cum adevarul, si
canoanele poftesc, Tart noT cu agiutorul but Dumnazau intinzind
cursul hronicului din an in an, si din istorici in istorici; de vom
pazi canoanele legate, si credinta cTa ce sit cade istoricului (care
ochii, sufletul i viata istoriii Taste), cititoriul gludecata, in putr, i yola sa va tine.

www.dacoromanica.ro

186

CARTE I

CAPUL II.
Aratd-sa locmala inparcitiii fi trU rclzsboae a luI TraIan inplirat cu Dacha.

Tra Tan marele inp5.rat, precum mai denainte s'au zis, dup
ce au luat chivernisala dalogilor inprAtiii, vrand destra'mate, si
incurcate lucrurile inparAtiii, (carile in vremile inparatilor mai
Dion
carte
68.
denaint luT, si ales cu bliistAm54iia, si dezrn5tar lui Domitian
Victor, Evtropie
rAu
BA amestecase, si sa.' tulburase) s le descAlce, si lucirii lor,
carte 8.
cel din tat', s5 le de; in tai din luntru, apoi din afar a le toorni,
131pie Tralan.

iovenalis, oi
Plutarh in viata
lui Trigs%

Chedrinos List
204 qi Pilule.

si a le orandui, s'au apucat. Deci din luntru (precum istoricii

scriu) intai au indemnat pre Senat, spre cinst legil de mosie
Si spre inchinar DumnazAilor s5i socotind, c pentru c5,ci nu
da idolilor cinst, si jirtvele cle mai denainte obiciuite, pentru acla si rspunsurile lor facus; Tar5, din afar% statul senatului, si maghistraturile asezind, eines la locul, si oranduiala sa,
li-au pus. De unde sh pomenste invAttitura, care au dat mai
marelui Pretoriului, cand la ace slujbA I-au pus, zicandu-i, si
sabila goath,, precum era obiciul, dandu-T: (fa zice, adasta sa.

bie, cu care; de y.oiu inprtrti drept, pentru mine; 'fall de

voiu inprAti ram, inpotriva me te slujeste).AcstCasCoran-

duind, s'au intors a cerca lucrurile ne priTatinilor carif era inpregiurul hotaralor inprtiii; din carii mai vrjmasi, si mai stricti.tori
de cat altii, a fi, pe Dachi aflnd; intai de acest & s5, curati, si
pre inparatie de supt rusin, in care cgzus, a o desbate, ,si-au
inlian in Satira. sumes poalele. As dara in loon! ce era s le numere bani, si

s5, le trimit dare, care de la alti inparati era oranduita; li-au

Let. 101.

arAtat arme, si oaste. Caci Dacha de si lua bani de la inpArAtie;

ins cu adasta mult inbog5tindu-sa, si din zi in zi, crescand, si
intarindu-sh, de mai marl rutati sA g5'tiia, si as lot : 10Id cu
oaste tocmit5, in potriva Dachilor au purees, unde agiungand,

vrjmas razsboiu cu dfinsii au avut, si dupa multa moarte, si

Ware, macar ca Romanii biruitori au iesit, si multime de Dachi
au omorat ins si in oastO Romanilor, atata de multi au fost rniti, cat nici panzaturi au mai ramas (la terulici) cu carele s5.

www.dacoromanica.ro

CAP. IT.

187

le lge ranele ; ce Tralan scotind nafranile, servetele, i alta,

panel, ce era pentru slujba msii, si a casii, li au dat sa fie pentru acia trba,.
Reizbolul al doild.

Dupa izbanda, Traian nici cum stand, s'au luat in goang dupa
Decheval, Domnul Dachilor; i aprpe de cetat scaunului sat],

agiungand, iarasi au statut la rasboiu, a sa bate, si precum Romann' s biruiascac as Dachil O. nu sa cl, dintearnbe partite vi-

tejste sa bat, ce cu narocir lui Traian si a Romanilor vrednicie, iarasT tura Dacha biruiti Decheval vazind, ct lucrul cu
armele nu-i sporste, vrand nevrand, s'au plecat a cre pace, si
indata au trimis soli la Traian inparatul, cu rugaminte, s faca
si sA priimsca pace. Traian Inca nu putin ostenit fiind, si pace
au priimit, i legatura cu Decheval intr'acesta chip au facut, ca
Dacha de acmu innainte priiatinilor Romanilor priiatini; Tara
neprilatinilor nepriiatini BA fie; si cetatile, carile era pre la hotarale Dachiii, s le rasipasca. As Traian vitiazul de odata si
biruinta si pace dobandind, cu mare lamd . si pohfala s'au intors la Roma.
Reizbolul al triile.

Dachii, dupa, ce au vazut ca Traian s'au intors cu ostile, si

s'au dus la Roma, nu mult au statut pe pace, si pe legaturile ce
facusa la let 103 (precum insmnza din Xifilin Calvizie), macar ca hotarale Romanilor a calca nu indrazniia; insa pre vecini,
carii iera in prietesug cu inparatiia, de multe ori prada, si tot
fCliul de nacaz le face, pentru care lucru Traian vazind, c calca
legaturile ptcii, nici sa parasesc a doclei pre vecini, sotiile inpara-tiii Romanilor; Tara s'au rdicat cu oaste asupra lor; in care oaste
nu putine, nici mid; ce multe, si de cap prirnejdii, au tras Traian
cu mestersugurile, i cu diavoliile lui Decheval, si ales ca. cativa
Dachi, facandu-sa c'au parasit pe domnul lor, i fugand au vinit

www.dacoromanica.ro

Let. 103.

188

CARTE I

adid s sa inchine luT TraTan, cariT afland vrme la un loc

stramt, uncle ei til'a, cat pe ciT de n'au ucis i pe inpratul, i mare
stricacTune in toata oast sa faca, care primejdie priveghetorTu nrocul i trTaza in lucrurile Weneti paza luI TraTan, dbie au

abatut-o; nu putina.moarte facandu-sa in neprietinT. Dupa aeasta

Decheval facandu-sa ea are a grai pentru pace, au cerut anume
sa-1 trimata inparatul, pre Longhin Sutaul, vestit la razboae, i
maT de triaba in toata oastea barbat, carile la cuvantul dat mir-

gaud, fu prins

legat; i dupa multe i groznice mund

cazne, omorat. Care lucru, pre cat inima luT TraT an au inpuns,
pre atata infierbantand-o, spre isbandire i razscumparare au
atitat o
CAP. III.
Aratd-sci zidir podului de piatrd peste Dundre, oi cel de pre timid
rdzbolu, i peir lui Decheval, fi de tot preipeidenfia Dachilor.

Dion, Evtropie
Xilllin in
Tralan. Carte

patru monaroi,
in Tralan.

Tralan inparatul -vazind ca trcere in colo, i in coace peste

adnca, i lata apa DunriT, mult zabava', i mare inpiedecare
iT face; nici la vrme cand ar socoti, ca-T (IA mna, dupa voe
poate lovi pre nepriiatini; mult incurcandu-sa qi zaticnindu-sh
la trecatoare, pentru acTa socoti, pod de pIatra peste Dunre sa
faca; i piedeca gre ca acesia, din piCoarele otiT s radice, intfacela0 an (maT sus pomenit) de lucrul poduluT s'au apucat
zidire ca- acTa minunat, i toata osteninta omenTasca covari-

toare, intr'alt chip vcilor pre urma n'ar fi fost crezuta, de nu

s'ar vide 1 astazi urmele, i temehile luT in fundul DunriT, la
locul carile maT pre urrna s'au numit Turnul Severinului; Tara
marime, innaltime aceluT pod, a o scriu istoricil pomeniti, sa
fie fost de Oat% incolturat, zidit pe 24. de stalpi, sau pieoare
innalte (deosabT de cat i era temeliTa din fund pana in fata
apiT) de 150. de piCoare, (piCorul mathematicesc, sau gheometricesc sa intelge, catu I pasul mic, cand omul in voTa sa umbla),

Tara lat de 60: fete care piCor de pod s fie statut de 170 pi-

www.dacoromanica.ro

CAP. III.

189

oare departe unul de altul, si din piCor in piCor boltg, sau cum
mai prost zicem, sclip radicat; apoT pe desupra eu piatra, intre
bolte inplut, atocmat peste tot nted asternut. Maming, i mi-

nune de lucru ne spus ca acesta, numaT intr'un an, l'au

sa-

varsit putr si nemsurata cheltuTala romanTasca, pentru aeasta

dice istoricul Xifilin, ca TraTan aasta au vrut s o fac . maT

fara grij de cat de grab&
Dupg ce s'au savarsit podul, Tralan inpgratul let: 105 au
intrat cu ostile in Dachia, si au mars asupra luT Decheval;
Irma nicT Decheval au dat dos, ce la fata stand, in c maT de
pre urma, nevoTa, ce mai' mare nevointa puind, groznic, i strajnic s-au dat razsboIu. CIudata moarte, i mcelarie s'au lucrat,
si multa vrme norocul, cariT partT biruinta s d, in cumpana
stand: pana maT pre urrna RomaniT izbanditorT, i DachitbiruitT
furl; Tara Decheval Domnul Dachilor, vazind acmu, ca razboTul

de tot au pierdut, oaste pang, la cel maT de pre urma i s'au

concenit, i toata tara, si scaunul pre mana Rornanilor au vinit:
de toata, nedjd scapagt, i farg. Raz ramas, pentru ca nu cum-va
viu, in manu nepriTatinuluT sa caza: singur sie sama facandu-sT,

s'au omorat. TraTan dupa biruinta, cu naroc ca aasta stiind, ca

multe r1 pradate avuciT era stranse la Decheval; au inceput
si comorle cCle ascunse a-I cerca; i lT-au aflat tocma in fundul
apeT Sarghqii ascunse. (Sarghetia Taste apa, care acmu IT zic
Strelta, i cur& despre Maramoras spre apa TisiT) uncle cu mestersugul unor robT supt apg o ingropase, i pentru ca sa, nu
cum-va scoaig cuvantul afarg, dup. ce s'au pus ne numgratele
avutiT, apoT pe toti T-au omorat. As darg, si intr'acesta chip au
fost sfarsitul lul Decheval, si prapdeniTa luT.
lara TraTan inparatul, dupa acCIa cu mare laucla i cu triumf

s'au intors la Roma, lasind o sauna de oaste pentru ca i ramasa a Dachilor ramgsita, din DachiTa peste munti s izgonescg,
i cetatile, pang, va trimite coloniile de la Roma sa pazasca.

www.dacoromanica.ro

Let. 106.

190

CARTg I

.....N.1.11.al...M1.-.111

CAPUL IV.
Arat-set apzar Romanilor 'in Dachia, i stdrpir Dachilor,
din, transa.

Tralan inparat, dupa ce au biruit pe Dachl, i Domnul lor

let. 105.

Decheval s'au omort (precum mai sus am pomenii,), vrtind O.

sa intoarca la Roma, au lasat o sarna de oaste, pentru paza, in
Dachia, poroncindu-le: efili Dachi vor fi i maT Minas, sa-i triaca
peste muntT, i sa-Y departze de spre partite Tataralor, ca nu
cum va cu anii agiung'andu-se, iart, rautati noafi sa scornsca,
i tnrgir luT cu Wile spre razsarit sa inpiedece: de vrme ce
patimile Romani lor cu Dacha', nu era cum sa-I mai poata Alda
sa-I task a lacui pre la locurile lor ; ales ca Tralan la anul eel
vine, era sa marga asupra Armenilor, i a Parthilor, peste Evrath.
Pentru acst dart, intorcandu-sa Tralan la Roma, la anul de la

Domnul Hs: 105, qi apzind toate cle ee trebula aezate, indata au orincluit, (16 au scos de toata stepena, qi cinul din laX1111hi laTralan. cuitoril Romil, (precum din Xi tilin alav sa arata), cu bunt
parte de slujitori, i-au trimis prin toate locurile i cetatile Dachill, i I-au aezat acolo in tralu vCnic, pentrU ea i nabuirile Tatarhlor sa. opriasca; i senatul (lipsind inparatul at'ata de
departe spre razsarit), sa, nu mal alba grija, a trimite oaste intr'acolo : find de agluns acTa, care inparatul in Dachia o In-Dion ili Evtropie misse; i decila de acolo sa nu sa mai 'Mice, oranduise. AO
in viata hi
dart Tralan inparatul cu Romanil, curt aezase in Dachia, hoTralan.
tarale inparatiii, i despre ace parte, fart, grija, gi odihnite lasind, (ea ce despre Africa i alalte parV, Et apusulul, toate lucrurile i. locurile inpacate Fi line era), au trecut la Asia : i L inthi asupra Armnilor armele au fulgerat, pentru cacT Ar enil
acmu inparatiii Rornel suppu0 find, Cralul lor n'au trimis dupa
obiclu, sa Ta stoma Craiii i alalte smne de stapnire, de la
Romani: ce hainindu-sa le luase de la inparatul Parthilor: cariT
suppuind inparatia Persilor, marl i tarT sa facusa pre acl
vrCml. Deci Cralul Armnilor vazind neferita qi nesuferita ne-

www.dacoromanica.ro

CAP. V.

191

voTa si primejdiTa, care ii vinia la cap; nernica de alta, apuchndu-sa, nicT furtuna cu arme a ispiti indraznincl, au plecat capul la Tralan; pace rugtmd i supunere giuruind. Ce TraTan mna
de la sabie oprind, pace 1T-au dat; ins oral la ArmnT s maT
fie n'au priimit, ce sa fie ea o provintie, supt diregatoria RoinMasai, i hotarul inparatiiI de la apa Tigruluy, uncle maT denainte fusse, mutndu4 innainte, l'au pus tocma la apa EvfrathuluT: luAnd toata tara MesopotamiV la mijloc. Dup acTa
au trecut la Parthi, si la alte limbi, si pre toll T-au supus (pre-

cum la capul de vrdniciile luT sa va zice) ;

Tara let : 116.

Let 110.
L6t 116.

scultmdu-sa de la Vavylon, au mars sa triaca cu ostile peste marC

Rosie, unde de bure inpiedecat, s'au intors Tat* spre Parthia,

unde slabicTun bttintelor, nu a sufletuluT vinuindusT, catra aT

saT zic: Ca de ar fi fost maT that', ar U dus armele Romanilor

si papa la Indiia. Stapnind, i supuind Parthia, Senatul I-au trimis
Titul, si de pe inpratiia ce supusse, l'au chemat Parthic, pentru care titul (scrie Xifilin), ca nu attaa s'au bucurat, pre cat s'au
bucurat, pentru carile iT trimisse cu un an innainte, pit chemase
Prd bunul Let: 117. De boala simtindu-sa, i vrtind dupa noa anT, de
etind esisa din Roma, sa sa intoarca spre &Ansa, au Murit in Syria.

CAPUL V.
Aratd-scl annul, in carile Ulpie Tralan, au descalecat Dachia

cu Roma
Anul, in carile sa fie asezat Tralan inparat sloboziile Romb.nesti in Dachia, din catT scriitorT ni s'au ttimplat noT a-T vid,
nicT unul anume nu-1 insamnCza; Tara cu socotla bronologhicesca din Calviz, si din Petavie (cariT mathematicCste cursul annilor, foarte nesmentit au insamnat) fara gre II putem afla. Ca

de vrme ce cel maT de pre urma a luT Traian, cu Decheval

Domnul Dachilor razboTu, cu socotCla de obste Taste adeverit,
precum sa sa fie tlimplat pe la anul de la mantuitorTul lumiT
Domnul Hs: 105. ATave Taste ea TraTan dupa inturnar6 sa cu

www.dacoromanica.ro

Let 117.

Moe, carte 68

192

CARTk I

otile spre Roma, cetatile Dachiii, fArA pazA cu multime de slujitori, i de6rte de Romani nu le va fi lAsat, de care lucru fArA
prepus rAmAne, el pre Maga cei maT bAtrani slujitori, carii era
pentru ven:cA lAcuire in Dachia rAma1, 'Inca cAtI-va din cei

mai proaspeti oteni, pentru paza, precum a margilor, a6 a

cetAcilor intiacela pomenit an, in Dachia sa fie lsat.
Dion qi Bvtrovie

in vilata 1111

Tralan.

Aijder6 istoriciT Dion, Evtropie i Xifilin, mArturisesc, precum

rayan inprat la anul de la Domnul Hs : 107 s'au sculat cu oti,

i prin Dachia au trecut peste Don la Asia, asupra Armnilor

rAdicase cap), i asupra Parthilor, earll ii priimisA sub protectia sa, i apoi hiruind mai toata Asia, pana la moarte la
Roma nu s'au intors. Despre a6asta MAO putem curat a intelge,
ca de osabi de otni, pre cetatni din Roma, i dintr'alte cetact a Italiii, cu sine luAnd, i la anul pomenit prin Dachia trecind, pre la locurile ce i s'ar fi pArut mai de trbA, sA-i fie
aazat. i a6 putem socotla fArA gre inchide; cA cetAtnii cu
(cariT

doi ani mai pre urma de ctit slujitorii, in Dachia sa sa fie aazat, adeca la anul de la Domnul Hs: 107. Pentru cetiIe carile
au fAcut Traian in Dachia, mai denainte s'au pomenit, precum
i Trobanul, Carile trce prin tara noastra sA crde sA fie de
Traian facut, ce de unde va fi luat Miron i Niculal a6asta povste, noi nu putem ti, caci pentru aCasta nici un istoric nu
pomenete.

CAPUL VI.
Aratd-sd vredniciile luY TrOan Marelul npclrat.

Nu MI% plac6r6 i multA dulata cititorIului Rom'an, nici fArA

cale a fi socotim, de vom pomeni oare-ce, cat de pre scurt, de

slAvit in bunatali, lAudat in vrednicii, i vestit in biruinta, i
vitejii sAditoriul i temeliitorTuI nostru, i parintele a tot nmul
Romnesc, Traian Marele a Ramului, i a toatA lum6 purur6
biruitoriu inparat.

www.dacoromanica.ro

198

OAP. VI.

Ulpius Tralan, precum scrie Victor, fost-au nscut in cetat Avrelte Victor,
n:t: :
Tudertina, Tara Dion i Evtropie scriu, sa fie fost din Italica,
care Taste in Ispanila, i precup aceia4 istorici in viiata lin' pomenesc, fostau om intiintat lucrurilor oteneti, i in vitejii;
cruia, potrivnic n'au fost, nici dupa dansul intre inpratii Romanilor, au mai statut vitiaz, intelept, cumpnitoriu, bland, i
drept, de pre care bunatAi l'au poreclit Pre bunul. Pomen4te
pentru a lui zisa, care cu slove de aur, i in vCcT neterse, ar
trebui sa sa scrie in inimile a tuturor inparatilor, i oblAduitorilor : Ca odata sftnicii, i priiatinil mai de aproape, dandu-i
lltiroonp

6:

vina, pentru ca ce foarte plecat, i pre lesne la inpreunat sa

lasa catra toti, el sa fie raspuns: Me sa fie, trebue inpratul
call cei denafara, precum ar pofti sa fie inparatul catra dansul,
child ar fi el, ca eel denafara. Pentru vredniciile i bunatatile
luT, Inca i Oa, a nu se face inprat, in dragostC, i lauda tu-

turor era, de care lucru curund alte cinuri paind, la cinst

consulatului au agluns, i pan a fi inprtrat, de doaa ori ace
cinste de cin, cu mare lauda au purtat. Apoi proconsul cu scl.. Plinie eel doh
tile trimis, i a Ghermaniii stpanitoriu find; inpratul Nerva in epistoliI.
fior de suflet luandu-I, cu putr l'au inpodobit Tribunitiii, i
Chesari l'au facut. Dupa moarte Nervii, cu un glas, i cu o inima

cu tog inparat Romei, i chivernisitoriu a slabite, pre atunce

lucrurilor romne0i, l'au radicat. Luand schiptrul inpratesc, in. Pititarii 0 lovenatio iii s atire.
taiaT data jl legii de mqie, avand; i spre cinst Dumnazailor
,

parinteti, foarte dat find, obicele ale vechi foarte tare sa sa

pazasca; Tara allele, carafe intrase noaa, sa s opriasca, tare au
poroncit, pentru caci inmultindu-se atunc creOinii, idolif incepusa a nu se mai baga in sarna, i vanzatoril jirtfelor nu afla
cumparatori; i raspunsurile Bozilor tacusa, ne mai putand a
raspunde pentru ce-T intreba. Pentru aceia (precum scrie Evsevie) Papa Clement, ne vrand sh jirtvasca Bozilor, fu trimis Evoevie in viiata
in izgnanie tocma peste mare ngra la Iberia (aeasta-i GhTurgia), I'll elemene.
Tara, amentrile lege creOiniasca n'au oprit, fait numai cat au poroncit, adunari fail maghistrat deosabite sa nu sg, faca; i ao
i adunarile cretinilor la besrici, era oprite. Si TaraT scrie ace- "Hie eel trual'i
la Plinie in Epistola 28: ca, find el Deregatoriu la Bythinia, au
18

www.dacoromanica.ro

epit
csatroti

1097,

.104

CARTA

dat in iire lui TraTan, ce va face cu cretiniT, care oamenT cuT

va ceva nu strica rutatile tare opresc, ce numai HristosuluT

lor laude qi cantarl aduc, caruia TraTan raspunde: pre cretinT
sa, nu-1 cdrce, Tar pre mil aliI ii vor park i-I vor dovedi
Emile neoloq. ca sint cretinT, pre uniT ca aceTa fara, certare s nu-1 lase, cu

care poroncl (precum scrie Evsevie) mult au scazut rutate

nepriTatinilor cretinatatiT, i mult s'au radicat pricinile a put
strica cretinilor. Fiind Traban la AntiohiTa, s'au tamplat mare, ci

nespus cutremur de parnant, cu carile ne numarat mamar de

oamenT, supt rasipirile casalor an perit ; Tara Traian, cu mare
primejdiT a vietil pre ferestra, din casa ce dde au scapat. intaTa
lul biruinta spre nepriTatinT au fost in Dachia, precum s'au pomenit, i c din taTa pomanna, descalecar Romanilor in Dachia.
Mon 0 bronical Dupa a Dachilor suppunere, au trecut cu otile la razsarit, unde
lut Evoevie.
pre Armni, pre IverT, pre Colhi (acete-s Mengrili1), pre Sarman', pre OrhoenT, pre ArapT i pre Bosfordni (acete-s TataraT
de pre Una Azac) au domolit. ApoT trecnd asupra Parthilor,
au dobandit Selefchia, Ctesifonul, i Vavilonul.; i alte cett1
multe, i Off au cuprins ; preste mare roie cu corabiile au inblat; pre Jidovi, cuff in Eghipet, i in Chipros, asupra Romanilor
i a Grecilor rkdicasa, cap, i multe raut541 facusa, TraTan prin
hatmanul su Martie Turbon; calcandu-T, nespuse dinteani1 mulime au omorat. Do& sute miT sri. fie omorat, scrie Xifilin c4i
Suida, Tara catra cretinl milostiv find, scriindu-T Tiberian DiregAtorTul SiriiT, precum n'are cum maT omora pre cretinT, de
vrdme ce pentru lege, ne paraV, ne tra0, singurT yin i moarte
poftesc, la care TraTan au raspuns: S s. parasasca a I maT pe.
depsi_ In Roma, i pre aTure" multe zidirT minunate i cu nes-

puse cheltulale au radicat, din carile cle maT minunate sint:

Podul peste Dunre (pentru carile s'au zis), stalpul, carile Taste
1 acmu in Roma, in q6pte anT de abiTa isprvit; lucru peste
toga putinta, ci socotla oamenilor vacului acestula ; i podul,
carile au %cut peste b1ibe ce sh chIama. Pontice. Aijdere, in
Roma au strns nenumrata multime de cartY, i mare Bibliothica fachnd, le au pus inteansa: i alte multe, i minunate lucrurT,

vrednice de lauda nemuritoare au facut,

www.dacoromanica.ro

i au isprvit, pre ca-

CAP. VI.

195

rile lasind s le cerce cititorlul la Dion, Evtropie, Xifilin, i

altil, cariT au scris pentru lucrurile, laudele, i vredniciile luT
TraTan. fax% maT pre urrna intorandu-sa de la mare Roie, i
intelegAnd, precum Parthil gonise pre inparatul, earl' ciii pusse, i Taret saracoise; din Mesopotamia, unde cu otile sta, ga-

tindu-se; Tar5.0 asupra lor sh marga, au cazut in boala; cu care

inpiedecat de ace cale parasindu-se, au silit sa sa intoarca la
Roma, ce boala intarindu-se, s'au abatut la Silinunt cetate Chilichiii, ci acolo s'au savarit, in luna luT Avgust 10. zile, la anil
de la Mntuitoriul lumiT 117: luand pe Andrian, cu o zi maT
innainte de moarte, floor de sufiet, i lasindul urrnatorTu inpratiil ; lara pentru viata luT ce viitoare scriu istoriile besericecti:
ca Papa Grigorie Dialog, socotind ale luT firetT bunatatT, 0 mare
pomana ce Meuse cu zidire Podurilor; Cu indraznla pre milostivului, i in mile ne masuratuluT Dumnazau, pentru mntuinta sufletului luT din muncile vdnice, i CU multe lacrami priveghind,
sa s fie rugat, i prin descoperir daruluT DuhuluT sfnt, raspuns priimit , i trecut sh fie luat ; adec c pentru multe
rugile, i fierbintI lacramile luT, pe TraTan din muncile TaduluT
sa fie scos : tnsa, de acmu pentru altul ae in spurcata lege
idololatriii, i a paginiiT murind, s. numaT indrazniasca, marire
DumnazaTasca, a dodef. Trait-au TraTan anT 63 : au inparatit anT
19. lunY 6, zile 15 : Tara oasele luT puindu-le in racla de aur, li-au

dus la Roma, 0 lT-au astrucat supt stlpul, carile era de an,

sul zidit.
Acesta-T dara, i ca acesta au fost saditorTul, qi parintele mo,
cilor stramocilor noctri Romnilor in Dachia, pentru a caruTa
slava i cinste, i dupa moarte luT, Sonatul i inparatiT, calif in
urma luT la cArma atata de greu incarcata, 0 mare corabie au
statut; macar ca dintr'alte maT departate OAT, i mana i otilp
-au tras, insa, in Dachia aeasta a face nicT au putut, nici au
cutezat. Ce precum el cu mtuta luY, ca pre un sad ales intr'o
livada, T-au inplntat, ci T-au sadit ; a neclatitT, 0 in vci ne
mutatT i-au lasat: calif 0 pana astazT toata Lumea IT vede, i-1
cunoaqte tot acel vechIu nm romnesc a fi in Moldova, 0
in tara muntenTasch, c Ardlul tot acel vechlu, 0 a maT ma.

www.dacoromanica.ro

i06

CARA I

ril or saT num6 de Romani tiind; Tara alte socotle, carile inpotriva acestuT adevar, fr. nicl o socotlgi, a sari sh caznesc:
precum in cle maT denainte scrise destul IT-am dat de rusine,
as6 c.le acmu innainte, pre cursul annilor, din inparat in inprat
margand, si din istoric in istoric, mrturiT aducand, ne curmat
tralul Romanilor in DachiTa vom dovedi.
CAPUL VII.
.Dovedefte-sa tralul Romanilor in, Daelzia, de la Adrian, pand la
Antonie Pius.
Adrian

in anul mal sus pomenit, murind TraTan inphrat, in locul

luT u statut Ia inparatie, Elius Andriannus; carile i rudh, si
tot dintr'o cetate cu Trafan find, (acT i acesta din Italica era
nscut, preaum in cele mai denainte am pomenit), l'au priimit
flu de suflet, i cu zi Mai innainte de moarte, mijlocind Plo-

tina inparatiasa luT Tracan, testament de mostenire iT didse. Ce

,
sie, in ,diata id Adrian, (precum ii scriu istoricil), find rhvnitorTu laudelor alAdrian.
tora, i pe ale luT TraTan nebetejite a le suferi n'au putut, ce
Spartian, ai

Evtropie, al Oro-

tie MulthmitorTu a atate de bine faced find, cu schder6 cinstiT

luT, i cu paguba a Poporului Roman, ale sale blastamhtiT, si in
dashrt prin thrile streine zbucTumhturT (chef maT Mune locurT7

00 de cat Adrian vre unul dintre inprati n'au cutrierat), nu

nurhaT a le acoperi, ce inch Si vredraciilor luT TraTan de atocma,
seu i maT covarsite, sh 16 fach brudiTaste gandiTa; de care lucru

priainiTa, cii cu greu Taste a sa stapani si a sh phzi tarl atata de

clepartate, carile cu vitejiia lul TraTan, supt puter6 Romanilor
vinise. Lea adevarul era, 'eh zavistuind laudelor i slhvilor lul
TraYan, treT ihrl cu osteniMele liii dobandite: Armenia, AsyriTa
si Mesopotamia, de oaste- si de pazitorT desertndu-le, Parthilor
11-au lisat, i hotarul inparatiii numal panA la Tigris apa, sh

fie du vrut. Acest6 pentru litrale din Asia as6; Tara pentru
bachia noastra nu as6, ce sh vazh cititorTul pentru dansa ce
soriu istoriciT; i sh cunoasca; eh dreptate am avut, de si am a,

www.dacoromanica.ro

CAP. VII.

197

mestecat oare ce cu fiTare, cerniala condeTul nostru in potriva

acelora ce inbl, ca numere necunoscute, s pue Romani lor din
Dachia, i lacuitoriT el 1%1-n44a Varvarilor Dachilor sa fie, precum si zice prostul cuvint, s. lgtt ca orbul de gard. Cuvin-

tele darA istoricilor, precum sint, a le vom aduce: Elius

Adrian, dupA ce au murit Traian, Armenia, Asiria i Mesopo-

Dion carte 66
Spariian,
Avrelie

iu Tref au.
tamia Parthilor 11-au hisat ; Era qi, Dachia sei piirdsascei de nu s'ar Victor
Evtropie cap. 8.

fi tentut sci lasd s? s pi.dpcidTascd aldt mil de cetdfeW RomanI, carele

era acolo. De ar fi socotit Eneas Sylvius, i ai urmatorT aT luT,

CU ochiu mal ascutit, i cu minte maT curath, de ar fi audecat

adeverinta i credinta a istorici ca acet, nicT ca Papa Pius,
mcI ca istoricul Eneas Silvius, a de grozav s'ar fi lunecat, nicT
inpotriva conqientiiT sale, a ne oprit, s'ar fi pornit; NiC1 putem
credo om de athtzl inviltAtur4 ca Eneas, cunoscnd, i adeverind
cle maT hune, sit fie urmat cae maY rle, nu de Dumnazau
una ca aCasta, pentru om ca acela sit gnclim; cit eine poate sit
fie atata luat de minte, carile cu trude, ostnle, i sudorT de
singe, cinst cercnd : de buna. voe i prin tiintA cuvinte stan-

gace, pre urma sa hulitoare a auzi sa priimasd, se macar cu

clipala ochiului sit invoTasd. Ce una ca adsta mullora timplatoare s'au vazut, i ind celor pr TubitorT de adevar, pentru cit
sau pana a nu ti, Ii s'au pgrut cit tiu: sau de au tiut pomenir
(care dead cerbiT maT fugare, i decat piftir maT dejghetatoare
Taste), 1-au amagit, sau ochiul peste rnduri cu rund treatorTu,
sau cTa ce Taste maY pre urma, gludecata pre lAnga cumpenile socotliT drepte lunedtoare, 1-au asuprit : ca pentru florT, 6apa doaral,

i pentru grau neghintt sA amestece. Ce precum sa zice prost cu(.,Agb .0-44 I (laird hesabu
Bagdat tendioner) socotiala smentita i dela Bagdat sit poate in-

vntul turcesc : ;Is Vjjj

toarce. A i socotTala luT Eneas, macar Cit prin multa vrme pen-

tru greit numele i nmul Romanilor in Dachia (sCu precum cu

numire, ellinte alatuita, cum sit cade a le zice Asczopolioctow am
putC, in crieril a multora, ca viiscul de aripile, i piorile pasAruTcelor sa lipise, i sit incleise. InsA dreptat6 cumpenele sale afland,
nu numal ca oca clramul biruTate, ce ind ca fntna SoloamuluT,
ochiT orbuluT din natere, spalnd: prin tiupit i ling le dechide-

www.dacoromanica.ro

Paris, Parte 2.
carte 4, cap. 6Petavie in siimiluire wendlor in Adrian.

198

CARTE I

luminile ; decila innainte pentru ca sa numai gresasca porunch

bland iproci. Ramane darA tare si ne clAtita povst hronologhiii noastre, precum Traian, in Dachia noastra, au descAlecat,
si au asezat Romanii: Tara Adrian pre aceias Romani din Dachia
sA-i rAdice, s'au temut; si I-au lasat acolo sa lAcuiascA, unde
Traian I-au fost pus. De aic innainte tiind pravila, si canonul,
carele am dat, vom cerca dearandul, si vom vid, oare fi-vor alti
istorici, pre urma acestora, carii sa pomensca, precum din Dachia sau singuri, s'au rAdicat, sau cu poronck sau de la nepriiatini scosi si goniti sA fie lost? au cu ne rupt si ne curmat
traiu din vrm descAlecArii lor, /Ana acmu, inteaceiasi Dachie
0, fie petrecut?

CAPUL VIII.
De reizboaele lid Adrian Znparat.

As Elius Adrian nu numai caci n'au indraznit a radica pre

Romani din Dachia noastrk ce inca si pre Varvari, carii ramasese dincolo de &Ansa spre rAzsArit, sa-i fie calcat, si domolit
Julie Capitol In
Q1 Spartian
in A dri Ian.
Let. 121.

scriu istoricii, adeck precum la anul de la naster Pruncului

celui mai innainte, si de toti vcil nAscut : 121. Radicand oaste
asupra Varvarilor, si vrand. O. triaca, peste DunAre asupra lor,

calarimo Patavilor in not cu eau', fall pod au trecut, de care

Let. 129,

lucru simtind Varvarii, atata s'au spaimantat, si s'au aszat, cat

nu numai hotarale inpArAtiii, a mai calca nu s'au mai ispitit, ce
inch cu mare frick la pace alergand, si aasta au priimit: Ca inparatul Romanilor sa le fie giudecAtoriu, si alegAtoriu si galcvilelor, carele ave ei inde ii. Tara' apoi nu dupa multa vrome
Savromatii, facand oare ce clatire, Romanii au trimis oaste inpotriva lor, pre carii ass de tot I-au domolit. La anul 129, po-.
menste Xifilin, precum Adrian au fost avand un cal, de la Nipru
trimis, pentru care si numele calului era Nipru, carile in liana,
torile sale, (caci Adrian peste masura era dat vanatoriilor)atata
il purta de bine, si atata II era de drag, cat dupa. Cc au murit,

www.dacoromanica.ro

CAP. IX.

199

1-au Mout mormant, i stalp 1-au radicat, car un putin skim

Taste, ca Romanii %in si peste Dachia pana la Nipru, de unde

le trimet cai buni ca acila ; iara far acest, alte lucruri mai
alse, i vrednice de pomenire in partile Dachiii s sa fie facut,
scriitorii mai mult nu pornenesc. Deci Adrian in anul 138. Pit% C_IIP*16,91:
10. la Bia au murit, dupa ce au inparAtit ani 21. lunI 11. tura vrmilor.

Iulie

*i au trait ani 62. luni 5. zile 17.

Carte 1. cap. 21
Let 188.

CAPUL IX.
Doved4te-sa traiul Romanilor in Dachia de la Antonie Pius panel la
Marco Avrelie, ce l'au chemat filosof.

La anul mai sus zis, Antonie Pius au statut la inparatiTa Romanilor; ce pana la anul al eptele al inparatiii lui, carile Taste
de la Domnul Hs: 145. scriitorii, pentru partile Dachiii, ceva0 nu
pomenesc, iara la acesta an fulie Capitolin, din gresela su a seriitorilor mai de pre urrng, su a Tiparnicilor, pomenqte, precum
Antonie dup5, ce au adus pre Mavri la atata stramtoare; cat de
nevoe li-au cgutat a pleca la pace : apol sa sa fie intors cu ()stile
in 6asta parte, si s fie biruit pe Ghermani, pe Dachi, i pe Alani,
cari1 de ale va oni miscandu-se, i-au potolit. Aic intr'adins am
adus acstea a acestui istoric cuvinte, si ales caci zice, ca cum Romanil supt Antonie, ar fi biruit pe Dachi (carii acmu vi binnilt
vi suppusi, si de pe locurile lor izgoniti era) pentru ca sa aratam, ca pre cum mai sus am zis, grela s'au facut in nume, i unde

au fost sa s scrie pe Ghermanii Catii, au scris pe Ghermani i

pe Dachi, ca Caul acila, era un fliu de Ghermani, aes intre altiT
vi asupra acelor Ghermani Antonie au tras osti; ce ne-

putandu-i de tot raszbate, razboiul catva s'au trganat, as4

pan& la inpratie lui Marco Avrilie, carile au inpartit dupa Ani cu acests Ghermani Cati (precum in capul ce urmaza
vom arata, precuum acela istoric fulie Capitolin, scrie, pentru
razboiul Romanilor cu Ghermanil Catii), de uncle alav FA' va
cunoWe, ca numele Dachilor, cu greselti s'au pus in locul Catonie,

www.dacoromanica.ro

Antonia Plus

Let. 145.

200

Let. 161.

CARTA I

tilor; avand Acste dm& numere oare care asAmanare, care au

dat scriitorilor, sau Typografilor lesnire a gresi. DecT Antonie
Pius let. 161. Mart. 6. au murit; dupa ce au inpArAtit anT 22,
lunT 7. zile 26. si au trait ani 72. precum scrie Victorin, Tara

Pataviet BA ma- precum scrie din Dion Tu lie Capitolin 74. lunT 6. si au urmat la
luir. Trundler,
carte 5. cap. 8. schiptrul inparacia ginerele sau Marco Antonio Verus, filosoful.
Sith. Kelvin la
aceetac an.

OAPUL X.
Doved4tc-sel traul Romanilor n Dachia, de la Marco Avrclie filosoful,
panel la fiCorul eta Commod.
Marco Avrelie

Letr 162,

Marco Avrelie, stand la carma inparAiiI, in al doil an, a inparatiiT sale let. 162. radicatus'au ea, oste asupra Britaniii, in care
parte singur cu capul lul au mars ; Tara, asupra Ghermanilor CatI

(marturisind acelas istoric tulle Capitolin), au oranduit IIatman

pre Aufidie Victorinnie, Ake asijder pentru acsta am adus marturiTa acestuT istoric, pentru ca sa cunoasca cititoriul, c unde
sa pomenste la inparatiia lui Antonio, adeca RomaniT, sa fie
avut caste asupra Dachilor, ace pomenire Taste cu gresCla; puindu-se numele Dachilor, in locul Catilor. ApoT aCastas el-Aar sa
poate dovedi, de vreme ce de la descalecatul Romanilor in Da,
chia, adecA de cnd au razbit TraTan pre Dachi, si I au imprastiTat, vre un istoric (pre cat noT putem a sti) macar cevas nu

pomenste, precum Dacha sen singurT, ski cu alii inpreun4

sa maT fie fAcut vre o radicare de cap, sau sa sa fie ispitit cat de
putin lucrurT noaa, a scorni ; ce in potriva cursul Istoriii arata,
precum RomaniT din Dachia, neclaticT, i fr toata grij au fost,
de vrme ce duph groznica, i cu rugile slujitorilor crestini asupra
Marcomanilor, (catra cariT sA adeosse OvadiT, VandaliT , Sarmatil,
Svevil i &alp VarvarT) izbanda, care au avut Marco A vrelie
Let. 174-179.
Dion en Marco.

la anul de la Domnul lls. 174. ApoT la anul 179, scrie Dion :

Ilvtrople Cap. s, Precum Marco inparatul iarAs inprotiva neprilatenilor cu oaste

Spariiaa In
mArgand, prin vredniciTa HatmanuluT Paternus, macar C. cu multa
rviata lul Verne.

www.dacoromanica.ro

CAP. X.

201

(c0 mare cumpan, insa de tot pre nepriiatini au faramat, insa

intr'acel an pre Tatari a suppune n'au putut; cad i, s'au tarnplat boala, din care mal apoi 0 moarte. lara de ar fi trait macar pana la anul, cu bun sama, toate Oxide acle impreuna cu
Marcomanii, i Cvadil 11-ar fi facut tinuturi. De pre aceste
a lul Marco cu izbanda raszboae a aiave Taste, ca Daco-Romanii,
pentru ce in Dachia sa nu fie lacuit, pricina impingatoare sau

gonitoare n'au avut; *i. ales ca intre atat, a tuturor Varvarilor

tulburari, de Dachi, precum sau sh s fie data, sau cu a4ii sa sa fie
unit, eine va din istorici, nu pomenete; i mai vartos, ca Zonora

Zonora

carte 2, cap. 2: anume aratg, ca rasboiul lul Marco cu Varvarii sA, fie carte 2, cap. 2.

fost in Panonie, Tara nu in Dachia. inparatul zice, Marco Avrelie,

multa vrme au avut raszboae cu Varvarii, ce lacuesc pe langa

Dunare in Panonia, caril sint lazighii, Marcomanii, i proof.; intre
a carora starvue, sa afla 0 trupuri muere0I; iara Iazighii, pre-

cum sa fie lacuit peste Tisa pe Dunre in sus, mai denainte

am aratat. A0jdere Ghermanil. (carora acmu le zicem Nemti),
Marcomanil, CatiT i Cvadil, de la ace06 lazighT, i mai sus la.cilia, pang. la Vendehona facesta-1 numele cel vechia a Beciului),
care cetate batand Marco, acolo i s'au tamplat irmoarte, precum

mai gos vorn arata. Nu fara clulcca a cititorTului roman socotesc a fi, pentru raszboiul., carile mai sus la anul 174. s'au
pomenit, precum cu mare minune, prin rugile slujitorilor cretini,
s'au Mout, ceva a pomeni; ea, precurn scrie Evtropie, Sparcian,

Capitolin, i de cat tot1 mai chiar Evsevie, in lironicul Bali, la

acela an 0 carte 5. in istoriii Besericeti Cap. 5. Marco Avre- Eveovie
:
lie, tril ani incheiap, tot pe rszboiu sta, i pentru mare sceta, cartiex
Marco
i uscAciune, care sa tamplase, la atata primejdie sosise toata
ost Romanilor, cat era, cu totii numai sa, piar de ste, i de
mare 'Ayala ce le face nepriiatinii. La vreme de slabaciune ca
acla; ce fiind o cet, tot de slujitorii cretin1 (care era in nu_
mttrul a doaa-sprazce, i decila s'au numit fulgertoare, precum
marturise0e Tertulian, i Orosie). Ace01 dara slujitori Cretini,
vazincl. la ce primejdie, i cumpana. sa Oa inparatul, i cu in.
Oratul toat caste: cu totii intr'o inim, i intr'o minte curata,
5iit

au clizut la rugaciuni, pentru ca sa arte Dumnazau putere

www.dacoromanica.ro

o,

202

CARTt I

Hristo(su)luI sau, si lege, si ruga crestinesca, cat poate innaint

lul Hs. Dumnazau, celtfla eau dat-o ascultatorilor sai ; si as
Dumnazau, ruga credinoosilor netrecand, indata fulgere si tunete,
cu rpede, si groase ploae, au trimis; ce fulgerile cadea cu mare
foc, si parjol, peste Varvari ; Tara lina ploae peste oast Romanilor. Dect Romanil cu apa ploll, st potolindu-s, fulgerele si
trasnetele pre nepriTatini, 'Ana in pamant asterne, si nemilostiv
IT prapadiTa. Marco inparatul, [find om adevarat filosot, zicand

alp c crestinil cu vrjitoril, au facut aasta; nici cum ascultare nu 11-au dat, ce &Mil Senat cu mare laude pentru
crestini scriind, marturisiia, precum si din primejdie Iau scos;
si biruinta, asupra neprilatinilor, rugile crestinilor au pricinit-o.
Ace si un poetic Clavdianus, de lege pagan, si de numele crestinilor foarte scarandavindu-se, supt numele Haldeului vrajitoriu
(pentru numele luT Hs: intelegand), cu frumoase stihurT, biruinta
acsta, precum au fost, o sertilaste, a caruia cuvinte pentru vols.

Romanilor cititorT (la carii pentru ca adevarul sa marturisim,

istoril ca aceste rani sa cetesc), aice a le aduce, nu ne vom leni.
Laus ibi nulla Ducum, nam flammeus imber in hostem
Cecidit. Hunc dorso trepidum fumante ferebat
Ambustus Sonipes: hic tabescente solutus
Subsedit galea, lique factaque fulgore cuspis
Canduit, et subitis fluxere vaporibus enses:
Tune contenta Polo mortalis nescia teli
Pugna fuit; Chaldea mago, seu carmina vitu
Armavere Deos, seu quod reor, omne tonantis
Obsequium, Marci mores potuere mereri.
(adeca)
Acolo vre o lauda a Hatmanilor n'au fost,
Cad poholu de pail in neprilatini
Au cazut. Pre unul arz5toriul fulger il purta inspaimantat;
Spatele fumegandu-i, pre altul il slabanogiia si-1 oboraia.
Coiful topindu-i-se, si de fulger infocate, sulitile curd.
*.i. de naprasna sabiele, ca aburiT pica.
Atunc au fost bataia acelora ce supt Polos sa cuprind,
Care de lance, sau sigta oamenilor in sama nu. MO.

www.dacoromanica.ro

CAP. XI.

203

VrAjitoar haldeiascA, sau stihurile tocmite, au intrarmat

pe DumnAzau.

Sau, care mi s pare, bune.obicaele lui Marco, au fost vrednice de toat5, slujba aceluia ce tuna.

Vrjitoare haldeiasc intelege seu pre Hs. Durnnazau, ski pre

Maica Precista, pre care cretinii intr'agiutoriu, i catr5. fiiul
-135,u mijlocitoare, or fi chemat-o ; ce noi aceste la altii lsind, la
lucrul nostru, s ne intoarcem. Deci Marco Avrelie, dupa ce au
inparatit ani 19. luni 11. au murit la Vindobona. (Acesta-I Vienna,

sau cum Ii zicem noi Beciul), Let 180, find la varst la 59

de ani, carile macar ca cu invatatura fliulul sau lui Commod,
Doftorii II otravise, insa el cu filosofsc suflet, aasta de la
fiCorul i casaii lui a pi suferind, i acmu i de otrava ce-I
didese, i cine ii adapase bine tiind, ceva cuvant Mu de fi6orul su, i de Doftori n'au lasat: ce Inca slujitorilor cu gura
de moarte, recomenduindu-1, cu testament in locu eau inparat

bt. 180.

l'au lsat.
CAPUL XI.
Doved4te-set traiul Romanilor in Dachia de la Avrelie Commod
Find la Avrelie Severus Aleesandru.

Dupa pre bunul parinte, pre cumplitul i cu toate scarnAviile

spurcatul flu, Commod au urmat: carile precum ii zugravasc toti
istoricii vremii aceia, in toate desfranrile, nebuniile i tirAniile
cu ceva mai kos de cat Neron, n'au fost: Inca de ar fi agiuns
la varsta lui Neron, poate s-1 fie i Intrecut. Dupa alalte nenumarate pete, ce aye, i invatatura oteniril au schimbat-o in gocud, i in mascariciuni, puftn i mai nemicA de lucrurile i tre-

bile inparatiii, de grija purtand; qi macar ca Varvaril de prin

prekur, multe oth.tiri i tulburari au %cut; ins pre Romani din
Dachia sa-i fie cltit, sau in ceva sa I fie stramutat, nime din
istoricii mai sus pomeniti ceva insamniaza. fad. Matthei Pretor

www.dacoromanica.ro

Conimoc

204

CARTE 1

de ell de alaltaerT scriitorTu, cu langeda, marturie pomenesc

(zice Carte 2, de Gothi, Cap I.) ScriitoriT de rasboiul Dachilor
Carte 2. Cap. 1. supt Commod inparatul. fara eine sa fie acii istorici, nu va sa
arke, fra nurnaT greala care din Iulie Capitolin maT sus am

diatthei
Pretoria in Dune
Gott Idler

Zonaras.
Cartea 12. oap.4.

aratat. Ce tare if sta. inprotiva Zonoras Carte 12. Cap. 4. carile chTar
IT arata, ca. Comma' nu cu DachiT, ce cu Varvarii, cariT maT sus
de DachiTa lacuIa, sa fie avut raszboTti 5irsp rgiv Acodav xat tioylcrros 6 Bpszthvococ. Deci Commod inpar4ind anT 12. lunT 9. zile 14.

de varsta find de 31, de anT, intaT otravit: ce cu grij Doftorilor

nestricandu-T otrava, apoT zugrumat au murit.
Let : 193.

La inceputul anuluT 193. dintre ucigaiT luT Commod, au apucat

inparatiTa Elvie Pertinax; -ce i acesta dupa 81. de zile, fu ucis

Pertium
Semitic
Carte 8. Cap. 3.

dela otCnT. Pentru acest inparat aflam insamnat la Stanislav

Sarn4ie intr'acesta chip Pertinax, zice, in lucrurile sale ceva
vrdnic kle pomenit n'au lasat, fara cat numal, ca, nu cu putina
laucla maT denainte au fost ocarmuit, Misia i 'Dachia. Sarn4ie
din ce istoric sa fie luat acsta marturie, noT, adevarul sa marturisim, a afla n'am putut. laza de Taste adevarat a, din cuvintele WI putem cunoate, c Pertinax pana a nu fi inparat, sa
fie fost deregatoriu Misiii i Dachiii. Perit-au dara Pertinax la
annul maT sus pomenit, Martie in 28.

Dlillus lullan.

inteacela an, dupa, Pertinax rapi Schiptrul Didius Iulian; insa si

acestuTa scull& IT fu inparatiTa; cad dupa doa luni i cincTzile, pa-

everus

rsindu-1 slujitoriT, cu poronca luT Septimie Sever, fu zugrumat.

Pre la sfaritul annuluT zis, Septimius Severus s'au suit pe sca-:
unul inparaciiT, in vremile acestuT inparat multe rasboae cu mare

Dion in Severna. lauda, i izbanda

spre paxtile razsarituluT pomenesc, pentru

carile Senatul de pre limbile, carile au biruit, cu tril numere
l'au intitulat:: Parthic, Aravic i Adiavenic. lara in pailile Dachiii,

Let. 211.

Neoulat Costin

Logoilt in
Ltopislitui

8011.

ceva s sh fie clatit nu scriu. inparAit-au annT 17. luni 7. zile

3. find de varsta la 65. ant; au murit in Britanie in cetat
Ebrica. Let 211.
Anton Bonfin Decada 1. Carte 1. i alOT mai tinerT dupa,
dansul, de uncle sa fie luat, cle zic, precum turnul Severinul,
carile Taste in Ora MuntenTasca pe Dunare in tinutul JiTulul, sa
fie facut de acest innarat i de .pe numele sau a ski fie che-

www.dacoromanica.ro

CAP V.

205

mat, noi a ne adeveri n'am putut. hist Bonfin find istoric de

credinta, vrednic, socotela-T de tot st o lepadam nu putem, macar ca n'ar arata eine din istoricii mai denainte de cAt dnsul,
ar ft pomenit pentru acsta; citci cetat acTa st fie fost de
Tra Tan facuta, noT am aratat din Procopie Chesarnul; Tart si
socotla luT Bonfin poate st fie adevarata, de va fi facut si Sever
inparatul tot pe acolo alta cetate, sau acTasT de va fi mai in-

tarit, st-1 fie mutat numele de pe numele sau, sau poate si de

pre numele vre unuT Pristav mai pre urma as sit sa fie numit-

Dupt. Severus au intrat la mostenire inparttiii fieoriT lui

amndoi, Caracala

Caracala Qt

i Gheta, ins& gre tovtrtsiia. stAphniriT, Idol Di on Gheta.

kd Evtropie

intre frati mult a sta putu, ce inthi oare ce vrajba, si pre ascuns inponcisiri scornindu-se intre ansiT ; apoi ca vapaiia tot
de o data izbucnind, si din zi in zi, si din eas in Cas maT mult

in viata ml

Irodian Carte 4

si mai mult, latindu-se i ijdtrndu-se, ptnt o data Caracala, aTave

cu fierul zmult asupra lui Gheta s'at slobozit; el incttro sit piece

vreme strAmtorindu-1, au fugit in ctmart la maid, sa. Ia ca st-1

rnntuTasct de moarte, in bratt luandu-1, cu cuvinte i rugamente parintesti turburatt rautate luT Caracala sa moae sit nevoia. Ce rtutat ctind agiunge la varvul gut, nici cinste ptrintilor,
nici Inca lul Dumntztu, nici hotarale firiT mai cunoaste, precum
i Ca-racala intro ii1e maict-sa acTuat; nu numaT pe frate-stu
au omortt, ce inca cu aceiasi loviturt si pre maica-sa de grett
au ranit-o. Gheta dart inpreuna cu frate-stu au inparttit un an si
22 de zile, Yart Caracala anI : 6. luni 2 intre Edesa i Carra cu
mtna lul Martialis Sutasul, i cu invatttura lui Opilie Macrin
(carile maT pre urma au inpArttit) ru ucis, let: 217. Dupt ce au
trait ani 29. Tart Spartian istoricul Ir numArt anti' vietii lui 43.

In urma lul Caracala au statut inptrat Macrin ucigasul lul

Let: 217.

Macrin.

Caracala. Ce plata ptcatului, ca despletitura eorapului find, dupt

un an si 2. luni cu masura, carea au masurat, masurndu-se, fu
ucis in Capadochia, de la slujitorii, earl sa rklicase asupra lot.
Let 219.

Let. 219.

Dupt acesta au statut la inpArttie ocara lumiT, pilda blasth-.

matiilor, i decht toti spurcatii maT spurcat Antonie Eliogabalus;

eta dupt alte. bfastiimAtiT, dupa toate de bunt voia, Itsind fire

www.dacoromanica.ro

Antouie
Ellogabal.

206

CARTE 1

partil barbateatT, singur s'au facut mulare, toate cele muereati

cu mare desfatacTune patind, ai priimind, apol ai chtl-va copii
gTunghind, ai jirtv BozuluT sat' Eliogabal aducand, pentru athta
1, lit. 222.

ne Dumnazaire oatnil nu l'au maT putut rabda; ce ai pre dansul ai pre maica-sa Sohemitra au ucis : Let 222. find la varst
de 18. anT dupa ce inparatise anT 3. lunT 9. zile 14.

CAPUL XII
Dovedefte-sa tralul Rornanilor in, Dachia de la Avrelie Sever, ?And
la Dechie.

Dupl cTuda firiT orneneatT Eliogabal, au statut, la inparatie

Avrelie Seven's. Avrelie Severus Alecsandru, find Inca tanar de 16. anT, carile
au inparatit anT 13. lunT 9. ai find la vArsta de 29 de anT, fu
lrodian Carte 6.
Zosim Carte 1. ucis de niate slujitorl in Moguntia. Acesta inparat molte razOrosie Cap. 18. boae cu biruinta, asupra Persilor, ai a Ghermanilor s fie avut
pomenesc scriitoriT; Tara in partile Dachiii nemica de insamnat
&Boyle in hro- Taste, ce pomeneate Evsevie ai Orosie, precum acesta Alecsandru
nits. Orosie
carte 7. Cap. 18. dintre inparatiT Romanilor pre Hs: sa-1 fie cunoscut Dumnazau,

ai in camara sa c de taina, sa. fie fost avnd chipurile Jul Apolon,

a luT Hs: a luT Avram, ai a luT Orfevs, ai acestora sa sa fie fost

inchinnd ; DeciTa in toata oblastiTa inparatia au poroncit sa,

vestIasca, ai in loc de pravila sa sa atie cuvntul acela, pre carile toata MO Evangheliff obicelnica sa staruate, ai in trnsul
O. plinate : ce tie atT fi nu invoeatl, altuTa sa nu facT. Aproape
de peir luT, avut-au razboae spre fundurile DunriT pre apa RenuluT in Galia; tu dara ucis de slujitorT, precum am zis, in MO"
Let. 235.

guntia Let. 235. Mart. 18, dupa ce(au) inparatise anT 13. zile 9. i
au trait 29. anT, kinT 3.
In locul luT indata au hrhpit la inparatie ucigaaul luT Macsimin
Maximin ThraThracul
, carile find de nm prost, ai varvar, inthi au silit
en].
Irodian carte: 7. de au omorat pe totT c41 il ati, ca Taste din mojicT nascut :
LaniPridie
tit adeCA din tatal Mitia Gothul, ai din maTca Ababa Aliana; ce ai
Evtropie.
Paris:
Parte: 2.Carte 4. in vremile acestuTa, in partite Dachiii ceval de pomenit netimCap. 7.

www.dacoromanica.ro

CAP.

UI.

207

plandu-se, dup 5. doi ani si giumatate, nu deplin, i s'au facut si luT

ce T-au pla,cut altuTa s. facil, c lu omorat de ostenT. Let. 237,
(in al septele an a inpraliii lul Alecsandru, carile Taste de la Hs:
229. Dion istoricul, carile incepe istoria sa de cat s'au zidit Roma,

Let. 257.

sfarsitul istoriii sale face, precum singur marturiseste).

Climateric era acesta vchi inpAratilor RomiT : inpAratiT totT
ucigandu-se, ucigasiT inpar4iTa apuca, apoi unul pre altul Tars
pre rand sA ucid. Cad dupa uciderea lui Maximin, slujitoriT Irodian. Carte:
8. Evtropie:9.
au radicat inprat pre Gordian, (pentru a cruTa voe pre Ma- Zosim. earte: 1.
csimin omorase), copil de 11. sea de 13. seu 16. anT, cad acesta
cu prepus scrifi istoricil). Acsta cu multul maT marl lucrurT de
vitejie, si de -OM lauda vrednice, de cat varsta luT duce, au flicut,
c. prin 6 ani, ce au inpArMit, biruinta a tuturor Varvarilor au
vazut. Ce depurur mincinos narocul muritorilor, pre viclnii si vviicetoir. %zeenepriTatinii de casa, a hirui n'au putut; caci in cursul biruir4e1or, Eosin' carte

in hotarale Persiii, fu ucis de Filip Arapul. Let 244. Pre totT

VarvariT, mail' pre atunc peste Nipru lcuTa, cu hiruinta de
mare pomenire au calcat, pentru care lucru slujitoriT dupa ce

I.

Let. 244.

adus oasele la Roma, si piatr deasupra luT radicand, in transa

au scris aceste: Dumndzeiescul Gordian, biruitorlul Persilor,biruitorIul
Sarmatilor, hiruitoriul Gotthilor, potolitoriul zarvelor .Romanilor, bi-

ruitoriul Ghermanilor, lard nu biruitorlul Filippilor. Vde-se darti,

ca VarvariT peste Daphia supt Gordian biruit1, i slabanogigI

find, Romano-Dachil in Dachia noastra si era, i lin trTa. Dup
Gordian urmat-au la inparatie ucigasul Filip Arapul. In vrme
acestuia, pomenste la anul 250. precum cu nebunti paza slujitorilor, caril era la Dunre, GotthiT au tost trecut in Misia. Ce

Filip trimitind pre Detie, (carele mai pre urma au statut si

Pillp Araintl
L6t. 250. Tor.

nand la aeesta

Inparat.

inparat), inprotiva lor, si afiand vina slujitorilor, caci adeca pentru negrij lor, au fost trecut Gotthii in Misia, pre aceTa slujitorT, pre toV I au scos din slujitorie, si au pus pre altiT in locul
lor. SlujitoriT aciT scosT, vAzind ca alt ce sa fac n'au, au fugit
la GotthI, cu a chrora povatuire GotthiT mare stricacTune in Misia fcand, de prada inarcati, s'au intors acasa cu pace. Intea- lornand acoIoa.
cesta an, Tara sa mai pomeneste, precum GotthiT sa maY fie
trecut Dunare, ce slujitoriT inteace glogozala, nevredniciTa luT

www.dacoromanica.ro

208

CARTE I

1+1 lip socotind, au radicat pre Mesus Deteus inprat, carile apol

pe VarvarT pana. la Don au inpins, (precum mal kos la inparaIiTa luT vom arata). Iara Filip auzind, eh' Dechie s'au numit in-

parat, au purees cu oaste asupra luT, ce la Verona biruit,

fu, la anul mai sus pomenit, Tara, Petavie moart lui
Filip aduce in anul 249. Pentru acesta Filip, scrie Evsevie i
Orosie, precum dintre inparatii Romanilor, intai el sa sa fie
botezat; ce a1I scriitori acdsta nu o socotesc adev6rata sa fie,
de vrme ce in toata vrm inparatiiT lul, vre un lucru, carile

Petavie.Part: omorht
1. Cartea 5.
Cap. 12.

sa sa samene cu lucrurile cretineti n'au facut. Inparatit-ad FiZosim Cara 2. lip anT 5. ci intrase al asel, precum din Zosim insamnza Pe-

tavie, inteacelac loc.

CAPUL XIII.
Doved41e-s4 tralul_Romanilor in Dachia, de la Decide, panel' la
*Valerian, fi Patio?,
Mesi"s Decide.

Potavje Un
Evtropie, Zosim,

Dupa peire lui Filip Arapul, au inparacit Mesius Dechie, O. de

luta1.precum Petavie insmnza, Tar precum aIii scriu, lid ad

Avrelte Victor 1 triT luni. Acesta in Hatmaniia sa, tiind i vazind calcaturile,
Parte
1. Carte carile TataraT in -carile inpar4iiT, in anul trecut Mouse, $1 find
5. Cap. 12.
om cu tote vredniciile deplin, in trebele otenectI pre invatat,
i vestit vitTaz, vrut-au s intOrc cu inzecit Tataralor, cariT acmd
cu ciabururile, i pang, la Gre-cia agiunsse, pentru care lucru scu-

landu-se cu oaste, au mars asupra lor, i orT unde T-au tampinat,

tot T-au batut, i din hotarale inparatiiI scoVndu-1, pan peste apa
Donulul T-au gonit; ce apoT, precum scrie Zosim, find vandut

cu viclqugul so0iT sale luT Gallie, de Tatar, inpreuna :cu fiTu

sau, au petit. Ce pentru maT buna marturiia, singure cuvintele
zosim Come 1. luT Zosim s aducem. TataraT, zice, trecand Donul, locurile cele
maT aprOpe de Thrachia, cu jacurile bantula; Ce Dechie asupra-le
margand, in toate tamplarile biruitorla era, i tot plianul ce apucase

au scos. Apor s nevoia, pentru ca de tot cal O. le inchida,

s nu sh maT poata intoarce innapol; Ce cu vicleugul sotiil luT

www.dacoromanica.ro

CAP. 11111.

209

Gal lie, intre blile (Donului) inchiclindu-se, de sotie parasit, acolo au perit, in pacl a. caqind: caci nici trupul nu i s'au maT
putut afla Zonoras Carte 12. Cap. 20: de acesta prada, a Tata. Zonaras. Card
ralor in Misia nu pomeneste; Ce zice, ca numai Bosforul (de 12. Cap. 20.
la Don) au fost jacuit, in potriva a .carora mergand Dechie, cu
viclesugul scgiii sale a lui Gallus, precum am zis, au perit.
Perit-au dara Dechie la anul 251: si au inparatit mai mult de Let. 251.
cat un an, precum mai sus am zis.
Galie.
Dupa peire lui Dechie, in Schithia : rarnas4a ostii au radicat
la inpartie pe viclianul Gallie, carele Trebonianul sa porecliia. zzosim,aCacrtete1.

Acesta in loc de arme innaint6 lacomiii varvaresca (cu mare

rusin6 a tot poporul Romanilor) bani au pus 200 mii de dramuri giuruindu le; ce pi cu gasta 'Mara neindastulindu-se
(precum scrie Vopiscus), dup intoarcere lui la Roma, Tara au
pradat Dardania, Thesalia, Thrachia, i pana la Machedonia. Zonoras Carte 12 : Cap 21 : multime, zice, de Schyhti, as6 mai fara
numar, an facut navala, s au razbit tocma pana la Italia. Aceiia
au pradat Machedonia, Thesalia i Gretia, Tar o parte din transii
trecand Bosforul spre mare negra, multe Vari au jecuit. Acest

12. Cap. 21.

prada 'Ate s fie tot una, cu ceia, ce mai sus am pomenit, la

anul 251, caci si insemnatorii vremilor Patavie, i Calvizie intre

Z:t:Arte
sine nu sa potriv6sc, ca Patavie prada numai una insamneza Patiav5

la anu1:251rprecum am zis, *Tara la anul 252 : cevas nu pomeneste, in care an Calvizie din Vopiscus pomeneste. Ce orl cum
au fost, cunoasti-se, ca i Dachia find in sliahul Tataralor, fara

mare stricaciune sa nu fie scapat : insa precum din locurile

sale Romanii sa fie eit, istoricii nu scriu, mai vartos ca la
anul 253. Gallus trimitind pre hatmanul Ernilian cu oaste,

Let. 253.

nu numai cat i-au biruit cu fericite raszboae ; -ce Inca din toate
hotarale inpratiii la locurile sale, sa-i fie gonit, scrie Zosim, Zosim, Carte 1.
orosie
Victor, Evtropie i Orosie. iara Zonoras Carte 12. Cap. 21: macar
Cap. 21.
ca pre scurt, insa maT curat povest6 alege. Schythil zice : dupa Eve
legamantul -ce-facuse cu Romanii, jeluindu-se ca li sa da mai Carte 17. Cap. 17.

puOn, de cat le era tocmala, ludndu-se, si clatind cu capul s'au

dus. Ce Emilian, om de niam African, Hatmanul Lighioanelor

de la Misia (supt acesta 'era si cle din Dachia) totl banii,

14

www.dacoromanica.ro

210

CARA I

cariT era sh-T d Ttarhlor, i-au fgAduit slujitorilor, numaT de-T

vor bate. DecT slujitoriT, cu aast nedejde invartostl, gra vste
au nbusit asupra Schythilor, din carii putinT schpand, alaltl totT

sau au perit, sau la mhn au cazut. Duph, aCasta biruint, intrnd in thrhle lor, cu multh dobandA s'au intors innapoT. Tamplatu s-au aCasta la anul 253, sau duph cum socotste Patavie
Let: 254.
254. Acesta inteahasth oaste Emilian, atata de bine, si vitejste
s'au purtat, cat in mare dragost slujitorilor intrnd, indath l'au
Erni lian.
numit inphrat, in potriva a chruTa Gallie cu oste mrghnd, silila
sh-1 bage la mhnh; ce oast phrhsind pe Gallie inch' ne plinind
doT anT a inphratiii, in anul pomenit, de slujitorT fu omorht.
Patavie din Zosim si Orosie culege precum sh fie inphrtit anT
Zosim, Carte 1. dol, lunT 4. si sh fie perit la anul de la Hs. 254. Pe ace vrme
Orosie
carte 7. cap. 22. Lichinie Valerian, om de bunh nastere, era trimis in Ghermanie,
pentru ca sh aduch niste polcurT, carele era sh sh trima in
potriva Persilor; unde auzind de peir luT Gallie, s'au intors, cu
acles ostl, pentru ca sh rzscumpere moart luT Gallie; ce osteniT
luT Emilian, vhzind eh sh va scorni rhszboTu, si uniT de alOT vor
peri, cu ucider luT Emilian au potolit galcva, si. au stAtut la
inprMie Valerian, Emilian numaT treT luni numele inphrtese
.

purthnd.

CAPUL XIV

Dovedefte-sd tralul Romanilor in Dachia, de la Valerian

pdnd la Avrelie.
Valerian, al
Oa lienns.

gi Galien

Slujba inpArAtiii, Valerie luhnd, indath au fAcut sotie pre fiTul

shu Gallienus. Multe si marl rscoale pomenesc scriitoriT in yr&
mile acestora inpratT; si precum in Evropa, as in Asia, un loc
macar ne calcat, si ne stropsit de VarvarT, n'au rhmas. Ca Persil

de o parte, TtarhT de alta, hotartile inparhtiif robiTa, si duph

obicTul lor pustila, atAta, cat si Avgustin in Epistola 80: scrie,
ch ar fi socotit cine-va, ch nu alth, ce sfArsitul lumiT Taste; ce
alalte noT trecnd, le cle ce s'au tamplat, pre aproape de partile

www.dacoromanica.ro

211

CAP. XIV.

llachia, (chef in Daelia ceva sa sa fie fault pomenit nu aflam), Zosint Carte I.
sa ne intoarcem: Scrie Zosim istoricul precum let 257. Ta- Cartr12naoraaps. 23.

taraT, asteptand Tarna, si Dunare inghetind, s'au pornit; lasind

mare negra in stanga, totT pedestri pre marginile mariT, tiind in
driapta uscatul, si cetatile Tomos, Istros si Anhialon; cat maT
tare au putut trecand, au agfuns la lacul ce sa chema Fileatina
(carile aprOpe de Vizantie in marginile mariT sa af15), si de acolo
la Vizantia, Bogazul la razsarit trecand, au apucat Halchedonul,

Nicomidia, Nichea si Chyzicul. Lail ce sa fie fost pricina, care

pre 'Mae, prin Dachia sa treca, n'au lasat; ce maT pe gos
sa

fie trecut Dunare, macar ca anume nu arata, insa din

cuvintele, carele mal gos sa vor zice, aTave Taste, ca. marginile

DunAriT, prin tractul Dachiii tare fiind pazite, au trecut, pe

unde nicT s'ar fi gandit eine va c vor put trce; adeca pentre
mare si pentre cetatile, carile mai sus am pomenit.* DecI Va_ Zonorae aeoloq.

lerian in al septl an, a inparatiiT sale, margand la rAzsarit in-

potriva Persilor, nenarocit razboiu au avut, ca biruit find la

batae, viu au cazut pe mana lui Sapor inparatul Persilor, unde Eveevie in Om
iia pentru ConSapor in mare batgocura, si ocarA tiindu-1, cand vr s incalece etantin,Oap.24:

pre cal, in loc de scaus supt piCoare il

siliTa de BA supune; Agathoe. Carte

pana maT pre urrna, de viu despoindu-1 de pTale, l'au sArat cu

sare, si asa in mare nenarocire, viTata s'au sfarsit. Niel rugAmentele fiTuluT sau, nicl baniT la VarvarT, vre un pret, sau trcere
avancl. Murit-au Valerian let: 259, sau precunc Patavie socoteste
260. Dupa, jelnica si lacramoasa tamplar luT Valirian, la chivernisala inparatiiT au rAmas singur fiTul sau Gallien, carile nu
foarte jelnic s'au aratat pentru as de grozava peir pArinteluT
sail, ce Inca vaciindu-se ca dintr'o pTiadecA a invatAturilor OIL
ne-sau slobod, si despIedecat : gocurilor maT mult, si desfatarilor
desrte s'au dat. Aceste a luT Gallien blastamatii ce face, varvaril
intelegand, s'au radicat Tataral, si Ghermanii FrantiT, caril cu
prazile au patruns in Gallia pana la muntiT PyreneT; CattiT si
SaxoniT in Italia au intrat, Gotthil, inpreuna cu Schythil, Gretia
si Asia mica au pustiit; Tara SveviT au nAbusit asupra PanoniiI.
Toate acste rautatI s'au tamplat inpratiiT Romanilor, la anul de
la Hs: 265. Cu carile tare au ingenuchet inpAratiTa Romanilor; pe

www.dacoromanica.ro

4. List. 129.

Let: 259.

Gallen augur

Let. 265.

212

CARTE I

vrm acestuT inparat, precum Dachia noastra, cu RomaniT sa fie

fostla,cuit, bun dovada avem din istoricul Zonoras, carile Carte
12. Cap. 24. zice : precum Hatmanul ostilor calarimiT s fie fost
Avreulus Dacul, a luT cuvinte sint acest : 'AupioXo; 8 t x6pac
6iv

Let. 268.
Avrelie Victor
01 Po llion

Clavdio.

Zosim. Carte 1.
Trivelio eiVletor.

rernojC, IC ocnipov Axx(ccc innar,Osics-qq, adeca: Tara Avrelius era

din tam GhetiiT, care maT pre urrna s'au chemat Dachia. Cu vredniciTa acestuT Avrolus, Inghenuus Hatmanul ostilor Misiii,
carile tulburncl pe slujitorT, 11 radicasa inparat, fu biruit, prins
si omorht. Tara let: 268. viclenindu-se Hatmanil Macrian si Iraclian, cu viclesug ucisra pe Gallian in Mediolan, dup b. ce inparatisa cu tatil-shu inpreuna anY 7. fail singur aproape de 8.

Mart. 21, fiind la varst ca la 50. anT.

Dupa acesta, alesu s'au la inrdratie Clavdius: om de toata, lauda
vrednic, si in scurt vreme a slabite puterile inparatiiT innoitorTu.
* in vrm acestuia inparat, SchythiT ingiugandu-se CU HeruliT,
i cu GotthiT, i fachnd aproape de Nistru (uncle atunc

OrosiC Carte 7. PevchiT

Cap. 20.

lacuTa) 6.000 de vasa, in carile intrand 320.000 de oamenT,

i trecand pro langa Tomis, si pre laugh Marchianopolis, au intrat in Misia. Inpotriva a carora, macar ca foarte putina oaste

cu sine aye Clavdie esind: in doa razboae 1-au biruit, si pe

to-tT pana la unul T-au omorAt. Inca si cAti din rAzboTu cu fuga

Zonaras. Carte
12. Cap. 26.

Sarnitle Carte
B. Ca p. 15.

scapase, neputnd la vasa a scapa, (cad si pre acl pre maT

multe 1uas., i ca la 2000 in mare le afundasa), aparilndu-se
spre munOi Cenghii au nazuit, uncle Clavdie din toate partile
inchizindu-T, i cal in vre o parte sa Tasa, oprindu-le, acolo de
foame, si de ciuma ce-T lovise, totl au perit. Zonoras Carte 12.
Cap. 26. zice: SchythiT trecand Balla Meotis in Asia, si in Evropa au prdat. Acestas marturiseste i Chedrinus la acestas
inpArat, de pre a carora cuvinte, chiar s cunoaste, ca dincoace
de 13alta Meotis, i peste Dachia, tot locul acela, supt staphire
Romanilor sa fie fost, ins nurnaT pre Inga' marginile mariT
Deg* din care poate fi lutind Sarni0e, intr'acesta chip zice:
Clavdie la Apa NistruluT inpotriva CapistiT DianiT, care Taste
inpotriva CrilmuluT, pe Schythi au batut, si 2000. de corabiT le au

luat, si 11-au innecat, pentru care vitejie, si izbnda, T-au scris

Senatul: Clavdie Avguste, tu ne e01 frate, tu printe, tu prilatin, tu

www.dacoromanica.ro

CAP.

my.

213

bun Senator, tu staptin. i,i ap Clavdie, cu bun vitejiTa sa, 1ar4

intram puterile inpargtiii, i hotarale eT fail bantuYala lasindu-le,

la anul 270. Fevruarie 2. de ciuma au murit, dup ce au inp5.1'5'0 un an, luni 10. zile 5.
Dup5. moartea lul Clavdie (precum scrie Po Ilion), frate sau Let. 270.
Cfintilus, socotind ca cum inpratiia ar fi de moie, singur pre Poll en Castiodor
sine s'au numit inparat. Ce zarva pentru aeasta in oaste scor- Qi Evsevie la
nindu sa, dupa 17. zile il ucisara, i au statut la inparatie Av- acest InPrat.
relie Avrelian, pentru carile in carte ce urmaza, vom zice.

SfirOtu1 cartii IntAl.

www.dacoromanica.ro

PREVOROVIRE
INFORMUIND CITITORIUL.

De vrrne ce cu agiutoriul lui Dumnazaa am agiuns spre acTa

a hronologhiii parte, in care chli-va din scriitoriT vremilor mai
trecute, pomenesc pentru mutar Romanilor din Dachia in Mi-

sia: foarte cu trebuinta am socotit, pentru ca sa dam cititoriului nostru putina informaluire in ce chip adica st poata, ca
c adevarata, i negreita povst Istoriii acetiia, s inOliaga :
nici dupa socotClele a unora mai proaspeO, cu minte furandu-se
inteacia1 cu daniT greita parre s cad&
Istoricil dara, carii pentru mutarea Romanilor din Dachia in Evtropsie,.dVoplisMisia pomenesc, una numai, ins i acCia nu Tuoara pricina arata.) Anton BonL
adeca : Avrelian inparat vazind, zic, ca pe vremile inparAilor, Decada 1. Cap. I.

earn' fusse mai denainte de dansul la inpratie, Varvarii CHvatulul, cu cate-va nabuiri Misia (supt care sa, intelge i Dachia), Thrachia, Thessalia, Machedonia, Iliria, Greia, (i precum zice Zonara, c i Athina au fost incungiurat, ce cu vredniciia lui Cleodemos, au fost izbavita, de prada lor), sa FA, fie

lsat de OM nedejd, ca va mai put apara Dachia de calcaturile lor, i a Coloniile, i alabii lacuitori Romaneti, caril
de atata vrme intiansa traia, sa, fie poroncit, s sa radice din

Dachia; i s triaca peste Dunare decinde in Misia; care mutare 0, s fie facut, prepus nu iaste. Ce prepusul iaste, de s'au
MI Tutors, sau de nu s'au mai Intors vre-oda34 aceimi Romani,

www.dacoromanica.ro

Zonaras.
Carte 12. Cap. 26

216

CARTE I

larAs la mosiile lor in Dachia. Dintr'acesta darh prepus pentru

ca sA scoatem pe cititoriu, lucrul mai pe amAnuntul a scutura
ne trebue. Deci macar cA la pomenitii Scriitori, alth pricina far
aCasta anume insAmnatA, nu aflAm: adech, ch socotind Avrelian;

ca nu va mai put aphra pe Romanii din Dachia, sh-I fie mutat

in Misia. lush cate-va alte pricini, si mai grle de cat adasta,
dintr'a aceloras scrisori, putem culoge. a nici as prost trebue
sh intelegem, ch vor fi socotit ace scriitorT atata de slabe i neputindoash puterile inpriiI Romanilor, ca nici cum intr'alt
chip O. fie putut aphra ace vestitA, largh, i bisugoash, i inpar4iiT foarte de folos tarh Si mai vartos ch acmu 179: de ani era,
de cand Romanii inteansa lAcuind, i mosiT i cu sate si cu

Ceth.ti, intemelati find, macar i singur inpAratul as ar fi poroncit, insA nu cu lesne, inch pr cu greu li-ar fi cAzut, tot de
odath as de tot phrhsind-o, pre manule Varvarilor rapitarl sh
o lash; si in vCci deciTa, ca cum n'ar 11 mai avut trba cu dansa
sh o uite, ales eh r,intre Dachia i Misia nu alth, fgra numai
latul Dunarii desparte. Acdst as socotindu-sa, cu bunh sama
putem cunoaste, ch i alte pricini vor fi fost, carile sh fie asu-

silor.

prit pe Avrelian de odath a de-serta Dachia de lacuitorii ci,

Tart nu ea doara in veni sh sh parasasch, cai s'au i tamplat,
precum rndul Istoriii innainte curat Va arAta. Fost au dart duph
pricina pomenita, si a doa; caci Avrelian ca un bun socotitorTu,
iscusit a inpAratiii chivernisitoriu, vazind ch cu lend, i eu
negrijd inparaOlor mai denainte, puterile Romanilor, nu putin
sh plecash; i inparAtiia Persilor, duph ce Sapor inparatul Perpe Romani biruind, i pe Valerian (precum la locul' situ
s'au zis), viu la mana prinzindu.1, i cu groznich moarte omorandu-1; Persil MAta sh inAltash, i sA mandrist, cat (precum Zo-

nora acolos mArturiseste) aT nici in samh de ceva, nu mai

line pre Romani, do care lucru Avrelfan cu inthleMesc sfat, ei
ca un destoinic a ostilor purtAtorTu, sOcotit-au, ca intat puterile

eelui mai mare sh frangh, si ocara, care in obrazul cinstet ei

slava Romanilor cazusa, "stergand: patima sh le razscumpere.
Insh duph inthritura, care Persil luase, i duph Schder, care in
ostile Romanilor, sh facusA, cautat-au luT Avrelian toate ()stile,

www.dacoromanica.ro

PREVOROVIRE

217

carile in multe parti era deogbite, i inprAstiTate, la un trup s le

adune; ca carora au Mout, i ostilor, carile era puse pentru paza

Dachiii, pre carile de prin cetAti, si de pre la rnarginile hotaralor scotindu-le, nu putem socoti, c i alaltI louitori, Ma%
oaste, in loc as de ival6, fr grijA sa rArriaTa, vor fl putut, i
pentru aasta ce mai de frunte parte, inpreura cu ostile peste
Dunre, poate sA fie trecut; iar alalt prostime, (pre cariT Sarnitie ii numste purttori de grij caselor) toatk sau mai la carrriline
Cart tr..4. Cap. 6.
muntl, sau la locuri in dos, A. sa lie tras, si tot in Dachia s6,
fie rgmas. Ce noT in cuvintele Jul Sarnitie putin nedejduindu-ne, adeverim: precum toti RomaniT din Dachia s fie trecut
in Misia; de care mal pre urm5, vom vide. Fost-au a triTa pricin& eh Avrelian nu numaT ca un inpArat, ce si ca un Most-Ilan,
'de grij DachiiT purta ; cacT el era nscut crescut in Dachia,
ce-T zice maluroas. Si de Taste s putem amesteca cuvintele
prostimeT, intre dovdele Istoricilor, ce ni au povestit un voinic:
Preda Stambol Roman, din Ora MuntenTascti, carile apoi din mita
inprtitTascA,

Sotnic la targul Harcovului au sttut. Acesta

dar ne spunea, precum in tam RomanTascA, aproape de Dui-16re,

pre malul OltuluT, sa s fie vzind niste temeliT ca de Cetate,

carora l'AraniT de pre acolo lacuitorT, din bAtraniT lor apucandl
le zic, Curtile luT Ler inpArat, precum si in Colendele anuluT
nou, i astAzT au luat de pomenesc : Ler Ater Domnut; care
nume sunA Avrelie Avrelian. Ce acste lor lAsindu-le, la ale
noastre s vinim. Zicem darhinpreunA cu alaltY a vremilor scriitorT;

precum pentru pricinile pomenite, Avrelian inparat, cu bun

Emma sau pre toti RomaniT, sau numaT o sam: aclea ostnii,
si eel mai de frunte, din Dachia de odat sa-T fie mutat in Misia, de unde apoi i nume au luat, de sh' chema Romanil aciTa
Misiii, i apoi mai pre urrn'a Vlahi, (precum din Istoricul Nichita IIoniatis, la locul su am aratat), si melt mai pre larg
vom arata, unde va vini cursul IIroniculuT slt Oicem ; cand si
de unde s'au scornit a sa. chema RomaniT din Dachia si din
Misia VlahT; precum astticli videm, ca si in Misia de la Poaita
de fier, pal-A in marC negra, satele carile sint mai aproape de
malurile Dunilril, pline sint de Romani de un nTarn, si de o

www.dacoromanica.ro

218

CART$ I

limbA cu cet1 de Casta parte de Dun Are; insA nol nu asuprim pe

cine-va, ca socotliiT noastre, care adusem, intr'alt chip sh crezA,
IAA, nurnaT atata, cat precum ni sA pare, l'am adeverit, cA inpotriva
acelora, cariT WO de tot tAgAduesc, precum Romanii notriT, sh

fie de niamul Romanilor de la Italia, tare i nebiruit argument

sA avem. De vrme ce Romani au fost acila, pre cariT Avrelian
inpArat scotindu-1 din Dachia, T-au mutat in Misia; Tata a aceT
RomanT au fost, pre cariT Ulpie TraTan cu 179. de anT maT de
nainte 1-au fost adus in Dachia, i ace pomenitA, nu pr scurth
vrme, necurmat tot a acelora fieori, nepoti i strAnepotT, i ne
poti din strAnepotT, au Mena inteansa. Bine zice un cuvant a
prostimei ArApetT : MincTuna de ar i scoate de la moarte, insA
adevArul Taste de tinut. Tamplatu-s'au darA aCasta mutare ,Ro-

manilor din Dachia in Misia, precum Calviz din Vopiscus BAmAluete, al cincil an a inpArAtiil luT Avrelian, carile Taste
dela Hs: 274. de anT.

www.dacoromanica.ro

CARTE A DOA.
Care arati treceria Romanilor din Dachia in Mysia, apol dovedete, precum aceia Romani riii s'au inturnat de la Mysia
in Dachia. Aijdere arati, precum aceiai Romani, tot in Dachia
au limit de la Avrelie Avrelian, piina la Constantin- Marele.
CAPUL I.
Aratd-sti pre scurt viaa ha Avrelie Avrelian, carile de lnofiIa

sa au fost Roman din Dachia.

As Dachia noastr6,, care altora de Romani, numaT calcata si Avrelle AireHan.

petrecutl au fost, acmu s6. face maid., si nascAtoare inparatilor
Romani; cad Avrelian, precum si maT sus am pomenit, au fost
nscut in Dachia, ce-I zic mbluroas. Si macar ca parintiT in
IstoriT nu sa pomenesc; Ina. alav Taste, ca de nTam prost, nu
put -sa fie, de vrCrne ce altora la Otfichiile Hatmniilor, a intra
nu sa cAd, fara numaT color din bun nastere esitT, eau cu multe
lUcrurl vitejestI VestiV. DecT el la inparatie, cu aasta, si cu mare
slava lucrurilor ostenestI, au agluns. Pe AlemanT, si pe Mar- 'it:jollier, ::Zicomani (caril maT denainte multe stricaciunT facusa inprliiT), la vials. M.
au biruit. DeciTa la Roma intorcandu-sa, zithurile cetAtiT atata
IT-au largit, cat cincizeci miT de pasT incungiura. ApoT la rzs4rit

www.dacoromanica.ro

220

CARTE It

trecand, pe Zenovia vie au prins, si cu sine la Triumf o au adus;

pe Gotthil departe peste Dunare l-au caleat, si mai asupra tuturor
neprilatinilor inparatiii, biruitoare arme au purtat. Dupa acst
a vitejiilor vrednicii, lost-au i ce Taste mai de triaba, i mai

hiric tuturor stapanitorilor bur& adet a dreptatil tiitoriu, c1 a

rauttil tare pedepsitoriu. Poronca lui catra octni inteacesta
forma au frost: De vei sa, fiT Cap pe -oaste, i mai cu ddins, de
vei s fiT viu, mna slujitorlului contenecte; cine-va pulul strein
O. nu apuce: oaia sa rru atinga; strugurul sa, nu zmulgii; tarina

sa nu Ira& untdelemn, sare lmne sh nu ce, cu zaharaoa sa

O. fie indestulat. Slujitoriul din prada, i dobanda neprilatinilor;
iara nu din lacramile thranilor s traiasca. Lfa in brntele sasa-ci poarte ; Tara, nu in ospatril, i proci. in scurt: intre eel
mtl laudati stapa(nOtori fost-au numarat, fara numal caul spre
varsar singeluil au lost can mai mult dat. Acest din cle multe,
pentru .Avrelian Dacul, avut aicia a zice; Tara cat au trait, si cat
t
au inprtit, innainte la locul sat' vom arata.
biiT

CAPUL H.
Dovedstc-sei tralul Romanilor in Dachia, fi supt Acrelie
Aorelian.

Let. 270.

Let. 272.

Avrelian, stand la inpartie pre urma lui Avrelie Flavius Clavdie,

in anul din tai a inparatiii lui, carile Taste de la Domnul Hs: 270.
au purees cu oaste asupra. Gotth-ilor peste Dunare, pre caril vitej4te biruindu-1, precht spre hotarale cle vechi a inparatill intrase, goninclu-T, iaravi cle de dem ult puind, i intarind) cu mare

lauda s'au intors la Roma la anul 272. Iarasi (yopiscus marturisind) purcegand cu oast spre razsarit, ci Wand tractul pe de
cela parte de Dunare, in cale undo i s'au tamplat nescari-va
Varvarl clatiti a afla; pre. toti i-au biruit, si i-au Iiiprtiat, si
ales pe Domnul Getthilor, la marl aducand cu alte, 5000 de ai
sal, acec peste Dunare l'au omorat. Ca acst vei afla si la Sarnitie, carile nmului Romnilor din Dachia, foarte inpotrivnic

www.dacoromanica.ro

CAP. II.

221

sa fie l'am aratat; insa. aic pizma uTtandu-sT, adevrul martu-

risind, la Cart 3. Cap 15. zice: Ghetit si Sarmatii, pentru ca

sa-sT izbandiasca asupra Romani lor, si pentru ca Ball intoarca
locurile ce pierduse, tot-duna chitila, cum ar put scoate din
Dachia leghioanele Romani lor, si as pe vrme acestuT inparat
sculndu-se Hatmanul si Domnul lor Cunab, au purees cu oaste
asupra Romani lor; Ce lucrul rrau mergandu-le, si Domnul s'au
pierdut, si cu rusine innapoi s'au intors. De acest curacindu-sa,

prin Thrachia au mars la Vizantie, si de acolo au trecut la

Vithynia in Asia, unde pro Zenovia inparatTasa (muTare cu
multul mai vitTaza, si maT harnica de cat mult1 barbatl) biruind,
vie au prins-o, si deaciTa la Roma viind, au facut Triumf pentru
nepritatini biruicY, la razsarit si la apus. in starsitul anuluT 274.
gatindusa pentru ca la anul ce va intra, TarasT sa triad. la Asia,

asupra Persilor, sa fie radicat din Dachia pre Romani, si sa-1

fie trecut peste Dunare la Misia scriu IstoriciT : precum mai innainte hirese cuvintelo acelor ScriitorT de fata 11-am adus. Ce
pentru ca intaT al'av sa sa tack ce inpotrivnicilor era cu prepus,
&led, precum RomaniT, pre cariT TraTan in Dachia iT pusse,
prin vrme a 177. de anT tot acolos neclatiV, si nemutacT au trait;
Tara nu numaT cu trcer sau cu vre-o ernare a Romanilor intrInsa, Dachii s fie apucat o partd din limba Romansca (precum Zamoschie Liahul si alalti acestil parerT parnici vanturTaza),
si Tarast Dachil ceT din tal pre locurile sale WA Romani, ca nite
'suppusl s fie ramas, ca crTazi-ma. L.Tahul acela, si alciT caril vor
maT CI: Cauta la DictionarTul luT Moreri, cate fabuie ca acest
aduce din Menburg, la numele Gotth, de acel flTu de darmoeturT; ca lunga, si Inca pr lunga ar fi ernaticul in 177. -de anT
ne schimbat, si ne primenit; Tara, inpotrivnicil nostriT, ce s'au silit
ceva, macar cu aratare, adevrul sa inchipuTasca; nu li s'au ehzut de niste trceri, si ernarT numaT a Romanilor prin Dachia
noastra sa pomenTasca, (carele nicT cum fundamentul sa st, si
poprle O. sa razime au) ce sabiTa acsta in man& sa Ile luat,
pre care noT acmu, cu buna voe le intindem, si asupra noastra
tragand-o, sa ispitesca, Custura Taste in tiaca? i de Taste, oare

www.dacoromanica.ro

Let. 274.

222

CARTli 11

sable slujitorlasca i taioasa Taste ? au tompa custura babasca, i

numaT de covtT razatoare Taste? Ce acst glume scurte facnd,

la triaba noastra, 0 la cuvntul intradins sa vinim.

CAPUL III.

DovedIfte-sd, cd ace a Romanilor trecere din Dachia la Mysia, pre

scurtd sd fie fost,

i supt acelal ispdrat Tardl la locul &Yu, sd sd

fie tutors.

La toata dovada, i adeverinta istoriiT cu prepus, trebue s

pomenfasca cititorlul nostru, canoanele carile T-am dat: ca cu
acel drept slujindu-se, toata osirdia, i nevointa noastra, precum pentru adevar s pune va afla, precum i aic, cnd in
cursul istoriii, am dat de povestire de la Istoric vrednic de
Vopisous

In ADO ltil
Avrellan

credinta, precum Avrelian socotind, cd Dachia, pre care. Traian

o descdlecase, cd a o fine nu va ma(i) pate, au ldsat-o, i cet4fnii Romanl, caril ldcuia intr'dnsa 1-au trecut n M ysia. indata dupa pravila CanonuluT, i pofta adevarului, cunt50em c pana la acTa

vrme, Romani au fost acila, cariT au lacuit in Dachia, 0 pre-

cum necurmat intrInsa au trait, a de s'ar fi cum-va mai de

demult curmat, n'ar zice istoricul, ca pre RomaniT cetacdriT, pre
cariT TraTan T-au arzat; T-au radicat Avrelian. DecT precum traTul

lor in Dachia pana atunc au fost adevarat, ar-0 radicar lor

dela Avrelian, adevarata trebue sa fie. ti acsta maT de pe urma
povestire, ramfine stapAnitoare, pn sau acela istoric, sau altul
vrednic de credinta in cursul istoriii, s va arata, carile alta
povste noah, asupra ace0iTa sa aduca, adeca, precum RomaniT
Tar4 s'au intors in Dachia: i Dachia, c dela Avrelian lasat,
Taraq RomaniT a o tin, au :apucat. Care povste de nu sa, va
afla, ramn inpotrivniciT biruitorT, i cu larga gm% vor put zice,
ca de au i trait Romani! in Dachia athI anT: Tara maT pre
urma'prsind-o, au eit dinteansa; lar de sa, va afla alta, inpotriva ace0iTa, i povst aasta s 0rge, i inpotrivniciT biruit1 vor cade, pentru care acmu la meTdian eind, vom nevoi
doara i inpotrivniciT s vor cunoa0e, ce 161 de arme poarta.

www.dacoromanica.ro

CAP. Iv.

223

CAPUL IV.
Acesta sei dovedfte mntdt, din sorotlalci.

Nu cu greu s va priimi dovada socotliT noastre, precum Romanil dT-au i esit din Dachia, s-au trecut numaT peste Durare la Misia, Indat i farA multA zAbavA la mosiTa sa, s BA

fie tutors, de sa, va socoti binisor pricina, pentru care Avrelian,

atunc au socotit sA-T sec* din Dachia. Pricina darn, (precum
dintr'acelas Istoric curat sA poate vide,) care au inpins pe Avrelian, sA scoata pre Romani din Dachiar alta n'au fost; fa'rA
numaT, ca. Avrelian cu cte-va fericite rAzboae, pre Varvari intr'ace parte nAvAlitorT, biruise, i tocma la locurile lor IT gonis5;
insA multimea i poTade lor, precum de tot cAlaturT, si stropsiturT in hotarAle inpArAtiiT sh nu maT facA, a opri, i dupA depArtare luT la Asia a le pAzi, foarte cu greu a fl socotind, poate sA-T
fie trecut peste Dun&re, in loo adecA maY apArat; puind la mijloc

apA mare, si cu greu a sA trce ca acTa. ApoT find Avrelian

la anul ce urma let. 275 : sA trecA cu toate puterile asupra Persilor,
nu numal cAcT despre hotarAle CrivAtuluT sA depArta, ce inca 0
otile,

carile era pentru paza acelor OAT din Dachia, cu sine

a le trage va fi vrut; carile lipsind socotTa, a singurT cetAteniT,

i altY lAcuitorT pre dinafarA, fall, mare primejdie pana la inturnare lul sA fie nu vor put, ce acestA socoteala a luT Avrelian,
intrlmbe pArtile gresith sA fie fost, tamplare lucrurilor, mal pre
urmA au arAtat. Cad nicf el la Asia sA trcA au apucat, (de

vrme ce i s'au tamplat moarte la Vizantia, precum innainte

vom arAta), nici TAtarAT au mal vinit spre Dachia, ce tocma dupd

rnoart lul Avrelian, find la inpArAtie Clavdius Tatitul, au lovit

pe dupA mare 'Agra' la Asia ; i acolo au fAcut mare pradA in
Tara PontuluT, si a ChilichiiT, (pentru care la inparatie luT Clavdie
maT deschis vom zice). i as sA cunoaste, ca precum osteniT,

ce sA vor fi luat din Dachia, la loc sA vor fi intors, (cad cu

moartea inpAratuluT i ostenir acTa maT mult s'au inprAstiat i
s'au pArAsit) i alaltf lAcuitorT a eT, peste Dunare trecutY, pentru

www.dacoromanica.ro

Let. 275.

224

CARTE II

ce acolo s fie ramas; n'au avut, de vrme ce prazile Varvarilor

s'au indreptat spre pri1e Asiii; Tara nu dupa cum sa tem Avrelian, spre Dachia. Asijder, nu proasta socotiala, iaste, ca. de.
au si radicat Avrelian pre Romani din Dachia, aCasta radicatura. sa, nu fie fost vnica, ce numai pan& la o vrme, adeca
pana, s vor intoarce ()stile dela Asia Taras la Evropa; bunaoara

precum i noagt acstas acmii, tot cu acelas niam de 'Mari a

pi ni s. tampla, pentru care lucru, Domnii, purtand de grij
lcuitorilor, intelegand precum Muhl very vor Ora s prade,
veil in prada altor tan printrInsa vor s triac, ca i cand tree
in tam lessca, sau in tara unguriasca ; indata poruncesc, i dau
stire lacuitorilor de s trag dela camp la muntp, la paduri, i
la alte locuri tari; unde de vrajmasie lor s s poata apara, decila
potolindu sa, si la locurile sale intorcandu-se, sau intr'alt chip
inpacandu-s, i aszindu-sa Paganii; lcuitorii fiete-cine la locul, si la sedr c dintai s intoarce; i precum i astazi videm
c de calcaturile, i inbletele lor, locurile tarai Moldovei despre
Nistru- la camp. i deschise find, mai mult pustie, si de mosnnil sal de cht-ya ani parasit Taste, deosabi de slujitori CalAracT,

ce stau pre ace margine pe la Orhei, pe la Soroca,

el

pe la alte trecatori, uncle s pot aciuoa de rautate lor. Pise Hotintil dui:A rsiboYul A-au avut Turcii cu Lei1, (unde nu putin
ad laucla barbatie Jul loan Sobetki, carile atunc Hatman Coronii

Lesesti era) .pana la la: 1712. numai in cetate putini targovetT,

i slujitori s put stvi, iara, olatul Hotinului, precum i Cernautil, si a Sorocal parte c6 mai mult, de tot pustie, i nelacuit rmsCse. fara la anul pomenit "Turbii avand grija .Rusilor
dintr'acolo, i largind cetatC, i. intarind-o cu oaste; in doi ani
numal toate locurile acCl6 s'au inplut de sate, si de oameni : adeca

,cei ce de frica, i grij6 Tataralor la munte, i la paduri trasi

era, la camp si la locurile sale intorcandu-se. inteacesta chip
dark Taste kle. socotit, i tragerea Romanilor din Dachia in Misia

supt Avrelian; -nu lunga rnici venica sa fie fost,. ce scurta, ci

numaT pana la o vrme, precum pre dovada aCasta, a socot6Iii,
cursul Istoriii asd sa fie fost innainte va arata. ace de aic in.nainte Taras dupa regula, i Canonul, carele am dat din an in an, si

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

225

din Istoric in Istoric vom merge; insAmnand, si cercnd O. videm,

oare DachiTa noastr as lepAdatA de Romani au rmas ? si Var-

variii vinit-au sA o stapaniasca; au da-vom peste alta povdste,

care s ne adeverCscA, precurn Dachila Tails de Romani sh s fie

inut; si TatarAT la pustiile lor sg s fie gonit? La care de s

vor afla scriitori de crediniA vrednici, lath, ca. fAra,' nici un prepus rAm'ane O. cunoastem, ch eel esiti din DachiTa Romani iarris

la locul lor s sg, fie inturnat, si mosiile lor, cle din Val, sa"-s
fie apucat, s6, mergem dar innainte.
CAPUL V.

Doved4te-sa apa inturnarea kr 'in Dachiia din Istorici, ci traful kr

intr'dnsa dela moartIa lul Avreliian, pand la Clavdiie.

As dar, precurn- in Capul trecut a CArtiT acestiia am zis,

precum AvreliTan cu mare cltire asupra Persilor gAtindu-s in
anul 275. de la Roma au purees, ce aproape de VyzantiTa (care
acmii Taste cetat luT Constantin) intre VyzantiTe si IracliTa, la
orasul ce s chema Kinofrurion sosind, acolo de HatmaniT OA carEtert9ropiesim

ucis, viTata, s-au avArsit ; Tara tmplar mortiT lui au fost as;

cari e 1.

ca secretarTul lui, (adid, Logofatul de taina) Minesthus, czind Zonoras carte, 12.

intr'o gresela pre mare, si stiind fire lift Avreliian n eintoars, si

nemilostiv spre eel raT, au potrivit slova lui Avreliian, si au
fcut un izvod, ca cum singur inpAratul cu m'ana sa l'ar fi scris,
in carile au scris numerele a chti-va SenatorT, ca cum T-ar fi
ornduit de moarte. Apoi, ca un vanzatoriu staptmului, in chip
c'ar descoperi tain adevarata, au artat acel izvod Capetelor,
carele anume intrInsul era insgmnate. ET drepti, si inparatulul
nevinovati stiindu-sh, nebunste lucrul nici mai cercnd, nicT
pre inparatul maT ispitind, cu totiT sfatul cel mai rau apucncl,
fail vste asupra nevinovatului, si bunului inprat, navrApasc, si
acol pe loc neomeneste il ucig. Inparacit-au AvreliTan anT
aproape de 5. precum insmnza PetaviTe; iara dup socotCla lul
Calvizile, fgra pOne zile, 6. ani; Omortu-l-au Ghenvariie 29. sau
15

www.dacoromanica.ro

Cap. 27.

226

CARTE II

cum altii vor, in luna lui OctomvriTe. Dupa moartea luY Senatorii invtiintindu-se de viclevugul Secretariului, cu multa fjele

dupa, inparatul au ramas; vi de pacoste ce facusa, tare caindu-s, pre Secretariul l'au aruncat, la fieri sirpe de l'au farmat.
Ce ce folos, precum zice cuvntul arapasc : I3a'deha'rabel Basra

dupa razsipire Basra. Apol dupa acia slujitoriii (land vtire la

Senat pentru moart inparatului, s'au trganat lucrul mai mult
de 6. luni, pana au ales inparat pe ClavdiTus Tatitus.
CAPUL VI.
Doved4te-sd trcdul Romanilor n Daeliiia, de la Clavdie, peind la
Probus.
Clardle Tatitus.

intr'acelav an, Let. 275: in carile au perit Avrelilan, s'au ales

la inparatie Clavdie TMitus Septemvr : 25 : (precum din Vopiscus
socotvte Calvizie), in vrm acestuia, scrie Zosim, intrand anul

276 : precum TatarAi, de carii sa tem Avreliian O. nu intre cu

prada in Dachiia, trecand Meotida (aCasta-1 balta Azacului) peste
Mare negra au lovit, la Asila: unde Pontul i Chilichie au pradat. Ce Clavdie inca cu otile intr'acolo afindu-sa, (caci de cand
evise cu Avrehian innapoi nu sa mai intorsese) i inpotriva lor
mergAnd, tare I-au razbit, i i-au impravtiet. Dupa izbAnda, cu
ovtile spre Evropa intorcandu-se, i aglungand la Tarsos, l'au lovit
Florian.

frigurile, din care i s'au tmplat i moarte, April: 15: dupa ce

inparatise 200 de zile. in locul lui, FloriTan frate-sau, ca cum
inparatiia, dupa movie ar fi margAnd, singur sa apuca de inpartie; Ce acsta oaste nepriimind, au radicat inparat pe Avrelie
Prob. Floriian de inima r, acsta necinste a rabda neputand,
dupa 60: de zile, singur vinile deschizindu-v (Zosim scrie ca slujitorii l'au omorat) au lsat de I-au curs singele, pana au murit.
Aice s dovedevte, ca socotla care pusse Avrelilan (adeca,
c dupg, marsul lul cu otile spre razsarit, Dachiia de prazile
Tatartilor sprejinita ea fie nu va pute) au evit grevit, vi pre
Romani din Dachila in War i-au fog trecut Dunare, de vrme

www.dacoromanica.ro

CAP. VII

227

ce TatarAI nu spre partile EvropeT, nici asupra Dachiil prazile

s'au slobozit (stiind poate fi c inteacsta par,te de multe orl lucrul pe voe nu li-au esit), ce alt drum peste mare s-au deschis
spre Asila, incotro AvreliTan poate fi, nicT gAndiTa. Iara, Zonora

tractul pe unde au trecut aceT Ttari, anume insamnza, carile la Carte 12. Cap. 28: SchythiT zice : trecand apa Fasis, au
pi

intrat in AsiTa, unde Pontul, CappadochiTa, GalatiTa i ChilichiTa

au prdat. ar apa Fasis Taste, cariTa acmu II zic TurciT Tiflis,

care desparte Ora Giurgiilor de ArmeniTa ce mare. Irodot Isto-

ricul scrie, precum maT denainte acesta apa au fost hotarul,

carile au fost despartit AsiTa din Evropa, Tara nu Boazul de la
Tarigrad. As dal% dupa mrturila acestor ScriitorT, curat s cunoaste, c Dachiia macar de tot desarta au fost de lacuitorT,
macar o parte, cariT au fost maT la campT peste Dunare, O. fie
trecut: OA cum au fost DachiTa intr'ac data vre o nevoTa (de
care Avreliian ca un bun chivernisitoriu s teme, i s paziTa),
de `Mari n'au avut, de unde de crezut Taste, c dupa, intorsul
ostilor de la AsiTa, Tails sa fie trecut Dunre in 6asta parte.
insa noT ce ar place inpotrivnicilorr si dupa voTa lor lsind, s
zicem: Ca `Mara stiind c DachiTa Taste acmu de oarnenT desertata, i pustie de lcuitori, pentru acia nici ce s caute intr'ac parte au avut; i as spre AsiTa, cu przile, s s fie indreptat. Acst socotla, avand ore-ce asamanare de crezut, trebue-ne sa purcdem innainte, i alta povestire pre acesta biruitoare,
in cursnl Istoricilor sa aflarn, care pre cititorTu s incredintCze,

c socotla noastra, care inthi am dat, au esit adevarata, i RomaniT, TarasT lcuitori in Dachila sa fie ramas.

CAPUL VII.
Doved4te.sei traYul Romanilor fn Daeldia, de la Probus peind la
Avreliie Carus.

Avrelie Probus, dupa ce s'au asezat la inparatie, la anul 276:

decila s'au intors cu ostile la Evropa. Atato de grCle razboae

www.dacoromanica.ro

Let. 276.

228

CARTE 11

cu toti Varvaril au avut, i at:ate de marl biruinte, asupra lor au

purtat; cat mai nici un inparat mai denainte au dobandit, mai mult
de patru sute mil: i precum la alp scris sa afla pte sute mil :
Let. 278.

d inteanii au omorAt; i 60 de cetatil in Gallila au luat; 'Tara dupa

ce au aezat toate lucrurile in Ghermanila Let. 278 : precum

Evtropte Carte: scrie Vopiscus : Evtropie, i alil, s'au intors in Illiria, i de acolo
9. Oraele Cute
7. Cap. 24.

Let. 280.

au trecut asupra Ghetilor, i Gotthilor, earil st facusa roconi

asupra Inpriii, (acest nemuri precum peste Nistru, pana la
Don s fie trait, pe atunc; mai innainte din Gheograff s'au aratat), de la caril nu numal przile ce Meuse in anil trecuti,

cu multul mai cu asupra au rascumparat; Ce pre toti a4 de

tot supt giugul inparatiii 1-au supus. Ina la anul al doile, (Mei
Wile dinteanii nici 'au scos) Let. 280: dupa ce au suppus pe
toci Sarmap, au cazut asupra. Vastarnilor, (acete lacuia Tara
peste Nistru i intre Nipru, mai aproape de marginile Marii ngre),
pre caril dupa ce i-au suppus, ad nici i-au mai lasat sa mai tra-

lasca pe acel locuri; Ce pentru ca mai far% grip, s faca parPe

despre Dachila, cu totului tot, 1-au radicat, i mai bine de o
suta mil de casa in Trachila 1-au trecut; i acolo 1-au aezat,
cariT pre urma credinCoi au fost inparatiii. Ca aceste marturisete inpotrivnicul nostru Sarnitie, carile la Carte 3. Cap. 18. zice:
Probus Avgustul, toata urgiTa asupra Ghetilor, calif' era Sarmatilor poporeni, 'au varsat, i cu dsila I-au suppus ; Dupa acsta
au suppus i pe Ghepidil, caril inpreunnclu-se cu Vandalil, mult
stricaciune facusa maT denainte, (Tara, Ghepidii trhia peste muntii

ArdlulA precum i alure am aratat); Acest parti a pacii, i

fra, grijiT intorcandu-le, au tras cu oti1e 1ar4 la razsarit, unde
in anul aceln in Isavrie pre Varvari au potolit, i de la Parthl,
caril multe i scumpe daruri II adu-sese, ce macar ea darurile
nu 11-au priimit, insa CU anii pace au facut. Aic socotsca, i
cu drepta gludecata sa gludece dreptul cititorlu, de vrme ce
toti Barbaril, pana la unul din giur inpregiurul Dachiii batuti,
suppuY, i a4 unit, earn' adeca maT apro(ape) de hotarle Dachili sa afla; cu totului tot rAdicati, i peste Dunare in Trachiia mu-

tai fiind. Ce nevoe, ma rog, ar fi avut Romanil eel din Dachila,

numal peste Dunare trecutl, sa nu sa poata intoarce la locurile

www.dacoromanica.ro

CAP. V11

229

sale? Ales ca precurn din IstoriciT pomeniti sa cunoaste, Probus

pe Vastarni nu pentru alta, ceva de pre locurile lor, si din coastele dac I au radicat, fara numai fLtr. grija, si mai cu odihnh
sa poath trai, eh de ar fi fost Dachiia desarth, ce T-ar fi trecut
peste Dunare? Ca maT lesne ar fl fost sa-T asze in Dachiia, acmu
pustie; Ce acsta sh, nu fie lost as arata, i chiar dovedste;
ca inparatii pentru RomaniT din Dachiia, mai mult de cat pentru
altii de grip purta, ch. tot-deauna marginile inphratiilor mai tare
sa pazasc, de cat mijlocile. Deci RomaniT in Dachiia ca niste
marginni ce era, duph indarnana, si lesnir vremii, s siliTa inparatil sa-T ocrotsca, i sa-i pazasca, pentru care lucru AvreliTan
dupa a sa socotlh, zicand, ch, nu vor put trai singuri orasniT
fr slujitori, de napadirile Varvarilor ; Atunce de odata, de

langa Varvari i-au radicat; si in loc mai fail grip, pana la o

vrme T-au pus, Tara Probus clandu-i mana i putr, au radicat
pre Varvari de langa dnii, i i-au mutat peste Dunare, de undo
et nu-i mai poata supara. As clara Tartis zicem, locurile Dachiii
in pace fiind, i Varvarii de prin pregiurul ei suppusi, si departati afMnclu se; foarte departat de socotla drpth ar fi acela,

carile ar zice, ca Romanii din Dachiia, si fire c de Romani,

si armele i mosiia as6 in data sal fie uitat. i mosiia mai de
200. de ani tinuta, innainte ochilor, numai peste o aph stand, asd
de tot sh o fie parhsit. Ma criaza, cititoriul, si de pre inima sa sh
sa adeveriasca, ca mosiia de atata vrrne, nu numai Romanul,
pre atunc a lumii biruitoriul, ce asCs nime din nmuri, acsta
a rahda ar'o fi putut, c dulce Taste dragost mosiii; de unde mai
cu adevarat ar Li socotla acia, care ar zice, ca maY bucurosi
ar fi lost RornaniT aciTa, cu armele arnana in mosie, i pentru
movie, pand la unul a peri; de cat blastarnateste, fra nici o primejdiitoare pricina, innainte ochilor, casele, viile, tarinile, orasele, i cetatile Varvarilor, i suppusilor lor, sa le lash. Ram-Lie
clara sh, cunoastem, c Dachiia, Tara de aciias Romani lcuitori,
tinuth, sa fie lost. Catra acsta mare dovada, i mrturie, cum
sa zice de ochi, nu de urechi, avem pre Romanii, cariT i asthzi
vidern in MisiTa laeuitori, cariT cu cest ai nostri Romani, tot
un nCrn si 0 limba sint; nici alta a lor deosahith descalecare, unde-

www.dacoromanica.ro

230

CARTE 11

va, sau la vr'un Istoric O. pomnste; ce WA nice un prepus

poate fi unora s le fie placut manoasa marginile Dunarii (precum Ovidie Poeticul le numste) si locurT pre marginile DunriT,

apucandu-s, acolo loc sa fie ramas; Ca eine intr'acest parti au

inblat, si nu stiTa, catT Romani sint si astazi lacuitorT, pe decinde

de Dunare, de la gull pana la pragurile el.; carile sint aproape

de Poarta de fier: adee Rana in potriva TurnuluT ce-T zic: Turnul SeverinuluT, Tara cand aCasta a noastra socotla drdpta, nu
s va tin6 inpotriva, trebue inpotrivniculuT alta sa acluca, care
pre acsta sa biruiasca; si atunc socotla lui biruitoare va fi,
cand din bun, si vrednic de credinta Istoric va dovedi, precum
acesti Romani (carii nol sintem acmu), maT pre urma de aTurC,
si dintr'alte nmurl au vinit, pr acest locuri, Tara acei de TraTan
descalecatT s'au sters, si cu totiT s'au prapadit. Ce acsta cu buna

Let. 282.

stiinta inimiT ii giuruesc, ca ori unde, si off cat sa crce, s'ar

obosi: in zadar va cheltui undelemnul si truda; Iara noT tot pre
cursul Istoriii margand, orl unde din Istorici ocazie vom lua, socotTala noast acestas, si una adevarata sa fie, vom intari. DecT
dara Probus, Let. 282: gatindu-se Tara's s marga la razsarit

11 Onus, qi A' asupra Persilor (caci numaT acest nedomolaT ramasese), si agiun-

vrelie Victor; Zo-

Om Carte 2.

gand la Sermis (de aic6 era el nascut) in Panonila, scornindusa galceva asupra luT, fu omorat de ostenT, Noemvrie 2 : dupa
ce inparacise anT 6: si luni 4.
CAPUL VIII.
Dovedg7te-scl traIul .Romandor in Daeltaa, de la Avrelie Carus, pcind
la Galerie, fi Conslantie Hlorus.

Dupa Probus, statut-au chivernisir inparatiii pe Avrelie Carus, in vitejii vestit barbat. Acesta in anul din taT a inparatiiI,
Let. 283.
carile cade in anul dela Domnul Hs. 283: niste SarmatT, ce
Evtropio Carte:9.
oare ce sa clatise, fara. vste T-au lova, si 10 mil au omorat: 20
Zosim Carte: 2.
miT au luat robT cu mueri cu tot, si ases nmul acela a Sarmatilor potolind, s'au intors la cllalte WI, carile Inca Probus le.
Arnie Carus.

www.dacoromanica.ro

CAP. VIII.

231

gAtase sh margn asupra Persilor, bland darn otile i mrgand

asupra Persilor, in Mesopotamia i-au biruit, i cettile Ctesifontul
i Selevkia inpr5tii1 Romanilor le-au intors; ce moart inpiedecandu-I biruintele, aproape de Ctesifont de fulger, cu multi alp
inpreun5, au perit, putin oare-ce peste an trecandu-Y inpnrtiia.
Dupn moart lui au rnmas la inpnrtie dol fiori ai lui, Nume- NumerianHaus.
ci Ca-

rian foarte bun, i Carin foarte nebun : i in toate spurchciunile

inplntat. Ce Numerian nu mult dupa, moart OA:Me-sat', de
mult plangere betejindu-i-se ochii, cu vicleugul socrului su
lui Aper, in lectich fu ucis let 284 : Tarn frate-snu, pentru scarmall fire, i obicile ce ave., in ura tuturor chzind, mai multi
II pArnsis5, i acmu Dioclitian numele de inprat luand, in doaa
randuri amandoi bntae au avut ; ce a trie oar& de tot rnz,bit

Let. 284.

find, de mana unui chpitan au petit, a cAruia mure au fost

ruinat-o, cu dia sila let 285.
Dioclitian (carile mai denainte de purpurn Dioclis s chema)
apucat-au a inparaci in pomenitul an, pe la luna lui Septemvrie;
fost-au inprat precum cu biruintele rnzboaelor lnudat, a cu

Let. 285.
Dioclitian ai
Maximian.

tirniia asupra cretilor de defaimat. Nici sotiia ce -au ales

la inprtie, pre Maximian, intiamandoaa intr'acst mai gos au

fost, i in toate i peste toate, atata s'au potrivit, cat rar intre
doi oameni a s tampla s'au vzut, c. i inpnrAtiTa, cand Diocletian de burin voe au lepa'dat-o, i Maximian mai mult voia
sotiii cnutand, de cat cinst Inpneatiii, au lepAdat-o ; numai inteatata s deosbiia; cnci Dioclitian in Dalmatie, Yarn Maximian
in Dachia noastr, era nscut. Si Inca i pre fiica-sa (precum BonfinDotada2.
Anton Bonfin Decada 2: Carte 7: mrturis te) au dat-o dup5 Carte 7.
Domnul carile atunc stpaniia in Dachia, i adaoge acela1 seriitoriu, c5, de pe numele MUT lui Dioclitian Dachia sn sn fie numit Vlahie, caci a s-T fie fost numele fCtii. A pustiia de Romani nt, i cret Romani de inpArntie, i de atata stpanire
vrdnici, i gubernatorii ei s socotia vrednici de a fire gineri
inparateti ; ce nol s lasam pe cei inpotrivnici singuri

sA-T

ante, i singuri sa goace, i la cuvantul nostru s5, vinim.

In multe tulburri, i de multe partl cltit, pe aasta, vrme

www.dacoromanica.ro

232

CARTE II

inpar4iia Romanilor s afla; ce nu caci puterile; ce cacT capetele

lipsiTa, inpotriva tuturor, i tot de odata sa sa puia, nu put; de
care lucru amandoi inpargi1 cu sfatul de obti, au facut CheConstauttn 1110- sari i pe Constantin Hlorus, (acesta-1 parintele lui Constantin
rus el Armenmarele) dandu-1 sotie pe Armentarie, i a despartind ostile
tarie.
in patru parti: Dioclitian la Eghypt, Maximian la Africa; ArmenEvsevie
tarie la razsarit, Tara Constantin la Ispania s'au oranduit. Deci
in Hronic.
Dioclitian pana a merge la Eghypt, intai partile despre Crivati
Let. 287.
a aeza de trebuinca socotind, let 287: in Pannonia clatirile Sarmatilor au potolit, decila parte aCasta fara grije lasind, au trecut
la Armenia; i de acolo la Alexandria margand, i cetat au
luat, i tot Eghiptul Tara la suppuner inparatiiI au adus. La
Let. 288.
anul 288: intorcandu-se innapoi, scrie Ammian, intelegand ca
Ammia n.
o sama de Gotthi, radicand cap, au fost intrat cu prada in partile Thrachiii; indata cu oaste li-au eit innainte, pre carii rau
batandu-i, 'Ana peste Dunre i-au gonit; apoi Dioclitian, ca
i mai mult s intariasca parcile Dachiii, unde au socotit ea pot
fi locurile mai dechise, i cu furiul Ttarai peste Dunare pot
trce, au statut pan au zidit din paji0e trei cetaci, i oaste
proaspat au pus intrInsele sa fie pentru mai bun paza. La
Let: 293.
anul 293: Galerie Hatmanul, pentru ca de tot sa slabasca puterile Bastarnilor, Carpiilor, i a Sarmatelor (nail cu totii peste
Nistru spre Nipru i pa(na) la Don sa ravarsa, de cate-va ori

am pomenit), cu ostile peste Dunare au trecut i dupa gre

batae, de tot 1-au izbandit; i 1-au rasipit. Inteacesta razsboth,
Evtropie scriie Evtropie ca Constantin, (acesta-i Constantin marele) Inca
Carte: 9,
vonicel tanr find, vitejile peste varsta sa au aratat, caci singur
cu mana lui, pre Domnul Sarmatilor viu nevatamat au prins,
i innaint Hatmanului l'au dus. Masa biruinta Hronicul lui
Lel: 295.
Ric#ol arata sa sa fie tamplat let: 295. AO Armentarie, asupra
Persilor, mare izbanda au avut, cat i inparatesa inparatului
Persesc cu copiii, cu soru-sa, in robile au luat. Deciia la anul
EL.L.0 i1
0 302. Dioclitian i Maximian biruind to%1 neprilatinii inparatiii,
9
(1)4,sV5.(geol i inpacand tog lum, s'au intors la Roma, i au facut triumf:

=Wit- adeca donanma pentru biruinta asupra Gotthilor, Bastarnilor,

s=1:gt Cvadilor, Sarmatilor, EghiMilor i Persilor, pre carii II biruise
12. Cap: 36.

www.dacoromanica.ro

CAP. 17C.

233

Dioclitian. Si asupra Frantilor, Alemanilor, Britanilor, si Ma-

vritanilor; pre cariT ii suppusse Maximian, in care triumf Dioclitian s'au chemat Ioviie, Tara Maximian, Herculic, Tara. in

Z oI

C3a 0r tie. 2 .

anul 304. amandoT inparatiT, dupa ce inparacisa 20. de anT. in- Evsevie Cart: 8.

voindu-se; innaint Senatorilor au dezbracat porfira, podoaba

11

H.

ictialPoni2m5

inparatesca, i lasindu-sh de inparatiie, au priimit viata singura- tavie la aeestlq

an.

teca, si in locul lor puind ChesarT pe Constantin FIlorus i pe

Galerie Maximian; Dioclitian s'au dus intal la Nicomidie, Tara
Maximian la Solon, si cu gradinilo ti petrec viata.
CAPUL IX.
Dovedefte-sii tralul Romanilor tn Dachia, de la Constantin Morns, fi
Galerie, panel la Constantin Marele.

Constantin si Galerie, dup ce au statut la inparatiTe, Inca Constantin Mo-

s-au inpartit stpanirile in doa partl : DecT Galerie au luat ms

ro

Galerle.

parte razsarituluT, Tara Constantin a ApusuluT. Ce toata lum si

inparatila inpacath fiind, singura marirn, i greuim a ataa inpaAtiTe, sie gre, i nesufferita Ii Tara. pentru acTa indat a. s'au si

scornit intre sine marl, i multe zarve, i netocmirT, i intaT lucrurile au inceput Maxentie fiCorul luT Maximian, a le scutura,
rau i jele parndu-T, pentru cacT tata-sau pre altul, Tara nu pre
clansul urmatorTu inparatiii, au ales, si o parte de oaste in voe
sa intorcand, s'au sculat cu razsboTu asupra luT Severus,
let: 307. intaT pace facand, apoi Maxentie cu viclesug au omortit
pe Severus; Galerie Avgust, intelegand de mrte lui Sever, pen-

tru ca s rsplatesca luT Maxentie, au vinit cu oaste asupra

RomiT; ce vazind ca" nu o va scoate la cap, iaras s'au intors la
Illirie. Asisder Maximian, caindu-se cacl lepadase inparatiTa,
Taras vre sa sa arnestece; scriind, i fat graind, precum fidorul
&du MaxentiTe, nu Taste vred.nic de inparatiTe. Ce acsta SlujitoriT nepriimind, el s'au dus la s4Ta, sa c veche la Dioclitian;
ce i acesta nepriimindu-1, s'au dus la Constantin, si pentru ca
maT buna legatura cu dansul sit faca, sT-au dat fata pe Favsta,

www.dacoromanica.ro

bet. 307.
Severus st Maxentle.

234

CARTE n

dupA dAnsul; ce Maximian cu vic1eugu1, vrand sA rAstoarne pe Con-

stantin , Favsta fata lui 1-au descoperit toate faptele cle rale,
i viclne cAtrA Mrbatul sAu Constantin, (cAcT Constantin acmu
era fAcut Avgust, de tath-sAu Constantin) de care Constantin

intiintindu-sA, au prins pe Maximian, i l'au zugrumat, let:

Let 309, 310. 309. fail let: 310. April: 21. Galeria sotia lul Constantin, au
fAcut pe Lichinie ChesarT, om nAscut in Dachia noastrA. Acsta
auzind Maximian, singur pre sine s'au chemat Avgust. Acasta
Zonaras Carte mArturiste i Zonora Carte 12. cap. 34. zicand : Maximin,
12, Cap. 34.
vrand sA chiame la insotire inpArAtiii pe Lichinie, carile era din
Dachia, i in pe sora lui Constantin Marele, l'au lAsat in IlLet. 311.
lirie; farA Galeria, nu dupA mult deciia au murit let : 311. A0jder Constantin tatAl lui Constantin (care la locul sAu a pomni
ni-am greit), incA la let 306. Iulie 25. dintre vii e0se, qi atunc1
Constantin fiTul sAu, cu alegere tuturor inpArat s'au fAcut, in

care alegere mult au agiutorat i Crocus CraTul Alemanilor.

Fog-au Constantin tatAl lui Constantin Marile om bland, cinste,
i inpArAtte darnic, cAtrA carile scriind Galeria, cA precum el
gonate i caznate pre Cretini, aa sA facA i el, i din Curte sa
pre cariT vor fi, sA-1 izgoniascA. Ce Constantin Hlorus, iubitoriu
de Cretini find, fAcandu-sA cA pentru yob, sotii sale, aa va sA
f acA, au poroncit ca carile din BoTari, i din Sftnici va vr sA-1
tie dretinAtat, sA TasA din Curte; TarA carii sA vor lepAdA, aciTa
sA-T tie Boeriile. Dad multi maT mult cinst oamenilor decat a. lui
DumnAzAu cercand, s'au lepAdat de Crtingtate; farA mai multi
pentru cinst DumnAzAlascA cAlcand Ca omenascA, au eit din

Curte. Dee Constantin, pre toti pre eel ce eisl din curte, Tar4
in curte, i la mai mare cinste I-au chemat, zicand: CA aceta
ce au pAzit credinta luT DumnAzAu, vor pAzi i credinta inpAratului; TarA cal ce sA lepAdasA de lege pentru cinsta, I-au gonit
pre top zicand: CA cela, ce lul DumnAzAu cu credintA n'au 'fost,
nici inpAratului poate sA fie cu credintA. A socotim dar, cA de

pe biruinta a tuturor nepriTatinilor inpArAtii, i de pe pace, i

linit, care pre dinafarA era, foarte aTave sA fie, cA i Dachia
in toatA linit, i petrecera fArA grijA, sA fie fost pe vrmile
acestor inpArati mai SUS pomeniti. Aqijdera de socotit Taste, ca

www.dacoromanica.ro

CAP. IX.

235

Varvarii de pin pregiur, de ar fi avut vre-o putre, i vazind

athte tulburhri, i rzboae de cash intre inparati, nu s'ar fi putut
rhbda, cevo4 macar duph obicTul lor a ispiti, i nescare-va lucruri nos:A, macar spre phrtile Dachiii, macar spre altele a scorni,
s'ar fi apucat. Ce i acsta la Istorici nepomenindu-sh, ce nevoia,
mh rog, ar fi avut Romanil Dachiii sh-i lash locurile i cashle
pustii? Ce acsta putin mai innainte, in Carte ce urmazh, va vid
cititoriul nostru, ch'. Dachia nu numai Choi cu Romanii sh fie fost
pre acest vrmi lhcuith, ce inch i lca inpratilor sh sh, fie
ales, din Istorici vrednici de credinth vom arAth.

www.dacoromanica.ro

CARTE A TRITA
Care dovedete traiul Romani lor in Dachia, dela Constantin
Mare le, i Sfntul, pn la Theodosie cel Bititriin i Bun.
CAPUL I.
DoveWstc-sei tralul Romanilor in Dachia, dela inceputul inparNiii
lui Constantin Mare le, plena' la peird lui Lichinie.

Constantin Hlorus, tatal Marelui Constantin, (precum mai denainte am pomenit) la let 306: murind in Britania, slujitorii toti,
cu o inimA au radicat la inpAratiie pre Iiiul sAu, din Eleni inpArAtesa c dintai, Constantin : find la varstA ca de 32: de ani;
avut-au intai sotie la inpArAtiie pre Maxentie, fiCorul lui Er-

culie; ce intrand intre dinsii zarvA, au vinit la arme. Constantin, mai putinA :oast() de cat Maxentie avand, s'au intors
a cre akutoriu dela cel de sus, pentru care pre amiazizi innainte,
si privala a toath oaste, i s'au arAtat cruce pe Ceriu luminoasA
foarte, inpregiurul ei, aiave, si chiar slove aye insAmnand : In
hoc vinces: Inteacsta vii birui. Sri puind sAmnul crucil in Victor, Evtropie,
Upon. 8.
stiaguri, cu doaa slove Ellinesti : XP : carile insAmna Hs : in livervie
Carte: 9.
tril rinduri pe nepriTatin au biruit. Apoi au luat sotie pe Lichinie;
ce Maximin, carile cu ostile la Asia vrand de cat Constantin, si

decat Lichinie mai mare, si mai dare sA sA arte, s'au sculat

cu oaste, s'au intrat neprieteneste in Illirie; in potriva lui an mArs

www.dacoromanica.ro

238

CARTE III

Lichinie, i in cate-va rindurT biruindu-1 au fugit la Tarsus, i.

acolo au murit: dupa, ce fusse 4 : anT Chesar, i 3: Avgust;
L6t. 313.
murit-au la anul 313: Pe aCast vrme, precum Dachia sa fie
fost de RomanT lcuita, i tinuta, tot prepusul sa radica, din Istoria ce scriu tor Istoricil vremilor acelora. Scris'au i trait-au
pre vrmile luT Constantin Marile Lampridie, Spartian, Capitolin,
Vopiscus, Minutie Felix, i altii; ce maT ales de cat top' arata,
Eosim Carte 2. Zosim Carte 2 : a caruTa hiree cuvintile aducem: Ca Lichinie
Idatle.
biruind pe Maximin, toate Wale lul singur stapaniTa, Constan-

atin, ie drpt parte cerind, Lichinie aasta sa fad. ca un

om stramb au tagaduit. Pentru care lucru au statut mare gMcol/ intre amandoT; Tana maT pre urma, cu armele parte vrand
cs3-11 faca, s'au apucat de batae; ce Constantin find biruitorTu
asupra luT Lichinie, i Lichinie de toata nedejde scapandu sa,

au trimis soli de pace la Constantin, care pace bland* luT

Constantin pre lesne priimind-o, s'au tocmit; inparatiTa intr'acesta chip inpartindu-0, Lichinie sa tiTe rzsaritul cu Trachia,
Asia, i Eghiptul, Tara, Constantin Apusul, cu Dalmatia, Machedonia, Misia i Dachia. Caute aic cititorTul, i giudece ;
Tara noT maT mult ceva nu vom zice, ce cursul istoriii innainte
va grai, i va dovedi pentru noT. La let 316. Constantin, nite
Let. 316.
Zostm Carte 2. GotthT, su precum altiT zic, Sarmati, caril prin partile PannoniiT
Anonim oi EvBoyle In "Vista de sus intrand, i cata-va stricare facand, tare T-au batut, i. de
1111 Constantin.
pre acl locurT de tot I-au gonit. A0jder la anul 321: (acela ZoLet. 821.
Zosim Carte 2. sim marturisind) SarmatiT de iznoava, spre partile Trachiii, cu
prazile lovind, Constantin intai cu razsboTu T-au biruit. Apoi
dupa, daniT in goana luandu-sa, departe peste Dunre T-au gonit;
uncle agfungandu-I, de iznoava razsboTu 1T-au dat, Tara T-au in-

Let: 324.

&ant, i de tot I-au razsipit, in care fugh" i Domnul Sarmatilor

Raosmod au perit. Lichinie cumnatul luT Constantin (cad precum din Zonoras am i mai pomenit, tine pre Constantia sora
luT Constantin), pizm ascunsa de demult in pantice dospinel,
in anul 324 : puind pricin ca Constantin gonind pre SarmatT,
au fost &bleat cu otile in hotarale lul, Tar4 cu oaste i cu ne-

drepta nepriletenie s'au sculat ; ce 1ar4 biruit find, daiTa

au scapat singur la VyzantiTe. Acolo de iznoava oaste multa,

www.dacoromanica.ro

239

CAP II.

peste samA strngand, i pe mare, si pe uscat, mult mal tare

decAt intAY fu vincit, intr'amndoaa, rAzsboaele zic sA-T fie perit

o sutA triizeci i patru mii de oameni. DupA aate rAutAti, ce

siliia Lichinie sA facA lui Constantin, si dupA atate biruinte, sora
lui Constantin Constantia la mijloc cAzind, iarAs au fAcut pace
u ansul; insA din inpArAtie scotindu-I, l'au trimis la Thesalonica, acolo sA trAiascA in pace. Ce la anul 325: Lichinie Tar As
viclesug incepAnd sA astiarnA, s'au oblicit: Deci trimitind Constantin acolo, l'au omor5.t. Aic sfarsitul rAzsboaelor i rAscoa-

lelor de cash puindu-sA, Constantin precum de ai sal, as de a

crestinAtAtii, de top nepriiatenii izbavindu-sa, auiav deciia, slobozenie legii crestinesti au dat, i intr'acestas an, la Synodul
de la Nikea, (pentru carile mai denainte sA sa strngA poroncisa), s'au dus unde eriasa lui AnTe (carel blastama, precum

Let. 825.

Synothil din
Nikea.

fiiul sa fie fapta, si mai pre urma cleat parintele, i facut in

vrme, lar nu nAscut mai denainte de toti vcii) dovedindusA; orthodoxiia s'au adeverit, i Simvolul, marturisire credit-4ff,
cu darul Duhului Slant, prin socotla, i invatAtura a 318. PArinti, s'au legat let 325.
CAPIJL II.
Dovedfte-set trdiul Romani lor in Dachia, pdnd and Constantin au
inpeirfit inpeiraiiia in patru pcirfT.

In cursul annilor 327, care an era a inparAtiii lui Constantin Ma- Let. 327.
rele a 22-le, insamneza Chedrinos credin6os Istoric, precum Con- Chedrinos la
stantin Mari le, cu marl i grele osti, s'au dus asupra Sarmatilor, i ""t" ".
a Gotthilor: i en mare biruintA bAtndu-T, I-au Mout de tot robi,
Orosiie carte 7. Cap. 28. scrie, precum Constantin Mare le pre pu- Orosie Carte 7.
tin6oasA nmurile Gotthilor, in locurile cle mai din luntru a Var- Cap. 28.
varilor; adech in Ora Sarmatilor de tot i-au prapadit, (si putin mai

gos scrie, precum intre Gotthi,

intre Vandall, pre locurile

Ghepidilor la apa Marisia (acsta-I MaraniorAsul), multA vrme sa

fie statut vrAsmas razboiu; ce pn mai pre urma nArocul biruintei au statut despre part Gotthilor, cu care tmplare sfA-

www.dacoromanica.ro

240

CARTE 111

ramandu-s Vandalii, cati au scapat dinteansii, sa fie trecut in

Panonia, pre care tara le-o dedsa Constantin, si acolo deciia,
au lacuit Vandalii, pana, la vrmile lui Arcadie si a lui Honorie;
adeca ani 130. Apoi find chemati de Maghistrul ostilor lui Honorie

in Gallia, de acolo, au trecut la Ispanie. Ca acstes marturisste

ai inpotrivnicul niamului Romnesc Sarni Oe Carte 4. cap 1. si
carte 3. Cap cel de pe urrna. scrie : dela Constantin, zice, Marile,
pana la Valentinian, drumul cel batut a Sarmatilor (pre carile
Lsii *liah II chiama), pe desupra Pannoniei au fost, si au fost
trecand spre Dunre peste apa Sola, Vag si Raba ; i la Carte 4.

cap 5. dela toti de obste istorici, prin toate vacurile, cincl

start seu asezari sa insmnza; intaiu la Balta Meotis, i la
muntii Sarmatici; a doua, in Trachia; a triia in Panonie; a patra
in Italie; a cinc in Ispanie. adech dupa ce I-au gonit din Italia
"rattle Carte Velisar, i Narsitis Hadanbul, Hatmanii lui Iustinian (si acestas
4. Capul de pre
mai gos) i macar ca acele legheoane dela Italia, pre
carile Traian odanaoara in Dachia le adusse, Yana Avrelian mai
pre urma tarziu, Taras le intorsse; insa carii grije casii purta,
ei slobozeniei earn' de pamant sa apucas, acolos (in Dachia)
au ramas, earn' cu limba c latinesca au stricat ce slovenesca, cu
care Romnii, i OJAI astazi sa slujesc. i acesta, nu putin ar
gument, i dovada Taste, precum Romanii in Dachia, bine 15..

cuit sa fie fost, de vrme ce nebiruite armele lui Constantin

pre nepriiatinii, i Varvarii, call! era mai dincolo de Dachia
Let. 329.
ZogiM Carte 2.
Chedrinos la
Compendium.

Unarm Carte
13. Cap. 2.

suppusi, i biruii ine; ce tot mai innainte sa mrgem. La anul

329. Serie Zosim bun istoric, insa mare neprilatin lui Constantin;

precum Constantin, pentru ca BA nu sa. vaza cu ceva mai gos

decat Traian a fi, sau precum c buna socotla arata, paqile
Dachiii, i alte locuri carile pe de Casta parte de Dunre avand
neyoe, i inpiedecare a trcere incoace i incolo apa mare si
lata ca aceTa, ca mai pre lesne sa fie obstirea taralor una cu
alta; au zidit pod peste Dunre; Tara unde, si in ce loc sa fie
fost zidit acel pod, pre cat a noastra nevointa a sa intinde au
putut, la istorici afla, n'arn putut ; fara cat din pomenird Mosilor
stramosilor auzim, precum unde acmu Taste Oblucita (cariia
TurciT II zic Isacc) sa stt fie chemat vadul Dunril, care nu ca

www.dacoromanica.ro

241

CAP. HI.

doarA pre acolo Dun Are in vad s fie avut trecAtoare, ce pentru
caci acolo pod fi ind, sA chema vad : de uncle si acmii la vad
la OblucitA a (lice s'au obiciuit din batrnT ; inch' si in &Antecele prostesti, pe la clomnila Jul Ptru VodA, vadul Oblucitii s
pomenste. Ce DunAr precum alt-flin de vad prin apA trecA-

toare, sA nu fie avand, toed lum stie; de care lucru oare-care

socotTaI5, nu departe de adevar, sift poate pune, ca,' acel nume,
ce sA zice vadul DunariT, sA fie fost odatA pod stAtAtoriu, Tar/
dupa stricar podului, sA-T fie Minas numaT numele, VaduluT,
si prina. astAzT ; Insa pentru aasta noi deplin neadeverind, IAsarn socotla la cititorTu. In anul 330, Constantin Marele au EvsoLvelte. i3nni:iata
sAvArsit cetat Tarigradul, si de pre numele sAu, au numit-o Ciana71.1,7,.":7,
Costatinopolis, cetat WI Constantin, si Roma noa, si in 10 sau ts;ViTor'Lrrtte2ti.

precum altii vor in 11 a luT MaT, au sfintit-o; inchinAnd-o precu- faa p

ratel de DumnAzAu nscAtoareT, si pururea fiCoareT Mariii si in- 7arr
podobind-o cu toate pocloabele ; intATu de toate a zidit Besrica, Carte 1. Cap. 16.
in numele pAciT, adicA a Domnului i pAciT noastre I-Is: Zonoras Zonaras
13. Cap. 3.
insAmnzA anul dela zidir lumiT 5738 MaT 11: si Valentie Math-nSuumt dea.

isaoaie.ecafti-

maticul sA fie zis precum va sA sh. ste Tarigradul 696 de anT:

ce au gresit.
CAPUL III.
Aratd-sci precum Dachia set afid in numdrul Crdiilor Iuplfiliill
Romanilor, cand au inptirfit Constantin Marele toatd inprdfita in

patru partI, fi in multe Crdii.

Constantin Marile, dupA ce au isprAvit cetat, si au mutat

scaunul inpArAtiiT dela Roma in Tarigrad, vrut-au sh oranduTascA
si Guberniile inpArAtiiT; ca socotind precum aata lAtime si Par-

gime, cu un cap, si dintr'un loc a sA ochrmui si a sA chivernisi,

Taste pest putinta, inpAratiTa in patru stApanirT au inpArtit-o ;
ce cuvintele luT Zosim precum sint sa le aducem: Constantin Zosim Carte 2,
(zice) cle ce bine era tocmite amestecand, (acesta istoric cat learoZhnoilaidaaeuee".

poate, laudele luT Constantin a micsura sa silste ; pentru . GAO

6

www.dacoromanica.ro

242

CARTA III

el pagan find, lucrurile luT Constantin nu-T place), i tulburand

pre toatA stApanire, care una peste tot era, in patru stApanirT
au despArtit-o. DecT unuT oblAduitorTu au dat tot Eghyptul cu
Livia, Pentapolis, pAnA la Mesopotamia spre rAzsArit. Asijder
Chilichia, Cappadochia, Armenia, si toate pArtile mAriT ngre,
dela Panfilie Ong, la Trapezont, si pAnA la cetAtile ce sint langA
apa Fasis ; (Aasta apA curA pen tara GiurgTasca, i astAzT sA
chmA Tiflis). Asijde(rd) tot in sama acestuTa au dat, i Trachia,
(aeasta sA incpe de(la) muntiT CenghiT, si merge spre amiazizi,
pAnA unde sA hotAreste cu Machedonia, si dela muntiT RodopiT
(cariT acmu sA chiamA Capuli Derbent) spre rAzsArit, pAnA in
Bogat, unde dA mare ngrA in c Alba, Misiia (aCasta precum
Taste Dobrog, alure am invAtat), Emil (acste-s muntii CenghiT)
si pAnA uncle sA inchee hotarul DoberiT, (de pe acest nume poate

fi bAtraniT nostril', au zis Misiii Dobroge). Asijder, tot la aastA

stApanird au lipit ostroavele Chiprul, Chicladele (de osAbT de

Limnos, si Imvros). AltuTa au dat Machedonia, Thessalia, Critul, cu toate ostroavele ce sint inpregTurul luT, Epirurile amAndoaa (unde acmu sint ArbAnasii CotovlahiT) Iliria, i Dachia,
i Trivalia, si Pannonia pAnA la Valeria, *i Misia c de sus.
CeluT al trifle au dat toatA. Italia, Sichilia, i ostroavele de prin
pregIurul eT, Sardinia Corsica si Africa dela Sirte, pAnA la Chirine; TarA celuT al patrule, au dat pe ChisteT eel piste munti,
Ispania cu ostroavele VritaniiT, (aCasta acmu sA zice Ingliterra).
Asijder toatA inpArAtiTa, sA inpArtiTa in doaa pri printipale :
in RAzsArit si in Apus. DecT inparatiTa ApusuluT sA despArtiTa
in doaa stApanirT marl si de frunte: in Gallia si Italiia. DecT
Gallia aye in sine CrAiTa Gallia', a Ispaniii, a Britaniii, si a GhermaniiI, TarA, Gallia aye provintiT, adecA DomniT, supt ace CrAile

17. Ispania 7. lath Vritanie 5. Ghermania cat sA

fie

avut in-

sAmnat nu aflAm. Italia cuprind CrAiTa Italiii, AfricAT, i o parte

din Illiria. DecT Italia aye ProvintiT 17. Africa 5. Mini% 6 .

StApanire rAzsArituluT asijdre, in doaa pArtT au inpArtit, in

Asia si in Trachia; decT Trachia ave Provintil doaa, Machedonia i Duchia, larA Asia cuprind CrAiTa Asiil, a EgyptuluT, si
a PontuluT, decT Asia aye tarT, sau ProvintiT 25. TarA Pontul 5.

Eghyptul cat sA fie avut nu pomensc.

www.dacoromanica.ro

CAP. Iv.

243

CAPUL IV.
Arata-sd patru pricinl, pentru ce s'au numdrat acste rctrl, si s'au
insdninat despeirfiri

Aceste, carile maT sus am pomenit patru pricini au fost, carile

ni au indemnat sd punem pe CititorTul nostru, cu citla lor la

ostenla. Pricina intAT Taste, pentru ca s. sd cunoascd, cdt d. de
lungd, latd, i puternicid era inpttrtia Romanilor, pe vrm Marelui Constantin; si as ,de puternic el find, si peste tot st--

panitoriu, nu sd poate socoti pricind, pentru care in Dachia

noastrd, eel de dernult, si de rnosie Romani a lcui, si a trdi
sd nu fie putut. Pricina a doa Taste, pentru ca s sd cunoascd
Dachia noastrd, precum s'au zis maT sus, cd au fost in nurnrul
Provintiilor inpAratiii Romanilor; Yard, nu lepAdatd, i prdsit,
precum s'au pomenit din Vopiscus, i dintr'a1i istorici ; ce de
s'au si mutat atunc oare.ce, sau catT-va Romani dintrInsa in
Misia, Yards si MIA zhavd la locul lor s'au intors. A triia pricind Taste, pentru ca sd, stie cititorTul, cd Constantin Marele, nu
numai
ostenscd intelepclune plin, i deplin find, ce 'Inca si
cu ce Dumnazdiasca agiutorit, i lurninat, in luntrurile, c i denafarale inprtiiT cu bund socotld, i stliphnitoare asezare au
ornduit. Deci Cr.ii1e ce despArtiTa, i supt Hatmani obladuitorT
le despun, dupa nurnarul slujitorilor, multime lcuitorilor, si
puterile armelor in marl i in midi, le inpartiia; Tara nu dupa
numrul Orator sau lime pamantului. Adeca unde era caste
de mai putinT slujitori, mai neintemeTap lcuitori, i mai rare
cetati, acolo mai multe provintii au oranduit sa, fie asculttoare

de un oblduitoriu; lax& unde era oaste i mai cu putinT

slujitori, insa cu mai intemeTati lacuitorT, i mai tari cetati: maT
putine ar.f le da, carile macar ca cu cuprindere locurilor maT

mid, i mai strampte era; ins cu multime lacuitorilor,i vartut otailor, i desime cetaVor, cu cle marl, largi, lungi i
late cu putre de o potriva viniTa ; caci amintrel, nici oranduTala s'ar fl socotit bung, nici toate stapanirile, fiete-car ie

www.dacoromanica.ro

Priciva 1.

Mein& 2.

Prieina I.

244

CARTE HI

fi fost destulA, i as inpArAtiTa intr'o parte ar fi fost mai

tare, TarA intr'alta mai slaba; care lucru in mint i intelepciun
luT Constantin, loc nu aye; de vrme ce socotCla lui era, ca
fiete-care parte de inparatie tocma cu alta sA fie, si aclsi puterl inpotriva nepriTati(ni)lor ce vor naste, s aiha; iarti de s'ar

s'ar

fi mAsurat putr parch Inptrahii, dupa nurntirul taralor, Thrachia,

in care seaunul pusse, ar fi tost maT slaha, si mai kos in putre

de cat toate; Mei mai mult de doaa Provintii, adecA Machedonie,

i Dachia, nu li-au oranduit, pentru care lucru, ea un in-

parat ce stiTa, i ispitite aye toate puterile a tuturor pArtilor inparatilT, ales-au si socotit-au, precum scaunul inpArAtiii in Trachia find, Machedoniia i Dachiia destule sA, fie, si in puterC
ostilor atocma cu alalte sa vie, de unde fiete-care, cat de putintt

Priehia 4.

saratura avand la crieri, pre lesne poate cunoaste, cat de multi

si de harnici lacuitori, si slujitori, pre acC vrme, precum in
Thrachia Machedonia; as6 in Dachia noastrA s fie fost, carii nu
numai cu alte OAT de o potriva, si de o putCre; ce inca pentru
einst i maT tare paza scaunuluY, acmu de curand infipt, si mai
desupra O. fie covarsit. A patra pricinA Taste, pentru ca cititoriul sa, sA instiint6zA, ca dui:A aCasta a Marelui Constantin oran-

duialA, unde de acmu innainte stt va tampla pomenir ostilor

Thrachiii, sau a MachedonCnilor; intr'acl sA cuprind si a Dachili, caci precum am zis, Dachia Taste oranduitti supt Trachia,
inpreunA cu Machedonia (in care O. cuprinde si Misia, macar
cti, nu O. pomenste intre Provintii, find in mijlocul celor mai
marl), si a tustrle acestora, tot un Hatman, i un purtatoriu
s'au oranduit; adicA precum am zice noi, ostile gosene sau de
Ora de gos, in carile macar cA anume n'am pomeni Codrnii,
FAlciTaniT, LApusnCniT, Orheianii, iproci ; insit acst toate supt
un nume, si supt un purtAtoriu s inteleg, precum mai denainte
au fost supt Vornicul de tara de kos, lard acmu supt SArdarTul,
carle Taste supt Hatmanul. Acmu destul intr'acCst6 zAbAvindune, iarAs la cursul Hronicului, sA vinim.

www.dacoromanica.ro

CAP. V.

245

CAPUL V.
Dovedte-s

trazti Romanilor in Dachia, dupci bzpcirtala

peinci la pristeivirea lu Constantin Marc le.

Aceste aseclincl, i tocmind Mare le Constantin, la anul 332: Let. 832.

s i Idasculandu-se asupra Sarmatilor, au chzut asupra lor; cc Sar leronim
tle in 'ironic
matii fiind sub protectia inpara'tiii, s'au plans de nevoia, ce le Annnim la Pavinistt asupr. Inpratul Constantin indata au oranduit pre fiul tavie I Sigon.

Gott,

sau Constantin Chesariul, i margand asupra lor, nu numai caci

i-au gonit de pe hotarale Inprtiii, ce atata 1-au razbit cu bataia, cat aproape de 100.000 au pierit ; Tara cap' au ramas, li-au
cautat a sa ruga de pace, si s fie supt ascultar Inpriii, ca
si GotthiT; cu acest tocmalh, ca cand ar trebui inparatului sa
de 40.000 de oaste ; pentru care incredintare au dat i zalog
inpreuna cu altii si pre fidorul domnului lor lul Arcaric. MIA
cel mai de sus- pomenici istorici Zosim carte 2, si Ammian &mini Carte 2.
Cart. 17. Cap. 19. Evsevie in viata luT Constantin. GotthiT la anul Ammian
Carte
17. Cap. 19. Ev-

al (toile, find sa trimata ace oaste, care sa legase, sa, s de in sevin in Viata
slujha inparatuluI, vrand sa Lea viclesug, pentru ca sa nu marga lul Constantin.
ci &.nguri in oaste, au dat arme robilor lor, invatindu-T cele ce

sint a ostirii. RobiT lund armele, indat 11-au intors asupra

staph(ni)lor, si din lacasurile lor 1-au gonit. Gotthii ne avand incatro lua, au caqut la Constantin Marele, sa-T priimasca, i sa
Ie arete, unde va ti placer inparatului, loc s s. salasluiasca. Constantin priimindu-T, I-au inpartit prin provintii, in Scythia, Thrachia, i pana la Italia. Tara Zosim istoricul, in toate dupa obice,Tul Baia, cercand chip de hula asupra lui Constantin, scrie :
precum pre unil puindu-1 supt giuramant, I-au priimit in ctile
slujitorilor, la care alti inparati mai pre urma uitandu-sa, ei
vrand i ei sa faca ase, de niamuri ca acest in locurile inparatiiT, multa nevoie, i rautate au gramadit asupra inparatiii.
Socotste, in cata paz i feria% au fost supt inparatiia Romanilor Dachia, cat tot-deuna au ferit-o, alte niamuri Varvare inteansa, cu Romauil sit ini sa arnstece, ce pre dansii numaT pre

www.dacoromanica.ro

Zosin1 asolos.

246

CARTA III

acele locurT lsindu-T, pre VarvarT ca acest, II departa, i nici

suppusI intriniT, sau aproape de &Ansa' IT lsa sa s. asze ;
c. aasta socotTala de n'ar fi fost, putut-ar fi Constantin Mare le,

precum 11-au dat loc printr'alte tarT as s le d si in Dachia;

ce aasta inparatii nu o face ; cacT margin inprtiii, i hotarul, cel mai in frunt a tuturor Tataralor, in mana streina, nu-1
put crde.
CAPUL VI.
Aratesd Dachia, 'in testamental 114 Constantin Marele.

Constantin Marele, inca in viata sa, cu testament inparatiia

au inpartit-o 1iilor saT, luT Constantin, Constantie, i lul Constans;

1,t. 337.
Evsevie IlL
viata tut Constantin. Cart 4.

catra cariT au adaos al patrule pre nepotul sau Dasmatie, fiCorul

luT Aninvalin, carele era frate luT Constantin MareluT, pre carele
l'au facut Chesar. DecT luT Constantin, s'au vinit apusul cu toate
partite cele despre munti. Lui Constantie s'au v(en)it de la Propontida (acsta-T mare c din kosul Tarigradului pana la Bogazul,
ce-T zic acmu TurciT Bogaz Hisar), tot ritzsaritul cu Trachia, i
toata Asia. fail luT Constans Illiria, Italia, Africa, Dalmatia, Machedonia, Dachia si AchaTa. Nepotul Dalmatie cu cinst6 de Chesar s'au contet'uit (au fost multamit).
Acest as asezindu-le, la anul 337: Sapor inparatul Persilor

aratnd cap de neprietenie, au inceput a calca botarle inparatiii despre partile razsaritului. Asupra a caruia Constantin
Cap. 55, 66; leMarele cu ostile, au trecut la Asia ; Ce sosind la Nicomidia
realm la acesta
8U.
(Dumnazau as6 lucrurile ouirmuind) cu Tusiurle friguri s'au
simtit, apoi boala mai ingreuindu-sa, in zua de Pentecoste, care
sa tmplase Mal' 22: inparatiTa Casta vrCrnennica, cu ce veenica,
s'au mutat, dupa ce au inparatit, ani 30: lunT 9: zile 27. fiind
la vhrsl de 66. de anT ; Tara Sfintele oase, aducndu-le in Tarigrad, le-au astrucat cu mare cinstea, si a toata lumea jale, in
besrica Sfintilor ApostolT, carea au fost uncle acmu Taste GiamiTa

luT Sultan Mehmet, carile au luat Tarigradul. Pentru botezul ma-

www.dacoromanica.ro

CAP. VII.

247

relui Crestin, i inpArat Constantin, nu intr'un chip povestesc

toci istoricii, CA c de obste stiintA Taste, precum Inca la Roma
find scaunul, sA-I fie botezat Selevestru Papa; ce acsta vre un
martur fArA prepus, ales din Zanoras, ne avAnd, ramtme soco-

tla, c adevarata, precum cu putinele zile mai innainte de

moarte, s sh fie botezat, de la Evsevie, episcopul Nicomidiii, pre-

cum scrie Evsevie in viala lui Constantin, carte 4. Amvrosie

in oratia la Pogrebanie luT Theodosie, Ieronim in Hronicul sAu
la anul acesta, Socrates in istorie besericesca, cardenalul Petronie,
in Respublic List. 2. 9.

CAPUL VII.
Dovedste-sei tralul Romanilor in Dachila, de la fig l0 Constantin,
pdnei la hdiian Paravatis.

Constantin, Constantiie, i Constans, macar ca tustrel dintr'un Constantin. Can-

dintr'o maica era nascuti (cAci tustrei din Favsta, fata

lui Maximilan Dacul era), dupA moart lui Constantin Mare le,
nu mult au putut Mine dragosto frAtasca, si a pazi testamentul,
tata',

stautile, Constans.

carile pArintele lor aproape de moarte, le Meuse; Ce mare zarvA,

ghleavA,

i apoi

i moarte intre d'ansii au cAzut, precum vom

arat. C. Constans, cel mai mic frate, inteacaruia soarte cazusA Dachila noastrA, nu numal caci cu inpaAala de la pArinte

content, si indestulat au fost, ce Inca sau pentru ca de galcve sA fie departat, sau pentru caci locurile Dachiii mai cu
odihn, si mai cu ticnla socotind, (precum scriu Istoricit) si
scaunul i sedr intrInsa s'au mutat. EvtropiTe Carte 10. ZO- Evtropile Carte
carte
sim Carte 2. Caroralirmaza Idatiie, si Victor. fara Zonora si mai 2th.szestm
.
ocrat Carte
ales Carte 13, Cap. 5, zice: Constans lAcuind in Dachiia, 1-au 2. Cap. 5. ZonaCarte 13,
vinit frate-sAu Constantin asupr, cu rAzsboiu. Tail Constantin ras,Cap.
5.
cu inpartala de la pArinte neindestulanclu-sa, intr'al patrule an

dupa moart lui Constantin, carile Taste anul de la Domnul

((Hs: 340, s'au sculat cu oaste asupra lui onstans, crsind sA-T

www.dacoromanica.ro

LK 340,

248

CARTE III

Avreme jictor. maT de Africa si Italila, i as intrand cu ostile in Pannonila,

Sozomen Carte
3. Cap. 5. Zosim Constans, pentru ca al ski sa pazasca, cu drept razsboTu, T-au
Car. 2

esit innainte, Facutu-s'au intre clansiT cumplit razsboTu in 6. a lul

April; Ce Constantin nu numal biruit, ce si omorat fu, aproape

de Acfilila; a crula trup Constans au poroncit de l'au aruncat
in apa Alsa. Constantin de abiia au trecut peste tril ani la inparatiTe. 0 cat Taste de frumoasa i adevrata basna lul Iosip,

care zice: Ca canile cu carne in gura trecand pe punte, s'au

vazut in apa, i procT; precum s'au tAmplat i lui Constantin, cu
frate-sau, ca i viTata s'au pilerdut, i inparatiTa I-au luat, acela,
Let. 350.
a caruia el vre sa Ia. Let. 350. Magnentile Comes, cu viclesug
Socrat Car. 2. asupra lui Constans radicandu-s, i trimitind pe un Gaison la
Cap. 6. Stamen
Carte 4.1Cap. I. muntiT Pirinel, unde Constans fr nici o grij ca acla, IY petrec; fara veste l'au napadit, si in luna lul GhenariTe 18. l'au
omorat, dupa ce au inparatit ani 16. fiind la \Tanta de 30 ani.
sau precum zice AvreliTe Victor de 27.
Magnentile.

CAPUL VIII.

Dovedte-sei rdjr ml Constans inpdrat Ii Dachila 0, de pc

moneta de ddnsul, in Dachtia fdcutd.

Dupa att marturii, a gate Istoricl, nicl s'ar cade i nol mult
sa lungim, si cititorIul a sa osteni; ce in gratiTa Curiozilor cu
pomenir nu vom trce, pentru o moneta, care in vremile noastre,
in tara Moldovil s'au aflat, Let. 1704. viind nol de la Adrilanopolis,

i trecAnd Dunare la Galati; Acole putin zabavindu-ne, vini

Theodori Parcalabul, carile ni adusa un ban de argint, pre carile zic ca l'au gasit un taran in razsipiturile cetatiT Gherghinii,
care Taste putin ma(i) sus de Galati, unde d despartitura Siretiulul (cariTa *IT zic gura Brlaclulul) in Dunre. Banul era de
argint curat, mai mare si maT gros dealt o Costanda; trage
putin. mal mult de doaa dramurT i glumatate; de o parte ave
sapatur izbucnit, in chipul acestil cruel

prin pregTurul crucil

stove latinesti scrise, carile, macar ca era can strse, insa sa

put citi : CONST. VICT. AVG. IMP,, Constans, Victor Avgustus

www.dacoromanica.ro

CAP.

17111.

249

Imperator ; adeca : Constans, Biruitoriti Avgust, inparat; Tara,

de alta parte av6 spat un chip de zimbru, cu coarnele mult

deschisa, ca a cerbului ; numaT far& crangT. Intre coarne tin
Tara* o cruce in chipul ce-T din Ma, parte ; nurnai maT mica,
cat put intre coarnele bouluT incap, de pre care moneta putern socoti, c inparatul Constans traind cata-va vrme in Dachia,
adech pana a-i vini frate-sau cu razboTu asupra-i (care an sa fie
fost al patrul dupa moartea luT Constantin Marele, mai sus am
aratat), sa fie facut aceT bani, si de pe numele lui sit sii, fie
chemat i Constande, de pre carile i astazT, niste banT caril
macar ca intr'alte tarT sa fac, ce acolo uncle sit fac nu sa chrna
Constande; (1) Tart al' nostril' le zic Constande, puindu-le numele,
poate fi, de pre baniT asmen aclora, ce au avut odanaoare in
DachiTa, si au stiut za.tporrapv3ozcog ca de pe numele luT Constans inparat, lI-au lost zicand Costande, adect banii luT Constans.
Ce pentru adeverinta acestiT socotle a noastre lasam giudecata
la cititorTu, atata noT nurnai adeverind, ca acsta moneta, din
istorii sa adeverste, precum daJa Constans in DachiTa noastra
au trait, adevarat i aceT bani in Dachiia sa srt fie fost facut,
precum s'au i aflat acolo. Asijder chipul bouluT carele Taste
intr'acest ban, nu putina dovada poate sa O. tie, pentru IIerbul
taraT noastre, cardle cap de Bou tine, depre cetat care a zidit
singur Tralan inparat in Dachiia, si au numit-o Capul boului,
pentru care s'au si mai pomenit, macar ca Urche Vornicul alta
povste, pentru acsta aduce, care ma(T) mult basnii s asamana
cleat Istoriif adeve'rate. Ce pentru acCsta va citi cititorTul nostru,
unde vom zice pentru Herbul Viral in GheografiTa MoldoveT,
Tara acmu la cursul istoriii sa ne intoarcem.
La anul 358, la razsarit inparatind ConstantiTe, carile acmii Let 358.
luase sotie pe Iulian Paravat, si-I facuse chesar, scrie AmmiTan
Martelin, precum Cfadiii, i Sarmatii cap radicand, pentru ca Ammilan
Carte 17.
sh-I potolTasca, singur inparatul trecand Duntr, au mars asupra
lor, i dupa biruinta, tarale lor in lung, si in lat ll-au pradat, si
li-au pustiit ; si tot niamul lor sub giugul Inpitritiii 1T-au pus,
pentru care lucru Senatul 1-au pus nume, Sarmatic, let 361: Con- bet. 331.
(1) Loc alb in manuscript.

www.dacoromanica.ro

250

CARTE III

stantie, auzind precum Sapor inparatul Persilor, 1ar s'au rhdicat;

indatA s'au sculat si au trecut asupra lui la Asiia; ce agiungind

la Tarsos, intai au inceput frigurile a-1 ispiti, el socotind cA cu
osteninta drumului le va put scutura, n'au bAgat in samA, ce
in cale boala intArindu i-se, supt poala muntelui Tavrul, s'au svArsit, Noemvrie 3: inpArAtit-au Constantiie ani 39: luni 6: precum va Victor ; find de varstA de 44 ani, iar cu tatA-sAu Constantin, au fost Avgust 23 : de ani. Evtropie scrie cA au trAit
ani 45: si au inpArAtit peste tot 35: Ammilan si a inpArAtiii si a

vieiT cu putine zile mai mult de 45 de ani insAmniazA. La

moarte scrie Socrat sA sh fie botezat, dela Evzoiic Episcop Arilan,
macar ca-1 indemna Lutifer Calaritiianul sA s boteza sau dela
Athanasife sau dela Episcopiii luT, cariii era orthodocsi.
Dachiia noastrA, pre vremile acst, nu numai din istoriciil
lumesti, curat sA vde, precum cu Romani sA fie lAcuitA, ce Inca
ei scriitorii besricesti o aratA, precum Romanii eT, ass de pre

acst vrmi, giugul lui Hs. sA fie primit; si doi Arhiepiscopi

a doaa pArti a Dachiii, pAstori sufletelor sa fie avut. AdastA marTheodorie turie ni da. Theodoric istoricul besricesc Carte 2: Cap. 8: uncle
Carte 2. Cap. 8.
scrie pentru soborul, carile supt Constans la anul 347, s'au %cut
la Sardica (care acmu s cherna Sofiia), si ales in titulul Cartii
de obste, care scriind Synodul catrA toti, as pomenste: ecTix
'KAT& en) zOcpcv iv Ecepaosfj auvazOstaa, aurb T-7)g Pomc,
md laical/kg, %xi l'aXXiot, 'Ivatag, Kaimmviaq, KaXaPpias, 'A?ptx.-4q,
Eapativtac, Ilavvvtag, MT:stag, ilax(ag, AcyaavEac, 'AXXls Acmiac, Ma-

ativoaoc,

i proa Ce va sh zicA: sfantul Sam., carile cu darul lul

Dumnazau, s'au adunat in Sardica, den Roma, Ispania, Gallia,
Italia, Campania, Calavria, Africa, Sardinia, Pannonia, Misia,.
Dachaa, Dardania, i de la altA Dachila i Machedonia, i prod.
Acest nume, a doa'a Dachil, sau poate sh sa' IntAliagg, tara de
peste Tisa in sus, pe DunAre, cariia, cesti mai de curnd istorici
grecesti, II zic Panodachiia; adecA Dachiia de sus, sau a alta
Dachiia Episcop sa sa fie chemat atunc, Episcopul Romanilor
de peste DunAre, pre care, zice Bonfin, c. trecand Avrelian pre
Romanii din Dachiia in Misia, sa o fie chernat Dachiia; ce aCasta
ori-cum s'ar intelCge, galcCArt), nu clatim, fiind indestuliti, ca
xeSovEac

www.dacoromanica.ro

CAP. DZ.

aeasta numaT s s

251

dovedsca, precum supt Constans, DachiTa

sau una, sau doah au fost, nu numaT intre Provintiile Romhnesti sa sa fie numarat, ce Inca si Pastor! besericestY O. fie avut,

si de pe acl vremT, precum supt eel Romnesc, a supt cel

crestinesc stiag, sa sa fie ostit.
CAPUL IX.

Aratei-sa tralul Romanilor in Daeltia, de la Julian Paravat, pdnd la

Valentinian, fi Valens.

Iulian Paravat, nepot de frate luT Constantin Mare le, bine Milan Pararat
nascut, bine crescut, si bine in scoalele AthiniT invtat, rau om,
ru credineos, ru idololatru au esit. Acesta intelegand de moarte
luT Constantie, inteacelas an, in 11. a lui Dechemvrie, la Tanigrad viind, singur au statut la inparatie. intalas data peste
trupul, si fire lupului, piTale oaeT inbractind, chivernisitorTu inparatiiT i pazitorTu orthodoxiii au vrut sh sit arte, pentru care
indata au trimis, i pe totl EpiscopiT ce-T Mouse Constantie surgunT, precum pre eel PravoslavnicT, as pre eel Eretici, T-au
chemat la sine, si-i sfatuia sa sa inpace, zicndu-le : Ascultatima,
pre carile l'au ascultat AlemaniT i Frang i dupa acla T-au

slobozit sa marga eines la Eparhia sa; ce dupa cum sa zice

prost cuvntul, lupul putina carte invata, si in locul slovelor,
vde cum intra mieil in padure, aC Iulian, inthi in lege crestinTasca, invatat, si la scoalele AthiniT inpreuna cu srantul Vasilie
i cu Grigorie Theologul ucinic find, ca (Anne la boratura sa s'au intors, si let 360. sau precum Riotiolus in Hro- Ammilan Carte
nicul mare insarrineza 361. usile Capistilor Idolesti au deschis 2l ql Car.
12.3.Soerat
Cap. 4.
Marele,

singur spurcatelor idolesti slujitorIu, Arhiereu mare s'au fa- Zooim Car. 3.
cut, (sint uniT din scriitori, earl! la acest an zic sa fie murit Idatletlerrim
Constantie, Tara altiT la let 361. pentru care precum de aniT in- la !moll' an.
paraliiI, me de a vietil luT intro sine nu sa, potrivasc). In
vrmile acestul nicis de pornenit de lege calcator, in paqile Da-,
chill ceva sit sa fie lucrat, IstoriciT nu pomenasc ; Tart putine

www.dacoromanica.ro

252

CARTA III

vrednice de stiint, pentru dnsul, i pentru lucrurile luT spurcate, in gratia cititorTulul Roman, a pomeni nu ne vom lenevi.
intaT au oprit s nu Inv* Cretinii nici o stiinta, nici limba,
Ellinesca. 2-1e. CrestiniT II numila GallilienT, si pre Hs: Galli lean.

3 le. Top vrajitoril, si deschntatoriT pre lnga sine stringnd,

cinstile cle maT marl le da; 4-1e. Pre crestinT nu vr sa-T muncesca, pentru lege, zicand, ca crestiniT socotind de cinste a le fi
moart pentru numele lui IIs:, nicT acla cinste nu trebue sa dobancliasca, pentru acla cu alte maguliturT, i amagitLri vre, sa-I
traga la idololatrie. 5 le. Pentru ca rau, i necinste cretinilor
sa fad, au dat voe jidovilor, sa-sl faCa Besrica Ierusalimului,
ce din fundamenturi, esind part, nu numal lucrul ce facusa au
stricat, ce si ciniile mesterilor au topit, si pre jidovi, cariT asupra lucrului sta, in cenut T-au intors. 6-145in ramasita materiiT,

card ramasse nearsa, au poroncit sa fact acolo un Theatru,

adect loc innalt pentru privalljunde s'au giuruit, cit dupt ce va
vini din razbolul Persilor, sa de pre chrestinT jidovilor sa-T sfarame;

si inct mal glurula, singele crestinilor sa-1 verse innaint Bozilor;

Tart in locul Besricilor, st pue Bozul Afroditil, de s'a intoarce biruitoriu. 7-1e. Scris-au la Arsachis Cralul Armenilor, carle era
crestin, sh-T fie inteagiutorTu, cu oaste inpotriva Persilor, Tart
amentrele facand, sit tie, ca Dumnaztul caruTa sa inchina, ceva

nu-1 va put folosi. 8 le. Vrand pentru numele Domnulul Hs:

sa raza, au scris la Livanie Sofistul si Dascalul Scolelor in Antiohila zicand Oare ce lucru lucriaza fiCorul teslariului ? Livanie fiind crestin orthodox, T-aa raspuns: AcestiT lumi, si a toata
sazdanie lucratorTul Dumnazau, pre carile tu batjTocurind, fiCorul teslarlulul Ii facT; lucrIaza loc, pentru Iulian, care cuviint
au fost ca o prorocie adevarata, cit lot 363. dupt, co au scris 7.
Let. 363.
Aminilan carp marl inpotriva Evangheliii, si a DomnuluT Hs: cu mare
Carte 5.
mndrie, si cu multa oaste, au purees asupra Persilor; si dintat
IT merge cu sporlu, si multe cetatT au luat; Tara apol, trecand
apa Tigrulul, intrand intr'o pestera, cu vrajitoril sti, acolo au
spintecat o muel'uca batrana, si din manuntaile ci vrajind, T-au
aratat Dascalul sau Cacodemonul, precum va aye biruinta. Ce
fiCorul teslarTulul (precum rade el, pre ziditorTul a toata fapta)

www.dacoromanica.ro

CAP. X.

253

I-au intors vraje inclarapt, i lams acmii in fundul Tartarului iT

gtisa. Deci fulian puindu-sa cu ostile supt cetat Ctisifont, i
apucndu-s cu Persil de razboiu ; de mhnii, nevazuta, cu Sulita
Car.
patrunzinclu-1, raul rail au perit, Tara ce maT pre urrna Vlas- 5.Theodorit
Cap. 20 i25.
femie T-au

fost, c. de pe cal cazind, s-au fost strngtind cu

pumnul singel, ce T-au fost curnd din rana, i spre cerTu in

sus aruncand, au fost strigAnd: Biruit-al GallileTanule ; Tar ce
m'ana sa fie fost acia, ce l'au patruns cu sulita, in multe chipurl s povesteste; cacT Nichifor zice, ca Livanie, sa fie pus Nichitor Cap. 34.
acesta lucru asupra crestinilor. SIAntul Grigorie Theolog zice: GrIgor Nazienenvint. 2.
ca ingeriT l'au omort ; ce au fost ucis prin rugile MareluT zanul
In Iultlau.
Vasilie, trimitnd maica Puterilor pre Sfntul Mercurie, precum
Damaschin Cudovedste Baronie din oratia SfntuluT Damaschin. ramplatu- vantul
1. Pentrn
s'au moarte luT Iulian in anul pomenit, Iunie 26. anii inparatiii Icoane. Nichifor
luT Iulian, din IstoricT curat, nu putem afia; cacT uniT zic, treT Carte 10. Cap. 35.
anT, alp zic s nu fie plinit nicT &A, Tara din Hronologhie intelgem, sa fie inpartit un an si lunT 7. si 23. zile.
Dupa Iulian Apostat, oast au radicat la inpratie pe Iovian,
om bun si crestin, carele vazindu-sa inteatAta nevoia, in care
IuliTan cu mfindriTa, i cu bueciTa luT adusse oast, I-au cautat
a face pace cu Persil, dupa a lor placere. DecT intorcandu-se
innapoT spre Tarigrad, i sosind la TArgul Danastana, intre Galatiia i VithiniTa, acolo de naprasna au murit, precum scrie
Ieronim i altiT in luna luT Fevr: 17: dupa ce au inparatit luni

Ammian Carte
25. Evtrople

carte 10.

7: zile 22: Tara moartea zic sa i sa fie tmplat as, ca intrnd Sozomen carte 1
intr'o cast], de curund albit cu var, i find vrCrne can rce, cap. 6.
au aprins carbuni, noapt duhul carbunilor, si a varuluT, sa-1 fie
innadusit.
CAPUL X.
Doved4tesig Maul Romanilor In. Daehria, dela Valentiniian peinti la
n lipada Unnilor.

La inceputul anuluT 364. Fevr. 25: au statut inparatul ValentiniTan, carle indata au luat pre frate-sau Valens sotie, si in 29:

www.dacoromanica.ro

Let. 304
Valentintan It
Valentie.

254

Let. 367.
Zosim car. 4
Aminilan ear. 27
tt.. 336689..

Let. 369.
Ammilau, carte
27. Idatie in
flronle

CARTE III

a luT Mart l'au fcut Avgust. In vrmile acestuT inpgrat, inphrtila Romanilor, din toate parple s cltiTa, si mult turburare,
si amestecare, in hotartile pre denafar, s'a face. Cadi top VarvariT intAlegand de nenorocit razsboiul luT IuliTan, asupra Persilor, vrm ce piindiTa socotind, c 1T-au vinit la mn'a, top
odath, si din tote partile, s'au cliltit. Alemanii prda Gallia, SarmatiT, si Cfax lii Pannoniile, PictiT, Saxonie, si ScotiT, VritaniTa,
Mavrei, cu alte limbl, Africa, Persil, ArmeniTa, si Gotthii, ThrachiTa (in care sit cuprind si DachiTa); ce vrednicie inparatilor
aceste toate in curund, 11-au potolit, si inthiu la anul 367: Valens Avgustul, esind spre MisiTa, si cercnd in toate parcile, si
nic,,ATuri putndu-T afla, au trecut Dunare, si intrnd in -a,rale lor,

in lung si in lat mare rzsipg, si pradt fchnd, s'au intors cu

izbanda la Tarigrad, let 368 : Acelas istoric scrie, precum Valens
margand TarsT asupra Gotthilor, mult5, vrerne au pierdut, Omit a
trce Dunre, caci Gotthii siliTa, 0, nu-I de trecAtoare ; ce pAn
maT pre urmit, inpingndu-T, si Dunre trecnd, mult T-au prdat,
si acmu in Tamil intorcndu-sg, si socotind c5, nu va put agiunge
la Tarigrad, au ernat cu ostile in Misia, la Marchianopolis. let.
369. Valens TarsT au trecut Dunare asupra Gotthilor, ce-I porecliTa Grutunghiii; si dup5, cate-va Tusurele harturT, panA mai
pre urm, au rzbit pe Athanaric Domnul lor, si 1-au intors in
fug. Ce nici cu atAta lsindu-1, si tot vrtos denapoT intirindu-1,
de nevoe T-au cAutat a trimite la Valens, rughndu-se de pace, si
giuruindu-se, precum de acmu innainte, hotartile inparMiei Rosi

manilor, nici odnoar nu va maT calca, cu caril pace flichd,

Lot. 370

au poroncit luT Ecfatie si luT Leontie, sh ramaTa pristavi, pentru

facer a unor cethp pre malul DunriT; pentru ca si maI cu pazil
sa fie parple despre ace parte, care cetati la anul 370, (dup5, cum
mrturiseste Cuspin), s'au savarsit. Depre acsta nu intunecoase
dovad Taste, ca piCorul Romanilor din Dachia, necltit sa fie

ramas; macar c5, multe; si adese calcAturi dela GotthT vor fi

avut ; ce istoriciT nu pomenesc, &A doara, GotthiT BA fie luat
nescare-va cetAT preste Dunre; sau sa sa fie asezat unde-va pee
acolo ; ramtme dar socoteala, cA centile, si mai denainte de alp,
inpArap fcute, si acestea de acrnu, cu Romani pline, si cu slu-

www.dacoromanica.ro

CAP. v.

255

jitori sa. fie tinute, c cetat fara, slujitori, i farA lAcuitori sa fie,
nici cel fall de minte o poate socoti, Inca din Gheorghie Chedrin
intelgem, Ca supt Valens, nu numaT DachiTa, ce i Schythiia, BA

fie pradat Gotthii ; cad parte SchythieT, care era pre marginile
mariT negre, era tot supt oblastiTa inparatiii Romanilor; intr'acesta

chip precum videm astazi, eh tin TurciT toate cetatile de pre

margini, precum supt inparatiia lui Theodosie Marele, mai pre
larg vom arata. Valentinian, in anul trecut, avand cu SarmatiT
intai raszboiu, cu biruinta; apoi i pace, pentru a carula legamint i inchiraiciune ce facuse, viind soliT Gotthilor in haine
atata de terfelite, i la stat i la tot chipul schimositi, i de ni.
mica; Valentinian vazindu-T a de bezcisneci, T-au intrebat: au
toff GotthiT sint ca dinii ? ET au raspuns, precurn ei dintre tol

in slujba soliii s'au ales eel mai de fire, i mai de frunte; care
auzind ValentinTan, atata s'au intrestat, i s'au mahnit, (pentru
caci adedi i s'au tanplat razboTu, i biruinta, a avea asupra oameni
atata de nebagati in sama), cat indata, leinat au cazut ; i macar

c. doftorul indat liana i-au dwhis, ce singele inchegandui-se,

nici cum macar n'au picat, i intr'ace zi au murit, dupA ce inparatise 12: anT far o suta de zile, in 17: a lui Dechemvrie, traitau anT 55: Dupa moartea luT Valentinian, acol nici Valens, nicT

Grattan

Gratian tanplandu-se, Wenn' indata au radicat in locul ILA inpasat, pe Valentinian gel tanar, pre carele (macar ca, Inca copil
de vrasta era), i Valens, i Gratian la inprtie l'au primit.
CAPUL XI.
ACastal sti doved4te dela ndpada Ungar, pand la inpareitlia luI
Valentinian eel tneir.

In cursul anilor 374. scrie Ammilan, carte 31. precum inpa_ Valentiniatt eel
Uttar. Let. 874.
ratiT, stand in socotel, cum vor put tine supt stapanire, pre
indarapnic, nestattoriu i vitiaz neamul Gotthilor; Tata HuniT, sau
UnniT, neam varvar, i pna atunc in partile aceste necunoscut,
din cele maT de afund a Sarmatilor hotar, cu Domnul lor Va-

www.dacoromanica.ro

256

CARTA III

lamir, sculandu-s, i locurl noaa de lacauri cercand; cu multime

de noroade, asupra Gotthilor au azut, pre carii pre incet, pre incet:

din locurile lor au inceput

Let. 876.
Amid lam, carte
22.

muta. Gotthii nici inpotriva lor

a sa. pune, (putand), nici intr'alt mijloc a face putand, let 376: cu
Domnul lor Fritighern, i Athanaric, toti cu muiari, i cu copii,
prasinduli locurile, au vinit cu rugaminte la Valens, cer$ind
a-T

sa,-T priirnasch supt suppunere, i protectiie inparAtiii. Valens lu-

erul ceva s6, fie, nu ,pre bine socotind, pre Gotthi, cu dragoste
i-au priimit, i in Trachiia trecandu-T, acolo T-au aezat. Socotete,

cum i Valens, socotla altora mai denainte de- dansul inprati

urmand, in Dachiia neam varvar s pu, nici cum n'au vrut; c.
Gotthilor cu multul mai placut ar fi lost, in Dachiia s. sa fie
a0zat, de cat in Thrachlla ; Dachiia, fiind tail mai de camp, i inpotrivith firil, i vietiT TatAr4t1; Tar Thrachiia intre munti inchis, qi mai toga muntoasa,, nici poate s. zica, c doara atunce
alte neamuri de Varvari sa fie fost in Dachiia, i pentru acia
Gotthii, acolo sa nu fie avut loc; cAcT acsta istoricii nu pomenesc; precum ace$6 Gotthi, mai pre urrnA, hainindu-se, au prA-

dat i in Dachiia, precum mai gTos sa va vide. AO Gotthii in

Thrachiia trecand, Hunii au rAmas pre locurile lor, adec peste
Nistru spre Nipru.

Gotthii dupit ce au intrat cu totul in Thrachiia, i wzindu-se pre locurile ce le aratase, s'au poftit s I priimasch inparatul qi in ceta slujitorTascA, i numai s nu-i lase sh' moat% de
foame ; Tara el, ori-in ce parte de nepriiatini, s'ar tampla, cu toat

credinta vor sluji, care lucru plcand lui Valens, li-au oranduit
Let. 377.

si

hran ; Tara la anul 377. Gotthii in Trachila au inceput a

flrnanzi, i vartos a cre zaharaoa oranduita, ca cum ar fi datorie, ce i lcomiia mai mult a lui Lupitin (carele era oranduit
stt-T hr6nesch) Ong, mai pre urm5. I-au facut sa McBee cap, ca
el in foamete, i amarame flrimangiunei find, el le zic, sa maDance canT; i i pentru un cane cer un rob plata. Valens, socotind sa nu sa. inmultasca galceva, au trimis s le poroncesca. s
Ias din Thrachila, i s trca Elespontul la Asiia. Gothil i la
acsta priimind bucuroi, numai s ii sa de bucate de 2 zile, ce
in loc de bucate, vazind c-au inceput a le inbla bete pe spate ;

www.dacoromanica.ro

257

cAt. U.

intAT au inceput a s apara, apol i navala a da. In scurt; i

Udrilul incungiura, ce nici arme avnd de trba, nici pan atunc a bate la cetate find deprinsT, de cetate s'au lsat, i s'au
slobozit a prada Trachia. Valens asupra lor, indata au trimis
Voevozi cu oaste; ce cu mAndrie i tra socotla margand, fura
biruiti: Tara Gotthii cu armele, ce dezbracasa pre Romani intrarmandu-se, Inca mai tarT sa facur. Valens la anul 378: Mai
30: (precum scrie Socrat i MO) viind la Tarigrad, nrodul

etetirr.
au inceput a-1 ocark si de tot proaste cuvinte a-i zice: caci fava in Compendium

nicl o socotla buna, au fost priimit pe oameni varyari, i yr*

masi ca acila in parnAntul romAnesc, de care cuvinte infochndu-se Valens, indata au esit din Tarigrad, i nicl astepand sa
agiunga, i Gratian, (carele acmu cu ()stile despre apus aproape
era), singur cu cata oaste au avut cu sine, au mars asupra Gotthilor ; Gotthii din locuri suppuse, inthias data calarime Romanilor au inpins, si au inprastiat, pe pedestrime, asijder la strAmtori

inchizind-o, au razsipit-o; unde multi omeni de frunte, pe loc

au perit. Valens de totl ai si parasit, si cu sigata ru ranit find,
cu putinei, au nazuit la o cast,. aproape. Gotthii in goana lundu-1,
macar ca nu stiia ca Taste inpratul intface case, au incungiurat
casa ; eel din lontru tare, preaat pute, aparandu-se, i Gotthil vazind, ca amentrele nu-i vor put dobandi, au dat foc casii, unde
Valens, ars, au perit: dupa ce inparatisa ani;14: luni 4: zile 9 : i
au trait 50: de ani. Dupa izbAnda, Gotthii, fr nici o frica, intal
au incungiurat Udrilul: ce ne putndu-1 razbate, s'au dus supt
Tarigrad, ce de la cetate InpinT find, s'au intors innapoi; si de
acolo in toate partile s'au slobozit in prada, i rau au jecuit Thrachia, Misia, Dachia, si Pannonia. leronim in Hronic, Ammilian
carte 31 : Zosim carte 4: Socrat carte 4 : cap. 38 : Sozomen carte
7 : cap. 40: Rufin carte 2: cap. 13 : Orosie carte 7 : cap in trii,
Theodoric carte 4 : Cap. 36: Zonara carte 13 : cap. 16 : Tata si

aic6 Dachia intre thrle de Romani tinuta, si de Gotthi, ca o

ar Romniasca, pradata sa dovedste. Precum gre furtuna au
cazut atunc si pre Dachia noastra, si pre alte tari de pren pregiur,
curat arata Anton Bonfin, deca: 1 ; carte 2 : scriu (zice) unii,
precum Lupitin sa fie invitat pre Fritighern Domnul Gotthilor
17

www.dacoromanica.ro

258

CARTA III.

la ospatil, puind in inima, ca i pe dansul qi pe sotia lui cu

vicleug sa-T omoara; i acmu pre eel ce mai in lontrul casil
intrasa, incepand a-I ucide, Fritighernus auzind galcva, indata
au sarit din pat, in carile id, i indemnand multimea, au omorat pre Maxim, i pre sotiia lui, (cara era oranduiti sa.-1
ornoare pe dansul), i deciia slobozindu-se in prada, Dachia
maluroase (Tara nu toata), mijder Misia, i Thrachia (carile era
provintil Romaneti) au adus supt supunir sa, poroncitu-li-au
sal' de bir, i pre lacuitorT cu gre stapanir I-au purtat. Ce nu

mult au fost Dachia maluroas supt Gotthi, cacT precum innainto vom arata; stand Theodosie marele la inparatie, toate trale carele apucase GotthiT, au rascumparat din maim. lor. Iara

Gratian vazind, ca intr'atata primejdie, ce vinis inparatiia

cu Gotthii, i socotind c singur in toate partile s agiunga,
ei sa chivernisasca nu va put, au trimis la Theodosie (carile
apol s'au numit cel mare), i de la Ispanie aducandu-I, l'au luat
sotie la inpratie, let 379; Theodosie acesta era floor altui Theodosie, pre carile fara nici o vina Valens il ornorase; de la top'
i ceT cretini, i eel pagani istorici in toate laudat , atata cat
nici eel mai denainte, niel eel mai de pe urma cu bunatatea, cu
intelepcIune, cu toate vredniciile, i ce Taste capul a toata lauda,
cu cretinatat nu l'au intrecut. El pre multi cu multul covarind; nici in vitejie au fost mai gos deck intr'alte harnicii, lush'
razboiul fara mare trebuinta, nici au radicat, nici au facut, fara
cat numai putin au fost pre leine a s manila, i a pre lesne,
i curund a sa, intoarce. Caute cititoriul la Sfantul Am vrosie in oratia

ce face la pogrebaniia lul, i acolo va afla cu ce sa indulci.

TAR NOT SFARMUL CART4 ACET1TA PUNEM.

www.dacoromanica.ro

CARTE A PATRA
Car6 arati ineeptura nmulni Gotthilor, i de nnde eind
el

an npdit in lEvropa. Aijder6 mate i marl Cliff din

Varvarl deseillecate. Aijder6 eir6 Attilii en Unnil, i eite-va nil-

pizi a lor spre partite Evropii. A0jder doved4te trainl Romanilor in Daehia, de la Theodosie eel bitriln, pfina, la Anastasie
inprat ; and s'an sehimbat numele Daehiii in Volohia; i
Romanii dintrInsa s'an limit, Volohi.
CAPUL I.
Aratti-sci incepeitura a tot nimul Gotthilor, de unde au efit ei intai,

fi apoI pre ce locuri cu rdr s'au afezat.

MultA lesnire spre maT adevAratti cunotinta, i intelgire lu- Theodosie ce

crurilor, carele innainte sint sA pomenim, sA aducA socotim, de

vom arAta niamul acesta a Gotthilor, de unde le Taste incepAtura;
pre ce locurT au trait, i pAnA maT pre urmA unde s'au aezat.

*i macar cA acsta afarA din cal HroniculuT nostru a II s'ar

vid, insit pre cat in socotla noastrA Taste, nici nol in zAdar ne
trudim, nici cititorTuluT, carle tiintiT adevAruluT slujte, fArA
folos va fi, i maT ales cAcT sint uniT din istoriciT cetT maT noT,

www.dacoromanica.ro

bittlu.

260

CART1

117.

cu multul mai indrAsneti decat, cat istoricului ar trebui; si a

lor pArre vrand s intArscA, dup5, plAcre, cursul istoriilor, si

lucrurile alav intr'un chip insAmnate, intr'alt chip le thicuesc,

si le pram ; si pre acest nu numal puOne desputaiii, si intrebArT fac, cleat himicii, pentru piatra filosofilor, sau filosofii
cum si din ce sr.( 'lase lucrurile toate, din oaa, au din putrjiun
altuT lucru ? Asa sint uniT din Istorici, precum am zis, socotla,
pi

pArre sa urmand, silesc sA arte, precum Dachia noastrA,

catA-va vrme de anT, sA fie fost supt stApanir Gotthilor ; apol

a Hunnilor ; i decila nu stiu a cui, si a cui, pre carile toate
aid) a le insira, multe ar fi. Cara parer! lor urmand sA cAznesc

st aTte precum Romanil nostril, s nu fie din RomaniT luT

Tralan doaa Argumenturi numal aduc : unul precum Avrelian
sA fie sees din Dachia pe Romani, si sa-i fie mutat in Misia,
ce aeiasta precum sa fie fost slove pe apA scrise, paremi-se cA
s'au dovedit ; ar alt Argument le Taste, cA viind GotthiT sa fie
gonit pe Romani din Dachia, i deciia sa fie cuprins ei acle

locurT, pentru care noT galcva acsta intr'alt chip a sA curma

peste putin0 a fi socotirn, Ara numal, din istorici vreanicl de
credint5, si pre ac616 vrmi scriitori, de vom arAta precat mai
pre scurt vom put, inceputul i coreniia acestui nm ; i apoi
de au putut sau au avut vrme sA-si infigA sederile in Dachia
noastrA. Dec! darA sA stie cititorTul, ea aic noT nu istorie, ce
Patavie, Partd talmAcire istoriii facem : adec a fill Patavie, carile din istoricul
1. Cart 6. Cad p.
Iordan, (au cum MO II zic Iornand) si din Pavel Diaconul, pentru
14; Iornan
oart de Ootthl nmul acesta asa scrie : Tot nemul zice a Gotthilor, din Scancap. 8: si 4. Pavel Diacounl

dinavie au esit. Aceste mai intaT, la marginile marl! ce-T zic

i s'au aszat la

carte 12, cap. 21. l3alticA lacuind, apoi s'au mutat in Schythia,
lornand de

marginile marl! nCgre, (Iornand de Gotthi cap. 29), (adecA de la

Socrat carte 14. Don pAna la gura DunArii), din carii unit cariT s'au intins mai
cap. 33. Pavel
Diacou in Mis- mult spre rzsArit, s'au chemat Ostrogotthi ; adeca Gotthi despre
Clottlil carte 29.

telana carte 12: rAzsArit ; Tath earn' mai spre apus s'au tras, s'au chemat Visegotthii,
cap. 12:

adech Gotthi despre apus. Asijder DomniT acestora in doah famini s. despArp, una Amalitilor, (calla stApanila pre Ostrogotthl),
alta a Valthilor, pre Visegotthl. Acestor doaa nmurl, locurile,
carile cuprinsse, si hotarAle ce-T despAr0Ta, curat le arata Pro-

www.dacoromanica.ro

CAP. 1.

261

copie Chesarnul in carte pentru Gotthi, carte 4: cap. 4: carile Procopie carte

asa zice: Ases in malul bAii Meotis Taste cel vchlu lacas a
Gotthilor, carii sa chma Terri71, Tara departe mai incolo de

de (lotthl 4.
Cap. 4.

aces* sint GotthiT, caril sA chiamA VisegolthiT, i Vandalii,

alte a lor naroade toate ; carile maT denainte Schithi sA chema.
Dintr'aceste a lui Procopie cuvinte, curat poate cunoaste cine-va,
cA cle vechi a Gotthilor lAcasurT, dupa ce s'au coborat de la
Scandinavia, s lie fost pe langa mare Azaculul ; adica balta
Meotis. Acsta marturisste si Petavie in sAmMuire vrmilor, Patnle.Part
Parte 1: Carte 6: Cap. 14. Tara Stravon mai vechiu intre toti .1c4. Stra;on
Oheografii carte 7: unde hotAreste nmurile, i locurile Gotthilor, carte 7.
pre unde au fost lacuind din incepatura lor ; si mai curat arata:
Pamantul zice Gotthilor Taste din potriva codrilor HertiniT, si
de acolo intinzindu-sk au cuprins toci muntii, spre Dachia ; si
pe'ncet si 'Anti la gura DunArii, si pAna la.Nistru au agiuns, si
pre acolo cu SarmatiT amestecati au trait. Stand darA acestora
scriitori socotlA neclAtit, rau cade a lui Sarnitie liahul, carile
carte 4: cap 5: fall nici o marturie zice : precum scaunul Ostrogotthilor, sa fie fost Zermitusa, si Tomos cetate la Dunare, si
ostrovul Dunarii Pevehi; ce foarte rau gresste, cA co-tate, (Aria
ii zice el Zermitusa, o insamniaza Bonfin Ulpia Traiana. Tomos
eel vechi istorici, i gheografl o pun peste Dunare in Misia la
margin mariT negro ; macar ea din multe dovde socotim sa
fie fost, unde Taste actim Cetat alb, Tara Pevchii ostrovul Taste

intre &We Dunarii; la care locuri nici Gotthii, nici OstrogotthiT asezAmnt n'au avut; !Ara numai dupa ce I-au gonit Hunnii,

au primit inparatii rasaritului, peste Dunare in Misia, precum

innainte pe rand vom arata. Asa dara din lstoriciT i GheografiT

mai .t.us pomenici s dovedeste; (15 mai denainte, pAna a nu nA-

busi lIunnii peste Gotthi, Ostrogotthii sa fie lacuit, de la Nistru

i de la gura Dunarii, Rana in balta Azacului; Tara Visegotthii
de la acestia mai sus; adeca de la Codrii Hertini pana. in Hotarale Dachiii. SarniVe uitandu-sT cele din tai cuvinte, Carte 3.
Cap 4, vine si el dupa socotela noastrA; cace acolo aducand
marturie pe Ptolomei vestitul Gheograf, pe Ostrogotthl if pune la
gura Dunaril, Tara pe Visegottla la mare Baltica. Decila am4n-

www.dacoromanica.ro

262
Iornand.
Carte de Gotthl

CARTE IT.

doal aceste niamuri, multA vrme, pre locurile pomenite, ininimA lAcuind, si bine intro sine trAind ; cnd au fost pre

cap. 26: Socrat teo

carte 4. cap. 33: vremile lui Valens inpAratul, s'au scornit intre &Ansa price si
Pavel Diaoon in

Mislelana, carte gAlcevA. Domnul Visegotthilor, era pre atunc Fritighernis; iarA

a Ostrogotthilor, Athanaricus. Fritighernis, find de putre mai

slab, si vAzind, cA nu va put sta inprotiva lilt' Athanaric, au
cersut aglutoriu inpotriva luT Athanaric de la Valens inpratul,
si pentru ca mai credinos s s arte inp Aratului, si lege ere-tinTascA (ins supt iersa lul Arie) au priimit. Ce inpAratul, prin
mijlocul episcopului lor, luT Ufila, si golcevele li-au inpAcat, si
Let. 374.
lg mult intre niamurile lor au lAtit. DupA aceste la anul 374.
Procopie de
Gotthl, carte 4, Hunnii, precum mai sus am pomenit, esind din fundurile Sarma12, cap. 12.

list 323, ROZO- Eh', si Bosforul Chimeric trecnd, (Bosforul Chimeric sA chema,
men, earte
cap. 37.

6,

uncle acmu sint Gherci, si Taman, la Bogazul ma-1'H AzaculuT,

Iornand do ltt- unde sA impreunA cu mare ngra) de naprasna asupra Ostro-

erurile (I otthilor
cap. 24. Ca aces-

gotthilor au cAdut, si i-au si supus. De patima Ostrogotthilor

tee oi Aminiiall. inspaimntndu-se Gotthii, de spre apus, sau Visegotthii, iaras

au cAzut la inpAratul Valens, cu rugAminte, sal priimasca supt

supuner inpar4iii, si BA le arete loc unde sit-I mute, cu totului tot. Valens, precum s'au zis, priimindu-T; i-au trecut DunAre, si T au asezat in Misia, si in Thrachia. Intr'acesta chip
dart au fost esitul, incepAtura, si calcare Gotthilor de la Huni,
Tart acmu sa cerctm dupe acsta, acestes ce au mai fAcut ? si
ce au mai lucrat? cu care mijloc, bunt nedejde avem, et vom
put dovdi, cA nu driaptA Taste socotla acelora, ce vor sa
ziea, cA Gotthii au stAphnit Dachia.

CAPUL II
Aratei-sti, precum Gotthi1, numaI cad au trecut prin Dachia,
Yard nu au steipoinit-o.
Iornantl carte
de Arlanl.
cap. 41.

Cei ce vor A. zict, precum Gotthii au stApilnit Dachia, argumentul lor il Tau din Iornandis, carele in carte pentru Gotthi
Cap. 41 4ice, precum iaras singure cuvintelo lui Patavie vorn

www.dacoromanica.ro

CAP. II.

263

pune: Deciia Ostrogotthii, (adech dura aszard celoralalti Gotthi

in Thrachia) supt stApanird Unnilon, Taras pre locurile lor cle
maT denainte, cu deosAbiti DomniT lor, au Minas; ar locurile
acest vor sh zicA ch au fost DachiTa, unde acrna sint Muntail,
Ardlul $i Moldovnil. Talcuir acsta Taste a lui Maienburg, din
carele, apucA (precum s zice prostste ca Cab. matul) Mordri* timorettiii ;Li tarici:

in dictionarul Istoricesc, la numele Gotth. Ce acstA as6 de

crudA tAlcuire, precum nici un fundament de adevAr sA fie a\rand, acmus va cunoaste cetitoriul nostru, de vrme ce stand

ease, tomul 3.

poveste istoriii curatA, i aTav; nicT o nevoia nu Taste, carea tMcuirilor, i mai adevrat s zicem, viselor sA ne siliascA a crde,
nici Istoriia poftste credintA ; ce stiintA, cA credinta trebue s
o avem la lucrurile, carile nici dovadA au, nici a sA, dovdi sA

pot, care lucru, la Istorie putin, si mai nici un loc nu are. InthT
darli socotla, acelora precum departe de adevAr sA fie stand, sA
dovedste; chef Istoricul Iornand aiav aratA, o Gotthil, dupa lornand aeolov.

ce au iesit despre pArtile mAril BalticA, au vinit, i s'au asezat

pre locurile, carile stau pre marginile maril Negre, care margini

orb cum in stanga, si in drpta de ar sili s talcuiascA Maienburg, si al1 (aril ar urma WY, adeverinta Istoriii intr'alt chip,
si aiurd nu le poate cunoaste, fruit numai de la gura mAril Aza-

culuT, (adecA, de la Bostorul Chimeric) pAnA la gura DunArii, pre

unde Taste acmil Cramul, i pAnA la ChiliTa. farA alalte margini
a mariT, carile sint de la Chimeric, spre rAzsArit, adeca spre part

incotro sint acrnd Cerchejii, si de la DunAre spre Tarigrad, unde

Taste intai Mysia, i apol Thrachia ; nu sa pot intelege sl fie

fost cuprinse de Gotthi, Cad dinteacelas istoric chiar sa arata,

cA HuniT trecand Bosforul Chimeric, indata, au cAzut asupra Ostrogotthilor, de unde aTav Taste, ca OstrogotthiT era in Cram,
(pentru acsta i Mitropolitul Cramului astA-zi sA numste a
Gotthiii), i pe marginile mariT Azacului; Tara VisegotthiT de la
dansii spre apus ; ce TarhsT pe marginile maril ngre pan& la
DunAre; cacT peste Dunare sA fie trecut in Mysiia, sau maT sus
pe malul Dunarii, spre part Dachiii sA sA fie fost lit, Istoricul

nu scrie, nici Petavie acsta intr'alt chip talcuTaste, de unde

ramane curata, adeverinta Istoriii, card nici o talcuire mai multa

www.dacoromanica.ro

264

CARTE IV.

nu priimeste, precum si OstrogotthiT, si Visegotthii, pre campl

din TanaY, adeca, din Don pana in Nistru, cat s cuprinde locul
acela pro marginile mariT negro, sa le fie fost cuprins amandoaa
famillie acl a Gotthilor.
Dovedste-se a cloa: cael gheografil ceT vechi, pre cariT urmaza ve-

stitul Gheograf Gluverie, hotarale Dachil pre care o stapaniTa Decheval, de la carele au luat-o TraTan marile, le pun din apa TiseT,

pan in apa PrutuluT, carele, precum nu atinge trmurile marl

116g-re, cuT Taste nestiut?*i as6 de vrme dara ce dupa adeverinta
istoriculuT Iornand, GotthiT s'au aszat pre marginele marl Negre :
Tata c nicT pan& la hotarle Dachil n'au agiuns : ce numaT pan in
dreptul guril DunariT, Liana peste Nistru. Ca TarsT de s'ar fi mal

tins spre apus, pana in Prut ; sau si pana peste Prut in Dachia,
ar fi trebuit Istoricul pre langa marginele marl Negro, sa, adaoga,
si marginele Dunarii ; ce istoricul acesta nici au zis, nici O. poate
din adeverinta istoril a sa intelge ; Fara, numai din viseroasa
si p4r6roas talcuir6 WI Maienburg. AO dara dovada neclatita
ramane, ca. OstrogotthiT, earl au Minas subt sal:IL-lire Hunilor,
pre locurile lor c6le dintai, nu poate fi DachiTa; co Crarnul. S:i
locurile pre denafara Cramului, pe Don in sus, si peste campiT,

spre apus; spre Nipru si spre Nistru, pe unde-T acma tara Cazac6sca, si spre Zaporova, si spre Nistru; unde Taste acmii Podolila si Ocraina lesasca. Asijder6 ramne sa cercam, aceT GotthY,

earl supt supuner6 Unilor all fie ramas, si earl au trecut in

Thrachia, dee& cat au trait acolo, si co s'au flout ?
CAPUL III.
Aratd-sei despartird Gotthilor, pre cariI i-au suppus Theodosie cel
beitreln, fi seivrfitul lor.

Precum amandoah familiile Gotthilor, cu DomniT lor Fritigernis, si Athanaric, in zilele luT Valens, de HunT inpinsT, si gonitT
fiind, de pre locurile lor, sa fie trecut in Thrachia, si apoT cum,
si din ce pricina s'au radicat, asupra inparatiei, si cum au ornorit
maY pre, urma si pre Valens, in vele trecute destul s'au pomenit.

www.dacoromanica.ro

CAP. In,

265

AcmU vine dal% randul sa cercam, acel Gotthi ce s'au Mout ?

Dovedim dara, ca acl familii a Gotthilor amandoaa, claca au

trecut in Thrachia, sa nu sa fie mai intors inapol, intr'acesta

Zonaras carte
chip: Grocian inparat, dup moartea lui Valens, chernand pe 13.
cap. 17. TheoTheodosie, indata oaste gatind, asupra Gotthilor au mars (caril dorit carte 5,
acrnif in Pannonia, Thrachia, Misia i Dachia, de nime oprici, cap. 5.
precum yob, le Tera prada, i arch; ; de osabi ca Inca cum se
bat cetatile nestiind, pre o cetate O. fie apucat, istoricii nu pomenese) i Wand pe Gotthi, toate tarle i provintAile Romanilor, carile el cu bir, si cu alte nevoi asupriTa, indata li-au
dezbatut, precum si Anton Bonfin, lutInd din pomenicii istorici
la Decada 1. Carte 2. as marturisste: Theodosie, zice, stand
la inparacie indata au strans oast, i singur cu capul sat], au
mars asupra Varvarilor, carora dnclu-le razboiu, pre lesne i-au
infrant, si T-au gonit, i indatit au scos Misia c de sus din mama
lor, Tara apoi iarasi mai intorcandu-se neprilatinii, de cate-va
ori mare stricaciune au Mout inteansiT ; i nici un lucru vrdnic
de stapanitoriu, sa nu pliniasca, n'au lsat. Apoi dezhatand si
Misia c di gos, Thrachia, i Dachia maluroas, au Mout pace cu
Athanaric Domnul Gotthilor. i as biruitoriu s'au intors la To
rigrad. Tata aice s. vde, ce parte de a Dachiii au fost cuprins
GotthiT, i cola, vrme numai au fost supt tiraniia lor ; adeca de
Let. 381.
Ia anul 878; pana la anul 379: adeca :numai un an, Tara let 381: Zoshn,
carte -1.
Athanaric domnul Ostrogotthilor, de la al' sai gonit fiind, Theo. Idatie st Prosin Ilronir.
dosie marele, cu cinste l'au priimit : Athanaric dupa ce au venit per
Sinkie in cu.
la Theodosie inteacelas an, in luna lui Ghenarie: 25: au murit vntul pentru

in Tarigrad, pre carele Theodosie, cu cinste ca pre un Craiu

l'au astrucat. Iara la anui al doil6 let 382: precum aerie Idatie,
si pe ali Gotthi, pre totT, i-au suppus; ieT de buna voe suppuindu-se

inprMiii din carii Theodosie, pre unii i-au trimis tocma la Eghipt;
pre unii T-au lasat sa trdiasc in Thrachia: i celor de la Eghipt,
T-au pus sa lucrz pamantul, i cu tarina s. s. hraniasca Idatie
istoricul, a supunerii Gotthilor din Thrachia, i zua in care s'au

tanplat, adeca Octomvrie 3: arata cnd adeca Gotthii, cu totii;

Romanilor sa dau. Si acest4 de aciTa in credint tinutT ; dinteacest6 mai pre urma, dupa moart6 lui Theodosie, inparacind Ar-

www.dacoromanica.ro

inparAtie.

Lt. 382.

ldalle aco1oe.

26fi

CARTE lv.

cadie, si Honorie, la anul 393: (precum mai pre larg innainte la

locul sAu sA va zice), s'au sculat intal Radagaizus, Domnul Gotthilor (acesta floor, au alt Mini de rudA Ed fie lost luT F'ritighernis,

din scriitoril, curat a ave, incA n'am putut) cu 400 miT de oaste,
Zosim, carte 5.
Prosper pi Mar-

precum scrie Zosim, sau cu 200 mil de oaste, precum scrie

tell!' in Hronie. Orosie, si Martelus, si in toatA Italie au nAbusit, mare inpArAOroele,

carte 7: tiilor si crestinilor neprilatin. DupA acesta, Alaric (si acesta a
rap. 37. Avgitstin de cetate, Gotthilor cralu) din familie BalthicA (zic unil BA fie fost flOor lul
carte 5: cap. 23. Radagait) inch sculandu-se, Antal au prAdat Gretia, si acolo, cat-va
pi Iornand
ZabANTindu-se, apoT cu porunca WY Stilihon Voevodul lui Honorie
amp?.

(carile vr sA ia Iliria din stApAnir lul Arcadie, si sh o suppue

supt a luI Honorie) au ,.trecut cu taTfaoa lul dupA cilalalti la
Italia, unde multe prAzi fAcand, pAnA maI pre urmA si Roma au
izbandit, apol acestula urmAtorT, suppuind Gallia, si Ispania, si
Africa, acolo inpArAtiTa Visegotthilor, au intemelat ; si o au Iinut
Ong, la vrmile Jul Iustinian, carele 1-au stArpit de acolo, precum innainte, la cursul istoril sA va insAmna. AO darA au fost
despartire Gotthilor, si lesir lor din Thrachia spre partite ItalieT.
Din trOcere Gotthilor spre Italia, si de rAutAtile carele au fAcut
inpArAtiiT Romanilor, de cand I-au priimit Valens in Mysia, pAnA

la Iustinian, (carile apoi cu vrednicia lui Velisari si a hit Narsitis hatmanilor, din Italia asOs de tot, I-au stArpit), si alt prepus
sA poate scorni, adecA Gotthii, cariT au cuprins Roma, si Italia
sA fie tinut supt stApanirC sa si Dachia, au ba? Cad eel' ce vor
sh fie rAmas Dachia supt stApanir Gotthilor, si acsta in part
sa trag: adeca de vrOme ce Gotthii atata au fost slAbit putrile
Romanilor, cat si Roma dobandise, si toatA Italia cuprinsCse, cum
n'ar fi putut stApani si Dachia? Fiind de cat toate .cArale maI
departe de buricul inpArAtiii ? Noi precum Gotthii o parte de a
Dachiil, adecA c maluroasa, sA fie cuprins; nu thgAduim ; Tara
precum toata Dachia sA fie stApanit, nici noi, nici vr unul din
istorici a vrOmilor acelora priimste, si inch si stApanirO DachiiI
maluroasa, foarte pre scurt li-au fost, axe supt Valens, (precum
la viiata lui am pomenit) cu alalte vecine tArY au lost cuprins-o;

bra indatA ce au stAtut Theodosie marele la inpArAtie, au si

dezbatut-o, precum innainte, si acsta am arAtat. Ce precum Got-

www.dacoromanica.ro

CAP. IV.

267

thiT sapanitorT DachiiT, nici cum st nu fie rilmas, mrturie ne

Taste Procopie Chesarnul, ca carile pentru lucrurile Gotthilor Proco Pie Ke Marlauul Istor : asmal curat, i maT adevArat, pare-mi-se altul O. nu fie scris. Acesta emnsit,
is.
dart istoric in istoria ascunst, cap: 18 : hotAi-and toata, sttpanir

Gotthilor, adect cat Ice au fost cuprins eT, din locul inpartiiI
Romanilor, zice as : MaT de nainte de rtzboiul ltaliii (adect
carile au fcut HatmaniT luT Iustinian cu GotthiT), toata, stpnir Gotthilor de la tam Frantozilor Ora in hotartle DachiiT la

cetate Sirmiurn, s intind; fart cetat Sirmium au fost intre

Sava, si intre Duntre, care loc i asttzT de pe acel vechiu acel
cettti nume, sh chl'amt Serem ; sau cum vor st-T ziet Turcii Seremovasi, care camp baste, precum zisem, piste Duntre in protiva Beligradului. Dovedindu se dart ca, Gotthil, cariT au intrat Gottiti

in Italie, sapanire in Dachia n'au avut, acrnu vine randul sh

arAttm, et i rrras4a Gotthilor, cariT de GotthiT, caril au intrat

in Misia desprlindu-s, s-au rtmas supt gTugul Hunilor, assT
nicT cum n'au stapanit-o, precum la randul istoriiT vom arta.
CAPUL Iv
Aratd-sd, precum, nid ramdqia Gotthilor, caril au rdmas supt stapdnird Unnilor, Daehia sd fie stdpanit.
Macar c precum am aratat, domniT Gotthilor cu amandoaa

i cu muItx multime de ntrod, au trecut in Thrachia,

si de acolo in Italia, unde pi6orul deciTa s-au infipt ; inst duptt
socotla a tuturor Istoricilor, o rmtsit5, din familia Ostrogotthilor, supt suppuner, i sttpanir Hunnilor s. maT fie rtmas,
aflm, de vrme ce la acelasi istoric Iornandis cairn. Intr'aceste
zice : Ostrogotthil, cariT supt stapanir IIunilor au rmas, cu al
sX deostbitT domni, pe locurile lor, cle din taT, lcuind. De
aic vor unii sa' apuce cap de fune, si sa arte, c acestT Ostrogotthi rrnasI, st fie lcuit pre locurile Dachiii, care Istorie,
cat st fie de schioapt in cal adevtruluT, precum din cl ce
rnlY denainte am zis, as dintr'acest, carle acrnit sintern zictfarnifieile,

www.dacoromanica.ro

enaar .d4e8.

268

CARTE IV.

tori, s va arAta. intAT dna eh Hunil indatA, ce au trecut Bosforul Chimeric (adech Bogazul, carele acmn s chiamA Gherci
i Taman), inclata au cAzut asupra Ostrogotthilor, (i allele precum in capul trecut am aratat) i T au supus, din care cuvinte
aTav Taste, cA domnul lor Fritighernis, cu o sana, cu caril au
putut scApa (cariT nu putini sA fie fost din multime ce nurnArA
Istoricil sa, cunoate), i cu toate familiile lor fugind, inpreunA
cu Athanaric, au trecut la Thrachia, precurn am zis ; Tara' earn'
n'au putut a scApa aciia sa fie rAmas, supt stApAnir IIunnilor.
DecT Ostrogotthii, pentru cad apucase locurile pre tArrnurile
marii negro, cole spre rAzsArit, pentru acCia i Ostrogotthi s'au
numit. AcstO thrmuri, din cuvintele Istoricului allele a fi nu
sa pot intelege, fArA, uncle acmn Taste CrAmul, i cAmpii spre
apa Donului in sus; Tar de la act spre apus, TarAT pre Ormurile marii apucase Visegotthii ; ce amAndoaA acst familii,
precum panA la DachiTa sa nu fie agiuns, in cle trecute atAta am

aratat, cat precum ni se pare, nici un prepus sa nu fie rAmas.

5i de vrme ce nici Visegotthii, carii locurile maT despre apus
apucase, la Dachia n'au agiuns; cu cat mai vArtos n'au agiuns
Ostrogotthii, cariT iera mai spre razsArit, i mai spre CrivAti intini ? Aijder6 de vrOme ce Istoricul zice : Ostrogothi sub Hun-

norum dominatu cum privatis regihus, pristinas sedes obtine}mut; OstrogotthiT, cei supt stapanire Hunilor, cu deosabiti
Domni, aT sAT, scaunele cle vechi IT tine; IatA cA fr alta tre-

buiat de tAlcuire, fiete cuT cunoscut poate fi, cA Ostrogotthii

acei ramai, *muffle mArii tin, carile sint, unde acmit Taste
CrAmul, cad i Hunnii cAnd au vinit asupra lor indata ce Bogazul
Tamanuldi au trecut, indatA pe Ostrogotthi au chzut. Ce singure
cuvintele Istoricului sA aducem: Hunni, inquit rege Balamire
traiecto Bosphoro Cimmerico, repente, in Ostrogothos impresionem faciunt, eosque sibi subijciunt. IlunniT cu Domnul lor Va
lamir, trecAnd Bosforul Chimeric, de naprasna pre Ostrogotthi
au inpresurat, i i-au suppus; din care cuvinte, ce mai luminat

poate 6, deal ca de naprasna, adecA inclata, T-au inpresurat,

pentru cad ai in termurile mArii de csta parte, adecA unde
Taste CrAmul, au Lost lacuincl. Acet6 dub'. (precum mai innainte

www.dacoromanica.ro

CAP. IV.

269

in cursul Hronicului vom arata) Gotthii, supt stapanir Hunnilor au rAmas aproape de 50 de ani, panA la moart AtiliT, Tara
dupa moart luT, indatA au radicat cap asupra Hunilor, i cu
Domnul lor Verimuclis sculandu se, au fugit in Gallia, unde
acmii stapanie Visegotthii. Mastas cu alalti scriitori rnarturisind
cap 14.
Iornandis, pre acest apoi Procopie Chesarnul IT numste Iornand
Procopio carle
Vandali, i anume le arat i locul, de unde au Tesit, Carte I: de rizbolul
de razboiul Vandalilor, Cap: 3 : Vandalii zice, cariT lacuia pre Vanda1esc
cap 3.
langa balta Meotis, cazind pe dnii foamet, i sculandu-sa s'au
oprit tocma pe apa Renului, la Ghermani, pre cariT astA-zT ii
chemArn Franchi, tragand la sotie cu sine pe Alani. i asC, intr'acesta chip find i povste ramasitiT Ostrogotthilor ; de cat
soarele mai curat sit vde, cit nici ca suppusii altora stapanitori
Dachiii au putut f nici ca lacuitorii tarmurilor mariT negro cle
mai despre razsarit. Carele nu numai cad ceva amesteca cu Dachia au: ce inca foarte departate sint, ca cat loc Taste din Prut
(care apa dupa hotarare a tuturor celor mai vechl GheografT,
Taste Hotarul Dachiii, cel despre razsarit) pana in Gherci si Taman, pot sti totT, cariT spre acest pArti au inblat. Acmn socotsca fietecine, ca de vrme ce dupa socotla Jul Maienburg
Ostrogotthii, au fost tiind Dachia, care incpe din apa Prutului,
si panit in apa Tisei sa intind, lata c'au trebuit Visegotthii de
la dansii mai spre apus sa sa fie intins, i as ar fi fost cuprins
sau toga tara Unguriasca, sau o parte dinteansa, care de ar fi
fost ase adevarat, toata Istoria luT Iornand, ar 11 Tesit mincTunoasa,

de vrme ce el scrie precum: c(Gotthii, iesind de la tarmurile

mAriT barna, s'au dus in Schythia, i s'au aszat la thrmurile
mariT ngre. DecT de la hotarul Dachiii despre razsarit, adeca
de la apa Prutultli, unde la Galati in Dunare da, pana la mare
ngra, precum sint 500 mile Italienesti toti CorabiiariT stiu. Vaza

acmn, de sa poate ascunde sulita in sac, si de sa poate intelge

cumva, precum Ostrogotthii sa fie cuprins, i tinut Dachia. lara
HunniT dupa ce au suppus pe acest Ostrogotthi, si pre VisegothT, cu alalti Ostrogotthl scapati, T-au gonit de pre locurile lor:

indata au trecut in Pannonia, pre care au stapanit-o ca la 50 de

anT, pentru care innainte la locul situ sa va zice. DecT i HunniT

www.dacoromanica.ro

270

CARTE Itt.

nicY cum prin Dachia noastrA oprindu-sA, (macar nu fail cAlcare,

fid multA stropiturA s fie fost scApat, putem inthlege) i prAzile,
i rAzsboaele \lor in pArtile apusului slobozind, nu Taste pricinA,
pentru care FA putem cunoate, cA doarl inpArAtiia Romanilor
sk fie tras mAna, i lAcuitorii din Dachia pentru care acmif iar4

la cursul Istoriii intorcAndu-ne, fiete care la locul,

Esau pomenindu-s, mai curat sA vor arAta.

la anul

CAPUL V
Doredfte-sd trainl Romanilor in Dachia, de la afezeimantul
Gotthilor in Misia, panel la Arcadie fi Honorie.
Let. 382.

Theodosie marele, let: 382 : precum s'au pomenit, azind i

inpAcAnd lucrurile Gotthilor, i toate tArAle inparatiii, spre odihnA
intorcAndu-le: intr'acela an, Noemvrie 24 : s'au intors, i au in-

trat in Tarigrad, unde luAnd sama desfArnatelelor fapte a inpAratilor, mail mai denainte de dAnsul deregAtoriTa inpArAtiei tinuse; i socotind cA, cu multe, i fall ispravA desfthrile lor,
inpArAtiia la atata slAbiciune, i primejdie adusse; au stAtut,
pravile i canoane a pune, cu carele inparatiia, F,;i purtAtorii el'
O. sA chivernisTascA; incepAtura fAcAnd, ,i cercare, de la Curt
inpAratscA. Si din desltrile, i cheltuialele cdle fArA ispravA,
foarte contenith, i cumpatat au fAcut-o. CA precum scrie Sigon,
inparatii eel' mai denainte, putinA desfAtare sh fie avAnd 'socotiia,
de n'ar fi avut in mijlocul iernii, trandafiri, a cArora flori sA innoate

in paharAle cu:vinul; i in miezul verii de n'ar fi avut ghiath in

rAcitoare. Aijder dulceta bucatelor, nu cu gustul gurii, ce

cu. sama cheltuialii cei mai multe, o alege, adecA, care bucate Yera mai scumpe, acl sA, fie i mai bune, li sA Ord. Si
ori-ce li sA -aduc despre fundurile rAzsAritului, sau de la Colhii,
ce-i peste hotarAle inpArAtiii; acia iera mai poftitA, i mai plAcuth. Acest darA toate azind, i tocmind, putCrile inpArAtiii
Let NG.
Tara au razsuflat, i la locul vArtutei lor, au vinit. DupA acsta
Zostm ear. 4.
Ammtlan, Idatle Let: 386 : s'au sculat Grutinghii, n6m TAtArAsc, su precum alp
ai Marteltn in
'Ironic.

www.dacoromanica.ro

CAP. V.

271

le zic, nm Gotthicesc, (pOte fi ramaita Gotthilor acesta nume

sA fie luat), fAcnd ca la 3000 de vase; au trecut, 'au prAdat la
Thrachia. Inpotriva a carora Theodosie, trimitind cu oaste pre
Voevodul Promotos, atAta i.au batut, i i-au sfArmat, Cat apa DuTiara s'au inplut de sthrvurile lor, pentru care a lor prapadenie,
scriind Martelus Poeticul inteacesta chip: Fluitantia nunquam,
largius Arctoos pauere cadauera pisces. Niel odanaoarA nu s'au
hranit petil ca acmii, de trupurile Crivatnilor, cle ce plutiia.
Aic inca socotiasca Cititoriul, ca de va lua sama bineor tare
nedejduim, ca toata socotla noastra, pentru Gotthi o va afla adevarata. Intal, ca acqti Grutinghi, su GruthinghT, nu sint alt nrn, lara
numai ramaita Gotthilor, carii am zis sa fie ramas din Gotthii,
carii au trecut la Thrachia; Cad mArturiste Ammian ca acet Alumilan, car.
Ieronim
Gott hi au fost supt Athanaric Domnul Gotthilor, child au avut 27.Matte,
in
rAzsboiu cu Valens, let. 369: pentru care razsboTu am pomenit 'Ironic.
la acelai an, unde zicem dintr'acela Istoric: Valens Grotungos Gothos, bellicosam gentem aggreditur, et post leuiora certamina, Athanaricum eogit in fugam. (Valens au mars asupra
Gotthilor Grotinghii, carii iera n6m loarte vitiaz, i dupa ateva sazsboae mai iuurle, au asuprit pe Athanaric BA. (16 fuga)
a precum sa doved6te, Grutinghii ramaita acelor Gotthi, canT
cu Athanaric, i cu Fritighernis Domnii lor, trecusa in Thrachia,

s fie, a de pe mArsul lor cu corabii in Trachiia sa dove

dte, ca acle corabii, sa le fie facut, sau la Nipru, sau la
Nistru; i de acolo trecnd, sa fie lovit la Thrachia; c de ar
Li fost ace Gotthi lacuit in Dachia, ar fi trebuit Inti, sa fie
intrat in Misia, care Taste inpotriva Dachiii pPste Dnnare; i
apoT sa lovasca in Thrachia. Ce acsta, ce n'au fost Istoricul ne scriincl; sa cunoate, ca nu din Dachia, ce din Schythie,
despre pariIe Niprului s'au coborat acle corabiT, i au trecut
peste mare, i peste Dunare, tocma la Thrachia, Tara de ar socoti cineva cuvintele Poeticului, pre carle am pomenit, cum sa
cade, i mai bine va cunoate, cAci pre aceti Gotthi ii numte
CrivatnY, sau cu alt sens (intelegere), numete Pe Oil', carii s'au

liana cu stArvurile Gotthilor Crivatni. Orb cum s'ar intelege,

oH petii manY, ori Gotthii aceia1 marl lacuitori, tot spre Cri-

www.dacoromanica.ro

272

Let. 395.

Soorat, ear. 5,
cap 24. Zosim
car. 4.

CAltT

IV.

vt sint BA sa intelg, in care parte cade Schythia, in potriva

Thrachili. Tail de ar fi fost acel Gotthi in Dachia, ar fi trebuit
s. fac vasle sale, Gil multul maT sus de cat unde I acmu Beligradul, i a pe acolo cu corabiile Dunr trecnd, neatingandu-s5. de Misia, s. intre in Thrachia, care de ar fi fost nu despre
CHOI, ce despre apus ar fi trebuit s. se pomensch, macar
Pe Oil hrniti, macar Gotthii omorati, de unde curat s cunoate,
ca aceti Varvari, macar i mai pe de'n gios de Dachia, de au
trecut; Dunar, TarA nu mare; tot pricina nu ramane, pentru ce
RomaniT in Dachia, s nu fie fost, de vrme ce i acete, cu
un razboiu s'au topit, i atata multime de dnii au pierit, c.
precum multi s5. fie fost, numarul vaselor aratk i trupurile,
carile plutind, au fost acoperit apa. Acest6 clar. ae, Tara' deciTa
prtn6 la moart lui Theodosie, alta clhtire, sau lovire spre partile Dachiii, sau a Thrachiii, s4 mai fie facut VarvariT, istoriciT
nu pomenesc. Deci Theodosie inpilrat au murit la Mediolan, let:
395: ghenar 17: dupa ce au inparAtit ani 16 zile 2, Hind la varsta
de 50 de aril', precum scrie Victor ; Tara' dui:A cum va Isocrat
de 60 ; lar precum scrie hronicul Alexanclrin 65 : intr'acela an,
adeca in carele au biruit pe Evghenie Tiranul, i pAganul, in
care rzboiu pornenete Socrat, i Martel, s5, fie avut cu sine
cate-va polcuri de Alani, de Gotthi, i de Huni, a citrora Voevod
s fie lost Alaric, Domnul Gotthilor, carele mai pre urm'a trechild la Italia, au luat i Roma.
CAPUL VI.
Doved4te-sei tralul 1?omanilor fn Dachia, de la Arcadie, qi Honorie,

kind la Thcodosie cel Main

Canon, cum trebue s mnIliagt cititoriul unde s va

tampla innainte a s5, pomeni cuvantul: peste Dunilre.
Aid; trebue cititorTului nostru, s *fa sama, i sd intelTagA, c
pre acCst vremi, (late prAzi, i nripAdiri s vor pomeni, ea' au
lost (fiicut) Varvarii peste DunAre, toate acCle pre alte locurT a

www.dacoromanica.ro

27.3

CAP. VII.

inprAtiiT Romanilor stt fie lost ; iara nu prin Dachia noastrtt,

nici trecAtorile printr'nsa s le fie fost. CItel o samti de Gotthii,
ceT suppuT de Theodosie, i in Thrachia trecutl, dup b. moart
luT stt rocoOs (precum innainte s. va vide) i acmu toath Oretia prAdnd, in Illirie, i in Epir pi6oru1 i pusese, i tirnete
stkAniTa. Hunnil a0jdere apucas Pannonia, i o sthpttnTa in putre, (Tail Pannonia Tera tara peste Dunre intre Sava, care acmu
s chTam Sclavonia, i capul hotaruluT ii Tera cetate Sirmion

care au lost in potriva BeligraduluT peste Sava, i acmu de

la Turcl stt chma Serem). Alalt TAtttrame, i multe flTurT de
VarvarT, cariT Tera de HunT suppuY, (precum innainte vom spune)

spre taro. leasca, i spre Litfa sh spuzise ; i cnd s slobozila

spre hotarle inparatiiI Romanilor, 1Ta1iu1 I indreptase prin locurile, carile acinu s'a chem Silesia, i Saxonia. Cad pi maT
aproape pe acTa parte le We cale, i mai pre lesne: ne fiiindu le a maT trce muntiT innapoT s s intorca in Dachia, i
sg, le fie a trce Dunare, pre unde atAte cetatt Meuse RomaniT,
i trecatorile paziTa, (pentru care cettT la locul stim innapoT s'au
artat). Si a0 verT razboae pre Dunare, verl trecAtorl au avut,
toate mal sus de Dachia au lost, spre partile titrai UnguretT;
pi pe acolo trec la Italia, la Gallia, la Ispania, i de acolo i

la Africa. Thal cnd s'au t'amplat din Pannonia s fie agiuns

HuniT cu prtizile i 'Anti la Dachia, i in Dachia ce au facut,
sau au stricat; atunce istoricil anume pomenesc, pentru carele
noT pre amblruntul la locurile lor vom zice.
CAPUL VII.
Arata-sci polade Yarvarilor d'intan.

Murind Theodosie cel mare, precum am zis la anal 393, mos- Amin
tenitorTu inpttraliii au llisat doT fi6orT, pre Arcadie (fiind la viirst5.

Qi

no-

norie.

de 18 ani) inprat razsaxituluT ; Tar pe Honorie de 11 anT, inpttrat apusuluT. In vrmile acestora inp6ratT, let. 400, scriu isto- Lt 400.
ricil precum Marie Domnul Gotthilor, (carele acmu cincT anl !Anticlin@I
Vallein Hronic.
18

www.dacoromanica.ro

274

clialk iv.

iera, de child la Epir stand, toath tara grecsch grozav prada,

o prApdiia), 1-au pus gandul, sh, nhphdiasch asupra apusului,
i aa cu toath oastea lul sc.ulandu-se, au intrat sfrmand, i prhi

(land in Dalmatia, i in Pannonia ; Hatmanii lui Honorie putin

de a6asta in sarnh bhgand, de acolo mai in lontru purcegand,
la al doile an trecand apa Padul (pre care acmu st targul Padova), in cetat Asta, Honorie inchizindu-se; o au incungiurat,
unde Stilihon Voevodul lui Honorie, cu agiutoriul sosind, i pre
inphratul au izbhvit, i pe Gotthi biruind, Alaric cu mare ruine
Sigonle.

necunoscut s'au intors, de unde ieise, la Illirie. Let 401, Un

Caine, carle intai credinCos find inphratului lui Arcadie; apoi

viclenindu se, la Asia, de acolo s'au agiuns cu Gotthii din Iliria,

ispitindu-se sh apuce Tarigradul, i cu tirnie sh l'a i inparatia.
Ce inprAtiia mai de cu vrme, de vicleugul lui intiintindu se
i tragand in part sa o samh de Gotthi, cu Voevodul lor Fraitat
pe mare la Elispont l'au lovit, i l'au biruit, de unde Gaina Ihsind vasele, au ieit la uscat, i au nh'zuit spre Dunhre. Ce IIuldis
Domnul Hunilor, socotind s. fach lucrul pre plAcre inparatulul
avand atunc cu inprhtiia pace, de cate-va ori cu oaste l'au lo-

vit, i pand mai pre urmh de tot rhzbindu-1, i pre Gaina in

rhzbolu omorandu-I, i-au thiat capul i in sulith infipt, l'au trimis inphratului, la Tarigrad.

CAPUL VIII.

Aratti-s4 polacle Vararilor a doua 0 a trila.

In anul 404: Eladagazius Domnul Gotthilor, luand cu sine Sar-

Let 404.

Zosim carte 5. matii,

Prosper si Marlelin, in lironie.

i Ghermanii, cu totii 400 mil precum eerie Zosim, sau

cum va Orosie i Martel, cu 200 mii peste toath Italia au nb.-

orosie cants 7, buit, pre carii Stilihon Voevodul, cu mare i minunath nhrocire,
cap. 37. Avgustin pentrn rota- intre muntii ce s chmh Fezulanti, inchizindu-i, i-au prpdit,
a tut DautnIzan i
cap. 23 Inr-

Ut 405.
Let 41Y6.

pre Radagaz domnul lor 1-au omorat. Acest bhtae, Petavie

insmniazh, precum sh sh fie tamplat la anul 405, urmand istoricului lui Prosper ; Tarh Martel, la anul 406. Serie Zosirn, eh

www.dacoromanica.ro

tAP. IX.

atat de multi Varvari, robi cAzusA, pre manule Romanilor cat

un rob s5, vind, cate un galbk.

A triia poiade s'au fkut let 406 cu multul mal grozava, PlroossipmereamrtlIr5O-

i 'mai groznich, decat clialalte, care au fkut Vandali'l cu

domnul lor Godighilil, inpreuna cu Alanii, Ghermanii, Cvadii,
MarcomaniT, i Saxonii, carii pe la sfaritul lui Dechemvrie,
biruind pe Frantii, au trecut apa Renul, 'au intrat in Gallia, in
cale Mongutia au sfkmat, Vanghlona dandu-se, au isbanclit-o ;

nio.

Remil, Albianii, Atrebatii, Mornii, Tornavnii, NemutiT, i Ar-

ghentorata au jecuit. Acst, a Varvarilor npAdiri spre pktile

Apusultif, (macar c5, nu caut5. la trba Hronicului nostru), aic
11 am pomenit, pentru ca s6. cunoascA cetitoriul, cb, pktile DachiiI

noastre, au lost neclAtite, i de calcAturile Varvarilor, departate

pentru care nu Taste pricin, care s5, zic, ca doar rkuitorii

DachiiI, pre acsta vrme intrInsa a lkui, sh nu fie fost putut
macar c5, istoricil, despre acsta parte, ceva nu pomenesc. Intr'acest la anul 408, Arcadie inparatul rks'arituluT, in luna lul
Ma.., au murit, dupa ce au inpartitit aril' 13, luni 3, zile 15, l-

Let 408

sind in locul lui inpkat, pe filul s'au Theodosie, carele s'au Zoe*
carte 6.
Socrat, carte 6,

numit cel tank, cu testament l'au dat supt paza, i socotla ILA cap. 23. Proco-

Iezdegherd, inpAratului Persilor, carle cu credint, grij6 cuco- rpie,odlerrazbot101

nului luand, l'au dat supt invatAtura ha Antioh, carile Tera om 1.. Agntlins
pr invAtat, zicand : ca cnd cine-va s'ar ispiti inpotriva WY, carte 4, List-I32.
s-I faca tire, iara el inpotriva aceluia, ca asupra nepriTatinuluT

sk, va vini.
CAPUL IX.
Doved4te-sd traiul Romanilor 'in Dachia, de la Theodosie cel MIA.

*Ind la ncipada Atia

cel
Arcadia murind, au sttttut la inpArAtiia rAzsaritului fil'ul luI Theodosie
taw,
Theodosie, fi ind cucon numal de opt anY ; intr'ackuia anul din- Socrat, carte 6,
VAT Alaric domnul Gotthilor (dupa cum insmnzA Calvizie, scu- euapr.mcielzdocsimpre

landu-se cu multime de Gotthi, AlanY, i SvevT, i lsind acmu carte 10, Oiosie,

carte 7, cap 40.

www.dacoromanica.ro

276

CARTE 1V.

Gallia desarta, i pustie, au intrat in Ispanie, Oct. 15, purcegand.

Rictionul in Hronicul mare, zice, Acsta sa sa fie tarnplat, la

anul acestas, in care socotla sa vde a fi si Petavie, de vrme
1 et. 405.
ce zice : ca Marie domnul Gotthilor: let 405 : dupa ce au praOrosie, carte 7,
rap. 29. Zoslm, dat Gretia i cata va vreme in Epir s zabttivis; apoT invoind
carte 5 lornand pentrn
inparatl.

Stilihon hatmanul lul Honorie inparatuluT apusulul, sa fie patruns

in Italie, pentru care lucru it-4e1egand Honorie let 408 : sa fie

Cap 96 oi de omorat

pe Stilihon. Alaric pentru acsta infocandu-se, let 409:

lor, cap. 30. intal au intrat in Italie, (precum am zis), cu carile Honorie
Martel, carte 13 vrnd s faca pace, el intr'adins srt fie pus conditil, carile Hof et 40R, 409.
norie, sa nu le poata priimi; cersind de la Honorie, ie, i oamenilor lul locuri in Italia pentru lacasT, care Honorie ne priimind, el au intins spre Roma, s'au incungiurat-o si in anul 410:
Avgust 23 au dobndit-o, si trel zile in prada Varvarilor sal au
dat-o ; poroncinclu-le ca chIT vor fi scapat la beserica Sfintilor
Apostoll Petr, i Pavel, pe acila sit nu-T atinga. Acolo au robit
si pe Plachidia sora inparatulul Honorie, pre care au dat-o femela, cumnatu-sau frateluT mueril lui Athaulth. Dupti, 3 zile, pe
nime de al sal in Roma lasind, arsh, i pustie au lasat- o, i s'au
dus la Reghion, de unde era sa trca la Sichilia, si la Africa ;
Zosim, carte 6,
ce acolo i s'au tamplat mOrte. Alcil zic, cit dupa moartea lui
Martelin. CassiodorotProsper Alaric, cumnatu seu stand Dornn, in locul luT, Tara's.'" cu prada
in Ilronit.
sit fie vinit la Roma, si atunce sa fie apucat pe Plachidia sora
lul Arcadie, si a lul IIonorie ; i ducand-o in forul mI Cornilie,
Aceiaot, acoloo.
sa fie Mout cu dnsa nunta. Iara Idatie i Isidor istoricil zic,
sa sa fie luat Roma in anul trecut; in carile adeca au incunLet 411.
giurat-o, let. 411. Vandalil, i Svevii au cuprins Gallia; AlaniT,
let 412.
Luzitania ; Silingbil, Betica; Tara let 412 Gotthii cu Athaulth
Domnul lor, Tarasl sa fie intrat in Gallia, scrie Prosper. Aceste
intr'acle part( nabusirT, Petavie le socoteste sit sa fie thmplat
la anul 409. Urmand istoriculul lui Idatie ; ce pentru aceste
aomu destul fiind, la randul hroniculuFinnainte sit ne----intoarSocrat, carte 7' cern. Dupa aceste si Honorie, let, 423, au murit in Roma, dupa
cap.23 Prosper,
Incrurile Oottht-

Martel oi Olim- ce au inparatit aril' 28 lunT 7. de varsta Bind de 39. ramaind la

pi4". L4 423 inparatie filul seu, Valentinian, i miltuse lul, Plachidia.

www.dacoromanica.ro

CAP. X.

277

CAPUL X.
Aratetsd, multe descellecetturl, a multe Creiii din neinul Varvarilor
acestora.

DupA atAtea de multe dse, i in toate pArtile ralite prAzile i 1/a1entinian, si

cAlcAturile Varvarilor, carele pre la acstea vrmi s'au tAmplat, Plachidia.
i cu altele, carile mai pre urmA au cAzut, slutA, i grozavA s'au
facut faca inpArAtiii Romani lor, i ruptA, i destrAmat haina
cinstei i mArimei el au rAmas, de vrme ce Varvarii, i toate
strAnsurile limbilor despre Crivat, late i largi porti, prin partile Sileziii, i Saxoniii, i a Thrachiii, dedhizind (precum ma

denainte am arAtat), nu precum au fAcut, cAnd au leit, spre

rAzsArit, ce intr'alt chip; caci atunc de sA i aza pre unde-va;

Tar curund locurile muta, precum au acut acet Gotthii, i

dupa dAnii Hunnii, despre rAzsarit, de la Schiithhia spre apus
nAbuind, (precum Istoria .innapoi au arAtat), sau de loviia, i
prAda vre Intel:). parte, iarhi innapoi la sAlarle lor sA intorc.
Ce acmu spre pArWe apusului, pAnA unde ajung, pre acolo i
rAmAn, i vstite locuri, inflorite crAil, ca bruma rce, pre o
floare derhisA sA lAsa, i le ve0eziia; de pre carile decila nu
sa mai rAdica Si a deciia dinteacel Varvari sirpi, i ne do- Lemon, carte 1,
4. hon iu
moliti, a marl Craii, carile acmu infloresc, funtamenturile s'au cap.
Hronical Priziaruncat, pre unde acmu Taste Vestfalia, Frizie, Saxonie, Turin- lor. Epitomi,
cap. 4.
gia, Hesia, Mesnia, i tot tractul, carele cu numele Franconiii, Sidouie,
carte 5.
sA cunoate. Dinteacest intAi, cu nurne de Craiu numindu-se Stih 212. ProsFormund fiCorul lul Marcomir, pe la anul lui Honorie 26 a per in lironie, sl
crAiii Frarqii, au pus incepatura, care an de la Hs: Taste 420.
Dupe Farmund, tidiorul sAu Clothe, la anul 428 sau 429 adecA Let 420.
Let 429.
cinci ani mai pre urmA de moart lui Honorie, trecnd apa Renul
el inthi au intrat in Gal lie, i panA la anul 445 au tot lAtit decila
CrAiia, cAriiia acmu IT zic a Frantozilor ; a pe acesta vrme,
Visegotthii, temeliile erhiii Ispaniii au pus, precum i Vandaiii, Sfevii, Ostrogotthii, fiete carii, Oral alegAndu-I, in multe
COAT, i Domnii, s'au fAcut. Pre acsta turburAri, let 429 vestit

www.dacoromanica.ro

278
Let. 425.

CARTE IV.

I in toath lumea cunoscut orasul Veneie, temeliile pre nasip,

cap. 42. Theo- si pre apa s'au pus, precum si asta-zi sa vde, eh traiaste: Una
dorit, carte 5,
din toate a lumil eke sint publice, fiCoara si de mana neprilcap. 36,
atenilor, ne atinsa, si pentru aceste in scurt atata.
Socrat, car. 7,

CAPUL XI.
Ac1a sci doved4te peind la neipada Attilil

Let. 427.

Prosper si Martelin in IIronie.

Idatie in Won.
lsidor in Hronie,
Mistelana 24,

Socrat, carte 7,
cap. 23, 24, 25.

In cursul anilor de la Domnul Hs: 425, carile Taste al 18 ani,

a inparatiii lui Theodosie cel tartar, scrie Socrat si Theodorit;
precum Roilas Domnul Schithilor, de hotarale inparaciii Romanilor, apropiindu-se, si acrnu si pana la Trachia cu jacurile agungand, cu Dumnazaiasca putr, fura prapad41; caci Domnul lor
de fulger lovit, iara alalci Schithi, cu de naprasna Oum potopindu--se, as s'au inprastiiat; cat ce s'au facut nu s'au mai stint.
Asijder Let. 427, scrie Martelin in Hronic, precum Romanii au
rscumparat Panonie de la HunT, cariI acmu 50 de ani iera de
child o cuprinsese, si 1 au inpins peste Dunre innapoi. Acsta
marturisste si Callimah in Attila. Acsta a Hunnilor peste Duaxe trcere: nu sa poate intlege, ca doar sa fie trecut spre
partile DachiT, (ca ce Panonia sa fie, undo acmu Taste Sclavonie
intre Dunare si intre Sava, mai innainte am aratatl, ce mai pe
sus, spre partile Austriii, de vrme ce dintr'acolo, nu dupa multa
vrme, sau precum al-cif vor, inca pana a nu-I scoate Theodosie
din Panonie, Let 425 : Aetie Hatmanul apusului. 1-au fost indemnand saci vie intr'agiutoriu, asupra tiranului, lui Joan, carele duprt
moart lui Honorie sa apucase de inparacie tiranste, la carele
s'au si dus, precum si mai pre urma la let. 434: Honoria, sora
lul Valentinian inparatului Apusului, pentru curviia, ce facuse
cu pristavul cash', din Palat gonita, si la Theodosie trimise find,
pe Attila Domnul Ilunilor, asupra inparatiii apusului, au invitat,

pracum innainte la acelas an mai curat, sa va zice, de undo

chiar s cunoaste, ca cu pricinile zarvelor, carele spre apus ca
un pojar nestans, si nepotolit s Ai-ca, si sa latiTa, si spre par-

www.dacoromanica.ro

CAP. XII.

279

tile apasuluT cle maT din lontru in toate zilele sa intind, partile razsarituluT, in carele Tera i Dachia, in pace i in odihna.
raman. Ce aic noT a in scull_ aratand, cursul HroniculuT in-

nainte pre larg va dovdi.

CAPUL XII.
Doved4te-sei traful Romani lor in Dachia, de la iefitul Atti1i4 dintd1,
panel la intoarcerd lul ktrt f Sehythia.

Matthel Pretor, proaspat a lumil Gotthilor scriitoriu foarte ne

asuprte, ca cat-va din cursul Hronicului abatandu-ne, nu putinle de trba, pentru lucrurile Hunilor s insmnam: i mat
vartos, cad pomenitul Pretor, de tot a de la sine a atat, i
a att scriitorT credinVa lepadand, a sa socotla, (pre care nicT
cu o mrturie de credinta vrednica intrind-o) maT pe sus, i
maT de crezut de cat a tuturor sa opue, sa caznte ; i sa arte
va, precum CraiTa Dachilor (pre emit el GotthT hi numte),
TraTan Marele, s'a nu o fie supus, ce aceia, pana la vinir Hunnilor neclatita, sa fie statut, i apoi HuniT stapanind Dachia, s.
fie gonit pe Gottla, adeca precum va el, pe Dacia' de pre acst
locuri; Hirea darn cuvintele lul, Carte 1, a lumii Gotthilor,
Cap. 8 sint acst: Ave zice GotthiT in Dachia au tot stapanit, nu Mattliel Protor,
lume Gotthlnumai pang la vrmile luT Traian, carile cate-va razboae cu nit- inW,
carte 1,
roc au avut cu daniT, ins de tot sa I calce n'au putut; i pen- cap. 8.
tru ca sit' nu poata GotthiT intra in hotarale inparatiii Romanilor
au facut peste Dunare pod, i multa oaste pentru paza puind,
n .valirile Gotthilor au oprit Statut-au (Tara zice) stapanire Gotthilor in Dachia, pang, la vremile AttiliT, i a lui Balameber
CraTul Hunnilor; carile cu narocite razboae biruind pe GotthT,

I-au scos din Dachia. Pretorie dara unile ca acst, din singura parr6 sa scornind, i pre nime pre altul in socotla sa
fost, a arata neputnd, a nicT raspuns s I maT dam,
s'ar fi cazut, cad neclatita sta socotla, i marturiTa a atat IstoricT, precum TraTan toate puterile Dachilor, sau a Gotthilor
sa. fie

www.dacoromanica.ro

280

CARTE Iv

luT Pretorie sMrmind; tot nmul lor din Dachia au scos, si pre

Romanii sai, in locul lor au aszat, carii macar c cu multe

furhini insa, precum pana la nabusir Attilii tot in Dachia s
fie ramas, fara prepus, precum nedejduim, am dove0it. Ins pentru vola Cititoriului nostru, i acesta a lui Pretorie piatra, de
scandal, din drumul adeverintil Istoriii, neradicata, nu O vom
lsa. Intel dara au trebuit lui Pretorie s cunoasca, c toti Is-

torici intr'un glas marturisesc, precum Hunnii pre Gotthi, nu

din Dachia, ce de la balta Azacului, si de pe marginele marif
negre, i-au gonit, Tara margihele marii la scriitorii eel adevarati
sa inteleg, de la balta Azacului pana la gurile. Dunarii; Tara de
ar fi fost tinut pe acia vrme Gotthii, i Dachia, precum va
Pretorie, ar fi trebuit sa adaoga Istoricii, pre Fang& marginele
marii,

trmuril Dunarii; Mei mai multa parte a Dachiii pe

trmuriT Dunril st, precum din Gheografii eel vechi i cei noT,
chiar s'au aratat. A doa I-au trebuit, sa nu asupriasca pre eel
adevarati Istoricl, nici s le mute cuvintele dup voe t i pofta
lui; Cad el zic, precum Trojan inparatul, vrand ca mai pe lesna

s-i fie a intra in Dachia asupra Dachilor, au fcut pod peste

Dunare; Tara Preto'rie zice, eh' au tacut acel pod, pentru ca sa
opriasca pe Dachi, O. nu poata trce in hotarale inparatiii; ea
mai pre lesne ar fi fost Romani lor a pazi trecatoare a atata la-

time de apa ca a Dunaril, fail pod find, de cat cu pod. Ca

doara numal Pretorie die nu poate cunoaste, ea fiete ce apa,
macar cat de ingust, mai cu anevoe Taste cui-va, a o trce fara
pod, de cat cu pod! ,Pentru care, socotind Adrian, urmatoriul
lui Traian, scrie Dion si Evtropie, precum acel pod al luT
Traian sa,-1 fie stricat: and ctr Senat pricina, precum de vor
cum va apuda: vre o data SarmateT podul, poate mai pre lesne
s triaca, mai spre inlontrul in$riii, ce pentru acsta noi giudecata la Cititoriu lasind, la Pretoria BA ne intoarcem, caruia
pentru un lucru foarte hi multamim, &AA supt Attila pune afar.
situl stapaniii Gotthilor din Dachia: in locul a carora ad.uce de
ciia stApanir Hunnilor. Deci, precum Gotthii in Dachia, pn
la aoesta vrme sa, nu fie avut stlipanire stkratoare, din cle mai
denainte, s'au dovedit; Tara dup ce au vinit Hunnii, de au st5.-

www.dacoromanica.ro

CAP. XII.

281

Omit Dachia, pe cuvintele lui Pretorie, pre lesne nu ne vom

incredinta; ce vom cerca, la altii, cu multul mai vechi, si de toat
credinta Istoricscrt vrednici scriitori, la emit vorn vide, pentru
staphnir Hunnilor, pe unde au fost, ce hotart i ce cetali au st5,Omit ? i panA mai pre urrn, lucrurile in ce Ii s'au svfirsit?
Nu pentru lauda, ce pentru aclevrul, cu inclrznl putem zice,
cd ca.ti Istorici EllinetT, Latinesti, si ales Unguresti, carii uniT

mai pre urrnA, pre scurt, altii mai pre larg, de lucrurile Hunnilor au scris, mai pre top', poate fi, cu arnnuntul T-am cercat:
si cum s'a zice cuviktul, nici o piatr neclatitA, i nici un unghiu
nescoort n'am lsat, pentru ca stt ne instientem de incepatura,

purceder, si aszArnintul, cel mai de pre urrnA, a acestui

nm, din carii neinstiintam cu adevrat, o parte de Huni, o parte
de Dachia noastrA, prin cAta-va vrme O. fie cuprins; ins mai
pre urm, lars supt strApAnire, Romanilor, (deosAbi de Dachia
c de sus, carie Istoricii grecesti Ai zic Havoadczca.) s5, fie ramas,
de care lucru, 'Ana a incpe Istoria, pentru nbusir Attila Domnul Unnilor, intai vom aduce pre scurt marturiile scriitorilor,
carii pomenesc cate oarece, pentru Dachia, supt vrm nnusirii
Unnilor. Din tta dara Anton Bonfin, Istoric Ungur, si de lucrurile Unguresti foarte ispitit, i nevoitoriu scriitoriu, Decada (1)
pi

Ungaria zice; care, din Unii Taste nascuta, a citrora limb& schythi-

Autou Bonito,

Decade carte.

cesca Taste, si deosabita de a tuturor vecinilor, Panonia i peste

Dunare Iazigul, si mai toath, tara Dachilor au cuprins. Inteacsta
hotrhre, a tririT Unguresti intelege Bonfin Panodachia, i Dachia
Mediterranie, care Taste Ardlul, stiind c Dachia maluroas5, pi
muntoas iera supt inparatiTa Romanilor, precum i acmu Taste
Mihail Ditto
supt stAphnirC Turcului. Mihail Ritie Neapolitanul cart 1 zice: Neapolitannl,
Unnii trecncl Meotida, intai hotarale Gotthilor au cuprins, de- Istoria
ciia pe VesiT, SidaliT, i amandoaa Cumaniile; ce alba: i c n- Unguriased

gra, au supus pe carile socotste s fie acmu Moldova; ce gresste; cT CumaniTa ngrA, i albk Taste; care acmu AT zicem
Rusiia alb i negra; deciTa trecand, zice, Tanais, adec Donul,
s'au pus taberile In Panonia, la apa Tisei, Iar4 Bonfin Decada
(1) Loc alb in Manuscript.

www.dacoromanica.ro

c ar t

1.

282

CARTE IV.

1 carte 7 zice: multi Siculi (acestora le zicem noi Semi), viind

cu Attila, c mai din dos a Dachiii parte, cuprinsse, pre care
acmu Transilvania o chiamA; Apoi ace0 auzind, precum alti
de al sM 'Ana la Roxolan au fost aguns, pAnA la Amaxovii,
(caril acmu Ru1 s. chiamA), 1I-au Teit innainte; i la Decada
1 carte 3. Unnil, zice, caril pre Ostrogotthi, pre Ghepidi, i multe

nmuri de Schythi asupris, pentru ca dup. pofta lor slobod,

i.lat sA poatA stAphni, precum hronicile Ungureti povestesc,
dupA ce au apucat Dachia, din potriva el privila Pannoniele,
carele nu numal cu biugul pArnntului, i a loculul frurnuste,
ce Inca i cu a ceriului bunatate pe alte tAri intrec, pre atunc
stApAnind proco(n)sulul (Romanilor) Macrin din Sevastiia nascut,

i multi din Alemani, i din Itali, intrInsele lacuind, trechnd

Unnii Dunare, s intre intrinsele sa nevoia. AcCst pentru Yesiitul Unnilor, i pentru apucar6 lor o parte din Dachia, a in-

telegandu-se, s ne intoarcem la rndul Hronicului, i din an

in an, cum au vinit Unnii? 6-au lucrat? i panA in c mai de
pre urma, unde, i cum s'au aezat, sa videm.
CAPUL XIII
Aratc1-(0) ncipada d'intal a lid Attila, cu Unnil

Let 434.

sa%

Hunil, (a cArora odrasle i astA-zi sint Ungurii), dupa ce 1-au

scos Theodosie din Pannonia, precum am zis, trecAnd peste DunAre, spre pArtile, carile acmu Austria sa chiamh, sau mai gos
de Austria, HireA tara Unguriasca, pgnA la anul 434. in care
an, (precum insAmniazA Petavie, Calviz i Rictiol, in hronicile
lor), Honoria, sora lul Valentinian, fluid gonitA la Tarigrad pentru pricina care mai sus s'au pomenit, au fost invitand pe Attila,
Domnul Hunilor, sa intre cu oti1e in publica inparAtiii Romel;
ce precum marturisete Sigon, i Martelin, acesta ispitA in zA-

dar I-au ieit ; CA Attila atunc din tara Unguriasca n'au vrut
Let 441.

sA sa clatiasca. fara let 441 Attila, i cu frati-seu Vleda, (acestuia

Olah, istoricul Unguresc, ii zice Buda), Domnul Hunnilor, (pre

www.dacoromanica.ro

CAP. xill.

283

carii Theodosie cel Omar in anul 427, iT scosse din Panonia),

sculandu-s asupra razsaritului, i vrand s intre cu prada in
Misia, si in Trachia; Cetatile, carele Tera pe malul Dunrii pentru paza mnpr4iii, inpotriva Varvarilor puse; au lovit: din carile pre unele li-au si farmat: Ce Theodosie in potriva lor oaste
trimitind, de odata T-au oprit, i cetatile de pre Dunre Tails au Let 442.
Sigon cl Pavel
intarit; Tara, al doile an, ne mai putandu-T sprejini; au trecut in Diaconal
carte
Trachia, Illiria, Machedonia; i pana la Gretia au agluns, I atata 14. Prosper, pl
Ilronicul
rautate, i vrajrnasiTa au facut, cat cu multul pe rautate Got- Alexandria.
thilor covarsiTa. Theodosie, vazind atata primejdie, ce vinise
asupra luT, si a toga inpratie, au trimis de au intors ostile de
la Sichilie, unde pre atunc si afla. Ce i ostile viind, si macar
cevas neprocopsind, de nevoe T-au cautat luT Theodosie a pleca

la pace, si cu dare de bani, vrajmasiia Varvarilor a inblanzi,

care pace s'au incheiat la inceputill anulul 443, intr'acesta chip:
Ca Thodosie, atunc in loc de dar s rid AttiliT 6000 de litre de
aur, i decila innainte, in toti aniT cate 1000: As Attila, pe lane,
avutie multa ca acdsta, lund i Rai ca la 120,000 de oamenT;
s'au intors innapa Aicd Inca aieve s vde, precum intr'acst
nabusire din taT, Ora la Dachia n'au agTuns; cad trecand Dunr prin tarale de- sus, au intrat in Misia, i Trachia, si precum am zis, spre amTazi-zi latindu-se, au agiuns i 0.0, la Gretia.
Ca de ar fi lovit prin Dachia, ar fi pomenit IstoriciT, precum au
trecut printeansa in Misia, precum pomenesc la a doa AttiliT
vinire, de care vom zice la capul ce urmaza. MaT Taste de stiut,
ea intre alalti scriitori, Taste Sigon, carele zice, ca. Attila, dupa
ce au Mout pace cu Theodosie, s O. fie intors in Schythia; ce
precum gresit, i adaos sa fie numele Schythiii, sa cunoaste, si
din cuvintele Istoricilorz carele nentru Huni s'au zis ; si innainte
s vor zice, s dovedeste; ca HuniT acmu nu numaT tara Ungurinse& spre Austria, ce i pana, la Italia, Dalmatia, Litfania, si de
acolo pang, in Schythia agiung, care pustietate de mare stapanire,
pre acl vrmi, in partile CrivuluT; tot cu numele Schythiil
sa pomenila; Tara nu doara ca Attila parasind locurile acl, s'au
intors cu totul In Schytha, precurn mal gos sa va vid.

www.dacoromanica.ro

Let 443.

-284

CARTE lir

CAPUL XIV.

Araki-sei a doua ndpadd a Attila, asupra inparapia reizsdritulul.

Prosper fit
Ilronic.

Let 444, 446.

Let 447.

Attila, dupt ce s'au intors la locul su, i acmu pace avnd

cu inpArttila, ne putnd mrime, i putr sa, cu frate-sau
Vleda de obte a o tine, ce singur staphnitoriu a fi poftind;
s'au sculat asupra frAtine-shu, pre carele uciendu-1, au suppus
sie i pre Varvarii, caril Tera supt ascultar fratine-stu ; tamplatu-s'au acsta let 444 ; Tart la anul 446: scrie Martelin, ca
Theodosie ne vrnd st de AttiliT birul, care-1 legase s de pre
an ; Attila Yar4 s'au gatit de oaste asupra lul. Acsta st fact
s luda i luY Valentinian inpratul apusului, pentru care Valentinian au chemat pce Aetie din Gallia, la Roma, pentru ca
s5, st sfAtuIasct, pentru rzsboYul Hunnilor. In anul 447, Attila,
sfatul inimii sale a plini vrnd, Dunre, incti inghetata fiind
au trecut, i cu prada, i 'Ant la Dachia au agiuns, inpotriva a
ctrula Theodosie inparatul, trimitind pe Anthimie, i pe Arnighislie HatmaniT cu WY, au batut pe Attila, in strimpte locuri,
aproape de cetat Sardica ; unde tare razboI dndu-Y, Arnighislie Hatmanul, find vicHan inparatill, in mijlocul toYului s'au
dat in parte Hunilor, armele inpotriva sotiei sale Anthimii intorcnd. Ce Anthimie nici cu acsta din barbatiYa i vitejaa sa
scazind, cu aY sal barbatete rzbolul au tinut, i macar ca cu
multa trudt, i. primejdie ; ins Ona maY pre upm5., pre Attila
au biruit, i la pace st sa piece 1-au Mout. Attila, Inca vAzind,
crt c maY pre urmt, la raiz *ii va ctide, Y-au ctutat a face pace,
dupa vrr luT Anthimie, priimind : ca i pre viclnul Armis5.-1 omoare, i a0 au i Mout; apoI r4nat, la locurile
sale s'au intors. Aids Inca mare dovada Taste, ca Romanii au

ghislie

fost lacuitorY neclatit1 in Dachia, i in toate rithuirile a tuturor

Varvarilor, ate maY denainte s'au facut el' pre locurile sale trt-

itorl au sthtut; caci chiar istoricul arata, ct Intr'aoCstit ntvalg,

1 pant la Dachia au agfuns, Iart rtzboTul 1I-au fost in Bulgarie;
cAci Sardica cetate, dup. socotla gheografilor, Taste Sofia, de

www.dacoromanica.ro

CAP. XV.

285

uncle sit poate cunoaste, cit trcere Atti lel peste Duntre, au fust
prin Pannonia, si numai Cambulurile sti-I fie agiuns, i pant la

Dachia. Asijder innainte sit va arata, a Attila mai mult spre

ptirtile Saxoniil sti zAbaviTa, si de acolo Tera sliahul ostilor luT,

prin tara lesesca (care pAnt atunc tot supt numele TattrmiI
sa cuprinde, precum am aratat la hotartre SchythiiI, Tart maT
pre urmt, dupt ce s'au desctlecat CraiTa 1escit, s'au numit tara
lesascA) pant la Tanais ; si in tatiirtune despre razstrit..

CAPUL XV.

Aratei-sd a triia napadd a Attilii.

La annul 449 scrie IstoriTa, card sit chiamtt Constitutiile, adect Let 449.
aseztmnturile inpAratilor, precum Attila mutndu-se cu toate
oardele de la rtzstrit, spre pArtile apusulul ; au vinit la Turinghia, care Taste parte a familia Saxonesti, intre Ducatul Mi- Gluyer1e
carte 8. cap. 16.
slit', Brunsvigulul, Hassiii si a FranconiiI ; acolo locul sfatulut
asezindu-s, in cetate ce sa chernt Insacon ; s'au precum acmu
maT sting, Taste, Isnac, au poroncit hatmanilor sAT st margt, sit
supue Normanil, Frizil, TimbriT, si alalt1 de prin pregiur VarvarI,
apoT el pentru ca sit poata, lua stire maT curund, pentru toate lucru-

rile, carile sit vor lucra in oblastiia luT, in patru locurT, patru
rezidentiT (scaune de stAphnire) au oranduit ;- in carile au pus
oamenT purtatorT de grija, st stie ce sa face in toate partile, si
prin olacarT st-I fact stire. DecI o rezidentie au pus in Colonia
Agripina, (care Taste pe apa RenuluT la hotarale Gallia) in Ghermania; alta: la Iadira, in Dalmatia; a triia, in Litfania, si a patra
in Tattrme despre apa DonuluT. Iatit aice aTave, sa seruTaste,
si sa cunoaste 11ahul, carile au tost tiind VarvariT lul Attila, si
din TAttrame ce mare, cu multul maT din sus de Dachia noastra,

au fost trecand de la rtzstrit spre apus ; adect de la Don prin

Litfania, spre Ghermania, si Italia, de care lucru, RomaniT lacui-

toriT Dachiii, macar ca scriitorii ceva ales nu pomenesc, inst

de jiganie mare si puternica ca acTa, de st vor fi si clatit ceva

www.dacoromanica.ro

286

CARTE IV

despre partile de la cmpi, de crezut Taste, c se vor fi tras mai

spre munti, (caci intealta parte s sa fie dus, sau din Dachia
de tot sa s fie radicat, precum zisem, nime nu insamnza),
adeca spre Ardial, i peste Sireti, ceti mai de sus; Tar spre Olt,
cei mai de kos, si pre tot tractul, carile acmu sa zice podgorie;
adeca pe supt muntii Carpatici, (carora noi le zicem, muntii UngurWi) de la Campulungul moldovenesc, pana la Campulungul
muntenesc, i prima in dreptul Severinului, pre care locuri deciia au i lacuit, mai multi, innainte vom arata cad i acesta
loc, cat sa fie de lat, i de lung, pot ti cei ce mapele vor cerca;

sau carii prin tarale noastre, a inbla ii sa va fl tamplat, ca nu

putin loc Taste i acesta, carele i de agiuns, i mai fall grija,
s poata putut fi; Si celor ce vor fi trait mai denainte pe acolo;
i celora, ce sa vor fi tras de la campi spr munti. Acesta nol
socotel o zicem ; cautnd la cuvintele lui Mihail Neopolitanul,

pre carile in Capul trecut I-am aratat, unde zice, c. Unnii au

fost cuprins amandoail Comaniile, ce 'Agra i ce alba; iara cititoriul, cu cursul Hronicului innainte sa va adevri, ca I lucrul a0 au fost, i precum RomaniT, tot duna in Dachia au lacuit, precum i acmu inteansa a lacui s vad: deci st mergem
innainte.

CAPUL XVI.

Arateisa pricina, cu card Attila au eat mijloc,- de a intrard

Im Gkermania.

Attila dara cuprinzind cu oardele sale, atata de mare parte

a Evropii, i atata de multe nmuri de Varvari supt stapanire
sa puind, cu acest cu toate neinclestulindu-se, de mult vrme
sta in &due, i cauta vrme dupa socotla von' luT, cum ar
put Inca mai in laontrul Evropii sa intre, i toate partile apuProsper in lira- sului supt manunchiul sabiii sale sa pue, i mai vartos, caci tiia,
nic. Iornand de

'
lncrurile Gotthi-

lor, carte 14.

ca. multe Craii de Varvari ca dansnl, intr'acle parti, allele acmu

s intemeiase, i altele incep.us, a sa descaleca, i a sa, aOza,

www.dacoromanica.ro

CAP XVI.

287

din cariT mai tari si mai puternici sa vide GotthiT a fi, (a carora ramasifd, si el supt oblastiia sa fine), cariT pre atunc Gallia
stapaniia. Asijder Vandalii Africa apucas, i Carthaghind c yestita, i RorneT protivnica' cetate tine. Intr'aceste gtmduri Attila

rasturnndu-se; lath' lucru dupg voia luT, precum sa zice, in ceri

cercAndu-1, pre parnnt ii afla; Ca Let 450, Ghenseric, Cralul
Vandalilor in Italia, -.BA incuscrise cu Theudoric Craiul Gotthilor
din Gallia; luAnd cu fiCorul sau Hunneric, pe fata lui Theodo-

ric; pentru care Ghenseric cazind in prepus, precum au vrut

sal otravasca, spenticndu-T nasul, i grozav slutind-o, au trimis-o la tath-sau. Dup acest'a, fapta, Ghenseric temtmdu-se, sA
nu cum-va Theodoric s sa agiunga cu RomaniT, si sa"-s crce rilscumparard mai cu asupra; cu multe daruri au trimis Soli la Attila,

rugAndu-1 sa vie asupra Gotthilor, si s-T goniasca din Gallia.

Attila, pricina ca acsta luAnd, indata foarte bucuros au primit;
nedejduind, ea, cu acela mijloc, nu numai pre Gotthi din Gallia
va scoate, ce inch' si inp'aratiTa apusului cu viclesug, va rftpi. Si
as au poroncit, toate Oardile s s stranga in Sicambria; unde
era sa faca slim de obste (Sicambria Taste taxa pe apa Renulul,
care sa intinde de la Co Ionia Agripina, pn uncle sa ingiarnana
Renul, Tara spre razsarit pana la Ghermania, ce s chiama Cattil,
scrie Gloverie la GheografT, Carte 3 Cap. 3) strinsu-s'au dara
acolo Schithil, Gotthii, (carii ramasita celor trecuti mai denainte
sa fie, de c&te-va ori am zis) Sarmatii, CvadiT, Rughii, Bastarnii,
MarcomaniT, Burgundionii, Thuringhil, Bructerii, Saxonii , si
Frantii; cu totii: 700.000 de Varvarl. Ce Attila, pre Gotthi socoti cu armele, iara pe Romani, cu viclesug sa-I biruiasca, pentru
care, au Solis carte la Valentinian inpratul, si Soli au trimis,
rugindu-sa, ca sa priimasca, s poata trce prin hotarale inpAratiiT,
cu prietesug; pentru &ace el, Taste sa marga asupra,Gotthilor in
Gallia, carii sint tot-deauna nepriTatini inparatiii Romanilor. Catra
acsta, adaoge, sh-I gatesca gazda in Roma, Tara in titul:scrisorii
s'au numit, Attila, fiTul lui Mundizic, nepot marelul Nemvrot, nscut

in Engadia, cu Dumnazaiasca bunatate, Craiul Hunnilor, Midilor,

Gotthilor, si a Danilor; Groaza lurnii si Biciul lui Dumnazau

www.dacoromanica.ro

Let 450.

288
Neapolitanus

carte 1. Malt, in
Attila. Boutin

CARTE IV

(Mihail Rutie Neapolitanul Carte 1, i Olah in Attila, Bon lin De-

cada 1 Carte 3). Pre alibi parte, au scris la Theodoric Domnul

Decada 1, Gotthilor in Gallia, poftindu-1 ca sa sa inso-tasca cu dansul asucarte 3.
pra Romanilor, giuruindu-i ca-i va da giumatate de Gallia. Ce
de aceste a lui vicleuguri, Valentianian, i cu alp intiintindu-se,

cu top, s'au pus la un cuvant; i s'au insotit, vzind ea asupra

tuturor primejdila de obte sta.. Insopu-s'au dara cu inparatul
Rhmului, Theodoric a Gotthilor; Gunderic a Burgundilor, Merovic a Franchilor, i Sarghiban, a Alanilor Crai, i cu top au
ales, sa fie Aetie Hatmanul lui Valentinian, Voevod peste toate

otile. Fost au acest Aetie Roman nascut in cetat Dorostola,

cariia II zicem noi acmu, Dristorul. Intr'acesta an, 29 a lui Aygust, Theodosie cel tanar, inparatul razsaritului, la vantitoare
dizind de pe cal, i frangandu-Y osul spinArii, au murit, dupa
ce au inprMit ani 42, luni 3. In locul lui Theodosie, au apucat
inprtiia Marchian Thracul, pre carele 1-au luat barbat Pulhiria,
sora lui Theodosie, fiind fata fiCoarri, de ani 51.

CAPUL XVII.

4rata-sci reizbird Attilii in Ghermania, qi in Italia, qi peire lu'i.

Marchian Thracut, let 451.

La razsarit, inparatind Marchian, let 451, Attila s'au sculat

cu toate oardele lui, i pre mijlocul Ternii, au intrat in Ghermania; pre care mai toata cu sine o au radicat-o, dndu-le ne-

lornand de

dejde de multa qi mare dobanda. Deciia trecancl apa Renul, multe

mal RIM Nicolal cetaV au arsu, i au rasturnat; pana au vinit i la Avrelii, care
Gotth1 carte

Olah in Attila.
Pavel Diacon

cetate tare sprejinita% fiind, acolo au agiuns i Aetie, inpreuna

in MisIeI.Grigo-

S a sotiilor; i indata pe Attila biruind, cetat au mantuit. Ce

Attila cu atata macar in sama ceva nebagand, 'au tras otile
la campii Cataloniii; unde de iznoava rzboiul prosptndu-se,
groznich btaia, i dinteamandoa partile, multa moarte s'au

cap. 15. Theofan cu Theodoric, i. cu fiCorul lui Thorismuncl, cu otile Romneti,

rie de Toron.
Car 2. Isidor
in lironienlOotthilor. Casiodor
si Idatle in
lIronie.

.1

facut, cat de toti sa fie cazut 180 mii de oameni, osabI de

90 mil' de Ghependi, i de Franchi, cull deosabit s'au batut,

www.dacoromanica.ro

289

CAr. xvit.

unde macar ca, Theodoric Craiul Gotthilor au perit, ins& RomaniT biruitori au Iesit. Iara Attila cu cacT Varvari T-au ramas,
au fugit la Illirie. Attila Tara la anul 453 intrasa cu ot1
in Italie, flind de ostile luT Marchian gonit din Illiria : si
acmu sta pe langa Acfilia ; Ce Valentinian inparatul, trimiOnd
la dansul sol, pe Papa Leon, cu cuvintele 1-au infrant; si as
Attila atunc din Italia, nefacand multe stricacTunT, ostile s'au

Let. 453.

scos. Esind din Italia, au intrat in Gallia, si au nabusit asupra

Alanilor, carora Thorismund Domnul Gotthilor, inteagiutoriu
viind, cu razbolu pre Attila, au biruit. Attila, vazind, ca spre
Italia luT nu-i merg lucrurile cu pane, s'au intors Tara's la Schythie,
si nu dupa multa vrme, let 454, sau precum socotste RicOolus set. 454, 455.

455, in nunta uniT copile, ce vr sa 'fa; cu yin maT mult inclopandu-sa, i s'au slobozit singele pre narl, i ase starnutand singe,
au murit. De moarte Attilif, NicolaT Holah, in Carte ce o nu..
mste Attila, maT pre larg scrie as : Attila, zice, intaT au cersut
sa la pe Honora, sora luT Valentinian, ce in War Tesindu-T pofta,
sa fie luat pe fata DomnuluT Bactrianilor, pre care au fost chemand-o Micolta; ce acmu el pr batran, la varsta, si din fire find
slabit, i vin maT mult de cat s'au cazut la nunta sa fie baut,
si noapt, cu copila peste masura gIucandu-sa, de multa ostenintA, sa i sa fie pornit in somna singele a-T curl din nas, i ase
dimene0. sa 1 fie gasit mirsa mort. lara acesta povste, precum
Attila s fie cersut pe sora luT Valentinian i copila acTa, BA
fie fost fata DomnuluT de Bactria, noT, de unde au luat-o el,
n'am putut afla. Dupa peir luT Attila, fi6orul luT cel maT mare
Dinzig, au ramas Domn Unnilor din Pannonia : Tara cel maT
mic, caruTa Bonfin IT maT zice Ernac, land o parte de ostT,
s'au aszat in marginile Schythiii ceT micT, care astazi Taste
locul denafara Crmului. Asijder Decada 1 Carte 7 zice, pre. Bonita Decade 1,

cum niste rude a AttiliT, EvmegTur, i Vultizic, sa fie apucat

Dachia maluroasa, (care Taste din Tisa, pana in Olt), Tara o parte
de UnT inprastiindu-se, pana la Machedonia, si la cara Grecesca
sa fie agIuns, aces.t ou totiT, pen cet, pen cet s'au potopit; de
unde au ramas la UngurT zisa, care zice; Ca uniT in Gretia s'au
dus; adeca cavil ce a'au fAcut nu s'au maY stiut. Istoria AttiliT,
19

www.dacoromanica.ro

carte 7.

290

CARTA IV

pentru acsta oare c mai pre lung d'inceputul, pana la sfairstul

14 am adus-o ca s poata chiar Cititoriul nostru, a cunoaste;
eh de si mare, si lat au fost pojarul acestul Varvar, insa top
scriitoriT (cati nol a vide am putut, caci si aliI, caril la mana
ne fiindu ne, cevas dinteansii, a pomeni n'am putut), unul macar nu pomenste, Attila sau sa fie stapanit Dachia peste tot,
sau sA fie trecut prin Dachia de kos, far numai cat o dath, i-au
*Ins pradatorii, i 'An a. la dansa, precum s'au pomenit. Pentru
aasta dark greseste saracul NeculaT Costin (Dumnazau s-I iarte),

lfreelteVornien I,
iii Prilloslovie.

caci in Istorioara sa de Dachia, la Capul cal mai de pe urma

scrie, precum Ora Dachiii sa sa fie pustiit pre vrmile AttiliT,
si sa fie sta.-tut pustie, toata tara acsta, unde traim noi, mai
bine de 600 de ani; Ce gresala lui pre lesne sa poate arata, cad
intai pune napadire AttiliT la anul 401; si Attila au intrat spre
partile apusului la anul 449; precum toti Istoricil intr'un glas
marturisesc, si trcere ostilor prin Dachia sa nu fie fost, curat
s'au aratat. Asijder precum 'Ana la vinir lui Dragos Vod, carele dupa gresita socotla Istoricului Moldovenesc, sa pune la
anul de la Adam 6867, carele Taste de la Hs: 1359, nu 400 ce
910 ani sint la mijloc ; in care an, dupa socotla lui Costin, ar
fi trebuit tara noastra, sa, fie statut pustie. Ce noT mai mult dintre

cele omenesti pe omul trecut, ne suparandu-1, in cursul hronicului innainte, de va akuta Dumnazau, nu numaT nepustiita tara
s fie statut, ce Inca. cu multi anT mai innainte, de Dragos Voda,
bine intemeiat, si cu Domni vestiti tinuta sa fie fost, o vom
arata, a cat si el, (Dumnazau sag pomenesca), de ar fi viu, si
s vaza Istoricii, pre caril poate fi in viata a-T vide nu i s'au
tamplat) singur gresala sa cu draga inim ar marturisi; ce acsta
lasind, sa vinim la cuvnt. Valentinian inparatul Apusului, incas
Lit 454.

la anul 454 Mart: 17 fu ucis do Anichie Maxim, in campii Martiii,

in al treizecele an, a inparatiii lui, si a varstii in 36 de aril. Dupa
moart lui Valentinian, au statut scaunul apusuluT, fara inparat,
lunT 10 zile 15, 'Dana cnd Leon inparatul razsarituluT, au trimis

Materna pe Maioran, mai marile ostilor, inparat la Roma, let 456 fevr:
Let 456.
28, caci i Marchian inparatul razsritului, intr'acelas an in 26

www.dacoromanica.ro

CAP. XVIII.

201

a Jul ghenar: murise, dupa ce tinusa inparatiTa ani 6, lunT 6; i

dupa dansul au statut la inparatie Leon Thracul, precum zisem;
Tara, Maioran, s'au incoronat inprat ApusuluT, in Ravenna, April
in cepandu-se.

CAPUL XVIII.
Dovediqte-sa tralul Romanilor in Dachia, de la Leon Thracul,
peind la Zenon.

Leon.

Let 460.
Inparatind la razsarit Leon, i la apus Maioran; in partile Da- Ithachie
0
chiii ceva s s fie lucrat, Istorfle anume nu pomenesc; fara
Sigon.
numal la anul de la Hs: 460 scriu, precum Dinzig, fkorul AttiliT, stand in locul tatane-seu inprat Hunnilor, multe razboae
s fie avut cu VarvariT, cariT dupa moart AttiliT, vr s lpede
gugul de pe cerhic lox., din cariT intaT era Ostrogotthil; cariT
nu numaT cacT de supt stpanir Hunnilor s'a deshatut, ce Inca Let 461
in partile Pannoniii CraiTa aezindu l, decila precum Hunnilor,
Sever.
a altora stranicT au ramas; Tara al doil an, Let 461, Maioran
inpratul Apusulul, au perit ucis de mana lul Retimir Gotthul,
maT marile otilor, i au staiut la Inparatie Sever. Maioran au
inparatit anY 4 lunT 4, qi au perit in 7 a lul Avgust, in anul 463.
Ostrogotthit, eel dezbatutT de supt HunT, qi apucasa o parte din
Pannonia, au intrat cu prada in Thrachia, de acolo in llliria; ce
maT pre urma au Mout pace cu inparatul Leon, i pentru credinta (precum scrie Sigon), Theodomir Domnul Gotthilor, aU Let 46(5).
dat zalog inparatuluT pre fidorul sau, pe Theodoric; find copil
de 8 aril', carele mal pre urrna s'au chemat Veronnul, Let 46(5),
s'au tamplat peir lul Sever inparatuluT apusuluT, de care maT Anthintle.

sus am zis. Dupa moart IA au statut scaunul vaduv un an,

Let 467.

luta 8 pana cand s'au ales inparat Anthimie, carile s'au in- Procopie, carte
coronat la anul 467 April 12. pre acest vrrnT multe razboae carte1. Nichtfor
13, cap 17.
s pomenese in partile AfricaT, unde Gherseric Domnul Vandalilor, mare biruinta au doOndit asupra hatmanilor lul Leon,
eh avand aproape de 100 0 de vase, cu blastamatiTa luT Vasilic,
i

www.dacoromanica.ro

292

Let 469.

Let 470.
Sigon carte 14.

CARTA IV

mai toate au cazut pe mama neprilatinilor; cu care deciTa atata

s'au intarit VandaliT, cat de nime nu sa, maT tem& Iara Let 469
(scrie Martelin), precum GotthiT, i HuniT, multe razboae au avut
in Pannonia; intre sine galcevindu-se, cariT de cariT o vor stapani, ce pana maT pre urma GotthiT biruind pre FIunT, nu numaT Pannonia au stpanit, ce Inca si pre Densic fi6orul AttiliT
omorand, T-au taiat capul, i I-au trimis la inparatul Leon in
Tarigrad; caci Gotthil (precum maT sus am pomenit) cu inprtiTa razsarituluT aye pace, Let 470 HunniT, lovind in Pannonia
pe de ceTa parte de Dunre, au prdat pana la Dalmatia, ce innapoT cu plenul intorcandu-se, T-au lovit Theodomir Domnul Got-

thilor, si nu numaT cace I-au batut, si tot plenul au scos: ce Inca

si pe Hunicmund Domnul Hunni.lor, 1-au prins viu; insa pre
acesta nicT 1-au omorat, nici l'au trimis la Tarigrad, ce facand
Let 472.
intre dniI un asazarnant, 1-au slobozit. Let 472 Iunie 11 Ritimir s'au sculat asupra lul Anthimie cumnatulul sail; (cacT Anthimie tine fata luT Ritimir). Anthim macar ca, in Roma sa inchisese, ce nicT ase putand hladui, fu prins i omorat, dupa
ce au inpartit ani 5 luni 3. In urma luT au statut la inprtiia
Olivrie.
Sigon carte 14 ApusuluT Olivrie, carile traind numaT treT luni, si 23 de zile,
Martelin, Theo- au murit Octornvrie 23. dupa carele au trecut luni patru, pn
Pavan Macon s'au ales la inparatie, Glichirie, i la anul 473 in 5 a luT Marte
Let 473.
s'au incoronat inparat in Ravenna.
Aceste amestecaturT, i razboae toate Cate s'au pomenit, alave
sint, ca de Dachia nici unul, nu s'au atins precum; singuri IsIthachie.
toriciT aratAnd, alt dovada nu le maT trebuTaste. precum i la
ranpa,veciaBositoalcio.r.

anul mal denainte trecut Evaric Domnul Gotthilor au pradat

la Luzitania. Iara Let 474 in luna luT Ghenarie: Leon au murit

Let 474.

Leon cel tinr. de vintre: dui:A ce inpratise ani 17 lsind la inparatie pe ne-

Evagrie carte 2,
cap. 17. Theo-

potu-sau Leon cel tanr, fi6orul luT Zenon; Inca prune in fase

fanitesiTheodor. find, carele traind, (precum scriu Fasticulile SiculT) numal 17

lunT, Inca necunoscand ce luase, 6-au pierdut, si 6-au lasat, dupa
Julie Nepos. moarte luT, inteacelas an Iulie Nepos (carele maT innainte Leon
Martelus i Cus-

pin do lnerurile inparatul II facusa Chesar, si-1 insemnase s fie mostenitorIu inGotihnor. Ior1 -

nand carte

paratii1 apusuluI), sculndu-se cu vasele au intrat in Italia, si pre

Glichirie, carile nic't o &ire de oaste avand, au scos din Inpa-

www.dacoromanica.ro

CAP. XIX.

293

ratie, i I-au facut episcop SaloniiT. Si el in 24 a luT Iunie au

inbracat haina inparatesca. Murind pruncul Leon, tata-sau Zenon
au statut la inparatiia Razsaritului; Alta povestesc precum Ze- Vietrop Thron .
nal.
non, vrand sh omoara pe Leon cuconul, maTca-sa Ariandna, suppuind altul in locul luT, s-1 fie ascuns; i apoT maI mare Meandu-sa, s-1 fie tuns Cliric i deciTa supt Shima CalugarTasca,
necunoscut, O. fie trait 'Ana la inparatiTa lui Iustinian; Ce acest
basne sa fie, le socotte Patavie, Part 1 Carte 6 Cap 17.

CAPUL XIX.

Doved4te-sel treul Romanilor n Dachia, de la Zenon, pand la

Anastasie.

In al doile an acestuT inparat, carele Taste anul Domnului Hs:

Zenon.
Let 475.
475 scrie Chedrin, precum Serachinenii Asia; qi HunniT Thrachia
au pradat, i inparatiTa tare au destramat; Zenon inpratul desfatarilor dndu-sa, 0 de grijea PublicaT, putin ingrijindu-sa. A0jdere la anul 479 Theodoric Domnul Gotthilor, cu prada in Gretia, Let 479.
cevaq n'au putut isprvi: caci Sabinian Hatmanul o0ilor de la
Iliria, e0nd innaint luT, 1-au oprit, i 1-au inpins InnapoT, Let
479 Theodoric Schythul, FiCorul luT Triarie cu GotthiT intrand Evagrle Carte
in Thrachia, au pradat-o, pana au vinit i supt zidurile Tarigra- 3.47c9apE.:aog.
duluT, i ar fi luat i Cetate, de n'ar fi simtit vicleuguI oame- Car 3 Cap: 25
nilot sAY, de care lucru sculandu-sa de supt Tarigrad, s'au dus gi Martelta.

la Illiria: unde cazind de pe cal, i &and intr'o sulita ce sta la

un car infipta, s'au intabat intr'ansa, 'au murit.
Aic, cu acest Cap, sfar0tul Carta ace0iTa, vrand ea dam;
pentru dovada traluluT Romanilor in Dachia, i precum Dachia
supt stapanir inparatieT Romanilor, Tara, nu a altora au fost, dovada ce maT de pe urma, vom aduce, la care socotla noastra, ca
la ur fier de corabie, neclatit, i ne mutat legand, nu numaT cat

in vremile trecute, Dachia supt stapanir Romanilor sa sa fie

tinut, sA va cunomte: ce Inca pentru vremile viitoare, (carile
sint sA zicem innainte), mare lumina, de acleverinta HroniculuT

www.dacoromanica.ro

294

CARTA IV

nostru, va aduce, i precum Canoanelor, carele cititoriului nostru,

intM am dat, in toate potrivindu-s, Tara socotla impotrivni(ci)lor,
1,68 483.

kartelue.

Let 487.

impotrivindu s va arata. Deci dara, Let 483 Evaric Domnul

Gotthilor, in Gallia dupa, ce clomnis 17 ani, au :murit, si au
sta.-tut in locul luT Domn, fiCorul lui, Alaric; Tara Theodoric,
carele era din familia Amalilor, alt Domn a Gotthilor, plecandu-sa inparatului, cu mare cinste 1-au priimit Zenon: puindu-1
maT mare pre invtatura ostilor, i insamnAndu-1 sa fie si
consul, si ctr. acsta 1-au pus Voevod pre ostile Dachiii maluroash, (care precum s fie o parte de tara muntenesca, mai denainte am aratat), i pe cle din Misia, unde au stapanit ace
Voevozie pana la anul 487, intr'acesta an scHe acelas Istoric, precum Theodoric Amali, saturndu-sa de bine-facer, lui Zenon in
Misia, s'au viclenit; i hotarale inpar4iii au inceput a prada; inpotriva a caruia macar ca Zenon si arme gatasa; ins au socotit
mai bine prietenste, i cu binisor sal poarte, i as 1-au indem-

nat mai bine sa intre in Italia, giurndu-i precum if va da si

carp, si agiutoriu, pentru ca sal piimasca, intrand acolo. TheoLet 490.
Marie lus acolos,
Cassiodor 91 Ior-

pawl

doric Inca duph sfatul inparatului lasindu-sa, i vzind ea alalti

Gotthi din nmul lor acmu in Gallia, lin traiia, i auzind precum Herulii, nm prost, i intunecat, Italia, ca cum li-ar hi lost

de mosie, vr sa o tie, indata cu to-0 cu ai sai s'au gatat sa

marga la Italia. *i as let 490 Theodoric Amali, (carele mai pre
urma s'au chemat Veronnul), pe mijlocul ernii, s'au sculat cu
tot nmul Gotthilor, cu mueri cu copil, i cu toata povijie caselor; i esind din Misia, au purees spre Italia. Odoater Domnul Herulilor, vrut-au sa-T inchiza cal la munti; ce ceva a ispravi n'au putut. Apoi la apa Sontium, s'au dat razboiu; uncle
Theodoric au fost biruitorlu, deciTa Taras 1-au biruit la Verona,
si me de tot au spart pe Odoater. Dupa izbanda. indata au luat
Cetate Verona; pentru acTa decila s'au chemat Veronnul.
Odoater pierzind razboTul, si oamenii au fugit la Roma; Ce RomaniT avnd carti de la Zenon, pentru ca sa priirnasca, pe Theodoric, sa le fie craiti, n'au priimit sa, las& pa Odoater in cetate.

El vazind ea si in Roma nu 1-au priimit, a fugit la Ravenna,

uncle asijclere ne priirnindu-I, cu sabia s'au facut Gale in cetate.

www.dacoromanica.ro

CAP. x.a.

295

Dupt aceTa Odoater maT culegand oaste Tart au avut eu Theodo-

Procopie de

ric razboT, la apa Duca; ce i acolo bAtut i gonit find, au fugit .Golthi, oar 1.
la Ravenna. Theodoric dociTa incungTurand Ravenna, au batut o
3 : anT neptrsit. Odoater, macar ct, de de mult, noapt fugist din
cetate, vazind ca, acmu n'are ce s maT face, au cazut la rugtmente, i la pace, poftind pe Theocloric, st priimasct 86, fie arnndoi sotiT, i st inpArttasca de atocma, in Italia, care Theodoric
intal au priimit, apoT chemAnd pe Odoater la veselie, 1-au eanorit,

i au rtmas el decila singur stAphnitoriu; lath' iubite cititorTule,

de adeverinta TubitorTule, cum de frumos, i de curat arat, i
dovedesc IstoriciT, et Zenon inparatul au fcut pe Theodoric
Voevood, (au precum euvntul scriitorTuluT Taste Maghistru) oti-

lor din Dachia, i din Misia ; dart dact nu era supt staphnir
Romanilor, ce ctuta oast romniasel in Dachia? ,,i ce ar 11
pus pe Theodoric Maghistru otilor, in tara de altiT tinuta. Aic st
zicem i noi cuvantul luT Costin Logofatul, ca eau sii prinde mano,
tigiin4te. Ear de ar socoti ca ace Diregttorie, care au avut Theo(Ionic in Dachia, i in Misia, supt acela nume; adeca sil se chme

ca Dachia au fost sttpnita de Gotthi, i ae nu sa prinde, i

nu mano, ci a61 nicl Lado loc nar, in limbt ea acCsta tigtnsct. Nu sa prinde, zic, chicT oranduit de altul a fi intr'o diregatorie; nu Taste stapanire sloboda su precum latinte zicem:
Dominium absolutum, sttpanitorTu in voe lasata; ce de la altul
tinuta i clependens; Iart noT pentru voia celor ce vor vr st-
tie pizma ce d'inthi neschimbatt, macar ca le dtruim i acsta,
i sa zicem, et Theodoric, intAT au fost Voevod in Dachia de la
Zenon inparatul oranduit, ce apoT vielenindu-st, au tinut-o in putre, i slobod; ce i a tot inca nu sa prinde. IntAT ca scriitoriT

zic, ca. Tbeodoric au eit eu tot nrnul Ou din Misia, Tart nu

din Dachia; de unde O. cunoate, ct dupt ce s'au viclenit Theodoric, Romanii din Dachia, i slujitoriT eT, s'au tras de langt
ansul; Tart de ar zice inpotrivniciT, ca, acsta scriitoriT nu pomensc; vom lasa i acesta dupt voia lor. Ce i ae acstt staphnire a luT Theodoric, maT mult de triT anY n'au fost; eta el
s'au aratat nepriTatin inparttiiI let 487; iart din Misia cu totul
s'au radlcat let 490. Deci stapanire, sau mai aclevarat A zicem

www.dacoromanica.ro

296

CARTA IV

Tiranie, numaT de treT anT, adevarath stapanir nu s poate chema.

Rams au dara RomaniT in Dachia noastra, de la TraTan marele

'Ana la acsta vr6me nemutatT; si prin tote razeoalele, eke s'au
tamplat neclatitT, precum din IstoricT am aratat, s'am dovedit.
Ce pang. Capul acesta a sfarsi, pentru ca tot prepusul de stapaGrigorie Taro- fire Gotthilor, s radicarn, pan maT pre urma unde s'au aszat
nenul, carte 2,
cap. 8 oi 4. sA aratam. Gotthil dal% dupa ce au biruit, s'au omorat pe Odoater,
Theodoric maT pre urma au Mout pace cu BurgundioniT, s'au
cumparat de la dansiT campil LuguriiT. Tara pe rmasita Herulilor din Italia scotindu-T, 1-au asezat pe supt muntT, locurile lor
Gotthilor saT inpartind, i acolo au ramas deciTa top OstrogotthiT.

Intre acest, Zenon inparatul, din bautura far& masura, l'au lovit
c nevoe, i atata l'au tinut de mult, cat top' s'au gandit ca au
murit; i indata 1 au si ingropat;- puindu-1 platra mare deasupra;
apol in mormant Tara la fire viindu-sY, au inceput a striga: ce
nime sa-1 scoata, n'au vrut, i maT vartos inparatsa Aridna, sal

lasa, sa sa innadusesca, au poroncit; cad find eretic Pelaghin,

in boala luT, alth n'au fost strigand, fara numaT pe Pelaghie ereTheofau
in Hro- ticul, altil zic ea pe Patrichiu Pelaghie sa fie strigand, pre caWeill Alexandria. Zonora
rele fara nicT o vina 1-au fost omorat. Murit-au Zenon inparatul
car 1.
let 491 in luna Jul marte, dupa, ce au inparatit anT 17 lunT 3.
let 491.
In locul luT Zenon inparatsa Aridna, si Senatul, au radicat la
inparatie pe Anastasie; ce I-au fost zicand Silentiarul, adica Tacatoriul, in luna luT mart, in septe-spra-zce au statut inparat.

www.dacoromanica.ro

CARTE A CINCE.
Card arati greutatd acetii Istorii. i pricina a Continuatiii El.
Aijderi, arati, eind, i cum s'au schimbat, nnmele Dachiii, In
Voloseala, Volohia, sau Va labia, i precnm acest nnme cum
Noldovdnilor, ad Mantdnilor. i Ardeldnilor, prin multi vrme

au fost tot unul, i de obte, Iari mai pre urmi s'au

despirtit.
CAPUL I.
Aratd-sei greutat aceVil Istoril.

Marturisim, i nu fara, pucina tanguial, ne cutremuram, de

mare, i de nepurtat greuin0, care asupra-ne vine; cad marl

stand, in mijlocul drumulul, ca neclatite stau; i multe, i inpletecite inpidioaturi, innainte pailor ni s arunca, carile 0 pail

innainte a I muta ne opresc, i cald hroniculul nostru slobod

alerga, tare astupa; i ea troTanii Ometilor de vivor, i vicol in
toate parcile spulbaratl, i aruncaci, cararile cle maY denainte
de alp caleate, atata le acopr i le ascund, cat nu Mra mare
friea primejdia, ne Taste; ca nu cumva parte ratacind, qi carare
pe care a merge am apucat, pierzind; cursul Istorig noastre, in
adand virtopi, i ne inblatY code, de povaca lipsit, sa cada, gii
a0 la doritul popas, i odihn4 0, nu putem agfunge. Co intit

www.dacoromanica.ro

298

cAwrt v

pre Dumna,zau, carele Taste cal si povata spre tot adevArul intr'agiutoriu chernand; pre cat in slabe, si slabtinoage putintele
noastre va fi, c de demult, si de la multi prAsit cale a cerca,
si urmele cle astupate, si pierdute, a adulmca, si a le descoperi, ne vom nevoi: si macar c. precum simtirn, maT de la toiT
Iatoricil (caril Ona, acmu duchtoriT, si indreptAtoriT nostri era),
pArsiti, i intr'un chip ore-carele, mai de tot, (ins nu de tot)
lepdap sintem; ins dup5, cuvntul ce s zice Toate ispiteste
dragost; toate biruste nevoinO, cu care invitare, oarcum de
iznoav insuTkiindu-ne, nu a6 de tot nedejd vom lecada; nici

greuim sarciniT, asa de tot de tot, ne va spariia, cat de nu in spate

a o rAdica, macar din locul gm, a o muta, si cat de putin a o

porni, s ne ispitim. La care de vom fi poftii, si nevointii noastre
dobanditori, cu atata mu1miT, i contetuif vom fi, invitand,
si indemnand pre altii, carii de cat noi in puteri mai bogati vor
fi, (c6 precum i sint, si dup5, noi mulci vor ti, cunoastem, i
mtirturisim), gre povara acsta cu varvul dCgetului, diu mijlocul
cAii, radicand-o, ca pre un bulgr, scandalul piCorului, departe

s.

o zvartiasc5.; si as deciTa altora lor urmtori cAlAtoriia usoara,,

al cale dechis sri. fach; cad catra cle aflate pre lesne Taste a
adaoge, zic cei stiutori.
CAPUL II.
Aratti-g pricina spre indemnare Continuatiii Hroni,culuf.
Pierdut'as fi fost, (omenite Cititoriule), toat nodj4_6, si denainte

inpotrivnicilor si sabiTa din driapta, i scutul din stinga, as fi

scApat: L as, precum s zice cuvantul, si osteninta, si undelem-

nul in zadar a fi fost cheltuit; si mai mult Cursul hronicului

innainte aduce, de tot a fi fost rtimas, de n'as fi lost, dupa multa
truda si sfrmare de cap aflat, precum pentru lucrurile Dachiii
noastre de au si tacut unii; Tar nu toti Istoricii condile -au
&ant: nici ttleCre celor mai vechi as de tot museele (Ctimtirile
unde stau 1 citialti, sau la invacgtura) celor maT noT a inchide

www.dacoromanica.ro

CAP. 11

299

au putut, cat vechim vrmilor, i multim annilor StApanitoaro

ei intruducAtoar uItrii, as de tot, si peste tot sA sA
poatA face. Noi zicem Istorici, insA nu noi a vcului nostru, ce
noi a vcului dupA coT vechT scriitori-, caril macar, cd nu dupd
putine a soarelui invartejiri, ca dintr'un greu somn destepandu-sA, i ca prin odihnd lucrurile mai Marilor sai, in mente adu.
candu-s, cu slove a le insAmna, si celor mai pre urmA viitori,
ca pre o materie gata in palmate puind, spre tocmir, ornduiala,
ii astrner lor, a-i indemna, i a-T invta au inceput. Si acest
deciia din cle putine, i amelitate insAmnAri, Istoriile vremilor
trecute, ca dintr'un adanc intunric, la lumind, si la prAvala lumii
li-au scos, i li-au arAtat. CA precum cine-va, cnd afl vre-o

prrte de sferd, sau de cerc de tier, sau de lemn, de pe incujbAtura care vde in part ce aflatA, pre lesne poate giudeca,
cat sA fie fost Sfera, sau cercul, cand au fost tot si intreg; Intr'acesta chip Omir, Domnul Poeticilor, din putine insAmnAri a
altora, prin stlpi, prin marmuri, i prin mosi in mosi pomeniri,
dupA 200 de aril, toatA i intriagA Istoria Troadei, i rAzboYul a

tuturor Grecilor la dansa, au scris, si la un loc culegand-o, la

stiinta oamenilor au scos-o: din cle, adicA putine stiute, i cu.
noscute, arAtand i cu tari Argumenturi dovedind, ce au trebuit
cel vechi sA zicA, i n'au zis, ce au trebuit sA scrie, i n'au scris.
As Irodot Intaiul Istoricilor, dupA mie, i sute de ani Istoria
sa au scris; i trAind el cu 444 de ani mai innainte de Domnul
Hs. pomenste si de facer Turnului Vavilonului. As i Istoria
inpArAtiii Persilor, i lucrurile Ellinilor, cu rnulte sute de ani, mai

innainte de dansul fAcute, sruind, PArintele Istoriii s'au numit,

nu doard cd toatA Istoria sa din crieriT sai au nascut o; ce CA
ce de atata vrme innainte inprAstiatA, i netocmit, prin putine
insAmnAri (precum mai sus zisem) i pomeniri tAvAlindu-sd, la
oranduialA, i tiinta tuturor, o au adus. A. Thuchitid, carele
al doile dupa Irodot Istoria Ellinilor sal, au scris, as ala1Y vechi
Ellensti scriitori, lucrurile cu sute, i mil de anT innainte in Istoriile sale incep. A Xenofont, as Dionisie AlecarnisAu, as
Pavsanie, as Cfintus Curtius, carele au trait cu 48 de ani dui:A nas-

tere Domnului Hs: au scris Istoria lui Alexandru Mare le Ma-

www.dacoromanica.ro

300

CARTA V

chedon, a carula inparatie i fapte au statut mai innainte de

Cfintus Curtius cu 360 ani. A Plutarh, dupa 400 ani, au scris
de lucrurile lul Filip, si a luT Alexandru. Sa nu pomenim aid)
pre Moysai marele Proroc, i Hatman naroduluT lzrailtn, carele
cu suflar Duhului Sfant scrie Istoriia facerii lumil, care au fost

mai innainte de dansul cu multe vacuri, ce sa pomenim pre

i Filon, earn' Iudei find, si in limba Elliniasca, pre la anil
dupa naster Domnului Hs: 60 si 70 pan& la 90, Istoriile sale
au saris, si mai ales Iosif, carele au alcatuit Carte de vchim
lucrurilor Iudeesti, de la inceputul nmului sau, pang, la vrme
lor : Istoriia de atat mii, i sute de ani, din putine fntanele
Iosif,

Istoriii Sfinte, in marl ape, si rauri prefacand-O; as Titus Livius,

carele au trait pang, la anul dupa naster Domnulul Hs, al noaa-

spra-zcele, au scris Istoriia Romanilor, i lucrurile mai denainte de dnsul o mie maT bine de ant A toti alalti luand,
si cu putinle smne indamanandu-sh, Istoriile Eale au saruit, si
la cel cazut a lor stau, si chip li-au adus. Acestora dart si noi
a ne uita de vom indrzni, ce spaima i ce rusine ne va timpina, si macar, C cu intriaga a inimii stiinta zicem, ca nu
doara cinst, si lauda a pomenitilor Istorici pretendeluim (vom
s crem), (ca acesta de am si gandi, nesplata pata ftii noastre
am pune); Ce ca moimata lucrurile omenesti uimind, dupa slabe
puterile noastre, ne vom nevoi, ca din insamnarile, i toanele
unor mai pre urma Istorici, la ival, si la aratare sa scoatem,
ce au lipsit in eel vechi, i ce au trebuit sa nu lipsasca, adeca
cl ce Istoricii eel mai vechi, sau cu condeiul 11-au trecut, sau
de nu li-au trecut, cu rautat vremilor ni-au perit, sau de sint
si de faca, ce sint putinle, i ameltaturi numai, mai pre larg,
si mai curat sa le asezam, precum pofta adeverintii, si a iubi-

torilor de stiinta adevarata poftAste EA' le dovedim, precum cest,

ce cat de tarziu, si de nou sh zic, altele 0, nu fie fara numai,

Tails acl, ce in vremile lor adevarat au fost, si 8'au lucrat. Si
zisele cestor mai de pre urrna nu scornituri de Crieri, (nu de
Dumnazau acsta in capul vre-unui Istoric de adeverinta TubitorTu s incapa), nici povestiri plazmuite, ce cl, ca on condeiul

www.dacoromanica.ro

CAP 11I.

301

atunc trecute, acmu din inchisoar uitarii izbavindu-sa, la lumina pomeniriT, s vie, precum cursul HroniculuT, pre la locurile, si vremile sale, innaint privliT, si gIudecatiT CititorluluT,
le va 'Arne, si le va arata.
CAPUL III.
Aratig sa,

c dinrea a Bulgarilor leOre spre parfile flpJfiil

Romanilor.

Inthi dara trebue s sa pomensca, eh noT in a HroniculuT

nostru carte 3, cap. 2: 3, curat am aratat, precum mincTunos,
91 cu napaste Taste Dachiii numele Flachiii, pre carile vor uniT
asa numaT p'entreg, i fra nicT o socotla, cu multi anT maT
denainte de descalecatul eT cu Romani, s i-1 d; si cu napaste
asupra s i-1 pue, -uncle noT pre scurt pentru acsta amelitind,
cuvntul am crutat: ca aic la locul sau, pre larg :sa-1 zicem,

Anastaste.

nascatoriT acestuT nume nou a

Dachiii, find intai BulgariT, intAT pentru a lor iesire intr'aceste
parti, sa zicem trebuTaste. Duph przile Attilil (pentru carele in iiMalelin
ei

s-1 aratam. DecT pricina,

I z104-

carte trecuta, mult s'au zis), cu 48 de anT maT pre urma, scrin Cap. 2.e
Martelin, procum let 499 : in 7 anT a ..inparatiiI luT Anastasie, Let 499.
inparat (precum insamnza Calvizie la acesta an, si Patavie OsIviz in lironopart 1, carte 7) Tar Gheorghie Chedrin zice-inteal 10-le si 11-le
laong.hipea:aavaiceeifinta

an a inparatiiT lul Anastasie despre partile Crivatului, s'au aratat sAnaluire yreintAT spre partile EvropiT niamul Varvarilor Bolgari; caril p ana m1Vaerte 1,
atunc nicT vazuti, nicT auzitl, necum stiutT Tera in partile in-

paratiiT Romanilor. Aceste dal./ BulgarT, radicndu-s de piste

apa Volga, (de pr care si numele au), far vste, si tot de o

data au intrat in hotarle Romanilor, i pana la Trachia peste
Dunar pradnd, marl rautatT, i jacuri au facut: inpotriva a carora
Anastasie inparat, trimitind oaste, 1T-au Tesit innainte la apa ce s
chma Zursa; si dnclu-le razboiu fur& RornaniT biruitT; Multe capete
de frunto si 4000 de slujitorT pierzind. Inparatul Anastasie vazind

ea inpotriva a nm vrajmas ca acesta, cu armele ceva nu va put

www.dacoromanica.ro

302

CARTE V

folosi, multa sum de bani dandu-le, i-au mai potolit, si intr'ac data

Let 502.

Let 504.

din hotarle inprtii1 sa Tas, 1-au induplecat. Bulgara innapol

intorcandu-s, tocma la locul lor sa. A. fie intors, au prin locurile hotaralor inparatii1, sa fie ramas, la istorici curat a Cunoacte
n'am putut. Ce atata numaT cat iaras1 acela istoric scrie, precum
la anul 502 Bulgarii '0.1%0 sa fie intrat cu prada, si sa fie vinit
pn aproape de Thrachie. Aic cititoriul, bine de va lua sama
acestor doaa prazT a Bulgarilor; doaa lucrurI va insmna, carele,
precum trebue, cunoscandu-sa, multa lumina socotlii ce vom
s zicem, vor da ; unul dara Taste, ca in prada dintal au trecut

Bulgaril prin Dachia Misie, 'Ana la Thrachia ; Tara al done

precum s'au apropiat numal de Thrachia, din care aiave Taste,
ca Bulgarii sau aproape de Dachia au statut, cnd s'au intors
din navala dintai ; sau in singura Dachia, spre paqile campulul
sau oprit ; adeca peste Prut spre Nistru. Deal ori cum ar fi fost,
intr'alt chip nu sh poate intelege, fara numaY, ca Bolgara prin
Dachia 11-au fost a trce la Misia, si la Thrachia, si ochil lor de
ochii Romanilor, intai in Dachia s fie dat, apoi aiure. ACasta
socotla adeviirata sa fie, dintr'acelas istoric, sa dovedste, de
vrme ce scrie, ca Bulgaril, la a doa vinire trecand in Misia,
au ramas intr'nsa, si Anastasie inparatul, cu deasila de acolo
sa-i scoata neputand, li-au dat cale sa trca in Pannonia. ,i me
BulgdriI let 504 au trecut Dunar, si au intrat in Pannonia, unde
indata au luat cetat Sirmion-(care sa fie fost din potriva Beligradului alure am aratat), de uncle s cunoaste, ea' de n'ar fi
trecut Bulgarii intai prin Dachia (macar ct acsta istoricul a
nuine nu pomeneste), n'ar fi scriind, ca din Misia sculandu-s
au intrat in Pannonia, care Taste pest hotarul Dachiii spre apus,

precum si de acsta in doaa trel locuri s'au pomenit. Raman()

dara adevarul, precum Bulgarii, cand de la Volga au Iesit, intaT
s fie vazut in Dachia pre RomaniT, acolo traitori, si pre acel
Romani sa.-1 fie numit cu numele, carele au fost avnd in limba
lor Romanii, pentru care acmu ase pre rand vine cuvantul, sa
cercam sa aflam, si sa aratam, RomaniT la linaba bulgailasca
(care una cu c slovenesca sa fie, nime sa va afla sa tagaduiasca),

ce nume au avut.

www.dacoromanica.ro

CAP. IV

303

CAPUL IV.
Doved4te-sd, precum numile DachiiI, Bulgariii sa-1 fie schimbat, 0,
precum Moldovanul, 0 Romanul, in limba bor tot lin nume au.

Cu gresitO a voroavei deprinclere, Non usu, sed abusu, s'au

prut precurn numele Dachiji, si a Romanilor intr'nsa lOcuitori,
intr'alt nume nou s'au numit, cA, precum cu bun dovada sin-

tern s artm, nu mutat numele, ce intr'alt limba talm'acit,

sO fie, si tlmcir deciTa sh s fie -cinut in loc de nume nou ;
Tar 5. amentrle in hirisiTa sa si Dachia, si RomaniT din Dachia,
precum dinceput s'au numit, tot as si astazi s nurnsc. AflArri

darA din hronicul Slovenesc, precum cel vechiu a Romanilor

nume, la limba Slovensa 0, s fie chemat Volohei, care nume
ast-zT ni-1 dau noatt Moldovnilor, (si macar c si MuntniT, tot
supt acest mime sA, cuprind ; insg maT pre u.rm.tt 1T-au zis Mul-

llronograruI
01a:.1112e9 8.

tenT, de care maT innainte sa," va zice), cti vrnd Ilronograful

Slovensc, BA scrie, cum au gonit odfinciar RomaniT pe SlovenT de la DunAre, inteacesta chip scrie: Volohomje nasedsim
na Dunaiskia, Slovenia : i sedsim imvnili, inasilmostim ima,
Slovenej E prisedse, sdosa ovina Visleret, iprozvasas Poliane,
i prod. As aastas, cu aastas cuvinte mrturisste, si Letopi- Ltopisetal Ste-

setul rusesc cel mare, de pre care si pAn astAzT, ceT ce vor sa
scrie hiris SlovenCste, cnd ar vr sa, scrie numele RomanuluT,
si a MoldovanuluT, intealt chip s le zica nu poate, Mil numaT
i cestuTa, si celuTa Voloha ; Tara: cnd ar vr nu dup5, limba
Slovensca, ce dupa, ce ltinsc, sa, scrie, atunc Vol oh a numele

hiris rmne a Romanilor din Dachia, adica din Moldova; Tar

Romanilor din Italia, R i ml e n e, de pe numele, adec, a RomiT;
de unde de cat zArile SoareluT maY luminos sa vde, ca Bolgaril intAT de RomaniT din DachiTa &and, pre hires numele Romanilor, in limba Slovenesa. I-or stiut, Volohi, T-au chemat,
adec RorntinT, si taxa Dachiii, in care RomaniT lcuTa, Volostle,

cab. Zemle, adeca' tara sau parnntul Romanilor. AcesteT soconecltite mArturiT ne sint toate nrnurile, a ciirora limba pre limba

www.dacoromanica.ro

npeolt

vLetaea

1;1 A

Slovenitor,
carte 1.

304

CARTE V

Slovensca maTca ea cunosc, precum sint: Rusil, CazaciT, LiT,

Bolgaril acqt, Slovenil (caril maT pre urma i eT au vinit in

partile Evropil), BoemiT, SirbiT, BosnniT, i alalte nmurT, carele vor maT fi, toate aceste, dupa cel hire, i vechiu nume a
Romani lor, in limba lor, VoloM, ne zic i noaa, i Romanilor
din Italia, care nmurT decila, marl, i vestite Crail in Sarmatia,
in Misia, (caci in Dachia noastra vre-un niam de acet sa, s fie
stavit, la vre-un istoric, a vide nu ne s'au tmplat) in Thrachia,
in Dalmatia, in Pannonia, in Illiria, i in Bohemia, au pus, ,i
au intemelat, (carele tuturor tiute find, acmu aic maT mult a
le numara nu ne vom zabavi), i de la dansele altele cu vrme
deprinzindu-s : ca cum in limba latinsca, i romansca, nou
nume ar fi primit, Dachiii Valahia; i Romanilor din Dachia,
adica tuturor Romanilor, cu un nume de obte, Valahi, 11-au
zis, Tara amentrle numele acesta, dup talmacir limbil SloventY, cautndu-s, nici mutat, nicT schimbat Taste; cad Voloh
Taste, precum am zis, Roman, i Voloscala Zemle, Ora Romanilor, precum nol singuri, i astazI RomanT ne zicem.
CAPUL V.
Aratcl-s11, precum numele Valahiil, dupd acdste teimpldrI, multd

vrenze, cu Moldoldnil, taturor Romdnilor, de o4te au fost.

Dupa schimbard, sau maT adevarath, talmacir, numelul DachiiI in Volohia, mull& vrme, toate trel tarle pomenite, cu un
nume s'au numit, 'Ana adeel cnd Domnila, dintr'una in cloak

s'au despartit, pre care vrme, Part Valahiii a mai mare, de

pe apa Moldova, numele a toata tara mutnd, s'au numit Moldova; singura tara Muntensca, cu numele Valabiil ramaind. Ce
pentru adeverinta acestula lucru, a noastra socotla intr'a parte
dnd, singure marturiile Gheografilor, sa aducem, i pentru nol
GInverle
intrn- el sa gralasca, scrie lohan Bun, din Gloverie Gheograful : Laduoere in Chaoopiate, de Da. cuitoriT zice acestor tarl* tadeca a Moldovel, 'a Munteniil, i a
MIA, cap. 18. Ardlulul) maT de nainte au fost GhetT, carora dupa socotCla lul

www.dacoromanica.ro

305

eAli. VI.

Plinie, RomaniT li-au zis DachT; Iar a. dupa acTa s'au despaalit
Dachila acsta intr'alte numere noaa. DecT care de mult s'au fostchemAnd Dachia din mijloc, apoT s'au numit Transilvania, adeca,
cum zicem noT Ardialul. Intre acsta si intre Dun Are s'au zis
Valahia mica, adeca tara MuntenescA. Intre Valahia mica si intre

apa PrutuluT, asijdere intre Prut, si intre Nistru, pan& la mare

ngra., s'au chemat Valahie mare, adeca Moldova. Asijdere ace-

las Gheograf, de Transilvania, Cap. 9 zice: Care tArT acmu, cu

deosabite numere sa chmA, Valahia si Moldavia, In vrmile mai
vechT tot cu'n nume, Valahia, sA chema. Deci noi maT mult cuvAn-

tul nes lungind, pentru acesta a Valahiil de obste nume, cu marturiTa streinilor, pre Cititoriu indestulit sa fie poftim, Tara, noT
vom arAta pricina, cum streiniT, si megilasiT de prin prejur; si
child au inceput pre aceste tArT cu ale sale numere, a le chema.

CAPUL VI.
Aratd-th pricina, cdci tdrdle acest ma pre urnul, cu deothbite
numere, s'au numit.

Pricina, pentru cacT nu toll streiniT, pre acste doaa taxi, (cacT
pentru tara ArdialuluT aloe nu zicern), in treT flTuri le numasc,
a:lave Taste , caci precum am zis , maT de nainte , aceste

doa'a tad supt un nume a ValahiiT cuprinzindu-sA, si panA

Chid. Tera supt o stAphire, si supt un Domn, numal cu
insAmnare Valahiii marl, si midi', sa despartiia; Tara dupa co
s'au despartit, pre vremile luT Dragos Vod Moldova si pre a
luT Radul Vod Negrul Muntenia ; Moldova s'au schimbat si numele, si de pe apa MoldoveT, sau depe cel maT vechTu nume
Molisdavia s'au numit Moldova. MuntniT, s'au tinut numele cel
de BolgarT pus Volohia, sau Valahia, carele in limba noastrtt,
sa zice tara RomnescA. LsiT, Rusil, si alte limbi toate, &Ate
de la Moldova spre Crival tiles; (macar ca. Volohil, din VoloscaTa Zeml, s'au schimbat numele in Moldoveni, si in Moldova),
insA eT cu totii, numele, carele intAT de la BolgarT au rAmas, sa
20

www.dacoromanica.ro

306

CARTIk V

li-lrAdic, n'au primit; ce tot cu acel vechiu nume Volohi, adec

Romani, 1-au chemat, 11-1 chiam i pn asta,z1. Vecinii despre

apus numele nou primind, precurn Moldovnil singuri s'au chemat lor Moldavi, i Oral' Moldavia I au zis, si-I zic. Masta noi
mai innainte in multe locuri am pomenit din istoricil Lsesta,
si din Bonfin i Leunclavie. Vecinii despre amiazi-zi, carii int:AT
Tera inparatiia Grecilor, amestecand, si cel maT de mult, i cel
mai nou, si din doah un nume alcAtuind, 11-au zis Moldo-Vlachi,

si Oral Moldo-Vlahia. TurciT mai pre urm (o! acT n'au dat
Dumn525,u, nicY noT, nici alt limb& crestinesck vecini ca acest
O. nu fie avut) 1-au zis, Cara Bogdan, de pre numele lui 13ogdan

Vod, tatl lui Dragos Vod, Tara Moldovnilor Bogdanlu , adea,

oameniT lui Bogdan. Leunclavie in Pantecte la numele Bogdan,
zice: Ca Moldovnii as sa se fie chemat, tocma de pe vremile
inpratulul Vasile Bulgarocton, inteacaruia vrme au fost stpanind tArMe acst un Bogdan, i pentru adeverinta cuvantului
aduce mrturie pe Zonoras istoric vrmilor acelora, a caruia loc
si noT aTurea pre larg l'am pomenit.
Tataral i duph numele ce 11-au dat Turcii, i dup numele
ce s'au pus sanguri, i Bogdanlu zic Moldovnilor, i Boldovan
schimband slova clintl M: in Buche. Deci pentru numerele MoldoveT, i a Moldovnilor as ; Tarli pentru numele Muntnilor
intr'alt chip, ca intai Moldovnii schimbandu-si ei singuri numele, precum am zis, au schimbat si a Muntnilor, cad ii spre
prtile muntilor mai mult lcuind, li-au zis Muntni, adeca
oamenj la munte traitori, i arii lor, Ora muntensca. LesiT,
Rusii, i alte limbi, cate Moldovnilor numele s schimbe n'au
primit, pentru ca sa Lea deosabire numerilor acestor doaa, tArT,
au priimit numele, carle Moldovnii 11-au dat, i 11-au zis Moltni, schimbnd numaT N in Lude. Vecinii despre apus acsta ne
invoind, 11-au tinut tot humele cel dintai, carele 11-au fost dat
BolgariT, si le zic si astl-z1 Valahi, schimband numai arnandol
o, o, in a, a: GreciT precum Moldovnilor ase lor, numele 11-au
alcatuit, si li-au zis Ugro-Vlahi, i tarai Ugro-Vlahia. Turcii maT
pre urma Grecilor, oare-c stricand numele Grecesc, (c cat nu
pot Turcii sa, scrie numele strAinilor stiu top , carii au ispita

www.dacoromanica.ro

CAP. VII.

807

scriitorilor TurcestT), le zic If lac, sau in nurne alcatuit Cara

iflac, care nume macar ca Taste sa-1 talcuTasca, Vlah Negru, adeca de

pe numele luT Negrul Vod, Domnul Muntenesc, sau pentru cauT

totT MuntniT .sint maT negri la fata ; insa i acsta pricinese,
cum orthografia turcsca arata, cA Taste stramutat numele din
cel alcatuit Grecesc : Oiirrpo-BXecxos, ugrovlahos, zicand, ca amen-

trel ar fi trebuit sa fie alt nein carele sa sa chme Ac Iflac,

adeca Vlah alb, si inpotriva aceluTa acesta sa sa cheme ylah
negru, care nicT au fost, nici Taste ; Tara alalti Turci prostI le
zic Cara Vldh, care nume din Orthografie turcesca sa sa fie
stiricat a:lave Taste, cacT la orthografia turciasba nicT un nume
nu sa afla, carele sa incepa din doaa slove mute, cumu-T V si
L in cuvantul Vlah ; pentru acTa eel ce scriu cu orthografie,
innaint luT F, i luY L adaog un 1, si scriu i cites() Mac, Tara
nu Flac, sau Vlah. MuntniT singurT, a tuturor nume puse, nici
cum priimind, si-au tinut numele cel de mosiTa, i sa numasc
si astazT Roman!, adeca Roman!. Jle, ca uniT din scriitorT in
Diplomatele Domnilor saT, i intr'alte carti ne socotind ce cinste
cuprind numele Roman, scriu numele de GrecT inprumutat. Ugro-

vlah, adeca, daci sint maT aproape de hotarale UngurestT, sau

ca ce Radul Vod Negrul, despre tara UngurTasca au vinit. A
dara de schimbar numeluT Dachiii, si de numerele, carile astazT tin RornaniT, nisi! intransa lacuesc, intelegandu-sa ; NoT de
acmu la cursul hroniculuT si la cale de unde ne-am abatut,_ ne
intoarcem.

CAPUL V11.

Dau-sit i alte canoane trebuitoare, pentru mai curatei infelegerd

Hronicului inainie.

Pana a intra la carte ce urmaza acestii partT, pentru lesnir

cunostintiT adevaruluT am socotit: si alte canoane, catre cle dintaT a adaoge, pentru caci schimbandu-sa numele DaehiiT in Valachia, i cu a taraT si a lAcuitorilor, inteansa Roman! ; istoriile

www.dacoromanica.ro

308

CARTE V

streinilor vecini, nu putina confusie in cunostinta, i deosabire

numerilor fac, un nume adeca pentru altul luAnd, si lucrurile
ce s'au facut intr'o parte a Valahiil, le socotesc intr'alta Monte,
pentru care nu putina amestecatura, i gresela videm fcuta ei
in mapele gheograficestT cle maT vechi, in carele pe Valahie
mare, adeca, pe Moldova, o pun in locul VlahiiI midi, si in potriva, pe c mica, in locul ceT marl. A deciTa locurile, cetatile,
apele, i hotarale tot stramutate i schimbate marg.
1. Canonul intAT Taste unde sa va pomeni in hronic nurnele
OrA.lor acst,C, de sa, va aduce marturiTa istoricului Lesesc, Ru-

sesc, si a altor nennurl, pentru carile am zis, precurn numele

cest maT de pre urma, Moldova, n'au priimit; sa s tie ca de
va zice istoricul Voloscaia Zemlia, pentru Valahia mare, adeca
pentru Moldova zice. As de va zice : Voloh, pentru RomaniT,
cariT au lacuit in partile Valahiel marl, intelege.
2. Al doile canon Taste, ca unde s va pomeni din istoric
Latin Valahia, sau Valah, pentru Valahie mica, adeca, pentru
Ora Muntensch, intelge.
3. Al treilea canon Taste, ca noi 'Ana acmu, urm'and istoricilor
vechi, Orfile amndoatt supt numele Dachii cuprindm, care

nume de acmu lasindu-1, uncle vom pomeni Valahia pentru am'andoaA, tarale vom intelge ; iara cand vom vr sa pomenim pentru vre o parte, atunc cu deosabit nume, precum trebuinta istoriil

va pofti, Volohia mare, sau Volohia mica, vom zice.

4. A patra canon Taste, innainte prin multa vrme de any, la
istoriciT GrecestT, i Ellinesti, pentru Dachia sau Valahia, cevas
a sa pomeni, neaflAnd, mal cu dedins vom zice, pentru lucrurile
carile s'au facut pin prekurul Valahiii, din carele macar ca istoriciT tac, insa stare si traTul Romanilor in Valahia s intalege,
dupa pravila canoanelor, carele am dat intaT : Ca tacr in istorn', precum nu pune, as nu radica lucrul.
5. Al cincel canon Taste, ca de sa va pomeni din istoric Ellinesc Vlahia, Tara nu Moldo-vlahia, sau Uggro vlahia, Taste prepus, pentru o parte, au pentru toata Vlahia, va sa intalega, ?
atunc cititorTul , sa socotse pentru lucrul ce sa povest6ste,
spre care parte maY aproape cade; DecT spre care va S maY a-

www.dacoromanica.ro

CAP. VII.

309

proape, pentru acia, s5, s',' infaliag5., adeca precum pomenste

Nichifor Grigoras (caut mai pre larg mai pre urina), precum
Craiul Sirbesc, au luat pe fata a Domnului de Vlahia ; trebue
a O. intelege c pe fata Domnului Muntenesc au luat, c'aci Muntenil sint mai aproape de Sirbi, sau precum va vr cititoriul
sA, giudece, ca, din lucru, ca acesta istoriii, primejdera minciunii, nu s aduce, ce gresala ce face numai in numere.

www.dacoromanica.ro

CARTE A SESE
Care arati traiul Romanilor in Vulachia, de la Anastasie, pu
la Roman ildorul lui Constantin, inprat. Aijdere, arati napiii deseileeatnl Oral i Criiiii Leeti, i precum
pre aceste yremi, nu numal Volohia, ce inch' i Cramul an fost,
silo Bulgarilor

tot snpt stiipinire inpiiratiii rzsritu1ui. Aijdere area aezare Ungurilor pe apa Tisel.
CAPUL I.
Doved4le-sei trcaul Romanilor in Volohia de la napada Bulgarilor,
pawl la Justinian -inparat.

Pre la anul lui Anastasie al 1416, a inprtiii lui, Bolgaril

intrnd in Pannonie (precum la anul 504 am pomenit) i luand
Bolgarii,
01 cetat Sirmiul, Theodoric Veronianul, vazind c
mai cu dedins cu indemnturile lui Anastasie inprat, vor s
intre mai inluntrurile inparatia apusului ; au socotit acsta

s fie de nerbdat ; i indat5, trimitind oaste asupra lor cu

Hatmanul Petza, carele cu mare nrocire asupra Bolgarilor,
a Ghepidilor, (carii cu Bolgarii s insocisa) au avut rzboiu,
pre Domnii amhnduror in rAzbolu i-au omorit, i deciaa parte
Pannonia despre Sirmion (care ast-zi iaste Sclavonia, mai de
nainte supt st4phnirea inparata RzsarituluT ['find supt stapa-

www.dacoromanica.ro

312

Zonaraa carte
14. cap. 4.

Let 505.

CARTE yl

nire apusuliii au luat-o ; impreunA i cetat Sirmiul cuprinzind.

Intr'acestas an Anastasie inpArat, pentru ca sA poatA opri nabu01.6 Varvarilor de subt Tarigrad, (scrie Zonoras carte 14: cap. 4:)

CA de scump ne vrnd sA d liafA slujitorilor, au poroncit

de au tras zidi din mare ngrA pAnA la cetat Silivrii in mare
albA : a cAruia zidi fArmilturi i pAnA astAzT sA cunoso pre
alocur. La anul 505 Anastasie inparatul, asupra Persilor cu izbAndA rAzboiu avnd, si pace cu dnsii fAcand, fr nAroc I au
mArs inpotriva lul Mundon Domnul Ghetilor, carele intrasA in
inpArAtiia lui pAnA la Machedonia, i Thesalia. Deci i inpotriva
acestora vAzind, cA cu fierul nu-T va put spori, 7-au dornolit cu
argintul ; i cu dare de multA surnA de bani, i-au scos dintr'acle pArti. Pre acst vrmi,, din istoricul pomenit, si din Theo-

fanis intelegem, precum multA parte a Schitiii cu Domnul lor

IA 512.

Let 514.

Vitalian, la credinta lui Hs: sA sA fie intors, i legAturA de Confederatie, cu inpArAtiia rAzsAritului sA fie fAcut; de vrme ce la
anul 512 Anastasie inpAratul, scornindu-sa cantarC Trisaghion,
au vrut sA adaogA i acsta : Cela ce ai pAtimit pentru noi : ci
as pAtimir lui Hs:, vr sA o d i DumnAzAirii ; pentru care
lucru, mare tulburare intre nAroade fAcanrlu-sA, Pravoslavnicii
au indemnat pe Vitalian, ca cu arme sA rAtulascA Orthodocsia.
El incl la anul 514, sculAndu-sA, au supus Thrachia, i Misia, si
luand cu sine cAlArim ostil Romnesti, au purees spre Tarigrad,
mArturisind precum merge asupra ereticilor Evtyhian, pentru sA
scutiasch Orthodocsia. AcstA povste, noT .am adus-o, pentru ca

dog lucruri dintr'nsa sA cunoastem. Unul Taste, cA unde se

numArA Schythia cu Misia, si cu Thrachia, ni sA pare sA fie greslA, numele Schythiii in locul Dachiii puindu-sA ; CA Schytie
acmu Tera supt staphnir Hunilor, i inpArAtila Romanilor, in
Schythia ceva parte nu ave. Ce acCstA socotialA mai curat sA
cunoaste din cle ce mai kos acelas istoric aduce ; cA Vitalian,
dupA ce au vinit cu aT sAY, i cu mai multi de 60 mil' de Romani, pAnA supt Tarigrad, apoi Anastasie inpAratul, cu guruinO,
si mAgulituri, l'au fAcut de s'au intors innapoi dupA 8 zile, pentru

carele mai pre urmA simtind, i oprindu-sA in Misia, au apucat

acolo cetat Odisul, si pre Chiril Hatmanul ostilor au omorat.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

313

Asijder pre Ipatie alt Hatman, l'au prins viu, i ca la 65 miT

din oast lui Anastasie inp &rat au omorta, precum scrie Gheorghie Chedrin in anul 93 a inpArAiii lui Anastasie Vitalian Schy-

thul sh fie omorkt pre Chiril Hatmanul ostilor, i sA fie cuprins

tirandste Thrachia, Schythia (supt acesta nume poate fi i Dachia),
i Misia, i aducnd cu sine multe nAroade de Huni i Bulgari,
multe cetA-ti sA fie luat, i cu prada p'an supt zidiurile Tarigradului s fie agiuns. La anul 515 Vitalian, au fost gAtit vase pre
mare, sA margA din doaa pArti, sh incungiure pre Anastasie in

Tarigrad. ce Marin Voevodul luT Anastasie, luand cu sine pre

Proclu Mathematicul, carele facnd cu mestersug niste oglinde
de aramA, cu razele serelui, au aprins toate corAbille MT VitaHan pre mare. Vitalian pentru perder corAbiilor, maT mult infocandu-sA, mai cu mare vrAjmAsie, au purees cu alalte ost1
despre uscat, asupra Tarigradului ; Ce Senatul vAzind rAzsipa
ce vire asupra InpAraciii, au stAtut la mijloc, de au fAcut pace;
cu acste cond4ii, pentru ca Orthodocsii, in Izgnanie tnimiY, sA
sA intoarcA la locurile lor, (intre earn' iera i Machedonie Patriarhul Tarigradului) i Sinod icumenie sa, sa stringa, in carele
ers Evtyhianilor (a carora cap si scutitoriu singur inparatul
Anastasie Tera) sa audece. Ce Anastasie, precum Tera toate primejdiile obiciuit, cu bani a rascumpara, multa summa de bani
lui Vitalian (land, cu dnsul s'au inpacat, si Inca i Maghistru
tuturor ostilor, de o datA, I-au facut: 'Dana adeca s'au incetat,
i s'au tolit galcevile intre gloate. Apoi i pe Vitalian din cinste
l'au scazut, i Sinodul, carele de frica sa giuruisa sa facA, n'au
fAcut; Deci darA de pre rAnffinr acestui Vi-talian la Tarigrad,
aiave laste, ca numele Schithiii rAu sA pune intre Misia i Thrachia ; Ce poate fi Vitalian, de nem Schith fiind, si in hotarale
mai aproape de Dachia, VarvariT lui lege CrestiniiascA priimind,
scriitoril au amestecat, nume(le) Dachiii sau a Volohiii, (precum
Bolgarii atunc AI zic) cu Schithia ; precum i altiT multi mai
pre urmA istorici, toate locurile peste Dunare, spre Crivat, supt
numele Schithii le cuprind, carii la locul lor, sh vor pomeni.
Ce Anastasie inparatul in ersa sa rAmAind, macar cA pre urmA
cAindu-sA, cer Tertaciune de la naroade ; Ce Dumnazau, veand

www.dacoromanica.ro

Let 515.

Evagrie, carte
8, cap. 43.

314

CARTA VI

aTav s-1 crte in csta lume, qi aratanduisa i om groznic,

tiind in man& un izvod, T-au zis : Pentru necredinta ta, Dumnzau 14 anT t-au ters din tabla vietiT, i as sa kitiT, c curund, de fulger, vii peri. Anastasia cu Meferugul luT Procul
MathematiculuT, de urgie luT Dumnazau, vrand sa scape, au
poroncit, nebunul, cu meterug Mathematicesc, sa-T faca o cash,
Let 518.
prin card s nu poath strabate fulgerull ce in zadar;* Ca let 518
eaEvagrie,
Mute- in 17: a luT April, seu precum altiT vor, in 9: a lui Iulie, de
Theoran,
Chedrinos ai fulger au perit; dupa ce au inparatit anT 27: luni 3 : s'au trait
Zonavas.
80: sau precum altiT zic 88 de ant' ; Tar in local luT, slujitoriT
Instin
au rhdicat la inparatie pre Iustin Thracul; acesta au inparatit
Thrsoul. anT 9: zile 23: i la let 527: obrintindu-i-s un pior, ce aye de
Let 627.
saaata ranit, in Caldndele lui Avgust, au murit. In vrmile acestuTa, ceva vrddnic de insamnat, pentru partile Volohiil, la Istorici
insmnat, n'am putut afla. In locul luT au statut Iustinian la inparatie, Avgust in 30 zile inteacela an.

CAPUL IL
Doved4te-sci traiul Romanilor in Volohia, de la Iustinian,
peind la fustin.

Iustinian, atata de vestit Taste in toata lumd istoricsca, cat

pentru dansul destul Taste, singur numele luT Iustinian a pomeni;
lara din toate laudele luT, maT vestite aT sint zidirile, cdle multe,
i minunate de CetatT, orae, podurT, manastirT i besricT; intre
carele una, Besrica SfinteT Sofia destula Taste, pentru mierar a
toata lume, ca niel intaT ca acsta (de beserica lui Solomon ceva

nu zicem) s'au zidit, nici dupa (lama, alta pana acmu, s'au vazut; Tara maT cu ddins, pentru cetatile, carele unile rasipite
f ind, ll-au tocmit; Tara altele i din pajite au radicat pe Aube
marginile DunariT in Dachia, in Misia, i ae, i in Schythie,
pre amanuntul, in capul ce urmaza l vom arta. Duph zidiri,
AT sint biruintele, asupra tuturor Varvarilor, in Italia; i Africa,
i in Persia, carele au dobandit prin vestitul Hatman Velisarie,

www.dacoromanica.ro

CAP. II.

315

i prin Narsitis Hadanbul; De cat Velisarie, numai cu phrtile

bhrbteti mai gos, Tail nu cu vitejila. Velisarie mai Ihudat cu razrboornpl
P
ieo,otdteiri.
atata, oh pentru niust ouratiii, i cu contenir, Hadamb s fhous, lor, carte 2 oi 3.
pentru carele scrie Procopie, eh in viiata lul alth muiare, fax cat

pre a sa, n'au ounosout; i in fata a mueri frumoase, nici au

ohutat. Ce acst noi altora lsindu-le, la lucrul nostru sh ne
intoarcem. Chedrinos Istoricul la shmnul 148: in viata lui Iu Chedriuos in
vita Id Justistinian pentru suppunire Unilor, supt inphrhtie, sorie a0: in cel

nian.

din VAT zice, an, a inprtiii lul Istinian, Variza Crhilasa Hunnilor

armele 'au inpreunat, cu a Romanilor, zic s fie avut 100 mii

de Huni supt stapanire sa. Inteacela an i Gorda Crhiorul Hunnilor, carile lhouia aproape de Vosfor (pre unde Taste acmu
Azacul) s'au datu-sa, Romanilor, i s'au Mout i Cretin. Acesta
Meuse leghmant, precum i Romanilor cu credinth va fi, i cetate Vosforul (zic unii acsta sh fie Azacul) va pzi, i dajd c
de boi, care iera obiciuith, in -WV anil sh, do, la inphrhtie, va
trimite. (Vosforo, Ellinete; va s zich, aduchtoare de boi, pentru care tlcuete Chedrinos pentru acia cetatO sh fie chemat
Vosfor: Choi lhcuitorii de acolo in loc de bani, Tem legati sh
(16 in toti aniI bob). Crhiorul dara acesta, cu multe daruri, si
cum sh, cade cinstit de la inparatul find, dhruit; s'au intors acaseg, unde spuind fratine-shu, lui Moagheras de cinst i de darurile, carele au avut de la darniciia inpratului, i precum s'au
Mout i cretini: indath aii sthrmat i au ars toti bozii Hunnilor,
pentru care lucru, maniindu-sh Hunii, au radicat cap asupra luT,
i zugrumandu-1, au pus in locul lui Craiu pe frate shu Moagheras ; aijder, i pe Tribunul Dalmatiii, (carele acolo phziia),
inpreuna cu toath oastO ce aye pe laugt dansul, au omorat. De
acOsta intelegand inparatul Iustinian, indath au oranduit pe loan
Consulul, fiCorul lui RuGn Patrichiul, carele pre laugh alalte oti,
luand inch i de a Schythilor multa oaste inteagiutoriu, au purees
inpotriva lor. AijderO pre uscat, au trimis pe Godila Hatmanul

ostilor, carele tine de la Ulissopolis, pana la Gadurion. Hunii

luand vste de vinir otilor asupra lor, inspamantandu-sh au
cazut la rugamente de pace, i a6 tocmindu-sh pace, deciia
Romanii far& nici o grip. la Bosfor au stapanit. AcOstO Gheorghie

www.dacoromanica.ro

Chodrinos
acoloo.

316

CARTE VI

Chedrin; lard Procopie Chesarlanul, de rzboTul Gotthilor, Carte

3, Cap 19, zice: precum Iustinian inpArat, s fie adus ca la 200
miT de Huni, ce le zic Coturgutii, cu mueri cu COO cu tot, si sA-i
fie pus in Thrachia; insa, pre vremile acestula inpArat, preoum

din scriitori putem cunoaste, ea p5.rtile Volohiii ru s'au tulburat; i cu przile Varvarilor prin trInsa tare s'au stramutat.
Let 530.

k$i Antal, eh la anul 530, Bolgarii; carii mai de mult sa fie trecut
spre Pannonie, am pomenit, cu Ghetthii iarAs inpreunndu-sa, au

inceput a prda in Illiria, si in Gretia; ce Mundom, Voevodul

luT Iustinian InpArat; asupra lor m'argand, macar eh i-au Mut,
si multi din Varvari au perit, ins innapoi peste Dunre, sau
intealt parte 0.-1 goniasca, si din hotarle inpArAtiii, de tot afar6.

sa-T scoatA, nu s'au putut. Ce acest pre acolo tare lipindu-s,

dupa dnii, i alte a lor shmentii, s'au pornit; i CU vrAjmAsiT
cu multul mai aspre, i mai cumplite de cat a Gotthilor, si a
Hunnilor, locurile pArtilor Volohiii au rAzsipit, s'au strAmutat.
Iustinian inparatul toate puterile ostilor spre Italia, si spre Africa,
cu Hatmanul Velisarie, si cu Narsitis trimitind: i prtile din
coace, putin, si mai nemica scutindu-s; si ales la anul 550,
Let 550.
Gotila Domnul Gotthilor, Roma incungiurnd, i dup5, mult
rzboTu, au si dobndit o, pentru a al-en rzscumprare, Velisarie cu toate ostile spre Italia intinzind, Slavii (su precum
AT numasc Sclavii) dupg Bolgari pornindu-se, cu multimea mare
Procopie Io. spre Volohie s'au pornit, si in cale, toate sfrmand, i prdnd,
Orlin aotthilor, Dunr au trecut; i ori-cine innainte le Tesiia, fr nici o alecarte 3.
gere, de tot omorMa, si pre eel mai multi, cu multe fliuri de
moarte, On atunc in prtile Romanilor nestiuta, ii cazniia,
adec ascutind pari de-a-lungul, pen trup le bt, i as intpati,
in pamnt Ii infig, (caut de unde mai pre urrn& SrachinniT,
pildh luand, si pAnA, asth-zi, Turcii prin sezut, pAn in cap, tapa
Glieorghie Che- P Atrunzind, a intApa s'au deprins), Gheorghie Chedrinos arat,)
drinos in loetil precum acest nbusire s s fie tmplat la 31. de ani, a inppomonit.
ratliT lui Iustinian; Hunii zice, carii i Sthlavinii s. chiam, au
nausit in Thrachia, si multime de oameni au omorgit, i Arica,
si pc Direg6toriu1 acel thri au prins. Si de cutremurul OmantuluT, fiind pre une locuri rAzsipit zidiul, carele Mouse Anastasie

www.dacoromanica.ro

CAP. III.

317

inpArat, aflnd loc deschis, au intrat in lontru; i toate supt putr lor, au suppus, pn5, la Dripea, i la Nimfea, si la satul luI
in
Hs. Richtiolus (acestA nbusire a Selavinilor, cu do! anT maT ineel
nainte insa'mnz, adeca, la anul 548.) Intr'acest an, fundamentu- mare la let. 54R.
liRricoini

rile CrAiii LesestI s'au inceput, pentru care in capul ce urmazA vom zice. La anti! 551 Ghermanos Voevodul, carele inpotriva Sclavinilor Yera trimis, in &ire purcesulul mnrind; si
toath gatire acla stracandu-sk SclaviniT de aciTa fr de nici
a grija, toat Machedonia, i Gretia au prAdat, panh adech loan
Hatmanul, cu altA oaste, s'au gtit; i inpotriva lor, s'au trimis.
Ce Ora la &ire ostiI, SclaviniT acmu dup a. ce au ars, si au
jecuit Gretia, i MachecloniTa, s'au, intors spre Thrachia; i Oa,
supt Tarigrad au vinit; toate supt sabie, i supt foc puind. Hatmanul loan antaT de supt Tarigrad, pAna la Andrianopolis I-au
gonit, TarA acolo SclavoniT, do btae apucandu s, asupra Romanilor viind, fur biruitT. Aces-0, prad s'au facut, si la al done an.

CAPUL III.
Dovedefte-sci traiul Romanilor, n Volohia, cu multe argumenturi.

Macar c Instinian, stand la inpArAtie, multh tulburare, prAzT,

carele zisem, in pArtile Inpriii

lor necontenite Iera, cu carele i statul Dachiii nu putin seazut, si din cate-va pail! piscat de Varvari Tera, cad o parte
si chlchturile Varvarilor,

din Dachia singur inpratul, Unnilor o didese ; o parte, altif

in sila, apucasa; insa toat supt stapanire Varvarilor s nu fie
cAzut, a vremilor acelora, curat istoric, Procopie Chesarinnul, curat ne arath. A cgruTa cuvinte orT-chte pentru Dachie, in
vremile luI Iustinian s'au tamplat, toate aic pre rand de fat
le vom pune. IntaT dara de rzboTtil Gotthilor carte 3, cap. 14.
Turnul zice, carele de cia parte de Dunre odanaoara, Traian
inpArat 11 acus, cu catT va an! maT innainte fiind stricat de
VarvarT, sta desert, pre acesta, i allele de prin pregTurul luT,
lustinian inprat, ca pre niste locurI ce Iera de mosiia, si de

www.dacoromanica.ro

L et. 551.

318

CARTA VI

i Sclavinilor; insA
cu acestA tocma1A, pentru ca sA ste inpotriva IIunilor, carii
stApilnire RomAnTascA, 11-au giuruit Antilor,

adse prAda in inparAtiia Romanilor. Varvarii au priimit tocmala acia, ins

i el au cervut de la inpAratu1, sA le d
pe Hilvurie Maghistrul ovtilor s le fie cap. Aic care turn
sh fie fost acel turn fAcut odnA-oarA de Traian inpArat, vi in
ce parte a Dachiii chiar a cunoavte nu putem insA altul nu
poate Ii fArA numai tot_acesta carile astA-zi, Severinul sA cheamA,

cAci la acest Toc Traian sA fie zidit cetate, in capul ce urmaz-T

pentru zidirile lui Iustinian, vom arAta, insA onT unde peste
DunAre s'a intelege sA fie fost, nonA dovadA ne Taste, cA Iustinian : Pro jure veteri, quo ad Romanos pertinebat, adech: cAci

din movie vche iera de locurile InpriiT, II fAgAdula acelor

Varvari,
CU alte locuri de pen pregur sa li-1 dea, i ei sa.
ste inpotriva Hunnilor. Avijder TarAv acesta istoric intr'acela
lot; putin mai gos, cu devchisA cuvinte aratA, precum Justinian
1

Procopie are* inpArat au dezbAtut toatA Dachia de la Gotthi. Cuvintele istori-

cului sint aceste. GhepidiT zice, caril mai de nainte -tine cetate Sirmiul, i toatA Dachia, lustinian inpArat dupA ce au scos
ace OrA din mAnule Gotthilor ; Tara. GhepidiT pe Romanii, caril
Tera 1Acuitor1 de movie, i-au luat in robie, i deciia nepArAsit
purced cu prAzile in inpArAtie, pentru care lucru i inpAratul
n'au vrut sA le mai de liafa, care li s da mai clennainte (larA
acei Ghepidi sA fie inceput a sluji cu liafA inpArAtiii de pe vrme lui Martian, scrie Iordand in istoria Vandalilor carte 3; iarA
Martelin zice, cA de pe vrem lui Zenon, sl sA fie tAmplat. Ce
pentru ca sA le pue piedica, au dat Longobardilor in Pannonia
cetat Norion, i alte locuri mai cu tArie, i multA summA de
bani, li-au daruit; caril lAsind locurile, pre carile lAcuia, mai de
nainte au trecut peste Dunre in cia parte, vi s'au avzat, aproape
de Ghepidi; iarA Ghepidii, (precum acela Procopie mArturisvte,
carte 2, de rAzboiul Gotthilor) tine locurile pre lngA Singhedin,

pre langa Sirmiu, intro DunAre, vi peste Dunre. Aastav marIornand pentrn turisvte Ioarnand pentru Vandali, carte 3. eu, zice, Dachia ce
Vanden, carte 3.
vche chem, care acmu o vtiu toti cA o cm Ghepidil, care -tar4
Taste din potriva Misiii peste Dunre, i cu munW ca cu 0 cu-

www.dacoromanica.ro

CAP. III.

319

nuna, taste incinsa, i are numaT doaa locurt de intrat inteansa

i unul s chtama Bonfos ; Yara altul Thabas. Acsta tara a Dachiii de a ceT vchi numit acmu, precum zisem, sa chtama
Ghepidia. Din hotarar, care fac aceti scriitort pentru locurile
carile au fost %iind o data Ghepidit in Dachia, s cunoate, c'au
fost peste Dunare de la Sirmium insus pana la Singhidin, i
toata Transilvania, cariia not it zicem Ardialul, tat% alalte parct
a DachiiI; adeca Dachia mluroasa, i Dachia muntoas, pre undo
Taste acmu Ora Muntensca, i a moldovel, supt Iustinian inpa-

rat sa fie fost tot subt stapanir inparatiii Romanilor. Mijder

dinteacela istoric Procopie cunoatem, ca. Iustinian dezbatand
de la Varvart Dachia, o parte dintrInsa cu cetat Singhldinul,
sa fie dat Erulilor. Zice dara el inteacela cap: Inparatul cateva locurt din Dachia au dat Erulilor, pe.langa, Singhidin; unde
i acmu traesc, din cariit unit s'au scris, i in izvodul otenilor
Romani, i s'au numit federati, adeca in credirqa luatt. Pre langa

acst, alte dovde i mai tart, i mat fr prepus ne aduce acela Procopie in carte i capul pomenit, pucin mat gios, ca
Loggobardit, dupa, ce s'au mutat peste Dunre Inga Ghepidt,
precum mat sus am pomenit, indata s'au apucat de galceva, cu
Ghepidit cet s I gonTasca de pre uncle ecl, ceTa s nu-T d
locurile. Ce Longobardit find supt protecOe inparatia, au trimis

la inparatul Iustinian rugandu-s O. le d agIutortu inpotriva

Erulilor. Viind dara la inparatul Soft, emit trirnisse Longobardit
intr'acesta chip s fie grait. Acesta socotte, o inprate, ca mat
de nainte vrme, carid Gotthii aye Dachia supt dajde (adeca pe procoPie acoloo

vrem dupa peir hit Valens, precum noT acolo am aratat),

Ghepidit ed6 de Ma parte de Dunre, (adeca despre Panonia)
unde mai de mult, cu toOT la un loc lacuTa; pre atunc attita
fric trage de Gotthi, cat macar o data' Dunar sa trca, nu indraznita, i prcile carile peste. Dunare, macar ca inparaliTa le
aye ca cum ar fi fost lepadate ; insa et mai iri lontru s intre,
frica Gotthilor it oprita; Tara dupa ce au avazut, c'att gonit din
toata D a chia, pe Gottlit, i sintetT inpiedecati, cu alte razboae,
(adeca razboaele ce sa fac in Italia, asupra Vandalilor), au indraznit spurcaciT acet, petiutinder a calca, in hotarale voastre,

www.dacoromanica.ro

320

CARTA VI

Sirmiul au cuprins, o inpArate ! si pre RomAni trag in robie; si Inca sA, laud, precum toata Dachia, au dobandit. Soul
darA Longobardilor aceste. IarA Soul Ghepidilor (cad i ei fath
innaint inpAratului sa, *Ala), pentru ea O. arate pe Scull Longobardilor mincTunosi, i precum ei nu sa laudA cA, tin Dachia,
ce numai Sirmiu, cu o parte din Dachia ; intr'acesta chip cuvintele Longobardilor intore. Acmu zice, o inparate! fiind rAzboiul intre noT inceput, i singuri cunoscandu-s neputinta, ei
slAbiciune, de ce au inceput caindu-sa, si la voi alergand, silesc,
ca inpotriva a toatA, dreptate, pentru dansii Romanii asupra
noastrA rAzboiti sA, incepA ; i aduc pricinA, furii acest, pentru
Sirmium, i pentru alte une locuri de a Dachiii. Dar incA atate cetAti, i atat provintii mai sint supt stApanir voastrA,

eke trebue sh cercati, si alte nAroade sA puneti inteansele sA

lAcuiascA. Pentru pArtile darA Dachiii despre Panonia asa chiar

arAtand, precum putina parte a Dachiii Varvarii Ghepidil, sA

fie fost tiind; Apol intorcandu-sa spre Schithia despre mare
Procopie de negrA, hotarAle inpAratiii as pune. Vosforul zice (carele iaste
razbolttl Gott labor, carte 3. Azacul) cetat, cu cati-va ani mai denainte (precum la eel din
cap. 4.
thiu an a inpArAtiii lui Iustinian din Chedrinos am arAtat) supt
stApanir inparAtiii Romanilor au vinit, de la cetat Vosforului,
pAnA la cetat6 Hersonul (acesta-i in Cram cariia 11 zic Turcii Cur-

care stA in marginile mArii, si Inca mai de mult Romanilor iera supusA, tot locul intre aceste doaa cetati II locuesc
suiln),

Hunii, (aceste-s Hunii, a cArora inpArAtesA Variza, i alt CrAisor

ce scrie Chedrinos, cA, s'au fost i botezat, s'au dat sub oblastiia
inpArAtiii), Tar de la cetat Hersonul (zice Procopie acoles putin
mai Rios, WA la gura DunArii Taste cale de 10: zile, care lo-

curl, tot Varvarii (Hunii adecA aciia) le tin. Deci de acolo in

coace pe apa DunAril, care din muntii Cheltilor isvorste, ei
stergand marginile Italiii prin Dachia, Illiria, i Thrachia cur&
a 7ravra, Oxpc Bucivttov, Tthv Polithcov paatX6coq covzivet Ona. AdecA:

Toat locurile acl supt oblastiia inpArAtiii Romanilor sint;

Acst: darA mArturii, pentru Dachia noastrA, pre acst vremi,
ne dau istoricil vremilor sale ; de cat carile nu putem cunoaste,

ce ar trebui mai chiar i mai curat a sti intalge, precum Da-

www.dacoromanica.ro

82A

CAP. IV.

chia, ales ce maluroasa, i muntoas, adeca Ora Romnesca, si

a MoldoveT (caci Ardialul numai GhepidiT 1-au fost cuprins) supt

Iustinian inparat, subt oblastiTa inparatiii Romanilor au fost, oi

Inca peste hotarle ei, i pana la Azac, au lost find ; insa pen-

tru mal bunk si maT tare adeverinta, Tata vom aduce, ca din
izvod, toate cetAile, i turnurile, carile Iustinian inparat, sTau
din vechi 1T-au tocmit, su de iznoava li-au facut, in partite Da-

chili noastre, de unde fiete cine cat de inpotrivnic, sa poata

macar i peste voTa luT giudeca, ca de vrme ce supt Iustinian
au fost atate de multe cetatT cu Romani lcuite, si de la inpratie pazite, Tata ca de nabusala luT Attila, si a altor VarvarT,
cariT au urmat, dupa dnsul, pustie n'au rmas, precum s'au gresit si NeculaT Costin logoretul, urmand niste istoricT poate fi

lesesti ; a carora numere de abia, sa pot insamna intre altiT a

lumiT istorici.

CAPUL IV.
Aratcl-sd cetdfile, carile Justinian au tomtit, sett de iznoav4 au Aleut
in pdrfile Dachiii.

Ace las istoric Procopie ChesarTanul carte 4 pentru zidirile luT

Justinian; Odanaoara zie, inparMii Romanilor, pretutindere pre

Procopie cart&
4. de Zidiri

marginile DunariT, multe cettT, orase, i cetatuY, unele din driapta,

altele din stanga, auzidit, cu carile nabusirile Varvarilor opria.

ApoT intr'acTas carte, cap 5: cetatile i orasele carile in Dachia
au tocmit Justinian, s'au thcut din temelie, intr'acesta chip pornenste : Pre lnga Dachia, zice, curl Dunre, care din parte
den a stnga incpe a desparti pre VarvarT, Tara den a drtapta
in RomaniT Dachia care Porilacav, adeca maluroasa o chiama
(caci pnroc Latinste sa intalge malul sau tarmurile apil, adeca
in Dachia de pe termuriT Dunarii) fost-au odanaoara zidit Singhidon, (acestuTa uniT zic Semendr, iara altii inpotriva, zic sa
fie Seghedinul ; altiT asijder Vidinul)

Octavum, carile-T cu

opt mile maT gips de Sighidon. Innainte de la aceste au fost

21.

www.dacoromanica.ro

01 cap. 5.

322

CARTE VI

cetate Viminachium.;
Cupul,

ases in malul Dunrii cettitile Pineul,

i Novele ; Tar inpotriva Novelor de cia parte au fost

(cAriTa mai prostste ii zic Lederatul). De la acste, i

mai inainte urmaz5. Castelele (aded ceatui mai midi) Cantavazates, Smornes, Campses, Tanata, Zerne, i Duchepratul; i alte
multe mai mar-write, a drora numere zice, Procopie, eh le trce
cu condeiul ; insa, pre toate pre aceste Justinian inpratul s le
fie tocrnit i rAdicat, scrie. Dup b. aceste zice, urrnazA ceate pre
care o chiama Capul Boului, fcuta de Traian Avgustul; (de pre

Literata,

acsta cetate socotirn, Ora Moldovei sA fie luat Sterna sa Capul BouluT). De aciia Taste orasul cel vechiu ce s chiamb. Zanes, iar de la
Zanes nu departe Taste CethtuTa driTa ii Taste numele Pontes (adec

Podurile) si de unde s'a fie luat acst cetacue numele de s

chiam Podurile, iar Procopie, inteacelas loc arata. Traian zice
Avgustul, neputnd suferi, si nu dup5, cinst inpax4iii a fi socotind, ca hotar EA, aTbt inpratiia Romanilor, (vriind adec inprAtiia Romanilor s nu sa, inchiz& cu hotar), i s s hotrasca
cu apa Dunril, pentru acesta au phzit de au inpreunat malurile
Dunrii, cu pod. Post-au zice Architectul, (aded mai marele mesterilor) acestui lucru, Apollodor Damaschinnul. Atuncs au pus
Traian doaa cetalui, inteamndoaa -Armurile apel, din carele una
care Tera de cia parte (aded. dspre Misia), au numit-o Theodora ; Tara, Alta, care Tera in lArmurile Dachiii, au cbernat-o
Pontes ; aded, Podurile, luand nume de pre lucrul ce facus5. ;

Tara alto cetap, carile sint de la acelas Traian, insA mai pre
urma, fAcute: sint Marepirgul, Suniana, Armata, Timena, Thodoropolis, Stisipirgul, i Alicanipirgul. Asisder orasul, ce sh
zice Adaefas (aded, la ape) Pirgonovorile, Lacopirgul, i ceta.tuTa Dorticum. Asijdere Turnul ce s chiam Iudeul, i Pirgul
innalt ; Orasul Gomves, i cettile Oris Pas, Longhiniana, i
Ponte Sercum). Aceste sint cetatile, zice acelas Procopie, (Arne
singur, Traian in Dachia li-au facut. Justinian IT-au prefacut, i
cu osteni Romani, pe vrmile lui pentru paza inprAtiii IT-au
intArit. InsA trebue cu acsta a s'a ti, c Procopie, nu numr5.
toate cet4i1e, carile au lacut TraTan, i cu Romara IT-au inplut
in Dachia; ce numai cl, carile Justinian IT.au tocmit: fiind de

www.dacoromanica.ro

CAP. Iv.

323

vrme si de VarvarT stricate, pentru carile caut la Bon lin Decada 1 : unde cu Ulpia-Tralana, multe alte a Dachiii cetAti veT
afla numrate, din carile, i noT unele maT denainte am pomenit,
deosaT de acst cetatT, multe inca altele pomenste Procopie
in Misia, in Pannonia, in Illiria ; i ases pa,n6, la Schithia, de
Justinian fcute, i toomite. Ce alalte ne cantand la trba noastr,
aic vom arata une CettT maT vestite, earile au tocmit, i cu slujitorT IT-au intArit Justinian, in Misia i in Schythia, pentru ca
unile cu altele s se poat pzi, si la vrme de nevoe a s agiutori. In Misia darA zice intr'aclasT carte cap 7 :) in -trmurile DunriT, treT cetAV de-arindul sint : Saltopirgul, Dorostolus
(a6asta-T Dristorul)
CetaluTa, Palmatis,

i Sichidava, deciTa Taste cetatuTa Cusoris, si

cettuile Adina, i Tiliscon. Dup6 acst

maT adaoge Procopie cetatuile, carele au tocmit Justinian ases

in Schithia de RomaniT ceT de demult descAlecate i salsluite.
IntaT CetAtuTa, care pre vrm luT Justinian s'au fost chemand
Sf. Chiril; Yar maT de nainte a fast cetate vche, care s'au fost chemand Ulmiton, care cat&-va vrme maY de nainte find apucata, de
Varvarii Sclavdni, I Mcus intrInsa lacas de talhusag, apoT pa-

rAsincl-o, de tot s'au fost razsipit; eat numal de pre nume s'au
lost cunoscand; Pre aCasta Justinian ass din temelie au zidit-o;
si cu acesta chip partite acCl de prazile Slovnilor pAzite,
fail grip. lI-au gout, Lang5, acesta aproape sta vestith cetate
Ivida, (acsta au luat nurne de pe lacul ce-i zicem acmu noT
Vidovul ; care sau cetat alba Taste, sau alta maT aproape de
lac, cu acesta nume ; ins'a noT ce din istoricT a doslusi n'am
putut, socotla, la cetitorT lAsarn). Peste acCsta Taste Cetatura
Eghistul; si in margin SchithiiT Cetatea Almirin. (Almirin EllinCste s intelege sAraturT, sou shrrie) cum zic Turcii Tuzla,
care poate s5, fie Tuzla, care ast5.-zi. Taste in Cram. i aceste sint
cetatile, earl dintr'acest istoric cunoastem, a pre vrCrne luT Justinian au fost in Dachia, i prin r1e Dachiii vecine, tocmite,
grijite, I cu cste RomanTasc intrite ; de pre carele putern
cunoaste fra prepus, cum Dachia pe acsta vrme, supt oblastiTa Romanilor au fost, i cu Romani lAcuit5.

www.dacoromanica.ro

Proeopie.

De zidirile hil
Justinian
Cap. 7.

324

CARTg VI

CAPUL V.
Aratei-sd pricina descaleceiturii CrUii Lwfti, din ndmul Slovenilor.
Calviz la acesta
an.
Let 465.

Petavie ascutiti a annilor Istoricesti sAmMuitori,

din IstoriTa Lesescb, culg, precum pe vrmile lui Justinian, la
anul pomenit, adech: 551, Leh Sclavonul, locurile Poloniii, adecA
Calvizie,

a -WAY lesesti, sA fie cuprins; YarA cuprindere acelui prtmAnt, hroLtoplsetul Slo- nicul Slovenesc ase o povesteste Sclavenii zice, carii la DunAre
venese, in PH(baffle, list 4. ezus, cAzind Romanii asupra lor, i multe nevoi, i asuprele

s'au sculat de acolo, deci unii din Slovni s'au

dus, si s'au asezat pA apa Vislii, i s'au numit Polane (Poloni),
adecA cum le zicem noi Lest Ce itIthi de pre numele mai marelui lor Leh: 150 de ani au stAtut Cradia supt acel nume Leh;
iarA apoi, la a1ii s'au zis Poloni, sau Poliane, sau Poliachi, de
pre cAmpie, numele ducAnd: CAci spre locurile la campi s'au
fost intins; Ce de acsta a lungi lAsind, la cuvAntul ce ne
trebue s vinim. Din tAmplare vrmilor, i consensul Istoricilor, curat se cunoaste, ca Sclavnii, sau cum acmu le zic
Sclavunii, dupA ce au iqit dupA Bolgari, s'au vinit in parfAcAndu le, ei

-We hotarAlor inparatiii Romanilor, o parte sti. fie trecut DunAre,

la Misia, i la Thrachia, iarA o parte sA fiA rAmas, pe Volohia,
si pre alte locuri, pre magine DunArii; precum aratA i Procopie
pentru zidirile lui Iustinian, Carte 5, cA Sclavinil de mult vrme
au fost apucat cetat Ulmiton, i s'au fost Mout loc de talhusag,

pre mil apoi gonindu-i Romanii de acolo, i intArind cetat,

au fAcut fr grija partile acl, apoi Romanii, (cArora ei anume
Volohi le zic, sh fie vinit asupra lor, i sA-T fie gonit de la DunAre, pana Y au trecut la apa Vislii, unde s'au asezat. Acesti Romani, alVi nu pot sA fie, fArA numai aciias, carii in Volohia lcula, caci nici un Istoric nu aflAm ba pomenesca, precum lustinian
au trimis altA oaste, i s fie gonit din Volohia 8au din Dachia
(precum ii zic mai denainte) pre Sclavuni; ce cAte rAzboae au

avut Hatmanii lui Iustinian, tot cu Sclavunii cei peste Dungre

trecuV, au avut; (Pentru carii noi am zis), de unde chiar s cunoaste, cA Volohii pentru carii pomenste Istoriia Sclavnilor,

www.dacoromanica.ro

CAP. V.

325

n'au putut fi, IAA numai RomaniT cif de loc, cariT au cazut asupra Slavunilor, eel ce-au fost rhmas la Dunhre despre
parTile Dachiii. NicT putina dovada, Taste acestuTa lucru, ch hronicul Moldovensc cel vechiu, pomenste de niste Rusi, 6 au fost
altiT

Hronicul cel
vechlu
Ure-

Meuind la Su6avh, si la Bae, maT denainte de vinir luT Dragos che Vornicul in
Vod de la Ard61; care Rusi inch altiT nu pot fi, fr numaT 11- Pridoilovie
pomeneete.

masita acelor SlovnT de Romanil din Volohia, gon41, cu cariT

prin multh vreme Romanii in Volohia trind, multe cuvinte SlovenestT, in limba sa au amestecat; precum si acmu sh amestech.
Asijdere acei SlovenT, ce au rmas atunc67 precum nu stpanitori, ce suppusT podani, Romnilor sh fie ramas, s. dovedste,
i ast-zi Boerim Oral de sus, mai mu1T mojicT podanT rue
c
au, de cat de alte nrnurT. Ce pentru podaniT Moldovel, avnd
nol deosebit c,lis, in Descriptia IaldoveT, aic6 mat mult nu
avem a zice; DIA cat numaT, acest6 pre scurt pomenitn, pen-

tru ca sh sh adeversch, ch SclovuniT, de pe marginile DunriT, de Romanii, in Volohia trhitorT, au fost goniV, Tara nu alth

oaste RomnTasch, sa fie fost, ch de ar fi fost, ar fi pornnit Is

toriciT, precum au pomenit pentru oti1e, si rhzboaele, carile s'au
tamplat, cu Sclavei eel peste nunare trecutT. Asijder6, sh adeverim, precum macar ch Istoricil Eltineti t i Lhtinesti pentru
statul Vo1ohii pe vrmile viniriT Sclavonilor, maT mult nu pomenesc, de cat carele noi in cle trecute am arhtat; Irish Sclavonii ceT goniV de VolohYl de la Dunhre, si de nevoia, care au
phzit de la dansiT, in Letopisetile sale, nepomenit n'au trecut,
cu care necltith, si nebiruith dovada Taste, precum, Romanit din
Volohiia, macar ch de la inpratie putin agiutorTu a aye ar fi

putut, cher precum am zis, toate ostile inphr4if iera cu Velisarie in Italia, asupra Vandahlor, si a Gotthilor; BM, el singurT
nu numai de Varvarii, ce le chzush asupra s'au putut feri, ce inch

indathv biruindti, de pre locurile sale 1au gonit, si'ass nict

pre la marginhe hotaralor The dandu-le, tocma pans la '4Visla T-au
gonit, ce acst6 toate inc'a maT tare s'or dovedi in cursul brothoulul innainte; carile la loctili shu sh vor aduce. Duph acst6 Instr-

vag

earti

4,

nian, let 565 Noemvre : 13, au murit: duph, ce au inparhtit ant 38, carte b: Cap.1'1.

lunT 3, sau cum altil numArh lunT 7, zile 10. in locul luT urmnd
Iustin Cororopalat, nscut din sora luT Iustinian, de movie Thrac.

www.dacoromanica.ro

Nichifer,
ear 17, cap. al.
Lot 565

326

CARTE VI

CAPUL VI.

traul Romanilor ih Volohia, de la luslin, And la

Dovedte-s

Mavrichie.

Iustin, au fost nepot de frata lui Iustinian, si in Boerila ce sg

chema Curopalat, adecg purtatoriu de grija Curtii; poate s st
intaliaga, ea' Postelnicul cel mare in Ora Moldova. Statut-au la,
inpartie la anul pomenit. Ce in 12 ani ce au imparatit, cevas de
Evagrie, cart 5 pomenit, spre partile noastre nu aflam mai vartos, c pe acste
lustin Tlwacul.

cap. I piutt la al
patrule.

Evagrie, carte
5, cap. 9. el
Chedrinoe.

Ebulterrab
Let 570.

Nuhammed.

Romanilor doaa boale grle av:una iera slabg

bolniCoasa fire Ita Iustin, carile mai mult boliac find, de abia de
at arata vre-odata la narod, cu carele pricing, rail dirgatoril inparatiii, rau puterile inpargtiii slabiia; Alta, a Artaban inparatul Persilor, nirne inpotriv Tesindu-i3 cum II iera voia, as prapadiia, i
sfrma toate tdrale razsaritului; cat si zidiurile Antiohiii la pmant
li-au pus, si multime de Romani in robie au dus. In vrm acestuia
inparat, precum din Istoriile Arapesti culgem, Let 570, nascutus'au puiul viperil, parintele minclunil, faul intunrecului, inpelitat chipul Diavolului, Silta Satanii, Gura Tartarulul, ucigasul
Sufletelor, vrajmasul adevarului, ocara Lumii, Cinst musulmanilor, Ppsevdoprofitul Muhammed, carile din suflar, i opta,
Satanii, au scornit lege, si carte Curanului, cazut-au di pantecile
vrmi,

mane-sa in luna, care s chma arapste Rabie a doua, in 12,

care dupg socotla lunelor noah obiciuit cade in 5 a lui Mai in
Let 578.

Evagrie car.
TIverie.

Let 582.

zua a doa, a saptamanii, adech Luni. Iar Iustin inpgratul au munit la anul 578 Oct: 5 zile, dupg ce alesse singur in locul sau
s fie inprat Tiverie Anichie Constantin. Tiverie inca au inparatit ani 4; si cu mijlocul lui Mavrichle hatmanul (carile mai
apol au statut inparat) mari biruinta au avut asupra Persilor,
i toate cetgtile, cate apucash au intors ; Iarg f.,ef .582 tamplfindu-s boala, din niste Tidve ce mancasg, au ipi, Avgust 14
si singur in 10 a lui Avgust pe Mavrichie hatrganul 1 facusa
Chesari, si in 13 a lui Avgust s'au dat pe fiica-sa pe Constantina dupa dansul, puindu-1 Avgust. Iara in vrmile acestui inparat spre pri1e Crivatului, ce-va lucrat, la scriaori nu aflAm,

www.dacoromanica.ro

327

CAP. VII.

ins& nu putem a trdce cu condeiul a pomeni din Zonaras, Carte 14

Cap 11, si in 12 carile serie, precum Hagan Voevodul Avarilor,

au cersut de la inparatul Tiverie mesteri, pentru ea sai faca feredde,
carii inparatul trimitindu-i, el au silit pe mesterT sa-i faca pod peste
Dunare; pentru ca fr grija s poata trdce apa. Apoi luand ce-

tate Sirmiul, i alte cetati a Illiriii suppuind, au cersut de la

inpratul sa-i mai adaoga 80 mit de Galbeni catra 20 mil ce ma

mai innainte. Ce acsta a lor mandrie, dupa ce au statut Mavriehie, la inparatie, li-au iesit pe nas, precum indata vom arata.
CAPUL VII.
Doved4te-sil traiul Romanilor n Volohia, supt Mavrichie, i Hagan
Domnul Avarilor.

Mavrichie vestitul in Hatmanie, i Inca mai vestit in inparatie Mat richie.

dupa narocite rasboae, i biruinta, carile au dat asupra Persilor,
ai asupra lul Hagan Domnul Avarilor, carile i pina la Tarigrad,
vinis, i multa rautate inparatiii adusse, apoi let 594, trimis- Let 594.
au pe hatmanul Priscus, asupra Slovnilor, omit iera in Trachia,
mare omor intrianal facand, i-au scos din toata Thrachia (emit
mai pre urma an trecut in Ghermania preoum Sabellicus
marturisste) ; Ce nici, cu Math, lasindu-sa, la al doil an Iau
gonit, i peste Dunre, i multa dobanda luand de la dnsii,
au trimis la inparatul Mavrichie. Iara el aa mars la Yernatio, cu Istorita MisteChotoate (Wile peste Dunrei pentru ca mai tare sa pazasca acele
tad de jacurile Varvarilor. Aic ce mai deschisa dovada, trebue,
pentru dovada traiului Romanilor in Volohie/ c macar a istoricii anume nu pomenesc pentru Volohia sau Dachia, ce nurnal
,

ce zic c'au rarnas cu ostile pentru paza thrlor peste Dunare;

insa aiav Taste, ca niel locurile pustii au statut s pazasca, nici
in locurl fara, oameni, i fara lcuitori, ar ft. avut uncle iernai
nici in partile Pannoniii sa fie lernat, s poata intalege, cael. Pannonia acmit de mult lera In mnile Bolgarilor; 'Tara od mai mare
parte o tine Haganul, cu _Marl sM ; carile precum din Theofil e 8. e:talps. 3.
$laalocatis ounoastenl: i pe SviavonT II ave supt aseultard sa, i car /, cap. 7.

www.dacoromanica.ro

828

CARTE VI

cu dansii corbii pe apa SaveT face; de unde

slave Taste, ca Priscus peste Dunre, nu aTure, ce in Volohia
de I Gni:41111a,

au fost Ternat. Asijder din pomenitul istoric mare dovada avem;

ca pre vremile luT Mavrichie, flu numal Dachia, ce Inca i Schythia (spre partile carile acmil Crmenii i Bugegenil traesc), supt
staphnire inparMiii au fost, i Hatman acelor parti Baduarie,
Samoont cart
0 tap. 10.

Istoricul anume insamneza, iara Wile au statut tot peste Du .

nre sese ani, precum mai gos s va arata.
CAPUL VIII.
Acdsta s1 clovedelte supt acestas in,pdrat.

Let 597.

La anul 597: Scriu istoriile mestecate, precum Prisms hatmanul, cu indesturile unor nepriTatini ai saT, cazusa in oare-care
prepus de viclesug la inpratul, de care lucru Mavrichiei la Tarigrad chemandu-1, au trimis in locul lui pe un Petr, ce acesta
in vanatoare cu calul, denaint4 until gligan fugind, s'au lovit

cu piCorul de o truchina de copaciu, si frngAndu-si piCorul,

de grij ostii putin, si mai nemica purta, de care auzind inparatul, Tara au trimis pe Priscus peste Dunare la osti; Ce pan
a merge Priscus la 'DOI, Slovnii auzind, ea hatmaniT din oaste
lipsesc, i nici o ornduiala intro dnsii iaste; apol, pre ascuns,
si Hagan voe, i indemnare dndule, la anul pomenit, cu mare
Samocat car 7,
cap. 7, ei carte
7 cap. 12.

navala in Trachia au intrat; i precum li-au fost voia au prdat-o; Ce sosind Priscus, cu osti, nu numai caci ca Sclavei
s'au tras innapoi, ce Inca peste Dunare cu stile trectind, cale
de patru zile, in hotarale Avarilor au intrat pentru care trimiValid Hagan la dnsul Soli, 1-au intrebat, ce ar cauta pre locurile lul: Priscus 1 au raspuns; precum alta nu (Arca, fara numai

vtinat. Atesta Hagan stricar pacii intelegand, la anul 599 ostile

Ut 599'
Samocat aco10e strng6.ndu 's, au intrat in Dalmatia; Ce trimittind Priscus o
Chedrinos.
sarna de osti, pentru ca sa Ta veste mai bine, dndu-le- nitrocul
mana, fara veste pre pradatoril lui Hagan lovind, au secs plianul
TASt 600,
041 apucas. Hapn la anul al doilo inoi1 mal maro gatire Wand

www.dacoromanica.ro

CAP. VIII.

329

an intrat in Trachia, si in Misia. Romani! cu multe batal mai

lusoare biruiti Hind, Mavrichie intratMa spaima vinisa, cat sa
ispitila, sa las& Tarigradul, i sa fuga, ce apol soli de pace trimitind, s'au toernit cu giuruinta, de 40 mil de galbeni de aur, sa. de
pe an; intr'acesta cbip atunc Mavrichie cu ban!, vrmesi nevola
cumparand let 601': Comentiul hatmanul ostilor Misiii. i Priscus sa,11,etastol.rt,

Hatmanul cel mare la Dunare, tote ostile la un loc impreunand, 8, cap. 2. si cap.
pentru ca sais sple rusin, care in anul trecut ptisa, fara stir j 3 : i Cliedrinos
poronca inparatului au trecut Dunar asupra Varvarilor, de care intelegand Hagan, mai ingraba au trimis doi floor! ai lui, cu o sun/
de osti; i ases in manul Dunrii razbolu dandu-s, fura Varvaril
biruiti, pre loc patru mil morti cazind. A doa zi alt oaste proasOita, inpotriva iesindu-le, I-au batut i pe acila; din caril au perit
noa mii A trie zi singur Hagan, cu toate ostile sosind, groznic
razboiu s'au Mout, ce cu vartut Hatmanului Priscus, botind pre

Varvari in balta, ce lera acolo, ca la 14 mil impreuna cu tril

fieori a lui Hagan, innecati au perit. Hagan cti mare primejdie,
la apa TisiI au scapat; unde Tails razboiu de iznoava tocmind,

Hatmanul, Inca, dupa izbanda s'au luat cu ostile in urma hit

Hagan, si la Tisa agiungandu-I, iaras razboiu vrajmas s'au dat;
i acolo Varvaril aceias papara au mancat; Decila Priscus
sfarsitul biruintii a pune vrand; o sama de osti, ea la patru miT,
au oranduit s triaca mai pe sus, apa Tisii; carii dupa poronea
facand, au intrat in satele Ghepidilor, (acest :Inca lacuia peste
Tisa, intre Dunare, supt stapanir lui Hagan) si mai multi de
30.00th omorand, cu narocire, Tar au trecut apa innapol la PrisCe

cus, Tara, Hagan nici cum atat MUT in sama, bagand, de iznoava,

pe apa Tisil ostile s'au cules, i sau de tot sa piark sau s is.Zbandiasch, de rezbolu s'au apucat. Ce vitejila Hatmanului, si a
Romanilor, i acesta vrajmasie calcnd ; Varvaril c de pe urrna,

prapdenie au luat, c fara, numar de multi au perit,

si in

apa s'au innecats Tar& vil prinsi au fost Mari 3.000: de alti Varvarl amestecati 6.200: si Solavoni 8,000: A lucrurilor supt inparatila lui Iraclie tarnplate, scriitoriu Theofilactos Samocatis, frumoas i inpreui a. si vaTtoasa, inarturie ne aduce, precum Avarii,
Solavonii, Ghepidil, si alto nruuri varvaro3 de (wile s'au po.

www.dacoromanica.ro

330

UARTE vi

menit; toate mai sus de Volohia el fie lacuit; ei in partile Oral'

Ungureeti de sue sa sh fie ravarsat. Serie dara pomenitul Istoric,
precum Pear Hatmanul JuT Mavrichie, trimis fiind pentru paza
peste Dunre, i sosind la cetatuTa Palastolon chemata, acolo au
auzit, precum Varvaril, cu Voevodul Apsihon, s'au fost strangand
de cia parte de Dunare, inpotriva Cataractelor. (Acst siut pragurile Dunril), deci sirguind inteacolo, s'au apucat cu. Voevodul
Theofilact Santo- lul Hagan, a vorovi pentru pace. Ce Apsihon s'au vazut de coneates car 8.
cap. 5.

ditiile pacii a sa departa, de vrme ce silila sh Ia Cataractele

de la Romani, ei ae sa eh faca pace, care lucru nepuandu-sa

face, de iznoava s'au innoit sfada intre Hagan, ei intre inparatie.

Socotlasca acmu orl-cine ar fi intr'alta socotla inprotivnica, ca

de vrme ce Cataractele Dunaril au fost in stapanire inparatiii

Romanilor, ei do acolo pana la Schithia, precum mai sus am
pomenit. Ce socotial inpotrivnica, mai poate incap? precum
Volohia noastra, cu Romanil sal n'au fost salaeluit? i precuM
i Thrachia, Tera cu oetile Romaneeti plina, cad ei pentru ce n'ar fi fost i Dachia? Ce pentru caci cu pomenir anume
si Misia,

trce (macar ca socotla nici cum nu lasa), poate Inca prepus ea ramhe; Ce va vid innainte cititorlul nostru, ca' precum
aic suppunem, ae sa va ei dovedi, ca precum alte nmuri pre
acest vrmi in Volohio sa fie lcuit, scriitorii nu pomenesc,
aee mai pre urma anume, in locurile lor sa fie trait, il arata; ei
dupa canonul adevarulul, din povestir delor mai de pre urma ;
tacr celor dintai, dovedesc; cad nu pentru cad acolo lacuitorl n'au fost, de pentru caci pricina nu, li s'au dat, (cacT in Volohia inteacestora vrmi razboae n'au fost), n'au eerie, s cercam dara innainte.
sA

CAP. IX.

Aas1a sT doved4te, de lig acestg impdrat, pcintY la Foca, ee; zic

Tirannul.
Let 602.

In cursul anilor 602 : Mayrichie au seri& poronea la, Pear

Voevodul; pentru ca apropiindu-s Tama, s ea radio() cu

www.dacoromanica.ro

CAP. IX.

331

intrand in partite Sclavonilor, mal bine sA sA hrhnlasch, slujitoriT

din phmantul nepriTatinilor, de cat din Provintiile inpArAtetT; Ce

acest Ternatic socotind oast eh le va fi cu greu, i cu primejdie,

poronca inpAratuluT sA asculte n'au vrut. InpAratul poronca la
PetAr indoind, i intreind, ii silie numal sh intre la Ternatic asupra nepriTatinilor. Oast inpotriv. stand, i rugAminte ce irimisse la inpAratul, nicT cum trecandu-li-sa; cu totil au rAdicat
Cap, i indatA au strigat s le fie inpArat Foca Sutapl, (care apoT Foca 7irallnul

s'au numit Tirannul). Foca inch de demult una ca acesta pandind, indata s'au pornit cu toatA caste spre Tarigrad. Mavrichie
vAzind cA asupra a toata caste, n'are nicT o facere, au fugit din
Tarigrad la Halchedon. Foca intrand in Tarigrad in anul pomenit, in luna Jul Noemvri, Senatul i Patriarhul Joan, 1-au priimit inpArat, i a triTa zi 1-au i coronat. Ce drepte i necunoscute
giudetele luT DmatzAu, vrand clezrhdAcinare nu numaT a inphrAtiiT, cc i a toatA familia, Jul Mavrichie, ce face? incoronatie
inpAratuluT fAcandu-sh ocuri, i Donaimale prin cetate, dupa
cum Tera obiaTul, i inglotindu-sa maT mult nArod pe ulite, Foca

au trimis s-T potolTasca; nArodul au inceput a zice: CA Foca

obicile cetAtii nu tie, i ae O. nu facA; cA Mavrichie inch Taste

viu; Foca auzind aceste cuvinte, indata au trimis, i au dus pe

Mavrichie de la Halchedon, (Halchedonul Tera, unde acmu Taste
satul, cAruTa ii zic TurciT, Cadichion inpotriva Visantiii peste
Boaz), i intai innaint ochilor luT, T-au omorat treT fieorT, apoT

i pe dnsul, in 27 a luT Noemvrie. Cu mare rbdare, inpotriva

a atate tirAnil au stAtut Mavrichie, nici alt euvant din gura luT
s'au auzit, fr numal: Dreptlett Doamne, i dreptu-I Samocat carte
cap. 11. Pavel
gIudet ul thu; inch. Mamca, care tine un cucon de titA, ascun- 8,Diacon
carte 17,
zind Cuconul inparatuluT, au fost (land pre al au, Ce Mavri- cap. 52 i Zochie nesufferind eli. omoarA altul, in locul fiTuluT sAu ; au des- naras Checoperit singur,, precum aeela copil , nu Taste al Mu , ce a
mamcall Inparhtit-au Mavrichie ant 20: lunT 3.. Foca precum
tirAnete la inparAtie intrase, a tirAnete au purtat-o 8: anT. Istor 610.este.
In vremile lut, ce-va in partile noastre clatit, nu aflam; Iarh la esti in Iraclie.
anul de la Domnul Hs: 610: Senatul, i tot nArodul ne maT pu Nichifor
ear 18,
cap, 26, oi CheLand sufferi tiraniile lul, i vzind ea eu blAstA(mh)tiTa luT toga
alines.

www.dacoromanica.ro

332

CARTE VI

inpar4ila cade la razsipa, (cad si Persil acmu Ierusalimul, Eghyptul si Alexandria luasa, si parka la Halchedon vinisa) s'au sfatuit,

s'au chemat intr'agTutor pre Iraclie cel bateau, Guvernatorul

Africal; el nevrand singur sa vie, au trimis cu vase, pre fliul
Zonara s sat' Ieraclie, care sosind la Tarigrad in luna lui Octomvrie: in
carte 14.

limanul din lontru, au prins pre Foca. Dupa ce 1-au prins, intaT
I-au inbracat in hatne mojicesti, apot T-au tatat manule, i pi6oarele, i partile barbatestt, si deciia i capul; tara starvul aruncanclu 1 afara, slujitorit 1-au ars in toe, s'au sttut la inparatie
Ieraclie, fiorul lul Ieraclie, incoronindu-sa inparat, intr'acelas an
in luna lul Iu lie.
CAPUL X.
Doved4te-sci traiul Romanilor in V olohia de la Iraelie lodnei la fiitil
seizi Constantin.

Irac lie.

Gaud au statut Iraclie la imparatie, puterile imparatiii cu tiranita, i ne dumnazaird Focal, atata de stropsite, si de ostnii

cet vechi, si de isprava atata de saracite tera, cat precum marturiseste Zonoras, Iraclie facand cautare, dbit ati aflat numat
dot slujitorT din eel ce Dacus& Mavrichie, cu care pricin Persil
despre Asia, Tatarii despre Evropa, multe i nesuferite calca-

Pavel Diacoh

ear 18 TheofaWs. Chedrinoe,

Nota 179.

turi Melia in hotarale imparatiit, cu earile macar ca Scriitoril

anume nu pomenesc, Taste a se cunoaste ca i paqile peste Dunre, fara mare tulburare, i neodihna sa nu fie fost. Aueste din
vrmile Focal cltite, si ijdarate amestecaturi, i slabanogite putent, Iraclie a le tocmi si a le intri, cu tot dedinsul nevoinO,
puind, anal au asezat lucrurile despre Evropa: pace cu Hagan
Domnul Avarilor facandi Apoi in and inparatiit sale, al 12 le,
carile taste de la mantuire lumL 622 ant, clatindu-sa cu ()stile
din Tarigrad, asupra luT Hosroie, au trecut la Asia; Ce Antal cu
multa rugamente de la Perst pace poftind, Hosroe, (acesta a4m
de inparatl PersestI la Hronicul Persesc Mirhondi sa cheama
Husrev), 1-au raspuns; precum intr'alt chip, cu dans pace nu
poate sa faca, fara numai de va tagadui pre Rastignitul a fi Dum-

www.dacoromanica.ro

CAP. X

333

i s5, se inchine soarelui, cul se inchin si el. Acest fliu

de trufasa, si spurcath pace, credindos sufletul lui Iraclie neputhud priimi, boat& nedejd in mila lui Dumnzu, si a precuratei
Fioarei puind, cu rughmente, (macar c6, cu multul mai slab
iera in puteri), ins f6r nici o indointA au purees asupra lui.
Si Antal lovind i stricnd oast Persasca, care iera trimisA innainte-i, cu Sarvar Hatmanul, apol la al doil an, Let 642, cu
s'angur Hosroe lovindu-s tare l'au btut cat de abiia el cu putine)" camera au scpat. Hosrois duph ce au pierdut rzholul, i
vzind c'd Iraclie, cu mare biruint purcede innainte, el au himis soli la Bolgari, la Slavoni, si la Hagan Domnul Avarilor,
indemnndu-i, ca i el, s. s scoale inpotriva lui Iraclie, i margaud sa incungiure Tarigradul; si arAtndu-le precum pre lesne
Ii vor izbandi, de vrme ce toate ostile Romanilor sunt trecute

nAzAu,

Let 623.
Let 624.

la Asia. Mal acsta multe daruri trimitindu-le, mai multe le

giuruia. Ce Iraclie, ca un bun chivernisitori, ()stile in trei bulucuri

inpartind, o parte au trimis la Tarigrad, o parte au dat supt Comenda fratine-sau lui Theodor, Tara o parte au tinut cu sine.
Acsta cu bun inim priimind Hunnii (precumie zice Zonoras
Carte 14 Cap 16) sau Avarii, precum le zice Gheorghie Chedrin
la semnul 177) luand cu sine pe Sclavini, i pe Ohepicli, fara'
veste au intrat in Trachia; i nic1url oprindu-sa, din toate partile au incungiurat Tarigradul; Ce sau cu vredniciia Hatmanului
lui Von, (precum va Zonora), sau cu agiutorul pre curatei Fi&are de la Vlaherna (precum va Chedrinos), care in chip de inpgratesa, foarte frumoas, inpodobit cu multime de alte fete tinere,
ei aiave din manastire afara Tesind, si pre langA santurile cetAtiT prinblndu sh, Varvarii au socotit, precum inteadevar Taste
inpLltsa, i ase (land navala s o apuce, cu nevtizute putere,
attlta s'au tulburat i s'au amestecat, cAt ei in de ii ne spusa
moarte, i prapadire, s'au fcut, din carii putini, cu Domnul lor
(scapand) cu fuga, au schpat. Inteacesta a Tarigradului incungiurare, zic s sa' fie fcut rugile Acathistul. Avut-au Iraclie i
Turcii, la Asia cu lf adusi, ca la 40 mil, carii Antal multA stricare au fcut Persilor, apoi viclenind pe Iraelie, in vrm rzbolului 1-au pa.rasit, vi s'au dus de unde vinis, adic5, de la

www.dacoromanica.ro

Zonaras
c a r(t1

e1641:1e1

oaf!.

334

Let 626.
Let 628.

aet 641.

CARTE VI

mare caspiil, peste muntil Caveasulul. Ce Iraclie i acsta in

soma nebAgand, tot au intrat inca maT in lontru in inpArAtiTa
Persilor, Let 626 ; larA 'au dat rAzboTu cu Razatis, hatmanul
Persilor. St Mut-au rAzboTul din rAvArsatu1 zorilor, pAnAla 9 6aKIM de zi, i iarA Persil furA, biruitT; i 'Ana* la Let 628 nu nu-

maT cat toate Wale i cetatile, carile Persil apucase, au rAscum

parat, ce inc i. scaumil Persilor au dobandit. Minune scrie
Chedrinos, de zice, precum numar dirt flerile, carile Hosrois aye
prin livzi pentru privala inchis, s s fie sAturat toat. oast,
cat au ezut acolo. A Iraclie ese anl din Persie n'au maT
Yeit, in toate pArtile biruind, i izbndind; pAna s'au tAmplat
moarte luT Hosroe, in locul a ciiruTa stand la imparAtie Sirois,
s'au plecat la rugAminte de pace. fraclie Inca stul de biruinta,
aezind hotarAle inparAtiii toate, precura au fost maI denainte,
i luand i sfanta Cruce, pre care Domnul s'au rstignit (caci
cand luase Persil Ierusalimul o robisa), au fAcut cu Persil pace,
i cu mare pocvalA s'au intors la Tarigrad. DupA atate laude
de biruintA, i de cretinatate ce ave Iraclie, mal pre urmA
ru s au ocarat la batraneta, in Teresa Manothelitelor cazind,
i pre altT Pravoslavnici cAtre acestA nebunie silind, i a6
urgiTa lul Dumnazau asuprA-s, i a toata inpArAtiTa pornind, el
cu gre boalA de Idropica au murit, Let 641 mart : (sau cum
va Calvizie) maT 11 dupa 6-au inpArAtit anT 30 lunT 10 (sau

Patavie Parte 1 cum va

Patavie luni 4 zile 6; s6u cum insamneza Rictiol in

carte 7. eap. 13. Hronicul mare, luni 5 zile 8 ; 'lard inparatiTa de la vr6mile luT

Itictiol in HroniCUI

MUT, 18

aeesta an.

innainte, cu spurcatA descalila lul Muhammed Psevdoprofitulul, i maT mult cu vitze armele lul, i urmatorilor lui, tare
au inceput a se struncina, i din toate partile a se scutura, cat
deciTa Serachnil, i paganatat lor, cu neincetat pas, tot innainte au pAqit, pAnA au sosit lucrul la mieliia, i mizerila, care
acmu cu toii, o plang, i de stt va maT intoarce vre odatA plansul acesta in ras, i bucurie, unul DumntizAti tie, carele in mama
sa au inchis cunotinta vr6milor, i a anilor. Decl Iraclie, fiind
la varsta de 66 de anY, murincl, au Minas la inpArAtie flu seu
Constanti n.

www.dacoromanica.ro

CAP. XI.

335

CAPUL XI.
A.Castaq sd aratd de la Constantin Aul lui frac lie, pawl la Constantin
Pogonat.

Constantin dupa ce au statut la inparatie, maY niult de patru Constantin

fifist
lunT n'au trait; QacT intrnd in vrajM cu mastiha-sa Martina, zic NitinT
unii sa-1 fie otravit. Duph ce au murit Constantin, au apucat in- ameggeati
paratie Martina, cu fiiul su Iraclion; ce i acsta nu mutt au peraer n'si:PmHindre
indelungat, plata ce i s'au cazut, c dup. & lunt Senatul inte- Una ti [radian.
legand, ch ea sa. fie otravit pe Constantin, au prins-o i taindu-i
limba, au trimis-o la izgnanie. Asijder luT Iraclion T-au taiat
nasul, i 1-au bagat in manastire, si au rVicat la inparatie pe
Constans fiCorul luT Constantin nepotul lui Iraclie, Let 642 In Constantin nepotul lul Ira-

luna luT fevr: Acesta Constantin ca la 27 de anT au inpar atit. cite. Let 642.
In toata vrm inparatiiI luT, ceva s. sa fi lucrat in partile despre Crivat, lucru de insamnat nu pomenesc, cad SerachaiT Zonaras carte
15 rap. 19
supt haliflele luT Muhammed, la Asia tare intarindu-sa, multe Cliedrinos
locurT i cetatI ale inparatiiI Romanilor cuprinzind, (cad acm shanul 175.
i Ierusalimul luase), pentru acTa toate lucrurile cle maT grele
intr'acolo sh purta, fara numaT dintre scriitorT pomenCste Chedrinos, Cap: 189, precum Let 657 Constans inpratul, au mars Let 657.
cu oaste asupra Sclavinilor, i cu nrocire izbAndind, mult
prada au scos din tara lor; de unde macar ca nu cu aiave dovada, ce de crezut Taste, ca biruinta avand inparatul asupra Varvarilor, partile Volohiil in pace s fie trait. Jail cititorTul nostru,
putin ingaduitorTu find, IT gTuruim, c in cursul hroniculuT innainte ii vom dovedi, c pre acst vrmT, pre carile IstoriciT
ne pomenite le tree, i pentru partile Volohiii tac, alta 1T-au pomenit, i pr.ncum pre locurile sale, sa fie fost traitorT RomaniT
din Volohia, arata. Iara Constans inparatul, Let 668 Julie 15 fu Lt 868.
ucis in feredeu, lovindu-1 un AndreT, ECor-ul unui Troilo, cu
tasul cel ce s spala in cap, in-cetat Siracusil, unde pre atunc
st afla. Dupa moartea inparatuluT, ostniT pentru ca sa nu fie
tara inparat au radicat pe un Mizizie (de nrnul luT Arman find) Mizizie see Mizentie.

www.dacoromanica.ro

36

CARTt VI.

la inprtie, in carile alta, vrednicie nu Tera, fail numaT acT

Theotan 01 Cite- Tera prea frumos la E.*, si la stat, ce Constantin fiul (luT) Condrin acoios.

stans, auzind de moartea pArinteluT 'silt', si de inprticie, precum

Mizizie (su cum altiT ii zic Mizentie), tirneste au apucat-o, s'au

sculat cu Donoimaoa de la Tarigrad, si mrgAnd la Siehilie, acolos, si pe tiran au omort, si toath inprAtiTa ApusuluT aszind,

si oasele tAttme-s6u purtnd, s'au intors la Tarigrad fiind tgrA

barbrt cnd s'au dus, Tad, la intors viind, Tera cu barbh lsata.;
Patavie Parte 1. pentru acTa T-au zis Pogonattos, adecA BArbos. Perit-au Constans
carte 8. cap. 1.

in anul pomenit Iulie 15, dui-A ce au inprMit anT 27, su precum socotste hronicul cel mare, anT 25 lunT 6, zile 5.

CAPUL XII.

Aratd-s4 Volohia supt Constantin Pogonat, apueatcl de Bolgari, inscl

nu nzult rinutd.
Constantin Po-

gonat. Let 678.

PAn la al zcele an, a inpilr4ii1 acestui inprat, carile Taste

de la naster fioarei 678, IstoriciT sint dap a scrie rAzboaele,
si nevoile, carile trAg inpAratia, cm vrjmas si pAghn nmul a
Serachinnilor, Tarti, la anul pomenit, Condeiul, si in parte E-

Theofan gi Che- vropil,intinzindu-'0, scriu, precum Bolgaril, cariT de pe apa VolgAT,

drinos.

Let 679.

numele isT trag, despre prtile CrivMuluT, si despre locurile mrii

ngre, in Thrachia au nApAdit, si oast, care inpAratul inpotriva

lor trimisse, au biruit. Ce inpiiratul fiind dat dupd grij lucrurilor BesericestI, si fiind s strAng' Sinod, I-au cAutat sb,. cazA
cu dnsiT la pace, giuruindu-le si dare pre an. La al doil an,
Tails aciTa Bolgari trecand Dunar, si vrnd acmil sa se asz
cu totul in Bernis, inpratul Tara's au trimis oaste asupra lor;
ce tot cel de an nAroc au afflat RomaniT; caci HatmaniT iind
pre BolgarT in sama de nemicA, si eT acnin apucand locurile
cCle tarT, prin munp, fail mult nevoe au biruit pe oast inparatuluT, pentru care inpgratul Tails czind cu dnsiT la pace,
s'au asezat lucrul: ins& dupa placre Bolgarifor. Tail dupg ce
s'au asezat lucrurile despre part Bolgarilor, s'au mutat ostenire

www.dacoromanica.ro

337

CAP. X It.

spre Asia, Inpotriva Serachnilor, carii nu numal multe tAri, Nitchifo

ons

99E0

pi cetAti luasA de la inpAr4ie, ce Inca i Tarigradul epte ant Pavel Diacon.

incunjurat 1-au inut ce mai pre urrnA cu aiave agutorul Pr- cartedrinos
19 ; laCheacebt

curatei Fidoarii, atata au suppus pe Serachni, cat s'au legat sa,

de pe an 365 mil* de galbenT: 50 de suflete oameni i 50 cal
Chioheilni, i cu acesta mijloc au facut pace in 30 de ant.
Supt acesta inparat istoricil Greceti in istorie Tarigradului, ca
cum ar pune tenchiul, pentru numele Dachii a pomeni, Ora la
inparAcia lui Vasilie Bolgarocton Lac; apoi Tail supt numele
Vlabilor, de Romanii din Dachia incep a pomeni; insa din Istoricul Zonoras putem cunoate, cA pe aceste vrmi, niamul Bolgarilor spre aceste pArti Intruindu-sA, nu numai sti fie stropit, ce
Inca. i cuprins -Wale Inpar4iiT, precum dincoace, a i dincolo
de DunAre. Acetei dal% tamplAri, Istorie Zonoras carte 14: Cap

'21 : a o scrie. BouXiipot Tatc PculLcalck zthriot,-Tdc4 irgpcw tor) "gasp,

Adeca : Bolgaril zice, in tArale Romaneti, cele de peste Du-

nAre, ravarsali, pustiind; inparatul (Constantin) s'au gAtit, i pe

mare i pe uscat sA le iasA Innainte, i a cu mare Dunaima,
de corabii purcegand pe mare ngrA, au intrat eu oast in sus
pe DunAre De acestA a inpAratului &ire, inspaimantandu-sa

Varvarii, s'au tras intr'un loe tare, carele cu pamnt i cu ape

iera incungurat, i acolo ed. Inteace vrme lovind pe inpratul gre durr de piCoare, i lsind numai pe Hatmanii sat
cu oOile, el au trecut in dasta parte la Mesamvriia, pentru ca
sa-'1 facA liacuri la ferede. DUO. despArcire inpAratului de oaste,

au intrat in oaste o fricA i o spaima ca acia, cat de nime goniT

carile incotro pute. Varvaril acsta vAzind, inbArbAtandu-sA, cu mare indrAzniala s'au luat din dos aT goni; pre
mulV omorand, i numai pucini prinzind, i a apoi, i DunAre
dupA danii trecnd, p au aeclat etrele in pamantul Romanilor;
nici decita sau mai parasit, tot de-a una tArale Romaneti a pustii,
pentru care au Mutat inparatulut, cu danii sA facA pace, i cu

mare ocara inparatiit s'au legat Inca i dare pre an sti le de.
Dupa mesa tamplare decila luerurile in pace au statut, pana
in savarOre lui Constantin. Cu acestA povste aratA Zonora, precum deciTa s'au curmat pomenir la Istorici, pentru rle Ro22

www.dacoromanica.ro

inparat

338

CARTE VI.

manesti, 'rag toti repav to5 wlatric, acelor de peste Dunre, adeca, a
Dachii maluroasa, i muntoasa; caci ce Mediterrania, adeca Ardialul, Inca de demult Ghepidii o apunsa, precum noi la viTata lui

Iustinian, am aratat. Asa Varvarii acest, cuprinzind tarale Romanesti, precum dincoace as dincolo de Dunare, au dat pricin tamale cel vechiu a Romanilor sa se schimbe in a Volohiilor, dup limba adeca. Slovenes* precum el chema pe
Romani. Stand tiara Bulgarim pe acest rl, poate s cunoaste
ca i Romanii din Dachia, de agiutorul inparatesc parasiti, i
ne aparati ramaind, le va fi cautat intr'un chip a-'s tocmi lucrurile, cu Varvarii, i cu deosabita respublica cu dniY, i cu alit
vecini de pen pregiur a sa chivernisi: mai vartos (caci precum
din cursul Hronologhiii putem cunoaste) c acesti Bolgari, nu
multi ani in Dachia sa fie zabavit, ce trecand la Misia, si la Illiria
pre acolo s'au aseclat, precum mai gips vom arata, i precum
videm i pana asta-zi, pre acolo lacuesc; Tara, nu despre Dachia.

Let 685.

Ce Istoricii grecesti, precum am zis, macar ca pe vreme acestui inprat IY curma voroava pentru Romanit din Dachia, insa
dintealti Istorici putin inainte, va afla cititoriul, precum aoias
Romani, pre locurile lor traind, Publica deosabit, sa-'s fie le
gat, macar ca pn la vrmile lui Isachie Comneno Anghel, tot
de trupul inparktiii Tarigradului, sa. tine; Iara, supt acela inplrat, deciia 8,00 de tot s'au deosabit, precum randul Istoriii, curat va al-Ma, in viiata lui Alexii Anghel. Dupa ce ati inpacat
Constantin toate partile, s-au facut i siborul a toata lum, carele s numara, al ssele, la anul 685, in luna lul septemvrie, au
murit; in Indictionul al 14: dup. ce inparatisa 17 ani incheiati,
lsind la inparatie pre Mu! sau Iustinian.
CAP XIII

Acestq s'd aratli, de la fuslinian, pawl la Leontie.

lArt 86t86 nhit oar ra

Scriu Istoriile Amestecate, precum Iustinian la anul 686: au

MisteIana
earte radicat caste, asupra Bolgarilor, si a Sclavonilor, i mult prada
19 oi Theofauls.

www.dacoromanica.ro

C.P. XIII.

339

i strichciune li-au Mout; ce apol intorcandu-sh curand Card pazh,

i fard grip', lard 1-au aguns Bolgaril, i -au scos toath prada.
Duph acela pace cu Bolgarii, cu Sclayonil fdcand i otiI, care

din Sclavoni, ca la 30 mii cu lefd scrisese, bizuindu-s, au stricat pace cu Serachenii, i let 691, s'au sculat asupra l or. Serachenii nici o ghtire de oaste avnd, cu mare plechciune au chzut
la inparatul rugandu-se, precum voia ii va fi, ae leghmant de
pace, intre danil s. facd. Ce inparatul, pdcil nici cu un chip,
loc ne vrnd sd de, s'au aguns Serachenil cu Slovenil, gluru_
indu-le, s le de atate bani, catl de la inparatul sd, la, sa tocmis. Slovenii o samd lund de la Seracheni bani giuruiti, acas
intorcandu-s, i mare tulburare in oastea lul Iustinian Mcand,
intiac6 vrme Serachenii, i-au dat navalh; i indat ii i biruird.
Inphratul inch' vdzind 6-au pdtit, cu vicleugul Sclavonilor; ce
fugisa : maniindu-s, au poroncit de au omorat pe toti pe ala41

Let 691.

Sclavoni, caril maY rmsese in tabard. Zonora Carte 14: Cap Zonora Carte 14.

22: scriind mai pre larg, pentru acest oaste bulgdresch, care
au viclenit pe Iustinian, carile s'au poroclit Rinotmitos (ca cum
am zice Carnul), stricand legdmantul, carele aye cu Bolgarii, i
neprimind O. le mai de dare pe an, s'au sculat cu oaste asupra

cap. 22.

lor, i tare biruindu-i, multime de robi au prins, din caril alegand

trii zhcl de mil mai de frunte, i mai tineri, au atcut Leghioane
adecd polcuri noak Ko0. Xotbv ixiXecsev 3cycof3 c IsspLootou, i 1-au nu-

mit nrod agonisit; lard let 694 Iustinian, precum Ii iera la

minte Iuor, i mai mult stracdtoriu inpArdtiii de cat tocmitori,
pentru nite midi i de nemicd pricinl, pre toti lcuitorii Tanigradului, urgiia puindu-' au poroncit hal tefan pazitoriul cetatii, ca afland vreme, frd nici o mild i frica lul DumnAzdu,
st omoare pe toti TarigradniT, anume artandu-1, sh inceph de
la Calinic Patriarchul, pnh la cel mai prost om, i nici pre unul
viu sa,' nu lash. De acest a inphratului ne-dumndzhire, luand
tire TArigrdnii, au cdzut cu totii la Leontie (pre carile atunc
ii oranduisd sh marga cu Dunaimaua la Gretia), rugandu-1 s. sd
intoarch cu oaste s-I mantuiascd din fdrd vinh moarte, care inparatul ll-au poroncit. Leontie, Inca duph rughmente lor fcand,

www.dacoromanica.ro

Let 694.

340

CAME VI.

i prinzind pe Iustinian, I-au tATat nasul,

1 la trimis la IIersonisos (acesta I Crmul) in Izgnanie, Tara el
cu voTa tuturor, au stAtut la inpArAtie. Iustinian au inpArAtit ani

Zonaras carte fArA vdste sA intoarce,

14. cap 22.

aproape de 9: la izgnanie ani aproape de 10:

CAPUL XIV.

Ajastaq s1 arata, de la Leontie, And la a doua inpreitie a lul Iustinian.

Leontie in anul pomenit, dupA ce au stAtut inpArat, T-au vinit

tire, precum SerachniT la Africa, au luat vestitA cetat CarMistelana, Ni- thaghind. Deci trimitncl oast& pentru ca sA scoatA cetate din
chifor Theomama Varvarilor, ce oastea trimisA nepurtndu-sA cum sA cade,
fanis.
mal mult au pierdut, de cat au dobandit, pentru card, cu ruine
ca acdTa la inparatul a sA intoarce temandu-sA, pre un Apsirnar
APsimar.
Tiverie, d'intre dniT .au radicat inpArat, i intorcandu-sA la Tarigrad, i prinzind pe Leontie,
tAiat nasul, precum i el fAcusA lui lustinian, i 1-au hAgat intr'o mamAstire la Dalmatia
Untie.

Pentru anul acetiT tmplArT, insamnatoriT annilor, nu sA tocmAsc,

Patavie Parte 1, cacT Patavie scrie, precum s sA fie tmplat let 698; Calviz va

e"te
8' "P. 3' la anul 697: Riteolul in hronicul mare, acstA povdste o pune
Let 698.
la anul 696 : gudecata adevruluT, la cititoriu rarnne; TarA noT
socotdla luT Patavie dintr'altele tot mai curata am socotit-o. Nu
vom trece cu pomenird, c pre acdstA vrme, let 700: Crac, eel
Lt 700.
din UV( a Polonilor Domnu, au zidit cetatd, pre card de pre numele Mu a numit-o Cracov; IarA let 702 Iustinian inparatul, (penbet 702.
tru carele am pomenit, precum Leontie thindu-I nasul, l'au fost
trimis in izgnanie la Cram), scapancl de acolo, au fugit la haganul
Domnul Cazarilor. (Calviz in Hronicul mare, ski precum altiT ii
numAsc alazilor, Patavie Carte 8 : parte 1: Cap 3 : Avarilor), carele nti, cu mare cinstd priimindu 1, i spre flicA-sa Theodora
au dat dupA dansul; Ce apoi Apsimar inparatul, cu multe daruri
i cu maT multe. guruintA agungand la Hagan, Tera numaT sal
dea pe rnttna neprietinuluT, de care lucru luand vdste Iustinian,

www.dacoromanica.ro

CAP. XV.

341

au fugit la Tirvelin, Domnul Bulgarilor, carele cu bun& inima

priimindu-1, indata s'au sculat cu mult oaste, i au mars asupra
Let 703.
lui Apsimar la Tarigrad, i let 703 : Iustinian au vinit cu agiu- Iustinian
a (lona,.
torul Bolgarilor, i au incungiurat Tarigradul, i dupa trii zile
aflnd loc pe unde intr apa in cetate, MIA veste au izbandit
cetat, i prinzind pre Apsimar i pe Frate-sau Iraclie (altii zic
i pe Leontie), mult pe ulita i la Ipodrom (acesta-i astazi Atmeidian) tarandu-i, apoi CU multi alalti, i.au tot spanzurat pe
zabrlele cetatii, 'au statut lustinian de iznoava inparat, dupa
Let 705.
cum socotete -Patavie, la intratul anului 705. Deciia Iustinian,
cu multe daruri pre Bulgari incarcand, i-au slobezit acas. Inpartit-au Apsimar, dupa socotla lui Patavie ani 7: Iustinian
apoi stricand pace cu Bolgarii, i pentru binele ce-I famish, nemultamitoriti aratandu s, Let 706 s'au sculat cu oaste pe mare Let 706.
ngra, i margand au lovit la Anhelo. Ce lovindu-1 Bolgarii precum nu sa gandiia, deabiia cu putinei au scapat innapoi la Tarigrad, viind.

CAPUL XV.
Doved0e-stt traiul Romanilor in Volohia depe staptinir Creimului.

Pomenitii Bolgari, i Sclavoni, macar ca peste Dunare in Misia,

i in Trachia, tare piorul i infipsse, i nm tare i vrajma

ea acesta, intre inparatiia Tarigradului, i intre Volohia noastra,
macar c ea un zidiu de arama, la mijloc sa pusse, i pre lacuitorii in Volohia Romani, de la alalt al inparatiii trup, de tot
it deosabise, insa stapanire, care inparatiia Romanilor aye in
Cram, i pe marginile marii negre despre Crivat, i despr eVolohia, tare Argument Taste, c Romanii in Volohia, i supt tulburar Bolgarilor, neelatiti sa fie ramas, cad). Istoricii cu totii
intr'un glas, numai odata pomenesc, supt Constantin Pogonat,
precum Bolgarii s'au tras de-odata innapoi, (precum am pomenit
la Cap 10. acetii Carp) i la anul Tara trecand Dunar, deciia
innapoi s ea fie mai intors, Istoricii nu pomenesc; nici alt nem

www.dacoromanica.ro

342

1,6t710

CARTE VI.

pre acela vrme, asupra Volohilor sa mai fie vinit, arat. Deci
macar c6. Volohia in trcer Bolgarilor, multh, paguba, i pustietate va fi pit, insa, pentru ce mai pre urm s o fie lsat,
nici o pricin5 nu s'a. vde, c toata. cAlcar i rutat aCelor
Bolgari, precum am zis, nurnai doT ani au statut, i el trecand
peste Dunre in Misia, i in Trachia, i innapoi ne mai intorcndu-se, Tatg eh Romanii in Volohia, n'au avut pentru ce sa
nu ste la locurile lor; i mai vartos avand Cramul (in carele
cat mu4ime de Romani sh fie lcuit, mai kos vom arAta), i
toate marginile mArii ngre, cu Romani, i cu oaste inphiltsca
tinute, i pzite; caril ca un zidiu de sprejinialA le iera, despre
partile altor Varvari dintiacolo. Iar Cramul (macar c i el numai putine chlcAturi, de cat Volohia au avut, i de cate-va ori,
aq de Varvari apucat i tinut find, insa% Tag cu vrme dezMtandu-sA, supt stpanire inpAraVii rarrin), carele, cat s5. fie
fost de bogat in lacuitori, de pre acsta sh va cunoate, e Iustinian Carnul inparatul, &And au fost acolo la Izgnanie, find
oare ce dogdit de lcuitori, dup& ce au statut de a daoa oara
inparacie, precum s'au pomenit, vrand sa- rzscumpere asupra
lor, la anul 710 (scriu aciia, pre earn mai sus am pomenit Istorici, i mai ales Theofanis, i Chedrinos), precum au trirnis
pre Filipic Voevodul cu multe oti pre mare, dandu-i poronc,
pre toti lcuitoril Cramului, i brbat i mueri nealegand, s-i
omoare, pn la unul, fath numai pruncii, carii vor fi, s-T aducA

la Tarigrad, pentru ea s-T omoar innaint luT, ca de privala

lor s6.-s izbandiasa inimii. Filipic dupa poronca lui au i Mout;
c mergancl cu vasele pre mare la Cram, pre cati au putufeMea
fttr veste, pre toti 1-au omorat; Tara cati au fost mai in lontrul
CrAmului, luand vste, au fugit afar& din Cram, spre hotarMe
Cazarilor. (Eu mult stau de socotesc, i vol s zic, c numele
azacilor sa-1 fie scrie scris Istoricii greeeti Cazar, i aceti Cazari

de atunc, sh" fie azacii de astzi), de la carii agiutoriu IndmnnduT s'au intors asupra lui Filipic. Filipic dup5, poronca
inphratului intr'ac dat5. spre mai groznie6 moarte, erutind numai pruncii, i-au fost trimis la Tarigrad, Ce furtuna pe mare
lovind, s'au innecat cu vase cu tot, earn' au lost la numhr 73

www.dacoromanica.ro

CAP. XVI.

343

de mii. Socoteste aice, ce multime de narod au fost in Cram,

de vreme ce numai Prunci, pre carii i-au putut apuca de prin
thrguri, i satele de pe marginile hotarului, au fost atate de
mulhl, altora lacuitori, (At sa fie fost suma? Iustinian la anul
711 de iznoava, i alta oaste trimitind, au dat mai tare poronca
lui Filipic, cum nici pre un lacuitoriu Craman, viu sa nu lasa.
Cramenii luand agiutoriul Cazarilor, precum am zis, i viind

Let 711.

asupra lui Filipic, cu razhoiu 1au hiruit. Filipic dupa 6-au pierdut
razboiul, i multa oaste, i tiind neinduplecata, i siriapa tira-

nila lul Iustinian, au socotit, ca ase batut de sa va intoarce innapoi, cap nu mai are, pentru acela cu cata oaste II mai ramasese,
s'au inpacat cu Cranienii, 9 cu totil l'au radicat inparat; si deciia viind cu totii la Tarigrad, au prins pe lustinian, i i-au taiat

capul, dupa ce inparatise al doile rand 9 aril. Filipic dupa 6-au

Filippic.

statut la inparatie au inparatit un an si sese luni, si Let 713

Let 713.

1-au prins Rufus inteasternut, i i-au scos ochii, Iunie 3 si au Nichifor

In Bpitome, Theofanis.
statut la inparatie Artemie, carele s'au numit Anastasie. Inpara- Zonaras earte
cap. 26.
tind Filipic, scrie Zonoras, Carte 14 Cap 26 precum Bolgarii 14.Artemle.

pradand Thrachia, pana supt Tarigrad au pustiit si au ars tot

ce 11-au iesit innainte. Anastasie Inca dupa 6-au inparAtit ant
doi, dupa cum marturiseste Chedrinos, prinzindu1 Theodoric

Let 715 i-au -Mat parul, i facandu-1 calugar, 1 au bagat in ma- Let 715.
nastire, trimitindu-1 la Thesalia. Theodoric inca.Let 716 de buna Theodoric.
voe lAsind inpAratiia, i luand shima Calugariasca, au lasat in

Let 716.

locul sat] pe Leon Isavrul.

CAPUL XVI.
Acekep s aratd, de la Leon lsavrul, pdnd la Constantin Copronym.

Leon Isavrul, carele mai denainte s'au fost chemand Conon,

dupa socotela lui Patavie, statut-au la inparatie Let 717, Indiction 15, mart: 25, s au inparatit ant 25 luni 2, ce in toata inparatia 14 razboaele si greutatile inparatii find la Asia, cu grei
vrajmasii Serachni, scriitorii vremilor acelor despre Crivt ceva

www.dacoromanica.ro

Leon Isayrnl.
Tuh1 e ef a n iiI

Ipar

oel de pre
nrma a lul
Lje'te o7n1.7.

344

CARTE VI.

vradnic de insmnat nu pomenesc, fr numai ce scriu, precum

Let 719 Artemie fugind de la Thesalia, si margand la Terve lin
Domnul Bolgarilor, mult oaste au dat inteagiutoriu, cu care la
Tarigrad viind, au inceput sh bath cetat; Ce Tarigradenii, dnd
a intelege Bolgarilor, precum cu toV la inpAralie nu-1 pri(rn)Asc,
(cAci el nu acesta mijloc au fost rdicat pe Bolgari, zicAnd c5.-1
thedrinos Theo- poftesc la inpArtie TArigradCnii). Bolgarii vzind c5, nu pot
fanis 31Iiste1ana.
face ceva, s'au maniiat; si prinzindu-1 1-au dal in mana lui Leon
Isavrul, carele indata au poroncit de i-au thiat capul. Dup5, acesta, Leon Isavrul in mare nedumnazaire cAzind, el int'ai au soornit goana asupra Sfiintelor Icoane, si au poroncit Paicilor sai de,
Let 726.
au dat gos Icoana Mntuitoriului, si Domnului Hs. Let 726 si
deciia poronca (land, Icoanele sa' nu sa mai cinstesca, multi credinCosi, nevrnd, la necredinta inpratuluT prtasi sa, fie, multe
cazne, si lzgnanil au pAtit; Tara intre toate mai groznica, si mai
minunat au fost patima Sfntului Joan Damaschin, carile in
curt Domnului Serachnilor Masalmas la mare cinste, si crec1in0 Iera; de unde pentru goana Sfintelor Icoane auzind, in potriva inpratului, pentru Icoane, au scris carti la Episcopii Besricilor. Leon de acCsta instiinOndu-s, au poroncit logofetilor
le, s inpotrivasc slova Sfntului loan; caril slova avidoma potrivind, au scris ca cum ar fi scris la inparatul, si l'ar fi indemnat, sa trimat& oaste, sA apuce Damascul, si fcndu-sh adec5,
c5. va sa. -ie prietesugul cu Domnul Serachnilor, 1-au trimis acest carte, ca cum ar fi a Slantului Joan. Amira, sail Domnul SeLet 719.

rachnilor, artnd Carte lui Joan Damaschin, el au raspuns,

precum slova s fie a sa martusisste, Tar el de viclesug ca acesta, nici cum n'au gAndit, ne cum s scrie. Amira deciia au
poroncit de 1-au Miat alarm drCptA, si 1-au scos din curte. Sian-

tul luandu-'si m'ana c nig& si margand acases, au sttut innaint Icoanel Maichii Milii, si peste toath noaptea sa ruga, sa-i
vindece slutiia, care pentru laudele ei, scriind au pAtit acsta,
de la necredinosi ; si sa. giuruia, ca in toata, viata nu va lipsi
cu &Ansa laudele lui DumnAz6u, si a Maichal FiCoare a scrie.
Si
as6 el in somn cAzind, i s'au artt Maica Precurata, zican.,
du-i: Nth' ca mana la loc i s'au pus, deci cauth precum t-I giu-

www.dacoromanica.ro

CAP. XVII

345

ruit, as sa Lei; i-11 fa Conde iul a scrie curund scriitoriu. Desteptandu-s Sfntul din somn, s-au aflat mana insanatosath ;
numai smnul inpregiur, pentru credinta, lsind, cu care sarnn
incredintandu-sa Amira, Tara's 1-au adus in curte; i la mai mare
cinste, 1-au avut &LA va vrme. Apoi sfantul, vrand sa inple
giuruita ce facusa lui Dumnazaii, au parasit curt, si insotindu-s
cu Sf: Cozma, s'au dus la Lavra SfantuIui Savei, la Ierusalim,
si au intrat in manastire; i acolo au scris Carcile, carile astazi
le are Sfinta a Razsaritului Besrica; inpotrivaa tuturor nepriia(te)nilor ieretici, i schismatici. Tamplatu-s'au acesta in anul 728;
732 Leon inparatul au luat Mului su lui Constantin
Doamn pe fata Hanului Cazarilor, si in Sfntul Botez au numit-o Irini; si au inpacat partile inpratiii dezpre parte lor. (Acest Cazari traia pre campii denafara Cramului), de uncle fall
prepus s cunoaste, c. i partile Volohiii in pace vor fi fost,
cad a1i Varvari pe acla vrme, mai aproape de acest sa fie
trait, noi la scriitori a afla n'arn putut. Deci Leon Isavrul Let
741 Iunie 18, dupa ce au inparatit ani 25 luni 2, precum am
zis, de boala de pantece au murit, lasind in locul sau la inparalie pre Constantin Copronim.

Tara' Let

CAPUL XVII.
Tot af sa treiganiazei Istoriia de la (Jonstantin Copronym,
Constantin, fi maica-sa Irini.

peind

la

Copronim, ase s'au poreclit, caci s'au imat in scalclatoare Sfantului Botez, a raului parinte nascut, rat], i spurcat necreclindos:
vela Dumnazaiasca insamnand, die in toata nedumnazaire, pre
tata-sau cu multul au covarsit. Alta vor sa fie luat acest nume,
caci atata 1-au lost dragi caii, eat mai mult vreme au fost petrecand in grajd, si in baleca cailor, i ezind la masa, in (Ate-

va tepsii, au lost puind balega de cal, zicand, ca mai frumos

miros, de cat baliga calului altul nu mai poate fi. (Pavel Macon
Carte 21: Cap 14:). In vrm dara acestui inparat, Bolgaril sta.-

www.dacoromanica.ro

Let 728, 732.

Theofanis, Nistelana.

Let 741.

346

Let 763.

CARTE SU.

panind in Misia, i in Thrachia, pana, la mare ngra, Constantin

cu vasele au mars asupra lor, i Let 763: puind tabara supt Anhialo, acolo T-au Teit inpotriva Telesis, Domnul Bolgarilor: i
clandu-T razboTu, opt csurl, ce pana maT pre urma, fura Bolgarii
biruitT, CraTul lor din razboTu scapancl, 1-au ucis aT sei, dandu-I

pricina, ca nu s'au purtat cum s'au cazut; In% Constantin inLet 770.

pratul cu pohfal s'au intors la Tarigrad. Apoi Let 770: vazind

ca intr'alt chip cu BolgariT s. tack n'are; au luat pre fata DoinnuluT Bolgaresc, cu fiTul sau Leon, i cu acesta mijloc, au facut
legatur de pace intre daniT. De aic Inc sS. poate cunoate la
cata, putre, i tarie agiunsse BolgariT, cat inparMiT Tarigraduliff,

parasindu-s a maT cauta varvariia lor, de navoe, le cauta a sa

i incuscri cu daniT, neputnd cu armele a-T maT sprejini, sau
de pre locurile sale aT maT urni. Si a de acila BolgariT, au
ramas stapanitorT in Misia, i in Thrachia multe sute de anT,
precum innainte, pre scurt, s va arata; de uncle aTave Taste, ca
i lacuitoriT RomanT in Volohia noastra, precum am i mai zis, le

va fi cautat intr'un chip cu daniT a sa chivernisi, i la prieteug a trage, pentru ca sal poata scuti, i in locurile, i moi Inca inpara-cilor TarigraduluT cautnd, i DomniT Volohiil
dupa cumptul vrmiT, i rudeniiI, i cuscriT cu CraiT lor s tact,
iile.

Anton Boliflu

Decada 1.

precum au i facut, de care innainte la locul sau sa va zice.

DecT de crezut Taste, ca. de ar fi pus BolgariT pieorul, sa stapanTasca i peste Dunare, precum stapanila in Misia, i in Thrachia, IstoriciT vrmilor, macar cat de pucin ar fi pomenit, ceva;
care nepomenind; rmane dupa pravila adeverintiT Istoriii, sa
cunoatern, ca dei IstoriciT tac, Ins. Romanii in Volohia, intre
Bolgari, i intre Mari, sa fie ramas lacuitorT cu narocul lor;
care adevarat sa fie ramas, la acsta, i martur ne Taste Anton
Borifin, carile zice, Decada 1: 0 parte, de Dachia, care intre
Nistru, i intre Prut, i intre Dunare sa cuprinde, Moldavia
(ca cum ar zice, Moal Dachia) de la cetT mai tinerT ScriitorT,
sa numete, Tara ce maT pre langa Dunare, acmu s zice Montana; (ca DaviT i DachiT, tot un nTam sint, i tot o limba au);
Acet din Romani s trag, i de atata vrme intre atate Var-

varT traind, Ina de acolo a-I dezrdacina, cine Va nicT cum

www.dacoromanica.ro

347

CAP. XVII.

n'au putut. Acdsta si Hronicul innainte va arata; unde, ijn ce

vrme pe Istorici a grai vom auzi. Deci Constantin Copronim
Let 774: Bolgarii fara cale pace rumpand, Tails au mars cu oaste
asupra lor, si din multime Bolgarilor, 12 mii omorand, dintr'al
saT, macar unul n'au cazut. Atuncd Bolgarii Tara au cazut la pace,

ca deciTa unul pre altul sh nu mai bantuiasca; lath Let 775.

Let 774.

Let 775.

Chedrinos.

Constantin Copronim, asijderd fara cale asupra Bolgarilor, vrnd

sa radice oaste, find in cetat Stronghilo, I au lovit buba ce-T

zic Anthraxi, i deciTa mare fierbinte1ath

i ase in 14 : a lui Sep-

temvri, &u murit. La morte au fost strigand, eh pentru ne-

Meanie.
sTsiteo.

cinstd, care au facut Maichi PrecurateT Mariil, de viu cunoaste sterIcos in

ca s'au bagat in foc, i dciia au fost poroncit, WV, ca pre ade_INich it a.
varata Maica lui Dmnazau s o cinstesca. (De mierat, ca acdst,
acestui inparat la Tesitul sufletului stramta Pocaianie, Beserica
in loc de Pocaianie n'au priimit-o, ce sufletul pierdut sa fie adeverste. Inparatit-au Constantin ani 34: luni mai trei, si au ramas la inprtie fiTul sau Leon. Leon Inca au inpartit anT 5,

zile 6: Ce in vrdmile luT, in partile noastre ne afland de pomenit, trcem; murit-au dara Leon in ieriasa tatne-sau, Let 780:
Septemvrie 8; cacT luand corona c scumpa de la Beserica, pre
card Mavrichie, o inchinasa, i puind-o in cap, indata i s'au
aprins Capul, cu boala Athracului, (de care si tata-sau au murit)
peste putine zile, doftoriile cevas neputand folosi, au murit.
As arta Dumnazau pe mndrib, canT i sa pun inprotiva. Omenite Cititoriule Socotste c de la savarsitul inparatiil 1W Con-

stantin Pogonat, unde am insamnat din Zonora Istoricul, precum Istoricii Grecesti currna voroava pentru Dachia noastra,
pana la inpratiia lui Constantin si a maica-sa Irinii (pentru carii
vom s zicem acmu), s cuprind ani 106: in care ani, pre cat
noi am putut ti, nici la Greci, nici la Latini, nici la alt limba
la vre-unul din Istorici, am putut gasi, carile sa fie pomenit macar cat de putin, pentru Romanii din Dachia, sau pentru statul
lor supt atate calcaturi de Varvari find. Insa, pentru caci Scriitorii ceva n'au pomenit, nu iaste cu socotdla sa gandim, ca
acil Romani, sau in pamant sa fie intrat, sau in cerTu s fie
zburat, Asijderd nici anume la Istorici aflam, precum pe acest

www.dacoromanica.ro

LeoniPoiiliro-

780.

348

CARTE VI.

vac O. fie vinit vre-o limba, sa-T fie desrdacinat, de pe locurile lor, de care lucru trebue a pomeni Canonul, carile am dal:
Ca tacre nici pune, nici radica lucrul; Tar zisa ii i pune, si-I
gi radica, precum acmu au vinit randul istoriii, sa aratam, ea

caci acdsta vrme supt tacre au trecut, nu ca doara Romanil

in Dachia n'au mai fost, ce chef pricina nu s'au dat scriitorilor
a grai, pentru acla nici au grait; Tara pricina dandu-s, indata
au si grait; i cu cat de putin, i amelitat numai cuvant, arata
statul lucrurilor trecute, precum i pentru statul Romanilor din
Dachia, supt acest inparat, sa fie fost facutus deosabita Publica, frumos s vMste, precum vil vid6 acmus innainte aratand.

CAPUL XVIII.
DovecleVe-sd trand Romanilor n Volohia pre vremile ha Constantin
qi Irini, Find la Mehifor, cand s'au despeirOt inpa'regia Apusului de
a rdzscIlitului.
Consta unit si

hint.
Let 783.
Lot 792.

Constantin, la varsta copil fiind,toata inparatiTaTrina maica-sa chi-

vernisila, Let 783: Sclavonil intrand in Thessalia, si in Peloponis,

ram prcla lucrurile acele; inprotiva a carora, inparatsa Irini, oaste
trimitind, cu nrocit razboiu, din toata, Gretia iau scos, let 792:
Constantin acmu la varsta sosind, i cu suflet mai inaltat, de cat

trebula, lucrurile purtand, s'au sculat cu marl NM', s'au mars

asupra Bolgarilor; mai vartos indemnat fi ind de Pangratie Astrologul, carle adevarata, biruiata, 11 giurula ; Ce fau rzbolul
pierzind, cu multi Boerl de frunte, 40 miT de oaste, cu tabara
cu tot, s'au prapadit ; Tar el de abila cu putini au scapat la TaTheofallis, Pa- rigrad. Ctr acesta pacoste, sa maT adaoge alta pricina, ca cu
vel Diaronn
carte 13. cap. 32.
Chedrinos, t
Mistelnua.

u dsila pre maica-sa de la inparatie scosese, pentru care narodul cu multe cuvinte proaste urechile inplandu-T, s ispitila sa-I scoata din inparatie, i vr sa pula pe
Nechifor UnchTu Om; Ce el de acsta simtind, au prins pe Nechifor, i T-au scos ochii, si pre multi pre aiii, in multe chinull
slOt, i T-au pedepsit. Ce Bolgaril inca, dupa, izbanda
doT anT maY inainte,

www.dacoromanica.ro

CAP. XVIII

349

ca acTa, mutt si tare mandrindu-sa, au trirnis la Constantin, si

cer bir nou, de la inparatie, carora el Mu re'spuns, precum la

anul singur va vini, de le va aduce birul, ce poftesc. Si me

let 796 : Bine gatindu-sa, au intrat cu oast in Cara Bolgarilor;
Ce Cardamir CraTul Bolgarilor, ne indrznind innainte a-T Tesi,
Constantin in lat, si in lung, mult, i precum iau fost voia pra(land, i arzind, cu pace s'au intors la Tarigrad. DecT Constantin la anul 797: gtindu-s s. marga cu oaste asupra Serachnilor, maicasa lemee lacoma la Monarchie, pre unii din SenatorT

Let 790.

Let 797.

indemnnd, cu viclesug au prins pe Constantin, si 1-au scos ochiT.

Tamplatu-s'au acsta inteacTa lun, i inteacTas zi simbata, in

care cu cinci anT mai innainte, si el ochii lui Nichifor scosse.

Cu acest flth, i din lontru si din afara inparaViT multe i adese
vrajbe i razsipT, nu putin puterile inparaCii': ingenuchind, la anul

800: Leon Papa Romei au incoronat pe Carolus, ce s'au poreclit Marele, Avgust i inparat RomiT, si a toata inparatiTa apusuluT. Cu desparcire inparaciii, si despartire BesriciT, tot de o
data au purees; Giudeca-va pentru acsta acela a caruTa haln
au rupt, si va alege intre ciTa, carora la caleiesind bac, amana,
ai incaltamente, in piCoare le opriTa ; bra el i Sobii i sulite,
cara i carute, de cat a luT Faraon i maT multe radicand, prin
spintecatura hainiT, luT hs ; ce rosie, ca cum ar trce peste mare
rosie, pre noul Israil gonind, ase poronca, i inviWatura Dorn-

Let 500.

i stropsind, s'au
pornit; si din zi in zi, ca bolovanul de pTatra din varvul muntelui rumpt, i pornit, pana la fundul TartaruluT rautatiT, a s
razsturna, nu s'au mai oprit. Ce aceste la scriitoril besericestI
lasind, la treba noastra sa vinim. Luand dal% precum am zis,

nuldi i Dumnazaului celuT veCnic, calcancl

Corona Monarhiii inparatiiT ApusuluT Carolus Marele, la Istoriile

UngurestI aflam, precum sa fie mars la dansul Solii lacuitorilor

din Dachia, inpreuna cu a altor CraiT, despre Dunre; i sa-'s
fie toemit lucrurile sale, cu inparatiTa apusuluT. Cuvintele Istoricilor acelora vremi, Anton Bonfin la un loc aducand la De- Anton Boulin
cada 1 Carte '20 ase adevereste: Carolus zice, Marele luand Dec 1. carte 20.
vste, precum Gothofred Domnul Davilor, lovise cu oaste pe
Friji, cariT inparaciiT apusuluT Tera suppusT, i biruin lu-T, in totT

www.dacoromanica.ro

350
aniT

CARTA W.

Ii asuprila de le lua bir chte 100 de Cntare de Argint.

(Davii, a cArora Domnul iera acesta Gothofred, Tera ranaisita

Davilor sail a Dachilor celor vechl, pre carii Traian din Dachia IT izgonise, i tocmai pe apa Renului de pe atunci sA ayezase), pentru care lucru Carolus Mare le au poroncit toate ostile, s5. s stringa pe apa Alara, care (1 in apa Visara, de ceia
parte de apa Renul. Acolo Carolus asteptiind cu oti1e, I-au vinit
vste, precum Gothofred au perit ucis de Paicii s'aT. Deci cu mort
lui Gothofred, asezindu-se lucrurile Frijilor, cu Davii Rennii, Carolus au purees spre Acfisgran ; de acolo miireand la Bononia,

care cetate Taste la mare; si vzind vasele, carele acolo Meuse,

si ornduind toate dupe vola sa, Tar aol intors inapoi la Acfisgran; undo Tan. iT Tesira. innainte Solil Dailor, a Lsilor, si a Boe-

milor, (care nmuri lacuesc pre Ing. Dunttre) marl daruri aducndu T, a cgrora Soli alta ceva de la Carolus n'ae poftit, frg
numai ca cu dtmsul pace venic5. s aib. Dup acla Carolus
Anblnd cAtva prin Dachia, au trecut pen Iazighi, si pen Metenaste, (carii sint nhroade mai sus de Dachia pe DunAre lAcuitoare), Iar inteacelas loc putin mai gos, acelas Istoric zice:
Carolus, dupa ce au rzbit cu btaia pe Saxoni, (c5sora noi le
zicem Sassi), carii mai denainte find suppusi, atunc ridicase
cap, si intr'acela rAzhoiu mai mult de 30 mil de Sasi perind,

si tam ases de tot stropsindu-le, ei ne mai avnd in

ciltro

face, s'au plecat cu totul la Carolus, aducand cu sine zelog, pre

toti fieorii de Domni, din Ora lor. Ce Carolus, pentru ca mai
cu binisor, E,4 maT cu cinste s le suptilaze puter, multe
familii de case din taxa lor scotind, li-au mutat in Dachia, c
mai den alarg., adec in Ardial, si in Pannonia i multe
slobozil au descAlecat de dnsii, carile i Ora astAzi trAesc in Sarmatia, si in Dachia ce din lontru. DecT Sasii, aura
au desciilecat in Sarmatia, sint asta-zi niste nroade, carile in
satele Htinesti lcuesc si-1 chlam5, cu alt nume nou , Des
,

tabani, Tar cei din Dachia mai din lontru, adeca. din Ar-

dial, sint Sasii, cariT astA zi lcuesc pentre Romnii, earii au

fost acolo de loc De aice chlar s poate dovedi, cla ce noi
mai sus zisilm, c de au si th.cut Istoricil grecesti ceva a po-

www.dacoromanica.ro

CAP. XIX

351

meni, pentru Dachia noastra, insa altiT tot ae, de tot n'au tacut,

ce macar ca cu scurte cuvinte, ins foarte luminat arata, precum Romani! din Dachia, dup a. razscoalele acelor VarvarT, s 'i
fie aezat deosabit Public* i trimitind scuff saT la Carolus, s.
fie luat Protectila inparatiii ApusuluT. Acsta i maY adevarat

sa va intari, unde va vini randul Istoriii s aratam, de dezbater lor de subt inparatiTa RazsarituluT, ai de rzboaele, cari le
au avut Romnil Cu inparatii GrecetY. Constantin deciTa nu
mult viTata lungind, au murit, dupa co inprtisa anT 18: ai deciTa au mars Irini singura la inparatie, care dupa 6 anT, Let 802 Aealaltmat0i2sus

Nichifor Patrichie, cu multi intr'un sfat, noapt fara \Testa, pre pomeni(t
Irini prinzind, au tuns-o, i au calugarit-o, dupa acTa au tri- ScriitorT.
mis-o la ostrovul Lesvon, unde anul ne inplinind, au murit. Inparatit-au Irini, intAT cu fiTul sau, apoT singura, paste tot anT 23,
In zilele luT Constantin, 'a Irinil s'au Mout Saborul a toata lumC,
al aptel Let 787, in carele s'au dat anathirniT necinstitoriT
Icoanelor, ai cinst Icoanelor Taraa s'au intarit, ca d'inttOu.

CAPUL XIX.

Acstq sl traganazd, de la Nichifor Patrichie, Find la Theodora,

cu fiYul sau Mihail.

Dupa izgnanie, i moart Irinil, au statut la inparatie Nichifor

Patrichie Logothetis; In vrm acestuTa inparat, SlovniT, ce s'au
numit Bohemb, (acestora noT mai cunoscut nume le zicem Celli), la
anul 805 cu Voevodul lor Lehon, au cazut asupra Hunnilor, i 1-au
gonit de pre locurile lor. Hanul Hunilor fugind la Carolus Marele
(carele in anul de la Hs: 800 s'au numit inparat ApusuluT, i au despartit nu nurnaT inparatiTa, ce inert pre incet maT pre urrna i Besrica, care Antal una, i singura fiind, s'au facut doa'a; de unde una

Niehifor.

1ct
,

SOO.

razsarituluT, i alta a apusuluT sa zic ; DA-vor sarna acila, cariT luT

Hs: T-au scornit doa5. Logodnice, cu care pricina nu numaT HaTnele
11 despica, ce i (ertare sa fie cuvntul) Capul, de o parte vazut, H r n i c u 1
Tara do alta nevazut factuldu-1). Acesta zic Carolus, trimiOnd pre a areaeill au .

www.dacoromanica.ro

352

CARTE VI.

Mut sail Carolus intr'agiutoriu Hanului Unnesc, inpotriva Se lavonilor, pre earn cu rzboiu biruindu-i, si pe Voevodul lor omorind, li-au pustiit si li-au stricat Ora foarte rau. lath Nichifor
inparatul Razsaritului, multe razboae la Asiie au avut cu Sera-

chnii, ce toate cu ne nrocire; cat la anul pomenit in mare

Thedanis 0
Mistelana.
carte 24. rap 25.
bet 811.

stramtoare aducandu-1 Harun Domnul Serachnilor, i-au caulat a

cumpara pace, dandui-I : 306 mii de Numismate, acias suma.
in tot anul deciia innainte, sa, d giuruindu T. De cat acest Inca
mai MIA name i-au mars, si asupra Bulgarilor margand, ca let

811 avand razbolu cu ansii Iulie 26 cu multi si mai toti eel

Patavie Parte 1, de frunte inpreuna au perit, dup ce imparatis ani 9, sau cum
carte 8. cap. 9.
va Calvizie ani 8 luni 9 Dupa, pei re lui Nichifor, fiiul sau StaStavrachie.

vrachie Mu ranit dinteacelas razboiu, de o data au statut la in-

paratie. Ce alta ce va inteansul, fail numai de cat ranele ce

luase, de ludat ne avand, si tot Senatul socotindu-1 a nu fi

Mihail Rangave
Let 813.

vrednic, de a chivernisir vrmi tulburi ea acl, dupa putinle

luni, I-au scos din inparacie; si au pus in locul lui pe Mihail
Curopalatis, ce s'a fost poreclit Rangave ; ineoronatu-sau intr'aeelas an Octomvrie 5. Acesta Mihail inparat intai au dat titul
de inparat lui Carolus lot 813. Cronos, Craiul Bulgarilor, intrand
cu prada in Thrachie, i-au iesit Mihail en oaste inainte, si NItandu-1 l'au seas din Thrachie, Tara apoi tot inteacelas an mai
23 Coronos strangandu-s oastC, atata navala au dat, cat oast

lui Mihail nici cat a sta n'au putut, ce indata cu totil au purees in razsipa ; si multi fail sma au perit ; Decila Mihail dupa

Leon Arinannl.
Let 820.

Mihail %Mk

Let 829.
T li e o 11 1.
Let 842.

paguba de cinste si de oameni ca acia, singur au parasit inparatiia, si calugarindu-se au intrat in Chinovion, dupa ce inparatisa un an si 9 bunt In locul lui au statut inparat Leon Armanul, carile au inparatit ani 7 luni 7 si la anul 820 fu ueis
in BesOrica de Mihail Balbul (ce va O. zica Micavul). Acesta
Inca au inparatit ani 8 luni 9. Asupra SerachenOnilor si a Bulgarilor razboae au avut in Dalmatie, cc nu foarte cu naroc; Iar
Gheorghie Chedrinos samnul 245 zice, precum sa fie biruit pe
Bolgari; Tara lOt 829 au murit, in locul a eruia au incaput la
inparatie, cu alegOre tuturor Theofil carile au inparatit anT 12
luni 4, si Mt 842 Ghen: 30 au murit, si au lasat la inpa'ratie p e

www.dacoromanica.ro

353

CAP. XX.

Theodora inparatesa cu fflul et Mihail. Inteaceste vrerni, a inparatilor,, carit am pomenit mai sus, cevas pentru partile Crivtului a insmna neafland, numai pentru ca sa nu sa rumpa
Cursul Istoriii, din inparat in inparat, si carile cat au inparatit
vrut-am sa insamnam. insa Chedrinos la acesta inparat pornonste, precum s s fie trimis la Domnie Crarnulut pre un
Petron, i decita sa, fie ramas obice15, tot deauna de la inparatil'a razsaritulut sri. ii sa trimata Stapanitoriu.

CAPUL XX.

Nastq sit intelege de la Theodora, 0 Mihail, peind la Vasilie

Marhedon.

In vremile Theodorii , si a filului ei, a lui Mihail Vogoris Theodora qi Mi-

Domnul Bolgarilor, Antal' cu oast rnargand asupra Tarigradului, haillorapalatis

Chece fth folos, apoi inima spre credinta lui Hs: intorcanclu-s, sin- Zonaras
drluo .
gur au vinit la Tarigrad, i s'au botezat. Innapot intorcandu-sa

at sat Bolgari, pentru Cad sa fcusa Crestin la stapanire nepriimindu 1, el s'au intors Tara la Tarigrad, caruia inpratul Mihail, 1-au dat cetat Zagura, aproape de Tharapia, i acolo au
trait. Apol Ora la anul 865 toti Bulgarii s'au intors la Crestinatate.
Asijdere Schythit, carii acmu sa chma Rusit, sau Moscalii, Zonora carte 15 cap 5 ii numste : 'E,avog Tthv Pthc /xtyaci)v, Nmul
a Schythilor, sau a Tataralor, cull s chma Rust, facand multe
vase, pe la Tavris (acesta-T mai vechiu numele Cramului) Tesind,
au lovit aproape de Tarigrad, i multime de robi luand, si in-

napoi intorcandu-se de la robii sal, au inceput a s deprinde

in lege Crestinesca; apoT nu dupa multh vrme supt Vladimir
Domnul lor, cu totii au priirnit giugul luT Hs: s-au vinit la adeverintii luminare. Precum Beserica lui Hs. cu niamurile acste
crest, i sa adaoge, ase dintr'alta parte nepritatinul de obste,

afland pricini dupa voia sa, cdzind galeava Scaunulut Patriersiii

intre Ignatie, i Fotie Patritarsit, si unit asupra altora saboara

fr invointa de obste facand, Besrica Apusulut, ases de tot

23

www.dacoromanica.ro

354

CARTA VI.

s'au desphrtit de la Besrica rzsritului, i Sinodul, carile in

Tarigrad s fcusg de 320 de Parintl, cu Patriarhul Fotie: Papa
Neculai 1-au numit Sinod diavolesc, Tail nu besricesc; pricinind

precum solil sal, carii acolo iera, s fie ptit sila, i de nevoe
sa sa fie iscAlit in Canoanele, ce s'au legat intr'acel Sinod. Pentru
acsta
poate fi mai pre urm LatiniT, vrand s5.- raspilltiasck la
let 865.
Sinodul de la Florentia, precum scrie Zugropulus, si ei pre unii
din Episcopii rzsritului; cu am5ga1k si cu sil i-au acut du
dupa puncturile plcrii lor. Acesta &Thor, nu numai au
sci lat not
Cu totil an pH- stropit Haina lui Hs cu singe, ce Inca ass din sine ne cusut
mit lege Chew
tinlased.

Let 867.

find, si neavand pre unde o descoask printreg au despicat-o,

-au sfarmat-o. Si ase intre amandoaa Besricile mai adnc5, si
mai lath, pr5paste au spat, de cat cia, care pomenste Sfanta
Evanghelie, ca Taste intre Bogat, si intre Lazar cel sArac. Let:
867: Mihail inparatul, vrand fr nici o pricin adevaratk F3
omoar5. pe Vasilie Machedon Chesariul, fu el ucis napadindu-1
noapt, si cu somnul si ci inul ingropat find, Sept: 24 dupa
oe inparAise cu maica-sa ani 14: si singur 12: emit fac peste
tot 26: ani, si au statut la inpara-cie Vaselie Machedon.

CAPUL XXI.
Ac1a

si arata de la Vasilie Ilachedon, pibul la aqezarj Ungurilor,

pe apa Tise1.

Child inparii0a Vasilie Machedon, rzboaele Sclavunilor, s'au

Liman, earte 5. tras mai spre prtile Apusului, si let 869: au pradat Bavarie,
lar spre pArtile RksAritului Vasilie Machedon, multa biruint
asupra Serachnilor purtand, pn peste apea. Evfrathului i-au
Vasite Maelte-

don, Let 869.

impins, i multe cetati si IAA de supt mane, lor au dezbAtut,

de unde sa cunoaste, ca toate ostile si rhzscoalele despre par%ile noastre ca dintr'un chentru spre apus, si spre edzsArit slobozindu-se, ele fftra supAr de oti, si de cAlcturi slobode, au
Let 874.
11 r0 nien1 ilmas; caci si la anul 874: Vandalii, Sorabii (seu Sirbil) si Slovnii, iars intr'acl Orli au avut rAzboiu, cu Liudovic lops.
Mediae.

www.dacoromanica.ro

CAP. XXI.

355

ratul Apusului, ce Varvarii biruii find, au priimit i bir s d

pre an, de care nevoe (precum scrie Chedrin, samnul 286:) Hrovatii, Sirbii i alalte nmuri Schythesti, vilzind cum inbl lucrurile in Dalmatia, dupa ce trimisse intr'acolo Romeii, ()stile sale;
trirnitind la inpAratul Soli, s'au poftit sa fie supt giugul puterii
Romanilor, a cArora poM socotind-o Vasilie inprat c Taste
cinstesA, foarte cu omenie I-au priimit, i as nmurile acest
toate s'au intors supt suppuner inpArAtiii; lasindu-le s5, le fie
staphnitorii iars dintre dnii. Ait ceva pentru prtile noastre
la Istorici ne aflnd, Vasilie Machedon, Let 886, pre la inceputul Let 886.
lunii lui Mai, au murit, dup a. ce au inparatit ani 19: lsind la
inpArAtie pre fiiul sAu Leon, care pentru multe inv6taturi ce ave, Leon Saes.
s'au numit filosoful. Acesta inpArat, precurn scriu Istoricii, Let Charinos
acolo c.
889: au chemat pre Unguri, nm TatArsc, agiutoriu inprotiva Let 889.
Bolgarilor, carii nemilostivit toat6 Gretie pustiia. Ungurii inch
poftitorl find la una ca acsta, indath, dupa poronca inpAratulul
s'au sculat, i inpotrivA asupra lor m'argAnd, rAu i-au spart; si
multi in Robie lund, apoi pe toti i-au vndut inpAratului; Cu
acesta' stricAciune Simeon Domnul Bolgarilor, vzind c puterile i s'au slabit, au plecat capul la pace. Ce austa, pace au tinut-o
BulgariT, pn'a s'au intors Ungurii innapoi. Chedrinos samnul
342: scrie, precum Leon inpArat supuind pe Bulgarii, apoi i s'au
inchinat i. horovatii, carii iera intr'un hotar cu Bulgarii, si numai unul Sermo, stpnitoriul Sirmului, nu vre s6, s piece inpArtiii. Inteacelas an scrie Luitprand, I-au chemat Arnulful Craiul,

si I-au trimis in Ghermania, si in Galia, de au prAdat acle tari;

Apoi Let 893: iarhs la sine chem'andu-i, au intrat cu dnsii in
Moravia; unde pre Slavoni domolind, i suppuind, clupa, izbanda,
locorile pe apa Tisii li-au dat Ungurilor in saldsluire. i as
Ungurii au sttut lcuitori spre ace parte de loc ; i prin cet la
mare si puternicA CrAie au agiuns, care Craie, in pre inflorit stat
au fost, pang. cand Sultan Suliiman, inparatul Turcesc, luand ei
scaunul CrAiii, Buda, si lepadndu-i Corona din Cap, au suppus-o
giugulul Turcesc, precum tuturor stiut find, noi de acsta mai

mult nu vom lungi. Inteacelas an, adeca dupa ce s'au asezat

Ungurii pe apa Tisei, scrie Curopalat, precum Leon inparatul,

www.dacoromanica.ro

Let 893.

356

CARTA VI.

inpreun cu Ungurii, si pre Turd I-au chemat inteagiutoriu,

Curopalat 1)1

Baronie la arelau an.

gi

I-au trimis asupra lui Simion Domnul Bulgarilor, carele tare s'au
aparat. Deciia Bulgarii, vazind, ca, au atata suparare de la inparatul Tarigradultff, in pizma s'au dat la I3esrica Apusului; Ce
nu dupa, multa vrme, Tara ca filul cheltuitoriu, s'au intors la

parintele su cel adevarat. Aic Inti dam de Istorici, precum

o parte din Volohia sau Dachia, s'au dat acelor Unguri pentru
Men adeca peste muntl pana in apa Tisii, care loc precum la
Oheografie Dachiii am zis, Iera parte Dachil, pre card Istoricii
Grecesti cestl mai de pre urma, o chiama Pannodachia ; si de
atuncd dezlipindu-se, au rmas in parte -peal Unguresti, precum
sa tine si prima astazi; Tara, alalte a Dachiii prl, precum de lacuitoril el eel vechi, adeca, de Romani sa, fie fost lacuite, i cesti
do asta-zi lacuitori dovedesc, i IstoriciT streini, precum mai deSigon de CralIa nainte, as acum putin innainte, vor mrturisi. Ungurii decila
Hanel carte 6.
intr'aceste locuri asezinduse, si intasindu sat, cu atata indestulati
Let 902.
nu s'au tinut; ce mal mult innainte intinzindu-sa, Let 902 : din
Pannonie Iesind, au intrat in Italia, si multa, prada, i stricaciune
au facut, in Longobardia; Tara, Leon iMeleptul, dupa, ce au in
Let 911.
prMit ani 25, luni 3, Let 911: Iunie 11: datoriia firii, s'au plata.

CAPUL XXII.
Acs1a

stl aratd de la Alexandru, pand la moart luT Constantin,

Out Zvi Leon.

Dupa Leon Sofos au remas Alcxandru frate-sau in loc de

chivernisitoria lui Constantin, fiului su, ce s'au numit Porfiroghenit, 'Inca prune fiiind; Ce i Alexandru dupa, un an, si o
lama, Let 912: prin tot trupul (de multa bautura, i necontenire
Lt. 912.
(onstantin Por: sa) singele izvorndu-Y, Iunie 7: au murit. Au ramas Zoi inp5.-tiroglaenit aI Zoi.
ratdsa, card au purtat pentru fiiul sat' lucrurile inparatiii pana
Let 919.
la Let 919: apoi Roman Lecapin socrul lul Constantin, pre Zoi
inparatesa din palat scotind-o, au luat el chivernisala NI Constantin; Apoi singur Lot 919 : Avgust tachndu-sa, si pre fiiul
Alexandra.

www.dacoromanica.ro

CAP.

XXII.

357

sau Ilristotor, la acia cinste au radicat, Oat. mai pre urm5.

Roman incuscrindu-s, i cu Pear Domnul Bulgarilor, au inceput ases de tot cinst 1E11 Constantin a micura, i in scaun dupa
dans, al doile a-1 pune. Co acesta Dmnzau nerbdand, au ra- Roman, Lewin.
(di)cat pre fiiul sau Stefan, i scotindu-1 din cinst Avgustsca.,
Let 944: 1-au trimis in ostroave. Cu acsta Constantin fidorul lui Let 944.

Leon inbarbrttandu-sa, tot nmul lui Roman, din trbele inparatiii 1-au scos afaar, i din cinste 1-au lepAdat; i a statut singur la inparatie. In vrmile acestue inpArat Let 941: pomnte
Chedrinos, i altii, precum Rusil, ca la 10 mil cu Domnul lor Zonaras Carte
Ingher (acesta-i Iugor, carele au fost tath. lui Svtoslav, i mo 16t , rCan. .L uilui Vladimir, carele intal s'au botezat), cu vase Ieind la mare cap. ..

ngra, in 14 a lui Iunie au lovit supt Tarigrad, i in Thrachia

multrt prada au Meut, in potriva a ca'rora ieind Roman, i vasele
11-au ars, i pe danii pe toti 1-au inpratiat; marl Ltopisetile

Ruseti scriu, precum Ihor, duph" ce au pierdut rAzboiul intai:

apoi Tara -au strns oast, i inteacela an, iarA, s'au intors
asupra Grecilor, i-au lovit in parte Asiii, spre Pont, i au prdat Iraclie, (de la mare negra), tara Paflagoniii, i pan'a la Nicomidie au agluns, pentru care Roman, trimitind soli, i rugan-

Stopenata in
4P7iloslovie, cap

Ironografnl
cap 133.

du-se de pace, au tocmit s de dare mai mult pre an, de cat

cum legase s. de Leon, i frate-sAu Alexandru; Ce noi pentru
acsta dare, i de legamantul ei la Istoricii Greceti nu afiam,
poate pentru ruine, CU condeul sa, fie trecut. Pe vrm lui
Constantin Poryroghenit, serie Zonoras, Carte 16: Cap 21: i
Chedrinos smnul 314: precum Olga, Doamna Rusilor, a caruia
barbat (Igor) vinisa, cu corAbiile asupra Tarigradului, bArbatul

murindu-i, la s'au sculat, i viind la Tarigrad, au primit Sftul

Botez, i mare cinste i dragoaste catra adeverinta credintii au
artat. Inpratul Inca, cla ce i s'au vAzut cinste Meandu-1, cu mare

lauda, au lsat-o, de s'au intors la ale sale. Fost-au pre acla

vrme Patriarh TarigraduluT Theofilact, fiCorul lui Roman Lacapin. Deel Roman inparat find scos din cinste precum mai
sus am pomenit, Let 941 luand cinul calugAresc, s'au presthvit,
in luna lui Iunie. Constantin Porfiroghenit, singur deciTa ramaind la inprtitie, la anul Ungurii in doaa randuri au intrat cu

www.dacoromanica.ro

Let 941.

358

CARTE VI.

prad in Italie, i la mare stramtoare puind pe lcuitorl, s'au

tocmit s de lui Taxis Craiului Unguresc 10 miert& de bani.
Let 955:

Aijdere Let 955: Unguril mai multi de 100 mii de oaste Tara

purcegand asupra inprtiii Apusului, de la Dunre, On& la

Padure ngr, toate supt foc, i supt sabie au pus. Ce inparatul
Let 959.

Apusului Otton Mare le, cu multul mai cu pOna, oaste inpotriva

Teindu-le, atata i-au bAtut, cat dinteataie numai 7 zic, s.5, fie
scapat. fail Constantin inparatul rAsaritului Let 959 : purcegand
in oaste -asupra Serachnilor, i agiungand la Siria, cu inv4atura
fiTului

sa.0 lui Roman, au murit otravit in 9 a lui oemvre,

dup'a, ce tris ani 54: i inpAratis cu maicA-sa Zoi, i cu Unchiu-

su Alexandru ani 13: cu Roman ani 26 : singur 15, mill fac

peste tot anT 54 : stand aded, la inpAratie find la varsta prune-,
de un an, i 3 : luni. In locul lui au stAtut la inpArtie Roman
fiTul su, carele au inpar4it ani 3 : luni mai patru.

www.dacoromanica.ro

CARTE A SEPTE
Care dovedeste tralul Romani lor in Volohia din Istoricil streini,

i mustri pe null bulguitori, carii pentru incepitura nmului

Moldovenesc, en basue an murnit hiirtia. Aijdere arati incepiitura inpitritiii Rnseti, din cetate Chiovulni, i intoarcerea lui
Vladimir Donmul Rusesc, la Cretinitate. Aijdere pomenete
intr'o vreme suppuner Bulgarilor, supt inprtiia riizsiiritului,
i necurmat traiul Romanilor in Volohia, de la Roman fiiiul lui
Constantin, Ong la inprtila lui Isachie Anghel, dud s'au dezWant Rominii de snpt inprtiia Tarigradului.
CAPUL I
lntruducere, pentru pomenir nmului Illoldovenesc, de la istoricit
streini.

Stim ca va fi pomenind cititorTul nostru, si cu mult poft

va fi asteptnd, giuruinta, care in multe locuri in carte trecutA
f-am Mcut, adech precum cu cursul istorill vom arta, cA de si
au tacut pren cata-va vrme istoriciT Romanilor, pentru traiul
si necurmata, sedr Romanilor in Volohia, ins maT apol nu as
de _tot, si de la altii a altora stpiinirT scriitorT, uit'alriT s 85. fie

dat, pentru acsta &al venit-au acmu randul, si vrm acela,

www.dacoromanica.ro

360

CARTA V II.

ca i giuruita O. pltim, i cu bune socotle, i mrturii s dovalim, precum ca de au tcut istoricii Romanilor, (pentru pricinile carele de multe off li-am pomenit), i in scrisorile lor
a chiar i aTav, pentru partile noastre, n'au pomnit, ins tcr i trcer cu condeTul, n'au curs din lipsa lcuitorilor Romani din Volohia, ce precum de multe ori am zis, din inpleticirile, i incurcarile a att nbuiri, i npAzi de fliu de fliu
de Varvari, cariT ca nite nuari de vant viforat purtati, in toate
vremile, i in toate prtile ckl asupra inpAratiii Romanilor, i
ca o cet intunecoase, unde s pun nu sA, mai radica. AO despre Evropa Bulgarii, Sclavonii, i mai pre urmA i Rusii; AO
despre Asia SerachniT, Hunnii, ntarai, i altele cu danii nenumarate Limbi, in toate pArtile prAzi fac, i. tuspatru unghiurile
inprAtiii din temelie scuturandu-le, le muta, i le strAmuta; i
ea puii Viperilor sau a Ehidnelor, pantecele maicA-sa pre- din
lontru rozincl, atat niamuri s'au scornit, i (in) inpAratiia Romanilor veninul vrAjmaiii lor, 'au varsat. Cu acst darA, i ca
cu acst, nersuflate, i ne incetate nevoi, i bezoisnecii inpaealiTa Romanilor luptandu-s, ca un om Miran in varsta, i
vechiu la mil', cu cum plite, i de lcuri nepriimitoare hronice
boale cuprins; i ea cu nite groznici erpi, i Mame pregiur
grumazi, i pregiur mijloc incins, i infurath find, in toate
zilele, i cCsurile in agoana morcii, (in tragerea sufletului de
moarte) i in oglinda peirii, i a prapdeniii s priviia, i sa
chinuia, pentru care lucru ce monstru (arAtare) i ce groznic
ciuds, neparAsit icoana rasipirii innaint ochilor, mai intai, i
maT de aproape le prezentuia, (le punC, innainte) ac616; precum

vrm, i mama le da, cu condeiul le inchipuia, i le strange ;

Tail lucrurile de buricul inpa'ratiii mai deprtate, carele, acleca,
s socotiTa c5, nu a de moarte aducAtoare ran& le aduc; oare
cum uitarii, i ne pomenirii le lAsa, ca cum cAlAtoriul, pre Tama
gre, i geroase, caltorind ; i din toate prtile de vivore, Foi de
spulbartui cuprins, i razbatut ti. find, partile trupului, cle mai
aproape de inimA, i de capul vietiT, mai tare a le acoperi, i a le
pazi silete; Tall cle mai depArtate, nu atata, de care lucru de
multe orb sa, tampl, de pierde cAlatorlul piCoarele, manule, na-

www.dacoromanica.ro

CAP.

T.

361

sul, tata obrazulul; partile adeca, carele de mijlocul calduril firesti mal de departe stau, pentru nevoTa ce mal mare oare-cum
ne simtind ce maT mica, si in sama ne bagand. Deci tocma dupa
ce la doritul popas agiunge, l cu caldura madularile cle de frig,
si de ger inghetate, i inlemnite, la simtire, si la claire I aduce;
atunc incpe cu marl durerl, i chinurT a simti, si a cunoaste, ce
prin raclala patiTa, si nu simtiTa, i ce pierd, si nu stila. Intr'acesta

chip dara s. s fie tOmplat istoricilor Romanestl, mai pre urma

dovedesc, a streinilor scriitori, cariT pentre ale sale, ate oare-ce,
pentru a altora au amelitat, ei cu putina, pomenire, tare dovedesc,
precum tacr istoricilor vremilor acelora, n'au avut alt pricina,
fr numal care de la not s'au aratat. Asijder, unora maT proaspetT
scriitorT, acTas acelor mai vechi tacre si a altora nepusa, cla
ce s'ar Ii cazut nevointa, in cerckar, si in cercar scriitorilor,
1I-au dat mijloc a gandi, si a li s pare, precum locurile Dachil,
si ales undel acmu tara MoldoveT, si a Munteniil st, s fie raei

mas cu sute de anT pustie, si de Romanil sal nelacuita. Inca

zic, c de ar fi fost Romanil nostri din Dachia tot un nm cu
Romanil din Italia, scriitorii Romanilor n'ar fi uitat a scrie pen-

tru dnii. Insa trebuit-au acelora, caril as de slab,

s-au slo-

bozit cuvntul, intAT sa sa, fie mai trudit ceva, si nu numal &Ate

cartl de istoricl in casa sa au avut sa fie citit, ce si pre cariT

n'au avut, sau de la altii s di fie inprumutat, sau i acsta
m'ana de nu T-au dat, incal O. fie cautat la altiT, cariT istoriile
a toata lum, si a tuturor vacurilor, pre scurt au strans, i lucruel, carile mal vrclnice de stiinta tuturor au fost, pre vr6mile, si la locul sag lTau insamnat, precum au facut Patavie in
carte, ce o numste sarnaluire vrmilor, si in alta ce-T zice Deeratior TaminvtAtura vremilor. Sith. Calviz, in carte (lucrul hronicesc) ; 1;rina Temporum
Rictiolul in carte ce-I zice hronicul mare, st ales: Moreri marile Chronic=
Lexicon istoricesc, pi altii cAll va, a carora numere lungime vo- Eeuctum.
roavel fugand, le trcem, si inteaceste ca'ntre nistd curate o- Le grand.Dietionaire Iiistoglinde, tot trupul, i fata istoriilor prvind, si intelegand; apol
ripe.
condelul pre hrtia, a purcde voia sa-i fie dat, si as mult maT
cu paza, si mat fara lunecare, ar fi pasit. Asijder la scriitorT
ar fi aflat, precum dupa ce nmurile Varvarilor despre Crivat,

www.dacoromanica.ro

362

CARTE VII.

qi ales carii taralor noastre mai aproape vecini, ail statut, precum au fost Bulgarii, Sirbii, Sclavonii peste Dunre, Lii, Cazacil peste Nistru, Rusil sau Moscalil peste Nipru, carii i pana
asth-zi marl i late Crii, i inparatii cin, i Unguril despre apus,
carii cat s fie fost de putrnici, nime, socotesc s5, va Oa, carele sa, nu tie. Acst nmuri, zic, dupa ce pre la locurile sale
s'au apzat, i s'au intemeiat; deciia el Inca de lucrurile, i incepaturile sale, a scrie au inceput, i dupA cursul vrmilor, ce
la danii s'au tamplat, mai pre amaruntul ; iar5, ce la vecinii
lor, mai pre scurt ; ing cate ceva, neinsamnat n'au lasat, i
ales pentru lacuitorii Moldovei, ca pentru nite vecini, mai de
aproape, cand ocazia li-au vinit, eke ceva a pomeni, nu s'au lenevit, pre caril noi acmu, ca pre nite povta din pas in pas
urmand, din napast, care de la unii putin in istoril znavitt,
in spatele taralor acestora, s'au aruncat, a le dezbate i a le
mantui, silim, i precum traiul Romanilor in Volohia, de la inceptura lor, pAnt acmu, necurmat, i ne stalls sa fie ramas
sh dovedim.

CAPUL II.
Aratii-sa necurmat trahil Romanilor 'in Volohia, peinci pe acest vrmi,

din mdrturiile Istoricilor RuseKi, f i Lemti.

Syn

opsis a Istorih
Rase tl in Claim,
'
tiparita, List 75.

Scriu Letopisetile Ruseti, precum prin cursul acestor ani,

sa fie fost lcuit pre la pragurile Niprului, un fen de limba, ce

sese GIav 137.

ricii Greceti pomenesc, precum la locul su sa va arta), i al-

Hronografal Hu- li-au fost zicand Pecinighi, (pentru carii mai pre urm i Isto-

tul, ce 1-au fost chemand Polovti, pentru carii Bilschie scrie

intr'acesta chip: Polovtil zice, i Pecinighii, au fost Teit din
Timbri, i din Gothi din Litfaniia porniti, i edr lor intai s
fie fost, pe langa Droghicin. Iara acste doaa niamuri ce fliu
striiemehie in de limb sa fie vorovit, scrie alt Istoric Leesc Striicovschi.
BilsohIe.

Hronicarul sin, Polovtii zice, s'au numit aq de la Rusi, sau caci 15.cuia partile
List 201.

locurilor spre camp, sau caci cu vanatul i tin viiata, sau de

www.dacoromanica.ro

CAP. 11.

363

la cuvantul (lovitu) adecA cAcT cu' tAlhusagurT, i cu apucatul a

trAi Tera obicTuitT; Tara limba le Tera amestecatA din trel nmurT,
RusascA, LsscA, i MoldovenTascA, sau precum Lil, cu alalte
nmurT Slovenesti, astAzT hires a Moldovnilor zic, VoloscaTa.
Socotesch darA la acesta loc Cititorlul, i cu mente intregA sA

giudece, ch un cuvant ce pomenste un Istoric de credint, catA

luminA aduce Istoriii, pentru ca curat sA sA poatA cunoaste, cA
dupA atata tAcut numele VolohuluT in Volohia, traitorTu, de la
altiT maT denainte scriitorl ne pomenit, ca cum dintr'un &lane
intuneric la luminA s'ar scoate; a intelge s. dA; cA de vrme
ce acle nmurT 41 fAcusA limba lor din treT limbi amestecat,
(din carile una au fost Moldovenesch), cu bung samA, i fArA nicT
un prepus, sA dovedste, cA Moldovnii, sau precum in Hronicul
nostru sA zice, Romanil, in Volohia tot de a una neclatitT trAitorT au fost, pre locurile sale; cu cariT Polovta si PecinighiT
aceTa, aproape in vecinAtate flind, i mula amestecAturA cu dansiT

avand, as de la Moldovera limba sA-s fie inprumutat; IarA inprumutar, i amestecar limbii, precum in scurtA vrme sl sA
poatA face, nime a gTudeca va pute, eh nicT putem crde, cA
doarA nem Varvar ca acela, prin mestersugul grammatical, limba
Moldovensca, cu a Lsilor, si a Rusilor sal fie alcAtuit, i as
in curanda vrme, sA o fie fAcut, cA pre atunce nemurile aceste nicT Azbuchile aye, ne cum grammatica; decT dara de crezut Taste, cA acle pomenite nmurT, Moldovnilor prin multA
vrme, vrri suppuse; verb insotite (ea acsta a se adeveri n'am
putut), verb cu alt mijloc amestecate au fost; ins orT cum ar fi,

tot sA intelge; el vrme a mult1 ani au trebuit, in care uniT

cu altiT devalomindu-sa, PecinighiT, la limba lor c rusascA, (cad

acesta li-au fost ce de nastere), ce Moldovensca, precum ce leOs* sA amstece, atata cat din treT, una sa, facA; nicT cu vre
un mijloc adeverinta luT Striicovschi, pentru acesta lucru, sA

poate astupa, de vrme ce i limba moldovenesch, si a tuturor Romanilor, aTave mArturiseste, mare si multA amestecare acestor nmurT, sa fie avut: de la carele i eT nu putine
cuvinte, s'au inprumutat, si ales traitoriT despre Nistru, emit
Mit Barna multe rusestT cuvinte in limba romandscA amestech,

www.dacoromanica.ro

364

Oheorghie Che-

drilla

CARTE VII.

precum i astazi s vde. Hronicilor RusetY, pentru nmurile

acst, i pentru amestecatura lor cu Romanii din Dachia, tare,
i aproape sa, alatura, i IstoriciT Greceti, aratand c cu oardole lor, OA, in Pannonia au lost cuprinzind; Ce nob sa aducern hiree cuvintele lui Gheorghie Chedrin, carele pentru
nmul Picinighilor la Samnul 363: List 775: scrie a,6 : '(Nmul zice, Picinighilor Schythicesc Taste, dinteaciia Schithi, carii
sa chiama BastXemoi, imparateti. Acesta nm, baste foarte
cu mult nrod, i mare, earn% alt nrn de Schythi, nicT
unul poate sh-T ste inpotriva ; i s desparte in 13 rudeniT,

sau precum nob acmu zicem oarde , carle toate supt un

nume Apazinazilor, sail Pecinighilor sa cuprind; iara dupa
DomniT i otcarmuitoriT lor, fete carile, i deosabit nume are,
lacuesc acet peste Dunare, de la Nipru pre latim cmpilor
acelora, i sa, intind pana in Pannonia, macar ca locuri adevarate de aezmant ne avand, totdeauna cii i cole mutandu-sa,
supt tre lcuasc. Vezi aic6, cum aceti Pecinighi, pre atunc,
i locurile Ocraniii, a Pocutiif, a MoldoveT, a BukaculuT, i a
Oral Munteneti, pana. in tra Ungursca au fost cuprinzind,
de Ia carii, precum scrie Stricovschi, -au fost amestecat i
limba. De vrme dara, ce Istoricil Greceti zic, c'au fost cuprinzind locurile Dachiii, i Istoricii Ruseti marturisesc, ea lb-au
fost limba amestecata cu Voloscaia; iath ca acei de demult Volohi, sau precum le zicem nob Romani, au fost pre atunc tot
pre locurile sale, cle dintai, lacuitori, orT suppuT ar fi lost, orb
Supuitorl. De incepatura, i de unde au ieit acst nmuri, ce

am putut la Istorici mai de credinta a afla, in scurt aic a aBilsehie.

daoge, in gratiTa cititorTuluT, cu condebul nu vom trce : Bilschie nu necunoscut scriitoriu leesc zice : PolovtiT, (cull i
eide un nm sint cu PecinighiT), tot de o data sa fie eit din
Timbri, nm Gothicesc, cariT din Litfanie ieind, intab sa sa
fie aezat pe la Droghicin; graiul limbil lor, precum mai sus
am zis din Stricovschi, au fost alcatuit sau amestecat, din Ru-

Leunelavie din sesc, Leesc i Romanesc. A acestora cuvinte sa, vde intarind

Peveher, in Pau-

teeto cap 49.

Leunclavie in Pantecte, Cap 49; unde urmand lub Pevcher, Bozinil zice, nume tuturor baste tiut (pre cariT Istoricii greceti

www.dacoromanica.ro

CAP. H.

365

II numbs(' Pazinachi) din corenila lor, sint Venedii, (de pre a.

cest, socotesc, st fie ramas in tam Muntenset, un fen de
narod, ctrora si astral le zic Romanii Vinetici, ce pentru ace.
sta galceva nu clatesc), caci si limba as ii dovedste. Pevs- al; mid .n
cherus, barbat de ascutita minte, numele Pazinachilor, il soco- in Pantectele
tste st fie de pe Pozina, sag Pozinanie, vestit a Crtiii Lesesti lui Leonclavie,
la local poineuit.
limit, carii oilanaoara, intr'acle hotart, sti, fie lacuit; adect pant

a nu sa porni asupra Trivalilor. Dintr'acestas socotste Leunclavie, st st, fie tragand si numele, si nmul Bosnnilor, de carii

caute cititoriul la locul lui Leunclavie, de la nob pomenit. Ce

st vinim la cel mai de pre urma, si cititoriului roman mai asteptat cuvant. Bilschie hronicariul, in carte care nob o avem, Bils chi e
List 239: naroadele zice, Pecinighilor, si a Polovtilor, dup. ce List 239.
au iesit din Litfania, s'au asezat intai la Vosforul Chimeric, (uncle
sint acmu cethtile Turcilor, Gherci si Taman), de acolo iesind, intai
au legat prietesug cu Inovezii, carii tinea Crimul, iart ace Inovezi
inpreuna cu Romanil si cu Bastarnii, adect Bugegenii, au fAcut,
(sau au tocmit) cetatile Mangopul, Cherchel, Cramul, Cafa, OCacolul

(sau Vozie), Muncastrul, adect Cetat alba, Chiliia (sau Ahilia) si

Tercovisca, adeca Targoviste). Nici dart, cititoriul nostru, cuminte

st sa fure, si st socotsca, et doara acst nob, de cat sint, mai

mult Ittindu-le, cinst si slava nmului nostru, cu acesta mijloc
vom sa, adaogem, marturisste stiinta inimii, ca adeverinta istoriii cerchm, si urmam, pentru a chriia confirmatie, cu bunt
frunte ii giuruim, ca dupt cursul hronicului, innainte II vom
aduce, Tarts alti istorici streini, caril vor arata, ca aceste pomenite nmuri, inch' si osteniri, in preunt cu Moldovnii, asupra
altora sa fie facut, pentru carile istoricii nostril', nici au visat,
necum sa pomeniasca; Tart nob precum ne giuruim, la locul sau
vom zice.

www.dacoromanica.ro

366

CARTE VII.

CAPUL III.
Mustrd-th niqte beisnuitorl, coril pentru ninul Romdnesc hartila muruind, singuri pe sine, s'au oceireit.
Simion, ot Misall

in pridosloviTa
Ltoploetulut
lor.

Vin-o acmu aic, iscusitule in Basne Simioane, i tiaca minciunilor Misaile; vin-o zic aic i te uita la RomaniT, i lacuitorii Volohiii, pre cariT voi basrat bolind, i mincTuna nascand,
ca pre buretii far samanta de eri, de alaltaeri, IT face0, si nu

stim de ce Laslau Craiul Unguresc (carile pre vremile ce zicep, numal voaa Taste cunoscut, Tara altora Istorici nemilruiTa),
din temnitele Ramului scosi, i inpotriva Tataralor adui, i apoi
instill car 43.
cap 2.

in Ora ArdeluluT, spre lcuire pusi, -A, fie fost. Patit-au nrnul
Romanesc cu voi, tocma ca parintele lor Remus, carele pre talhad gonind, i bucatele Unchiu su lui Numitor, cu man intrarmath, de dansiT aparand, el apoi in locul Talharilor prins, si de
talhusag, cu zavistiia parat, legaturilor dat, i mortii giudecat au
fost; Ce dreptat lui nu numai nevinovat 1-au scos, ce Inca ne
pot lui Numitor, &Or luT Mars, si a ReiT, i Ziditoriu inparatiii, i cettil Romanilor 1-au aratat. As numele Talhariului au
gsit inparat, as numele vinovatului, pre nepot Unchiului au
aratat. As voi cu acelas nume, hula si ocara nepotilor si stra-

nepotilor lui, a pune silind, a lor cinste

slava mai tare a

izbucni, i lumii a sa instiinta; Tara a voastra ocara, i blastamata

mazacie, ca talanita dezmatata, pre ulita a sa purta, pricina,

sinteti, pricina dati. Cine &al au fost acei Romani, sau Volohi,
cariT cu 397: de ani mai innainte la Istorici, pre acstas locuri
s pomenesc, de cat Laslaul vostru? de la carii Picinighii, si
PolovtiT, limba sal fie inprumutat? Au putut-au limba Romansca de la Italia la Nipru, singura se zboare; i prin chip,
muritorilor necunoscut, pregiur limba Pecinighilor srt sa invlatucsca? au precum basnile Turcesti, i Talmudesci povestesc;
ea pasarile toate, are eines limba sa, i numaT Solomon Inteleptul
le cunost, si le inteleg; au doara si Pecinighii, i Polovtii acest, as de la nescare va PaserT, carile in limba Romansca

www.dacoromanica.ro

CAP. III.

367

au fost vorovind, limba O. fie invatat? vi cu a lor s o fie

a-

mestecat? cacT PecinighiT pre acel vremT, la Italie sa fie trecut

(unde limba Romansca de movie Tera), cineva din IstoricT nu
pomenvte. Au Colunil, Cerbii, vi alte flee salbatecT, pre carile
PecinighiT pre pustii campiT NistruluT, i a NipruluT, a le vana,

vi cu dansele viata a-'v purta, s obiciuisa, in limba Romanesca voroviia, vi de la dansele PecinighiT,.i PolovtiT s. sh fie
invatat? Au RomaniT din Dachia, cu mit au cumparat Condile
Scriitorilor streinT, sa le scrie nmul, traTul i alalte, cu atata
summe de anT maT inainte? 0! cat de grozav sta. menciuna in
scaunul adevarulull 0 cum sh dovedvte basna, macar ch catava

vreme ar trce Ora a sa desvali! 0 cata coat% un Mazac, ca

Simion, ii ca Misail (de bun voe tree aic cu pomenir pe
Sarnitie, vi pe Jan Zamoschie Lv1), vi cata, a cinstii scadre,
numeluT Istoricesc sa aduce, cand BasnuitorT ca acevtd, nume
Istoricesc plazmuind, basne scornesc, i spre adeverinca povestiriT, nicT o marturie mai vche innainte nu aduc, nici arata de

la cine au vazut, au auzit, sau au citit, c obicTul IstoriculuT,

carele adevarata Istoria a scrie poftevte, Taste, ca de va scrie
lucrurile vremilor sale, alta mArturie far tiinca inimii sale, sa
nu aduca; cacl nici are; de vrme ce Tel Taste intaT Scriitoriu,
ce ramane, ca dupa ce-' va scoate scrisorile la ival, alOT de
adeverinta luT cercand, la vtiinta inimii intarit s fie, precum
de 'I vor alatura cu a11 ScriitorT, a acelora vremi, vi a acelorav1 lucrurT, s nu sa ruvinz, nici de mincinos sa 'I poata dovdi; Tar cand culge Istoriea vremilor trecute, vi cu mult maT

innainte de vacul su lucrate, trebue s pomenesc, vi s dovedesca, de uncle au cules acl, ce el samana, i din ce jicnita
au luat grauntale, ce inpravtie, ca acsta nefacand, nu gram, nu
sacara, nu o alta saman-ta adevarata, ce Zizanie, vi paring, din
sine nscut, vi plodit va samana. Ce Simionul acesta, ce 'I zic
Dascal, &al adevarat nedascal, de acest de toate sarac, vi gol
fiind, vi pentru ca mincTuna sa, cu alta.ceva s scutTasca ne a\Thud, atata nu-mi zice, c acesta Istorie (be, foc), macar ca la
Hronic nu sa pomente; insa el vi acsta nepomenita n'au vrut
sa o las& Nu a nevrednicule, nu ava ; Nu agTunge istoriculuT

www.dacoromanica.ro

368

CARTE VII.

adevarat, sa zica, nnmaT, ca i aCasta nepomenita n'au vrut si o

lasO; ce maT trebue, precum scrie cutarele, i cutarele, Tara amentrel regula de tntI priimit Taste,i de top invMatiT intrita, adeca
Dictum unius, dictum nullius, zisa unuTa, ca zisa nimruln a fi,
de necrezut adeca, i ca cum Did ar fi zis-o cine-va. A dart
intelepte, cititorTule, vazind pomenir nmuluT, i numelui Moldovenesc, pre la aniT insamnatT, de la istoriciT streini facuta ;
lara4 cu dreptl ochT, pre hronicul nostru innainte pa.6te, i
toate tamplarile, precum in cursul vrmilor au cazut, socotind,
i giudecand ; paremi-s, i cu vartoasa nadjde sintem, precum
i singur veT marturisi, ca Wale acst, carele RomaniT, i astazT le tin, nicT o data de daniT, de tot parasite i pustiite et

nu fie ramas, ce Inca cu intemeTate stapaniri, tot de a una s

fie trait, nu a noT dar, pre cat streinii, pre caril urmam
istorici, IT vor dovedi. NoT dara, acmu la cursul istoriii s ne
intoarcem.

CAPUL IV.
Doveclfte-scl traial Romanilor in Volohla, cle la Roman eel tandr,
peind la Vasilie inpdrat.
Roman eel Muir.

Let 959.

Dupa moart luT Canstantin Porfiroghenit, Let 959, au statut la

inparatiTa razsaritulul fiTul &au Roman, carele s'au nurnit cel Varian

In vrmile luT Roman, perit-au i Simion, cel vestit a Bulgarilor

neorghle Cite- Domn, pentru a caruia cu minune moarte, Gheorghie Chedrin
driuos.
samnul 311, scrie a: fost-au, zice, Joan Astronomul, carele viind
la inparatul I-au zis, ca de-I va fi voia inparatuluT s sa mantuTasca
de un nepriTatin vrajma ca acela, sa poroncsca sh tae capul stalpului, carele sta in varvul XerolofuluT, adeca dialuluT celuT uscat;

cad acel stlp, find samnul peirii luT Simion Domnul Bolga
rilor, taind capul stalpuluT, indata i domnul Bolgarilor va muri.
Poroncind inparatul acsta a6 sa s faca, in csul in carile s'au
taTat capul BolovanuluT (cad stalpul acela Tera in chip de om)
intr'acela cs i Simion, cu marl i nesuferite durrT de pan-

www.dacoromanica.ro

CAP. IV.

369

tice, au murit. Acesta Inca au inpArAtit ani 3, luni 4 ; si dupA

ce au scos Ostrovul Critul din tirAniia Serachnilor, Let 963

Let 968.

mart 16, au murit, si au stAtut la inpArAtie Nichifor Foca, carele Nichifor Foca.

Hatman find supt Roman, scosse Critul de la Serachneni.

Acesta inpArat, multA biruintA au purtat asupra Serachnilor,
pre carii la anul 967, ases de tot domolindu-i, s'au intors la Thrachia, Let 967.
Let 968.
privind si tocmind marginele inpArAjiii dintr'acOce. IarA let 968 a- hedrines
cestas istoric pomenCste, precum nmul Rusilor mai adesA au inacolos.
ceput a cAlca HotarAle inpArAtiiT, carii intaT asupra Bulgarilor cAzind, multe cetAV in CrAiia lor au luat, si multe rAutAti li-au fAcut,
Thrgurile atocma cu pAmantul fAcandu-le. AcstA povste Chedrinos sAinnul 324, List 660 mai deschis a o spune: inn al patrule
an zice, a inpArAtiii lui Nichifor Foca, viind pAnA la Suda c mare,
au dat invAtAturA lui Peta'r, carele in urma lui Simion stAtusA

Domn Bulgarilor, sA nu lasA pe Turci, (pre cariT Zonora, Carte Zonaras, carte
16 Cap 21, si in multe bc-un 11 nurnste Unguri) sA triach Du- 16. cap 21.
nAre, si sA calce locurile inpArAtesti, de care poroncA neascul-and Bulgarul, si multe pricini nadind, precum acestA sA facA
nu poate; InpAratul incA trimiOnd pe Nechifor Calochir, fiCorul
Domnului de Cram (pre carile i cu cinst, ce sa. zic6 Patrichia,
II cinstisA) la Svtoslav Domnul Rusilor, cu multe daruri si cu
mai multA giuruintA 1-au inclemnat, pentru ca sculndu sA cu
oaste sA vie asupra Bulgarilor. Rusii acsta foarte bucurosi priimind, inn-al cincel an a inpArAtiii lui, fArA veste au nApAdit
asupra Bolgarilor, si multe cetAV BulgAresti, si cetAtui, atocma
cu parnantul li-au fAcut; si incArcandu-sA de plian, cu pace s'au
intors acashs. Apoi la anul 969 loan Cimischii, cu viclesugul in- Let 969.
pArAtsii Theofanonii, noapte, peste zidul Palatului sArind, Foca

inpAratul in asternut dormind, fu ucis, Dechemvr: 11. si au

apucat inpAratiia Cimischii. In clilele acestuia inpArat Let 970, loan Cinitschil

Rusii, carii in anii mai sus pomeniti, chemati find, cAzurA

asupra Bolgarilor, cu HatmaniT lor Boris, si Roman, precum
Zonora scrie Carte 17, Cap 1 uitandu- Ora lor, siliTa as cu
totul acolo sA sA asezA i acsta o face mai mult cu indemnar lui Calochir, carele pre ascuns le tAgaduia, el de-1 1-or
numi el inpArat Romanilor, si cu agiutoriul lor de sA va
24

www.dacoromanica.ro

Let 970.

370

CARTA VII.

Chedrin" CU"' aseza in inpArAtie; Tara, el lor si toata, tara Bulgaresca le va da,
Polak.
i cu dansiT pace vecinic5, va tine. RusiT si buntat locului plcandu-le, si de inbunturile lui Calochir infrandu-sA, nu cu cinste,

Let 971.

ce s'ar fi cazut au purtat pe solil, cariT inphratul la Domnul lor

Svtoslav trimisse, de care lucru 1-au cautat inpAratulul parte
Bulgarilor a tine, si asupra Rusilor oaste a radica. Ce Svtoslav
de acesta simtind, insotindu-s cu Pazinachil, Sclythil, si TurciI,
caril Pannonia tine, (adec UnguriT), s'au fcut ca la trii sute
mil, si intrand in Thrachia, de tot au pradat-o, a asupra cArora
Cimischil au trimis numai cu 12 mil de oaste, pre Hatmanul
sAu Vardas, carile asupra Rusilor ma'rgand, si in doaa rAndurT
cu rrtzboiu T-au infrant, si as biruindu-i, i-au Boos din Trachia.
De pe socotla acestor IstoricT, putem cunoaste, ca inteacest
tamplare, CraiTa Bulgarilor, foarte bine sa sa fie legat cu inprAtila RzsArituluT, de vrme ce pentru Bulgari nu intr'alt chip,
ce ca cum ar fi fost supt stpanire inpArAtiiT, de RusT, caril ca
o gre nApaste le cazus in spate, de tot a-T mantui nevointA
pun& La Let 971, singur inpAratul Cimischie, cu multe WI sculandu-sa", au intrat in Bulgaria asupra Rusilor, si cu multe rkboae biruindu-I, si din mani luandu le cetatile, pn mai pre
urma de tot 1-au rasipit, si din toata Bulgaria I-au scos. Cauth.
la Istoricul Curopalat, la viTata acestui inparat, si vii vide acolo
mare minune, care au filcut Sfanta NAscAtoare, si 1-au dat biruinta

Let 975.

asupra Varvarilor. Pre acest vreml, si la Letopisetele Rusesti,

multe razboae a Rusilor, inpotriva inprtiil Grecilor citim, ce la
dnsil toate rzboaele cu biruinta s pomenesc, nol cat am socotit adeverinta Istoricilor GrecestT am dat, Tar& CititorTul cum
va vre as socotsca. DecT Joan Cimischie Let 975 margand cu
oaste asupra Serachnilor, si agiungand la Damasc, acolo de Vasilie maT marile Hadambilor Dechem 4 au murit otrAvit, dup5, ce
inphrAtis anT 6, lunT 6, acesta inpArat, dupa Mudat CrestinAtatla

ce aye, el intaT au Mout banT de aur si de aram6., in caril au

sapat chipul Domnulur Hs. scriind IS HS. in p a ratul in Oratilor, Tara in locul luT au sttut inprat Vasilie fiCorul luT Roman inparat.

www.dacoromanica.ro

CA1'.

V.

371

CAPUL V.

Aratd-th incepatura sttpniri Ruseri, card acmit Mste puternica hi?ri1a Mosculul.

De vrme ce cursul Istoriii au sosit, in vrmile, in carile vestith si puternia, i blagoci stivb. inpArtiTa Moscului, tem eliile s au
aruncat, i despre rartile NovogradiT, (care in vechime si in marime, nu numai Rusilor, ci si tutor streinilor vestita i laudata
Taste, pentru care si Vlichil Novograd, s'au chemat) spre pArtile
Chievului, coborndu-sa; acolo deciTa Domnila s-au aszat, cu cale
a fi am socotit, macar c la trupul hronicului nostru n'ar cAuta,

insa pentru pomenir a inpiltie ca acsta, si de incepatura

ei, apoi si de minunata priimir Luminii Adeverintil Pravoslaviii, a tot nmul Rusesc, cat de pre scurt s. insamnam, precum
si altora lor nostri vecini, a Lesilor adea, a Bulgarilor, si a
Ungurilor am artat, si a altora, carele mai pre urrra s vor
tampla. Asijder macar cu varvul condeiuluT, precum s zice,
a atinge, i Cititoriul notru de unele ca acste, a s instiinta
poftitoriu, innaint priveliT a le pune, nu ne vom lenevi. CL cu
acesta chip socotim, oarcum si inprumutar (precum i altii

pentru noi au pomenit), cu care vecinii ne-au inprumutat, s.

pltim, i polta curiosuluT nostru cititoriu s facem. Carte Ste_ stepena 1 Gran

penna, care Taste c mai alias, si mai de credinta Istorie a InpArtiii RusPsti, pentru incepatura acestiT stapanirT, si pentru sta.-

panitoriT ei eel din tab, intr'acesta chip povesteste. Avgust Chesari, (supt a cruia oblAduire nastere DomnuluT, si Mntuitorului
nostru Is. Hs. s'au tarnplat), zic s fie avut un frate, pre carele
1 au chemat Prus. Acestnia, Avgust T-au oranduit sapanire pe
apa VisliT, la cetat Madboroc, supt care Tera Torun, Hvoinita,
Gdansca, i alte multe cetAtT, ce Tera pe apa Glem, care cade
in mare Bahia Deci de pe numele lui Prus, i Domniia acTa
s'au numit Prusie, care nume, si pn astazi tine; Tara mai denainte, lacuitoriT partilor acelora s'au fost chemand VariaghT,
cariT au fost avand supt sine alte niamuri, ce ll-au fost zicand

www.dacoromanica.ro

1, cap 2.

372
Stepena 1.

Gran 1. Way 3.

CAR'Ik VII.

CIudiT, Slovnii, i CriviciT. Iara pre vrmile, &and inparacila in

Tarigrad Mihail, cu maTca-sa 'Theodora, adeea, Let 860 RusiT coborandu-sa cu oaste asupra Grecilor; NovogrodniT, MeriT i Crivicil, s'au sculat asupra Varaghilor, i T-au gonit peste mare Bal-

tica, i au inceput eT singuri din capul lor a sa, stApani; ce fr

nicT o oranduiala purtandu-sA, multe morp i rutaft s fac
intre danil, pentru care lucru la Let 862 Rush' Novogrodimi,

au trimis la Ruric (carile s trag din nmul i seminOia luT

Prus, frateluT luT Avgust), i 1-au rugat s vie sa le fie Domn,
i Voevod. Ruric, dupa pofta lor, s'aii sculat cu alp dol frap aT
luT, cu Trovur, i cu Sineus, i cu toate familiile lor, i au vinit la Novograd. DecT Ruric s'au aezat in Novogrod, Trovur
la Izbooc, Tara Sinev us la B lo ozer (la Tezerul alb), ins Ruric
stepella Gran 1. Tera stapanitorTu peste toat6 RusiTa. Pre acTa vrme, au lost
Olava 4.
intre nmul Varaghilor, doi oameni maT de frunte, anume: Ascoald, i Dir. Act 'Inca cuborandu-sa cu multime de aceT VaraghT, multe otirT au facut inpotriva Romanilor, i pan a. mai

pre urma, viind la Chiov, i luandu-1 s'au wzat acolo. Intre acst Ruric murind, i ramaindu-T un floor Inca mic, anume Igor,

la moart lui 1-au lsat pre 'liana, i paza uniT rude a sale, ce
1-au fost chemand Cnz Oghel. Acel Oghel, afland vrme au
omorat pe Ascold i pe Dir; i au luat Chiovul din mama lor.
Decie Igor Let 903: au luat pe Olga (din cetate Plescova nascuta) iTa Doamn (Acsta Olga au priimit intaT credinka cretinesca, precum i din IstoriciT GrecWI am aratat), din care
s'au nascut Svtoslav, Parintele lui Vladimir. Svtoslav la Let
967: mergand cu oaste asupra Bulgarilor peste Dunare; i pre
oast inparatuluT Grecesc i a Bolgarilor biruind, multe cetap
au luat, i de tot 11-au pustiit. (AOasta a Rusilor in Bulgarie a
lor vinire o pomente Chedrinos, cu un an maY pre urma, supt
inparatila luT Roman, fiTul luT Constantin Porfiroghenit). ApoT aC

stpanir acsta, supt acesta Svtoslav s'au intarit, i s'au IhOt;

cat multe nmurT supt stapanire sa din rodul Slovnilor, au suStepeita Gran I. pus, a carora numere sint acest : CludiT, MriT, Munn', Cerealive 7.
miiT, MordviT, PermiT, PeceriT, Emil, LitfaniT, ZimholiT, CorsiT,
NeroviT, LiubiT, CozariT, (cariT sint Bulgaril din Schythie pre langa

www.dacoromanica.ro

CAP. V.

373

Don) Uhreblii (adecA Ungurii albi), Cehii, Lhil, Lutdcii, Mozovanii, Po Ranh', Drevlnii, Dregovicicii, Volintii Dvinnii, i
alte multe pArti i Cethti, i nmuri carile cu toatele supt un
nume de obte, Slavni sA chema. Iar dup& ce au vinit Ruric
i au stAtut a stApani (1)
(V1a)dimir crezind, au priimit Sfantul Botez, i (land au pus
episcopul mana in cap, lui i-au pArut eh o man& din ceriu coborandu-sA 1-au atins, i indatA i s-au dechis ochii ; cu mare
minun tuturor, earii praviia acolo. Botezatu-s'au Vladimir Let
6496, carele Taste de la Domnul FIs : 988. Duph lurninar sfantului Botez, Vladimir cu mare bucurie pre Domnii lul, i pre
top Boerii, i tot nArodul inv Ata i ca inpreunA cu dnsul i Let 988.
ei, la luminar credintii sA vie ii indemna, canT intr'o inimA
marturisind, precum mare Taste DumnAza,' ul Cretinilor, i lui
asemn nu Taste, CU totii crezind, toti s'au botezat. Dupii acia
fAcand nunt cu inpArAtesa Anna, s'au intors la stpanire sa in
Chiov, i de aciia toti Idolii i Capitile lor tArmand, i pre ulitA
thrandu-i i lepAdandu-i, multA milostenie au inpArtit saracilor;
Apoi trimitind la Patriarhul Fotie, s'au rugat sA le trimatA Mitropolit, i Preuti, pentru ca sA invt& nArodul la Pravoslavie.
Patriarhul inch* cu mare veselie li-au trimis pre un Mihail Mi- stepella Grn 1.
tropolit, inpreun& cu alti 6 episcopi, oameni invAtati i intregi I" 37'
la viiatA, carii viind, intai au botezat pre fiii lui Vladimir, caril
iera 12 nAscuti dintealtA muiare mai denainte de botez, apoi
i tot nArodul Rusesc ; ins& multi Botezul nepriimind pre unii
ca aciia au poroncit sA-I cAznescA, i cu fricA de la inchinAciun
Idblilor, s&-i intoarcA. Atunce i Metigan, Domnul Pecinighilor,
viind la Vladimir s'au botezat, i ad deciia Vladimir fAcand

Besrici in Cram, in Chiov, i prentr'alte ceth,ti in toata, Rusie,

in curundA vreme, tot nrodul Rusesc au vinit la cretinAtate,
pre card i astzi curat o pAzAsc. StA i astAzi Besdrica Stantului Arhanghel, la Chiov, card zic intai s s fie facut, i adevArat i lucrul ei s vde a fi metemag grecesc ; Iaste i alta
care intai s'au zidit in cetate Moscului ; in lontrul Curtilor in(1) Lipsese din manuscript paginele 408-413, in care incepd capul VI.

www.dacoromanica.ro

374

CAME VII.

i acmu aproape de giumatate in parnant intrata, pre

a carie zidiurT, si as6s in varvul SclipuluT, pentre Trule, are
paratstI,

att mastacani crescuti, cat sa pare ca Taste o gradina pe un

munte de piatra. Acst, Cate noi aice, pentru inceptura acestii
puternice i slavite inparatii, i pentru chipul i pricina primirii
CrestinatatiT am adus, poftim pre cititoriu, alte marturii dintr'alti
Istorici O. nu cdrce, came noi cat am si cercat, a afla n'am pu.
tut, si ales aic facandu-sa pomenir lul Fotie Patriarhul, (card
cu anii vrdmilor lui nici cum nu sa potrivasc), sa nu ne socotsca lenitori, in cercar hronicilor, ce atata s tie, c alt n'am
%cut, fara numaT, cdld ce la Istoricii Rusesti insamnate am aflat,
aic pentru incredintard; pre scurt li-am pomenit. Ce acmic Tara la triaba noastra intorcandu-ne, de uncle ni-am abatut, Taras acolo s vinim.

CAPUL VII.
Arata-sci subt Vasilie Bulgarocton supuner Bulgarilor, i dntcn pomenir Vlahilor la istoricii Grecesti.
Vasilie
Bulgareeton.

Let 995.

Let 997.

Dupa peir6 till Joan Cirnischie (precum am pomenit Let. 975:)

au statut .1a inparatie Vasilie, fidorul lui Roman inparat, Hind

la varsta de 20: ani. Pre vrmile acestui inparat, Slavonii, eke
va nabusituri sa, fie facut, in partite inparatiii Apusului, scriitorii pomenesc. Asijder, precum Bulgarii prin cati-va ani stt
fie pradat prin toata Gretia, si la Mora; Ce la anul 995 : de ostile Romanilor biruii, i dinteacele phrti goniti sh fie fost, scrie
Chedrinos. Fericit au fost vcul acesta cu intoarcer paganilor
la crestinatate, precum i Gheiza cralut Unguresc murind, Let
997: au statut la craie fiCorul lui, Stefan, carele luand lgd cresfinds* de cile mutt au latit orthodoxia, in oblastila sa precum
cu 7 ani mai innainte, acted. Let 988: Vladimir cu toata Rusie,
la Beserica lui Hs: s alaturasa, precum la capul trecut am zis.

swain Decada 2 Bonfin Decada 2 : Carte 1: uncle pomenste, ca Rusii ChioveniT,

carte L

intrand si in Ardl la anul 1002: au mars Stefan CraTul Ungu-

www.dacoromanica.ro

CAP. VII.

375

resc asupra lor, i scotindu-i din Dachia c mai den lontru,

(pre care o chema Transilvanie), au pus stapanitoriu acolo pe
mosu sail, pre carele l'au fost chemand Zoltan. De mirat lucru
de n'au fost acest Stefan Craiu din Romanii nostri cei vechi,
c eitim la acestas Bonfin, la locul pomenit, precum maica lui
Stefan, Sarolta, fiind gre, s i sa, fie aratat Stefan Protomartyrul
in somn, i sa-I fie zis : Nadajdueste in Dornnul Ifs : ca in curunda vrenne, vei naste fat, canna de pe numele mieu, II
vei numi Stefan. AO Stefan nascandu-sa, la anul 909: TatItsItu Gheiza craiul, au adus cu mare cinste pe Adalbert episcopul de Praga, i au botezat pe fliul sau Stefan, Tara din
Sfanta scaldatoare 1 au priimit, adeca 1-au fost nanas Theodat,
carele mai dennainte find stapanitoriu Sanseverina-tilor in Apulie,

apoi de ai sai izgonit fiind cu mare cinste langa sine il primisa,

socotiia Gheiza Craiul. Pre acest Theodat Stefan Craiu, ca pre
un parinte de botez, i limba graiului cu dans totdeauna ce de movie
1i.1

Italieniasca ii chema, Tata, adeca parinte. Acsta Bonfin pentru

nastere, botezul, i limba graiului c de movie a WY Stefan; iarti,
cititoriul nostru cum va vr asa crza pe Bonfin, a caruia credinti't
cineva din scriitori, sa nu o priimasca, Doi n'am vazut. La anul
de la Domnul Hs: 1000 : vazind Vasilie inparat, ea Bulgarii macar ca de multe orl Vi biruitT, i sIItbii Term, insa nici cum va-

zind ca nu vor sa sIt aseza, cu marl osti au intrat singur in

lara lor, i pana la anul tot parnantul ce tine el, au dezbatut,
ei toate cetatile carile mai denainte Bulgarii in Thessalia, apucask din manule lor au scos, si la anul 1001 : pre Samoil Domnul lor ass de tot de pre acl locuri, gonindu-1, toata tara
lor, i c sirbasca au stapanit, ce Bolgarii suppuner ne suferind, Tara au radicat cap : Inparatul inch in anul 1013 : cu oaste
asupra lor margand, mare stricaciune intrInsii au Mout, si 15 miT

de Bulgari vii prinzind, au poroncit de li-au scos ochii tuturor,

numaT la o suta unuia, au lasat clte un ochiu, pentru ea sa fie
povata celoralalti, i ase pre toti 1-au slobozit, care vazind Samoil, Domnul Bolgarilor, de inima re, peste trei zile au murit,
dupa carile stand la Craie Iovan; Tara mult s'au ispitit asupra
inparatiii; Ce inparatul Vasilie, neparasit ()stile sale in Bulgarie

www.dacoromanica.ro

Let 1000.

Lk 1001.

Let 1013.

376

Let 1016.

Let 1017.

CARTE VII.

trimiOnd, i multa prada i stricaciune fachndu-le ; a Let

1016: au ieit de au iernat singur inparatul cu toate otile pe
Ora lor; Tara de primavara inparatul la Tarigrad intorcndu-sa,
Iovan Domnul Bolgarilor Let 1017 : fara veste, au lovit la Dirahion, (aceteia cetati, astazi Turcii 11 zic Duragi), i incungiu-

rand cetat au inceput a o bate ; Ce din cetate pre Iovan ucigAnd, i alaith oaste inspaimntindu-s, toata s'au inchinat, lund
voe sa Iasa. din -tam Grecesca. Inparatul lucrul nici cum in slab

lsind, dupa aceia isbtinda, indata au intrat cu toate otile in

tara Bulgriasca, i toata -tam deplin suppuind; i toata avutiia
bet 1019.

Crailor Bulgreti aflnd, toata o au impratiiat slujitorilor. Decila toate lucrurile acolo cum trebue aezind, Let 1019 : cu mare
poffala, s'au intors la Tarigrad, i decila au trecut la Asia, i acolo
Inca razboae cu izbanda au avut. De pe vrme lui Vasilie Bulgarocton s s fie inceput Romanii nostril cu nurnele de la Slovni
luat Vlahi, i Vrahi a sa, chema. Istoricii Greceti pomenesc, din

caril mai inthi Nichita Honiatis, a cui Istorie in larg, i in lat

pentru razboaele Romnilor notri cu inparatii Tarigradului, apoi
i cu Frncil, earn' apucas de la Greci Tarigradul, la locul sau innainte pre amaruntul vom istorisi. Acesta dara Istoric pomente
eachita 11oniati Carte 1: Cap 5: ca Vasilie Bulgarocton dupa ce au batut de gate
car 1. cap. 5.
orl pe Bolgari, i atkta de groznic slutindu-i, i farmndu-Y, i apoi,
precum am zis, de tot supuindu-i inparatiii, dupa, ce s'au intors cu

mare laud i biruinta la Tarigrad, s fie scris intr'o tabla toata Istoria Bulgarilor, in care au fost dnd inva.O.tura, inparatilor, carii
cu vreme vor urma la inparatie dupa dnsul, de vor vide ea i Vlahii
sa ispiteso vre o data, inpotriva inparatiii, i lor sa, le faca, precum au facut el Bulgarilor, i a ace tabl sa o fie pus in mana-

stire Sosthenis (acsta Mnstire au fost, unde asta, zi s chiama Stenia), deciia pe vrme lui Isachie Anghel inparatul, despartindu-sa Vlahii de la inparatie, i cu multe razboae pe inparatul batilnd, i multe rautati inparatiii facand, un Leon oarecarile om dintr'ace Mnstire, citind tabla lui Vasilie Bulgarocton,

sa, fie zis: Jle 'm iaste, cum n'au bagat inparatii in sama invatatura KIT Vasilie Bulgarocton, carile pe Bulgari din temelie
rasturnnclu-i, au dat invatatura, intr'acesta chip, sa faca i

www.dacoromanica.ro

CAP. VII.

377

Vlahilor, cAnd sA vor ispiti, lucruri noaA a scorni in potriva

inparAtlii. DinteacestA tablA a lui Vasilie Bulgarocton, alav
putem intelge, CA Rom Anil noatrit, carit mat de nainte de pe
vrme luT Carolus Mare le, pace ai legAmant cu inpArAtira apusului fAct.Ind, (precum mai innainte am aratat) cu a sa raspub-

licA intre varvarit, cant asupra lor de cilto va orT nabuaisA,

dupA statul putintii lor trAind. vAzind cA cu vitejita, i nArocire
but Vasilie Bulgarocton, Bulgarit i alti vecini, a lor inparatiii
Tera plecati ai suppual, el Inca la trupul inpArAtiii rAzsAritului,

Tar Aa sA sA, fie alaturat, ai nu numal cel din Dachia ce piste

Dun Are, ce Inca ai eel din Misia, una Bind, ai tot supt un clomn
otcarmuindu-sa, deosAbitA Dispotie s'au fAcut, precum i Leunclavie in Pantecte Glav: 71 acstaa mArturiseate. Voevozil zice, Leunclavie in
Pnteate
a
Vlahilor dui:a ce s'au dezbAtut de supt putr Cr AM Ungure ati, cap 71.
(caci intarindu-sa Craila Unguresca, o parte din Dachia, precum
am ai mai arAtat, au fost-o cuprins UnguriT), dui:A obiclul
inparatilor Greceati portila, mai bine nume de Despot sa audA,
ca cum ar fi Domni slobozi, nici altor stApAnirT supuai. IarA

precum pe vreme jut Vasilie Bulgarocton, un Bogdan Domnul

Dachilor, s fie vinit, i sA sA fie inchinat inpArAtiit, acelaa
Leunclavie, pe Istoricul Chedrinos mArturie aducAnd, inteacelaa
loc adevereate, caci zice : i Ora Bogdania, care acmn Moldova

Taste, au luat acest nume de pe Bogdanii Domnii sAt, carit

adevArat cu acest nume creatinesc sA numilsc Bogclani, adecti
Theodosit, seu Theodort, sau Dorothei, ce va s zica: Dati sau

daruiti de la DumnAzAu. Pomeneate zice, de acest nurne

Chedrinos, in vitata lui Vasilie Bulgarocton, zichnd: Ieaitu-T-au

innainte, ai Bogdan, a celor mai din luntru tart Toparha. sau

Craiaor. Acesta Tara s dovedate, c'd pre atunc RomAnii

fie alipit la inparatie, ca de nu s'ar fi lipit, n'ar

scrie Nichita Honiatis, cA, Vlahii, sau RomAnii de la inpArAtie
sau dezlipit, ins unde va vini rAndul Istoriii la vreme but
noatri sA, sA,

Isachie Anghel, acolo pre larg Istorie, pentru Romani vom

aduce, unde crdem ca va put Cititortul curat a intalge, ca
macar ca aide Istoricul Honiat, cu altiT pre scurt pentru stAphnine RomAnilor insamneza, insa precum a IA fie fost, altii pre

www.dacoromanica.ro

378
Let 1025.

CARTE VII.

urma scriitorl vor dovdi. Deci inparatul Vasilie Let 1025, in-

pcand toga Asia, si asezind Evropa, s'au gatit sa marga sa

rascumpere si Sichilie, ce in boala cazind, inteacelas an, Indictul 9 in luna lui Dechemvrie au murit, si au inparatit (ce fara
het 1028.

nicT o randuiala de lauda), dupa dansulfrate sau Constantin

anT 3, si au murit si el la anul 1028. Vasilie inparat au inparata anT 50 si au trait toat a. viiata luT 72 anT.

CAPUL VIII.
Dovedete-sci traiul Romani lor in Volohia, de la Constantin fratele ha
Vasilie, peind la Constantin Monomah.
Let 1026.
Constantin Ileorul lul ROMall.

Pe vreme acestui inparat Let 1026, incep istoricii grecesti (si

ales Chedrinos a vromilor acestora scriitoriu) maT ades a pomeni, pentru nmul Picinighilor, chrora el' le zic Pazinazi, pentru cariT IstoriciT Lsesti, si Rusesti, cu multi ani mai innainte

insamneza, precum si noi innapoi am pomenit. Nrnul acesta

PazinaziT, sau Pecinighil la anul pomenit scrie Chedrinos,
precum cu mull& multime trecand Dunare, au intrat in, Bulgaria, care acmu Iera supus supt stapanire inpartiii TarigraduluT, si sa. fie pradat si Drista; Ce inparatul inpotriva lor oaste
trimitind, pre lesne T-au gonit iara, innapoi. Iara dupa ce au
trecut Pecinighii Dunre, unde s fie statut; Istoricul nu pomenste, nici la eel Rusesti si Lsesti a afla n'am putut, fara, cat
Sinopsis a hto- realm Tera lacuitorT pre la pragurile Niprului, uncle si pe Svrid Rust*? in
Chia, tipanta.
List 75.

lay Domnul Rusilor, lovind il prinsse, si Domnul Cura, sau

Cures, taindu I capul, din tidva capului zic sa fie facut pahar,
t

Cliedrinos Zona- i s fie band dintr'insul, care si Chedrinos marturiseste, samnul

ras Let 1028. 348, si Zonoras Carte 17 Cap 4 Tara Let 1028 Noemvr: 9 Con-

stantin de boala au murit, dup ce au inpratit in urma fratiRoman Arghir. ne sat' lui Vasilie 3 ani; Tara in loc lasind pe Roman Arghir.
Let 1032.

Roman Arghir dupa ce au statut la inparatie la anul 1032 find

cu oaste la Asia, T-au vinit vests, precum SerachenniT au fost
pradand in Mesopotania, si Pazinazii, iaras trecand Dunare, au

www.dacoromanica.ro

CAP. VIII.

379

prAdat Misia, Thrachia, Illiria, i pAnh, la Corcira au *ins. Duph,

acTa Roman inpAratul Let 1034 in Tusure boalA czincI, sau pre- Let 1034.
Carocum Chedrinos scrie, de inpArAtesa Zoi, otrAvit fiind, din zi in Chedrinos
paint.
zi, viTata is trAge: Tara, in 11 a luT April pentru liacurile, la feredeu intrAncl, un Mihail Paflagon, den inclemnard inpArAtsiT, Mihail Pallagon

avAnd Ta cu dans umblete spurcate, acolo 1-au innAdusit, duph,

ce inparatish, anT 5, lunT 4, in anul, in carele s'au tamplat moarte luT Roman Arghir inpAratu Tarigradului, intr'acelas an, precurn scrie Bonfin, au murit i Stefan Cralul Unguresc, ce-1 nu
mhsc Slantul, unde Bonfin Decada 2 Carte 1 pomendste, cit la Anton Bonlln.
oasele acestuT Slant CraTu, si la Astrucar luT, nu numaT din
toath taxa UngurescA, ce inch, si din Dachia, yi de la alcT megiTasT de prin pregiur, multi sh sa fie adunat. MIA precum moarte

s. i

sh, fie tAmplat, la anul 1034 insAmnezA Avraam Barsai in Avrallm Bar al

IIronologhia Crailor UngurestI. Mihail inteace noapte, in card

au omorAt pre inpAratul, silind pre Patriarhul, i ingrozindu-1,
1-au Mout de 1-au cununat cu Zoi inpArAtesa. 0 cAtT SapsonT,
in eke poale de Dalidale culcandu sa, s'au sculat spre moarte!
Incapand darA cu acest spurcat mijloc Mihail la inpArAtie, la
anul 1040, scrie Chedrinos, precum BulgariT carii de Vasilie
inpArat Tera, suppusT, TarA s'au eadicat asupra inpArAciiT. Capul

purtndu-le un PetAr, care i mintiia, precum Taste nm de Cralu;

Ce inpotriva lui, inpAratul oaste trimitind, HatmaniT blastarnateste purtAndu-se, fu el biruitoriu; i duph, acesta inch, maT inainte
biruind, au luat Dirachiul i alte locurT in Ora Grecdsch, au cu-

prins, co nArocul pe BulgarT buecind, capetele eT in de ei au

inceput a sA gAlcevi, i unul pe altul a omorA, i as pAnA la
anul, cu totiT s'au rAzsipit, lard inparatul Mihail Paflagon, dupa
c au inpAratit aril 7 luni 8, Let 1041 Dechemvr: 10 mare po
chinto,' fAcand, pentru cad ucisese pe Roman inpArat, i luAnd

Let 1040.
s samnul 354. Zona-

ras carte 17.

List 236,

Lit 1041.

Shima Calugaresca, au murit. Iara Zoi inpArAtesa, nestnsl, iii pofte

indata au tras la pat si la inpArAlie, pre alt Michail ce I-au fost 31lhall Calafat.
poreclind Calafatis, ce i acesta maT mult de 4 lunT si 5 zile n'au

inpAratit, caci vrAnd el sa scoatA din puterd inparatiii pe Zoi,

nArodul tot s'au rAdicat asupra lul, i prinzindu-I, T-au scos ochiT
si 1-au bagat in mAnAstire. DupA trcerd acestuTa; Zoi a multT Citropalat Che-

drinos, Zonaras.

www.dacoromanica.ro

380

CARTE VII

SampsonT Da HA, indatA si la scaunul inpArAtesc, si la asternuConstantin Mo- tul eT, bArbat de trTabA, pe Constantin Monomah alegAnd, a triTa
nomali.

zi Iunie 12, s'au cununat cu ansul, si 1-au asezat la inpAratie.

Pe acstas vrme, in Ungaria Tera Cralu Pethr, pre carele UnguriT, din scaun gonindu-1, au pus pe altul in locul luT, ce 1-au
fost chemAnd Aban; ce apoT acesta, cu agiutorul luT Henric al
trill inpgrat RAmuluT, din Cr Aie gonit find, iarAs Pear s'au asezat la Cr Ale.

CAPUL IX.
Doati

(1).

CAPUL X.
Arata sa tra1ul Romanilor in Volohia, de la Constantin Alonomah,
pdnd la Constantin Ducas.
In vrm inpArAtiiT luT Constantin Monomah, Let 1042 scrie Chedrinos,
precum SirbiT, earn Tera supt stApAnir inpAratiii rAzsAritunul 348. Unarm
oar. 17, cap 24. 10, an rAclicat Cap, si locurile de pe aproape ran au pradat. Inparatul
macar cA multA i bunA oaste strAngAnd, i asupra lor margAnd;
Let 1042.
Chedrinos Sam-

insA find om nestiutor de lucrurT de trbele rAzboaelor, pierzind

ea la 40 miT de oamenT, el de abiTa au scapat la Tarigrad. Asijder
Zonarao acolo g. scrie Zonora cA si BulgariT cu Domnul lor Pear, carele maT de
nainte sA viclenis, supt acest inparat as-s deplin s'au rscum-

parat volnicila. La anul al doil Domnisorul Rusilor Vladimir,

om indrzne i mAnios (precum ii numste Chedrinos) pentru
moart unuT Boerenas Rusesc, s'au sculat cu mult oaste asupra
TarigraduluT, I cu corniile peste mare trecAnd, au lovit supt
Tarigrad. Ce intAi de furtuna mAril batuP, i golT la uscat aruncatT; apoT i oast inpotriva lor trimisa, asuprAle sosind, ca la
15 miT au omorAt, i apoT si pre eel ce scapase cu vasele, agiungAndu-T; maT rau T au stricat; Putinei, cariT au scapat s'au intors
Ilronicul Rimer la easels lor, de unde vinise. Hronicul Rusesc, si Carte ce-T
la anal do la
zic Stepena scriu, precum acest Vladimir, au fost fiCor luT TaAdam 6551.
roslav, (carele atunc Tera stApAnitoriu Rusin) i nepot luT Vla(1) Lipsesc in manuscript pag. 424 si 426.

www.dacoromanica.ro

CAP. X.

381

dimir, carele Inti s'au botezat, i adaog la IstoriT, i acsta,

precum Taros lav trimitind pe fidorul sat' Vladimir, asupra Orecilor, sa-T fie dat so0e pe un Visat Hatmanul VarTaghilor; Ce pre
mare lovindu-T furtuna, mulV s sa fie innecat, iara, Visat cu

6 mil' de camera golI sa fie Tesit la margine, pre cariT oaste

Grecesca prinzindu-i, sh-T fie dus la Tarigrad, i sa, le fie
scos tuturor ochiT; Tara Vladimir, spargAndu-i-sa vasul sa fie snit in vasul unul loan, i intorcandu-sh inapoT, sa-I fie ajuns 14

vase Orecesti; ce Vladimir intorcndu-sa asupra lor, sa le fie

biruit, i as sh fie Tesit in Rusia. lar dupa 3 aril', facand pace
cu inparatul, i Visat s sh fie slobozit cu totT RusiT ceT orbitT,
ei ase si el sa fie vinit innapoT. Dup. aceste PazinaziT sau Pe-

cinighil Let 1048: fiind gonici de pre locurile lor de Tiraho

tiranul, sculndu-sa cu Domnul lor Cheghenis, i cu tot nrodul, au vinit, si au trecut la Drista, uncle atunce Tera derega-

Let 1048.

Zonaras carte
17, cap 26.

orTu Mihail fieorul luT Anastasie, carele facAnd inparatuluT Con-

stantin stire, precum poftese cu totiT sa, se crestinza, inparatul

cu mare cinste au adus pe Cheghenis la Tarigrad, i botezindu-1,
1-au cinstit cu BoeriTa Patrichiii, ei T-ail dat si treT cettT, de
cle de pe malul DunariT sa-1 fie luT si oamenilor lui de lacuire,
si 1-au scris in numarul soOilor inpartiii Romanilor. Dupa acTa Tails Istoricul Chedrinos adaoge, CA dupa ce s'au asazat
PazinaziT in Thrachia, nu dupa multa vrme au intrat inpartiTa in prepus, precum vor s. s vicleniasca, si sa sh radice cu
prada in tarle de pen prejTur, i as trimitind oaste asupra lor,
nu far batae, i fr moarte i-au scos din Thrachia. (SO, cetat
ei asta-z, care s'ag fost apucat acel oamenT s faca, ii sa numste
locul acela i acmu Rusocastron). Picinighii sculAndu-sa, de acolo, s'au dus inapol si s'au dat supt ascultar MosculuT. ApoT
Let 1050: acelas Istoric marturiseste, o sama dintr'aciTas Pazinazi, Tara s'au intors, i inthi cu pace au intrat in Thrachia; ce
inparatul smentindu-le legmntul, eT Inca au rtidicat cap, si
arme; si au inceput in toate partile a prada. La al doil an Tara
cu mare vrajmasie, an prdat toata Misia, inpotriva a carora inparatul caste trimitind, el' au trecut in Machedonie. Deci Let 1053:
inparatul Inca maT multe oaste gatind, s'au dus sa-T sec* si de

www.dacoromanica.ro

Let 1050.

Let 1053.

382

CARTE VII

acolo; Ce au fost Pazinazil biruitorT. Inparatul intr'acelas an culegandu-s oast si de iznoava asupra lor margand, Picinighii a

cazut la pace, care Ii s'au dat, pana in trei anT; ce 'Ana' maT
pre urma, pe acesti Pazinachi, despre partile Machedoniii sa-T
scoata sau s-T starpasca n'au mai putut inparatiTa. Ce tare pre
acolo intemeindu-s au pus incepaturile Domniii Bosnegilor, carii
i pan asta-zi traesc, in vestita taxa Bosniii. Acsta mrturisste

Leunclavie in Pantecte, precum innapoi am pomenit. Iara

Constantin Monomah dupa c inparatisa anT 12: Let 1054: Indictionul 8: de boal au murit, si au ramas la inpratie Theodora inprtsa, (caci Zoi inparatsa c dintai murise mai denainte), care au tinut singura inparatie un an, precum sarnlueste Patavie; Tara dup socotla lui Calviz un an si 9: luni, si
la anul 1055: cum va Patavie, sau cum va Calviz 1056 : la sfttrsitul luT Avgust, inpa,riltCsa 'Inca de moarte tragand, au rAdicat
inparat pe Mihail Stratiotic, ce i acesta cu Sinatorii rau purtndu-sa (ca, ce macar ceva in sama nu-T baga) el' Inca dupa ce
ei

Let 1054.
Theodora.

Let 1055.
Mihall Slra-

tune.

inpartise un an, au ridicat pe Isachie Comneno la inparatie,

carele s'au incoronat Let 1057.: Iunie 8: Tara, Mihail Stratiotic
had& Come- luttnd cinul calugresc au intrat in Manastire. Isachie Comneno,
Let 1057.

nos. Zonaras si
Micas, Manasi.
Inteacesta an
Gheorgble
drlti sfaraaate

!sloth sa.
Let 1059.

om in toate vrednic de a purtar inparatiia find, ce Vampltindu-s pe mare, aproape de dnsul fulgerul a cad, I-au ametit,
din care vazind, ca. nu se mai poate trezi, de viata. deznedejduindu-s, singur au lsat inparatiia, i s'au calugarit in mnastir6 Studitilor, dupa ce an inparatit doi ani i trii luni, si Let 1059.
tri locul luT au statut Constantin Duca. Inparatind Isachie Cornneno, pomenste Zonoras Carte 18 Cap 5, precum s fie avut
oaste si asupra Ungurilor, si asupra Tatarilor ce-T chma PazinachT. Ce Ungurii pace poftind, i inparatul li-au dat pace, Tara
oaste asupra Pazinazilor tragnd, alalti toti sa fie cazut la inparatul cu rugamente de pace, MIA numaT unul Seltis, cu n-

rodul s, nici cum pace priimind, s'au apucat de batae, ce biruit fiind, si multi de ai saY perzind, au fugit, lush, incatro sh
fio Iugit, Istoricul nu arata.

www.dacoromanica.ro

CAP. Xl.

383

CAPUL XI.
.Aeasta

se(' trageiniaza de -la Constantin Dimas, pcind la Roman

Dioghenis.

In al triile an, a lul Constantin Ducas, si in al ssele a luT

Ilenric inparatul Apusului, dupa Pethr, carele am pomenit, au
fost Craiu in tara Unguriasca un Andrias, asupra a caruTa la
Let 1061: s'au sculat Crate-sail-Bela. LuT Andrias macar ca Henric

inparatul, cu multa oaste bunk agiutorTu IT didese, ce Bela mai

narocit find, intai cu rzboiu, oaste luT Henric biruind, si Andrias cu caii stropsit, pe loc perind, pe Hatmanul ostilor Mar-

hion de Turinghia, viu 1-au prins, cu carele inpreuna soil de

pace, la Henric trimitind, s'au inpacat si la Cilia s'au asezat;
Ce Bela inca Let 1063: murind Gheizia fleorul lul de buna voe

Constantin

Duos.

Let 1061.

M e la o V I e.

Let 1063.

au dat scaunul Craill varu-seu luT Solomon. Fiind CraTu in tara

UngurTasca acest Solomon, pre la anul 1064 cunoastem din Bonfin,

Let 1064.

precum taxa Muntensca sau suppusa, sau supt protectia Craiii

Unguresti sa, fie fost, i viind HuniT sLt o fie cuprins. Ce cuvintele Istoricului precum sint la Decada 2: Carte 3: sa le aducem. Anton Moulin
Decad. 2 carte 3
Solomon zice Cralul dup ce au batut pre Bratislav CraTul Boehemilor, cu mult prada i dobanda incarcatT, s'au intors in
Ungaria; Ce furtuna nepriimind s ste lucrurile Ungures_tT in
odibria, s'au atitat razboTul Hunnilor, cariT ramasese in c maT
denainte a lor paganTasca lege, si apucasa o parte de tara Dachiii, pre care acmu o chTarna Valahia, acest cu multime de
a lor paghni, deschizindu-s cale prin partile maT de sus, pre la
trecatoare muntilor, care s chTama Mezes, au navalit in Ungaria
iproci; in care vrme RomniT din Dachia, sau pre multI sau o
parte s fie trecut de raul lor, peste Dunre la Misia, si pre acolo
sa fie cuprins locurile pn in muntiT CrighiT, mat pre urma,
scrie Istoricul Nichita Honiatis, precum innainte la rndul sau
pre larg sa va arata. Iara in anul 1065: scrie Istoricul Zonaras, Let 1065. Zo17.
precum TataraT,-.ce s chema Uzii, in Thrachia trecand, peste narascapcatte
9.
tot au pradat; i caste care inpratul inpotriva lor trimisse ba-

www.dacoromanica.ro

384

CARTE VII

thud, pe Hatmani vii T-au prins, i dui:J.6 acsta izbancla, 'Ana

la Oretia, cu ciabilurile au agiuns. Inparatul pentru mare lcomiTa ce aye la liafa slujitorilor sa cheltuiasca ne indurandu-sa,
i la vrme de nevoe, ea aceia, fara shijitorT, ce sa, faca, neavand
(ca acel 'Mari iera ca la 500: miT) s'au intors cu totul cu ruga
catra Dumnazau; tuturor poroncincl, post sa faca, i el singur pe
kos i cu lacrami, la litanie merge, pentru care Dumnazau, minune Maud, au trimis omor de CIuma intr'aceT Tatari, de care

fara, numr mulci s'au topit; Tara eta ramait de pagani au

maT ramas, s'au inchinat cu totul inparatului. Insamn ca Pazinii
au ramas in Machedonia, cariT dui% cum scrie Leunclavius, sint
narodul Bongilor. Acsta intarete i Zonaras Carte 17: carile

Lk 1067.

zice, dinteaceti Pazinachi dup. acegta stricaciune ce au luat

s'au plecat inparatului, carora inpartindu le loc in Machedonie,
s'au dat dupa obiceile Romeilor, i s'au Mut KV inpr4iii ascultatori, din carii, uniT i la cinste de Boerii Senatoreti, mai
pre urma au incaput. Cauta i la Istoricul Curopalat, ea aceste
vei afla; Tara Let 1067, Constantin Duca murincl, Evdochie inparatesa kurndu-i-sa. cu tare kuramnt, precum pre alt barbat
nu va lua, ce va pazi inparatiTa fiilor luT, lui Mihail i Andro.
nic, i Constantin, carele mai apoi s'au zis Porfiroghenit, i-au
lsat inparatiTa pre mana, dupa ce inparatise anT 7 luni 6: Evdochia maT mult de 7 luni kurAmntul neiind, au luat i inparat
i barbat pe Roman Dioghinis. AO barbatul la muere, are mai
mare trcere de cat Dumnazau.

CAPUL XII.
Dovedlte-sei traiul Romanilor in Volohia de la Roman Dioghenis

And la Mihail filul luI Constantin Duca.

Roman Wog lie-

ids. Let '1070.

In zilele acestui inprtrat, pre la anul 1070: Dlugo intro IstoriciT Leeti vestit, iscusit, i vrdnic de credinta Istoric, pentru
Volohii, sau Romanii, ales pre locul unde-I acmu Moldova, traitori, tare i neclatita marturie ne aduce, precum Orate MoldoviT

www.dacoromanica.ro

CAP. X11.

385

(caci Lsii scriitorT supt numele Voloschi, nurnaT pre Moldova

inteleg) nu numai lcuite, si de Mosnnii sai tinute, co inca si
altor vecini agiutoriu, i scutitori sa fie fost, carora adica, si
&and ocaziTa le slujiia, pentru mai buna si mai cu odihn chivernisala stapaniriT lor. Pomenitul dar Istoric scrie ase: Vites- 31ngos carte 3
in tiparlui cel
laus, zice, Voevodul Polovtilor, pre la anul pornenit, dupa multe veehiu,
List 245
gi groznice razboae, carile au avut cu Zeslav Voevodul Chiovului,

pana mai pre urrna, nu numai cat pe Zeslavu de tot au biruit

ce a i citat Chiovului, din mana T-au luat; i pe Zeslav
din stapanire scotindu-I, de pre acl locuri 1-au gonit. Dupa
acsta izbanda, mai mult intarindu-srt, vrut-au asemne sa faca
gi luT Boles lav Craiului Lesesc; Co socotindu-srt, precum ca cu

singure puterile sale acsta, a isprvi, nu va put, multa alta

oaste de la vecinii, de pen pregiur, de la Rue, de la Pecinighi,
de la Volohi, adeca de la Moldovni inteagiutoriu au luat. Ala lta
Istorie poate cititoriul la locul carile i 1-am insamnat, s. o caute;

Tara no! atata am vrut numai sa-T aratam, ca tacr Istoricilor

mai denainte, i CACI pentru Volohi sau Romanii din Volohia
prin cata-va vreme, eke putini numal, i cate oare-ce au pomenit, precum i Dlugos aic pre scurt arata, ca Zaslavu, au luat
agiutoriu si de la Volohi, sau Moldoveni. Dupa regula, i canonul carile noi am dat, dovedesc, c thrale aceste de lacuitorii
saT de tot desrte, sa nu fie rarnas, si ase mega, poveste, pre
care pre scurt Dlugos o aduce, dovedste precum i adevarata
Axioma zice: ct cine-va nu poate da ce nu are, as i Volohia
n'ar fi putut da Polovtilor Volohi intr'agTutoriu, de nu ar fi avut
lcuitori in sine. Rusinza-se dara macar, i cu acsta, (crt alte
mai vartoase marturii, carile maT innainte ii vom aduce, mi sa
pare ca nici sa s rusinza vrme le va da), Cara' pre Romani,
adeca pre Moldovni si pre Muntni, vor s-i fag de ell de alaltrt
ell', pre aceste locuri veniT, crt eine cat de putin socotitortu, nu
va put cunoaste, si nu va marturisi ? (ca cu greu, i ases peste
putirkta Taste adeverintii cunoscute, socotela sa nu sa lipasca)
ca, de vrme ce stapanitorii locurilor Vobohiii, unde acmu sa numste Moldova, au fost (land altor ai sal de pen pregTur vcinT
agiutoriu, i Istoricii anume IT chiam VolohT, cum poate acei
25

www.dacoromanica.ro

386

CARTE VI

Volohi in Volohia sa nu fie fost? Ca acsta de s'ar put tagadui,

s'ar pute tagadui, i soarele find intr'amiazi zi, precum nu s'au
facut zua. Ramane dara. Istoriia hronicului nostru adevarata, c
locurile Vololiiii, tot tlea una au foat lacuite, de Mosnnii sal

Romani, macar ca nu tot dea una Istoricil, pentru dansele au

pomnit.

CAPUL XIII.

Adastaf sei arara tnnainte, sup acelaq Dioghenis inpirat, $ de la

Mihail Duca, pcina la Alexandra Comnenos.

Zonaras.
Oliaas.

Dioghenis -inparatul, cu multa biruintA fiind asupra Turcilor

i nedejduind ca toate locurile, eke el la Asia le apucasa va

dezbate, pace, ce ruga Turcii, sa priimasca n'au vrut; Ce aCasta
a savarsi, 1-au inpiedecat viclesugul lui Andronic, fratelui lui
Mihail, fiCoruluT Duchi, carele vanzindu-1 nepriiatinului, 1-au lovit

Mihail Micas.

Let 1071.

fr vste, i viu a cazut pe mana luT Sultan Hasan. Dupa ce

au cazut Dioghenis la robie, Constantinopolithnii, fara nici o zabava, au ales la inparAtie pe Mihail, fiCorul lui Constantin
Ducas, carele s'au porclit Parapinachie. Tamplatus'au acst la

anul 1071. Sultanul dupa ce au prins pe inparatul Dioghenis,

cu sine tot de a una la masa puindu-1, in mare cinste il tine,
si 'Ana mai pre urma mal cu mare cinste 1-au slobozit, siS. si
marga la inparAtie. As varvarul, ca un Elin Wand, Elinii mai
rau de cat varvarul, s'au aratat, caci cu sfatul de obstie, innaintel pre sfedenicul sat], pe Andronic cu oaste trirnitind, 1-au prins

T-all scos ochii, din care rane (nici liacuri sa-1 puia lAsind),
i s'au spuzit tot capul, i inviermonosindu-sa, au murit. Inparatit-au Dioghenis ani 3 luni 8. Zonoras Carte 18, Cap 17 scrie,
precum in al triil an, a inparatiii lul Mihail Parapinachie, nmul Crovatilor, pre carii unil II chiama Sirbi, au intrat in tara
BulgarescA, i cate-va locurl acmu cuprinsse; Ce mult de multe
ori razboae cu dansiT facandu-sa, Wind mai pre urma ne mai
putand sprejini, li-au cautat a da dos, si a sa intoarc la locusi

www.dacoromanica.ro

CAP. XIII.

38?

rile sale. Deciia un Sirb, din nmill acestora, anume Nestor, carile intai Bind rob la tatal inparatului, apoi si la boeriia, ce s
chiama Vestarhis agiunsse, inpratul Mihail 1-au facut Hatman
ostilor, carile paziia malurile Dunrii. Acsta viclenindu-s,
inpreunondu-s armele cu Tatu, Voevodul Pazinachilor, s'au rdicat asupra inparatiii, i viind cu multa oaste, s'au pus tabara
tocma supt cetat Tarigradului; ce ne putnd ceva ispravi, s'au

sculat de supt cetate, s'au prdat Thrachia, Machedonia, si a

Bulgariii eke va locuri ; carle iera mai aproape de aceste, si
decila cu totul au trecut la Pazinachi. Adastas mrturisdste Coropalat, List 853 adec precum acest Nestor, au fost Hatman
nroadelor, de pre langa Dunre. Pre acstas vrme Let 1074 Lt_1074.
Gheiza fidorul Belii (pentru carele am pomenit, precum de buna Bo traonsine

:7

voe au fost lasat scaunul Crciii Unguresti lui Solomon), sculn- EpistolialulOrl-

rt=4=

du- sa cu oaste asupra vru-sau, 1-au scos din scaun, si au statut

el la Craie, Bind agiutorit de Papa Grigorii, pretnd5Auind, ct catri ail Oral.

Craiia Unguresca Taste birnica scaunului Papii, care bir 1-au

fost legat Inca tefan Craiul, carele intai s'au botezat. Aic trebui

si invd-tam pre cititoriul nostru, ca auclind de numele Turcilor, si Sultanului Turcesc, sh nu socotiasca, c doard sint aceste
Turci, canT acmu inpratiia TarigraduluT tin, ccT caril pre
acest vrme sa pomenesc, au fost adevarati Turd ; Yard cariT
acmu in inprapa, si el' pe sine sa chema Aliosmani, acest,
Turci, nu sint; ce sint din nmul Oguzilor, carii intal ai fost
lacuind aproape de Hina, si pre campii ce le zic Capeac, i dupa
acla au vinit i s'au asezat pre marginele marei Caspiii, despre
razsarit, unde i acmii multime de a lor oarde lacuesc, carora
Tatarhi cesti de pe Volga le zic Caracalpachi, si de acolo mult
mai tarziu, iesind la Asia, au cuprins intAT inpdratiia acestora
Turd, carii acma la Istorici s pomenesc, i cu inparatila, li-au
luat i numele ; Yar ii sint drepti Oguzi ; Ce pentru acsta,
uncle va vini cursul Hronicului, pentru incepatura inprtiiI
Aliosmanilor, mai pre larg vom zice. Deci intre acste Nichifor Lit 1078.
Votaniatis, Let 1078, Bind Hatmanul ostilor asupra Turcilor, s'au Ntettjotafacut viclian inparatului, i inca inteagiutoriu i oaste Tureasca Zonaras (Mess
ludnd, au prins pe Mihail, si calugarindu-1, p pe ansul i pe in- m""l''

www.dacoromanica.ro

388

CARTE V11

au bagat in manastire. Mihail tinusa inparatie ani

6, luta 6: decT si de la el duptt treT anT, Let 1081, au trecut
inpratiia, la Alexie Comnenos, vestit Ilatman vremilor acelora;
Tara, Votoniatis au luat calugarie.
paratesa,. luT,

CAPUL XIV.
Alexia

Aeastq s arca, de la Alexie Comnenos, panel la Emmanuil

Comnenos.

Comnenos.

Let 1096.

In anul al 17-le acestuT inparat, Tara de la nastere Cuvntului

ParinteluT 1096, carile Taste in al 40 si al cloild a lui Henric in-

Villelm Tirnul. paratului ApusuluT, s'au satuit, i s'au invitat mai toate stapcar 1, cap 2, qt
carte 8. cap 24.

Let111099.

Let 1116.

Let 1118.

i far sama multa oaste strangandu-sa, supt

Hatmitniia a multi, ce Godefred Balioneus, intre alii mai cap,
s'au dus asupra luT Suliiman Domnul Turcilor, si a altor VarvarT, Serachni, carii tine inpartitiTa Asiii, pentru ca sa scoata
Apusului

de supt robiTa lor Sfita cetate a IerusalimuluT, earn' cu nespus

nevoT, i primejdii, let 1099 la Ierusalim sosincl, in luna lui lulie
15, dup mult singe si moarte, au doliandit'o ; i cu sfatul de
obste, s'au pus inparat lerusalimuluT, Godefred, si in Toe de corona inparatsca, inpletindu-s1 cununa de spin!, s'au pus in cap.
La let 1116 pomenesc scriitoriT in tara Unguriasca, sa fie fost
CraTu Stefan al done, alth ceva mai mult, pentru partile noastre
nepomenindu-sa; Alexie Comneno dupa ce au inparatit ani 37.
luni 4, Let 1118, Avgust 15, find la vtirsta de 70 aril' aproape,

loannconnienos au murit,. si au lasat in locul sa'u pe fiCorul sau Joan Comneno;

caruTa Zonora IT zice, Cal?) Ioannis. Scrie Nichita IIoniatis, pre
Let 1122.

Qum Turcii au fost apucat in Thrachia cetat Sozopolis, ce inparatul trimitind oaste, curund T-au scos de acolo; ApoT lt 1122
de o parte Unguril, de alta, parte TatarAi (Aceste sint UzieniT)
intrnd in Thrachie, Calo Ionis li-au Tesit cu ostile innainte, si
foarte ru biruindu-T, cu triumf s'au intors la scaun. Dec!
Calb Ionis dup aceste multe razboae au avut, ce tot inpotriva
Varvarilor, la Asia, pentru care in ceste parti, alt ceva de in-

www.dacoromanica.ro

CAP XV.

389

shmnat scriitoriii nu ne arath; Tara let 1143, fiind la vantoare,

dup5, ce au ucis un gligan slbatic, cu sabiia, apoi tocmindu-s
sigiata in arc s si,?te, s'au julit puOnel cu lance la manA, ce
lance find otrAvit, rana aceia nici o doftorie n'au mai priimit,
ei as dintr'ac putina betejitur, rAul peste tot trupul lacindu-

Let 1142.

s, dupa c au inpArajit ani 24 luni 8, April 15 au murit, lasind in locul su pe Manoil Comnenos.

CAPUL XV.
Acelq

sei

arata de la Manoil Comnenos, Find la Alexie Anghel.

Stand la inpratiia Rzsritului Manoil Comnenos fidorul lui manila Comenos.

Call) loan, la apus inpArAciia Conrad al triil. Pe vrrn acestor
inprati Papa Evghenie iarsi au indemnat toat crestinatat
Evropii, asupra Varvarilor, cari oa niste neguri intunecoase, in

toate partile slobozindu-se, toate inphrtiile crestinesti calca,

11

din zi in zi oblastiia Crucii a micsura s siliia. Deci let 1147

cu totii strangandu-sA, eine incatro s marg6, s-au ales.

Let 1147.

i ases

asupra Serachenilor, carii Ispanie cuprinsse, au mars Enric

Craiul Daniii cu ala1Y, asupra Vandalilor; i Episcop i Hatman
au fost Magdeburghianul, cu ale sale soW; Iar asupra Serach6nilor de la Siria (care acmu in mare stransoare Ond Ierusalimul,
si pre crestinii a Sfintelor locuri pAzitori, in mare primejdie adusse) singur Conrad inpAratul ApusuluT, cu 200 mil de oaste

aliash, inteacelas an au purees, si in luna lui Septemvri, au

agiuns la Tarigrad, iar in zua de flora cu toti s'au inpreunat
la Ierusalim; Ce lucrurile carile acolo la Palestina s'au facut,
le va vide cititoriul la istoricii acelora vr6mi, i lucruri ; Iar
noi la istoria noastr s. vinim. Istoricil grecesti i lAtinCsti, pre
acsta vrme, macar c pentru phrtile noastre Inca nu incep a po-

meni, ins cei lsesti, si ales Dlugos cu multul mai tare marturisdste, pentru tralul Romanilor in Volohia, de cat mrturiTa,
care maT de nainte din istoria lui am pomenit. Ce pentru mai
adevarat credinta, singure cuvintele pomenitului istoric, aic D1ugoo,Tomul1.
carte 5. cap
List 403.

www.dacoromanica.ro

390

CAME VI.

vom aduce, carele scrie a* Pre acsta vrme, au fost in tara

Lesasca un Vlachs lav Cralu, carele cu frate-sau Boles lav aye
pricing, pentru Craie, pre cariT inparatul Conrad, avand cu dansiT
si rudenie vrand sa-T inpace; in oast ce vre s faca spre Var-

varY la Palistina, intr'adins au vrut s treca pen tam Lesasca.

DecT intr'acesta chip, si cu aeasta socotla, viind in Ora Leasca,
acolo cate-va zile s'au zAblvit ; pentru inpacare fratilor, ce maT
mult ne tmduite lucrarile lor lsind, (cad cu atata multime
de oaste, care tot cu cheltuiala Crailor s ine maY multg greutate priTatinilor saT a face ne vrand), din Polonia au purces ;
trecfind prin Ora Rusasca, si prin Ora Volosca spre mare ngra
(Dlugo nu tim de uncle Ta, si-I zice mare Leonin) ; Vladislav
CraTul Inca vrand s plinTasca de toate, Cate de acolo ostiT trebuTa, au trimis oameniT innainte, si in Ora Rusasca si Molflovenesca (sau cum 'IT zic LsiT Volosca), si pre la alte popasuri,
au gatit de tot flTul de zahara, i singur au petrecut pe inparatul pang, la mare. Vaza acmu, TarasT zicem, i sa ruineza
MazaciT, si necunoscatoriT istoriilor, cum de curat ; i aTave dovedste Dlugos, ca inpgratul Conrad spre mare coborandus,
lacuitorii MoldoviT de toate ce 1-au trebuit la 200 miT de oaste
1-au gatit, si 1 au indestulat, nicT poate sa intalega cine-va, ca
doara, Vladislav CraTul din Ora Lesasca, pang, la mare negra,
prin locurT pustiT, si fr oamenT atata lungime de cale, va fi
trimis pre la toate popasurile, tocma din tara Leasca atata zahara, cat sa fie destul la 200 ma de oaste, si la nenumarate dobitoace, cad acsta nu numaT cu gret, ce ase0 peste putinta ar
fi fost Lsilor. Iara, cu acsta cititorTul, de va rmne cu pre-

pus, s astepte Inca putintel, adeca dup. cursul istoriii cu 43

anT maT pre urmg, de unde incpe istoricul Nichita Honiatis,
marT si dse, si cu biruint rasboaele Romanilor nostri, cu inparatiT Tarigradulul a istorisi, si cu bung, voe if giuruim ca-T
vom arata, precum tara VoIohiii, nu numaT lcuita de mosneniT
SAY, ce ases foarte bine intemelata, si cu puternica stapanire
asezata sg fie fost. i catra acsta, precum intaT insotita inparAtiii RazsarituIuT ; apoT i nepriTatena, si nu putin stricatoare

www.dacoromanica.ro

CAP. XV.

391

o vom dovdi. Si a aic in scurt, ii giuruim, la locul sat' indoit, i inzecit ii vom plati.
Manoil dara inparatul dupa, ce au inpara4it ani 38 : la anul
de la Hs: 1180: in luna lui Septemvrie au murit, Vellelmu Tirul Ilitul,
II adaoge inprtiia 40 de ant', ce Patavie precum sa fie greit, car. 22 cap 5.
Par 1.
II doved4te. Calviz sama1uia0e sa fie inparatit ani 38, i eke- Pat.aTie
carte 8. cap 21.
va luni, i sa fie murit in 6 a Jul Octomvrie; Tara, Rictioluc in
scala hronicului arata, sh fie inparatit ani 37, luni 5, zile 21 :
Dupa, moartea Jul Manoil au statut la inparatie flIul su Alexie Alexie Angel
Comneno, Inca copil la varsta flind; carle supt paza Unchiu- Com" .
sau lui Andronic aproape de -Inn' ani au inparatit ; fara let 1183: Lieitt 1183
tat .
Andronic intai pre maica-sa, apoi i pre cucon, (carele, abiTa Ainediroa
intrasa pe 14 ani), zugrumandu-i noapt, i-au aruncat in mare, neuo
i au statut el la inparatie. Pre acst vrmi scrie Zonoras Carte
L eeitm 1 71

.1,

vci al

18: cap 23: precurn nmul Pazinachilor, parasindu- locurile lor,

au intrat cu totul spre tra.le Inpriii, i toata Thrachia i

Machedonia au pradat, inpotriva a carora inparatul cu oaste

margand, foarte grozav fu biruit, care pacoste i s'au tamplat
pentru mandria i nebagare in sama a slujitorilor ; Ce mai pre
urrna slujitorii facandu-sa mai ascultatori, atata de vrajma au
intrat in nepriiatini, cat i nici c din tai navala li-au putut
Varvarii sprejini, carii vazindu- prapadenia, au inceput a-i
lepada armele de a mana, i a cere mita, de la Romei; care au
i aflat-o. Multa multime de Schithi, atunc an perit, Tara alalV

vii la mana cazind, supt suIi i-au vndut ; dintr'aceth inparatul alegancl multa sama mai varto1, i mai tineri, i-au wzat
in Ora ce sa chiama Moglina, cu mueri, cu copii cu tot, i marl
slobozii au facut cu daniY, carii i pana asta-zi acolo traesc,
8i de pe numele locului, s'au porclit Pazinachii Mogloniti. In
vrm acestuia, la let 1185 : s pornen0e la istoricT, Bela
Craiu in tara Unguresca. Deciia Andronic cia cc ce i s'au cazut
'au luat plata : caci din vraja In1egnd, precum intr'acela an,
mai innainte de 14 a lui Saptemvrie, va sa piara, i cela ce
va sa ia inparatiia ii incpe numele din Is (carile apoi au fost
Isachie Anghel); Deci in 11 a lui Septemvrie vrnd Andronic
s prinzA pe Isachie Anghel, i sa-1 omoare, el vitejte aparan-

www.dacoromanica.ro

Let 1185.

392

CARTE VII.

du sa, au scapat in Besrica; uncle narodul indata l'au radicat

inparat, si de aciTa tot nrodul pornindu-s, ati prins pe An(ironic, i cu multe cazne muncindu-1, pe urma taindu-T mana
l'atavic Parte 1 co
car 8 cap 21.

i scoOndu-T ochiT, 1-at omorat; dup a. ce inparMis

maT mult de doT anT ; i intr'acesta inparat s'au stins samentia
-

Komnnilor ; precum marturisste Patavie. Ce istoriciT mal pre

urma pomenesc, si pre alti ComnnT, macar c acest nume fr
cale sa-1 fie luat, i Honiatis marturisste. Zis-am maT de nainte,
o Axioma a filosofilor pomenind, c rclicandu-sa pricina, sa radiet i fapta, care ce va sa intaloga acolos am explicuit-o;
Tara acmu alta, axioma aducand, zicem, ca, de pe fapte, a lucrurilor fiini s cunoaste, adeca, child vre-un lucru Taste Mout in-e16gem, ca lucrul acela, pricina innainte margatoare, au avut,
cad nici un lucru fara pricina s sa faca nu s poate. Inteacesta
chip, si pentru nerupt i totdTauna traiul Romanilor in Volohia,
trebue a intelCge, c intelegandu-le din Istoricl adevaraft, faptele, putem fara nice un prepus a cunoaste, i traTul lor, i fiinta lor. As darrt istoriciT Grecesti, cariT pana acmu, pentru lucrurile Romanilor in Volohia somnul celor 7 EfesnT, sa \Tad sa
fie clormit, i prin atata vrme, can', la mijloc au trecut, atata

au tacut, cat ca cum pre locurile Volohii nicT suflet de om n'ar

hi fost, a crtrora tacre, precat noi putem gIudeca, au dat pricina, unora, precum de multe ori am zis, sa eriaza, c carafe
noastre, cu sute tle anT, s fie statut pustil, i fara lacuitorT, i
apoT alciT urechile in basne slobozindu-sT, Inca mai marl de cat
au auzit, au si scris; cat cu condile lor, pre tot nmul Romanese, nu intr'alt chip, ce tocma, ca legumile intr'un an ii sadesc,
rsar, iT cresc, i T i zmulg; Ce basnile basnuitorilor lasind, sa
videm acmu, cei ce dormiTa GrecestT istoricT, cum s destpta,
si cum striga cand IT doare, caci una i acsta Taste, pricina tacenT lor ceT adancI; adeca, ca dupa inpartir6 inparaciiT Romanilor ; in Volohia,ca intr'un un unghTu de amandoatt prtrtile ramaincl departaV, i despartiV ; ori ce intr'acst parte, ca cum de

trupul inprtitT for nu s'ar atinge, nicT grije purta, nicT de lucrurile lor insamna ; (si adevarat ca de n'ar fi pomenit eke ceva
istoriciT eel streini, maT perita 1T-a,r Ii ramas stiirqa, i traiul, i

www.dacoromanica.ro

C.AP. XV.

393

mostnirii lor pre locurile sale), iara acmu de la Romanii din

Volohia, oare ce durre i patimh simtind, precum inphratii asupra lor sabiia, as scriitoril condeiul I.i ascut. Iaste dara. de
chte-va orb pomnitul Nichita Iloniatis, Grec, si de toath credinta
vrednic Istoric, carile pentru Romani:1i din Volohia, i pentru
razboaele, carile pe vrmile, cand el istorie sa thse, cu inphracia
Razsritului au avut, pre larg i indestul scrie, precum in carte

care urmazh, cu nemutate cuvintele lui Nichita Honiatis, toath

istoria lui, care au scris pentru razboaele Romhnilor cu inph
rila Razsaritulul, din cuvint in cuvint, o vom aduce ; cu a
chruia adeverinVi, cu buna indrhznela putem zice: vin-o acmubunule Simioane, i frumosule Misaile, i videV pe Romanii din
Volohia, pre caril pre aceste vrmi zicei, ca n'au lost nicMuri,
sau de au fost Inca, st fie fost la Warn, sau precum voi basnuici,
in temnitile Rhmulub, ch: Laslaul vostru, pre carele din crierib
vostri II nasteV, duph vreme ce vol inshmnaV, au avut rzboiu
cu I3atie Hanul Tatarasc , 'fart Batie au trecut cu prada sa in
taxa Ungursch la let 1242 : i ase baste cu 56 de ani mai pre
urma. 0 scarnava minciuna, i insutit mai scarnav minciunosul,
carile o scornste ! Ca de vreme ce pre vrme lui Batie ziceti,
c'au fost acel Laslau Craiu in iara Unguriasca, si el intaT au
adus pre acei oameni rM, de la Ram, i apoi dupa biruinta i-au
asezat pre la Maramoras, acesti Romani, carii duph cum am
zis, numele mai pre urmh in Volohi sau Vlahi, cu 56 de aril
mai innainte, de unde s'au luat? pentru carii istoricul grecese,
nu fart oare ce stidirc, ce adeverinciT slujind, zice, cit caste care
inthi au trimis asupra lor Isachie Anghel inphratul, de tot au
pradat-o. Adevarat dart, cit au fost adus Laslaul vostru talharr,
si oameni rai de la Ram, si desertand temn4ile Italiii, au inplut
Maramorasul; Aciia talhari numai aT vostril ParinV au lost, si
de la c1niT poate fi v'aV invticat, a fura adevarul Istoriii. larh
Romanii, carii sint parincii Moklovenilor, si a Muntenilor, precum cu rnulte i tarT dovde am arhtat, tot deauna pre locurilo
sale au, lacuit, precum i acrnu aceias lacuesc. Ce atata mustrare
agiunga-vh, mai uitativh innainte, pentru Volohii nostri la acelas
istoric.

www.dacoromanica.ro

CARTE A OPTA.
Car6 arata tralul Romano-Vlahilor, in Vlahia, apol i in Misia,
Thrachia, Machedonia, i pang hi Gretia, de la Isachie Anghel,
pana la Ionnis Duca; dud i Dania Tataralor in Cram, i inparatila Aliotmanilor la Asia, s'an Inceput. Aijder arata cand, i
cum s'au despartit Romano-VIaliii de la inparatia Tarigradului.
Razboaele, carile an avut Romanii en inparatii Grecilor, apoi

dupa ce an luat Latinii de la Creel Tarigradub i cli Latinii.

Aijder6 arata incepatnra Donmiii Monarchiceti a lui loan Dom-

nul a tuturor Romanilor, i de Doninfia lui Ilris, Domnul Cutovlahilor in Gretia, i aezar6 inparatilor Greceti
la Nichea, i pe aiurd.

PRIDOSLOVIE.
CAPUL I.

Iubite cititorlule, macar c cat in putinta noastr Taste, ca de

voroava lungh sh fugim, in tot chipul silim, si in lucru as de
mic, (cAci duph acest de acmu nenhrocit statul stpanilor acestor,

a noastre OrT, istoriia lor, lucru mic a-I numi socotim) groash,
si mare carte a scrie, cat nu ne suffere inima, singur poti cunoaste ; ins precum nici un trandafiri fa'r ghimpi, i nici un

www.dacoromanica.ro

396

CARTE VIII

lucru !Ara greutate so, si fAr vre-o inpiedicare sa. fie nu poate,
ase i istoria noastra, pentru vechim a nemului Romnesc nu
putine, nici Tusoare inpiedechri, i inpotriviri, pana, acmu s'au
aratat; ase si de aic inn ainte, ne Tes : carile de nu s vor da

din cursul istoriii intr'o parte, si de nu sa vor curati de spinii,

si de zizaniile, carile in tarina adevaratei Istorii s'au ijdrat, nu
numai caci purcesul innainte ne zaticnesc ; ce Inc a. i poveste
intunecand, locurilor, vremilor, numerilor, chipurilor, i altor
tircumstantii (lucruri impregiur statatoare) Istoricesti, ca aceste,
mare tulburare, i confuzie aduc, i macar c istoria din sine,
chiara i curata iaste, ins cu talcuirile, i stramutarile scriitorilor mai de pre urma, mai mult innecndu-sa, i invalatucindu-sa,
de nu sa vor intoarce la ft-Intana, i izvorul stu cel din taT, si de
unde au purees cititoriul, !Ara Indoin b i farA prepus in cunostinta
adevrulul slobod sa inble (precum noi socotim) nu va put. Spre a
carora cercare, si indreptare, Tata acmu cu Dumnazilescul agiutoriu incpem.

Numele Romanilor, din toata Dachia, precurn de pe vrme

lui Anastasie inparat ; adeca de cand intal nmul Slovnesc

au nabusit spre Evropa, sa s fie schimbat, i deciia Volohi, sau
Vlahi s s fie chemat, innapoT la locul sau curat (precum nedejduim) si pre larg am aratat. Asijder precum supt acelas nume, pre
vrme lui Vasilie Bulgarocton, 13ogdan staptinitoriul lor, pe acdia
vrerne find el, supt protectiia lui Carolus marile inparatul Apusului, Datii iarsi la trupul inparatiii Razsaritului sa sa fie ala-

turat, din cap' va istorici de credinVa am aratat, i proci. Iara

acmu sosind aceia vreme , in care incep istoricii, precum cei
Grecesti, as alalti de pen pregiur, mai pre larg, de lucrurile
Romnilor nostri a scrie ; unii din thlcuitorii cesti mai noi (prin
necunostinta au prin nevointa, nu putem giudecal, ()are ce tulburare i amestecare numenui Volohilor a aduce s. va' d, din
carii intAT innainte ne iasa Patavie iscusit, amentrele a vrmilor,

si a istoriilor samaluitoriu, carile in hronicul sau sosind pe la

vrernile lui Isachie Anghel inpratul Tarigradului (carile multe
si nenarocite razboae cu Romnil nostri sa fie avut, istoria innainte va arata), undo istoricul Nichita Honiatis, a vremilor acelora istoric, ii secretariu aceluias inparat zice: Vlahii aiave de

www.dacoromanica.ro

397

CAP. I.

la inparatie s'au dezlupit. El mai' mult lucrul zbatAnd, voroava

adaogilnd, i prepus aduce istoria, i numele Vlahilor, zictind
pre la anul 1186. Vlahii, sau BulgariT, de la inpratie s'au viclenit.

Ce pareni-s, c n'au fost nicT in prepus s

Litt 1180.

st, nici numele

Bolgarilor cu a Vlahilor s fie amestecat, cad Nichita Honiiatis,

foarte bine au stiut cine's Bulgarif, cine's MisiT, i cine-s VlahiT,
si mai vArtos ea BulgariT, i Sirbil, acmu cu craii intemeTate,

do atka vrme in Thrachia, si in Misia, i acmu de supt putere inparatiii dezbattindu-sa, cu numele de dispoti, si de Oral
stapaniTa ; Tara pentru Vlahii nostri, zice, ca atunce de la inparatio s'au dezlupit, precum i vrm, chipul, i porsoanele, carile
au fost incepatura, i pricina acestiT clezlipiri, innainte sa va vide;
de uncle curat ar fi putut cunoaste, cli altiT sint Bulgarii, i altii
sint Valahii. Narodul acesta a Valahilor, precum in Misia mai
mult intAT ravarsindu sa, apoT i pana la Thessalia sit sa fie latit,
marturT viT sint eel co atunce i pa'na astazI in tara Grecesca
lacuesc, pentru cariT Iacov Predser in thlcuire istoriii luT loan Itarv.Pre;19terin
Cantacuzino, carte 1 cap 1 dupa marturia luT Leunclavie, pre- int Taal Cantacum acesti RomtinT, sa fie din nemul Romanilor de la Italia, euzinog ear. 1,
Cap 1.
apoT zice, ca o parte a ThessalieT (pre care si pre vreme luT
Ioann Cantacuzano inparatul, Vlahii o staptiniTa) sa sa fie chemat
Vlahia mare, co in numele Vlahiii foarte nemerste, cad i aciTa
VlahT tot din Vlahii nostri au fost; Tara cItci o numste Vlahie
mare, foarte greseste, cicT Vlahia Mare, din socotla tuturor
gheografilor, si a istoricilor, Taste Moldova noastri, precum de
multe ori in cate-va locuri am dovdit. Ce pentru VlahiT, cariT
au lost supt stapithire inparatiii Tarigradului, pe vrm liff Joan
Cantacuzino, cilnd va vini rindul sa zicem de lucrurile pe aceia
vrme tarnplate, atunce pre larg, din istoria aceluTas Ioan Cantacuzino vom arata. Insii Tara precum aciT VlahT, ce au staptinit in Thessalia, sIt fie fost tot dinteaciste aT nostril' RomnT,
cariT supt Isachie Anghel, de la inpirittie s'au despartit, chiar
marturiseste, Laonic Halcocondilas, carele carte 1 VlahiT zice,
sint carii pana si la Thessalia s'au intins ; Tara Bulgarl, aYg xavo
Muoixv xxXobotv pre eel din Misia de gios numitsc. Asijdere Nichita
IIoniatis tiind, ca Vlahil acest ravarsindu sa de peste Dunare,

www.dacoromanica.ro

398

CARTA VIII

si Misia, pAna la muntiT Emiii adeca Acenghii apucase, si chta

va vrme de pe numele loculuT, i Misiii s. chemasa, zice carte
1, mil maT de nainte MisiT, acmu Vlahi s chma; Tara precum
VlahiT, dupa ce s'au intors, uniT la locurile sale, peste Dunare,
unde sint tarle noastre acmu, rnulta vrme Misi s sa fie chemat,
martur ne Taste Laonic Halcocondilas, carele la acelas pornenit bezice: Mucky ei's tb ripav zoo Isrpob ioxv.ivrv zthpav Misia, care Ora
Taste de Ma parte de Dunre. Asijder, pre Vlahii de peste D unare,
alta data acelas istoric ii numste cu cel vchiu a Dachilor nume,
adeca DachT ; Tara acii Dachi precum tot una cu VlahiT de la Thessalia s fie, la carte 6 cu curate cuvinte arata, unde zice : Tb

Ii Htv8ov Opog BXdrzor 'Evormeacv, ce)toi vird An.xaiv 601Xorrot. Iara

in muntele Pindul Vlahil lacuesc, carii cu Dachil, (adeca cu RomniT de peste Dunare) tot o limba. au. Apoi mai adaoge, care
VlahT nicT cum in ceva s deosebsc de la Vlahii, cariT la Dunare
lcuesc. Acest Vlahi de la muntele PinduluT (carele nu departe
st de la Solon) sint carora ast-zi. noi le zicem CutovlahT, Tara el ne
zic noae, Romnii din Vlahie mare. Dintr'acest a luT Honiatis, si
si a luT Halcocondilas cuvinte, chiar sa cunoaste, c. VlahiT, cariT

in Ora Grecsca au rilmas, sa fie tot un nm cu RomniT nostri,

si precum pre vrme luT Isachie Anghel, de la cist1a41 despartindu-sa, au ramas pe acCld locurT, unde i acmu mulcime
de dnsiT, prin satele IoanniniT, in Epir, lcuesc. Cara acCst
mare lumina. adevruluT aduce Anton Bonfin, carele decada 2,
carte 7, de razboaele intre GrecT, si intre Frnci, cariT apucasa
de la GrecT Tarigradul, (precum istorisind, zice: (Henric tratele
lul Balduin, carele in urma fraVne-sau intrasa la inparatie, inpreuna, cu Bonifatie Montis Ferartianul, cetat Udraul, a bate
nu contenila. Ce GreciT cazind cu rugamente la Vlahi, IT indemna

ca s nu Ias, ca cetate ca acCia vestita, sa incapa pe m'anule

Latinilor, pentru care lucru, au cautat luT Henric, a lsa a bate
cetat si au grabit a sa intoarce la Tarigrad, Tara ce VlahT au
fost aceT Vlahi, pre carii T-au rugat Grecii intr'agiutorTu, iaras
acol cu deschise cuvinte arata: Vlachi enim e Romanis oriundi,

quod eorum lingua etiam num testatur, cum inter tam varias
Barbarorum gentes sita, adhuc extirpari nonpotuerit ; adeca; VlahiT

www.dacoromanica.ro

CAP. II.

399

acst Tera din Romani nascuti, care lucru graTul voroavei lor
si astazi marturisste, cariT inteatata fliu de fliu de niamuri
de Varvari asezindu-s, pana i acmu cine-va a-i desradacina
n'au putut; i mai gios Tarasi I3onfin zice : *i as VlahiT, cu rugamintele Grecilor indemnandu-sa au izbavit Udriful din stramta
incungiurar Latinilor. Catr acest putem, si a inpotrivnicului
nmului nostru, a lui Sarnitie cuvinte, pentru marturie aduce,
caci a nepriTatinuluT, cu multul mai de crezut Taste marturiia,
de cat a priiatinului, sau acelue ce n'are nici o trba; ca si el
marturisste, ca numele Romanilor nostri, la istoricii Grecesti
incpe a sh pornni, de pre vrm lui Isachie Anghel, i cu
acste Prelegomene, pentru adeverinta numelui, i nmului Romanilor nostri, pre acsta vreme indestulindu-ne, acmu mergem
innainte, sa ne mieram la Istoricii Grecesti, si ales la Nichita Honiatis, i la Latini, si ales la Antisaodornul, ce au mai facut,
si ce au mai lucrat Romnii nostri, supt numole Vlahilor.
CAPUL II.
Aratd-th pricina, pentru cc Vlaho-Romanii, s'au d(sparcit de la

pia Tarigradului.
Dup cumplita peir lui Andronic inparat, la anul 1185: (pre- Carte 7, cap 15.
cum in c mai pre urma carte am pomenit), radicand narodul Nichita !Ioniape Isachie Anghel la scaunul inparatiii razsaritului; scornitu-s'au
intai vrajba, deciia galcva, apoi i groznice razboae intre inparatie, i intre nrodul Vlaho-Romanilor, a carora tamplari Istorie Nichita Honiatis, a vrmilor acelora iscusit Istoric, in carte
dintai as o incepe: Isachie Anghel, dui:4 ce, dupa statul vrmilor acelora pre naroadele despre partile razsarituluT, pre unile

Cu daruri, Tara pre altele cu all pre an, cum putus intr'un
chip, le inpacase : i dintr'acolo lucrurile in liniste, s vicl, ca-si
intorsse, (caci pre vrOrn6 noastra zice, as sa poarta inparatii
nostri, cu_varvarii, ca fCtele cele ce acas sezin(I, numal triaba
furciT si a torsului cauta), iata s'au tamplat, de i s'au savarsit

www.dacoromanica.ro

tic, carte 1.
List 236.

400

CARIE Viii

inpArAtsa, dupA care T-au abAtut sa la inparatesa, de nm

strein. Si as au trimis soli, la Bela Craiul Unguresc, i I-au
cersut fata; care Inca lera copila de 10 ant Deci pentru scumpete sa cheltuTasca banii visteriii, la nunta ce vr sa facA, ne
indurAndu-sa; au pus dajde pe toate carale si cet4i1e Inparttiil,
si mai cu ddins pre cle ce bora mai aproape de Anhialo. Asijdere aasta pre lcuitorii pre Ihnga muntil Emu IA aruncAnd;
marl neprietini i-facut inpar4iiT, caci carii mai denainte Misii,
0,

acmu VlahT sA chemA, cuprinzind locurile cle mai strAmpte, si

bizuindu-sA cetatilor de prin munti, cu platra zidite, (lett cum

1i mal denainte de inpar4ie, putin briga in sama ; Tara atunc,
cu pricina caci le lua dobitoacele, cu sila, si-i asupriia peste masurA, ass alave s'au radicat, asupra Inpir4iiT. Capetele acestii
rAdicArT fost-au doi frati PetAr i Asan, (dintr'acesti AsanT sint
Asanii carii i asta-zi sint la nob in tara, macar crt cu multa
vreme, mai pre urrna au vinit in Moldova). Acesti dart' doi frati,
pentru ca sA nu sa vaza, ca Para pricina stau sa scorniasca lucruri noak s'au sculat singuri, si au mers la Chipsala, unde
atunce sA afla inpAratul, rugAndu-sa ca srt-T priimasca in slujba,
si in polcurile inpAratesti; i s le do vre un loc de lAcas in
Murano EmuluT; ce no fAcAndu le inparatul dupa pofta, (cacT pu-

tr becisniciii ce era sh vie, birula incelepciune omenescrt), ei

cArtind, i ca cum ar U fost in sama no bagati jeluindu-s, i alte
cuvinte mai cu indraznla, au slobozit, cu carele mai mai arAta,
ce vor sA faca, daca sA vor intoarce acasa. Si mai cu dedins Asan,
find om pr indraznet, i vrajmas, pentru cuvintele, ce (Ara nici
o siiala grAiia maniindu-sa loan Sevastocratorul, au poroncit de
I-au dat, i eke va palme. Intr'acesta chip oamenil acistO, nu numai cAci ce va n'au isprAvit, dupa pofta lor; ce Inca i cu ocAri,
si

batkocuri intArtati find, pe urma, cu ce vrAjmAsie, au intrat

in Rome'', ce cuvinte poate sA povOstesch? i ce gurA poate, sA cu-

prinzA luciul a atAta mare de rAutati, carele au fAcut?

www.dacoromanica.ro

CAP. M.

401

CAPUL III.
Amtcl-sci, cu ce mijloc, au filcut el, de s'au dizlipit Romano-Vlahi1,

de la inpeireifie.

Petar i Asan dupri ce ae infrunt4, i ruinati, la al sai s'au Hon taus cartel,
intors, cocnd in inima, cu mai asupra salt rascumpere, au in- "9 5'
ceput a-I smomi, ca s I intoarca sa, fie cu dtmiI intr'o minte;
Ce Vlahil d'intAT socotind greuirn lucrulta, spre cla ce-T trag6
Petrtr ii Asan s s plece, s tem; ce el pentru ca s radice

ace frie din inimile naroduluT, au pus de au zid4 o bes-

rick a preminunat Marturului SfntuluT Dimitrie, (aic Honiatis cam cu mfinie aprins, cate va peste hotarale Istoriculul, cu
hula asupra Vlahilor scrie; Ce noi precum d'inceput am giuruit,
orl placut, orl neplcut ar fi, carele Istoricil pentru nmul Homanilor scris au lasat, pre toate cu o iBim, i cu un condeiu
le vom arata). Dupa ce au savArit besrica, precum zisem, sa
fie adunat intrinsa mulcT oamenT, i din parte barbatesca, i din
partea femeiasca, caril indemonitT find, cu ochii roiT, cu gnile
intoarsk i cu pairul inpratiTat, i alto toate, eke acel fliu de
oamera tac, deplin le fac, pre acit T-au invatat in toropir
lor s zica, precum a va Dumnzau, ca de acmu innainte nmul Bulgarilor, i a Vlahilor, lepadand giugul, cel ce de demult
ii purta, A:0 dobndIasca volnicia lor, i pentru acsta pricink
i SMntul al luT Hs: Macenic Dimitrie, parasind heserica, care
Taste MitropoliTa Solonulul, i lepadndu-s a maT petrce cu
Hornell, sa sa fie mutat la danii; pentru ca s le fie aglutorIti.
Spre acesta lucru (Ta sama cititoriule, cum tie Honiatis a dezprtrci intre nmul Bulgarilor, i a Vlahilor). AO dark slabi la
inima oamenil acet, putin zabavitT (adeca in tiinta) tot de o
data, inplndu-sa de suflet, i iara luati de minte, sa toropila,
gi ca cum ar fi din duh inflacT, in gura mare striga: Nu maT
Taste de acmu vrme unil cu altiT a nu BA invoi, ce de arme
apuchndu-sk cu tocil in Romei sa navllasca; i caril in razbolu
sa vor prinde, nici a-T crua, nici a-T vinde s cade; ce far& nici
26

www.dacoromanica.ro

402

CARTE Vitt.

o mila trebue, totT, pana la unul, ucisT. i nici cu rugaminte,

nici cu darurile s sa maT piece; ce aceste toate lepdand s.
ste totT, ca diamantul, de vartosT. AO tot nrodul de la ProrocT,
ca acest indemnandu-s, s'au apucat de arme, cu totii crezind,
precum incepatura acestiT radicarT, sa fie narocit; de vrme ce
i Dumnazau, pentru volnicila lor le tine departe; nici indestulindu sa, cu cate locuri cuprinsse, pre langa, muntiT CenghiT,
ce intr'alte sate si orase, carele Tera i mai departe s'au slobozit,
i printrInsele s'au ravarsat; Tara Petr, unul din fratT, puindu-s
in cap corona de aur, i incaltind cTubote rosiT (carile iera port
inparatesc), au incungiurat cetat Pristhlava, (Taste cetat aceTa
oghighTasca, toata de caramizT facuta, i mult loc din muntiT
CenghiT cuprinde). Ce socotind bataTa acei CettT ca nu le va fi
fr primejdie, trecand pe langa dansa, au trecut muntele CenghiT
in easta parte, de unde in prada slobozindu-sa, i fara vste in
orasele Romeilor nkvala (land, multi omenT de isprava, multT
boY, i alte dobitoace, peste numar de multe, au apucat.

CAPUL IV.
Arata s razfiolul din tot, carile au avut Roindnii, cu Isachie Anyhel
inparatul.
Lk 1187.

Isachie inparatul, auzind ca VlahiT gave s'au facut hainT, list

1187: strngand oaste, s'au dus asupra lor, caril din locuri innalte, i strampte mult vrme; T-au statut inpotriva, ce Dumnazau, a caruTa ascunder intunricul Taste, peste nedejde tuturor, o negura ca acTa au slobozit, cat totT muntiT, i locurile cle

strampte, carile Varvarii paziTa, au cuprins, cu care el' invalatucindu-s, precum Tera frA oranduTala, RomeiT, au dat inteansiT naval, si tare gramdindu-T, atata, spaima 1T-au dat, cat de tot

uluindu-s, cine incatro au putut, s'au rassipit; Jara scornitoriT,

i purtatoriT rautatilor acestora, cu o Cata de aT sai, tocma ca
turma porcilor, c din evanghelie, in mare, ase i eT in Dunare
Wind, la megiTasil sal la 'Schithi, au trecut. (Aic Inca socotsca

www.dacoromanica.ro

CAP. V.

408

Cititoriul, si din cuvintele IstoriculuT sh cunoasca, ch Vlahii de

au si fost apucat multe locuri in Misia, incg asezamantul lor mai
de temeTu, tot peste Dungre au fost, unde i Petr cu Asan, acest
data prost margandu-le, s'au tras).
Iar inparatului, trebuindu-T, sa fie lost intgrit toate cetgtile Misill, si mai ales ale ce Tera prin muntiT Cenghii, si cum nu lera
eine sh ste inpotrivg, sa fie pgtruns prin toata Misia, i sg. fie asezat toate locurile cum s cade, ce nici una dintiacl nefacand,
numai au sta.-tut de au aprins Stogurile, cle de pane, i cu rugamint Vlahilor, ce amgitoare, lucrul de tot crud, lsind, au grabit
a sh intoarce innapol, care mai apoi au statut pricing, de Inca si
maY vrajmas, i maT cu indrznla, s'au intors VlahiT innapoi. A
inpgratul innapoi intorcandu-sh, precum au ispravit lucrul cum sa
cade, sg, faliia; Tara ore-carele din randul gIudecatorilor, Leon Manstrenul foarte copt zice, precum ii Taste jale de sufletul, si de
barbatila inpratulul, luT Vasilie Bulgarocton, carele duph ce, din
temelie pe BulgarT prapadisa, s fie zis: ca do sh vor ispiti vr-odata si Vlahii lucruri noaa ca aceste a scorni, precum au facut el
Bulgarilor, as i a41 inpgrap, lui uitndu-sa, sa taxa Vlahilor ;
adeca, stand cu ostile in Ora lor, s nu le las& nici un loc ne calcat, care invathtura, stand astazi spanzuratg in manstire Sosthenis, nime in sama n'au bagat-o, i ce zissh acel inparat, Cu
multi anT mai de nainte, nemarui in minte ne viind, ase in scurta

vrme Ii s'au parut lucrul isprvit, a fi.

CAPUL V.
Aratd-sd intoareeri Romano-Vlahilor de peste Dundre, iard n Misin

Dupa aceste Asan, inthlegand precum inpratul, cu toate os- Haniatis carte 2,
cap 1.
tile au iesit din Misia, catra aT sal strangand i mulcime de thtarT, inteagiutoriu, au trecut Tara innapoi in Misia, i de cat din
taT, Inca mai vrajmas facandu-s, i cu multul inch maT trufindu-sa, nici cu stapanire ce din taT, nici cu tag, Misia s'au
indestulat ; ce pentru ca mai marl' rgutaci asupra Romeilor sh

www.dacoromanica.ro

404

CAFtTk VIII.

aduca, cu tot chipul 6-au putut, s'au nevoit, pentru ca sa. inpreune si stapanir Bulgarilor, sa fie tot intr'o inima cu a Misiii, precum au fost si mai de nainte, asupra acaruia de'r fi
fest iesit indat, iaras singur inpratul cu ostile, candail6 s'ar
fi purtat lucrul mai bine ; ce dupa ce millt i-au parut rail, caci
in oast, care intai facus, nu asezasa. lucrurile Misiii cum sa
caded6; nici cetatile cu oaste intarisa, nici fi6orii Varvarilor zalog

cu sine luas, ce ca cum i-ar fi satut nepriiatinul cu sulita in

coaste, as pazise sa Tas mai curund, dintrInsa; Tara-s i-au cau-.
Let 1188.

tat de iznoava, oaste asupra lor a radica. Deci la anul 1188, de

odaa cu putina oaste, cata pre MITA sine gata aye, din Tarigrad au iesit; ce apoi intelegancl, ca, neprilatinii nu sa mai opresc
la munti, ce adabgandu-sa si cu agTutorul Maras; sa fie Yesit in
Campul Agathopolitan, si acolo tabara puindu-s, spre locu locurile

de pen pregiur ravarsindu-sa, grozav s fie pradat, si pustiit, si

macar ca in tot chipul 0, siliia, s-si adune ostile, si mai curand si el cu capul Om, pentru ca si slujitorii sa fie mai asculatoll, si inpotriva nepriTatinului, carle as in graba napdisa,

mai curand si mai groznic, calare innaint6 ostii sale sa 0,

arte, siliia; insa dupa ce au sosit la Tavrocom, (iera acesta un
sat ci-T si cole inprastiiat, nu departe de Adrianopolis), i-au maT
asteptat, pan a sa strange si alalt oaste, si au poroncit, si lui
Conrad, Chesariului, curand, cu ostile sale sa Tas.

CAPUL VI.
Razboiul al cloile, carile au avut Romano-Vlahii, cu Isachie Anghel
inpciratul.

De acolo inparatul alegand din toat oast6, ca la 200 de oameni mai de triab, carera dandu-le arme si cal barbatT, cum
mai in graba inpotriva nepriiatinilor au purces: alalth greuime
si tabara spre UdriTu pornind. Ce inteacia data au vinit de la

straji vste, precu Vlahii prada pre MO Larda, unde si pre

multi omorand, si pre mai multi vii prinzind, cu mare del:panda.

www.dacoromanica.ro

CAP. W.

405

inchreati, sh sa fie gathnd s sa intoarca innapoi, de care intolegAnd inparatuI, ass de cu noapte au dat poronca, s zich trnbia de purces, i indath inchlecnd au purees spre Vasterne,
unde duph, ce au agiuns, vazind, ca nici un neprietin nu sh ivste,

au statut sa s. odihnesc oast, dupa tril zile si de acolo sculhndu-sh, au purees spre Verroe, ce inch patru Parasanghe (mile
marl) nu mersse, i lath un orn de abiia, de obosit razsuflandu-sh., i sufletul tragandu-s, cu re vste lase innainte; carile spune,

precum nepriiatinii de acol nu departe, plini de praa, si de

doband yin incetisor, caci nici cine va Taste sh le ate inpotriv,
nici el find ingreuiati, mai tare pot merge. Inparatul acste auzind; inpartind oast pe la Hatmani, i icuindu-sa, au luat drept

pe ace cale, in care spun omul eh yin nepriTatinii, pre calif

clach i-am vazut, asijder i ii pre noi ni-au vazut; (caci si eu,
zice Istoricul Honiat, find Logofht, mergm dupa inparatul). TAi Vlahii lasind plianul pe baza a o sama de BA sM; si
andu-le invatatura, pentru ca pre alt cale mai scurth sa pa-

tarhi

zasch sh de la munti, Tara alalti bulucindu sa fara nicT o frich,

au iesit innaint chlarimel Romeilor; dupa obiceiul mosiii sale

tare razboiu and; adeca and tare navala, si din arcuri sigeta,
pi cu sulitile intr'ai nostri intra, si nu mult; Tara din naval&
intorcandu-sa da dos a fugi, si pre acest a-i goni indemna, i ja amtute
Romani lor
indata Tars tocma ca pasha-He, in loc intorchndu-sh, din fata cu dial
noptri in rizmultul mai vrjmas sa bate. Acesta de cate va ori facand, i acmu bone, pre cantle
pita astizl,
vh'zind, eh ei sint mai dsupra, au parasit aceste invalatucituri, gineschimbat
ii

i tot de odata sabiile zmuleand, cu mare cliot s'au slobozit in

Romei; i as si pre cei ce s bate, si pre eel ce fugiia, tot intr'un chip ii rasturna, pi-t pravalila. Intr'ace zi ases de tot sie
slava-s-ar fi agonisit, i noaa mare ocara ni-ar fi adus, nebaght
in samh narodul acela, de n'ar fi sosit i inparatul mai curnd,
a chruia PolcurT Inca Tera intregi, carile indata trnbitile de razbolu sunand, i rAcnetele zmeilor, calif iera de sulite spAnzurap', fiind de vnt clhtite, mai mare huet facnd, de cat cum iera
multim ostii, parandu-sa nepriiatinilor, ch. Taste pr multa oaste,

s'au insphmantal. Inparatul dupa acsta putini robi, ca din fah

cite jiganiilor scntind, de cal acla a mai goni, s'au parasit; pi

www.dacoromanica.ro

tin.

406

CARTA VIII.

intorcandu-sh au intrat in UdriTu. Ce pentru chcl VarvariT macar cum razsuflu nu da, T-au cautat Tails sh purciadh intr'acolo;
i as la Verrola mergand, une ori singur, alte off prin HatmaniT
shY nhpdirile Tharalor, si a Vlahilor ostampuTa. Ce nepriTatiniT;
macar eh tot aye frica Romeilor, si de PrezentiTa inparatuluT sh

sphmanta, insa pre furis, pre alocur, suppuindu-sa, apoT tot de

odath aratandu-sa, as6 napildiTa, cat sh phr eh singuri poftesc
batae, decila locurile adCse muta, nici lipsila, de unde trebuinta
lucruluT IT chema; Inparatul cand spre Agathopolis, pentru ca

sh le opriasca nhvMirile, cum maT in graba alerga; el atuna

loviTa satele cle de pen pregTurul cettiT Filippopolis: Cand
grbiTa sh de agiutorTu phrtiT in care sh auziTa c'au pradat, el
atunc loviTa de unde inpratul sh sculash. Acest toate le fc
Asan om ascutit la minte, si in lucrurile grle foarte istet.
As decila inpratul, vrand sa ispitsch, ca doar ar put pe
MisiT (de loc) sh-T traga in part sa, si sh apuce Zagora, (acistiTa
IT zic Turcil acmu Zagara) de la Filippopolis Tesind, au purees
spre Triadita (aCasta-T Sofia), eh de acolo gandila, ch maT pre
lesne va trce muntiT Cnghil, act' pre une locurT are drumurT
si maY deschise, si ape maT multe, si pentru hrana ostiT, socotiTa
eh va ghsi destul; insh acsta ar fi fost, &and ar fi grijit cine-va
mai de cu vrme; Ce pentru cAcT acmu sosish Tarna, si ales in
parte ca acla Crivhtanh, apele incepush a ingheta, si omep nu
numaT campiT acoperiTa, si vile umpl, ce inch si usile cashlor
cu TrojaniT astupa. Cu a vremil greutate inpiedecat fiind inparatul, de a maT merge innainte s'au parasit; si oranduind oast
pre acolo la Ternatic el cu catI oamenT Tera maT TusuriT s'au
intors la Tarigrad, unde in gocurile, si privlele TheatruluT is
da inimii rzsuflare, si odihn.
Let 1189.

Iarh indata ce s'au dezvrat anul 1189: inparatul, Tara au purees

inpotriva Misiilor, si triT luni incheTate, batand cetat LovitiT in deesert, duph multh ostenelh, si cheltuTalh IAA, nicT o isprava facuth,
s'au intors acasa; bra pricina intrceriT luT Tera, chcl frumst locurilor, carile sint pe langh mar6 Propontis, SeraTurile si grdinele
ale mangaToasa; asijder6 vantorile, si prinblrile, carile pre inparatiT vremilor noastre, ca cu niste lantuje legandu-T, si pre Isachie

www.dacoromanica.ro

CAP. VII.

407

pratul, acsts, mai mult arsita Soarelui s rabde nu-1 lasa ;

ce ca cum s'ar fi lepadat scutul din mama, cum mai curund 51
fuga II grabila, i macar c i pe muer lui Asan apucasa, et
pe frate-sau Ioan z1og, cu sine luase, insa, lucrurile tot din rau
mai in rau, s poharniia.
Isachie inparatul, dupa ce s'au intors dintr'acsta cale la Tarigrad, i ortmduind hatman asupra Vlahilor, pre Aspiitie, el au
raspuns inparatului, precum slujitorii nu pot cu doi nepriiatini
pr grei, cu Vlahii adeca i cu foarri, tot o data a O. bate, de
care lucru trebue intai sa le d liafa anulul. i apol sa-I trimata
asupra nepriiatinului. Inparatul intrand in prepus, c cu acel
mijloc va sa radice oast asupra sa, i ne putandu-'si conteni
manila, indata l'au lipsit din cinste, i apoi au poroncit de I-au
scos

i ochii.

CAPUL VII.
Aratil-s4 a triia rcizboht a Romano-Vlahilor, asapra lal Isaachie Anghel, ca biruintet.

La anul 1190: scrie acelas istoric Honiatis, carte 3 : precum

lucrurile inparatiii despre apus, de ce merge de acia mai ra'u
s intorc, caci Vlahii inpreuna cu Komanil (acest sint un nm
de Tatari, carii pre atunc lacuia prin Podolia si Pocutia Rusasca) toate tarale InprAiii, supt foc, i supt sabie pun. Pentru
care lucru inparatul, macar cA doaa luni cu ostile intr'acolo s'au
zbuciumat; insa cevas macar de chipul sAu vrednic, sa ispravasca n'au putut, ea nici mai mult in caste a sa, zabavi 1-au
putut tine vrm ; de vrme ce auzind precum vin i Tataral;
inspaimantandu-se, I-au cautat cum mai in graba innapoT a sa
intoarce. Asijder nu pre cal ce marsCse, ce pe alta mai aproape,

silind sA apuce a trce muntii. Ce nici acsta n'au putut, cad

cuprinzind nepriiatinii stramtorile, i strungile muntilor, ca cum
ar II fost intr'o cusca inchis, din toate partite, i nici cum putandu-sa apara, ca pre nist6 dobitoace IT ucidC oamenii ; undo

www.dacoromanica.ro

Lt 1100.

408

CARTE VIII.

maT mult de giumatate de oaste pierzind, unil in mana nepriTatinului vii au cazut, altiT rat' raniti, de i scapasa, nu Tera
nici de o triaba. Singur inparatul cazindu-i i Coiful din cap,
(carile grecete Casis sa chiama), cu mare peire dbiTa au scapat
inainte la Verroia, uncle putinle zile odihnindu-sa, s'au intors
Let 1191.
Ilan !ails Carte 3.

ear 4.

la Tarigrad. La al doile an Vlahii adese de biruinta ca aceste

buecindu-s, i cu armele i avutiile Romeilor, mai mult i mai
tare intarindu-s, deciTa cine-va sii-T mai sprejinesca, n'au mai
putut ; i apol nu numal satele, i oraele pracla, ce inca i cetatile, carile i tarT Tera, i bine O. paziia apuca. Varna, cetate
pre atunc vestita, au suppus; a TriaditiT, (care maT de nainte
Sardica s chema) maT mult de giumatate de zidiu au razsipit;
Stumpiul de orani au pustiit, i de la Ni, nu patina' oameni,

i dobitoace in robie au luat. Inparatul Inca (land oast, pre

sama Hatmanilor, in curand Varna Tara au rascumparat, Cetat
Anhialul cu turnuri, i cu oaste proaspata au intarit; ce i ae
nepriiatinii tot de-a-una desupra, i fie-te &and biruitorl Tera,

de care lucru i el pe la Septemvrie, ieind din Tarigrad, au

mars la Filippopolis, i cat put in toate partile nabuirile Vlahilor, i a Tataralor apara, i sprijinila. Dupa, aceste, Provintia
filippopolitana, au dat-o in paza i supt stapanir luT Constantin,
carile iera var premare inparatului ; i trimitindu-1 Hatman otilor intr'acolo, Vlahii, au inceput deciia mai mult grije de dansul a purta, de cat de inparatul ; cacT orl de eke ori sa ispitila
Assan, i Petitr sa prade, intr'acle provintiT, nici o data nu afla

pe Constantin dormind; ce tot di a una tare intetindu-T, I lua

de goana, i nu putina stricaciune in ctele lor face. Ce nu rnult
i Constantin intr'o pricina cu prepus la inparatul cazind, au
poroncit, de i-au scos i luT ochii. De acesta becinicie a luT Con-

stantin intalegand VlahiT, foarte s'au bucurat, i sit ruga lui

Dumnazau, pentru ca hit Isachie Anghel, i a toata familie luT
indelunga vrme inparatiia sa le tie intrega. AcetiT rugaminte
pricina adaoge, uracioii acete Varvari, i in chip de prorocie
zic, cit stand acesta familie la inparatie, stapanire Vlahilor mult
va crete, i cu multe tarT i orae adaogandu-sa, lat sa va lati,
nici vor lipsi dintre danii Domni i din coapsele lor hatmani

www.dacoromanica.ro

CAP. VII.

409

a iei. Nu tiu zice Honiatis, de unde, i cnd cuvinte invatate;

ca acst invatase ei, i a deciia insotindu-sa, la cetat Filippopolis, alta data i Sardica, fara vste loviia, i nu rar, pn
supt Udriiu navaliia ; cu carii Romeii slaM batae, facand, orT
cand sta cu daniii la tolu, putin ceva procopsiia. Isachie An-carte
Hontatis
B. cap 7.
ghel inparatul, acsta a Vlahilor vrajmaie, i infruntare niel bet 1193.
cum a mistui putnd, caci in anul trecut Alexii Gvidon, hatmanul otilor Razsaritului, i Vasilie Vatacis, acelor despre apus,
aproape de Arcadiopolis, dandu-' razboiu cu Vlahii ; nu numai
caci foarte prost le mrsse lucrul, ce inca mai multa oaste a
lui Gviclo perind, el cu fuga scapasa, Tara, cela lalt IIatman, a
pe loc cu top' ai sai sa prapadisa; de care nevoe cuprins inparatul, au socotit iara singur cu capul salt sa marga inpotriva
nepriTatinilor. Ce sculandu-sa cu oast, i trecand prin Sirbime,
acolo alt razboiu i s'au scornit, cu Sirbii, ce pre acet bi- .lit aminte pi
are CHM deosaruindu-i intr'ac cale, de Volohi s'au parasit, i abatundu- be0eHoniatis,si
cal, au trecut in Ora Ungursca, la socru-sau Bela Craiul Un- pe Sirtit. die
guresc ; unde chta-va vrme zabavindu-sa, Tara s'au intors
Wahl'
la Tarigrad. Lucrurile Vlahilor, ca un ghimp sta in inima inparatului, carile zua i noapt naparasit, i cu marl dureri ii
pedepsiia, care lucru viind la c mai de pre urma cumpn, la
anul 1195, de a cinc cad., au ieit cu oaste asupra Vlahilor, Let 1195.
ce in cale margand ii spusr, ca acolo sa afla un sahastru
prooratec, adeca carile cunot lucrurile viitoare, la carile singur inparatul margand, i de cl ce vor sa fie, i ales pentru
stare inparatiii lui intrebandu-1; Tart sahastrul alta ceva nu i-au
raspuns, farh numaT vazind icoana inparatului, (care nu O. tie
cu ce mijloc s'au fost prilejit langt inparatul), au luat-o, i i-au
scos ochii. Inparatul acsta fapta de la stbastru vazind, cu mare
intristare lovit, indatt s'au intors innapoi, socotind poate fi, ot
nu cu ntroc ii va merge ace otenire. Deci viind la Tarigraci
inteacela an, April 10, frate-stu Alexii Anghel, sculandu-sa cu
vicleug asupra luT, i prinzindu-I i-au mos ochii, i a s'au
plinit Prorociia sthastrului, care ii facusa. Isachie Anghel Inparatit-au ani 9, luni 8, 'au statut la inprtratie frate-sau Alexii
An ghel.

www.dacoromanica.ro

410

CARTE VII.

CAPUL VIII.
Aratel-M lucrurile Romano-Vlahilor supt inpiirapa lul Alexic Anghel,
carile singur s'au poreclit Comnenos.
Alexie Ang 1101.

Acest Alexie inpArat (dup. mArturiia ml Honiatis) au fost

drept frate lul Isachie Anghel; ce dupA ce fArA atata nefrich
de DumnAzAu, 1-au poharnit din scaunul inpr4iii, i T-au scos
si ochiT, poate fi pentru ca sA-si mai iusurze ocara, i sA-si mai
sple spurcata fapta, ce fAcusA, s'au lepdat de dAnsul, cA nu
Taste frate, i singur luandu-si nume de Comnenos, zic, cA Taste
nAscut din Emmanoil Comnenos ; stiind-ch ace familie intr'acel

Emmanuil inpAratul sA stansse. Acest darl prefacut Alexie

Oomnenos, in zua care s'au incoronat, DumnAzAu prin unc
sOmne, aiavO s-au arAtat urgiia, care lera sA sA incingA asupra
inpAratilor, carii iera urmAtori, mai innainte vAzind faptele, si
rAutAtile lor, carile lera, i vor sA fie, cu multul mai cumplit,

de cat la Varvarii eel vrAjmasi. Cad el puind corona c de inpArAtie in cap, si vrand sA incalece pe cal, dupa obiciu, dobitocul de la DumnAzAu poate fi nstavit find, nici cum n'au priimit sA incalece; IarA Alexii vrand sA arte bArbAtie, si cu do
sila in spatele calului sarincl, calul de sArituri, si de asvarlituri
nu s'au ogoit, &IA nu l'au aruncat de pre sine gos, si tare in
pAmant trantindu-1, nu numai cAci i-au cAzut corona din cap,
ce 'Inca grozav s'au prabusit, i s'au sfArmat, cu care avidoma
sArnn au arAtat, cA de va si mai sta catA-va vreme corona inpArAtOscA in cap de inpArat Grec ; Ins stricata, i destrAmatA
inparatie sint s aibA ; i pAna mai pre urmA ass de tot din-

tr'acO cinste, si slava sint sA lipsasca. Pre ace vrme inparat

apusului icra IIenric al ssel, carele atunc in Sichilie tami intAlegand de zarvele i rautAtile ce sA fAc in Tarigrad, si cum fratii inpAratA, unul altuia is scot ochii, socotind
ca vrm ce depandiia, i-au vinit la mama : indata au trimis
soli la Alexie poroncindu-T, sau bir sA-T d pre an, sau de caste,
si de bAtae sa fie gata: pricinA puind, precum va sA-s rAsp1Aplandu sA,

www.dacoromanica.ro

CAP. VIII.

411

tesch Mutate si dosada, care o data facusg inparatii Tarigraduluy,

10' Conrad mosu-sau, si lui Frideric tatne-sau, cnd au lost

trecand ei pe la Tarigrad la Palistina, pentru rascumparare Ie
rusalimului, de la Seracheni. Ce acesta ate de odata. numai cu
lauda s'au trecut; Choi la al doil an, adeca Let 1197 in 8a lui
septemvrie, murind, au statut la inparaliia apusului frate-sau
Filip, carile aye inparatesa pe Irini, fata lui Isachie Anghel cel
orbit de Alexie, carile mai apoi au fost pricing, de au luat Latina' si Tarigradul, si inparatiia, precum innainte la locul Om
va vini povest.
Alexie Anghel (caci istoricul Honiatis nu va sa-i de titul
de Comneno) intr'acesas an ce au statut inparat, trimitand la
Petal., si la Asan soli, mult au silit A, faca cu dansii pace, carte I. cap 4.
ce in zadar; cad condicii, si punturi foarte cu ocara inpratiii, si nesufferite pun& Inpratul dara Alexie, find el O.
triaca spre Anadol, ca s aseza, lucrurile dinteacla parte, au
trimis Hatman cu ostile asupra Vlahilor pe Alexie Aspiatis. Ce
tii
Vlabil (land navala in partile Bulgarilor, nu numai cat mare. airSocot4te.
cum Soniaprad lacuitorilor au fcut, ce inca grozav pe Romel batand, st Us deosahkitepe
0 din
pe hatmanul Aspiatis viu 1-au prins. Dupa acia cate-va caste- Irish'
Bulgart.
Ai:icillaitas

luri izbandind, si cu oamenil sal intrindu-le, cu nenumaratg, si

nemasurat dobanda s'au intors acasas. Inteacelas an Isachie Sevastoctatorul voinic tanar, carile si el iera oranduit cu o sama
de oaste inpotriva Vlahilor, in cate-va randuri avand biruimcg
asupra Varvarilor, cu care mandrindu-s, deciia ase merge asupra
lor, ca cat i s pare la vanatoare, si el intai intra intrInsii. Iara
o data* Vlahii facandu-sa cg fug, el cat ce-i pute caii, ca la 30
de stadii i-au gonit, unde Asan avend oaste suppusg, tot de o

data din tote paqile sarind, ase i-au incungiurat, ca cum 1-ar
fi cuprins intr'o mrje, si dupa multi ce i s'au prapdit, si el
viu au cazut pe mana Ttaralor. Ttarai dad, au prins pe Sevastocratorul, si stiind ca mare summa de bani pot sa ia pentru rascumparare lui, cata-va vrme l'au tinut ascuns. Ce Asan
vartos si cu osirdie cercandu-I, l'au aflat, si l'au luat la sine, ce
nu mult vrme trecand, Asan intorcanclu-s, de la un Ivanco
Roman (zice Misii lui Ioann) carile si rud, si foarte credit-16os if

iera, fu ucis.

www.dacoromanica.ro

412

CARTE VII.

CAPUL IX,
Aratti-sci, cum au vinit acest loan la inpitratul, 0 cum mai pre
urma au stettut Domn tuturor Romani lor.

Joan acesta, chruTa Misiii ii zice Ivanco, duph ce au omort pe

Asan fugand, indata au tras pe Vlahi aka sine, i. cu uniT din

capeteniile lor, cariT Tera sotiT la ucidere luT Asan, chrora le spu-

ssh, cum s'au tamplat moart lift' Asan, ch uniT zic, sh sh fie
ispitit a ruina pe soru-sa; alleiT zic, ch fiinclu-I guruit Isachie
Sevastocrator, multe darurT, inpreuna i pe fiica-sa Theodora sal o
de feme, sh fie %cut acsta. Ce phnh a ispravi Ioan acesta lucru,
Isachie cazind in urgiTa inparatuluT, acmu in leghturl Teeish din

viaa. AO dart Ioan duph ce au ucis pe Asan, multh sama de

vezi 0i alee ei aT sa,T VlahT strngnd, indata s'au desphrtit de la alalli Bulgari
Ioann eu Vlahil
sal sit deosh-

Misil, caril intAT Tera sotii cu Asan, i cu Pear. i de odatt

bste, si din dndu sh in laturi, apol au apucat 6Arnovul, care cetate Taste
,..
.
MAI, Proem
era deosablt, si (le mai tare din cethtile EmuluT, i acolo oprindu sh, au inceput

dinBirbt, sl din a sh aphra de Pear, carele pentru ca sa-I prinzh, il goniia. Ce

Bulgarl.
cunoscnd c5, nici Pear poate pe loan st-1 dobhnthasch, nicT

Joan multa vrme poate sh ste inpotriva lui Pear, (cacT Pear
alesese, ca incungTurAndu-1, cu indelungar vrmii, numal cu
toame, sh-1 domolIasch), de care lucru. Joan, Inca avand ne.dejde
precum va lua i pe Theodora, fiica luT Isachie SevastocratoruluT,

au socotit sh fugh la inparatul; i de la ansul agiutoriu luand,

sh poatt sta inpotriva nepriTatinulut Ce intAT Joan trirnitind la
inparatul, i (land tire de statul lucrurilor, il indemna, ca trimitind la dnsul o samh de oaste, i Tarnovul sa-T de pre mant,
i cu agTutorul luT, toath Misia sa-I aduct supt ascultar6 inphratuluT. De acsta iMelegnd Alexie inparatul, indatt au ornduit pre Manuil Camize, Protostratorul, cu cLitt va oaste sh
margh la Joan. Ce ne ascultatorT slujitoril, duph ce au vinit la
Filippopolis, Itsind pe hatmanul, singur s'au intors toV acash.
Joan vtzind cit i sit zhbevte agiutorTul, de la inparatul trimis,
apoT i maT adevtrat IrWdinOndu-sil, ch nici un folos de la ceT

www.dacoromanica.ro

CAP. X.

413

ce fugish innapoi, sh aibh nu va put; i-au chutat pre tainh a

fugi din Tarnov, i a pre ascuns au vinit la inpratul. Dui:A
fuga lui Joan de la Tarnov, Pethr deciia au rmas singur stpani-

toriu, (macar eh i el nu duph multh vrme, de al' shi, cu

multe rane potricalit, au perit); insh intr'ac dath au luat sotie
la stapanire pe Ioan, carele le iera al treile frate, pentru ca sh-T
fie intr'akutoriu la cle ce sh vor tampla. (Acest loan mai mic
frate a lui Asan, i a lui Pear, cath-va vrme fusse eilog la
Isachie Anghel inparatul, precum innapoi la locul shu s'au pomenit. Ce apoi de la Tarigrad schpand, duph ce s intorsse
acasa in dezbracar, i prhdar Romeilor, numal bland Tera,
de cat frate-shu Asanu); Si a macar ch acest tulburAri lui Pevenish, Irish otii lui cineva inpotrivh sh ste, nu put, ce

ar

purur hiruitoriu find, atat rutati scornila inprtiii, cat vre

odat, macar prin phrre, vre un lucru dupa plcre, nu sh
mai arta.

CAPUL X.
Aratt7-sii, cum au primit inparatul pre loan, fi cum Bris. Domnul
Cutovlahilor au reimas cu o samci in Grefta.
Lit 1196.
La anul 1196: viind Joan de la Tarnov la inparatul, foarte cu Nichita
bine, i cu cinste priimindu-1, in multe lucruri deciia au lost }fantails
de mare folos inparacii; i socotind inparatul eh nu Taste ne- carte 1. cap 6.
vrednic de casatoriia, care ii giuruisa Isachie Sevastocratorul ;
au giuruit sh-i d pe fata lui Theodora duph datisul; ce inch ea
find copilh ne agiunsa la varsth, au mutat vrme mai innainte,
zic eh Joan, vzind pe Soacra-sa, pe vhduva lui Isachie, fiind
feme inch tanhrh, qi frumoash, sh fie zis, ce mi-i bun mie mieluaoa c tanara, find oaia ce grash i frumoash gata? Deci
dupa ce au fcut inphratul logodna, pe Ioan 1-au pus in num6
rul oamenilor sal eel mal putrnici, i mare putre dandui, cu

multe boghtii 1-au daruit. Omul acesta in slujba inparatulni fiind,

in partile Filippopolii, multe trude i ostenle au arhtat, i ca

www.dacoromanica.ro

414

CARTE VIII

un zidiu sta inpotriva Vlahilor narodului sau, i a Tataralor ;

carit tot ce le Teila innainte, Tera obiciuiti a prada, i a jecui.
Alta data i cu inparatul inpreuna la oaste margand, de cat
altii cu multul mai de trba, lucrurT, i mai marl vitejii facC,
ca eine poate numara jacurile, i grozave faptele Vlahilor, i a
TAtaralor, ca pustiirile Emului, i in giurul de prin pregiur a
Let 1197.

Thrachiii, i a Machedoniii, carile au facut? de cat toate staturile

(adeca chipurile cle innalte de marmuri) ei de cat toate tablele
si de cat toate istoriile, mai tiute sint ; Tara la anul 1197, mars-au
inparatul la Chypsala, pentru ca sa de agiutoriu cetatilor din
Thrachia, pre carile VIahii t i Mara tot de a una le prda,

doara va put prinde, i pe Hris, san macar doara va put

s-1 opriasc jacurile, carile ei el in tinutul Serras face. Era i
acest Hris de nmul sau Vlah, om mic la stat ; i intai cand
s'au viclenit Petal. i Asan, n'au priimit sa, fie cu danii, Inca
Wand aezamant cu inparatul, cu 600 de oameni ce aye at sai,
de multe off sa hat cu daneir; ce apoi nu duph multa vrme,
intrand la prepus, precum i el va sa s d in parte nmului
ei

sat', i tot d una la danii inbland, precum si14te sa le fie

Domn, au poroncit inparatul de l'au pus la inchisre; apoi lucrul amintrel socotind, iaraei l'au slobozit, trimitindu'l O. fie
pentru paza Strumitil; ce nedjde ce aye inparatul l'au amagit;
caci IIris dupa ce au mars la Strumita, i apucancl in sama sa ace
cetate, au inceput multe i grle nevoi asupra Romeilor, a aduce.
In potriva acestuia dara, precum zisem, singur inparatul vrand
s. marga, oaste cum sa cade de multa stransse la Chipsala.
Ce indata i s'au facut dor, s sa intoarca acasa, i oast, fara
nici o socotla adunand, i nici la oaste margand, in statul ce
Tera au lasat lucrurile despre apus. i nici doaa luni afara fachild, au grabit cu intorsul spre Tarigrad. (Insaninza aic cititoriul, pentru acel Hris, ce-I zic istoricul c'au fost om mic
la stat, i precum i el au fost tot din nemul Vlahilor, ca nu
putin ne arata sa intelegem din Kov86f3Xcxxos, adeca Vlah mic,
Let 1198.
Honlatia

carte 2. cap

cu vrme, nrodului lui sa '1 fie zis, Cutovlahos, emit i pana

asta-zi, precum am ei mat zis, nu putini sa Oa in tare. Gre5. cesca))). Iara la anul 1198: Alexie inparatul cu buna. oaste gAtin-

www.dacoromanica.ro

CAP. X.

415

du O., au purees la Chipsala (acestil cetati 11 zic Turcii Ipsala);

Ce din dos Vlahii luand si oarda Tatarasca, au trecut Dunr
in Thrachia, si in zua de Simgorzi, lovind orasele de pen pregIurul Misenii si a Corbii, si de naprasna rail pradndu-le, ass
de tot li-au prapadit, si jaaii lor, si pana la Rodostos (acestuia
II zic Turcii Tecchirdaga) care Taste la mare alba, au agiuns.
Asijder o parte dintrInsii, s'au slobozit spre Cuperion, (acesta
Taste un loc nu departe de la Oorlu), si agIungand, pre cap
trecusa pre langa Besrica Sfntului Gheorghie, si merge intins
la aorlu ; pre toV i-au robit. As Tatarai plini de prada intorcandu-s, 11-au iesit innainte oast, care iera pentru paza in partile Viziii, carora dandu-le razboiu vitejste, indat i-au apart,
si mai multa prada li-au scos din mana, ce si pe acsta nu mult
au inut-o ; cad luandu sa, dui-A Mari in goana, si silind sa
scoata tot plnul ce luasa TatarAT, eel ce intai fugiia intorcandu WA, innapoi, au statut biruitori asupra biruitorilor, si gonitori
celora ce'i goniia. La anul 1199 : inparatul sculandu-s de la
Chipsala, au purees spre Thessalonic, si de acolo au intins cu
oast asupra lui Hris, carile dobandind Prosacul, si bine grijindu'l, si intarindul, ceva grije nu aye ; ce gata astepta s ste
inpotriva inparatului. Inparatul cate-va cetatui, carile iera in cal
Prosacului sfarmand, cati-va Vlahi au cazut in mama Turcilor,
(pre carii ii trimisse intr'agiutoriu inparatului Sultanul de la
Anghira). Atunc unii, carii lege Orthodocsiii cinstiia, s ruga

inparatului s riu lasa pe mana rurcilor oamenii, cuff sint tot

de o lge cu noi, ca nu cum-va in greutat robiii, sa's piarza,
lege, si s mnie pre Dumnazau asupra acelora, carii 1-au lasat
sa path' acsta; ce mai bine sa, Ta pe Viahi in Robie la inparatul;

Tara pre Turci in locul lor cu alte daruri sag otesasca. Ce inpratul adasta nici cum sa priimasca, n'au vrut. Dup. acsta in
paratul au incungurat Prosacul, ce numaT in desert s'au pierdut
oastenla, si vreme; cacT ne avnd cevas gatire de cl ce trebuesc la btutul cetatii, cu caldura si arsita:Soarelui obositl, si
cu navaliturile nepriTatinului adse stropsit1 find, nu cu buna
vo lor 11-au cautat a fugi, de supt cetate mai in laturi. As
oast inparatului inteac zi tragandu-sa innapoi, au dat pricin

www.dacoromanica.ro

Let 1199.
lloniatis
carte 3. cap 1.

416

CARTA VIII.

ca a doa zi Vlahil Ina mai vrjrna, i mai cu indrzne15. rg,

ravAliasc, unde nu putini de a inpAratului au cAzut, zdrobiti
ind de pietrile din varvul dialurilor, cu meterugul Istrumen-

turilor prAvalite : cae meterul carile iera asupra Mahinilor

(Ciniilor) de oaste, intAT slujiTa cu liaf la inpratul, apoi neplatindu-i-sa liafa, fugisa la Hris, carile nu numai CU glonturile
Mahinilor, ce Inca i pietri marl, din vrvul muntelui rsturramd,
mare stricare fce otii: 'Inca noapt Ieind din cetatP, Mahinele
carile aezasa inpratul in varvul unui dial, li-au faxmat, i str-

jile, carile acolo pziia spamantndu-sa, au lasat tot au plecat

fuga, la cortul lui Ioan Protostratorul (acsta iera la inparacii
GreceF,di, cum Taste JaniCar Agasi la Turci); ce i Protostratorul,

in spaim cazind, de alta nu s'au apucat, fr numai de fug,

lsind tot ce ave pre mana nepriiatinilor; Ina i ciobotele cle
verzi (carile Tera smnul boeriii lui) in graba' uitandu-i, au c5,zut in prada lor. Deciia peste toat noapte acia; i batgocuriia

de Rome, i' tide de danii, cad rasturnand din varvul muntelui buti deerte, i prin intunerec neputndu-sA ti ce poate
fi acl hurduituri, i sunete, ce Mee buiIe pravalindu-sa, le da
o spaimA, de care cum, i de unde s sh pazasca nu s put
dezmetici. De care lucru vzind inparatul, ct nu-i merge lucrul
dup voia lui, au sttut a face cu Hris pace, lsind supt stpilnire lui toate Onuturile de pren pregiurul Strumitii, i a ProsaculuT. Aijdre, macar ca Hris aye muiare, ins inpLtratul i-au

guruit, s-i de o rud de ale sale, i a intorcandu-sa la Tari-grad, despartind, pe fata Protostratorului de la barbatul su, cu
Constantin Sevasto Radnul au trimis-o la Hris. (insamnza i
aic Cititoriul, precum acet sint adevart Condo Vlahi, pentru
canT zice Laonic Halcocondila, precum s'au intins pana la Thessalia, i sint i cu Viahil cetI de peste Dunre 61.LOy),ovrot, tot

de o

www.dacoromanica.ro

411

CAP. V.

CAPUL XI.

Arata-sei incepatura Domnii 10 loan, de la earile s'au coborat

familia Domnilor Romanep, de pre carile ton, i And askizi loan
si scriu.
col trintlin
Inteacesta an, Joan (cAruia it mutash numele in Alexie) lo- Ion
Dom a RomA-

go din du-s5, precum am zis, cu nepoata inpAratului Theodora, fata

nilor.

lui Isachie Sevastocratului; i mai multh cinste de cat i s'ar fin Nichlta
cAzut dobandind, a0jder luand i HAtmniia otiIor, carile in- car. 3. rap 2.
potriva Vlahilor lera trimise, spre Filippopolis: i ai volnic
Domnu acelor locurt fAcandu-sA, toate dup5, pofta, i voia sa
fAc, i desfAc:

i pAnA mai pre urmA au stAtut viclian inpAra-

tului. CAci find om foarte vitz, i ascutit la mente, orr la ce

II pun gandul, foarte pre lesne, i isprAvita, i pre oamenii de
rodul shu, cu multe daruri druindu-T, I cu arme bune intearmandu-i, i cu. alte ce trebuTa inpodobindu-T, la slujba otenscA

ii deprind, i locurile de pren pregiurul EmuluT, atata le intl.

rise cu ceth4l, i cu castelurt; cat nu put nepritatinul macar sA
s apropie la dansele. Luand darA inpAratul vste cum s'au viclenit, netiind de ce sA va mai apuca, pentru cAcT i oaste a
mai strange cu mare nevoe it Tera ; pentru acia indatA au trimis

la dansul pre un Hadar* pre carele ii tiia, cA, are bun prieteug cu dansul, ca doarA cu cuvantul ii va intoarce sA sA part:
sasch de ce s'a apucas5,. Ce Hadanbul, mArgand la dansul, mat
tare l'au indemnat de lucrul inceput sa. nu sA lasA, acleverindu.T
precum inpAratul au trimis oaste, odata" i fArA vste sA-1 nApAdscA, care minciuna,' nu iera, cAct din poronca inpAratului, Manoil

Camizis Protostratorul, i ginerele inpAratulut, unul altuta raynind, atata au inblat gonindu-1, cat Tera de mierat de nevointa
lor ce pun. Ce Joan mai de cu vrme in munV, cu at sAT sprejinindu-sh, la manA nu li-au putut cAd, de care lucru au socotit
pomenip Hatmani, procum trebue intat sA apuce cetAcile, pre
care el unele deresse, altele i fAcusA. Si a au incungiurat
cetat Crizimul, care iera de Joan fAcutA, s'au inceput a o bate;
27

www.dacoromanica.ro

418

Let 1200.
Honiatls

car 3. rap 5.

CARTE VIII

uncle multi Romei perind, intre caril au fost i Gheorghie Paleologul, ins& pan mai pre urma au dobandit-o, dupa care si
allele cate va s'au inchinat. Iara loan Alexie find om mult stiutoriu, i sprinten la vitejie, dupa fel de fliuri de mestersuguri
de a invetaturil ostenesti, II-au aratat, pana, mai pre urma, cu
amagal pr mare, inpreuna cu multi, i pe Protostratorul prinzind, l'au adus la mana; iara amagiala au facut-o as: au poroncit
oamenilor sal sa cuboara cate va dobitoace din munte la camp,
inpreuna cu cati va robi Rome, ca cum I-ar fi trimis dar la
loan Domnul Zagorii, (acesta loan atunce iera Domn Sarbsc),
cu carele facusa legatura in potriva inparatului Tara pre alta
parte, au suppus oameni, ca de vor Yei Roma' s. apuce acle
dobitoace, sa sae asupra lor. Protostratorul, luand vCste, precum
s'au cuborat att dobitoace, cu putinl oameni la camp; s'au cuborat de la Vatrahocastron la Vactunion; Tara. Alexie grind cu
al sal, din locurile unda sta suppusi, i napadindu-1 in locul pomenit, indata i foarte pre lesne (cu totii ce aye pre langti, dansul)
Ii prinsara. Dup ce au prins pe Protostratorul, Joan Alexie cate
orase, i casteluri lera in tinutul Ernului, dupa vola sa suppuindu-le, decila i pe altele, carile sint spre part cetatii Misonopolis, pana in muntele Pangheon, i pana la Avdira, toate in
parte sa 11 au tras. i tan Smolnilor toata, supt stapanire sa
au dus. Asijder, i alto locur i. megiiase, cu acest, ca cum ar
fi fost o troahna lipioasa intrat intrInsele, pre unele li-au cuprins, pre altele ases de tot li-au radicat; Tara pre unele in pret
ll-au slobozit, Tar cati au fost asezatu s pre acl locuri, li-au
dat voe, i slobozenie sal tie eines locurile, carile au fost apucat.
as6 din zi in zi crescand si intarindu-sa, s'au facut mai vrajmas de cat totl neprilatinil, carii aye inparatiia mai denainte.
La anul al doil, Vlahii inpreun cu Comanii, (aceste-s Tatarai,
pentru earn' am pomenit c'au fost lacuind prin Podolia, si Ocraina
Lsasca) de iznoava la Thrachie lovind, i pradand; i olaturile,

carile ramasse mai intregi, cu pace s'au dus innapol, Candail

el pana supt Tarigrad ar fi agiuns, de nu s'ar lb sculat din dos
Rusil, nm pr Crestin, i s fie intrat in tam lor; caci Roman
Domnul Haliciulul, i dintr'a sa bung voe, i de Papa Romel

www.dacoromanica.ro

CAP. XI.

419

fiind indemnat, i cu multa si tare oaste sculndu-sa, i lovind

Dismal la aka.
crm Romanil an
fost stapanind,

precum zisem in tam lor, lucru de minune, cu ce nevointa au

statut a s bate cu clnii, i a sa pune pentru Roma Intr'a- precant in /lista,
cesta an Comanii, i TatarAl CrmuluT mare zarve au avut intro

aae-peste Danare, undo si

&Ansa. Asijder si Roman acesta Domnul Haliciulul, i Ruric arum traesc.

Domnul Chiovului razboae el in de el avnd; Roman biruitorlu,
mult,ime de Tatari au prapdit, carii vinis intr'agiutoriu luT Ruric Chiovanului. Pre acstas vrme, i loan, cu multime de al
sal,

i cu tot Wail de arme gatit, intrnd in Misia, au lovit la

Constantia, (acestiia ii zic Turcil Chiostenge) care Taste cetate

a olatului Rodopil, i nime inpotrivh puindu-sa, fara nice o nevoe
au dobAndit.o. Asijder- incungiurAnd si Varna, numal tnT zile

au batut-o, si mare stricaclune facnd, in cola ce o apara, i-au

vinit si ace cetate la mn. Aceste dara sint razboaele, carile
au avut Romnil nostri, cu inparaP Tarigradului maT denainte
pana a nu cade Tarigradul pe mna Latinilor, i intr'acesta chip
au fost despartire lor de la inparapa Razsaritului, i incepatura
Domniii lui Joan Alexie Domnul Vlahilor, pentru a carula minunate lucruri, i cu biruinta razboae, carile mai pre urma yi
cu Latina' au avut, randul Istoriii innainte va arata. Insa pentru
caci, cum si maI innainte am aratat, CL unii sama Istoriii si Is .
toricilor neluand precum sa cade, amesteca numele Romnilor
cu a Bulgarilor; vine lucrul sa aratam dintr'acestas pomenit
Honiatis Istoricul, precum inteacestas vreme cu curate cuvinte
insananeza, trel stapaniri cu deosabiV stapanitorI inteaceste
OAT, adeca a Bulgarilor, a Sirbilor, a Romnilor. Decl pentru a Bulgarilor zice, Alexie inpratul avut-au i a trila fall,
anume Evdochia; pre care dupa ce au tugit (barbatul el) Andronic (Inca inpr4ind Isachie) la Ismailtenl, si de acolo inbla
ratcind pe la Ierusalim, unchiu-sau Isachie au tocrnit sa o de
dupa Stefan fiCorul lul Neeman, Domnul Triballilor, adeca a
I3ulgarilor; de unde chiar sa cunoaste, ca altul au lost pe aCasta
vrme Domnul Bolgarilor, i altul Domnul Vlahilor. Asijder
anume arata, precum alt Joan au fost Domnul Zagora a Sirbilor,
la carele s'au lost facnd loan Alexil a trimite niste dobitoace,
si piste robi, (precum in cel trecute am aratat), pentru carile

www.dacoromanica.ro

Ilimiatis

car. 3. cap 7.

420

bAIITi VIII.

ca sO, le apuce, au lost Tesit Protostratorul, apoT el au &hut prins

in mana luT Joan Alexie, carile deciTa au stAtut singur tiitoriu

tuturor Romanilor, i precum de aCasta de Dunare, as de cTa
parte, in Misia, au stpanit pntl, la nApada lul Batie cu TtaraT;
pentru care innainte, la vrm6, si la locul su, pentru toate pre
larg vom arAta.
CAPUL XII.
Aratel-sei, j1nici cader inpdrayiil Tarigradulu'i, pe mna Latinilor.

Let 1203.

Dup'a' ce au murit FIenric al sesele inpiiratul ApusuluT (precum innapoT la locul su s'au pomenit) s-au statut la inprAtie
frate-sOu Filip, carle ave inprts pe Irini, rata luT Isachie inptiratul, cruTa iT scosse 9chiT trate-sOu Alexie; Tar% Isachie
orbul intelegand eh s'au asezat gineri-su Filip la inpArhtie, la
anul 1200: au trirnis la dnsul pe fiul su Alexie Anghel, rugandu-1 s-T trimat agiutorTu, pentru ca s5,-s rscumpere de la
Alexie, carile s'au numit Comnenos, i ochii i inphrAtiTa, de carele tiranul 11 lipsis. Filip, macar ea, in multe pri, IV aye oast
inprstiTat, ins i pe cumnatu sat], far agiutorTu nu I-au trimis, recommendaluindu'l cu carti la VenetiTanT, si la Balduin
Graful de Flandria; Deer precum VenetiTaniT, as Balduin, dupO
pofta inpratuluT Filip la anul 1203, cu bunA oaste si cu multe
CorbiT de rzboTu gtandu-s, au luat cu sine pe Alexie Anghel, i purcegand de la VenetiTa, fart vste au npdit pe Alexie
Comnenos, tocma in Tarigrad; Ce Alexie Comnenos as in graba,

nicl o gatire, nicl o facere putand s aiM, pre ascuns, lAsind

inprtiTa, au fugit la Develtu. Decl Isachie orbul, i cu fiTul ski

Alexie, in anul pomenit in luna lui Iulie intrand cu agiutorTul

Latinilor in Tarigrad, TarZis au apucat arnandoT inprtrAtiTa, sau pre-

Indio Orbit],
Alexie.

cum zice Petavie, numaT unbra InprAiii, luand, cate va luni au

tinut-o; Iara Alexie, ce s'au fcut Comnenos, au inparAtit anT 8
si lunT 3, si zile 10.
Isachie dais& orbul, i cu fiTul shu Alexie Anghel, langedl,
si slaba inpratiTa ce apucasA, maT mult de cat sapte luni s

www.dacoromanica.ro

CAP. XII.

421

o tie n'au putut; cAci VinetiTaniT, cu Hatmanul lor Dandul, gi

cu 13alduin Graful de FlandriTa, carii &lea, pentru agTutorul
vinisA, cunoscand ca fiirA nicT o greutate, cu chip de prietesug, vor cuprinde i Tarigradul, i apoT i i toatA inpArAtiTa, au
scornit asupra inpAratilor pricinA, cersind lIafa slujitorilor, pi
giuruita lor, care multA, si mare 1T-au fost giuruit, Alexie; cand
s'au radicat de la VenetiTa. Inparatii in tulburare, i zarvA ca
aceTa, nicif in cAmar ban!, nici de unde, as in grabit sa Ta neavand, iT ruga ca sh sloboaz5. oti1e, TarA eT strangand de pe la
tarA ban!, i darurile lor i !dole slujitorilor, cu mare multAmitA
le vor trimite dup5, dansiT. Latina' sA face, c vor fi ingAduitorT,

pAnA sh vor strange banii, Tara ostile nu vor slobozi, nicT din
Tarigrad vor iesi. In scurt, OaTa au tulburat apa lupuluT din
gosul apei band, si ase intr'o zi slujitoriT intre sine galcevA scornind, (cu poronca maT marilor sAT 0, fie flicut, au fArA poroncA,

acesta nu A' stie), luta! au prAdat Manilla Turcilor, care aye in

Tarigrad; apol intr'aceTa (land foc orasului din ciite va part!, au
ars inteace noapte toata noapt, si a doua zi pan& in sara. Dupa
acsta Latina', sau pentru rusine lumii, sau pentru alta pricinA,
as cu mare tirranie tot de odatA sA-s Pula manule in capul,
pentru carele sA-1 scutesch vinise, ne indraznind; au innoit galeava, pentru 1Tafa slujitorilor; bine stiind, cA in camara macar
un ban de unde--va nu vinisd. i ase afland pe un Alexie Ducas,
ce sA poreclila Murciflis, carile adecA s fie guruit, cA de-1 vor
pune pe dnsul inparat, el le va put plati ace summA mare de
banT, si de darurT. Anul 1204: Ghenarie 25: LatiniT, pe amandoT

Let 1204.

inpAratiT prinzind, T-au bAgat in temnita, s'au radicat inpArat

pe acel Murciflis. Murciflis inch' ce nu aye, sa de neputand,

Latinil intal au Tesit din Tarigrad afarA, zicand; cA vor sA se
ducii; apoT afarA tocmindusA, si de arme cu tot dedinsul apucandu-sA, au dat navala sA intre in cetate cu mama intrarmatA.
Murciflis 1i cu ala1tT cetAtenT ce maT ramasese, vAzind viclesugul
Latinilor, i Mutate ce le vine asuprA, cum au putut au apucat

de au inchis portile Cet Atii. Latinil, luand pricinA, care de demult cerca, au inceput a bate cetat nepriTateneste. RAINlat-au
GreciT ace vrAjmasA a Latinilor inchidr i nepriTatenesca nAval5

www.dacoromanica.ro

Marcitlis,

422

CARTE VW.

68 de zile; precum put vitejste aphrandu-sh; Ce nici o ghtire de

oaste, i de altele, carile trebuesc pentru aphrar a cetate largh, si
lath ca acTa avand, inteacelas an in 9 a lui April Latinii mare nh
valb,' and, de odath au rhzbit in cetate. Grecil, ca un om child trap
de moarte, tand lesinnd, tand laths mai rAzsufland; i ca cum thrna
mormntului si-ar fi scuturat de pre umere, toti odath insufletindu-sh, Math, au nhvhlit in Latini, cat ne putandu-le mai sta inpotrivh,

li-au chutat a da dos, si a Iesi din cetate. Ce unde nu mai rhmane

undelemn in candilh, pucina, i proasth Taste vita luminii. CAA
Latinii, oameni de ste grijii find, ales despre parte luT Balduim
21. aceias luni, tare si nerabdath Grecilor navala (land, au
rhzbit in cetate. Intre ace glogozala, Murciflis hainile schimhandu-si, au schpat din cetate, si la GreVa fugand, acolo cath va
vrme au inblat ascunzindu-sh; Ce mai apoi duph ce au ales
Latinii cu sfatul de obste pe Balduin sh, fie inparat Tarigradului,
au trimis s'au adus pe Murciflis, si in publica giudecandul,
adech pentru chci el omorash pe Isachie i pe Alexie, (care zic
uniT, precum nu Wa stird i indemnar Latinilor sh o fie fAcut),
1-au dat vinovat mortii, i as an poroncit de 1-au spanzurat de
un stalpu. Acest le painjinila Latinii la ivala lumil; iara adevArul
iera; cad ii siliia, om cu nume de inparat, intre Greci, i intre
vii, sh, nu rhmae; care lucru aiave Taste, chci cand au vinit Latina cu Alexie fiCorul lui Isachie, s'au cuprins Tarigradul (precum am pomenit), Tara Alexie, ce sh zice Comnenos, scapash,
din Tarigrad, i s'au fost tupilat la Grelia, Tara duph ce au luat
Latinii Tarigradul, el de una ca acsta ne ternandu-sk unde iera
s'au ivit ; de care auzind Balduin, indath au trimis, i prinzindu-I '1-au trimis tocma in Ghermanie. A16 dard, Let 1204 : April
21: (iarh, a1iY zic April 12) in al sase sapthmanh, a postului
celui mare, inparatesa cetatilor, au chzut pe maim Latinilor. Iar
Balduin in anul pomenit Mai 16; sau incoronat inpArat Tarigradula Murciflis inch au purtat nume de inparat Luni 2 :-zile 16 ;

in

www.dacoromanica.ro

CAP. XIII

423

CAPUL XIII.
Aratei-sd, nrocite reizboaele 10 Ioan Alexie Dwnnul Romano-Yluhilor,

cu Latina
DupA ce LatiniT, cu vicleugul, carile am zis, au apucat Tarigradul, i Balduin s'au aezat, cu nume de inpArat in scaunul
inpArAtdsil cetAtilor, decila socotind ca toatA primejdia de aiurd
nu pte sal vie, farA numai din rammaita famileilor inparatdti,
i a altor Arhondi, i Boeri, cariT mai ramasdse, pentru acdia
pus-au in gndul sau, a de tot sa-i dezrAdAcindz cat eine s
mai poatA clati vre-un lucru nou, sa, nu sa mai poata, afla. Ce boerim

Balduht.
Nichita

lIoniatis car.
de pre Arica,

cap 4. Nichifor
Origoras,
car. 1. cap. 2.

GrecscA de una ca acdsta, de pre patima inpAratilor sAT, card

trasdse de la Latini, invAtindu-sa; i pomenind cuvintul Poeticului,
carile zice: Felix, quern aliena faciunt pericula cautum; (Fericitu-T
acela carele primejdiile altora il fac sa. sa pAzascA), sculandu-sA
cu casa, cu tot, cum au putut, unisi au trecut la Asia, carii acolo,
au i aezat nou scaun de inparatie in Nichia, pentru carii innainte sh va zice; Tara, altii la Pelopponis, Tara, uniT din Domnii
Greceti, carii fugisA cu inparatul Alexie Comnenos, i apoi lara.I cu dansul fusse adui la Tarigrad, pan& la luard Tarigradului de Latini ; oamenii de Tidal bun nAscuti, i la toate rAzboaele vestiti, in cetatile Thrachiii nascuti, acet au vrut intal BA
ramtle pre langA Marhionul, i sal slujascA cu dreptate ; ce el
rAspunzindu-le, c nu'i trebue slujitori Greci, li-au dat voe sA-i
margA pre acasa. Apoi au dat supplicA la Balduin inpAratul iarAi, ca sA-I primasca la slujbA; ce i el cu infruntare gonindu-1,

atunc ei cu totii au fugit la Joan Domnul Romanilor, pentru

cariT Romni, Anton Bonfin zice : Ad Valachos, e Romanis ori- Anton Boutin Deundos ; AdecA, la Vlahii, cariT Tem nascuti din Romani, rugan- cada 2 cap 7.
du-sa, sa. le ste scutitoriu, i agiutoriu, ea doarA cu mijlocul luT,
-ar putd rhscumpAra moiile, f$i inpArAtila; card Latinil ca priTatenii viind, ca vrajmaii cob mai rai au fAcut, i intr'agiutoriu
chemati find, Tara ei au statut rhzsipa, i dezradAcinare a Sterne
slavit, i vdche ca acdia; sau acdsta de nu sa va pute, inoaild

www.dacoromanica.ro

424

CARTE VIII

(precum Bonfin mArturisste) doarA nu va cAd si Udriul pre

mtma neprilatinilor, precum au cAzut Tarigradul. loan Alexie
Domnul Romilnilor, putere Latinilor, incA ne ispitith fiindul, au
r6,spuns acelor Domni Grecesti, sh sA odihnscA pre rang& amsul, pAntt va ispiti maY cu ddins, de lucrurile, si ghndul Lati-

nilor. Si as au trimis soil la Balduin, pentru ca sA facA cu

dnsul legAturA de pace, si de priiatesug. Ce Latinii T-au dat cu
foarte cu mare mndrie rAspuns, zicandul, cA WY nu i s'au CA-

zut sA scrie ca urr Craiu, la nist prietinT ; ce ca un suppus la

stApaniI sal, care de nu o va cunoaste, s stiia cA cu put6r6
Insanthza nice, armelor il vor face, si din Misia WA Yasil, si sA cunoasca, precurn
est Latinii cunom ise Ioan

el neavAnd nicT o trba, au intrat in Misia, s'au apucat'o cu vi-

DURUM Romfini- clesug din mAna Romeilor, si inch' il vor aduce YarAsi la furtuna
lor strain in

Acestd infruntAtuff auzind loan Alexie, de la Latini,

uu sdla armelor decila nu cu greu clupa rugaminte acelor Domni Grecesti s'au
o Wend, de la
inpiratia Ore- plecat. Ce toatA nevointa, si truda fart arnAgela guruindu-le, in-

misia, pre care ce din

data a lor sal au poroncit, sA fie intr'arme gata ; Tail Grecilor

11-au zis sa margA eines pre la locurile sale, si sh sillascA fiete
carile, cu mijloc ca acela, ce vor pute afla,. sit intoarca si pre
alta a sAY sA fie intr'un cuvnt, si inteo inimA cu (Musa, si sti
H onIatis astCpte as gata, panA va afla el liac furtunii lor.
ellor.

aeolou.

Mt 1205.

AO dart Grecii, dupA invtitAtura Domnului RomAnesc, dacA s'au

intors eines la mosiia, si la locul sail, prin Thrachia, si prin Machedonie, (land alor sai bunA nedejde de agiutoriu, ce va sA le vie; incA
1%na a nu sh rAdica Joan cu ostile sale, cine uncle put6 afla pe Latini ii ucic16, si-I omortqa. IarA la anul 1205, intrand si Joan Dom-

nul Romnilor cu oaste in Thrachia, toti lAcuitorii Thrachiii si

a Machecloniii rclicandu-s asupra Latinilor, s'au Mout una cu
RomniI, si deciia in toate partite slobozindu sA, si ca un phrjol
intrnd in Latini, si de pre lAngA UdriTu I-au gonit, si eel' ce
tin Didimotihul, de spaimA lAsind cetatC, au fugit la Tarigrad.
Si ase intr'o cale, Joan Domnul Romnilor, si cetAtile dintr'acst pArti, din mnule Latinilor au izbavit, si de rAzboYul, carile sA gAta Balduin s facA asupra Grecilor ((aril asezasA scaunul
inparatiil la Asia), 'I-au oprit ; si pe eel' ce Peloponisul, si cate-va

www.dacoromanica.ro

CAP. XIII.

425

alte locurT, de a tArai Grecesti apucasA, cAlcandu-le trufie, Yau

lAcut s. inble mai bland, si mai plecat.

Deci Grecii, earn' tin Udriiul, si Didirnotihul, lund i catti-va
oaste de a Romanilor, fArA grijA sta prin cetAti. loan, carile cu sine

multime de 'Mari inteagiutoriu aclusse, in tot chipul siliia sh

nu prinzA, Latinii de vste, pentru vinir lui. Ce Balduin, intelegAnd de clAtire Grecilor, inpreund cu aIali IIatmani sfatuindu-s5,
indatA trimasara caste asupra cetatilor, carile rAdicasA cap asupra
lor; deci Viza, si Ciorlul, indat s'au inchinat; Tara Arcadiopolis, cu
mare prApAdeniia lAcuitorilor, i cu multh vArsare de singe, au
cAzut pe mana Latinilor. Iara, de acolo, nu indrAzniia Latinii
sA mai ptisascA innainte, cad Grecii cu Romanii, i cu Tatarai,
inbla numai ocolind prin pregiur, Tara alalti lAcuitori au intrat
totT in Udriiu. Ce inpratul Balduin, cu ceia la1i treT Hatmani,
cu Doloic comisul de Plie, i dupA (MusD'. Eric Dandal Hatrnanul Venetienilor. eines cu polcurile sale, in luna lui Matt, apropiindu-sA de Udrilu, s'au tAbArat atata de departe, cat sA nu'I
poata agiunge sikata ; IarA dupa doa zile au dus oast tocma
supt cetate, i fAcand santurT prin prekur, au radicat Machinele
sa batA cetat ; cetatnii vitejste aparandu-sa, cate-va zile, dinteambe pArtile, fArA nici un sporiu alth nu fAc, fArA cat din
sigeti, unii intealtil trag. Intre acste Latinii, cu multim oamenilor nedejduindu-sa, pre tainA au inceput a sapa pAmntul
pe dedesupt, i puind lmne uscate subt temeliile zidiului, socotiia, cA pAnA a nu lua vste cel din lontru, or poharni zidiul.
IarA nu dupa, multe zile, Ioan Domnul Romanilor, au dat poroncA, ca o parte din oast Tatarasch, sa d nAval supt tabAra
Latinsch, i sA apuce caii, i alte dobitoace, carele pAst pre
si

langa tabara; vrand ca cu acel chip sa ispitsca sfatul nepriiatinilor, i invatatura otii lor. Latinil indat ce vAzurA cA, yin

TAtarai asupra taberii, ca cum ar fi fost cu urgie infocati, au

intrat in Tatari; Ce TAtaril and dos, sigieta innapoi, pre cel ce
'I goniia. Latina vartos if goniia, macar cA, ceva stricaciune nu
le put face ; caci TAtaraT sA, duc innainte lor ca niste pasArT
zburatoare, i cu atata ispita au trecut ace zL Dup. acsta Ioan,
sculandu-sa cu Romnii s'au dus, i s'au ascuns in nist6 locuri

www.dacoromanica.ro

426

CARTE '1111

vAioasa, i holmuroash, toath nevointa puind,

nit, ca el Taste singur cu capul lui in oaste ;

sA nu simta Latii Tara au oran-

duit o sama de TAtarT, cu marzacul Coza, sa margA asupra taberii,

dandu-I inatAturA, sa facA precum au facut si eel mai d'intai ; si

pre acias cale fugand, sa sA intoarcA, nici sa mai sigte in eel

ce II vor goni; ce numal sA fuga intins spre dansul. Latinii, vzind
farAs, ca le yin Tatarai asuprA, indata apucandu-s armele, mai cu
mare indrAznla de cat din taT, Idu Tesit innainte, buArandu's
sulitAle asupra lor. Ce TAtarai sprinteni, la arme, si Tuti la cal, in loc
s intoars6ra, i macar o sigiat neslobozind, plecarA fuga. LatiniT,

cu nebuniTa lor, mai mult de cat s'ar fi chzut gonindu-T, au

sosit la locul, undo le Tera laturile i siltile intinse ; A acmu
si caiiT fiindu-le obositY, tot o data s'au desteptat din toate partile de nepriTatini ocoliti, uncle incotro lua ne mai avand, unul
de multi inpresurat find, numaT ce's intorc cerbicele cele vartoasa, la sabie, i manule la legaturi. Cazut-au indata calArime
Latinilor, ce mai de frunte ; cazut au si Doloicos Comesul de
Pelee ; Tara Balduin inpAratul, viu au cazut in robie la Joan, pre
carile incArcandu-1 de la pidoare, pAna in grumazi de lantuje, si
obezi, si de catus, '1-au trimis la TArnov, si acolo l'au pus in ternCalvlz la aeelal np-g. Tamplatu s'au acesta minunata victorie a lui Joan Alexie,
an. Petavie
.
l'arte 1. Carte 8. 1 cadere lui Balduin la robie Let 1205, April 15.
Cap 3.

CAPUL XIV.
Aratd-sa, Rezar fnplrl4iib Grecefli la Nichea, i moart lui
Balduin in robie.

Intr'acesta chip darA, Joan Alexie, Domnul Romnesc, cu cata

Crestinesca ravnA, cu atata vitejesc, i neinfrant suflet, celor inteatata de gre furtunA Domni Grecesti, precum zisAm, manA de
agiutoriu intinzind, si bine, carele peste nedejd, i asteptar lor
Tera, facandu-le, &ate va cetati dezbAtute, TarAs pre manule li-au
dat; t i cate-va, asijder, pentru ca 0, nu in manule Latinilor,
caza, cu armele sale li-au apArat, i li-au sprejinit. Intr'acsta

www.dacoromanica.ro

CAP. XIV.

427

vrme LatiniT din Tarigrad, cata va vrme, macar cum nu put

ati, ce ii s'au facut inparatul ? i caste care iera cu dnsul? Ca
dintr'acel nenarocit razboiu a lui Balduin, macar unul viu, n'au
fost scapat, carile sa de stire pentru potopir ce luasa de la Romani, (cad cu corona ca adasta inpodoboste mandriia, pre mai
intai cu bueciTa sa IT cuprinde), de care lucru Latinii fara cap,
ai purtatoriu rmaind; ca o corabie Mra carmh, incatro s sa clatscit nici putand, nici stiind; Inteace data alth oaste inpotriva
nepriiatinilor s mai scoata n'au mai indraznit ; ce ca un roiu
fart match, sta uluici: intre paretii Tarigradului inchizindu-sa. De
acest intelegand a1a1i Domni grecesti, caril schpasa la Anadol,
inima i inbarbatare luand, inteacestas an 1205, la Cetat Nichea,
scaunul inpAratiii asezind, cu sfatul de obste, dintre sine, au
Theodor
radicat inphrat pe Theodor Lascaris, om pe acel tulburate vrmi,
i de man, si de crieri vestit, i ludat. Asijder David, ce s Lascar is.
chema din familia Comnenonstilor, cu alta parte de BoTari, apucand Trapezontul, i toga' Ora Frighiii, deosabita inpara,cie s'au
facut; care decila 1 i aceia au statut, pana cand au luat Sultan
Mehmet Tarigradul, cu a caruia Tiranie, i numele i inparAtiia ii
s'au sfarsit. Intre acest Joan Alexie Domnul Romanilor, cu multa
dobanda, si bogatie de a Latinilor inchrcat, i cu mare a numelui
Crestinesc, i vitejasca slava si cinste, innapoi intorcandu-sh, au
-tinut pe Balduin la inchisoare 16 luni, carele macar ca cu multa
fagaduinta de mare suma de bani, siliia sa s rascumpere, ins
loan rscumparare mortii a inparaOlor grecesti, carii cu rutat
ei viclesugul Latinilor, cu grozave i cumplite morti perise, cu

multul mai cinstith si mai scumpa, de cat aurul, si de cat argintul socotind,

cu moart, moarte sh rasplatesch mai cu dreptul

a fi giudecand, au poroncit de i-au -Mat intai mnule i piCoarele lui Balduin, apoi despoindul de piele, 1-au aruncat intr'o
rapa, unde trei zile in chin, si pediapsa ca aceia sufletul trgandu-s, in misalos chip Y-au iesit sufletul din cash, murind.

www.dacoromanica.ro

428

CARTE VIII.

CAPUL XV.
Aratd-sa yi alte en biruinpi a Domnului loan, yi dobandird
Solonului, cu mulie alte eetqi.

Honiatis, carte

de pe drmi,
cap 5.

Dupa acest lIoniatis, margand pe cursul Istoriii sale, Joan,

zice, clupa biruinta asupra Latinilor (de care am pomenit) a Grecilor aparatoriu, apol accla i nepriiatin, caci dedse slobozenie
Tataralor sa pracle cum le va fi voe, in olaturile, carile sa tine,
supt ascultar Latinilor, apoi prin cetatile Thrachiii cevas sh'Java mai multa nefachnd, au grabit spre Thessalonic, pentru ca
si ace tara s. o aseza dupa voia, i socotla sa, i cetatile, carele pre acolo le apucase Latina, s si le razscumpere vie. As
dad. in cale fiinclu-i cetat Serras, (acestiia IT zic Turcii Siros),
intai pe acdia, au dobandit-o; Irish' nu fara mare varsare de singe,
caci targul cu sabiia; 'Tara cetate din laontru cu tocmala au luat-o;
(land voe Latinilor, caril lera intr'insa frt arme, i numai cu

sufletele, sa triaca in Pannonia. lara dupa ce au dobLiclit cetate, au pus-o de au facuto atocma cu pamantul. Pre acesta
vr6me Marhionul sa afla in Peloponis (adeca Mora), uncle el
lucrurile tarai asezincl, Tata II vine vste de la MarhionCsa lui,
precum Solonnii inbla s scornsca lucruri noah, si ia gonita
fiind din oras, s'au inchis in cetate, i precum orasul 1-au st'Anil acmu un Roman, pre carile ii chma Esizmen. Marhionul,
de acsta intalegand, indata au purees ca cum mai curund s
agunga, cu agiutoriu cetatii ; Cc in cale find, 'Tata II vini i alta
vste mai vsel, precum nepriiatinil batuti, s'au sculat de supt
cetate, i precum cetat n'are nici o grip,. De acesta invoesindu-sa Marhionul, s'au intors calea spre Scopia ; ce Inca bine nu
sa apucasa de cCle ce pusse in gancl, ii agiunsa vste de peir6
Comisului de Pelee, si de robie lul Balduin, cu care vste inspimantandu-sa, lasind i Scopia, cum mai de sirgu s'au intors
la Thessalonic, si au intrat in cetate, de unde auzind, precum Joan Alexie Domnul Romanilor au dobandit cetatd Serras,
altor cetati carile inca nu incapusa pe mama lui, indata 11-au

www.dacoromanica.ro

CAP. 111/.

429

trimis oaste intr'agiutoriu, ce in zadar ! caci incungluranclu-1

multime Tataralor din toate partile, indata s'au intors in rasipa.
Marhionul perzind aeasta oaste, de frica s'au intors in cetat
Thessalonicului, i s'au inchis intr'insa. Iara loan Alexie indata,
$i pe malcomi$ au cuprins toate ceUt4ile, carile iera supt staphfire Marhionului. Dupa aceste Domnul loan vazind, ca narocul

in toate partil

IT

derhide cal biruintii, mai mult zabava

nefacand, au intins drept la Thessalonic ; uncle agiungand, de

toate partite incungiurand-o, au inceput a o bate vartos, ce ce-

tate cu multa oaste intarita, $i de toate cate qtnilor trebuitoare, i cetatii folositoare sint, grijita i indestulita find, tare
sa apara, de care luoru pa'na a o dobandi, multe groznice nvalituri, s'au facut; i mult singe dinteambe partile s'au varsat;
ins& 'Ana in c de apoi, Latinii, ne mai putand sprejini dse,
$i necurmate navaliturile Romanilor, ispititu-s'au intai ca prsind cetate, sa intre in vasa, i cu fuga pre mare sa scape, qi
a$6 cu pareti de lernn, precum odantioara Athinnii, sa sa izbavesca; Ce acsta socotela nu li-au mars, cad i despre mare, tare
strajuip, i pziti find, n'au putut sa de la vase, ce numai 11 au
Mutat Tara$ in cetate a sa intoarce; i acolo pan& la moarte sa
s apere. Si a$6 macar c. Latinil nu lipsiia tot felTul de nevoinca s pue, i numai in moarte scapare socotindu'$, cu tot chipul i cele mai de pe urma puteri, inpreuna cu viiaa ii cheltuta, $i nu fall lauda vitejiii, vartos sa apara ; ce i acsta in
zadar! caci mai pre urma a$e$ de tot slabind, biruinta biruitorilor li-au fost a da; caci gi Romnii sau cetate sa Ta, sau viata
sa:$1 de, aprinzindu-sa, atata de vrajma$ navala li-au dat, cat pre
la porti, $i pre ziduri ne mai putand Latinii a s stvi, Romttnii
cu armile a mana au razbit in cetate, din care Marhionul, cu
putini la corabii scapand, alaIT cati in cetate vrme stramta ca
aceia, 1-au apucat, toi pana la unul au perit; Iara loan Alexie,
dupa ce au dobandit $i Solonul, li-au dat pre mana lui Theodor
Angliel, carele iera om de familie inparatesca, i decila s'au intors la ale sale.

www.dacoromanica.ro

430

CARTA VIII

CAPUL XVI.
Aratd-sd, alte rdzboae lu _Man Alexie, qi multe prdzi, cari le-au
fdcut eu Ttar a Thrachia.
UuiatI itrolov.
Hectic.

LatiniT din Tarigrad, din zi in zi nedejduind, ca vor put cum

va rascumpAra din robie pe Balduin, cata va vrme in chip

de raspublica i chivernisiTa lucrurile; Tara apoT vazind, ca nici
cum sA-1 rascumpere din legaturile luT loan Alexie nu-I nedjde,
au radicat la inparatie pe frate sau Henric, carile barbatste apu-

cndu-sa sa carpasca destramate lucrurile Latinilor, inteacelas

an cu huna oaste gatindu-sa, si Tesind din Tarigrad, au incungurat Udriiul cu mult maT strans de cat Balduin, si trimitind
la cel din lontru, IT infricos, zicand, sa nu gandesca, ca sa va
maT scula de supt cetate, de nu o va dobandi sau cu armele,
sau cu inchinacTune; Ce ciT din cetate numaT cacT auziTa a sa
pomeni pentru inchinAcTun cetatiT, maT tare atitindu-sh, raspun-

sara, precum de acmu innainte, nicT un legamant, si nici o credint& mai poate fi intre Greed' si intre LatinT, caci si credinta
le Taste lunecoasa, si nestatatoare, i cacT se poarta catra ceT ce s'au

dat supt maim lor, cu a vrajrnasiTa mai cumplita, de cat de jiganie salbatica. Dupa acest fara nicI o isprava So liT, Henric cu

tot ddinsul s'au apucat a bate cetate. Asijder ceT din lontru,
nu cu maT mica barbatie, le sta inpotriva; i sa apara. Intre
acest, loan Alexie de iznoava, de la ArhondiT Grecilor rugat,
cu romaniT saY si cu multime de 'Mari inteagiutorTu cetatiT viind,

din toate partile, au incungiurat tabara luT Henric, cest bat

cetat, Tara RomaniT tabara Latinilor, din toate partile botiia, si
nicT cum de unde va s aduca in tabara lor zahara nu rasa. Henric toate sfaturile pierzind, au poroncit sa.-T mai trimata de la
!fantails carte
de pe (Irma)
cap 6.

Tarigrad si alta oaste inteaglutorT. Ce LatiniT pomenind inca patima a de an a luT Balduin, nicT cum din Tarigrad sa Tag nicT
vr, nici indrtizniTa. Ce apoI Thoma Patriarhul de Tarigrad, (acesta
Tera Patriarh pus de la LatinT, Tara nu orthodox), carile de curand Tesisa de la VinetiTa, blastamandu-T, si afurisindu-T, de nu

www.dacoromanica.ro

431

CAP. XVII.

vor merge inteagiutoriu, de nevoia blastamulul, 11-au cautat vrand

nevrnd, a iei din Tarigrad, ce Inca pana a sosi acest agiutoriu,

Henric vazind cit i cetat nu Taste de dobandit, i acmu i troahna

de boala if intrasa in oameni, 1-au cautat noapt a sa scula de

supt cetate, i au luat spre Didimotih, pe drum ori cati indrazniia, i ieia la hart cu Romani'. i cu Tatarai, toti sau periia, sau
in manule nepriiatinului cad; Ce Tarna apropiindu-sa, loan s'au
intors innapoi, Tart Henric margnd supt cetat Didimotihon, au
incungiurat-o, i cu tocrnala de pace, au i luat-o.

CAPUL XVII.
Aratd-sd, pentru ce loan Alexie au stricat pace,
cdte va a ha rdzboac cu ndroc.

i cu

Greed, 0

Anul 1,206: Joan Alexie, viind cu otile supt Filippopolis,

unde Alexie Aspiatis, carile iera maY mare cetatii, puindu sa

inpotriva, i facandu-st, neascultatoriu poroncti, i-au dat pricint
a- clati manila asupra cetatnilor, i ae prinzind pe Aspiatis,
indatit au poroncit de 1-au spanzurat de o barna, i rtsipind,
i cetat, pre multi' eel maT de trunte lacuitorT, au omorat, Tart

Inca i multi mai de vrme, cu tuga, scapancl, unii au trecut

la razstrit, la Theodor Lascar, altii au intrat in Udriiu, lar
unii margand in Didimotih, -au facut cu Latinii pace, i -au
luat sit le fie cap Theodor Vrama. Dupti fuga acestora, Inca mai
cu urgie; maniindu-sa loan, indatt -au aezat lucrueile in Misia, i deciia precum asupra Latinilor, a asupra Grecilor,

cu mare vrajmaie au purees. AO loan de mania pornit, Met

aT sti osta nenumarati inch i din Mari aducnd, cu mare rautate au intrat in Thrachia, i inpartindu- otiIe, o sama au trimis
asupra Udrilului, Tart altele la cetat Rusilor, (acsta i astazi
sit chma Rusocastron); Oast Ittinsca, care cu Hatmanul lor
Tero Tera pentru paza acelor parti, cu indraznelt de batae apu-

candu sa, in clipalt cu top in loe perirt. Dupt acsta izbandt,

Tatarii au dobandit i cetat Aprul, 'au i farmat-o. Inteacia

www.dacoromanica.ro

Let 1206.

432

liontatts
carte de pe

arm& rap 8.

CARTk 11111

fierbintla, tooma pAnA la Rodosto slobozindu-sa, I-au Tesit innainte cu oaste, Theodor Vrama, carele iera Hatman ostilor 1Atinest1, cle ce sta pre langa Udriiu. Ce inpotriva nepriiatinului
nici cum putand sta, indatA au dat dos; Tara Tatarai in silA dobandind cetat, a facut-o atocma cu pamntul; Tara, pe lacuitori
pe totT, T.au luat in robie. Dup acsta a Rodostnilor praptidenie,
Tatarai tot cu un ciambul, i Perinthul (acestiia ii zic acmu Turcii
Iregle), i Daoniul apucand, pAnA in temelie 1-au rAsturnat. Ultra
acst, nu numai cetAtile, carile iera pe margin manY, ce Inca
cele mai de la uscat de focul rautatiT acestiia neparjolite, si
nearse n'au scapat; cad Romanii, i cu oardele Tataralor, carile
inbla dupa dniT, cevas macar pre acolo necalcat, i nestropsit
n'au lisat, precum i Arcadiopolis (acestie ii zic Turcii Burgaz),
6orlu, i Misina (acsta-1 Cana,c1A) cu toate satele si orasele de
prin pregiur, nevoile cle mai grele au patit. Dupa acsta, c i pnA
supt zidiul Tarigradului prAdnd, orasul Athira (acsta-i Chiuciuccecmeg) 'Ana in pajiste 1-au prApadit, as cat niei pruncii din
fase n'au crutat. In scurt, din toate cetaiile cate sint inpregiurul
Udrilulul, si a Tarigradului numai Viza, i Silivriia au scApat
de &Ansa nedobndite, si nepraclate. La Tesitul acestui an Ioan
Alexie Domnul Romanilor, de iznoava au intrat cu ostile sale,
si cu oardele TAtaresti in Thrachia, s-au mai apucat i alte cetati cate ramtisse nesuppusA, deosAhl de Didimotihon, si Adrianopolis, la carile, macar ca sa ispitisa; ins neputand ceva ispravi,
li-au parasit, i as s'au intors innapoi. Dup. inturnar lui Joan,
Didimotihnii, i UdriianiT, inchinandu-sa lul IIenric, el cu mare
bucurie trimitind din Tarigrad oaste, au cuprins i acele cetati.
IarA ce rautati (zice Istoricul IIoniatis) au fAcut Vlahii cu TAtarai,
cu aceste a lor prazi, i jacuri, intr'acesta chip iera, ca carile
nici s'au mai vAzut vre odanAoarA, nici pot sa le incapA cine-va
cu mint& Acst dar sint, carile din Nichita Honiatis Istoricul,
anume, si mai pre larg pentru nmul Romnilor, si de rAzboaele
lor cu Grecii, apol i cu Latina avum a zice.

www.dacoromanica.ro

43g

CAP. 107111.

CAPUL XVIII.
Aratei-sig rcizboiul lui Lascaris cu Sultanul Alaiddin.

Inparatiia Grecilor, dupa, ce nou scaun precum putusa la Nichea (precum mai sus s'au pomenit) i aezasa, i Theodor Lascaris, acmu frimate, i strunciunate lucrurile inpar4iii nu putin
le intemeiasa, i le carpise ; a1alT Domni greceti, cariT in part
Evropiii pe la Mora, i pe alte locuri inpr4tiindu-se, nu cauta
unul pe altul sa s agiutoriasca, i inpratiiate madularile in-

paratiii, la un loc, i la un trup sa, le culega, i sa le unsca ;

ce fie-te carele The taripara, i cetacue apucase, acolq singur
ie nume, i titlul de inprat puindu', Monarhiia a sa sa fie,
ai precum el nu mai Taste de &Ansa vrednic socotila. (0 cat de
orb lucru Taste nrocul! 0 cat de drag& Taste omulul fara, soco-

tla, cinst la care nu sa poate sui! 0 cum ia Dumnazau intai

mint aceluia ce va de tot sal poharniasca, apol ii ia i putr!)
Insa numal Theodor Lascaris, -om fiind in toate lucrurile vrednic, i ales de carpir a sfarmata, i rupta haina i Corona a
inpar4ie ca acsta ; and loan Alexie, cu Tatarai fac ciudsele
sale asupra Latinilor, Theodor Lascaris, Inca vrme de razsuflare apucand, el Inca cu cata oaste putus strange, au cuprins
Efesul, i alte eetti cate-va, la Anadol, supt stapanir sa au
adus, cu acst, manioasa furtuna Grecilor, Inca neindestulindu-sh, scornit-au, i pe Alexie (carile odata fusse inparat, de
carile precum Balduin prinzindul, sal fie trimis in Ghermania
am pomenit), de uncle scapand, precum zice Grigoras nu multemiia lui Dumnazau, c. vid inparaliia Grecilor a sd intrama, i NIchifor Grigo-

scaunul a' intari; ce lui Theodor zavistuind, au trecut Mare ras ear: I' Ca".
egheul, i s'au dus la Sultanul Iconii Athatin, (acesta la istoricii
Turceti, s chema Alaiddin), carile cu 20 mil de Turci, singur
Intr'agiutoriu lui Alexie viind, caruia inparatul numai cu 2: mil'
de calrime i 800 : de pedestrime (caci mai multa oaste niel
i aye), Cu buna inima an ieit innainte. Deci vrafmae batae

dandu, Turcii intat de tot biruisa pe Romei, i singur Sulta28

www.dacoromanica.ro

434

CARTE VIII

nul asupra lul Theodor nvlind atata de tare I-au lovit cu buzduganul in cap, cat capul invartindu-i-sk s'au pornit ca mortul
de pe cal; dup5, ce au cAzut inpratul vs, i indat desmetecindu-sk cu sabia intaI de tot amandoaa pioarele calulul SultasuluI au curmat ; apoT sultanul de pre cal prhvlit find, cu
o lovitura capul zburandu-1, indata 1-au rdicat in sulita , care
vrtzind alalg turd, au dat dosul cu toV1 a fugi. Acol au prins
i pe Alexie inpratul (carile i socru Iera lul Lascaris), ce altA

ceva ru al face Lascaris n'au vrut, fr numal in port cAlu-

Lk 1210.

Let 1222.

gAresc inbrAcandu'l, in cinste '1-au tinut, i de toate ale trebul'a

deplin ii da. IarA Henric dupa, ce au satut inpArat Latinilor in
Tarigrad, cu netocmala Domnilor Greceti, care aye intre sine,
dezmetecindu-sk (precum scrie istoriTa AntisiodornuluI), sculandu-sA cu oaste, i mrgand, in vrm a trei ani, Ong, la anul
1210, Iar4 au luat de la Greci, toate cetgtile Thrachiii, pre carile
Vlahii in anii trecuti, de la Latini le rAscumpgrase. fail Theo-

dor in anul 1222, dupA, ce au inpralit anl 18 in Nichia, au

murit, lsind la inprAtie pre gineri-.san Ioanis Duca.

www.dacoromanica.ro

CARTE A NOAA
Care arati tralul Romanilor, de la Ineeptura Hanilor
Ttrkti, 1 a inpratilor TureetI, pn la npada lui Batie,

and s'an tras Romanil lark spre Ardel.

CAPUL I.
Aratd-sd inceptitura Hanilor Teltdrtisti, de la Ginghiz Han, din
carile sd trag HanR Crdmulul, supt porecla Ghieral.

De vrme ce cursul Hronicului nostru, au agiuns pre acl

vremi, in carile doaa marl, i put(r)nice sthpnirY, adedi a Hanilor Tn,r6,ti in Cram, i a inpara4ilor Osma,neti s'au inceput,
(cariT cat de lat, i de lung sapanesc, eine iaste, carile s nu-T tie),
socotit-am, precum i pentru a altor crii de pren pregiurul nostru,

cat mai pre scurt, cate ceva ne zis, i neartat n'am lsat, a
i pentru acst, pentru intiintar cititorTului nostru, cat vom
put mai pre scurt, ne artat sa. nu trcem; i maT cu ddins,
c acst sthpaniri, nu numai vecine, ce Inca i stapne fiiindune, (a DumnAza.0 cu ascunsle sale, qi drepte eluded* invoind),
pentru acia noaa Romnilor pentru dansele, i mai curat, i mai

bine a ti i a cerca ne trebue de cat altora. NoT dara cat au

scris Laonic Halcocondila, Ellente, Leonclavie i Buzbecvie
Latinte, i alp multi, urmand luT Zacut Arapul, inteo parte
lsind, cl ce din Istoricil Turceti i din traitil nostru prin 22

www.dacoromanica.ro

436

CARTE IX

de anT la Poarta Sultandsch, (unde c de moiia lor vestire, i

copiii de cat eel strhini mai curat o tiu) am inteles; i am invatat, pre scurt vom pomeni. Si intai pentru Ginghiz marele Han
Tatrse. Anul TeiriT acestui Han foarte greit Taste la top Istoricii Cretinti, (cuvantul acesta poftesc pre cititoriul, sh nu'l
scrie asupra mandriii noastre, cad adica' pre -WV( pre altil II socotim greiti, i ca cum noT numai am fi negreiti, Ce s caute
cu ddinsul, i atuncd dup placdrea adeverintii sh giudece). Greit

sa fie anul zicem, c ce scriitoril Cretineti, il pun la anul de

la Minciunos Prorocul Muhamed, ani 617, carele Taste de la Man-

Hog6 sadl, in
Predoslovila Is-

Oriel sale ee-I

zlee Tagitte-

tuitoriul lumii 1220, card de ar fi adevarat, ar trebui Teird luT

Genghiz Han, sa fie mai pre urrna, de cat Teird lui Suleiman
Sabi tatal lui Erdogul, i moul luT Osman (carile intai au stiltut
inparat Turcilor) cu 6 anI ; caul Suliman Sah au ieit la anul
de la Muhamed (chruia Ardpdte ii zic higret) 611 carile Taste de la

Hs. 1214, ce dupa adeverinta tuturor istoricilor Turceti, Pervarie, adeed Coroma Istorillor. sietT, i Arapeti (cauta i la Istorie de noi facuth in Prefatie
(Pridoslovie). Suleiman Sah, moul lui Sultan Osman, cu cati va
ani au ieit mai pre urma, de cat Genghiz, i ad far% prepus
sa dovedte, eh anul, carele, insamneza Istoricii Cretineti, Taste

greit; pentru acdsta de va vrd Cititoriul mai curat s. sa intiintza, crce Prefatie Istoriii noastre, pentru crtird, i descrdtire Curtii Aliosmanetei, eh acolo pre larg, i mai cu dovada
am aratat, precum Teir luT Genghiz Han, s'au tamplat la anul
Higret 608, carile Taste de la Hs. 1212; carile cade in nal optule
Petavie, an a lui Theodor Lascar; i ad i Patavie amentreld ascutit, a

Parte 1,
ear. 11. eap. 3.

vrmilor samaluitoriu, sit arata greit, carile pune Teird lui Genghiz Han cu zce ani mai innainte, adeca la anul de la Hs. 1202;
ce Genghiz Han dupa. socotdla Istoricilor Turceti, la anul 1212
au Teit din Tataramd c mare, card Taste vecina cu Hina, i mai

denainte find Tatarai acila supt oblastiia inparatiii Indiii, Genghiz acesta scuturnd gugul de pre grumazi, cu multime de 'Mari,
aiJ ieit in partile inparatiii Persilor; i intrand in tara ce-i zic Ho-

rasan, acolo intai au izbandit vestita cetate, ce-i zic Belh. Dupa

ce au pradat i au starmat toata tara acdia, au craft cu otiJe

Inca maT in laontrul Persiii, i in 12 ani atata au destramat in-

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

437

pkAiia Persilor, cat la marirn, si put6r6 care au fost, nici pnb.

astazi n'au mai putut s s5, mai intoarch; Cki dup& scular6 TAtaralor de acolo, Domnil Persilor, carii s'au putut strange pe la
locurile lor, in multe stApaniri s'au inparech6t, i cine 6-au pu
tut apuca au tinut, pana la vrmile lui Sofi, carile iara's pre unii
din Domni suppuind, au tocmit inpArAtiia. Ins la statul sAu cel

din tai s. o aduca n'au mai putut. Deci Genghiz Hanul, dupa
ce au st5panit toath, Persia 12 ani au murit, lsand in urma lul
pe fi6orul sAu, Octal. Acesta s'au numit i Ghieral (de pre calif
IIanii Cramulul i astazi sa intitulesc cu acest nume); Ghieral
acesta, ca cum lumil, unul ar fi fost Monarh, toate a lumil inparatii, ca pre o mosie au inprtit-o altor frati ai si, unora
Asia, altora, Evropa; oranduind, i poroncindu-le, eines oarda sa
luand (caul Par numk iera de multi) sa marg, sa-s suppue Itrale ce l6u citzut in part& lor. Unuia dar din frati, i s'au vinit
Moscul, Litfa, Po Ionia, i Ghermanie; carile la anul pomenit cu
oardele pktil sale sculandu-sa, au intrat in tara Moscului, si de
tot au suppus-o, apoi au trecut in Litfanie, i in Ora L6sasc,
au slohozit "oardele, s'au prklat spre tgra Nemcasca, cat si cum
li-au fost vola; innapol intorcandns5. 8'au asezat cu sed6r6 in
Cram. unde sed i astzi, ins marginele despre mare, si cettile in Cram, despre Tarigrad, iera pe mana Crestinse, si as6
de la acest floor a lul Genghiz, sau precum alp vor a lul Octal,
au ramas semintila familiii Hanilor Cramesti car& si pana acmu cu
multa prasila sa; Tara ce zice BAsnuitoriul Simion, c6, Tatarai,
carir au schpat din razboiu, cu LaslAu cel minciunos sa fie descillecat Cramul, hirise minciuni, si povesti, fara nici un temela
sint, precum innainte vom arAta, ca Batie au fost dintealV TAtart, Tara nu dintr'acest6; ce acmu vine randul s zicem ceva

pentru Zmaul cu septe capete, inpkaciia Turcului.

www.dacoromanica.ro

438

CARTg IR.

CAPUL II.
Aral li-sel incepiitura nnzului Turcesc, 0 a familia Ali-Osmanilor,
cara astd4 fin inparafia TarigradulA cu multe alte inpeircifii in Asia,
Africa, i Europa.

Numele acesta, Turc; cu nApaste Taste, ei A. da, inpAratilor AliOsmanilor, ca. numele acesta, neluand sama scriitorii eel mai denainte, a cui au fost, ei cul s'au cAzut, atata s'au intArit obiciuir,
cat cu greu Taste a scete din mint lumiT, numele acesta de pre inpAratii Osmanilor. Ce adevArul Taste, cA aceet carora acmu cu OW,

Turd, ale zice, ne-am deprins, nu sint Turci, ce stApanitoril Turcilor; earn' cu multe sute de ani (de pe vrm lui Iraclie inpArat) mai
denainte de aceet, rumpand poarta de fier, [pre care la anul 1722
cu inchinAciune, inpAratul Peter Alexievici cu cate-va alte cetAti
pe margin maxii Caspii pAnA la Ora Ghilianului supt stpanire sa
o au adus,] (1) la muntil Cafcasului (care Taste in tre mare ngrA, ei
intre mare Caspiii, ei astadi sA chmA Derbend, ei cetate Taste cu
acesta nume, care hothrete inparatiia RusascA, cu c Persasch),
au beeit in pArtile Asiii, earn' acmu sa.' el-16mA Turcmeni. Pre acest,

mai pre urmA, suppuindu-Y Sultan Osman, cel din tab, carile s'au
numit inpArat turcesc, de pre numele acelora, scriitori obiciuiti fiind, IT-au zis ei acestora Turd, precum mai gos, cat sA va put mai
pre scurt, ei mai deschis, vom sili sA arAthm. Cu multe vremi mai
de nainte, in TAtArame ce mare, fost-au un loc pre den afara Hinii
(cAruia istoricil ArApeeti IT zic Cin, ei Cinimacin) cArula loc II zic
istoricil Turceeti DeeticapCac, adecA Cmpii Cap6acului. [Tragu-sA
campii aceet din apa Donului panA la Hina, trecand peste VolgAT
alAture cu Uzbecul, pre care campii dusu-ni-au vrem ei pe noi a'i
vide.] (2) Pe cmpii acCste lAcuia un nm de Tatari, carii A, chema
Oguzii. Dinteaceet o samA sculandu-sA, au vinit 'au cuprins locurile, atunc pustii, pre marginile mAril Caspii, cle clespre rAzsA-

rit, carile sint intre Limanul, ce'l clic astA-zi Cara Bogaz, ei intre
(1) Cuvintele puse In parentes sunt serise de Cantemir pe margine.
(9) Idem.

www.dacoromanica.ro

CAP. H.

439

mare I3alta, ce o numasc Hiva, care balta despre razsarit, are inparatiTa OzbeculuT, si a HavanuluT, i inteansa d o apa mare, care

acmu II zic Dara, Tara, la istoricii TurcestI s chma Nahra, de pre

a carie nume i partd loculuT acdluTa, sa chm Nahra. Oguzil dara
acdstd, dupa ce au vinit pe locurile pomenite, pe vrdmd, in card cuprinsse Genghiz Han Persia, aniT de la Muhamed 611, carile Taste
de la Hs 1214. In cetate Nahra, Tera stapanitorTu Suleiman Sabi fi
6orul luT Chialeb, nepotul luT Cazil Boga, stranepotul luT Bantemur,
ei stranepot de strnepot, dupa cate-va ndmuri lui Oguz Han, nepotuluT lui Cai Han, earn' sint ceT din taT parinti, i stapanitorT Oguzilor. Din nemul dara acestora, Suleiman Sall. precum am zis, au-

zind procopsala, card Mous& Genghiz Han, dupa ce au intrat in

Persia, si &ate tarl au suppus supt stapanird sa, anul pomenit s'au
sculat si el cu 50 miT de Tatari Ogue, s'au purees spre Asia, 0,
Ii gasasca si el niscare-va locuri de stapanire; i asd au Tesit in
partile Midiii (card Turcdste sa chdm Azerbaigan) care Ora pre
atunce Tera supt oblastie Persilor. Ce PersiT, find inteacd uluire
si rasipa, card le Meuse Genghiz Han, Suleiman Sah, pre lesne
au suppus toata tara Midiii; dupa acdia, purcegand cu oast sa intre
asupra luT Alaindin, Domnul Turcilor (a carula scaun pre atuncd
Tera la Iconie), vrnd sa triaca apa EvfratuluT cu calul in not, acolo
s'au innecat. Thal cd maT de obstie istorie Turdasca, scrie, precum
aproape de IIalep, supt cetatd ce s chma Baber sal fie in-

geopat. In urma lui au ramas trii fiCorT Erdogral, Giundogdi,

ei Dumdar; Acest tustreT, s'au inpartit dupa moart luT Suleiman si #1,rale ce suppusdse, i otiIe. Deci Giundogdi, i Dundar
au purees cu ()stile sale, spre partile razsarituluT, pentru a carora sfarsit istoricil Turcesti cevas nu pomenesc, Tara Erdogril
s'au slobozit spre partile EvropiT, i s'au apropiet pana aproape
de Halep, arzind i pradand ; de carele \Testa luand Alaiddin,
Sultanul IconiiI, au socotit, ca pre ndm ca acesta vitdz, i vrajmas, maT bine cu prietenie de cat cu neprietenie, in tara sa s
ii priimasca ; i mal vartos, acsta a face l'au. indemnat, mare
nevoTa, card aye de ramasita Tatarilor, cariT pre aedld locuff
inprastiati ramasdse, si de toate partile ard, i prada. i ae
Maiddin, trimitind innaintd jul Erdogril oamenT, Tau poftit sa

www.dacoromanica.ro

Tarihul lul
Hoge Sadi, in
Pridogovie.
Let 1214.
;Pita gclauptu IT

tm

apreinh.,

familita

Ali-OsmanHor

440

CARTE IX

vie cu pace, si el cu dragoste ii va priimi. Erdogril indata liisind. gandul cel de neprietenie, au vinit cu totT oamenil saT in
slujba, Fang& Allaidin Sultan; carora indata li-au oranduit locuri
pentru seder, carile astacIT Ii chem Caragdag, i liafa i alta ce
IT-au trebuit, pentru hrana. Erdogral, dupa ce au priimit slujba indata s'au apucat, i cu nebiruita 'liana, in putina vrme, toata

Ora luT Alaiddin Sultan, de Talharim 'Maras* au curatit-o ;

pre uniT princlindul, pre altiT omorandu'I, Tara pre altil de tot
peste hotarale Oral gonindu-T. Alaiddin vazind vrednicia, i vitejia luT Erdogril, in maT, mare cinste, i dragoste luandu'l, 1-au
pus Seraschri paste toate ostile sale. Intre acst tamplandu-sa
moart luT Erdogril, Alaiddin aclas cinste au dao luT Osman

Let 1300.

fiCorului sau, (carel pentru -Liner*, cu nume dezmierdat, sa

chema Osmangic). Osman luand cinst tatane-sau, in vitejila si
purtare ostilor, cu multul covarsiTa pre tata-sau, Erdogril; si nu
numai caci Ora luT Alaiddin Sultan, de nepriTatini ne calcata,
ne atinse o feriia, ce Inca i multe alte cetatT, din mana Grecilor luand, la stapanir lui Alaiddin Sultan, le alatura. Intre
acst Alaiddin Sultanul Turcesc, sfarsit find de batrnte, la
anul HigIretului 699 carele Taste de Ia Hs: 1300, fail fidorT murind, cu sfatul i cu voTa de obste, in locul luT au radicat la
stapanir6 Turcilor pe Osman. As Osman decila nume, i putre de Sultan luand, i ostile Oguzilor una facand cu oast
Turcilor, ca un fulger deciTa in toate partile s sloboziTa, si incatro merge, fara izbanda, i far% dobanda nu s intoarc. i as6
in 25 de anT si 5 lunT, zile 17, cat dupa moart luT Alaiddin
au inparatit, toate Orale si cettile in Asia mica, carile Tera supt
stapanir inpralilor Grecesti, (osabi de Brusa in Vithania, si de
Nichia) supt stapanir sa 1T-au suppus. Osman la anul de la Dom-

Mt 1326.

nul Hs: 1326 : in Enisehir de la Asia (unde scaunul din Iconie

mutase) murind, au urmat la inparalie fiCorul sau Orhan. Acesta
au luat i Brusa, i Nichea, si tot alta, ce mai ramasse, inparatilor Grecesti la Anadol; apoT trimitind pre feCorul sail Suleiman, au trecut Bogazul, pe la Caliopolis, la Evropa, i Wand
cetatea Caliupolis, au prdat la Evropa, pana supt UdriTu. Atka
Iera inpara-cii Grecesti de DesocotitorT hicrurilor sale, (Poate Ii

www.dacoromanica.ro

CAP. III.

411

DumnhzAu vrtind, sh le Ta inpkatiia, intaT le luasA socotOla), c6,

cand au adus vst WI Andronic Paliolog, precum TurciT au luat
Caliupolis (care Taste chla TarigraduluI despre Mare a1b5), zic

s fiTa ras; si s fie rAspuns: oln ce mare lucru, am pierdut o

polatA de inchis PorciT, si un urlcior de Vin. Dup& Orhan au
sthtut al treil inpgrat Murad fiCorul lui. Acesta au trecut cu totul

la Evropa, UdriTul au luat, Filippopolis si tam Muntensd, au

suppus. Dup5, Murad au urmat fiCorul luT, Baezid; carele s'au po-

reclit Ildaram, adeca fulger. Acesta au cAzut rob pre mana luT
Temurleng, si acolo au si murit. Dup5, cAdr acestuTa prin 7
anT au fost galcv pentru inparatie, intre fiorii lui, Musa, si Suleiman; si pand maT pre urm, au sthtut la inpratie Muhammed,
fiCorul lui Baezid, apoi lars Almurad au urmat, a cui floor au
fost Fatih Sultan Muhammed, carile au luat Tarigradul, si as decila din zi in zi, inparatiTa acsta mhrindu-s, si crescand, pn
inteatata s'au lAtit, si s'au innltat, cat, si celor cat de prosti
stiut Taste, si pline sint Bibliotecile si Turcest,T, si crestinOsti,
de minunate si marl Kaptele lor, innainte a cArora de n'ar fi
pus DumnAzAu mataniile luT Leopold ChesarTuluT, cu armele Nm-

tilor amestecate, pn5, acmu toat crestintat in Evropa, la primejdie CO de apol ar fi agiuns.

CAPUL III
Aratd-sci reinclul Crailor Ungurqn, de la incepeitura Crclid lor, piiiul

la napada lid Batie.

Mai denainte, de cat a lua Latina Tarigradul din mana Romanilor, pre vrOme WI Isachie Anghel, la anul 1193: pentru Bela
CraTul Unguresc am pomenit, precum au fost el atunc crind,

si precum au fost si socrul luT Isachie, unde cursul anilor, ne

trAg sti zicem Fli de moart luT, si de craii, cariT au statut in
urrn6-1; ins nol nevrand O. abatem cursul hroniculuT, pn'a la
luar Tarigradului de la Latini, si pentru ca amestecare s'a, nu
facem voroaveT, am socotit cu deosbit cap, pentru Crail Ungu.

www.dacoromanica.ro

442

CARTA IX.

restl, BA zicem, pentru ca cetitorTul nostru, maT curat s cunoasck

cand, si ce in vrme au fost Vladislav cel adevArat CraTu in tara
Unguresck pentru carile Cititofful, precum Taste adevArat, instiintindu sk fail nici un prepus va cunoaste, c5, Vladislavul cel mincTunos (pre carile BsnuitorTul Simeon il cunoaste Las Pau), pre

vrmile, in carile cu basmele lor in scaunul Craft' il pun, nicT

au fost, niel au putut fi, nici la IstoriciT adevratT s afl. In
anul dark precum am zis 997 fost-au CraTu in taxa Unguriasca
Stefan fiCorul GheTziT, carile inta1 si CraTu s'au numit, si la lumina Crestintglii au vinit.
2: Al doil au fost Pet Ar Allman, fiCorul luT Gulielm, si nepot luT Stefan. Let 1034:
3 : Otto, cumnat lui Stefan, Let 1041. AltiT acestuTa zic Aba.

4: Petr Alleman, de al doil, Let 1044.

5: Andrias, intaT nscut a lul Ladislav PlesuvuluT, fieorul lui
Mihail, carele au fost frate luT Stefan, Let 1047:
6: Bela, fratele luT Andrias, Let 1059:
7: Solomon, fiTul luT Andrias, Let 1063 :
8: Gheiza Marele, fiorul BeliT, Let 1075:
9: Ladislav, fratele GheTzii, fiCorul luT Bela. Acesta Ladislav,

la IstoriciT Unguresti, s numste Slant; Ce acesta nu poate fl

Vlhovniculul Simion Basnk aci Taste cu 167 de ani maT innainte de eat Laslu cel minciunos, carele au ucis cu toporul,
eel din -cerTu coborat, pe Batie Hanul Tatrasc. Ca Ladislav
acesta au BO-tut la Craie Let 1078 : 'lath Laslitu cel mincTunos,
carile zic s fie avut batae cu TtaraT lul Batie, au fost la Let
1242: ce pentru acsta pre larg vom zice la acelas an.
10: Al zecele, dupa Sfntul Ladislav, au fost CraTu Coloman,
fieorul lui GheTza Marele, la Let 1095.
11: Stefan al doile, fiCorul luT Coloman, 1116.
12: Bela 2-1e, orbul, fiCorul Jul Almu, Let 1136.
13: Gheiza 2 le, fiTul luT Bela 2-1e, Let 1145.
14: Intre GheTza, si intre Stefan, in hronologhiTa Crailor Un-.
gurestT, BA pane un Ladislav al doil, fieorul Belli orbuluT, ca-

rile au apucat Craila ou sila, s'au tinut-o numaT 6 luta, carile

de pe vr6rn 4nnilor, i cle pe putina sthpanire, ce au avut, nq

www.dacoromanica.ro

CAP. IV.

443

poate fi Las Mill cel minclunos, a minctunoilor Simion i Misail.

15: Stefan 3-le filial luT tiheiza 2-le Let 1165:
16: Bela 3-le fiTul luT Stefan 3-1e, Let 1176:
Acesta au dat pre flica-sa Marie, dupa Isachie Anghol, pentru

carile la locul sau s'au pomenit.

17: Emeric, fiCorul Belli 3-le, Let 1199.
18: Al cestuTa urma alt Ladislav, carula uniT ii zic floor a lui
Emeric, altiT amentrel, la Let 1206: Acesta Ladislav Inca numal e.3se lunT au statut la Craie, pentru care Rictiolul in hronicul cel mare, socotete, precum BronologiTa UngurCsca cu
greala sa fie puind doT Ladislavi; caril verT doi ar fi fost, verT
Ta
numaT unul, pentru neapotrivir vrmiT, i pentru scurta
lor, precum am i maT zis, nu pot fi Laslaul cel minciunos.
19: Bela 4-le, fiOorul luT Andreias, Acesta au statut Let 1238:
i batrAn au murit Let 1275: dupa ce au crait anT 37: in vrm
acestuTa, au vinit Batie s'au pradat paqile EvropiT, i au gonit
i pre dnsul din scaun; pen tru carile cum T-au fost povest innainte la acela an vom zice, Tara acmu intorcndu-ne, trebue sa
aratam, din do:A' Ladislavi, poate sa sa cuvie vre unul, cu Las lau
cel din basna lui Simion Ungurnul? Tara pentru Las Mu acel
mincTunos, aijdr vom zice la anul, &And plazmuitoriT ii fac,
ca s'au batut, s'au omorat pe Batie; Tara pentu alaltY Oral Ungure0f, cariT au urmat, vrtind Cititoriul s s intiinteza, caute
la IstoriciT lor, i ales la Bonfin, Sansovin, Do lion, i altiT, i
acolo IT va afla, cacT noaa nI-au fost socotla, s ducem randul
acestora Oral, numaT pana la Batie, pentru ca i hronicul nostru
credinta sa' plinTasca, i Basnuitoril gura sa' astupe.

CAPUL IV.
Dovedste-sei, precum din dO Vladislavl, carif la Istoria sit pomenesc,

nici unul, pe vrme, cancl au vinit Batie, n'au fost la Criiie.

Marturisesc CititorTului, ca cand scrifam Hronicul nostru la

Mose; unde cartile de triaba Inca tot sint rani, aflndu-ne; pe

www.dacoromanica.ro

444

CARTA IX.

Bonfin Istoricul (carile intre top' scriitorii, pentru lucrufile Ungureti mai curat, i mai credinCos sa are), la mam a aye n'am putut;

ce Izvodul Crailor I-am scos din Hronicul cel mare a luT Rictiol
pre carel 1-am potrivit cu Istoriia lui Dlugo Lhul, i cu Hrono(lo)gul Calviz, i cu a lui Moreri Istoricesc Lexicon, i dintr'acet

culgand, (caci i el din Bonfin scriu, i lul urmaza); Iara acmu

child de iznoava din La'tinesc, in limba Romanesca, 1-am prefacut,
nu numal Bonfin, ce i altil cati-va Istoriol la mama, viindu-ne, li-am

infatotu cu Hronologhiia lui Riqiol, pre carile in toate cu Isto.

ricil Ungureti intr'un glas 1-am Oat, fara putina neatocmire, ce
s arata pentru anii, curl fiete care Craiu in ce vrme au statut
Cralu, i in ce an au murit; Ce toata neatocmire lor, numal in doi
ani stand, noT tot Hronologhiia lui Rictiol, am urmat Ladislav dark
(sau cum altil zic, Vladislav) cel din tai statut-au la Craiia Ungursea, dupa tata-sau Gheiza, la anul de la Hs. 1078 i dup ce au trait
in stapanire 17 aril, la Let 1095 au murit. Acesta au dat pe soru-sa
Solomira dupa Domnul de Dalmatia, i de Croatia, a cariia barbat,
dupa, ce au murit, i tarale acle in motenire ei ramaind, 11-au da-

ruit fratine-sau, lui Ladislav. Dupa aceia, Ladislav, i Bulgariia

i o parte de tara.Rusasca, care Tara supt CrYa Leasca) cat% stapanire sa 11-au adaos; fost-au adevarat om cretin, legii ravnitoriu,
i in mirosul sfinteniii viiata 'au petrecut, pentru care tare marturisesc Epistoliile Papei Grigorie al eptl. Avut-au biruinta i asupra Tataralor,. 'au murit precum am zis- la Let 1095 Julie 30.
Acesta nu poate sa fie acel Laslu, caci anii Istoricilor adevarati,
dovedesc, precum cu 167 de anl mai innainte au murit, de cat nbuire lul Batie in tara Ungursca. Aijdere nu poato acesta Vladislav, sa, fie Laslau cel minclunos, caci cu multi ani mai innainte

Romanii au fost pre locurile lor, precum in multo locuri innapol

din Istorici vrednicl de crediata am aratat; i mai vrtos unde am
istorisit rzboaele acestul Ladislav, carile au avut cu Tatarai. Aijdere aratat-am, i din Dlugo, i din Striicovschie Istoricii Leeti;
caci de ar fi Teit Romanii de la Ram intai supt acesta Vladislav,
n'ar fi avut de unde s marga inteagiutoriu Polovtilor, nici Polovtii
i Pecinighii ar fi avut de unde sa.' inprumutze limba; i sa o amstece cu ce Romanesca. Ce aceste fiind mai curate de cat ar tre-

www.dacoromanica.ro

CAP. V.

44

bui a sh dovdi, mai mult cuvantul pentru ce s. lungim, nu avem.

Deci sh videm i pentru Vladislav al doil. Acesta au fost fidor lui
Emeric, precum in Izvod am arhtat; s'au stAtut la Crhie Let 1206,

precum mrturiseste Bonfin, au sthtut in Crhie numai 6

luni. A mrturissce i Hronologhiia lui Abraham Bacsai, macar ch Dingo scrie sh fie crhit un an si doah luni, si la Let
si

1207 au murit. Aceste din Bonfin, si Abraham si Moreri, aceste

adeverste Rictiolul in Ghenealoghia Crailor Unguresti, si numai 6 luni sh fie criiit marturiseste. Acesta Vladislav inch nu
poate fi Laslul mincTunos a Mhzacului Simion, cad i acesta au

lost cu 36 de ani mai innainte de intrar lui Batie in tara Unguresch. Asijder, nu poate fi, caci scurth vrme, a sse luni nu
rabd adeverinta Istoriii, sh fie putut lucra, eke spun Bilsnuitorii
c'au lucrat. Asijder nu poate fi, caci de la anul 1206, si de pe
acesth vreme, si inch ou sute de anT mai innainte, precum Romanii
sh fie fost cu Domnil, si cu sthpanire, din Istorici am arhtat, si
innainte din IstoricT Tarhs de credinth vom dovedi. Asijdere nu
poate fi Vladislav acesta, Laslu lul Simion, caci cu cati va ani
mai innainte, adech pe la anii 1186 Viahii s'au desprtit de la
inphrtiie TarigraduluT, i multe Thzboae duph acea au avut, cu
Isachie Anghel, precum innapoT pre amhnuntul, din Istoricul Ni-

chita Honiatis li-am scris. A dar minciuna Bsnuitorilor de

Laslul lor, mai goala de cat pilugul piuliii ramaind; Vladis-

lavii cei adevarati, dintr'ace basnh sh dezbat. Iar ce Craiu Unguresc au fost pre vrme, child au intrat Batie in tam Unguresch,
si ce razboae au avut cu dnsul, vrnd Dumnazau, la anii, cariT
s'au tamplat, mai innainte la randul lor pre larg sh va zice (1).
CAPUL V.
Aratd-sd precum Romnii ce0 dincoace de Dunare, set fie luat
Protectia lul Andreas Cralului Ungurese.
boalluig Du"'
Pre vrme, ce inprtiia la Nichea, loannis Ducas in tara Un- Boutin
al Dlugoa
gursch Tera CraTu Andreas al doile, fidorul Belli al trifle, care Tom. 1. carte 6.
cap sos.

(1) In manuscript numerotatia capitolelor urrratre incepe cu 10 si finesce

cu 18.

www.dacoromanica.ro

4413

CARTA IX.

la anul 1207 au fost statut la Craiia Ungursca. In vrm acestuia Craiu, din Diplomatele i pravilele, cari le-au asezat el in
Ora Unguresca, fr indoint cunoastem, precum prile Vlahiii
dincoace de Dunre O. fie fost supt Protectiia CriiY Unguresti;
caci pomenitul Craiu in titul Diplomatelor, s pomenste Cralu,
si a Valahiii, care Titul in Carte a doa asezarnanturilor Pravilelor lui Coloman, Craiul Unguresc, scrie as: Andreas Dei gratia,
Hungariae, Dalmatiae, Croatiae, Ramiae, Serviae, Gallitiae, Lo-

domiriae, Rex in perpetuum. Adeca: Andrias cu mila lui Dumnazau tot duna era lu a Ungariii, Dalmatiii, Croatiii, Ramiii,
Serviii, Galiii i a Lodomeriii, i proci: Iara Gallitia pre atunci
sa sh fie chemat Vlahia din mare ngra pana in Tisa marturisste Sambutie Istoricul Unguresc, in talcuir a unor cuvinte, si
numer Unguresti. Acstas adeverste i Leunclavie, in Pantecte
Cap 174 unde zice: Valahia toata, mai denainte s'au fost chemand Gallitia; precum i DipIomatele Crailor marturisesc. Serisu-s'au ace Diploma a till Andreias Craiu la anul 1222; Tara Andrias dupa ce au crait ani 31 la anul 1238 murind, urmat-au la
Craiia Ungursca fiCorul sau Bela al patrule, cu acesta nume,
inteacarula vreme au tost poiad Ttrasca, cu Hanul Batie. Deci
toga pricina inpotrivirii basnelor cu Istoriia ce adevarath, intr'a
cesta punct stand; sili-vom ca curat, i preamanuntul, toate nabusiturile lui Batie la locul, si la anul lor s le aratam, i toate
rautatile, mortile, prazile i rassipele, cari le-au facut, in partile
Evropii sa le Istorisim; Cad as buna nedejde avem, ca Cititoriul
nostru, de-I vor fi sunat mai denainte la urechi basnile lui Simion Ungurnul pentru Laslau Craiu, i pentru descalecarC
Maramorasului cu Romani, acle sunete toate, nemica adevrat insamntoare, sa Task si in locul lor adevarata a adevara-

tilor scriitori Istorie sa pue, ca precum pana acmu am facut,

as si de acmu innainte vom face, toate din Istoricii streini,
si vrdnici de credinta, culegand, nemica alt ceva al nostru
vom pune, nici vom adaoge, fara numai o a Istoricilor alcatuire,
si marturie aducand.

www.dacoromanica.ro

CAP. VI.

447

CAPUL VI.
Aratd-sa, c d'intdi a ha Batie ndpadd, qi, cum 'i-au inehis atuned
l?omnil poticile muntilor, de n 'au putut intrac datd rdzbate in (am
Tinguriascd.

Dupa oath, truda ni-au adus bsmuitorii, Cu Laslaul lor cel

minciunos, atata odihna simtim acmu, cand noT intr'o parte clandu-ne, toti scriitorii straini Condil mai ascutite de cat sulele,
si mai lungi de cat sulitele, asupra-le's buarza, i ca niste buni

vitji a Istoriii adev6rate pazitori, i scutitori, din trufas scaunul minciunii pravalindul, ca fumul si pulber de vantul vivorat inprastiindu-I, i raschirandu-i, II face, as ; ca dupg, ce
le va peri numele cu sunet, sa trca, si sa sa intrch, i nici
locul sa nu li se mai afle. Deci dara' Patavie in carte samaluirii
vrmilor, Part 1 Carte 9 Cap 3 din Iavcler ce din VAT a buT Batie invReloeari,ilc4a2rte 2.

nabusire, o pune cu 39 de ani, mai pre urma de cat Tesir lui

Genghiz Han, a caruia nepot acmu Cramul stapaniia, precum
in cle trecute am aratat. Batie dara acesta, la anul de la Hs:
1236, sculandu-sa din Tataram cia ce Taste peste apa Volgai,

Pahl AA

I,e't 1236.

(acestiia vechi Gheografii Ellenesti, II clic Rra), Tara oardele acl

astazi s chiama rusCste, zolotaia Orda), i viind, inthi au intrat

in hotarale inparatiii Rusesti, i indata au razbit cetatea Volga

(care acmu sa socotste sa fie fost, unde Taste Ajdrahanul), de
acolo spre partile de Crivat slobozindu-sa, in lung si in lat, toata
tam Moschicsca, au pradat, si au farmat; iar la al doil an, au
incungurat i Stolita Moscului, si au -Si dobandit-o; i prinzind,
sau in razboiu omorand, pre Gheorghie marele Cnez, a Mosca-

IAA 1237.

lilor; tot nmul rusesc au supus, supt stapanire sa, puindu-le

de la sine Ciiezi pre Iaroslav, fratele liii Gheorghie marile Cnez.
As Batie, dupa ce au suppus tara Moscalilor, scrie Marin Istoricul, precum s'au slobozit in kos spre Vlahi; Ce Vlahii una Marin Par. 2.
facandu-sa cu Sacuii, lacuitoril Pannoniii, au inchis cail, i po- carte16;3 eicapin13.
ticile muntilor, si tare locurile acl pazind, au lupins pre Epitome Morin,
Tatari innapoT, si nu i-au lasat pre acolo s trca mai spre par- la aces"
an' la
Ioan GInverie.
.

61

www.dacoromanica.ro

448

CARTA I.

tile Apusului. Vaz5, aic cititoriul, si sA, s scrandavasch de minchina BsnuitorTuluT, cacT din Istoricil eel adevriratT, curat sa dovedeste, ca. Batie Inca pana a nu intra in tara UngurTasck
VolohiT (sau precum Istoricul Marin le zice OlahiT) cu scuiT,

puterilc inpreunandu'sT lui Batie pre acle locurT n'au dat tre-

atoare, pentru care au cautat ntaralor, a's muta slhul prin

Ora Lesasca. in Silezie, precum maT gos vom arata, cum dara s
prinde sula in sac, si mrtcTuca in punga; (Creza cititorTul, si Tarte
proastelor noastre cuvinte, cacT catra BAsnuitorT ca aciTa, pilde
ca acest srt prind), cum putu fi, VolohiT, cariT in temnitile RhmuluT Iiind, sa opriasch intrare Tritaralor in tara UngurIascrt; ce
ase trebue s srt rusinez Mazacul, carile Istoriile necitind, basnilor urmaz.

CAPUL VII.
.Arata-sei prada 1,0 Batie in tarot Lepsed, qi, 'in Silezia.

Let 1240.

Batie, vzind, crt cale prin Volohia, i s'au inchis, si prin ace
parte, in cotro IT era voTa, a trece n'au putut, Let 1240: Tara
au intrat in tara Lesasca, si razsipind Cetate Liublinul, prin tot
anul acela din Ora Lsascii afari, n'au Tesit; ce nime inpotriva
stndu-T, au tot pradat, s'au omorat, Ora au agiuns la Vista.
Ian& Let 1241: Tarna trecand Visla pe ghTata, au inceput a prida,
si intr'acl partT; inpotriva luT Batie, au iesit Palatinul cu oaste,

si intaT cu naroc margandu-i, au scos prada din manule TatarMor; ce cu acesta maT mult inartandu sa Batie, de cat biruindu-sa, intr'acelas an, Mart 18 : asupra Lesilor navAlind, mare
moarte, si stricacTune au facut intrInsiT, de care lucru vazind
Boleslav CraTul Lsesc, si totT DomniT Lsesti, cA nu vor maT
We sa ste inprotriva TAtaralor, luandu'si Doamnele, si ce s'au
putut apuca de prin case, uniT au fugit la Selezia, Taxi unit
inpreunA cu Craiul, au scapat in tara Unguresca. Tatarai biruitorT, si Ora Lesasca fara nici o aprtrare ramaind, dup5, izYana, au vinit la Cracov, carile atunc Tera Scaunul crhiii.

www.dacoromanica.ro

449

CAP. VIII.

Du$ ce au razbit

Cracovul,

'1 au aprins, de au ars

Oa, in parnant; deciTa acolo s'au inpartit ()stile in doaa OAT;

Deci singur Batie cu o sama de osti, au purees sa gonTasca pe
Craiul in tam Unguresca, Tara CU o sun& au trimis Seraschriu, pe Peta, carile marghnd -au pradat toata Silezira, ti
BohemiTa; Ce Tatarai acest, trecand pre lnga Vratislavia,
agiungand la LignitT, acolo li--au Tesit cu oaste innainte Ducul
IIenric. Deci inthi, i-au mars razboTul oare ce cu naroc; Tara mai
apoi, necredinos narocul razboaelor, faca intorcand, cu nepovestita razsipa, i prapadeniia ostiT sale, si el au perit. Minune scriu

Istoricil pomeniti, de moart care s'au facut Crestinilor intr'acel razboiu, ca 'Marta dupa ce au izbAndit, zic, sa fie taiat de
la tot mortul, cte o urche, gi cu acele urechi, sa fie inplut 9
sacT, i sal fie trimis la Batie, pentru dovada biruintii lor.

CAPUL VIII.
Arateisci, precum Bela Cralul Unguresc, adeveirat au cersut agIutoriu
de la Chesarlul, fi de la alp Crai ; ce n'au luat ; i beitaia ffird
?Carve, care au avut cu Batie.

Precum apa nu s poate tine in ciur; a minciuna nu poate

sa sa startfiasca in basnele sale; ce ca nsipul in Casornicul cel
de stecla, unul dupa, altul scurtmdu-s, i cu singura greutat sa
rasturnandu-sa, nu sta, pana, de tot sa, desarta. Inteacesta chip
ti basna pentru Laslau, i pentru asezare Romnilor de la dnsul,
in Maramoras, pravalindu sa, nu s poate opri, pana nu-s arata
desartaciune, i saraciia. Bonfin Decada 2: Carte 8: intratul lui &Ann Deoada 2
Batie cu Ttarta in Ora Unguresca aC Ii scr ie: Bela, zice, fi- Carte 8.
Corul luT Andrias dbiia inplusa cinci ani in Crafe, child Tatarai

in cara Unguriasca nabusind, sufietele Ungurilor greu au dosa-

dit, carisf iesind din Ora Lesasca, au vinit la Poarta; care sa

chiama, Rodana, (acestuTa loc strtimpt ii zice Urche vornicul
Rodna) care Taste la hotarale ArdeluluT, si a Oral' Unguresti, Tara,
pan a agiunge la acesta 100 (pre alte parti fiind toate poticile in29

www.dacoromanica.ro

450

CARTE IX.

chise), T-au cautat a trce printre tara Rusasca, si printre ComanT, facnd, i deschizind cale ne trif zile, tot pr'intregul mun-

tilor; i as precum am zis, razbind la Rodna, acolo au aflat pre

Palatinul CraTului BeliT, carile pazila ace trecatoare; ce pre acesta
Baulk'
:woks. indata biruindu-1, au intrat in tara Ungursca. Tara Bela vazind
Parisiot List
540 si 545. prazile, i rautatile, carele TataraT fac in Wale vecine Ungariii,
Dabravie cart.15. au trimis la Frideric al doil inparatul A pusuluT ; si la Craiul FranNaveler car. 2.
Namni 42.

tuzesc, si la acel Inglizesc, rugandu-sa: pentru agIutorul; ce putin au folosit, cacT Bela aye atunc galceva cu UnguriT sal, earn'
bucurosT era, ori cu ce mijloc ar fi, numaT de dins sa s izbavasca,

Let 1242.

deci Bela vazind nevoTa ce'T vine asupra, i nicT de la aT saf,

nici de la streinT vr o nedejde avand, inti 'au trirnis CraTasa
in Austria, Tara el cu chta oaste s'au putut gata, au statut fatil;
si groznic razbolu au avut cu Batie; ce ne oprit fiind Maul lui
Dumnazau asupra taralor acelora, Bela fu biruit, si oast6 luT maT
toga, prpdita, singur din rzboln cu putini scapand. Dupa
acsta Bela vazind eh in tara sa sa s. sprijinesca, sau alta oaste
inpotriva nepriTatinuluT sat' s pue, nu-T putinta, I au cautat si
luT cu fuga a scapa, i as Let 1242 din razboTu pedestru seapand, au Tesit in Austria, unde i Doamna ii iera trimisa ; Ce
Frideric Ducul de AustriTa, pizm vche pe Bela avand, in vrrn6
slabicTuniT luT, mijloc de rascumparare afFand, T-au jacuit toga
avr, care CraTasa cu dnsa adusse; i as gol, i dezbracat,

1-au gonit din tara sa; Bela inca in catro lua ne mai avand, au
iesit cum au putut in Dalmatia; Tara de acolo tocma la ostroavele mariT, ce-I zic Andriatica, sa fie trecut, scrie Abraam Bacsai
in HronologhiTa Crailor Unguresti.
CAPUL IX.

Aratii-sa inturnard lul Batie Cu Tatarai innapo-i, 0 a Belli la

Criiia sa.

Batie dup fuga BeliT, in Austria, au statut en cosul in tara

Unguresca, i acolo in toate partile navrapiT, i ciabulurile tri-

www.dacoromanica.ro

CAP. Ix.

451

mitindu's, in tara nemtasca pan'a la Dunre pradasa, i arsese;

inpotriva a carora Frideric inprat, au trimis cu oaste pre doi
fiCorT al saI, pe Conrad si pe Henric (cacl singur avnd razboiu
cu Papa, bate cetat Faventia), caril viind asupra lor, putin lucru
ar fi procopsit, de nu s'ar fi stricat Tataral singurt sib; cacl incatro merge, toate supt foc puind, macar ca de jacurT i dobanda
far soma incarcatT Tera; insa la mare lipsa hraniT au vinit cu
totiT ; innainte a maT prilda fiorii luT Frideric vetejste oprindu-i; de foame siliti, i inputinatl find, 1T-au cautat din tara Un-

guresca a lesi, si la ale sale a s intoarce. Pentru sfrsitul lul

Bon!inhkii Du-

Batie in doah felTurT spun scriitoriT; uniT zic, precum in razboTul

cu floriT luI Frideric sa fie murit, iara Bonfin cu Dubravie spun, Naveler
aeo141. Patavie
precum la locul sau s s fie intors cu Tatarhi, chtl T-au scapat parte 1 carte a.

intregi. Iara Bela, Cralul in anul 31 a inparatiii luT Frideric la

apus, inparatind asupra Grecilor la Nichea Ioanis Duca, si in
Tarigrad Balduin al doile Let 1246, fiind in Dalmatia, si auzind,
precum Tatar5T au Tesit din tam Ungursca, i s'au dus la locurile sale; cercatus'au doara sa va pute intoarce prin Austria,
s Ias in tara lul: Ce Ducul de Austria nevrnd sa'T de cale,
el au strans cata-va oaste in Dalmatia, si cu alta 1-au aglutorit
inparatul Frideric; Asijder i Cavalerii de Rodos, i Comesil de
Franghipan, cu buna sama de oaste T-au vinit inteagIutoriu.
Acest atunce s chema CrutiatT; cad in haTnele sale purta cruel
cusute, pentru ca s sa cunoasca dintr'altiT, acest apol Cavalerl,
fiind goniti de Suleiman inpratul Turcesc, au trecut la ostrovul
Malta, Let 1522, cu acesta oaste agiutorindu-sa Bela, au intrat cu

de sila in Austria. Ducul de Austria, cu multa oaste inpotriva

Tesindu-T, in tot chipul sa silila, s nu-T de cale de trecatoare;
Ce Bela pe alt loc s trec neavilnd, cu sabila s'au facut drum,
de vreme ce tare cu Ducul razboTu andu-s, fu biruitoriu, si
Ducul in razboTu cazind, toata caste i s'au inprastiet, care incatro au putut. Si as Bela tot de odata si din Dalmatia au Tesit,
si pre Ducul de Austria au omork; i Ora StiriiT supt stapanire
sa, au luat; si la CraiTa sa in Ora Unguresca s'au in tors. Apol
dupa ce s'au asezat la Craila Unguresca, scrie Abraam Bacsal
in Hronologhie, precum acelor CrutiatT, i Franghipanilor, sa

www.dacoromanica.ro

Let. 1246

452

CARTE IX.

le fie druit multe sate, si orase in taxa Unguresca; intarindu-le

cu urice de vnica movie, si as ace oaste de agTutoriu sa fie
ramas cu totul, pre locurile, carile le dedese Craful. Poate si
de pre acsta Istorie, sa fie schimosit basna sa Simion, in
locul Crutiatilor de Rodos, pe RomaniT din temnicale RamuluT,
puind. Aflat-am si cestuT Craft' o Diploma, in titul ei scris, tot
intr'un chip cu a DiplomeT, cariT Tera scrise de tata-sau Andrias,
adeca: Cralu a Ungariil, DalmatiiT, CroatiiT, Ramiii, SirbimiT, a
Gallitiii, adeca a VlahiiT. Scrise leste acCsta Diploma la anul
1270; Tara Bela, dupa ce au crait anT 37, batran de zile, la anul

1274 murind, fu intropat in Strigon. Inteacesta chip dark au

fost razboaele luT Batie du alte nmuff, si cu Bela CraTul Unguresc, si acesta a fost sfarsitul prazilor, si razboaele luT Batie
si a Beni; carle adevarat pe acle vrmi, au fost CraTu Unguresc; de unde de cat soarele maT curat sh cunoaste, ca, povdst
pentru Laslau, care zice s fie omorat pe Batie, si cum RomaniT
sa-T fie batut pe TatarT, hires& si goala minciun Taste. DecT la
Let 1255.
anul 1255 Ioanis Duca inparatul Grecilor, dupa ce au inparatit
la Nichia anT 53 au murit, si au lasat in locul WI, pre fiiul sau
Theodor Lasear Theodor Lascar cel -Canal% Macar ca noT cu att dovde si marcel tiller.
turil, cate pana acmu innainte am pus, pentru scornit basna
luT Laslau, si pentru descalecar MaramorsuluT cu RomaniT
nostri, odihnit sa fie nedejduim; insa noT, adevrul sh marturi-

sim, cu atata ilia. tot nu ne putem odihni, de care lucru, carpiturile minciunosilor, inca a maT destrama, si a sparcui, indemnandu-ne, Inca si acCsta catra cititoriT nostri a striga, nu no vorn sii.

CAPUL X.
Aratd-sd ciudat chipul basnii scornite pentru Lcislaul cel scornit, fi,
minc'iunos.

0! omenite Cititoriule! Cat de cu greu Taste adeverinta mincTuniT a afla; si Inca dupa ce o afli, maT cu greu cade stiinta
ei, ca afland nu afli, i tiind nu stiT; Ca precum viind intunricul,

www.dacoromanica.ro

CAP. X.

453

alta nu putem afla, fr. numaT c lipsete lumina, me afland

mincTuna, alta, nu tim, far cat cA, Taste lipsa adevrulul, care
nicT fiinta, nici supstare poate ave. liadeva poate, CititorTul, de
surd& osardila noastra, Mei chipul, a caruTa fiin t, in lucrurile
firiT nu et afla, a zugravi ne apucam, i corabiT in aer, stancT,
pre apa plutind; LeT i ZmeT plugurile pre arturT trgand; i
altele ca aceste fosturi de chitla (lucrurT, pre carile le zamislete
parre) a arata ne nevoim. Ce precum noT slobozenie la ras iT

dam, a i el icoana, ce '1 vom erui, trebue, nu de tot s o

lepede, care macar ca de alta trebnica, n'ar fi; Irma rasul pte
mislaid eel
sa elates* i oare carea chip de trcere vrmiT, s 'I de. Po- inelu
noe.
citaniTa acesta a luT Las lam (ce '1 zice Simion Mazacul Cralu Unguresc, i in Predoslovila Hronicului luT Urche o au adaos), in

capetele trecute atata am infruntat-o, i la gol am scos-o; cat

maT mult, mai mult a o scutura,- n'ar fi trebuit; ce cacT prin
multa vreme prin auzul cititorilor, tim ca s'au tvlit; i oare
cm chip db Istorie adevarata au luat, pentru acTa i maT tare a
o scutura, i din toate incheeturile a o deznoda, i a o destrama,
foarte de trba, i in adeverinta Istoriil de folos, a fi am socotit.
Ca precum cat Taste intunricul .maT des, atata lumina sa luminez maT tare, i maT departe i1 sloboade razale ; AO pre
cat sa doveclte mincTuna maT tare, pre atata tiinta adevarulul
s curatete, ;;;i sa luminza. Pocitanie acesta, zice dara, Simion,
sa o fie luat din Istoricul cel Unguresc ; Tara din care Istorie,
anume, nu arata, zice ca in hronicul luT Urche, nu Taste scris,
Tara el socotind-o ca pre smne va fi adevarata, n'au vrut sa nu

o scrie, (o ce frumos gIudecatoriu asemene aceluia, caruTa zicandu-'T unul sa gaCasca ce tine strans in pumnT, el ati raspnns,
eh de '1 va spune numal forma lucruluT aceluia, atunee va put
s gIudece, i anume sa gacesca ce One in pumn. Celalalt
spuindu-T, ca tine in pumn un lucru ratund, qi in mijloc gaurit,
Gcitorul, dupa mult chitla, 1-au rOspuns zicand, c alta nu
poate fi fara numaT o piatra de moara, cad acTa Taste ratunda,
i in mijloc gaurita. Tocma a0 Taste i socotela giudecatoruluT
Simion, socotind numai cacT Taste ratunda, i gaurita, Tara nu
ce poate purnnul cuprinde). A0jdere zice ca acel Laslau sa fie

www.dacoromanica.ro

454

CARTE IX.

fost Valhovnic, care di pe limba slovensca, sh intAlege, vrkjitorTu, autatorTu in stele; zice c'au fost in lege PApista'sasca, si
de la dansul intaT, au inceput Unguril, a lsti sac mart, si altele,
cate buTguTaste, tuturor sint stiute. Ce acest cat de crude minciunT sA fie, din Istoria trecut s'au dovdit; Tara el de unde au
luat-o, %LA aciT vom aeata. Inceptura si paxintele basniT acestiTa,

dupa mult trud, si ostenintA, aflat-am sa fie fost un Sava, eel

zic mitropolit Bulgaresc, si frate unui Stefan, carile intaT s'au
numit Cralu la BolgarT; insa basna aasta in izvorul eT, precum
acel Laslu s fie luat agiutorTu de la inpratul RamuluT nu scrie,

nici ceva pentru acel Romani pomenste; cc numaT cum, si in

ce fllu I-au fost rzboTul cu Batie, si cum singur, cu mama lui
sa.'l fie omorat, pre larg si cu cTudse amestecat, povesOste; precum noT in cle trecute, pre larg am seruit-o, si cu negreta el,
nu putina hartie am muruit, ins acolo cate-va neatinse de dovadA trecand, si nepomenite unile lasincl, aice si cle pomenite,
pre scurt poftorim, si cle le nepomenite vom adaoge; Tara cititorTul pentru adse pomenirea acestii basne Tertare De d, cacT
Diu pingo, quia noT socotim, a eine Taste numaT odata mincTunos, trebue in
aciernitati
pingo.

vci, precum mincTunos s fie sa s arte.

CAPUL XI.

Iard sd aratd izvorul de unde au piftit, puturoasd basnd pentru

Lastdul cd zic Vlhovnic.

Vde-sa, ca. nmul Rusesc dupa ce s'au luminat cu credinta

Orthodocsiii, foarte ravnitoriu au fost sA, s instiintze, si de
lucrurile ce s'au intamplat maT de nainte in inprtiTa Grecilor,
si in CrAila Bolgarilor; cad Hronicul Rusesc, toat istorila sa
cu istoriTa inparatilor GrecestI, si a Crailor Bulgaresti, alaturand'o
au scris ; si pre scurt de lucrurile lor Inca. ins'amnzA, ; si ales

un,de au vzut ca sa pomne vr o cTuds lucrattt, cu mare

osirdie in hronicul lor au amestecat-o; pentru care lucru vrand
cu unele ca acst istoriTa lor A inpodobascd, ca niste oameni

www.dacoromanica.ro

CAP. XI

455

inch cruzi, si prostaci in lucrurT ca aceste, !Ira de nicT o deosabire, ce in manh scris 11-au vinit; acla nu numaT in loc de
istorie adevarath; ce: Inca si in loc de povste sfnth au tinut-o,
s'au crezut-o. Acestora darh, Rush' cu drept Buffet ravnitorT si cerchtori find; BulgariT, caril Inca de mult in partile EvropiT trecush,
si cu Pravoslavie sh luminasA, vrncl sh arte mare lauda si pohfala nmuluT, si num elui lor, cu toate Istoriile si cindsele lor, I-au
inprumutat, si ca unura din nemul lor, 1I-au obstit. TreT darh FIronice mail rusestT, pAnA acmu ni-au venit la manh, unul ce sh chma

hronic, altul Letopishti, al triile. Stepenia, si in tustrle acst

pocitaniTa acestul Las Mu, tot inteun chip o spun, care Taste
intr'acesta chip: zic, ca pe vrm, &and au intrat Batie cu TAtarn' in tara Unguresca, sh fie fost Cralu anolo acest Vladislav,
(chruia Mhzacul Simion if zice LaslAu). Acesta mat denainte sa
fie fost PApistas, Tara apoT Sava Mitropolitul Bulgarilor cu mare
cTudsh, sA-1 fie intors la Pravoslavie; Tara pricina intoarceriT lui

me o scriu: zic, ca Stefan CraTul Bulgaresc Wand titul si corona de Crhie, (Tall de la cine sA-1 fie luat acsta cinste nu arath),
Vladislav sA-T fie rAvnit, si sh fie zis, cum poate Domnul Bulgaresc
sa sil numasch CraTu, si sa fie la cinste atocma cu dansul ? DecT
acsta pizma la inima cocandu-T, odath afland vrme, s'au sculat

cu multh oaste, si au mars asupra luT Stefan. Stefan, vAzind ch

de bAtae n'are ghtire, si putre ca acla, cu care sh-I poata sta
inpotrivh; au trimis pe frate-shu Sava Mitropolitul, rugandu-1 sa
sa phrhsasch de ce s'au apucat, si sA trATascA ca niste vecini
buni in fratie, si prietesug. Sava mArgand in tabAra CraTulul
Unguresc, nici cum sA-1 aduca la pace n'au putut, chci Crainl
Unguresc nici cum urche spre pace pleca. Intre acle dat-au
DumnAzAu o arsitA, si o chldurA ca acTa, cat toate apele si izvoarAle atata s'au fost incAlzit, cat n'au maT putut oameniT FAIT
potolsch set cu apa, si de au lost band, cat de multa, nu 1I-au
fost folosind nemicA. Intr'acesta chip s'au fost incAlzit si vinul,
si alta bhuturh, care au fost avand cu sine in tabArA. Sfantul
Sava Mitropolitul, vrand sA arte cludsA, si minune, care Iera
sA urmzA ; intr'adins au trimis la CraTul Unguresc, sh-T spue,
ph n'are cu ce's potoli sete, si sh roaga sA.-I trimita putin ghTata,

www.dacoromanica.ro

456

CA RTA Tx

ca sa-'sT rAcesc6. bkitura. Craiul T-au rdspuns, e ea aceTas patimA trage si el, si toat caste luT ; i precum presto toath tata
pknantuluT au cercat, i ghTattt n'au aflat. Sfantul Sava lukid
de la Cralul acesta rspuns, in taina sa s'au rugat luT Dumnazu,
sa, I trimatA ghTath sA's rAcesca vinul, cu eardle sal rcordsc
set& Dumnazau, ruga ascultandu-T, indata, in cTur inpregiurul
taberiT, au plouat mult piatr, din card stringand, i intr'un
blid puind, au trimis CraiuluT zicandu-1, cu acesta s5,-sT raceseA
butura, si s poroncesc5, si ostiT, Tesind afar% din tabarA,

strangA, cat le va fi vola (cad in tabAr5, nicl un grunt n'au

fost pieat). Acdsta auzind, i vzind Craiul, '1-au cuprins mare
frie, i nespus spairn, si indata dupa, invMAtura SfntuluT
Save, 16sindu-s6 nu numaT de vrajb, ce i de Eriasa PApist6.sase, (noT euvintele hronicului precum sint zicem) indata s'au
botezat (ea cum Latinii n'ar fi botezatT), intoreandu-s la Orthodoxie, atunce Sfantul Sava T-au pus numele Vladislav, Tarl ce

nurue sa-I fio fost avut mai de nainte nu scriu. Iata cum s.
potrivbc basnile de frumusel, eela scrie Papistas fiind, i vrand
s6, fad, veselie pentru biruinO, asupra rataralor, au poftit de
la episcopii s6.-1 de voia s taca lsatul sAculuT marte ; Iar acesta

zice, c PApistas hind, maT de nainte parat a ave razboTu cu

TataraT, au vinit la pravoslavie, i apoT au petrecut viTa0 sfntaT,

cat si clup moarte, din mormant, multe minuni au Ileut. DecT

s mergem innainte s videm i rAzboTul cu Batie, cum T-au fost.

CAPUL XII.
Aratd-sd basna rlzbolulu, carile zic si .fie avut Lasidu cu Batie
Hanul Tdtdrdsc.

Batie, dup ce au prdat Ora MosculuT, i Ora Lesaso5., deciTa

la anul 6756 (cu sese anT mai pre urm5, de cat cum scriu tot1
IstoriciT vremiT aciTa), au intrat cu prada in Ora Unguresea, si
au agIuns pki5. la Varad, unde Tera scaunul luT Ladislav. lera,
zice, cetate aeeTa tare foarte, si din toate prtile cu apa, ineun-

www.dacoromanica.ro

CAP. XII..

457

guratg, Targ, in mijlocul cetgiii au fost un stalp de marmure,

innalt peste samh, cat abila i se vid vary ul. DecT Vladislav in
grabg, neputandu-sh ghti de oaste, sau de alth batae; s'au inchis
in cetate, i suindu-se in varvul aceluT stalp innalt, de acolo
pravila rhuthtile, carile pre den afar Med ZIocistivul, i ne avand
nicT o facer, numaT ce s'au fost rugand lul Dumngzhu, cu atata
de fierbinti lacrmi, cat i marmurile acele potrichliTa, unde chd
din ochii luT Vladislav, pe pls stalpuluT. Asa el luT Dumnhzu
rugandu-sh, 1 i cu lacrrimile marmurile ghurind, de nprasnh i

s'au arhtat un om, Inga dansul stand, si zicandu-T, pentru lacrmile tale, card le versT, Tath Dumnaz'au iff va da biruirrch
asupra nepriTatinului, i tiranului spurcat; i indata omul acela
fu nevhzut. Dupg, acia Vladislav, coborandu-sh kos de pe stalp
(aic cititorTul trebue sh-'s opriasch rasul, caa minune Sirbasch
sh povstste) vhzu un cal inselat, acol netinut de nime stand,
pe cal un topor. De pe acsta Vladislav cunoscand, ch Taste
agiutoriul, de la Dumnazau trimis, in data luand toporul amang,
el pe calul acela din ceriu coborat, incglecand, cu ctl oarnenT a

putut ave laugh sine, au iesit din cetate afarh, i s'au slobozit asupra paganilor BusurmanT, (ch as le zic Istoricul Sirbsc), pe
'Marl indatA chzu fricg, i nicT cum de bAtae apucandu-sa, plecarh
a fugi; Tara UnguriT a-T goni i a-i farma; zic, precum in rhzboTu
au fost i o sor a luT Vladislav, pre care maT depainte Batie
robind-o, au fost-o luat muTare, care multh stricaciune au fost
fcand Ungurilor, ce vitzul Laslu, agiungand in goan pe Batie,
si pe soru-sa, pe amandoT 1-au despicat cu toporul, cel din vhzduh ()tent. i as deciia, Ungurii pe toV BusurmaniT aciTa au
ucis, farg numaT calif au priimit ldge Crestindsch, pre acila au
poroncit Vladislav sh-T cruth. Dupg acsta izbandg, cetatenil zic,
sa fie fgcut chipul luT Vladislav de aramh varsat, sezind pe cal,
cu toporul a finanA, i sh-1 fie pus in varvul stalpulut, pentru
care am zis, ch, au fost in mijlocul cetatiT, i s'au fost rugand
Vladislav luT DumnAzAu din varvul lui.

www.dacoromanica.ro

458

CARTA IX

CAPUL XIII.
Aduce-sci infatdOr basnelor Istoriculta Bulgaresc, cu a lul Simion
Mazacul, pentru Laskiul lor.

MO, omenite CititorTule, fntana; iata i praul basnii pentru

Vladislavul din Istoria Sirbasca, sag Las laul luT Simion Mazacul.
Vezi, i cunoate, ca toata pocitaniTa acsta alta ceva nu cuprinde,
fara, numaT precum am i maT zis, crude basne i rancede min-

ciuni, cu carle un Sirbac au amagit pe un Rusac vrad O.

arte, precum de la Parintii BulgarT, multe i marl' minuni, i
audse s'au facut ; Tara amentrelea din IstoriciT vrmilor acelora
aTav s'au aratat, ca nicT Vladislavul, nicT Laslaul au fost pre
vrme, cand au vinit Batie cu 'Marti in' tap, Ungursca; nici
din Latin s'au facut Orthodox, nicl cu Stefan Dispotul Bulgarilor
sa sa certe pentru pizma, i zavistiTa TituluT i CoroniT CraetT; nicT cu Batie s'au batut, nicl '1-au batut; nicl '1-au omorat;
nicT cal din vazduh; nicT topor din cerTu i s'au cubork; nici
stillpul cel de marmure cu picaturile lacramilor s'au potri(Alit, nicI sora CraluluT Ungurdsc au etzut la robiia Tatartlor;
nicT muiare luT Batie au fost; nicT cu frate-sau, pentru barbat,
s'au batut; nici frate-sau cu toporul au taTat-o ; nicT vreuna de
acest au lost, nicT chip de adeverinta, sau de Istorie adevarate
au; ce toate pant la una soorniturT de proti crieri, i crezatorT
de slava mente sint. Ca de ar fi fost vre-unile de acest, IstoriciT UnguretT slava i lauda Crailor lor, i a lor, n'ar fi tacut o;

nicT de la Bulgari acste sa sa scrie ar fi Weptat. Ce eT adeverintil slujind, marturisesc patima i stricaciune, care 1T-au facut
Batie, dinteacuT mna CraTul lor Bela, dCbila pe gIos, din razboTu au putut scapa. AO basne, i blojerituri, i buiguituri sint,
chte catra acest Simion Mazacul, prepune, i adaoge. Ca. nicT
Laslaul acela de la imparatul Romanilor, oamenT ca aciTa, intiagTutorTu au luat, fart ett cu indemnar lui au mars CrutietiT de

Rodos, de cariT am pomenit, ce aceia nu improtiva lui Batie,

ce impotriva DuouluT de Austria, T-au Lost agIutorTu; nici impa-

www.dacoromanica.ro

CAP. XIII.

459

ratul Frideric, (cacl acesta Tera imparat pe vrm and au vinit

Batie) au facut vr o data gIuramnt ca sa nu moare om de
sabiTa luT; nici Laslaul acela pe Mari, pn peste munt.T I-au
gonit; nicT in apa SiretuluT innecndu-sa, au strigat ungurste:
Seretem, Seretem, adeca (precum acelas mazac Ungurian talrnacste) A sti-m place, As-m place; nicl semnele prin pietri, si prin

Stand O. cunosc, pe unde au calcat caiI Unguresti; ca nici

stncile cle de plata, au fost atunce huma, sau tina in carile sa
poata tipari copitele cailor ; nici Ungurii atunc, au inceput a
sa rasa sac mart ; nicl atunc intal s'au asezat RomniT in taxa
Maramorasului; nici acsta au fost pricina TesiriT lor de la Ram;
nicT poate acest toate sau vr una intre Istaril sa sa numasca;

Ce toate, pana la una, scorniturT, si din slabi crierI fataturT

sint; Ca c dintAT a Romnilor din Dachia descalecare, si apoT
inteansa necurmata traire din an in an, si din Istorici in Istorici,
cum au fost, si cum s'au tinut, si cum traesc, si pana asta-zi,
cu neclatite marturiT am dovedit, si am aratat. Asijder Batie

cand, cum si cu eine, au avut razbolu, si sfarsitul acelor razboae la c au Iesit, si Vladislavil eel' adeverati, pre ce vrme au
fost Cral in Ora Unguresca din birese a lor, si a multora, vrednice de credinta Istoril, am istorisit, s'am vincit; pentru care nu

intr'a noastra lama, zicem, ce ce potteste adevarul poftind

si urmtmd; in bung nedejde sintem, precum cititorlul nostru,
credinta HroniculuT, cu curata socotla cercnd, si aflnd; de
nu ne va mulp.mi, incaild in ce vom fi lipsit, ne va agTutori,
si altora dupa noT, maT cu osirdie, si maT cu silin0 a scrie, pricina, si materie va da. Tara noi aic sfarsitul cartiT acistiTa faand, innainte condeTul vom muta, cu care, de va invoi Dumnazau, sintem sa aratam statul Romnilor dupa prada luT Batie,
si de iznoava Tesire lor pre la locurile, si mosiile sale, din carile
in scurta vrme Tesind, Tara in sourta vrme si fara, zabava, la
dansele s'au intors, unde si pant asta-zI traesc.
Sfarsitul CrtiT a Noa.

www.dacoromanica.ro

CARTE A ZECE
Care arati Statnl tarilor Romitneti, de dupfi prada lui
Batie Ilanul, ping la inturnare liii Drago Vodil in Mob lova, i
a Radului Yodi in tara Mnnteniaseii. Aijdere arati, vrme, pridna, chipul, i alalte tmplAri, pentru carile o sang de Romani

s'au tras spre tara Arden Ini, iari o sarn an ramas tot pre
loenrile, i moiile sale, neclatici. Aijdere, arati cetatile, targnrile, i Proeinttile, carile au hind in Ardial Roniuii, earl

au trecut acolo, i carile au tinut Romfinii, earl au rims pe

loc. Aijdere arati, precum un Crain Sirbisc, au tinut pre o
fatA a unui Domn Rominesc, cu multi anni mai denainte, de anul
ce insiimneza Hronicile noastre, inturnare Domnilor de la Ardial
la moiile sale.
CAPUL T.
1n0iinfare ceitra Cititoriu.

Vrrem, pentru ca s st instiintze Cititoriul nostru, c alta

pusesem in gandul nostru, i alta strmtoar vrmiT, i lipsa a
unor scriitori, la lucrul nostru foarte de trIaM, nI-au asuprit a
face. MI propozitul (pusesem in minte) nostru Tera, ca cu starsitul ctirta a noa, i sfrsitul Hroniculul, pentru vechim Ro-

www.dacoromanica.ro

462

CARTE X

manilor din Dachia, sa punem; si de uncle la Carte pomenit facem

sfArsit, de acolo, s luam incepatura Hronicului amandurorIarttlor,
adech, precum, a Moldovil, as a tarhi Muntenesti, si sal ducem, de
va vr Dumnazhu, pana, la vremile noastre. Ce &gra lipsa a pomenitilor scriitori, mal adausu-ni-s'au i alth zaticnire, caci i pentru

lucrurile Domnilor MuntenestI, Hronicul, carile in Casa data la

mana 11 avem, macara eh de la Radul Voda incephnd, pan la Domnila lul Constantin Vod Brancovianul, vine; insa noi neputnd dos-

lusi de eine s fie scris, (cad numele nu-s iveste), si de sh potriveste cu alte Hronice a tarai Muntenesti, din scriitoriu fara
nume ca acesta, pn nu-1 vom infatase si cu alcii, a ne incredi[n]ta,

n'am indraznit. Pentru care ni-au cautat a maT muta vrme; si

a astepta, pn &And ne va vini la mn sau altul cu acesta,
sau alt scriitoriu, a caruIa nume, i credinta, sa fie stiuta. Avutam noT, Inca la Tarigrad find, Hronicul Muntenesc, si ass
cu singura mana lui Serban Logofatul, pe proasta limba greclasca scris, ce acela cu alte multe ale noastre, acolo la Tarigrad
au ramas. Deci dara cu acste pomenite inpiedecari, find silip
socotla ce din VAT a ne schimba, ales-am ea catra alalte aclaoOnd, i aeasta a zc Carte, cu care sintem sa arathm Statul
RomAnilor, de dupa napada, i prada 1111 Batie, pana la inturnar Romnilor, cu Domnii sai de la Ardial. Tars la locurile sale

cele din tal; si altele, carile in titulul Carp aces-0 o au pomenit. Acmu dara, II poftim cu acste s fie multumitoriu, (inca de
putem zice, ca trucla noastra astiapta multumith); Tara maT pre
incet, invoind cel de sus, dupa ce vom tocmi, si vom indrepta
annil, precum acestui Moldovenesc, as aceluI Muntenesc Hronic, i vom adaoge, i altele, carile din cati-va scriitori streini
avem culese, (carile Istoricii nostril eel mai vechi, nici cu varvul condelului, nu 1T-au atins, i pant"' asta-zi, a lor nostril stau
ingropate,. i nestiute); i lipindu-le la locul, vreme, si chipurilor
sale; atunc, cu agiutorlul lul Dumnazau, vom pune incepatura
Hroniculul acestor dog OA, de obste, adech do dupa inturnar

Romamilor; caril pre vrme lui Batie s'au fost tras la Ardlal,
On la vremile noastre; uncle intta din Istoricil streini sintem
i cu curate dovede sa instiintam, precum Hronicile
sob aratam,

www.dacoromanica.ro

CAP. IT.

463

noastre in multe, i mai vartos pentru inturnar WY Drago Veda

in Moldova, i a Radului Voda, in tara Muntenesca, pe ce vrme,

i in ce an sa sa fie tamplat, foarte greiti sint; caci noi annul

inturnarii lor de la Ardial, cu cati-va ani mai innainte, i ai
nu cu multi, dupa, inturnar lui Batie, cu Tatarai sal; din Istoricil
streini, Scriitorii vremilor acelora, dosluim; precum Istoria innainte va arata.
CAPUL II
Aratd-sa Statul Roindifilor, sau cum aemit le zic, a Vlaltilor, dupci

prada lui Batie.

Precum au inceput Romanii, din descalecatura lor, de la Tralan
inparat, prin toata Dachia; a au i tinut. Si macar ca pre vremile napazilor Varvaretl, (pentru carile pre la locul, i vrm
sa, in destul s'au pomenit), mult s'au clatit, i s'au strunciunat;
ins& de pe hotarale Dachiii de tot afar n'au ieit, ce numal de
la camp spre muntl, adeca despre Dunare, i despre Prut, i
Nistru, spre partile Ardlulul sa triage. Jail dupa ce trec fortuna acelor prazi varvareti, I'm* la locurile sale ieiia, (precum
i acsta adse, i in multe locuri, din scriitorii vremilor acelora
am dovedit), i cu totii supt o stapanire fiind, toate locurile, i
cetatile, uncle acma Ardialul, Moldova, i Muntenia, Taste, tine.
far& dupa napada Unnilor, sau a Ungurilor (precum la randul
sau s'au zis), o parte din Dachia, care Tera pe apa Tisel, de tot au
pierdut. Aijdere, pe vrm lui Caro Ins Mare le, vinit-au coloniile

Saxoniilor, de acel inparat trimise, i s'au aezat pre o sama de

locuri in Ardial, pe'ntre Romani, unde din temelie, pte Cetati
facand, mai pre urma, de pre acel cetatl, Ardialul in limba Saxonesca, (sail precum noi Romanii zicem, Sasaseil) s'au numit [Siebenburg1(1) tara a epte cetati. Dupa, Sai, au mai vinit i Sacuil,

i ail apucat i el o parte din taro. Ardialulul; ce cu toti cu

acete o sama de Romani, tot au ramas inpreuna lacuitori, pre'cum i pan& asta-zi lacuesc; insa mai multi spre prulile Ardialaul
(1) Loc alb In manuscript.

www.dacoromanica.ro

464

Anton &Mtn,
Dentin 2
carte 7.

CARTE X.

de sus; lar& a1a1l, carii adee, la'cuia, dincoace de munV si in

Ardial tot aye stAphnirea moii1or, i cettilor sale. Cesti dara,
despre locurile Moldovii; in pArtile Ardialului de sus, Tara', eel
despre part Munteniii, in parcile Ardialului de gios, (precum
mai innainte anume vom arata i locurile, i cettile, carile eT,
in Ardial au sapnit). Deci precum am zis, cnd cAdd niscare
va varvari spre pArcile dincoace de munti, ei cu totil s5, trAg
peste munti, si de acolo s sprijeniia, i s apra, 0116 acei varvari sau spre Italia sa, duc (precum au facut Gotthii), sau peste
Dunre trec, (precum au %cut inthi Unnil, apol Bulgarii, Slovnii i Sirbii); sau spre amndoa -Armurile Dunrii, (precum
au fa'cut iars Unnii, earn' mai pre urrn s'au numit Unguri).
as Romnil Tar Asi pre locurile sale in Dachia necltiti rmnC.
Ce acst, carile zicem, pentru ca s nu cum-va socotsca, eineva, ca, sint cuvinte din voia, i polta noastra alatuite, iat martur
vom aduce pe Anton Bonfin, om strain, i Ungurian, carile, cu
deschise cuvinte zisele noastre intArind, zice: Valachi e Romanis oriundi, quod eorum lingua adhuc testatur,, quum inter
varias gentes barbarorum sita, adhuc extirpari non potuit. Ulteriorem Istri plagam, quam Daci et Getae olim incoluere, habitarunt, nam citeriorem Bulgari, qui ex Sarmatia prodiere, deinde
occuparunt. E legiunibus enim, et colonijs a Traiano, ac cmteris
R. Imperat: in Daciam deducti, Valachi promanarunt. Aded, :
Romnii, carii din Romani sint nscuti, care, limba lor i astzi mArturisste, macar ca intre multe, i deosbite nmurT au
sttut; ins5. cine-va (despre locurile lox.) sa-i dezrAdacinze, n'au
putut. Lcuit-au pe olatul cest de asta parte de Dunare, unde
au fost 15,cuind odnoara. Dachii i Ghetii; cci cel de cCia parte
de Dunttre, Bulgarii, carii au iesit de la Sarmatl, mai pre urmA
1-au cuprins. CAA din polcurile i Coloniile (adeca sloboziile), pro

carile Traian, i a1I inparati a Romanilor, ii-au adus in Dachia,

Valahii acestiTa s. trag.

www.dacoromanica.ro

465

CAP. III.

CAPUL III.
Aratei-sd trdeerd 1?om4nilor, din Volohia in Ardial de grijd tut Batie.

Din Istoricit eel vecbt, pre cat not am putut afla, pre altul maT
indAmanA mArturie, i mat bunA dovadA a aye nu putem, Mrti
pre Marin, carile de lucrurile Scuesti scriind, i pentru RornaniT
nostriT pomenste. Acesta darA scrie, ct pe vr6m cand au vinit
Batie cu TAtarat, numal Vlabit adecA RomaniT cu SAcuit inso-

tindu.sk nu numal cad pe sine ne stropsitt au apArat; ce Inca

si pe TAtart, din stramtorile muntilor inpingand, despre acl
pArtT sA intre in taxa Ungurtasck nu 1-au lAsat. Si singure numai acste doaa niamurT, au tampit nasul acelor vrAjmasi, si de
toate alalte a Evropit nmuri, nebiruiti VarvarT. Insh de pe cuvintele Istoriculut atavC sA poate intalge, ca Romanil cesti din
coace de munt1; adecA din Moldova, si din tara Muntendsca, cu totil
odat sA fie pArAsit pArtile despre campt, si la strAmptorile muntil or,
cumu-t pre la Cmpul-lung, pe la Ocnk pe la TazlAu, i pe la To-

trus, si pre la alte trecAtorT pre unde sint in tara Munteniasca, sA

fie oprit navala lul Batie. IarA ce Domn pe acdIa vrme sa fie fost
stApanitoriu RomAnilor, anume la Istorici sA aflAm, n'am putut; fr
cat putem cu socothla inteldge, CA Istoricit pomenind la anul 1206:
pro acel a tuturor RomAnilcor vestit Domn, Ioan: si vinire c6 din taT
a lut Batie, (And l'au oprit Romanit, cu SAcuil inpreunA, sit nu intre

in Arthal tamplandu-sh la annul 1236: de va Ii lungit acel Ioan

Vod Alexie Domnita peste triT-zAct de ant, cu bunA samA, poate

i nApada lut Batie in vremile lut sa fie cAzut. IarA de i sA

va fl tAmplat moarte mai denainte, (cAcT si pentru acCsta stire
dintr'altT Istorici neavand, cevas din capul nostru a adeveri nu
putem) fr prepus taste ca pe vremile a vre-unut fiCor, sau nepot a lut trebue sa s fie tamplat, carit Dragos Vod, i Radul
Vod sA fie fost, multe soc.otdle sint, carile ne pot adeveri Ce
pentru acsta avand maT pre urmA mai pre larg sA zicem, la
cuvAntul de acmu, sa vinim. DecT darA Romanit, emit in Misia
trecusk inpinst find de Bulgart, si de Latint, intaT au trecut Duca,

www.dacoromanica.ro

Marin Par. 2,
earte 3.
cap 13 ai 16.

466

CARTE X

nar, precum am zis, in Casta parte (deosabi de carii au ramas in

tara Grecsca) de grij lui Batie, atunc s'au tras la munti, trecand
la Ardl, unde cath-va vrrne, inttti cu poft, apol el cu dsila

opritI find de Bela Craiul Unguresc, acolo s'au i asezat, pana

ciind vrme aflA,nd, Dragos Vod cu o sarna, in Moldova, Tara Ra-

dul Vod negrul cu alp in tam Muntensca, s'au intors; pentru

cariT innainte la locul i vrm sa vom zice. lath pe locurile,
carile sint acmu a Moldovii, de peste Prut pang in Nistru, i
de peste Nistru [Ana' la Buh, i pAna in Nipru, in urma lui Batie,
au ramas lacuitorl, Tatarai ce le zic Comani (acest stint acmu
TAtaral caril sa, chiama, CobanI) (1), pentru carii am pomenit de la

inparatila lui Isachie Anghel, si pre la vremile ce au luat Lafluff de la Greci Tarigradul :Acsta ce noi zicem, din cuvintele lui Nichita Honiatis, curat sa poate adeveri, carile in Istoria
Melilla Xenia- sa as arata. Pre acstas vrme, i Joan Craiul Bulgaresc cu
tls in earte
Isterill sale re Latina prietesug legAnd, i inpotriva Grecilor, carii la Thessalia,
de pre urna Machedonia, si in alte a Gretiii Provintii cate-va apucnd, eines

de capul shu le tin, mArgand, pre unii au suppus, Tara pre altii
cu tocmle de pace I-au asezat. Cu care mijloc Henric inparatul
Latinilor mai cu vrme, Inca mai intarindu-sa, nu numai Thessalia, si Peloponisul in Gretia; ce incA i toate cetatile, earl le
apucasA Joan Alexie in Trachia si in Misia, stApaniril sale li-au
adaos. As dara Romnii nostrI, precum zisAm, de Latini in_
preunA si de Bulgaff asupriti find, li-au cAutat a trece DunAr
IarAs innapoi, la locurile sale cele vechi. larA caril s'au fost in-

tins pana in Epir la Gretia, acolo au si rAmas (pentru carii la

cursul vremilor, pe la inpAratiia lui Ioan Cantacuzinos, cAte-va
avem sA arAtAm). Iarl dupA ca au trecut Romnii din Misia in
Moldova, si in Munteniia duph 16, ani (precum mai denainte am
arAtat) s'au tamplat si nApala lui Batie, si as i trecer Romttnilor la Ardial tot de odatA s'au tamplat (2).

(1) NotA autograft a autorelul.

(2) In manuscript numeroLatia capitolelor sare de la nr. 3 la nr. 5.

www.dacoromanica.ro

CAP. IV.

467

CAPUL IV.

Aratii-sd, precum fi pre vrmd lui Batie, o samei de Romdnl au

fost ramas prin ceteifile pre marginile Dunterif, pdna in mari negra,
carii impreund cu cel trecufl la Arollal, au luat Protecfia Crailor

Ungure"
AO dal% in carte trecuta din IstoriciT streini, si dup adeverinta hronologhiii am artat, precum Henric inparatul Latinilor
in Tarigrad, la anul de la Hs 1210 au luat toate cetatile in Trachia si Misia, carile le cuprinsse Joan Alexie cu VlachiT, dupti
care au urmat si trcere Romanilor peste Dun 5re innapol. Asijdere am artat Ca cea dintai a lui Batie napada, si razboiul lig
cu VlahiT si cu Sacuii, s'au tamplat la anul 1237, adeca in al
17 an dupa inturnare lor peste Dunare. Acmit vine randul sa
aratam, o sama de Romani, cariT si pe vreme lui Batie, tot au

fost rAmas prin cetaVle de pe malul Dunaril 'Ana in mare

negr, si eel ce au fost trecut din Misia de Latini, si de Bulgarb impinsT, precum, si cand au luat Protectia Crailor Unguresti. Care o aflam din Istorici, sa, s fie tamplat pe la anul de
la Hs. 1222, adeca cu 12 ani dupa ce s'au intors la alalti peste
Dunare, mai pre urma; si cu 16 ani mai denainte de npada
lui Batie. Acesta dara a Romnilor supt CraiTa. Unguriasca Proteqie, precum din Istoricii streinT, cu curate cuvinte am aratat,
as din hronicele noastre, putin, si numal pe desupra, cum sh
zice, insmnata, a o arata ne vom nevoi. Dintre cii streini dara
Anton Bonita DeIstorici, cu acest marturie, intai ne base innainte Anton Bonfin ; cada
2 carte 9.
de atate ori de la nob laudat, carile zice, ca pe vrme lui Carolus CraTului unguresc, (carile au fost CraTu pe la anul mai sus
pomenit), sculandu-sa cu rzboiu, s'au luat cetate Severinul, din
maim Banulut carile atunc, acolo stiiptiniTa, alalta Ora a Vlahiii,
care n'are ape, (care s incelege Basarabia. sau precum noT acmit
cu nume Tatrsc IT zicem Bugiacul), si sa intinde pan la mare

negrri, au fost supt ascultare Crailor Unguresti. De pe aeeste

dara a lui Bonfin cuvinte, putem cunoaste, ca pe acle A remi
au fost piste lacuitori Romani, precum in Ora Muntensca, pe

www.dacoromanica.ro

468

CARTA X

DunAre in sus, pAnA la Severin, a pe DunAre in gos pAnA la

mare ngrA. Nici Taste de crezut, precum ace CraT Ungureti,
sA IA fie numit stApAnT a locuri pustiT, i de tot fArA oameni, i

ales Banul de Severin puteril sale biruindu-sA, nevrAnd i ace

cetate, (care una numai i singurA Iera Crailor Ungureti neascultAtoare), sA o suppue CraTuluT, el viind cu rAzboiu, 0 in putere au luat-o. Acsta s adeverete, i din Diplomatele Crailor
Ungureti, caril in toate Diplomatele, ce au fAcut, de pe la anul

1222 pAnA la anul 1270, au vrut sA scrie in titulurile sale,

Cralu, i a Gallitiii, care Taste Valahia ce intins din munte pe
malul DunAriT panA in mare negrA, de pre care nume poate cA
astAzi tinutul Galatilor s chmA. Acesta mai pre urmA (precum acum zishm), s'au chemat Basarabia; a cAriia lAcuitori, pre
vrm nApAzii lui Batie, prin cetAti neincApAnd s'au tras spre
Severin, i peste Olt, uncle i la stApaniia BniascA, unit dinsi

trIniT au aguns, precum putin mai gos sA va vide. Deci orl

1eunc1av1e in
Pantecte

c a p 129.

de pe aceti BAsArAbeti, orT de pe BaniT, carii stAphniia Severinul, i pAnA astzi, BaniT in taxa MuntenescA, macar cA supt
ascultar, i yob. Domnulul sint, insA dupA privileghiile poate
fi, carile d'inceput au fost avnd, i la Boerie sint mai de frunte,
i alta putre au peste Olt, nu numaT a gudeca, ce i cu mrte,
pre vinovati a cAzni; i tot acel vechiu titul de Ban is tin. IarA
acest nume Ban, precum II tAlcuiiate Leunclavie, va sA zicA,
purtAtoriu de Stiag. Ce pentru mai curat sa arAtAm precum i
Bugiacul, o data s'au fost chemnd Basarabia ; i titulul acest
BAnesc, precum este mai vechlu de cat Domniia Radulul VoclA
Negrul, singure cuvintele lui Leunclavie (pre carile le pomenete
din vechiu Istoricul Cureus Secretariul luT Maximilian Chesariulul), precum sint fata sA le aducem. Basarabia, zice, Taste Ola..

tul cel maT de laturI a Ora Moldovii, 'Ana la mare negrA, in

care Ulat sh cuprinde ChiliTa, i Moncastrul (adecl cetat albA).

IarA acest nume 1-au luat de la Besii, calif odata au lAcuit in

Thrachia. VAzut am, zice Cureus Istoricul, in curt lui Maximilian al doile, Avgustul, pre un Nicolai, de moiia sa din vita
Domnilor de Bassarabia nAscut, i precum Uricile, carile cu
pecotT de plumb arAta, i mai vartos i une mArturii u Veneti-

www.dacoromanica.ro

CAP. V.

469

Tanilor, carile acsta adeveriTa, precum acesta, Ora Bassarabia,

0, 'T fie lost moiYa.
i Tara Lounclavie inteacela loc zice: TA-

rale, carile mai de nainte vrme Tera supt stapanir Craiii Ungureti; din carile unele i acmu sint tot supt a eT stapanire,
sint acst: tam UngurTasca, Dalmatia Croatia, Slavonia (adeca,
Illiria), Ramia sau Rama, (cu care nume in titulul Crailor UnguretT s. intalege Bosna), Sirbia, Gallitia, sau Vlahia, Lodomiria, Comania, i Bulgaria. Catra, acst rY, face-s i pomenir
Banilor Mohavinnilor, i a Severinnilor, care Severin Taste ce
tate in tara Muntensca langa, Dunare de Sever inparat zidit.
Tara. numele Ban O. cunoate, zice, ea' Taste tcut din numele
Bando, carile in Pravilele, sau aezamnturile inparatetY, sa zice
Banderium, Iara GreciT zic BanuluT 43Xxp.ouXe<pcs, de la cariT
lutuid TurciT a lor sal, li-au zis sangTac Beg. Acst dara, pana

aic Leunclavie. Iara Laonicos Halcocondilas, zice, precum cel

maT vechiu a Moldovnilor scaun au fost AnxdroXtc, adeca

cetatea alba; care nu poate s s intaliaga, ca doara au fost

scaunul ederiT Domnilor, dup inturnar lui Drago Voda de
la Ardial, caci de ar fi fost vre o data Cetatd alba scaunul
Domniii, Hronicile MoldoviT, carile scriu viata Domnilor de la

Drago Voda incoace, acsta nepomenit n'ar fi lsat. De care

lucru MIA prepus sa poate intalge, ca cetat6 alba au lost seaunul stapanitorilor acelor Romani, caril i maT denainte, i pe
vrm prziT luT Batie, prin cetatile de pre marginile DunariT,
neclatiti au ramas, adeca, de la mare ngra, pana la Severin.
CAPUL V.
Aas1a siT pante inplge, din Bronicul Ora Munienefti,
nicul Moldovenesc.

i din Hro-

Iara dintr'ale noastre Hronice, intaT dovada, avem din cel Mun
tenesc, carile ()ice, ca cand au Teit Radul Vod Negrul de la
Ardial in tara Muntenesca, atunc i BasarabetiT, caril Tera
maT denainte lcuitori pre Olt, sculandu-sa cu totiT au vinit la

www.dacoromanica.ro

470

CART$ X.

Radul VodA, i i s'au inchinat, dandu sA, supt ascultar, i poronca luT, ca deciia numaT unul Radul VodA, sA fie peste totT
stApanitorTu; IarA pentru acei BAsArAbetl ce lAcuTa pre atunc
de la Olt incolo, i cand, i de unde, i ce niam sA fie fost,
Hronicul Muntenesc, maT rnult ceva nu aratA. IarA de vrme
ce Leunclavie cu Cureus SecretarTul, amandoT In clata IstoricIascA vestiV barbati, mhrturisesc, precum acel nArod, ce s'au
fost chemand BAsArabT, n'au fost de alt niam, nicT de aTur vi.
nit, ce tot din nmul Romanesc. IatA cA fArA gre putem socoti,
ca o samA de Romani, i maT denainte, i maT pre urmA, 'de
prada luT Batie BA fie fost rAmas neclAtitT pre locurile sale, i
ales prin cetAtile, de la cetate alb, precum am i maT zis, pAnA
la Severin; i precum acel nArod BAsArAbsc sculandu-sA de pe
campiT BassarabiiT, s sa. fie tras spre padurile OltuluT, i acolo
deciTa sA fie rAmas locaT; de la cariT i astA-zi familia BAsArA-

betilor in Ora RomanscA sh trage, luand adecA stApanitoriul,

sau Banul lor de atunc, nume de pe numele nAroduluT, din

care familie F}i Domni vestitl au Teit in taxa MuntenscA, precum cursul Istoriii innainte la locul sat va arAta.,IarA din Hronicul Moldovenesc, intal zicem, cA mare jle ne iate, cAcT Hro-

nicul, carile au fost scris mai denainte de lironicul lui Urche

Vornicul, i a lui Misail MAzacul, sA aflAm nicT cum n'arn putut.

Iar A. precum cel d'intal Istoric a tAraT Moldovil sA nu fie fost

Urche Vornicul, singur el mArturisdte, de vrme ce in multe
locurT pomente de Hronicul cel Moldovenesc. Aijder Misail,
i Simion vede-sA, acel vechlu hronic sA-1 fie avut la 'Tiara,
cAcT i eT pomenesc de acelaT Hronic, precum i de a luT Ur&
che, i ales Misail ChlugArul anume insamnzA, precum acel d'intaT

Istoric, au fost insmnand viTata Domnilor, de la Drago VodA,

numaT pAnA la MAI. VodA *chiopul. Zicem darA ch mare jele
ducem, pentru cAcT acel vechTu Hronic, la manh nu ni-au vinit,
Tad. pricina Taste, caci vazind noT adAosAturile basnelor, carile
acel Misail, i urmAtoriul luT, Simion, din uscatA tidva lor li-au
scornit, i in PridosloviTa IIroniculuT buT Urche, MIA nicT o rucone a le amesteca au indrAznit, atata, cat acmit orT-ce i ado.
vAr ar fi scris, toatA Credin0 '-au pierdut, cad semel mendax,

www.dacoromanica.ro

CAP. V.

471

semper mendax, odata minciunos, purur minciunos, rmane,

6 & ivi. xaliv Irani, cel ce inteuna, acela, si in toate; si excl. acsta
Taste dobanda minciunosului, ca (And ar grad si adeverul, sa, nu

sa ma! crza. Iara de am fi avut acel vechiu Hronic la Juana.,

precum pentru inturnar lui Dragos Voda la mosiTa sa, as pen-

tru alti Romani, earl! au mai ramas pe supt mun0, si pre la

locuri mai tar!, si dupa nrtpada lui Batie, multh lumina, socotim,
in a flar, si in stiintare adev6rului c'am fi putut ave. Iara dintr'
acste Letopisece, carile acnnii prin manule noastre sa, poarta,
macar ca chip, si socotiala de adevarata. Istorie nu pot aye, IDA
pre cat arata, ca si mai denainte de inturnar Moldovnilor de la
Ardl sa s fie aflat nista Cojocari UngurT la Suciava, si nista
OlarT la 'Bae, si de un Iatco Rus, la satul, carile de pe numale acelui Rus, si acmil sa, sa fie chiemand, Ietcanii, Acst
..

de au fost a adevrat, putem zice, ca de mirat, lueru Taste,

cum Ungurii si Rusil, oameni streini find, s'au putut stavi, si
a sa, tine pre acale locuri, Tar ad de mosie, nici cum ? Ce acestd, precum adeverul Istoricilor streini dovedste, as no! le tinem, sa nu fie alt, ILA numai Basne din slab! si prosti crier !
scornite, precum si de capul boului in pect WAY, s s fie
luat de pe Boul cel salbatec, pre carile gonindu'l erttoa Molda,
si innecandu-sa in apa Moldova, de pa numele meg catle intal
apa s s fie chemat Moldova, iar apol de pe numele apii, toga
Ora. Ce pentru pect Oral', am aratat aTur, ca nu poate de
alur sa s fie luat, fara numai de pe Cetate care intal au facut
TraTan inparat in Dachia, si au numit-o Caput I3ovis, Capul
BouluT. Iara numele Ora1 marturi ni sint IstoriciT strain!, ca Inca
si mai dennainte de Traian, cand traiia pe acest locurl DachiT,

o parte din Dachia, s'au fost chemand Molisdavia, adeca Davia

moale, si multe cetati inteansa, a carora numere mai mult srt
sfarsiia in Davia, sau Dava. Asijderea targul Romanul, carile
Taste pe apa Moldova, dupa ce s'au asezat Romanii lui Traianin Dachia, s'au fost chemand Forum Romanorum, adeca targul Romanilor. Acst dara numere Istoriia adevarat as le va,
me le zice, Yara nu scornite, (precum va BasnuitorTul Misail, si
altul ca dansul Simion) din Mace de cojoc, si din harburi de

www.dacoromanica.ro

472

CARTA X

oale. Ce pentru acst in easta datt maT multe a zice prsind,

poftim pre cititorTul nostru sh nu st, lenosca a cerca in carte
hotaririT traT MoldoviT, pre care cit patru anT mai innainte in
limba Ittinsca am scris-o. fart de va place lui Dumntztu WA
maT fim intro viT, ci pre acTa in limba nOstra; ca ci pre aasta,

a o intoarce vom pune osteninta, et acolo nedejduim, ca de

toate pre amtnuntul, ci indestul sit va inctiinta.

CAPUL VI.
Aratei-sei, moOile, cetdfile, teirgurilc, fi olaturile, carile all inut odatel
1?omanii. din Moldova, qi din fara Muntendscel, in Ardl.

Aducu'm aminte, precurn pomenitiT Misail, ci Simion, ci cAtrt

danciT adaosul Istratie (carile ci Logofat al triile au fost la raptosat
Prtrintele nostru Constantin Voevod Cantemir), precum in Pridos
lovila LkopisetuluT lor, ci alta napaste arunct asupra luT Dragoc
Vodt, cu Roma.niT saT, nu maT nesctrndtviCoast de cat c dintaT,
cu temnitile ci cu TalhariT RamuluT, ci cu Laslaul lor cel minciunos.
lndraznind dart eT scriu, precum Dragoc Vodt cu oameniT stY, sa
fie fost stransura de oameni proctI, adect pastorT, caril ic tin viata
prin munti, cu oile, apoT din ptstorT ii face vaniltorT, ci cu tamplar6
vanatuluT sa fie trecut muntii din Ardial spre Moldova, ci ac st fie
descalecat taxa MoldoviT, cu ace stransura de oamenT, intre cariT
at fie fost ci UngurT, ci. RucT, ci altele ca acCst bloydrituri, ce
zic eT in pomenitul lor hronograf. Deci dart pentru Dragoc Voda,

precum au fost Domn, ci fiCor de Domn, in cursul cuvantuluT,

innainte, pre larg vom arata. lara aic aratand noT mociile, ci
cetttile, carile au inut RomaniT amanduror ttralor acestora in
tara ArdIaluluT, de pre acest curat st va put cunoacte, precum
nu prostime, nici chipurT necunoscute au putut sa fie oamenii,

caril cu acest Mitt de mocii au tost slabitT. Ace dart vde-st

ca dupit cc s'au tras RomaniT noctri pre vrCme naptzii luT Batie
spre Ardial, ci apoT Bela Craiul Unguresc dupt ce s'au intors la

. Craiia sa, (precum la locul au am spus) ci vzindu'c Ora, ci

www.dacoromanica.ro

CAP. IV.

473

toata oblastila de fierul, i focul Tataralor sfarAmata, si de lacuitorT ass maT de tot pusteita, i desertata, precum n'au mai
lasat pe Cavalril ceT de Rodos ce 'T vinisa inteajTutorTu sh sa
intoarca InnapoT; ce cu darurl marl i multe biruindul, T-au ficut
sa ramile lacuitorT in tara sa, dandu-le cu privileghiT lune, si
late mosiT, in care chip putem crde, sa fie facut i Romnilor
nostri, carova locuri de trath, i mosil indestule aratandu-le, sa 'T
fie oprit in Ardl, din cara uniT maT pre urma cu DomniT lor
s'au intors la mosiile sale, adeca in Moldova, si in Ora Muntensca, Tara unii pre aclsT locurT in Ardl au ramas, precum
tuturor stiut Taste, ca Arddlul i acmii de Rom Anil nostri Taste
plin, cariT pana nu de mult, nmis1 ca aceiTa Tera, cat si in sfatul
de obste, inpreuna, cu ala1T UngurT, i SasT incapd. Acestora dara

tuturor Olaturile, carile sa Ii s fie vinit, deosabT de stiinta de

obste, marturi ne sint Inca i Mapele Gheograficesti, adeca tablele ce insamnza hotarAle, i inuturile taraT ArdTalulul, si ales,
carile cu porunca lui Emeric Techelie Domnul Transilvaniii s'au
tiparit. C. Mappa alta nu Taste, fail numaT Istorie in siruirT insamnata, care de cat IstoriTa in slove spusg, maT chiar, i maT
aiav arata partile loculul, i tinuturile tarn In pomenita dar
Mappa, toata tara ArdluluT in cate-va ProvintiT, adech tinuturT
sa desparte, din carile unele (deosabi de cle Sassti au fost Moldovenestl, adeca, a Romanilor, cariT au fost trecut acolo despre partd
MoldoviT, Tara:altele Muntenesti, supt a carora nume i pana asta-zi
s chTama, i sa scriu. Iar maT de nainte de napada lui Batie,

dupa ce au scos GhepidiT pe RomaniT cariT au fost [pus] TraTan

in Ardial (precum noT la locul sii anume am pomenit) alto co-

loniT de la Italia sa maT fie vinit, sau intr'alt parte in Ardl

sa maT fie intrat, nici la un Istoric noT n'am aflat, de care lucru
de crezut Taste, ca dupa ce s'au inturnat CraTul Bela la CraiTa
sa sh, le fie dat, precum zisam, acste, ce vom s pomenim mosiT.
DecT dara din tinuturile Romanilor de Moldova, intaT Taste tinutul
Rudivanii, carile maT denainte romanste sa chema Rodna; Tara
cetate intr'acel tinut s chlama Vestendorf. Al doif tinut au fost,
Tordia, pe apa Morasulul. Al triil tinut au fost Cochelvar, carile
Taste intre Cllusvar, i intre MediTas, pe apa Cochel. Al patrul

www.dacoromanica.ro

474

CARTE X.

tinut au fost Totrus, cu cetate Pogava, cu alalte multe sate a

Olatului su. Romnil poate fi acestui tinut find trecutT de pe
apa Totrusului, si a Bacaului, cu acelas nume au numit i tinutul
din Ardial, in carile s'au fost asezat ei, Totrus, i cetate de pe
Bacov, Pogava; putin oarece Ungurii voroava numerelor, dupa,
graiul lor schimbnd. Asijder Romanii despre parte tarai muntenesti, pre langh tinutul, carile acma s chiama Zatmar, au tinut
cetat Fines, Cheplac, Be ling, Papnet, Bele, i Miscovul. Jar intre
Alba Julia (care Taste Oradiia mare), si intre SibiTu, au avut targul
ROiii, a carnia lacuitori apoi dupa inturnare s'au chemat ciata
Rosin, precum i ciata Sirbilor ce sa chema Venedii, s'au chemat
Venetini, precum i ast-zi in tara Munteniasch, acste cte cu
nemutat nurne sa tin. Acolos mai avut-au i tinutul Halaos, (din
carile apoi au Tesit Radul Vod Negrul in tam Munteniasca), pi
BeniT, MorsniT, Hacegul, i Verhel, (care cetate intai s chema
Ulpia Traiana). Asijdere, pe apa Strela, carie asta-zi ii zic Strig,
au avut MediTasul, Cras, i Sapsonul. Acste olaturT dara, i cetati au tinut Romnii pe acla vrrne in Ardial; i deciia cata.-va
vrme, au ramas cu UnguriT, i cu SasiT mosnni, i staphnitori

acelor locuri, unde RomaniT nostri pe vrme lui Batie sau cu

Domnul lor loan Alexie, sau cu vreun fiCor a lui, pre carile sail fie
chemat Bogdan (del pentru aeasta chiar a ne adeveri nu putum)
sA sa fie asezat, insa cu Romanii pre acele locuri Domn s fie fost
un Bogdan Voda, nu numai cad i asta.zi intre Romanii ArdelenT BA pomenste; ce Inca i targul Bogdan, carile Taste unde
da apa Maramorasului in Tisa, de pre numele acelui Bogdan sa
sa fie chemat, socotim. Iara acestui Bogdan Voda sa-1 fie fost
porecla, Negrul, s dovedeste, ca si Radul Voda in tara Muntenesca, s'au chemat Negrul, i Wale amandoaa, una s'au chemat
MeXavt BXertzta (Vlahia niagra), Tara alta MsXv Boykvbx (Bogdania

negra), si assi Domnul Moldovnilor la Istoricul Laonic Halcocondilas s chiarna s'Apxov rifis

Xcv

BoyaavEas, adeca, Domnul

a Bogdaniii negre; de la IstoriciT Grecesti, mai pre urma, si Istoricii TurcestI inprumutandu-sA, in cle mai vechi Istorii a
curtil InptraiIor turcesti, taril muntenesti IT zic: Sajj Caraiflac, larit tariT Moldovii 03s3.3 Cara Bogdan, aded tarale a

www.dacoromanica.ro

CAP VI.

475

lui Bogdan cel negru. Ce de acst la locul sau innainte, i maY

pre larg avem de zis; larit acmn in scurt atata vrum sa aratam,
ca de pre acst moiT, pre carile 11-au tin ut RomniT notri in Ardial,

cu UnguriT i Sasil inpreuna ndmii fiind, alave sa cunoate, inthi:

ca dupa ce au trecut eT in tara Arddlului, nu ca nite oamenT

proti, i fart, capete, sau ne bagati. in sama EA fie fost, ce cu
DomniT, i Nmiii lor sit fie lacuit pre acle locurT. A cloa, sa
cunoate, ca vazind maT pre urma Tara aceT. Romani, precum
locurile lor cdle d'intAT s'au curatit de poTad Tatartlor, (precum
innainte vom arata, cum, i cu ce mijloc s'au rklicat TatarAT de
pe acstd locurT), Tara cu Domnil sal', Tart nu cu strnsura din
PastorT, precum mazacil pomenesc, s'au inturnat la locurile sale
cdle de movie; adeca Drago Vod fiCorul luT Bogdan Voda, cu

o- parte in Moldova, Tara Radul Voda Negrul, sau trate, sau

var luT Drago Voda, cu alta, in tara Muntendsca. Amagtesa Neculai Costin Logofatul, carile (land de nite cuvinte a lui
Anton Bonfin, uncle el zice, ca pe vrme lui Ludovic CraTulul
Unguresc, un Bogdan Voda, sa sa fie intors din ?midi Tara la
Moldova, insa acest Domn pre vrdm aceluTa CraTu n'au putut
fi Bogdan Voda, carile au trait cu RomniT in Amid], mai denainte de inturnard lui Drago Voda, ce au fost Stefan Voda, cu
porecla Bogdan, ficiorul Jul Drago Voda, i nepot luT BogdanVoda, carile find acmn Romnii de *Iva anY maT innainte in Moldova, pe vrdm luT Liudovic CraiuluT Unguresc i a lui Stefan
Voda Domnul Moldova', au maT fost i alte poiade de 'Mari,
cu Atlan Hanul Tatarasc, de a carora nevoe acest Stefan Voda
Tarai s'a fost tras la Ardl, apoT dupa radicard Tatartlor, i Stefan
Voda, cu bejeniile sale, Tara s'ail intors la Moldova, card ad sa
fie fost din singure cuvintele buY Bonfin curat sa poate inteldge;

ca el nu zice, precum acel Bogdan Voda atuncd inthl sa

fie

ieit de la Ardial in Moldova, ce zice, cit radicandu-sa TatarAT

de pe Moldova, Bogdan Vodt, Tarai s'au intors la locul sdS.

Ce acsta povdste cu Atlan Hanul, i cu bejenird luT Stefan

Voda (caruia Bonfin de pe porecla IT zice Bogdan) in Ardial,
in IIronicul Molcbovit dupa Teird Elf Drago Voda, de va invoi

Dumnazau, pre larg vom zice ; larit acmil la rndul Hronologhiei, de unde ni-am abatut, sa ne intrcem.

www.dacoromanica.ro

476

CARTE X.

CAPUL VII.

Aratd-sd, cum Grail 1ardf au luat Tarigradul -cle la Latini.

Theodor Lagoarig. Let 1259.

Zis-am darA in cle trecute, precum ca. la anul 1259 Ioannis Duca
inpAratul Grecilor, dupA ce au inpArAtit anT 33 murind; au stAtut
in locul luT inpArat fiCorul sAu, Theodor Lascaris; Ce acesta incA
numaT triT anT, i aate-va luni inpAratind, la anul 1259 au murit; si
rAmaind fiTul sAu (1) cucon numai de sese ani, cu testament de moarte
1-au lAsat pe paza until Muzalos, adecA ea sh, chivernisasca' lucrurile
inpAratiiT, pAnA va sosi fiorul sAu la varstA. Care Muzalos, ca un

spurcat viclian, dandu-s cuvinte cu Mihail Paleolog, in curandA

vrme, i assT inteacelas ann, pre cucon si din inpArAtie, si din
ViatA I-au scos. DupA a cAriffa peire, cu sfatul de obste, ales-au la
Mihail paleolog. chivernisala inpAratiiI pe Mihail Paleolog, insA cu titulul de Despot. In vrem darA acestuT inpArat, la anul 1266, GreciT Tar& au rAsMt 1266.
cumpArat Tarigradul de la Latini, a cAriTa tamplArT Istorie, Nichi-

for Grigoras pre larg o povestste, din carile noi, cat pentru trebuinta insmnArIT ar fi, scotind, pre scurt macar insa, cu condeTul nu

o vom trce; Intrand zice, al trifle' an, a inpArAtiiT luT Mihail

Paleolog, s'au fost sculat un Domnisor, pre carile asijder Mihail I-au lost chemand, i cu chip talhAresc, au fost intrat in
Machedonia, si in Thrachia, si au fost prAdand cettile i satele
carile Inca tot sa tine de oblastiTa inpAratiiI Grecilor. Mihail inpAratul, instiintindu-s5, pentru rautAtile, ce fAcd acel talharTu Mihail, au gAtat cath-va oaste, i supt HAtmAniTa fratine-sAu ml
Alexie Stratigopul (pre carile acmu i Chesar ii fAcusA), au trimis-o,
pentru ca sa, spargA ace adunAturA de prAdAtorT; insA in taina. T-ar
[fi] poroncit, ca trecand pe aproape de Tarigrad, i instiintindu-sh.
de slabA, i Mt% oranduTalA paza Latinilor, dandu-i fortuna indA-manA, ori cu ce chip ar put, sa sA ispitTascg, candail farA vste,
ar put rAzbi in cetate. (Lungh iasie povstd aCasta, ce noT pentru
a noastrA trebuintA foarte scurth o facem). ChesarTul darA Alexie,
cu oast de la Nichea purcegand, i noapte sosind cu CAtArgile
(1) Luc alb in manuscript.

www.dacoromanica.ro

CAP. VII.

477

supt Tarigrad, au scos cAta-va oaste la uscat, caril (land noapte,

peste un om batrn Grec, Inca mai bine s'au instiintat, precum
LatiniT nici o grije de vinir neprilatinilor nu poarta, i precum ci
numaT despre Limanul din luntru, unde le stall i vasele, s
strajuesc; Tara despre uscat, nu numaT prin turnurl, ce asesi nici
pre la portl nu 0, strajuesc. CAtr adasta le spund, precurn el stie
o gaura pe supt zidul cetatiT, prin care chtT-va intrarmatT, tot de
o data vor put; intra in scurt: cu povatuird acelui batran, ctiti-va
slujitorT, pe ace gaura, cu mare inima, au intrat in luntru, cariT
indath chte-va portI a cetatiT deschizind, ChesarTul Inca cu alaltl,
nirne inpotriva stndu-le, in cetate rzbind, din cate-va partl au
poruncit di-au dat foe caselor, i ase de o data cu mare chiot

spre in luntrul cetatii 'purcegind, pre orT-cine timpina, supt

sabie pun& LatiniT cu inperatul lor, din somn, supt foc, i supt
sabie desteptndu-s, nu de alta,ce numaT CU fuga la corabiT sa
scape, s'au apueat. Grecil. stiindu-s putinatate, cu goana Jul intisiTa, ca nu cum-va nevoTa, s-'T intoarca in vitejie; ce maT var.-

tos, cum sa zice cuvntul, pod de argint, pentru ca maT pre

lesne in corabil sit saie, le astern& AO dart cetate, precum ce din
afart, as ce din luntru, desarta litsinci, apuchndu-sT numaT co

rabiile, fart nicT o zabava, s-'au deschis panzele, spre Propontis. Iara Alexie Chesariul, stapnind Tarigradul, indatas, de neasteptatt narocire ca adasta pe inparatul insciinta, carile frtra
nicT o zabava, de la Nichea, cu totul radichndu-sa, a vinit in
Tarigrad; i ase inparatTasa cetatilor, Taras au vinit pre mna
stripnitorilor eT, ceT de movie, si adevaratT. Luat au dart GreciT

de la Latini Tarigradul, la anul maT sus pornenit, in luna

luT Iulie 25, dupt ce '1-au fost tinut Latinil fara, cale, i tintnste anT 58 lunT 3, Tart dupt ce au asezat Mihail Inparat scaunul inparatiii GrecestI Tarasi in Tarigrad, i T-au intarit lucrurile
nu cu putant lauda vecilor acelora, la annul 1283 dechemvrie

11, de boala ce 'I zic, izbacnird inimiT, s'au savhrsit, dupt ce

traisa anT 58, si inparttist 24.
DULA moarte luT Mihail Paleolog, a statut la inparatie fiTusitu Andronic, carile s'au numit cel batriln. Pre vrm inparatiii

www.dacoromanica.ro

Lilt 1288.

478

CARTE X.

acestui inparat, arata-ne Istoricul Nichifor Grigoras, nu numaT

intarita, i slvita stapanire in Vlahia, ce Inca precum Craiul
Sarbesc, sa fie luat vie Craiasa, pe fata Domnului de Valahia,
pentru care, pre amanuntul vom zice.

CAPUL VIII.

Aratd-sit, precum Creul Sirbasc, curand dupc1 prada lui Batie,

sa fie avut Crenasa, pre fata Domnulul de Valahia.

Andronle
eel swan.

Frumos, i adevarat Taste cuvantul, carile zic batranii noOrT,

ea, nime nu poate ti thai mult pe altul, de cat singur pe sine;

insa pentru cAcY qtiinta pentru sine iaste mai gre de cat toate
vtiintele, pentru acia pentru sine, mai mult trebue s criaza pe
altul, de cat pe sine. Socotiala acestui cuvant Taste acsta, ca
cine iv crede mai mult vie, de cat altuia, in grevala trufiii sa
nu cazil, peste putinta Taste; Tara cand pentru sine, mai mult
altuia de cat vie crde, atunc cu multul mai vartos iv staruiavte

stiinta, care in sine, vi pentrn sine are. Cu acesta dara chip,

cand pentru lucrurile noastre, veri bune ar fi, veri proaste, nu
noT, se streinii marturisesc, atunc cu buria sama, i pentru stiinta,
care avem in noT, putem fi adeveriti; vi de probozir i cleveta
altora paziti, i feritt ne putem tine. Deci dara, cu aeasta pravil, i noi adeverinta Istoriii, ce vom sa aducem, urzind, cl

ce de la altil pentru noi sa marturisesc, la mijloc a aduce pureedem. Pomenit-am dara mai denainte, precum pre la annul de la
navter Cuvintului intrupat 1246, sa sa fie radicat Batie cu TAtarai sai despre partile Evropii, i s sa fie intors Taravi la locurile sale. Avijder, precum vi Bela Craiul Unguresc, carile de
nevoia Tataralor, 'Ana la Dalmatia fugisa, sa s fie inturnat Tara la Craiia sa in taxa Unguriasca. Iara acma, pe la anul 1274,

adeca cu 9 ani mai de nainte de a -sia la inparatie Andronic

cel batran, aflam la istoricul Nichifor Grigoras, carile cu devchise cuvinte scrie, precum pre la anul pomenit, Craiul Sirbasc
sa fie avut Craiasa pe fata Domnului de Valahia, care an Taste

www.dacoromanica.ro

CAP. VIII.

479

numal cu 28 ani mai pre urmk de inturnar lui Batie, i cu capva ani mai innainte, de cat annii, canT inskmnez Hronicile noastre

sk fie iesit Dragos Vodil, in Moldova, si Radul Voda, in Ora

Munteniasck. Ce pentru gresala ce fac Istoriile noastre in skmluire annilor, si in insAmnare annului ieiriY acelor Domni,
innainte pre larg avem de artat; lark acmit la cuvintele lui Grigoras sk ne uitam, i s videm, cu ce pricin au fost el indemnat, de au pornenit, precum Craiul Sirbesc sh fie avut Craiask

pe fata Domnului de Valahia. Deci pentru mai bunk credinta,

cuvintele Istoricului, precum sint, as Ellinste le vorn pune
fat, carile sint aceste: T6.11TilY TtY 'Euiioxiav (asX(piiv reo5 'Avapovbtoo Grigoras Nand
TO5 BacOseck) Trip 41q 6 Kpakriq EEO ia.c iC)Isec yoYO:ota Xotpety, 'Cy cca6ytCo6clac

7C0t11671 7Cpbc Pollottouc cnrcak (tap* yap fly cd o6 SLiXtre, th thw

Pop& Roy atel. otwzgwv ltp
ant groXecg, xoti xthpas, ths thv ocipoiy,
sag ai X1LCOI.Leyoq) so5 TO TCOXXliCkil lieptCcoliytv t potacXet tv uropky
Ilpthsoy ;Ay Ost repi-rXsioyog son Kpeckil TEXiaq kilo= Saorepov, OTL
elso, nit toti BotoiXecog ocaeXA
ToaoxEcc., xat oUa'axpoLg ibaN CaoOsty 71yeizeso sow Xeyncoy. TrAsoy, 3Tt
xat T6Taprov v Orep ifra auvont6acov, riri yap 7Cpdyrri Onaspi soy rte.;
7tat r'rjv &Itsivou aovirtay aucotrAwatoy

BXaziocq 'Apxoyrog oo1, )(Om; swag csovontlaas eisa a6riiv V keittpev elq CV ,Opatizqthylv, ipflys Thy yuvatx 'aSeXpilv TO5 co7)7 aa6X
TOL), th p.ovaxotbv cy'yrtv Ireptnacts icpTepov aripx : Etta vijc roiv ripepc:(XXcoy

&xX73Eag avOiCalib-tic

irt

itoX5 Irpbs TOY 7CapaY01.1.0Y, emtiptec

xoci ocinip LV& rokip ,thy xpvoy, &Tem a Thy ctheXvilv tot5 ttig Bou.Xyapin4 Cipxonos EffevaoaXapoo, (34yrov tpctily ocUsip.

Carile in limba noastrk sk intkleg ase:

Trimitind, zice, Craiul sirbsc, poftilia pre aast Evdochie
(pe sora inpratului Andronic) sk o iae feme i ve.nich pace
cu Romeii sa', fach, caci putrnic iera, nici s prsiia, lucrurile
Rorneilor tot-d-una a tulbura, pre une orase cuprinzind, iark une
ttni prAdand care lucru in multe cugete cu prepus duce pre inpa
ratul, intai, caci prietesugul Craiului foarte de trebuint socotiia; A
doa, ckci sora inpratului Evdochia, macar cu coada urechii lucru
ca acesta s. auza, nu prirnia. A -Lila, caci casatoriia, care el acmit

poftiia, Tem a patra, de vrme ce pe fata Domnului Romnesc,

pre care o avusse mai intai, dupa ce traisa cu dansa cati-va

www.dacoromanica.ro

1, carte 6.
cap 9.

480

CARA X.

anT, apol au trimis-o in tara sa, i luasA pe sora mueriT fratinesat', pre care dezbracand-o din Shima cAlugarescA, o luase feme.

Ce pentru lucru fail lege ca acesta, beserica Sirbasca multA

vreme standu 'T inpotrivA, pentru ca sa sa strice ace castorie,
T-au cAutat a o lasa i pe acTa, t i a luasA a triTa mulare pe fata

lul Svetoslav DomnuluT Bulgarilor. Grigoras dara Istoricul ca

aceste, Tara noah mare jle ulau lAsat, cad nicT numele CraiuluT
SirbAsc, nicl numele DomnuluT de Vlahia, Cine sa fie fost, si
cum sA-'1 fie chemat, nu pomenste; ca de ar fi pomenit numele
DomnuluT de Valahia, multA i nestAnsa lumina ar fi dat adeverintiT hronicului nostru. Ce de vrme ce Grigoras, cu acsta ne

lasa lipsitT, merge vom pre la altiT, pentru aastas, mai cu

(Wins a cerca.

CAPUL IX.
Oblic4te-sd numele Cralului Sirbasc, carile au finut pe faa Domnulla
Romdnesc.

LAtopisEtal
Sirbeso

Glava 9 3.

Din Ltopisetul Sirbasc, aflam, precum acel Craiu Sirbasc, Carile au fost cersind pe Evdoohia sora luT Andronic, ari apol nu pe
soru-sa, ce pe fie-sa Simonidis, au luat, sa-'1 fie fost chemat Milutin, liCor luT Stefan, nepot altuT Stefan, si strAnepot luT Simeon,
carile intAT intro stapAnitoriT Sirbilor, au luat titul de Despot.
Ce singure cuvintele LtopisatuluT sa aducem : DupA ce au luat

zice, Milutin pe fata lui Andronic (Tara cum au luat pe fata,

nu pe sora lul Andronic, maT gTos vom arAta), i s'au nAscut
dintrInsa un floor, caruTa T-au zis Constantin. Iara Stefan, asijdere fiCor luT Milutin, carile Tera nascut din femTa c mai* d'intAT,

(adeca care zice Grigoras c'au fost fata DomnuluT RomAnesc),

cazind in ura mastehil sale Simonidil, '1-au zavistuit la tata sau,
precum ar fi ispitit-o pentru spurcata pre-curvie. Milutin crezind,
cu lacrAmT amestecatelor mincTunT a mueriT, au prins pe ficTorul
sail, 5i fara nicT o mila T-au scos ochiT; i ase orb, (pentru ca

sa fac deplin voTa inparatului) inpreunA cu doT cuconi, ce aye,

www.dacoromanica.ro

481

CAP. IL

anume Dumn i Duan, '1-au trirnis la Tarigrad. Dupa, acst

scrie Tara acolo, precum Stefan orbul traind in Tarigrad, dupa
cinci ani, Sfantul Neculai cu mare minune, sa-1 fie dechis orbit,
si dupa moart tatne-sau lui Milutin, s se
fie intors Tara in
Sirbirne, unde prinzind pe Constantin ficiorul Simonidii, sa '-1
fie omorat, i sa fie statut el la Craie. Ce acst necautand la
trba noastra, altora le lasam, i vinim la cuvant. Pentru acstd
nu atata am fi odihniV, numai cu Letopisatul Sirbesc, di n'am
vid acst1 marturisind, i Istoricii Greceti. Ca intai acela
Istoric Grigoras intr'acela loc scrie, precum Andronic inparat,
avnd mare frica de putdr Sirbilor, i vzind c soru-sa Evdochia, (card Yera ramas vaduva, de dupa Ioan inparatul Lazilor),

pentru pricinile, carile mai sus s'au pomenit, dupa dansul s

marga, nici cum nu vr; de nevoe pentru ca sa-1 plinlasca pofta,
i-au cautat numai sa-'s dd pe fatasa Simonidis dupa dansul,

find copila numal de 5 : ani. Masta dara ad adeverindu-s,

acmn avem datorie a arata, precum acest Milutin Crain] Sirbilor,
s fie luat pe fata Domnului Romanesc, pe la anul de la Hs 1274. Let 1274.
Palilmeris
precum mai sus am pomenit. Pahimeris Istoricul aerie, precum cart
1, cap 31.
aciasta nunta a lui Milutin cu Simonidis fata ILA Andronic inparat, s s fie facuf la anul: 1299: find atuncd Milutin la varsta
de 45 ani. Acdsta, varsta a lui Milutin o samaluiate Posonie, in
notele lul Grigoras, la capul al seseld. De vreme zice, ce singur
Grigoras aerie, ca atunc Milutin Tera cu cinci ani mai batran
de cat Andronic inparatul; Iara Andronic cand s'au dat fata dupa
dansul Tem, de 40: de ani, iat ca Milutin, child au luat pe fata
lui Andronic, au fost de 45 ani. Aural de aic lesne putem so-

coti, ca Milutin cand s'au insurat intai de va fi fost la varst

de 20 ani, Tata ca cu 25 ani de acdst nunta a Simonida mai
innainte, au luat pe fata Domnului Muntenesc, care an cade precum

am zis, in anul de la Hs 1274: Iara de va Li fost i mai -afar

de 20 ani, (care s i poate crde), a Inca mai cu multi ani
innainte s. dovedte, precum acel Domn Romanesc, BA fie fost

in Ora sa cu domnie intemeiata, i aazata, ca de n'ar fi fost

a, Craiul Sirbasc (carile si de fata inparatuluT TarigraduluT
vrdnic s'au socotit), n'ar fi invoit sa 'fa muere a unul om prost,
Si

www.dacoromanica.ro

482

CARTE x.

si necunoscut, si mai cu decline, ca pre atunce Crail Sirbesti si

Bulgaresti, catra mai mult nu sa bate, tr numai sa s amstece

cu alte

familiT,

a carora nume si singe Tera mai stiut, cu

acsta socotind in Evghenia Gre6asca, si Romaniasca sa, intro.

AO dart' fart prepus ramne a sa cunoaste, ca dup prada lui
Batie, cu 28 ani mai pre urma, in Ora Romani lor au fost Domn
cu Domnie asezata, si intemeTata, adeca cu cati-va ani mai denainte, de cat cum pun hronicile noastre iesirile Domnilor de
la Ardial, a caruTa an adeverinta, ramane mai pre urma sa o
aratam. Pentru numele dart acestui Craiu Sirbasc, carile intai

au tinut pe fata Domnului Romanesc, apol si pe fata inparatutu! Grecesc, precum ni sa pare, negresiV sintem. Iara Domnul Romnilor socrul 10' Milutin, cine sa fie fost, si curn sa-1
fie chemat, macar ca in cercar acestui lucru, iu putin ni-arn
trudit, insa adevrul marturisind, nici cum de unde-va, a ne
adeveri n'am putut, fara numal de va socoti cine-va, c vor fi
fost ace! stapanitori a Romani for, pentru can! am aratat, precum si dupa prada lui Batie sa fie 'Aims o saint prin cetatile,
de pc tarmurii Dunarii; Insa acsta socotla sa sa intariasca, nu
poate; pentru cad aceia atunce Tera supt ascultar Crailor Unguresti, si cu nume de Ban sa scriia, (Pentru earl! la locul situ
pre larg am aratat), Tara nu Domn a Vlahiii. Ce toga socotla
ramane sa intelgem, precum acest Domn a Vlahiii pe ace vreme,
de la Grigoras pomenit, altul sa nu fie fost, fart' numai sau Radul Vod Negrul, sau Dragos Voda, (cad si pentru acsta fara
prepsus sa fim nu indraznim), carii precum au iesit din Ardial,
indatas s'-au intemeiat stapanirile, si li-ati asezat, insa nu ca cum
de iznoava li-ar fi descalecat, (precum ritu sa gresesc Hronicile
noastre), ce ca cum din bejenii intorcandu-sa, si pre la locurile si
mosiile sale asezindu-sa, in curanda vrme s'au innoit si s'-au
tocmit toate lucrurile; Ca precum am si mai zis, ca di-ar fi fost
acel Domn (orT carile s'ar intalge), atunce intAT, si de curand
de aTure vinit, CraTul Bulgaresc, a om prost, si de familie necunoscuta, si nestiuta, fata sa'-i ia, n'ar fi primit. De crezut dart
Taste, ca inturnar Domnilor de la Ardl, Tara pre la locurile

lor, cu c4-va an! mai innainte sa sa fie tamplat, de cat cum

www.dacoromanica.ro

CAP. IX.

48g

o insAmndzA Hronicile noastre. Pentru gresala dark annului iesirii

Domnilor de la Ardial, de vrme ce la Predosloviia HroniculuT,

carile va urma de la iesire lui Dragos Voda in Moldova, si a

Radului VodA irr taxa Muntensch, sintem pre larg, si pre lat
sA, arAtAm, aic in sfarsitul acestir cArti, pentru mai bunA porno-

fire Cititoriului, pre scurt o vom arAta. Intaias dath acel domn
de Istoricul Grigoras pomenit, au fost Domn Romnilor, si &And
s'-au dat fata dupA Crain] Sirb Aso, pre la anul 1274 : carile iaste
de la Adam 6782: si anul cel mai de pre urmA a impArAtiii lui
Mihail Paleolog. IarA iecird Radului VodA Negrul, o pune Hro-

nicul Muntenesc, la annul de la Adam 6798, carile iaste de la

IIs 1290 : adech cu 16 : an! mai pre urmA de cat Domnul de la
Grigoras pomenit. Asijder iesir lui Dragos VodA o pune Urdche Vornicul in Hronioul ski, la annul de la Adam 6821 : carile Taste de la Hs 1313: adecA cu 23 anT mai pre urmA de cat
Radul VodA, si cu 39 mai pre urmA de cat Domnul Jul Grigoras. Pentru acestas Neculai Costin LogolItul, scrie in Hronicul
sAu, precum in izvodul ce au avut el, insAmnzA annul lui Dragos VodA la anul de la Adam 6807: carile Teste de la Hs: 1299:

adecA cu 9: ani mai pre urmA de iesir Radului VodA, si cu

25 ani mai pre urmA de Domnul Romanilor de la Grigoras pomenit. Apoi si Neculai Costin a sa socotlA puind, intai sA incredintazA dintr'un Uric a luT Roman VodA, scris la anul de la
Adam 6900 : carile ieste de la Hs 1392: care Uric zice cA el
nu '1-au vAzut, nurnai sA fie aught de la Dosithei .Mitropolitul,
precum as sh fie fost insAmnat annul intr'acel Uric. Ce Roman
VodA find al ssele Domn dupA Dragos VodA, si deciia nu
stim cu ce socotelA scotind dinteacesti 6900 an! 30 de an!, pune
iesitul lui Dragos VodA la anul de la Adam 6870 care sAmAluire nici c'un chip de adeverintA sA aibA, nu poate, de vrme-ce
si IIronicul lui Urche vAzind gresala annilor in Hronicul Mol-

dovenesc, din Istoricii Lesesti dovedste, precum la annul de

la Adam 6867 Pet&r, si Stefan fra-cii, ficorii luT Stefan VodA, ca-

rile au fost Domn, duptt Roman VodA, sA fie avut rAzboiu la

Codrii CosminuluT, adecA cu trii an! maT de nainte de annul
carile insAmnzA Neculai Costin A fie fost annul TesiriT lui Dra-

www.dacoromanica.ro

484

CARTA X.

gos VodA. DecT acsta cum nu p6te fi adev'eratA, fiete,cuT cunoscutA Taste. Pentru acste darA inpletecite, si foarte gresite
socotle, precum pentru doslusir6 aceluT adevrat an a TesiriT
luT Dragos VodA in Moldova, as6 pentru a RacluluT VodA in tara
MuntenscA, pune-vom cTa ce vom put nevointA, insA nu eh'

doarA scrisorile altora de gresite sA le arAtAm, sau in cevas

cinst6 ostenintelor lor sA micsurAm. (Acsta nu de DumnAzAu).

Ce numaT ca din IIronicele streine, si din socotla care maT

aproape de adever BA poate alAtura, nu numaT annul TesiriT po-

menitilor Domni din Ard61 la mosiile sale, sA adeverim; ce

incA si tot cursul anni lor innainte tocmind, si lucrurile pre la
vremile si lucrurile sale alcAtuind, Hronicul MoldoviT impreunA

si a -Oral MuntenestT, de la inturnarea Domnilor de la Ardial,

pAnA la vremile noastre pre cat voTa DumnAzATascA, intre vii
ne va rAbda, sA istorisim. IarA pre CititorTu poftim, ca de acsta

data, cu acste de nemicA ale noastre osteninte, sA sh WAvasch.

Sfarsitul HroniculuT, pentru vechim6 Romano-Moldo VlahiT, si

ILA Dumnazau Lauda'.

www.dacoromanica.ro

TABLA HRONOLOGHICESCA

Card arat vacurile, 1 annii, in earn' s pomenesc Romanii,

eel de Ulpie Traian in Nelda, de la Roma adu1, 1 JR sliiMire vddnici, intrInsa aezati, de la desciilecatul lor, piing
la inturnard jul Drago Vodii din Ora Ardialului in Moldova,
i a Rathtlui Vodi Negrul, In Ora Munteniasci.
InDratii Romanilor .374.121.

93

4,1:1

Iulie Chesar

61 5449

Iulie Chesar s naste.

Iulie Chesar, inpratiia Roman ilor, din

respublia o mutA in Monarhie.

42 5468 Iulie moare UCiS cu 23 de rane,
Octavie Avgust. . . .
Tiverie . .
Caligula. .
Clavdie Drus

Carile Taste annul 25, a inprtiiI luT.

Sh naste MntuitorTul lumiT I-Is.
14 5524 Octavie Avgust moare de boalA.
37 5547 Tiverie moare de boalg.
41 5551 Caligula moare ucis.
54 5564 Clavdie fiorul lul Drus,moare otrAvit.

Neron cel
cumplit

61 5571

Neron singur pe sine O. omoar6..

www.dacoromanica.ro

486

TABLA HRONOLOGIBCBSCA

us

InparaliT Romanilor

Galba . . .
Salvie Othon
Vitelie . .
Vespasian .

5x

45

cl

e ge 51:5

69 5579 Galba, moare ucis.

69 5579 Salvie Othon singur i lace moarte.
69 5579 Vitclie, moare ucis.
70 5580 Sarmatil tree DunAr, i pradh Misia,

apol bAtutl de Rubrie lIatmanul

Tit Vespasian
Domitian .

79 5589
81 5591
81 5591

lucrurile sA potolesc.
Vespasian moare de vintre.
Tit Vespasian, moare de friguri.
S'au scornit intili rAzboiul Romani
lor cu Decheval, Domnul Dachilor.

93 5603

Romanii au multe rAzboae cu Dachil, in Misia, in Dachia, in Ghermania, i in Pannonia, unde tot
DachiT sint biruitorT.

94 5604 *i. alt rAzboiu are Iulian Hatmanul,

cu DachiT, ce nal de plin biruintA.

Domitian
moare ucis.
96 5606
Ulpie Traian 101 5611 TraTan bate pe Decheval Domnul Da-

chilor, apoi face i pace.

104 5614 Tralan face podul peste DunAre.
105 5615 TraTan omorand pe Dechebal, i sup

puind toatA Dachia, lasA slujitori

Romani pentru paza in cetatile Dachiii, i sA duce la Roma cu Muff&
107 5617

TraTan trecnd cu otile la Asia, dezrAdAciniazA tot nmul Dachilor din

Dachia, i aducnd multime de CetAtni Romani, i slujitori Veterani,

ii aazA in traiu vnic intrInsa,

*i. o face Provintie RomniascA.

www.dacoromanica.ro

487

Inparatii Ronnanilor z .3
<4

Adrian

Commod.

Pertinax.
Severus .

Dechie
Gallien

Avrelian.

g-

la Adam

Di

Anul de

TABLA HRONOLOGHICESCA

Adrian pe Romanil, caril Tralan iT

pusese in Dachia, II las acolo neclaticf, macar ca de pintealte WI
ii trasse innapoi.
180 5690 Are razboiu cu Varvaril ceT dincolo
de Dachia.
118 5628

192 5702 Au fost Guvernator Misia, si DachiiT.

193 5703 Face cetate la Dunare, si de pe nu-

mele sau o numste Severinul.

251 5761 Are razboiu cu TatarAT de la Don.
259 5769 AcestuT inparat Avriolus vestit Hatman, au fost om nascut in Dachia.
274 5784 Vrnd s triaca' cu ostile la Asia, inpotriva Persilor, si temndu-sa, ca
Romanii din Dachia singurT nu sa
vor put apara de TatarT, 11-au po-

runcit sa trTaca peste Dunare in

Misia.

Probus

278 5788

Suppune toate nemurile Gotthilor,

cariT traiia peste Nipru.

Suppune
nmul Bastarnilor, cariT la280 5790
cula pestre Nistru spre malul mariT
negre, si-1 trce pe top*, cu flume
cu copiT, in Misia; Tara RomaniT,
cariT supt Avrelian trecusa in Misia, sa intorc la locurile sale in DaDioclitian

chia.
285 5795 Acest inparat au dat pre fiTca-sa Vlaha,

dupa Gubernaturul de Dachia, de

pre a cariTa nume Bonfin Istoricul
socoteste Dachia sa, O. fie chemat
Vlahia.

www.dacoromanica.ro

488

TABLA HRONOLOGHICESCI

0;

(1) a

Inpdratii Romanilor g sas

-53

-5

288 5798 Dioclitian face triT cetatI in Dachia

pe Dunare, i suppune pe top Var-

variT de peste Nistru i de peste

Nipru.

Lichinie .

Constantin
Morns . .

Constantin
marele . . .

Carile au lost cumnat, apoT i sotie

luT Constantin marele, au lost nascut in Dachia.
CaruTa i s'au nascut Constantin marele in cetat Dachiii, precum marturisete Zonaras Carte 12.
313 5823 Inpartind inparatiTa cu Lichinie, in

parte sa Ta apusul cu Dalmatia,

Machedonia, Misia, i Dachia.
330 5840 Constantin face Tarigradul, i muta

scaunul inparatia de la Roma la

337 5847

Tarigrad.
Constantin marele, apoape de morte,
inparte cu Testament inparatila in

patru partI, ci le lasa fillor sai de

moctenire, luT Constantin, Constans
i Constantie, i nepotuluT-sau luT
Dalmatie, in care Testament, O. pomenecte Dachia lasatalui Constans.

Constantin
Constantie . 342 5852 Constans, eine): anT sta cu scaunul
Constans i
inprtiii in Dachia.
Dalmatie , 358 5868 La Soborul carile s'au facut la Sar-

dica, in Titulul Min' cil de 'sobor

sa, scriu MitropolitiI amtmduror Dachiilor.
Valens

. .

376 5886 GotthiT inpinT find de UnnT de la

mare Meotida, ci de la Don, au

trecut cu case cu tot in Thrachia.

www.dacoromanica.ro

TABLA IIRONOLOGHICESCA

489

rh

InparaSll Romanilor

ca

=.6

-cs

378 5888 Gotthii din Misia rocosindu-s, pradA

Dachia, i Dachia mluroas, care

Taste de la Olt, pe marginile Du

Gratian
Theodosie
marele. .

nrii On in Tisa, o suppun supt

dajde pe an.
.

379 5889 Gra0an luand sotie pe Theodosie ma-

rele, Ii trimdte asupra Gotthilor,

pre carii bthndu-I, dezbat locurile
carile ei apucase in Misia, si in DaArcadie ai
IIonorie . .

chia.
398 5908 Radagaiz Domnul Gotthilor, sculo.n-

du-sh cu o sam de Gotthi, trce la

Italia.
400 5910 Alaric cu alt sam5, de Gotthi, carii

mai rmsese in Gretia, inca au lo-

vit la Italia.
406 5916 Vandalii cu Domnul lor Godighisil

Theodosie
cel -Omar.

tree la Gallia.
.

427 5937 Romanii dezbat Pannonia de la Unni,

pre care o Onusa, 50 de ani, supt

putr lor.
,
441 5951 Attila trecand Donul npaddste cu
Unnii in pArtile inprAciii Romanilor.
442 5952 Attila sfram5, cte-va cetAti pe DunAre;
ei trechn

d, prad la Thrachia, Illyria,

Machedonia, i toata Ora Grecesca.
La acest an socotesteNeculai Costin,

precum s fie rmas Dachia pustie

de Romani, si decila s fie r6mas
tot me pustie pn5, la a doa deselecare de Dragos Vod in Moldova,

si de Radul Voda negrul in Ora

www.dacoromanica.ro

490

la Adam

Anul

dup5. Hs.

Inpraiii Romanilor

Anul de

TABLA HRONOLOGHICESCA

MunteniascA; ce cat de greu sA fie

gresit cu acstA pArre, tabla hrono-

loghiiT innainte va dovedi.

447 5957 Attila de iznoavA trce Dun Ar innapoi

pe ghiat5 si agunge cu prada pana

la Dachia, apoi face pace cu Theo-

dosie InpArat.

449 5959 Attila, pArasind pArtile rAzsAritultg, sA

scoalA cu toate gloatele sale, si

purcde spre Turinghia; si stand

in Saxonia, in cetatea Isnac, pune
sfat sA intre in Italia.
Marchian

451 5961 Attila intrA cu Unnii in Ghermania,

unde Aetie Hatmanul (om nscut

in Dachia) la cetat Avreliile eau
bAtandul, 1-au cAutat a sA trage
innapol la Illyria.
453 5963 Attila si din Illyria gonit, intrA in Italia,

si de acolo trce la Gallia.

454 5964 GhepidiLdupA radicar Attilii cuprind
Dachia ce din mijloc, adecA Ardlul.

Leon Thracul

Bonfin Decada 1 Carte 7:,

si fac pace cu Marchian.
460 5970 Ostrogotthil de la Don, lepAdand gill-

gul Unnilor, intrA in Pannonia.

463 5973 Ostrogotthii cuprind Pannonia, si go-

nesc de acolo ramasita Unnilor.

Zenon.

483 5993 Theodoric Domnul Gotthilor Amali-

tici, vine in Tarigrad la InpAratul

Zenon, pre carile inpAratul cinstin-

duil cu Boierie de consulat, 'I-au

fAcut Hatman ne ostile Dachiii MA-

www.dacoromanica.ro

TABLA HRONOLOGHICESCX

6
Inparalii Romanilor

-5

C ,Ce

-0

491

42
,--or)
0 <4
Z

<4 -

luroase, unde au fost 'Dana in anul

487: Tata, aic Dachia staptinita, de
inparacia Romanilor, Tara nu pustie
de lacuitorT, precum s'au parut luT
NeculaT Costin.

Anastasie

499 6009 In vrm acestuT inparat, s'au ivit

intal nmul Bulgaresc spre partile

inpitratiiI Romanilor, de la cariT
RomaniT din Dachia, s'au numit Vo-

Iustinian
cel mare

. .

losT, adica Italieni, cacT in limba

slovensca Italia sa, chma Vloh.
527 6037 Pre vrm acestul inparat, scrie Procopie Istoricul, carile si Logolat au
fost la Velisarie Hatmanul, precum
Turnul de la Dunre, pre carile il
facusa. TraTan inparat, s '1 fie fa .
gaduit inparatul Slovnilor si Antilor, pentru ca IA fie pentru paza,
ca sa nu pta prda UnniT intr'alte
olaturT a inparMiiT, si precum tote
locurile, carile tot maY tin ramasita Gotthilor in Dachia, 11-au dezbatut, si precum o parte din Dachia,

pe la Sighidon, sa o fie dat inpa-

Mavrichie

ratul Herurilor sa lcuTasca. Iata si

aicO Dachia noastra cu OmenT lacuit, si supt oblastiTa inparatiii
Romanilor.
599 6109 Hagan Domnul Avarilor in tractatul
de pace, ce vr sa faca, cu Mavri-

chie, cer catarractele, adeca pragurile de la Dunare, unde sa zice

www.dacoromanica.ro

492

TABU HRONOLOGHICESCA

u5

Inp5ralii Romanilor Ext

2E
es

, -4

locul Poarta de Fier; ce inpAratul

ne vrand s le de, nici pace sau

acut.

Constantin

Pogonat .

679 6189 l3ulgariT pradl : Tag Pop.a.ixa zthpac,

thg r6pav to5 Tcycpou, Tarale Rom-

nilor celor de peste Dun'are, adech

Dachia.

Constantin i

Irini

800 6310 Carolus Marele, sgincoroniaz inparat

apusului, carile cohorndu-s5, cu otile Ora la Dachia: lAcuitorii din Dachia, inpreun5. cu Lii, i cu Bohemil au trim is la dnsul Soli, de '-au

fcut aezAmnt de pace. Saxonii

standuii inpotriv5, cu armele i-au
suppus, din carii multe familii de
Domni, i de alte Stepene scotind,
1-au adus, i i-au aezat in Dachia
medeterranea, care Taste Ardialul.
Depe aeasta vrme sint Sasii, carii
lcuesc i astA-zi in Ardial.

Vasilie Machedon . . 867 6377 Bulgarii, i HarvaW, sA dau supt suppunere inpArtiii MizsAritului.
Romanos

959 6469

Pe ;last& vrme incep a s pomeni

la Istoricii Grecqti nmul Pazinachilor, carora le zic Istoricii Leeti Pecinighi, a carora limb, scrie
Bilschie, List 239, sh fie fost ames
tecat, din Rusascsa, Leasca, i
Moldovenesch. Aceste1 Pazinaci

d'inceputul Ior au ieqit de la Litfa,

apoi coborandu-sA, spre mare negrii,

s'.au Mout pace cu Ghenovezii,

www.dacoromanica.ro

TA BLA BRONOLOGITICESCA

ryi

Inpratii Romanilor

=
Z ge
.-o

493

..) E
cz
71 "C3
a.'

,t c'S

caril tind Crmul ; Tar aceT Ghe-

novezi inpreuna. cu Volohif din

Dachia, s fie tocmit cetAtile Mancopul, Chircher, Cranaul, Azov ul, Cafa,

Vasilie Vul0crarocton .

Chilila, Cetat albA, si TArgoviste.

1000 6510 Incpe rAzboTtil cu BulgariT, carile

au stiltut necurmat 17 anl.

1017 6528 Vasilie Vulgarocton, suppune tot n-

mul Bulgaresc inprAiiT RzsrituluT. Pre care vrme si RomaniT

din Dachia, (cariT acmii si la IstoriciT GrecestT VlahT s5, chema),
Tails s'au lipit la inpAratiTa rzsri-

tuluT. Pentru mill inpAratul Vasile

au scris intr'o tabl de Testament,

(pre care au pus-o in MAnAstir
Sosthenis), cu care dA, invVatura

inpratilor caril vor urma, c de

s5, vor clati VlahiT asupra inp6r6.OH, s le fac si lor, precum au
fficut el Bulgarilor. Vaza aic orT-

eine socoteste, a. Orle DachiiT

sh fie stAtut cu sute de anT pus-

Arghyros

tie, de mosnniT s'aT eel dintAT, ca

de aic pare-mi-sh c5,-'s va tocmi
smintiala.
1034 6544 Pre aCast vrme au murit CraTul Un-

guresc Stefan, carile intill au pri-

imit lege crestins4 la a caruTa

astrucare, scrie Bonfin, precum s'au
strans toate niamurile vecine, intro
carile au fost si Romanii din Dachia.

www.dacoromanica.ro

494

TABLA HR ONOLOGHICESCA

rii
-5= 4 2

Inparaiii Romanilor 0

'4

-5

SL'
1:1

0 `4

Constantin
Ducas . . 1063 6573 Pe acestA vrme &A pomenste, pre-

cum Hunnii iarAs sA fie apucat o

parte din Wale Vlabiii, si de nevoia lor multA samA de Romani,
trecand DunAr, BA sA fie asezat
in Misia; de pe mil apoi Istoricii

Grecesti au luat de zic, cA cei

ce mai de nainte sA chema Misii,

Romanos
Dioghenis

acmilt sh chiamA Vlahi; caci Vlahii

au fost cuprins toatA Misia, adecA
Dobruge, pana in muntii Emului, cArora acmif le zicem muntil Cenghii,
su Balcan.
1070 6580 Pre aastA vrme pomenste Dlugos

Liahul, precum Vinteslav Domnul

Polovtilor, biruind pe Zeslav, Dom-

nul Chiovului, si vrand asijder

sA facA si lui Boleslav Craiului Lesesc, sA fie strans inteagiutoriu

multA oaste de Rusi, de Pecinighi,

Mihail Parasi de Moldoveni.
1078
pinachis . .
6588 Supt acest inpArat pomenesc Istoricii

Grecesti de un Nestor Vestarhis,

s fie lost Hatman Tthy Xathy, ubv
Manuil
Comnenos

Haptatpoy, a naroadelor de pre langA

Dunare.
.

1147 6657

Pomen6ste Dlugos, precum Conrad

inparatul apusului, mergand prin

cara Lesasca spre Tarigrad, pre

unde iera sA triacA cu oast la Asia

asupra Serachnilor, carii line lerusalimul, Vladislav Craiul Lesesc,

www.dacoromanica.ro

TABLA HRONOLOGBICESCA

ci5

Inpraii Romanilor

xe

;11

495

74
c's

sA fie trimis innainte, ca sa.-1 gAtescA Volohii, adecA Moldovnii za-

Isachie A n- 1185 6695

ghel . . .

hara pentru hrana otii.

RomAnii, sau Vlahii, caril apucasa

Misia, incep a sl tulbura asupra

inpArAtiii RAzsArituluT.

1187 6697

RomAnii, cu mai marii lor Pethr i

Asanis, aiave sA ridicA asupra inpriii RAzsArituluT.

1190 6700

RomAnii s insotesc cu TAtarAI ce-'1

chema Comani asupra lui Isachie

Anghel, i pradA Thrachia pAnA la
Filippopolis.
1193 6703

RomAnii bat pe Alexie Gvido, i pe

Vasile Vataci Hatmanii lui Isachie

in parat.
Alexie A n- 1195 6705 Joan, carile apoi s'au numit Alexie
ghel . . .
RomAnul, omoarA pe Asan, fratele

lui Pear, i fuge de la anii.

1196 6706

loan vine i sh inchinA la inpAratul

Alexie Anghel, pre carile inpAratul
cu multe daruri daruindu-'1, i cu
nepoatA-sa logodindu-'1, Ii trimte
Hatman ostilor de la Fillippopolls.

1197 6707

Hrysos RomAnul, despArtindu-sA cu

o samA de RomAni, rAmAne supt

ascultar impAratiii. Acesta find

om sound la stat, RomAnii caril

au rtimas supt ascultar lul, s'au
poreclit Condovlahi, apoi ace1ora9
11-au zis Cutovlahr.

www.dacoromanica.ro

496

TABU IIRONOLOGHICESCA

coi

.-=4m

ce

Inpratii Romanilor c .1 -5 -0

..tC

1198 6708 Si altl Romiini insotindu-s cu TA-

taraI Comani trec Dunr, i pr(land

Joan.
1199 6709

pan la Crlu, apoi yin

la

Hrysos cu RomniI sal Inca sa dizlipte de la inparatie, i inpacandu-sa cu Joan, apol apuca cetat
Prosaeul, i decila cuprinde acle
partl, pana, la Thessalia, i pitina
la Epiros in tara Grecsca, undo
i pana astazi multime de acei Ro-

manY, de atunce ram*. lacuesc.

Intr'acelaq an i Ioan Alexie sa
Murciflis

rildich asupra inprtiii, i sta singur stapanitoriu tuturor Romnilor.

1203 6713 Latinil, cu vicleug apuca Tarigradul
din mnule Grecilor, i radica inparat pe Balduin, iara o soma, din
Arhondil Grecilor fug Ia Joan Dom-

nul Romnilor, a carora protectie

el cu dragoste priimeste.
1204 6714 Joan Domnul Romnilor, luAnd Green'

eel la dnsul pribegitl, i oaste TAtarasca, merge asupra lul Balduin,

pre earile biruindu-'l, toat oaste I-au

prapadit pana la unul, i pe dansul prinzindu-'1 viu, apol '1-au i

om orat.
Theodor LasTheodor
Lascaris sta. inparat Grecilor
caris . . . 1205 6715

la Asia, i aeza scaunul inparatill

in Nichea, Tara Joan dobandete

cetat Filippopolis.

www.dacoromanica.ro

497

TAMA IIRONOLOGHICASCA.

-sz6

Inparaiii Romanilor z .,3

,23 s
ca

51:'
.42,3

1206 6716

Ioan Domnul Romnilor incungura

UdriTul i Didimoticul, ce ne puVandu-le izbAndi, 0, intoarce innapoi.

1210 6720 Ilenric fratele luT Balduin, carile st-

tug, inprat Latinilor in Tarigrad,

dup peir luT Balduin, luCrurile
cu nroc purcegemdu-T, dezbate
toate cettile, cari le-apucase Romann' in Misia, i in Thrachia.
1222 6732 RomniT din tarle de piste DunAre
s dau supt protectia Crailor Ungureti.
Ioanis Ducas 1236 6746 Batie Hanul TtrAsc, trecand apa
VolgaT, npadte spre Irb.le EvropiTi i prada Moscul, qi taxa Lepsc5..
1237 6747

Batie are rhzboTu cu Romnil i cu

SacuiT la trecatorile muntilor, pe
uncle neputnd rzbi, Taal s'au tutors in tara Leasca,, i intr'acelal
an intra, in Ora UngurscA pe la
Rodna, pe Bela CraTul Unguresc
biruTate, carile fuge la AustriTa ;

Tail Batie cu 'Mara pune toata

Ora Unguriasa, supt foc i supt
sabie. Intr'acesta an s socotte,
cA sau Ioan Alexie, sau fiCorul luT
Bogdan, cu multa, sarn de RomnT
trecnd la ArdTal, cAta-va vrrne s

s fie aezat acolo.

1246 6756

Bela Craiul Unguresc, auzind precum Batie s'au intors innapoT, i

82

www.dacoromanica.ro

498

TABIA IIROVOLOGHICESCA

.3

Inparaiii Romanilor E
.,1 R.

-0 5

0 '4

-rt

toatA ara s-'au curAtit de 'Marl,

el Inca s'au intors la scaunu-si, si
pentru ca sAis tocmascA tara, aglu-

Mihail Paleologul stA

inprat .

1246 6767

toriul ce-'i vinisa cu Cavalrii de

Rodos, i pe Romnii ce intrasA
in Ardial, Ii oprste lAnga sine,
andu-le sate si cetAi movie, inteacaruia vrme si Bogdan, fidorul
lui Joan Alexie, tatAl lul Drago

Vodk au murit in Ora Ardlului.

Mihail Paleo -

log

1266 6776 Mihail Paleolog Tara rAscumpArA Ta-

rigradul de la Latini, si rnutA scau-

nul de la Nichea, iar in Tarigrad.

1274 6784 Radul Voda Negrul, si Dragos VodA,
fi6orft lul Bogdan VodA, Yes din

Ardial cu toatA casa lor, la locurile sale cle dintaI; si inpArtindu-'s

locurile, deciia StApAnir 'au despAilit in doaa., adech : in Domnia

AndronicPaleoloce stA in-

prat.

1283 6791

MoldoviT, si a -cArAi Muntenesti.

Intfacestas an scrie Nichifor Grigoras, precum Milutin CraTul SirbAsc,

sA fie luat CrAiasa, pe fata Domnului

de Valahia, .de unde nol socotim,

de pe tocmala annilor, si vecinAtate locului, sa fie fost fata Radului
Voda.
Andronic PaAcelas
Milutin Cralul Sirbasc, sA in6809
.
.
1299
leolog .

soarl a patra mul'are, cu fata Iui

Andronic inparat, cu Simonida.
Pn aic, cu aglutoriul lul D (u)mnazau

adusam Hronologhiia a vechimiT

www.dacoromanica.ro

TAMA IIRONOLOGHICESCA

499

4:1`)

Inparatii Ronnanilor

II

nmulul Romnesc ; TarA de la in-

turnar Romnilor de la Arthal,

de cnd adeca s'-au despArtit acste
WI in doah StpAniel, panA la vremile noastre, de ne vainvoiD(u)mnzAu cu via0, tocmind i plinind

tot hronicul acestor doa Domnii,

la sfArsitul lul, vom arAta i Tabla
hronologhiii annilor, ce urmaza.
Tar5, aic slarsitul lucrisorului acestula puind, 1u D(u)mnazAu unuTa"
in Troit5. SlAvitulul, i inchinatului,
laudA

inchinciune, cu Latrie

vCnick trimitem.

t":44,(044-3-

www.dacoromanica.ro

SCARA
A lucrilor, i a cuvintelor, carile shit mal de ingunnat
intr'acest ilronic.

1)

A.

Ababa Alana, Ma Tea luT Maximilian inpArat 206.

Abazalele, nArod 60.
Avaril nArod, nTam Unnesc 327.Incungura Tarigradul in zAdar 333.

Avgust Chesar, ce va s sA intallaga? 163, 164.

Avdira, cetate in Thrachia 418.
Avrelia cetate 288.
Avrelian inpArat, nAscut in Dachia 217, 219. MutA pe RomaniT
din Dachia in Misia 134, 150, 240, 260. ProastA socotla luT Sarn4ie Stanislav la adast Istorie 151. SA aratA mincTunos 151. Viata
luT Avrelian 213. Bate pe AlemanT, i pe MarcomanT 219; si pe
GotthiT peste DunAre 220. In ce Invtur in pe ostenT 226.
Prinde pe Zenovia 220. In zAdar au fost trecut pe RomaniT din
Dachia in Misia 226. Moare 225.
Avrelie Carus inpArat, mare stricAcTune face Sarmatilor 230.
Bate pe PersT 231. Multe cetatT le Ta 231. PiTare de fulger 231.
Avrelie Probus inpArat 227. Omoar 7 Bute miT de VarvarT 228.
(1) Dam paginatiunea editiunel de fall, Tar nu cea din manuscriptul autorelul. Lipsa In cate-va locuri a paginatiunel provine din causa lacunelor ce
exist/ In manuscript. Nola editorulut.

www.dacoromanica.ro

502

SCAR&

Suppune pe Gottha cara BA rocosisA 228. Asijder face Sarmatilor

228. Pe BastarnT a muth in Misia 229. Suppune pe GhepidT 228.
Cu ParthiT face pace 223. MutA pe Varvaril de langa Dun Are 228.
Avrelie Sever inpArat 206. Multe rAzboae cu biruintA face asupra
Persilor, si a Ghermanilor 206. SA fie cinstit Icoana luT Hs 206. Lgd
Evangheliil au publicAluit 206. Moare 206.

Avreolus Ilatmanul om nAscut in Dachia 212.

Agalma ce va sA zicA ? 166.
Agathopolis, cetate in Misia 406.
Adacvas, cetate in Dachia 322.
AdevArul PriTatin maT bun de cat toff Prietena 10. 116.
Adina, cetate in Misia 323.
Adrian inpArat 134. Pe Romania, carii a pusdse Traian in Dachia,
IT lasA pe loc nemutati 134. Stria, podul cel de piatrA peste Dunre
280. NAscut in Italica 154; multe trT au cutreerat 154; zavistuiaste
slAvil luT Traian 154. In Syria multe fArT lasA Parthilor, vrd sA pArAsdscA si Dachia ce s'au temut 154, 196, 197, 198. In fricoszA VarvariT

ceT dincolo de Dachia 199. AceiasT Varvari i sa pliacA 199, demo-

Idste pe Sarmati 199; are un cal trimis de la Nistru prd drag, cAruTa dupA ce au murit, T-au fAcut mormant 199. Adrian moare 199.

Aetie vestit Hatman a Romanilor, din nmul sAu Roman din

Dachia 133. ChdrnA pe Unni inteagTutorTu asupra lui Ioan 'Pirannul 278. Bate pe Attila 288.
Azdrahanul, sau Ajderhanul cetate 61, 447.
Acathistul ruga cand s'au fAcut ? 333.
Acvisgrana cetate 350.
Alaiddin Sultan Iconia pune pe Erdogul Seraschriu 439, 440.
Alaiddin Sultan moare 440.
AlaniT nArod 61, 62. Sint tot din Gotthi 76. Cuprind Luzitania 276. Bat pe Attila 289.
Alara apa, card da in Visara 350.
Alaric Domnul Gotthilor 266 ; indemnat de Stilihon intrA in
Italia 266; apoT dobandste Roma 276. Slujste in oaste la Theodosie marele 276. PradA Dalmatia 274. IncungiurA pe Honorie
in cetatd Aeta 276; cu rusine sA intoarce la Illiria 276; Tesind
din Gallia, intrA in Ispania 276; apucA, Roma 276.

www.dacoromanica.ro

SCARA

503

Alaric fiCorul luT Avaric Domnul Gotthilor 294; O. inchinA la

Zenon inpArat 294; il pune Voevod pe otile din Dachia 294; sA
scoalA cu toV Gotthil din Misia, i purcede spre Italia 294. Bate
pe Odoater Dornnul Herurilor 294; dohandete cetat Ravena 294.
Alba-lungA cetate, scaunul Romanilor maT denainte de Roma 96.
Alba-Iulia, cetate in Arc ll, acsta Taste Oradia mare 474.
Albianii cetate 275.
Alvochnii nArod 68.
Alemanii nArod 219, 233, 234, 251, 254, 282.
Alexandru marele, i biruintele lui 88, 171, 173, 299, 300.
Alexandru Paris, rapte pe Eleni Doamna luT Menelaos 91, 92.
Alexandru fratele luT Leon Sofos, rAmne chivernisitorTu in-

i a lul Constantin fiorului lui Leon 356, 357, 358.

Alexia, cetate in Ispania de TroadnT lAcutit 91.
Alexie Anghel inpArat 409. SA lpAdtk de frate-sAu, i singur Ta
porecIA de Comnenos 410; sAmn i sA aratA pentru scurtA inpAratiia

Grecilor 410. Porecla de Comnenos n'o tAgAduiate Istoricul Nichita Iloniatis 411. Neputhnd face pace cu VlahiT, orfinduTate Hat-

man cu oti asupra lor 411. Trimite pe loan (carile apoT au stAtut
Domn tuturor Romnilor) Hatman pe otile de la Filippopolis 413.
Alexie gonit de la inpArAtie, fuge la cetat Develt 413, 420.
Alexie Anghel Comnenos inpArat 409. Ace la moare 434.
Alexie Aspiatis Hatmanul luT Alexie Anghel inpArat, cade rob
la Vlahl inpreunA cu Isachie Sevastocratorul 411.
Alexie Comnenos inpArat 388. Moare 388.
Alicanipirgos, cetate peste Dun Ar in Dachia 322.
Almiris, cetate in Schythia 323.
Amazoanele muerT vestite in vitejie 59.
AmalitiT familie de Domni GotthicetT 294.
America, a patra parte a lumil, ce-T clicem lurn noah 184.
Amilius, i Numitor fratil strAnepoci luT Eneas Troadnul 96Amilius inchide pe nepoatA-sa Rea, fata buT Numitor in Capitd VastaliT, 97; liapadA pe nepotiT sAT nscuti din Rea, pe Romus

i Romulus in pAdure sA piarA 92. Netiind trimte pe nepotusrtu Remus la frate-sAu Numitoriu 98.

www.dacoromanica.ro

504

SCAR&

AmaxoviT nArod, caril trAiTa in Telge

BatutT de Ladislav
CraTul Unguresc, i gonitT 'Ana la apa VistleT 149.
Anastasie inparat : trage zid de piatra inpregTurul Tarigradulur din mare n6gra, pAnA in mare alba 312.
Anastasie Silentiarie inparat 296. CubaniT intoarce innapoTpe Bolgaril cariT intrasa in Misia 302. Face cu Persil pace 312. Cade in Ters

Evtyhianilor 313. Face cu Vitalian Schythul pace 313. RAmaind

in Ierese, D(u)mnazau iT scurtza din viata, 14 anT 314; ii face casa
prin care sA nu poata strAbate fulgerul 314. Ce 'Aare de fulger 314.

Andreas al doil fle)orul Bela sta. Craiu in Ora UngurscA 445.

In titulul sAu s scrie stapAnitorlu i a VlahiiT 445.
Andronic cel MtrAn inparat 384. Prinde pe Dioghenis inpArat,
i-T scoate ochiT, de care au i murit 386.
Andronic Comnenos inparat 391. Omoara pe Nepotu-sail Alexie
Comnenos, i tirannte apuca inparallia 391; vrnd sa omoara
i pe Isachie Anghel, fu el omorAt 391, 392. Intr'acesta Andronic s'au stans nIamul Comnenetilor 399.
Annius Consul Romanese 161.
Annil ClimatericT inparaVlor Romanilor 207.
Annul zidiril Tarigradulul 241.

Antenor, i Eneas sfatuesc pe Troadni sA d pe Eleni, ce

nu sa asculta. 94. AmAndoi numaT scapa, i tree la Italia 95.
Antenor Troadnul descaleca tara Venetia' 95.
Antioh Athinnul Dascalul lui Titeron 87.
Antonie Pius inpArat 199. Suppune pe Mavri la Africa 199;
are RAzbolu cu GhermaniT ce le zic Catthi 200; moare 200.

Anthimie Hatmanul, silOte pe Attila sa faca pace, carile de

nevoe o priimte 284. Sta inpArat Apusului 291.
Anhialos, cetate in Thrachia 211.
Aprii nArod 68.
Apolodor meterul, carile au facut podul cel de piatra peste
Dunare 155, 322.
Apros, cetate in Thrachia 431.
Arghentorata, cetate 275.
Ardlalul tara caruia II zic Latinte Transilvania, nemtte,
Ora de pte Cetap 57, 61, 65.

www.dacoromanica.ro

SCARA

505

Aristovul, Gheograf 173.

Arianos Istoric 173.
Ariaric, Domnul Ghetilor s inpacA cu Constanstin Mare le 245.
Arcadie si Honorie inpArati 132.
Arcadie inpArat bate pe Gaina viclialul 274. Moare 275.
Arcadiopolis, cetate in Thrachia 409. Acsta s socotete sA fie,
unde acmU Taste Burgazul 432.
Armata, cetate in Dachia de Tralan inpArat fAcutA 322.
Armentarie Chesar 232. Bate pe PersT 232.
Arnulfus Craiu trimte pe UngurT de pradA in Ghermania, si

in Gallia 355. DA Ungurilor locuri pe apa Tisel 355.

Artaban inpAratul Persilor, sfArma. zidiurile Antiohiii 326.
Arthemie inpArat scoate ochiT luT Fi lip, si stA la inparatie 343.
SA chlugAreste 343; apoi fuge la Terve lin Domnul Bolgarilor 344.

Vine cu agiutoriul luT supt Tarigrad 344; il dan BolgariT pe

mna luT Leon inpArat 344.
Arhanghelul, cetate 60.
A rchidan cu Periclis 176.
YArizov riig p.eXaviic Boikvca.c, Domnul Bogdanil negro 474.

Asan Vlahul om ascutit la minto 400.

Asia vche movie a Romanilor 190, 192.
Ascania, fiCorul luT Eneas, zidste cetate Alba-lungA 96.
Ascol si Dir Domnii Variaghilor apucA Chiovul 372.
Asta cetat 274.
At lan, Hanul TtrAsc 475.
AtrebatiT cetate 275.
Attila Domnul Unnilor 269. Far AmA une cetAtT inpArAtesti la DunAre 283. Trce in Thrachia 283; pradA Illiria, Machedonia,si agIunge
pAnA la Gretia 283; sA intoarce din pradA innapoT 283. IarAs1 pradA
pAnA la Dachia 283; iarAv pradA inpAratiTa RAzsAritului 283, ucide
pe frate-sau Vleda 283. SA laudA luT Valentinian inpArat 283. Trce

DunAre pe ghetA, si pradA pAnA la Dachia 283; fAcAnd pace cu

Theodosie cel Omar, sA, intoarce innapol 283. SA mutA cu toate oar
dele de la RAzsArit spre apus 285. Vine la Turinghia 285. SA asezA
in cetate Iscanul 285. AezA in patru locuri rezidentiT, adecA scaune 283. I strange oardele in Sicanbria 285. Cre de la Valentinian

www.dacoromanica.ro

506

SCARA

sA-'1 gAtscA gazda in Roma 287. intrA cu Wile in Ghermania 288.

BAtut la cAmpil CatalaonT fuge in Illiria 288. IarA Intl% in Ialia 289;
Teind din Italia intrA in Gallia 289; cre pe Honoria sora luT Valentinian, ce in zadar 289. Ia muiere pe fata DomnuluT de Bactria 289.
SA intoarce la Schythia, unde in noapt care s'au insurat moare 289.
AutorTul de eine indemnat au scris acstA Istorie 179. Tine cal

c din mijloc 179. Inthi au scris in limba LAtinscA, apol au izvodit'o in limba RomAnTascA 180.

Autorul aratA pricinele, pentru exci au insAmnat tocl Craii

Ungure0 de la Stefan, pAnA la Vladislav CraTu 441. 442.
Athanaric Domnul Gotthilor gonte pe Fritighernis 262. Fritighernis 256; cre agiutorTu de la Valens inpAratul 262; ii inpacA
Ufila Episcopul lor 262. Athanaric moare 265.
Athaulth, Domnul Gotthilor, cumnatul luI Alaric, zic uniT, el
sA fie apucat Roma, i robind pe Plachidia sora luT Ilonorie, i
a luT Arca die, sa o fie luat muTare 276. IarA intrA in Gallia 276.

Athira, Chiuciuc cecrneg, boo aproape de Tarigrad 432.

Ahilia, cautA Chilia 365.
Axiachil nrod 68.
Apsimar tae nasul luT Leontie inpArat, i-'I bagA in MAnAstire 340.

Apsyhon, Voevodul Avarilor 330. Cre de la Mavrichie inpArat:

pragurile DunAriT, ca sA, facA pace 330.
B.

Baber, cetate cu mormAntul lui Suleiman Sall vestitA 439.

Baiezid, fiCorul luT Murad cade rob la Temurleng hanul TAtArAsc 441. Intre fiorii luT Baiezid sa scornte gAlciava pentru
inpArAtie 441.

Balabimir Domnul Unnilor 279.

Balduin, Graful de Flandria, vine inteagiutoriu lui Isachie

orbul, i gonte pe Isachie Ancrhel din inpArAtie 420, 421. SA
incoron6za. inpArat TarigraduluI 422. Spanzura pe Murciuflis inpArat 422; apuca chte-va cetAtT in Thrachia 425. Cade rob la Ioan
Domnul Romfinilor 426.

www.dacoromanica.ro

SCARA

507

Basil de argint a luT Constans inprat, carile s'au aflat la GAlap 128. Si altul de arama 128.
Bann', BoTariT, in tara Muntenesca de cnd ? 469.

Banul nume, ce va s zich? 469.

BaniT muhavinnT 469. Si BaniT SeverinuluT 469.

Barabista, sau Varavista, Domnul Dachilor 71. Cauta si Varavista.

BasarabiTa, Bugiacul 67, 68. Tara fara apa 469. Au fost supt
ascultar Crailor Unguresti 467. uncle Taste ? 468.
Basna pentru razboTul, carile zic s fie avut Laslau Cralu cu

Batie IIanul Tataresc 142. Mastas s infatasaza cu basna luT

Simion Milzacul 143; sa dovedste chiara basna sa fie 144, 145.
Basna a unor buTguitorT pentru incepatura niamuIuT Romanese 144. De unde au iesit ? 144, 145, 146.
Basna luT Laslau CraTul Unguresc 141, 142, 143. Do uncle s'-au

scornit 141. Sa dovedste de minciunoash 144, 145, 146.

BastarniT nrod 61. Tara lor 61, 62, 67.
Batie, IIanul Ttrasc 141. Cand au pradat Ora UngurTasca,
nicT un Vladislav, cAtT s'au tamplat CraT cu acest nume, pe ace
vreme CraT a fi nu s'-au ttunplat, precum zic buTguItoriT 455, 393, 444.

Au pradat taxa Unguriasca pe vrem Befit 145. Cand au napadit

inthi spre partile Evropii 141. De unde au Tesit 447; prada Ora
Rusasca 447. Prinde pe Gheorghie tariul Russilor 447; pune pe un
Iaroslav Gnz Rusilor 447; sa sloboade spre VlahT, ce in zadar 447;
prada tara Lessca 448. Aprinde Cracovul 448; gonste pe Boleslav
Craiu 448; prada tara Nemtasca, pana la Dunre 449. Bate pe Bela

CraTul Unguresc 145. Si pe Palatinul CraiuluT Lesesc 448.

Batie batut, si de foame Iase din tara UngurTasca 452. De conceniTa lui adevarat nu sa stie 456.
Bela Craiul Unguresc 443. Cre agiutorTu de la Frideric inparatul apusului inpotriva lul Batie, ce in desert 450. Batut de
Batie fuge la Austria 450; de acolo la ostroavele mann' AdriaticT 450.

SA intoarce la Craie in tam UngarTasca 451. Oprste pe Rom'anT

in Ardl 466.
Bele, cetate RomanTasca in Ardl 474.
Beling, cetate Romnsca in Ardl 474.

www.dacoromanica.ro

508

SCARA _

Benii, cetate Roma.nsca. in Ardl 474.

Besii, nArod 468.
Beserica ApusuluT sA desparte de BesericaRAzsArituluT 351, 355.

Cnd au inceput a sA. despArti 351.

Bogdan Domnul Vlahilor pre vrem inpAratului lui Vasilie

Bulgarocton, Let de la Hs 1017; 131, 306, 377. Vine la Vasilie
Bulgarocton 396.

Bogdan Domnul Rornnilor in Ardial mai denainte de Dragoq Vodb. 474.

Bogdan targul in Ardl 474.

Bogdan VodA, carile sA pomenete la Istoricul Bonfin, eine? 475.
Bogdania, Moldova la IstoriciT Greceti 157. De unde i de child

au luat acest nume ? 474.

13oziT Ellineti oameni 88, 89.
BoziniT, Pazinachi, PicinighiT, tot un niam 364.

Bonthos, i Thabal, poticele peste muntii Ardialului 319.

BolgariT au zis intai Romnilor din Dachia Volohi 303, 306. Cnd
s'au ivit intai spre pArtile EvropiT ? 301. Bat pe Anastasie inpArat

301. SA opresc pe langa, Dachia 303; intrA in Pannonia 303. Sint

niAm Sloven esc 304. Fac mare rAsipA Vlahiei 337, 342. Intapa, multime de oamenT 342. De unde s'-au chemat Bolgari ? 336. SA intorc
-WV. la CretinAtate 353. StApanesc Thrachia i Misia pAnA in marS
ngrA 346. IernSzA in Volohia 355. De pizmA sh intorc la beserica
Apusului 356. Iar54 sA intorc la besSrica RAzsAritului 356; bat oast
luT Constantin Pogonat 311; i'- pun trele in Misia 338. SchimbA

nume Romanilor din Dachia, i-'1 numAkc pre limba lor Volohi, i Dachiii ii zic Volohia, sau VoloscaTa 313. PradA Thrachia
pAnA supt Tarigrad 313.

Boleslav Craiul Leesc gonit de Batie fuge la Silezia 448.

Bononia cetate 350.
Bonfin intre toti Istoricii Ungureti mai curat 444.
Boris i Roman Hatmanii lui Svtoslav vor cu sila sA sa,' aze
asupra Bolgarilor 369.
Bosna tail descAlecatA de Picinighi niam Slovenesc 382.
BosnSniT, sau Bovigii niam Slovenesc 382.

www.dacoromanica.ro

SCARA

509

Bosforul Chimeric Taste gura baltiT Azaculul, unde O. varsa

in mare nTagra 262.
BohemiT, sau CehiT, niam Slovenesc 178, 304, 350, 351, 383.
Bosngil, cauta BosneniT si 382.
Brasovil, sau Vrasovii, muntiT ce le zicem a Vrancil, cariT despart tara MoldoviT de a MuntenTasca 69.
Buda cetate, care au fost scaunul CraiiI UngurestT 83. Au fost
vche slobozie a Dachilor 66.
Buduarie Hatmanul DachiiT 328. Cade in prepus la inparatul
pentr'aceTa s mazileste 328.
Basarabestil, vechTu niam in Ora RonnnTasca 467, 468. De unde

sa trag, si de unde au Tesit ? 467, 468.

Borul pecete Oral MoldoviT de unde s'-au luat? 155.
Bugecul s'au chemat mal denainte BassarabiTa 468. Pentru cad
s'au chemat Bugec ? 467, 468.
Boala Istoricilor ce de obste care Taste ? 177.
V.

Vag, apa 240.

Vactonion, cetate in Thrachia 418.
Valamir Domnul Unnilor cade asupra Gotthilor si 'T goneste 255.

Valahia mare sail chemat Moldova 110, 304.

Valahia mica s'au chemat tara Romnesca 110, 304.
Valahia s'au chemat si Gallitia 446, 452.
ValahiT cestI dincoace de Dunare au fost supt protectia Crailor UngurestI 377. Tn locurile peste Dunare, unde maT de demult
au fost lacuit DachiT, si Ghetil 158. Cauta maT mult la numele
Vlah si Voloh.
Valens inparat bate pe Athanaric Domnul Gotthilor 254, 256.
Face niste cetatT la Dunare 254. Primind multime de GotthT, iT
aseza in Thrachia 256, 262, 266. Pentru ce nu in Dachia ? 256.
Valens piTare omorttt de Ootthr 264.
Valentinian, si Valentin inparatT 253. Cu vredniciile lor potolesc tote rautactle Varvarilor 254.

www.dacoromanica.ro

510

SCARA

Valentinian inprat moare 290.

Valentinian cel tarihr inphrat 255.
Valentinian fiCorul luT Honorie, i mhtuh-sa Plachidia inprhtsa 276. Sh insotte cu alY Crai a Varvarilor in potriva luT
Attila 288. Moare 289.
Valerian, i Ga lien inphratT 210.
Valerian cade rob la Sapor inphratul Persilor 211. Moare 216
ValthiT, familie Gotthicesch 260.
Valql nume Nemtesc, eine sint? 159.
Vanghiona cetate 275.
VandaliT din Gotthl, cuprind Gallia 240; apuch Africa 287; tree
in Panonia 239. CAM vrme au stdpanit-o? 240. ChematT de
Maghistrul otilor luT Honorie trec din Pannonia la Italia 240.
Varvar cine s'au socotit ? 292, 319, 325.
Varvaril din tote phrlile nilphdesc spre inparhtila Romanilor 12.
Descalech marl CriT 13.
VarvariT CrivatuluT eke rautatT au fcut lumiT 215.
Vardas, Hatmanul luT Cimischie inphrat, bate pe RusT, i-'T
scte din Thrachia 370.
Variza, CrATasa Unnilor sh dh supt ascultare luT Justinian inprat 315.
Varna, cetate in Thrachia 174.
Varuista, cauth Barabista.
Vasilie Bulgarocton inphrat 370. Dezbate toate locurile, carile
apucasit BolgariT 375. Scoate ochiT a multime de BolgarT, i lash
la o suth unul numaT cu un ochuti, i 'T sloboade. Suppune Via
Bolgarim 375. Trece la Asia, qi inpach i acolo lucrurile 378.
Ghtindu-sh s marg in Sichilia moare 378.
Vasilie Machedon inprat 354. Gonte pe Persi ptinh peste
Evfrath. Moare 354, 355.
Vasilie fiCorul lui Roman inparat 370.
BaatXsoca nhrod, nIam Schythicosc, din cariT stragPicinighiT 364.

Vastalis, Boaza fiCoria 96.

VastarniT, nral 15cuitoriu intre Nistru i intre Nipru 228.

Vasterne, loc in Thrachia 405.
Vatrahocastron, cetate in Thrachia 418.

www.dacoromanica.ro

SCARA

511

Velisarie, vestit Hatmanul luI Justinian inpArat 240.

Vindibona, cetate acmii Bec MI 201, 203.
Venedii ndrn Slovenesc 365, 474.

VeneticiI din tara RomniascA, de unde le au rmas acest

nume? 365.
Venetia cetat, sa descalecA 420.
Verimundus, Domnul Unnilor 269. Fuge in Gallia 269.

Verrois Targ in Trachia 405.

Verona cetate 208.
Verhel cetate Romnsca, in Ardel 474. Acla Ul pia Traiana 474.

Vespasian Chesar 165. Cauth Tit.

Vestvalia sA descalecA 277.

Vesteldorf, cetate Romnsca. in Ardl 473.

VeteraniI ostaI RomnetI 13.
Vidinul cetate 321.
ViefiT nArod 67.

Viza, cetate in Thrachia 415.

Viminachium, cetate in Dachia 322.
Vindibona, Vienna, Bec Till 201, 203.

Vinovilethil nArod 73.

Visara apA, dA in Ren ....
Visegotthii tot Gotthi 73. Apoi s'au chemat i Vandall 76; apoI
s'au chemat Franchi 76. Unde au lAcuit d'inceput? 268. Suppun
Ispania, Gallia i Africa 266. Descaled CrAiIa IspaniiI 266.
Vitalian TAtarul cu rnultA samA de Schythi sA CretinIaza. 312.
Vine cu oate supt Tarigrad 312. Face mare stricAciune otiI
luI Anastasie inpArat 312; omoarA pe Chyril Hatmanul, i prad
pan& supt Tarigrad 312.
Vitelie Hatmanul, bate pe Silvie Othon 165. StA inpArat 165.
Vitichild, Istoric Saxonesc 177.

Vitinia, Ora in Asia mica 221.

Vian, Hatmanul Variaghilor 381. Cu 7 ma de Rusi cade Rob,
carora Constantin Monomah le scoate tuturor ochil 381.
Vladimir Domnul Rusilor s cretiniaza 353. StApaniWe i
Novogradul..... Ucide pe frate-sAu Iaropolc, i-1 Ia. i stapanire, i
muiar..... RAmtine singur stApAnitoriu a toata Rossia Asculta

www.dacoromanica.ro

512

SCAN.

soliT Muhammetnilor, a Papa de Roma, a Jidovilor, caril il indemna fiietecine la lg lor. Apol sA incredintazA cu solil Grecilor
Trimte soli in toate partile, pentru sA ispitTascA care
Alege din toate leg GrecscA,..... merge cu
lege 11-ar plAc
oaste asupra CramuluT,
Ii dobandete
face pace cu Vasilie
i Constantin inparaVT, cariT ii dau pe soru-sa Anna DoamnA 373;
orbte, i din botez i sA dwhid ochiT 373. SA botTaza, cu to-Vt.
BoYariT 373; sA intoarce de la Cram la Chiov 373; fArarnA totT

BoziT 373; multime de RusT intoarce la Hs 373.

Vladimir fiCorul luT Iaroslav lovte supt Tarigrad, ce bAtut
scapA 380, 381.
Vladislav cel mincTunos, cauta, LaslAu; adecA sh botTazA, i face

pace cu Stefan CraTul BulgAresc 140.

Vladislav cel adevArat Craiul Unguresc au avut razboTu cu

UnniT, TarA nu cu TAtaraT, precum va bAsnuitorTul Simeon. CautA
LaslAu.

Vlaherna vestitA cu minuni BesericA supt Tarigrad 333.

VlahiT din Ora GrecscA, tot un nm cu Vlahii din Dachia 153, 157.

Vlahil din Dachia din RomanT nAscuti 110. Vlahii, FrantoziT,

i ItaliTaniT in limba NerntascA tot un nume au 157; a Vlahilor
limbA sA asamAnA cu a ItaliTanilor 157.

VlahiT sau VrahiT, &and au inceput a sA chema la Istoricii

Greceti cu acesta nume 131. Multe rAutAtT au fAcut inpArAtiii
RAzsArituluT 131. Iara, BA lipAsc de inpAratie 131. A Vlahilor
nume la IstoriT amestecat 131.
VlahiT Romani din Italia 398. Au agons pAnA la Gretia, i Tessalia 398.
VlahiT de peste DunAre apucA Misia 398. S'au chemat MisiT 398.

Dau agTutoriu Grecilor inpotriva Latinilor 399. SA despart de la

inpArAtiTa. Grecilor 376. RadicA arme asupra inpArAtiiT 376. Fiind

gonitT de Isachie Anghel peste Dunre, Tara sA intorc in Misia

397. PradA i ard 397.
VlahiT pre atunc ce obicTu ave a sA bate la rAzboTu 407.
Grecilor nArod in samA nebAgat 407. SA insotesc cu TA'tariT ComanT 408. Bate pe InpAratul Isachie Anghel 408; apucti cetat6
Varna 408. PradA Ora supt UdriTu 409.

www.dacoromanica.ro

513

SCARA

VlahiT bat pe Alexie Grido, Hatmanul RAzsArituluT, i pe Vasilie Vataci, Hatmanul Apusului 409; insocindu-sa cu ThtariT Iar
piada, Thrachia 415. De iznoavA pradA Thrachi a 414.
VlahiT cesti dincoace de Dun Are supt protectia Crailor Ungu-

resti 337.
Vlahil sA, tiag din coloniile Romanilor, care au lost aduse de
TraTan inpArat in Dachia 398.
Boyaavia, Moldova 157.

Vogoris Domnul Bolgarilor, s botTazA, pentru care BolgariT

ne maT priimindu-1, el fuge la Tarigrad 353.
Voevod, titul la multe niamurT Teste de obste 131.
Volga, apA, de unde Tesind Volgarii s'au chemat as 301. Ellineste sA chmA "Rra 438.
Volga cetate pe apa VolgAT, acmia Taste A zdrahanul 447.
Voloh, numele Romnilor din Dachia, de uncle? 302. La Istorici
de pe ce vrme incep a sA pomeni cu acesta nume 302.
Volohia, apucatA de BolgarT, insA nu mult tinuth 341.
Voristhenis, Niprul 60.
Vosforul, cetate_ Azacul 315.
VrasoviT, muntiT VranciT 126.
VurideniT nArod 68.
Von, Hatmanul luT Iraclie inpAr: bate pe AvarT 333; si iT goneste

de supt Tarigrad 333.

Vtilhovnic, ce va sA insAmnze 454.
G.

Gadarion, cetate 315.

Gaina cu Gotthil incungura Tarigradul 274.
Galba, Chesar 164.
Galeria Hatman, bate VarvariT ceT peste DunAre lAcuitorT 232;
singur s numste Avgust 232. Moare 232.
Galie inpArat 209. LTagA, inparMiTa Romanilor supt dare pe
an sA de Tatarillor 209.
Galien sta singur la inpAratie 212. Moare 212.
31

www.dacoromanica.ro

514

SCARA

Galli Oa tar, s-'au numit o parte de Vlahia, card au fost supt

protectia Crailor UnguretT 446. HotarAle VlahiiT supt numele
Gal1itii1 469.

GheTza fratele luT Solomon CraTu Unguresc 374. Acesta4 de

bunA voe s'au legat sA de bir pe an, PapiT luT Grigorie 375. De
bunh voe lasA CrAiTa vru-sAu 383.
Ghenseric Domnul Vandalilor sA, incuscrezA cu Theuderic
Domnul Gotthilor din Gallia 287. SpintecA nasul noriT sale i o
trimdte la tatA-sAu Theuderic 287; chdmA inteagIutoriu pe Attila
CraTul Unnilor inpotriva Gotthilor 287. Bate pe mare oastd lui
Leon inpArat 289.
Ghenovezil n'au linut nicT ChiliTa, nici cetate albA precum vor
unil 134. InpreunA cu RomaniT multe cetAt1 fac pe malul mArii
ndgre, i. a Dun Aril 124.
Gheografil ceT vechi de ceti maT noT sA clevetese 173.
Gheorghie Paleolog piTare de VlahT ucis supt cetatd Crizimul 418.

Ghepidia s'au chemat Ardialul 319.

GhepidiT, nArod 67. TrAiTa peste muntiT Ardialului 78. CariT
au cinut o parte din Dachia slujiia cu liafA inparacilor Romanet1 318. Care parte a DachiiT au tinut 318.
GheraT titul Hanilor CrametT de uncle ? 437.
Gherghina cetate nAroitA, in Moldova aproape de Galati' 162, 248.
Ghermania 04 card au fost intre Dachia, gi Illiria, deosabi

de Ghermania c mare 64, 76.

Ghermanos, Voevodul lui Iustinian in Sclavonia, murind Sclavonii pradA Machedonia 317. Lovesc pAnA supt Tarigrad 317.
Ghercl, i Taman, cetatile 365.
Ghestiblind Domnul Dachilor 79.

Ghetia iarA mai largA de cat Dachia 118. Apoi s'au chemat
i Dachia 212.
AceTai s'au numit DachT 71.
Ghetii nArod 61. Uncle au lAcuit 62; numele lor mai de obte

de cat a Dachilor 70. Gonesc pe Vastarni, i pe Herull, i le

apucA locurile 71. Aceiai s'au numit Dachi 71.
GhetiT, i DachiT nu sint din GotthiT, caril s'au coborat de la
Scandinavia 73. Cand au vinit supt tiinta Romanilor 72. Cand li

www.dacoromanica.ro

SCARA

515

s'au schimbat numele in DachT 71. Sarmatilor au fost PopornT,

iarA nu Sarmati 228.
Gog Magog 58. AceiTas SchythiT 61.
Godefred bate pe Suleiman Domnul Turcilor, si scoate Ierusalimul din mAna luT 338. SA incoronzA Craft' IerusalimuluT

cu corona de spini inpletita 338.

Godighilil, Domnul Vandalilor cu alalti VarvarT intrAin Gallia 275.
Godofred, Domnul Davilor de la apa RenuluT 349. Pi Tare ucis 350.

Gomvis, cetate in Dachia 322.

Gorda, Craisorul Unnilor sa inchinA la Iustinian,

si EA bo-

tTaza 315. SfarAma boziT Unnilor 315.

Gordian inpArat 207. In sse anT vdde biruinta asupra tuturor

Varvarilor 207. Moare 207. Titulul ce I-au scris slujitoriT asupra
mormAntuluT 207.

Gotthia, adicA Ghetia 363.

Gothii, din earn' GhetiT, si Dachil 71, 74.
GotthiT, VandaliT, OstrogotthiT, Visegotthil, tot un narod 76. Unde

au lacuit d'inceput ? 73. Cine si de unde sint ? 73. CeT din Scandinavia 73. S'au asezat la marginele mariT ngre 260. SA crestinza
in Ters lui Arie 245. Au trecut numaT prin Dachia, Tar nu au BMpAnit-o 254. Intre sine sa, gAlcevesc, si sl despart 260. prada
Misia 207. Prada Dachia, si Schythia 254. TrimAt Son pentru pace
la Valentinian 255.
GotthiT, pre cariT Valens inpar. ii pusse in Trachia, de flArnAngTune rAdicA cap 256. IncungurA UdriTul si pradA Trachia 257;

bat oast lui Valens, si pe dAnsul omoara 257. Vin supt Tanigrad 257; pradA si Dachia 257.
GotthiT, caril au ramas supt staphnirea Unnilor, n'au stApAnit
Dachia 269. Ce 0-au tinut locurile cle vechT 269. S'au numit si
VandalT 261. Au stapAnit Galia 294. SA desbat de supt gugul
Unnilor Si sA as6z5. in Pannonia 242. Bat pe VandalT la apa Mo-

rasul, si apuca acle locuri 239. MIA, unde sa intind ? 267.

GotthiT, cavil au cuprins Italia oare tinut-au Si Dachia ? SocoMiele, carile sA aduc pentru acsta 295, 296. CAnd s'au sfarsit
stApAnir lor din Dachia? 325. Goniti din OM Dachia 325.
GreciT de la Ellada, sA tulburA asupra Troaddnilor pentru 1.5,

www.dacoromanica.ro

516

SCARA

pir Elenil 91. In multe flTurT sfAtuesc pentru acsta 92, curmA sfatul saa totT sA moarA, sau 85,1 isbAndTascA 93. IncungTurA Troada 93.

0 bat zce anni, i o dobAndesc 93.

GreciT Istoricl, simtind oare-ce durdre despre part Romilnilor
incep a scrie maT pre larg pentru dAnil 396.
Grecil TArigrAddni, dupA ce au apucat LatiniT Tarigradul, sA
inpratie 422. Multl din ceT maT de frunte fug la loan Domnul Vlahilor 424. Cu invAtAtura lulsAintorepe la sate T 423 Cine cum poate

4 pune nume de inpArat 454. RascumparA Tarigradul de la LatinT 476. Grigorie Papa, sA, roagA lui DumnAzAu pentru sufletul
lui TraTan inpArat cu trcere 195.
GrutunghiT nrod, nm Gotthicesc 271. Gine snt eT? 271. Tree
mare negrA, i pradA Thrachia 271.
Gunderic CraTu Bolgresc 288.
Gura, care singurA pe sine se laudA, pute 106.
GciturA foarte iscusit 453.
GhTula, Domnul Unnilor 145.
GhTundogdi, fkorul luT Suleiman Sal, frate luT Erdogul 439.
GhlurgiT nArod 60.
D.

Davia moale, sau moale Davia s'au fost chemAnd Moldova 471.

David, ce sA chema Comnenos, face deosAbit inpArAtie la

Trapezont 427.
DaviT, i Dail, i DachiT t6t un nTam 350. DaviT de la apa RenuluT, cAnd s'au mutat acolo ? 350; lovAsc pe Frijl 350.
Dail cei hir4T de la Asia 74. Asijder DachiT 70.
Dachia, taxa, unde stA? Hotaritle el 60, 61, 62, in care stA Moldova, Muntenia i Ardlul 304; cAcT in multe chipurT sA hotA-

rte 304; sa inparte in triT pArtT 304, 308. Numerile acelor

pArtl 305. HotarAle lor 305.
Dachia a s'aii fost chemAnd i maT denainte de coborAr
Gotthilor 73, 77. SA descalecA cu Romani 13, 83. NicT-odatA nu
s'au nurnit Flachia 113, 123, 307. S'au schimbat mai pre urmA
numele in VoloscaTa, Valahia, sau Vlahia 303.

www.dacoromanica.ro

SCARA

517

Dachia calcat de Marl 211. Cade in part lui Constantin marele 242. SA afla iiitre tarale Romanilor, cand au inpartit Constantin marele toatA inpar4iia in patru partl 238, 242. Pricina
pentru ce s'au Mout acsta inpartala 242. Au fost cu Thrachia
i cu Misia tot supt o deregatorie 242. In Testamentul lui Constantin marile, insmnata lui Constantie 246. zlic unii, multa vrme
sh fie fost stapanit de Gotthi, i de Unni, ce in deert 260.
Dachia pe vrm Attila supt inparatiia Romani lor 286. Aijder
supt Zenon inparat 295, 296. Aijderea pe vrmea lui Mavrichie

inp6rat 328. Supt Justinian 318.

Dachia din mijloc, Transilvania sau Ardialul 305.
Dachia maluroasa Purtlatcc, care s-'au chemat ? 305, 308.
Dachia toata au fost plina de Romani 463. Au fost provintie
Rornanesca 129.

Dachia de sus, calla Panodachia.

Dachii niam de Schythi 72, 73, 74. Au luat dajde de la Romani 75.

Au trii razboae cu biruinta asupra Romanilor supt Domitian 165.

Dachii i Dail tot de o limba 73. Unde lacula ? 125; mai vestip
intre alalti Varvari 75. Au inut amandoaa Misiile 166. Multe llama_

dele lor 74; multe -cinuturile tarii lor 73, 74. Mai vitCji de cat
alalti Varvari 75.
Dachii, Dail, Ghetii, eine sint ? 73; tot de o limba 73, 74. Tot
un nume 73. Dacha mai proaspetT de cat Ghetii 73, 74. Din ce
nroade au ieit? 74. Ce mai vche incepatura niamului lor 75, 80.
Prada tarale priiatinilor Romneti 79. Dachii, va Dlugo sa fie

Slovai 159. Izgoniti din Dachia 83.

Daco-Romanii., s'au chemat Romanii cel de Traian, in Dachia
pu1 128.

Dalmatia tag 78.

Dalmatie, nepotul lui Constantin marele 246.
Danasta, cetate 253.
Dandul, Hatmanul Venetilanilor 421.
Dara, apa, acia Nahra 439.
Develt, cetate 420.

Decheval, al cincile i cel mai de pre urrn5. Craft' a Dachi-

www.dacoromanica.ro

518

SCABA

lor 77. Bate pe Romani 79. Ia dajde de la Romani 166. Biruit

de Traian singur is face moarte 83, 123.
Deliorman, Turcii zic unuT loc in Misia 68.
Densic, fiCorul Atti HT 289.
Derbent, cetate la muntii Cavcasului, car-si poartea de flier 438.

Derleneus, Craiul Dachilor, bate pe Romani 79.

Destebani niam SsAsc, lAcuitoriu in satele HAnesci 350.
Desti capcc, Cimpi 438.
Didimotihon, cetate in Thrachia, prost IT zic Dimotica 424.
Die.im otihnii s'a inchin lui Henric 424.
Dictator ce au fost? 163.
Dinghiz, fidorul Attila ramAne Domn Unnilor 289.
Dirahion, cetate in Epir, prost sA zice Duragi 376. Apucata
de Bolgari 379.
Dioclitian si Maximilian inparati 231. Dragoste necrezuth, au
-tinut pn 5. in sAvrsit 231.

Dioclitian potolste tulburrile Sarmatilor 232. Bate pe Gotthi

232; zidste cate-va cetAti la Duncire 232.
Dioclitian si Maximian, fac triumf, cAci biruis pe top vr5jmasa inpAratiii 232. Gate nroade de Varvari au suppus 232. D iocli-

tian s'au numit Jupiter 233. Lpada inpAratiia de bunA voe 233.
Diodorsie Vachos, eine ? 88.
Dionisie Vachos Boz 88.
.
Dionisie Gheograf 59. Acelas Dionisie Perighitis.
Diurpanis, alt nume a lul Decheval, Domnul Dachilor 129, 159.
Dion, Istoric 70.
Dlugos vestit Istoric Lesesc 157.
Doboc cetate in Ungurime 146.
Dobrust, tar& inpotriva Dachii peste Dunare, Misia 68.

Doloic Comesul de Plia IIatman, Latinilor, cade in rzboiu

cu Vlachii 425, 428.
Domitian inprat 79, 81. Trii rzboae are cu Dacha' fr nroc 79,
moare 80.
Domnii de Moldova, au si astzi putre monarhiCascl 127. Ave
mai denainte titul de Despot 128, si de Toparhis, aclech stryfinitorT
de Org., si Craisori 377.

www.dacoromanica.ro

SCARA

519

Dorostola cetate, cArila astAzT il zicem Dristorul 288, 323.

Dorticon cetate in Dachia 322.
Dragos Vodk cel d'intaT Domnul MoldoviT, si Radii! VodA
Negrul sA fie fost fi6orT sau nepotT a lui Joan Alexie Domnul

a tuturor Romanilor 179.

Drumul cel bAtut, adecA *liahul Sarmatilor, pe unde au fost
trecand din Sarmatia la Italia 232.
Duca, apA 295.

Duchepratul cetate in Dachia 155, 322.

Dumdar, fi6orul luT Suleiman 5ah 439.
Dui-IA.1.6 desparte intre Dachia si intre Misia 216.
Dusinan, si Dusan, fi6oriT lui Stefan, nepotiT luT Milutin CraTu-

lul Sirbesc, si ftil Domnulul de Vlahia 481.

E.

Evaric, Dornnul Gotthilor, pradA Luzitania 292. Moare 294.

Evghenie, feldmarsal, adecA vestit Hatman vremilor noastre 176.
Evmert, si Vultezin, rudele AttiliT sA fie apucat Dachia maluroasa 289.

Eghiston cetate in Schythia 323.

Eleni fata lui Tindar, Doamna luT Menelaos 91.
El Unit*, care tArT mai vestite au fost tiind 88. *'au scris numele in cerTu, in mare, pe parnnt, si supt pamant 58; intre toate
nmurile lumil locul cel mai de cinste au tinut 86. PAnA unde
s'au intins stapanir6 88.
ElliniT mai d'intai s-'au fost chernand Grechi, si Grai 87. Cum
s'au agonisit atata SlavA? 58. Au luat slovele de la FinicT 58.
maT isteti la minte de cat alte nrnurT 89.
Ellinii ceT invAtati de la VarvarT au fost clevetiti 171.
Emericus Techela Domnul ArdTalului 473.
Emilian, Hatman ostilor de la Misia 209. Bate pe Schythi 210.

Gonste pe Marl din toate hotarale inparAtiiT 209; prada. Ora

Tatarasca 209. SlujitoriT 11 numesc inpArat 210. Moare 210.

www.dacoromanica.ro

520

SCARA

Emul, munte, cAruTa iT zicem Cenghe, sau Balcan 242. Pe

unde tree? 242.
Eneas, sau Enias Troadnul lasA, din corabie in Italia, in tara
LAtinTascA 95. Nu cu armele, ce cu voroava invince pe Latin
Domnul LatiuluT 95. Bate pe Turnus Domnul Etrurilor,
omoarl 96; rAmne stApanitorTu in tara Latium 96.
Eneas $ylvius Istoric, eine au fost, si viata lilt 115, 116. AcestuTa i s'au pArut inta precum Vlahia sa, sA fie chemat Flachia 72.

Gresita socotla a luT pentru acsta 72, 77. De unde au apucat

el acest nume Flachia ? 113
Eneas Istoric, acela Pius Papa 116. Pentru RomaniT nostri au
seris basne 116.
Eniserh cetate la Asia micA, cel d'intAT scaunul inpAratiT turcetT 440.

Eniocaldii, narod 68.

Epirus tarA 90.
Erdogul, sau Erdogril, Horul luT Suleiman ''ah 436; vine cu aT
sAT sit slujsca la Alaiddin Sultanul IconiiI 440. Curatste tara laY
Alaiddin de nepriTatinT, 440. Moare 440.
Ernac, fiCorul AttiliT cel maT mic, cu o samA de SchythT sa
asaza in Schythia micA, adecA in Cram 280.
Esizmen Romnul 428.

J.
JidoviT zicd, precum Spartanii le sint ruda, si precum LachedemoniT sa trag din niamul lor 177.
DZ.

DZisa, sau cuvntul, carele Taste zis numaT de un om, ca cum

n'ar fi zisa de nime 368.

Z.

ZavistniciT nrnuluT Romnesc 23.

Zagara, sau Zagora, cetate 418.

Zacura, cetate aproape de Tharapia 353.

www.dacoromanica.ro

SCARA

521

Zamoghetusa cetate 81.

Zamoischie, scriitorTu Liah 221.
Zamolxis Filosof Gotthicesc 73, 76
'Lanes cetate in Dachia 155, 322
Zaporoga, tinut cazacesc 264.
Zatmar, tinut in Ardel 474
Zenovia, inprtsa vestit 220.
Zenon, inprat 293; indiamn pe Alaric sh intre in Italia 294. II
ingroapa inparatiasa luT de viu 296. Au lost eretic Pelaghian 296.
Zernis cetate in Dachia 155, 322.
Zeslav Voevodul ChiovuluT Ta agTutorTu de la Moldovni asupra luT Boles lav CraTuluT Lessc 385.
Zindic fidorul AttiliT sta in locul tatfine-sau Domn Unnilor 289,
291.

ZmeT facutT cu mestesug de racnTa de sulitele stIagurilor

span zuratT 405.

ZolotaTa orda ttarasca 447.

Zoltan mosul luT Stefan CraiuluT Unguresc, s pare sa fi fost
Roman 375.
Zuria, apa 301.
Zoi inprtsa, a mulcT Sampsoni Da lida 356; Ia barbat pe Mihail Calafatis 379; apoT i pe Costantin Monomah 379.
Zoi inparatsa, maica luT Constantin Porfyroghenit 356.

I.

Ivida, cetate in Dachia, de pe balta Vidovul as chemata 155,

323.
Iveria, GhTurgiTa 193.

Ighiston, cetate in Dachia 155.

Igor, fidorul luT Ruric, Domnul Rusilor 372 Ia Doamna pe Olga

din cetat Plescov 372. Moare 372.

Inghenuus, Hatmanul ostilor din Misia 212.
Ippodrom, Atmeldan, loc in Tarigrad 341.

www.dacoromanica.ro

522

SCARA

Irini inparatsa, scoate ochi lilu sau luT Constantin 349. Ramane singura inparats 349.
Irini, fata lui Isachie Anghel, inprtsa luT Filipp inparatuluT
ApusuluT 411.
Irodot Istoricul clevetit 172. Mal vechTu de cat top IstoriciT 172.

Isnac cetate 285.

Ispania sa descaleca 91.
IstrachiT narod 68.
Istropolis cetate poate sa fie Chi lila vche 60.
Istratie Logofht al triilia, scriitorlu Moldovenesc, urmaza, hasnuitorilor pentru incepatura niamului Moklovenesc 472.
lilac, nume turcesc, s talcuTWe 125. Turcte s chTama Muntianul 125.

IdoliT, pre vrm lui TraTan inparat cacT au tacut ? 186, 193.

Iemligherd inparatul Persilor, priimte grij luT Theodosie

fiCorul luT Arcadia in sama sa 275.
lerasos, apa Prutul 125.

IzrailtniT pentru nemultamita de la Dumnazau lepadati

Iisus Hristos Dumnazau scris in Catastihul suppuOlor Romanilor 100.
Ileon, cetate Troada 101.

Ileogabal inparat, ocara lumiT 205. Au poftit maT bine sa fie

muTare de cat barbat 206, tickle catT-va pruncT jirfa Bozilor 206,
moare 206.

Illyria, tam, s'au chemat i Ghermania 66. Numele el s'au dat

i altor ta'ri 68.
Iraclie Hatmanul Africaf, trimite pe liTu-sau Iraclie, i prinde
pe Foca tirannul, i'l omoara 332.
Iraclie inparat 332. Face pace cu Hagan Domnul Avarilor 332.
merge asupra luT HosroT inparatul Persilor 332. Bate pe Sarvar
Hatmanul Persilor 334; apoi i pe Hosrois 333; bate pe Radzatis
Hatmanul lui Hosrois 334. Dobandete scaunul Persilor 334; luand

www.dacoromanica.ro

SCARA

523

Sf Arita Cruoe de la Hosrois face pace 334. Cade in Terse Monothelitilor, si moare 334.
Irac lion si Martina inpratT 335. Irac lion moare 335.
Iraclis bozul 88.
Iraclis fiorul luT Laomedont 88.

Irodot Istoricul, pe ce vrme au scris ? 59. Cauth Irodot.

Isavria tar&
Isachie Anghel inp6rat, singur is pune porecl de Comnenos 133.
Are nenorocite rsboae cu VlahiT, 405; intaro.t5. pre Vlahi spre rocosire 406; Ia inprtes5, pe fata BeliT CraTuluT Unguresc, 409. Bate
pe Vlahii, cariT s5, rocosisk si 'I goneste peste Dunre 406. hi%
merge in potriva Vlahilor 406. Ins5, Mil folos 406. SA intoarce la

Tarigrad 406. Iara', purcede inpotriva Missiilor, bate cetate Lavita, 406; apuch pe muTare luT Asanis Romanul 407.
Isachie Anghel scoate ochil luT Aspiatis Hatman, 407; spAriindu-g, de Vlalif luge 407. Scoate ochil luT Constantin varu-silu 408.
Iara merge asupra Vlahilor 409. In cale biruiaste pe Sirbl 409; trece
in tara,UngurTasc, 409; de a cinc oar merge asupra Vlahilor 409.
Isachie Anghel in prat: merge la Chipsalain zdar 414,415, merge
la Thessalonic 415. CAtI-va Vlahi db.' in robie la Turci 415, incungull, pe finis Vlahul in cetat Prosacul, apoi fuge 415, 416. 6uruiaste

luT Hris pentru pace o rud de a sale 416. Si i o trimete de

la Tarigrad 416.
Isachie Anghel orbit, apoT Tar st la inpArtie cu filu-shu Alexie 420.
Isachie Comnenos inprat, 382; s calugreste 382.
Istoria cu credinta, ce stiintA, poftste 263. and Taste adevrath in ce s struTaste 263.
Istoria mincTunoas de pe ce sr), poate cunoaste ? 171 173.
Istorila pentru vechime DachiiI foarte cu anevoe 297, 396. Istoriile carile marturisesc, precum nmul Romnilor din Dachia, s
trage de la Italia din cetatenT de Roma 126, 127.
Istoria ce indemnA face 169, ce vche a ce s asamAna, 170,
171. Asijder c maT noua.A. 175, 176. A Vizantiii clevetit 171.
Istoria SfinteT ScripturT, nu de la om, ce de la Dumnhzu
Taste facuta. 171.

www.dacoromanica.ro

524

SCAR A

Istorila, cat de cu greu Taste a o ti de adevratg, i de minciunoasA 178.

Istoricul adevArat, ce trebue sa pazasca 173. De pe ce sA cunoate? 173. Carile sl slujlte cu Ritorica mai malt de cat s
cade, piiarde credinta adevArului 176.
Istoricil eel vechi, dau lumina, celor mai noi 172. Pilda acestora 172.
Istorrcii cei vechi au soris cu sute de anT mai pre urmg, deck cand s'au Mout luczurile: 299. CariT au scris pe vrme marelui Constantin 237.
Istoriciii Greceti, cu c pricing. catA-va vrme pentru lucrurile
Dachiii sau a Vlahiii au tAcut 347. CO streini au inceput a insAmna i pentru &Ansa 347.
Jstoricl Ruseti au urmat povetile scriitorilor BolgAreti 454.
IstoriciT, carii vor sa, zicg, cA Vlahii a s'au chemat de pe
llatmanul Flac 129. Socotla lor nu Taste adevArata. 376. Cali! Ogg

duesc precum Romanii BA fie din nrnul Romanilor 134. Argumenturile lor 134. Cali! buiguese precum RomaniT din Dachia sint
pr proaspeV 126.
Istoricil ceti mai no!, pentru ce clevetesc pe eel mai batrani 172.

Istericii Leetf, Voloi nurnal Moldovnilor zic, Tara' nu tuturor Romanilor 131.
lotpcoc, la Istoricii Greceti s chemA Ora Muntendsca 157.
'Imp(); apa Dunar, i cetate 211.
Italia s'au chemat Gretia mare 90.
Iudeul, Turn in Dachia 322.
Iulian Paravatis Chesar, 251. &A inpArat 251. RAutatd i pg.ganatatd luT, 251; inpreunA cu Sf. Vasilie, si Grigorie au invatat
carte, 251; sA face Arhiereu idolesc, 251; numete pe Hs. Gali
lean 252; pentru ce nu va s muncsca, pe cretinT? 252. DA lerusa-

limul Jidovilor 252; numte pe Hs. fiorul TeslariuluT, 253; in

rAzboTul cu Persil pilare de mana netiuta: 253. S. credo sa, Ge
omorat de Sf. Mercurie 253.
Iulian vestit Hatman a Romanilor 167.
Iulie Chesar, monarli 79.
Iustin, iscusit Istoric 67.

www.dacoromanica.ro

SCARA

525

lustin Curopalat, inpArat 325 ; moare 326.

Iustin Thracul inpArat, 314 ; moare 314.
Iustinian, carile apoi s'au poreclit CArnul inpArat 340. PradA
Bolgaria, si Sclavonia: 154. DA poruncA sA omoarl pe totT Trigrdenil, 339; il scot din inparacie, ei't tae nasul 340; scApAnd de la Cram
din izgnanie, fuge la Domnul Cazarilor 342. Apoi la Tervelin Dom..
nul Bolgarilor 341; fArA vste apucA Tarigradul, prinde pe Apsimar

lnpArat, si '1 sptutzurA, 341; sth l'arAs inpArat, 341; merge asupra
Bolgarilor fAr nAroc: 341. Multime de lAcuitori a CramuluT o..
moarA: 342. Moare omorat 343.

Iustinian marele inpArat 133; precum cu biruintele, asd cu zidirile vestit 314; suppune pe Unni 315. Gonste pe GotthI din
Dachia 317; o parte din Dachia dA Erurilor 319; moare 323.
Joan Astronomul, cu minune omoarA pe Simeon Domnul
Bolgarilor 369.

Joan Damaschin om de cinste in curtd lul Masalmas Dotnnul

Serachnilor, 344; cu viclesugul lul Leon Isavrul pAtimste pentru

cinst Sfintelor Icoane 344; cu Sf. Cozma sA duo la mAnAstir

Sfantului Savii 345; scrie in potriva ereticilor 345.
Ioannis Duca, inpAratul Grecilor, pune scaunul in Nichea, 434.
Joan, Domnul Zagorii, face legAturA cu Joan Domnul Romnilor 418, 419.
Joan Comnenos inpArat, 388. Bate pe TAtariT Uzil 388; moare 388.

Joan Consulul, intoarce pe Unni la pace 315.

Joan Romanul, (carile s'au zis i Alexie) ucide pe Asan Capul
Romnilor 411. ApucA Domnia Romfinilor 412. SA desparte de
Bolgari, si de Sirbl, 412; apucA cetatea Tornovul 412 ; de acolo
fuge la inpAratul Alexie 413. Inparatul II pune in numArul celor
putrnici 413. SA trimte Hatman la Filippopolis in potriva Vlahilor, ce radicas cap 413. SA' logodste cu Theodora fata luT
Isachie Sevastocrator 413.
Joan Domnul Romnilor, s numste Alexie 417. SA vicle
ndste inpAratuluT 417. S trage la munti 417; prinde pe Hatmanul ostilor lui Alexie inpar : 418. Coprinde toate cetMile Em uint' 418. IntrA cu Romnii in Misia 420. DobAndste Constar-10a
si Varna, 429; stA stApAn monarh a tuturor Romtmilor 432.

www.dacoromanica.ro

526

SCARA

Ioan monarhul RomAnilor trimte soli la Balduin, carele apucasA inpArAtila Tarigradului, puiindu-s pentru Grecl 424. Mai
1a chte-va cetAtl 424. Bate pe Balduin si '1 prinde via 426; cu
mare dobAndA sA intrce 426; lark purcde cu oaste spre Thesalonic, 428; dobAndste Thesalonicul 428 ; si cetatea Serras 428.
DA cetat Solonul pe mans. luI Theodor Anghel 428. SA intoarce
acasa. 429 ; incungura pe Henric carile bAt Udriul 430; il gonste 430; apucA cetatea Filippopolis, si pe Aspiatis maT marele
cetAtiT spAnzurA 431. Precum Latinilor, as mai pre urmA Grecilor sA face nepriTatin 431. ChemAnd si TAtari inteagutorth, dobAndste chte-va cetatY in Thrachia 431. La Rodostos bate pe
Theodor Vramh 432. TAtarii luI dobAndesc Rodostosul 432; cuprinde toate cetAtile Thrachiil, osAhf de Viza, UdriTul si Dedimotihon 432.
Joan SobietchiT, intAl FIatman Corona Lesesa, apoi si Crain 224.

Joan tyrannul 278.

Ioan fratele luI Asan Vlahul, zAlAog la Isachie Anghel 407.
Joan Hatmanul lui Iustinian, gondste pe BolgarI de supt Tarigrad 317.
Joan CimischiY, cu sfatul inpArAtsiY, Theofanoinil omoarl pe
Nichifor Focas inpArat, si apuch inpArAtia, 369 ; bate pe Rusi in
taxa BolgArscA, si '1 scoate de acolo, 370 ; moare, 370; acesta
intAY au fAcut bani cu chipul Domnulul IIs. scriind: inpAratul
inpAratilor 370.

Ioan inpAratul Lazilor 481.

Iovan Domnul Bolgarilor YarA sA ispitste in potriva inpArAtiei 375. Pilare supt cetat Dirahion 376.
Iovianos inpArat, om pr crestin 253. DarA curAnd moare 253.

Ionil si ElliniT tot un nem 90.

Iornand Istoric Gotth 69.
Iosif Jidovul scrie IstoriTa pentru vechim Judeilor elfin&
gte 300.
.1

C.

Cavala cetate.
Cavalrii de Malta Yes de la Rodos, si sA aszA la Malta 451

www.dacoromanica.ro

SCARA

527

Cava leril de Rodos dau agutorTu Be liT CraTuluT Unguresc in-

potriva Domnului de Austria 473.

Cavcornil riArod 67.
Cazanul cetate i Cr 'Me 61.
CazariT, nm Schythicesc pre din afara CramuluT lAcuitorT 340.
CachiniT nArod 68.
CacoeniT nArod 68.
Calligula inpArat 164.
CallipidiT nArod 68.

Calliupolis, cetate, chTa Tarigradului despre mare albA 441.

Calo Tanis, cautA Ioan Comnenos 38.

Campsis, cetate in Dachia 155, 322.

Cantavazites, cetate in Dachia 155.
Canoane pentru cum trebue sA s intAlTagA 181. Canonul intal:

308, al doil 308, pentru cum O. intelege la IstoriciT streinT

numele MoldovanuluT, i a MuntnuluT 308, 309.
Capit Dianii la Nistru 212.
Capul BouluT, cetate in Dachia de TraTan inpArat fAcutA 155, 249.

De pe care sterna, su herbul Oral Moldova 322.

Car Bogdan sa chiamA Moldova la Istoricil TurcetY, i Gre-

ceti 306; de pe care au luat de T-au zis a 474.

Cara If lac, sau Caravlah, la Turd sA chiamA tara muntenscA 307.

Caracala i Gheta fratiT inparati 205. Caracala ornoara, pe frate-

sau Gheta in bratale maTca-sa 205; moare i el 205.

Caracalpati Marl, i acmii traitorT pe lAnga Caspia 387.
Cardamis Craiul Bolgaresc 349.
Carin inparat frate luT Numerian 231.
Carolus, CraTul Unguresc, bate cetat6 Severinul i o dobAndete 467.
Carolus Mare le, CraTul Francozesc sa numete inparat Apusu-

lul 350; merge asupra Dailor, caril lacuTa la apa RenuluT, 4 intocrnete lucrurile cu dAni1 350. PriTmete solil Dailor, sau Romnilor din Dachia, cariT lAcuTa la Dunare, 350; face cu dniI
pace vnica 350; inbla chta-va vreme prin Dachia, i ,s5, in-

www.dacoromanica.ro

528

SCARA

toarce 351; biruiaste pe Saxoni, si millte case aducand, il asazit

in Ardial. Pustieste Ora T3o1gArsch 463.
CarpaticiT Munti sau Sarmaticii 60, 61, 65.
CarpianiT nArod 68.

Carpodachii nArod 69.

Carthaghine cetate vestitA 120, 287.
Castelele cetate in Dachia 322.
Catalaonii Campi 288.
Catarractele, cautA pragurile Dun Aril 330.
Catastihul Crailor Unguresti 442.
CatiT, nArod ghermAnesc 211 ; acestora gresind Istoricul Capi-

tolin le zice Dachi 211.

Cafa, cetate in Ram, toomitA de Romani 365.
Cvadii, nArod 200.

Cvintimus, fratele lui Clavdie singur sA numste inpArat 213.

Moare 213.

Cvintus Curtius Istoric 173.

Cheghenis Domnul Pazinachilor apnea, Dristorul 381. SA botiazA cu toti aT sAT 381; sA scrie sotie inpAr4ii 381.
Chemplac cetate Romansca in Ardl 474.
Cherchel, sau Cher, cetate tocmit de Romani 365.
Chi lila cetate 134, 468.
ChinghiT nArod 68.

Chinofrurion, loc aproape de Tarigrad 225.

ChistovochiT narod 67.
Chita Tul, inparatie 68.

Chipsala, cetate in Thracbia 400.

Clavdian inpArat 212.
Clavdie Chesar 164.
Clavdie inpArat bate pe Gotthi, cariT intrase in Misia 212. Pe
vrm lui Romanii in Dachia lAcuitori 213; moare 213.
Clavdie PtolemeT Gheograt 59.
Clavdie Tatitus, inpArat 223.
Cleodimus, mantuiaste Athina din manule Tataralor 215.
Clodie, florul lui Formund lAtste Cr Aila Franzozasca 277.
Coghenii nArod 73.

www.dacoromanica.ro

529

SCARA

Codrii Hertini 76.

Coza marzacul, vine cu TAtarb.i agiutoriu lui loan Domnul
Romnilor 426.
Cochel, apA in Ardel 473.
Cochelvar, cetate RomndscA in Ardl 473.
Colhii, nrod, Mengribi 194.
Comanii nm TAtArAsc, unde lAcuia 145, 466, 450. SA botezA 145.

SA Wz pe apa Tisii 145.

Commod inpArat 203. InblA in faptele lul Neron 203; are rAzboiu

cu Varvaril cel mai din sus de Dachia, iar nu cif Dacha 204.
Moare 204.

Condovlahil sau Cutovlachii din tam GredascA cu Romnil,

sint tot de o limbA i de un nm. 416.
Conrad i Henric frati, fidoril lui Friderich inpArat, bat pe
Batie 451.
Conrad, Chesarul lui Isachie Anghel 404.
Copul, cetate in Dachia 154, 322.
Copulh Domnul Unnilor, prada Ardlul 149. II bate Ladislav
Craiul Unguresc 149.
Corrilis, cautA Sarrulis, Domnul Dachilor, i.... 78.
Cotenii nArod 68.
Coturgutii nem Unesc 316.
Craghizii nArod 67.
Crac, Domnul Lilor zidte Cracovul 340.
Crasus Consul 163.
Credin Istoricul, sufletul Istoriii 83.
Crizimul, cetate, cetate de Joan Domnul Romnilur in muntii
Emului sau a Cnghii fAcutA 417.
Crovatii, sau Harvatii, nm sirbAsc 386.
Cro0 sau Cra cetate RomniascA in Ardel 474.
Crunos, Domnul Bolgarilor, bate pe Mihail Ran gave inpArat 352.
Crutiiatii, un fAriu de Cata otenlascA. Acete's Cavalerii...
Crmul, tarA tAtArascA, i cetate, care sA chema Herson, amnia

ii zic TAtarhi Curunli 106, 320.

Criia LeascA 4 aruncA fundamenturile 317.
Ctesifon cetate 194.
34

www.dacoromanica.ro

530

SCARA

Cumaniile sau Comaniile, ngrA una, alta albA 281.

Cunab, Domnul Sarmatilor sau a Gotthilor 221. II bate Avrelian
inpArat, till. '1 gonte din Dachia 221.

Cuperion, loc nu departe de Tor lu 415.

Cures, Domnul Pecinighilor, omoarA pe Svtoslav Domnul
ChiovuluT 318.

Curopalat, Boerie la inpAratiT Grecilor 154.

Curiae luT Avrelie inpArat 217.
Cusoris, cetate in Misia 323.
Cutec Domnul Unnilor 147.
Cutovlachil, earn de pe ce s'au chemat a? 153, 157.
CAzAcsca larA 61.

amen', nm Slovenesc 304.

Constans inpArat, Horul luT Constantin Marele, azA scaunul
inpArAtiii sale in Dachia 247. Bate pe frateshu Constantin i 'I
omoard 248.
Constantie, fiCorul luT Constantin Marele; la pe lulian 249. Bate
pe VarvarT peste DunAre 249 SA poreclte Sarmatic 249. Moare
Ta muntele Tavris 250.
Constantin frate luT Vasilie Bolgarocton inpArat 378; moare 378;
Constantin Ducas inpArat 383. Cu ruga aduce cIuma in Mari 384.
Moare 386.
Constantin i Irini inparaci 348. Scoate pe Slavuni din Gretia 384'.
merge inpotriva Bolgarilor flied nAroc 349; scoate pe maicA-sa din
inpArAtie 348; scoate ochii lui Nichifor unchTu-sAu 348. Face so-

bor 351; moare 351.

Constantin fiCorul luT Iraclie inpArat 335; moare 335.
Constantin Cantemir Domnul MoldoviT 472.
Constantin Chesar, bate pe GotthT 245.
Constantin Copronyrn inpArat 345. CM s'au poreclit a 345; bate
pe Telesis Domnul .Bolgarilor 346; Ta pe fata DomnuluT Bulgaresc
cu filu sAu Leontie, i face pace 346. lax& stricA pace, i bate pe

BolgarT 347. Moare de buba Anthrac 347.

Constantin Constans, i Constantie, fiCoriT WI Constantin Marele, stau la inpArAtie 246.
Constantin Monomah inparat 380. Scoate pe PazinachT din Thra-

www.dacoromanica.ro

531

SCARA

chia 380. Daru1a0e luT Chighenis Domnul Picinighilor tril cetAtT la Dun Are 380; moare 382.

Constantin nepotul lui Iraclie inpArat 335. Moare 335.

Constantin Pogonat inpArat 336; omoarA pe Mizizie Tyrannul 336.
aazA lucrurile ApusuluT 336; pentru ce s'au poreclit Pogonat? 336.

face pace cu BolgariT, cu guruintA de bani pe an 341. Bate pe SerachenT, i 'I suppune, 337; face sobor, 338; moare 351.
Constantin Porfiroghenit sA intArdte la inpArAtie. 356, 357;
moare 358.
Constantin fidoruI luT Constantin Hlorus, vitTaz din -Liner* 232.
StA la inpArAtie 234. I sA aratA sArnnul CrUciT pe cell 237; Ia

sotie pe Lichinie, 237; bate pe nepriiatinT, 237; i pe Lichinie,

apoT sA inpacA, i inparte cu dAnsul inpArAtiTa 238. Gonete pe

SarmatT peste DunAre 241. Bate pe Lichinie, apoT il

o-

moarA 241.
Constantin, sA numete marele, cii lege cretinTascA aTave mar-

turisete 241. Face Synodul cel d'intAT a toatA lum la Nichea 241;
suppune pe SarmatT, i pe Gotthi 241. Face pod stAtAtorTu peste
DunAre 241. SAvarete cetate Tarigradul 241. Multime de GotthT

priime0e, pre cariT IT aaza in Schythia, in Thrachia, i pAnA

la Italia, 245; pentru caci nu i in Dachia ? 245; dA Pannonia
Vandalilor de laca 241.
Constantin marele, nAscut in cetat DachieT 162. SA boteza i
moare 246.

Constantinopolis, adecA cetate luT Constantin, s'au numit Vizantih, cAriTa IT zicem Tarigradul, adecA inpAratIasa cetAtilor 241.
Constantin Hlorul,:tatAl luT Constantin Marele; sa face Chesar 233;

inpreunA cu Galerie stA inparat 233. Zugruma pe Maximian 234;

TubitorTu de CretinT 234; moare 237.
Constantia, sora luT Constantin Marele, inpArAtTasa luT Lichinie 238.
Constantia, cetate in Rodopi, cariTa iT zic acmii Chiostenge 419.
Chi zicul cetate 211.

www.dacoromanica.ro

532

SCARA

L.

Ladislav, fratele lui Solomon CraTul Unguresc 146. Bate pe UniT,

scoate fata Episcopului de la UnT 146. AdevAratA Istorie de cIudat

calul ce au fost avAnd 146; cu rugile, si cu armele, biruTaste pe

UnnT 457. Cruta neprietinilor, pen tru ca sa vie la credin tA 457; si al LA

a lid povste 457.

Lacopirgos, cetate in Dachia 322.
Laomedont, inpArat Troadil 91.
Laonic Halcocondilas, mArturisste precum RomAniT din Dachia, sint ItalienT 126.
Larda, Olat aproape de LidriTu 404.
LaslAul cel mincTunos, ce zic bAsnuitorii sA fie fost CraTu in
Ora UngurscA, cAnd au vinit Batie cu TatarAT 141. AcestuTas il
zic si Vladislav 140. RAzboTul ce bulguesc sA fie avut cu Batie 142.

Latin Domnul Oral Latium, lase cu oaste in potriva lui Enias

Troadnul 95. FAcAnd pace cu Enias is dA pe fatA-sa Livania dupa

dAnsul 95. Cade in rAzboTul cu Turnus 96.

LatiniT, cariT vinisA inteaglutorTu luT Isachie Orbul, pun gind
sA apuce Tarigradul 421. Scornesc multe pricinT de gAlcvA 421.
ApoT bat Tarigradul neprietineste, si '1 dobAndesc 421. RAspund
cu mAndrie solilor luT Joan Domnul RomAnilor, pentru care el
is rAscumpArA cu armele 424. Incungiura Udriiul, ce de frica RomAnilor il pArAsAsc de o data 430.
Leon armanul inpArat 352. Piere 352.
Leon Isavrul inparat 343; Ia cu fiTu-sAu Constantin pe fata Dom-

nuluT Cazarilor, care botezindu-sa T-au pus nume Irini 344. Tae
capul luT Artemie inparat 344; moare 345.
Leon Papa, cu rugamint scoate pe Attila din Italia 289.
Leon cel tank- inpArat 292; moare 293.
Leon Thracul inpArat 290 ; moare 292.
Leopold ChesarTul, mare bine au Mout Evropii 175. Fericit intre
alaltI inpAratT a ApusuluT 441.
Leon Sofos inpArat chmA pe UngurT in polriva Bolgarilor 355 ;
moare, 356; suppusse pe BolgarT 355.

www.dacoromanica.ro

SCARA

533

Leon MAnAstirenul, ce cuvant au zis pentru Rornnii, carii

radicas1 Cap asupra inpArAtiii 403.

Leontie Arhithalassul, prinde pe Justinian, si'l tae nasul 340.

Il trimte la Cram in izgnanie 340, trimte oaste la Africa fArA
nAroc 340.

Ler inpArat, Avrelie Avrelian 217.

Leh Polonul, cuprinde locurile t5xai Lesesti, de pe a cui nume
astAz sA chm5, Lsii 12.
Lehon Domnul Bohemilor gonit de Uni fuge la Carolus marele 351.
AeoxnoXt;, cetat albA au fost Scaunul Domnilor de Mol-

dova 67, 469.

Livania, fata lul Turnus 95.

Livanie Sofistul, cum au prorocit pentru Iulian Paravatis 252.
Ligurii Campi 296.
Lichinie inpArat nAscut in Dachia 156.
Lichinie bate pe Maximian 238.
Licostomon, s'au chemat Chiliia 60.
Limba MoldovenscA Taste din c LAtiniascb. despArtita
Limba LAtiniascA au fost odatA hiresA ElliniascA 102. Acsta sa
dovedste din scriitori 102. Si din singure cuvintele LAtinesti 103.

Literata cetate in -Dachia 155, 322.

Lovita, cetate in Misia 406.
Longhina, cetate in Dachia 322.
Longobardii in Pannonia 318. SA asazA aproape de Ghepidi
319; fac galcvA innaint lui Justinian 320.
Lucrul, carile multA vrme la Istorici s'au tAcut, pentru aceia
nu indat din credintA trebue lepAdat 183.
Lupitin Hatman ; va sA omoarA pe Fritighernis Domnul Gotthilor 257. Ce nu poate 258.
Lsii, intai goniV de la DunAre de Romani, sA asza. pe apa
Vistlii 160. Sint nm Slovenesc 177. SA laudA a fi nscuti din
Ellini 177. *i limba lor zic sA fie din c AtticscA 177.
Ludovic inpAratul Apusulul, dA bir pe an Vandalilor 354.

www.dacoromanica.ro

534

SCARA

M.

Mavrichie Hat. a face Chesar 326. ApoT Avgust, i inprat 327;

bate pe Hagan, Domnul Avarilor 329; face cu ansul pace, guruindu-T 40 ma galbinT 329 ; moare 331.
Magnentiie omoara pe Constans 248.
Maienburg visazg. pentru Dachia 269.
Maioran inprat 291; moare 91.
Macrin inprat 205; moare 205.
Macrin Proconsul Roman au stpAnit in Pannonia 282.
Malta Ostrovul il cuprind CavalriT de Rodos 451.
Mangopul, cetate tocmia de Ghenovezi i de RomnT 365.
Manuil Comnenos inpArat 38; moare 391.
Manuil Protostrator 412.
Mappa ce Taste ? 473.

Marepirgos, cetate in Dachia de TraTan inprat fAcut 322.

Marchian inprat 288.- Gon4te pe Attila din Illyria 289. Moare 290.

Marchianopolis, cetate in Misia, Mouth, de Tratan inprat 158.

Marco Avrelie inprat 199. Trimte asupra Catilor pe Avfidie
Hatman 200. Bate pe MarcomanT, cu rugile Cretinilor 200, 201. RhzboTul lul cu Varvarif in Pannonia, Tar6, nu in Dachia 200. Moare 203.

MarcomaniT nand 200, 287. Muerile acestora au fost ()WM.

ca i barbatiT 201.
Martina inprtTasa cu limba tTat5. 6, trimete la izgnanie 335
MarturiT adeverinta yeti doT numaT, yell maT multI ar fi, tot
o credint au 101.
Marusia apg, Mor5,ul 239.
Martia fata luT TraTan inprat 158.

Mallie Hatmanul luT TraTan omoar5, 200 miT de Jidovi 194.

Marta cmpT 290.
Mare baltica 69, 174.
Mare AzaculuT, caut Meotis.
MasaghetiT, nrod 72.
Matanasta, caut MetanastiT.

Matthel Pretor, proaspt scriitorTu pentru lum Gotthilor 178.

www.dacoromanica.ro

SCARA

535

SocotSte Dacha sh fie fost GotthI 279; i UnniI sA fie stApanit

Dachia 279.
Maximian inphrat nhscut in Dachia 231. Il d fata duph oblhduitoeful Dachia 231. Cate nIamuel au biruit, ii sh numte
Hercules 233. De bunA voIa lash inpArAtila 233; Tara' sh ispitete
la inpArhtie 234.
Maximin Thracul inpArat 206. Moare 207.
Maximin Lichinie nhscut in Dachia 156.
Maximin Chesariu fuge la Tharsos, unde i moare 238.
MediIaul, cetate Romansch in Ardl 474.
Mezes trechtoare in tam Ungursch 383.
Mezintie Domnul Etrurilor 96.
Mesius Dechie inpArat 208; bate pe Marl, i'Y gonte peste
Don 208 ; piiare inpreunh cu filu-shu 209.
MEXavt BXotzta, i v.eXavii BoyacoEa. 474.

Mengrela, nrod 60.

Menelaos, bArbatul Elena ceii frumoash 91.
Meotis balta, cAriia a zicem mare Azacultil 60, 66, 261.
Merna cetate 275.
Merovic CraIul Franchilor 288.
Mesius Dachie, cauth duph Men z4ie.
Mesopotamia Ora 154, 191.
Metanasta, nhrod aproape de Dachia 82, 129.
Mizizie Armanul inphrat 335.
Micolta fata Domnului de Bactria 289.
Milutin Craiul SirbAsc Ia pe fata Domnului de Vlahia 480. Apol
cSre pe Evdochia sora luY Andronic inpArat 480. Au tinut i pe
fata luI Sftoslav Domnul Bulgarilor 480; 'la pe Simonida fata
ha Andronic inpArat 480. In ce vrme au luat pe fata Domnulta
de Vlahia 481.
Minciuna cu ce sh asamAnh ? 449; fiintA 'fare 449.
Minciunosul ce YastR, i ce dobandte ? 471.
Miron Costin LogofAtul, Hronic. Moldovenesc 136.
Misail bAsnuitorul au scris hronicul luI Urche, i 1-au stricat 136.

www.dacoromanica.ro

536

SCARA

Misia tam peste Dun Are inpotriva MoldoviT s'au numit si Dachia, i inpotrivA Dachia s'au numit Misia 68.

Misena, tArg in Thrachia 415, 432.

Misinopolis, in Thrachia 418.
MitigaT, Domnul Picinighilor s botTazA 373.
Mitropolitul CrmuluT s chYam i acmu a Gotthiii 263.
Mihail Balbul inpArat 352 biruiaste pe Bolgari i moare 352.
Mihail Ducas inpArat 372.
Mihail Calatatis inparac379 if scoate nArodul ochiT, ei-I cAlugArste 379.
Mihail Paleolog inpArat 476 Intoarce Tarigradul de la Latini 476.
Mihail Paflagon inprat 379; Ta pe inpArAtTasa Zoi 379; moare 379.
Mihail Rangav inpArat 352. DA titul de inpArat luT Carolus Marele, 352; bate pe Crunos Domnul Bolgarilor 352; de bunA voe lsind
schiptrul sA cAliigAreste 352.
Mihail Stratiotic inpArat 382. SA cMugAreste 382.
Mihail cu maTch-sa Theodora inpAratT 353. Mihail moare 354.
Mitie Gotthul, tatAl luT Maximian inphrat 206.

Miscov cetate RomnscA in Ardial 474.

Moglina Ora, care maT pre urmA s'au chemat Boum 391.
Moguntia cetate 206.
Moldavia, cu numele cel vechTu Latinese, s'au fost chemnd
Molis davia, Moale Davia 305. IarA as s sA fie chemat de pe numele MoldiT catdlil luT Dragos VodA, Taste basnA 305.
Moldova, Taste part Dachiil 305.
Moldovan, i Grecste Moldovlah, tot un nume 306.
Moldovdnil sint ItaliTanT de la Rorna 104. Tot o fire, si tot un graTu

au cu ItaliT 159. De unde au luat multe cuvinte RusestI, i slovenestY in limba lor 363.
MoldovniT de tara de sus, de unde au mojici RusT? 325.
MonarsiT Romanilor, cariT au fost maT denainte de TraTan 163-167.

Moncastrul, cetatd albA tocmit4 de Moldoven1 inpreunA cu

GhenoveziT 468.
Moltane, sau Multane, zic LsiT Muntnilor; pentru ce as ? 132.

Montana, la unit scriitori LAtinestI, tara MuntenescA 132, 346.

SA dA supt ascultar CraiuluT Unguresc....

www.dacoromanica.ro

SCARA

537

Morienia cetate Romnesca, in Ardl 474.

Moscul sau inparatiTa Moscului i. pune temeliile 373.
Mundon, Voevodul lui Iustinian, bate pe BagarT in Gretia, ins peste Dun Are s '1 intoarcA nu poate 316.
Munteniia, taxa MuntenTascA 57. Iaste parte Dachiil de sus 69.
Pentru ce s'au chemat MuntenT 132.
Murad Sultan, fidorul lul Orhan, dobandeste UdriTul, Filippopolis, si Ora Muntenesc 441.
Murad al doile, fiCorul luT Muhammed Sultan Turcilor 441
Musulmas, sau Masalmas, Domnul Serachnilor, tae milna
SfntuluT Joan Damaschin, pre care maTca Precista T-o pune la
Ioc 344.

Muhammed Prorocul eel minciunos sa. naste, vine dt s inchina la Iraclie inpArat. 326.
Muhammed fieorul luT Baiezid Sultan sta, inplirat 441.
Muhammed al done dobAndeste Tarigradul de la Constantin
Paleolog 246.
Mtaniile si armelejul Leopold ChesarTul frAnge puterea Turcilor, 411.

Moagheras fratele lui Gorda CilisoruluT Unnilor omoar pe

frate-su 315.
N.

Narsitis Hadmbul, vestit Hatmanul luT Iustinian inparat 240.

Nahra aph si Ora 439.
Neeman Domnul Trivalilor 419.
Nemotil cetate......
Nerva st inpArat silface pe Traian fiCor de suflet 89, 167, 193.
Neron inparat 164 Spinteca pantecele maTca,'-sa 164; curvste cu

soru-sa, i prod 164.

Nestor, Sirbul, carile Tera Hatman la Dunre, s viclenste 387.

Vine supt Tarigrad, apoT fuge la PazinacM 387.

Nichea, cetate in Vithynia 211.
Nichita IIoniatis Istoric Grec scrie pre larg razbeele Romanilor cu inparatiTa Grecilor 432.

www.dacoromanica.ro

538

SCARA

Nichifor Votaniatis sa viclenete luT Mihail Ducas 387. Prinde

pe Mihail iiii '1 cAlugArete 387. A0jdere i el sA cAlugArete 388.
Nichifor Calochyr, fieorul Domnului de Cram 369. SA trimete sol

la Svetoslav Domnul Rusilor 369.

Nichifor Patriehie prinde pe inpArAtTasa Irini 0 o cAluga'r4te
cu sila 351. StA inpArat 351; sl Hag% sA de dajde pe an Serachnilor 352. Piere cu multi. aT sal in rAsboiul cu Bolgarii 352.
Nichifor Focas inparat domolete pe Seracheni 369. Moare 369.
NicolaT BAsArabA, cine au lost ? 468.

NicolaT Costin, scriitoriu Moldovan, greete socotind precum

pre vrme AttiliT Wale noastre sA fie rAmas pustiI 600 anY 290.

NicolaY Papa, Synodul carile facush Fotie Patriarhul in Tarigrad de 320 de EpiscopT, il numete adunare diavolescA 354.
Nicomidia cetate 211.
Nicopolis, cetate la DunAre Melia de Traian marele 157; i alta
cu acesta nume in Gretia 157.
Nimfea, sat aproape de Tarigrad 317.
Nimfele, boaze 158.
Novele, cetate in Dachia 154, 322.
Novrograd, vche cetate Rusasca 371.
NovogradeniT gonesc pe VarTaghT peste Mare balticA 372. ChemA

pe Ruric sA le fie Domn 372.

Nola cetate 164.
Nonie Mutian Consul Romnese 161.
Norion cetate in Pannonia 318.
Numerian inpArat, i Garin frate-sAu 231.

0.
Ovidie poeticul, trimis la izgnanie la cetate Tomos 180. Scrie
carte pentru Pont, adecA pentru mare negra 117.
n'''' --'"
OguziT, nem Tatarasc, din omit sint Turcii, earl acmu. inpa-

--

rAtAsc 439

Odisis, Cetate in Misia 312.

Orbinus Raguzeul, toate neamurile CrivatuluT socoteqte FA fie
din JidovT 101.

www.dacoromanica.ro

SCARA

539

Orispas, cetate in Dachia 322.

Orihovschie, Istoric Lesesc 124.
OstrogotthiT tot Gotthi 73; unde au lAcuit? 291.
OCacov cetate; Oziia sau Uzi, cetate tocmith de Romani, i
de Ghenovezi 365.
P.

Padul apa, pe care sta. Padova 274.

Pazinachii, aceia Picinighi, ndm Schythicesc 365 364; unde lcilia ? 370; au trAit amestecati cu Romanii 380; si 380; dela Poznania

iesiti 380; apoi unde s'au asezat ? 380. Intai la Drista 381. SA
inchinA Moscului 381; iarA sA intorc in Thrachia 378; tree la
Machedonia 384. Bat oaste lui Constantin Monomah 382; apoi
biruitl s aszA. in Moglina 391.
Pazinachii Moglinitii, sint carii astA-zi sA chiamA Bosndni 391.
Palastolon, cetate la DunAre 330.
Palmatis, cetate in Misia 323.
Pangheon, munte in Thrachia 418.
Pannonia Ora UngurTascg 356. Hotarale ei 12. Pannonii 78.
Panodachia, care ? 66, 83. Data laca Ungurilor 281.
Parvii, nArod 74.
Patavie Istoricul, amestecA numele Vlahilor cu a Bolgarilor
ce greste 263. Patavii nArod 198.
Patisos, apa Tisa 60.

Pace, numele Besricei, care au fricut Constantin marele in

Tarigrad, mai intai de cat toate bisericile 241.
Pevchi, ostrov la gura Dui-Axil 261.
Pevchil nArod 212.
Peifighii, nArod 68.
Peloponisos Morea 106.
Pepnet cetate RomanscA in Ardl 474.
Periclis Sofistul 176.
Persil pradA Asia pAnA la Halchidon 332. SA despart in multe
stApanirl 312.

www.dacoromanica.ro

540

SCARA

Pertinax inparat 204. Mal denainte au fost OcarmuitorTu Dachiel 204 moare 204.
Peta, Seraschrlul luT Batie prada Silezia, vi Bohemia 440; mare

moarte face in oast ml Henric 440.

Petr' AlexievicT inparatul Rusilor pre unii putrnicT cu invtatura, pre altil cu sabiia iT inpaca 176.
Petru vi Asanis fratiT, DomniT Vlahilor, vin la inparatul Isachie
Anghel 400. BatgiocuritI cu inima r s intorc innapoi 400; ineep a
indemna nrodul Vlahilor s radice cap 401. Zidesc mare besrica
luT Sf. Dimitrie 401; zic c'au parasat Sfantul pe Greci, vi s'au intors
catra, &anvil 401.

Petru Vlahul I pune corona inparatsca, i incalta ubote inparatetI de Purpura 402. Cuprincle cetat Presthlava in Misia
402. *i muntii CenghiT 403; cuprinde vi Tornovul 408. Ramne
singur stapanitoriu Vlahilor 413; Ta sotie pe frate-sau loan 413;
face marl rautatT inparatiiT 413.
Petru Domnul Bolgarilor, sa dezbate de supt inparktiia RazshrituluT 357.

Petru CraTul Unguresc 442.

Petru IIatmanul ovtilor din Dachia 328.

Petron s trimte de la Theofil inparat Domn CramuluT 247.
Pindul muntele in tara Grecsca salaluit de Romani 157.
Pincul, cetate la gura Dunril 154.
Pirgonovele, cetate in Dachia 322.
Pirgul innalt, cetate in Dachia 322.
Pirineii muntT 211.
Picinighil, nm Schythicesc 365. Aceia din SlovnT 364. Intra in
Bolgaria 381. Au fost lacuitorT pre la pragurile NipruluT 366. Tara.

trec Durar cu prada 378. Cauta maT Tnulte la numele Pazinachil.

Pietrile cu numele luT TraTan inparat aflate. in Ardial i in

Moldova 161.

Pius Papa, acela Istoricul Eneas Sylvius 116.

Plachidia sora lui Honorie inparat, cade roaba la Alaric Gotthul 276.
Platon filosoful, ce poruncte pentru movie 176.

www.dacoromanica.ro

SCARA

541.

Plinie Istoric Gheograf 63.

Plutarh 87.
Plotina inparatsa lui Traian 196.
Povst Istoriii ceii de pre urma, cum trebue .cinuta 153, 478.
Pogava, cetate Romaniasca in Ardial 474.
Podgoria Dachiii 286.
Podolia Lesasca, 145.

Podurile, cetate in Dachia zidit de Traian marele 322.

Pocutia Lesasca. 67, 364.
Po lane Lsii Siovenste 126. De unde au vinit ? 126.
110,m/a Grecste Lesii 126.
Polovtii, cu Picinighii tot un niam 362. Sint lesiV din Timbri
364. SA asaza intai pe langa Droghici 366; Yesa si din Litvania 362.
Graiul lor amestecat cu a Romanilor i c Rusasca i cu Lesasca 444.
Polonia, pentru ce si &and s'au numit as ? 161, 390.

Pomenir mincii mai fugare de cat cerbii 197.

Pomponie Melas Gheograf 59.
Pontes, cetate in Dachia 155.
Ponteserium cetate in Dachia 322.
Pontos Evxinus, mare ngra 279.
Potulasanii, nrod 67.
Pofta omului de ce nu sa poate stura niciodata ? 100.
Pragurile Dunarii, vezi Cataracte 330.
Predanii nrod 67.
Presthlava, cetate in Misia 402.
Pretorie Istoric, i Istoriia lui 75, 178. Ce socotla are pentru
nemul Gotthilor 279; cum stria., si spurca cuvintele Ellinesti pi
numele nmurilor 279, 280.
Precista, mica rni1i, cu minune goneste pe Hagan Domnul
Avarilor de supt Tarigrad 333.
Priscus Hatmanul ostilor de peste Dunare 327. In chip de vanatoare intra cu ()stile in stapanir6 lui Hagan 328, scoate pe Sclavni din Thrachia 327.
Priscus si Comnitie, Hatmanii lui Mavrichie, bat pe Hagan la
malul Dunrii 329. Apoi peste apa Tisii, prada Ghepidia 329;
l'arsi bat pe Hagan 329. Iernza in Dachia 329.

www.dacoromanica.ro

542

SCARA

Pricina, pentru ce RomniI din Dachia au trecut in Misia 215.

Multe pricini sa, pot socoti 215.

Priam, fiCorul lul Laomedont, va s 's1 izbndfasa asupra

Elladnilor 91. Trimete pe Antenor sol la Menelaos, fidorul luT
Agamemnon Domnul Elladnilor 91.
Probozescu-s aceiTa, cari1 tagduesc, precum Romani! s fie
din Grecil Troadn1 99.
Prob us inparat nascut in Sirmium, cetate Dachiii 227; moare 230.

Proclus Mathematicul, cu ogling de arama, in razele Soareld

puse, aprinde corbiile 1W Vitalian 313.
Promotos, Hatman 1W Theodosie bate pe GrutunghT 271.
Prorocie pentru niamul Vlahilor 401.
Prosacul, cetate in Thessalia 415.
Protostrator, ce stepan au fost la inprAtia Grecilor 412.
Prutul apa, greceste Ierasos in Dachia, unde acm Taste Moldova 65.
PtolemeI Gheograf 173.

Pusuril, nrod 74.

Raba ap 240.

R.

RavarichiT, nrod 73.

Radagazos, Domnul Gotthilor 266. Npdeste in Italia 266, 274.
Radul Vod5. Negrul, poate s fie fost, carile s'au dat fata dup
Milutin Crakil SirlAsc 482.
RastachdniI, nrod 67.
RatacheniI, nrod 68.
Rea, fata luI Numitor 96, 366. Fiind inchis in capist. Vastalii, s afl gre 96. Naste gmenI 96, 366.

Reantine, sate in Italia 165.

Revena sau Ravena, cetate 291.
Reghion, cetate 276.
Remil cetate 275.
Remus si Romulus, fi6oriI ReiI si a BozuluI Mars 97, 99.
Remus cade in maim talharilor 98.
Remus, si Romulus pun temeliile cetAiT RomiT 98. Muta-s6.
scaunul din Alba lunga la Roma 99.

www.dacoromanica.ro

SCAIIA

543

Renul apa, hotarul Gal lief 76.

Rilimir omoarA pe Anthimie inpAratul ApusuluT 291, 292.
Rodana i Rodna 449, 450, 473.
Rodostos, cetate; acetia II zic Turcii Techir-dagA, adecA muntele inpAratuluT 415, 432.
Ru01, tArg Romnesc in Ardl 474.
Rubrie Hatman bate pe SarmatT 165.
Ruric Domnul NovogradieT 327. SA azA in Novograd 372;
moare 372, 373.
RusiT sau RuiT, nem Slovenesc 304; incep a se deprinde cu
lg CretinescA 353. CalcA hotarAle inpArAtiil TarigradulW 353.
Cu totiT vin la Hs. 353.
RusiT, cariT sint MoscaliT, la istoricii GrecetI sA chernA RosT 353.

Au intrat i pAnA in Ardl 374. Au lAcuit intaT pe la mare baltick 174.

RusiT, ce zic sA'T fle aflat Drago VodA pe la Sucevg 0 pe la

Bale, de unde au fost? 325.
RusiTa, sau tara RusascA, care acmu Taste supt CrAila LeCsca
prin Podolila i Pocutila, au fost odatA supt oblastiTa Crhiii UnguretT 145.

Rusocastron, cetate in Thrachia fAcutA de RuI 381, 431.

RAzboTul intre GreciT de Evropa, i intre Grecii TroadenT de
la Asia 94.
Roilas, Domnul Schythilor pradA in Thrachia 278. PiTare de
fulger 278.
Roma sA zidete 96. SA numte inpArAtsa cetMilor 104. Cade
pe mAna Gotthilor 276.

Roman Arghir inpArat 378. Moare 379.

Roman Dioghenis inpArat 384. Cade rob la Sultan Hasan Domnul Turcilor 386.
Roman Horul luT Constantin Porfiroghenit inpArat 368. S'au numit Roman cel tnr 368. Scoate Critul din mAna Serachnilor 369
moare 369.
Roman Lacapin sA face singur Avgust 356. StA inpArat 356. SA
incuscrezA cu Petru Domnul Bolgarilor 357; moare 358.

www.dacoromanica.ro

544

SCARA

Roman Domnul HalicTuluT intra cu RusiT in Moldova 419. Bate

pe Ruric Domnul ChiovuluT 419.

Romanil sint nascutT din EllinT 89, 104. Au luat invatatura de
la Ellini 87. Stapanesc lum 99. Schimba numele Hatmanilor sau
a inpratilor de pe numele tarilor, ce biruTa 118.
RomaniT cei de TraTan inparat in Dachia puY, sint ItaliTanT
de la Roma 150. Supt Adrian rainh'm in Dachia neclatiti 152. Supt
Avrelian o sam sa sa fie mutat in Misia 150. IstoriciT, ce pricina,'
dau acestiT mutari? 150, 151; o Barna au ramas tot pe loc 152.
RomaniT lui TraTan in Dachia supt Avrelian 134, 150, 152.
ACasta s dovedste din socotTala 221, 222, 223; si din Istoei

riT 225.

RomaniT din Misia cu cestY din Dachia tot un nem 156.

RomaniT dezbat Pannonia de la UnT 278. Gonesc pe SclavunT
de la Dunare 324.
RomaniT din Dachia pe vrem AttiliT s trag la munci, Tara
de tot locul pustiTu n'au lasat 288. Para la Zenon inparat tot acolo 294. *i panA la Justinian Carnul 319.
RomaniT din Dachia n'au primit numele Voloh, carile lri pusse BolgariT 305. Macar ca veciniT de pen pregiur maT pre urma
as T-au chemat 305; s'au chemat i MisiT 397.

RomaniT din Dachia adevarat s'au mutat o data in Misia 215

de unde TarasT curand s'au intors in Dachia 215. cAdi n'au putut
cine-va sA'T dezradacineze din Dachia 361. Au fost din Legheoanele Romanilor, pre carile TraTan lT-au asezat acolo 158. SA
pomenesc in Dachia supt Justinian 155. Pang cAnd s'au tinut in
inparatila Tarigradului 351. Cand Tar s'au lipit de inparatiTa RazsarituluT 377. Cand au vinit la Crestinatate....
RomaniT din Dachia dupa vinir Bolgarilor s'au facut Raspublica 350; 4 tocmasc lucrurile cu Carolus marele 350 Cel din
Dachia, i eel din Misia tot un stapanitorTu au avut 350.
Romanul i Moldovanul in limba Sloveniasca, tot un nume
au 363.
Romanul, targ in Moldova vechiA 471. Latineste Forum Roma-

norum, adeca targul Romanilor s'au chemat 471.

RomaniT din Moldova, din Muntenia, din Arddl,

www.dacoromanica.ro

alaI1 sint

545

SCARA

din Romanii de la Italia 106, 110. Sint de Traran inpArat adu0 106.

Cum sA chivernisesc acmu cu Turcir 107.

RomniT din Moldova gAtesc zahara prin Ora lor, bur Conrad
inpAratuluT Apusulur, cnd au trecut la Asia inpotriva Turcilor 390. Fost-au tot pre locurile lor, mar denainte de nApada lur
Batie 465. Dau innapor pe Batie 465, 468.
RomniT tin obicele Romanilor 464. Limba nu 'au urtat, numar ce au stricat-o 464; sint vechr slujitori Romani 129. Sint nAscutr

din RomanT 153. In Dachia mar denainte au vinit slujitoriT, apor

cetatenir 160; au trecut i la Misia 152, 250. In ce vrme li s'au
tilmplat acest5, trcere 152. Curnd la* s'au intors innapor 470.
Romnir din Dachia, au apucat i Misia 152. Iarl tree la locurile sale 152. Cer din tara grecescA rAman acolo 153; de 11111
Jur Batie sA trag spre Ardl 465, *i atunc o samA rmb.n prin
cetatr 467, 470. *i. pre alte locurr 470.
Romanir din Ardl 475; gilt nmeT de loc 475; cu DomniT

sar o samA s'au intors de acolo Tar4 la locurile sale 475.

RoxolaniT, aceiTa0 RusiT 282.

S.
Sava, apa 267, 278, 328.
Sava Mitropolitul Bolgaresc 140, 454. Au fost frate lur Stefan
CraTuluT Bolgarese 140, 454. SA trimte sol la Vladislav Crarul
Unguresc 140, 455. Cu minune face ghcA pe arita 141. BotezA
pe LaslAu CraTu 455, 456.
SavromatiT nArod 75, 76, 79, 198.
Salvius Othon, Chesar 165.
Saldenir nArod 67, 68.
Saltopirgos, cetate in Misia, de TraTan inpArat Omuta 323.
Samoil, Domnul Bolgarilor, moare 375.
Sampson culcandu-s in poalele DalidaliT, moare 379, 380.
Sampson, cetate Romnscl in Ardl 474.
Sanghivan, CraTul Alanilor 288.
Sapor inpAratul Persilor, pune pe Valerian inparat scauras supt
pioare ca,nd incalecA 216. Il despoae de piTale, i 'I omoarA 216.
Sarghetia, apA in Dachia 83, 189.
35

www.dacoromanica.ro

546

SCARA

Sardia, Sofia, Triadita, tot un nume, scaunul Cr MI BolgAretT

66, 284, 90.

Sarnitie, scriitorTu Lei pentru RomniT din Dachia, ce buTguete ? 124.

Sarmatia Evropsch, care? 116, 158, 262, 30i, 350.

SarmatiT tree Dunar, i prada. Misia 165.
Sarolta, muma luT Stefan CraTului Unguresc 375.
SasiT ArdelenT, cnd au vinit pe acel loc 3501 N46. 3r442.
&sit Sarmatici, cariT ? 350.
Satul luT Hs
Saxonia BA descaleca 275.

Saxonil nm Nemtesc 176. SA lauda ctt sa trag din MachedonnT 177.

SveviT, narod 200. Cu VandaliT inpreuna cuprind Galia 276.

SvitidiT, narod 73.
Svtoslav, fiorul luT Igor, tatill lui Vladimir 369. Multe nmarl' SloveneOT suppune 372. Numerele lor 372; multe sthpanirT
TAtarat1 suppane 372 ; fiind chemat de Nichifor Focas, vine
asupra Bolgarilor 370. Prada Thrachia 370; moare 378.

&Antal Chyril, cetate in Schythia 323.

Severinul, cetate pe Dunare in Dachia 204; fthnitA de TraTan 205.
Severul inprtrat: s'au numit Parthic, Aravic i procT 118; zic uniT

el sa fie zidit Turnul SeverinuluT 204, 205.

Severus Chesar 161.
Severus Septimius, inparat 118. I-au dat Senatul Titul de Parthic, Aravic, Adiavenic 118, 204; moare 204.
Severus inparatul ApusuluT piare 204.
Selevchia, cetate 194, 231.
Seltis Domnul Pazinachilor 382.
Semendr6, cetate, scaunul CraTuluT Sirbesc, aceTa Sandorovia,

Slantul Andrei 321.

Seneca, Didascalul luT Neron inpArat 164.
SeracheniT sari MuhammedniT incep a sit lati 316. Iau Ierusalimul 335. Incungura Tarigradul i '1 bat Opte anT 337. Bat
pa rustinian 339. Apuca Carthagine la Africa 340. Prada Thrachia 352.
ei

www.dacoromanica.ro

547

SCARA

Seras cetate in Thrachia, Turcil acmii ii zic Sirros 428.

Sezem Ovasim, zic Turcil Sirmiului, cautA 273.
Sermium, cetate i tarh, Olatul din potriva BeligraduluI peste
apa Sava 267, 273, 302.
Sermo, Domnul Bolgarilor 355.
Sehimitra, muma luI Iliogaval 206.
Sibirul TAtArames adevArata 60.

SidaliI rarod 281.

Sicambria tarA 287.
Sichidava, cetate in Misia de TraIan fAcuth, 323.
SilinghiI cuprind Betica 276.
Simeon, Domnul Bolgarilor face pace cu Vasilie Machedon 355.
Cu cludiasA neauzit piTare 368.
Simion i Misail bAsnuitoriI earn' au blojorit pentru niamul
Romanilor, s mustrA 137, 138. De unde au luat o basnA pentru
un LaslAu Craiu Unguresc 144.
Sinbesa cetate 164.
Singhidon, cetate in Dachia 318.
Sinevus, fratele luI Ruric sA asezA la B lo ozer 372.
.

Sirbii, nem Slovenesc 304. CeI supusT inpArAtiiI, iar rdicA cap
380. Bat pe Constantin Monomah 380.
Sirmiurn cetate in Pannonia, cautA Serrnium i 267, 273, 302.
Sirois inpAratul Persilor 334.
Schipionil seu Sipionii, liatmana Romanilor, tree cu ostile la
Asia, in Syria 101. Unul s'au intitulat Asiatic, Tara altul African 118.

Sclavunil, cand s'au ivit intai spre pArtile Evropil 324. Tree
peste Dachia in Misia 324. 0 soma rAman si in Dachia 324. Mal
tree si alVI Dun Ar, pang. la Thrachia 333. Vin supt inpArAtia Apu-

sului 335. PradA Bavaria 354.

Scopia, cetate in Gretia 428.
Schythia sau Stitia, cat sa hotAreste 61. Ce tArl maI marl cuprinde in sine 271, c Asiaticti, i c EvropascA, unde sA hotarste, i ce ri cuprinde 61, 74, 289.
Schythia, care Tera supt oblastiTa inpArAP Romani lor 330
SchyithiI, vestit si mare a lumii ntirod 88. Multe pArti a lumiT au

www.dacoromanica.ro

548

SCARA

cuprins 278. PradA in Evropa multe Off i agiung i pAnA, la Italia 212. PradA Asia 211.
Slavnit, cautA Sclavunii. ApucA cetat Umiton 323, de unde apot it gonesc Romanil 323.
Smolenasca tarA 418.
Smornis, cetate in Dachia 155, 322.
Sozoplis, cetate in Thrachia 388.
So la AO 240.
So lin, Gheograf 59.
Solomon, Cratul Unguresc, bate pe Ghiu la hanul Unnilor 146.
PrAznuiete zioa biruntil 147. Face legAmant cu Cutec Domnul
Unilor 147.
Sorabit, Sirbi 354.
Sofi inpAratul Persilor 437; TarA tocmte stricat statul inpArA%lit lor 437.

Sofia, Sardica, Sardia, cetate 66, 280.

Sofia, sau Sfnta Sofia, BesricA in Tarigrad, fAcutA de Iustinian inpArat 314.
Stavrichie fiorul luT Nichifor inpArat apucA inpArAtita, ce Senatul indatA II scoate 352.
Stanislav Sarnicie, sciitorIu Leesc 76. Inpotrivnic Romnilor 124.
ApoT tarA mArturiste cA, sint din Romant 128. IarA sA intoarce

din cuvnt 128. SA chznte sh ardte, precum Romnit sint din

GhetT 129. Apt:A zice, ca, sint din Italiiani de la Ghenova 135. Trel
socotdle a hit far& socotlA pentru nmul Romnesc 134. SA dovedete precum n'au tiut bine limba LtinscA 152. Greete pentru
aezar c d'intAI a Gotthilor 261. GreSte pentru numele Roma-

nilor din tara MuntenscA 220

Stefan VodA, fiorul lut Bogdan VodA, nepotul KIT Drago
VodA 475. leg, a doil rand din Ardl 475.
Stefan a Ghetzit Cral'ul Unguresc, sA botzA 442. S, i dupA clan-

sul alalt nArod 443.

Stefan Gheograf 173.
Stefan Cratu Unguresc, gonete pe Rust din Ardl 375. Nater6
but cu minune 375; il botza, Adalbert Episcopul de Praga 375. La
astrucar luT, yin i RomAnii din Dachia 379.

www.dacoromanica.ro

SCAR A

549

Stefan, fiCorul lul Milutin CraTuluT Sirbisc, nscut din fata

DomnuluT muntenesc 480. SO, Cral'u 481.

Stilihon Hatmanul apusulul, bate pe GotthY si pe Radagazos

Domnul lor omoar 274.
Stisipirgos, cetate in Dachia 322.
Stravon vechiu Gheograf 59.
Streli ap& in Ardl 474.
.

Strig, :as 474.

Stronghilon, cetate in Thrachia 347.
Strumita cetate in Thrachia 414, 416.
Staphnirile Apusulul sh invitza. asupra Turcilor pentru ca sit
scoath Ierusalimul din mna lor 115.
StApAnir Romnilor in Dachia, tocma de la TraYan inparat
s6, trage 13.
StAphir Hanilor Crmesti 21.
Strile sau scaunele de asezamAntul Gotthilor 259.
Suda c mare, sat ranga Tarigrad 369.
Suleiman Sabi tatal lui Erdogul mosul lul Osman, carile au
inparAtit intAT la Turd 436. and si de unde au Tesit 436; au fost
Domn a Ora si a cetAiT, ce sit chema Nahra 439. Din nmul ILA
Oguz 456. intal spre pArtile MidieT au Tesit, si o suppune 438; sA
inncA in apa EvfrathuluT 439.

Susiana, cetate in Dachia de TraTan Mouth 322.

Sufletul, adea, socotla, puter sufletulul, nu s poate aseza
Mil numal in adevr 139.
Sthlavinii, cauth SclavuniT; uniT din scriitorl li-au zis si Unni 333.

SAborul de la Florentia 354. Rumpe Haina luT Hs c necusut 353.

SAcuiT, caut Saxonil din Ardl, si 463.

SAhastrul Prooratic proroceste lul Isachie Anghel, c-'I vor

scoate ochil 409; care s'au si tamplat 409.
Synodul de la Sardica pomenste EpiscopiT amAnduror Dachiilor 250.

www.dacoromanica.ro

Min

550

T.

Tab la Istoriil vechi de la Vasilie Bulgarocton scris, in care

RomaniI sa, pomenesc VlahI 376.
Tavrica Hersonului, Crmul 61.
Tavris, acelas Tavrica Crmul 61.
TavrichiT nrod 68.

Tavrocomos, sat nu departe de UdriTu 404.

Tavros, munte vestit la Asie 250.
TaTfaliI, nrod pe apa PrutuluI 68.
Taman, cetate la Bogazul Azacului 365.
Tanais, apa Donul 264.
Tanata, cetate in Dachia 155, 322.
Tata, Tata, in c vche limbl ItaliendscA sb, chema PArintele,
Tathl 375.

Taxis, CraTul Ungurese la dajde de pe Italia 358.

Terva nArod
Telesis, Domnul Bolgarilor 346. Piere ucis de al' saI 346.
Tergovisca, sau Targoviste, cetate in 0.ra muntenesc, tocmira
de Romni 365.
Tetraxidii, nem Gotthicesc 361.
Tiverie Avgust 79. Merge asupra Dachilor 79, 128.
Tiverie Anichie inprat prin IIatmanul Mavrichie scoate toate
cetatile din m'ana Persilor, 326, moare 327.
Tiliscon, cetate in Misia 323.
Timena, cetate in Dachia de TraIan inparat facuta 322.
Tirahon tiranul Pazinachilor 381.
Titulul ce s'au pus Attila 287.
Titus Vespazianus Chesar 165.
Titus Livius Istoric 120.
Tiflis, apa 227.
TyraghetiT, nArod 68.
Tiras,""apa Nistrul 60.

Tomos cetate in mare negr 72, 117, 122.

Tordia cetate, sau tinut Romilnesc in Ardel 473.

www.dacoromanica.ro

SCARA

651

Tornovul, cetat Emu lul 412.

Totila Domnul Gotthilor clobandete Roma 316.
Totrus, 1,Anut Romnesc in Ardl 474.
Tralan inpArat 81, 123. SA ratlicA asupra Dachilor 81. Groznic
rAzboiu are cu dAni1, 81. Face pace cu Decheval Domnul lor
82. SA intitulzA D4anu1 82; TarA sA rAdicA asupra Dachilor 82.
Zidete pod de petra,' peste DunAre 83. Pentru ce au fAcut acel
pod ? 83. S'au numit i Parthic 118. Bate pe DachT, i sa intoarce
la Roma 118. LasA o samA de slujitori in Dachia pentru pazA 129.
Aduce oamenT de tog stepena de la Roma, i'T aazA in Dachia in lAcuire venicA 106. Pentru ce T-au aezat acolo ? 106. Anul
descAlecAriT Dachiii cu RomAnT 106, 153, 221, 222.

Traian, sAditoriul Romhnilor din Dachia 160. Trce peste Dacilia la Don 190. Tocmete stricata inpArAciTa Romanilor 194.
PAzitorTu clreptaciT 186. Dachilor in loc do bani le aratA arme 186.
RAzbolul lui cu Dachil cel dintAT, al doil i al triil 81, 82. Trce

la Asia in potriva Armnilor, IT suppune. 190. Pune hotarale inpArAtiii apa TigruluT 190. Suppune pe ParthT 191. Merge la mar6
roie, 194; IT dA senatul Titul de Parthic, i Prbunul 191.
TraTan oprete a omorA pe CretinT pentru lege 194. Ins le
oprete adunArile 194; sAzdaniile lui, carile au Mout 194.
TraTan moare in Syria 190, 195. Vredniciile, biruintele i
viTaca 195. Face pe Adrian fior de suflet, i urmAtorTu la impArAtie. Sufletul luT scos din Tad 195.
Transalpina taxa MuntenescA 132.
Transylvania, Ardlul 60; au fost ce maT din dos a DachieT
parte 147.
Trecutele lucrurT pot fi icoanA celor viitoare 175.
Triadita, Sardica, Sofia, tot una 60, 280.
TroTanul, caril trece prin Moldova, de cine s fie fcut? 192.
TroadeniT, i ElladeniT intre a1aIi Greet maT vestiti 90. SA gAtesc i fac groznic rAzboTu pentru ca sA nu de pe Eleni 92.
TroadeniT mArturisesc, precum RomaniT sint strAnepotiT lor 102.
Turinghia sa descalecA 277, 285.
Turcul chtA lume stApAn4te 19. Putre luT 20, 21, 22, 106.

www.dacoromanica.ro

552

SCARA

Turnus, Domnul Rutulilor merge cu oaste in potriva luT Enias 95, 96.
TurciT ce inpar4i1, Crag, Domnil au suppus 107, 183. Vin la
Iraclie inparat in slujba 333.

TurciT alt nm de VarvarT sint, Tara nu cest ce acmil tin

Tarigradul 387. CeT adevara0, cariT sint? 387. Apuca, cetat So-

zopolis 388. Caril tin Tarigradul, ce nm sint ? 387.

TataraT de la Don, prada pam6. la Grecia 223. Razbasc pana la
Italia 227; prada pana la Vizantia 211. Trec Bogazul supt Vizantia, si prada Halchidonul, Nicomidia, si alte -ar'l la Asia 211.
Tataram sau Ora Tatarasca ce vche, care ? 285. Ce mare
care? 436. Ce Evropasch care? 285.
Targul luT TraTan in Roma 105.
U.

UziT, narod Tatarasc 76. Prada in Thrachia, bat oast6 inpara

tsca, si razbat pana la Gretia 283.
Ulisopolis, cetate 318.
Ulmiton, cetate in Dachia 323. Apucata, de SclavunT, apoi goniV
de acolo 323.

Ulmiton, cetate in Schythia 155. De Iustinian facuta 155.

Ulpiana, cetate in Misia de TraTan facuta, si alta cu acesta
nume in Ardl 157.
UlpiatraTana, cauth Ulpiana 83, 261, 474.
Unghl si MogolT naroade 61.

Ungaria, Ora Unguresca 61. De Unni descalecata, Crail'a el'

cand au cazut 281.
Ungrovlahia, Ora Muntensca, i-au zis GreciT 306, 308.
UnguriT nm Schythicesc, si limbs. Schythicsca au. Stapanir
lor cat s'au intins 106; s'au chemat si Turcl 131. Caril inca nu s
botezas 371; apnea o parte din Dachia 463.
UnguriT din Panonia intra in Italia 356.
Ungh LeuluT, ce insamnza ? 88.
Uniii trec Bogazul Chimeric, si gonese pe Gotthi 262. Stapa-

www.dacoromanica.ro

SCARk

553

nese locurile Gotthilor peste Nistru i peste Nipru 262. IntrA in

Pannonia 278, 285. ApucA si din Dachia o parte 279; Mal vrAjmas de cat Gotthil 273. PADA unde s'au intins 278. Ce hotare au
cuprins 283. PradA Dalmatia 283.
UniT, ce sA chema Coturguti, Ii mutA Iustinian in Thrachia 316.
Unnii, ce BA chema SthlavinT, pradA Thrachia pAnA supt Tarigrad 316.
UnniY, ce sA chema i UngurY, si Turd sau TurchT 282.

Urche Vornicul scriitorfu Moldovan 114. Basna luY pentru

Herbul tAral 137, 138.
F.

Favsta, fata luT Maximian inpArat sA mAritA dupil Constantin

marele 233, 247.

Favstus pastorIul, aflA in pAdure pe prunciT Remus si Romulus 98.

Familia Flachilor BA scrie 119, 120, 121, 122.

Faptele in ce chip pot arAta fiinta luerulul..!..

Faraon cel nou, cine Taste? 170.
Fasis, apA la Asia 227. Au fost maY denainte hotar intre Asia
ai. Evropa 227.
Federat, ce va s zicA ?....
Feleatina, lacul, 211.
Filomiris, Domnul Gotthilor 73. SA coboarA de la Scandia la
Meotida 73.

Filon, Jidovul, eerie in limba EllinescA 300.

Finichil au luat slovele de la Haldei 58.
Fines, cetate RomanescA in Arddl 474.
FiCoriT lul Ginghiz Han, suppun Asia, in Evropa Moscul, Litfania, Polonia 437. Prada tara nemtascA 437. SA asdzh in Cram 437.
Fievii, nArod 68.
Filip Arapul inpArat 207. Dintre inpAratiI Romanilor inta el s'au
botezat 208.
Filipp, fratele 1 LA Henric stA la inpAratiYa apusului 411 DA agYu-

www.dacoromanica.ro

554

SCARA

torTu luT Isachie orbuluT in potriva luT Alexie Anghel, carile s'au
poreclit Comnenos 420.
Filippic apucA inpttrAtiTa 343. I sA scot ochiT 343.

Filippopolis, cetate in Thrachia 406.

Flac, IIatmanul Romanilor 72. Au avut rAzbom cu Ghetil in
Misia, iar nu cu DachiT 118.
Flacus Gretin, Senator Roman 122.
Flachia cu nApaste sA pune numele DachieT 301. Acest nume
eine 'I-au scornit? 113.
Flachia, fata luT Dioclitian, maritatA dui-A OcArmuitoriul Da
chiiI 231.

FlachiT, tril shnt, pentru cariT zic, cA unul dintrInOT sA fie

vinit asupra Ghetilor, i sAl fie biruit 124.
(13xcElLotAccpyig, Grecete ce cin au fost? 1 ce va sA zicA? 469.

Foca Sutwil rAdicA cap asupra lui Mavrichie 331. SO. inpArat
.i s'au poreclit tyrannul 331. Cu multe cazne omoarA pe Mavrichie 331.
Formund, fiCorul lui Marcomir, pune fundamenturile CrAieT
FrantuzetT 277.

Fotie, Patriarhul Tarigraclului, trimite pe Mihail Mitropolitul

sA invte pe Rug leg Cretindscal 373, 374.
FranghipaniT, un fllu de oaste 451. SA azA in taxa UnguriascA 452.

FranchiT, nhrod din eine Taste ? 76, 269.

Franconia sA descaleca, 285.
Franca, sou Ora FrantuzascA sA descalecA 91, 177.
FrantoziT sh laudA, A sA trag din nmul Troadnilor 177. Pen-

tru care sA probozesc 177.

Fraiuta, Domnul Gotthilor, vine inteagiutoriu

luT Arcadie 274.

Frizia sA descalecA 277.
Fritighernis i Athanaric, DomniT Gotthilor, yin la Valens
inpAratul, i sA inchin cu toate nAroadele lor.-AcestaFritigher.

nis cuprinde o parte din Dachia 257, 258.

Fulvius Flacus, zic sh fie suppus pe GhetT i pe DachT 120.

www.dacoromanica.ro

SCARA

555

Th.

Thavrichil nrod 67.

Tharapia, cetate la mars negra 353.
Thdodomir Domnul Gotthilor, face pace cu Leon inparat 291.
Bate pe Unl, i pe Craiul lor viu prinde 292.
Theodor Lascaris inpArat 427. Pune scaunul inparafiei GrecestY
la Nichea 427. Tae capul Sultanulifi Turcesc in rilzboTu 434. Prinde

pe Alexie inparat 434; si 11 calugareste 434.

Theodora, fata lul Isachie Sevastocratorul sa logodoste dupa.
Ioan Domnul Romnilor 412, 413.
Theodora, cetate in Dachia, facuta de TraTan inparat 155, 322.
Theodora, inprtsa lin Constantin Monomah, sta, singura la
inparatie, 382; moare 382.
Theodoric Goithul prada Grefia 291. N'au stapilnit Dachia in
puter sa 295. Cumpara de la Burgundiani cmpi Ligurn, i eh
asza acolo 296.
Theodoric, fiCorul luY Theodomir, sa numste Veronnul 291, 294.

Intai face pace cu Odoafer, apoi cu viclesug II omoara 295. Bate

pe Bulgari i staphneste Sclavonia 311.
Theodoric inparatul apusulul lasand inparafiTa sa calugrirste 343.
Theocloric Schythul, fidorul lul Triarie prada Thrachia [Ana
supt Tarigrad 293. Piere 293
Theodoropolis, cetate in Dachia de TraTan inprat facut 322.
Theopomp, Istoric 173.
Theodosie cel mare inparat 255. Infelepciun i crestintat
lin, 270; dezbate toate trile, carile apucasa Gotthil, 258. Primeste
pe Athanaric Domnul Gotthilor cu cinste 265. 0 sama. de Gottln
trimite tocma la Eghypet 266. tocmste lucrurile inparatiel 270.
Face pravile noaa, bate pe Evghenie tyranul 272; moare 272.
Theodosie eel -Omar inparat tocmeste cetafile la Dunre, carile stricasA Varvarn cu A tila 283. Face cu A tila pace 283. Prin Hat-

mann sal bate pe Atila la Sardica, 284; moare 288.

Theudoric CraTul Gotthilor eade la razboiu cu Atila 288.

www.dacoromanica.ro

556

SCARA

Theofil inprat 352; moare 352.

Thrachia, tara in care sth cetate luT Constantin, Tarigradul 242.
ThrachiT, nArod 77. Inpreun cu Misil au trecut la Asia 77.
Thuchidid, Istoric 173. Clevetit de IstoriciT cest1 maT no1 173.
Thuli, Ostrov, unde ? 173.

Thoma, Patriarhul Ltinesc afurisste pe Latini, de nu vor

Tesi inpotriva Vlahilor 430, 431.
H.

IIagan, Domnul Avarilor, suppune pe Sclavuni 327. Face corbiT pe apa TiseT, 329. vine cu oaste supt Tarigrad 327.
IIagan Domnul Avarilor, face pod peste Duna're 327. lua dajde
de la inpratiT Romanl 329.
TIagan, Sultanul Turcilor princlnd pe Dioghenis inpArat, cu
mare cinste findu'l_il sloboade 386.
IIaldeiT, nArod, intAT stiutorT de carte 58.

Halchidon, acmn Cadichion 211, 331.

IIarun Domnul Serachnilor 352.
Hatmanii Grecilor de ;Evropa si de Asiia la btaTa Troadel 94.

Halaos, cetate si tinut Romnesc in Ardl 474. De acolo au

Tesit Radul Vodh in tara muntensa, 474.
Haceg, cetate Rornnescb, in Ardl 474.
Heghira, anul muhamedinesc 436.
Henric inpAratul Latinilor in Tarigrad, dezbate toate cetatile
in Thrachia si in Misia, din manile Grecilor si a Vlahilor 466, 467.
Hercules Bozul 88.
Hersonisos, Crmul 90.
HeruliT nArod 71, 73. Tine Italia 294,

Herbul ttiril Moldovii de unde s'au luat ? 155, 322.

Henric, inpratul apusuluT cere bir de la Alexie inpAratul rzsrituluT 420.
Henric fratele luT Balduin sth inpArat TarigraduluY 398. Incun-

kurA UdriTul 430. Gonit de VlahT fuge spre Didimotih 431 ; O.

insateste cu loan Domnul Bolgarilor, si cuprinde toate cetAtile
in Thrachia si Misia 434, 466.

www.dacoromanica.ro

SCARA.

557

Hertina, vestita padure 76.

Hiva, mare Caspiii 439.
Hina inparatie, TurciT IT zic Cinmacin 387, 438.
Hilvurie Maghistrul ostilor lui Iustinian 318.
Hrisus, apa in -cara Ungursca 149.
Hrisos Vlahul prada cu RomaniT saT la Serras 414; sa vicleneste
inparatuluT 414; gonste pe inpratul cu bagocura de supt Prosac 416.
Honoria Bora luT Valentinian inparat pentru curvie gonita din
curte 278. Inviteza pre Attila Domnul Unnilor asupra inparatieT
apusuluT 282.

Honorie, inpratul apusuluT, moare 276.

Hosrois inparatul Persilor 332. Scrie la Irac lie sa tagaddiasca pe
Hs: si sa sa inchine soareluT, si as sa, fad. pace 333.
FIotin cetate in Moldova 224; de Turci toemita si marita 224.
Hosrev, cauta Hosrois.
HrovatiT, calla Horvatii; s inchina luT Vasilie machedon 355.
Hotarale inparatieT Romanilor despre Dachia 62.
Hronicele Moldovenesti si Muntenesti sint gresite in socotla
anilor, in cariT zic sa fie lesit Dragos Voda in Moldova, si Radul Voda Negrul in Muntenie 483.
Hronografil cel vechi, maT totT clevetitT de la cestl noT 172.
Hudis, Domnul Unnilor, omorand pe Gaina, 'IT trimte capul
la Arcadie inparat 274.
Hunaric Domnul Vandalilor 287; Ia muTare pe fata luT Theodoric

Demnul Gotthilor 287.

HuniT, cauta UnniT.

Hunemund, Domnul Unnilor cade la robie 292.

0.
Oblutita, cetate, unde maT denainte s chema vadul DunariT
TurciT IT zic Isacc 240.

Oghel, pazitoriul lul Igor ucide pe Ascold si pe Dir, si apnea

Chiovul 372.
Odoater, Domnul Herulilor batut de GotthT, fuge la Roma 294.

www.dacoromanica.ro

558

SCARA

De acolo la Ravena 295; is dA rAzboTu cu Theodoric Domnul Gotthilor, ce fArA noroc 296.
Ocraina, WA, unde ? 176.
Octavie Avgust, Chesar 62.

Octavun, cetate in Dachia 321.

Octal, fiCorul luT Genghiz Han sA poricleste Ghierai 437.
Olga, Doamna Rusilor, rAmAne vAduva. 357. Merge la Tarigrad
pentru crestinare 357. SA botzksi sA numeste E1eni357; sh intoarce
ia Chiov 357; si 357. Mult sileste s intoarcA pe fiTul sAu Svetoslav
la crestinAtate, ce in War 357. SA ispiteste sA boteze pe nepotul
s6u Vladimir, ce sa teme.... SA pristAveste....
Oleg, fiCorul luT Svetoslav 372.

Olivrie, inpArat apusului 292; moare 292.

Omiros, Poetic, si dui:a SfAnta scripturA maY vechiu de cat top'
scriitoril 59. SA cleveteste de bAsnuitoriu 171.
Onisicriz, Gheograf 173.

Oradia mare, cetate in Arde 474.

Orbinus, Istoric RaguzAu, multe blojerste 178.
Orhan, fiCorul lui Osman, al doile inpArat Turcesc 440. Dobantleste Brusa 441.
Osman, fiCorul luT Erdogul 440; cad s'au chemat Osmangic 440.
Multe cetAtT Ta de la GrecT 440; stA inpArat tuturor Turcilor 440 ;
moare 440.
OstrogotfiT narod 73. LAcuTa CrAmul 263; caci s'au chemat me 212.

Din Pannonia intrA cu pradA in Thrachia 257.

Othon, inpAratul apusuluT bate pe UngurT 442.
T.

Tarigradul sA zideste 241. Cade pe mAna Latinilop 411. lag il

dezoat Green 467. Cade pe mAna Turcilor 387.
C.

CerchesiT, nArod 60.

Cetate albit s'au fost chemat Tomos, insA cu prepus 469.

www.dacoromanica.ro

SCARA

559

Cetatile Dachiel cdle vechi, a cArora nume mai mult s'au fost
sfArind in Dava 73. Cele de TraTan i de alaltI inpAratY intrInsa

lAcute s'au tocmit 155, 322. Carile au fAcut I s'au au tocmit in

Misia, in Pannonia i in Illiria 322. Carile au tinut RomilniT in
Ardl 473, 474.
Cehii, caut Bohemil.
Cinmacin, tarA, i inpArAtie 438.

Cinci socotele pune Autorul pentru adeverinta nmulul Romnesc 110, 111. Acel sA aflA la scriitoriT streini pentru nmul

Romnilor din Dachia 111 i urm.

Corlu, sau Cirolois cetate in Thrachia intre Tarigrad i intre
Udriiu 415.
6ubote verzi, sAnan de boerie la inpAratiTa Grecilor 402.
S.

Slhul Varvarilor despre CrivAt spre Italia pe uncle ? Pentru

ce nu prin Dachia 275, 285.
Slhul
ostilor Attila' 285.
.,
.,

la.

IazighiT narod 65, 82.

Ian ZamoIschie scriitoriu Lh 113.
Iaropolc, fiCorul lul Svtoslav.. Stapanete Chiovul,... sit fie luat
femee o fatA de Grec calugArita, de la care Olga aude lege cretinscA,.... ucide pe frate-shu Oleg.
lu.

Iugor Domnul Chiovului, bArbatul Olgal, merge cu corAbiile

asupra Tarigradului 357. ApoT lovte la Asia i pradA Pontul 357.

fulia, fata 10' Avgust Chesar 117. DesfrAnArile ei 117.

Julie Chesar, cautA Iulie.
Iulie Nepos, inpArat 292. Gonete pe Glicherie din inpArAtia
ApusuluT 292, 293.

www.dacoromanica.ro

560

SCillA

X.

Xanthii, nrod 74.

Xenofos Doftorul 164.

Xenofont, istoricul clevetit 173.

Xerolofos, mnnte in Tarigrad. 368.
In.

InpratiT Tarigradului desfrbinatT in desfAtArl 270.

Inpratiile cle vechi, care dupa care au urmat, i pentru ce

a s'au mutat 170.
InpArMiTa Turcsa cnd s'au inceput ? 436.
InprtiTa ApusuluisA desparte de la in paratila 115,zsAritulul 241.
InteleptiT lumiT cariT, i neruinarC lor 171.

G.

Ginghiz Hanul Tatdisc 436. Mild au Tqit intr'aceste pi-irV? 436.

De unde au Teit? 436. Intr5. in Persia 436. Apuc cetat Belhul, Ora

IIorasan 436. Inparte monarhia lumil fi6orilor 437; moare 437.

,....stit.,:,....

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL
A.
Ababa Alana, mama lui Macsimin

Admia a fost data lui Constans de

Constantin eel mare. 246.

Thracul. 206.

Alan este chemat craiii al Ungariei

dup gonirea lui Petdr. 380, 442.
Abaza lile fac parte din Schythia. 60
Ae domnul Unilor, navalesce in Ungaria cu Unii, Comanii, Amaxovil
si Rusii. E omorat de Ladislav. 149.

Academia din Berolin de mai multe

ori a cerut de la Romani deslusiri
despre inceputul bor. 179.
Acathistul, rugaciune zis cand Taxigradul era inconjurat. 333.
Ac Iflac=Vlah alb, trebue s fi fost
alti Vlahi, deosebitl de Vlah negru.
307.

Acengbil, munti sail Emii. Rana aci

A chillaea, Vecli Ahilia.

A dacfas (la ape) cetate zidita de Traian. 322.

Adalbert episcopul de Praga a botezat pe fiul lui Gheiza, Stefan. 375

Adam. Ce a fost in anul 4314 de Ia
Adam. 94. De la el pada la venirea
lui Dragos Voda in Moldova, Neculai Costin pune 6867. 290. Hronicul rusesc la anul de la Adam 6551
scrie despre Vladimir. 380. Ce a fost
in anil 6821 si 6867 de la Adam. 483
Ad aquas. VeVi Adacfas.

Adiavenie Pan numit pe Sever dupg

ce a biruit pe Adiaveniti. 118, 204.

apucaserfi Vlahil. 398.

Adiaveniti1 sint biruiti de catre Sever,

Zonoras spline cum a fost

omorit Constantin si cum Con-

Adina, cetatue zidita de Justinian. 323.

stans 11 aruned in apa Alsa langa

Acfilia. 248. Tlingit' ea se opresce

Adrian. Nu se sfiesce a micsora meritele lui Traian. 15. Clavdie Pto-

Aclillia.

Atila. 289.

Aellsgran. Carolus merge chtre el, de

aci el plca la Bononia i apoi se
in trce iar la el. 350

el a fost numit Adiavenic. 118

lemeil a fost pe la imparatia lui

59. Sarnitie Vice ci el a intors in
Italia, coloniile aduse de Traian
in Dachiia. 134, 161. Nu el, ci Au36

www.dacoromanica.ro

562

INDICE GENERAL

relian a mutat coloniile lui Tra-

lui Attila. 284. Toff soii impratu-

ian. 134. Urmza dup Traian. 151,

154. Sarnitie ii lash' ei se apnea de

lui ROmului, pun pe Aetie, hatman al oetilor strinse in contra

lui Attila. El s'a nascut in cetate

Aurelian. 152. A dat Partilor Armenia, Asiria ei Mesopotamia ei

ar fi prsit i Dachiia daca nu
s'ar fi temut sa nu piarda mil de
cetateni Romani ce traiail acolo.
164, 196, 197, 198. Evtropie afirma

acest lucru. 154. Este adoptat de

Traian. 195. Vine la imparatie prin
mijlocirea imparatesei Plotina. 196.

Mut hotarul imparatiei la apa Tigrului. 197. Ridici ste contra var-

varilor, vrAnd sa tra Dunarea,

caldrimea Patavilor a trecut'o innot, Varvarii s'au insphimantat si
s'au supus. Xifilin spune cd el a
avut un cal de la Nipru din care
mush' l'a numit Nipru, ceea ce pro-

beazd a nu numai Dachia ci 0 la

Nipru stapaneail Romanii. More
la anul 138 d. hs. 199. El a stricat podul de peste Dunare ca s
nu navalsca Varvarii, spun Dion
pi

Evtropie. 280.

Adrianopolis. In 1704 Cantemir ve-

nind de ad pe la Galati i se d o
moneda de la Constans de catra
Teodori Paralabul. 248. Hatmanul loan goneete pe Slavoni pang

aid, unde se d o batalie in care

Slavonii sunt invinei. 317. Satul
Tavrocom e in apropiere de Adrianopolis. 404. loan Alexia apnea' intre alte ceti i Adrianopolis. 432
Aetie, comandantul Romanilor in lup-

Dorostola. 288. Birueete impreuna

cu Thorismund pe Attila, la cetatea Avrelii. 288.
Africa. Para in pustiurile ei se intindean hotarele irnparatiei romane.
14. Africa, cu,a Romil purur6 ray-

nitre Carthaghin6 , ail simtit o

rang ce ail rmas nevindecata. 20.
Nmurile din Schythia ail fost .si

prin Europa ei prin Asia 0 prin

Africa. 58. Pada' in ea a patruns
Alexandru eel Mare. 88. Ellinil aft
stat i 'n ea. 88 De la ea, s'a numit Scipio, Africanul. 118. Romanii
avu razboiil cu Anibal. 120. Tureil
stapanesc in ea. 170. 4( Cludata,

sail de lucruri ciudate scotitoare

Africa . 171. Yan aci au patruns

Varvarii. 174. Pala la Africa s'ait

gdsit robil luati de la Leei 0 de

la Ruel, de 'Mari. 175. Sub Traian,
prtile despre Africa erail liniscite
190. La ea se duce Maximian. 232.
Africa de la Sirte pang. la Chirine

facea parte din imperiul roman.

242 Ea era cuprinsa in craila Italid i coprindea 5 provincii 242.
A fost data lui Constans de Constantin eel Mare. 246, 248. Zonaras.

spune a Constantin o cere lui

Constans. 348. i din ea yin repro-

sentanti la sinodul de la Sardica.

250. E pradata de Mabrei pe tim-

ta de la Tolosa, contra Unilor si

pul lui Valentinian. 254. Supus de

Vandalilor, pe timpul lui Teodosie

cel Omar. Era din nmul Valahilor
zice Sarnitie. 133. Chiama pe Hunii
contra tiranului Ion. 278. Valentinian 11 chiama. din Galia de frica

Gotthii formza impreuna cu Galin i Ispania imparatia Visegotthibor. 266. Gotthii au trecut Dunrea

mai sus de Dachia and au venit

in ea. 273. Alaric voia sa trca in

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

563

ea insa a murit. 276. Fusese apu-

Agesilau. Vecli Aghisilau.

cata de Vandall, pe vremea lui

Attila. 287. In partile el, pe vre-

Aghisilan este osandif de Iosif Iu-

mea lui Anthimie imparatul, se pomenesc biruintele lui Gherseric

domnul Vandalilor asupra hatma-

Agricola. Ce scrie Tatitus in viata

Agricolei. 73
Ahilia, o alta numire a Chiliei. 365.
Ahilevs. 19. a biruit in pustiile Schy-

nilor lui Leon. 291. In ea dobAnde0e victoril Justinian, prin hatmanul Velisarie. 314. Spre ea i0
indreptza Justinian o0i1e. 316. Gu-

vernatorul ei era Iraclie cel batan. 332, Serachenii au luat Cartiagina din Africa. 340. Familia Ale-

osmanilor stApane0e imparatii in

Asia, Africa 0 Evropa. 438.
Africauul. Numire data unuia din Scipioni. 101, 118. Emilian, Hatmanul
Lighinelor din Misiia era de neam
African. 209.
Afrodita. Bozul iei, Paravat 11 pune
in locul Bisericilor. 252.
Afrodithis, iei i se inchinaii Ellinii. 89.

Agalmate sunt chipurile sApate pe

care le ridica senatul and prime0e
fala veste, c Domitian este biruitor. 166.
Agamemnon, fratele lui Menelaos. 91.

Cel mai de frunte conducator al

Ellinilor. 93. In capul Grecilor din
Evropa, trece in Asia, la anul 1194
a. Chr. 0 4314 de la Adam. 94.

Agaruul a imblanclit pe Bulgari,

Sirbi i alci barbari ce ingrozisera
EvropaD. 20.

Agathopolis. Spre el alerga Isachie

Anghel, ca sa opriasca navalirile
TAtarilor i Vlahilor. 406.
Agathopolitan, camp, in care Isachie
Anghel aped tabara contra lui Asan.
404.

Agathus scriitor, in cartea 4, List. 132,

vorbesce de Iezdegherd imparatul

Per0lor. 275.

deul. 173.

thiii. 88. Conduator al Grecilor

din Evropa in rAsboiul Troian 93;
era fericit de Alexandru Machedon,

c a avut pe Omir sa-I ante faptele. 171.

Ahillis Hadambil tinea imparatia Eghi-

petului impreuna cu Pathin 0 din

porunca lui a fost omorit Pornpel. 163.

Aiaxi Docrnul, conduator al Grecilor din Evropa, in rzboiul Troian.

93

Aiaxi Telamennul, conducator al Grecilor din Evropa, in rsboiul Troian.

93.

Alaiddin. Vecli Alaindin.

Alaindiu, domnul Turcilor. Razboiul
lui cu Lascaris. 433. Asupra lui vine
Suleiman ah. Scaunullui era la Iconie. 439. Auzind de puterearatarilor,
so cote0e sh La pace cuiel. 439. Trimite Omeni la Erdogril i acesta se
face prieten cu Alaindin, i infra in
slujba lui Alaindin. 440. Tara lui, e
scapata de talhArimea tataresca de
cAtreErdogriLAlaidin face sera schier pe Erdogril. Alaidin dup mOrtea

lui Erdogril, face seraschier pe

Osman, care ferelte tara de neprietini I alaturd imparAtiei lui
Alaidin, multe cetati grece01. 410.
More la 1300 d. Hs., sail 699, anul
Higiretului. II urmzA Osman. 440.
Alanii, dupa Dion, la rAsAritul MArei
Negre. 61. Idem. 63. Socotitl ca Goff

de Procopie i ca viteji de Dionysie.

www.dacoromanica.ro

564

INDIC& GENERAL

76. Plead. cu Vandalii de la Meotis

la Rim. 76. au fost batuti de Antonie Pius. 199. El sint luatl cu Vandalii zice Procopie. 269, 275. Socrat

pradza, (land ordin la soldati ea

top cati vor fi in biserica Sfintilor Apostolii Petru si PaVel, de
iel sa nu se atinga; el robeste pe

spune ca in armata lui Teodosie

Plachidia, sora WI' Honorie si o da

si fi fost cate-va palcuri de Alani.

de nevtista cumnatului adu Atha-

272. El ail coprins Luzitania in ace-

ulth ; dupd 3 zile plca la Reghion,

lasand Roma pustie, voind sa trcd

Iasi an cu nvlirea IT Alaric in

Italia, spun Idatie si Isidor. 276. Pe

vremea lui Attila, aveail cral pe

Sarghiban. El se unesc cu Roma-

la Sichilia si Afria unde a murit.

276. El nhvaleste in Italia in ace_
MO timp (anul 411) in care Vandalii si Svevii au coprins Galia ;

nii in contra lui Attila. 288. Esind

din Italia, Attila navleste asupra
lor, dar e batut de Alani, cu ajutorul lui Thorismund, Domnul Gotthilor. 289
Alara apa, da in Visara, aci strange
ostile Carolus Marele. 350.
Marie Domn al Gotthilor din familia

Alazilor. Patavie, cartea 8, numesce

pe Domnul Cazarilor, Domnul Ala-

Balthied, navaleste in Gretia si apol

zior. La el fuge Iustinian &and

din porunca lui Stiihon, voevodul

scapd de la Cram. 340.

Alba Luna. Intre ea si Sibiu, aU avut
targul Rosiia. 474.
Alba eetate. Vegli Cetatea albd.
Alba mare. Muntii Cenghl tree de la
Filippolis spre marea Alba. 64. Sail
marea Mesoghia. 90. La Bogat marea NSgra da in marea Alba, 242.
Caliupolis este cheia Tarigradului
despre marea Alba. 44L
Alba Longa, cetate fundata. de Asca_

lui Honorie, trece si el in Italia, apol

supuind Galia, Ispania si Africa intemeiaza imparatia Visegotthilor si

a tinut pada in timpul lui Justinian

care I-a starpit de acolo, 266. In armata lui Theodosie era cate-va polcuri de Goff subt Alaric. 272. Na-

valesce asupra apusulal, pradza

Dalmatia, Panonia, trece apa Padul, incongiora pe Honorie in cetatea Asta. 273. Este batut de Stilihon si. se retrage in Iliria. 274.
La 405 Marie infra' in Spania. 275.
Patavie zice Ca Alaric a prddat cat-

va timp in Gretia si Epir, apol cu

voia lui Stilihon patrunde in Italia, pentru care lucru Honorie omrd pe Stilihon. Honorie voeste
ad facd pace cu el, insa Alaric il
pune conditiuni ca el si au al sai
sa fie primit in Italia. Alaric incon-

jr Roma si in timp de 3 zile o

Alanii, Luzitania; Silinghii, Betica,

spun Idatie si Isidor. 276. Fiul lui
Evaric, domnul Gotthilor, se urea

pe tron dupa mrtea tatalui seil.

294.

niu, a fost scaunul semintiilor lui

Eneas. 96. Cetate in Italia; din ea

s'a mutat scaunul la Roma. 99.
Albanil, cari ingroziserd Evropa, n'a
mai r6mas nimic .din iel. 20.
Albergoti, cardinal, a avut pe Eneas
Sylvius ca secretar. 115.
Albianil e jefuit de catre Vandalii. 275
Aleinanil sunt biruitl de Avrelian. 219.

Sunt invinsi de Maximian, care

intra in triumf in Roma. 233. Ait
avut crai pe Crocus. 234. El as-

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

565

culla pe Paravat. 251. El pradza

Gallia, pe timpul lui Valentinian.
264. El locuiail in Panonia. 282.

laos chiaml la lupta cdpeteniile

Aler-Avrellan. Niste ruine de pe malul Oltului, aprpe de Dunare, sunt

numite curtile ml Aler, zice Preda
Stambol Romanul. 217.

Alexandra Sever. Romanil in Dachia

Alexandria, cetate in Eghypet, cu-

Greciel. 92. Troadeni se hothrdsc

sa-1 ajute. 93.
panh la el. 203. Despre Avrelie Sever

Alexandru. 206. In al sdptelea an

al impratiei acestuia, care este 229,

ii sfarsesce Dion istoria. 207.

prinsa de Diocletian. 232. Persil luase Alexandria in timpul lui Mavri -

Alexandra Voila, tatal lui Ilias. 26.

Alexandria hronic spune, ca Theodosie

chie. 332.

a murit in etate de 60 mil. 272.

Alexia, cetate fondatA de Iraclis cu
Troadenil robiti. 91.

Alexandrin. Hronicul Alexandrin spu

ne, cd Theodosie a murit in virsta.
de 65 ani. 272. Ace las Hronic spune,
ca la 442 Hunil all pradat Trachia,
Iliria i Maehedonia. 283. Theofan
in Hronicul Alexandrin vorbesce de
Pelaghie si Zenon. 296.
Alexandra vine la imparatie dup fra-

tele ski Leon Sofos si dup un an

o hind mrte din cauza bauturel.
356. Dupd el femane Zoi imparat
pi

tsa. 356. Roman platesce mai mult

de cat platea el lui Ihor. 357. El si
cu maica sa Zoi imparateste 13 ani.

Alexie Vecli loan Alexie.

Alexie Aughel, fiul lul Isachie Anghel,

e trimes de tatal ski la Flip impdratul apusulul. E trimis de Filip la Venetiani si la Balduin, graf ul de Flandra, i Balduin, pregatind ste i corabii de rsboill
plcai impreund cu Alexie i isbeace pe Alexie Comnenos, in Tanigrad. Impreun cu tatl sea, ocup
domnia pe care o tine 7 luni. 420.

El se giuruise s dea lui Balduin

Venetianilor multa leafa. 421. Cu

358.

Alexandra, marele Maehedon, a mers

la Persia 0 India, pe urmele lui

Dionysos. A ajuns i in Africa, in
Lydia, pada la Amon. 88. Ar fi ajuns i pana. la Iraclis. 88 Fericea
pe Ahilevs, c a avut pe Omir sd-i
cante faptele. 171. I storia lul a scris-o

el veniserd latinil i cuprinsesera

Tarigradul. 422.
Alexii Anghel, se ridic asupra fratelui sell Isachie Anghel, 11 prinde,

II scte ochil, si se urea pe tron.

409, 420. El a fost fratele lui Isachie
spune Honiatis. Ca sa usureze fap-

Cvintus Curtius, Arianos. 173. Plutarh. 173, 300. Din ramasitele na.rodului lul ar fi Sacsonil. 177. Curtius

ta urata ce Meuse, 411 da numele

de Comnenos ndscut din Emma-

a scris istoria lui. 299. Tot asa

xie Comnenos in cliva in care se

incoronza. 410. Vrand sa se urea
pe, cal, e trantit i sfaramat. 410.
Lui Ii trimite soli Henric imparatul apusului, ca sail sa.-1 dea
bir, sall O. se gatescil de batae.

gi

Plutarch. 300.

Alexandra Paris e trimis de tatal sell

cu corabii de re'sboill, sA devasteze
Ellada. Rapeste pe Elena, Dinna
lui Menelaos. 91. Fuge cu Elena in
Eghypet. 92. Dup fuga lui, Mene-

noil Comnenos. Se preface in Ale-

410. Trimite soli la Asan 0 Pe-

www.dacoromanica.ro

566

INDICE GENEEAL

tar, sa faca pace, zice Honiatis.

Trebuind sa mrga spre Anadol,
trimite contra Vlahilor pe Hatmanul Aspiatis, care e btut. 411. De
la el cere Ion armatd, ca sa supue
Misia. El trimite pe Manuil Camize
Protostratorul, dar &tea fuge. 412.
La 1197, merge la Chypsala, ca s

dea ajutor cetatilor din Trachia pe

care Vlahii tit Tataril le pradaa,
Prime 9te in imparatie pe Hris. 414.
El, & pe a 3-a fata, Evdochia, care

fusese sotia lui Andronic, o da lui

Stefan, feciorul lui Neeman, domnul Tribal lion 419 De la el vrea
s rOscumpere imparatia, Isachie
Anghel, cu ajutorul lul Filip, impgratul apusului. Balduin de Flan-

dra, vine in contra lui 9i el fuge

la Develt. 420. La 1204, e pus in
inchisre de Latini. 421. Fugise in
Gretia, i find prins de Balduin,

e trimis in Ghermanie. 422, 433.

Boeril fugiti cu el, fusesera adu91
la Tarigrad, se due la Vlahl. 423.
Intorcandu-se din Ghermania, cere
ajutor de la sultanul Iconii Atha-

tin care vine in ajutor lui Alexie

cu 20.000 Turd. 433. El era socrul

lui Lascaris. E prins i fcut

c-

lugr. 434.

Alexie Comnenos a fost biruit de Romano-Moldo-Vlachi. 18. Timpul lui.

386.Vine imparat dupa calugaria lui
Mihail 388. A domnit 37 ani 91 more

la anul 1118 fiind de 70 ani. 388.

Alexie Comneno vine la imparatie dupa

mrtea tathlui si Manoil, dar la

fesboia cu Vlahil, dar e batut. 409.

Piere in lupta. 409.
Alexie Asplatis e trimis de Alexie An-

ghel, contra Vlahilor, dar e btut

9i prins. 411. Se opune luI Joan
Alexie, in Filippopolis, 9i fiind prinsy

e spanzurat. 431.
Alexie Dueas, poreclit Muciflitis, spune

latinilor c de-1 vor face imprat

le va da o suma mare de bani. La
1204, e ridicat imparat, 9i neputand plati ce faghduise, Latinil bat
Tarigradul. 426. Fuge din Tarigrad
in Gretia, unde sta. ascuns. 422. A

fost adus de Latini i spanzurat

de un stalp, pentru ca omorise pe
Isachie i pe Alexie. A fost imparat, luni 2, zile 16. 422.
Alexie Stratigopul, frate cu Mihail Paleologul i este trimes de el con-

tra lui Michail thtarul. El vine

pada aprpe de Tarigrad, acolo
cu ajutorul unui batran grec, pittrunde in cetate 9i pune mama pe
Tarigrad, el trimite 9tire la fratesail la Nichea. 476, 477.
Alieanipirgul, cetate zidit de Traian.
322.

Allosmani din nmul oguzilor, cari

venind din spre marea Caspica, coprind impardtia turcilor 9i le iea el
numele. 387. Imparatia bor. 395. Cu

napaste acest nume se da impratilor. 438 .Tagiut Tevarih, pentru

familia Aliosmanilor. 439.
Aliosmanefltile slave. 22. Despre curtea Alimimanesca. 436.

unchiul sea Andronic. 3,91.

Alexil Gvidon, hatmanul o9tilor rasa-

Almirin, cetate zidit de Justinian,

in marginea Schythiii, careia Turoil ii zic Tuzla, care pOte sa. fie
Tuzla ce e azi in Cram. 323.

ritului, impreuna cu Vasile Vatacis, aprOpe dc rcadiopolis, are

Almurad urmaza dupa Muhammed,441-

virsta de 14 ani e sugrumat de

Almu, tatal lui Bela 2-a orbul. 442.

www.dacoromanica.ro

567

INDICE GENERAL

Alsa, apa', in care Constans arunca

spune ca Constantin a hat tova-

pe Acfiliia, zice Zonoras. 248.

Altar. Fecire pzia focul carele la
goltariul* Boazil ardea. 97.
Alvoclinii, in Dacia, inainte de Dad'.

r pe Iulian Paravat. 249. Spune

68.

Amalii, familia. Din familia acsta,

era Theodoric, domn al Gotthilor.
294. Theodoric Amali saturandu-se
de bine-facerea lui Zenon in Misia
s'au viclnit. 294.
Amalitil familia domnitre la Ostrogotthil. 260.
AmaxoTii. Bonfin zice, ca iei impreuna cu Unii, Ruii i Comanil nvelesc in TJngaria, insa. sunt batutl
de Ladislav 149; astazi se numesc
Ruil, o parte din Siculii au ajuns
pn aci. 282
Ainaz6nele, din acela nm, purcese
cu Schytil. 69.

America vorbete despre existenta

el. 181.
Amilius, ia sthpanirea fratelui seil Nu-

cd

Constantiie a domnit 0 trait

putin mai multe Vile de cat 45 ani.

250. Despre Iulian.. 251, 252, 253.
Spune Ca imparatil socoteail cum

sa tie in stapanire pe Gotthii, i

co, yin Hunil sail thin% din cele
mai de afund hotare ale Sarmatilor, cu domnul Mr Valamir, cad
asupra Gotthilor pe caril Ii mut
din locurile Mr. 226, 256. Spune ca
Gotthil jefuesc Thrachia, Misia,

Dachia i Panonia 257. Ostrogotthil i Visigothii la 374. 262;. vor-

besce despre lupta lui Valens cu

Grutinghii. 270, 271.
Ammillan. Vech Ammian.

Anion. Pand aci a pdtruns Alexandru cel Mare. 88.

Ambrosias. Vecll Amvrosie.

AmTrosie spune in oratia la Pogrebanie lui Theodosie, c Constan-

tin Marele, ar fi fost botezat de

mitor, pe la 777 a. Hs., i pe fiica

Evsevie, episcopul Nicomidiii. 247.

lui,Rhea. 96; oface vestala..97. Arunca

Sf. Amvrosie despre Teodosie cel

mare in oratia facuta. la Pogrebania lui. 268.
Anadol. Ca sa aeze lucrurile in acesta parte, trece Alexie Anghel. 411.

inteo padure pe Romulus 0 Remus 0 supune la munci grele, pe

Rea. 97 Inaintea lui, se aduce Remus sub acusatia ca.' a pradat turmele lui Numitor. 98. E omorat de

Numitor 0 de nepotil sa 98.

Grecii fugiti aci, ridica imparat

pe Theodor Lascaris. 427. Aci aduce

Amira. Amira a poruncit de i-ail thiat

mana drpt i Pali scos pe Da-

Theodor Lascaris multe cetati la

maschin din Curte. 344. Domn al

Sarachenilor, taie mama Sfintului
Ion Damaschin i apoi Ii primesce

imparatilor greceti aci, cuprinde

la Carte. 345.
Ammian scrie ca. Diocletian a batut
pe Gotthi cari pradasera Thrachia.
232. Vorbesce de rasboiul Gotthilor cu Sarmatii I cu Constantin
Marele. 245 Il chiama Martelin, i

supunere. 433. Tot ce mai remdsese

Orhan. 440.

Annie. Tatitius in analele sale scrie

ca la a. 70 'd. Ch. Sarmatii all peadat Mysia 0 a omorat pe Fonteus
Agrippa. 165.

Anastasie, Imparat al Romanilor. Pe

timpul lui sub ivit in Evropa nSmut Slovenilor, cu 385 in urma

www.dacoromanica.ro

568

INDICE GENER&L

venirel Romanior in Dachiia. 132.

Romanil in Dachia pin la el. 293,
259. E ridicat de Senat in locul lui

mare pe Anastasie in Tarigrad.

Zenon, la 491, Martie17. Se mai numea Silentiarul. 296. Calvizie spune

cu nite oglinde, cordbiile lui Vi-

ci in al 7-a an al impirAtiei se
arati spre Evropa, niamul Bolgarilor. 301. Patavie zice asemenea.
301. Chedrinos spune c in al 10-a
Si

11-a an al irnptiratiel lui Ana-

stase. 301. Impotriva Bulgarior

Anastasie trimite 6ste la apa Zursa
si Romanii fur biruiti. 301. El viclnd c cu armele nu-1 p6te potoli,

le di bani 0 din hotarele impAritiei ii induplech si iasi. La a doua

venire a Bulgarilor, neputind Anastasie sh-1 setiti din Misia, II lash'
si trcil in Panonia. 302. Bolgaril

Marin, voevodul lui Anastasie, luAnd pe Ploclu Mathematicul oprind

talian. El a fost cap 0 scutitorin

al Evthyhianilor. Ca si se impace
cu Vitalian il di bani i il face
maghistru otilor. R6misese in
eresia lui 0 mai tirziii caindu-se,
cere iertaciune de la nor6de. 313.

Ise arati un om grznic, care il

spune eh pentru erezia lui, Durnnezeil i-a ters 14 ani din viatl ii
ci are si mra de fulger, ceea ce
se 0 intampli, la anul 518, April
17, cu t6te ea' el ordonase lui Procul mathemathicul, si-i faci o casi
prin care si. nu patrundi fulgerul.

intri in Pannonia in al 14-a an

In locul lui vine Instin Thracul.

314. Zidurile ficute de el, sfari-

al impifitiei lui Anastasie, la anul

mAndu-se pe timpul lui Iustinian,

604. 311. TheodorieVeronianul, credea c Anastasie Ii indemna si intre

ail intrat Hunif in Tarigrad. 316.

De pe vremea lui se schimba nu-

spre apus. 311 Ca si apere Tarigradul de varvari, trage ziduri de

la Marea-Ngri ping la cetatea Silivril in Marea-AlbA. 312. La 605,

Anastasie are risboiii cu Per0, Ii

bate 0 face pace. E bitut de Mundon Domnul Ghetilor, care intrase
in Machedonia 0 Thessalia. El po-

tolesce pe Gheti cu bani. El vrea

s schimbe cfintarea Trisaghion,
El face si se intrcil Vitalian, care
venise cu armatfi ping sub Tanigrad, ca s scutsei Orthodocsia,
cea amenintati de Anastasie. 312.
Din armata lui all fost omoriti 65
mil. Serie Gheorghie Chedrinos dll
in anul 23 al imparatiel lui Anastasie, Vitalian Schythul ad fie omorit
pre Chiril Hatmanul otilor. VitaIlan face vase ca $4 inconpre pe

mele Rominilor. 396.

Anastasie numit i Artemie, vine la

imparitie dupi mrtea lui Filipic,

imparitete doi ani apol este prins
de Theodoric, care il trimete la
monastire in Thesalia, spune Chendrinos. 343.
Anastase tatil lui Michail, deregitorul din Drista, cand Pecenegil vo-

esc sll tried in imparitia de rasanit ea si se boteze. 381.

Andreas al II-a, feciorul lui Bela 3-a,
era in Ungaria Craill, pe cind boanis Ducas era la Nichea. 445. Pe

timpul lui, Vlahia a fost sub protectia Ungariei , spune Coloman.

Diploma lui, s'a scris la 1222, iar

el a domnit 31 ani i II urmizi

Bela 4-a. 446. El era tatil lui Bela
4-a. 447? 449,

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

Andrei, fiul lui Troilo, ucide pe Constans. 335.

Andreifi tatd1 lui Bela, crai unguresc
domnea la venirea lui Batie. 145,
443 0 diploma de la el. 452.
Andrian. 195, 196. Vecli Adrian.

Andrias craiul unguresc este gonit

de la domnie de fratele soil Bela.
383. 442. Este intaiul ndscut al lui
Ladislav Plesuvul. 442.

Andriatica, mare. La ostrvele iei

scapd Bela 4-a. 450.
Andriiaimpolis. De aci vine Cantemir

spre Galati. 248. Hatmanul loan,

de subt Tarigrad pand la Andrianopolis a gonit pe Sclavoni. 317.
Aprpe de el, este satul Tavrocom.
404. E luat de Romani in unire cu
Ttaril. 432.
Andronic vine la impAratie dupd sugrumarea nepotului ski si a mamei
sale. 391. Afland cal IsachieAnghel
vrea s5.-1 iea impgratia, merge con-

tra lui, dar scapd intr'o biserich

unde e fdcut impArat i apoi prinde
51 il omr pe Andronic. 391, 392.
MOre la 1185, piere si in locul lui
e ridicat Isachie Anghel. 399. Andronic fuge la Ismailtean. 419.
Amfronic fiul impAratului Constantin
Duca 0 a Evdochiei. 384. Cu viclesugul lui cade Dioghenis impdratul pe maim lui Sultan Hasan. 386.

569

for Grigora ne arat Valahla ca

slvitd stapanire i spune ca un
craiil Sirbesc sh fi luat de nevast
pe fata Domnului Valahiii. 478. Pe

sora lui o cere craiul Sirbese iar

pe nepta lui Simonidis o lea de
nevastd Milutin. 479, 480 El era
mai finOr de cat Milutin. 381.
Androsul, posesie insulard a Ellinilor. 90.
Inglicana CrItie e fondatd. de Britani
la anul 449. 12.
Anghel. Vecli Isachie Comneno Anghel.

Anghira. Sultanul de aci, trimisese

ajutor lui Alexii Anghel. 415.
..Anhelo, locul unde s'au luptat Bolgaril cu Justinian. 341.
Anhialon cetate, a fost lsat dd Tdtarai la drpta, eerie Zosim. 211. Pe

cetdtile cari sunt mai apr6pe de

Anhialon, pune Iachie A nghel, daj de

mai mare. 400. E intarit cu tur.

nun i cu 6ste, de cdtre Isachie.
408. Aci Constantin Copronim a a.
ezat tabdra. 346.
Anichie Maxim omril pe Valentinian

impdratul apusului, la anul 454Martie 17, in cimpla Martin'. 290.

Annie, a fost consul cu M. Nonie MuBanal, pe vremea lui Septimiu Sever. 161.

Annibal, domnul Carthaghinel, a a-

Dioghenis scapand vine la impd-

vut rOsb6e cu Romania. 120. A purtat resbel cu Valerie Flaccus a'

rdtie i trimete pe Andronic cu

VIII-a, dupd cum spune Liviusl

6s te contra Turcilor, earl ii prind

i-i scot ochii. 386.
Andronie Paliolog. Lui II vine veste
cd Turcii au luat Caliupolis. 441.

A stat la impdrdtie dupd m6rtea

tatdlui sgt. Mihail Paleolog, care
s'a numit cel bdtran. 477. Pe timpul impArdtiel lui istoricul

Nich-

120.

Aninvalin, fratele lui Constantin Marele si tatal lui Dalmatie. 246.

Anna a lost luatd de nevastd de Vladimir, dupd ce s'a botezat. 373.

nonim in Petavie despre sfarsitul

domniei lui Diocletian si Maximian.

p33. Anonim i Euseyle in viata lui

www.dacoromanica.ro

570

INDICE GENERAL

Antenor a fost trimis de Priam, ca

sol in Ellada. 91. Grecii nu-1 del
nici un re' spuns hotritor la solia

Anti. Justinian, kr le da locurile din

prejurul podului lui Traian. 318.
Antioh, stpanul Sink!, in contra cdruia aa fost trimi0 Scipionii. 101.
Este osandit de Iosif Iudeul. 173.

Mi. El se intrce i spune lui Priam

Antioh, mare filosof. 87. Lui ii se db.',

resultatul. 91. El nu se uneete cu

cele-l'alte cdpetenil Troadene, la

de catre Iezdegherd, Theodosie cel

Omar ca sa.-1 invete. 275
Antioh a domnit in Moldova. Pe vremea lui, Theodori, parcalabul din
Galati, a galsit un ban pe care scria:
Const. Viet. Aug. Imp.). 162.

Constantin, despre Gothi, Sarmati

0 Constantin la 332. 245.

re' sboiul contraGrecilor dinE vropa.

93. Prin venzarea lui ati patruns

in Troia, Grecil din Evropa, cull,
lui, nu-i fac nimic. El sfhtueete pe

Troadeni, sa dea pe Elena Grecilor. 94. Numal el scapa dintre

Troadeni, plca spre Italia ei se
abate, in partea unde este acum
Venetia, dup cum mdrturiseete 0nufrie cu 429 ani dupa. Hs. 95.
Anthimle, hatman al lui Theodosie,

e trimis in contra lui Attila, pe

care il bate la Sardica. Armighislie,

Antiohiia and Traian era aci s'a intamplat un cutremur. 194. Dascalul
ec6lelor din ea, era Livanie Sofistul.
252. Daramata de Ortaban. 326.
Antisitodorftul, istoric latin. La el aham ce ail lucrat Romnii sub numele Vlahilor. 399. Spline ca. Hem ic,

imparatul latinilor din Tarigrad,

la 1210, iea de la Greci tote ceta-

tovardeul sui trece de partea lui

Attila, dar Anthimie tot il bate ei
facand pace cu Attila, cere m6rtea

rile Trachiel. 434.

Antonie Eliogabalus vine dupa Opilie

lui Armighislie. 284. Tinea pe fata

lui Ritimir. 292. Se incoronza la

reT imparati, aduce jertfa. Bozului

cati-va copil injungheati, oetenii se
resced pi-1 omra i pe el 0 pe

anul 467, Aprille 12, in locul lui

Sever. Pe vremile lui se pomenesc
re'sbOie in partileAfricei,undeGher-

seric domnul Vandalilor bate pe

Hatmanii lui Leon. 291. Asupra lui

Macrin, este unul dintre cei mai

maica sa Sohemitra, dupa o impratie de 3 ani, lui Ii urmza Avrelie Severus Alexandrus. 205, 206.
Antoul Pius imp 'drat. 196. Un scriitor

se scla cumnatul sea Ritimir. El

tinea pe fata lui Ritimir. El se inchide in Roma, dar e prins ei omoral, dup ce a imparatit ant 5,
Inn! 3. In urma. imparateete Oli-

in timpul sa, Iulie Capitolin din

vrie. 292.

Ghermanil Mil, care rsboiii ar

fi faraganat pad in timpul lui

Anthraxl, o buba ce lovesce pe Constantin Copy onym la 775 in cetatea

Stronghilo. 347. Lui Leon fiul lui
Constantin Copronym i s'a aprins
capul cu bla Athracului, de care
pi tata-sel a murit. 347.

greeld pomenesce Ca Antonie dup

ce a bhtut pe Mavri ar fi biruit

pe Ghermanii, Dachii i Alanii, caci
in loc de Dachia trebue s fi scris
Marco Avrilie. Victorian zice, cd a
trait 72 anii; Iulie Capitolin scrie,
c a trait 74 ani. 199, 200.
Autoninns Pius. Ve4i Antonie Pius.
Apazinazi alt nume al Pecinighilor. 364.

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

571

Aper. Socrul lui Numerian. Prin viclesugul lui, Numerian fu ucis in

Apismar este ridicat imprat de ostile

din Africa 340; el voesce s'a predea

lectica. 231.
Apostoli faptele lor m drturisesc de spre

pe Justinian lui Hagan, insA. Justinian fuge i cere ajutor de la

Bulgaril, cu ajutorul carora ultra
in Tarigrad, prinde pe Apsimar si

propoveduirea Evangheliii de catre

Sf. Pavel la cetatea Nicopolis. 157.
Apollodor Dumasehinnul, mester care

pus de Traian, zidesce podul de

peste Dune.re. 151. Procopie vorbesce de podul fecut de el, din ordinul lui Traian. 322.
Apollon, Lui i se inchinaii Ellinii. 89.
Chip ul seil era in camera lui Avrelie Severus Alexandru spun Orosie
si Evsevie. 206.
Apollonie Mion, in fata lui, s'a tinut
o cuvntare in elinesce. 87.
Apostolieese. Papa Nicolae al V-a a
facut pe Eneas Sylvius vestitoriu
apostolicesc,x, 115.

Apostolii, sfinii Biseric zidit de

Constantin Marele la Tarigrad, si
in locul el Sultanul MehMet a fcut
giamia sa. 246. Alaric (Id ordin me-

nilor sei in timp co.ndprada Roma

sa nu atinga' pe cel cari vor fi see:pat

in biserica Sf. Apostoll, Petru si

Pavel. 276.

Apostolil. In faptele Apostolior Sf..

pe fratele lui IraclieOM spnzurd.

El a imphrtit 7 ani zice Patavie.

340, 341.

Apulie, in ea stdphnea Theodat peste

Sanseviranatl. 375.
Aquilaea. VeVI defittia.

Arabia One.' la pustiurile el se intindeail hotarele impe.retiai Romanilor.14.A fost cuprinsA. de Turcl. 19.

Arapsea. Acsta se prinde, ca cum

ar Vice Tiganul c iaste pArinte

Iudeulul, i precum limba ardpesca*
este din cea ghiurgiiasca scornitA.
101. Un cuvnt al aprostimei ArdpescI zice : Minciuna de ar i sciite
de la mrte, fus adevrul trebue
spus. 218.
Ample 'bah numit pe Sever, dupe.' ce
a biruit pe Arapl, 118, 204.
Arapil, numesc pe nmurile Creg
Magos, Egegi i Megegi. 58. Biruiti
de cdtre Sever si Earl numit Arapic. 118. El vorbesc de Chiolhei-

Pavel spune, c ar fi mers pro-

lianii lor, ca Bonfin de calul lui

poveduind Evanghelia si la Nicopolis. 157. Neron Claudiu Drusus

Arapesel. Despre Filip Arapul. 207,

a omorit pe Petru si Pavel corifell Apostolilor. 164.

Ladislav.146.Traian il-adomolit.144.
208. Un cuvent ardpesc Vice : Dupd
rsipire ara pesci Basra x..226.Istoricil

Appian scriitor, urmz5. lui Dion si

ii adeveresce scrierile. 151, 156.
April, de la Prut la Nistru. 68.

vorbesc despre nascerea lui Muhamed. 326. Anil de la Mohamed

Aprul, cetate dobandit de Ttari.

Istoricii ardpescl numesc Cin

pi

Cinimacin, locul numit de cel tur-

431.

Apsihon voevod nu respect pacea

incheiat intre Hagan si Petar hatmanul lui Mavrichie zice TheofL
lactos Samocatis. 530.

se Vice pe ardpesce higreti. 436.

cesci Desticapcac. 438. Despre Zacut
Arapul. 436.

Arbitnasil sunt in Epir, impreun cii

Cotovlachil. 242.

www.dacoromanica.ro

572
Arcadie

INDIC& GENERAL

i Onorie. Pe vremea lor,

Dachiia au dobAndit'o Gotthii earl

fAcuserA armatA in Italia, dupA
cum aerie Iornandis i Procopie.
132. Ping in vremea lor stall Vandalii in Panonia. 240. In timpul lul
a nAvAlit Radagaizus, domnul Gotthilor, cu o armata de 400.000 de
Omeni dup cum spune Zosim sail
200.000 de 6meni dup cum spun
Orosie i Martelus, in Italia. 265,
274. Alaric nAvAlesce in Gretia ei
apol din porunca lui Stilihon voevodul lui Honorie, trece dupA eell'alti in Italia, apoi supuind Galia,

Archanghel Sfintnl bisericA, ziditA de

Vladimir la Chiov. 373.
Archiepiscop. Theodoric istorisesce cA
Dachia a avut 2 archiepiscopi. 250.

Archiered. Iuliad Paravat s'a fAcut

Archiereil mare la a. 360 sail 361.
251.

Ardelenil, i ei tin locul Dachilor. 65.

Urmasi ai Romanilor. 85,104. Locu-

esc locurile unde era Dachia mai

inainte, zice Patavie. 263. Volohi sall

numit i Moldovenii i Muntenil

si Ardelnif. 297. Bogdan-Vod se
pomenesce i intre Ardeleni. 474.
Ardlul. Cum s'ail intors Domnii de

Ispania si Africa a intern eiat IrapAratia Visegotthilor si ail tinut

'Ana' in timpul lui Justinian care
i-a stArpit de acolo. 266. Honorie
prin Stilihan voeste sA ia Iliria de

aid pre la locurile lor din beje-

la el. 266. Traiul Romanilor in Dachia, in timpul lui. 270, 272. El vine
la ImpArAtia rdsaritului dupd m6rtea tatalui sell Theodosie. 273. Avea
pe Gaina ca credincios al lui, 274.
Dup el vine fiul sell Theodosie

impreund cu Moldova si cu Tara

Muntensca stall pe Dachia. 57.

numit eel tAnAr, l'a dat prin testament in paza lui Iezdegherd impAratul Persilor, care l'a dat sub
invetetura lui Antioh. 275. Sora lul
si a lui Honorie, era Plachidia. 276.
Arcadlopolis. Aprpe de el, sunt biltuti de Vlahl Hatmanii Alexii Gvido
Vasilie Vatacis. 409. Cade in ma-

niile Ardlului, dupA curatirea te-

rilor de 'Mari. 50. Nmul nostru

4acusee in Moldova, in Ora Muntensch si in Ardl. 51. Ardlul

Transilvania, orb cum II zicem noi

Ardlul. 60. Era cuprins in Dachia
61, 104, 263. Intre eel ce inlocuesc
pe Dachi, sunt d Ungurenii dintre
Tisa i Ard61. 65. Valachia cea mica
se alAturA mai mult cu Ardlul.
65. Muntil Carpatici despart hotarul
lesesc de cel al Ardlului. 66. Parte
din Dachia. 68 ; anume cea de mijloc. 69. DescAlecarea din Ard61, a
Vlahiilor. 111, 461, 462. Dachil, dice
Halcocondilas, incep din Ard61. 126.

na Latinilor, ie mare ve'rsare de

singe. 425. E prAdat de Romanii
uniti si de TAtarii, Turcii il nu-

Domnii din Ardlsunt numiti voevodi. 131. Despre Ard61, spre Dunare, se vine in tara MuntenscA.

mese Burgaz. 432.

Arcarie fiul domnulul Gotthilor, e

132. Povestea cu LaslAti. 135, 138, 147,

dat zalog lui Constantin Marele.

245.

Archanghel, cetate in Schytia. 60.

143. Ulpiana, cetate in Ard61. 157.

Venirea lui Dragos din Arddl. 179.
Nmul romAnesc trAesce in Moldova, Muntenia si Aral. 195.
Peste mun01 lui locuesc Ghepidil.

www.dacoromanica.ro

INDIC& GENERAL

673

228.Dachia Mediteranee esteArdlul.

Drago Vodd. 469. Cand Radu Vod

281. Spre el se trag Romanil din

Negru a eit din Ardl, atunci Besdrdbescii, cari locuiad pe Olt ad

venit sd se inchine lui. 469. Inainte

Dachia, de frica lui Attila. 286. Lo-

cuitorii lui inainte ad fost Ghetil

304. El este Dachia de mijloc. El
tenia in 3 feluri. 303. Mai e numit
ai Transilvania. 319. A fost cuprins

de inturnarea Moldovenior de la
Ardl sd se fi aflat nisce cojocari
Unguri la Suciava, nisce olari la
Bae i un Rus Iatco de unde vine

numai de Ghepidi. 321. Dachia medi-

numele de Ietcanii. 471. DragoVodd

nu e numit ca Moldova 0 Mun-

terane adied Ardealul o stdpaneaii

din intamplare sd fi trecut prin.

Ghepidii 338. Aci Carolus a mutat mai

Ardl spre Moldova. 472. El este

multe familii Sap. 350. Romanii ar

plin de Romanii. 473. Geografia Ar-

fi lost adu0 din temnitele Romei,

intaid contra tdtarilor i apol ae-

zati in Ardeal, zic unil istorici.

dlului s'a tiprit din porunca lui

Emeric Techelie Domnul Transilvaniei. Ghepizii ad scos pe Ro-

366. Bonfin zice, cd. Ruii Chiovnii

manil lui Traian din el. Alte colonii

intind in Ardl la 1002 sunt goniti

de la Italia ad mai fi venit sad in

alti parte in Ardl sd fi intrat nici

de Stefan Craiul unguresc. 374. Tim-

un istoric nu pomenesce. 473. Ro-

pul ndvalei lui Batie. 435. Intre hotarele lui 0 ale Ungariei este Rodna.
449. Aci ad venit Romanii despre
Nistru i Prut. 463. El era sub stdpanirea Romanilor. Carolus aduce

pe Sa0 (Saxonii), ei pun temelia

a 7 cetdti, care pe limba Saxonsed

(Sssc) s'a numit Siebenburg,

dup ei au mai venit i Sdcuii ai.
ad apucat-o parte din el 0 locuesc
ai pand astd-zi spre pdrtile Ardlului de sus. 463; cei despre Moldova in prtile Ardlului de sus
ai cei despre Muntenia in partile
Ardlului de jos. 464. Batie voesce
sd vind in Ardl la anul 1236 insd
Romanii cu Sdcuii il-ad irnpiedecat.
465. Romanil earl treeuse in Misia
impin0 de Bulgari, de frica lui Ba-

tie s'aii retras in munti, trecand

la Ardl, unde silil de Bela craiul
unguresc s'ati i apdat. 466, 472.
Trecerea Romanilor la Ardl s'a
intamplat tot-de-odatd cu ndvalirea

manii, earl ad trecut de pe apa

Trotuplui i a Bacilului, in Ardl
cu ace1a0 nume ad numit i tinutul
din Ardel. 474. Romanil ad tinut mai

multe eetdti inArdl. 474. Romanil

ad trecut inArdl nu ea limeni proti
ci ea Domni. 475. De aci a eit Radul

Vod Negrul i Drago Vodd. 482.

Inturnarea Domnilor de la Ardl

sd se fi intamplat cu cati-va ani

mai inainte de cat o inseinnzii
hronicile nstre. 483, 484.
Ares. Vedl Aris.
Arghentorate jefuite de cdtre Vandalii.
275.

Arehidam biruise pe Periclis. 176.

Arian. Socrat scrie, cd Conslantiie

sd se fi botezat la morte de cdtril
Evzoiie Episcop Ariian. 250. Iornand in cartea 1De Ariani, vorbesce de Gotthi. 262.

Ariana, tard pand unde se intindea

o parte din Dai. 74.

lui Batie. 467. De aci se intrce

www.dacoromanica.ro

574

TNDICE GENERAL

Arianos uni 'I socotesc purtator de

cuvinte desarte. 173. Ar fi spus nea-

e trimis impreund cu Anthimie in

contra lui Attila, pe care il birue-

devruri in istoria despre Alexan-

ste, dar pe urni trece de partea

dru Machedon. 173.

Ariandna, imparatsa lui Zenon. 296.

lui. Anthimie biruind si a 2-a ra.

pe Attila, cere mrtea lui Arnighi-

Se zice, ca ea a inabusit pe Zenon.

slie si Attila 11 orara. 284.

Arnulful Crainl trimite pe Bulgari in
Ghermania i Galia, spune Luitprand. 355.
Aron Voda Tiranul. In timpul ski, a
trait vornicul Urechie. 114. Hronicul Moldovenilor e scris de Urche Vornicul pand la Aron Vocla,
iar de la Aron Voda pand la *Lefanitd Vod, e scris de logofdtul Miron Costin. 180.
Arsaelds, craiul Armenilor. De la el
cere Paravat ajutor in contra Persilor. 252. Era crestin. 252.
Artaban imparatul Persior, pradza
tarile din rAsarit, darama. Antiohiia
robesce multi Romani. 326.
Artemie se mai numesce i Anastasie,
vine la imparAtie dupd mrtea lui

296. Scapa' pe Leon cel tanAr de a fi

omorat. 293.

Arlie. Erezia lui, se dovedesce in

sinodul de la Nikea. 239. Fritighern

se face crestin, insa de ciersa lui

Arie. 262.
Arts, lui i se inchinaii Ellinii. 89.
Aristotel. 179.
Aristovul. II vinuesc geografil eel
tineri. 173.

Armata, cetate Melia de Traian. 322.

Arman. Mizizia era Armn. 335.
Armenia a fost lasatfi Partilor de A-

drian, dupa cum spune Evtropie.

15, 154. A fost lasata. de Adrian in
manaParthilor.196, 197. Fiflis o des-

parte de tara Giurgiilor. 227. In ea

trece Diocletian. 232. Era in una din
divisiunile cele 4 ale imperiului Roman, impreuna cu Livia; Eghipetul,

Filipic, dupa 2 ani prinzandu-1

Theodoric II taie parul 0-1 face

Pentapolis, 'Ana la Mesopotamia,

Chilichiia, Cappadochiia i Thra-

calugar trimitandu-1 in Thesalia,

spune Chendrinos. 343. El ridicd

cliiia. 242. Pe timpul lul Valentinian

pe Bulgari contra Tarigradului,

insa el ii prind aid daii lui Leon

e predata. de Persi. 254.

Traian, asezati peste Evrath. 190,

Isavrul care IT taie capul. 344.

Asan, fratele lui Petal., a fost eapul

192. Traian ii a supus si a

ridicarilor asupra imparatiei ro-

transformat tam lor in provincie.

194. Iulian Paravat scrie lui Arsa-

mane de resarit. 400. Merge la Chip-

Armenii. Asupra lor voesce sA mrga

191,

chis Craiul Armenilor. 252.

Armentarie e dat tovaras lui Constantin Hlorus. El se duce la rasfirit. Bate pe Persi, ia in robie pe
imparAtsa, pe sora iei i pe copii.
232.

Armentarius. Vegli Armentarie.

Arnighislie, hatman al lui Theodosie,

sala si reiga pe imparat sa-i pHmsc in slujb i s le dea locas

in muntele Emului. El hind mai
indraznet, capat palme, din ordinul lui Ion Seyastocratul. 400. Intorcndu-se, incep s fescifole pe
Vlahi i ridica biserica Sf. Dimitrie, i in bisericA, indmna pe
Vlahi i Bulgari sa scuture jugul.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

575

401. Fiind bhtut de Isachie Anghel.

ducerea lui Agamemnon, la anul

se trage peste Dundre. 403. Dupd

ce imparatul ese din Misia Asan adund Oste 0 cuprinde Misia 0 vrea

1194 a. Hs. i 4314 de la Adam. 93,

sit facd marl rautati Romeilor. 403.

ea contra Parthilor. 105. Turcil cuceresc in Asia. 106, 170. Biruita de

Scipion, pentru care I-a numit Asiaticul. 118. Din Asia, cel mai vitz

Se silesce sd unscd sthpanirea

Bulgarilor cu a Misiel. 404. Isachie
Anghel strange Oste contra lui. 404.

94. Romanil tree in ea ca s'o supue. 102. Traian voesce sa vie in

El fdcea navdlirile asupra lui Isa-

popor, erail Parti. 118. Osman la

chie. 406. Pe muerea lui, o apucase

Isachie Anghel. 407. Fratele sail Ion
fusese luat Wog. 407. Cand voiail

Asia s'ail ijdarit.. 174. Traian. trece

sd prade provintia Fillipolitana,

aprOpe tta. 190, 192. Adrian i Asia

erait goniti de hatmanul Constan-

196. In ea n'a rmas Me nestropit

de Varvari, pe vremea lui Valerie

tin. 408 La el trimite Alexie Anghel

soli sa. Inca pace. 411. Pune condi-

in ea pe la anul 107 contra Partilor i Armenilor 0 o cuceresce

0 a lui Gallienus. 210. In ea se

til grele. 411. Bate pe Isachie Se-

afla Balta Meotis. 212. In ea era

vastocratul 0 il ia de la Tataral
cari il prinseserfi. Intorcandu-se

Vithynia. 221. Spre ea merge Aurelian asupra Per01or. 221, 223. Av-

e ucis de Ivanco Roman, o rudd

relian nu apuca sa intre in Asia.

a sa. 411. Dupd ce-1 omOra, Ivanco

223. Tdtarail isbesc pe dupa Marea-

strange pe Vlahi 0 se desparte de

Misi 0 Bulgari, earl fusesera sotl
cu Asan. 412. Avea frate mai mic
pe Ion care era mai bland de cat
Asan. 413. Cu el nu primesce sh
fie Hris. 414.
Assail. Familia lor a fost primitd in

Negra la Asia pe timpul lui Claydius Tatitul. 223. PrdzileVarvarilor

se due in Asia. 224. La ea lovesc

'Mardi in timpul lui Clavdie Tafitul 0 pradza Pontul i Chilichia.

Moldova. 25. Capiii ridicdrior asu-

226. Tatarai n'ail ndvalit in Evropa

ci in Asia. Zonora zice ca drumul
Tdtardelor a fost ast-fel: Trecand

pra imparatiel romane de fesdrit,

locuesc in lard 0 acum. 400
Ascanin, fiul lui Eneas, ii urmzd

apa Fasis, aii intrat in Asia, unde

au pradat Pontul, Cappadochiia,
Galatiia 0 Chilichiia. Irodot scrie

acestuia 0 fondza Alba Longa. 96.

ca. apa Fasis ar fi despartit Evropa

Ascold i Dir din nmul Varaghilor

de Asia. Dupa ce Wile lui Avrelian s'ail intors din Asia, ail trecut in Dachiia. 227. In ea era cu
o0i1e lni Maximin 237. Pe ea o

vin cu Wire contra Romanilor 0

ocupd Chiov. 372. Este ornorat de
Oghel. 372.

Asia. Nmurile din Scythia aii fost

0 in Asia 0 in Africa :0 in Eu-

ropa. 58. Dachil, Ghetii, Misil 0

Veorichii, tree in ea. 77. Elinil ail
stat in ea. 88. In ea era Troia. 90.
In Asia ail trecut Grecil sub con-

sthpanesce Lichinie. 238. Ea infra

in imparatia rsaritului, coprinzand cra.iia Asiei, a Eghypetului

0 a Pontului cu 25 provintil. 242.
E data de Constantin Marele, fiului
sag Constantie. In ea trece Constan-

www.dacoromanica.ro

576

INDICE GENERAL

tin Mare le, eu ostile asupra PerOlor. 246. In ea trece Constantie

asupra Persior. 250.Valens ordonA
Gothilor sA trcA Helespontul in
Asia. 256. Gaina, fost credincios al
lui Arcadia, se viclenesce la Asia.
278. Chedrin aerie, ed la anul 475,
in ea prAdz Serachinnii. 293. Persil din ea fAcuserA marl stricAciuni
in imperiu. 332.Trac1ie trece cu stile

in ea itt contra lui Horosie. 332.

Aprpe tote stile Romane era in
ea. 333. Iraclie a avut si Turcii in
Asia. 333. Serachenil se inthriserA
bine in Asia. 335 Constantin Pogonatul, dupA ce a fAcut pace cu Bulgaril a trecut ostirea in Asia. 337.

Aci are rAsbele Leon Isavrul cu

Sarachenii. 343. Nichifor a avut mul-

te rAsbe aci cu Sarachenii. 352.

Aci a lovit Ihov pe GrecI. 357. Din

Asia nydlese Serachenil asupra

impArAtiii Romanilor. 360. Vasile
impAratul de rAsArit duph ce Mau
pe Bulgari, trecu en &tea in Asia.
376. Vasile impAcand Asia trece in

Evropa. 378. Pe and Roman Arghir impAratul era in Asia il vine

veste CA Serachennil pradd Mesopotamia. 378. Dioghenis nu pri-

mesce pacea turcilor nvini, ereVnd ad' scape provintiele ocupate

de ei in Asia. 386. Aliosmani mai

tarziti yin despre marea CaspicA

in Asia de ocuph impArAtia turcdscA. 387. Suliiman tinea impAr5..

tia Asiel. 388. Cal Ionis a avut

tilor si. 437. In partile el es Turcii. 438. Spre ia pornesce Suleiman

ah, ca s'd gAsscA locuri de stpdnire. 439. In ea, la Enisehir,

aszit scaunul Osman si more la

1326. 440.

Asia mica, pustiitd de Gotthii i Schy-

thil pe vremea lui Gallienul. 211.

Tote cetAtile grecestl din ea, le ia
sub stApanire Osman. 440.
Asiatici. TAtaril asiatici. 12. Ce Ori
e in TAtArAmd asiaticd. 61. Dail,

Vice Stravon, sunt ndroade ale

Schytiel asitici. 74.
AsiaticuL Numire data unuia din Scipioni. 101, 118.

Asiria, a fost ldsat Pastilor de Adrian, dup cum spune Evtropie.

154, 16. A fost lAsat de Adrian inmAna Parthilor. 196, 197.
Aspiitie, e pus hatman asupra Vlahi-

lor, de cAtre Isachie Anghel. 407.

Cernd impAratuldi lfa stei, Isachie pune sA-I sefa. ochil. 407.
Astrologul velI Pangratie.
AsyriL Asyril i Arapil numese ndmurile Gog si Magog, Egegi Me-

gegi. 58. Puterea lor e sdrobitd.

170.

Asta. cetate unde a fost incongiurat

Honorie de cAtre Alaric. 274.
Astronomul. Vecti Ion Astronomul.
Athanasie. Lutifer Calaritiianul, a in-

demnat pe Constantie sd-1 boteze

Athanasie. 250.
Athanarie, domn al Gotthilor, cere liii
Valens protectie. 17, 256, 262. Va-

multe rAsbeie in Asia. 388. ImpdrAtia Aliosmanilor incepe in Asia.

lens trece Dungrea 0-1 bate. 254.

395. In ea tree familiile boerestl

domnul Visigotthilor aliat cu impratul Valens, ins sunt itnpAcati

de Episcopul Ufila. 262. El fiind
impins de Huni trece in Thrachia.

din Tarigrad. 423. Asupra Grecilor

din ea, Balduin vrea sh facd rAsbad. 424. Pe ea o dti Ghirai fra-

Era s se lupte cu Fritighirnis

www.dacoromanica.ro

577

INDICE GENERAL

264, 268, se rdsald impreund cu

Fritighernis contra lui Valens sP1
omrd. 264. Theodosie face pace
cu el. 266. Este gonit de la ai sai
si vine la Theodosie, este forte bine

primit, ins more in acelasi an si

este ingropat cu ttal cinstea in

Atre-d, avea nepot pe Menelaos. 91

El era imparatul Mesiinilor. 91.
Attica, tall greased. 90.
Attila. D omnul Hunilor. Despre nal-

valirea lui Attila cu Hunii. 259.

Para la mOrtea lui ail stat Ostrogothil sub stdpanirea bor. 269. Pre-

Tarigrad de cdtre Theodosie. 265.

Gotil au fost sub Athanaric cand
ail avut rdsboiti cu Valens, spune

torie zice c el a batut si a scos

Ammian. 271.

278. Cu el incepe stapanirea Hunilor in Dacia. 280. Cu el a venit

o parte din Siculii. 282. A fost invitat de Honoria, sora lui Valenti-

Athatin. Vedi Alaindin.

Athanith cumnatul lui Alaric, ia de
nevasta pe Plachidia, dice PetaVie.
276. Alti istorici clic cd. el dupd
mrtea lui Alaric s'a intors inapoi

la Roma si atunci s'ar fi cunurlat

cu Plachidia sora lui Honorie si.
Arcadie in forul lui Cornilie. 276.
Prosper scrie cd Gotthil cu Athaulth sd fi intrat in Galia. 276.
Athenienil De la Dal, spun, ed ar numi

AtirOnii, pre robi. 70. dice Arbinus Raguzlii, cd se trag din Bulgall. 101.. Ca iel, latinA fug de la
Tarigrad cu Vase de lemn. 429.
Athina, cetate. 87. In ea ail nvAlit
Varvarii Crivdtului, spune Zonoras. 215. Zonoras spune ca Cleodemos a. isbdivit Athina de Varvari.

216. Aci a invdtat Iulian Paravat

si a fost elev cu Vasile Marele 0
Grigorie Theologul. 261.
Athira numit Chiuciuccemegd, e prddata de Romani. 433.
Athraculni Vedi Anthrax.
Atlan hanul TAtardsc vine asupra lui.
tefan-Vodd. 475.
Atineidan localitate numitd. in vechime

Ipodrom, pe unde a fost tarn Apsimar si fratele ski Iraclie. 341.

Atreibatil sunt jefuiti de cdtre Vandalii. 275.

pe Gothii din Dachia. 279. Istoria

de la Theodosie pang. la Attila. 275,

nian, s intre cu Wile in impdrdtia Romei, dar el n'a plecat din

Ungaria, scrie Sigon si Martelin.

282. El impreund cu fratele ski

Vleda, se sa asupra resdritului
si sfaramd cetatile de pe marginea
Dundrii. 282, 283. Theodosie ii bate
283. Lui ii dd. Theodosie 6.000 litri

de aur, si apoi ate 1.000 in fiecare an. El ia robi 120.000 Omeni.

Sigon spune cd Attila, dupd ce face

pace cu Theodosie, se intOrce in

Schytia. 283. Attila nu s'a intors
cu totul in Schythia. 283. and se

intOrce la locul ski, se sad asupra fratelui ski Vleda, il omOrd

si ia in stdpanire Varvaril la Martelin spune ca Theodosie nevoincl
sd-I dea birul, Attila se sada* asu-

pra lui. El intr in Dachia, trecand Dundrea inghetath 0 e bdtut

de Anthimie si Arnighislie aprpe
de Sardica. Hatmanul Arnighislie
se di in partea lui Attila, dar Anthimie bate pe Attila 0-1 silesce la
pace. Attila dupd cererea lui Anthimie, ward pe Arnighislie. 284.
El se bluda s bat si pe Valentinian impOratul apusului. 284. Trece37

www.dacoromanica.ro

578

INDIC& GENERAL

rea lui peste Dundre a fost prin

Pannonia. El zabdvia mai mult spre
Saxonia. 285. A treia navala a Attilii. 285. La anul 449, scrie Consti-

tutiile., ca. Attila se mutd cu ordele spre apus i ajunge la Thuringhia. Asaza sfatul acolo, in cetatea Insacon i poruncesce hatmanilor eel sa supue Normanii,
Trizii, Timbril. Ca sa afle despre

asupra lui Marchian, in mijlocul

ernii infra in Ghermania. Trece
Renul, arde multe ceta.ti i sosesce
la Avrelii, cetate tare, unde ajunge
gi

Aetie, impreuna cu Theodoric

gi

cu Ostea sotiilor. Attila e biruit.

trage 6stile in cmpiile Ca-

El 151

talonii, unde e o nou luptd in

mania ; la Iadira in Dalmatia ; la

care mor 180.000 din amndoud

pdrtile. 288 Attila cu Varvaril rOmai, fuge in Illiria. La anul 453,
intra 'iarasi in Italia, fiind gonit
de Marchian din Illiria Std langa

Litfania. si a 4-a la Tdtdrime, pe

apa Donului. 285. Cum a intrat

Acfilia Valentinian trimite pe Papa

Leon, sol la Attila si el 11 retrage

Attila in Germania. 286. Attila dupd

ostile din Italia. Intrd in Gallia,

unde e batut de Allani, ajutati fiind de Thorismund domnul Gotthilon. Se intrce in Schythie, ai

resultatul luptelor, face 4 resedinte:

in Co Ionia Agripina, care e in Gher-

ce coprinde atat de mare parte a

Evropei, voesce sd intre mai in
spre Apus. 286. La el trimite soli
Ghenseric, de fries lui Theodoric

dupg cum spnne Rictiolus, la nunta

rugandu-1 sa vie asupra Gotthilor

ai sa-i gonsca din Gallia. El or-

unei fete a sa, band mult vin, i se

dona ca t6te rdiile sh se adune

la 455 d. Hs. Nicolai Holah scrie

ast-fel : Attila, intal ail cersut sa
ia pe Honora, sora lui Valentinian

la Sicambria, pe apa Renului. 287.

La Sicambria, el adund 700.000 varvar.'. El socotea sa invingh pe

pornesce sange pe nas i m6re

si neputnd-o lua. ia pe fata Dom-

Gothil cu armele i pe Romani

cu viclesug. Serie lui Valentinian
imperatul, sa-1 lase sa trca asu-

nului Bactrianilor, pe care o chema

Micolta, fiind btrdn i petrecnd

pra Gotthilor, prin hotarele im-

mort. Dupd peirea lui, Dinzig, fiul

sail eel mai mare, se face domnul

paratiei i sa.-1 pregksca gazda

la Roma. Se iscalesce: Attila, fiul
lui Mundizic, nepot marelui Nemvrot, nascut in Engadia, cu Dumnezeiasch bunatate, Craiul Hun_

nilor, Midilor, Gotthilor si a Danilor ; gr6za lumil i biciul lui

Dumnezed. 287. Ast-fel spune Mihail Rutie Neapolitanul i Olah,
Bonfin. 288. Serie lui Theodoric,
Domnul Gotthilor, sa se insotascd

cu dinsul asupra Romanilor gi ii

va da jumatate Galia. El se scld

mult la nun* diminOta e gdsit

Unilor din Pannonia. Iar eel mai
mic, pe care Bonfin ii chiama Ernoc

se asazd in Schytia mica. Bonfin

spune Ca Evmegiur i Vultizic,
rude ale lin Attila, ar fi apucat
Dachia malursa.. 289. El numai o
data a stapanit Dachia de gios. Neculal Costin greseste, spunnd c
pe vremea lui Attila, Dachia a fost

pustiita. Neculai Costin pune ndpadirea Attilii la 401, insa Attila

a intrat la 449. 290. Dupa mrtea

www.dacoromanica.ro

INDICE GENFEAL

570

ieail cu el pe Sclavonil i pe Gepizi si inconjr Tarigradul. 333.

1111; Varvaril supusl de el, vor s

scuture jugul si ail r6sbc cu Dinzig, fiul lui. 291. Fiul slt e omorat de Gothil. 292. La 48 ani dupd
prAzile lui, se ivesc Bolgarii spre

Ardira. PAnA aci supune Joan Alexie.

Evropa, scrie Martelin. 301. Dachiia

164. Intr'o inscriptie se citesce :

n'a rmas pustie dupd nbusala

dub Traian Avgustului, etc. 161.

Titlu al imp6raci1or romani. 163.
De uncle vine numele acesta. 164Senatul scrie lui Claudius : Clay-

lui Attila. 321.

Ati llie Regulus. A fost consul cu Valerie Flaccus la 225 a. Chr. 120.
Atillius Regulus. Vecti Ati lie Regulus.
Aufidie Tietorinnie hatman pe el il

trimete in contra Ghermaniilor

Catii. 200.
Aufidins Tietorinnius. Vecli Aufidie
Victorinnie.
Augustus. Vecli Avgust.
Augustus Cwsar Vecli Avgust Chesar.

Aurelian. VOI Avrelian.

Aurelius Carus. Vecli Avrelie Carus.
Austria. Bela scApand din resbelul
cu Batie, s fi hAlAduit in Austrie.
195. Despre trecerea Hunior prin
pArtile Austriel. 278, 282. Hunii ajunseserd nu numal in tara Ungurscd spre Austria ci pAnd la Italia,
Dalmatia, Litvania si de acolo pand
la Schyttia. 283. La 1242 Bela fuge
in Austria unde Frederic ducele de
Austria il jefuesce averea. 450. Du.
cele de Austria nu voesce la 1246
s5 lase pe Bela FA trcd prin taxa
lui indArat acasd. 451. Crutiacil ti
ducul de Austria. 458.
Aurelius Probus Vecli Avrelie Probus.
Avaril ail domn pe Hagan. 327; el ti-

neail o parte din Panonia 327; in

hotarele lor intrd Priscus cu tiste

418.

Avgust. Dion despre Traian Avgust.

die Avguste, tu ne esti frate, tu

pdrinte, tu prilatin, tu bun senator,
tu stdpdn. 212. Probus Avgustul
impotriva Ghetilor. 228. Galerie
Avgust vine asupra Romel, dupd
m6rtea lui Severus. 233. Constan.

tin, care ajunsese Avgust ffind

insciintat de Fausta, cd Maximian
umblA cu viclesug asupra lui, l'a
sugrumat pe acesta. 234. Maximin
fusese 3 ani Avgust. 238. Pe o mo-

netA aflat la cetatea Gherghina

se citea : CONS T. VICT. AVG. IMP.,

adich, in traductie : Constans, Biruitorid, Avgust, impdrat. 249. Con-

stantile ail fost Avgust, cu tatAl

ski Constantin, 23 de ani. 260. Va-

lens e fdcut Avgust la 29 Martie.

364. 254. Cetatea capul Boului a

fost facutd de Traian Avgustul.

322. In 582 Mavrichie hatmanul e
fAcut Avgust. 326. Carolus cel mare

s'a numit, intre altele, i Avgust

ti impArat Romii. 349. La 919 Roman se face Avgust, pre el, si pre
fiul slt Hristofor. 356. Curens isto-

varii sunt prinsil de cdtre Priscus.

ricul spune, cA a vclut la curtea

lui Maximilian al doilea Avgustul
pre un Nicolai, de mosila sa din
vita Domnilor din Bassarabia s-

329; fac pace cu Irac lie. 332. Horosie ii indmng ca impreund cu el sd

Avgust Chesar. Pe vremea 1111 a fost

se ridice contra Tarigradului, el

Dionysie Periighit. 69. Pe vremea

328; locuiail Volohia. 329; 3000 de A-

cut. 468.

www.dacoromanica.ro

580

INDICE GENERAL

lui a trait &rayon. 62. Nu se scie

de hotarele Dachiei, inainte de el. 63.
Inainte de el, Ghetii i Dachil a ocup at amndouAMissiile. 67. Inainte de

el Dachii nu sunt pomeniti in Isto-

ria Romand. 72. Isgonesce pe 0vidie la Tomus. 72. Dacii existail

sub numele de Ghetil. 77. A avut
rsboi cu Varavista. 78. Trimite pe
Tiverie contra Dacilor. 79. Pe timpul

s s'a nascut Isus Christos. 99.

A dat ordin sA se fad.' o statistia
de toff barbatil din imperil. 100.
Nepta sa Julia a fost conruptd
prin scrierile lui Ovidiu. El exilz pe Ovidiul la Tomus langd
M. Ngr. 117. In timpul lui a fost
consul Norbanus Flaccus. 121. Pe
Julia o trimite in ostrovul Pandataria dupa cum spune Dion s't Macrovios. 122. Unii scriitori spun eh'

Romnit ar fi adusi in Dachia cu

mult inainte de Avgust. 124. Sub
el, clice Sarnitie, c. ati trecut Romanii in Dachia. 128. Cu sute de

ani inaintea lui ail fost consulii

Flac Hatmanul i Stipion Africanul.
128.Flac, spune Sarnitie, pe vremile

lui Avgust era in Misia. 129. Pe

timpul lui a scris Stravon geografia sa i Ghetii se ana impreuna cu Dachii in Dachia. 130.
Se numea inainte Octavie, a fost

consul la anul 41 a Hs. cand a

pus mna pe imperil" a luat numele de Avgust, titlul pe care Pail

tinut toti imparatil Romani. In

timpul lui s'a nAscut Isus Hristos;
a murit la anul 14. d. B. la Nola.
Dupa el vine Tiverie. 163, 164. De
la el si Traian incepe hronicul Moldovenilor. 179. Ar fi avut un frate

Prus cdruia i-a dat s domnsca

tinutul de pe apa Vislii, ce i pnd

acli se numesce Prusia. 371, 372.
Avgustesc. Annie Fabian, tribunul pol-

cului II Avgustesc e mentionat intr'o inscriptie gasit in Dacia. 161.

tefan e scos din cinstea Avgustscd. 357.

Avgustin scrie Ca pe vremea lui Va-

lerie si a lui Gallienus, Persil si

Tdtarii pustiesc Evropa si Asia.
210. In cartea 5 cap. 23 spune c
Alaric ar fi din Familia Baltic. 266.

Augustin pentru cetatea lui Dumnecleti cap. 23 despre nAvglirea

Gotilor. 274.

Avlida, cetate unde s'ail adunat sta."-

pfinitoril Gretiii, sd se sftuiasca

pentru rasboiul contra Troadel. 92.
Avram chipul sfi era in camera lui
Avrelie Severus Alexandru spun
Orosie i Evsevie. 206.
Avram Bacsai Vedi Avram Barclai.
Avram Barclai. Spune ea' intre Solo-

mon si Bela IV-a, a trecut 200

ani. 144. Spune ca sfintul tefan
Craiti s fi murit la anu11034. 379.

Spune ca Vladislav 2-a a stat crai

numai 6 luni. 446. Serie cd Bela
IV-a ar fi scdpat la ostrvele M.
Adriatice. 450. Spune ca Bela intorandu-se in Ungaria, druesce
cruciatilor multe sate. 451.
Avreleus Dacul, Hatmanul

Zonoras scrie & era din Dachia.

Cu vrednicia lui, Inghenuus, hatmanul ostilor din Misia, se tidied
imprat. 212.
Avreleus Victor. 53. Vorbesce despre

Pano-Dachia. 83. Serie c Traian

a venit la impdrtie, la 98 de la
Hr 123. Urmz5. lui Dion. 154. Despre fasbele Jul Traian cu Dachil
186. El spune c Traian s'a nftscut

www.dacoromanica.ro

INDICE GENE RA L

581

la Tudertina. 193. Despre Adrian.

197. Despre Romanii din Dachiia
in timpul lui Dachie i urmatorii
208, 209. Niiva la Schythilor sub

cat Domnul Avrelian, precum si

mimic numite Curtile lui Aler.

Clavdius. 212. Despre Avrelian. 219.

mai dr frunte. Mutarea a fost in

al -5-a an al domniei lui la anui
274 d. Hs. 218 Socotise rift ca nu

Despre Probus. 230. Despre Constantin si crestinism 237. Despre

Constans. 247, 248. Despre Constantie i timpul impArdtiei lui. 250.
Timpul impratiel lui Theodosie.
272.

Avrelian, iar nu Adrian, a mutat o

parte din Coloniile lui Traian peste
Dundre. 134, 150, 240.Vopiscus spune

c Avrelian socotind ca nu mai

pOte tine Dachiia, a mutat pe Romani in mijlocul Misiii si a deschlecat Dachia d'a dreapta Dunarii.
De la el pana la venirea Romanilor
in Dchiia, trecuserd 167 ani. Sarnitie, la mutarea Romanilor pune

pe Adrian in locul lui Avrelian.

151, 152. Traiul Romanilor pada la
el. 181, 210. Se urea pe tron, dupa
omorarea lui Cfintilius. 213. Scriitorii spun ea el vclnd ch. Var-

varil Crivetului, cu cate-va nvhliri inconjuraserd Misia, Thrachia

Thessalia, Machedonia, Iliria, Gretia, si

dupa cum zice Zonoras,

chiar Athina, a poruncit ca locuitorn' si coloniile din Dachiia sa

trcil peste Dunare. 215. Socotind
ca nu va mai putea apra Dachia

217. El trebue sg fi luat din Dachia

numal ostenil i pe locuitoril cel

va putea apra Dachiia de Thtarai.

226 A biruit pe Alemani si Marcomani. A mgrit zidurile cetatel

Roma. 219. A prins pe Zenobia si
a dus'o la Roma in triumf. A invins pe Gotthil. I se Vice Avrelian
Dacul. A stat la tron in urma lui
.Avrelie Flavius Clavdie la anul 270
d. Hs. A Mut pe Gotthil peste Dunare i s'a intors cu laudd la Roma,
spune Vopiscus. 220. Sarnitie spune
Ca Ghetii i Sarmatil, cu hatmanul
lor Cunab, se 'idled contra lui Avrelian, dar acesta-i bate. 221. Dachia
lasata de el, tot Romanil a apucat'o.

222. La anul 275 voesce s trca

asupra Persilor, si de acea retrage
ostile din Dachia. El nu aimed sg
trca in Asia, ci urmasul sit Claydins Tatitul. 223. El ia pe Romani

din Dachia numai pand la int6rcerea ostilor din Asia. 224. Plcd
de la Roma in contra Petailor, tre&and pc lang Vyzantia i intre
Yyzantia si Iracliia, la Kinofrurion,
e omorit de hatmanii sei, iata cum:
Secretarul sS Muiesthus a imitat

trece pe Romani in Misia. 216, 229.

scrisul lui Avrelian si osindesce

El a retras numai ostile, constrans

de rgsboiul contra Persilor. 216,
217, 223. Era ndscut in Dachia ma-

ast-fel, pe cati-va senator! la morte.

Acestia omOrd pe Avrelian. Petavie
spune, & a imparatit 5 ani, iar Calvizie 6, fard putine Vile. 225. Dup

JursA. 217, 219. Acsta se dovedesce

apr6pe de Dunare, cantecul lui

el urmOza Clavdius Tatitus. 226.

Se temea, ca nu cumva Tdtarii sa
nu nvlsca in Dachia. 227. Se

Ler, Aler Domnul, care n'ar fi de

temea sd nu na.v5.16sc6. Varvaril a-

prin spusele lui Preda Stambol, Roman, care a auzit pe malul Oltului

www.dacoromanica.ro

582

INDICE GENERAL

supra Romanilor din Dachia, si de

aceea Ii mutd, pe acesti din urm
din vecindtatea Varvarilor. 029. El

intrce, mai tdrcliii, gleghinele

aduse de Traian in Dachia. 240.
Trecfind Avrelian pre Romanii din

Dachia in Misia, o numesce, pe

acsta din urnid, tot Dachia. 250.
Mutarea Romani lor in Misia, de
cdtre Avrelian, acsta s'a dovedit
tad fie fost slove pe apd scrise.* 260.

Aurelie. (scriitor) 63. Spune, Ca tara,

Thrachia. Sarnitie scrie, ca Probus

'0-a v6rsat urgia asupra Ghetilor

si II supune ca ipe Ghepidii, apoi
a mem la rsdrit, unde potolesce
pe Varvari in Isavrie, si face parte
cu Parthii. 228. Dach Dachia ar fi
fost pustie, Probus ar fi asezat in

ea pe Vastarni. El inutd pe Vastarni peste Dundre, ca sd nu mai

supere pe locuitoril din Dachia. 229,

Voesce s mrgd asupra Persilor,

dar e omorit de osteni la Sermis

care a fost a Ghetilor, dupd aceia

Dachia s'a numit. 74. Vorbesce de
Pano-Dachia. 83. Vecli Aureleus

in Panonia, unde era ndscut, la 282,

Victor.
Avrelie Carus. 727. Urinzd lui Probus,
la 283 d. Hs. Bate si omrd 10 mii

Carus. Ostile strdnse de Probus,

le iea Carus si merge asupra Per-

Sarmati, 20 mil iea in robie. 230.

Avrelil, cetate tare, unde sosesce odata, Attila si Aetie. Aci Aetie bate

Avrelie Flavius Clavdie. Dup el vine

Avrelian la tron. 220.
Avrelie Severus Alexandras vine la im-

phrdtie in etate de 16 anl si a fost

omorit de cdtre slujitori in Mogutia. Scriitoril pomenesc c el a

avut mai multe resb5ie contra Per-

silor, Ghermanilor. Evsevie si 0rosie spune, & el avea in camera

sa chipurile lui Apolon, Hristos,
Avram i Orfeos ; a avut resboie
pe apa Renului in Galia 0 in urma
lui vine Macsimin Thracul. 206.

Noembrie 2, dupd ce impdratise

6 ani, lunl 4. Dup el vine Avrelie
silor. 230.

pe Attila. 283.
Aurelius Victor. Yell Avreleus Victor.

Austria. Aci a fugit Bela IV-a Bind

invins de Mari si a stat 4 ani.

145. Hunil a trecut Dundrea Inapoi prin pdrtile el'. 278. Ast-fel se
chiamd phrtile spre care ail trecut
Hunil peste Dundre, goniti din Panonia de Theodosie. 282. Austria a
fost prat:lath de Hunii. 383. La ea

trimite Bela IV-a crdisa sa si in

ea fuge fund bdtut de Batie. 460.

Avrelie Probus. 226; impdrat la 276 d.

Ducele iel jefuesce averea lui Bela.

Hs. Se intrce cu ostile in Evropa.

227. A bdtut pe Varvaril si a luat
60 cetAti in Gallia. Vopiscus i Ev-

Austria, Batie jefueste Ungaria. 450.

Prin ea se incrcd sd trcd Balduin

tropie scri, ca dupd ce a aseclat

lucrurile in Ghermania, s'a intors
in Illiria si a trecut asupra Ghetilor i Gotthilor i li bate. Supune
pe Sarmati, vine asupra Vastarnilor, i ii gonesce dintre Nistru
31 Nipru. El trece pe Varvari in

450. Dupd fuga lui Bela IV-a in

si ducele el nu-i d voe. In ea vrea

s intre cu sila, Bela la 1622. Bela

bate pe ducele Austriei, care voia
sd se opund. 451.
Axiachil, intre Nistru si Bug. 68.
Ayxiacul, apd de hotar a Ardlului.
66. Ghetia trecea de Ayxiac, 66,

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

583

erad pe marginea Azacului. 263.

Azacal, balt5, Meotida. 226, 261. Pe

vremea lui Justinian Hunil Iocuia
pe aci 315. Vosforul, unil il nunumesc Azacul. 315, 320. Pnd aci
stdphnea Justinian. 321. Bosforenil
sunt Td.tal'ii de langd. Azac. 194.
Unde s impreund cu marea Ngrd.
formzh Bosforul Chimeric si este

Hunil gonesc pe Gotthii de la balta

Azacului. 280.
Azdrabanul parte din Tdtdrim asiatied'. 61. Cetatea Volga ar fi unde
e acum Ajdrohanul. 447.
Azerbaigian se chiamd turcesce Midiia. 439.

trecut de Hunii. 261. Ostrogothil

B.
Baber, cetate- apr6pe de Halep, unde
a fost ingropat Suleiman *ah 439.
Babylon. Vezi Vavylon.
Babylonscd. Vecli Vavylon6scd.

Bawl. RI lingd care e cetatea Pogava in care s'ar fi asezat romd-

piile Moldova. 22.

Balanieber Domn al Hunilor, zice Pre-

nil. 474.

Bacilli, Rid peste care ar fi trecut

Romnii in Ard61. 474.

Bactria. Pe fata domnului el p ia

Attila, zice Nicolai Holah 289.
Bactrian% Pe fata domnului lor, anume Micolta, o ia Attila, zice Nicolai Holah. 289.
Ba'deba'rabel Basra;

dislav, r6sboig la Varna si Nicopolls. 174. E feciorul lui Murad,

it more rob al lui Temurleng. 411.
Are fit pe Muhammed. 441.
Baeziti multi s'ail sfrdmat in cam-

torie cd el a bdtut si a scos pe

Gotthil din Dachia. 279.

Baldain. 18. Fratele lui Henric care

btea cetatea Udriiul, impreund cu
Bonifatie Montis Ferartianul. 398.
Era Graf de Flandria, si plch impreund cu Alexie Anghel, de la Ve-

dupd rdzsi-

pire Basra* zice un cuvint ardpeso. 226.

Baduarie hatman in timpul lui Mavrichie in Dachia i Schithia. 328.

Bae, aci pomenesce hronicul Moldo-

netia la Tarigrad. 420. Voesce s

cuprindd fr luptd Tarigradul si
cere lui Alexie, plata MgAduit.
421. E ales de Latini imp5rat al
Tarigradului. 422. El era preghtit
de lupth. 422. Trimite s se prinda

venesc eh erail Rusil. 325. Letopisetele arat cli inainte de inturnarea Moldovenilor de la Ardeal
se afla aci nisce olari. 471.
Bagdat. Socotiala smentit si de la

Alexia Comnenos, care era in Gre-

Bagdat s 'Ate intOrce, zice o

boerimea greased. 423. Grecii cari

fugiserd cu Alexie Comnenos, cer
lui Balduin sh-i prirn6sed in slujbd.
423. La el trimite soli loan Alexie.

vorbd turased. 197.

Baiezid, sultan. In timpul lui more
Halcocondilas. 126. A avut cu Vla-

tia si II expediazd in Ghermania.

422, 433. Se incoronz impgrat al
Tarigradului, la 1204. 422. El ho-

tdrasce s gonsci din Tarigrad

www.dacoromanica.ro

584

1NDICE GENERAL

E oprit de a face re'sbolil contra

Grecilor, de catre Joan Alexie. 424.
Se sfatuesce cu hatmanil i trimite
osti asupra cetatilor revoltate. Cuprinde Viza i Ciorlul i Afcadiopolis. Inconjra Udriul. 425. Cade

prins in manic lui loan Alexie,

vesc la Asia. 226. Pe la balta Azacului fusesera locuintele Vandalibor. 240. Procopie spune ca locu-

intele Gotthilor, dupa ce s'au coborat din Scandinavia, aU fost la

marea Azacului. 261. Vandalii ce
locuiati langa balta Meotis, ail ple-

la 1205. 18. 426. Din re" sboiul ml

nu scap5. nimenea vill. 427. E

cat spre Ren. 269. Istoricil spun

c Hunil ail gonit pe Gotthii, de

nut in robie 16 luni si apol fain-

la balta Azacului. 280. Priscus bate

du-i-se mainile i picirele, e arun-

Ostea

cat intr'o prapastier unde m6re

dupa 3 zile. 427. De robia lui se
InspSimInt Marhion. 428. Latinil
speraii 55.-1 scape din robie. 430
Mai strins de cat el, inconjrd
Latinii Udriul. 428. De frica robiel

lui, Latinil nici nu indrasnesc sa

iash din Tarigrad. 428. Balduin trimite, in Ghermania pe Alexie. 433.
Baldnin al 2-lea, era in Tarigrad,
cand Bela IV-a, se IntOrce in Ungaria. 451.

Balta. Ce nmuri sint pada la gura

MAIL 61. Ce nmuri se intind pand

la gura Biii Meotis, dupa cum

spune- Dionysie Perighitul. 63, 64.
Pana la balta Azacului (sail Meotis) se intindea Ghetia. 66. Bonfin
spune cum s'au coborat Gothil din
Scandinavia, pana la balta Meotidii.

73. Vandalil all locuit pe la

balta Meotis. 76. Ivida se va fi

chemat ast-fel dup 5. balta lui Avidie, ccareia Ii zicem nol Vidovul*
Mb. Schimbare de nume la Domnil, Teri, Mari, Balti, Paduri, etc.
178. Despre podul facut peste bal.
iie pontice. 194. Dechie more inchidndu-se intre bIi1e Donului.
209. Schythil tree balta Meotis, in
timpul lui Clavdius. 212. La 276
TO:tuff trecnd balta Azacului? lo-

lui Hagan, langa Dunare

cbotind pre Varvarl in balta, ce
era acolo 323. Oguzil aii cuprins
locurile dintre Cara Bogaz i balta
numita Hiva. 439.
Balla hil Ovidie. Duph numele el
se crede a fi numele cetatii Ivida.
155.

Baffles mare la hotarele Schytiei. 60.

De peste ea ail navalit Varvaril :

Unii, SlovSnil, Bulgaril, Sirbil,
Frantozii, Ghermanii, etc. 174. Pe
langa ea s'ail asezat Gotthil mai
inteitt. 260. Sarnitie dupd Ptolomeu spune ca ad sunt Visegotthii.
261. Iornand spune ca. Gotii venind de la Marea Baffled s'aii ase-

zat pe trmil marel negre. 263,

269. Glem se varsa in Marea Baltied. 371. Peste ea ail fost gonitl
Varaghil de Novogrodeni, Merl si
Crivici. 372.

Banda. Familie din care se trage

Alaric. 266.

Ban. Despre .Bani. 468, 470. Ar veni

de la numele Bando care in pravilele imparatesci se zic Banderum. 460. Grecil Ii zic cpXchp.ouXcIpt5

iar Turcil Beg. 469.

Banderiam ar fi dupa pravilele imparatesci numele pentru ban si ca
Bando. 469.
13ando ar fi numele pentru Ban 409,

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

Bantemur. Strnepotul lui, era Soleiman *ah. 439.

585

pra lui Ladislaii. Supune craiia Moscului, Litfil 0 LeSscd. i devastzd

I3arabista, primul stapdnitor al Dachilor, se lupta cu Bastarinii. 74.

Barbaril. Vezi Varvaril.
Baronie spune din oratia sf. Damaschin, ca. Maica Puterilor a trimis

Ungaria. 112. Rdpesce pe Bora lui

Lasldil kii acesta 11 omr 143. I se
zice 0 Busurman. 143. Bonfin spune

pe Sf. Mercure sa omre pe Paravat, in urma rugaciunilor Sf.

gnd pe Bela. 145. Simion calugdrul spune &A ar fi luat in robie i

Vasile Mare le. 253. Despre Bulgari

fatd de biserica Apusului. 356. Des.
pre Gheiza, la 1074. 387.
Bassarabia (Bugiac). De aci se trag Bd.srdbetii. 26. Facea parte din tam
Bastarnilor. 67, 68. Facea parte din
Dachia muntsa. 69. A fost sub ascultarea crailor Ungure0I clice Bon-

fin. 467. Liicuitoril ei pe vremea

nftpazi lui Batie, neincdpnd prin

cetati s'a tras spre Severin 0

peste Olt. Maximilian Chesariul po-

menesce cuvintele lui Leunclavie

care spune cd Basarabia este la

rdsdritul Moldovei. 468. Despre un

Nicolae, la curtea lui Maximiian,

care Nicolae ar li fost din Basarabia. 468, 469.

BastarniI, dupd Dionysie Perfighitis

la rasdritul Marii Negre. 61; idem.
63, 63. Hotarele lor. 67. Se lupth cu
Dachii sub comanda lui Barabista.

71, 78, 0 mint alungati. 71. Supunerea bor. 228, 229. Sunt bdtutl de
hatmanul Galerie. Pentru invingerea lor, Diocletian a fAcut triumf
la Roma. 232. Chernati de Attila,
se adund la Sicambria, ca Ed mrga
in contra Romanior. 287. Bastarnii
0 cu Romdnii ail fondat mai multe
cetdti. 365.
Batie, han Tatar, Romanii i-se opun.

19, 465. and a fost prada lui. 50,

420, 435, 446. Se scla cu Oste asu-

c pe vremea lui Bela IV a intrat

in Ungaria i a prAdat'o, invin-

apol in casatorie pe sora lui Ladislav. 147. Simion I! pune in locul

lui Capulh. 148. Ar fi avut rdsboiii
cu un cviii. unguresc Laslaul. 393.

El a fost din alti tAtari 0 unu din

cei ce au desalecat Cfamul. 437.
Craii unguresci pad la navada lui
Batie. 441. E ucis de Ladislav cu
un topor cdclut din cer. 442. Gaud
a venit Batie nu era la Craie nici
un Vladislav. 443. Ladislav I este
cu 167 inainte de Batie. 444. Ladislav al II-a este cu 36 anl. 445.
La anul 1236, plca din Tatarimea
de peste Volga, infra in hotarele
Rusesei, Volga, cuprinde tara Mos-

chicSscd cu Stolitdiei, omrd. pe

Gheorghie, cnSzul Moscalilor, i
pune cnez pe Iaroslav. Trece spre
Vlahl, spune Marin istoricul, dar
e respins. 447. Neputdnd trece prin-

tre Volohi, mutd. liahul prin tara

Leascd in Silezie. Iea cetatS Liublinul 0 ajunge la Visla. Impotriva
lui iese Palatinul cu ste. Ndvdlesce
asupra Le01or. 448. Desparte oOle

in cloud : Cu o parte intrd. in Ungaria, i alta o trimite cu Peta sd

prdeze Silezia kii Bohemia. 449.

Lui i se trimite 9 sad de urechi

tdiate de la crestini, de cdtre TAtaril lui Peta. 449. Invinge la Rodna

pe palatinul lui Bela 0 jefuesce

Ungaria, dupd fuga lui Bela in

www.dacoromanica.ro

586

INDICE GENERAL

Austria. 460. Unil spun, c ar fi

le Vice Comani, acestia sunt acum

murit in rsboiul cu Frederic. Bon-

'Mara care se chiamd Cobani.

fin cu .Dubravie spun, a s'ar fi

466. Napada lui Batie se intampld

intors cu TAtarii la locul sell. 451.

odat cu trecerea Romanilor in

Omorirea lui de dare Ladislav e

Ardeal. 466. Pe vremea lui o sm

minciun. 452, 454. Hronicul Rusesc

spune, c pe vremea intarei lui

in Ungarla, era oral Vladislav. 455.
La 6756, dupd ce prAdSzA Moscul

si tara Lesasca, intrA in Ungaria

456. PrAdzA pan la Varad, unde
era Vladislav. 456. Batie ar fi robit
pe sora lui Vladislav. Ajungandu-1
Ladislav, 11 ornrA cu toporul trimes de cer. 457. Tta lupta lui cu

de Romani all rmas in cetatile

de pe malurile Dunril 'Ana in
Marea-Ngra si acsta s'a intamplat cu 16 ani inainte de napada
lui. 467.. Locuitorii Basarabiei pe

timpul nApadil lui s'a tras spre

Severin si Olt cati nu ail inaput

Ladislav, ar fi numai o poveste.

458. Biruintele lui sunt lasate la

prin cetati. 468. Pe timpul napAVii lui scaunul stApanitorilor acelor Romani era Cetatea Alba. 469
0 samA de Romani si inainte si
dupa napada lui all femas pe lo-

o parte de istorici Unguri. 458. Cu

Crutiatil se ajut Bela contra Ducelui de Austria, iar nu contra lui
Batie. 458. Dupa prada lui Romanil
ies din ascunatorlle lor. 459. Terile

curile bor. 470. Pe vremea nApAlii

lui Romanii s'aU retras spre munti.
471. Inainte de Batie, Romanil adusi
de Traian sunt scosl de Gepizi. 473.
Pe vremea 1ui Romanii s'ar fi age-

romanesci, dupa prada lui. 461, 462,

Vat in Ardl sail cu Domnul lor

Joan Alexie sail cu un fill al acestuia Bogdan. 474 Dup navala

463. Marin scrie c pe vremea and

a venit Batie cu TAtari, i numai
Vlahii adecil Romanil cu SAcuiii
i-aU pus pedich. 19, 465. Romanil

din Moldova si Muntenia aii parnsit odat campil si au trecut in

munti si de aci sn' fi oprit nAvala
lui Batie, si 1-an oprit intaia orb:
s intre in Ardl la anul 1236. NA-

lui. 478. 28 ani dup intrcerea lui

ar fi descalecat Dragos VodA si

Radul VodA. 479. 28 ani dup prada

lui in tara Romanilor a fost domn

cu domnie aselatA. 482. DupA prada

lui vor fi rmas acei stApanitori ai

Romanilor. 482.

vala lui s'a intamplat pe timpul

Batoril, de la Unguri se trag. 25.

vre-unul nepot a lui Ion Vod Alexie, adicA Dragos Vodii i Radul
Voda. 465. De frica lui Romanii,
cari impinsii de Bulgari tree Duarea, se asSza. in Ardeal. 466. Pe
locurile cari sunt acum ale Moldovii, de peste .Prut pada. la Ni-

Batorian, lang apa Hrisului. Aci La-

stru si de peste Nistru land la

Buh si panA la Nipru in urma lui
Batie a rmas locuitori Ttari ce

dislav a ridicat o biseria, Vice

Bonfin. 149.

Bavaria este prAdatal de Sclavoni in

timpul lui Vasilie Machedon. 354.

Bazilia. In soborul de acia, a fost

Eneas Silvius referendar. 115.
Bnese. Despre titlul bAnesc al Bassarabescilor. 468.
Bastirabli. Vec1.1. Bciseireibe,scii. 470.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

Blisitrabestii din Basarabia ail trecut

la Olt. 20. Basserebescii la Olt. 468.

Baserebescil ergl locuitori la Olt

inainte de venirea lui Radu Negru in Muntenia. 469. Hronicul
Muntenesc si Baserabescii. 470. De-

spre nerodul ce s'ar fi numit Basdrabi. 470.

Barladuhri. In apa lui s'ail inecat

multi Baeziti. 22. Gurd, se mai
chiame o despartitura a Sirtului. 248.

Bebriae. Loc unde s'a Mut Salvie

Otho cu Vitelie din care lupte Vitelie iase. invingetor. 165.
Beciul. Aci aii fost betuti Ghermanil.
20. Beciul sail Vienna sail Vendebona cetate betuta de Marco Avrilie,
tot aid a murit el la anul 180 hind

otravit de fiul ski Commod in

unire cu doctoril. 201. 203.
Belo ozer (iezerul alb). Aci s'a aseclat Sinevus. 372.

Bela fratele lui Andrias, craiul unguresc, pe care il gonesce invingandu-1; dupe mertea fiului ski
da creiea de bund voe verului sea
Solomon. 383. Fiul lui se seen.' con-

tra lui Solomon pe care il scete.

387. Se pomenesce de Bela Cral
in tara Ungursea. 391. Feciorul
sea este Gheisa Marele. 442. Asemenea Ladislav. 442.

587

Andrei al II-lea. 145, 443. Pe vremea lui a intrat Batie in Ungaria.

Bela fiind biruit, fuge 0 sta. 4 ani
in Austria, spune Bonfin. 145. 443.
446 El a crestinat o parte din Co-

manil din Podolia 0 '1-a aseylat

peste Tisa. 145. Urmze tatalui
ski. 446. Avea 5 ani de domnie
spune Bonfin, cand nal/Mese Tatarn in Ungaria. 449. Palatinul lui

care pazea la Rodna, e betut de

Batie. 450. Cere ajutor de la Craiul Frantuzesc, Inglizesc si de la
Frederic al 2-lea. 450. Mind Mat

si de al sel, 10 trimite creiasa in

Austria, se lupta cu Batie, e biruit si fuge in Austria, unde Ducele il jefueste. De aci fuge la
ostrvele Mare! Adriatice, zice Avram Bacsal. 450. Bela auclind ea
Tdtarii ail plecat, se interce in Un-

garia. Ducele de Austria nu vrea

se-1 lase. El cu un ajutor trimis
de imperatul Frederic si cu Crutiatil intr cu sila in Austria. Omere
pe Ducul de Austria. 451. De multe
sate cruciatilor, spune Avram Bacsai. 452. Diploma lui este: Cral al

Ungariel, Dalmatiei, Croatia, Ramiff, Sirbimiii si Galitiii, adica a

Vlahiii. A craft 37 ani. E ingropat la Strigon. Cu el se sfirsesce

luptele si nava:Utile lui Batie. 452.

Bela al 2-lea, orbul, feciorul lui Alum,

crai unguresc la 1136. 442. La-

Invingerea lui, e lesate la o parte

dislav al II-lea e feciorul lui. 442.

Bela 3-a, cral unguresc la 1176, fe-

cu sila pe Romani in Ardl. 466.

Intorcendu-se in Ardeal dupe invazia lui Batie opresce pe range
cavaleril de la Rhodos si pe Romani in Ardeal. 472. El a dat Romanilor mosii. 473. De frica Te.tarilor fugise pane in Dalmatia.

ciorul lui Stefan 3-a. 443. Avea f e-

cior pe Emeric. 443. Feciorul sea

era Andreas al 2-lea. 445. Da pe
fiied-sa Maria, lui Isachie Anghel.
443.

Bela 4-a, cral unguresc, feciorul lui

de isoricil Unguri. 458. El opresce

478.

www.dacoromanica.ro

588

INDICE GENERAL

Belarina, cardinal, a scris viata lui

Biserica a inceput a se desparti la

Eneas Silvius. 115.

Be 16, cetate in care s'au aseclat Ho'
mann. 474.

la anul 800. 351. Biserica Apusului

se desparte de biserica rOsaritului.

Be lh, cetate vestita, in Horasan, pe

care o cuprinde Genghiz. 436.
Beligrad, cetate, smulsh de Nemti
din maim Turcilor. 176. In fata el

355.

Bythinia. Vedi Vithinia.

Blachia melani (.73).cixta padvq) adica

Vlahia ngra numire data Munteniel. 474.

peste Dunare este cetatea Sirmium

267, 272, 273. Cetatea Sirmion din

IMAM numiad seriitorii Greci peVlahl,

Pannonia era impotriva lui. 302.

Be ling. Cetate in care s'ail asedat

nitie. 131.
Boarul. In Letopisete e eerie, eh marca
Moldovel ar fi facuta duph un Boar,

Romanil. 474.
Belisurit. Vedi Velizarie.
Benil. Cetate in Ardeal. 474.

Bergaman. Iacov Fi lip de la Brgaman. 116.

Bernie aci voesc sa se aseze Bulgaril. 336.

Berolin. Aci era o Academie de sciinte, care cere lul Cantemir sa faca
istoria Moldovel i Moldovenilor.
179.

Besil de la el s'a dat numele Basarabiel, ei ail locuit odata Thrachia.

468.

Betica a coprins Silinghil in acelasi

an in care navalesce Alaric in Italia spun Idatie i Isidor. 276.
Bia. Aci more Hadrian. 199.
Bib liile. Stanta istorie a bibliilor se
crede a fi isvodita de Dumnedeil.
171.

Bibliothica facuta de Traian la Roma.

schimband litera V in B, dice Sar-

care impreun cu Catena Molda,

s'ar fi inecat in apa Moldovel. 155.
Boazit. Numitor silesce pe Rea sa se
sfintOsca Boazil ce-I clice Vastalis.*

96, 97. Nymfele erail bikele fantanilor. 158. Papa Clemente isgonit
nevr8nd sa jertfsch Bozilor. 193.
Eliogabal jertfesce catl-va copil Bozului Wt. 206. Iulian ImpOrat giu-

ruia sa verse sangele crestinior

inaintea Bozilor. 252, 297 si 298.

Boazul nu e desphrtit de Tarigrad

prin apa Fasis. 227. Cadichion era
impotriva Vizantii, peste Boaz. 331.
Beemasc. Nmul Elinesc fata de cele
Slovenesci. 178.

Begat. Spre rOsarit, pal-a aci se intindea Trachia. 242. Aci dedea marea Ngra in marea Alba. 242.
Bogaz-Hisar numesc Turcil Bogazul.
246.

Bogazul, cetate. Pe la rOsarit de ea

194.

BMW lid Bumnfizati s'a iscalit Attila,

all trecut Tataril, eerie Zosim. 211.

in scriseirea catre Valentinian. 287.

Bilschie zice ea Pecinegil i Poloviii

De la Bogaz Ora la Tarigrad, era

Propontida. Turcil Ii Lic Bogaz-

ail esit din Timbri i Gothi din

Litfanie. 362. l?ice ca Pecinezi ji
Po lvti dupa ce ail esit din Litfania s'ail asezat la Vosforul Chimeric. 364, 865.

Hisar. 246.

Bogazul se numesce Bosforul Chimeric si astall se numesce Gherci

si Taman. 268. E trecut de Suleiman, ficiorul lui Orhan. 440.

www.dacoromanica.ro

INDIC& GENERAL

589

in Pandecte de cdtre Leunclavie.

131. Dupd numele lui, Turcil all

lngh Dundre spre Litfani i Sarmap. 127. Locuit de Valahi, spune

Halcocondilas.157. iara Bogdania,
care acum Moldova este, a luat a-

numit Moldo-Vlachia, Cara-Bogdan.

cest nume de pe Bogdanii. 377.

Bogdan; lor familie. 26.

Bogdan, domn al Vlahilor, e pomenit

El a fost tate lui Drago Vodd

Turcii ic Moldovenilor, Bogdan lu,
adicd Comenil lui Bogdan. 306. Bog-

Era numit Marcy)) Boydlivia (Bog-

dania ngre. 474. Domnitorul el se

intitulzd : 'Auov r4s.
viR Boy-

dan se inchind impdrdtiel de is&

sdrit clice Loclavie i Chendrinos.
377. Pe vremea lui, erau sub stdphnirea lui Carolus, impAratul a-

BogdaniI. Domnii dupd cari si-a luat

numele tara Bogdania (Moldova).

pusului . 396. Feciorul lui Ion Al exic.

Bogdanlu numesc Turcii pe Moldo-

Sub el s'ar fi amlat Romanii in

Ardl. 474. E nurnit Bogdan-Vodd

vi se pomenesce i acli intre romnii ardelenl. 474. Dupd el se iea

numirea unui tirg. 474. Avea porecla de Negrul. 474, 475. Feciorul
sell este Dragin-Vodd. 473. S'ar fi

intors dupd N. Costin din Ardl

in Moldova in timpul craiului Ludovic. In timpul craiului Ludovic
nu putea fi el acela, care s fi tret
cu Romnii in Ardl. 475. Acstd

Sal/cc; (Domnul Bogdaniel negre). 474.

377.

veni, adicd. menil lui Bogdan. 306.

Tot ast-fel oi Mardi. 306.

Bohemia. Dupd anul 499 aft fost intemeiath ecrdfia Bohemiiip. 13. In

ea a fost trimis Eneas Silvius, ca

vestitor apostolic. 115. Nmurile
Slovenesci all intemeiat in ea, crdie.

304. E pradat de 'Mari, cari mlvalisera in ea, 0 apoi de hatmanul

Peta. 449.

Bohemil. Pradaserd Evropa, i acum

n'a renas mai nimic din ei. 20.

porecld a avut-o Dragin-Vodd. 475.

fiul lui Dragin-Vodd. clis i *tefan-

Unil 11 socotesc Ellini. 178. Limba

Vodd, nepotul lui Bogdan-Vodd.

475. El nu ar fi ievit cel intdifi din

Romani, Volohi. 304. Trimete soli

la Carolus, ca sa crd pace vepica
cu ei. 350. Ei cu Voevodul lor Le-

Ardeal. 475, ci ridicindu-se TAtaril

din Moldova, el s'a intors la locul

525, asa spune Bonfin. 475.

Bogdan. Tirg aezat la confuenta Ma-

ramureplui cu Tissa nurnit aa

dupa numele lui Bogdan-Vodd. 474.
Bogdan, fiul lui tefan-Vodd Marele,
face pace cu Turcii. 22.
Bogdania (Bord'avtav)hotar al Valahiei,

este despartita de Dada Panona

prin M until Vransoviei sallVrancel.
126. Se mai numesce Moldova. 126,
157. Are capitald. cetatea AJb Cztvxdmatv). 127. Se intinde de la Dacii de

lor fiind Slovensce, numesc pe

hon all gonit pe Hunii de pe locurile lor in timpul lui Nichifor

Patrichie. 351. Craiul lor Bratislov
a fost bdtut de Solomon craiul unguresc. 383.
Boil popor. AU avut rsboill cu Fulvius Flaccus consul la 222 a. Chr.
120.

Boldovan numese Yearn pe Moldoveni, schimband litera M inB. 306.

Boleslav, craiul Iwsc, contra lui a

strins mult ()ate Vitelaus. 385. Se
certa cufratele sea Vladislav pentru

www.dacoromanica.ro

590

1NDICE GENERAL

crhie. 390. Fuge de frica Ttarilor.

448.

Bolgaril. Vecli Bulgarii.

Bon Iohan, aerie despre nor6dele cele
vechl ale Dachiei. 62. Vecli Iohan
Bun.
Boniin Anton. 53. mArturisesce, ch. Sar-

dia a fost fondath de Sardi. 63; el ai pop&

rata' hotarele Dachiei. 65,

lay Unilor, de cearta lui Ladislav

cu Solomon, de ajutorul cerut de
Solomon, luT Cutesc, domnul Uni-

kr. 147. Vladislav iea domnia lui

Solomon si se lupth cu Copulh,

hatmanul Unilor, care devastzii

Ungaria pana la Varadin i Tocai.
Spune eh Vladislav bate pe Unii

rele locuitre in Dachia. 67. El a scris

la apa Timesului. 148. Unii cu Comanii, Amaxovii i Rusii nhyd-

cu f6rte ddins pentru Dachia. 69.

lesc in Ungaria, spune Bonfin, si

Ce spune el despre Dachi, Dai,

Gheti, Gotthi i alte semintil de

Ladislav ii respinge. Spune cal Ladislav gonesce pe Lesi peste Vistula. 149. Spune ch Vladislav a ri-

ale kr. 72, 73. Ce spune el despre

asezarea Ghetilor in Dachia. 74.
1)isele lui despre luptele lui Decheval cu Traian. 83.
Zice ch. Romhnii se trag din Romani. 124. Ca Romnii locuiati pe
lngh. Dunhre, pe unde locuiserd
Dacil i Ghetii. 124, 125. El mai
spune duph altii, ca Deocletian ayea o fath care se numea Vlahie
si pe care o mrith dupd un domn
al Romnilor din Dachia, dup numele chreia s'a numit Valahia. 125.
Numesce Voevod pe domnii Ardlului. 131. Spune ca Muntenia s'ar
fi chemat Montana. 132. Pomenesce
despre Vlahi. 133. Nu spune nimic

despre venirea de curhnd a Romanilor in Dachia. Vorbesce de

Vladislav si de rOsbliele lui cu Thtarii. 135.Vorbesce despre resbelul

lui Bela IV-a cu Batie

i despre

fuga lui in Austria. 144. 145. Ghiula

hanul Unior, a nhydlit in tara Ungurosch pe timpullui Solomon. Vor-

besce de lupta lui Solomon cu Tatarii, la cetatea Doboc, langh. muntele Herlem. 146. Vorbesce de un
cal nhsdrvan al lui Vladislav. 146.
Vorbesce de Oita data de Vladis-

dicat o biserich la locul Batorian

pe apa Hrisului. 149. Spune despre
nascerea lui Maximin Lichinie, din
Romanil din Dachia. '156. Spune e

Uprana e cetate in Ardl, deosebith de Ulpiana din Misia, cetate

zidith de Traian, care a zidit 1 cetatea Nicopolis, pe Dunre". 157.
Spune ca in Misia se afl5. cetatea
Marchianopolis, zidith de Traian,
care a fdeut i podulpeste Dundre.
Spune eh inainte de a navAli Gotthil i Unii, in Dachia eratt Romani si Sarmaci. Vorbesce de Valahl i locurile ocupate de ei. 158.
Vorbesce despre nisce inscriptii.
161. Vorbesce despre deschlecarea

Romnilor de chtre Traian. 162.

Spune eh in Transilvania s'a ghsit
o piatr, cu inscriptiuni care vorbesce despre L. Annio Fabiano.
161. El spune Ca Ill Transilvania,
s'a gsit o piatra, pe care era scris:
.L. Annio Fabiano, Triumviro, capitalium, Tribuno legionis H, Aug.
Quaestori Turbantium, Trib. Pl.
Praetori, Curatori viae latinae; Legato Legionis X, Fretensis. Legato
Augustali. Primo praefecto provin-

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

tiae Darcolomarum, (forte Dacoromarum) Ulpianarum, Traianarum,

Sarmaticarum, D. M. Civis Sabinius,
Miles Legionis XIII.Glibres a Rationibus,vixit annis XXX. Civi valens,

Duumvir coletcomania Florentina,

Parentes inefficacissimi. Peurio Saturnino, gato Augusta li, Praepositoque Consulari Coloniae Daciae Sarmatiae. L. D. D. D. 161; lice, ccetatea

Severinului din Ora Muntenesca pe

Dundre in tinutul Jiului ar fi zidad de Sever. 204, 205. Despre

Romani, Dachia I;d Aurelian. 215.
Spune, c pe fiica lui Diocletian
o chema Vlahie si o d sotie unui
domn din Dachiia. 231. Dice, c. Av-

relian a trecut pe Romanil din

Dachiia iu Misia. 250. Spune, c
Frithighern, domnul Gotthilor, a
fost invitat de Lupitin, cu gandul
sa-1 omre. Frithigheru scapd, omorind pe Maxim si pe sotia lui,
earl emu orinduiti sa.-1 ucida. Frithighern pradezd apoi Dachia, Thrachia i Misia. 257. Numesce Ulpia

591

venit cu Atila i all coprins o parte

a Dachiei, care astacli se chma.

Transilvania, si el auclind, ca altil
d'ai lor pada la Roxolan i .Amaxovii (astacli Rusii) all ajuns, le-a
iesit inainte. 281 Zice c, Unnil dupa

ce pe Ostrogotthil i pe Ghepizi
II gonisera i hronicele ungurescl
spun, cd dupa ce ail apucat Dachia,
plcanclu-le Panonia voiaa sa intre

in ea, in care se afla pe acel timp

Macrin din Sevastiia nscut proconsul si in ea locuiaii din Alemanil
si din Ita11.281v. Vorbesce despre

scrisrea lui Attila catre Valentinian imparatul. 288. Numesce Ernac pe fiul cel mai mic al lui Attila.
289. Spune, c Moldovenil singuri
'Xi ail dat acest nume, i tarii lor,
Moldova. 306. In el se gasese multe

cetati numerate, din cele fdcute de

Traian. 323. El clice, ca o parte din
Dachia, care intre Nistru, Prut si

Dunare se coprinde, se numesce

Moldavia, iar cea mai pre langd
Dunare Montana si ca. din Romani,

Traiana cetate careia Sarnitie Ii

se trag, all trait intre Varvarii,

zice Sermituza. 261. Spune ca Theo-

insa ca sa Ii scota nu ail putut. 346.

Spune despre Carolus Marele si de
lupta lui cu Gothofred domnul Dai-

dosie pleaca cu 6ste contra varva-

rilor, scapa Misia de sus, de jos,

Thrachia i Dachia malursa, face
pace cu Athanaric domnul Gotthi_

lor si se int6rce la Tarigrad. 265.

Zice ca Ungaria este nascutal din
TJnnii, ei all limba schyticesca, ei
au cuprins Panonia i peste Du_
nare Iazigul si mai tta Dachia all

lor, despre cererea de pace a Dailor, Lesflor i Boemilor, despre

trecerea lui prin Dachia, despre
mutarea Sasilor in Ardl si Panonia. 349. Dice, ca Rusil all intrat
in Ardel la anul 1002. 374. Dice, cd

i s'a aratat in vis Saroltei muma

delul, sciind eh Dachia malursa

si munts era sub Romanii pre-

lui Stefan craiul unguresc, protomartyrul St. Stefan. 375. Dice, ca.
Stefan. ar fi fost de origine romin.
375. Dice, ca St. Stefan, craiul un-

cum acum este sub Turcii. 281. lice,

guresc, more in anu11034. 379. pice,

multi Siculi (astacli Secui) aii

ca la 1064 Solomon craiul ungu-

coprins-o,* el intelege Pano-Dachia

ft Dachia Mediterranie, care este Ar.

ca

www.dacoromanica.ro

592

INDIC& GENERAL

resc Fs fi supus Muntenia. 383.

Vorbesce despre resbele Grecilor
cu Fr Amen. 398. Spune, ca Vlahii
find rugati de Greci, scapa Udriul
din inconjurarea Latinilor. 399. El
spune, ch. Vlahil se trAgeail din
Romani. 423. Bonfin spune, &A La-

Ardl. 476. Numesce pe Stefan-VodA,

Bogdan. 475.

Bonfos, loc de intrat in Valachia,

spune Jornand. 319.
13onifatie Montis Ferartianul, impre-

und cu Henric, btea cetatea U-

tinil all venit ea neprieteni. 424.

La el se aflA despre crail unguresel. 443. El este cel mai eredin-

driul. 398.
Bononia. Caro lus vine aci ea s vaclA
vasele i apol se intrce la Adisgran, vice Bonfin. 350.

dos pentru lucrurile Ungariei 444.

Dlugos, Calviz i Morerei scriil din

Boris hatman al ru0lor. 369.

Bonfin. 444. Spune, Ca Vladislav al

Boristhenis (Niprul), apA. 60.

Bosfor. Zonaras spune, CA multime de

II-a a stat 6 luni eral. 445. Spune,

Schyti,trecend Bosforul spre marea

cd Bela IV-a implinise 5 an! de

NgrA. multe WI ail *nit. 209. E

domnie, &And nAvAlese TAtarii. 449.

stApAnit de Romani. 315.

Bosforenii sail Ttarii de lAngA Azac,

Bela 0 Tatarii. 450. El 0 cu Dumbravie spun, CA Batie s'a intors cu

TAtarii la locul sen. 451. vice, cA
Rom 'Anil, earl din Romani sunt
astAcli

Traian i a domolit. 194.

Bosforul Chimeric este locul unde se
irnpreunA marea Azacului cu marea NgrA, este trecut de Hun!. 262.

mArturisesce, macar cA intre multe

Gura mare! Azacului, adica Bos-

et deosebite nmuri ail stat, insA

forul Chimeric, 263 se mai numesce

BA '1 desrAddeineze n'ati putut. El

Bogazul. 268. Pe aci s'ail wclat

ail locuit de parte Dunrei unde

Dun Are! locuesc Bulgaril, eari an

Polovti, Pazinazil, dup ce all ieit

din Litfania 365.
Bosnia tara bonejilor. 382.
Bosnnil. PrAdaserA Evropa i acum

ie0t de la Sarmati. Cad din colo-

n'a remas mai nimic din el. 20.

nAscuti, cad limba lor i

all fost locuind alth-dat Dachii ei

Ghetil, cci de cea-Palt parte a

niile lui Traian se trag Valahil.

464. vice, c pe vremea lui Caro lus

craiului unguresc sculndu-se cu

resboin a luat cetatea Severinului
din mAna. Banului, earele atunci
stApanea, alalt tard a Vlachii, care

n'are ape (intelege Basarabia saii

cum noi ii clicem acum Bugiacul)
i se intinde pada la marea Ngr
a fost sub ascultarea crailor Unguresci. 467. N. Costin repeta nisce

cuvinte ale lui. 475. El nu lice, ea

Bogdan-Vodd nu a ieit intAiu din

Limba lor fiind slovenesa, numesc

Volohl pe Romani. 304. El se trag
din Pazinachie. 365. Neputendu-1
scte din impArAtie pe Pazinachi

ace0ia remn locuitori in Bosnia

tara lor. 382. Pazinii all rmas in
Machedonia i ne all dat .pe bo;3nezi. 384.

Bozilor nu voesce Papa Clement s

jertfe lor. 193. Antonie

Eliogabalus ii aduce jertfe mai
multi copil injunghiati. 206. Inaintea lor, Iulian Paravat se giuruete
sil verse sAngele chre0inilor. 254.
le facd

www.dacoromanica.ro

593

1NDICE GENERAL

Boziail, numele tuturor oardelor din

nmul Pecinegilor. 364.
Brncovenit se trag din Bulgari. 26.
BrasovniI, rnunti. 69.
Bratis lay craiul Boemilor a fost batut

de Solomon craiul unguresc. 383.

Breviar. Aurelie Victor in Breviar. 83.

Britania. Saxonii tree in ostrvele

ei la 449. 12. Insugi Marco Avrelie

merge asupra ei. 200. In cetatea

Ebrica din ea a murit Septimiu
Sever. 204. In ea more Constantin
Hlorus, la 306 d. Hs. 237. OstrO-

vele ei fac parte din a 4-a divishine a Imperiului lui Constantin

Marele. 242. Ea all se numesce

Inglitera. 242. Craia el era cuprinsa in Gallia gi avea 5 provinill. 242. Scotii o prada. 254.
BritaniI. Pentru invingerea Mr, Maximian infra cu triumf in Roma.
233.

1lrueter11 ail venit la Sicambria chemati de Attila. 287.

cuiail Iazighii

gi Metanastil. 82.
Suleiman, coprinde Buda. 355.
Buda e numit Vleda, frateM lui Attila,

de catre istoricul unguresc Olah.

282.

Bug. Veyli Buh.

Buggidi sail Bastarnii gi cu Romanii all fondat mai multe cetfiti.

365. Schythia e spre partile unde
acum trfiesc BuggSnii. 328.
Buglae. 26. Nume thltardsc al Bassrabiei. 67, 68, 468. Se cuprindea in
Dachia. 69. Tatarii lui aii umplut
cu robi Legi, Wile pdganesci Vara
la ,Eghypet, India gi Africa. 175. A
fost coprins de Pecinighi. 364. Bon-

fin spune ca a fost subt ascultarea crailor Uuguresci. 467.

Buhul, rit de hotar al Dachiel. 65.

Ghetia trecea de Buh. 66, 67. Pe
acolo ail trait Christovochil gi Cachinii. 68. Padh la el locuiail Bastarnii. 71. Parra' la Buh gi parld

in Nipru, au fernas in urma lui

Batie, Tdtari, ce le dice Comani.

Brinizisius. 104.

Brunsvig, ducat. Intre el, Hassia,

Franconia gi Misiia, este Turinghia. 285.
Brass, cetate in Vithania. 440. E luatd
de Orhan. 440.
Brutish Vecli Brufia.

Brutus. Cuventul WI Cicero, catre

Brutus. 87.

466.

BulgAressed. Sardia a fost, pre vre

mile mai de mijloc, scaunul Craie.
Bulgaresci. 63. Sardia, sub Craia
bulgarsca, Sofia s'a chemat. 66.
Un hronic bulgaresc, cu limba slovends* despre basme cu Laslaul
139, 140, 143, 145, 147. Despre stal-

Brutia. Capigtea Junonii din Espa-

pul de marmure bulgarsca . 142.

nia se mai nurnea Latinia din Bru-

Hronograful bulgresc. 160. Despre

nmul bulgaresc. 178. Numele Romanilor, cu limbo. bulgarsca. 302.

tia. 120.

Buds. Tara Iazighilor era din apa

Tisel pima la Buda. 65. Pana la
Buda se intindea tara Ghetilor. 66.

Din Tisa pana la Buda ail fost

tara care mai pre urrna ail statut o
parte de tara ungurdsca c mare.

63. De la Tisa in spre Buda lo-

Zonaras despre &tea bulgardsca,

care a viclenit pe Iustinian. 339.
Leon, fiul lui Constantin, ia pe fata
domnului bulgaresc. 346. Rugfi au

napadit eetati bulgaresci. 369. gi

tara bulgarscd. 370. Vasile Bul88

www.dacoromanica.ro

594

1NDICE GENE R AL

garoctonul in tara bulgdresch. 376.

Crovatii intr in tara bulgdrsch.

386. Craii bulgAresci. 454. Stefan
craiul bulgdresc. 455. Basna istoricului bulgilrese despre Las ldu.
458. Nichita Horiatis, despre Than
Craiul bulgAresc. 466. Despre un
crai bulgdresc. 482.

Bulgarie. Se fundzh crdia Bulga-

Misia .de jos se chemad Bulgari.

156. Bonfin despre Bulgarl. 158.
Ad avut rdsbge cu Romanii. 170.
Aii ndvalit de peste pustiile Volgal, Marea Balticl i Marea Caspica. 174. Unii II socotesc Ellini.
178. Pricina ndscStoril num elui Fla-

chia, ad fost ei. 301 El yin spre

riei dupd 499. 13. In ea a fost re' s-

Evropa, la 48 ani dupd prdzile lui

Attila, zice Martelin. 301. Calviz

boiul lui Attila cu Hatrnanii lui

spune ca a venit in al 7-a an al

Theodosie, la cetatea Sardica. 284.

Schimbarea numelui Bulgariel. 303.

imprirdtiel lui Anastasie, iar Chedrinos, in al 10-a sad 11-a an. 301.
Ridiandu-se de peste apa Volga,

La 971 imp6ratul Chimischie cu

multe otI intrd in Bulgaria contra

intrd in impardtia Romanilor i

Ru0lor. 370. Chedrinos pomenesce

pand la Thrachia, fac multe prdcli.

venirea Ru0lor in Bulgaria sub

Impotriva lor, Anastasie trimite

impdfdtia lui Roman. 372. Imp&

ratul Vasilie trimise 6ste in Bulgaria unde fdcu marl prdddciuni.

bat pe Romani Carl perd 4.000 ca

pete de frunte i slujitori. 301. Nu

375. Intr Pecenegii in ea. 378. Voe-

vodul Patinachilor prAdd cate-va

locuri din Tracia. 387. E adaosd.
de Vladislav criei Unguresci. 444.

Era sub stdpanirea Crdiel Ungurescl.

Bulgaril yin la 499. 12, 0 dupd ce

pradd phrtile de peste Dundre, fundzo. acolo Crdie. 13. In timpul im-

pgratilor urmdtori lul Theodosie,

pradd, impreund cu Unnii, Sclavonii, Sirbil i Herulii >, provintiile Panonia, Thrachia i allele. 17.
Sunt domolitl de Turd. 20. 0 chiar
supu0. 22. 43rncovnii de la Bulgari sd se tragd povestsce., 26

Unii spun c nmurile ellinesci

s'ar fi tragend din Bulgari. 101.
Stag sub stdphnirea Tarigradului.
106. Despre stAlpul, carile zice
Bulgariul, precum sd fie ridicat cethtnil in slava lui Ladislav,. 149.
Haleocondilas spune cd, eel din

gste

se bat la apa Zursa. Ei

se scie dach el s'ail intors in locurile lor, salt ail remas in imperiul Roman. La anul 502, prddzd
pand aprpe de Thrachia. 302. Ei

alt facut doad prdzi. Intai a trecut prin Dachia, Misia, p5nd la
Thrachia. In a doua, numal Wag
apropiat de Thrachia. Cdnd Wad
intors din ndvala II-a, alt stat aprpe de Dachia. Ei spre Thrachia,

alt trecut prin Dachia. Bulgarii la

a II-a venire, ail r'emas in Misia.
La anul 504, ad trecut Dundrea, ail

intrat in Panonia, unde alt luat

cetatea Sirmion. Cand el ail venit
de la Volga, inthia in Dachia alt
v'eclut pe Romani. 302. Ei (Mild in-

Uhl de Romanii din Dachia i-ail

numit Volohi, dupd limba slovenscd. 303. Limba lor e cea slovensch. 304 Numele de Vlahi, dat
de el Romnilor, i acli 11 pdstrz
vecinil despre apus. 305, 306. Dupd

www.dacoromanica.ro

INDICE GENER AL

ce ei intrd in Pannonie, l dupd ce

ad luat eetatea Sirmiul, Theodoric
Veronianul veVnd c el voesc s
intre mai in spre apus, trirnite in

contra Bulgarilor pe Hatmanul

Petza, care II bate si ornrd pe
Domnul Bulgarilor i pe al Ghepidilor, cu earn' Bulgaril se insotiserd. 311. Sunt luatl de Vitalian
si prAdzii irnpreund eu Hunii,
'And subt Tarigrad, zice Chedrin.
.313. El numesce Dachia, Volohia.
313. Velisarie Ii gonesce i ei merg
spre Volohie. 316. Slavonil ad venit
dupd ce a esit ei din imperid. 324.
Panonia era in mann lor. 327. Horosie ii indmnd ca sd se rdsc6le contra

595

tarl peste Dundre in Misia i Thrachia ins, sub Constantin Pogonat

de o data s'aii tras inapoi. 341. Ei
ad fdeut rnultd pagubd in Volohia.
342. Zonora scrie, cd in timpul lui

Filipic ad prddat Trachia i ad

pustiit pand apr6pe de Tarigrad.
343. Artemie vine la Tervelin dom-

nul lor i Ii dat 6ste, ea sa mrgd

contra Tarigradului, insd tot ei
Patt prddat lui Leon Isarvul. 3-14.
Domnul lor Telesis este biruit de
Constantin Copronim, cu tOte aceste

el iea pe fata Domnului lor pentru

fiul WI Leon ; ei sunt stdpnitorl
in Misia i Thrachia mai multe
sute de ani. Intre el si Tdtari sunt

lui Iraclie i s inconjre Tanigradul. 333. Ei Il trag numele de

Rornanil din Volohia. 345, 346. Bul-

la Volga. Ndvdlesc in Thrachia si

biruesc 6stea impdratului Constan-

Copronim II bate, atunci el iar fac

pace. Constantin vrea sd se ridice
cu tc contra lor, insd m6re. 347.
Constantin se ridica contra lor, indertinat fiind de Pangratie Astrologul, insd este bdtut; ei dupd is-

tin Pogonat si el face pace cu el,

platindu-le banil. 336. El insd tree
Dundrea i vor sh se aseze in
Bernis, Romanii sunt bdtuti i si141 sd facd pace dupd placerea lor.
336. Zonora spune cA ei s'ad intdrit de amSndou'd pdrtile Dundrir ;

tot el spune eh ei ad pustiit tarile

Romnesci de peste Dundre. 337.
El nu ad stat mult in Dachia ci aii
trecut in Misia i Iliria 338. Iustinian Ii pradzd insd el iad prada
inapoi, i fac pace cu el. 338, 339.

Justinian ii bate si robeste forte

multi din ei. 339. Justinian fuge
la Tirvelin Domnul Bulgarilor si
eu ajutorul lor inconjrd Tarigradul. 341. Justinian pentru ajutorul

garii rup pacea insd Constantin

bandfi d trimes la Constantin si

II cere bir nod, insd el le rOspunde,
cii '1 va da la anul ; Constantin

vine cu 6ste contra lor i el cu

craiul lor Cardamir nu indrdsnese

sd iasd contra lor, iar Constantin
prddzd tara lor. 348, 349. El bat
pe Nichiror la anul 811. 352. Cronos

craiul lor prddzd Thrachia, insd

este bdtut i dat afard de atm
Mihail irnpArat, insh Cronos stringe

lor, II inearcii de daruri. 341. Justinianstricand pacea, ci ii lovesc cu

6ste si bate fOrte tare pe Mihail.

352. Chendrinos Vice, cd ei ar fi
fost bdtuti de dire Leon Armanul.
352. Vogoris Domnul Bulgarilor
in timpul Theodorel s'a botezat la

6ste pe Marea Negril la Anhelo.

341. El cu tote ed erail destul de

respins. 353. El pustiesc Gretia,

Tarigrad, el intorcOndu-se la ei este

www.dacoromanica.ro

596

1NDICE GENERAL

Leon cere ajutor de la Ungurii,

cari bat pe Bulgarii i pe multi
din ei ii iea in robie, Simeon Dom-

501 ; dup care impAratul supune

tt tara bor. 376. Nichita Honiatis
spune, ca Vasile Bulgaroctonul a

Chedrinos spune, cA Leon a su-

scris intr'o tabl tt istoria eds.

belor ml cu Bulgaril. 376. El si
cu alti vecini erail supusl ImpA-

pus pe Bulgarii. 355. Leon impreunii

rAtiel de rdsdrit. 377. La 1040 Bul-

cu Ungurii i Turcil merg din noil

garil se sc61A Intill, sunt invingAtori, apoi invinsi. 379. La 1042

s'ail resculat sub Pear. 380. Hatmanul Nestor viclenindu-se contra

nul lor face pace, earl all inut-o,

pAnA

intors Unguril inapol.355.

asupra lui Simeon. El tree la biserica Apusului, insh in urmA se

intore iard la biserica Rsritului.
356. Pear Domnul lor se incuscrzA cu Roman Lecapin. 357. Bul-

garil din Evropa cad asupra impArAtiei de fesArit. 359, 360. Vecini

cu arile nstre peste DunAre. 362.

In timpul impAratului Roman a

murit i Simion domnul bulgarilor.
368. Rusii intrA i pradA mai multe
cetAti bulgAresci. 369. Bulgaril neas-

cultind pe impAratul, acesta d voe

Rusilor, sh prade pe Bulgaril, slice
Zonora. 372. Dula ce aunt prAdati,
impAratul Cimischi le tine parte si

trimete 6ste contra Rnsilor, earl

sunt alungati. 370. Despre nmul
bor. 371. La anul 971 singur imphratul merge contra Rusilor
scifite
cu desAvirsire din Bulgaria. 370.
Bulgaril de lAng5. Don aii fost supus"' Svtoslav. 372-373. In timpul
impAratului Vasile Bulgarii ail prdat Grecia. 374. La anul 1000 yeylnd Vasile Ca Bulgaril de si btuti

impArAtiei pradA pe Bulgaril. 387.

La 540 intrA in Pannonia. 316. Ei

s'au viclenit de la impArAtie spune
Nichita Honiiatis, si el nu amested
numele Bulgarilor cu Vlahli. El ail
fost uniti cu SArbil i impreunA
s'aii viclenit de la imparatie. 39 i.
Altil aunt Bulgarii i alii Vlahil.
397. El numesc Vlahil pe cel din
Misia. 397. Sunt indemnati de Asan

si Pear, sA lepede jugul. 401. Nemul lor, Honiatis scie a'l despArti
de cel Vlahilor. 401. Pe el ii praWise din temelie, Vasilie Bulgarocton. 403. StApfinirea lor, Asan
se silesce a o impreund cu a Misiii. 404. Asupra pArtilor Bulgarilor der nAvald Vlahil. 411. De la
ei se desparte I6n Alexie ci cu

Vlahil. 412. Unil II amestecd cu

Vlahil. 419. Honiatis vorbesce de
crdia bor. 419. Neeman era Domnul
Bulgarilor, care iea in cilsAtorie pe

nu se astirnpArd, a intrat cu 6ste

i-a gonit din ceatile Tesaliei ;

Evdochia, fata lui Alexie impilratul. 419. El se mai numesc ci

dar la 1013 iarhsl nesuferind jugul

a venit cu mare 6ste Vasile impratul i i-a bAtut. Samoil domnul

Triballi. 419. Istoria crailor lor, o

scrie hronicul Rusesc. 454. Trecusera'. de mult in Evropa. 465. Bulgaril i minunile. 458. Bulgaril tree
DunArea. 464. Bulgaril, cari de la
Sarmatl ail esit, locuesc cea-Pala
parte a Durarei. 464. Bulgaril im-

lor more de scArbA. 375. Dar Iovan

urmasul lui Samoil inconjrd Dirachion, care e despresurat de impArat i Iovan e omorit de soldatil

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

597

ping pe Romanil din Misia peste

Dunare, earl de frica ml Batie tree
in Ardl. 465, 467. Ion, craiul lor,
lOg prietenie cu Latinii i asupresc

Burgandionit chemati de Attila, se a-

pe Romanii. 466. Batie i Bulgaril.

467. AU avut de Domn pe Svetos-

impotriva Hunilor. 288. Theodoric

duna la Sicambria, ca sa rnrgh

in contra Romanilor. 287. Gunderic

al Burgundilor se unesce cu alii

face pace cu el si cumpara de la

el campia Luguril. 296.

lav. 480.

lgarim. Sava a fost Mitropolit a

tt Bulgarimea. 140. Bulgdrimea
stand pe aceste locuri Wad chivernisit cu Romanii. 338.

Busbecrie, scriitor crestin. 22, nm t, a

scris despre Greci. 67. Scrierile

lui sant ldsate intr'o parte. 435.

Busarman i se clicea lui Batie. 143.
Basurumnil san Tiltarii intra in Un-

Burdaj a fost poreclit; *tefan-Voda.

garia, dar sunt goniti de Laslau.

26.

Burgaz numesc Turcil pe Aviadio-

142, 143.

Bysautium. Veli Vyzantia.

polls. 432.

Burgamlit. Vecli Burgundiona

C.
Cachiall, in Dachia, inainte d Dachl.

sia Hiria Tribunal, a imparatit 3

ani. Pupa el vine la imparatie Cla-

68.

Caeoi 'mil, in Ardl, inainte de Dachl.

68.

vidie. 164.
Calinic Patriarchal pe el 11 desemnase

Caeodemonul sa Dascalul spintecand

Justinian ca sal om6re Intiil. 339.

o muerusca batrana i-a spus lui

Caliupolis e luata de Orhan. 440. Acsta

Iu lian Ca va avea biruinta. 262.

Cadiehion numesc Turcil Halchedonul
este in fata Vizantii peste Boaz. 331.

cetate este cheia Tarigradului despre marea Alba. 441.

Calixtus III-a, papa, a facut cardinal
pe Eneas Silvius, la anul 1456. 115.
Callimah marturisesce, cum ca. Romanil ail rscumparat Panonia de
la Hann. 278.
CalliphIll era' intre eel ce stapaneail
de la Nistru i pana in Buh. 68.
Caliupolis cetate Math' de Suleiman.
Pe aci trece Suleiman Bogazul. 440,

Cala, cetate a Crarnului, a fost inut

de Genovezil. 134,- fundata de Romani, Inovezi i Bastarni. 365.
Cala matal. 0 comparatie cu acsta
clicere. 263.

Cala Zeml. Bulgaril ail nurnit tara in

care locuiaii. Romanii : Volostle,
Caia Zeml. 303.
Cal Han. Nepotul lui era Oguz Han.
439.

i din ea ail fost representang la Sinodul de la Sardica. 250.

Caligula vine la imparatie dupd Tiverie la anul 41, more ucis de CasCalavrila.

A fost luat de Turd. Este cheia

Tarigradului. 441.
Cabo Ioannis numesce Zonoras pe Ion
Comneno. 388. Gonesce pe Tatari

apol pe alti barbari. 388. Vine feciorul set la domnie. 389,

www.dacoromanica.ro

598

IND:CE GENERAL

Calochir Nichifor feciorul domnului de

la domnul Cazacilor. 340. Despre

Cram este trimes la Svetoslav de

Nichifor. 352. Calvizie ca isvor. 361

Despre anul 1056. 382. Despre Ma-

Nichifor Foca. 369,-umbland dupd

impdfatie, indemna pe Svetoslav

m fernae in Bulgaria. 369. Rusii
dupd indemnul lui Calochir nu s'a
purtat cu cinste cu solii impratului. 370.
Calpurnie. Mentionat in inscriptia gaslid la Galati. 162.
Ca lpurnie Piso a fost consul cu Fulvius Flaccus la 133 a. Chr. 120.
Calpurnius Piso. Vecli Calpurnie Piso.
Ca lvisins. Vecli Calviz.

Calviz. 51. si Onufrie. Cronologia kr

pornenesce de mergerea lui Valeria

cu rsboia in Sardia. 63,-citati la

p. 72. Dupd chronica kr Vithynia
a fost cuprinsd de Dachi, Misi si
Vevrichi, la anul 563 a. Hs. 77. El

spune, ca intaiul rdsboia al lui

Traian cu Dacha a fost la 101 d.
Hs. 81. Vorbesce de triumful lui

noil. 391 Despre I6n Alexie si Bal-

duin. 426. Cantemir s'a servit de

Calvizie. 444.
Cambulurile. Attila trecand peste Du-

ndre prin Pannonia, ar fi agruns

numar acsta cetate. 285.
Campania, tinut in Italia, de unde se
trage I6n Antonio, de la Campania
scrii tor. 115. Aci mre August. 164,-

0 din ea aft fost representantr in

sinodul de la Sardica. 250.
Campis cetatuie mai induntru Dachiei

ziditd contra nvdlirilor varvare

clice Procopie. 155. 322.
Caucelar. Vecli Cantilar.
Cantacuzinilor. Familia kr a fost pHmita' in Moldova. 25.

Cantavazitis cetatuie mai induntrul

Dachiei zidit contra nvalirilor
varvare, clice Procopie. 155. 322.

Traian si columna ridicat la Roma

Cantemir (Dimitrie) autorul Hroni-

105. Spune, ca Flaccus Grecm a

a fost cu 130 ani in urma hatmanului Flac, care a comandat ostile

cului. 1, 49.
Cantemirestil se trag din Marzil Cramesti. 26.

in '111isia contra Ghetilor. 130,- vor-

Cantilar. Eneas Sylvius a fost Referindar Cantilariului. in soborul

beste despre Annie, c a fost consul impreund cu M. Nonie Mutian

Despre al treilea fesboiti al lui

de la Bazilia. 115.
Capadochia. Aci este omorat de servitoril sdi Opilie Macrin. 205. Zo-

Traian. 182. Socotla anilor dupd el.

191. Despre anul 161. 200. Despre
anul 251. 209. Spune din Vopiscus,

noras spune cd a fost pradatd de

Mari. 227. Era in una din cele 4
divisiuni ale imperiului lui Con-

pe vremea lui Septirniu Sever. 161.

ca in al 5-a an al impdfdtiel lui

stantin Marele. 242.

Avrelian, la 274 d. Hs., a mutat pe

Romani in Misia. 218. Despre Avrelian. 225. Despre cClavdie Tap-

Capac. Aci a fost locuinta prima a

tul.. 226. Despre Alaric.275. Despre

Huni. 282. Despre Anastasie. 301.
Culege din Istoria lessea. 324. Despre Iraclie. 334. Fuga lui Leontie,

Capiste. Sa se sfintscd Boazii, ce-i

lice Vastalis, ca Capiste. 97. Fulvius zideste o capiste in Ispania.
120. Claudie la apa Nistrului im-

a Aliosmanilor. 387. E numit si

DesticapOac. 438.

www.dacoromanica.ro

599

INDICE GENERAL

potriva Capistii Dianii, pe Scyti,

a 'Atilt. 212. Iulian Paravat u01e
Capistelor Idolesti at deschis. 251.
'Vladimir castorindu-se cu Anna,

s'a intors la Chiov si a sfaramat

toff Idolii i Capistele. 373.
Capitolin. Aci a proclamat Nerva pe
Traian, de fit. 80.
Capitolin scriitor, vorbesce de eesbo-

iul de la 174 a lui Marcu Aural.

201. A trait pe vremea lui Constantin Mare le. 238.

Capital. In vremea lui Fulvius Fineetas

si a lui Cornelius Lentulus,

ebnsuli la 253 a. Chr., s'a inceput

r6sbele cu Liguril, scrie Livius
el tabla Capitul . 120.
Caput Boului, cetatue zidita de Traian, spune Procopie. Marca Mol-

dovei se crede a veni de la numale acestei ceti, scrie in Letopisetele. 155, 249, 322. Caput Bovis.
471.

Capulit Derbent se numesc muntil

Rodopii. 242.

Caput Bolls. VeVi Capul

Cara Bogdan numesc Turcii Moldo-

Vlahia, dup numele lui Bogdan.

306 474.

Cara Bogaz sat Limanul. 438.

Cara-iflac,=Vlah Negru. Nume scos
de Turcl. 307. 479.
Carat Milt zic Turcil Vlahilor Negri.
307.

Caracala vine la imparatie impreuit

cu fratele st Gheta, dupg m6rtea
tatalui &et Septimiu Sever. El se

crt cu fratele seii, care se refugiazh la maica sa, ins el il urmaresce i cu o singurd loviturd 11
ornra. i ranesce graft pe maica
sa. Instt nici el nu domnesce mult
timp singur caci este omorat de

chtre Martialis Sutasul pus de Opi-

lie Macriu. Spartian spune ca a

trait 43 de ant, dup el vine la
imparatie Opilie Macriu. 205.
Caracalpaehi sunt numiti Aliomanil
de Tatari de la Volga. 387.
Caragedag. Aprpe de el, Allaidin d
locuri 6menilor lul Erdogril. 440.
Cardamir craiul Bulgarilor nu indrdsnesce sa iasa inaintea tut Constantin fiul lui Copronim. 349.
Cardinal. Eneas Sylvius a fost episcop, cardinal si papa. 114. Eneas
Sylvius i cardinalul Belarmin. 115.

Eneas Sylvius a fost secretar la

cardinalul Dominic Caprarie si la
cardinalul Abbergoti ; el e facut
cardinal de papa Calixtus al III-a
115. Cardinalul Petronie despre botezul lui Constantin cel Mare. 247.
Carinus fiul lui Carus si frate cu Nu-

merian. Are 2 r6sbole cu Diocletian si in al treilea, e ucis. 231.

Carion, istoric, Vice

Cine Vice ca

numele Moldovenilor si al Muntenilor este dupa. numele Hatmanului Flac, Vic basme . 124.
Carlos,

cral Sfedesc, e batut de Pe-

tar Alexievici la Lesnoe i la Poltava. E omorat de Danezi in Norveghiia. 176.

Carolus. FLn la cDachia

s'a coborat. 18. Pe el 1-a incoronat Papa

Leon al Romei i s'a poreclit Marele Avgust i imprat al Romei

si al impdratiei de apus. 349. Bonfin Vice despre el ca afland ca.
Gothofred Domnul Davilor, lovise

cu 6ste pe Friji i biruindu-i ii

asuprea, a poruncit ostilor ca s
se strangd pe apa Alara, insd Go-

thofred este omorat de at sl, i

potolindu-se lucrurile, el a mers

www.dacoromanica.ro

oo

INDICE GENERAL

catre Acfisgrana si de aci la Bono-

nia cetate si in urma s'a intors la

Acfisgrana uncle yin solil din partea Dailor, Lesilor i Boemilor ca
sa cra pace de la el. Umbra' cat-va

timp pe la Iazighii i Metanastl.

El dupa ce bate pe Saxoni (SW)

i-a mutat pe multi dinteinsil in

Ardeal i Pannonia, cart si pima as-

ti tile. in Dachia din luntru ai

Sarmatia. 350. Romanil din Dachia
cer protectia lui. 351. La el vine Ha-

nul Hunilor 0 el trirnite pe fiul

sett Caro lus in ajutorul Hunilor
contra Sclavonilor. 351. 352. Impratul Mihail este cel dintaiit care
II da." lui titlul de imprat la anul

813. 352. De pe vremea lul Romanii avea legamint cu impardtia apusului. 18. 377. Sub protectia lui sunt Vlahii. 396. In timpul
lui se aseacla colonil de Saxonl in
Ardeal. 463.
Caro las, fiul lui Caro lus Mare le este

trimes in ajutorul Hunilor contra

Sclavonilor. 352.

Caro las, craiul unguresc a luat Se-

'verinul din mana banului, lice

Anton Bonfin. 467.

Carpatieil muntl, sunt pe la hotarul

Schythiel. 60, 61. Marmarnisa intre

Carpatiel (Sarmaticl), muntl la hotarul Schytiii. 60 si 61. In el e asecjata Mannarusia. 65, 68. Inconjra Dachia mijlocie (mediteranee).
69. Pana subt iel, de la Carnpulungul Moldovenesc la eel Muntenesc
pi

pana in dreptul Severinului, se

retrag Romanii din Dachia, de'

fries. lui Attila. 286.
Carpianii, intre Nistru si Bug. 68.
Carpit sunt batull de hatmanul Galerie. 232.
Carpodaehil, intre Tisa i Dundre. 69.

Carra. Intre Edesa i Carra e omorat Caracala. 205.

Carsalia, parte din 'Maria Europeana.. 61.

Cartaglina, cetate in Africa, a avut

domn pe Anibal care a avut fa'sbeie cu Romanil. 20, 120. A fost cu-

prinsa. de Vandali, pe timpul lui

Attila. 287. A fost cuprinsd de Serachenil in timpul lui Leontie. 340.
Casiodor scriitor, spune ca dup m r-

tea lui Alaric s'a facut Domn cumnatd-seil. 276. Despre invasia Hu-

nilor. 288. Vorbesce despre Glicherie c s'a incoronat imparat in

Ravenna. 292. La 490, spune Cassiodor, Theodoric Amali cu GoiI
a trecut in Italia. 294.

el este asezata. 65. FLA. la 61 se

intind hotarele Dachiel. 66. Din

Casis se chiam in greceste coiful

Buh pana peste Nistru, si pre la

obarsiile Prutului 'Ana in muntil
Carpatici, all fost tara care acmu

Caspia, mare, laugh.' ea aft locuit Dail.

cuprinde cu o parte de Rusiia tt

Pocutiia. 67. Din Nistru pana in

muntil Carpatici i pada la Prta
de fer, ai fost cuprinctend terale
amanduror Vlahiilor. 68. Tara Ardlului, se incinge cu muntil Carpatici, ca cu 0 corna. 69.

din cap. 408.

74. De peste ea yin Schythil, Bulgaril, Unii, Vandalii. 174. In vremea resboiului Turcil ii parasesc

pe Iraclie 0 se due peste marea

Caspia. 334. Pe marginile ci s'aa.
aseclat Aliosmanii. 387. Cate-va ce-

tap de pe marginea el, sunt supuse la 1722 de Petal- Alexievici.

438. Intre ea si marea Ngra, este

www.dacoromanica.ro

INDICE GENN.RAI,

Cafcasul. 438. Locurile pustil de pe

inarginea iei, le cuprind Ogazil.

938.

CassIa Hiria Tribunal ornOra la anul

41 pe Caligula. 164.

322. Ion intaresce

imprejurimile Emului cu cetati si

Caste le, cethtue.

cu casteluri. 417.
Castelenilor lesesti, familia. 26.

Catalonia. In campiile iei, isi trage

601

mir crede eh acestia s fie cazach

de astall. 342. El in unire eu Cramenii bat pe Filipic 343. Pe fata
hanuhil lor o ia de nevast Constantin fiul lui Leon. 345. El tra."iad pe campil din afara Cramului.
345.

Canilelii este Misina. 432.

Carnovul, a fost luat de. Joan Alexie.

412.

ostile Attila, dupa. infangerea de la

Avrelii, i aci se face lupta intre
Hunii i Romanil si a1iaii lor. 288.
Cataraetele. Apsihon voevodul var-

Caziteeaseit, taxa, parte din Tatarimea

varilor a stra.ns armath aci (care

Cazaell ail avut lupte cu Ungurii. 20.

European. 61. La targul Ocrainii

cazdeesti, Carlus craiul sfezese a
fost biruit. 176.

se numeail pragurile Dunaril). 330.

Cu Rusil tot o liniba ail. 71. Au

Ele a fosi in stapanirea impara.-

avut rasbe cu Romanil. 106. Sant

Sloveni. 304. Cantemir crede ca ei
mai inainte se numeail Cazaril. 342.
Vecini cu Romanil sunt peste Nistru. 362.
Claude en came in gal% treend pe
pante, s'afivgut in apa,i proeiv, basn
a lui Iosif. 248.
Campulangal. Romanil din Dachia,
de frica lui Attila, s'ail retras sub t
muntil Carpatici, de la Campulungul Moldovenesc pan la Campu-

till Romane. 330.

Catii. Ve4I Ghermanii Cati.
Catolie. Cronicul numesce pe Catolicit eretici. 140. Sava Mitropolitul
ar fi botezat pe Stefan, ca i child
catolicii n'ar fi botezati. 141.

Cavalerii de Rodos sunt goniti de

Suleiman, si se due la Malta. 451

El yin in ajutorul lui Bela. 451,

473.

Caveorenii, norod in Dachia. 67.

Caviteasul, desparte Ttrimea de Persia. 60. Aci fug Turcil 8alariati, a-

dusl de Iraclie in Asia contra Per-

silor. 334. Pe aci infra' Tamil in

prtile Asiel. El este intre marea
Ngra i marea Caspica'. 438.
Camel. Despre numirile slavone relativ la Romani, la nmurile Slavonesci ea Rush', Cazacii, etc. 304.
Cria Cazacilor. 362.

Cazanul, parte din Tatarimea asiatiea. 61.

Cazarilor. La el a fugit Justinian. 340.

Aci ai gash scdparea o multime

de locuitori din Cram. 342 . Cante-

lungul Muntenesc. 286. Campu-lung

si alte trecatori ale muntilor. 465.

Carnal, Justinian carele s'ail poreclit
Rinotmitos (ca cum am Vice :carnal). 339. Justinian Carnal imparatul a trimis pe Filipic Voevodul
cu osti pe mare sa omre pand la
unul pe locuitoril Craraului. 342.
Cavil Rogit. Nepotul lui era Suleiman
Sah. 439.
Cmsar. Vecli Chesar.
Delius Rufus. Vecli Telius Rufus.
CAL Slovenii ai luat numele in tim-

pul lui Nichifor Patrichie de Bohemil, astall sant cunoscuti sub

www.dacoromanica.ro

602

1NDICE GENERAL

numele de Cehi. 351. Ail fost supusl de Svetoslav. 373.

Cengbil (munti). 64. Hotar al Ghetiei
66. Aci scapd rdmdsitele Herulior
Schytilor, Gotthilor i Pevchilor,
si unde Clavdie inconjurndu-I mor

de chunk. 212. De la el incepea

Thrachia. 242. Se mai numese si
Emil. 242. MA in acesti munti fug

o parte din Romni de frica hunilor. 383. Pe ldngh iei, cuprind

Vlahil multe locurl. Mu lt loc din
ei, cuprinde cetatea Pristhlava Si
ii trece Vlahil de cea-Palth parte.

402. Cetdtile de pe iei sunt Ina

rite de Isachie Anghel. 403. Isachie
Anghel socotea cd-1 va trece lesne.
406.

Censura. Vegi Tinsoria.

Cerbert. Vecll Terberi
Cerehejil. Fac parte din Schytil. 60.
Gotil

ail locuit pe partea unde

sunt acum Cerchejil. 263.

Cerchesii Kabartal, din iei se trgeau
cke-va chipuri de frunte. 26.
Ceremisil au lost supusl de Svetoslav. 372.

Cetutea. Roma era imphrtsa cetdtilor. 13. Dachia, prin multimea cetfitilor, cu bundtatea cerului, etc.
putea intrece pe cele-l-alte rl cu
care era guvernat impreund. 16
Gotthi s'ari inchinat cetdtil lui Constantin. Turcil alt sdrcit de multe
cetall i ostrve pe Venetia. 20.
Cnd au fost rdzsipa vestitei ceact a Troadii v. 59. Hotarele Schythiei tree pe la cetatea Arhanghelului. 60. La Cetatea AIM se face
un unghiii, (lice Cantemir, care ar
explica numirea de Bugiac* a Bassarabiel. 67. vidie poeticub) a fost
trimis In iznanie la cetate Tomis .

72, 117, 122.Flac dobandesceSardica.

78. Hotdrdrea lui Traian impusd

Dachilor, dupd al doilea rzboiti.
82. Traian iea cetatea Zarmizoghetusa. 83. Cetti ale Ellinilor. 88.
Cetatea Alexia. 91. Intdrirea cetdtilor de cdtre Priam. 91. SfAtuirea

de la cetatea Avlida. 92. Parerile

lui Antenor i Eneas relative la starea imparatiilor si a cettilor. 93.

Lupta impotriva cadtei Troadel.

91. Uncle este cetatea Venetiel. 95.
Cetatea Alba lungd. 96. Romulus si
Remus intemeiazdimpArdtsa cettilor. 99, 104. Intdrirea cettilor si

trectorilor despre partea Tdtarilor, cu colonisti. 105. Hatmanului

biuruitor i se ridica stAlp in mijlocul cetatii *.118.Halcocondilas vor-

besce despre Bogdania, card are

scaun in (Aivxduith)rv) cetatea albd .
127. Ghenovezil all inut Cafa si

alte cetAti de pe marginea Mdril

Negre. 135. 111 povestea despre Las .

lti nu se pomenesce despre numele cetdtii scaunului unguresc.

141. LaslAii cu puinii dmeni din
cetate (Id nhvald in Tdtari. 142. La-

dislav ese inaintea Unilor la cetatea Doboc. 146 Cetatea Timisvarul si-a luat numele de la cetatea
Timisului. 148. Vopiscus spune ca
Avrelian a scos din cettile Dachiii
pre Romni si i-a asezat in Misila
151. Cetatile i orasele enumerate
de Procopius, ca zidite de Justinian. 154, 156. La cetat Dachiiio
s'a ndscut Constantin marele. 156.
Bonfin despre cetAtile Ulpiana
Nicopolis. 157. Despre Marchianopolis. 158. Neron a dat f cc cetatii
Romil. 164 Ce all Meta Decheval
child a v'eclut cd. era sa piard 11

www.dacoromanica.ro

INDICE G6NERA1.

cetat c de scaun 0. 167. ,Imprd.-

tsa cetatilor zic orasul lui Constantin Marele, a lost supusd de

Turd. 170. Despre mutarea scaunului impArdtiii de la Roma la cetatea marelui Constantin. 174. Nemtii jail, intre altele, cetatile Timisvarul i Beligradul, de la Turd.
176. Lupta dintre Traian i Deche-

val, aprpe cetatea scaunului regelui dac. 187. Traian trimite lo-

603

lichia i altele, erail

i cetatile de
lngd apa Fasis. 242. Cetatile hnperiului sub Constantin eel mare.
243. 0 monedii gdsit in cetatea
Gherghina. 248. Valens lasd. paznici unor cetati de lngd Dundre.
254. Turcii tin cetatile de pe lnga
niargini. 255. Gotthii ataca cetatea
ljdriul, dar nu reusese s'o ia. 257.

Scaunul Ostrogothilor ar fi fost

Zermitusa, si Tomos cetate la Du-

cuitori in cetatile Dachiii. 190, si le

pune paz. 192 Traian, spune Victor, a fost nascut in cetatea Tuder-

nare. 261. Gotthil nu sciail cum se bat

tina, iar Dion si Evtropie scrifi,

tea Sirmium. 267. Panonia se sfdr-

use fie fost din Italica .193. Adrian

era rud si tot dintr'o cetate cu

Traian. 196. Septirnius Sever a munit <in Britanie in cetat Ebrica
204. Severinul a fost cetate tidit
de Traian. 205. Tatarii ad ndvdlit
in 257, tiind in stnga marea Negr, iar in drSpta uscatul i ceta _
tile Tomos, Istros i Anhialon. 211.

Ostile scse de Avrelian de prin

cefatile Dachiii. 217. Aprpe de Du,

rare, pe malul Oltulur, s'ar fi yecind nisce temelii cn de cetate,

ce ar fi curtile lui Ler imprat.
217. Avrelian intorandu-se la Roma, largesce zidurile acestei ceati.
219. Despre cetatea Hotinului. 224.
eVyzantiia, e cetatea lui Constantin.

225. Avrelie Probus a luat 60 ce-

cetatile. 265. Gotthii se intindeat de

la etara Frantozilor, pada la ceta-

sia la cetatea Sirmium. 273. Honorie se inchide in cetatea Asta.

274. Hunil lovese cetatile de pazd
ale Dundrel. 283. Sardica cetate
sail Sofia de acli. 284. Vandalii susupun cetatea Car tagina. 287. Aetie

a fost ndscut in cetatea ,Dorostola.,. 288. Gotthil, in timpul lui

Zenon, erah aprtipe sS. ia cetatea
Tarigradul. 293. Theodoric, ia, la
490, ceta tea Verona. 294. Unde-i
Sirmium. 302. Istoricil strainI pun
gresh locurile, cetatile i apele tdrilor romdnesci. 308. Hatmanul
Petza cuprinde cetatea Sirmiul la
504. 312. Cetatea Odisul e cuprinsd

de Vitalian. 312. Justinian a facut

multe cetati, poduri, mandstiri, etc.
314. Gorda, se face crestin, i spune

00 in Gallia. 228. Romanii nu lasS.

orasele i cetatile bor. 229. Cetatile
4 Ctesifontul i Selevkia, revin impdrfitiel Romanilor. 231. Diocletian
ia cetatea Alexandria. 232. Zidirea

c va pdzi cetatea Vosforul. 315.

Zidirea cetatei Severin. 318. Justi-

cetatii Tarigrad. 241. Inteuna din

provinciile, in care imprtise Constantin imperiul, i anume de cea
in care era cuprinsd Armenia, Chi-

tea Hersonul e numitd, de turd,

nian dd Herulilor o parte din Dachia,

cu cetatea Singhidinul. 319. Vosforul ar fi cetatea Azacul. 320. CetaCursuilii. 320. Justinian, spune Pro-

copie, face multe cetati pe langa

Dunare. 321, 322, 323. Sclavinii, ar

www.dacoromanica.ro

604

INDICE GENERAL

fi apucat, de mult, cetatea Ulmiton.

324. Hagan, Voevodul Avarilor, ia
Sirmiul, i alte cetaiti ale Illiriei.

327. Foca si cetatea Tarigradul.

331. Constans e omorit, la 668, in
cetatea Siracusei. 335. Serachenii
luasera multe ri i cetaci de la
imparatia Tarigradului. 337. Justinian poruncesce lui Stefan pazitorul cetatel, s omre pe Tarigradeni.

339. In timpul lui Leontie, Serachenil ia cetatea Cartagina. 340.

Crac, Domnul Polonilor, zidesce
cetatea Cracovia. 340. Justinian ia
cetatea Tarigradul, de la Apsimar.

341. Constantin Copronim more

in cetatea Stronghilo. 347. Carolus
merge la Bononia, cetate la mare.

ri1e

si ceatile imperiului. 400.

Petar inconjural cetatea Pristhlava.

402. Imparatul Tarigradului voia

a fi intarite tOte cetatile Misiei.
403. Cetatile Misiei nu erad bine
intarite pe la anul 1188. 404. Cetatea Filippopolis. 406, 409. La
1191, Vlahii coprind cetatea Varna. 408. Ioan apnea cetatea (Arnovul, cea mai tare din cetati1e Emului. 412. Cetatea Chipsala e numita
de Turd, 4cIpsala. 415. Ioan inth-

resce, cu cetati, locurile din jurul

Hemului. 417. Uncle este cetatea
ConstaMa. 419. Latinil jail cetatea
Tarigradului, la 1204. 421, 422. Tarigradul, e cetateaimpdratsa celorl-alte. 423. Omeni nascuti in cetalile

350. Imparatul Mihail da lui Vogoris, Domnul Bulgarilor, cetatea

Zagura. 353. Vasilie Machedon ia

Trachiei sInt goniti din slujbe, de

multe cetati i tari, de la Seracheni.

354. Incepatura imparatiel rusesci

cu armata de la Joan, stall in ce-

din cetatea Chiovului D. 359. Unde's

Ioan d Grecilor cetatile < dezbatute . 426. Cetatea Nichea, scaun

de imparatie. 427. Ioan ia cetatile

cetatile Turcilor, Gerchi si Taman

ai cetaIile InovezilorD de la Cram.

365. Remus, ziditor al cetalei Romanilor. 366. Rusii coprind multe

cetati. 369. Cimischie ia multe ce
tap inapoi, de la Rusi. 370. Avgust
pune pe Prus stdpan pe multe ce-

tali de pe apa Glem. 371. Olga,

sofia lui Igor, era nascuta in cetatea Plescova 372. Cetd i nalnuri
de Slaveni. 373. Cetatea Dirahion
e numita de Turd Duragi . 376.
Despre cetatea Rusucastron. 381.
Taal: voevodul Pazinachilor vine
asupra cetdtei Tarigrad. 387. Despre

cetatea Ierusalirnului. 388. Henric

Bonifatie Montis Ferartianul batea mered cetatea Udriul. 398. Isa-

chie Anghel pune dajdie pe tOte

Latini. 423. Latinil parsesc cetatea

Didimotihul, de frica. 424. Grecii,

tdtile eUdrilul i Didimotihulv. 425.

Thrachiei

i Thessalonicului. 428,

429. Henric inconj Ord cetatea Udriiul

dar nu rausesce sa o ia. 430, 431.

Alexie Aspiatis era mai marele cetatei Filippopolis. 431. Tdtarii dobandesc cetatea Apriul i Rodosto,
si le prdpadesc. 432. Romanii pi
Tdtaril apnea i jefuesc multe cetdo. 432. Henrie ia de la Greci, cetatile Trachiei luate mai anii trecuti, de la 1200, de Vlahl de la Latini. 434. Genghiz Han, ia cetatea
Belh, din Tara Horasan. 436. Underi
cetatea D erb end. 438. Unde'l cetatea

Nahra. 439. Osman, dup mrtea

lui Alaidin stapanesce rile i cetatile din. Asia mica, Carl* erad sub

www.dacoromanica.ro

INDIC& GENERAL

Imparatii grecesci. 440. Batie rdzsipste) cetatea &Liublinul , la 1240.

448. Henric bate cetatea Faventia.
451. Batie, la 6756, ajunge la Varad,
scaunul lui Ladislav. 456. Cetti
ale Romanilor din Ardl. 461, 463,
474. Romani, pe vreniea lui Batie,
in cetatile de pe langd Dunare. 467.
Moncastrul este Cetatea Alba. 468.
Halcocondilas spune ca vechiul scaun al Moldovenilor ar fi fost AEU-

605

Bovis>. 471. Cetatile, targurile

olaturile Romanilor. 472, 474. Grecif, Latinii pi cetatea Tarigradul.

477.

11.67E0),tc, adicd Cetatea Alba. 469. Ro-

Cetatea aIM, pe malul Nistrului. 67.

Aci a fost Tornus. 72. Se va arata,
de Cantemir, ea Tomi ar fi Cetatea
Alba. 122. Halcocondilas spune ca
Bogdania are scaunul domniei in
Cetatea Alba. 127. Tomos, multi
scriitori II pun in Misia, socotesc
sa fie fost unde este acum cetatea

mann i Cetatea Alba. 470. Molisdavia avea multe cetati in ea. 471.

Alba. 261. Ivida este sail cetatea

Alba sad alta mai apr6pe de lacul

Intala cetate facutd de Traian in

Vidov. 323. Muncastrul sail Cetatea

Dachia, ar fi Caput Bovis. 471. Cetatile, targurile i olaturile din Virile

romanesci. 472, 474. Grecii, Latinil
pi cetatea Tarigradul. 477. Filippopolis. 431. Ioan i cetatile Udriul,
Rusucastron, Apriul i altele. 431,
432. Henric ia, de la Greci, cetatile

alba. 365. In olatul Basarabiei e

eetatea Moncastrul adica Cetatea

ce le rseumparasera Vlahil. 434.

Genghiz Han ia cetatea Belh, din
tara Horasan. 436. Unde'l cetatea

Faventia. 461. Batie, la 6756, ajunge

Dragos cetatea alba sa fi fost scannul Moldovei. 469. 0 mina de Romani ad femas neclintiti pe locurile
kr mai ales prin cetatile de la Cetatea Alba pand la Severin. 470.
Cetiltuia. Cetatui zidite de Justinian.
155. 0 inscriptie gasita la cetatuia
ndruitd de la Galati. 162. Craiul

la cetatea Varad, scaunul lui La-

Carlus al Sfeylilor more in Nor-

dislav. 456. Cetatile, provinciile pi

targurile Romanilor din Ardl. 461,
463, 464, 472, 474. Honiatis spune
ea Henric, ia, pe langa altele, tote
cetatile ce le luase loan Alexie, in
Trachia i Misia. 466. Romanii, pe

veghia la asaltul unel cetatul. 176.

Impdratii rornani multe cetatui ad
avut pe malurile Dundrel. 321. Cetatile Pincul, Cupul, Novele. 322.
Castele adecd cetatui mai mkt 322.
Cetatuia Podurile. 322. Procopie
pomenesce de multe cetati din Dachia. 323. Petal. Hatmanul lui Ma-

Derbeftd. 438. Unde'i cetatea Nahrh.

439. Osman ia cetati de la Greci.

440. Batie razsipsee cetatea Liu-

blinuh. 448. Frederic batea cetatea

vremea lui Batie, in cetatile de

langa Dunare. 467. Moncastrul e
Cetatea Alba. 468. Halcocondilas
spune ea Aeoxino)a; era vechiul
scaun al Moldovenilor. 469. Despre
Cetatea Alba. 470. Cetatea Caput

alba. 468. Laonicos Halcocondilas

spune c cel mai vechiii scaun al
Moldovei a fost Leucopolis adica
Cetatea Alba. 469. Cronicele roma-

nesci nu spun eh vre-o data de la

vrichie ajunge la cetatuia Palastolon.

330. Rusil sub Svtoslav ad navalit

asupra Bulgarilor i le-ad daramat
multe cetatui. 369. Alexie impara-

www.dacoromanica.ro

606

INDICE GENERAL

tul s'a dus la Chipsala cetAtue ce-i

ic Turcil Ipsala. 415.
impreunA cu Sarmatil, se tidied asupra lui Constantin, dar
stint bAtuti. 249. Pe timpul lni Va-

ail luat obicel Turcii. 316. Spune cA

lentinian pra.d6zA Panoniile. 254.

Comentiul i Priscus. 329. Mi5rtea

Cfestorul Turbantilor e amintit intr'o

inscriptie din Dacia. 161.
Clintilus, fratele lui Clavdie, urmia
acestuia, dar e ucis dupd 17 dile,

lul Mavrichie. 331. El numesce pe

Hunii, Avaril. 333. El spune ch. Tarigradul a scApat de asediarea Hu-

scrie Po Ilion. 213.

Chedrinos. 54, 59. Istoric grec, afirmA

de la Vlaherna. 333. Chedrinos vor-

despre numirea Wei de la Buda

Seracheni. 335, 337. Pomenesce CA

Constans a bAtut pe Sclaveni. 336.

la Tisa, cu numele de Pano-Dachiia.

83. Urmzil. lui Dion si 11 adeveresce spusele. 154. In culegerea is-

toriilor, aratd c Mare le Constan_

tin s'ar fi ndscut intr'o cetate a

Dachiei. 155. Despre Traian.

186.

Spune ca Constantin Mare le s'a

dus cu (WI asupra Sarmatilor si
Gotthilor i II face robt. 239. Despre anul 329. 240. Spune ca Gotthil

sub Vulens, ail pradat nu numai

Dachiia, dar i Scythiia. 255. Despre Valens. 257. Serie crt la 475,

Hunii ail prAdat Thrachia si Serachinnii Asia. 293. El lice ca

intre al 10-lea si al 11-lea an al
impArAtiei lui Anastasie, ail venit
Bulgarii spre Evropa. 301. Spune
CA Chiril hatmanul a fost omorat
in al 23-lea an al impArAtiii lui Anas-

tasie. 313. Despre mOrtea lui Anastasie. 314. Vorbesce despre supu-

ner Unilor cAtre Justinian. 315.

El spune cA Vosforul s'arfi chemand
ast-fel fiind-cA locuitorii plAtiail bi-

Variza, impAratsa Hunilor i alt

crdisor, s'ar fi botezat. 320. Despre Artaban. 326. Despre Mavrichie.

327. Despre Hagan. 328. Despre

nilor cu ajutorul curatel Ficiore

besce de o minune. 331. Despre
Vorbesce despre mAcelul poruncit

de Justinian asupra locuitorilor

din Cram. 342. El spune ca Theodoric princlAnd pe Artemie il face
calugAr i'l trimete in Thesalia la
mAnastire. 343. Bulgaril si Leon
Isavrul. 344. Despre mrtea lui C.
Copronim. 347. Despre anul 792.
348. Vice cA Mihail Balbul ar fi bi-

ruit pe Bulgarii si ch a murit la

anul 829, si in locul lui s'a. ales
Theofil. 352. De acest impSrat pomenesce el sA fie trimes la Domnia Cramului pre un Petron. 353. El
spune eh Vandalii, Sorabil (Sirbii)
qi Slovenii au fost bAtuti de cdtre
Liudovic impAratul apusului. 355.

Spune cA Leon impArat a supus

pe Bulgaril. 355. Spune ca Rusii cu
Domnul lor Iugor lovesc Tarigradul
si prAdza Thrachia, Roman le iasA
impotrivA i ii bate. 357. Spune
cA Olga, Dmna Rusilor i sotia

lui Iugor, vine la Tarigrad si se

ail cerut iertare Romanilor, &and at

botzh. 357. Spune cd Pecinejil sunt

din nmul Schythilor impAratesci.

audit cA yin ostile romane asupra Mr.

364. Povestesce de mrtea lul Si-

316. Spune ca Bolgarii omorail prin

tfspd pe ori-cine prindeau, si dela iel

mion domnul bulgarilor. 368. Spune

rul cu bol. 320, 315. El spune cd Hunii

cA Rusil aft intrat in tara bulga-

www.dacoromanica.ro

607

INDICE GENERAL

rilor. 369. Despre Cures. 370. Spune

Papa ei Saxonil pe timpul lui Batie.

ca Rueil ar fi fost in Bulgaria sub

inchinat impratului. 377. Pe vre-

148. 0 inscriptie despre Chesariul

Traian. 161. Despre Iulie Chesar.
163. Leopold ei doi fii al si, Chesari nemtesci, sciite craila ungursca de sub Turd. 175. Adaosuri
la impratia Chesariului nemtesc.
176. Ce ar fi de ar spune cine-va

imparatia lui Roman fiul 1111 Constantin Porfirogenatul, 372. La anul

995 at fost goniti bulgaril din Grecia, spune Chedrinos. 374. Spune ca
unul Bogdan domnul Moldovel s'a
mea lui Constantin fratele lul Vasile,

eh a luat Chesarul, Tarigradul. 183,

amintesce de Pecinegil. 378 Spune

184.

ca. Pecinegil ah trecut Dunarea. 378.

Chesar. 232, 233. Lichinie e facut

Chesar. 234. Lichinie a fost 4 ani
Chesar, ei 3 ani Avgust. 238. Constantin Chesariul. 245. Dasmatie e
Malt Chesar. 246. La 358 Constantile face Chesar pe Iulian Paravatul. 249. Iulie Nepos, Chesar fficut
de Leon. 292. Tiverie face pe Mavrichie, Chesar. 326. Impratul Isachie Anghel, poruncesce lui Conrad Chesariul s ias curand cu os-

Spune eh Cura a facut cupd din

capul lui Svetoslav. 378. Spune ca
impratsa Zoi a otravit pe Roman
Arghir. 379. Spune ca. la 1040 Bulgarii iar s'aq ridicat asupra imparatiel. 379. Spune ca la 1042 Serbil

cari erad supuel resaritului ai ridicat cap. 380. Num esce peVladimir,

out indrsnet i manios 380. Spune

ca Pazinazil din Trachia umbland

dupa pracil ail fost gonifi inapoi

in imperatia Moscului. 381. La 1059
sfireesce Gheorghe Chedrinos isto-

Constantin Hlorus e

fa:cut

tile sale. 404. Turcil ei Leopold Chef

sariul. 441. Leunclavie despre ctitu-

ria sa. 382.

Cheghenis, domnul Pazinazilor a tre-

lulz bdnesc, din istoricul Cureus,

secretariub lui Miximilian Chesariul. 468. Chesariul Alexia plca

cut Dunarea ei a fost botezat la

de la Nichea spre Tarigrad, cu.s Ca-

Constantinopol. 381.
Cheltil. Din muntii lor, isvoraece Dunarea. 320.
Cheplac, cetate tinuta de Romani. 474.

Chesariul Drusus, fiul lui Tiberie. A

fost consul cu Norbanus Flaccus.

Cherchel, cetate zidita de Romani,

Inovezi i Bastarni. 365.

Chesar. Cat aii luat Chesariul de la

suttanul turcesc la pacea de la Pasarovti. 69. Dion spune ca pe Crasus l'a trimis Chesar cu Wile in
Machedonia, Trachia ei in Gretia.
78. Nerva a facut pe Traian, Chesar. 80, 193. CrailaUngurilor eiLeopold Chesariul. 106. Norbanus Flac-

cus a fost consul cu Chesariul

Drusus, la 15 d. Chr. 122. Chesarul,

targile*. 476; apol rkbesce in cetate. 477.

122.

Chialeb. Feciorul lui, era Suleiman

Sah. 439.

Chieladele, posesie insulara a Ellini.

lor. 90. Alipite pe langd una din cele
4 divisiuni ale imperiuiul lui Constantin Marele afara de Limnos ei
Imvros. 242.
Chiev. Inceputa itnpratiei rusescl de
aci. 363. Din Synopsis, in Chiov tipdrita. 362, 378. Imparatia Moscu-

lui s'a intins pana la acest orae,

www.dacoromanica.ro

608

INDIC& GENERAL

371. A fost luat de Ascvald si Dir.

372. Oghel 11 coprinde mai timid.
372. Vladimir dupa botez s'a intors
in Chiov. 373. A facut Vladimir biseriel in acest oras. 373. Voevodul
ei a avut rSsboiti cu Viteslaus. 385.
A fost luat de Viteslaus. 385. Avea
dornn pe Runic. 419.
Chi lin, oras. 60. Dupil ce Ghenovezii
ail ajuns pana aci, scriitorii latini
pomenesc de Valahi. 134. Sarnitie

spune ea lid o data n'ail tinut'o

Genovezil. 134. Gotii se intindeail

de la Bosforul Chimeric pada la

Chilia. 263. Inovezii cu Romanil si
cu Bastarnil ail intocmit mai multe

cetati intre care Chilia. 365. Fundata de Romani, Inovezi i Bastarni. A fost coprinsa de Olat. 468.

tor cetatilor din Trachia. 414, Aci

stransese Oste multa Isachie. 414.
Turcil numesc Ipsala. Spre ea merge
Isachie cu Oste. 415. De aci Isachie
merge la Thessalonic. 415.
Chiril, hatmanul ostilor lui Anastasie,
a fost omorat de Vitalian. 312. Astfel scrie Chedrinos. 313.

Chiril, sfantul; dupa acest nume, se

chiema cetatea Ulmiton in timpul
lui Justinian. 323.
Chirine facea parte din una din cele
4 divisiuni ale imperiului lui Constantin Marele. 242.
Chistel, de peste muntl, a fost dat in
a 4-a divisiune a imperiului lul Constantin Marele. 242.
Chistovochii, norod in Dachia. 6'1. Ina-

inte de Dachi. 68.

Ch Malin, cu cetatea Silinunt. Aci more

Chitninl e ineonjurat de hotarele Schy-

Traian. 159. In ea fac prada TA-

til. 60. Este asezat dinauntru si din

afara muntelui Emmaus. Facea parte
din Schitia asiaticti. 61.
Chincinceemeg este Athira. 432.
Christos. Vezi Hri,stos.
Chyprul, posesie insulara a Ellenilor.

tarail, pe timpul lui Clavdius Tatitul. 223.= Zosim spune asemenea

226. Idem Zonoros. 227. Era in una
din cele 4 diviziuni ale imperiului
WI Constantin Marele. 242.

Chillie, scriitor, e osandit de Iosif

Judeul. 173.
Chinghil, in Dachia, inainte de Dachi.
68.

Chiolieileni.

146. Se numeail cal pe

care Sarachenil ii dail lui Constantin Pogonat, in tribut. 337.

Chiosteng, numese Turcii Constan.
tia. 419.

Moven% Rusii Chioveni intrand in

Ardeal la 1002, Stefan i-ail batut.
374.

Chiov. Vecli Chiev.

Chiovamd. Runic Chiovanul. 419.

90. Traian potolesce pe Jidovil ce

ceresculasera in Chipros.194.Alipit
pe langa una din cele 4 divisiuni
ale imperiului lui Constantin Marele. 242.
Chyros. Xenof on n'a scHs ceea ce era

in istoria lui Chyros. 173.

Chyzieul, cetate. Zosim scrie ca spre

el apnea Tataraii. 211.

Ciagatai, parte din Schytia asiatica.
61.

Cicero. Vezi Titeron.

Chnischii Ion, ucide pe Foca nptea si
II ia tronul. 369. Trimite pe hatma-

Chipsala. Aci se afla Isachie Anghel.

nul sail Vardas cu 12.000 Om eni con-

si la el vin Petr i Asan. 400. Aci

tra Rusilor, ce intrasera inBulgaria.

vine Isachie la 1197, ea sa (lea aju-

370. La anul 975 mergand asupra

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

Serachenilor este otrvit in Damasc 370. Duph m6rtea lui vine

Vasile feciorul lui Roman 374.
Ciu numesce istoricii Arapesti pe Hinii. 438.
Ciughil alt lcuit, cu alte nmuri im-

preund, de la apa Oltului in sus

pe Dundre si intre munti spre tara
Ungurscd. 68.

Chill adia Mahini de 6ste. 416.

Cinimacin, numesc istoricii Ardpesti
pe Hinii 438
Chtmacinii. De pre nmurile Gog
Magog lund Persil numele, le Vic

609

326 de la Nascerea Fecirel. 119.

Clavdins Martelus a fost consul impreund cu Valerie Flaccus la 150
a. Chr. 120.
Clavdie Ptolomelii, geograf la 147 d.
Hs. 59.

Chadie Pulher, a lost consul cu Fulvius Flac la 210 a. Chr. 120.

Clairdius. UrinSz la impSratie lui GalHan. Birueste in 2 rsb6ie pe S chy-

thii, Gotthii, Pevchil i Herulii,

cari falcnd 6.000 vase aprpe de
Nistru, tree cu 320.000 pe l'angd
Tomis i Marchianopolis i intrd
in Misia. Clavdius il bate. Cei caril

Cinmacini. 58.

Cludil neara de al Variaghilor din

Prusia. 371, 372. Ail ctizut sub sta.-

pinirea lui Svetoslav. 372.

Claudianus. VeVi Clavdianus
Claudius VeVI Clavdius.
Claudius Caudex. Vac; Clavdie Cavdeni.
Claudius Marcellus. VeVI Clavdie Marfetus.
Claudius Ptolemaeus. Vecli Clavdie Ptolenteifi.

Claudius Pulcher. VeVI Clavdie Putcher.

Claudius Tacitus, Vecli Clavdius Tafitul.
Clardiauus. Poet latin. 902.
Clavdie vine la impar5.tie dupti Ca-

ligula, este fiul lui Drus, la anul

54 d. Hs. imbolndvindu-se. Xenofon Doctorul dupd sfatul imp6rdtesel ii otravesce, a murit in Sinvesa, a impAratit 13 ani, dupd el
vine Neron. 164.
Clavdie Cardexi. A fost consul impre-

und cu Fulvius Flaccus, la 262 d.

Ch. 119.

Clavdie Martelus. A fost consul impreund cu Valerie Flaccus la anul

rSmdseserd se retrag spre muntii

Cenghl, Clavdie Ii inconjtira

mor de cium. Chedrinos, spune

ca pe timpul lui, locul de dinc6ce
de Balta Meotis i peste Dachiia
stdpaneail Romanii. Sarnitie zice
cd la Capistea Dianel, a btut pe
Schyti i Senatul i-a scris. 212.
Clavdie Auguste, tu ne esti frate,
tu phrinte, tu priiatin, tu bun sena-

tor, tu stdpin, A murit la

270,

Febr. 2, de ciumk dud' 1 an, 10,

5 Vile de domnie. Pollion zice c
dupd raortea lui Clavdie, fratele
sett Cfintilius, a voit sa-I urmeze,

dar a fost ucis. 213. In urma lui

vine Avrelian 220.
Clardius Tatitul. Pe timpul lui Ma-

ra, au isbit la Asia, de dupd M

Neagrd. 223. Romanii in Dachia

pUnd la el. 228. El a urmat dupa.
Avrelian, dupg cum spune Calvizie
din Vopiscus. 226 Ttaril tree Meotida i lovesc la Asia, peste Marea
Neag, scrie Zosim. Clavdie aflandu-se in Asia, li bate. Intorcndu-se

in Evropa, la Tarsos muri de friguri, dui:a ce ImprAtise 200 Vile.

S9

www.dacoromanica.ro

610

1NDICE GENERAL

Dupe, el, fratele seil Florian, voi

se ocupe tronul, inse 6stea nu primi
alese pe Avrelie Prob. 226.
Clemens. Vedi Clement.
Clement Papa, ne vrend se face jerfe
Bozilor este isgonit peste M. Nea-

gra la Iberia sail Ghiurgia. 193.

Cleodemos. Zonora spune Ca Varvarii

Crivetului all fost inconjurat

pi

Athina ce cu vrednicia lui Cleodemos a fost izbevite. 215.

Clinsvar. Intre el si Medias, este Cochelvar. 473.

Colonie. Traian a fcut un sant din

hotarele Panoniei pan in apa Donului pentru ca colonia intemeiate
de dnsul s petreach fere grije.
105. 0 mie de aril istoricii nu pomenesce de numele Romenilor din

Dacia ci numai dupe ce coloniile

Ghenovezilor ail luat Chilia. 134.
Istoricii vorbese ca Aurelian ar fi
mutat din Dacia coloniile i top
locuitoril romenesci. 215.
Colonil, adicd teranil cei mai prosti
air remas in Dacia dupe' retragerea

Clothe, fiiul lui Formund, trace Re-

tritpelor de eked Aurelian. 152. Des-

nul i reteste creila Frantozilor. 277.

pre coloniile Saxonilor in Ard61.

463. Coloniile aduse de Traian in

Cnz. Vedi Oghel. Vedi Gheorghie

Dachia. 464.

Cn6z. 447.

Cohan& Asa se mai chemail Coma-

Comania, tara de sub stepinirea Ungariei. 469.

nil. 466.

Codrenil se coprind in tara de tos.

244.

Cleodimus scape Athina de Ttari. 215.

Coghenii, rude cu Dail si Dachil. 73.

Coehel, ap pe care este asezat Cochelvar. 473.
Coehelvar, tinut intre Cliusvar si Medias. 473, pe apa Cochel. 473.
Coletmania. Se afle mentionat intr'o
inscriptie gesite la Galati. 161.
Colebi sall Menrgrilii. Traian i-a domolit. 194. Ori-ce li se aducea Ro-

manilor din fondurile raseritului

sail de la Colchi. 270.
Coloman, ficiorul lui Gheiza Mare le,

a fost cral dupe' sfntul Ladislav

442. In pravilele sale, se afl diploma lui Andrias. 446.
Co Ionia Agripina, pe apa Renului la
hotarele Galliii, in Ghermania, unde
Attila pune resedintd. 285. Sicambria, se intinde de la Co Ionia Agripina, pfine unde se ingiamend Re-

Comanii locuiail Podolia. 145. Parte

din id sent crestinatl de Bela

IV-a, care II aseze. peste Tisa. 145.
Impreune cu Unii, Rusii i Ama-

xovii, infra' in Ungaria, ins sent

respins de Ladislav. 149. Simion
Celugerul, 'Ate i'a luat drept Romnii trimii ajutor lui Ladislav.
145. Sint de acelas nm cu Tetarii
407. El impreund cu Vlahil, lovesc
Thrachia. 418. ET cu Tetarei Cremului all zarve. 419. Asa eraU nu-

miff Mann rernasi intre Prut si

Nipru. 466. Printre iei face cal
Batie. 450.

Conientiul hatmanul ostilor Misiii se

impreun cu hatmanul Pricus contra lui Hagan. 329.
Comesil de Franghipan dail ajutor lui
Bela. 451. Doloic comisul de Plie
si

cu altii, era cu impratul Bal-

duin, cand all tberet langh Udrilii.

425. Comesul acesta cade in lupta

nul. 287.

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

611

la 1205. 426 Vestea despre mrtea

comisului de Pelee. 428.
Coml. Comidava ar fi cum am clice
Dava lui Comi. 73.

rigradului, si el era mosul lui Henric al VI-a. 411.

Conrad, chesar. Lul ii poruncesce

Comidava, exemplu de n um ire laDa1.73.

Vlahilor. 404.
Conrad, fecior al lui Frideric, frate al

Isachie Anghel sd mrga contra

Commentiolus. Vecll Comentiul.

lul Henric, e trimis contra Ma-

Commod. 200. A fost un imp8rat nu

mai putin crud si tiran de cat Neron i dacd ar fi ajuns varsta lui
l'ar fi intrecut pte. 203. Scriitoril
din timpul sd pomenesce de fesboiu lui cu Dachil, Irma el s'ail luat

rion 451.
Conrat. Vegli Conrad.

Constande, bani nurnitl ast-fel, dupd

numele lui Constans. 249
Constans imparat, fiul lui Constantin
cel mare. 162, 246, 247. Primeste
Illiria, Italia, Africa, Dalmatia, Machedonia si Achaia. 246. Fiul Favstel, se ceart cu fratiI s81. si nu res-

dupa Inlie Capitoliu pe care Zo7

nora II combate spun8nd ca. Corn-

mod a avut resbele nu cu Dachii

ci cu Varvaril, cari mal in sus de
Dachia locuesc. Commod a fost
otravit si in urma sugrumat. 204.

pectd testamentul lui Constantin

Marele. El muta scaunul in Dachiia,

Comnnil neamul lor se stinge cu Andronic imparatul. 392. David ce se

clicea din familia Comnenonstilor

scrie Evtropiie, Zosim, Idatiie si

Victor. Zonoras spune cd fratele
sea Constantin, vine cu rsbol a-

a facut o imparatie a parte. 427

Comnenos, porecla ce si-a dat Mexie
Anghel. 410. Vecll Alexie Anghel.
Compendium. Chedrinos in compendium, despre Constantin. 240. Si
despre Vales si Gothil. 257.
Condo Vlahil sant de o limbd cu Vlahil de peste Dundre. 416.
Confederatie. Vitalian face legaturi de

suprd-i. 16, 247. Constantin ii cere

Africa si Italia Constans este biruitor i pune sa se arunce in apa
Alsa, trupul lui Acfilia, care era sa
om6re pe Constantin. Magnentiie
Comesc, se tidied cu viclesug asupra lui Constans i trimite pe un
Gaison la Muntri Pirinei, unde era
Constans, si ii orard, dupd ce a
imparatit 16 ani, fiind in varsta de
30 anl, iar Avrelie Victor, zice Ca

confederatie cu imparalia Orientului. 312.

Conon, ast-fel zice Patavie ca se chema

Leon Isavrul. 343.

Conrad imparatia la apus, pe cand la
rasrit Manoil Comnenos. 389 In
1147 cu 200 mil de 6menI merge
contra Serachnilor. 389. S'a dus
in tara lessca s impace pe fratii
Vladislav i Boleslav de la craie.
390. Moldovenil iail 200 mil de 6menl i provisiunl zice Dlugos. 390.
Lui Ii Meuse rutatl imparatii Ta-

era de 27 anl. Pe moneda gasit

de Theodori Parcdlabul, era scris:
Const. Vict. Avg. Imp.=Constans,
Victor Avgustus, Imperator. 16, 248.

Traeste in Dachiia, in al 4-a an

dupa rartea lul Constantin Marele.

249. El fiind in Dachia, ar fi facut

bani, numiti si azi Constande, adicd
banil lui Constans. 249. Sub el, si-

nodul se adund la Sardia sail Sofiia. 250. Sub el, Dachiia a fost pro-

www.dacoromanica.ro

612

1NDICE PANERAL

vintie Romana 0 a avut pastor!

biserice0l. 251.
Constans feciorul lui Constantin, a im-

partit ea la 27 de ani. 335, 336.

Chedrinos arata ca el s fi batut
pe Sclavini. 336. Fu ucis in feredeil,

lovindu-I cu ill tas in cap un Andrei in Siracusa. 335.

Constantia, sora lui Constantin Marele. Zonoras spune c era sora lul
Lichinie. 238. Ea mij1oce0e s se
fac pace intre Constantin Mare le.
pi Lichinie. 239.

Constantia, cetate, e lovit de loan

cu a! set Loch* o numesc Chiostng. 419.
Constantie, fiul lui Constantin Mare le.

246, 247. Prime te Propontida, r-

saritul cu Thrachia i Asia. 246.

Fiul Favstel. Nu se tine de testamentul tatalui see. 247. El ia rOsaritul i ia tovard0 pe Julian Paravat, scrie Ammian Martelin, Cfaclii i Sarmatii ridicendu-se, Con-

stantiie ii bate. Senatulil nume0e

Sarmatic. 249. Merge in contra lui

Sapor, imparatul Per0lor, dar, se

imbolnave0e de friguri la Tarsos
i m6re la Muntele Tavrul, dupe
ce a imparatit 39 ani, luni 6, precum scrie Victor, fiind in varsta
de 44 anl, i cu 0.01 see, a fost
Chesar, 23 ani. Evtropie scrie Ca

a trait 45 ani, 0 a imparatit 35..

exil, Paravat ii chiam inapoi Unil

scriitori spun c ar fi murit la 360
sail 361 d. Hs. 251.
cConst. Viet. Aug.* Imp, era scris pe
banul de argint ce i s'a dat lid Cantemir la Galati. 248.
Constantin. Evsevie in oratia pentru
Constantin. 211.

Constantin (16) chesar, fiul lui Constantin Marele 245.247. E trimis de

tatal see in contra Gotthilor. Ii

bate, omord 100 mil 0 robe0e 40
mil. 245. El prime0e apusul, cu
tote partile despre munti. 246. Fiul
Favstei, fata lui Maximiian Dacul.
947. Impreund cu fratil sel, Constantiie i Constans, nu se tine de
testamentul tatalui see. 247. Se ridic cu arme asupra lul Constans,

Fu invins i era s fie omorat de

Acfilliia. 248.

Constantin se nate lui Milutin, din

sora lul Andronic. 480. Stefan il
prinde, dup intrcerea de la Tarigrad. 481.

Constantin. Pe vremea lui, Romanil

cu Carolus, aaza stapanirea Mr.
18, 345. Fiiul Irinei, pada la impratia

lui de la Constantin Pogonat spun

Zonora ca istoricil grece01 nu mai
vorbesc de Dachia, 347, fiind Inca
in vrsta copilriei, maica sa Irini
'1 conduce, in acest timp Sclavonii
intra in The salia i Poluponis, maica

Ammian spune mai mult de 45 ani.

sa trimete 6ste i il sc6te din Gre-

Socrat spune c la mOrte, s'ar fi

tia. El merge cu este contra Bulgarilor (1) insa este crunt biltut.

botezat de la Evzoiie, episcop Ariian,

macar 051 indemna Lutifer Cala-

ritiianul sa se boteze de la Atha-

El scOte pe maica-sa de la imps&

ratie. El afland c unchiul sOn. Ne-

nasiie sail de la Episcopii lui, earn'

eraii ortodoxi. 250. Julian Paravat,

chifor voia Se II ia locul, pine

ocuph tronul dupa mrtea lui. Pe

episcopil trimi0 de Constantiie in

mama pe el i '1 omra. 348. Bul(1) indemnat de Pangratie Astrologul.

www.dacoromanica.ro

INDICT GENERAL

gull trimete la Constantin soli ca

s crd bir, el respunde c le va

613

el se intrce la Tarigrad, cu tote

tra lor, insh Cardamir craiul Bul-

acestea ia pe fata domnului Bulgarilor i o cid de nevastd fiului s

Leon. 346. El merge contra Bulga-

garilor nu indrdsneste s II iasd

rilor, cari se rOsculaserd din nal

inainte, el prddeazd tara lor si apoi

se intrce la Tarigrad. 349. El voeste sd mrg5. contra Seracheniilor,

si ii bate fOrte reil; voind din nod

ins maica sa dorind impdratia,

Anthrax la anul 775, el a imprdtit

indeamnd pe cti-va senatorl, cam

punnd mna pe el ii scot ochil,
in aceeasi zi in care cu 5 ani inalute el scosese ochii lui Nichifor.
319. El imprdteste 18 ani hisdnd
pe mama sa singurd la impdrtie.

34 de ani, dupd el urmzd Leon

aduce singur. El plecd cu Oste con-

In timpul lui s'a !dent al 7-lea

Sdbor la anul 787. 351.
Constantin, fratele lui Vasile Bulgaroctonul vine la domnie dupd mrtea acestuia si more si el la 1028. 378.

v'Sr primar cu Isachie.

Sub stdpnirea lui, era provintia
Filippopolitand si era ornduit s

Constantin,

oprOsch pe Vlahi. Bdnuindu'l Isachie, ii scte ochil 408. De pedpsa

lui, se bucurd Vlahii. 408.
Constantin fiul lui Iraclie. 332. A imprtit, dupd mOrtea tathlui sdii.
334. Certnduse cu mdtusa sa Mar-

tina clic unii c l'ar fi otrdvit,

el

dupd el urmOz la impdrAtie Martina cu fiul sii Iraclion. 335. Constans fiul lul Constantin. 335.

I storia de la
Leon Isavrul rand la Constantin

Constantin Copronym.

Copronym. 343. fiul lui Leon Isavrul la de nevastd pe fata Hanului

Cazacilor i pe care botezdnd-o a
numit-o bin!, 345, supranumit Co-

sh mrgh contra lor mOre in cetatea Stronghilo de bla numith

fiul sti. 347.

Constantin Duea, vine la impdraitie

dup5. Isachie Comneno. 382. In al
III an al domniel WI a fost craid al
ungurilor Andrias care 'a luptat
cu fratele seii. 383. La anul 1067
mOre. 384. Feciorul lui Michail a
fost fdcut impdrat dupd Dioghenis. 386.

Constantin Mons impdrat Roman. A

avut de sotie pe Elini. 155. Este tatM lui Constantin Marele. 155, 232,
237. Romanii in Dachia pada' la el
230. E fdcut Chesar de Maximian
si Diocletian. Se duce in Ispania.
233. Are tovardsi pe Armentarie si
apoi pe Galerie Maximian. 233. Imparte cu Galerie, in 2 pdrti impd-

ratia. El la apusul. Maximian se

duce la Constantin si if da de sotie
pe fata sa, Favsta. 233. Maximian
voesce sd fstrne pe Constantin,

dar e impedicat de Favsta. Constantin prinde pe Maximian. El

more la anul 306, Iulie 25. Era bun
cu crestinii. Ca sh facd placul sotiei sale, ordond boerilor s plece
de la curte, dacd se crestinzd. El

chiam mai thrziii inapoi, pe bo-

pronim fiind-cd ii plcea mult

iaril earl se crestinaserd.234.Mre la

call. 345. El merge contra lui Telesis domnul Bulgarilor, ii asz

tabara langd. Ahhiolo i ii bate, iar

306 d. Hs., in Britania. Slujitorii

ridicd pe fiul sOd Marele Constantin, la imprdtie. Cea dintid sotie

www.dacoromanica.ro

614

INDICE GENERAL

a sa, a fost Eleni, mama lui Constantin Mare le. 237.

lui trAesc scriitorii : Lampridie,

Spartian, Capitolin, Vopiscus, Mi-

Constantin Mare le a pus alturi de

nutie Felix. 238. Lichinie vrea sd ia

Dachia, 0 Thrachia ti Machedonia,

ca stApanire. 15.A impartit imperiul

locul lui Constantin. Ail rsboi

in patru pArti. 16. Athanaric i

Fritighernis ) se inchinA cetatil lui
Constantin. 17. Fiul Ellinii. 237, s'a
ndscut in Dachia. 155, 156 Sora sa ia
in cdsAtorie pe Maximian Lichinie,

care s'ar fi ndscut intr'o cetate a

Dachiei. Fiul WI, este Constans
imparatul. 162. Cetatea lui o cuprind

Turcii. 170. La cetatea lui, spun

scriitoril Greet, s'a mutat scaunul
de la Roma. 174. Romanil in Da-

i Lichinie este bAtut. Incheie pace

0 impart impArAtia, Constantin

lund apusul, zice Zosim. El ia apusul, cu Dalmatia, Machedonia,

Misia 0 Dachiia. El bate pe Gotthii
earl pradaser Panonia Zonoras,
spune cd bate 0 pe Sarmatil cari
prdaserd Thrachia, ii gone0e peste
Dundre, omorAnd pe Raosmod, cra-

iul Sarmatilor. Lichinie tinea pe

tin si Iraclie. 225. E fiul lui Con-

Constanta, sora lui Constantin. Lichinie se tidied din noll asupra lui
Constantin, zicand ca. Constantin
II calcase hotarele imparAtiel sale.
Constantin II bate, 0 mijlocind sora

stantin Hlorus. 232, c37. Maximian

chiamd la impArAtie pe Lichinie,

sa Constanta, se face pace. 238.

Constantin trimite pe Lichinie la

care tinea pe sora lui Constantin

Marele. Dupd m6rtea tatlui s5U,

Thessalonica. Lichinie ridicAndu-se

din not., COnstantin trimite sA-1 omore. DA slobozire religiel cre0ine,

chia panti la el. 219. Aurelian more

intre Vizantia. cetatea lui Constan-

se face imparat 0 e ajutat in acsta, de Crocus, craiul Almanilor.

234. Evtropie spune ca. Constantin a

prins vi pe domnul Sarmatilor si

11 duce Hatmanului Galerie. 232.
La 32 ani, se urea' la impAratie.
Are tovard0 pe Maxentie, fiul lui
Erculie. Maxentie se crt5. cu Con-

stantin 0 ail rsboi. Constantin avend mai putind 6ste, cere ajutor
de la cer, 0 i se arat o cruce, i
scrie cuvintele: In hoc vinces.))
Pune pe stguri aceste semne i
biruesce de 3 oil pe Maxentie. Apol

ia tovard0 pe Lichinie. Maximin

cu Wile din Asia voind O. se facd
mai mare ca Constantin vi ca Li-

strange sinodul de la Nikea, 0 se

dovede0e erezia lui Arlie. Chedrinos spune ca. Constantin se duce
cu o0ile asupra Sarmatilor si Gotthilor, ii bate 0 ii face robl. Orosile
scrie asemenea. 239. El da. Vandalilor, Panonia. Sarnitie spune CA
de la Constantin pAnA la Valentinian, drumul Varvarilor a fost pe
deasupra Panoniei. Zosim scrie ca
Constantin vrand s fie ca Traian,
zide0e pod peste Dundre, insd nu
se scie locul El gonind pe Varvari,

intrii cu Wile in Illiria.

Romanil erail in Dachia. 240. In

anul 330, el face cetatea Tarigradului, 0 o nume0e Constantinopas. A zidit in ea o bisericd. Zo-

237. Pe vremea lui, Dachia era lo-

noras inseamn anul 5738, Mai 11

cuita de Romani. 238. Pe timpul

de la fondarea lumei. 241 Mutd

chinie,

www.dacoromanica.ro

INDICE GENESAL

scaunul irupArhtiel, de la Roma la

Tarigrad. Zosim spune a el im-

615

Constantin Monomah. Istoria de la Constantin fratele lui Vasile pang. la Constantin Monomah. 378. Vine la imp5.-

parte imperiul in 4 parti. 242. Imprtia Romani lor, era puternich . a-tie dupd omorirea lui Mihail Calafatis. 380. Sub el Serbii ridich capul.
pe timpul lui. El imparte imperiul
380. A fost instiintat c Cheghenis
in provincii, dupd numrul locuivoeste A.' se boteze. 381. El more
torilor. 243. Ornduiala ostilor de
el. 244. Trimite pe fiul sett Conla 1054 dupd 12:an1 de domnie. 382.
Constantin Pogonat, fiul lui Constans
stantin Chesarul, contra Gotthilor,
.cari se sculaser asupra Sarmatilor.
335 Se ridied contra lui Mizizie,
Evsevie a scris viata lui Constantin
care se suise dupd mertea tatlut
sOil cu ajutor de la Tarigrad zi
Marele. El imparte pe Gotthil in
Schythiia, Thrachiia si Italia. Zosim
vorbeste de rii pe Constantin. 245.

ducendu- se in Sichilia a omorat pe

tiran si s'a intors la Tarigrad and

El imparte prin testament, imphrAtiia, fiilor sel, Constantin, Constantie, Constans i nepotului sell
Dasmatie, ficiorul lui Aminvalin.
Sapor impratul Persilor, se ridicd

s'a dus fr barbd, si and s'a intors

asupra lui. Constantin merge in

murit la anul. 685. Dup ce a impdrhtit 17 aril, a lsat la impArhtie

pe fiul sell Iustinian. 338. In timpul

Asia si la Nicomidia, more de friguri, la 22 Mai, dupd ce a imp5.rdtit 30 ani, luni 9, zile 27. Era in
etate de 66 ani. A fost ingropat in
Tarigrad in biserica Sf. Apostoli.
246. Pe el, se zice c l'a botezat Papa

Selevestru, pe and era scaunul la

Roma scrie Zonoras. Evsevie spune

c a fost botezat, putin inainte de

a muri, de cdtre Evsevie, episcopul Nicomidiii. Amvrosie in oratia la Pogrebania lui Theodosie,
Ieronim in Hronicul WI, Socrates
in istoria bisericeasa, cardenalul
Petronie in Respublic, spun acelai lucru. 247. A avut chesar pe

era cu barbd din care caus i-ail

zis Pogonat. 336. In tributul pe care

Serachenil II dall lui se coprindea

si 50 de cal Chioheilnl. 337. A

lui istoricii nu poinenese de Bulgaril. 341. De la el spune Zonora

si poina la impArAtia lui Constantin

si a Irinel, istoricil Greci, incetOzd

de a mai vorbi de Dachia. 347. In
timpul lui se face al 6-lea sobor.
338.

Constantin Porfiroghenit. La inceput

remne sub epitropia unchiului sell
Alexandru. 356. Cum remne singur la impertie. 357. MOrtea lui358. Romanii in Volochia de la Roman, fiul lui Constantin. 359. Dupd
el, la 959, vine fiul sea Roman. 368.

mentul. 247. La al 4-a an dup5. mr-

Venirea Rusilor in Bulgaria, sub

impertia lui Roman, fiul lui Constantin Porfiroghenit. 372. El era
fiul lui Constantin Duca. 384.

tea lui, trdeste Constans in Dachia

Constantin Sevasto Radnul. Cu el tri-

249. Iulian Paravat, li era nepot

miteIsachie pe fataProtostratorului
la Hris. 416.

fiul sea Constantin, 23 anl. 250.

Juliian Paravat II este nepot de
frate. 252. Fiji nu-I respect testa-

de frate. 251.

www.dacoromanica.ro

616

TNDICE GENERAL

Constantin Yod Br Ancoveanul. PAnd la

acest domnitor existd cronica dup5

care va scrie Cantemir. 462.
Constantin Voevod Cantemir. Tatl lui
Dimitrie Cantemir. 472.
Constantina fata lui Tiverie, este data.'
nevastd. lui Mavrichie. 326.
Constantinii. 26.
Constautinopolis. Ast-fel s'a nurnit Ta-

rigradul sad Roma noal, ziditA de

C3nstantin Mamie. 241.
Constantinopolitana imperdtie, a fost
distrusd i multe farnilii s'ail risipit. 25. Constantinopolitaii dupd
rolarea lui Dioghenis ail ales imperat pe Michail. 386.
Constantius. Vecli Constantie.
Constitutiile, istoria aselamintelor impa i i or vorbes e de venirea Hu-

nilor in Thuringia. 285.

Consul. Niel consulii, nici impArath

de mai 'nainte n'ail ales Oste ca

Traian 14. Flac, (pre carile Eneas
Silvie ii numesce Fulvius Flaccus)
ad fost hitinan sad cum zic atunc
Romanii Consul cu 132 ani mai
denainte de nastird domnului Hr.
72. Despre hatmanul, adecd consulul Flaccus. 117, 123. Despre hatmanii sail con sulii familiei Flachil or.

119. 120, 121, 122. Mad s'a fdcut

Chesar, consul 163.
Consulatul. Cicero poftste de la un,
Luctine pentru ca sari scrie vilata
sad mai cu dddins, lucrurile carile
pre vrAm consulatului lui sd tam-

plard,. 5. Fulvius Flue a stdtut la

in consulat cu Scipio Africanul,

cu sute de ani inainte de Avgust
Chesar. 128. Annie, a fost sotie in
consulat, lui M. Nonie Mutian. 161.
Traian a fost la cinst consulatulul,

inainte de a fi impdrat. 193.

Copronim porecla data lui Constantin
fiiul lui Leon. 345. Vecli Constantin
Copronym.
Copulli, hatmanul Unilor, fiul lui Crul,
prAdeazd Ungaria pAnd la Varadin
si pand la Tocai. Ladislav 11 bate

la apa Timesului, zice Bonfin. Simion il:pune in locul lui Batie. 148.
Corbil. Orasele din prejurul iei, sAnt
prAdate de Vlahi i oarda ratdrased. 415.
Corcira. Pana aci ad. ajuns Pazinazi.
379.

Oorlu. Nu departe de el, este Cuperion. 415. Se supune lui Balduin.

425. E prddat de Romnii i Tatarail. 432.

Cornilie. For unde unii istorici spun

cd Athaulth s'a eununat cu Plachidia. 276.

Cornelie, ba.tut de Derbened. 79.
Cornelins Agrippa. Veli Cornilie A-

grippa.
Cornelius Lentulns. VeI Cornilie Lentulus.
Cornelius Scipio Africanus. Vecli Cor-

nilie Stipion Africanul.

Cornelius Scipio Asiaticns. Vecli Cor-

nilie Stipion Asiaticul.

Cornilie Agrippa, a scris despre desertarea sciintelor. 139.

consulat impreund cu Clavdie Pulcher, la 210 a. Chr. 120. In vremea

Corniie Lentulus, a fost consul impre-

consulatului lui Fulvius Flacus,

Chr. 120.
Cornilie Stipion Africanul, a fost consul

coleg cu Cornelius Scipio Africanus se rdsculaserd robil in Sicilia.

121. Flac hatmanul a fost tovards

und cu Fulvius Flaccus la 253 a.

impreund cu Fulvius Flaccus la 132
a. Chr. 120,

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

Cornilie Stipiou Asiaticul, consul im-

preund cu Norbanus Flacons, la

81 a. Chr. 121.

Congas, vedi Sarrulis. 78.

Corsil, neam slay supus de Svetoslav.
372.

Corsica, posesie insulard a Ellenilor.

90. Fcea parte din a 3-a divisiune
a iniperiului lui Constantin Mare le.
242.

Cortira,posesie in sular a Ellenilor.90.

Corvinit. Din el se trag Urechestii. 26.

email'', codru, unde a avut rsbol

Petar si tefan, fill lui tefan Vodil.
483.

Costandii. I se dd lui Cantemir un

ban de la cetatea Gherghina mai
gros de cat o Constandd, pe care
era o inscriptie 248. Ce e o Costandd? 249.
Cotnii, in Dachia, inainte de Dachi.
68.

Coturgutil. Hunil numiti ast-fel, scrie

Procopie Chesarianul, cd Justinian
a luat 200 mil si i-a pus in Trachia.
316.
Cotovlahil,

se numesc Romnil din

tara Gretsc. 153, 157. El sunt in

Epir, irnpreun cu Arbanasii. 242.
El locuesc in M. Pindul. 398.
Coal, posesie insulard a Ellenilor. 90.
Coza, marzac al Thtarilor, e ornduit

de Ioan Alexie sd mrga asupra

taberel latinilor. 426.
Cozaril, bulgaril din Schytia de lng'a
Don supusi de Svetoslav. 372.
Coma Sfintul, intovrdsesce pe dintul Ion Damaschin. 345.

Crac, domn al Polonilor a zidit cetatea Cracov. 340.

Cracov, cetate zidit de Crac Domnul

Polonilor. 340. E luat de Ttari si

ars. 448, 449.

617

Craghizil, norod in Dachia. 67.

Craft. Crail Sirbesci au dat, -ail luat

ftele, si fiorii 01 dup ftele, si

fi6orii Domnilor de Tara Munteniascd. 26. Decheval a fost craiul
Dachilor. 77. Corrilus, craiul Gotthilor ail stat la stApanire 40 de ani
in Dachia. 78. Al treilea craiti al Da-

chilor a fost Ghestiblind. 79; al patrulea Derleneil; al cincilea Decheval. 79. Despre el s'a spus pe scurt.
80. Ultimul rSsboiti intre Traian si
Decheval, craiul Dachilor, a fost la

105 d. Chr. 123. Craiul unguresc

numesce xvoevoili pe domnii Ardlului, in deplomatele sale. 131.
Luptele lui Vladislav, craiul unguresc, cu Tatarii. 136. Povestea despre craiul Las ldu. 136, 137, 138, 140,

141, 143, 366, 393, 453, 454. Craiul

Laslau si craiul bulgSresc tefan.
140, 141, 454. Lasldii trirnite duph

ajutor la top craft si domnii crostini. 142. Basna cu Laslu e scornia din istoria a doi crai unguresci.
144. Bonfin spune ea', la vremea lui
Batie, era craiii in tara ungursca
Bela. 145. Solomon craiul si fratil
lui. 147. Domitian asupra lui Decheval, craiul Dachilor 165. Petr
Alexievici gonesce din crAila Le
sesc5. pre craiul Saxonesc si bate
pre Carlus, craiul fezesc. 176. Tra-

ian, dupd ce bate pre Dachi, ia

calea spre Asia impotriva cralului
Armenilor. 190 La 306 e ales impSrat Constantin, la care alegere e
mult ajutorat de Crocus craiul Alemanilor. 234. Iulian Paravat scrie
lui Arsachis, craiul Armenilor, sa'l
ajute impotriva Persilor. 252. Theo-

dosie ingrp pe Athanaric ca pe

un crabl. 265. Alaric, craiul Got-

www.dacoromanica.ro

618

INDICE GENERAL

thilor vine impotriva impfiraliel

romane. 266. Despre craii Varvarilor. 277. Gothil a stpanit Da-

bii aveati crail bor. 337. Isachie Anghel trimite soli la Bela, craiul unguresc, ca sd'i crd pe fiicd-sd in

chia pftna la Attila si la Balameber,

craiul Hunilor. 279. La 450, Ghen-

cdsAtorie. 400. Isachie Anghel se

duce la Bela, craiul unguresc. 409.
Latinil spun lui Joan Alexie c lui

seric, craiul Vandalilor se incuscresce cu Theodoric, craiul Gotthilor. 287. Cum se intitulzd Attila,
craiul Hunilor. 284. Crail ce se insotesc impotriva lui Attila. 288. Theodoric, craiul Gotthilor more in
lupta impotriva lui Attila. 289. Ro-

nu i se cade a scrie ca un craith

424. Craii unguresci. 441, 442, 443,

444. Protectia lui Andreas, craiul

ungurese asupra Romnilor de

manii aveat cgrti de la Zenon,

dincce de Dundre. 445, 416, 467.

Tdtarii si Boleslav, craiul Lesesc.
448, Batie si Bela, craiul unguresc.

s primesca pe Theodoric, argil.

294. Craiul Sirbesc ce ia pe fata

449, 451, 452, 458, 472, 478. Cruciatii

si craiul Bela. 452. Hronicul rusesc

domnului de Vlahia. 309, 478, 479,

despre crail bulgdresci. 454. Craiul

Vladislav (Laslu al lui Simeon) si
Stefan, craiul Bulgaresc. 455, 456.
Vladislavii, craii in Ungaria. 459.

4 0. Moagheras, craiii al Hunilor.

315. Cardamir, craiul Bulgarilor,
nu indrhsnesce s ias inaintea lui
Constantin. 349. La 318, Cronos,
craiul Bulgarilor, pradd Trachia.
352. Arnulf craiul chmd pe Bul-

Romnii si craiul Bela. 466. Protectia crailor unguresci asupra Romnilor. 467, 468. Romnil in Mol-

gari. 355. Impratul Constantin Por-

dova, pe timpul craiului unguresc

firoghenitul si Taxis, craiul ungu-

cLiudovicd> 475. Craiul

resc. 358. La 1002, Stefan craiul un-

care a cerut pe Evdochia sora lui

guresc merge asupra Rusilor chiovni. 374. Craiul Gheiza i cralul

Stefan. 375. Impratul Vasile ia avutia crailor bulgAresci 376. Mirtea craiului unguresc, Stefan sfintul. 379. Avraam Barsai in hrono-

Andronic, ar fi numit Milutin, care

sirbdsc

a luat apol pe fata doinnului romnesc, la 1274 d. Chr. 481, 482,

483.

loghia crailor unguresci. 379. In

locul craiului Path, in Ungaria,
vine Aban. 380. Crail unguresci,

Criiiasa. Variza era crdiasa Hunilor.

316. Bela avnd ceart cu Unguril
s61 trimite pe Crdiasa sa in Austria. 450. Craiul sirbesc voia s
OM de Crgiash pe fata Domnului

Bela, Gheiza si Solomon. 383. Viteslaus voevodul Polovtilor si Boleslav, craiul Lesesc. 385. La 1116,

Cralsoral. Stravon despre crisorul

polcurilor romanesci. 130. Cresti-

in tara ungurscd, era craiii Stefan al II-a. 388. Asupra Seracheni-

lor merge si Enric, craiul Daniel.

de Valachia. 478, 479.

narea lui Gorda craisorul. 315. Chedrinos scrie despre un cfaisor, care

lay. 390. La 1186, in tara ungurscii,

s'a botezat in acela timp cu V.ari z a. 320. Chedrinos in Viata liii

Vasilie Bulgarocton vorbesce des-

era craiti Bela. 391. Bulgarii si Sir-

pre un Bogdan ca celor mai din

389. Despre craiul Lesesc, Vladis-

www.dacoromanica.ro

619

INDICE GENERAL

luntru teri Toparha, sati Crdisor.

377.

Cras a fost tinut de Romani. 474.

Crasus, comandant al Romanilor, In
Macedonia, Tracia i Grecia. 78.
In rUsboiul contra Ghetilor dupd
cum spune Dion. 128. A fost consul impreund cu Chesar i cu Pornpeii" la 58. a. Chr. 163.
Cr ?testi, nmuri afl venit in Moldova
dupd rdsipa imprdtiel Constantinopulului. 25. Las MA n'a: avut a

se certa cu Stefan al Bulgarilor

pentru corona erdiascd. 458.
Ceti la Frantozilor, cea Anglicand, cea
S coded, cea Lesscd, cea Ungurscd.

12. CrAlia Bohemiii, a Bulgariii, a

Sclavoniii si a Sirbiii. 13. Crdii ale

Moldova, cu condeiul de o mie

de on criii lor. mai pre lesne o
suppun >. 175. Dachia era in nu-

mOrul erdiilor irnprdtiei Romanilor. 241. In Gallia era crdila Gallief, a Ispaniei, a Britaniel si a Ghermaniel. 242. Italia avea crdila Ita-

liei, Afrial

o parte din Illiria.

242; iar Asia coprindea crdira Asiel

a Egyptului si a Pontului. 242.

Crdille despdrtite* de Constantin.
243. Crdii desedlicate de Varvari.
259, 277, 286. Matthei Pretor despre crdila Dachilor. 279. Desclecarea crdiel lesesci. 285, 311, 317,
324. Crdiia Hunilor. 291. Crdii fundate de nmuri de Sloveni. 304, 324,
362, 397. La Carolus Marele se due

rUsdritului a risipit Turcul.19. Despre a rsipa impdrtiii Constantino-

solii al locuitorilor din Dachia si

politand, si a altor megiiase erdii,.

25. Scriitorii incep a impart." n-

Crdila Ungurilor. 355, 377, 441, 442,

murile dupd craft. 59. Hotarele Schy-

Pevscherus socotesce cd. numele

Pazinachilor ar fi dupd. Pozina, ti-

tiel era pe dup dosul crdii Lesesti. 60. Sardia, a fost scaunul
crdiii Bulgdresti. 63. Sofia, sub

Crdila Bulgdrscd s'a chemat Tria-

dita. 66. Cum s'a inceput Crdila

Dachilor. 75. Matthei Pretorie, pe
tote stdpanirile i craiile de aid le
face sarmatece. 76. Despre erdila
Dachilor. 77, 78. Despre craiia lui

ai altor crdil de peste Dundre. 349.

446, 469 Sigon de crdiia Italia 356.

nut al crdiel lesesci. 365. Rusil cad

asupra crdiel Bulgarilor. 369. Crdiia
Bulgarilor I impSraitia de fdsdrit
300. La criia Bulgarior, in al doilea deceniA al secolului al XI, vine
Iovan. 375. Pethr se aszd. la crAiie

in locul lui Henric al III-a, impratul RAmului, care fusese gonit.

Decheval. 80. Domniile romAnesei

370. La 1061, vine, la erdiia ungu-

sint mai istete de cat Mari crdii.

reased, Andrias. 383. La 1074 Gheiza

fiul lui Bela, lasd. scaunul crdiel un-

106. Batie supune sub sabie si foe

tara Moscului, a Litfii i ttd. crdiia
Lesscd. 141. Bonfin spune cd Solomon gonesce de la cradle pe Ladislav. 148. Varvaril i unele crAil.

174. Cridia ungursed sub Turd.

175. Prusii, Sfezii, Danezil, Moscalii, aimed domnil late ca i nisce
crdii. 175. Scriitorii Lesesci supun

guresci lui Solomon. 387. Despre

erdii din jurul nostru. 435. N'a fost
niel un Vladislav la erdie cand a
venit Batie. 443. IntAiul Ladislav,
a stdtut la crdila ungurscii la 1078
d. Ch. 444 ; iar cel-d'al-doilea la 1206.

445. Pdrti ale Vlahiel ar fi fost

sub protectia crdiel unguresci. 446,

www.dacoromanica.ro

620

INDICE GENERAL

467. 'Mull biruitorl yin la Cracov

scaunul craiel lesesci. 448. Bonfin
spune c in al cincilea an al crdiei
lui Bela, navalesc Tatarii. 449. Inturnarea lui Bela la cralia sa 450,

menfi, el Pail ridicat de imparat si

venind cu totil la Tarigrad prind pe

451, 472, 473. Despre cralia Bulgarilor. 454, 455. tefan std la crdie
dupd Milutin. 481.
Cram. Asa se numea Tavrica Hersonesus. 61. Dachii au fost in tara de
la Meotis pand in Nipru, care acum
se scrie Tatarame mica, pe dina-

Petron, Theofil. 353. Tavris mime

vechia al Cramului. 353. Era /*mut
de Inovezi, 365. Cetate fundata de
Romani, Inovezi i Bastarni. 365.
Nichifor Foca imparatul trimete pe
Nichifor Calochir feciorul domnului de Cram la Svetoslav.369. Vladimir a fcut aci bisericl. 373. Ha.nia tatarilor in Cram. 395. Tataril
din el ail zarve cu Comanii. 419.
In el se intemeiaza stapanirea ha-

fara Cramului. 67. Pada' la Cram

erail Ellinii. 90. Tara locuita de Tatari. 106. Are cetatea Cafa i e situatil langa Marea Ngra. 135. Tatarn din Cram umplu cu robi Lesi
paganesci pada. la Eghypet,
India si Africa. 175 Impotriva hri
e Capistea Diann. 212. Pe aci locuia

Ostrogotthil si de aceea Mitropolitul Cramului se numesce al Gotthilor. 263, 264. El se intinde spre
Nipru si Nistru. 264. Ostrogotthii
ail locuit unde este Cramul. 268.
In afara lui vine Schytthia mica.
289. In el e Hersonul, cetate careia

Turcii Ii zic Cursuila. 320. In el

este cetateaAlmirin,num US. de Turd.

Tuzla. 323. Leontie trimite in exil

pe Justinian la Cram sail Hersonisos. 310. Romanii stdpaneat. Cra-

mul. 341, 342. El era cu este imparatescd pazit. 342. Justinian da

ordin lui Filipic ca sS. omere pe tog

locuitoril Cramului, multi din ei

sunt omoriti, dar i multi fug la
Cazaril ; despre acsta scrie Chedrinos. 342. El era forte locuit.343.
Justintan trimete din not. pe Filipic
contra Cramului, ins locuitoril lui
impreuna cu Cazarii bat pe Filipic,
dupdaceea impacandu-se cu Cra-

Iustinian i ii taie capul.343.Pe langd

el locuiail Cazaril. 345. Aci spune

Chedrinos ea ar fi trimes pe un

nilor Tharesci. 435. Hanil lui se

numesc dupa Ghierai. 437. Unul din

fratii lui Ghierai se aseza in Cram

cetatuia din el despre Tarigrad,
eraii crestinesci. 437. Nepotul lui
Genghis Han l'a stapanit. 447.
Craman. Justinian la a. 711 trimitnd

alte este a dat mai tare porunca

lui Filipic cum nici pre un locuitor
Crarnan s nu lase via. 343.
Cramenit in unire cu Cazaril bat pe
Filipic i dupa ce se impaca cu el
11 tidic de imparat, apol mergand
cu totil la Tarigrad prind pe Justi-

nian si II taie capul. 343. Pe vremea lui Mayrichie nu numal Dachia

ci i Schytia, pe unde acum traesc

Cramenii, era subt stapanirea-imparatiel. 328.

Cramestii Marzi. 26.

Crestuatated. Eneas Sylvius a scris,

cu scirea papel Nicolae al V-a,

oracle cu minunata dulatal de
voreva, pentru ca s inviteze ere-tinatatea asupra Turcilon. 115. Ne-

prietenil crestinatatil fao cu porunca lui Traian. 194. Constantin

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

621

primit cea intaiii legea crestinscd.

372. Papa Evghenie indmna crestindtatea asupra Varvarilor cari cdlca irnparatiile crestinescl. 389.
Ravnd crestinsch. 426. Anul esirei

se isbdnesce de toff dusmanii ere-tindtaltei. 239. Iraclie, ce era laudat

pentru crestindtatea lui, cade la betranete cin lersa Manothelitelor,.
334. Pi Ina' la 865 toff. Bulgaril ai
venit la crestindtate. 353. Vladimir

lui Glienghiz Han e gresit la toti

scriitoril crestinescl. 436. Cetdtile
de la Cram erau pe maim cresti-

venit la crestindtate. 359. Despre

crestindtatea lui loan Cimischie.
370. Venirea la crestindtate a norodului rusesc. 373, 374. Pe vremea
lui Manoil Comneno, Papa Evghe-

nscd. 437. Bibliotecele Turcesci si

nie indmnd crestindtatea asupra

top Busurmanil afard de cei ce a

primit legea crestinscd. 457.
Crestinii. Despre crestinul i marele
Theodosie. 17. Bogdan le asigurd
pacea cu Turcii. 23. Traian si
crestinii. 193, 194. Marco Avrelie si crestinil. 201, 202, 203. Ti-

crestinescl sunt pline de faptele

Turcilor. 441. Ungurii an ucis pe

Varvarilor. 389. Leopold Chesariul

a scdpat, o data crestindtatea de

Turd. 441. Stefan, craiul unguresc,

de la finea secolului al X-a, vine

la lumina crestindtdtii. 442.
Crestiuescf. Pdrti le crestinesci. 19.Tur-

rania lui Dioclitian asupra Mr. 231.

cil voiail a inghite terile crestine

ale Lsilor, Rusilor i Cdzacilor ). 20. Ce spun unii istorici cres-

Galerie casnea pe crestini. 234.

Despre botezul marelui crestin si

tinescl. 22. Cum a fost ferit credinta crestinscd. 23. Cum trebue

impOrat Constantin. 247. Iulian

Paravatul si crestinil. 252. Pupa

Iulian vine la impdrdtie Iovian,

coin bun si crestin),. 253. Rada-

a intelege cu crestinesc cuvnt. 85.

Sava Mitropolitul e trimis cu culu trimite dupd ajutor la domnil

gaizus, mare neprieten crestinilor,

ndvdlesce in Italia. 266. Crdiso-

crestinesci. 142. Traian n'a oprit

nil Gorda se face crestin.

legea crestinscd. 193. Theodosie

e laudat de istoricii crestini si pagni. 258. Rusil, nm crestin, infra

Vogoris se face crestin in timpul

Theodorei si a fiului el, Mihail.
353. Vladimir si Rusii se fac, la

in tara Comanilor si a Ttarilor.

988, crestinl. 373. Serachdnii si

crestinii de la locurile sfinte. 389.
Tataril i crestinii la 1241. 449.
Critul posesie insulard a Ellinilor. 90.

vinte crestinescl la Laslalu. 140. Las-

418. Fritighernis a primit legea crestinscd. 262. Mal bine facea D-cen
sd nu fi dat nici none' nici unel alte

A fost luat de la Serachineni de

hatmanul Nichifor Foca sub im-

limbi crestinesci vecini ca Turcil.

306. Varvaril lui Vitalian au primit
legea crestinscd. 313. Schithii a
luat multime de robi, i s'au deprins in legea crestinscd. 353. La
anul 682 Sclavonil ail primit legea

pdratul Roman. 369.

CAW, facea parte din una din cele

4 divisiuni ale imperiului lui Con-

crestinscd.354. Decie Igor leat, 903

ail luat de sotie pe Olga, care a

(315).

stantin marele. 242. Nichifor Foca,

carele Hatman fiind supt Roman
scseseCritul de laSerachnPni 369.

www.dacoromanica.ro

622

INrnct GENERAL

ghilor, care mai tarzia impreund

Cunab, domnul Sarmatilor si Ghetilor, se ridica asupra WI Avrelian,

dar e batut si ornorat. 221.
Cuinanile, amandoua alba si ngra,

cu Novogradnil si Merii ail gonit

crede Mihail Ritie -Neap oli tanul ea

pe Varaghl peste marea Balticd. 372.

ar fi Moldova, pe cand ele se numese acum Rusia alba si ngra, ail

fost coprinse de Hunl. 281, 286.
Cuperion este nu de parte de C:orlu,
si spre el se slobod Vlahil. 415.
Cupus, cetate pe marginea Dundrei,
zidita, spune Procopie, contra na-

Crivitteni. Poeticul numesce pe Gotil

din Schitia Crivateni. 271.
Crivici, nm din Prusia, supus Vara-

Crizimul, cetate, e inconjurata si ba-

tufa.' de hatmanil lui Isachie. Ea

fusese facuta de Ioan Alexie. 417.
Croatia. Domnul iel si al Dalmatia,
iea pe Solomira, sora lui Ladislav.
444. Craid al ei se intitulzd Andrias
in diploma sa. 446. Asemenea Bela

al IV-a. 452. E enumarata intre terile de sub stapanirea Ungariel. 469.

Crocus, craiul Alemanilor, ajutd pe

Constantin Marele s se faca imparat. 234.
Cronos,

craiul Bulgarilor, pradza

Thrachia, Mihail il bate si il sc6te

din Dachia, insa el in acelasi an

strange noua 6ste cu care bate pe
Mihail. 352.

Cronos, zeul inaltimel la Elleni. 89.

Crovatil infra in Bulgaria sub imparatia lui Mihail Parapinachie. 386.
Cruciatil. Vedi Gruliatii.
Crul, tate lui Copulh, hatmanul Unilor. 198.

Crutiatil sint Cavalerii de la Rodos.

451. Simion pune in locul Crutiatilor de la Rodos, pe Romanii din
temnitele Ramului. 452. El del ajutor lui Bela. 451, 458.
Csifilin. Vedi Xifilin.
Csilantru. Insemnhrile lui in Chedrin.

6
Ctesifonul cucerit de Traian. 194. E

intors de la Pei-0 de Carus, impat-Kiel Romanilor. 231. Apr6pe de

el Carus e ucis de fulger. 231 ParavaL fa pune ostile sub el, si se

apnea de rasboia cu Persil. 253.

valirilor Barbarilor. 154, 322.

Cara sail Cares omra pe Svetoslav
si face pahar din tidva sa. 378.
Caranulul. 23. Lege scornita de Muhamed. 326.

Curens. Is toric si secretarul lui Maximilian chesaruL 468.

El zice

ca la curtea lui a vazut pe un Nicolal originar din Basarabia. 468.

Mdrturisesce cu Leunclavie, ca Basarabil era de nm romanesc. 470.
Curopalat urmzd lui Dion si il afirmd
scrierile. 154. Serie ca Leon imparat

a trimes pe Ungurii si pe Turcii

contra Ini Simeon Domnul Bulgarilor. 355, 356. Despre Rusil. 370.
Chediinos Curapalat despre anul
1034. 379. Spune ca Pazinazi asedandu-se in imparatie aa luat obi-

ceiuriIe romeilor. 584. Spune cd

Nestor era hatmanul poprelor de
pe langa Dundre. 387.
Cursuilit. Ast-fel numesc 'rural' Hersonul. 320.
Cusoris,
323.

cetate zidita de Justinian.

Cuspin, vorbesce de cetatile facute de

Valens pe malul Dundrei. 254. D espre lucrurile Gotthilor. 292.

Cutesc, domnul Unilor, face alianta

cu Solomon contra lui Ladislav-

www.dacoromanica.ro

INDIC11 GENERAL

Solomon promitelui Cutesc pe fiica

sa i tara Ardlului. 147.

623

manil sunt batutl de Marco Avrelie.

200. Dion spune, Ca de ar fi trait

Marco Avrelie pte tara lor ar fi

Cutovlahl. Hris e domnul lor. 395.

Vlahii de la muntele Pindului aunt
Cutovlahl. 398. Hris domnul lor a
're'mas cu o samd din ei in Gretia.

fost facuta provincie. 201 Diocletian

intr in triurnf in Roma pentru

invingerea lor. 232. Se rasciild sub
Constantie. 249. Prada Panoniile.
254. Sunt luatl impreund cu Vandalii. 275. Se adund la Sicambria,
chemati de Attila. 287.

413.

CutovIallos, numea norodul pe Hris.

414.

Cuvintul. Vecli Hristos. 90. Anul al

17-lea al impdratulul Alexie Comnerrol este 1096 de la nascerea Cu-

Cvintilius. Ve41 Cfintilius.

Cvintns Curtius, ar fi spus neadevaruri

vintului Pdrintelui 0 al 42-lea al

in istoria lui Alexandru Marele.

imparallei lui Henric. 388.

173. A scris la 48 ani duph Hs. 299.

impreuna cu Vandalii, Sarmatii, Svevii i aliab cu Marco-

Alexandru Marele a trait inainte

de el. 300.

D.
Dac, s'a numit Traian dupa ce a batut
pe Dachi. 118.
Dual, i se zice lui Avrelian. 220.
Dachia. Traian aduce cetatenl Romani
in Dachia. 13, 83, 105, 106, 195. La
supunerea ei s'a varsat forte mult
sange. 14. Armatele romane prsesc Dachia. 15. Guvernarea Dachiel impreund cu Trachia i Ma-

nmuri. 51. De unde a isvorat numele Dachii1D. 57 Se va ardta cA

Dachia a fost in Schytia,. 60, 61.
Hotarele el. 62. Ce spune Stravon,
pentru Dachia. 62, 130. Nu se pot
ci inainte de Avgust cari sAif fost
hotarele el. 63. Situatia ei. 63. Stra-

chedonia. 16. In Dachia nu s'ail

putut stabili cu desavir0re Var-

aflam din bkrani hotarele Dachiel.

65. Torile cele vechi earl de demult
se cuprindeail in Dachia. 66. NA-

varil . 17. Caro lus Mare le s'a coborit pand la Dachia. 18. Despre
intaia descalechtura a Romano-Mol-

do-Vlachilor. 24. S'a amestecat

gi

sange al altor nmuri cu acela al

Rornanilor din Dachia. 25. Hronicul
va incepe de la deschlecatul Dachiii
cu Romani,. Ce spun aPetavie, Calviz i Rictiolush despre cele petrecute in Dachia, 51. Se va cunsce

cum stdpanirea mo0lor no0ri in

Dachia e niai vechid de cat a altor

von 0 Dionysie spun &A Dachia s'ar

fi intinclend spre Germania. 64. Cum

rOdele de cari spune Bonfin ca.

locuesc In Dachia. 67, 68. Impartirea Dachiei in trei parti 69. Cum
s'a vorbit despre hotarele Dachiii.
70. Cum ail cuprins Ghetil Dachia
de la Bastarni. 71. Venirea Gothilor

sub conducerea lui Zamolxis in

Dachia. 73, 74. Spusele lui Stravon.

76 Despre stapanirea Dachiii de

cdtre Ghetl. 77. pisele lui Iornand
despre stapanirea Ghepidilor. 78.

www.dacoromanica.ro

624

iNDICE GENERAL

Merirea puterii Dachiii de &etre

cC n'o va putea tine a retras pe

Decheval. 81 Cererea lui Traian de a

se rdzsipi cetatile de pe la hotarele
Dachiii. 82, 87. Trecerea trupelor lui
Traian din Misiia in Dachia. 83. LocuitoriiDachiei sunt Romani. 85,104.

Romani peste Dunere. De la asezarea Romanilor in Dachia i pane.

la Avrelian a trecut 167 ani. Istoricil spun ce Romanii s'a intors in
Dachia. 161. Sarnitie spune cA Romanii din ea greesc slavonesce 152.
Traian a descelicat in Dachia. 153,

Traian face cetati in ea si intereste

pe cele slabe. 105, 129. Romani" ail
venit in Dachia, cu Flac Hatmanul

181, 185. Traian aduce colonil dupe

125. Colonil sunt adusi din

Italia si Roma. 111. rheas Silvius

ce desredecinze pe Dachi din ea.

zice eh Dachiia, s'a numit Flachiia

dupe Hatmanul Flacus si in urine

ar fi persit Dachia dace nu if ar

110,

Valachia, prin schimbarea lui F

in V si a lui C in H, i addogirea
lui A, dupe V. Urche Vornicul,
zice acelasl lucru. 113, 117. A fost
deosebite de Ghetia. 118, 119. Da-

chia nu s'a nurnit Flachia, dupe

Flac. 118, 122; ea se numea astfel de prin vcuri, inainte de Traian.

123. Unii socotesc c numele de

Vlachia vine de la o fate a lui Diocletian, ce s'ar fi maritat dupe. domnul Romanilor din Dachia. 125. Cei

cari nu sciti cand alt venit Vlahii

in Dachia. 126. Cei cari tegeduesc
ea' Romani'. din Dachia sint Ro-

mani. 127. Sarnitie spune c se

chme Multeni , eel din Dachia
de sus. 131. Sarnitie pretinde ca 'n
ea s'ati aseclat Greci, Sloveni i edit.
132. Procopie scrie ca Justinian au

tinut Dachia. 133. Sarnitie spune

cC Romanil adusl in Dachia s'ar
fi intors apoi inderet. 134. Aurelian, se spune, cC ar fi mutat coloniile peste Dundre. 184, 150, 215, 218.

Despre venirea Romanilor in Da-

153. 190. Evtropie spune c.d. Adrian

fi fost fried se nu piarde atatea mii

de Romani din ea. Procopie Che-

sarnul spune ce. Traian si Justinian a intocmit multe ceteti in Da-

chia. 154. La capatul din Dachia

al podului zidit de Traian el a ridicat o cetate. Procopie pomenesce

de cetetile facute in ea de Traian

si de alti. imperati. 155. Zonora si
Mascimin Lichinie I Gh. Chedrinos,
afirm ca. Constantin s'ar fi nescut
intr'o cetate a Dachiii. 155, 156. Mai

multi scriitori pun adesea Dachia

in locul Misiii si vice-versa. Halco-

condila coprinde trei teri sub numele Dachiii. 156. Bonfin vorbesce
despre hotarele Dachiii vechl. 157.
Dachia era pline de Romani si San-

mati inainte de a veni Gothil 0

Hunii. 158. Leunclavie spune ce
Dachia a fost odate provincie. 159:
Pavel Piasinschie spune ce Moldova

inainte se chema Dachia. 160. Inscriptiuni aflate in Dachia. 161.

Romanii descalicati de Traian sunt
Romanii earl treesc si pane. asteii. 162. Aid s'ail betut Romanil cu

nici prin Traian, nici prin

Dachil inse ail fost MAO. 166.

Flac, ci intr'alt fel. 135. Vopiscus

spune ca Dachia pe care Traian o

Anul in care Traian ail deschlecat

Dachia cu Romani. 191, 192. C

fecuse provincie, socotind Avrelian

dintaia pomane* a lui Traian, a fost

chia,

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

desclecar Romanilor in Dachia.

194.Traiul Romanilor in Dachia de la
Adrian pand la Antonie Pius*. 196,

197, 198. De la Antonie Pius p5.nd

la Marco Avre1ieD.199,200 Romanil

in Dachia de la M. Avrelie pada* la

Commod. 200, 201, 203; de la Com-

625

ea. 226. In zadar ail lost trecuti

din ea, Romani"' peste Dundre. 226.

Asupra iel TAtardii n'ail slobozit

prazile. Unii scriitori spun cd Dachia pe timpul lui Constantin Marele a fost deprt de locuitori. 227.

Avrelie Probus ridica din ea o

mod pada la Al Sever. 203, 204;

sutd de mil de case, pe care le trece

de la Sever pada la Dechie. 206, 207;

in Trachia. 228. Probus gonete

pe Vastarni peste Dundre i daci
Dachiia ar fi fost deprtd, s'ar fi
wzat in ea. Imparatil purtail de
grije pentru Romnii din ea. 229.

de la Dechie pada la Valerian. 208,

209; de la Valerian pnd la Avrelie. 210, 211, 212. Cnd ii mad Avrelian, Romanil locuiati in Dachia

de la 179 ani. 216. Despdrtita de

Misia, nurnal prin latul Dun.:rei.
216. Avrelian retrage o0ile care o

pdziail pentru a le avea contra

Per01or. 217, 221, 223. Locuitoril
de la sate, ail rrnas in Dachia. 217Avrelian s'a ndscut in Dachia malursd. 217, 219. Sub Avrelian. 220.

Romanilor din ea, Sarnitie le este

forte mult protivnic. Ghetil 0 Sarmatil, socoteail cum sd sctd din ea
leghinele Romane. 221, 223. Unil

scriitori spun cd Romanii ail stat

fOrte putin in Dachia. 221. AvreHan socotea cd nu mai pte sd o
tind. Romanil locuiserd continuil
in ea, pAnd la Avrelian, 0 iel se
intorc iard0 in Dachiia. 222, 225,
227. Ttardil in timpul lui Avre-

lian. n'a venit in Dachiia, 0 tocmai in timpul lui Clavdius TatituL Dup mrtea lui Avrelian, o
parte din o01 a venit in Dachiia.
223. Ridicarea Romanilor din ea,
n'a lost vecinich. 224. Romanii din
ea, ail trecut in Misia. 224. Dachia
0 Romanii. 225. Avrelian socote0e

gre0t cd n'o va putea scdpa de

prada ratarilor. 226. Avrelian se

temea eh Tdtardii sd nu intre in

Romanii in Dachia de la Avrelian

Carus. 230. Maximiian imparatul,
era din Dachiia, 0 pe fica sa, o dd
unui domn care stalphnia Dachiia,
0 unil scriitori spun cd Dachila s'a
numit Vlahia, dupd numeie fetal'
lui Diocletian. 231. Ca s5 inthreascd

pdrtile iei, Diocletian ridicd 3 cetali 0 aduce Oste noud. 232. Romann in Dachia de la Hlorus. 233.
Zonoras spune ca Maximin Lichinie se ndscuse in ea. 234. Romanil
vdnd Dachia lini0itd, s'ail intors
in ea. 235. In timpul lui Constantin Marele, era locuith de Romani.
237. Ea e stdpanit5 de Constantin
Marele. 238. Romanii in Dachia,
de la impdrtirea imparatiei. 239.
Leghinele aduse de Traian in ea,
ail fost intrse de Avrelian. 240.
Cal' ce aveatt grija easel, r6man in

ea, 0 Romanil o locuiail cad era

ap6rata de armele lui Constantin
Marele. Varvarii erau supu0 pan
dincolo de ea. Constantin face un
pod peste Dundre, pentru Dachia,
scrie Zosirn. 240. Dachia socotit
Craile. 241. Impreund cu Illiria,
Trivalia, Panonia, Misia de sus,
Machedonia, Thessalia, Critul
40

www.dacoromanica.ro

626

MICE GENERAL

Epirurile, formSza una din cele 4

diviziuni ale imperiului Roman.
Thrachiia coprindca Dachia si Ma-

Gotthilor le-ar fi placut sa fie aseclap in ea, insa Valens nu voesce.

chedonia. 242. Fdcea parte din provintiile romane. 243. E luata impreund cu Machedonia, si alipitd

firei tataresci. Gotthil nu s'ail aye-

pe langd scaunul imparatiei din

Thrachia. Era egald cu cele-lalte
parti ale imperiului. Impreund cu
Machedonia i Thrachia, avea un
hatman. 244. Romanii a ferit'o de
Varvari. 245. Constantin n'a dat
locuri Varvarilor in Dachia. Ea e
data de Constantin Mare le, lui Con-

stans. 246. Romanii in Dachia de

la Iulian. 247. In ea mutfi Constans

scaunul Domniei, pentru c locurile iel eraa linistite. Serie Evtropie, Zosim, Idatiie si Victor. 247.
Zonoras spune c pe cand Con_
stans locuia in Dachia, Constantin
vine asupra lui. 247. Constans traesce in ea in al 4-a an dupa mrtea lui Constantin Mare le. Constans

face in Dachia monede. 248, 249.

Traian zidesce in ea cetatea Capul
Boului. 249. Ea a fost locuitd de
Romani cari ail avut 2 archiepiscopi, lice Theodoric. In sinodul

de la Sardiia, se pomenesc de 2
Dachil : Una pe Dunare in sus si
alta peste Dundre, numit ast-fel,

dupa ce Avrelian trece in Misia

pe Romani. 250. A fost provintie
Romana si a avut pastori bisericesci. Pe timpul lui Paravat, istoricil nu pomenesc navalitori in Da-

chia. 251. Romanil in Dachia, de

la Valentinian. 253. PicioruI Roma-

nilor, a rSmas neclintit in ea, cu

tote ea Gotthil, ail facut multe calcart 254. Gh. Chedrinos spune cd
Gotthii ail pradat-o sub Valens. 255.

256. Era fall de camp, contrara

clat in ea, pentru ca trebue sa fi
lost in ea, alte nmuri de Omeni.
Gotthii mai tarzia, a pradat in
Dachia. 257. Frithighern o pradOza
lice Bonfin. 258. Dachia malursa

era sub Gotthi. 258. Schimbarea

numelui Dachia in Volohia. 259,
297. Unii scriitori ic ca ea a fost

cat va timp sub stpanirea Gotthilor i cat-va sub a Hunilor. 260.

Avrelian a scos din ea pe Romanii
si i-a mutat in Dachia. 260. Venind
Gotthil pte sa fi scos pe Romani

din ea. 260. Pana in muntil ei se

intind Gotthii. 261. Gotthii tree
prin ea. 262, 263. Dachia pe care o
stapanea Decheval de la care Traian a luat'o, se intindea de la Tisa

'Ana la Prut, i Gotthii nu ail ajuns hotarele ei caci ar fi fdcut

rnentiune Iornand. 264. Este pea"data de Gotthi i scapata de Theodoric. 265. Stapanirea ei. 266. Pand
la hotarele Dachiii se intindea stapanirea Gotthilor clice Procopie
Chesdrnul. 267. Ea nu a fost sub
stapanirea Gotthilor. 267. Go tthii
in Dachia. 268. Ramsitele Ostrogotthilor nu puteail fi stapanitre
ei,

fiind el insiisi supusl altora.

269. De la hotarul Dachiii despre

rSsdrit,,adica Prutul unde la Galati cid in Dunfire i pand la Marea
Ngra sunt 500 mile Italienesci. 269

Romanii in Dachia pand la Arcadie. 270. Dacil Grutinghii ar fi locuit Dachia, pradail intiii Misia
care vine in fata ei. 271. Pand la
mrtea lui Theodoric nu s'a mai

www.dacoromanica.ro

62 7

INDICE GENERAL

facut nici o pradare in ea. 272. Mai

sus de ea, spre partile,Ungariei s'ail
intamplat trecerile i resbelele pe
Dundre, &and Gotthil ati trecut in
Italia, Galia, Ispania si Africa. 273.
Romanii in Dachia de la Theodosie, pada la Attila. 278, 279. Isto-

Heil spun ca. Hunii pe Gothil nu

din Dachia ci de la Balta Azacului
si de pe trrnurile Marii Negre i-ail
supus. 280. Istoricil afara de Pre-

toHe spun ca Traian a facut Podul de peste Dunare ca s intre

mai cu usurintd in Dachia. 280. EayoMxta numesc istoricil greci Dachia. 281. Dachia mediteranee sail

Ardealul face parte din Ungaria

Vice Bonfin. 281. Dachia malurs
si muntsh era sub stapanirea Romanilor, iar acuma sub stapanirea
Turcilor. 281. Secuii in Dachia. 282.

Navalirea dintaiil a lui Attila, n'a

ajuns pada la ea. 283. In anul 447,
Attila trecnd Dunhrea inghetata,

ajunge cu ostile pada in Dachia.

284. In ea Romanii ail stat neclintiti i rsboiul kr cu Hunii s'a
intins pada ad. 284. Attila a ajuns
pana la ea. 285. Drumul Varvarilor,
trecea mai pre sus de ea. 285. Romanii din ea, n'ail plecat de frica
lui Attila ci s'ail retras spre munti.
286. Romanil tot-deauna au locuit

Rsbele intre Varvaril dupa m6r-

tea lui Attila, n'ail atins Dachia.

292. Romanil au trait in ea si all
stdpnit'o. 293. Peste ()stile din Dachia malursa., e pus hatman Theo-

doric, un domn al Gotthilor, care

se supune lui Zenon. 294, 295. Diregatoria lui Theodoric in Dachia,
nu insemnza cd all stapanit'o Gotthil. 295. Theodoric viclenindu-se
contra lui Zenon, Romanil din Dachia se retrag de la el. 295. Rrl-

manii de la Traian, all re'mas in

ea pada' acum. 296. Dachia si Flachia. 301. Pentru lucrurile iel unii
istorici n'ail scris. 298. Prin ea ail
trecut Bulgarii in intaia prada. 302.

In a doua pradd, Bulgarii s'aii all

trecut numal prin Dachia sail ail
stat aprpe de ea. 302. Intaiil in
ea au dat Bulgarii cu ochii de Romani. 302. Prin ea Bulgaril ail trecut in Misia. 302. S'a pdrut gresit
c Romanii din ea s'ail numit cu
alt nume. 303. Atat Dachia, cat si
Romanil din ea, si astali ca gi
inainte se numesc. 303. Bulgarii
eland de Romani intaiil in Dachia
Pad numit gVolohlD, iar Dachil,
Volostle caia ZemleD, adica pa-

mintul sail ara Romanilor. 303.

Nici un neam de'al Slovenilor,

n'a stavit in ea. 304. Cate trele

Dachia. 286. Dachia malursa, a fost

Wile care compuneati Dachia, s'au

apucata de Evmegiur i Vultizic,

rude ale lui Attila. 289. Attila sail
a stapanit Dachia peste tot, sail a

numit multa vreme cu numele

trecut prin Dachia de aos. 290. Neculai Costin spune & Attila a pustiit Dachia si a stat pustie 600 ani.
290. Intrarea ostilor lui Attila, n'a
fost prin Dachia. 290. Romanii in

barea numelui iel. 307. Istoricil

sub numele iei, cuprind 3 tari.
308 La istoricii Greci nu gasesc
numele de Valahia. 308. Numele
Schythiii, pus in locul Dachiei.

Dachia de la Leon Thracul. 291.

de Valahia. 304. Dachia din mijloc,

s'a numit Transilvania. 305. Schim-

312.

Chiril hatmanul,

www.dacoromanica.ro

cuprinde

628

INIMCE GENERAL

Schythia, sub numele cdreia, piite

cuprinde i Dachia. 313. Scriitoril

chie nu nume Dachia ci Inca 0

Schythia a fost sub a impardtiei

a amestecat numele Dachiei cu

stdp-anire spune Theofil Samocatis.

Schythia. 313. In ea, pe marginile

328. De ce nu ar fi fost i acilea

oti Romdne0i dacd in Misia ai

Dundrei, Justinian ridicd cetati.

314, 321. Varvaril pe vremea lui
Justinian stdpneaii o parte din
ea. 317. Nu se pte cun4te in ce
parte a Dachiei, a fost Turnul. 318.
Justinian a luat Dachia de la Gotthi.
318. Jornand spune ca o stdpalnead
Ghepiclii. 318,

319. El spune c

Trachia eraii. 330. Romanii din Dachia se pomene0e sub numele Vlahilor. 337. Dachia mlursa i muntsd era sub stdphnirea Romanilor,

cea mediterand sa Ardealul era

sub stdpanirea Ghepiclilor. 338.
Romanii din Dachia sunt pdrdsiti

Dachia se numea Ghepidia. 319.

Dachia mlursd i munteisd, pe
vremea lui Justinian, o stdpaneail

de ajutorul impdrdtesc. 338. Bulga-

Romanii. 319. Justinian da o parte

Nistru, Prut i Dundre. 346. Istoricil

din ea Erulilor, pe langd Singhi-

grece01 despre Dachia. 347. Ea a

fost deosebit de imperil 348. Soli

din. 319. Cdnd o stdpanead. Gotthii.

Ghepidil edead in Pannonia 0 Ju-

stinian gonete din ttd Dachia pe

Gotthil. 319. Soffit Longobarcillor,
spun ed. Ghepidii se laudd Ca std.panesc Dachia. 320. Solii Ghepidi-

lor spun cd iei stdpnesc numal

.Dachia de pe lnga. Sirmium. 320.
Pdrti le iei de pe langd. Sirmium le
tineat Varvarii. 320. Dundrea curge
prin ea. 320, 321. MA Dachia a

fost sub stdpnirea lui Justinian.

321. Dundrea desparte Dachia md-

lursd de a drpta iei. In ea, pe

Dunare, este cetatea Singhidon.
321. Dorticum, cetate ziditii de
Traian in Dachia. 322. CetAtile zidite da Traian, el le umple cu Ro-

mani. 322. Traian a zidit multe

cetati in ea. 323. Nici un istoric nu
pomene0e ca. Justinian sd fi trimis
alth ste i s fi gonit din Dachia
pe Sclavoni. 324. Romanil pe sclavonii de la Dundre despre ptirtile
Dachiei i-ad gonit. 325. Dachia sa
Volohia. 327. In timpul lui Mavri-

ril nu stati mult in Dachia. 338. 0

parte din ea este cuprinsd intre

din Dachia se zice Ca s'a dus la

Carolus. 349. Dachii goniti din Dachia de Traian ian numele de Davi.

350. Carolus umbra' cat-va timp

prin Dachia pe Dundre, uncle locuiaii i Iazighil i Metana0ii. 350.
Carolus mutd in Dachia din afard

(Ardealul) multi Sa0 care 0 pand

astd-cli trdesc in ea. 350. Romnii
din Dachia sunt deosebiti i trimit
la Carolus s crd proteetia apusu-

lui. 351. 0 parte din Dachia este

data. Ungurilor, i acea parte este
de la munti Valid la Tisa pe care
istoricii grece0i o numesc PanoDachia, iar cea 1-altd parte este lo-

cuita de locuitorii eel vechi. 356.

Unii istorici sustin cd ea sd fi rdmas
mai multd vreme pustie de Romanii

sal 361. Unii istorici spun ca de

ar fi fost neamul nostru tot una
cu al Italiei scriitoril romani n'ar
fi incetat a scrie. 361. Limba locuitorilor Dachiei se amestecd cu elemente slavone. 364. Pecinegil co.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENFRAL

prind locurile Dachiei. 364. Romnil

din Dachia n'ail cumprat condeele

strdine ca s scrie c5. el stail de

mult in ea. 367. Craiul tefan a
scos pe Rust' din centru Dachiei
ce se numia Transilvania. 375. Romnii din ea sa fi facut voevodate

Ghetii i Dacii, altil deosebiti. 70.

Ail rdsboiti cu Bastarnii sub Barabista. 71. Inainte de Avgust Chesar

nu sunt pomeniti in istoria Romanilor. 72. Numirile lor, mai mult

in Dava se sfirsesc. 73. Aceiasi

semintie cu Gothii, Dail, Ghetii,

i Ostroghotii. 73, 74.

slobode cu numele pentru domn

Visegotii,

de despot zice Leunclavie. 377. La

mrtea lui $tefan craiul unguresc

Se trag din Ghetil asiatici.

a venit rorani din Dachia. 379:

Hunii ocup o parte din Dachia. sl
Romnii din ea fuge in Misia. 383.
Romnilor din tta. Dachia ii s'a

schimbat numele de pre vremea

ml Anastasie. 396. Prima descdlecare a Romnilor lu Dachia. 459.
Vechimea Romanilor din ea. 462.
Romanil ail stat necontenit in Dachia incepnd de la Traian. 463. 0

parte din ea a fost perdut pe

timpul Ungurilor. 463. Romnii a

rthnas neclintiti in Dachia. 464.
Valachil se trag din coloniile aduse
de Traian. 464. a fost numit MolisVavia adea. Davia mole. 471. Ail

avut de Doinn pe Dechebal, and

s'ail batut cu Traian. 9. Ati fost
invinsl de Traian, and s'a vbirsat
forte mult sAnge. 14. Dachii a
fost in Schytia. 61. Dachii erail in
spre Gherrnania. 62, 63 Unit mindnosi spun c5. Dachil nu s'ail intins

629

74.

Cum s'ail inceput si cum ail fost

mai nainte de supunerea Romanilor. 75, 80. FAceati parte din Var-

varii grecilor. 75. Fani la Avgust

aU stat sub numele Ghetilor. 77.
Apoi s'ail numit Dachii, ph.na.' la
Traian care a stins crdia bor. 77. im-

preund cu a1ii cuprind Vitynia.

77. Craiul Dachilor din timpul lui

Iulie Chesar. 78. Se lupt impotriva lui Avgust. 79. Ail avut 5
crai. 78, 79. Rsbele lor cu Traian.
81, 83, 104, 105, 107, 123, 186, 187,

188, 189, 190, 191, 194. Dachil si

limba Romanilor. 113, 221. Flaccus
Dachii. 118, 119, 122, 124. Locucuiail pe lngal Dunre. 125. Limba
Dachilor. 126, 398. Sarnitie spune

a din el shit Romanii. 128. Sub

Traian s'ati istovit. 129. Stravon
despre Dachi i limba bor. 130. Sar-

nitie despre Dachi i locurile lor.

131, 132, 133, 134, 151. Traian si Dachii. 153, 154, 156. Romanil din Misia.

mai sus de unde (TA Tisa in Du-

156. Halcocondilas despre Vlahii

n'are. 64. Locul loril tin Moldovnii,

din Pind, ce's tot de o limb cu

cei-l-alti Dachi, intalegnd prin

Muntnii, Ardelnii i o parte de

Ungurni. 65. Tara Iazighilor a fost
mai inainte a Dachilor. 66. Dachii

sunt din neamurile Ghetesti. 67.

Ce nrde au fost in Dachia inainte
de venirea bor. 68. Numele si incepkura bor. 70, 71, 72, 73, 74, 75

Unii Ii socotesc de un neam cu

Dachil pe Moldovenii i pe Muntenii. 157. Bonfin spune c pe unde

locuiail Dachil trdesc mai tfirziti
Valahii. 158. Dlugos si all scriitori

Lesi cred c. Dachil all fost dupa

nm Sloveni. 159. Evtropie spune

c Traian dupd ce i-a invins a

www.dacoromanica.ro

630

INDICE GENERAL

fault tara lor in provincie. 160. Ail

primulresboit. cu Romanil sub Domitian. 165. Romanil ere' tributaril
Dachilor, 166. se bat cu Romanii
in Misia, Dachia, Ghermania si Panonia i il bat in t6te partile pe
Romani. 166. Dachii i Iulian. 167.
Tara lor, oranduiala cereasck o da
prada. 170. Dachil. 177. Dachil 9i

deosebiti. 70. Despre Dachl si Dal.

72. Aceeasi semintie cu Ghetil, Dachil, Gothii, Visegotil i Ostrogotii.
73 si 74. Gonind pe Heruli, sag
numit Dachi. 73. Stravon spune Ca
fac parte din Schythia asiaticd, apr6pe de marea Caspica. 74. Sant
din semintia Getilor. 76. El trimit

Romanii. 179. Tulle Capitolin ii pun

Acfisgran. 350.
Dalidale sad Dalila nevasta IW Samson. 379. Cantemir numesce Dalid
pe Zol imparatiasa care iea de bar-.
bat pe Constantin Monomah. 380.
Dalmatia, 'Ana in ea ag venit Bulgaril
cu pradaciunea. 13. Hotar al Pano-

din gresla in locul Ghermanilor

Catii in resbelul cu Antonia Pius.
199, 200. Dachii i Commod. 204.
Avreleus Dacul.. 212, 220. Favsta,,

era fiica lui Maximian Dacul.- 247.

Matthei Pretor. despre craia Dachilor. 279, 270. Bonfin vorbesce

despre'coprinderea de Huni a tarn

soli la Carolus ca s cra pace, la

305. Bonfin despre Davi, ramsita

nilor. 78. In ea s'a ndscut Diocletian. 231. 0 ia Constantin Marele.

238. E data lui Constans. 246. Pradata de Alaric. 274. Hunil a pra-

vechilor Dachl. 350. Leunclavie des-

dat'o 283. In ea la Iadira, Attila

pre Bogdan Domnul Dachilor..

face a 2-a resedintd. 285. La 470,

Hunil au prdat pang in Dalmatia.
292. In ea au Mout craie Slovenii
304. Pe tribunul lei il maul Hunii.
315 Hagan strangandu-si 6ste intra in Dalmatia. 328. In Dalmatia
sunt rasbele cu Bulgaril si Sera-

Dachilor. 281.Gloverie despre Dachi.

377. Asa numesce Halcocondilas pe

Vlachii de paste Dunare. 398. Locuintele Mr de odinira. 464.

Dachia Panona pe langa Dunare, mar-

gineste Vlahia. Este despartit de

Bogdania prin Muntil Vransoviei
sag Vrancei. 126.
Dacicus sailDatanul, titlu dat lui Traian

de cdtre Senat dup ce a biruit pe

Dachii, spune Zonora. 156.
Dacil. Vecli Dacha
Daco-Romanil. Despre un prefect al
Darcomanilor, 'Ate al Daco-romanilor. 161. Despre Daco-Romanil
in timpul lui Marco-Avrelie. 201.
Daco-Romanii. Hronicon Daco-romanii

adich a Tarilor romanesti. 181.

nuMire ellinesce alcatuita, a Romanilor din Dachia. 197.

Aceltopwilatoc,

Dail, unii Ii socotesc d'un nm cu

Ghetii

si Dacii, aIii II socotesc

chenii. 352. Romanii trimet osti aci.

355. Apsimar dupg ce tae nasul lui
Leontie il. trimite intr'o monastire
de aci. 340. Dup Domnul iei, ia La-

dislav pe Solomira, sora sa. 444.

Craig al iei se intituleazd Andreas.
446. In ea fuge Bela IV-a de frica
Ttarilor. 450, 451. Craig al lei se
intituleazd Bela IV-a. 459. Era supusa. craiel Unguresci. 469.
Dalmatia nepotul lui Constantin Marele ifiu11ul Aninvalin. Constantin
Marele, iI face Chesar. 246.
Pradasera Evropa, dar acum
n'a ramas nimic din iei. 20.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

Damase, ad m6re Joan Chhnischii

otrdvit de Vasile mai marile Hadimbilor. 370.

Damaschin, Sfantul. Din oratia lui,

spune Baronie despre uciderea lui
Paravat. 253.
Danastana, tirg, intre Galati la i Vithyniia unde mre Iovian. 253.

Dandul era hatmanul Venetianilor.

Impreun cu Balduin, vor sa cuprinda Tarigradul. 421. Impreund.
cu Doloic i 13alduin inconjurd
Udrilul. 425.
Danezil on-16ra pe Car lus, craill Sfe-

desc, in Norveghila. 176. Aft rasb6ie cu Lesil. 175.

Dania. Enric, craiul Daniel si altil

merg asupra Vandalilor. 389.
Danil. Domn al lor se intitulzti Attila,

in scrisrea dare Valentinian. 287.

Daoniul, e daramat de Tatar!. 432.

Dara, apa ce dd in balta Hiva. Turcii o chlama Nahrh. 439.

Darcomanior. Despre tin prefect al
Darcomanilor. 161.

Dardania a fost predata de 'Mari.

i din ea all fost representantl
in Sinodul de la Sardica. 250.
Diaconul. Vedi Pavel Diaconul
Dascal. Simion se numesce si Das209.

631

von si Trogus clic impreuna ca Dachil se trag din Davi sail Dal. 74, 76.
De ratione Temporum. 361.
Davi!. Gothofred, domnul lor, lovesce

pe Frigi. 349. Davil email ramasita

vechilor Dachl, goniti de Traian. 350.

Dittanul. Asa s'a numit Traian. 82,

156. Vell Dacicus. Asa e numit 91
intr'o inscriptie gdsita in Dachia.
161.

Decebal. Vedi Dechebal.

Declibbal, pierde averile ascunse in

< fundul ape! Sarghetii . 9. Rana a
omori pe Dechebal, Traian a v6rsat forte mult sange. 14.
Decheval, craiul Dachilor, omorit de
Traian. 77. Al 5-a si cel din urmd
era! al Dachilor. 79, 80. S'a luptat
cu Domitian. 79. Iornand il numesce Diurpanis. 80, 129. Dupa
perderea primului rasboiii, a fugit,

insd nu de tot zdrobit. 81. El s'a

retras la Zamoghetusa. 81. Si'a format o alta 6ste, pentru un nod rdsboiti. 82. El ramase biruit in al II-a
rsboiii. 82. Dion spune eh el a cerut pace lui Traian. 82. 107. Nu se
tine de tratatul cu Traian. 82. Pr&
deza pe Iazighl i Metanasti. 82. Ca

sk se supuna lui Trajan cere pe

Longhin. 82. Omra pe Longhin.

calul. 367.

Dava. Orasele Dachilor ail acsta terminatiune. 73.

82, 188. Ii stringe tote puterile

Davia. Asa mai era numitil Dacia.

singur. 83, 123, 189. Il ingrOpa comorile in apa Sarghetil. 9, 83, 190.
0 data cu peirea lui cade i nOmul
Dachilor. 105. A avut 17 an! resbel
cu Romani!. 129. Zonora spune ca

471.

David din familia Comnenonestilor,

face impardtie in Frighia. 427.

David rud dupa trup cu Isus Hri-

langa apa Sarghetil. 83. Se omr

cu soli! sel a intrat Traian in tri-

stos. 164.

David. Isus s'a nascut dup trup din

umf la Roma. 156. Sarnitie despre

ruda lui David din 1161-nut Iudil. 164.

fesboiul lui Dechebal cu Traian.

Davi!. Davil sail Dail, din nmuri,

159. Craiul Dachior se bate cu Domitian impSratul Romanior pe care

spune Bonfin ca se cobrd. 73. Stra-

www.dacoromanica.ro

632

INDIC& GENERAr .

il bate in tote prtile in Dachia,

Misia, Ghermania, Panonia.165, 166.

Face pe Romanii tributari Dachibor. 166. El insOld pe Iulian Hatmanul tdind o pddure o imbracd
gi inarmz, pe care Romanil au
luat-o drept osteni. 167. Este bdtut
de Traian, silit s crd pace. 187.
Pieirea lui Decheval. 188. Ultimul
rsboiti al lui Decheval cu Traian,
ar fi fost pe la 105 d Chr. 191.
Decide. Vedi Defie.
Deans. Vedi Defie.
Deifovos, conducator al Grecilor din

Asia in rdsboiul Troian. 93.

Deliorman, parte din Dachia. 68.
Demircapa muntil. 132.
Demosthenes. Vedi Dimosthenis.
Deoeletian, impdrat Roman. are o feta'
care se numesce Vlahie, pe care o ma-

rita dupd un domn al Romnilor,

dupii cum spune Bonfin Anton. 125.

Derbend se mai numesce Cafeasul.

438. Cu acest nume e j o cetate
care desparte impArdtia Russch
de cea Persscd. 438.
Derbeneil, al 4-lea cral dac, a bfitut
pe Domitian i pe generalii Opie
Sabin si pe Cornelie. 79.
Despot. Domnul Vlahilor scdpAnd de
sub domnia Ungurscd, poftlad mai
bine nume de despot sal audd. 377.

Despot iamlasi, munti asa numiti de

Turd 64.
Destabani se numesc astdi locuitoril

satelor Hnesti unde mai inainte

eraii Sasi. 350.
Desticaptac,nuinesc Turcil canipii Cap-

dacului, care tin de la Don peste

Volga. 438.

Deurpanic. Sarnitie numesce ast-fel

fesboiul lui Decheval cu Romanil
si spune cd a tinut 16 ani. 159.

Detidava, exemple de numire de sofas

la Dai. 73.

Detie. Gotii trecnd in Misia, Filip

Arapul trimise pe Detie in contra
lor, care mai pe urind a fost i imp-

rat. 207. Dupd Filip Arapul slujitorii ad ridicat imperat pe Mesdus

Deteus, care a alungat pe Varvari
pand la Don. 208. Perit'aii la 251 cu

viclesugul sotiei sale Gallus. 209.

Detie. Detidava ar fi cum am dice cetatea lui Detie. 73.
Deurpanic Rdsboiul lui Decebal cu

Romanii. 159.
Develtu. Aci fuge Alexie Comnenos,
de frica lui Balduin. 420.

Diana, Capistea iei, era impotriva

Crdmului. Aci spune Sarnitie cgt
Clavdie a bdtut pe Schytii. 212.
Dictator. La a. 1 a Chr. Senatul
alege pe Iuliii Cesar dictator vecinic. 163.

Dictum mins, Dictum nuilius. 368.

Dictionarul, lui Moreri. 113, 221, 263.
Didimotihnil se inchindlui Henric. 432.
Didimotihul, cetate Latinii fug din ea

de frica lui loan Alexie. 424. Era

tinut de Greci. 425. Spre el merge
Henric l cu tocmld de pace, o ia.
431. Aci fug unii locuitori_ ai cetd-

tel Filippopolis. 431. loan Alexie

nu pots sa-1 ia, gi Didimotihenii
se inchind lui Henric. 432.
Didius Iulian a imprdtit 2 luni si a
fost sugrumat din porunca lui Septimid Sever. 204.

Dimitrie sfintul Lui ii ridicd o biserich Pear i Asan. 400. Asan spune
cd el a pdrasit Mitropolia Solonului, nevoind sd mai stea intre Rome. 401.
Dimostheuis cum a fost el la Greci
asa a fost i Titeron la Romani. 5.

www.dacoromanica.ro

MICE GENERAL

Dinzig se numea feciorul mai mare

al lui Attila. El re'rnne domnul

Hunilor din Panonia. 289. El a avut multe rSsbie cu varvarii curl
voiaii s scuture jugul. 291. A fost
omorit de Gotthi. 292.
Dioelis se numea Diocletian inainte
de a fi imprat. 231.

633

Melia aprinsd pe u1i, asa trebuia

s umbli pe vremea ndivlirii bar-

barilor in Roma ca sa poti gdsi

si rSmdne domn singur, la 25 d.

Hs. Mai inainte se chema Dioclis.
Tiran asupra crestinilor. Ia tovards
pe Maximian. Amfindoi leapd o-

un roman. 11.
Diomidis, conducdtor al Grecilor din
Evropa in fes sboiul Troian. 93.
Dion. 53. Spune : Unil din Greci Dachilor si Gheti le zic. 70. Vorbeste
de ostile Romane, ale lui Crasus,
din Macedonia, Tracia i Gretia et
resbelele lui. 78. De luptele lui
Derbeneii cu Domitian. 79. El asigur despre tributul pldtit de Domitian Dachilor. 81. Mrturiseste
despre rdsbele lui Traian. 81. El

data domnia Era ndscut in Dal-

spune Ca Dechebal a cerut pace

matia. Bonfin spune c pe fata lui

o chema Vlahie i o d dupd domnul care atunci stdphnia Dachila

dupa. al II-lea rsboiii. 82. Afirmd.

despre Victoria lui Traian 82. Vorbeste despre podul lui Traian. 83.
Din el, mdrturiseste Bonfin despre

Diocletian. Fiica hit s'a fi nurnit 1V1ahiev.

125, 231. Are 2 rdsbie cu

Carin. In al 3-lea omrd. pe Carin

231. Face chesar pe Constantin

Hlorus, dndu-i tovards pe Armentarie. Desparte os tile in (loud pdrti.

colonisarea Dachiei. 83, 192. Afirm

El ia Eghypetul. Potoleste in Panonia, cldtirile Sarmatilor, trece

in Armenia, apol la Alexandria pe
care o ia. Supune Eghypetul. Ammiian spune c bate pe Gothi earl
prddaser Thrachia 1i ii goneste
peste Dundre. Zideste 3 cetdp in
Dachia, ca sd le alb in contra Ta-

mea Pano-Dachia. 83. Serie Ca Av-

tarilor. Face triumf la Roma asupra

Gotthilor, Bastarnilor, Cvadilor,
Sarmatilor, Eghypcilor i Persilor

232. In triumf se chiamd Jovile.

In anul 304, dupd 20 ani de domnie

se retrage cu Maximian, puind

chesari. pe Galerie. Maximian si
Constantin Hlorus. El se duce in
Nicomidiia. 233. Nu primeste pe

c tara de la Buda la Tisa se nu-

gust Chesar a trimes pe Iulia in

ostrovul Pandataria, dupd ce a
exilat pe Ovid la Tomos, lngd
Marea Neagr. 122. Despre Traian.
105, 186, 188, 190, 191, 192, 193, 194,

195; 197. Scrie c Trajan a venit la

imprdtie la 98 d. Hs. 123. Spune
ed. In rdsboiul contra Ghetilor aii

fost Hatmanil Crasus, Tiverie si

Ghermanic. 128. Dion scrie c dupd.

ce Traian a stropsit pe Dachil a

adus in Dachia colonii Romane.
Mai multi scriitori intdresc cele
scrise de Dion. 154. Spune cd. Traian

a ridicat podul de peste Dundre.

Istoric. In contra lui, unii

158. Despre Domitian. 166. Despre

Adrian 197, 199. Spune cd. Marco
Avrelie i cu Hatmanul Paternus

aduc pe Titeron 173.

Dioghenis kynieul, Cum umbla el cu

plec in potriva Tiitarilor insd. nu

i-a putut supune fiind-ca s'a im-

Maxirnian. 233
Diodor.

www.dacoromanica.ro

634

INDICE GENERAL

de Iovan domnul bulgarilor. 376.

A fost coprins de bulgari. 379.

bolndvit. 200. Spune ca dac ar fi

trait Marco Avrelie, ar fi fdcut provincie tara Marcomanilor i Cva-

Diregatorie.Theodoric a avut in Dachia

dilor. 201. Sever, Caracalla i Geta.

Diregatoria de Maghistru al ostilor.

204, 205. De anul 229. 207. El si

Evtropie spun ca. Adrian a stricat

Dispotie. Romanii si-au facut deosebit

podul de paste Dundre ca sa nu

navaleasca Varvarii. 280.
Dion3sie, scriitor, unit il socotesc

295.

Dispotie sub Vasile Bulgaroctonul.

377.

Din pingo, quia aeternitati pingo. 454.

purtator de cuvinte desarte. 173.

Pentru el este apaste nutnele Fla-

Dlurpan nume care sa da lui Dacha-

chia. 301. Nascocirea numelui Flachia pentru Dachia, intiG a scos'o

Bulgarii. 301.
Maisie Aliearnasem, vorbeste despre

Romanii. 81, 129.

Dlugos. 26,- scriitor. 157. Spune, ca n-

origina Romanilor. 101. Serie lu-

manOse ale Slovenilor. El crede im-

val, el a avut 17 aril rarboitt cu

mul Moldovenilor s'a coborat din
Corenia Italilor si a coprins rile

cruri intamplate cu mil de ani

preuna cu alti scriitori lesesci, Ca

inainte. 299.
Dionisie Perlighit. 53. Geograf pe vre-

Dachii au de nmul lor Sloveni. 159.

mea lui Avgust Chesar, cu 4 ani

Spune despre locuinta romanilor

in Moldova pe la 10'0. 384 Spune

d. Hs. 59. Pomeneste poprele dintre

c Zeslav a luat ajutor de la Vo-

Don si Dachia. 61, 63. Sustine c

Dachia s'a intins pna la Germania. 64. Zice despre
: Auxthv

lohl. 385. Pe la 1147 numai Dlugos

mai scrie despre Romani. 389. Nu-

eilarcErog iha, al Dachilor nemesurat

pain ant. 67. Sustine Ca Daii, Dachii

Spune, ca Moldovenii a dat 200.000

ii Ghetii sunt tot un neam. 70. Numeste pe Alani, viteji. 76.

Dionisie Vacehos, a biruit in spre rasdrit. 88. Pe .urmele lui, a mers
Alexandru cel Machedon, la India
si Persia. 88.
Dionisyodot, scrie din Omir despre

rasboiul lui Iraclis cu Troadenii.

91. El spune ca a murit in rasboiul
Troian o suta cinci-spre-zece mii
din am ndouS partile. 94.
Dionysos-Bacchus. Vecli Dionisie VacMos.
Dir i cu Aseold coprind Chiovul,

dar e omorit de Oghel luand inapoi Chiovul. 372.

Diraehion, cetate a fost batuta la 1017

mesce Leonia marea Ngra. 390.

timeni lui Conrad. 390. Serie despre craii unguresci, dupa ponfin.
444. El scrie despre luptele lui Ladislav cu Tataril. 444. El spune, Ca
Vladislav al 2-a a domnit 1 an si
2 luni. 445.
Danina. I1ia, fiul lui Alexandru-Voda
a luat dmnd pre Maria, sora Sofiel craiasa lui Vladislav, craiul lesesc. 26. Rdpirea Elenei, dmna lui
Menelail. 91. Julia, nepStaluiAvgust,

(Id exem.plu rail la multe Dnane

si jupanese Romane,>. 17. La 732

Leon da fiului sail Constantin de

Drna pe fata Chanului Cazarilor.
345. Despre Olga, Dmna Rusilor
si crestinarea ei. 357. Igor iea de
Di5mna pe Olga la 967. 372. Na-va-

www.dacoromanica.ro

INDIC& GENERAL

lind Bade, Domnii lesesci Ii ieaa

635

DOmnele si fug din taxa. 448. Bela

Tit, este eel dintaia, care a mers

cu 6ste asupra lui Decheval, cra-

in 1242 se duce in Austria unde

iul Dachilor. 165. Romanii eraft tri-

era si 'Minna Inf.. 450.

butarii Dachilor, acsta stare Dornitian nu o p6te suferi i pornesce

cu Oste peste Dundre contra lui
Decheval la anul 81, insa el este
batut, cu tote acestea trimete Senatulut falsa veste, cd este biruitor

Doberia. Hotarul el se incheid la

muntil Emil. 242. Dupd acest nume
pOte Misia s'a nurnit Dobrug. 242.
Doboc. Cetate langa muntil Herlem,
unde Solomon i cufratii sai Gheiza
Ladislav, bat pe IJnI, zice Bonfin. 146.

Dobrage, parte din Dachia. 68. In Do-

brug6 ar fi fost cetatea Marchianopolis care s'ar fi chemat ast-fel

dupd numele sorel lui Traian Martia. 162. Dupa cuvntul Doberil, i
s'a zis 'Ate, Nissil, Dobrug. 242.
Doftorul. Clavdie feciorul lui Drus a
fost omorit de Xenofon Doctorul.
164. Doftorii, cu inv'etaturalui Corn-

mod aft ucis pe Marcu Aurelia.

203. Commod, cu grijea doftorilor
nestricandu-1 otrava, ce-1 fusese
data, apoi zugrumat ai murit. 204.
Doliou, aerie despre craii Unguresci.
443.

Mole, comisul de Plie, impreund cu

Dandal hatmanul Venetianilor i cu

Balduin, inconjura Udriul. 425. E

ornorit de Vlahi. 426. Sosind vestea
despre rnOrtea lui, Marchion fuge
la Thessalonic. 428.
Dominic Capranie, cardinal, a avut pe

Eneas Sylvius ca secretar. 115.

Domitian, imparat Roman, batut de

Derbenet. 79. A avut mai multe

rsbOie cu Dachii, t6te fr noroc.

71. E btut si de Decheval. 79. E

omorit de sotia, sa, la anul 96. 80.
El a platit tribut Dachilor, dupa
cum spune Dion. 81. Dupa mrtea
lui vine Traian la tron. 81. Vine la
impardtie dupd m6 rtea fratelui sea

81

Senatul ii tidied multe Agalmate.

In anul 93 d. Hs. scrie Tatius, ca

Romanii aa avut mai multe rsbe cu Dachii in Misia, Dachia,
Ghermania i Panonia, ins in tote

partile aft fost batuti. In anul 94

scrie Xifilin, Domitian trimete cu

osti din nal asupra Dachilor pe

Hatmanul Iulian, care bate pe Dachii

ins nu deplin, cad Decheval recurge la viclesug, tae o pdure,

irabrac trunchil i ii armazd, ceea
ce a vzut Romanii aft crezut c
e Oste i s'ati intors inapoi. Domitian more la anul 96 d. Hs., amorit

de un complot in care era amestecatA i nevasta sa. Iar dupa el

vine la imparatie Nerva. 166, 167.
ImparAtia ajunsese rail din causa
lui. 186.
Domitie AenoTarvos, ast-fel BA. chema

Neron inainte de a fi adeptat de

Clavdie. 164.

Domu. Hronicul e scris de Cantemir

cVoevodul si de movie Domn al
Moldovii, etc., 1. Dechebal, domnul

Dachilor, a fost lipsit de avutii. 9.

Roma era cu 753 ani inainte de a
se nasce Domnul Hr. 13. De la Domnii

sail Marzil Cramesci se trag Cantemirescii. 26. cCdtre cititoria, de

Cantemir, , a Moldovii mosnn
Domn,. 49. Descalecatul Dachiei
se face la anul 107 de la Domnul

www.dacoromanica.ro

636

INDICE GENERAL

si Wantuitorul nostru Hr. 60. s Iro-

dot* aerie pe la 444 inainte de

domnul Hr. 59. Impotriva Ghetiii
a mers Valerie cu 132 ani inainte
de nascerea Domnului Hr. 63. Ba-

rabista Domnul Dachilor s'a fazbolt cu Bastarnii.71.Povestea spussd

de Stravon despre Dal, trebue a fi

cu multi ani inainte de domnul

Hr.* 75. Despre domnii Grecilor.
91, 92, 93, 95. La ce an de la Domnul

Hr. s'ail gAtit Grecil evropeni de

domnului sh. 146. Solomon se 160

cu Cutesc domnul Hunilor. 147. Ce

fac Hunil cnd aud de prpdirea

domnului kr. 149. Pe o inscriptie
se citesce Lui Traian Avgustului,
Ghermanicului, Datanului, Preutului celui mai mare, fericitului Domn
etc.!, 161. IuliiI Caesar s'a nascut cu

61 ani inainte de Domnul Hristos.

163. La 25 de ani a impArfitiel lui
Avgust s'a nascut Domnul Is. Hr.

r62boiii. 94. Mezentie, domnul Etru-

164. Ce spun istoricil despre Decheval, domnul Dachilor. 166. Domitian

rilor se luptd cu Eneas. 96 Ce a

e ucis la 96 dup Chr. 167. Nmul

fost la 750 inainte de venirea domnului Hristos. 99. Ce poruncd a dat

Ovreilor a ajuns din rob Domn.

Avgust Chesar pre vremea nasceril Domnului Hr 99. Numele Dom-

nului Hr. a fost scris printre supusil nmului roman. 100. Ce s'a
fdcut dui:A pieirea domnului Dachilor, Decheval. 105. Despre alegerea Domnului in terile romanesci.
107. Ovidius a fost gonit din Roma

170. Schimbarea numelui de Domn.

178. Traian se iea in gnd dup Decheval domnul Dachilor. 187, care
se omrd. 189, Rind batut. 190. Ultimul rzboiii al lui Traian cu domnul Dachilor e la 105 dup5. Hr. 191,

Avrelian omr pe domnul Gotthilor. 220. Cunab, domnul Ghetilor i Sarmatilor vine contra Ro-

cu spte ani inainte de nascerea

manilor. 221. Anul de la Domnul

Domnului Hr. 117 Familia Flacchi-

Hr. 283, 230. Maximian d.b." pe fiica

lor a fost de frunte intre Domnil

sa dupd domnul din Dachia. 231La anul 295, Constantin prinde pe

Romanilor. 119. Pe la 259 a. Chr.

erail rzb6e grele intre Romani si
Anibal, domnul Cartaginel. 120. Des-

pre Evnos, domnul robilor, rsculati, din Sicilia. 121. Traian a stat
la imprAtie pe la 98 dup nascerea
domnului Hristos. 123. Unii socotesc, Ca Deocletian ar fi avut o fat,
Vlahie, ce s'ar fi mdritat dupd dom-

nul Romnilor din Dachia.

125.

Craiul unguresc numesce voevodil

pe Domnil din Ardl. 131. LaslAu
trimite dupd aju tor la crail i domnil

crestinesci. 142. Vladislav s'a Mut

cu Ghiula, domnul Hunilor. 145.

Calul lui Ladislav intelegea pofta

domnul Sarmatilor. 232. Raosmod,

domnul Sarmatilor, piere, la 321.

luptndu-se cu Constantin. 2381
Constantin cel mare zideste o biserica in numele domnului. 241. Gothil

dai zlog pre feciorul domnului

kr lui Arcaric*. 246. Anul de la

domnul Hr. 340. 247. Iulian a scris
in potriva domnului Hr. 252. Valens

Athanaric, domnul Gotthilor,

Grutunghii. 254. Domnil Gotthior,
Fritighern i Athanaric, vin la Valens. 256. Lupitin i Fritighern,
domnul Gotthilor. 257. Domnil Vise-

gotilor se despart in dou6 familii.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

260. Domnul Visegotthilor Fritighernis, i Athanaric, domnul strogotthilor. 262. Gotthil, reman sub
stapanirea Hunilor, i cu domnii
lor de mai inainte. 263. Theodosie
si Athanaric, domnul Gotthilor. 265.
Radagaizus, domnul Gotthilor, la
393, se rscifold. 266. Domnil Gotthi-

lor in Trachia. 267. Hunii i domnil

Gotthilor, Fritighernis si Athanaric.

268. Gotthii cu domnul br Verimudis. 269. Valens

i Athanaric,

domnul Gotthilor. 271. Alaric, dom-

nul Gotthilor. 272, 273, 275, 276.

Radagaizus, domnul Gotthilor, la
anul 404. 274. Anul 425 de la domnul Hr. 278. Roilas, domnul Schythi-

lor jefueste panA in Trachia. 278.

Honoria si Attila, domnul Hunilor.
278. Attila si Vleda, domnul HuniMr. 282. Theodoric, domnul Gotthi-

637

Anastasie i Mundon, domnul GheWon 312. Gotila, domnul Gotthilor

ia Roma. 316 Mavrichie si Hagan

domnul Avarilor. 327. cDrept esti
doamne i dreptu-1 judetul tau*, a zis
Mavrichie can(' a fost canonit. 331.
Foca la 610 de la domnul Hr. 331. Iradie face pace cu Hagan, domnul Av arilor. 332. Hosroe invita, intre altii,

pe Hagan, domnul Avarilor a se

rscula impotriva lui Iraclie. 333.
Domnul Varvarilor, abia scApd cu
fuga. 331. Crac, domnul Polonilor
a zidit Cracovia. 340. Justinian fuge
la ,domnul Cazarilor. 340. Apoi la
Tirvelin, domnul Bulgarilor. 341.
((Leon Isavrub i icna domnului
Hr. 344. Amira, domnul Serachnilor i I6n Damaschin. 344. ConStantin Copronim si Telesis, domnul Bulgarilor. 346. Leon, finl lui

lor din Gallia. 288. Thorismund,

Constantin Copronim, ia pe fata

domnul Gotthilor si Attila. 289 Attila

domnnlui bulgaresc. 346 Gothofred

ar fi luat in chsatorie pe Micolta,

fata domnului Bactrianilor. 289.

domnul Davilor, loveste pre Friji.

Despre domnii din Moldova. 290.

Theodomir, domnul Gotthilor (IA
zlog pe fiul sell Theodoric. 291.
Ghenseric, domnul Vandalilor si
Hamann' lui Leon. 291. Evaric,
domnul Gotthilor, pradd Luzitania.
292. Anul 475, de la domnul Hr.
293. Lui Evaric, domnul Gotthilor
Ii urmzd Marie. 294. Odoater,
'clomnul Herulilor. 294. Herodot a
trAit cu .444 ani inainte de domnul
Hr. 299. Iosif si Filon la 60 i 70
dupa domnul Hr. 300. Domnii in
Valdchia. 305. Negru-Vod (born-

349, 350. Nichifor i Harun, domnul S erachnilor.352. Rusii cu Vladimir, domnul lor, se crestinza. 353,

359. Simeon, domnul Bulgarilor,

inchee pace cu Vasile Machedon.
355. Leon si Simeon, domnul Bulgarilor. 356. Roman se incuscreste
cu PetAr, domnul Bulgarilor. 357.
Rush', cu domnul lor Ingher, atacA
Tarigradul. 357 Peceneghii, cu domnii i cu nume deosebite sunt.

364. In timpul lui Roman piere

Simeon, domnul Bulgarilor. 368.

nutmuntenese. 307. Un craill sgr bese

Nechifor Calochir, ficiorul domnului de Cram i Sttoslav, domnul

Rusilor. 369, 370. loan Cimischie

ia pe fiica unui domn muntenesc.

batuse bani cu chipul domnului

309. Hatmanul Petza omrd pe

Hr. sdpat pe el. 370. In timpul lui

Avgust Chesar s'a nAscut domnul

domnil Bulgarilor i Ghepidilor. 311.

www.dacoromanica.ro

638

1NDICE GENERAL

Is. Hr. 371. Domnil Rusilor, Runic.

372. Vladimir se botza la anul 988

Domnii i Banii Munteniei 468. 470.

Dragos Voda a Afost domn, pi fill

de la domnul Hr. 375. Metigan,

de domn. 472. Cum e numit domnul Moldovnilor la Halcocondilas.

474. Romanii din Ardeal, domni aI
locurilor. 475. Despre domnul numit
Bogdan Voda. 475. Un Craitl ar-

domnul Pecinighilor se botzal. 373.

Sara ltel, murnei lui Stefan, Ii s'a

aratat Stefan Proto-martyrul si '1
a clis Nddajduste in domnul Hr.
ed in curanda vrme, vel naste fat
376. La anul 1000 de la domnul Hr.
375. Faptele lui cSam oil , domnul
Bulgarilor. 375. Iovan, domnul Bul-

besc ia in casatorie pe fiica domnului de Valachia. 478, 479, 480,

481, 482. Radu Negru si Dragos

garilor. 376. Dornnii Bogdaniel. 377.

vel. 479. Roman Von e al sse-

Svestoslav domnul i Cura domnul.

378. Petal., domnul Bulgarilor, in

Domnselt. In timpul Domniel lui Can-

timpul lui Constantin Monomah.

380. Cheghenis, domnul Pazinazilor, vine la Drista. 381. Godofred
Balioneus, si a1ii, s'aii dus asupra
lul Suliman, domnul Turcilor. 388.
Than, domnul Romanilor. 395, 412,
417, 419, 423, 424, 425, 426, 427, 428,

Voda, domnil Munteniei i Moldolea domn, dupa Dragos Voda. 483.

temir s'a gasit la Galati o peatra

cn inscriptii, care s'a adus la Ourtea domnsca. 161.
Domnesti. Mai cu sOrna dupil risipa
Constantinopolului, ad venit in MoL

dova, multe familii straine, impdratesci, crdesci i domnesci. 25.

429, 432, 465, 474. Domn1 ai Vlahilor. 408. Hris, domnul Cutovlahilor rdmane in Grecia. 413. Despre

Downia. Domniile Ellinilor. 90. Dom-

Hris. 414. Ion, domnul Zagorei.

Aron Voda Tiranul. 114. Cele dou

418, 419. Roman, domnul Haliciului. 418, 419. Ruric, domnul Chio-

niile Romanilor. 106. Ureche all

trait si all scris sub domnia lui
domnii romanesci. 127. Tatarii a-

vului se bate cu Oman, al Hali-

pnea Domnii. 175. Hronicul e cules

pa.nd la domnia lui Stefanita Voda.

ciului. 419. Neeman, domnul Tri-

180.

lelilor. 419. loan domnul romanilor.

,11 domnil grecesti. 424, 426. Domnii

grecesti de pe la Mora, i alte

Domnii subt acea Crdie. 17. 242.

Craii si Domnil de varvari. 277.
Despartirea Domniei Valachiel in

parti. 433, 434. Domnii Persilor,

done'. 304. Chedrinos despre trimi-

dupd scularea Tdtarilor. 437. Sulei-

terea la domnia CramuluI a unuia

man Sah, vrand sa mrga asupra

lui Alaidin, domnul Turcilor, se
inca in apa Evfratului 439. Ladislay da, pe sora sa, dupd domnul
de Dalmatia si de Croatia. 444.

Petron. 353. Despre domnia russca.

371. Despre Domnia Bosngilor. 382.

Gallia avea provintii adica

.

Despre domnia lui Hris domnul

Inturnarea din Ardeal a domnilor

Cuto-Vlachilor. 395. Incepntul domniei lui Joan Alexie. 417, 419. Hronicul intrebuintat de Cantemir
merge de la domnia lui Radu-Voda
pana la acea a lui Constantin-Voda

Romani. 461, 462, 473, 482, 483, 484.

Brancovnu. 462. De va fi trecut

Domnil lesesti i Tatarii. 448. Vladislay despre domnul Bulgaresc 455.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

639

domnia lui Ion Alexe peste 30 ani

Donannid. Fulvius Flaccus bEttnd pe

ar fi fost ndvala lui Batie in timpul lui. 465 Dacd cetatea alba' ar
fi fost scaunul domniei Moldovei

Vartai, a avut triumf, adeca. Do-

cronicele de la Dragos Vodd ar fi pomenit acsta. 469. Dupd prada lui Batie cu 28 aril in urm, ar fi fost dom-

nia aselata in tara Romnilor. 482.

Domnisor. Domnisorul Rusilor Vladimir s'a sculat en 6ste asupra Tarigradului. 380.
Don, fluviii. 60. Intre el si Thrachia
multe pop6re barbare ad trecut, 17.
Intre el si Dachia, ail. lost multe
popre, despre care pomenesce Dionysie Periighitis 61. De la obirsia

luI, incepe pddurea Hertinii. 76.

nanma. in Roma. 121.

Donoimaoa. Constantin fiul lui Constans s'a sculat cu Donoimaoa de

la Tarigrad ad omordt pe tiranul

Sichiliel. 336. Cu mare Dunaima de

cordbil nil intrat cu 6ste in sus pe

Dundre. 337. Justinian la 694 ordnduesee pe Leontie s mrgh cu Dunaimaoa la Gretia. 339.

Dorostolit, cetate in care s'a nscut

Aetie. I se Vice acum Dristorul. 288.

Era pe Ormul Dundrei. 323.

Dorothel, sa Theodori, sad Theodo-

sii pe grecesce, iar pe slavonesce

Bogdani se nurnesee. 377.

Phnd aci a fdcut Traian santul. 106.

In anul 107 Traian trece peste Don

Dortieum, cetatuie zidith de Traian.

in Asia asupra Armenilor si Parthilor. 192. Este trecut de Tdtari

de voe i pe urmd '1 tree sii de

DositheI Mitropolitul, in smnd in Uric,

Dechie. 208. Gotthil i Ghetii locuesc intre el si Nistru. 228. Sotil

lui Gallie s'ad inchis intre baltile

Dragos Todd. La ce an a fost inturnarea luI. 50. Pand la intrcerea

Donului. 209. Peste Nistru, spre

Nipru i pfind la Don, locuiad Bastarnii, Carpii i Sarmatii. 232. Goii s'aft asezat de la Don pand la gurile Dundril. 260. De la el 0 pang. la
Nistru sunt cmpil Tanail. 264. 0strogolit s'ad aseclat in cmpii spre
apa Donului in sus. 268. Mihail Rifle Neapolitanul Vice cd Hunii ad
trecut Donul. 281. Despre apa Donului, in Tdtdrime, face Attila a 4-a
resedintd. 286. Varvarii tinead dru-

mul de la el, in sus prin Litfania

spre Ghermania si Italia. 28b. Pe
l'anga el stall Cozaril. 373. Sunt supusi lui Svetoslav Cozarii. 373 De
la el, peste Volga, este cmpia Cap6aeu1ui. 438.

322.

anul esirel lui Dragos Vod, la 6870.

483.

lui din Ard61, e hronicul Moldovenilor. 179,-0 de la el, pand la Stefdnit Vod. 180. Neculai Costin nu
pune la anul venirii lui, 6867 de la

Adam, cea ce este 1359 d. Hs., ci

spune c sunt 400 ani de la Attila
phnd la Dragos. 290. El a intemeiat

bine Dachia. 290. Sub el, o parte

din Valahia, ia nurnele de Moldova.
305. Tatal sdii, a fost Bogdan. 306.
Hronicul Moldovenesc pomenesce

e inainte de venirea lui Dragos

Vod de la Ardl, s fi locuit nisce
Rusl la Sucva si la Bae. 325. Chronicele lui Misail de la Dragos-Vodd
470. Inturnarea lul Dragos in Moldova. 461, 463, 466, 471, 472. Hro-

nicul Moldovel de la Dragos. 469.

Letopisetul aruncrt npaste pe Dra-

www.dacoromanica.ro

640

INDICE GENERAL

gos. 472, ca ar fi fost el si cu tomenii sei meni prosti. 472. El a fost

Domn i fecior de domn. 472. Feciorul lui Bogdan Vodd, a luat o parte

din Moldova si era sail ver san

frate cu Radul Weld Negrul. 475.
Mai nainte de el, a trait cu Romanii in Ardl, Bogdan Voda, si are
fi pe Stefan Voda 475. Anul esirei sale, e insernnat de Neculai Costin, 6807 de la Adam sail 1299 de
la Hs. Unii spun la 6870. 483. Invasia lui Batie ar cdea pte sub
Dragos Vod. 465. El ar fi domnit
in timpul invasiei lui Batie. 482.
Despre venirea lui Dragos Vodd in
Moldova. 484.

Dueliepratul, cetatue. 155, 322.

Dueul de Litvania, Razivil, a luat in

cdstorie pe o filch a lui Vasilie

Voda. 26 Ducul Henric ese inaintea Tatarilor la Ligniti. 449. Frederic, ducul de Austria FOl. Bela. 450,
451. Cruciatii impotriva ducului de
Austria. 451, 458.

Dnliiil Dumnazaesc a suflat %nit,

istoria sfinta, i apoi mai pre urma,
a inceput ce din truda i chitla
ornenscad) 58. In 25 ani a imparatiei

lui Avgust s'a nascut Isus Christos

din duhul sfint. 164. Darul duhului
sfint. 195. Sinodul de la Niceea, cu

darul Duhului sfint a fost. 239.

Cu suflarea Duhului sfInt scrie

Drava, riii. Nemtii coprind tara Set.bsca pada la ea. 176.

Moise istoria facerei lumil. 300.

Dumnadaire. Amuliii d porunca in

Dregovielcii, pop or slay supus de Svetoslav. 373.

chip de cinste si de Dumnadaire,

a face pe Rea, vestald. 96. Nmul

Drevleull, popor slay supus lui Sve-

Izraeltnilor* a fost imprdstiat

toslav. 373.
Dripea. Pada' la ea pradza. Hunii. 317.
Drista cetate pradata de Pazinazii. 378.

pentru ne Dumnaddire lui. 170.

Pe aci trece Pazinazii cu seful lor

Dumnadairea* lui. 206. Imparatul

Anastasie vrea s adauge la cantarea Trisaghion nisce vorbe prin

Chenghis. 381

Dristorul se mai numesce Dorostola

cetate in care s'a nascut Aetie. 288.
Cetate in Misia. 323.
Droghicin, cetate pe unde a lost intai
sederea Polovtilor i Pecinegilor.
362, 364.

Drus, tata. lni Clavdie. 164.

Drusus. Vedi Chesariul Drusus.
Dubravie, spune c Batie s'a intors cu
Tatarii la locul seu. 450, 451.
Duea, apd. Odoater a avut resboi cu
Theodoric aci. 295.

Ducatul. Turingia este o parte a familiel Saxonesci intre ducatul Misiei, Brunsvigului, Hasiii si a Franconii. 285.

Ostenil Romani n'ail mai putut

rabda pre Eliogabal, pentru ne

care sti arate ca pdtimirea lui Christos sa se dea i Dumnaddirel. 312.

Dunindlaoae. Pallas e Dumndlaoae

stiintilor i Afrodis a frumustelor.
89. Isidis e Dumnadaoae feoriii el
a curdteniii. 89. Rea a fost pusa in
rindul Dumnedeelor. 97.
Dumna(lAu. Lauda' adusa lui Dumnazail. 3. Nu de Dumnadail.b 10, 11.

Asa, pte, a vrut Dumnadaii, cu

impdratii urmStori lui Theodosie,
de n'ail fost buni. 17. Nimeni n'ait

invins pe Tatari ; 'Ate numai cei

cu putintele> de la Dumnecleil. 21.
De'l va ajuta D-ded, va aerie si

www.dacoromanica.ro

INDIC& GENERAL

641

altele, Cantemir, in tomosul al

Hr. DumnAddu. 203. Rutatea child

doile. 26. Cantemir este cu mila

agiunge la vdrful WI nu mai cu-

lui DumnAdhil, a Moldovii monend

Domed, ..10. 49. Spune c va lucre

nesce nici frica lui Dumnedeii, nici

la Hronic A tuturor dard lucru-

Alex-Sever ar fi cunoscut pe Hristos de Dumneded. 206. Cantemir

rilor agiutorul lui Dumndddu, vrme, i ostenint poftind. 50. Cu

chti ani, s'a scris istoria risipei

Troadel, inainte de Hr. Dumnedet.
59. aDumnaddii Grecilor. 89, 102.
Ce a fost la anul 1193, de la intruparea aFilului lui DumnAddu. 90.
Ce a fdcut Mars, Dumndddul rezboaelor. 97. Dumnedeil lasd pe fiul

sell printre supuii Romani. 100.

Etymologia cuvintului Dumnedel
103. Starea terilor romne cu ajutorul lui D-del 106. Spune Cantemir : Sd nu de DumnAddu cu con-

deiul nostru trdghtori de cinste

altula sd ne ardtdm. 115. Sava mitropolitul se regd &Aire D-ded, ne
fiind ascultat de Lasldu. 140, 141.
Rugamintea lui Lasldu cdtre D-deA.
142, 143. Solomon multumesce lui
D-deii. 147. Ladislav vorbesce ca
va immulti poporul ml Dumneded.
149. Cu ajutorul lui D-ded, va incepe Cantemir Hronicul. 162. Avgust more la 14 ani dupd nascerea
fiului lui Durnnedeil. 164. Dumnedeil a fost isvoditorul Bibliel. 171.

hotarele firei, nici un lucru. 205.

a ajuns, cu ajutorul lui D-ded, la
acestd parte a Hronicului. 215. In
timpul lui Constantin Hlorus, in

urma unui ordin, multi sfetnici

mai mult cinst emenilor de cht
a lui Dumnd.ddu cerchnd s'ad lepddat de CretinAtate.234. BisericA

fAcutd de Constantin i inchinatd

(precuratel de Dumndldu nsctoarel 241. Ochrmuirea lucrurilor
de Dumneded. 246. Soborul, adu-

nat, cu darul lui Dumneded, in

Sardica. 250. Iulian Paravat scrie
lui Arsachis, craiul Armenilor, ce
era cretin, oPt dea ajutor, cdci
alt-mintrelea Dumnedeul lui nu'i
va da nici un sprijin. 252. Augustin pentru cetat lui Dumneded,
relativ la Varvari. 274. Attila se
intitulzd Biciul lui Dunandzdu. 287.

De va ajuta Dumneded, se va ardta

in hronic venirea lui Drago Vodd.
290, 475. Cantemir chiamd, in ajutor

pre Dumneded, ea povatd. 298. SA

feresch Dumnedeti pe istorici de

Cu ajutorul lui Dumneded, Can-

scornituri de Crieri. 300. Bine ar

fi fost, de ar fi dat Durnneded, sd

ternir, va intinde Hronicul. 185. Ce

a filcut Traian spre inchinar DumnAddilor si. 186, 193. Ce a facut

nu fie Turcii vecini. 306. Dumnedeir

crtii pe Anastasie. 313, 314. Giudetul lui DurnnedeA. 331. Hosroe

Papa Grigorie Dialog, cu indrdsneala in mila nemdsuratului Dumnaddil . 195. Sd nu dea D-deii, ca
Eneas cunoschnd lucrurile bune
s fi urmat pre cele rele. 197. Cretinii se regd lui DumnedeA spre

cere ca Iraclie s nu recunescd. pe

Christ de Dumneded. 332 ; dar Irapunandu'i nhdejdea in Dumneded, pornesce impotriva Peri-

a'i ardta puterea. 201, 202. Despre

bor. 333. Iraclie, la betranete, atrage

asupra'l urgia lui DumnedeA. 334
Impratul Iustinian poruncesce,
4i

www.dacoromanica.ro

642

INDICE GENERAL

fr frica lui Dumnecleii, lui stefan, pazitorul oraplui, sa omre

pe Tarigradeni. 339. Sf. Ion Damaschin rugndu-se lui Dumneclel 344,

lui Dumnecleil. 450. Sfintul Sava

se rOga lui Dumnecleil. 456. Vladislay rugandu-se lui Dumnecleil. 457.

De va voi Dumnecleil se va ardta,

- i Dumnecleil implinindu'i ruga,

statul Romanilor dupa prada lui

el piked cu Sf. Cosma la Ierusalim

Batie. 459. Se va duce Hronicul, de

va vrea Dumnecleil, pana in clilele
lui Cantemir. 462. < Hotarirea Ord
Moldoveh va fi scrisd i 'n Romanesce, de va vrea Dumneclefi. 472.

0 a intrat in mangstire la Lavra

sfantului Savel. 345. Constantin Copronim despre Maicalui Dumne4eil.
347. Despre invtatura Durnnecleu-

lui celui vecinic. 349. Dumnecleil

nu rabda nedreptatile nmului lui
Roman. 357. Vladimir 0 nrodul
lui despre Dumnecleul cre0inilor.
373. cBogdani, adeca Theodosii, sail

Theedori, sail Dorothel, ce va sa

zica : Dati sail daruiti de la Dumneclefi .377. Barbatul la muere are
mai mare trecerea de cat Dumneylea . 384. Dumnecleil a vrut sd scofd.

pe Vlachi i Bulgari din toropirea

bor. 401. Narodul despre prorocil
ce spuneau ce vrea Dumnecleii. 402.

Vlahil se rugail lui Dumnecleil sa

stea la imparatie Isachie Anghel
namul lui. 408. Alexie Anghel,
fall Ma.' de Dumnecleil, Dpoharnesce din scaun pe Isachie Anghel.

Sfir0tul Hronicului, pentru yechimea Romano-Moldo-Vlahiei, oi

lui Dumneclefl laudd >. 484.

Dunmeziteasea vole, va putea da biruinta. 21.

Daninezeeseal euvent, coprinde A 0 S/,

inceputul i sfir0tul. 58. Istoria

cea de Dumnazaescul Duli suflata .
58. Ce este <a dumndza.e0ii oranduiale >. 85. Cel pre caril durnnazamislit. 86. Deszdescul cuvint
pre Pronia Dumnazaiasca . 111,
112. Pe o inscriptie :
escalui, fiului Nervii. > 161. Gine ail

ridicat arme asupra mririi Dumnazde01. 170. Punnd nadejdea in

Dumnazdiasca agiutorinta . Cantemir a cules Hronicul. 188. Un

410. Unil spuneau lui I sachie Anghel

altul, afarid de Traian, sdnu mai in-

ca mania pe Dumneclefi, daca lasa

pe cre0inii cacluti robi, in manile

a dodei.D 195. Despre cDumnazdes-

Turcilor. 415. < Cum iea Dumnecleil

cul Gordian . 207. Constantin cel

intal mint aceluia ce va de tot

sa'l poharniascaD. 433. Dumnecle
face ca Leopold sapuna stavila Turcilor. 441, Despre craiul unguresc,

ce a fost cand a navalit Batie, se

va spune, de va vrea Dumnecleil,

la cursul anilor cand s'a intamplat. 445. Titulatura lui Andrei incepea ast-fel: eAndreas cu mila lui
Dumnaclail, etc. 446. Batie fu bi-

ruit in riIe unde nu era biciul

drazniasca mrirea Dumnazdiasca

Mare e ajutorat cu intelepciune

Dumnecleeascd Iii oranduirea af acerilor imparatiel. 243. Roilas, Domnul Schithilor facnd jafuri in imparatia romana e priipadit cu Dumneclesca putere. 278. Attila se intitulzd cu dumnecleeasca bundtate, Craiul Hunilor, Midilor, Gotthilor 0 a Danilof . 287. Explicarea

cuvintului Copronim i aratarea

voel Dumnecleesci in fapta facutii

www.dacoromanica.ro

INDIC& GENERAL

643

de el. 345. Cantemir incepe Cartea

VIII cu dumnesleescul ajutor. 396.
Dumnesleire. Vesli Dumnd4dire.

slice Sarnitie 134. Peste ea ail fost

mutate coloniile lui Traian de catre
Avrelian. 134, 151, 215, 217. De-a

Dumnesleil. Vesli Dumnd4dii.

dreapta el a fost Dachia Descdlecatd

de cdtre Avrelian. 151. Romanii de

Dmifirea. 0 tree bulgarii 0 in Thrachia fundiazd crail. 12. Romanii

gonesc de pe malurile Dundrel pe
barbari. 17. In valurile iei s'ail inecat Turcii. 22. Isvrele Dunaril in
ellin60e sd chiamd Istros. 59. Du'Area e hotar al Scythiel. 60. Da-

chia e pe malurile Dundrel. 62.

Dachil aunt spre Ghermania, spre
isvrele Dundrei. 63. Unil minciuno0 spun ch. Dachil nu s'ail intins
mai mult de cat pang unde da Tisa
in Dundre. 64. Hotar al Valachiel
mid. 65. Ghetia trecea de Dunare.
66, 67, 68, 71, 73, 74, 77. Intre Du
nare i muntil Braovului era Da-

chia munts. 69. Gurile el sub

Hatmdnia lui Flac. 72. Nmurile
de langd Dundre. 75. Primele des-

clecaturl, peste Dundre a fost

ale Savromatilor k;i Melanhlanilor
76. Ghettii s'ail intins peste Dunarea. 76. Ghettil a stdpanit i peste
ea in Misia. 77. Nina. la Traian ho-

peste ea. 153. Procopie spune c

mai multi impdrati a idit cetati

pe marginea el, i ca la gura el

s'ail zidlt cethtile Pincul, Cupus i
Novele. 154, 322. Procopie slice cd
Traian a fdcut Podul peste Dunare
cu ajutorul lui Apolodor Damnschinianul. 155, 322. Halcocondila
spune cd Misia este de partea Dunarei unde se afld. astasli Moldova
i Tara Muntenscd. 156. Bonfin
spune ca Traian a zidit laugh. Dundre cetatea Nicopolis. 157. Podul

de peste Dundre de la cetatea lui

Sever. 158, 188. Sarnitie despre pod.

160. Sarmatil tree Dunarea pe la

anul 70 de la Hr. 165. Domitian
trece Dunarea. 166. Adrian trece
Dundrea impotriva Varvarilor. 198.
Maco Avrelie contra Varvarilor din
Panonia, de langa Dundre. 201. Ce-

tatea Severinului e laugh ea. 204.

Alex. Sever a avut razb6e spre

arul imprdtiel Romanilor a fost

fundurile Dunrei, pre apa Renu-

Dundrea. 78. Facerea podului peste

Dundre. 83. 'Dana* la ea se'ntindea

lui. 206. Sub Filip Arabul, din

Thrachia. 90. Pe marginile el a

langa Dundre, Gotthii tree In Mi-

stat Flac, duph ce a biruit pe Gheti.

11't. Pe langil ea locuiail Ghetil
Dachil, i apol Romanii. 125, 127.
Marginesce Valachia. 126. Sarnitie
slice ed. Romanil n'aveail gand s'o

trca. 128. Sarnitie spune ca pe

timpul lui Traian Dunk-ea era hotar. 129. In timpul lui Avgust nu
putea fi trecutd de Romani. 130.
Spre ea este Transalpina. 132. La gu-

rile el ail stat Italieni Ghenovezi,

causa relei paze a slujitorilor de

sia. 207. La 257, Mull se pornese, dup ce a inghetat Dundrea.

211. Dachia i Misia sunt despdrtite de Dundre. 216. Apr6pe de ea,
pe malul Oltului, sunt ruinele numite Curtile lui Aler Domnul, dupd
cum spune Preda Stambol Roma-

nul. 217. Pe malurile iei, de la

Prta de fier, pand. la M. Ngrd.,
locuese i 41 Romani. 218. Peste
ea calcd Avrelian pe Gotthil i o-

www.dacoromanica.ro

644

MINCE GENERAL

mra pe Domnul lor. 220. Istoricii

spun ca Avrelian a trecut pe Romanii din Dachia, peste Dunare in

Misia. 221, 223. 0 parte din locuitorii din Dachia dela camp aii trecut peste ea. 226, 227. Ostile intoran-

du-se din Asia, tree Dunarea. 227.

Cei mutap peste ea, sciind Dachia
liberd de Varvari, se reintore.
228, 229. Probus muta pe Varvari
peste ea. 229. Unora din cel mutati,
plicandu-le marginile Dunarel, vor
fi re'mas acolo. 230. i azi sant
Romani, locuitori pe malurile iei,
'Ana la gull. 230. Dioclitian bate
pe Gotthi, alungandu-I pana peste
Dunare. 232. Constantin goneste pe
Sarmati peste ea. 238. Sarnitie spune

cii drumul batut al Varvarilor, tre-

ciind spre Dunare, era peste apa

Sola, Vag si Rab. 240. Peste ea,
Zosina spune ch. Constantin Marele

face un pod. 240. Se crede cii '1-a

filcut, pe unde este acum Oblucita
sail Isacc Turcilor, sa se fi chemat vadul Dunarei. 240. Ea n'are
vad. 241. 0 trece Cantemir la Galati. 248. Gherghina este unde da
Siretul in Dunire. 248. Constantiie
trece Dunarea asupra Cfadiilor si
Sarmatilor. 249. Pe ea, peste Tisa

in sus, era a doaa Dachia caria i

se zicea Pano-Dachiia. 250. Roma-

nil trecup peste ea de Avrelian,

ail avut episcop. 250. 0 trece Valens

ca sa bath' pe varvarl in tara lor.

254. Gotthii se silesc sa nu-1 lase

thil ar fi luat cetati peste Dunare.

254. Pada la Gurile el ajung Gotthil. 260, 261, 264. Sarnitie pune
cetatea Tomos linga ea. 261. Sarnitie, dupa Ptolomeil zice ca Ostrogotthii email la gurile ei. 261.
Nici Patavie nici Iornand nu spun
cd Visegotthii sii fi trecut Dunarea.

263. Intre ea si Sava este asezata

cetatea Sirmium. 267. De la Galati
unde Prutul da in Dunare i pada
la M. Neagra. sunt 500 mile Italienesti. 269. In ea sunt inecati Grutinghli scrie Martelus. 271. Gotthii
trecerea el. 272. Rbsboaele i trecerile peste ea s'ail intamplat mai

sus de Dachia spre partile Ungarid. 273. Catre ea este silit sa fuga
Gaina. 274. Hunii, sunt MHO, sa
lase Panonia pe care o stiipanisera
de 50 de ani i sii treaca Dunarea
inapol, de catre Romani, si trecerea ei s'a facut spre pilrtile Aus-

triei. 278. Intre ea si Sava este

coprinsil Panonia. 278. Pretorie

spune cii Traian a facut podul de

peste Dunare ca sii impiedice nilyalirile varvare; pe cand cei-Palti
spun cii el l'a facut ca sii intre mai
cil usurinta in Dachia. 279, 280.
Evropie si Dion spun ca Adrian

a stricat podul de peste Dunare

ca sa impiedice niiviuinile varvarilor. 280. Bonfin despre Iazigul de
peste Dunare. 281. Hunil tree Dunarea. 289. Attila sculindu-se asu-

pra rizsaritului i vrand sa intro

pe Valens s'o treaca. Valens o trece

in Missia i Trachia, a lovit i sfa-

de 2 orb asupra Gotthilor. 254. Pentru

rimat unele cetati de pe Dunare.

a face niste cetap pe malul iei,

283. Theodosie a intarit cetatile de

pe Dunare. 283. Hunil aii trecut Du-

Valens lasa pristavi pe Ecfatie si

Leontie, dupa cum spune Cuspin.
254. Istoricii nu pomenese ca Got-

narea pin Virile de sus si ail intrat in Missia i Thrachia. 283. In

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

anul 447, Attila trece Dunarea inghetata i ajunge cu prada Oita

in Dachia. 284. Trecerea lui Attila
peste Dundre, a fost prin Pannonia. 285. Hunil lovesc in Pannonia

pe de cia parte a Dunril. 292.

Peste ea ail mers Bulgaril Oita in
Thrachia. 301. La 504, Bulgaril a
trecut Dundrea si aft intrat in Pannonia. 302. Hronograful slovenesc
spune cum Romanit aii gonit de
la Dunare, pe Sloveni. 303. Romanilor din Dachia, hronograful Slo-

645

chia, Illiria si Thrachia, curge. 320.

Imparatii all ridicat cetatl pe mar-

ginile iei. 321. Ea curge pe langa

Dachia, despartind Varvarii de-a
stanga, iar de-a dreapta tin Romanil Dachia malurOsa. Singhidinul
este pe marginile iei, hr Dachia.
321. Pe malul leT sant cetatile Pincul,

Cupul si Novele. 322. Traian ne-

putand suferi ca Dunarea s fie

hotarul imparatiei lui, face pod.
322. Pe tarmurii iei sant cetatile
Saltopirgul, Dorostolus i Sichidava.

locurile peste Dunare, spre Crivat,

323. Justinian a zidit cetati in Dacilia. 323. Hronicul Slovenesc zice

ca. Sclavonit sezusera. la Dunare.

unit scriitori le cuprind Iii Schy-

0 parte din Sclavonil s fi trecut

thia. 313. Pe margiiiile iei in Dachia,

Dundrea in Missia si Thrachia, iar

o parte sa fi ramas prin Volochia,
pe marginile Dunarel, apol Romanil s5.-1 fi trecut peste Dundre ; 71
tote resboaele lui Justinian sunt cu

venesc, le zice Voloha. 303. Intre ea

ai Ardial, era Valahia mica. 305. T6te

Justinian ridich cetatl. 314,

318.

Mundon, voevodul lui Justinian nu

pOte goni pe Bulgarl peste Dundre
31.6. Slavil pornind dupa Bulgarl,

tree Dunarea. 316. Lang ea, era

cetatea Turnul, zidita de Traian.
317. Longobardii, din Pannonia

Sclavonil de peste Dundre. 324, 325.

Romanil pe Sclavonii de la Dunare

despre partile Dachiei, I-ad gonit.

tree Dundrea. 318. Ghepidii tinea

325. Zonora scrie el Hagan, Voe-

locurile pe langa Singhedin, pe

vodul Avarilor, ar fi cerut de la

langa Sirrniu, intre Dunare i peste

Dundre. 318. Jornand spune ea Dachia este impotriva Misiii peste Dunare. 318. Ghepidii au fost peste
Dunare, de la Sirmium la Singhedin. 319. Procopie spune cd Longobargii s'ail mutat peste Duni-ire
langa Ghepidii. 319. Cand Gotthii
stapaneail Dachia, Ghepidil sedeatt
peste Dundre, in Pannonia. 319. De
frica Gotthilor, Romanil nu treceall

Tiverie rnesteri ca sIll Lea feredia,

Dunarea. 319. Procopie spune ca

de la Herson pada la gura Dunarel e cale de 10 clile. 320. Ea is-

vordste din muntil Cheltilor,

stergand marginile Italiei, prin Da-

insa el ail silit pe mesteri sI Lea

pod peste Dunare. 327. Priscus a
gonit pe Sloveni peste Dunare,
el insusl a urmat peste Dunare.
Theofil Samocat spune
cum ca ostile all stat 6 ani peste
327, 328.

Dundre. 328. Mavrichie trimite ia110 pe Priscus cu ostl peste Dudare i sosind el Sclavonii au trecut'o inapol. 328. Priscus in unire
cu Cornentiul trec Dundrea contra

Varvarilor fIrI stirea impratului,

si se bat pe malul el. 329. Intre
Dunare i Tisa locuiail Ghepiii
329. Cataractele Dunarel all fost in

www.dacoromanica.ro

646

INDICE GENERAL

stdpanirea imp6ratiei Romane. 330.

Panne de peste Dunare in vremea

WI Iraclie. 331 Bulgarii tree Duna.rea. 336, 341, 342. Bulgaril tin amn-

dou malurile el. Constantin Pogonat infra' cu ste pe Dundre 0

tree Dunfirea urmfirind pe Varvarii.
338. Peste ea se intinde tarile Roma.-

neti pe cari le cuprind Varvaril.

338. Daca. cum-va Bulgarii a

sta.-

panit peste Dunare, istorciii ar fi

pomenit ceva. 346. 0 parte din Da-

chia este cuprinsa. intre Nistru,

Prut 0 Dunare. 346. Solii crailor

condilas, ii nume0e Dachi. 398.

Vlahii locuiesc la Dui-tare. 398. In ea
ail dat Vlahii, spune scornitorii. 402.
Peste ea a fost aeddmantul de temel

al Valahilor. 403. 0 tree Vlahii 0

Tatarii in Thrachia. 415. Condovlahil sunt tot un neam cu cestilalti Vlahi de peste Dunare. 416.
Romanil stapanesc peste Dunf re.
419. Pe amndou6 prtile ce stapanete loan Alexie. 420. Romanii
ce0i dincoace de DunareD iail protectia lui Andreas, craiul unguresc
445, 446. Batie pradza in tara

349. In Dachia pe Dunare locu-

nemtesca pand la Dunareu. 451.

Romanii din Dachia, pe timpul

iese Iazighii 0 MatanatiL 350. Un-

navdlirilor Varvarilor, se retrageail

gurfi merg8nd contra imp6ratiei

gdespre Dunare, 0 despre Prut, 0

Apusului, pradza tot de la Dunare

Nistru, spre partile Ardlului . 463.

Romania fat de nhvalirile Varvarilor peste Dundre. 464. Despre Romanii de peste Dundre. 465, 466.
Romanii, prin cetatile de pe mar-

de peste Dunare, la Carolus marele.

0 pand la Paclurea Neagra. 358.

Nmuri slavone peste Dunare. 362.
Pecinegii se intind i peste Dunre

364. Simeon nu lasd pe Turd a

trece Dunfirea. 369. Svetoslav trece

gin ea Dui-Axel, pre vremea lui Batie.

467, 468, 469, 482.

Dunarea in Bulgaria la 967. 372.

Si Romanii de peste Dunare 'i ail

Dundar, fiul lui Soleinian Sah impre-

facut dispositie dice Leunclavie. 377.

una cu Giundogdl, pornesc spre

Pazinazii tree Dundrea dar sunt

gonitl, dar peste putin timp tree
iar 0 prada 'Ana in Corcira. 378.

rsarit. 439.
Duragi, numele turcese a cetatei Di-

de pe malul Dunaril spre locuire.

rachion. 376.
Du$an, fiul lui Stefan, merge cu tatal
sail la Tarigrad. 481.

381. 0 parte din Romanil din Dachia

tree Dunarea. 383. Hatmanul Nestor

Ilmmn, fecior al lul Stefan, merge

cu tatal seil la Tarigrad. 481.

phzia malurile Dunarel. 387. Peste

Dutepratul, cetatue inauntrul Dachiei

ziditd pentru nabu0rea Varvarilor,
zice Procopie. 165, 322.
Duumvir, cetteanul Valens duumivir,

Constantin da Pazinazilor trel cetti

ea se revarsa Vlahil. 397. Vlahil

intor0 peste Dunare, s'aii chernat
Misi multd vreme spune Halcocondilas. Peste ea este Misia. Pe Vlahil

de peste Dundre, altd data Halco-

a trait 30 ani. Se gasesce intr'o

inscriptie din Dacia. 161.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

647

E.

cetate in Britania. Aci a

umplut tdrile pdgnesti cu robi

murit Septimiu Sever. 204.

Ebulterah, scriitor spune ch Artaban

Lesi. 175. A avut imprat pe Fa-

impratul Persilor a ddra.mat Antio-

cdrora Traian pe Marte Turbon.

194 La el se duce Diocletian, cu-

Ebdrica,

chia si a robit multi Romani. 326.

Efatie impreund cu Leontie, e ldsat

pristav de cdtre Valens, pentru

zidirea unor ceati pe malul Dundrei, dup cum spune Cuspin. 254.
Eetor, conducdtor

al Grecilor din

Asia in resboiul Troian. 93.

Ecumenic. Sub Anastasie se cere intrunirea until sinod ecumenic 313.
Edesa. Caracala e ucis intre Edesa 5i
Caroa. 205.
Efaistos. Vedi Ifestos.
Efeseni. Istoricil

grecesti pand in

timpul lui Manoil pentru lucrurile

Romanilor din Volohia dorm somnul celor 7 Efeseni. 392.

Efesul, e cuprins de Theodor Las-

prinde cetatea Alexandria si 11 supune. 232. E dat lui Lichinie. 238

Fdcea parte din una din cele 4 divisiuni fdcute de Constantin Marele.
Crdiia lui e cuprinsa in crdiia Asiel.

Nu se stie ca.te provincii a avut.

242. Theodosie a trimes o parte din
Gotthil aci. 265. Persil luasera

Eghiptul in timpul lui Foca. 332.

Eghyptii, au avut imperdtie mare. 19.
Ad imprumutat Elenilor ciniile invetaturilor. Pentru invingerea bor.
Diocletian face triumf la Roma. 232
Egyptenii. Vedi Eghyptii.
Egiptal. Vedi Eghypetul.
Elena, sotia lui Menelaos. 91. Alexan-

dru Paris o filed. 91. Fuge cu ea

caris. 433.

Efor, scriitor. E osindit de Iosif IudeuL 173.

Egegl. Asa numesc Asyril i Arapii

pe niste neamuri. 68.
Eghesip,

raon. 170. Aci locuiad Jidovii contra

indreapt istoria lui Iosif

Iudeul. 173.
Egheul. Alexie trecend Mare Egheul

se duce, dupd ajutor la Athatin.

in Eghypet. Ea era fiica lui Tindar

stdpinul Spartanilor. 92. Hotdrirea
in privinta ei. 93. Nu i-ail fcut

nimic Green din Europa dupd

pdtrunderea lor in Troia. 94.

Eleai, mama lui Constantin Hloros,
spune Chedrinos. 155, 237. Cea
d'inthiii sotie a lui Constantin Hlorus. 237.

433.

Eghistul. Vedi Ighistul.

Eghypet. Aci fuge inti, Alexandru

Paris cu Elena. 92. Unde a fugit

Pompei dupd ce a fost Mut de

Chesar in Thesalia. 163. Puterea

lui, e certat cu pedepse de orInduial cereascd. 170. PAnd la el, TA-

taril Crdmului si Bugiacului, ad

Elenos. Conducetor al Grecilor din

Asia in rdsboiul Troian. 93.
Elespontul. Valens ordond Gotthilor
sh-1 treacd, ca sd ajungd. in Asia.
256. Ad Gaina este bdtut -0 silit
sd fugd de cdtre voevodul Fraitat.
274.

Ellada, tara unde erad Grecil. 86. La

www.dacoromanica.ro

648

INDICE GENERAL

Ellada a venit Antenor, trimis de

13. Despre menii lor invatati. 53.

Prian. 91. Aci stapinea Menelaos. 91

Istoriile lor sint pline cu naduvelile i undaturile nardelor rzltite din Schytia. 53. Dintre ei, mai
vechiii de cat toti scriitorii s socotevte a fi Omiros. 59. Sibirul e

Ell:Willi. Ail tot o limba cu Troadenii. 90. Rasboiul intre Elladni

Troadni. 91, 92, 94. Orbinus
Raguzail spune ca ar fi din Bulgari.
101.

Ellanie, e osindit de Iosif Iudeul. 173.

Ellinsea, limbd e in care a scris 0miros. 59. Schimbarile fonetice din

limba ellina. 72. Apollonie Milon a
facut oratie in limba ellinasca. 87.
Voevocjil phrtilor ellinevti. 92. Orbinus Raguzail spune Ca neamurile
ellineeti sunt din Bulgari. 101. Despre limba ellindsca. 102, 103, 172.

Chedrinos spune despre nascerea

lui Constantin in ellinevte. 155. Despre neamul ellinesc. 178. Numirea
ellinasca Aaxoptumacov. 197. Pe st-

gurile lui Constantin erail scHse

done slove ellinevti. 237. Iulian
Paravat opresce pe Crevtini de a
infata limba ellinasca i alte limbi.
252. Istoricil ellinevti despre Huni.
281. Despre istoricii ellinevti. 299.
Iosif i Filon scrie in limba ellinsca. 300. Istoricil elIineti despre
Dachia i Valachia. 308. Vosforo pe

ellinevte va sa clica aducatre de

boi.. 315. cAlmirin ellinevte sh lnelg sdrAturi). 323. Istoricil ellenesci vilatinesci despre statul Volochiel. 325. Despre ce a scris Laonic
Halcocondila, ellinevte, relativ la

Mari. 435. Apa Vol& e numit

numit de Ellini, Tartaria adevrata.

60. Stravon e om ellin. 62. Nmurile pe earl Ellinil Ii numeafi Var-

vaH. 75. Irodot e cel mai vechifi

dintre scriitoril Ellini. 77. De la et se

trag Romanii. 85, 100, 101. Popor

cult. 86, 87. De la el ail luat Roma-

nil, cultura. 87. Despre nmul ei

luptele lor. 88. Locuintele Ellinilor.
88. pen' lor. 89. Terile cele mai vestite ale Ellinilor. 90. cBdtaia a tu-

turor Ellinilor la Troada.. 94. Romanii, ce' s strnepoti Ellinilor

Troadnii, sint stramovil Romanibor. 104. < Constantin Hloros, carulfl i s'a nascut din Ellini, c d'in'CEA muiare, Constantin marele, ei
sfintul, la cetatea Dachiii. 155. Tot
ce nu'i Ellin, laste Varvar. 171. Multi

aa clevetit, intalav data Ellinilor,

izvoditura minciunilor (land. 172.
Orihovie Lhul, face pre Levi ma'
de Ellini. 177. In limba Ellinilor,
scrie Josh

i Filon, evrei. 299. S'au

purtat mai sfilbatic ca barbaril asupra lui Hasan. 386.

Ellinit Troadeni sunt stramovi Romanilor. 104.

Elvie Pertinax, imparat a fost ucis

de catre ostenil sal dupil 81 de (jile.

de geografil vechi ellinesci, Rra.

447. Ce scrie Grigorav, ellinevte,
despre craiul Sarbesc ce voia in

Sarnitie scrie el nu a facut nimic

vrednic de a fi pomenit i c a ocarmuit mal inainte Misia i Da-

casatorie pe Evdochia, sora lul

Andronic, i despre casatoria lui

chia. 204.
Emanuel Comnenos. V ecli Manuil Com-

cu fata domnulul romanesc. 479.

Ellin% El sint strarnovii Romanilor.

Emerie Teehelie. Din porunca lui se

nenos.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

tiparesc tablele cu hotarele si tinuturile Orel Ardlului. 473.

Enteric, oral unguresc, fiul lui Bela
3-a, la 1199. 443. Unil spun ca Ladislav II-a cral la 1206, ar fi feciorul lui Emeric. 443, 445.
Emil sail muntil Cenghii. 242. Nita
aci se inchee hotarul Doberil. 242.

Pnd la lei ajung Vlahii. 398. Pe

locuitoril de pe iei, arunca Isachie
bir mai mare. 400. In iel cer locuri de la Isachie Anghel, fratii
Petar i Asan. 400. Cea mai tare
din cetatile lor, este earnovul. 412.

Imprejurul lor, Vlahii i Tdtarii

a fdcut pustiiri. 414. Locurile de
prinprejurul lor, sunt intarite de
Isachie Sevastocratul. 417. Castelele din iei, le supune Ivan Alexie. 418.

Emil popor slav supus de Svetoslay. 372.

Emi Han este trimes de Gallus contra

Tatarilor pe care ii bate dice Orosic, Victor si Zosirn. 209. Zonora

spune Ca el in loc s platsca tribut Schythilor, banil i-a dat la soldati dupa ce i-a biruit, i pe el il
ridica imparat. Gallus vine cu osti
contra lui insa este omordt de osteni. Valerian Lichinie care era
gata s plece contra Persilori, yin

649

chita Honiatis spune ch. Vlahil mer-

sesera pand in muntii Emi. 398.

Fratil Petar i Asan cer loc de locult in muntii Ernului de la imp6ratul Bizantiului. 400. tarnovul
este cetatea cea mai tare din muntit
Emului ; ea e buat de Vlahl. 412.

Despre pustiirile Vlahilor si ale

Tatarilor in muntii Emului. 414.
loan Alexie inthreste locurile de
prinprejurul Emului. 417. Despre
localitatile coprinse de Ion Alexo
inprejurul Emului. 418.
Eneas. De la el e origina Romanilor.
13. Nu se unesce cu capeteniile Troa-

denilor, la rasboiul in contra Ghetilor. 93. Prin vimjarea lui se dice

ca ail patruns Grecil din Evropa

in Troia, cari lui nu'l fac nimic ;
el sfatuise pe Troadeni sd dea pe
Elena Grecilol.. 94. Numai el scapa

din Troia si merge spre Italia, stabilindu-se in Latium cu multi osteni, i induplecnd pe Latinus,
acesta Ii primesce in tail i II da
pe fiica sa Levania de sotie. 13, 95.
Turnus, Domnul Rutulilor, ii declara

rsboi, dar Eneas ese invingator.

96. Voind sa'si intinda teriitorul,
declard rsbol lui Mezentie, regele

Etrurilor, dar piere in lupta i it

urmz fiul ski Ascanie. 96.

cu 6ste contra lui cn s rsbune

Eneas Sylvie. 54. Numesce pe Flac, Ful-

mrtea lul Gallus, ostenii Il orizra

pe Emilian. 210.
Emmanoil Comnenos. Familia lui se
stinsese si din el spune Alexie Anghel Ca se trage. 410.
Emmaus, munte. 61. Din afara si din
nduntrul mill, este asezat Chitaiul. 61.
Emul, naunti. 68. Emil cari-s muntii
Cenghi marginesc Trachia. 242. Ni-

vius Flaccus. 72, 77. Zice, ca numeleDachiei s' a schimbat inFlachia,

dup numele hatmanului Flachus,

iar in urrna Valahia. 113. Ajunge
Episcop, Cardinal si Papa. 114.

Viata lui este scrisa de Iacob Filip

de la Bergaman, Trithemie, cardinalul Belarmin si Joan Antonie de la
Campania. 115. Pe el il numea, dupa
famine, Piccolomini, nascut la 1405

www.dacoromanica.ro

650

INDICE GENERAL

in orasul Sinnilor. Cand a ajuns

Papa, s'a numit Pius al II-a si orasul natal '1-a numit Pienta. Victoria, mama sa, inainte de a'l nasce,
'1-a visat cu corona pe cap. A fost
secretar la cardinalul Dominic Ca-

Enioleadi. Asa s'ar fi poreclind Iazighil. 68.

Enieldr, in Asia, unde Osman mita

.scaunul de la Iconie si unde more.
440.

pranic, apol la cardinalul Albergoti. A fost referendar in soborul

Earle. Vedi Henric.

Eolieese. lard de se va duce cuvantul
latinesc Deus, de la eel eolicesc (ca

de la Basilia. Secretar al papal

si cea eolicsc limbd, ellinsca este)

Felix al V-a, Papa Evghenie al IV-a,

SE* carile se scrie si ZEN., vine de

la cioi, care insamnd traesc. 103.

a tinut mult la el. Papa Nicolae al

V-a, '1-a numit episcop si '1-a trimis

vestitor apostolic in Boemia, Ungaria si Silezia. A saris o carte prin

care rascula pe crestini in contra
Turcilor. Papa Calixtus al III-a '1-a

Eparehia. Iulian Paravat chma din

surghiun pe Eretici si Episcopi si
dupa ce-I impaca, le da drumul s

facut cardinal si la 1468 fu ales

mrg fie-care la Eparchia sa. 251.

Epirele, amindoud erail in stdpanirea
Ellenilor. 90. Amindou alipite pe

papa. A scris istoria vremilor sale,

sub numele scriitorului seil, Iohan

langd una din cele 4 divisiuni ale

imperiului Roman. 242. Aci sant

Bobelin Persona. 115, 116. El in

teoria pe care o sustine cum ca.
Dachia se numea Flachia, este cu
totul gresit, pentru c scrierile lui
Ovidiii, pe cari s'a bazat, ail fost
adresate unui consul Flaccus Gratin, caruia ii lauda pe un stramos
al lui, care a batut pe Ghetil si a

acum Arbanasii si Cotovlachii. 242.

Episeop. Eneas Sylvius a fost episcop, cardinal vi. apol papa. 141.

stapanit tarmurile Dunrei. Ovidie

scria ast-fel, cu speranta, ca 11 va
ajuta sa se ink-ord. la Roma. 116,
117, 118, 122. Eneas despre Flac.
123, 125. El este citat de mai multi
scriitori Levi, ca Ian Zamoischie,
Orihovie si Stanislav Sarnitie 124,

Ladislav si Hunul ce ar fi furat

pe fata episcopului din Varadin.
146. Pavel Piasinschie, episcopul de
Premisla. 160. Constantin ar fi fost
botezat de Evsevie, episcopul Nicornidiel. 247. Constantie se botz
de la < Evzoiie, episcop arian, iar

a scornit eel dintaiii derivare cu-

nu de la Athanasie, sail episcopii

lui, ce erau ortodoxi. 250. Iulian
Paravat chma pe episcopil goniti.

vintului Vlahi din Flac. 128. El este

de parere impreuna cu Orihovie

ca. Romanil s'ar trage din hatmanul
Flac. 159. Este f6rte gresit relativ la
Romanil din Dachia. 197.

Engadia. Attila spune, ca s'a nascut

in ea. 287.

Engliterra. Vali Ingliterra.

In el tree Gothii supusi de Teodosie. 273. Alaric pradSza din Epir

Gracia. 244, 276. In el locuesc
Vlachi. 398. Cal ce aii ajuns 'Ana
aci, ail rdmas locului. 466.

de Constantie. 251. Ufila, episcopul

Visegotthilor. 262. Glichirie e fcut

episcop al Salonel. 293. Sf. Joan

Damaschin scrie cart! la episcopil
bisericel. 344. Sinodul de la Florenta si episcopil resaritului. 354.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

Patriarhul Fotie trimite lui Vladimir pe Mihail mitropolitul si 6

episcopi. 873. Adalbert episcopul
de Praga pe Stefan, fiul lui Gheiza.
375. Magdeburghianul episcop pi
hatman. 389.

Episcopia. Nicolae a V-a a suit la

scaunul Episcopiei pe Eneas Sylvius. 115.

Epitoin, culegere pe scurt din toti

autorif. 153. In el despre Crdiile

651

cop! ubi sfdtui sd se impace. 251.

Vitalian merge in contra Ereticilor
Evtychiani. 312.
Ermis, Zeul cuvantului la Ellen!. 89.
Ennio numesce Bonfin pe Dinzig, fiul
cel mai mare al lui Attila. 289.

Erodian. 104.
EMU. Justinian le da Dachia, pe lnga

Singhidin. 318. Impotriva lor, Longobardii cer ajutor de la Justinian.

319.

Varvarilor. 277. Nichifor in Epitom

List. 99, vorbesce de luptele lui
Constantin Pogonatul cu Serach-

Esizmen, un roman ce ar fi stdpanit

nenii. 337. La 713 aii prins Rufus

pe Filipic in asternut i i-a scos
ochii spune Nichifor in Epitome.
343. loan Gluverie, in Epitome istorii, spune Ca au respins Vlahil

Esyhie '67.xog, care vine de la Oxog

cuprindAtor.

cu SAcuil pe Tdtari la 1237. 447.

Epistolia. Pliniit cel tindr in epistolii*

despre Traian. 193. Avgustin in

Epistolii despre Pei* i TAtari
fatd de imperiul roman. 210. Epistolia lui Grigorie Papa, care atunci
scrisese cdtre alti Cral, despre
Gheiza feciorul Belli. 387, 444.
Ermine avea de fecior pe Maxentie. 237.

Erdogral, fiul lui Soleiman Sah. 436,

439. Ia o parte din imperatie, dupd
mrtea tatalui WI. 439. Se indreaptd
spre Evropa si la el trimite Alaidin
soli. 439. Infra' in slujbd pe langA
Alaidin. 440. Curata de TAtari, tt
Ora lui Alaidin. 440. E pus seraschier peste tote ostile, 8 i dupd
mOrte, e pus fiul ski Osman. 440.
Ereticul. Inima impetrit a Eriticului
LaslAil nu ascultA rugdmintile Jul
Sava. 140. Vladislav inainte de a fi

botezat era eretic i mag adicd

vrAjitor. 141. Iulian Paravat chemA

din surghiun pe Eretici i Epis-

Solonul. 428.

Esyhie. Oculus (ochiu) se citeste la

Ethical spune : Gottbia (Ghetiia) mai

pe urmA s'au chemat Dachiia

Gotthii (Gethii), Dachii. 71.
Mari i netede socotle etymologhicesti (adecd. 01cuitoare de cuvinte ). 102.

Etymologhicesti.

Etymologhii. 103, 104.

Etrnril. Eneas piere in rdzboiul cu

Mezentie Domnul Etrurilor . 96.
Eufrat. Vedi Evrath i Evfrat.
Europa. Vedi Evropa.
Europeesc. De Plinie vor sA died ca
nu cunsce pdrtile europesci. 173.
Eutropius. Veal Evtropie.
Evagrie scriitor in cartea II Cap. 17
vorbeste de Impratul Leon si nepotul sSii ficiorul WI Zenon. 292.

In cartea III Cap. 25, spune c

Theodoric Schytul a prddat Tracilia. 293. In cartea III Cap. 43 aratd

cd Marin Voevodul Jul Anastasie

alt aprins cordbiile lui Vitalian. 313.

In cartea IV la leat 518 spune cd.

Anastasie a murit de fulger. 314.
In cartea IV Cap. 40 vorbesce de
mrtea lui Justinian la 565, Noembrie 13. 325. In cartea V Cap. 1-4

www.dacoromanica.ro

652

INDICE GENERAL

vorbesce de domnia lui Justin nepotul lui Justinian. 326.

Evanghella, vorbeste despre puterea
oi marirea Romani lor. 99, 100. Cu

provkluirile iei a mers St. Pavel

la cetatea Nicopolis, dupfi cum mar-

turisesc faptele Apostolilor.

157.

Alexandru Sever despre legea Evan-

gheliel. 206. Iulian Paravat a scris

sapte carti impotriva Evangheliei

si a Domnului Is. Hs. 252. Intre

biseriei, prin soborul de la Florenta, se face mai lath prapastie
de cat aceia de care poinenesce
Sfanta Evanghelie c este intre
bogat i intre Lazar cel same. 354.

Ca turina porcilor cea din Evanghelie in mare al trecut. 402.

Evarie, domnul Gotthilor, pradeaza
Luzitania. 292. More la 483, in Gallia, dup ce domnise 17 ani, i r-

mane domn. fiul sell Alaric. 294.

Evesin. Masta-i Marea NCgra. 60.
Evdoehia sotia lui Constantin Duca

Evniegiur, ruda a lui Attila, care cuprinde Dachia malurOsa. 289.

&nos. Robil a carora Dornn era
Evnos , se re' sculasera, in Sitilia.
121.

Evpraiotil, familie. 25.

Evrath, rIll peste care voeste s tread.
Traian in contra Armenilor, Parthilor. 190. Traian il face hotar al im1)61'606 Romane. 191. Vasile Mache-

don bate pe Seracheni i ii trece

peste Evrath. 354. Vrnd s-1 treacii,

Suleiman-ah se ineacd in apa lui.

439.

Ewell. Epistola Sf. Pavel catre iel,

jnteleptii lumei, o pun intre apocrife. 172.

Evropa. Nmurile el in comparatie

cu Romano-Moldo-Vlachii. 10. Nemurile ei despre apus. 11. Pradarea

ei de nmurile varvaresti .

12.

Nmurile ei. 13. 0 ingrozisera Bulgaril, Sirbii. Sclavonii, Albanii, Bo-

barbat, dar se castoresce cu Roman

Dioghenis. 384.
Evdoehia fata cea de a 3-a a lui Alexie

hernii si Dalinatil. 20. Despre nipIile

in partile Evropei
despre apus. 51. Despre Schythii
earl Wail rev'ersat peste Evropa,
Asia si Africa. 58. Hotarirea ei, de

dup ce-i fuge barbatul seri An-

Ethicul. 71. Ellenii all stat in ea. 88,

dronic, unchiul iei Isachie vrea s'o

dea lui Stefan, feciorul lui Neeman,
domnul Triballilor 419, 479, 480 si

90. Grecii din Evropa i eel: de la

Troia. 91, 93. Istoria Evropel a lui
Eneas. 124. Cand all venit Slovenii
in Evropa. 132. Stapinirea Turcilor

calca juramintul de a nu lua alt

481.

Evfrat. Vecli Evrath i Eutrat.

Erghenie, voevod al Nmti lor. Bate
de 3 off pe Frantozi. 176.

in Evropa. 170. In ea ait navalit Var-

yarn Crivatului. 174. Sub Valerian

Gallienus n'a femas loc ne cal-

Evglienle IV, papa, a tinut mult la

cat de Vaivari in Evropa si in

Eneas Sylvius. 115.

Evg Ito& papa, a indemnat tOt crestinatatea la cruciade. 389.

Asia. 210. Schythil all prddat in

Evghenie Tiranul a avut resbele cu

ostilor din Asia in Evropa. 224.

Theodosie, spune Socrat ,si Martelus.

Clavidius vine cu ()stile in Evropa,

272.

din Asia. 226. Nu spre ia, ci spre Asia

Evropa. 212. Avrelian a ridicat pe

Romani din Dachia pana la venirea

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

653

pradzd Tdtarii. 227. drodot spune

EITopestl. Nrnurile evropesti. 19, 24.

Ca apa Fasis desparte Evropa de

Ce tOri se cuprind in Sarmatia evropasca. 61. oNgroadele asiaticesti,

Asia. 227. De unde ati npdit Gotthil In Evropa. 259. Attila cu Ordele

lui cuprinde o mare parte din Evropa. 286. Chedrin spune c5. Bulgarii

s'ail ardtat in partile Evropei in

al X-lea si XI-lea an al imp6rAtiei
lui Anastasie. 301. Despre Sloveni
in Evropa. 304. Cnd all venit
Iraclie la imparAtie, Persil despre
Asia si TAtarii despre Evropa, fdcuserd multe stricaciuni. 332. Is-

de cat cat evropesti mai vechi

sunt. 74.
Evsevie, istoric. 54. Serie despre cuprinderea Vithyniei de Dachi. 77.
Despre Traian si crestini. 193. Zice
Ca Traian rspunde la intrebarea
lui Plinie ca s-'1 lase in pace. 194.

Vorbeste de resbelele lui Marco

Avrelie cu Varvarii. 201. Spune c
Avrelie Severus Alecsandru avea

toricii incep a seri, de la 678 si

in camera sa chipul lui Apolon,

despre Evropa. 336. Asupra Roma-

Hristos, Avrarn, Orfevs. 206. Despre

Filip Arabul. 207. Zice cd Filip Ara-

nilor se ridicd d'inspre Evropa,

Bulgaril, Sclavonil i Rusil. 360.
La 1025 impratul Vasile asectend.
Evropa, pled. la Sichilia 378. Evgenie papa indeamnil crestintatea
din ea la cruciadA. 389. De cnd
ail niibusit Slovenil spre ia, s'a
schimbat numele Romanilor. 396.
Green earl se rspindiseril in par-

tile lei, nu se ajuth. 433. E data

unora din frail, de cdtre Ghierai.
437. Inceperea familiei Aliosmanilor

de cari acli tin multe imp5rAtil din

Evropa si Asia. 438. Spre ea porneste Erdogrill. 439. Spre ea trece
peste Bosfor i o prddeaza pnd
la Udrilu, Suleiman, fiul lui Orhan.
440. In ea st cu totul Murad. 441.
In vremea lui Bela IV-a, prfideaz
Batie Evropa. 443. Despre Batie in
Evropa. 446. Bulgaril trecuser de
mult in prtile iei si se luminaserd.

455. Din t6te neamurile Evropel.

numal Romanii i Secuil all infruntat pe barbari. 465. Din ea s'a intors Batie inapol la locurne sale.
478.

Eiropenil. 13. Ellinii europeni. 94.

pul ar fi celdintaiti care s'a botezat.

208. Despre Sapor. 211. Despre Claydie i Cfintilus. 213. Impratia roman la 287. 232. Despre Diocletian

Maximian. 233. Constantin si

Crestinii. 237. Constantin, Gotthii
ei Sarmatii. 238. Imp5ratia lui Cons-

tantin. 241. Gotthii si Constantin

Marele. 245. El spune ch Evsevie,
episcopul Nicornidiii, ar fi botezat
pe Constantin Marele. 246, 247.
Aseinenea spune si Amvrosie, in
oratia la Pogrebanie lui Theodosie,

Ieronim in hronicul sai, Socrates

in istoria bisericeascii, Cardinalul
Petronie, in Respublic. List. 2. 9.
247.

Evstatie, tilcuind pe Stravon, spune:

Hap' aTtntolg Ti Teh rthv orcth Oykiwra
Adtot, zr.d FiTcht.

Alt neam a fost al

Dacilor si altul al Ghetilor. 70.

Evstratie logofdt, vorbeste despre ye-

nirea de curind a Romanilor in

Dachia. 136.

Evtropie. Vorbesce despre Pano-Dachia. 83. Spune cii Traian a stdtut

la imp'eratia Romei pe Ia 98 de ani,

www.dacoromanica.ro

654

1NDICE GENERAL

Romanilor din Dachia in Misia.

dupa nasterea Domnului Hs*. 123.

Despre Traian i supunerea Dachiel.
129, 160. Despre Adrian. 164, 196,
197. Despre numele lui Avgust. 164.
Despre Traian i starea lasatd de

215. Despre mrtea lui A vrelian. 225.

Despre Avrelie Probus. 228. Avrelle Carus. 230. Constantin Marele.

232, 237. Constans. 247. Constantiie.
250. Julian Apostatul. 253. Spune,
causele cari le.ar fi invocat Adrian

Domitian. 186. Despre podul de

pia tra, zidit peste Dunare.188.Despre
&tea trimisa in Dachia. 190. Despre

spre a strica podul, Mout peste

expeditiile lui Traian impotriva

Dunare, de Traian. 280.

Evtyhianil. Sinodul se aduna sa gin-

Armenilor i Parthilor. 192. Despre

orasul natal al lui Traian. 193.
Despre elucrurile, laudele i vred-

dece erezia lor. Capul lor, lera

Anastasie. 312, 313.

Evzoile, episcop ariian. Socrat spune

cii Constantiie s'ar fi botezat de la

niciilelui Tralan*. 195. Despre Marco

Avrelie. 200, 201. Despre Caracala

Gheta.205. Despre Maximin Thra-

el. 250.

Ex partibus aliquid, ex toto nihil. 131.

cul. 206. Gordian. 207. Mesius Dechie.

208. si Gallus. 209. Despre mutarea

F.
Faleihmli se cuprind in taxa de aos. 244.

Omar a murit in etate de 17 luni

Faleiul, pe acolo ail trait Taifalii. 68.

Faraon, imperatul Eghypetului e aco-

gi dupa el a venit Julie Nepos. 292.

Fatilt Sultan Muhammed, fiul lui Almurad. 441.

petit de undele Marii Rosii. 170.

lard el ridicand mai multe care si

carute de cat a lui Faraon prin

spintecatura hainel lui Hs. asa invStatura Domnului &Aland, s'aft

Faventia, cetate, era batuta de Frederic al II-a. 451.

Favsta fica lui Maximian, sotia lui
Constantin Marele. 233, 247. Da pe

fata planurile tatilui WI, de a o-

pornit. 349.

Fasis, apa. Pe aci spune Zonoras ca

au trecut Tataril. Turcil o numesc
Tiflis si desparte tara Giurgiilor
de Armenia cea mare. 227. Irodot
spune cii ar fi despartit Evropa de
Asia, iar nu Boazul de la Tarigrad.
227. Pand la cetatile de pe langa
ea, se intindea prima divisiune a
imperiului lui Constantin Marele
242. Ea curge prin tara Giurgiilor
si se cheama Tiflis. 242.
Fasticulile Skull, scriti ea Leon cel

mori pe Constantin. Pentru al face

pe plac, sotul s'eft se preface ca

persecutd pe chrestini. 234. Mama
lui Constantin, Constantile si Constans. 247.
Favstus, pastor, gaseste pe Romulus si
Remus, si Ii ia cu sine de-1 creste. 98.

Vine cu Romulus la Numitor i ii istoriseste gasirea i cresterea lor. 98.

Funtilna. Pana la fantana srelui a

inaintat Alex Machedon. 88. Povestea despre zidirea unel cetati,

www.dacoromanica.ro

655

INDICE GENERAL

din causa produceril unel minuni

la o fantana. 158. Comparatie cu
darea luminel la orbi, de fantana
Soloamului. 197. Fantana basnelor
lui Simeon si Misail. 458.

Federat. ImpSratul a dat Herulilor

cate-va locuri in Dachia. Din el
unii s'au inscris in isvodul ostenilor Romani si s'au numit federati
adicd in credinta luati. 319.

Felix Ica, papa, a avut pe Eneas

tor. El recomanda pe Alexie, Venetianilor 010 Balduin. Dupa pofta

lui, Balduin plea din Venetia spre
Tarigrad. 420.

Filip. Lucrurile lui, Plutarh le scrie

duph 400 ani. 300.

Filip Arapul in timpul lui se pornenesce, ea Gotthil a trecut in Misia

din causa c n'a fost bine pazitil
Dundrea, de aceea trimete pe Dechie care afland vina Slujitorilor

i-a dat afar si

Sylvius ca secretar. 115.

Felix, (mem aliena facinnt perienla eantam. 423.
Fezulanti, muntil unde Stilihon a omo-

rat pe Radagaizus. 274.

Ficloara. Petavie insSmnd crdila Fran-

tuzasca a fi inflorit pre la anul

de la naster Fi6oarii. 420, 11. Valerie Flaccus i Clavdie Martelus

ail fost tin einst6 Boeriii, ce zic

Tinsoria*, cu 326 ani inainte de

el

ail trecut la

Gotthi, cari cu sfaturilelor ail fdcut

mare stricaciune in Misia. 207. Slujitorii loll ridicat imparat pe Me-

sius Dechie. Filip auzind acsta

merge cu 6ste contra lui si este
batut i omorat la Verona. Petavie

spune ed el a murit la anul 249,

Evsevie si Orosie zice ea el ar fi

nasterea fi6oarei v. 119. In 25 de

cel dintait care s'a botezat. 208.

voevodul lui Justinian, scrie
Theofanis i Chedrinos este trirnes

ani a imparatiii lui Avgust coO

de el cu porunca de a omora pe

naseut domnul i mantuitorul nos-

toti locuitoril Cramului, el omra

cati-va insd Cramenii princlnd de
veste fug la Cazaril. El trimete la
Tarigrad 73 de mil de vase pline
cu copiii Cramenilor fug furtuna
II ineaca. El este triunes a cloud
rd de catre Justinian contra lo-

tru Is. Hr. din duhul slant si din

Manila Fioara. 164. Iraclie si-a pus

ata nadejdea in mila prea Curatei

Ficirei. 333. Const. Pogonat cu
ajutorul prea curatei ficirei supune

pe Seracheni. 337. Damaschin se

jura ca va scrie pentru laudele lui
Dumneclii si a xnaichil fecirei
de-i va vindeca slutila. 344.
Fievii, in Ard61 inainte de Dachl. 68.
Fileatina, loc unde alt ajuns Tatarail,
scrie ZOsim. Se afla apr6pe tle Vizantie. 211.

Filip, vine la 1197, in loeul fratelui

sell Henric. El avea sotie pe Irina
fata lui Isachie Anghel. 411, 420.
La el trimite Isachie, pe fiul sail
Alexie Anghel, ca sa-1 trimitil aju-

Filiple,

cuitorilor Cramului, Ins ei in unire

cu Cazaril bate pe Filipic ; in urmil
el se impaca cu ei i alegandu-1

imprat merg cu totil la Tarigrad

pun maim. pe Justinian si Ii taie
capul. El e prins de &dire Rufus
care il sc6te ochil. El a imparatit
un an si 6 luni. More la anul 713.
342, 343. In timpul scrie Zonora crt

Bulgarii pradand Thrachia a pustiit tot pand aprpe de Tarigrad.

343.

www.dacoromanica.ro

65e
Fl lippl.

INDICE GENERAL

Slujitoril lui Gordian dupd

adus iisele la Roma a ri-

ce i-ail

dicat o piatrd cu inscriptia Dumnecleescului Gordian, biruitorul Per*nor, Sarrnatilor, Gotilor, Ghermanilor, iard nu biruitorul Fillippilor,. 207.

Flae batman, odiniOrd la gurile Dundrel, cu 132 ani a. Hs. 72. Merge
cu rdsboiul in Sardia. 63 ; face Duna-

rea hotar al Romanilor, gonind

FIlippopolls, cetate in Thrachia. State le

pe Gheti dincolo. 77, 78. A venit

din Italia inaintea lui Traian in
Dachia i dup nnmele lui Romanii
s'ail numit Vlahl. 110, 129. 159.
Eneas Sylvius zice ea' dupd numele

dimprejurul el, aunt lovite de Isa-

seti, Dachia s'a numit Flachia si

chie. 406. De aci Isachie merge spre

Triadita. 406. La 1191, aci vine Isa-

in urmd Valahia. Vornicul Urche

Filippo lls. 64.

chie din Tarigrad. 408. Pand la ea

isbese Vlahil. 409. Aci pArdsete
stea pe Hatmannl Camize. 412.
Aci arat Joan Alexie, mult sirguintd. 413. Spre ea, era trimis Isa-

zice asemenea. 113. Strdmoeii ai lui

Flaccus Gretin, s'a luptat eu Ghetil

i-a biruit ei a stdpinit malurile

Dunfirei. Pe el il glorified Ovidift

in serierile adresate lui Flaccus

Gratin. 117. Lui, de diferitl scriitori
s'ail dat numele de Valerie, Fulvie

chie Sevastocratul, contra Vlahilor.

417. Aci vine cu oti1e Ion Alexia

la 1206. 431. Aspiatis era mai ma-

si Latie. 124. Oviditi ne spune eh

rele iel 431. E luat de Murad. 441.

Filippopolitana, provintie, e data in

grija lui Constantin. 408.
Filist, e osindit de Iosif Iudeul. 173.
Filomiris, hatmanul Gotthilor, cand
a pornit din Scandinavia. 73.

nu cu Dachii ci eu Ghetil a avut

r'esboid. 118. El daed a biruit pe
Ghetii, trebue dupd obiceia sa-1 fi
numit Ghetianul, dar nu ca Ghetia
sa se numsed clupd. numele lui Flachia. 119. Carlon i Topeltin de
Media zie ed. : Cine zice Ca numele

Fi Ion, istorie Iudea, scrie in Ellineete.

Moldovnilor ei al Muntnilor este

300. 4,11o; d 1:11kraw, Tao; 6 Zweetizils,

dupd numele Hatmanului Flac,

spun basme,. 123. Sarnitie e de

i) dOuce, priiatinu-i
Platon, prilatinu-i Socrat, Irish' mai
prilatinu-i adevdrul. 10, 116.
Filosof. Catastihul filosofilor, poeticilor. 53, 65. Zamolxis. 73, 77. Socrat.
86. Plutarch. 87. Veil Greco-Romanilor, dupd socoteala filosofilor.
89. Marco Avrelie.. 199, 200, 202.
161.1 yieLlov cpc11)

Filosofil fisiceL 260. 0 axiomil a

Filosofilor : ridicandu-se pricina
se ridied ei fapta.... 392.
Fines, cetate tinutd de Romani. 474.
Finiesil, alt scris istorie dupd Haldel,
ei alt imprurnutat Elinilor slovele 58.
Fisiel. Filosofii fisiel. 260.

pdrere c din numele sea, a devenit

schimbandu-se graiul, Valah, Vlah
ei Voloh. 124. Diferitl seriitori ii
numese Valerie, Lutius i Fulvie.
124, Iflac nu e de la Flac. 125. Fost
consul cu Stipion Africanul cu sute

de alli inainte de Avgust. 128. A

comandat Wile in Misia contra

Ghetilor cu 130 ani inainte de Avgust, spune Calviz. 130. Sarnitie
cliee di tot acest Flac a fost hatman
pe vrernea lui Avgust. 130. Pdrerea
celor cari nu adue pe Romani nici

de la Flac, rad de la Traian. 135,

www.dacoromanica.ro

657

INDICE GENERAL

spune c slujitoril

au omorat,

Flae, in low de Vlah. 307.

Flachia. Numire data Dachiei. 111,
112. Eneas Sylvius spune ca e de
la hatmanul Flaccus, acsta numire.

dupa 60 clile. 226.

Foca Tirana'. 330. Oetenii ii aleg de

113, 114, 116, 117. Se dovedeete Ca

grad unde se incoronza. Mavrichie

Dachia, nu se putea nurni Flachia

dupa hatmanul Flaccus. 118, 119

fuge. El trimite la Halchedon

Flachia n'a fost un nume al Dachiel.

ochilor if omrd trei fii. El imphrateete 8 an!, in timpul lui nu s'a

intimplat nimic in partile nstre.
331. In. timpul lui, Pereii luasera
Ierusalimul, Eghypetul ei Alexandria i ajunseser Oita la Halchedon, el cere ajutor de la Iraclie cel
batrin guvernatorul Africei, care
trimite pe fiul lui Iraclie la Tari-

122, 123. Numele ei este napaste

pentru Dachia. 301.
Heeled,

veche familie la Roma, din

earl se tragea Gretin, caruia ii scrie

Ovidie din Pont. 72. Era una din

familiile cele mai marl i cele mai
de frunte. Familia Flachilor, incepe
de la anul 326 cu Valerie Flaccus,
ei se terrnina la 17 d Hs., cu Pom-

ponie Flaccus Gretinus. Numara

21 consull. 119, 122, 123. Se numiail

dup5. parerea lui Sarnitie locuitoril

cari erail in Dachia. 124.
Flacus. 113, 117, 118, 120, 121. Vedi

Flac i Flaccus (urrnator).

Flaccus, fiul lui Valerie Flaccus, pentru

el Titeron a tinut o cuvntare. 121.

Flaccus Graecinus, VecliFlaccus Grefin.

Flaccus cretin, consul la Roma. 77.

'1

imprat, el indata plea la Tariei

aduce pe Mavrichie, cdruia inaintea

grad, care prinde pe Foca 0'1 0m6ra. 332. Dupa el vine Iraclie. 332.
Fonteus Agrippa, Hatmanul Romanilor

din Misia a fost omorit de Sarmati

and aft trecut Dunarea. 165.

Formund, feciorul lui Marcomir a pus
inceptura craiiI Frantii. 277. Dupa
el vine fiul sail Clodie. 277.
Forul lul Cornelie, unde Alaric s'ar fi

cununat cu Plachidia sora lui Arcadia ei Honoriii. 276.

Lui ii adresza Ovidie, scrieri. 128,

130, 117. Este al 21 consul din familia Flacchilor. 122.

Forum R,omanoram, era numit tirgul

Romanului care e pe apa Moldova.

44.ttittovat'tecs, cliceati Grecii, Banului.

Fotie. Patriarh se crth cu Ignatie.

469.

Flandrht. Graf de Flandria era Bal-

471.

353, 354. Vladimir ii cere mitropolit

ei preotl. 373, 374.

Frallat, voevodul Gotthilor, ce a bi-

duin. 420.

Florentina. Se mentionza intr'o inscriptie gasith la Galati. 161.

Florentia sinodul de aci, despre el
scrie Zugropulus. 354.

Florftan, fratele lui Clavdie Tatitul,

voeete sa ocupe tronul fratelui sti
dar nu e primit de 6ste, care alege
pe Avrelie Prob. El de indignare,
Tel deschide singur vinele. Zosim

mit pe Gaina. 274.

Franchil. (Ghermanii) la apa Reenului. 76, 269. Craiul lor, Merovic,
se insoteete cu imp5ratul Ramului

contra lui Attila. 288. Se bat in

campiile Cataloniei, cu 90,000 Ghependi. 288.

Francia. Vedi Frantia.

Franconiia. Intre ea, Brunsvig, Hassia
42

www.dacoromanica.ro

658
ei Misiia,

1NDICE GENERAL

este Thuringhia.

285.

De la Craiul frantuzese cere Bela

Franconia era locurile numite acum

Vestfalia, Frizia, Saxonia, Turingia,
Hesia tji Mesnia. 277.
Franghipanl. Comesii lui, vin in ajutorul lui Bela IV-a. 451. Lor le dd.
Bela, multe locuri in Ungaria. 451.

Grecii, vorbesce Bonfin. 898.

Frederic, duce al Austriei, avea pizm

Frantia. 11. In ea a dus Iraclis pe

pe Bela i Il jefuesce de ttd ave-

Troadenil robiti, fondfind cetatea

rea. 450.
Frideric, tatd1 lui Henric al VI-a, su-

Alexia. 91. In ea s'a ndscut Petavie.

177. Ghermanii Frantil. 211. Crdia

Frantiei e mdritd de Clodie. 277.

Hronicul Frantii la 805. 351.

ajutor. 450.

FrAncii. Cu ei s'ati luptat romdnii.

376. Ei luaserd de la Greci Tanigradul i despre resbiele lor cu

ferise rkitati de la impratii Tarigradului, cnd trecuse la Palis tina. 411.

Franta Protovestiarius, scriitor cull&

Frederic H-a impdratul apusului. La

te pe Romnii din Dachia sub

el cere ajutor Bela IV-a. 450. El

numeIe de Vlahi. 166. Nu pornene0e

avend fesbol cu Papa, trimite contra Tdtarilor pe fil s61 Conrad i

Henric. 451. Feciorii s61 II opresc
pe Batie i unil scriitori spun c

nirnic despre inceputul Romanilor.

157.

Frantil. Pentru invingerea lor, Maxirillian face triumf la Roma. 233. Ei

Batie ar fi murit in acest rsboi.

ascultd pe Paravat. 251. Sunt bi-

451. Bdtea cetatea Faventia, contra

ruiti de Vandali. 275. Vin la Sicainbria, chemati de Attila. 287.

FrantozascA Crdila Frantuzascd a inflorit pe la 420 de la nasterea Fecirel. cGallia, adicat ara Frantozasca .
12. Vecli Gallia. Scriitorii Frantu-

Papel. 451. Trimite un ajutor lui

ze0i ne aprd. 24.

Frantozl. Pentru neamul lor, de unde

ie, se cearth scriitoril. 11. Ei s'ar

fi ndscut din Troadeni. 12 Sunt
numiti Val0 de Leunclavie in
Pandecte. 159. Tara lor, orinduiala
cereascd, o d pradd. 170. Sunt

batuti de 3 orl de Nemtil comandati de voevodul Evghenie. 176.

Stdpinirea Gotthilor se intindea

inainte de resbelul Italiei, de la

Bela, ca s se pcitil intrce in Ungaria. 451. In al 31-a an al impdrdtiei lui Bela IV-a, se intrce in

Ungaria. 451. El n'a Urea giurdmint ca de sabia sa sd nu mrd

om. A fost pe timpul nvlirei lui
Batie. 459.

Fretenii. Despre un sol al polcului al

clecilea augustesc al fretnilor. 161.
Frighia. In ea face imprdtie David.
427.

Fritigliern, trece ca priiatin prin Dachia. 17. Domn al Gotthilor, cere

lui Valens, protectie. 266, 262. A

fost invitat de Lupitin, cu gdnd

sii-1

omre. El scapd omorfind pe

tam Frantozilor pdnd la Sirmium.

Maxim 0 pe sotia lui, earl erad

267. Clodie a ldtit Cria cdreia acum

il clic a Frantozilor. 277.

ordnduiti sd-1 asasineze, i apoi

prddzd Dachiia, Misia i Thrachia,
spune Bonfin. 257, 258. Se cre0i-

Frantuzese. Mai maril nmului Irantuzesc s'aii ndscut din Troadeni. 177.

nzil ;

el se impacd cu Athanaric

www.dacoromanica.ro

INDIC& GENF RAL

659

pre aceetia ne pomenesce istoria

s fi avut resbele cu Ghetil.

prin mijlocirea episcopului Ufila.

262. El fiind impins de Huni trece
in Thrachia. 264, 268. Se reseed./
impreund cu Athanaric contra lui

Fulvins Flaccus din familia Flacchilor, a fost consul impreund cu Cornilie Lentulus la anul 253 an. Hs.
In vremea lui s'aft inceput r6sb-

Valens ci-I omrh.. 264. Radagaizus

este o rud a lui. 266.

Frizie, locuitoril de aci se nurnesc

iele cu Liguril 0 ail tinut 80 ani,

Franconii. 277.
FOP. Ivon in Hronicul bor. 277. Attila poruncesce Hatmanilor s

dupd cum spune Livius. 120.

Fulvius Flaccus, din familia Flacchi-

mret in contra bor. 285. Sunt bd-

anul 222. A mers cu Oste asupra

bor. A fost consul cu Manlie Torcvat

tutl de dttre Gothofred domnul

Boilior. 120.

Davilor. 340. Dupd mrtea lui Gothofred el se linietesc. 349.

Frizil. Vedl Frijii.
Fulvie, nume care se d de scriitori,
hatmanului Flac. 124.

Fnlvius Mac, din familia Flacchilor.

Fulvins a fost consul impreunh cu

fratele sii Manlie Alidinus Fulvilanus. Livius ne spune despre

lor, a fost consul cu Calpurnie

A fost consul cu Clavdie Pulher, an.

210. A purtat r6sbie in Africa,

(WO cum spune Livius. 120.
Fulvins Flaccus, din familia Flacchi-

Piso la anul 133. a. Hs. 120.

Fulvius Flaccus, din familia Flacchi-

dinsul c aetigand o btae in Spania, a vrut s Led o capiete forte

frurneisit 0 de aceia ia nisce lespedi de la capietea Junonel care se
numea Latinia din Brutia, pentru
care Senatul 11 osdndesce ei el se

lor, a fost consul cu Cornile Stipion Africanul la anul 132 a. Hs.

splinzurd. 120.
Fulvins Flaccus. Face r6sboiii cu Ghe-

spune Orosie, iar Onufrie scrie Ca

a avut resbele in Elyria i biruind
s'a intors la Roma in triumf. 121.

120. Pte de el vorbesce Ovidiii in

scrierile sale. A avut r'esboi in Sicilia cu Robil resculaCI earl aveati

domn pe Evnos, dupd cum ne

til la Sardia. 63. Acesta ar fi cel ce

a fost consul cu 132 ani inainte de

Fulvins Flaccus, din familia Flacchi-

lor, a fost consul cu Platvie Yv-

Hr. 72, 7 i. Cornparam Fulvius Flaccus, colegul lui Scipio Africanul, la

setts, la anul 123. Tit Livius spune

pag. 120 0 121. Fulvius Flaccus

c s'a luptat 2 ani cu Liguril

ar fi acel hatman Flac. 122, 123,

i-a supus. 121.

ei

Fundian. Hronicul fundian despre

luptele Vandalilor, Sorabilor i Slovnilor, la 874, cu Ludovic imppratul apusului. 354.

124.

Falvius Flacons, din familia Flacchilor a fost consul cu Clavdie Cavdexi la anul 262 an. Hs. 119. Des-

G.
Gadurion. De aci pnii la Ulissopolis,
sthpAnea hatmanul Godila. 315.

Gallia, era credincios lui Arcadia,

apol s'a invoit cu Gotthli din Ili-

www.dacoromanica.ro

660

INDICE GENERAL

ria ca sa ia Tarigradul, dar voevodul Fraitat cu o parte din Gotthil il bate pe marea Elispont, el
fuge spre Dunare, dar este prins

Face Chesar pe Lichinie. M6re la

311 d. Hs. 234. Serie lui Constantin

Hlorus, sti persecute pe crestini.

234.

si omorat de Huldis domnul Hu-

Galerins. Vecli Galerie.

nilor, care ii taie capul pit trirnite

la Tarigrad. 974.

Gallia adecd tara Frantozasca.. 12.

Gaison e trimis de Magnentiie Comes,

Avrelie Severus Alexandru. 206. In

ea patrund i pra.deaza Ghermanil

la Muntii Pirinei, ca s omoare pe

Constans. i 11 ornra. 248.
Galata, oras Turcesc. 131. Pe domnul
iei, Turcii Ii numesc Voevod 131.

Pe apa Renului a avut fesboae

Frantil, pe vremea lui Gallienus.

ian. 158. Cantemir, a cdutat la Gher-

211. In ea cuprinde Probus, cetti,

scrie Vopiscus i Evtropie. 228.
Aci sant chemati Vandalii sub Honorie. 240. Facea parte din imperiul Apusului. 242. Ea cuprindea
cria Galiei, Ispaniei, Britaniel
Ghermaniei i avea 17 provincii.
242. Si din ea yin representantil la

ghina langa Galati piatra cu in-

sinodul de la Sardia. 250. E pra-

Galatiia. Zonoras spune eh a fost

pill:lath' de 'Mari. 227. Danastana
este intre Galatiia i Vithinia. 253.
Galati, oras, acolo s'a gasit pietre cu
inscriptiuni in care se lauda Trascriptie amintith de N. Costin. 162.
Pe aci vine Cantemir de la Andrianopolis i trece Dunarea. 248. Gherghina era putin mai sus de Galati.
248. Aci Prutul da. in Dundre. 269.
Gallitia se numea i tinutul Galatului. 468.
Galba vine la imparatie dupd Neron

pe care '1 omra Salvius Otho la

69 d.. Hs, 164.

Galerie, hatmanul, bate pe Bastarni,

Carpi si Sarmati. 232. Chronicul
lui Rictiol arat aceast biruinta la
295 d. Hs. 232. Constantin Marele,
prinde vitt pe domnul Sarmatilor
si ii aduce inaintea lui Galerie, scrie
Evtropie. 232.

Galerie Maximian. 230. Pus Chesar

impreund cu Constantin Hlorus,

de cdtre Diocletian si Maximian.
El ia fesdritul. Ca sa fesbune pe
Severus, ucis de Maxentie, vine cu

6ste asupra Romei, dar neputand

face ceva, se int6rce in Illiria. 233.

data de Alemani pe vremea lui

Valentinian. 254. Supusti de Gotthil

formza impreund cu Ispania si

Africa irnparatia Visegotthilor. 266.
Aci all venit i Gotthil de sub sta-

panirea Hunilor cu Domnul lor

Verintudis. 269. Gotthii au trecut

Dundrea mai sus de Dachia cand

all venit in ea. 273. In ea a intrat
Vandalii impreuna cu alte popOre.
275. Pe ea a coprins'o Vandalii gi
Svevil in acelasi an in care nava-

leste Alaric in Italia spun Idatie

ai Isidor. 276. Prosper spune cii
Gotthit irnpreund cu Athaulth a
trecut in ea. 276. Cralia ei. 277. Din

ea, chiama Valentinian pe Aetie.

284. La hotarele iei, pe Ren, este
Colonia Agripina. 285. Pe timpul
lui Attila, o stapaniair Gotthil. 287.
Craiul Gotthilor din ea, era Theo-

doric. 287, 288. Attila e rugat de

Ghenseric sa goneasch pe Gotthi
(tin Gallia. 287. Jumatate din ea

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

promite Attila lui Theodoric. 288.

Din Italia, Attila intra in Gallia.

289. In ea domnise Evaric 17 ani.
294. Unit' dintre Gotthi, domneail
linistit in Gallia. 294. Arnulf craiul,
indmna pe Bulgari a prada Ghermania 0 Gallia. 355.
Gaulle, lui este vindut Dechie impreuna cu fiul sell de catre sotia sa,
dupa cum afirma Zosim. 208. El
vine la imp6ratie clupd peirea lul
Dechie. El se mai numea Trebonianul. El platesce banii Ttarilor ca

s nu mai pradeze, insd dupa ce

s'a inters la Roma, ei ail prdat
Dardania, Thessalia, Thrachia si
pada la Machedonia ; Galie trimete
pe hatmanul Emilian, care ii birue
zice Zosim, Victor si Orosie. 209.

Zonora spune Ca Schythil aii na-

vlit pana in Italia 0 el este nevoit s platsca banii. Emilian bate

pc Schythil i 6stea II tidied imp'erat, Galie vine impotriva lui i
este omorat. 209, 210.
Gallillau e numit Hristos de Paravat.

661

i Iraclian, cu viclesug
ucisera pe Gallian, la Medielan,
dupa ce impartise 7 ani cu tatal
seti, iara singur apr6pe 8, la anul

Macrian

268 d. Hs. Martie 21, Rind de 50 ani.

Dupd el unneaza. Clavdius. 212.

Gallitia. Oral al iel se intituleaza. An-

dreas, in diploma sa. Ast-fel s'ar

fi chemat Valachia Mare din Marea

Neagra pand in Tisa, scrie Sambutie. 446 Ast-fel spune Leunclavie

in Pandecte, c s'ar fi chemand

Vlahia. 446. Oral al iei, se intitulzd

Bela IV-a. Ea ar fi Valahia, 952.

E enumerata intre tarile stapanite
de Ungaria. 469.
Gitansea, cetate supusa lum Prus. 371.
Gdighilil, domn al Vandalilor. 275.
Georgia. Vedi Ghiurghia.

Germania. Vell Ghermania.

Gbermania ce se chiama CattiiL Nina
la ea se intinde Sicambria. 287.
Germanil. Vedi Ghermana
Gheiza fratele lui Solomon, crai unguresc. 144, 147.
Gheiza al 2-lea, fiul lui Bela 2-a. 442.

252. Paravat ii striga cand era sa

Intre el 0 intre *tam, se pune un

mra : cBiruital Gallileanule . 253.

Ladislav al 2-lea. 442 Fiul seil este

*tefan al 3-lea. 443.
Gheiza, craill unguresc, m6re la 997.
374. El aduce pentru botezul fiului
sail pe Adalbert, episcop de Praga.
375. Feciorul lul, este .tefan. 442.
Coleman craiul, este feciorul lui

Gallilieni, sant numiti cre0inii de Paravat. 252.

Gallienus, fiul lui Valerie. E luat to-

varas la imp'eratie, de tathl sea.

210. Voeste s rescumpere pe tatal

sea de la Per0. Dupa mrtea tatalui sell, rSmane singur imprat

0 se da desfatarilor. Tataraii si
Ghermanii Frantii, patrund in Gallia, pe timpul sea, Cattii i Saxerni
in Italia, Gotthii, Schytii in Gretia

i Asia mica, iar Svevii asupra

Gheiza. 442.

Gheiza, murind fiul sea d de blind

voe scaunul vrului s'ea Solomon.
383. La 1074 goneste din domnie

pe varul sail Solomon. 387. Era

feciorul Belli. 442. Fratele sOIl e

Panoniii, la 265 d. Hs. 211. Zonoras

Ladislav. 442. Vladislav

spune ca pe vremea lui, Dachiia

era locuita de Romani. Hatmanil

WI, II urmza la tron. 444.

fiul

Geografil. Catastihul is toricilor, ghee-

www.dacoromanica.ro

662

INDICE GENERAL

grafilor , etc. 53, 54, 55. Gheograful

rit de Batie. In locul saii, Bade

Stravon a trait pe vremea lui Ti-

pune pe Iaroslav, fratele lui Gheor-

verie. 59. Gheografii cel vechi des-

pre nmurile de la apa Donului

pang la hotarele Dachiel. 61, 228.
Gheografii despre stilpinirea Moldovel. 62. Stravon, vechifigheograf,

despre Dachia. 62. Gheografli de

pe vremea lui Avgust Chesar nu
sciil, cu siguranth, hotarele Dachiel

ghie. 447.

Ghenserie, craiul Vandalilor se incuseri s e cu,Theodoric, craiul Gotthilor,

Wand cu feciorul sail Hunneric,

pe fata MI Theodoric. El sluteste
pe fata lui Theodoric si o trimite
tatalui iel. Temandu-se ca Theodoric sa nu se alieze cu Romanii,

63. Gheografii despre Ghetia si

cheama pe Attila contra Gotthilor.

Dachia peste Dundre. 66. Gheografil

287. El dobandeste vietoril in Africa

Stravon si Dionysie Periighitul,

pe timpul imperatului Anthimie.

despre Dachi. 70. Gheografil si isto-

ricil eel nol despre Dachl. 73. S'a

dovedit, de gheografii cel vechi, di
Dachia era deosebit de Ghetia. 118.
Sarnitie, cu mare necunostinta
gheografilor , confundd Nicopolis

de Hugh' Dundre cu Nicopolis la

care a propovaduit Sf. Pavel. 157.
Certuri intre Gheografi si istorici.
172, 173, 177. Gheograful Stravon
despre Gotta 261. Gluverie urrnand
pe gheografii cei vechi, despre hotarele Dachiel. 264. Dupa toti gheografil cel vechi, Prutul este hotarul
Dachiel despre rasarit. 269. Cetatea
Sardica dupdsocoteala gheografilor,
este Sofia. 284. Sicambria se intinde

291.

Ghenovedii Italieni. El au ajuns la

Chilia. 134. El n'au tinut nici odata Chilia dupd cum zice Sarnitie,

ci Cafa si alte cetti ale Cramului

de pe marginea M. Negre. 134.
Ghependil. 90,000 din ei, se bat cu
Franchil in &Lupine Cataloniii. 288.
Ghepidia, care este Dachia de mijloc.

63, spune Iornand cd se chema

Dachia veche. 319.
Ghepizil, norod in Dachia. 67. Tot un
neam cu Gotthii, Visegothil si Vandalii. 76. Stapinesc Dachia. 78. Sunt

supusl de Probus. Impreund cu

Van dalii, facu sera multd stricaciune.

EiLlocuiail peste muntil Ardlului.

spre rasrit pand la Ghermania,

288. Pe locurile lor ail rasboiil

ce se chiama Cattil, scrie Gluverie

la Gheografi . 287. Gheografii despre numele Valahiel. 304. Ce este

Gotthii cu Sarmatii. 239, 240. Sunt

goniti de Huni, zice Bonfin. 989. La

Rra la vechil gheografi ellinestl.

p endi . 288. Hatmanul Petza, bate

447.

si omra pe domnul lor. 311. Se

Gheorghie (biserica sfintului). Pe cap

trecusera pe lin& ea, li robesc

Vlahil. 415.
Gheorghie Chedrinos. Vecli Chedrinos.
Gheorgbie Paleologul. e ucis de Vlahi.
418.

Gheorghie kneaz al Moscalilor, e omo-

campiile Cataloniii cad 90,000 e Gh e-

insotisera cu Bulgaril. 311. Gliepizil

tineail Sirmiul si WO. Dachia. Dupd

ce Justinian ia Gotthilor Dachia,

Ghepidil iail pe Romani in robie,
0 pornesc sh prdeze impdratia
romand. Justinian nu vrea sa le
mai dea leafd si ei se multumesc

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

cu leafa de pe timpul lui Martian,

scrie Iornand. 318. Ling el se a-

Longobarzii. 318, 319. El tineaii

locurile pe lingd. Singhedin si pre

lingd Sirmid, intre Dundre i peste
Dundre, scrie Procopie. 318. Tara

pe care o stdpinesc ei, Iornand

zice ca o nurneste Dachia cea

663

sunt forte departe unul de altul.

269.

Gherghina, cetdtue ndruit langd Galati, unde Nicolae Costin logofdtul

a gsit o piatrd cu inscriptia : Saver
impdratul Ramului. 162. Cetate pu-

tin mai sus de Galati, unde da

veche, acum se chiamd Ghepidia. 319.

Siretul in Dunare, i unde Theodori

Prdcalabul a 0:sit o monedd. 248.
Ghermania. Suleiman a fost grza el.

Locurile tinute de ei o data in

Ea era la resaritul Dachiel. 63.

Dachia, ail fost peste Dunare in

sus, de la Sirrnium pada' la Singhedin si tth Transilvania. 319.
Cu el, Longobarlii se apuc de

Ghermania lui Stravon si a ha Dionysie Periigetul, nu-1 cea de asta-

veche. 318. Iornand zice Ca Dachia

II. 64. Padurea Hertinel intra in

galceavd i Solil Longobardilor

spun lui Justinian cd Ghepidii, dup

ea. 76. Tatitus* se luptd cu Dachir

in Misia, Dachia, Ghermania si Panonia. 166. iVitic1ii1d i urrnasir

peirea lui Valens, sedeaii despre

Panonia si de frica Gotthilor, nici
o data n'ail trecut Dundrea i cd.

lui se silesc a dovedi c Saxonii,

locuitoril cel vechl al Ghermanier
sunt urmasi al norodului lid Ale-

se Mudd c stdpinesc tta. Dachia.

Solii Ghepiclilor, spun cd ei nu se
laudd cd tin Dachia WA, ci numal
Sirrnid, cu o parte din Dachia. Cer
impdratului dreptate. 319, 320. El
tinea prea putind parte din Dachia.

xandru Machedon. 177. Traian, sta.pinitorul ei. 193. Lichinie Valerian

in Ghermania. 210. Probus i Ghermania. 228. CrAiia el. 242. Attila in
Gherrnania. 285, 286, 288. Colonia

319. Ardlul numal Ghepizil Pat

cuprins. 321. Priscus ord6nd armatel s trcd contra bor. 329. Theofilactos Samocatis, spune Ca Ghepiclii locuiad mai sus de Volohia.
329 Zonora spune ca. Hunil pe care

Chedrinos II nurneste Avari,

au

luat cu sine pe Ghepicll si ad trecut

in Trachia. 333. El tineaii Ardealul.
338. El emir sub stpinirea 1111 Hagan. 329. Cd el ad scos pe Romanii
pusi de Traian in Ard61, nu se and
la nici un istoric. 473.
Ghent', se numeste asta-cli Bogazul,

care inainte se chema Bosforul

Chimeric. 968. Pe aci s'ad aseclat
Pacinatil. 365. Prutul i Gherci

Agripina, din Ghermania, a fost o

rezidenta a lui Attila. 285. Sicambria
e spre rdsdrit de ea. 287. Slovenii
tree in Ghermania. 327. Arnulf

Craiul, indmnd pe Bulgari, s'o

prade. 355. Aci e trimis Alexie
Comnenos, de chtre Balduin. 422,

433. Unul din fratii lui Ghieral,

ia Gherrnania. 437.
Ghermanic, nume dat lur Traian, gi
rnentionat intr'o inscriptiune gdsita in Dachia. 161.
Ghermanil. 11. Sint lAtuti la Becht
20. El nu's asa de vechl ca Romanil. 25. Dupd Dionysie Periighetul,
sint la rdsdritul Mdrei Negre. 61,
63. Nm pe care Pretorie nu'l pune
intre cele Sarmatice 76. Leunclavie,

www.dacoromanica.ro

664

INDICE GENERAL

Vlahil i Ghermanii. 125, 134. Tara

lor, ornduiala cerescA o (IA pradA.

tfindu-se cu fratele sett este omorfit

si maica sa voind
apere, de

170. Scriitorii despre diferite n-

aceea0 lovitura rnesce greU pe

muri, deci i despre Ghermanl. 177.

Ghermanii Catil. 199, 200. Pe unde
locuiair Ghermanii. 201. Alexandru
Sever il invinge 206 ; tot aa. 6i
Gordian. 207. Ghermanii Frantil
pAtrund in Gallia, pAnd la muntil
Pirinel. 211. Ghermanil de la Rhin,

maica sa. 205.

GhetetI. Dachia ar fi cuprins Crile
tutulor nmurilor Gheteti. 67.
Ghetia. Marginele el treceati peste

earl all se numesc Franchl, spune

Procopie Chesgrnul, all fost cel
de cam s'aii lovit, in urmA, Vandalii. 269. La 404, Radagaz, domnul Gotthilor, luAnd cu sine Sarmap i Gherrnam, nAvAlesce in

Despre numele el. 119. Avreleus

Dacul era din Ghetia. 212.

al

DunAre. 63. Cum o all Gheografii.. 66. Ghetthia adeca Ghottiia.

71. A fost deosebita de Dachia. 118.

Italia. 274. La 406 Vandalii, cu Ghermanil i cu a1ii tree Rhinul i intrA

Ghetianul. Aa ar fi numit Flac. 118.

locuiail, duph Dionysie Perilghitis Ia resAritul MAreI Negre. 61,
62, 63. Scriitoril Greci, denainte de
Traian, all scris pe Gheti 0 pre
Dachl une-ori deosAbitl, lara altA

in Gallia. 275.
Ghermanii Catil, in locul lor scriitorul

fie fost pornenesc. 67. Ghetir se

off tot de unii, i tot un nm sa

Iulie Capitolin pusese din grela

pe Dachil, resbelul lor cu Antonie

WO in Dachia gonind nmurile

Pius a durat pana sub Marco Avrelie 199, 200 in contra lor este
trimes hatmanul Aufidie Victo-

tii Nistreni, erau intro Prut

rinnie de chtre Marco Avrelie. 200.

Cel cari all alungat pe Bastarm si

Locuintele Mr. 201. Impreun cu

Saxonil patrund in Italia. 211. Sicambria se intinde de la Colonia
Agripina pAnd unde se ingmana

Herull erati nm cu cel-lalti. 71. Sta-

Renul, iar spre resArit pada la Ghermania, ce se chiamA Catil. 287.

Ghermanic, hatman al Romanilor in

resboiul contra Ghetilor, spune

de acolo. 68. Tiraghkil, adicA Ghei Ni-

stru. 68. Unii II socotesc de un nm

cu Dail i Dacii, altil deosebill. 70.

bilindu-se in Dachia, Pair schim-

bat numele in Dachii. 71; iar cel

ce n'aft venit aci, s'ati numit tot
Ghee. 72. Istoria romana pomenesce de rsboiul lor cu Romanil,
inaintea lui Avgust Chesar. 72. Ingrozitl cu sabia de Flac. 72, 117, 118.

Nu se amestecafi nicl cu Mesil nici

Dion. 128.

Ghestiblind, al 3-a cral dac, pe vremile lui Tiverie impArat. 79.

Gheta impreuna cu fratele seil Ca-

cu Thrachii. 73. Aceia0 semintie

1 cu Gotthil, Visegothil i Ostrogothil. 73, 74. Numele lor e din
cele mai vestite de la Dunare, M.
NOgr i CaspicA in sus. 76. S'ail
intins de la hotarele Hertink pAnd

racala vine la imparatie, dup mrtea tatAlui sil Septimiu Sever, cer-

la Dachia i gurile Dunril, locuind

cu Ghetii i Sarmatii. 76. Cu Mesil,

Ghermanos, voevod, care era trimes

impotriva Sclavinilor, more, la 561.
317.

www.dacoromanica.ro

INDIC& G ENER A L

665

Dachil i Vevrichii, cuprind Vithy-

Ginghiz Han. 435 Se numesce Octal,

nia. 77. Cunoscuti de Romani sub

consulul Stipion i Flac. 77. Goniti
din Mesia de Flac. 77, 78. Numele

fiul lui Ginghiz. El ea si cum ar

fi fost monarhul lumei, d unora
Asia, altora Evropa i le ordona

crfiiei lor, s'a curmat. 78. Istoria

ne spune ca el ar fi avut resbie

sti supue rile oranduite. De la el

rman Hanil Cramesci. 437.
Ghilianului, tare. Pena aci ia in sta-

cu Fulvius Flaccus. 120, 122. Dup

parerea lui Sarnitie, sint goniti

din locurile lor, de Flac Hatmanul,
cu mai multe secole inainte de Av-

gust. 124. Locuiail pe laugh Dunere. 125. Sarnitie dice ca din el

se trag Romenii. 128, 130, In contra
lor a comandat hatmanul Flac cos-

tile Romane eu 130 ani inainte de

Avgust Chesar. 130. Eraii pe tim-

pul lui Avgust in Dachia, cand

Venire Peter Alexievici. 438.

Ghiula, hanul Unilor, nevelesce in Un-

garia pe thnpul lui Solomon. E

Mut de Solomon si de fratii sei
la cetatea Doboc lenge muntele
Herlern, dice Bonfin. 145.
Ghiurgia san Iberia, aci este isgonit
Papa Clement. 193.
Ghiurgii, fac parte din Schytia. 60.
Ghlurgiiased. Acsta se prinde ca cum

Stravon a scris Geografia sa. 130.

ar dice Tiganul Ca este parinte

Sarnitie spune c ei erail impreune cu Dachil, Itali, Greci i Slo-

Iudeultri, i precurn limba arapasca

este din cea Ghiurghased scornita..

veni in Dachia. 131, 132. Au locuit

irnpreune cu Dachil Iii locurile
unde acum locuesc Valahil, spune
Bonfin. 158. Cine este adeverat
Ghet ? 177. Sarnitie despre el. 221.

Asupra lor trece Probus. El treesc intre Nistru si Don. Probus

11 bate. 228. Sarnitie spune ce Pro-

bus s'a versat cu urgie asupra lor.

El erau Sarmati. 228. Iohan Bun,
spune din Gluverie, eh id ati fost
locuitoril Munteniei, Moldov el si Ardialului, i Romanil, lor le-an dis

Dachi. 304. Mundon, domnul lor,

intrase in Machedonia i Thrachia
si bate pe Anastasie, care domolesce pe Ghettii, cu argintul. 312.
Unindu-se iares1 cu Bolgaril, predze Illiria si Gretia, la anul 530.
316. Mundon voevodul lui Justinian,
11 bate. 316. Ghetii ail locuit odate

unde locuesc acum Romanii. 464.

Ghierai. Asa se numese urmasii lui

101.

Gingliiz, han Tdthresc. 435. Anul eel.

rue lui, unil scriitorl il pun 617 de
la Muhamed. Atunci ar trebui ca
egirile lui, se fie mal pe urma de
cat ale lui Suleiman. 436. Mai in

urme de cat el, cu cati-va ani a

esit Soliman. 436. El a esit la 608,
anul hgirel, care e de la Hs. 1212.
Esirea lui, e pug la 1202 de &etre
Patavie. Ese cu o multime de Te-tan spre Persia si cuprinde ceta-

tea Belh, in Horasan. 436. Step&

nesce Persia, 12 ani, si more, Idsand pe fiul WI Octal. De la ficiorul
lui, rman Hanil Cramesci. 437. Pe
vremile child cuprinsese el Persia

yin Oguzii spre impdretia Ozbecului 439. De ce fecuse el, aude

Suleiman *ah. 439. De el erati ulu-

41 Persil. 439. Patavie pune anul

esirel lui Genghiz Han, cu 39 ani
mai pe urine. 447.

www.dacoromanica.ro

666

INDICE GENERAL

Giundogi, fiul lui Soleiman ah. Impreund cu Dum dar, pornesc spre
rdsdrit. 439.

armatd din apus mergnd contra

Turcilor. 388. Se face impdrat in

Julia, nepta lui Avgust

Godighilil, domnul Vandalilor, care it'd-

Chesar, thrdse dup ea, in clesfraii

vdlesce la 406 impreund cu. Alanii,

Ghermanii, Cvaclii in Gallia. 275.
Godila hatmanul, stdpfinea de la Ulissopolis pnd la Gadurion i e trimes de Justinian in contra Hunilor.

Guyanese.

si pre multe D6mne

upftnse

Romane.. 117.

Giurgeased, tard, prin ea curge apa

Fasis. 242.

Giurgil. Tara lor e despdrtitd de Ar-

menia cea mare, prin apa Tiflis

sari Fasis. 227.
Glem, apA pe care erau multe cetdti
si se vdrsa in Marea Baffled. 371.
Glieas, scriitor, vorbesce despre cd1u-

gdrirea lui Isachie Comneno. 382.

Aratd biruinta irnpdratulul Dioghenis asupra Turcilor. 386. Glicas povesteste cum Nichif or Votaniatis a
cdlugdrit pe impratul Mihail si pe
impSrdteasa lui. 387.
Gliehirie, se alege imp6rat la 473, si
se incoroneazd in Ravenna. 292. E
scos din domnie de Julie Nepos.
292.

Tarigrad. 388.

315.

Gog. 57. Nm asezat de la Sf. Scripturd, in pdrtile Crivdtului, impre-

und cu nmul Magog, si ambele

shnt de aceiasi origind cu Schytil.
58. Dupa multi invdtati e nin Ungur. 61.
Gomves, oras, fdcut dupd Traian. 322.

Gorda, crdisorul Unilor, care locuia

aprpe de Vosfor, se supune Romanilor si se face crestin. 315. In-

torandu-se in tard, sfarmd bozii

Hunilor, cari 11 omrd i ridicd pe
fratele sell Moagheras. 315.
Gordian urmzd dupd Macsimin Thracul, a biruit pe Varvari si in tiinpul

Glurerie. 53, 61. Geograf, pomeneste

cnd se lupta in Persia fu omorat

de Dachiia. 63. DA hotarele Dachiel.

de Filip Arapul, 6sele lui turd aduse

65, 68, 69. Spune cd hotarele Da-

chili erau din apa Tisel pnd in

la Roma. Varvaril din susul Dachili sunt biruiti de el, in timpul

apa Prutului. 264. Atila a venit in

Thuringhia in a 3-a ndvald. 285.

sett Romano-Dachil stet linistiti in

Spune cd Sicambria se intinde spre

fesdrit, 'And la Ghermania. 287. Din

Gothofred, domnul Davilor, bate pe

Dachia. 207.

el spune Iohan Bun, cd locuitorit

Munteniei, Moldovei i Ardialului

Friji, pe cari ii supune. 349. El

este omordt de chtre al sa Cu
mrtea lui se linistesc lucrurile

au fost Ghetii. 304. El spune cd mai

tirzift, cele trel Ott care compu-

intre Davi si Friji. 350.

Gotila craiul Gotthilor, incongird

neaft Vlahia, iafi numele de Muntenia, Moldova si Ardialul. 305. Ioan

Gluverie in Epitome si istoril spune
cd la 1237, Vlahii i Secuil aft res-

pins pe Tfitarl. 447.

Godefred Billioneus, sub el vine multil

Roma si o cuprinde. 316.

Gotth. La acest cuvnt, Moreri in

Dictionarul se% aduce multe fabule
din Menburg. 221, 263.
Gottliese. Orbinus Raguzdul, spune cd
Romfea si Spatha sunt cuvinte Go_

www.dacoromanica.ro

667

INDICE GENERAL

the s ci. 178. Grutinghii nm Thtresc,

sail cum altil le clic nm Gotthicesc.

271.

Gotthia, adich Ghetiia. 71. Mitropolitul

Cramului se numea al Gotthiii. 263.
Gotthicesc. Vecli Gotthesc.
Gotthicesed. Vecli Lumea Gotthiceascci.

spune in dictionarul lui Moreri. la

vorba eGotth). 221. El trdiaii la
Don. 228. Diocletian II bate. 232.
Constantin il bate, intrnd in Panonia. 238. Orosie scrie ea all avut

rdzbohl cu Vandalii pe locurile

Ghepidilor i biruesc. 239, 240. La

Gotthii. 11. Gine all fost. 12. Ndpddirile lor shnt mai dese sub Gratian.

anul 332, se scold asupra Sarma-

16. Theodosie ii bate. 17. Aceia0.

fiu seil Constantin Chesarul care

il bate, omrd 100.000 0 robe0e

semintie cu Visegothil, Ostrogothul,

Ghetii, Dachii i Dail. 71, 74. Pleacd

tilor. Constantin Marele, trimite pe

40.000. Ei se supun i daft zdlog pe

din Scandinavia sub conducerea

lui Filomini la Meotida 0 sub Zamolxis in Dachiia. 73, unde s'ail

Arcaric fiul domnului lor. 246. In

loc sti trimitd 6ste lui Constantin

numit Dachi. 74. FAceail parte din

Varvarii Grecilor. 75. T6te nor6dele

map, earl se scold asupra Gotthilor

din Dachiia, se trag din iei. 75.

Pretorie spune ca Sarmatii sant

Marcie sd-i scape i el ii pune in

Schythiia, Thrachiia 0 Italia, scrie

Gotthii. 76. Tot un nm cu Van-

Zosim i Ammian. 245. Sub Valentinian prddeazd Thrachia. 254. Valens merge asupra lor i iei nu lasa
pe Valens sd. trcd Dundrea. Valens
il bate. 254. Valens trece Dundrea,

dalii,Visegothil i Ghepizii 76. LungiI pine la Sampson. 77. AU cral

pe Corrilus. 78. Ce scrie Iornand

in cartea lor. 7U, 80. Pada a nu
navali iei Gotthil aii facut 6ste in
Italia, pe vremea lui Honoriii i
Arcadiii. 132. Rzboiul de la Tolosa
intre Huni, Vandali i Gotthi. 133.

Pnd la venirea lor, spune Bonfin,

Dachia era plina de Romani 0 de

Sarmati. 158. Intre altii, Gothii,

pradd impardtia Romanilor. 170.
Despre rdzbele Romanilor cu ei.
174. Pretorie despre Gotthi. 178.

Pretorie in cartea despre Gotthi,

vorbesce de Commod. 204. Mitia
Gothul. 206. Gordian, se intitulza,
intre altele, cu titlul de : .biruitorul Gotthilon). 207. Gotthii i Schythu all pustiit Gracia 0 Asia mica,

in timpul lui Gallien. 211. Navala

lor, in timpul lui Clavdius. 212.

Sint biituti de Avrelian. 220. Ce se

Marele, trimit pe robii lor inargonesce. El rifogd pe Constantin

din noii asupra Gotthilor, porecliti

Grutunghii. ii bate i gonete pe

Athanaric domnul lor. 254. Fac pace

cu Valens 0 se hotdresc a nu mai

cdlca hotarele Romanilor. 254. El
fac multe cdlcdri in Dachiia, dar
nu pot clinti pe Romani. Istoricil
nu pomenesc ea iei sfi fi luat cetati
peste Dundre. 254. Gh. Chedrinos
spune cd. sub Valens, iei all prddat
pi Schythia, nu numal Dachia. 255.
Solii lor, venind in haine terfelite
la Valentinian, acesta, de ciudd Cd
s'a luptat cu omen! aa de nebdgap in seam:CI, leind i apoi more.
255. Ammian spune cd impdratil

stall la socotld cum sd-i tie sub

stdpdnire. 255. Hunil cu domnul
lor Valamir, vin asupra lor i li

www.dacoromanica.ro

668

INIMCE GENERAL

ninth din loc. El cu domnii lor

Dachia a fost sub stdpanlrea lor.

Frithrighern si Athanaric, se nigh

lui Valens si Ii cer protectie. Sint
primitl de Valens care il asazd in
Thrachia. Gotthilor le-ar fi plcut

260. Venind el pte sA fi gonit pe

Romanil din Dachia. 260. Att venit
din Scandinavia si s'ail asezat pe
lnga. M. Balticd, in urm in Schythia pe Idnga Marea Neagrd. 260.
Cei de la rdsdrit s'ad numit Ostrogotthi cu domnii din familia Amalitilor. 260, 264. Cel de la apus s'au

sd sacra' in Dachia, Valens nu vrea.

Ei n'afi avut loc in Dachia. Mai

tdrziti iei pradeazd. Dachia. Tree
in Thrachia i Hunii re'man pe lo
curile lor, peste Nistru spre Nipru.
Valens il pune in ceata slujitorilor

si le dd hrand. Lupitin care era

insarcinat sh le dea hrand, fiind
lacom, nu le dd. Tel se revoltd.
Valens le ordona sa treacd Elespontul, la Asia. Ei primesc. 256.
Cer mncare pe 2 lite, dar nu li
se dd. Inconjrd. Udriul, dar neavnd arme, Ii lasd, i intr in
Thrachia pe care o prddeazd. 257.
Asupra lor, Valens trimite Voevozi

cu 6ste, dar Gotthii biruesc. Ia

armele Romanilor invinsl. Valens

numit Visegotthl cu domnii din

familia Valthilor, zice Patavie. 260,
264. Procopie Chesareanul zice ca
pe malurile bltei Meotis s'afiasezat

Gotthil 0 mai departe de er sunt

Visegotthii, Vandalii i alte popre

care mai inainte se chemail Schythil. 261. Stravon zice eh ei au inceput din codrii Hertinii i intin-

zdndu-se alt coprins top muntii

pAnd in Dachia i incet alt ajuns

pand la gurile Dundrii i pand la

Nistru unde alt trait impreuna. cu

qi

Sarmatii. 261. Istoricii spun cd Gotthil nu an avut asezdmint in ostro-

rnit de o sdgeat, fuge la o cash.",

vul Pevchii afard numal dupd ce

urmdrit de Gotthii, cari dati foc

au fost gonitl de Huni. 261. Gotthii

in Dachiia 0 in Trachia. 262, 263. A-

vine asupra lor, dar e invins

easel 0 Valens arde de vitt. Dupd

victorie, iel inconjrd. Udriul i neluandu-1, se due phnd sub Tarigrad.
Jefuese Thrachia, Misia, Dachiia si

mdndou familiile Go tthilor, locuiatt

Pannonia, spune Ieronirn in Hro-

trmurile Mdrei Negre, cdtre Nistru

nicul sti, Ammilian, Zosim, Socrat,

Sozomen, Rufin, Orosie, Theodoric

si dach ar fi ajuns sag trecut Prutul, Iornand ar fi facut vr'o mentiune. 264. Pradati ne opriti de ni-

si Zonara. Se dovedeste Ca iel a

prdat Dachia. 257. Bonfin spunea
ea pe domnul lor Frithighern, Lupitin vrea stI-1 omre. 258. Dachia
rndlurOsh, a fost sub Gotthi. Theo-

pe Cdmpii Tanaii adied de la Don

la Nistru. 264. Ei s'au asezat pe

meni Panonnia,`Thrachia, Misia si

Dachia mdlursd, Gratian trimete

pe Theodosie contra lor, care ii

bate si tdrile prddate le ia de la

dosie marele. rescumpdra tdrile

luate de Gotthi. De frica lor Graf= chiam tovards la imprdlie

el. 265. Idatie spune eh top Gotthil

pe Theodosie. 258. Incephtura nemuluI lor. 259. Unil scriitori zic c

II lasd. In Thrachia, 265. Ei alt tinut

Dachia mfilursd, insd putin timp,

Wail supus lui Theodosie si el pe

unil ii trimite in Eghipet, pe altil

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

cdcl sub Valens ail coprins-o

gi

sub Theodosie ai lsat-o. 266. Radagaizus i Alaric domni ai lor.

266. Procopie Chesdreanul vorbind

669

cu armele. 287. Asupra lor voeste

s meargd Attila in Gallia. 287.
Craiul Gotthilor se intituleazd Attila
in scrisrea cdtre Valentinian. 287.

despre hotarele lor spune ch ele

se intind de la Tara Frantozilor

Lui Theodoric, domnul Gotthilor, Ii scrie Attila sd se alieze

'And la hotarele Dachiii la cetatea

Sirmiurn. 267. El nu sunt stdpanip

in contra Romanilor. 288. Craiul

lor se insoteste cu impratul Ra-

de cat 50 de ani de Huni, adicd.

Valid la mil-tea lui Atila, cfici dupd

mului, contra lui Attila. 288. Craiul

lor, Theodoric, piere in lupta contra

m6rtea lui ei s'au ridicat cu doin-

lui Attila. 289. Craiul lor Thoris-

nul lor Verimudis si ail fugit in

mund, vine in ajutor Alanilor, contra lui Attila 289. Theodomir, craiul
lor, d zdlog imparatului Leon, pe
fiul sail Theodoric. 291. Ail rsble

Galia unde erail Visegotthii. acestea

sunt adeverite de Iornand, insh

Procopie Chesareanul Ii numesce
Vandali. 269. 0 rdindsit din ei aft

luat 'numirea de Grutinghl. 271.

Lupte ale lor. 272. Tote rsbele
lor pe Dundre i trecerile peste ea
tot mai sus de Dachia spre phrple
Ungariei s'au intirnplat, asa trecerea

in Italia, Galia, Ispania si Africa.

273. Gotthil i Romanil. 274, 275.
Prosper spune cd ei impreund cu
donmul lor Athaulth sd fi intrat
in Galia. 276. Isi schimbail locurile. 277. Pe iei Pretorie II pun
in locul Dachiii. 279. Pretorie spune

ch. Traian s'a luptat cu ei nu cu

Dachii, tot el spune ca Traian a
fcut podul de peste Dunhre ca sd
oprsca ndvalirile Gotthilor. 280.
Hunil aft cuprins tara lor zice Mihail Ripe Neapolitanul. 281. Vrdjmdsia Hunilor covdr sia pe a Gotthi-

lor. 283. Iornand despre el. 286.

Pe timpul lui Attila, el stdpineail
Gallia. 287. Cu Theodoric craiul lor.
se incuscrise Ghenseric, craiul Vandalilor. 287. Attila e rugat de Glien-

seric sd vie asupra Gotthilor. 287,

Remdsitele lor se string la Sicambria. 287. Attila socoteste sa-I bat

in Pannonia cu Hunii, la 469 d.

Hs. 292. Biruiesc pe Hunl, stdpinesc
Pannonia si orniford pe Densic. 299.
Aveail pace cu impratul Leon. 292.

Thedomir, craiul lor, bate pe Hunl

in DalmaPa, prinde pe Hunicrnund
domnul Hunilor. 292. Ail crab pe
Evaric. 292. Theodoric, craiul lor,
prdazd Grepa. 293. La 479, Theodoric, intra cu Gotthil in Thrachia,
prdeazd i ajunge pada* sub Tanigrad. 293. Domnul lor Evaric, mOre
in Gallia. 294. Theodoric din fami-

lia Amalilor, domn al Gotthilor,

se pleacd lui Zenon. 294. Unii din
ei, domneail linistiti in Gallia. 294,

Theodoric Amali, pleacd cu top

Gotthii spre Italia. 294. Odoater,
domnul Herurilor nu p6te sa-i opreascd de a intra in Italia. 294.
Ei n'ail stdpinit Dachia, dupd cum
spune Costin logofdtul. 995, 296.
Dupti ce ei omrd pe Odoater, fac
pace cu Burgundionsii, curnprd

de la el campia Luguril, gonesc

pe Herulii din Italia si locurile
lor, imphrtindu-le, reman aci Ostrogotthil. 296. Procopie Chesdreanul,

www.dacoromanica.ro

670

INDIC& GENERAL

scrie de r6sboiul Gotthilor.315, 316,

4,17,

318, 320. Gotila domnul lor,

inconjiOrd Roma si o ia. 316. De la

el dezbate Iustinian tOta Dachia.

318. Dup ce scte Dachia din mai-

nile lor, Ghepidii iail tie Romani

in robie. 318. Mil Longobarclilor
spun lui Justinian, ed Gotthii &and
aveaa Dachia sub dajde, Gliepidil
nici o data Watt trecut Dunfirea de
frica lor. 319. Velisar era cu Oste.
contra Gotthilor, in Italia. 325. Din
el ail esit neamul Polovtil i Pecinegil. 362. Unii Varvari, ca Gotthii,

s'ail dus spre Italia, prin Dachia.

464.

Gotthil rivileni, numire data Grutinghilor. 271

Gotthicese neam, Iic unil cd erafi Grutingliii. 271.
Graf. Balduin Graful de Flandra. 420,
421.

Gnitian. 1:Ina pe vrernile lui, Dachia

impreund cu Thrachia i Mache-

donia, ati fost sub un diregator.

El pune pe Theodosie stapinitor
in Dachia. 16. Ne intarnplandu-se
sa fie la mOrtea lui Valentinian, ostenil ridich pe Valentinian eel tiner,

pe care el impreuna cu Valens, il

prirnesce sot. 255. Valens nu-I mai
astpta sa-1 vie in ajutor contra Gotthilor. 257. De frica Gotthilor,

chiamd tovaras la impartie, pe

Theodosie Marele. 258. Dupa mOr-

tea lui Valens, chiama pe Theodosie. 265.

Grecasca imparatia n'a biruit nmul

ttaresc. 21. Scriitorii grecesci ne

gheograll grecesci. 61. Muntii Brasovni, pomeniti de scriitoril pro speti grecesci . 69. Ce spun istoricil
arecesci. 83. Grecia mare s'ail aleturat la impardtia grecsca. 90. NOmul Ghethilor era mai spre taralgre-

ascd. 128. Istoria grecsca a lui

Nichita Honiatis. 133. Ce se cuvenea sa facd Ungurii, duph pravila
bisericel grecesci. 138. Despre Cotovlahil, din tara grecasca. 153, 38,
414. Scriitoril grecesci despre Traian. 154, 156. La 400, Alaric prada
tara grendsca. 274. Unii din Huni
se due pana in tara grecsca. 289.
Numele grecesc al Romanilor. 306,
307. Dachia la istoricil grecesci. 308,
337, 338, 350, 389, 392, 393. ROsb-

iele romanilor cu imparatil grecesci. 361. Istoricii grecesei nu po-

mese despre prada lui Thor. 357.

Istoricii grecesci despre Peceneghi. 362, 361. Svetoslav biruesce
Ostea imparatului grecesc si a Bult,crarilor. 372. Biserica sfintului Archanghel la Chiov, se vede a fi me
stesug grecesc. 373. Vlahil la istoricii grecesci. 396, 398, 374. Iovan

a luat voe a esi din tara grecsed

376. Istoricil grecesci despre rzbOele Vlahilor cu impSratii Tarigradului. 376, 377. Petr ia Dirachiul i alte locuri in tam greasca.
379. Ostea grecOscd prinde pe Visat
si 6000 Omeni. 381. Nichita istoric

grec. 393. Vlahil aunt liana in tara

grecsca. 397, 398, 466. Coiful grecesc se chOma Casis,. 408. Putina

sint apfiratori. 24. Primire intre

vreme va mai sta corona imparatsca pe cap de imp6rat grec. 410.

Romani de familii grecesci insemnate. 25. Ungu i Mongul aft fost

Ce era la imperaciI grecesci, ea IaniOar Agasi, la Turci. 416. Despre

numite Tataram vche de unii

domnil grecesci, fugiti. 423, 424, 433.

www.dacoromanica.ro

IND10E GENERAL

Ioan face pe domnil grecesci, din

Pelopones, sa fie mai putin trufasi.

671

manilor in Dachia, nu spun nici

426. Domnil grecesci fac imparatie

la Nichea, pe la 205. 427. Henric std
irnprat in Tarigrad cu netoemla
imparatilor grecesci. 434. Alaiddin

scriitorii Grecilor, aid al Latinilor,

nici altii. 135. Scriitorii mai noi al
Grecilor pun Dachia in Misia. 156.
Scriitorii Greci despre Vlachl. 157.
Ordnduiala cerscd, le-a zdrobit
mdndria lor. 170. Scriitorii lor vor-

ia trile si cetatile ce fusesera ale

besc de mutarea scaunului de la

irnpratilor grecesci din Asia mica.

440. *erban logoftul scrisese Hronicul, pre limba pH:5sta grecscd.
462. Numele Romanilor la istoricil
grecesci. 474. Revenirea imparatilor grecesci in Tarigrad. 477. Isto-

Roma la cetatea Marelui Constan-

425. Imp6 ratia grecsca de la Nichea.

Heil grecesci despre un craia sir-

tin. Vorbesc si despre rzbiele min-

periului de rasdrit, cu Varvarii.

174. El aratd forte rar pe Turd,
ca biruitori. 174. In iei citim biruintele asupra Turcilor. 174. Or-

base. 481, care voia ad intre in c Ev-

bin Raguzdii, tagdduesce ca Machedonil ar fi Greci. 177. De la el Turcil

ghenia Gredascd si Romdniased .

au luat Tarigradul. 183, 184. Res-

482.

cola Jidovilor. 194. Omir scrie

dupd 200 ani, rsboiul Grechilor

Green safi Grechil. Scriitorii lor spun

ca. Romanil se trag din Ellini. 13.

la Troada. 299. La miacld-cli de Va-

Latinil aii luat, de la Greci, TaHgradul. 18. Despre pierderea puteril impardtiii Grecilor. 19. Omiros a scHs rdsboiul a tuturor Greoiler. 59. Ce spun scriitorii vchi
ai Grecilor pentru ale Dachiel hotare. 64. Zonora este scriitor grec.
64. La scriitoril cel mai prspeti al

lachia, era imperatia lor. 306. Grecliff clic Valahilor, Ugro-Valahi si

Oral, Ugro-Vlahia.306. Turcil stricd

Grecilor, Dachila de sus se chiarnil

Vlachia. 308. Rusii se luptd contra

impdratiloi. lor. 370. Asupra lor se
cobrd Rusil la anul 372. De la el
iail Francil, Tarigradul. 376. Vladimir vine asupra grecilor. 381. De
rsbiele lor cu Francii, vorbesce

Pano-Dachila 66, 250, 281,256 Scrii-

toril Greci une-ori nu deosibesc pe

Gheti de Dachi. 67. Unii din Greci
le 'lie Gheti, Dachilor, spune Dion.
70. Ghetii Grecilor air fost mai cunoscuti. 73. El se mai numesc Ellini. 87. Despre peii Grecilor. 89.
Rdzboiul intre Greci. 91, 93, 172.
De la Greci e incepatura Romanibor. 99, 100. 0 sentinta. a Grecilor.
116. Ce spune Halcocondilas, scriitor grec. 126. Cum clic Grecil Romanilor. 131. Grecil in Dachia. 132.
Despre venirea, dupd Traian, a Ro-

numirea date de Grahl. 306. Numele

de Ugrovlah (Otr11po-13).6-toc) impru-

mutat de iei, il mill Domnil Romanilor, in Diplomatiile lor. 307.

Istoricil lor despre Romfinil din

Bonfin. De la iel luasera Frfincil Tarigradul. 398. Rgil pe Vlahi sd nu

lase ca Udriul sh fie luat de latini. 398.
Bonfin spune cd Vlahii ascultd rugdciunile Grecilor. 399. El rabdir ndva-

lima Latinilor, 68 gibe. 422. Mild

ndvald asupra lor, Latinil patrund
in Tarigrad. 422. El ascultd sfaturile Domnului Romilnesc si se im-

www.dacoromanica.ro

672

MICE GENERAL

prhstie prin Thrachia. 424. R6sboiu1

ce-I pregatea Balduin contra Mr, e

impedicat de Ion Alexie. 424 Tineat Udriul i Didimothihul. 425. El

umblail imprejurul Udriului. 425.

Intre el Qi Latini nu mai era credintd. El r6ga pe Ion Afexie sh-1

ajute contra lui Henric. 430. Asupra

lor merge Ioan Alexie impreuna

cu Tataril. 431 Nichita Honiatis
despre rOsbeiele Rornnilor cu Gre-

cll. 432. El pun scaunul imparatiel

la Nichea. 433: Pe la 1210 cetatile
lor din Trachia le cuprinde Henric.

434. Ail avut imparat pe Ioanis

Duca. 476, 452, 451. loan Craiul Bul-

gdresc plcrt asupra Mr. 466. De

lucrurile intilmplate in imparatia
lor, scrie Hronicul Rusesc. 454.
La 1266, fescumpfir Tarigradul
de la Latini. 476, 477. Imparatia
Mr e pradata de un Mihail. 476.
Grecil clicea Banului pXcp.otOftptc.
469.

Green Troadenl; din iel se trag Romanii. 99.

Gretia. In ea fundza Varvaril, crail.
17. Rdsbele el cu Romanii. 78. In
ea a inv'etat Titeron..87. Deii din
Grecia. 89. Gretia mare. 90. Cum
era Elena. 92 Turcil i Gretia. 106.
Romnii din Grecia. 157. Nicopolis
din Grecia. 158. Orl-ce min6unOsa
Gretia indrasnsce in istnrieD. 171.

Tataril ajunsera Oita in Grecia.

Schythii ajunsera pana in

208.

Grecia. 209. Gotthii i Schythil

ail pustiit Asia mica i Gre-

cia. 211. Varvaril Crivritului pustiesc, inainte de Avrelian, Diria;

Grecia, Macedonia, etc. 215. Aci navalesc Gotthii sub Alaric. 266. Gotthil supusi de Theodosie dupa m6r-

tea lui prada Gretia. 273. Dupd ce

prada Gretia la 408, Gotil tree in
Italia. 276. Para la ea ajung Hunil.
283. Pupa 1aq-tea ml Atila pd.na
la ea ajung Hunii. 289. E pradath
la 479 de Theodoric Domnul Gotthilor. 293. E pradata de Bolgaril
uniti cu Ghetthii, la anul 530. 316.
La 551, e pradata de Sclavini. 317.
Dupi ce e pradata, Sclavinil se intore spre Thrachia. 317. Justinian
ornduise pe Leontie sa mrgd. cu
Dunaimaoa in Gretia. 339. Irini trimete 6ste i scOte pe Sclavonii din
ea. 348. Ea este pustiita de Bulgari.
355. A fost pradata chti-va ani de

bulgari. 374. Tatarii ail patruns

Oita in ea. 384. Despre Domnia lui
Hris domnul Cutovlahilor in Gretia.

395, 413. Pan in ea s'aii intins

Vlahil. 397. Ail tot o limba Vlahil
din Gretia, cu cei-lalti. 398. Aci
fuge Murciflis. 422 Aci se ascunde
Alexie Comnenos. 422. loan Craiul
Bulgaresc ia cate-va provincil ale
Gretiei. 466.

Gretia Mare, numire data Italiei. 90.

Gretin, senator Roman din familia

Flachilor. Catre el scrie Ovidie din
Pont. 72, 130. El a fost cu 130 de

ani mai in urma de Flac care a

comandat ostile contra Ghetilor,
spune Calviz. 130.

Grigorie de Toron. Despre Attila in

Ghermania. 288. Gotthii dupa omo-

rirea lui Odoater. 296.

Grigorie dialog, papa, se r6ga pentru
sufletul lui Traian. 195
Grigorie Theologul. El spune Ca Para-

vat a fost ucis de ingeri. 253. A

fost elev cu Sf. Vasilie Marele si
cuJulian Para vat, in sc6lele Athinil.
251.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

673

venit el. 271 Despre lupta lor cu

Grigoril VII-a Papa, a dat ajutor lui

Gheiza contra lui Solomon vruliti
seii. 387. El aerie despre Ladislav,
ai spune ca era credincios religiel.

Valens vorbeste Ammian. 271. Pe

el il mai numese ai Gotthil CHvteni, fiind-ca locuiaii spre Crivel.

271.

444.

WM. Familia lor a fost primita in

Guberniile, orinduiala guberniilor de

cfitre Constantin eel mare. 241.

Moldova. 25.

Groaza hunil, se intitulza Attila in

scrisrea cdtre Valentinian. 287.

Gulielm, Feciorul s'elt a fost Petar

Grutunghil, sunt poreclitl Gotthil. 254.

Gunderie, craiul Burgunclior, se insoteste cu imp6ratul Ramului, contra lui Attila. 288.

Alleman. 442.

Se mai numesc Grutunghii, sunt

de neam Tataresc, zic unil, altii zic
cll aunt de neam Gotticesc, el aunt
ramdaitele Gotthilor, earl sa fi r-

Gura BMW. Ce nmurl se intind pang.

acolo, spune Dionysie Periighitis.

mas cand au trecut in Thrachia ;

61.

el s'aii ridicat contra lui Theodosie

ai ail pradat Thrachia, sunt batuti
de voevodul Promotos ai innecati
in Dunare aerie Martelus. 270. Dada
el ar fi locuit in Dachia ar fi atacat
intaiii Misia, care vine in fata Dachid peste Dunare ai in urma Thrachia, prin urmare din Schythia aii

Gura, earg singurd pre sine se laudd,

pute. 106.
Gura ',uvula. Acsta va sa 'pea' Lycostoman. 60.
Gurtilinghli eaisera din Scandia. 12.
Guveruatoral Africel, a fost Iraclie eel

batrin, chemat in ajutor contra

Perailor de Foca. 332.

H.
Haeegul, a fost tinut de Romani. 474.
Hadambul. Pompel fuge la Egipt unde
gasesce regenta pe Pothin 0 Ahillis
Hadambil. 163.

nora zice. Apol luand cetatea Sir-

Hadamb. Vecli Narsitis Haddmbul.

multe rsbOie cu Hagan, care aj un-

240, 266, 315, 316. Ion Cimischie mOre

sese 'And la Tarigrad. El tinea

la 976, otravit, la Damasc, de Vasilie, mai marele Hadambilory. 370.

cea mai mare parte din Panonia.

327. El auclind ea oatile Romane
erail WI comandantl nlvaleate in

Ion Alexie 0 hadambul trimis la

el de ImpOratul rOsaritului. 417.
Hadrianus. Ve4i Adrian.
Haennts. Vecli Emul.
Hagan, voevodul Avarilor ell mesteri
trirnesi de la Tiverie, face pod peste
Dunere, ea s trca mai uaor, Zo-

miul, ai alte cetati ale Iliriel supuind,

care de la imprat ea sa-I marsca

tributul. 327. Mavrichie are mai

Thrachia, venind Priscus se retrage.

El intra cu oatile in Dalmatia, Pris-

cus trimite armata 0 ii goneate

de ad. 328. El al doilea an intra
in Thrachia 0 in Misia, Mavrichie
face pace cu el platindu-1. 329. Co43

www.dacoromanica.ro

674

INDICE GENERAL

mentiul i Priscus hatman, impreundnd oatirile, pornesc contra varvarilor Mr% atirea imperatului. El

Halifelele. Serachnil supt Haliflele

trimite inaintea lor doi Hi de ai

sel cu 6ste, mind sunt bdtuti pe

Handl Tdtarilor. 21. Despre prada

malurile Dundrei ; el trimese a

doua j iar 6ste ins este bdtutd,

a treia Ii vine el insuai, insd a

fost bdtut, el a scdpat cu fuga la
apa Tisel, unde Hatmanil Ii urmdresc i il bate Ghepiclii erail sub
stpinirea lui. 329. Cu t6te c a fost
bdtut de atfitea ori, el stringe armata

pe apa Tisel. 329. El fdcuse pace,

scrie Theofilactos Samocatis. 330
El face pace cu Iraclie. 332. La el

lui Muhamed la Asia s'ail interit:

335.

Hanului Batie. 50. lianul Batie si

Th.tarii lui. 142. La 1069, Ghiula
hanul Hunilor, pradd tara ungurescd. 145. La 732, Constantin fiul
impratului Leon, ia de cD6mnd*
pe fata hanului Cazarilor. 345. La
800, hanul Hunilor cere ajutor de
la Carolus cel mare. 3M, 352. Cnd

a lost lupta intre Lasldil ai Batie,

hanul ttdresc. 393, 442, 456 Hani
Tdtdresci. 435. Hanii Crmului. 435,
437. Ginghiz Han. 435, 436, 437, 439,

trimite Horo sie soliindem n andu-1 sir

447. Oguz Han, nepotul lui Cal

inconjre Tarigradul. 333. Lui voia

Apsirnar s ii dea pe Justinian. 340.

nului Batie. 446. Verne Romdnesci

Halaoa, tinut, a fost stdpinit de Ro-

dup prada lui Batie Han. 461.

m hill. 474.

Halchedonul. Spre el aii apucat ratarail, scrie Zosim. 211. Aci fuge

Mavrichie de unde Foca trimete

all. aducd. 331. El era unde este
acum satul pe caril Turcil il numese Cadichion, in fata Vizantii
peste Boaz. 331. Peraii luaserd. Ierusalimul, Eghyptul a'r Alexandria
si veniserd pfind la Halchedon. 332
Haldeiasch. tVrajitoarea haldeiascd
sail stihurile tocmite, all intrarmat
pe Dumndzaii clice poeticul Claydianus. 203.

Haldeit, ail scris istorie eel dintai

dupd Sf. Scripturd. 58.
Haldeul. Aaa numesce cpoeticul Clay-

dianus pe Christos. 202.

Halep. Aprpe de el e ingropat Suleiman *ah. 439. Pada aprpe de
el prddeazil Evdogral. 439.
Handal, avea domn pe Roman. 41P,
419.

Han. 439. Cdnd a fost ndpada haAtlan, hanul tdtdresc. 475.

Harcovul, thrg, a avut sotnic pe Preda
Slambol Romfinul. 217.

Harun, domnul Serachenilor, lui Ii

pldteate Nichifor ca s Led pace.
352.

Hamm Sultan, pe maim lui cade irnperatul Dioghenis. 386.

Hassiia, ducat. Thuringhia este intre
ducatul Hassiii, Misiii, Brunsvigului i Franconiel. 285. Locuitorii

de aci, jail numirea de Franconi.

277.

Hatnian. Traian era hatman iscusit.

14. Hatmanil Gotthilor erail Athanaric i Fritighernis, cnd ail trecut
prin Dachia. 17. Flac a fost hatman
adicd se numea, la Romani, consul.

72. Gotthii au venit cu hatmanul

lor Filomiris de la Scandinavia. 73.
Flac, hatmanilor Romanilor dobdndesce Sardica. 78. Despre Hatma_
nul Flac. 110, 113, 117, 118, 119, 123,

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

124, 125, 128, 129, 130, 159. Aetie,

Hatman al Romanilor pe la 419 de

la Chr. 133. Solomon cu fratii 861,
carii erail hatmanil otilor, tin plept
lui Ghiula, hanul Unilor ce ndvd.lise in tara ungurscd. 145. Bonfin
despre ndvala hatmanului Unilor,

Copulli. 148. La anul 69 d. Chr.,

Vite lie* hatmanul, care ajunsese

impSrat, gonesce pe Salvie Otho

ce venea impotriva lui. 165. La 70
d. Chr., Sarmatil tree Dundrea, pradd
Misia i omrd pe hatmanul Fon-

tens Agrippa. 165. La 97 d. Chr.

Domitian ordnduesce hatman o-tilor peJulian. 166. Turcii i Huniad,
vestitul hatman al Ungurilor. 174.

Traian, omrd multi din Jidovii.

cari in Egypet i in Chipros, ridicaser capul impotriva Roma nilor

i a Grecilor,-prin hatmanul se'd

Martie Turbon,. 194. Marcu Au-

rear ordnduesce hatman asupra

Ghermanilor Cati, pre Aufidius
Victorinnus. 200. Poeticul Clavdia-

675

Constantin pune criile, despdr

tite, de el, sub hatmanil oblduitori. 243 Thrachia, Machedonia si
Dachia sint sub un singur hatman.
244. Comparatie cu hatmanul din
Moldova. 244. Justinian prin vrednicia hatmanilor lui Velisarie i Nasitis, strpesce pre Gotthi din Italia.
266, 267. Hatmanii lui Honorie n'aii
bdgat de sma inaintarea lui Alaric.
274. Alaric i hatmanul Stallion. 276.
Despre purtarea lui Aetie hatmanul
apusului. 278. Hunil i Anthimie
si Arniglisie, hatmanii lui Theodosie. 284. Attila poruncesce de la
Isnac, hatmanilor sSi s supue pre

Normanii, Frisil Cimbrii, 0 pre

cel-l'alti Varvari de prin prejur.
285. Aetie, ales voevod peste tote
oOile protivnice Hunilor, bate pe
Attila. 288. Ghenseric, Domnul Van-

dalilor bate pre Hatmanii lui Leon.

291. Sabinian, hatmanul otilor din
Elyria, opresce in mersul lui, pe
Theodoric, Domnul Gotthilor. 293.

nus li incepe aa versurile sale,

Moise hatman al norodului Iz-

relative la biruinta lui Marco Avrelie, ast-fel : Acolo vre-o laudd a

hatmanilor n'aa fost, etc. (Laus ibi
nulla Ducum, etc.). 202. Emilian,

railtn. 300. Hatmanul Petza bate

pe Bulgari i pe Ghepidi. 311. Vi-

Ha tmanul Lighinelor de la Misia,

era om de nm african. 209. Zonoras

hatmanul Velisarie i Narsitis Hadmbul. 314. Justinian trimite, hatmanul Godila impotriva Hunilor.

despre Avreleus Dacul., hatmanul

talian omr pe hatmanii Chiril.

312, 313, i Ipatie. 313. Justinian,

oOlor caldrimel. 22 Pe la 273, se

315. Justinian trimite otile spre

seld Hatmanul i Domnul, Ghetilor i Sarinatilor, Cunab, asupra

Romanilor. 221. La 1712, era hatman Coronir Lepti., Ioan Sobetki.

Italia 0 Africa, cu hatmanul Veli-

224. Avrelian e ucis de hatmanii

tinian cu Sclavonii. 324.0 Mavrichie

sel la Kinofrurion. 225. La 293, Ga-

hatmanul, ce a fost apoi impSrat,

biruqte pe Per0. 326. Mavrichie

lerie Hatmanul trece Dundrea, impotriva Bastarnilor, Carpilor si

Sarmatilor, pe cari ii bate. 232.

sarie i cu Narsitis. 316. Hatrnanul

Joan, pe la 551, bate pe Sclavini.

317. Rdzbele hatmanilor lui Jus-

trimite pe hatmanul Priscus impotriva Slovenilor. 327. Baduarie a

www.dacoromanica.ro

676

thDICE GENEilit

fost hatman in Schythia i in Dachia, in timpul lui Mavrichie 328.

La 601, hatmanil Commentiul si

6stea pe la hatmani, spre a se aphra.

405. Isachie impdrat ddruesce hatman asupra Vlahilor, pre Aspiitie,.

Priscus tree Dundrea impotriva

Varvarilor. 329. Petdr, hatmanul

407. Impratul Isachie, and 6ste

pe sma hatmanilor, rdscumpArd
Varna. 408. Constantin, ferul impdratului Isachie, ia in paza provincia filippopolitand, i e trirnis

lui Mavrichie i voevodul Apsihon,

Irac lie, bate 6stea perssca

condusd de Sarvar hatmanul. 333.
Cu vrednicia hatmanului Von, sail
330.

cu ajutorul prea Curatel Fecire

de la Vlaherna precum va Chedrinos, sint btuti. Varvaril n-

hatman intr'acolo. 408. Vlahri spu-

neat' cd de va sta mult, la imp&

rhtie Isachie Anghel si familia lui,

vlitori. 333. La 626, Iraclie se luptd.

apol irnpratia lor se va marl si

nu vor lipsi dintre dniI Domni

cu Razatis, hatmanul Persilor. 334.

si din coapsele lor hatmani a Hsi,

Hatmanil impratului de rdsdrit

ne bdgdnd in smd. pe Bulgari,
acestia lilted in imperil". 336. Con-

stantin Pogonat, hatmanil sdi

pi

Varvaril. 337. La 963 Nichifor Foca,

care fusese hatman, ajunge in) prat.

369. Rusii, cu hatmanii lor, Boris

ci Roman, yin asupra Bulgarilor.
369. Cimisehie trimite pe hatmanul
sdn Vardas impotriva Rusilor. 370.
Hatmanil lui Mihail Paflagon purtandu-se riI, isbutesce Pear. 379.

Iaroslav trimite pe Vladimir fiul

sti i pe Visat, hatmanul Variaghilor, asupra Grecilor. 381. Bela
prinde pe Hatmanul ostilor Marhion de Turinghia i '1 trimite la
Hbnric. 383. Tatarii prind pe Hat-

manii imperatului de rdsdrit, ce

veniserd. impotriva Mr. 384. Mihail

Duca face hatman pe un sirb numit Nestor, ce ajunsese Vestarhis.

408. Alexii Gvidon i Vasilie Vatacis,

hatmanii lui Isachie Anghel, sint

batuti de Vlahi . 409. Impratul
Alexie trimite hatrnan, cu ostile,
asupra Vlahilor pe Aspiatis. 411.
Slujitoril las singur pe hatmanul
orinduit de impratul Alexie. 412.
Joan si hatmanit itnpdratului. 417.
Hatmanul Vinetiianilor,, Dandul
si Latinii. 421. Balduin i cel-Palti

hatmani impotriva Grecilor. 425.

Tatarii i hatmanul ostilor latinesci, Tero. 431. Theodor Vrama, hat-

man ostilor ldtinesci fuge din 'naintea Ttarilor. 432.

Raven, imp'eratie este spre rdsarit de
balta Hiva. 439.
Hituesti, sat, ad locuiese Sasii care
alt descalecat in Sarmatia i Carl
ast5.-4I se numesc Destabani. 330.
Hania 'Maribor de la Cram. 395.
HatmAnia. Mesius Dechie in HdtmAnia

387. La 1075 ha tmanul ostilor asupra

sa alt bdtut pe 'Mari i i-aii gonit

Turcilor, numit Nichifor Votaniatis,

e necredicios impdratului sdii. 387.

Mr. 219. Mult 6ste strangandu-se

peste Don. 208. Offichiile Hdtmdnii-

Alexie Comnenos, vestit hatman,

supt hdtmdnia a multi a plecat

ajunge la 1081, hatman. 388. Episcopul i hatmanul Magdeburghianul. 389. Isachie Anghel li imparte

contra Turcilor. 388. loan lud hatmania ostilor, care impotriva Vlahilor era trimisd spre Filipopolis.

www.dacoromanica.ro

INDIC& GENERAL

417. Mihail gatind 6ste sub Hatmania fratine-sed, ad trimis'o sh

sparga adunfitura de pradatori. 476.
Helvetul cel tnSr. 8.

Ilenric, impSrat al apusului, la care

Solomon nu cere ajutor caci era
in lupta cu Saxonil l i cu Papa, dice

677

Dupa m6rtea lui vine la imperatie

frate-st. Filip care avea de impSratsa pe Irini fata lui Isachie impSratul. 420.

Heraclaea. Vedi Iracliia.

Heracles. Vedi Iraclis.
Herbul. Despre Herbul Orel Moldovel.

impratie in locul lui Balduin. 430.

155, Herbul Moldovel vine de la

cetatea Capul boului, ce a zidit'o
Traian in Dachia 249.
Hercules, numit de Greci Iraclis 91.
Hercule, s'a numit Maximiian in tri-

InconjOra Udriiul mai strins de

umful de la Roma. 233. Constantin

Bonfin. 148.

Howie, fratele lui Balduin. 398, 430.

Bate Udriiul si contra lui sunt

chematl Valahil. 398. E ridicat la
cat Balduin. Bate cetatea. E incon-

ia de insotitor la impSratie pe

jurat si el de Ioan Alexie Porun-

Maxentie fiul lui Hercule. 237.

Herlem, munti, langa el se afla cetatea
Doboc. 146.
Herodot. Vedi Irodot.

ceste s mai vie 6ste de la Tarigrad.

431. Fuge spre Didimotih, unde,

facnd pace, intra. 431. Cuprinde

prins multe cetati a Greciel i a

Hersonul, cetate in Cram. Turcii ii

zic Cursuild. De la Vosfor pan
aci, stapinead Rornanil si locuiad

Peloponesului 0 a altora din Thra-

Hunii, iar de la Herson 'Ana la

chia. 466, 467.

Heuric, craiul Daniel cu altil ad mers

gura Dunarel este cale de 10 Vile,

zice Procopie. 320.

contra Serachenilor din Ispania.

Hersonisul Tavric. (Cramul). Pand aci

389.

se intindea tara Ellinilor. 90. Aci

trimite Leontie pe Justinian dupd
ce i-a taiat nasul. 340.
Hertinil padurea, despre ea vorbeste
Stravon. 76. De aci incep Ed se

Udriiul si Didimotih. 432. La 1210,

ia cetatile din Thrachia. 434. A co-

Henric, duce, se bate cu Tataril lui

Peta, la Ligniti, si Crestinil sunt
maceldritl de Tdtari. 449.
Henric, Fiul lui Frederic al II-a, frate

al lui Cornad, e trimis contra lui

Batie, pe care il invinge. 451.
Renee al III-a impe'rat al Ramului
ajuta pe Petar s vie la crdie. 380.

In al 6-lea an al imp6ratiel lui, a

venit la tronul Ungariel Andrias.
383. Da armata lui Andria contra
fratelui lui Bela. 383. Bela inving8nd

trimite soli de pace la el. 383. In

al 42-lea an al domniel lui s'a facut
o cruciadd. 388.

Renee VI, era impSrat al Apusului

pe timpul lui Alexie AnheL 410.

intinda Gotthil. 261.

Herulli, ad venit din Scandia. 12. Fon-

deazd craii. 17. Ail fost alungati

de Ghetl, ce s'ad numit mai apol
Dachil. 71, 73. Se unesc cu Pevchii,
Gotthil, i Schytil, si pe vremea
lui Gallian, faand 6000 vase aprpe

de Nistru, tree cu 320,000 6meni

pe linga Tomis si Marchianopolis
si intra in Misia, unde ii bate de
2 oil. Clavdie. 212. Herulii, voialt
sa tie movie Italia. 294. Odoater,
domnul lor, nu 'Ate s oprsca pe

www.dacoromanica.ro

678

1NDICE GENERAL

Gotthil de a intra in Italia. 294.

RAmAsitele lor din Italia, sunt gonite

de Gotthii i locurile lor, le WI

Gotthii. 296. Lor, spune Procopie

c justinian le-a dat o parte din

hatman al Romanilor pe vremea lui

Unalia din neamul Valahilor, zice

Sarnitie. 133. Pand in vremea lui

stall Vandalii in Panonia. 240. Sub
el, Vandalii sunt chemap in Gallia

Dachia cu cetatea Singhidinul. 319.

Heruvinit cIn vrme de odihnA (pre
care d-o cel ce pre Heruvimi, si
Serafimi sa odihnste)z scris'aii
Cantemir, primul ton al Hronicu-

de unde tree in Spania. 240. El

prin voevodul Stilihon voeste sh

lui. 52.
Hikret, se Vice pe arApeste anii de la
Mohamet. 436. La anul Higiretului.
699. Alaiddin more. 440.
Hi lynrie, hatmanul ostilor, e cerut de
Varvari sA le fie cap. 318.

mOrtea tatalui seCt Theodosie. 273.

Hina. Loc in care all fost nmuri

cuprinse in Schythia asiatica. 61.

Aci ail locuit intaill Aliosmanii. 387.
Cu ea este vecind TAtArimea mare.
436. Pe dinafara ei e campia Cap6acului. 438.

Hiniebia, e inconjurata de hotarele

Schytiii. 60.

Hireanii, vecini cu Parvii. 74.

Hispanil. Vecli Ispanii.
Hint, baltA, in care se

varsa Dara.

ia Ifirla de la Arcadie. 266. Romanii

cu Dachia pada la el, 270,-0 dupd

el. 272. ImpAratul apusului dup

El este inconjurat in cetatea Asia

de cAtre Alaric i scdpat de Stilihon. 274. OmOrApe Stilihon pentru

&A a invoit trecerea lui Alaric din

Italia. 276. Sora sa Plachidia este
robit de Alaric si data de nevastA
lui Athaulth. Voeste sa facA pace
cu Alaric ins acesta II pune con-

dipunea ca el si cu ai sAi s fie

primit in Italia, ceea ce el nu pHmeste. 276. A murit in Roma lsand
urmas pe fiul ski Valentinian si
mAtusa sa Plachidia. 276. Cinci ani
dupd mrtea lui Honorie, la 428 sail
429, Clodie fiul lui Farmund, trece
Renul in Galia. 277. DupA mrtea

lui Honoriii, Ioan imparatea tied-

439.

Hloricaril, (nu hronicaril) ail stricat

istoria adevAratA a lui Ladislav150.

Hogea. Vei Hogea Sadi. 436, 439.

Honoria, sora lui Valentinian se duce

la Mil tiranul i pentru purtarea

ei este gonith din Palat. 278. Mind

gonita din Tarigrad, chiamd pe

Attila s intre in impAriltia RomanA. 282. Nicolai Holah, spune ca
e ceruth de Attila. 289.

Honorie si Arcadie, pe vremea lor

Dachia all dobindit'o Gotthii cari
facuserd armata in Italia, spune
Iordanis si. Procopie. 132. A fost

nesce. 278.
Honorius. Vecli Honorie.

Hosral, impAratul Persilor, hronicul

Persesc Mirhondi zice CA inainte
Husrev. Contra lui vine Iraclie, el

nu voeste sl fad pace si trimite

inaintea lui Iraclie, pe hatmanul
Sarvar care este bAtut ; vine el insusi, insA este bAtut i eL El dupd
ce este Mint trimite soli la Bulgari,

Sloveni si la Hagan indemnandu-i

SI inconj ore Tarigradul Wind farA.

apArare. Chedrinos spune cd tot

timpul cat Iraclie a stat in Persia,
pe top ostenii i-a nutrit cu animale

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

dupa. moiile lui. Iraclie a stat 6

an! pada cand more Hosroe. Lui
ii urmza Sirois. 332, 333, 334.
Hotinul, estate. Remasese nelocuith

dupa rasboiul Turcilor cu Levi!.

229.

XP. Asa era scHs pe stgurile lui

Constantin cel mare. 237.
Hris. Dommil Cuto-Vlahilor in Gretia.
395, 413. In contra lui merge Alexie
Anghel. Era Vlah, i viclenindu-se
de Petr i Asan, cu 600 omen! ai sai
se lupta cu cel doi frati. 414. El sta'
pe linga imparatul i banuindu-1

Alexie, ii pune in inchisre, apoi

dandu-I drumul, e pus pentru paza
StrumiteI. El face mult rOii Romeilor. Imp ratul stringe armata contra
lui, dar se intOrce dupd doua luni
la Tarigrad. 414. El luase Prosacul,
pe care '1 intrise si la 1198, vine

impratul in contra lui. 415. La

el fugise mesterul masinilor de
rsboi ale lui Alexie. Impratul
face pace cu el si ii lasa tinuturile
de hinge Strumita i Prosac. II d

de solie o ruda a sa, pe care o

desparte de barbatul ei, i o trimite la Hris cu Constantin Sevasto
Radnul. 416.
Hrisoculeilor, familie. 25.
Hrisovergliii, familie. 25.

Hristofor, fiul lui Roman Lecapiss

357.

Hristos. Longobardii pre la 568 de la

Hr. se cobOrd din Scandia. 12. NO-

mul Roman e cu 753 ani inainte

de a sd naste Domnul Hr.v. 13.
Stiagul lui Hr. . 26. Cantemir se
adresaz tuturor iubiilor in Hr.
49. In anul 107 de la Is. Chr. a
descalecat Traian in Dachia. 50.
Inainte de Hr. cu 1206 ani, a scris

679

Omiros, 59; iar Irodot cu 444 an!.

59. Anul in care a fost cuprinsa

Misila. 63. Flac a fost consul cu
132 an! inainte de Hr. 72, 77. Povestirea lui Stravon despre Dachi,
trebue sa fie cu sute de an! inainte

de Hr. 75. La ce an inainte de

Christos a trecut Tracii in Asia.
77. Gaud a fost consul Stipion.

77. Ce scrie Xifilin pentru anul

94 de la Hr. 79. and a fost omorat
Domitian. 80. Bataia. iuti cu
Dachii all lost la 101 de la Hr. 81;
iar podul peste Dunare a fost fd-

cut la 105. 83. Ce a fost in anul

1194 a. Chr. 94, si in anul 429 p.
Chr. 95. In anul 777 a. Chr. 96. La

760 a. Chr. 99. Numele lui Hr. a

fost scris printre al supusilor Romani. 100. Ce a facut Traian la 106
de la Chr. 105. Ovidiii a fost exilat

cu 7 an! inainte de nascerea lui

Christos. 117. Fulvius Flaccus si
Claudius Caudex sint consuli la
262 a. Chr. 119. Valerius Flaccus
si Otacilius Crassus la 259 a. Chr.
120. Fulvius Flaccus si Cornelius
Lentulus la 253 a. Chr. 120. Valerius Flaccus i Attilius Regulus
la 225 a. Chr. 120. Fulvius Flaccus
si Manlius Torquatus la 222 a. Chr.
120. Fulvius Flaccus i Clavdius
Pulcher la 210 a. Chr. 120. Valerius
Flaccus i Porcius Cato la 193 a.
Chr. 120. Fulvius Flaccus si Manlius Atidinius Fulviianus la 178 a.
Chr. 120. Valerius Flaccus si Claudius Marcellus la 150 a. Chr. 120.
Fulvius Flaccus i Calpurnius Piso
la 133 a. Chr. 120. Fulvius Flaccus si
Cornelius Scipio Africanus la 132 a.

Chr. 120. Valerius Flaccus i Lici-

nius Crassus Mucianus la 129 a.

www.dacoromanica.ro

680

1NDICE GENERAL

Chr. 121. Fulvius Flaccus 0 Play-

199. Hristos 0 cultul lui, fata de

tius Yvseus la 123 a. Chr. 121.

Valerius Flaccus 0 Marius la 98
a. Chr. 121. Valerius Flaccus 0

Marcu Aurelia. 202, 203. Alex. Sever

M. Hereneus la 91 a. Chr. 121; apol

Valerius Flaccus, despre fiul caruia a vorbit Cicero. 121. Norbanus

Flaccus 0 Cornelius Scipio Asiaticus la 81 a. Chr. 121. Norbanus

Flaccus cu August la 22 a. Chr.
121. Norbanus Flaccus 0 Caesarul

se inchina lui Christ. 206. Ce a

fost la 229 p. Chr. 207. Gallie piere
la 254 p. Chr. 210. Ce li s'a intamplat Romanilor la 265 p. Chr. 211.

Aurelian vine la impratie la 270

p. Chr. 220. Aurelie Carus vine la

Hr. 123. In istoria latindsca, pome-

impdratie la 283 de la Chr. 230. Pe

stegurile lui Constantin marele, era
scris XP., adicd Hristos 237. Constantin zidesce biserica lui Chr. 241.
Constantin more la 340 de la Chr.
247. Mild jail Romanii din Dachia,
giugul lui Chr. 250. Paravat numea
pe Christos, Gallilean. 262. Roilas,

nirea Vlahilor se face, inthia, la

navalesce in anul 426 de la Chr.

1330 p. Chr. 133. Ce s'a intimplat

278. Venirea lui Dragoq ar fi la 1359

de la Chr. 290. La 460 d. Chr., Dinzig

Drussus la 15 a. Chr. 121,-0 Caelius

Rufus cu Pomponius Flaccus Grae-

cinus, la 17 p. Chr. 122. Ultimul

Fulvius este cu 123 ani inainte de

pe la 1062 p. Chr. 0 pe la 1235.

144. Ghiula, hanul Hunibr, pradd
tam ungursca la 1062 p. Chr. 145.
Annius a fog consul cu M Nonius

urmza lui Attila. 291. Zenon in

anul 476 de la Chr. 293. Erodot a

Mucianus la 201 p. Chr. 161. 0 piatra

Iosif 0 Filon ail scris pe la 60, 70

cu inscriptie, de Bonfin aratatd,

'Ana la 90 d. Chr. 300. Vitalian vine

vorbesce despre el. Caesar s'a 'las-

la credinta lui Christos. 312. Satul

lui Christos. 317. Foca, la 610 d.
Chr. e detronat. 331. Leon Isavrul
da jos icOna Domnului Chr. 344.

cut la 61 a. Chr. 163. Pompeii a

fost consul la 58 a. Chr., iar la 48
a. Chr. se certa cu Cesar. 163. August Octavian se face consul la 41
a. Chr. 163. Hristos se nasce dup
25 ani de domnie a lui August. 164.

Tiberius more la 37 p. Chr. 164.

Caligula se bolnavesce 0 m6re la
54 p. Chr. 164. La 70 p. Chr., trec

Sarmatii Dunarea. 165. La 93 p.

Chr. se lupta Rornanii cu Dachii.
166. La 94 p. Chr., Domitian trimite

trait cu 444 ani inainte de Chr. 299.

Carolus marele se numesce imparat

al apusului, la 800 d. Chr. 351. Vo-

goris vine la credinta lui Cristos.

363. Soborul de la Florential, a
stropit cu sange, haina lui Chr.
354. Ioan Cimischie bate moneda
cu chipul lui Chr. ei scrie : < IS.
HS. imp6ratul imp6ratilor. 370.
Sub cAvgust ChesarD s'a nascut

pe Iulian impotriva Dachilor. 167.

Christos. 371. Vladimir s'a botezat

Domitian m6re la 96 p. Chr., iar

la 988 d. Chr. 373, 374. La anul

Nerva la 98. 167. Ce face Traian la

105 p. Chr. 190, 191, 0 la 107. 192.

Traian Lt de cultul lui Hristos.

194. Antonie Pius la 145 p. Chr.

1000 d. Chr. imperatulVasilie merge

impotriva Bulgarilor. 376. Despre

gSfntul al lul Hs. Macenic Dimi-

mitrie. 401. Ie0rea lui Genghiz

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

681

Han e la anul 1212 de la Chr. 436.

Ghenghiz Han cuprinsese Persia pe
la 1214 d. Chr. 439. Alaiddin more
la 1300 d. Chr., iar Osman la 1326
d. Chr. 440. Gheiza std la craile la
1078 d. Chr. 444. La 1236 d. Chr.,
Batie se scOld din Tdtdrme. 447.
La 1210 de la Chr., Henric ia ce-

tenia in hronicile scrise in latinesce. 132. Se va ardta in Hronic ,

pdrerile scriitorilor de mai 'nainte.
134. Povestea cu Lasldu nu e Iuat
de Simeon, din hronicul unguresc.
136. Simeon pune inaintea Predos-

thtile cuprinse de Ioan Alexie si

resc.139, 140, 141, 143. Lui Vladislav,

Vlahi, de la Greci. 467. Unit Romni

ii clic hronicele, sfint. 145. Va in-

pe la 1222 d. Chr. ar fi luat pro-

cepe Hronicul. 462. Pridoslovia hronicului. 169. Ce spun hronicele unguresci despre rOsboiul lui Vladislav cu Baiazid. 174. Hronici a sta.pinirii mai depdrtate. 175. Hronicul
vechimeinmului Moldovenesc. 179.

tectia crailor unguresci. 467. Milutin

craiul Sirbilor, ar fi luat pe fata

domnului romdnesc pe la 1274 d.

Chr. 481. Ureche vornicul pune

esirea lui Dragos vocld la 1313 d.
Chr., iar N. Costin la 1299 d. Chr.
483. Neculai Costin despre un uric
a lui Roman vodd, scris pe la 1392
d. Chr. 483.

riii. Pe el, la locul numit BAtorian, Bonfin spune ca Ladislav

a ridicat o biserich. 150.
Ilronicul a vechimel Romano-MoldoVlachilor. 1, 50. Cum va fi. 9. Ce
povestesc Hronicele. 13. Pomenire
pre scurt cu Hronic. 19. Ce se va
ardta in Hronic. 23. Ce se va ardta
< in tomosul al doilea a Hronicului
nostru .26. In multe locuri ale Hronicului s'a dat invOtaturd. 49. Cum
s'a lucrat Hronicul. 51. Catastihul
scriitorilor pomeniti in Hronic. 53.
Hronice.Inceputul prolegomenelor
de la Hronic 57. Ce spune Hronicul
lui Tatitus, despre luptele cu Dachil. 79. Hronicul ce va urma, va
incepe de 'nainte de Traidn. 107.
Ureche Vornicul in Pridoslovia Hro -

nicului stt urmOzd. pe Eneas Sylvius. 113. Scriere gin inpildirea

hronicilor. 115. Hronicul Moldovenese despre Flac. 128. Despre Mun-

loviei hronicului lui Ureche, povestea lui. 138, 453. Un hronic bulgd-

Hronicul Moldovel de la Dragos

Vodd. 180. Hronicele lui Urechie ii
Miron Costin. 180. Cartea Nil a Hronicului lui Cantemir. 181. Cititorul
gsd se odihnscd cu adeverinta hronicului 184. Hronicul lui Evsevie,
194, 201, 206, 207. Despre Misia se

va vorbi mai departe, in cursul

Hronicului. 217. Evsevie in Hronic
despre cele din anul 302. 232. Urmarea Hronicului. 244, 298, 301. Fap-

tele de le 382, in Hronic la Ieronim

si Idatie. 245. Ieronim in Hronic,

despre botezul lui Constantin cel

mare. 247. Rictiol, Ieronim si Wade in Hronic despre Iulian Paravatul. 251. Idatie, in Hronic, despre
Valens. 257. Ieronim, in Kronic, despre Valens. 257. Hronicul va vorbi
despre Gotthi. 259. Idatie si Prosper,

in Hronic, despre Theodosie cel

mare si Athanaric. 265. Prosper si
Marcelin, in Hronic, despre cele de

la anul 393, 266. Se va ardta in

Hronic, cum ca Gotthil aii fost sub
stdpinirea Hunilor, timp de 50 ani.
269. Despre cele de la 386, Idatie,

www.dacoromanica.ro

682

INDICE GENERAL

Ammian i Martelin, in Hronic.

Hronicul cel mare. 361. cHroni-

270. Despre anul 369, Ieronim si

Idatie, in Hronic. 271. Hronicul Alexandrin, despre Theodosie. 272 Ida-

cul nostril, despre stabilitatea Romanilor, in Dachia. 363, 386. Hronicele rusesci. 364. In cursul hro-

tie si Martelin, in Hronic, despre

nicului se va aduce dovecli, scriitori

Alaric. 272. Prosper si Mane lin, in

strini, spre intarirea celor afir-

Hronic, despre Radagazius. 274.

Prosper in Hronic, despre Vandali

mate. 365, 459. Mincluna lui Simeon,

Si alti

spune el c a luat'o. 367. Cititorul

s socotsc bine, cele cuprinse in
Hronic. 468. Hronicul despre stdpinirea russcd. 471. Hronicul rusesc despre Vladimir. 380. Hroni-

barbari. 275. Casiodor si Pros-

per in Hronic, despre timpul lui

Honorie. 276. Ivan in Hronicul Frizilor, despre Crtiile Varvarilor. 277.

Prosper in Hronic, si altii, despre

Varvari. 277. Prosper, Martelin, Idatie i Isidor in Hronic, despre
timpul lui Attila. 278. Va vorbi des-

pre Huni, in Hronicul ce urmza.

279, 282. Prosper si Hronicul Alexandrin, despre Huni. 283. Prosper despre Huni, in Hronic. 284,
286. Isidor, in Hronicul Gotthilor,
despre Attila. 288. Cum va urma
Hronicul. 293. Theofan in Hronicul
Alexandrin, despre Z enon. 296. Hro-

nicul se face cu greutate. din lipsd

de claritate a isvrelor. 297. Hro-

nicul Slavonesc despre Romani.

303. Canne trebuitre pentru intelegerea Hronicului. 307. Rictiolus,

in Hronic, despre nabusirea Sclavinilor, 317. Hronicul moldovenesc,

nu-1 pomenit in Hronicul, de unde

cul despre Aliosmani. 387. Rictiol in

Hronic, despre (Manoil,. 391. Hronicul despre Tatari. 435. Hronicul

despre craft' unguresci. 441. Rictiol,

in Ilronicul cel mare despre Hronologhia ungursca 443. Hronicul

latinesc a fost scHs de Cantemir,
la Mose . 443,
unde neavnd
el pe Bonfin, Izvodul Crailor
a fost scos din Hronicul cel mare

al lui Rictiol. 444. Cum e scris Hronicul rusesc. 454, 455. Se reproduc
cuvintele Hronicului relative la botezul lui Vladislav. 456. Hronicele

despre un craft"' srbesc ruda cu

an domn romanesc. 461. Hronicul
incepator de la Radu Voda. 462.
Hronicul Muntenesc i cel moldo-

al lui -Creche despre Rusii de la

venesc. 462. 470. Hronicele despre

Sucva. 325. Hronicul Persesc. 332.

Rictiol, in Hronicul cel mare, despre mrtea lui Iraclie. 334. Se va

protectia criei unguresci Nth de

Romani. 467. i Hronicele nstre,
despre Negru i Dragos Voda. 469,

vorbi, in cursul Hronicului, des-

470,471, 479, 482, 483. Hronicul Mol-

pre Volohia, de pe la anul 657. 335.

Hictiol i Calviz, in Hronicul c el
mare, despre Leontie. 340. Hronicul,

dovei, despre Dragos. 475. Hronicul e lipsit de lumina, prin lipsele

din istoricul Gregoras. 480. Hronicele straine, despre Radu Negru
si Dragos. 483. Sfirsitul Hronicului

va vorbi despre Romani si Dachi.

347. Hronicul Frantil, despre anul
800. 351. Hronicul fundian, despre
anul 874. 354. Rictiol, ca isvor in

Romano-Moldo-Vlahiei. 484.

Hronograful. Hronograful Slovenesc

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

683

Hunneric, fiul lui Ghenseric, craiul

Vandalilor, ia de sotie pe fata lui

despre numele Romnilor. 303. In

cap. 183 din Hronograf se vorbesce despre Ihor. 357. Dragos Vodd
ar fi venit din Ardeal se spune in

Theodoric. 287.
Hunii. VeVi Unniui
Hunicmund, domnul Hunilor, e prins

hronografullul Mihail si Simion. 303.

de Theodomir, domnul Gotthilor,

dar e liberat. 292.
Hunil, Vecli Una
Huniad. hatman al Ungurilor. 174.
Husrev, ast-fel se chema inainte Horosie, spune hronicul Persan Mi-

Hronografi. Unil istorici condamnd

pe Hronografi. 173.
Hronologhicul. Ce socotste Calviz in
Hronologicul ski. 81, 130.
Hrovatil, trimet soli la imp6ratul Vasilie ca sd fie supusi.I sSi, i stint
primitl. 355.

hondi. 332.

Huldis, domn al Hunilor omrd pe

Hvoinita cetate de sub Prus. 371.

Gaina. 274.
I.

Iacov. Epistola II-a a lig, inteleptii

lumel o pun intre apocrife. 172.
Iacov. Ovidie spune ca Ruvim era
fiul sfi. 178.

Iacob Filip de la Bergainan, a soils

viata lui Eneas Sylvius. 115.
Iacov Fredser, in tilcuirea istoriel lui
Ioan Cantacuzino, duph mdrturia
lui Leunclavie, spune ca Romanil

sd fie din Romanil din Italia, si

Iaycler. 447.

latco Ras, dup el si-a luat numele

Ietcani, era mai de inainte de a

veni Romanii din Adeal. 471.
Iazighidil (Eniocaldil), intre Nistru ei
Bug. 68.
Iazighil. Ngrod. Tara in care locuiail.
65, 66, 67, 69. Se numeail si Metanasti. 69. PreIazighl si pre Metan asti,

cSocotlala smentita si de la Bagdat

se pte intrce , Vice o vorbg tur-

adesea Ii calcd Decheval. 82. Iazighii i Metanastil erail prieteni cu

Romanii. 129. Locuiail in Polonia;
Marco Avrelie s'a batut cu el. 201.
Carolus trece pe la el. 350.
Iazigul, cuprins de Hunii. 281.
lberi. Vecli Iveri.
Iberia sail Ghiurghia, ad este isgonit
Papa Clement. 193.

cscd. 197.

Iconia. Impdratul iei era Athatin.

e o parte a Thessaliei, locuit de

iei, era stapanita de Joan Cantacuzino. 397.

Indira, cetate in Dalmatia, unde Attila
asazh a 2-a resedint. 285.
IailGs hesabuBagdat tendioner D, ad ec5.

lanicar Agasi, se Vicea Turcesce la

Protostatorul. 416.
Iaroslav, a avut de fecior pe Vladimir, pe care l'a trimes contra Grecilor. 380, 381.

Iaroslay, fratele lui Gheorghie Knz,

e pus de Batie in locul lul Gheorghie. 447.

433. Sultanul iei a fost Alaidin. 439.

La anul 1326 urmz5. lui Osman,

Orhan, in Enisehir, unde fusese

mutat scaunul din Iconie. 440.
Idatie. Impdrtirea imp6r5.tiel de cdtre
Constantin cel mare. 241. Constantin cel mare, Gotil i Sarmatii. 245.

Constans lI mutd scaunul in Da-

www.dacoromanica.ro

684

INDICT& GENERAL

chia. 247. Despre Iulian Paravat.

ravat porunceste sd se facd un

251. Pe la 369. Valens trece Dundrea

teatru, din rmdsite. 252. Persil robiserd Ierusalimul. 334. Serachenii

il stdpaneat. 335. Aci a venit Sfin-

inpotriva Grutunghilor. 254. Primirea lui Athanaric de cdtre Teodo-

sie. 265. Gotil erail sub Atanaric

369. 271. Despre nvAliri de barbari.

tul Ioan Damaschin insotit de Sf.

Cozma si ail intrat in monastire.
345. Persil' luase lerusalimul. 332.

276. Aetie cere ajutor. 278. Invingerea lui Atila in cmpiile Catalo-

invinsi de latini si se face impdrat

niei. 288.

aci Godefred Blioneus. 388. Conrad

&and at avut r'esboiti cu Valens in

Era in mnile turcilor, earl sunt

Idolatria, Despre cei ce mureail in

face o cruciadd ca sd-1 scape de

legea idolatriei. 195.

Idol% in timpul lui Traian, idolii in-

smd. 193. Vladimir cdskorinduse cu Anna s'a intors in Chiov 0

a sfarmat toff Idolii 0 Capistele.

sub turd. 389. TOO armata se unesce aci. 388 Pentru eescumprarea
lui, merge Conrad 0 Frederic. 419.
Andronic umbla rdtdcind pe la Ierusalim. 419.
Iernsalimasca ste. 18.

373.

letcani, dupd numele lui Iatco Rus

cepuserd a nu mai fi bgati in

lerasns (Prat). Pe la el ail locuit Taifalii. 68.

Iersa. Iraclie cade la bdtrnete in

iereasa Manothelitelor. 334. Vladislav, Craiul Unguresc, Idsandu-se de

eriasa papistdsascd, s'aii botezat.

456.

Ieronini. Despre imprtirea imprdtiei de Constantin cel mare. 241.

Constantin, Gotii si Sarmatii la
anul 322. 245. Sapor imperatul Per-

silor 0 Constantin cel nare, in

hronicul sa, spune cd Evsevie episcopul Nicomidiii, a botezat pe
Constantin Marele. 247. Iulian Pa-

ravat si Crestinii. 251. Spune cd

Jovian a murit la tirgul Danastana.

253 El spune in hronicul ski, cd

471.

Iezdra, ar fi isvodit istoria lui Moise

si a Iudeilor. 171.
lezdegherd, impratul Persilor, sub
paza sa lasd Arcadie pe fiul s'en.
Theodosie, pe care el il da lui Antioh ca sd.'1 invete. 275.
Ifestos, xDumndzdul focului >> la Greci
89.

Iflac, nume pe care l'a gdsit Leunclavie in Pandecte. 125, 158.

Ighistnl cetate ziditd de impratii Romani in fundul Schythiii. 155.
.
.

Ignatie Patriarh se ceartd cu Fotie

353.

Igor, rnadne inch.' mic dupd mrtea

tatdlui ski Ruric. 372. Se chato-

369.

resce cu Olga. 372. Vezi Ingor.

loan Apoealipsis. Epistolele lui, inteleptii lumei, le pun intre apocrife.

Iernsalimnl, a fost prddat si pustiit.

171. Biserica ziditd de jidovi aci,
e arsd de foc esit din pdmint. Pa-

loan Astronoinnl, sfdtuesce pe impratul Roman sd taie capul stilpului

din vrful Xerolofului, &del ast-fel

Gotthii ail prddat Misia, Thrachia,

Dachia si Pannonia. 257. Rsboiul

lui Athanaric cu Valens la

172.

271.

www.dacoromanica.ro

685

PtdCE GENEEIAL

va pen i Simion, domnul Bolgarilor. 368.

Ioan Cimischii. Vedi Cimischil.
Ioan domnul Zagorii, era domn sarbesc.
418, 419.

Ioanis Duca. Romano-Vlahil 'Ana in

vremea lui. 395. UrmSza lui Theodor

Lascaris. 434. Pe vremea lui, in

Ungaria imparatia Andreas al II-a
feciorul lui Bela 3-a. 445. Pe cand
imparatia el la Nichea, Bela IV-a
infra in Ungaria. 451. El more la
1255, dupa ce a imparatit 53 ani
la Nichea, lasand pe fiul WI Theodor Lascar cel tartar. 452, 476.
Ioanninia In satele iei locuesc Vlahi.

din Dachia. 68. Scrie din Gloverie,

ca locuitoril Munteniei, Moldovel
si Ardialului, ail fost Ghetii, carol a

Romanii le a zis Dachl, iar pe

urnifi, tarziti, rile s'ail despartit
dintr'una singurfi, aft luat cele
3 numiri de mai sus. 304.
Ion Antonie de la Cainpania, a scris
viata lui Eneas Sylvius. 115.
si

Ion Cantacuzin irnpOrat, scriitor grec.

156. El nu pomenesce nimic in istoria sa despre inceptura Romanilor.

157. Istoria lui o talcuesce Iacov

Predser. 397. La imp6ratia lui se

loan Patriarhul, prirneste impreuna cu

va arata intinderea Romanilor pana

in Grecia. 466.
Ion Comneno, feciorul lui Alexie ce-1
mai zic si Calo Ioanis. (Vedi acuta).

senatul pe Foca ca impOrat. 331.

Joan Protostratorul. La cortul lui fug

Ion Consulul, feciorul lui Rufin Patri-

398.

strajile spaimantate de Vlahil lui

Hris. El era la imparatii grecesti,
cum e Ianicar Agasi, la Turci. 416.

loan Sevastocratul pune sa se dea

palme lul Asan. 400.
Ioan YasifiviS, impratul Moscului, a
luat de sotie pe Iliana, fata lui Stefan cel mare. 26.
Ioan Zamoischie. Scriitor vecin. 23, 64.
Numele lui se gasesce in dictionarul

388.

arhul, e trimis in contra Hunilor

de Justinian. 315.
Ion Damaschin Sfintul, era la curtea
domnului Serachenior Masalmas,
si audind despre purtarea lui Leon
Isavrul scrie contra lui, Leon falsi-

fica scrisul lui si face o scrisOre

prin care l'ar invita pe el ea sa

cuprinda Damascul

o trimete

domnului Serachenilor; Amira do m-

lui Moreri. 113. El e lh. 113. Urmza

nul lor pune de ii taie mana drpta,

parerile lui Eneas Silvius. 124. Despre Romani. 127, 150, 221. Despre
< Jan Zamoschie* scriitor leah. 367.
loatham, fiul lui Osia, stapinul Iudeii
si contimporan cu fondarea Romei.

se zice ca s'ar fi facut o minune

99.

lohan Bobelin Persona, scriitorul lui

Eneas Sylvius, sub al carui nume,
Eneas a dat scrierile sale la ivld.
110.

Iohan Borres. 104.

Iohan Bun. Spune despre nardele

si ca mann s'ar fi lipit la loc, atunci

Amira l'ar fi primit iarasi la curte

si el in urma insotit de Sf. Cosma
s'ail dus la Lavra Sfintului Sava
la Ierusalim si a intrat in mnastire
de unde ar fi scris carp bisericesti.
344, 346.

Ion Hatmtulul, gonesce pe Sclavini de

sub Tarigrad siii biruesce la Andrianopolis. 317.
Ion Sobetki, era hatmanul Lesilor. 224.

www.dacoromanica.ro

686

INDICE GENERAL

Ion Tiranul, vine la imperatie dupd

mrtea lui Honorie, la el vine Honoria sora lui Valentinian, insd pentru

purtarea el este gonita din ,palat

Contra lui chima Aetie hatmanul
pe Hunii. 278.
IoniI. Nem de Greci. 90.
Iornand. 54, 69. De nm Got. 73. Scrie
Ca Gotthii a plecat din Scandinavia. 74. Numesce Corrilus pe craiul
Dac, Sarrulis. 78. Vorbesce de lup tele

lui Derbeneil cu Domitian. 79. El

numesce pe Decheval, Duirpanis.
80. Scrie ca pe vremea lui Arcadia
Qi Honorie, Dachia ail dobindit'o

Gotthil earl facuserd armata in

Italia. 132, 133. Despre coloniile din

Dachia. 159. Despre Gotthi. 207.

Dupa el Patavie vorbesce de Gotthii.
260, 269. Spune ca Ostrogothil locuia de la gurile Dundrel, unde este
Cramul i pada la Chilia. 262, 263,
264, 268. De aceia mitropolitul Cra-

mului se numesce al Gotthiil. 263,

264. Iar Visegotthii mai spre apus
de dinsil, cad s fi trecut Dunarea
nici el nici Patavie nu spline 263 Ar
fi fdcut vr'o mentiune dacd Gotthil
ar fi trecut peste hotarele DacliiI
264. Despre Alaric. 266. El zice Ca

Ostrogotthii de si sub stapinirea

Hunilor, dar ail rmas tot in aceleasi
locuri insa cu domni deosebiti. 267.

El afirma Ca Gotthii nu art stat de

de cat pada la mrtea lui Atila
pe urma s'aii sculat cu domnul lor
Verimudis i ail fugit in Galia la
Visegotthii. 269. Despre Radagazius.

274. Despre criile Varvarilor fata

de Attila. 286, 288. Despre Iulie
Nepos. 292. Despre Theodoric. 294.
Despre Vandali. 318.

Iosif ludeul, osindesce pe Ellanic,

Aghisilau, Efor, Timeu, Antioh. Filist si Chillie. 173. Serie in Ellineste

si a alcatuit cartea de vechimea

lucrurilor iudesti. 300.
Iosip, basna lui. 248.
Iovan, vine craiil al Bulgarilor dupa.
mrtea lui Samoil. 375. Bate Dirachion unde este omorit de soldatil
sal. 376.
Iovenalis, in satira despre Traian. 193.
Jovenalis vorbesce de tocmla imperatiel i trel resbiie ale lui Traian.
186.

Iovian, urmza lui Paravat. Face pace

cu Perii. Intocandu-se spre Tanigrad, si sosind la tergul Danastana,

intre Galatiia i Vithinia, more dupa
7 lunl, i zile 22 de domnie, scrie
Jeronim. 253.
Iovie s'a chemat Diocletian in triumf.
233.

Ipatie, hatman, e ucis de Vitalian. 313.

Ipodroin sail Atmeidan. Pe aci all fost
tiriti Apsimar i Iraclie. 341.
Ipsala II cue Turcii cetatel Chip sala
415.

Iracliia Intre ea si Vyzantiia se afla

Kinofrurion, unde a fost ucis Avrelian de Hatmanil sal. 225.
Iraclian, hatman impreuna cu Macrian
ucid pe Gallian la Mediolan. 212.
Iraclie, Ihor pradaza Iraclie <. de la
mare ngra.. 357.
Ihor.Vedi, Igor, sail lngher sail Ingor.
Ildarim, adica fulger e numit Baezid. 441.

Ilan& 93. Vecli Elena.

'Dana, fata lui Stefan cel Mare e data
dupa Joan VasiliviC, irnparatul Moscului. 26.

Inas, ficiorul lui Alexandru Vodd, a

luat pe Marna sora Sofiii. 26.
lie. Laslall respuncland lui Sava ca

www.dacoromanica.ro

INDIC& GENERAL

nu. are de lAut, Sava intocmai ca

Ilie se rugA sd curgd apd din nori.
141.

687

Illyria. 338. Afi pradaro Pazinazil.

379. Era supusa craiei unguresti.

469.

Ilion sad Troia, pe unde ad trecut

ostile Rom anilor trimise contra lul
Antioh. 101. Vecli Troada.
Elyria a fost pradata de Bulgari. 12.
In ea fundeazd. crdii Varvarii. 17.
Locul Illyriel. 64 Hotar al Ghetiel.
66, 68. Aci s'a luptat Fulvius Flac-

cus al XII-lea cu Vartaii. 121. Se

pustiise pe vremea lul Avrelian

care temAndu-se de a nu o mai
putea tine, retrage pe colonii din
Dachia. 151. In ea ad navdlit Varvarii Criv8tului, spume Zonoras.

Imidul munti. 64. Vecll Em.

Imbros. Vecli Imvros.
ICBMs, insula in archipelagul Chicla-

delor. insA nu face parte din aceiasl divisiune a imperiulul Roman.

242.

India. Pana la ea erall hotarele imparatiel romane. 14. E vecind en

Schythia. 60, 61. Pana la ea a ajuns
Alex. eel mare. 88. Onisicrit a scris

intaid despre India. 173. Rana. la

India, umplu Tataril Crdrnului, trile cu robii de la Lesi. 175. Traian,

215. In ea se int6rce Probus din

de ar fi fost tine'r s'ar fi dus panA

Ghermania. 228. Galerie Avgust, de

la ea. 191. Sub imparatia el fuseserrt

Tdtarii. 436.
Inghenuns, hatmanul ostirel Misiei, cu

la inconjurarea Romel se intrce

cu ostile in Illiria. 233. Maximin lasd

pe Lichinie, in Illiria. 234 In ea

trece ea nepriaten, Maximin. 237.
Fdeea parte din una din cele 4 divisiuni ale imperiului lui Constan-

tin Marele. 242. Facea parte din

craiia Italiil si cuprindea 6 provincii. 242. A fost data lui Constans.
246. Stilihon vrea sd o ia. 266 Gothii o prada. 273. Aci trece Alaric.
274. Attila trece in ea. 283. Attila

vrednicia lui Avreleus Dacul, hatmanul edlarimei, se tidied' imprat

pe timpul lul Gallienus, ins e prins
si omorit. 212.

higher (Ingor) a fost tata lui Svetoslav si mos lui Vladimir. Clicdrinos scrie cd el cu 10 mil de Rusi
cu vase iesind pe M. Neagra. a lo-

campiile Cataloniel. 289. Din ea 11

goneste Marchian. 289. Din Thra-

vit sub Tarigrad si a prddat Thrachia, in contra lor iase Roman care
le-a ars vasele si pe el i-a imprastiat. Letopisetele Rusesci serif' ed
el la intaiul resbel a fost Mut, apol

chia Ostrogotthil intrd cu prazi in

Illiria. 291. Sabinian era hatmanul

strangndu-si. 6ste s'a intors asupra

Grecilor, i-a lovit in Asia si ail prA-

ostilor din ea, la 479. 293. In ea

dat tara Paflagoniel si pand la Ni-

intemeiazd Slovenil craii. 304. In

timpul lui Justinian e pradata de
Gotl. 316. Marginile iei le sterge
Dundrea. 320. In ea face Justinian
multe cetati, spune Procopie. 323-

comidie a ajuns, si Roman cere pace

Ingliterra. Locul Ingliterel in impar-

Mai multe cetdti ale ei sunt co-

tirea facutd de Constantin eel Mare.

prinse de Hagan. 327. Bulgaril in

242.

fuge in ea, dupd infrangerea din

si plteste mai mult de cat platise

Leon si fratele seri Alexandru. Olga
este nevasta lul. 357.

www.dacoromanica.ro

688

INDICE GENERAL

Inglizese, craiul. La el cere ajutor Bela

IV-a. 450.

In hoc vinces" era scris in jurul

crucei care s'a aratat pe cer, lui
Constantin cel mare. 237.

Inovezii, cu ei leaga prieteug Polovtil.

365. Impreund cu Romanii i Bastarnii fundara mai multe cetati 365.

Insacon, cetate, in Thuringhia, se mai

numete acurn Isnac. Aci wazd

Attila, sfatul. 285.

ban, irnp6ratul Lazilor. Pupa el rmasese Evdochia vaduvh. 481.

Ioan, un 6re-care in vasul caruia a

sarit Vladimir, &and armata greciascd i-a spart corabia. 381.
Ioan Alexie. Despre Ioan, domnul Romanilor. 395. Joan fratele lui Asan,
e luat zalog de Isachie Anghel. 407.
A san intorcandu-sa, de la un Ivanco
Roman, (zicea Misii lui Ioann), carile i ruda, i forte credincios il iera,
fu ucis. 411. Trage pe Vlahi langd sine

i se desparte de cei-l'alti Bulgari.

Apnea Carnovul, unde se ap6ra fiind
gonit de Petal-. Fuge la imp 6ratul, ce-

rand ajutor contra lui Petal.. Merge

Manuil Camize, Protostratorul, dar,
la Filippopolis, 6stea se risipete.
412. Se zice ca fusese indemnat de
cdtre Isachie Sevastocratul, care-i
promisese daruri, qi pe fica-sa Theodora, sotie. 412. Fuge din Tarnov
i vine la imp6ratul. Pupa fuga lui,

Petar femane singur stapanitor.

413. E primit cu cinste de impdratul Alexie Anghel. 413. VoWe sh

ea de sotie pe Theodora. 413. E

pus in rindul 6menilor mai puternici. 413. Cade viclean impSratului,

intarete cu cetati locurile dimpregiurul Emului. La el trimite im-

Oratult un hadamb care insa, li

II

spune ca vine 6ste asupra lui. loan

se retrage in multi. Crizimul, falcut
de Ioan, e inconjurat. 418. Cu amageald, el prinde pe Protostratorul.
El supune cetatile de pe langa M.
Emului. Aduce sub stdpanire. tara
Smolenilor. 418. El infra in Misia
i ia Constantia, apol ia Varna. El
incepe domnia separata a Vlahilor.
419. In mama lui, cade Protostratorul. Isbanclile lui. 419, 420. La el
fug Green goniti de Balduin. 423.
Prirnete pe Greci i trimite la Latin! sa incheie pace. Primind re' spuns re'it, se tidied cu 6stea, contra
latinilor. La 1205 intra in Thrachia,
bate pe Latin! cari fug la Tarigrad
i impedica rSsbolul pe care Balduin voia sail Led contra Grecilor
din Asia. 424. Luase cu el i Tatari.
Fiind inconjurat in Udriiii, da po-

runca Tatarilor sd navaleasca in

tabara Latinilor. 425. Ioan, cu Romanii, fuge i se ascunde. De aci
trimite pe Coza marzacul sa nava-

leased in Latini i sa se intrca

repede spre el. Latinil luandu-se
dupa tatari, Ioan ii bate i prinde
vit. pe Balduin, la 1205. A sprijinit
pe Greci contra Latinilor. 426. Tine

pe Bulduin 16 luni, in robie, apol

II tae mainile i. picirele i il arunc intr'o prdpastie. 427. De la
el vrea Balduin s se rSscumpere.
427. Da voe Tatarilor sa prade cetatile earl fuseserd sub Latin!, i
merge la Thessalonic. In drum ia
cetatea Serras. Auzind cd el a cuprins Serras, Marhion se inchide
in Thessalonic. 428. El cuprinde
cetatile de sub stapanirea Marhionului. InconjOr Thesalonic i il
ia. Apoi il & lui Theodor Anghel.

www.dacoromanica.ro

INDIC

689

GENERAL

429. De la el G u pot sd edscumpere

333. Iraclie bate pe Razatis hatma-

Latinii pe Balduin. 430. Inconjrd

tabdra lui Henric. 430. La 1206 ia
Filippopoli i omrd pe hatmanul
Aspiatis. 431. Impreund cu Tdtaril,

nul Per0lor. Chedrinos spune Ca

devasteazd Thrachia. 431. Dinaintea

lui fuge hatmanul Theodor Vrama.
432..PrAdeazd Rodosto, Arcadiopolis, Corlu i Misina. Merge pand sub

in Persia 6 anl, Valid la mrtea lul

Hosroe, caci Sirois care vine dupd

Tarigrad, apol prdpidece pand in

nete cade la irezie i more de dropicd

pajite oraul Athira. Neputand

la anul 641, (WO ce a impdrdtit 30

lua Didimotihul i Udriul se inapoiazd. 432. Pe &and el prAda, Theodor Lascaris cuprinde Efesul. 433.
Joan Alexia i timpul lui Batie. 465,
474. A legat prieteug cu Latinil 0 a

de ani 0 10 luni ; Patavie Vice ca

4 luni 0 6 Vile ; Rictiol Vice cd 5
luni 0 8 Vile. Dupd el vine la im-

supus impreund Grecia, Thessalia

etc. 466. Cettile lui din Thrachia
i le-a luat Henric imp6ratul Latinilor. 467.
Iraelie, fiul hil Iraelie eel Want. Isto-

ria amestecat in Iraclie. 331. Este

trimis de tatd1 ski in ajutorul lui

Foca, insd el pune mana pe Foca

ii omrd i vine el in locul lui.

El intaill linitete lucrurile in
Evropa, fdcand pace cu Hagan,
apol trece in Asia contra lui Hosroe, voesce s facd pace cu el,
insd acesta nu primete. 332. El
bate intaiii pe hatmanul lui Hosroe, Sarvar, 0 in urmd pe el. El
imparte armata in 3 041, o parte
o trimete la Tarigrad, o parte o
dd sub comanda lui frate-sSa Theo-

dor, lard o parte o opresce el. In

timpul lui, Tarigradul este inconjurat
de Huni (cum le clice Zonaras) sat
de Avari (cum le Vice Chedrinos)
cari luaserd cu el pe Sclavoni i pe

Ghepili. El a avut Turd cu plata

adui in Asia cari Pad pdrdsit 2i
s'aii dus peste muntii Cavcazului.

Iraclie cat timp a stat in Persia

a nutrit armata numal cu vinat de

pe moiile lui Hosroe. El a stat

Hosroe se supune lui. El la santa
cruce de la Per1. Ins/ el la bAtra-

prdtie fiul sell Constantin. 334. Istoria de la Constantin fiul lui Iraclie
pand la Constantin Pogonat. 335. In

timpul lui Iraclie Turcil ad rupt

prta de fer la muntii Cafcasului.
438.

Iraclie eel bittran guvernatorul Africal, de la el cere ajutor Foca, insd

el trimite pe fiul sSd Iraclie. 332.
Iraelie. In timpul impardtiii lui, scriitorul Teofilactos Samocatis spune
cd Avaril, Sclavonii, Ghepizil lo-

cuiad mai sus de Volochia spre

partile Ungureti. 329, 330.
Iraclie, pe care Justinian II spanzura

cu fratele sSd Apsimar. 341.

Iraclion, fiul Martinel, impratete irnpreund cu Martina matua lui Con-

stantin, insi dupd 6 luni senatul

afld despre otrdvirea sdviritii asupra lui Constantin, pe Martina
o trimite in exil, i lui Iraclion II
taie nasul i '1 bagd in monastire
dupd el urmSza la impSratie
Constans fiul luiConstantin i nepotul lui. 335.

Iraelis, a biruit in spre Apus. 88.

Alexandru cel Machedon ar fi putut
ajunge pand aci. 88. A avut rsboid
4

www.dacoromanica.ro

690

INDICE GENERAL

cu Troadenil, dupa cum spune Diohisyodot. 91. Numit de Latini, Her-

locuirea Dachilor cu Misii si Thrachii. 77. Unii ii zic parintele isto-

cules. 91. Iraclis se ridica asupra

Troadei. 91. Omorase pe Laome-

rid. 172. Irodot ar fi voit di se

dont. 91.

Ireanla. Pardosii iel. 11.

Iregle, numese Turcii, Perinthul. 432.
Irini. Este fata hanului Cazarilor gi
nevasta lui Constantin Copronim
II botezandu-se ia uumele de Irini.
345. Tot asa se traganeazi istoria
de la Constantin Copronym pana
la Constantin si maicd-sa Irini. 345.
De la sfirsitul impSratiei lui Con_

stautin Pogonat curing voroava

pentru Dachia nstra pan la im_
pratia lui Constantin si a maichsa Irinii timp de 106 ani. 347, 18.
Maica lui Constantin ingrijea de
imperatie, ea trimite iiste si scede
pe Sclavonil chre prildaserfi Thesalia i Peloponis din Gretia, este
departata de la impetatie de catre

fiul set. 348. Ea voind sa ia impetatia iarAi, vorbind cu mai multi

senatori, prin viclesug pune maim
pe Constantin si II scte ochii. 349

Ea a imperatit singura 6 ani; in

timpul ei si a fiului ei, s'a facut
la anul 787 al 7-lea Sabot% 351. Dupa

mOrtea ei a stat la imperatie Nichifor Patrichie Logothetis. 351.

Irini, fata lui Isachie Anghel i sotia
lui Filip. 411, 420.
Irodian. Dion si Evtropie in viata lui
Irodian, despre Caracalla i Gheta.

201 Irodian, cartea 6, despre A.

lexandru Sever. 206. Cartea 8, despre
Gotdian. 207.

Irodot, a scris la 444 a. Hs. De la el

se vede ca Grecii aveati putina cu-

notinta de partile Schytbiel. 59.

Pomeneste de Taifali. 68 Despre

amestece printre Olimpici i numal

de aceea ar fi scris istoria sa. 172.

Serie Ca apa Fasis ar fi despartit

Evropa de Asia, lar nu Boazul de
la Tarigrad. 227. A scris lucrurile
Ellinior dupa Bute de ani 299.
Isacce, numese Turcii Oblucita. 240.
Isachie Anghel. E biruit de RomanoMoldo-Vlahi. 18. Imprat al Tanigradului, Sarnitie spune ca pe vre-

mea lui se face pomenire despre

Vlahi in iStoricul Nichita Honiatis.
133. Asupra lui s'aft ridicat Romani,

zice Sarnitie, si aid se pomenesc

pentru prima ra. Vlahi. 133.
Isachie Coinneno Anghel. Pe vremea lui

Dachia facea trup comun cu impratia. 338. In timpul acestui imprat

se despart Dachil de impSratie. 359,
376, 377. In 11 Septembrie 1185, Isa-

chie Anghel scap in biserica, ea sa

nu fie omorit de Andronic. 391. Isachic Anghel si Vlahii. 393. In cartea
VII a Cronicei lui Cantemir se descrie istoria de la Isachie Anghel pana
la Ionnis Duca. 395. Patavie in hro-

nicul sea sosind pe la vremile lui

spune ca multe re' sbe a avut cu
Romanii. 396. A avut cu Vlahii,
resbienenorocite. 396. Sub el, Vla-

hil se dspart de la imperatie scrie

Halcocondilas. 397, 398. Pe vremea

lui, istoricii incep sa pomeneasca

despre Romani. 399. Se urca pe
tron dupa Andronic. 399. Strange
ste la 1187 si merge contra Vlahilor i ii bate. 402. Ese contra
Vlahilor din Tarigrad la 1188, pune
tabara la Agathopolitan i apol
merge la Tavrocom. Trimite contra

www.dacoromanica.ro

691

INDICE GENERAL

Vlahilor, pe Chesarul Conrad. Porneste spre Udriiul. 404. Se intorce

la Udriiii. 406. Intimpinzd la Verrola ndvalirile Vlahilor si Tdtarfilor.
406. De asemenea merge spre Agathopolis i Filippopolis. 406. Voeste

flis. 422. Mai 'nainte de el, s'a po-

s tragh de partea sa pe Misii si

sd apuce Zagora, pleac de la Fi-

ratie. 466.
Isachie Conmeno. Vine impSrat dupd
Mihail Stratiotic. Zonaras spune sh

lippopolis spre Triadita, dar apucat

de hand, se duce la Tarigrad. 406.
La 1189, porneste iar contra Misilior

si bate in desert cetatea Lovitil. Se

intorce acasfi. 406. Luase pe muierea lui Asan i pe loan fratele lui
zdlog. 407. Ordndueste pe Aspiitie
hatman contra Vlahilor. 407. 'Marin
ii mord multi soldati. 407. De abia
scapd la Verroia si de aci la Tarigrad. 408. ROscumprd Varna si
intdreste Anhialon cu oste i turnuri. 408. Merge apoi la Filippopolls contra Vlahlior, i dd provintia Filippopolitand, lui Constantin.
Scote mai tdrziii, ochii lui Constantin. 408. Bate pe Sirbi i apol merge

in Ungaria la socrul WI Bela. 409.

A eincea ord, se intOrce de la Vlahi,

fiind influentat de o proroeire. La

1195, se scold asupra lui, frate-soli
Alexii Anghel; care ii scote ochii.
409, 420. A imprdtit 9 ani, 8 luni.
409. Cu el a fost frate Alexie, spune

Honiatis. 410. Pe fata lui, Irini, o

menit de Bela. 441. La 1186, Vlahil

all avut multe fesbOie cu el. 445.

Lui Ii dd Bela al 3-a, pe fiica sea
Maria. 443. Pe vremea lui s'a intimplat invazia tiitarilor in impd-

fi purtat rdsboiii contra ungurilor

si a tatarilor. 382.
Isachie Sevastocratul. E oranduit in
potriva Vlahilor. 411. Se clice cd el

a indemnat pe Ivanco eh' omore

pe Asan, promicandu-i daruri si
pe ficd-sa Theodora. 412, 413, 417.
Cade in urgia impSratului. 412.
Izauria. Vecli Isavria,.

Isavria. Probus potolesce in Isavria,

la 280, pe Parthi. 228.
Ishlis. Ei i se inchinafi Elenii. 89.
Isidor. 54. Zice : Gotthiia (Ghetiia) mai

pe urind

Wad

numit Dachiia si

Gotthil (Ghethii) Dachi. 71. Spune

ed navalirea lui Alaric in Italia s'a
intimplat in acelasi an in care Vandalii i Svevii all coprins Gallia :
Alanii, Luzitania i Silinghii, Betica.

276. Isidor in hronic vorbesce de

Aetie, hatmanul Apusului. 278. Des-

pre lupta lui Atila din cirnpii Cataloniei. 288.

tinea Filip, fratele lui Henric al

Isis. Vedi Isidis.

Ismailtnii. Pe la iel rdfaceste Andro-

VI-a. 411. loan si vduva lui Isachie.

413. Pe cnd impOrdtia el, fuge Andronic la Ism ailtni. 419. Intelegnd

Isaac, se mai numeste cetatea Insa-

ed. Filip s'a urcat pe tron, ii cere

ajutor prin fiul sii Alexie Anghel.
420. La 1203 infra' irnpreund cu fiul
ski cu ajutorul Latinilor, in Tari-

arad 490 Domnia lui, tine 7 luni.

420. Este omordt de mitre Murci-

nic. 419.
con. 285.

Isocrat, istoric, afirrni eh Maesimin

Lichinie s'ar fi ndscut in Dachila.
156. Despre Diocletian i Maximian.

232. Despre zidirea Constantinopolului. 241. Vedi Socrat.

Ispania. In ea intrd Gotthii la 414 si

www.dacoromanica.ro

692

INDIC& GENERAL

fondeazg. crdie. 12. Din ea vine

Theodosie. 16. In ea a dus Iraclis pe

scriitorii mai noi grecescl. 69. Ce

spun istoricill si Gheografil despre

Troadenil robiti. 91. Aid Fulvius

consul in anul 178 voeste s facA

nurnele Dachilor. 73. Dachil nu sunt

o capiste. 120. La Italica, in ea zice

Dion si Evtropie c s'a nAscut Traian. 193. La ea se duce Constantin
Hlsbrus. 232. Din Gallia, Vandalii
tree in .ea. 240. A Efra stare a Varvatilor, a fost in Ispania, zice Sarnitie. 240. FAcea parte din a 4-a divisiune a imperiului NI Constantin
Marele. 242. CrAia iei era cuprina
in Gallia. 242, Avea 7 provintil. 242.

Si din ea yin representanti, in sinodul de la Sardica. 250. Din ea

chianti' Gratian pe Theodosie cel
mare. 258. SupusA de Gotthii, for-

mzA impreund cu Galia si Africa impArAtia Visegotilor. 266. Got-

thil aft trecut DunArea mai sus de

Dachia and aft venit in ea. 273.

Alani, Svevi i Gothi, tree in ea
276. Inceputul crAiii el este pus de

atre Visegotthil. 277, 321. In ea

vine Henric craiul Daniel s goniasa pe Seracheni. 389.
Ispanii, ce sunt ? 12. Fulvius, consul
la 178 a. Chr. s'a bAtut cu Ispanii.
420.

din Gotthi, spun istoricii. 74. Cercetarea istoricilor pentru scrierea

asupra inceputului crAiii Dachilor.
75. Dion despre Dachl i Domitian. 81. Pano-Dachia la istoricil grecesti. 83. Plutarh, vestit istoric. 87.

Ce spun unil istorici despre zidirea cetatii Alexia. 91. Ce spun istoricii, si mai ales Dionisiodot,
despre fe'sboiul dintre Troadeni
si Elladni. 94. l)isele lui Iustin,
dupd Trogus. 95. Martori despre
ellenismul Romanior sunt istoricii
vechi. 101. Pentru evghenia nmului romilnese nu sa adus marturi istorici. 107. Ce se cuvine adevAratului istoric. 110. Istoricil
citatl pfinA acum nu vorbesc despre Vlahia de la Flach. 112. Zamoschie este putin cunoscut intre
istorici. 113. Scriii istoricii ci Fulvius Flaccus, tovardsul de consulat
al lui Cornelie Stipion Africanul

a avut rsboiii cu robil rAsculati

din Sicilia. 121. Istoricil nu spun
Ca vre-un Flach a supus pe Gheti
saii pe Dachl. 122: Istoricil si nu-

Istorieil. Istoricil se arta* asupra ori-

mele de Flachia. 123, 124, 125. PA-

ginii Francezilor. 11. Ce spun istoricii despre Traian i Dechebal.

14. Istoricii Lesesci. 21. Ce spun
istoricil crestinesci. 22. Lipsa de
istorici. 49. AlcAtuirea Hronicului
dupd istorici. 53. Catastih de istorid. 53, 54, 55. Spusele lui Iustin.

rerea istoricilor deosebit de a lui

Halcocondila. 126. Doi istorici le-

59, 67, 71. Ce spun istoricii despre

atis. 131. Istoricii nu pomenese

rle a stAphnirii Moldovii. 62.

Bonfin i Leunclavie despre Dachia. 63. Zonara aratit care a fost

Illyria. 64. Muntii Brasovail la

sesci tAgAduesc origina RornAnilor

din Romani. 127. Povestirea lui

Sarnitie despre stAlpil lui Traian
nu se gAsesc la vre-un alt istoric.
129 Sarnitie despre Nichita Honi-

tispre amestecarea Grecilor cu

Romanil de care vorbesce Sarnitie. 132. Tara rnuntenSscd la istoricii latinesci s'ar fi chemand Mon-

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

tana. 132.Vlahii la istoricii grecesci.

133. gDe ar fi fost Romfinii din rd-

693

latini nu le-ar fi uitat numele),, Oic

despre Commod. 203. Bonfin despre Severin. 205. De unde incepe

Dion. 207. Istoricil nu scrifi ca Romanii au esit din locurile bor. 209.

miff. 134. Nu se spune la istorici

Ce scrie Zosirn istoricul pentru

despre o venire none a Romanilor,

dupd Traian. 135. Cantemir a cer-

anul 257. 211. Dovecli desiire locuirea Dachiei cu Romfini pe vremea lui Galiens, la Zonaras. 212.
Se va merge din istoric in istoric.

masitele ostil lui Traian, istoricil

cetat pe istoricii ce afi scris pen-

tru lucrurile unguresti. 136. Va

spune ce va ggsi in cei-Palti istorid. 144. Bonfin despre lucrurile
unguresci. 145, 197. Spusele unor
istorici despre lupta dintre Ladislav i un TM,. 146. Nu se ghsesce

la istorici, basna pomenit despre

impdratul Ramu lui. 149. Istoricil
despre trecerea coloniilor peste
Durfare din ordinul lui Aurelian.
150, 215, 217, 221, 222, 223. Sarnitie

face greseli, asa cum nu se g5sesce la alp istorici. 152. MArturifle istoricilor despre descAlecarea Dachiel de Traian, i persistents. colonistilor. 153, 155, 156, 160,

161, 162, 185. Evtropie despre Avgust. 164. Istoricil despre rdzboiul
Dachilor cu Romanii. 166, 186. Is-

toricil sunt urmati de Cantemir.

171, 172. Cum trebue s scrie un
istoric. 177. La Ureche si la Miron
Costin sunt insemnate multe de la
scriitoril strdini. 180. Ce ar fi fost

de n'ar mai fi povestit vre-un Istonic de la luarea Tarigradului de

Turci. 183. Despre podul lui Tra-

225. Irodot istoricul edespre apa

Fasis., 227. Istoricii despre Romanii
din Dachia. 229, 230, 235, 238. Is-

toricul Chedrinos despre Constantin-cel-mare. 239. Istoricul Zosim

despre Constantin cel mare. 240,
241. Dachia a fost in numrul provinciilor romane prenumrhtA, cum

se vede din Vopiscus si alp istorid. 243. Istoricil despre timpul

ulterior lui Constantin eel mare.
245. Istoricil despre botezul lui
Constantin cel mare. 247. Istoricii
despre Constans. 247. Se mai aduc
si alte dovecti, afarA de mArturiile
istoricilor de pAnd scum. 248. Istoricii lumesci i Theodoric istoricul bisericesc, despre jumAtatea
secolului al IV-a. 250. In vremile

lui Julian Paravat, nu arat istoricii, sti se fi lucrat ceva in parPle

Dachiel. 251. Istoricil despre Iulian
Paravatul. 253. Istoricii despre Valens. 254. Istoricil despre Theodqsie.

258. Istoricii mai noi sint mai indrdsneP de cat cum ar trebui. 259,

ian. 188, 189. Dion, Evtropie si Xifilin despre Traian. 192, 193. Se va
dovedi traiul necurmat al RomA.-

260. Unde pun istoricii i geografii,

nilor in Dachia, prin ajutorul is-

263. Istoricul Iornand despre Gotthi.

toricilor. 496. Istoricil despre Adri-

264. Istoricil nu vorbesc 15murit

pe deplin. 265. Istoricul Procopie

an. 197, 198, Istoricil despre Antonie Pius. 199. Iulie Capitolin despre Ghermanil Cati. 200. Istoricii

Tomos. 261. Istoricul Iornand nu

scrie lAinurit despre Visegotthi.

Chesarnul despre Gotthi. 267. IqLoricul Iornand despre Ostrogotthi.

www.dacoromanica.ro

694

INDICE GENERAL

268. Ammian despre Athanaric pi

'Valens, 271. Istoricii nu pornenese
despre Varvari fa d Dachia, Ora
la mtirtea lui Theodosie. 272. Child

ati ajuns Hunii cu prdile din Panonia piing In Dachia, istoricii nu

spun. 273. Istoricul Prosper despre
anul 405. 274 I storicii nu spun despre

locuitoril din Dachia, de la inceputul secolului al V-a. 275. Istoricii

despre Traian i Dachi, sari a Got-

thilor lui Pretorie. 279. Istoricii

despre Huni i Gotthi. 280. Istoricii despre Huni. 281. Istoricul
unguresc Olah, numesce pe Vleda,
Buda: 282. Istoricii despre Dachia
0 Attila. 283. E gresit data push'
de Istoricul Moldovenesc, pentru

venirea lui Dragos Vodd. 290 Istoricul Martelus, despre anul 487.

Istoricii despre Bulgari in timpul

lui Constantin Pogonat, i despre
Volohia. 341. Istoricil grecesci despre Cazari si Cazaci. 342. Istoricii
nu pornenese de stpinirea Bulgarilor dinceice, peste DunAre. 346,
347. Bonfin aduce cuvintele istori-

ricilor vremurilor de la finea yecului al VIII-a. 349, 350. Istoricii

despre Leon. 355, 0 timpul MI. 356.
Istoricii grecesci despre jumg.tatea
vcului al X-a. 357. Istoricil RomaTillor

i aIii despre starea necur-

mata a Romanilor in Volohia. 359,

360, 361, 386, 459. Istoricii rusesci
si lesesci despre tratul Romanilor
in Volohia. 362. Istoricii grecesci

despre amestectura unor horde

ale unor nmuri cu Romanii din
Dachia. 364. Istoricii despre Ro-

294. Istoricii despre Zenon si Theodoric. 295. Despre istorici. 298, 299,

mani si alte nmuri. 365. Istoricii

300. Istoricii despre Bulgari la in-

nici amestecul Pecenegilor prin

Italia. 367. Istoricii stfdini despre

ceputul secolului al VI-a. 302: Is toricii Lesesci despre numele Romnilor. 306, 308. Zonaras despre Bi-

nu cunose pre Las15.14. 366, 442, 444,

nmul moldovenesc. 268. Chedrinos

nu spun despre Dachia de la ju-

despre anul 968. 369. Istoricil grecesci despre imp6ratul Cimischie.

370, si despre Olga, sotia lui Igor.
372. Istoricii rusesci. 374. Istoricul
grec, Nichita Honiatis despre fazboiul Romnilor cu impratii Tarigradului. 376, 390. Chedrinos despre Bogdania. 377. Istoricil grecesci
despre Pazinazi . 378, 382. Istoricul Thmfin despre Muntenia si Ungaria. 383. Istoricul Zonaras despre
Ttaril, numiti Uzi. 383. Istoricul
Curoplat despre cPazinachi . 384.

rdatatea secolului al VILa. 335. Istoricii despre Constantin Pogonat.

Istoricil lesesci, 384, si mai cu smb."

Dlugos, despre trile Moldovei. 385,

336, 337. Istoricii despre o Public ,

390. Istoricii despre Turd si T-

ce pe timpul lui Isachie Anghel

tarsi. 387. Istoricii grecesci si latinesci nu pomenesc de RonAni, pe

santlni la inceputul secolului al

VI-a. 312. Istoricii nu spun despre

Volohia pe timpul lui Anastasie.

314. Chedrinos despre Justinian.
315. Istoricul Procopie Chesarnul despre zidirile lui Justinian.

321. Istoricii despre Justinian si

Dachia. 324. Istoricii nu pomenesc
despre Dachia pe la sfirsitul secolului al VI-a. 327. Dovecli din istoricul Samocatis. 328, 330. Istoricii

tinea tot de trupul imp6rAtiel. 338.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

la 1147. 389. Istoricii despre Bela.

391. Istoricil despre Comneni. 392.

Istoricul Nichita Honiatis despre

Romfini i Tarigrad. 393, 396, 399,
401, 403, 405, 407, 411, 414, 432, 445.

Athatin, la istoricii turcesci cAlaiddin . 433. Cantemir lash' la o parte

695

in Pridoslovie Letopisetului ski

spune c Dragos a trecut in Moldova cu strinsurd de meni prosti,
pastor! i vinAtori, car! din intimplare ail dat peste Moldova si s'aA

ghiz Han. 436. Hina, la istoricii

asezat acolo. 472.

Istria, tara Munteneascd. 126,1ocuita
de Vlahi spune Halcocondilas. 157.
Istropolis (Chilia, Lycostomon), cetate
la gura Dunfirei si la hotarul Schy-

ardpesci Cin >. 438. Dara4 la istoneil turcesci Nahrhz. 439. Din doi

Istros. Asa s chmd ellinesce, Du-

cele din istoricii turcesci. 435. Istoricil gresesc anul esirei lui Gin-

Vladislavi, pomeniti ie istorici, nu

tie!. 60.

nrea. 59.

era nici unul and a venit Batie.

443. Cantemir, n'a avut fiind la

Istros, cetate. A fost lsatd de Ttari la dreapta scrie Zosiin. 211.

Moscva, pe. Bonfin istoricul. 444.

De 'nainte de 1206, istoricii aratd
pe Romni, cu Domni. 445. Sambutie istoricul despre Gallitia. 446.

Isus Hristos. Vecji Hristos.

Italia. Spre ea se deprtzd Constans.

Se va urma cu mdrturiile din is-

Hertinei. 76. Romnii sint din Italia

16. Italia fata. de Turd. 20. Wind

in muntii ei se intindea pAdurea

toricil strSini. 446. Marin istoricul

adusi. 85, 110, 111, 124, 125, 126, 127,

despre Batie. 447, 448. Simeon spune

de la istoricul unguresc. 453. Isto-

135, 151, 218. PAnd la ea ad venit

Ellinii. 90. Eneas vine in ea. 95, 96.
Romanii supun Italia. 99. Volohil,

ricul srbesc despre Busurmani.

dupd Sarnitie, va sh Via ndscuti

457. c Basnele istoricului bulghresc

458. Istoricii strdini despre Romni,
pe vremea lui Batie. 462, 463, 465,
467, 468. Primul istoric al Moldovel.

ras, despre luarea in asiltorie a

in Italia. 131. Gothii a fdcut ste

in Italia. 132, Avrelian n'a dus pre
Romani indArdt, in Italia. 134. Zonaras spune Ca Schythil ail rdzbit
pana in Italia. 209. Sub Galiennus
pdtrund in Italia, Saxonil i Cattii.'
211. In ea a fost a 4-a stare a Varvarilor, Vice Sarnitie. 240. Din ea
Velisarie i Narsitis Haddmbul, hatmanii lui Justinian, gonese varva-

fiicei Domnului de Valahia, de chtre

ril in Ispania. 240. Leghinele aduse

craiul shrbesc. 478, 479, 480, 483.

Istoricil grecesci despre timpul de

de Traian din Italia, Avrelian le

intrce peste Dundre. 240. ncea
parte din a 3 a divisiune a impe-

a a luat povestea despre Laslti

470. Istoricil strdini despre

Mo-

lisdava ). 471. Domnul Moldovenilor,

la istoricul Laonic Halcocondilas,

e numit YAmoy

Ttg 11.91210^71;

BOTi%-

viav. 474. Istoricul Nichifor Grigo-

pe la 1274. 481.

Istraebil, intre Nistru si Bug. 68.

Istratie al III-lea logofdt a lui Constantin Voevod Cantemir, tatAl lui
Cantemir. Ca i Misail i Simion

riului lui Constantin Marele. 242

Coprindea CrAiia Italiii, Afrial
parte din Illiria. 242. In ea aseazd
Constantin Marele, pe Gotthii su-

www.dacoromanica.ro

696

INDICE GENERAL

pusi. 245. A fost data lui Constans.

246. Era stapanita de Constans gi
Zonaras spune ci Constantin o cere

lui Constans. 248. i din ea yin

representantil in sinodul de la Sardica. 250. Gotthii sub Radagaizus
gi Alaric ail navalit in ea. 266, 267,

272. Gotthil and a venit in ea ail

trecut Dui-area mai sus de Dachia.

326. La 902, Ungurii infra in Italia.

366. In doud rinduri este pradatil

de Unguri. 358. Unii istorici zic ca
daci ar fi fost Romanil din Dachia

tot una cu cei din Italia, istoricii

romani n'ar fi contenit de a seri
despre ei. 361. Limba Tomandsca
de la Italia In Nipru. 366. Pecinegii
nu s'ail dus in Italia. 367. Unii is-

273. Radagazius in Italia. 274 Alaric

torici unguri spun ca ail adus

navalesce in Italia in acelasi an in

care Vandalii i Svevii coprind
Galia ; Alanii, Luzitania, Silinghii,
Betica, spun Idatie si Isidor. 276.

Laslaul pe Romani din temnitele

Italiei. 393. De la ea ar veni Romanil zice Iacov Predser. 397. In
spre ea treceail barbaril, dupd ce
treceail prin Dacia, sail in spre
Grecia. 464. Alte colonii din Italia
afara de cele aduse de Traian, nu
s'ail mai adus. 473.

Alaric cerea de la Honorie ca sa

fie primit in Italia. 276. Hunii in
Italia. 283. Drumul Varvarilor e
prin ea. 285. In ea eraii Vandalii

288. In ea intrd Attila, gonit din

Itallani. Vedi Itali.

Italica in Ispania, aci zice Dion Ev-

Illiria. 289. Din ea plca Attila in-

tropie ca s'a nascut Traian. 193.

demnat de papa Leon si intra. in

Gallia. 289. Julie Nepos infra in

Tot de aci era si Adrian. 196.

Italienese. Scriitorii italienesci ne a-

Italia contra lui Glichirie. 292. Spre

Ora. 24. Dachil, spun unii '0 ail

ea merge Iulie Nepos. 292. In ea

indeamnil Zenon pe Theodoric

amestecat limba lor cu cea latind-

sub Ghenseric. 287. Attila in Italia.

Amali s intre prietenevte. 294. He-

rulii voiail sa tie Italia, ca movie.

294. Theodoric se gateste sd mrga
spre ea. 294. Din Misia, Theodoric
purcede spre Italia. 294. S'o imprtsca in doud, se invoeste Odoater

cu Theodoric. 295. Din ea scte

Theodoric pe Herull. 296. Romanilor din ea, Slovenil le zic Romleni.

303. Romanilor din ea, unii din

Sloveni le zic Volohl. 304. Zidiri

gi

biruinte ale lui Justinian in Italia.

314. Velisarie Ii intinde ostile spre
ea. 316. Spre ea erau rdsbie. 319.
Marginile iei le sterge Dunfirea.
320. 0 stile impdratiei erail aci contra
Vandalilor i Gothilor, gu Velisar.

nsed i nmul lor cu cel italienesc.

110. Sarnitie spune ca aunt urme de

limba italiendsca la Romani. 130,

136, si o parere despre origina limbei romanesci, din cea latinescd,
din cea italienesca. 134. Sarnitie
spune cd Avrelian a scos, din Dachia, leghinele italienesci, aduse
de Traian. 152. Limba Vlahilor se
asmand cu cea italiendsca, spune
Halcocondilas. 157. De la Galati
pand la marea Ngra sunt 500 mile
italienesci. 269. Theodat craiul, vorbea limba lui de movie, italiendsca.
375.

MM. Limbs_ Dachilor smana cu a

Italilor, Vice Halcocondilas. 126,
ca i obiceiurile. 127. Sarnitie des-

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

697

pre Romani Ltd. de Italiani.. 131.

lulian cade la inceputul lunei lu-

Eraii cu Dachil, Gheti, Sloven! i

Greci in Dachia timpul impdratiei
Romanilor, zice Sarnitie. 132. Vlahii de la Italianil Ghenovezi. 134.
De abia pot sa intelga cuvintele

Iulian scriitorul, vorbesce in Satira

c. Traian a trimis tiste Dachilor
in loe de bani. 186.
lulian Hatmanul trimes de Domitian

Vlahilor, spune Halcocondilas. 157.

Dlugos spune ca. din Coreniia lor

s'air coborit nSmul moldovenilor.
Orihovici spune c Leii numesc
Volohi pe Italii. Leunclavie spune
Ca nemtii numesc Vali pe Itali.
159. Volohii sa Italii se pogrd
asupra Slavonior. 160. Hunii trecnd Dunarea se nevoiail a intra
in ferile locuite de Itali i Alemani.

nie. 163.

cu osti asupra Pachilor, if bate

insd nu complect cad Decheval
recurge la viclesug, tae o pedure
o inarmSza i Romanii crezand cd

sunt otiri incetzd urmarirea i

se retrag. 167.
Lillian Paravat. 247. E luat tovards
la imparatie, de Constantiie, scrie
Ammiian Martelin. 249. Nepot de
frate lul Constantin Marele, a invtat

in scolile Athinii. Ocupd la TaH-

282.

Hackie, scriitor, spune cd la 469, Din-

zig fiul lui Attila a avut multe re-

grad scaunul, dupd. mrtea lui Constantie. 251. E ascultat de Alemani

rudd cu Spartanii. 178. Moise a

si Franti. Chiamd din exil pe episcopil trimii de Constantie, i ii

impacd. 251. A fost elev in scolile
Athinii, cu Sf. Vasilie Marele i cu
Grigorie Theologul. 261. Rictiolus
in hronicul cel mare, spune cd la
anul 361, Paravat a deschis Capitile Idolesti i s'a facut servitor
al bor. 251. Oprete pe Crestini de
a invSta vre-o limbd ellinsca. sail
vre-o stiinta. 252. Numia pe crestin! Gallilieni i pe Hristos Gallilian. 252. Da la toti vrajitorii cinste

fost hatman i proroc ni bor. 300.

ludeul, se mai chiama cetatea Turnul,
din Dachia, 332.

voe Jidovilor sd ziddscd biserica

Ierusalimului, care insd e arsi de

lngor sail Ingher Domnul Rusilor.

foc si el dd ordin sd se facd un

sbe en Barbarii. 291. De Dacia nu

s'a atins nici un fesboiii. 292.

Lula, din neamul seir face parte Isus
Hristos. 164.
Tudor, stapanita de Ionatham. 99. Cand
a fost Sampson giudeti la IudiaY>.

135. Jidovii din Iudea, pentru pla-

cerea Grecilor se faceaii rude cu

Spartanii. 177.

Iudeesci. Iosif a scris cartea de vechimea lucrurilor Iudeesci. 300.

Iudeil. 101. Inpfiratia bor. 171. Se fac

357.

lulia, nepta lui Avgust Chesar, a fost

conrupta prin scrierile lui Ovidia.

117. Pe ea dupd cum spune Dion

si Macrovios a trimes-o Avgust
Chesar in ostrovul Pandataria. 121.
Lilian, 22 Septembre dupti calendarul

mare, persecuta pe crestini. Dd

teatru din ruinele ei. 252. Se ginruete ca dupa rasboiul Persnor,

sa dea pe cretini Jidovilor. 251,
i sa verse inaintea Bozilor, san-

gele crestinilor, si in locul bisericilor sa pue Bozul Afroditei. 252.

Scrie lui Arsachis, craiul arme-

www.dacoromanica.ro

698

INDICE GENERAL

nilor, sfi-i vie in ajutor contra

Peng lor. 252. Vrand sa rift de
Hristos, scrie MI Livanie Sofistul,
intrebandu-1: Ce face teslarul?

Ghermanilor Catii. 199, 200. Spune

ca Marco Avrelie a avut resbele cu
Varvaril. 201. Dupa el iail mai multi
scriitori, ca, cu Dachii aft rOsboiti.

El primqte rspuns ea face boo

pentru Paravat. 252. El s'n numit
Apostol. 263. Porne0e in contra
Per0lor, 0 ia multe cetati. Trece

Romanii, insd este combatut de

apa Tigrului, 0 acolo intr'o peteril, vrajitorii il spun c va ave

biruinta. Fiul Teslarului, II intrce
vraja, foi II pregatete loc in fundul Tartarului. 262. Pune oOile

sub cetatea Ctesifont 0 se apuca

de rsboira. cu Per0i. Se patrunde

cu Sulita, 0 murind, azvarle cu

sangele spre cer, strigand : Biruit-ai Gallileianule. Nichifor spune
ca. Levanie a pus pe cretini sa-1

Zonara. 204.

Iulie Chesar, contemporan cu craiul

Dac Sarrulis. 78. Vorbete de vitejia

Dachilor. 79. Sarnitie este de parere Ca Romanii erah cu mai multe

veacuri inaintea sa in Dachia. 124.
A fost consul impreuna cu Pompei
0 Crassus la anul 58 a. Hs. La anul

48 a. Hs. s'a certat en Pompei, la

anul 47 a. Hs. s'a Idcut Dictator, a
avut mai multe resbele cu Pompei
0 cel din urma la anul 46 a. Hs.

ca a fost ucis de ingeri. El a fost

ucis prin rugaciunile marelui Vasilie, cat-re Maica Puterilor, care
trimite pe sfintul Mercurie, pre-

in Thesalia, Julie Chesar a eit biruitor. Senatul l'a ales pe el ea sa

fie dictator pe viatd. La anul 42 a.
Hs. a murit ucis, rdnit find cu 23
de pumnale de catre conjurati. 162.
163. De and ail pierit Cihesar 'Ana
la mrtea lui Avgust ere]. 67 ani,

cum dovedesce Baronie din Oratia

lui Sf. Damaschin. El more la 365,

luni 6, (Jibe 4. 164.

MU Nepos, facut chesar de Leon im-

Iunie 26. Unii zic ca a domnit 3

ani, altii 2, iar din hronic, spune
un an, 7 luni 0 23 dile. Dupd el

pSratul 0 urmaza lui Leon cel tidal% 292. Merge cu corabiile in Italia,

se ridied la tron bovian. 253. Var-

face episcop Saloniii. 092, 293. Imbrach' haina imparateascd. 293.

ornre. Sf. Grigorie Teologul, spune

varii 0 razboiul lui Iulian asupra

Per0lor. 254.
Mlle Capitolin. 64. Scriitor. Vorbesce
de Adrian. 198. PomeneVe lug din

greOla de resbelele lui Antonie

Pius cu Dachii, cad' in loc de Dachii
trebuia sa fie scris Ghermanil Catil,

care resbel a durat 'And in timpul

lui Marco Avrelie. 199, 200. Spune
ch. Antonie Pius a trait 74 ani. 200.
Spune ca Marco Avrelie merge cu

Oste in Britania 0 trimete pe hatmanul Aufidie Victorinne asupra

asupra lui Glichirie, il scte 0 il

lunonil capite, se mai numete 0
Latinia din Brutia de unde Fulvius
ia nite lespezi. 120.
Iustin. 64, 59. Istoric. 67. Spune ea
Dachil sant din semintia Ghetilor.
71, 74, 76. Apoi scrie rasboiul lui
Barabista cu Bastarnii. 71, 78. El
0 Trogos spun despre plecarea lui
Antenor 0 a lui Eneas spre Italia.
95. Vorbeqte de pruncia lui Remus
0 Romulus. 97. Vorbe0e de cetatea

pe care at ridicat'o iel pe locul

www.dacoromanica.ro

I NDICE GENERAL

unde all fost gasiti. 99. Serie de

fratii Stipioni, ear all fost trimii
in Syria si de Romani, Ca se trag
din Troadeni. 101, 102. In cartea 43.

Cap. 2 spune despre venirea Romanilor. 366.

Iustin Curopalat. Vecli Justin Curopalat.

Iustin Thrachnl, e ridicat la imperatie

in load lui Anastasie. Domneste

ani 9, clile 23, si la 527 more. In
locui lui, sta. Justinian. 314.
trance. Vecli. Ioan Alexie.
Ireri. Traian i.a domolit. 194.
Ivida cetate Zidita de impSratil Romani, care pte s'a chemat ast-fel
dupfi balta lui Ovide. 155. Zidita
de Justinian. 323.
Iririn. Vecti. Iberia.
Ivon, in Hronicul Frizilor despre crhiile

Varvarilor. 277.

Izbooc, pe Tanga aosta cetate s'a

699

pe vremea imparatilor Constantin,

Conrat al treilea al apusului j a

lui Alexie Comueno i Isachie
Anghel. 18. Hronicul va arata vita
Imparatilor Romanesti*. 51. Inceputul Hronicului T'Orei Romanesci
din deschlecatul ei de la Traian*.

57, 107. Stravon a trait si a scris

sub Tiverie imparat*. 59. Se va
istorisi razbOele cimperatilor Romanesti* cu Ghetii, 77, si rzbele
lui Traian cu Dachii. 77, 186, 187.
Mrtea imp6ratului Troadenilor. 91.
Agamemnon, imparat al ostilor
grecesci. 93. Romanil au fost adusi

in Dachia de Traian i sint pima

acum. 104, 106, 190. Hronologhia
va fi facuta din imparat in imparat.
111, 196. Norbanus Flaccus, a fost
sotie in consulat cu impOratul Avgust Chesar*. 121. Cand all stat la
imperatie, Traian. 123. Romanii sint

asezat Trthrur. 372.

lzralltSnit Neamul lor, orinduiala cereasca il face ,stapin al multor nea-

din Romanii adusi de imparati in

Dachia. 125. Traian imparat, face

muri. 170. Despre Moisa marele

Ca.nd a fost Anastasie, imparat.

132: Justinian imparat a fost tiind
Dachia. 133. Povestea c Laslail a

hatman al norodului izrailitn. 300.

Imp6ratul. Vecti Inparatul.
Imparittesa. Vecli Inparatesa.
Imperittesci. Vecli Inparatesti
Iniparatin. Ve01 Inparatia.
Imperatul. De la Traian impratul au
inceput Romano-Moldo-Vlahil. 13,

24, 50. Despre alegerea de Oste a

lui Traian. 14. Adrian era rivnitor
nu numai la laudele imparatilor,
dar i a celor cat de prosti istecluni*. 15. Sub Gratian ImpOrat,
Dachia impreuna cu Thrachia
Machedonia, tot sub un deregatoriti

aft fost. 16. Sub imparatii urmatori luI Theodosie au navalit multi
barbari. 17. Ce all facut Rornanii

Dachia provincie roman/. 129, 160.

trimis duph ajutor la impOratul

Ramului. 136, 137, 138, 142, 454.
tefan, craiul bulgaresc, a luat de

la imparatul Tarigradulul, corn

de craiti. 140. Solomon a cerut ajutor de la imparatul Henric. 147,
148. Spusele lui Bonfin despre imperatul Ramului. 149. Retragerea
colonistilor din Dachia de dare im-

paratii urmatori lui Traian. 160.

151. Despre deschlecarea Dachiel
de Traian. 153, 154, 181, 185, 463,
464. Cetati frtcute de imparatil Romani in Dachia. 155. Coloniile imparatilor Romani. 158. Mucianus a

www.dacoromanica.ro

700

INDICA GENERAL

fost consul sub Septirnie Sever,

161. 0 inscriptie. 162. ImpSratii Romani inainte de Traian. 163. Tiverie,
Caligula, Clavdie, Neron, Gallia.
164. Otho, Vitelie, Vespasian, Do-

mitian. 165, 166. Pe nmul Izrailtnilor l'a facut imprat a cite-va

putinciOse nmuri, Dumne1e5. 170.
Petal., imp5ratu1 rusesc, a domolit
pre Levi. 176. Traian face pod peste
Durnire. 188, 189. Anul descalecdrel

Dachiei, de Traian. 191, 192. Cel

mai bun imp6rat roman a fost

Traian. 193. Lupta lui Traian imp6rat cu Parthil. 195. Rdzbele lui
Adrian imperat. 198. Rezbele lui
4 Marco Avrelie),. 202, 2(e. Pertinax,

Didius lulian, Sever. 204. Caracala,

Macrin, Eliogabalus. 205, 206. Al.
Sever, Maximin Thracul. 206. Gordian, Filip Arapul. 207. Dechie. 208.
Gallie. 209. Valerian, Galerie. 210.

Sapor, ImpSratul Persior, prinde

pre Valerian. 211, 216. Clavdius212. Cfintilus. 213. Starea imperiului
sub Avrelian. 215, 217, 218. Dachia

si fiul sell Constantin Chesariul.

246. Sapor, impdratul Persilor, calcd

hotarele impratiei despre r6sArit.

246. Despre botezul impratului

Constantin Marele. 247. 0 monedd
de la Constans imprat. 248, 249.
eConstantilep imp6rat, trece Duna.rea asupra Sarmatilor. 249-. Nona
rscOl a lui Sapor impSratul Persior. 250. La 364 e imprat Valentinian. 253. Timpul imp6ratului Va.'
lentinian si al lui Valens. 254. Despre impratul Valentinian cel tidal%
255. Valens, imp6ratii anteriori lui

i Varvarii. 256, 257. Romanii in

Dachia pang. la Anastasie imp6rat.
259. Gotthil si imperatil, r6saritului.
261. Valens imp6ratul, Ostrogotthii
s'i Visegotthil. 262. 'Gratian imp6rat
merge in contra Gotthilor. 265. Radagalzus>> era neprietenimp6rapor
si crestinilor. 266. Faptele imp6ratilor de inainte de Theodosie. 270.
Theodosie imprat m6re la Mediolan. 272. Despre impratii Arcaditi
si Honoriti. 273, 274, 276. Dupd Ar-

ajunge n'ascdtre imp6ratilor Romani. 219. Ducerea si intrcerea

Romnilor din Misia, sub acelasi

cadie, impSratul rsVitului urmdt

fiul set Theodosie eel tindr pe care

impSrat. 222, 223. Minesthus si im-

impOratul Persilor. 275. Honorie,

imperatul apusului tO. Alaric domnul Gotthilor. 276. Podul de peste

pratul Avrelian. 225. Despre impratul Claudius Tacitus. 226. Luptele imOratului Avrelie Probus cu
Varvaril. 228 Impratil purtaii grij
pentru Romanil din Dachia. 229.
Despre Diocletian imp6rat. 231.
Impratii Dioclqian si Maximian
fac Chesar pe Constantin Hlorus
si '1 der de insotitor pe Armentarie.
232. La 306 e ales inmpserat Con-

stantin. 234. De ar fi fazb6e, intre

imprati, Varvarii n'ar fi stat linisciti. 235 Constantin impratul

l'ail dat sub paza lui Iezdegerd,

Duntire al lui Traian impOratul.

280. Valentinian, impOratul apusului
si Atilla. 284, 287. t Constitutiile,

adecd asezaminturile imperatilor .

285. Valentinian se insotesce cu

impOratul Rfimului si cu altil irnpotriva lui Attila. 288. Valentinian
impOratul si Papa Leon. 289. Dupa
mOrtea lui Valentinian BO scaunul
apusului fOrd impOrat 10 luni si
15 Vile, pnd vine Maioran, trimis

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

de Leon imp6ratu1 re' sdritului, ce

urmase lui Marchiap. 290, 291. Des-

701

Priscus asupra Slovenior. 327. Impdratul Mavrichie, hatmanil Pris-

pre imperatii apusului, Sever si

cus 0 Petal., si Hagan, voevodul

Anthimie. 291. Gotthii si imperatul

Leon. 292. Leon imperatul a fdcutchesar, la 474, pe Julie Nepos. 292.
Despre imperatul Zenon. 293. Zenon sieTheodoric Amali 294, 295.
Mrtea lui Zenon. 296. Bulgarii pe
tiinpulpimpratului Anastasie. 301,
302. Moldovenii pe timpul impratulul Vasile Bulgarocton. 306, Romanii in Valachia pnd la Roman

Avarilor. 328 De la impSratul Mavrichie pnii. la Foca. 330, V. Iraclie* imperat. 332. Constans imps&
ratul, la 657 merge impotriva Sela-

fe6orub MI Constantin imperat.

311. Anastasia imprat si zidul de
oprirea Varvarior. 312. Anastasia
impSrat impotriva Persilor, a Gotthilor si a lui Vitalian. 312, 313. Jus-

tinian impSrat 0 Gorda, crdisorul

Hunilor, 315. Justinian imprat ar
fi adus in Thrachia 200.000 Huni

Coturgutli 316. Turnul fdcut de

vinilor, iar la 668 e omorit de un

Andrei. 335. Mizizie ajuns impe'rat.

335 Despre Constantin impSrat si

Bulgaril. 336, 337. Istoricii grecesci

nu vorbesc despre Romanii din

Dachia, pe timpul irnpe'ratului Constantin Pogonat. 338. gSerachSnil ,
Slovnii, si Justinian impSrat. 339.
Leontie imperat si Serachenii. 340.

Justinian imperat pribegesce pe la

Cazaril si apol pe la Bulgarii. 340.
Apsimar imperat. 340. Justinian sta
imperat din nod. 341. Tot despre
Justinian imperat. 342. Leon Isaurul impSratul dii jos icriele, dar

Traian imprat, e dfiruit impreund

unil i se irnpotrivesc. 344. Leon

cu alte loeurl, Antilor 0 Sclavinilor, de Justinian imprat. 317.

Impkattil dd fiului sdii Constantin

de Drond, pe fata Hanului Cazarilor. 345. Imperatul Constantin

Turnul, zidit de Traian imperat si

ddruit de Justinian trebue sd fid

Copronym si Bulgarii. 345, 346, 347.

Severinul. 318. Justinian si Ghepidii.

ImpSracri Tarigradului, Bulgaril si

Volohii, 346. Carolus se intitulzd

318. Parti din Dachia ad fost sub

stdpinirea lui Justinian imprat
319, 321. Longobardii, Justinian si
Herulii. 319, So lii Ghepidilor si ai

Longobardilor la Justinian imprat. 320. Zidirile impratilor Romani, la Dundre. 321. Zidirile lui
Justinian imperat. 322. Artaban,
imp6ratul Persilor, vine impotriva
Romanilor, pe timpul lui Justin.
326. Lui Justin imperat ii urmSzd
Tiverie si apoi Mavrichie. 326. Hagan, voevodul Avarilor care mesteri
de la, Tiverie imprat. 327, ImpSratul Mavrichie, trimite pb hatmanul

t impSrat Romii., 349. ImpSratul Ni-

chifor Patrichie si Slovenii Bohemiei. 361. Luptele lui Nichifor imperat cu Serachnii. 352. Mihail

impSrat intii air dat titlu de imperat lui Carolus. 352. Insemndri
din impSrat in imperat. 353. ImpSratul Mihail dii cetatea Zagura
lui Vogoris, domnul Bulgarilor. 353.

Mihail imperatul veend sfi omre

pe Vasilie Machedon Chesariul, este

ucis de el. 354. Liudovic impSratul

apusului are lupte cu Vandalii, Sorabii si Slovenii. 354. Vasilie imperat

www.dacoromanica.ro

702

1NDICE GENERAL

O nmurile Schytesci. 355. Leon

impSratul chmd pe Unguri, impotriva Bulgarilor. 855. Bulgaril

O Hrovatil supu0 de Leon imprat,355. Constantin, fiul lui Leon

eta singur ca imprat) in timpul

lui yin Ru01 impotriva Tarigradului. 357. Impratul Constantin

rAtit 50 ani. 378. Pecenegil pe vre-

mea lui Constantin imprat. 378.

La 1034 more Roman imprat. 379.
Mihail Paflagon omrd pe Roman
O ajunge el imprat. 379 Bulgaril,

ce fuseserd supusi de Mihail imprat, se revolth 0 Mihail imp6ra-

scos din cinste, se cAlugAresce. 357.

tul trimite Oste impotriva. lor. 379.

La 1041 m6re Mihail Paflagon, impratul. 379. Impratul Constantin
Monomah e bAtut de a Sirbly. 380.

Impratul apusulul, Otton marele

Vladimir face pace cu impratul

bate pe Unguri, iar Constantin,

Constantin Monomah. 330. Irnpra-

Porfiroghenit 0 Olga, kc Dmna Ru-

ilor). 357. Roman imprat, find

impratul rsAritului merge asupra

Serachenilor. 358. ImpOratul Ro-

tul Constantin Monomah 0 Pazinachi. 381, 382. Mihail Stratiotic

man cel tiller, Toan Astronomul

impratul. 382. Unguril 0 imp 'Oratul

O Simion, domnul Bulgarilor. 368.

Isachie Comneno. 382. Henric, impratul apusului 0 crail Ungurilor.

Nichifor Foca, imp6ratul, bate pe

Seracheni 0 trimite pe Nechifor

Calochir, cu daruri, la Svetoslav,
domnul Ruilor, pentru ajutor. E
omorat de Ioan Cimischie, care
ajunge impOrat. 369. Calochir voia

sii fie impSrat. 369. Ruii 0 pur-

383. Impratul Constantin Ducas

O TAtarii Uzi. 683, 384. ImpOratul
Roman Dioghenis ia pe Evdochia.
384. Dlugo despre Volohl sau Ro-

mani, pe timpul ha Roman Dioghenis. 384. Dioghenis impratul

tarea WI Calochir fata de impOratul

sett. 370. Impratul Cimischie impotiiva Ruilor. 370. Impratul Ci-

0 Turcii. 386. Impratul Mihail face

mischie impOrat, a fAcut ban!, cu

a fost vicln impOratului Mihail.

387. In al 17-a an. 'al impratului
Alexie Comnenos, 0 in al 42-a al
lui Henric, impratul apusului, se
due armate impotriva hi Suleiman

chipul lul Chr., scriind pe el a Is. Hs.

impOratul imp6ratiloro. 370. Vasilie,

fiul lui Roman impOrat, ii urmzA

lui Cimischie. 370, 374. Svetoslav
biruesce Ostea impratului grecesc
O pe a Bulgarilor. 372. Vasilie imprat 0 Bulgaril. 376, 376. Vasilie
Bulgarocton, dupA ce a bAtut pe

Bulgari, a Boris o carte dnd in-

hatman pe un Sirb, Nestor. 387.

Nichifor Votaniatis, hatman, la 1078,

domnul Turcilor. 388. Conrad, imp6ratul apusului pornesce cu. 200.000

Omen!, asupra Sorachenilor. 389.

Conrad imprat avea rudenie cu

lui Isachie Anghel imp8ratul, se

Vladislav, craiul leesc. 390. Impratul Conrad 0 locuitorii Moldovel.

390. Nichita Honiatis despre luptele

despart Vlabil de impOrAcia rsA-

Romfinilor cu impratil Tarigra-

ritului. 376. Despre obiceluri ale

imp'eratilor grecesci. 377. Vasilie
imprat impacA Asia ; el a imp-

391. Impratul Andronie 0 Pazi-

vtatura ImpOralilor. 376. Pe vremea

dului. 390, 393. Manoil impOratul.

nachil. 391. Cu impratul Andronie

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

se stinge nmul Comnenilor. 392.

Vlahii i stea impdratului Isachie
Anghel. 393. Rdzbele Rornnilor
en impdratil Grecilor. 395. Numele
Romdnilor schimbat in Volohi, pe
timpul lui Anastasie impdrat. 396.
Bogdan sub protectia irnperatulul
Caro lus. Istoricul Nichita Honiatis,
ce a fost secretariil lui Isachie An-

ghel, vorbesce de luptele acestui

impdrat cu Romfinii. 396. Vlahii
stdpaneail o parte a Thesaliei, in
timpul lui Than Cantacukino im-

'703

sta.' vicln imperatului de rdsdrit,

acesta trimite iiste impotriva luL
417. Rkbele Romanilor cu imp&
ratii T ar igradul ui , inainte de luarea lui de Latini. 419. Bulgaril i
impdratul Isachie Anghel. 419. Dupd
miirtea lui Henric al VI-a impdratul

apusului, vine Filip, ce avea de

impdrdtSs pe Irini fata lui Isachie impdratul. 420. Venetienil, Balduin i impSratul Filip. 420. ImpS-

ratil din Tarigrad, Dandul, Venetienii i Balduin. 421. Murciflis Mout

impSrat. 421. Balduin ajunge, la

pdrat. 397. Dup pieirea la 1185, a

lul Andronic impdrat, vine Isachie
Anghel 399. Peek. i Asan yin la
Chipsala, la impratul Isachie An-

fugis era* cu impdratul Alexie Com ne-

gliel. Rdzboiul inthiil al Vlahilor

cu Isachie Anghel impratul. 402,

nos. 423 Balduin impdratul, Green,

loan 0 'Mara. 425, 426. Than si im-

403. Imp 6ratul I sachie Anghel, e0nd

pdra tul Balduin. 427. Theodor Lasca-

din Misia, Asan, cu al sdi i cu

ris e ridicat impSrat la Nichea. 427.

1201, impSrat. 422. Balduin impSrat

fat de domnil grecescl ce, intdifi,

Impdratul Alexie Anghel a fost

Domnil grecesci se fac fie-care,

impdratl in cfite o terisrd. 433.
Alexie impdrat vine cu ajutor de
la Turd, 433, dar e bdtut de Las-

frate cu Isachie Anghel ; el dicea

eh este ndsctit din impdratul Emanuil Comnenos. 410. Semn impo-

caris. 434. Henric, impSratul Latinilor, ia de la Greci, cetatile itscurnpdrate de Vlahl. 434, 466, 467. Ro-

triva impdratilor Greci. 410. Alexie

Anghel i Henric al VI-a, impratul

manil de la hanil td.tdresci i impdratii turcesci pAnd la mdpada lui

apusului. 410. Alexie Anghel impdrat i Vlahil. 411. Imp'eratul Alexie Angher si Than, ce ail fost
domn al Rominior. 412, 413. Im-

Batie. 435. Genghiz ban ar fi ecit

Ttarii, trace in Misia. 403. Lupte

ale lui Igachie Anghel cu Vlahii ai
Tdtaril. 404; 405, 406, 407, 408, 409.

in urma lui Suleiman, mosul lui

Osman, intdiul impdrat al Turcilor
de ar fi esit la anul 1220 de la Chr

pSratul Isachie Anghel, Than, Vlahil,

436. Numele de Ture e ndpaste

Tdtaril i Hris. 414. Impdratul Isachie Anghel. la 1199, purcede spre

impdratilor Aliosmanilor. 438. Std.pginitoril Turcilor cu multe sute de

Thessalonic si in potriva lui Hris.

ani (de -pe vremd lui Iraclie impdrat), ail esit in pdrtile Asiei, ru-

415. Impdratul Isachie Anghel, Turcil si Vlahil. 415. Impretul Isachie

Anghel i Hris. 416. Than Alexie

se logodesce cu Theodora, nepta

impdratului de rdsdrit. 417. loan

pAnd 'Arta de fer, pe care impreund

cu alte cetati, pe la 1722, o supuse
impSratul Pear Alexievici. 438. Os-

man, primul impdrat turcesc, su.

www.dacoromanica.ro

704

IN DICE GENERAL

puse pe Turd. 438. Osman ia cetatile ei ri1e impOratilor greceeci

din Asia mica. 440. Dupi Orhan

sta. impe'rat Murad. 441. Bela ei

Vladimir cu imparatsa Anna, 373.

Imparatesa Zoe Roman, Mihail Paflagon si Mihail Calafatis. 379. La

1054 femane, la imparatie, imph-

Frideric al II-a, imp6ratul apusului.

450. ImpSratul Frideric bate cetatea

ratesa Theodora (Zoe murise). 382.

Faventia. 451; da ajutor ducului

de Austria. 451. Suleiman, imp6ra-

Duca ei Roman Dioghinis. 384. Nichifor Votaniatis, rsculandu-se,

tul turcese goneece pe Cavaleril

baga, in minastire pe imparatul

din insula Malta. 451. La 1225 mOre

Mihail, ei pe imparatsa lui. 388.

Isachie Anghel ia imparatsa de
nm strain. 900. Imparatul Filip
avea de imparatOsa pe third, fata
lui Isachie Anghel. 411. Latinii se
aeza in scaunul imparatesei ce-

impOratul Grecilor, Ioannis Duca.

452, 458. Frideric era impOrat, cand
ail venit Batie. 458, 459. Severinul
e zidit de Sever impe'rat. 469. cCaput

Bovis, ar fi intaia cetate facutd de

Traian in Dachia. 471. Imp6ratii
Ioannis Duca, Theodor Lascaris
Mihail Paleologul. 476. Mihail impOratul vine in Tarigrad. 477 Andronic imp6rat. 478. Craiul sirbesc
cere pe Evdochia, Bora impratului
Andronic, in castitorie. 479, 480.
inpariltesa cetatilor era Roma. 13. Do-

mitian a petit ucis cu cindemna-

Impariltsa Evdochia, Constantin

tatilor. 423.

tnpiirittesti familii, nh venit in Moldova dupa rdsipa impfiratiii Constantinopolului. 25. Luarea seeptrului imparatesc, de Traian. 193.

Emilian a purtat numai trel luni

numele imparatesc.210.Preda S tam-

bol Roman din mila imparatsca

sta sotnic la Harcov. 217. Guber-

rea inparatsii luiv. 80, 167. Turcii

natori vrednid de a fir6 gineri

ajung a stdpani cetatea lui Constantin, inp6ratsa cetatilor. 170.

imparateeti, 231. Dioclitian ei Ma-

Plotina, impOratsa lui Traian, sta.-

imparatscd. 233. Constantin marele era om Imparateete darnic*

234. Theodosie incepe a indrepta
lucrurile, de la curtea imparat6sca
270. Iulie Nepos imbraci haina im-

rue ea Adrian s feman moetenitor. 196. Despre eZenovia, imp&

rhtsa. 221. Armentarie iea in robie
pe inparatsa inparatului Persiel.,
232. Constantin marele era nascut
din Eleni inparatsap. 237. Imparatsa Aridna ei Zenon. 296. Despre botezul imparatesel Variza,

a Hunilor. 320. Sfanta Fecir,

irnbracata ca imparates, se aratil
Varvarilor. 333. Despre imparatsa Irina. 348. Theodora imparatesa. 353. Despre Zoe irnparatsa.
356. Imparatsa Theofanona, Foca
ei Joan Cimischie. 369. Nunta lui

ximin desbraca purpura podba

paratsca la 24 Iuniti 474. 293. Mavrichie scrie lui Petar s hra.n6sc

oetile in pamantul vrajmaeilor, de
cat In provinciile imparateeti. 331.
Romanii in Dachia lipsiti de ajutorulimpdratesc, fata de Varvari. 338.

Marginile marl Negre pazite cu

6ste impSratSsca. 342. Schythii im-

paratesci. 364. Nichifor Foca Inva pe PetSr, s nu lase pe Turd

a calca locurile imparateeti. 369. Lo-

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

705

cul curtilor imparatesti din (Mose.

373. Zoe aduce la scaunul imparatese pe Constantin Monomah 380.

Dupd Nerva a venit la imparatia

RfimuluI Mpie Traian . 81. Inceputul imparatiei Romanilor de

Godofred, in loc de cornd Ira*

ratsea Ii pune spini. 388. Pear
oi Asan cer a fi primiti in slujba

la Remus si Romulus. 85. Care

imparatie s'ar putea alatura cu Tataril, in privinta vechimei. 86. Imparatiile Ellinilor. 88, 90. Priam

imparatsca. 400. Alexie Anghel oi

corona imparatsca. 410. Latinil oi

reintresce imparatia Troia. 91.

familiile imparateseI ale Tarigradului. 423. loan Alexie d Solonul

lui Theodor Anghel, om de familie

Unii socotia la Creel ca nu trebue

pentru o femee (Elena) a se face
rsipa intre imparatii mari i vi-

impartsca. 429. Banderium in pravilele imparatesti. 469.

inparatia. Cele-I-all& nmuri din im-

clene ca acl . 92, 93. Sfaturile lui

Antenor, si Eneas, pentru a nu perde

paratiile Europel sunt mai nou

ascla, din nal, la imperatie, pe

de cat nmul Romano-Moldo-V1a-

Numitor. 98. Inceptura impratiel

Romanilor. 99. Parthii supusera
impSratia Persilor. 105. Dachil adusesera la strimptre, impratia Romanilor. 105 Aseclarea hotarelor
imparatiel romane. 106, 190, 191.

hilor. 10. Cine erail cele mal de

triab mddulare a imparatiii Romanilor. 13. Hotarele imparatiif
romanesti. 14. Constantin imparte

imparatia in patru parti. 16. Polovtil i Picinighil erail vrajmasi

a iniparatiii Romanilor. 18. Despre
imparatiile cGrecibor, a Persilor,

a Eghiptnilor si a Vavylonului .
19. Nmul tatarasc n'a fost biruit
de marile imparatii. 21. Dupa risipa imparatiii Constantinopolului

multe familii de acolo a venit

prin rile nOstre. 25. cClavdie
Ptolomeh pre la imparatia lui Traian si a lui Adrian a fost. 59. Unde
e imparatia Moscului. 60. Impardtiile din Schythia. 61. Nu se scie
cum era imparatia Dachia inainte
de a veni sub imparatia lui Traian.
66. Cat era Dachia, pre cat o adaogasera Romanii la imparatiia bor.

imparatia. 94. Romulus si Remus

Imparatia Tarigradului s'a supus

Turcilor. 106. Terile romanescI daft

numal tribut impratie1 Turcilor.

107. Cand vre-un hatman roman
biruia vre-o Ord, o alipia la imp6ratie. 118. Traian a statut la imp6ratie pe la 98 de ani. 123. Laonic
Halcocondila a trait On la impratiea lui Baiezid. 126. Povestea lui

Sarnitie despre stalpii pe earl 'i-a

ridicat Traian ea hotar al irnperatiei. 129. Cei cari alt fost prin im-

pratia Turcului pot spune cum

69. Cum a intdrit Flac, hotarele

numesc Turcil voevoda pe comandantul targurilor. 131. Intamplrile de sub impratia lui Vasilie
Bulgaroctonul. 131. Impratul Rdmului trimite lui Lasldu, ca ajutor,

imparatii Romanilor. 78. Dion spune

pe o multime de talhari din im-

ea rfizboiul avut de Domitian cu

Dachil e cel mai mare pre carile
l'a purtat iniparatia Romanilor.79.

pratie. 136, 137. Sarnitie pune pe

Adrian in locul lui Avrelian. 151.

Evtropie scrie despre starea la

45

www.dacoromanica.ro

706

INDICE GENERAL

Imp 6ratie a lui Adrian. 154. Ce scrie

la imparatie Avrelie Carus. 230.

Procopie. 155. Lichinie a fost la

Ctesifontul i Selevkia sint intrse

impSratiel Rom nilor. 231. Diocle-

imperatie impreun cu Constantin.

156. Traian adaoga Dachia la trupul
irnpratiel. 160. Hronicul de 0 in-

cepe de la imp6ratia lui Traian,

va arata i pe altil de mai 'nainte.
162, 163, 164, 166, 167. Cel Puternic

mutd impratiile dintr'un nm intealtul, 169. Despre diferite imp&

ratil. 170. Despre prada imp6rtiei
Iudeilor. 171. Mutarea scaunului
impSratiei Romanilor. 174. Adaos
imperatiei Chesariului. 176. Irez-bele impgratiel Romanilor cu Dachii. 186, 187. Adrian st la imp6ratie dupd Traian. 193. Cand a stat
la impSratie, aAntonie PiusD. 199, 0 and cMarco Avrelie). 200. Commod nu purta grip. imp6ratiei. 203.
Venirea la imp6ratie a lui Pertinax,

a lui Didius Iulian, a lui Septimiu

Sever, 204, a lui Caracalla, a lui
Macrin, a lui Eliogabalus, 205, a

tian ia sotie la impgratie pe Maximian. 231. ImpSratia Romanilor de

multe pail era clatith 232. Eghiptul
e adus la supunerea irnparatiei. 232.

Maximian 0 Diocletian se las de

imp6ratie i stag Constantin i
Galerie. 233. Lichinie chemat la impSrtie. 234. Romanil in Dachia, de
la inceputul imp6ratiel lui Constantin marele. 237. Constantin Hlorus
ia sotie, la impSratie, pe Maxentie,
apoi pe Lichinie. 237. Impartirea imparatiei intre Constantin 0 Lichinie.
238. Lichinie e scos din impSratie.
329. In al 22-a an al imp6ratiel lui

Constantin marele sint batuti Sarmatii i Gotthil. 239. Dachia era in

numerul craiilor irnp6ratiel Romanilor. 241. Constantin marele ornduesce impSratia. 241, 2424 243, 244.

a lui Gallie, 209, a lui Valerian, a

Romanii in Dachia, dupa impartla

imp6rdtiei de Constantin. 245. Sarmatii erag sub protectia imp6ratiei.
245. Constantin impartesce imp&
ratia fratilor sel. 246. a Constantin

a lui Gallienus, 210, 211, a lui Clay-

de abiia ail trecut peste trii ani la

dins, 212, a lui Cfintilus 0 a lui

Avrelian,). 213. Ce se intimplase

imp6ratile . 248. Constantie supune

iniperatiel pe Cfadi i Sarrnati. 249.
Constantin e la Ammian, ardtat cu
putine clile mai mult, la irnp6ratie.

lui Alex. Sever, a lui Macsimin

Thracul, 206, a lui Gordian, a lui
Filip Arabul, 207, a lui Decius, 208,

sub irnp6rtiile celor de mai 'naintea

lui Avrelian. 215. Puterile impSrdVa. Romanilor. 216. Dachia a fost
i

naseStre impSratilor Romani 3..

219. Ce a facut Avrelian &and a

venit la impSratie. 220. Era greil
ea sa facd Avrelian pre Varvari ca
sa nu mai calce hotarele impSratiel
223. Avrelie Probus st la impSratie
la anul 276. 227. Varvarii i imp&

ratia. 228. Marginele imparatiilor

se pazese mai bine. 22J. La 283 sta

250. La scriitori sint diferite date

pentru impSratia lui Constantie.
251. Dupd Iulian Apostatul vine
la imparatie Iovian. 253. Imp6ratia

Romanilor sub Valentinian. 254,

2E6. 0 parte a Scythiei era sub oblastia Romanilor. 255. Gotthil, cer
protectie de la impSratie in timpul
lui Valens. 256. Theodosie, stand la
imp6ratie, fescumparii de la Gottlii,

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

707

trile ce le apucase acestia. 258,

Amali pracla hotarele imperatiel

265, 266. Gotthii asupra imperatiel

de reshrit. 264. Unde se intemeiaza
imperatia Visegotthilor. 266. Stapanirea Gotthilor din imperatia
Romanilor. 267. Dachia i impratia
Romanilor. 270, 281, 293, 319, 321.
Faptele imperatilor, ce tinuserd

de fesdrit. 294 ; el se arata neprieten

imperatia, inainte de Theodosie.

270. Varvarii in locurile imperatiei
Romanilor. 273. Imperacia resaritului fata de viclesugul lui Gaina.
274. Duph mrtea lul Arcadie, st
la imperatie, Theodosie. 275. Pupa

Honorie sta la imperatie Valentinian. 276. Varvarii i imperatia

Romani lor. 277, 283, 316, 329, 360.

In anul al 18-lea al imperatiei lui

Theodosie eel titter, Roilas domnul
Schitilor, vine spre imperatia Romanilor. 278. Gotthii fata de impriltia Romani lor. 279, 287, 292. Dachil i imperatia Romanilor. 280,
396. Attila e invitat de Honoria, sh
intre cu Wile in publica imperatiii
Rom ei . 282. Cetatile de pe margin ea

Dundrel, facute pentru paza imperdtiei. 283. Attila asupra imperatiel

resaritului. 281. Attila si imperatia
apusului. 287. In locul lul Theodo-

sie vine la imperatia, Marchian

Thracul. 288. Marchian more dupa
ce tinuse imperatia 6 ani si 6 luni.
291. Dupd Maioran std la imperatie
Sever 291. Glichirie e ales la int_

peratie la 473. 292. In urma lui

all statut la imparatia Apusului
Olivrie. 292. La 474 Leon murind
ii urmza Leon cel tiller, la imperdtie. 292. Pruncul Leon murind,

imperatiei la 487. 295. In locul lui

Zenon, imparatesa Aridna si Senatul tidied la imperatie pe Anastasie. 296. Despre istoria imperatiei
Persilor. 299. Cfintus Curtius a
scris istoria lui Alexandra Machedon, a carui imperatie a statut mai
'nainte de Curtius cu 360 ani. 300.

Intaia esire a Bulgarilor spre partile imperatiei Romanilor. 301, 302.

Imperatia Grecilor despre Romani.
306. Volohia i Cramul sub stapa-

nirea imParatiei resaritului. 311.

Anastasie imperat merge impotriva
lui Mundon, care intrase in impSrdtie pang. la Machedonia si Thesalia. 312. Risipa imperatiel de re-

sarit, era sa fie, pe la j umatatea

secolului al VI d. Chr. 313. Dupd
Anastasie vine la imperatie Iustin
Thracul. 314. Hunii in timpul imperatiei lui Iustinian. 315, 316, 318.

Varvarii in timpul imperatiei lui

Iustinian. 317. Ghepidii i impSratia.
318. Longobardil emit sub proteccia imparatiei romane. 319. Vosfo-

rul sub stdpanirea imperatiei lui

Iustinian. 320. Traian despre hotarele imperatiei. 322. Cetati facute

de Iustinian pentru paza imperdtiei. 322. Slovenii vin In hotarele

imperatiei Romanilor. 324. Romanil

din Volohia ar fi avut putin ajutor

de la imperatie, ostile imperatiel

fiind cu Velisarie in Italia. 325.

&area imparatiei romane pe timpul si la venirea lui Iustin. 326.

st la impSratie, Zenon. 293. In

Mavrichie, stand la imparatie, face

rzbe cu Persil si cu Avarii. 327.

timpul lui Zenon, Hunii all destramat tare imperatia. 293. Theodoric

In vremea lui Mavrichie, nu numai Da chia ce Inca i Schythia

www.dacoromanica.ro

708

INDICE GENERAL

supt stdpdnire impdratiii ad fost .

328. Reinoirea sfadei intre Hagan
zi impdratia rdsdritului. 330. Foca
la impdralie. 331, 332. Ieraclie std

377. Dupd Irina, std la impSfalie

Nichifor Patrichie. 351. Dupd Nichifor std la impe'rtie Stavrichie,
apoi Mihail Curopalatis, iar la 829

la imprtie, 332; el intr in imprdtia Persi lor. 334. In locul lui

Theofil, cdruia Ii urmzd Theodora.

352. Domnia Crmului i ImpSrdia
353. Nmurile schytesci se supun imprditiei Tarigradului. 355. La 886 vine la impdfdtie
Leon filosoful. 355. Roman e scos
din trebile impSrtiel, de Constantin. 357. Constantin Porfiroghenit,
re'mnnd singur la impdrAtie, Un-

Hosroe, std la imp6rdtia Persilor,

Sirois. 334. Dupd Irac lie std la impralie fiul s'eii Constantin, 334, 335,

dupd care apnea' impSfatia Martina

cu fiul sdit Iraclion. 335. Constans

e ridicat la impdrdtie. 335. Serachenii cuprinseserd multe locuri

si cefeti ale impratiei Romanilor.

335. Dupd. Constans st la impgrdtie Mizizie, 336, si apoi Constantin

Pogonat. 336. Serachenii luaserd

multe cet0 i teri de la impdrktie.
337. Bulgaril i imp'erdtia rdsritului. 337. Romanil din Dachia si
imprdtia Tarigradului. 338. Impd-

ratul Iustinian era mai mult stricdtorii impdfatiei de cat tocmitoril.

339. Leontie std la imp'ertie, gonind pe iustinian. 340. Bulgaril
Sclavonii intre Volohia i impSrdtia Tarigradului. 341. Crmul sub
impSratia romand. 342. Flip std la
imperdtie un an si sse luni. 343.
La 717 std la impdfdtie Conon. 343.

Artemia i impSrAtia Tarigradului.

344. Leon impdratul impacd parrile impdrdtiei despre Cazari. 345.
Dupd Leon Isavrul, vine la impdrd/ie Constantin Copronym. 345.
Irina conduce impdfatia, Constan-

tin Rind copil. 348. Bulgaril cer

bir de la impSrdtie, dar Constantin le pradd tam. 349. Carolus se
incoronzd ca impSrat al Romei
si a ttd impdrAtia apusului. 349,
351. Romanii din Dachia, impSrdia apusulul si a rSsaritului. 351,

gurfi nalvalesc asuprd'i in douS

rinduri, 357, iar la 956, ducnduse si asupra impSrAtiei apusului
sunt bdtuti de Otton marele. 358.
Dupd Constantin, la 959, std la impdrdtie, Roman. 358. Incepdtura
imprdtiii rusesci. 359, 371, 374.
Supunerea Bulgarilor sub impardtia rOsdritului. 359, 376. Romanii
in Volohia pAnd la impArdtia lui
Isachie Anghel. 359. Impdratil si
crail slavonesci. 362. Remus e ziditor imperaliel i cetdlii Romanilor. 366. La 363 std la impSrdtie
Nichifor Foca. 369. Rusii i impardtia de rdsdrit. 369, 370. Impdrdtia Moscului. 371. Iovan asupra
imparatiel de rdsdrit. 375. Pecinighii tree in Bulgaria, ce era su-

pusd impardtiei fashritului, dar

sunt respinsi. 378. La 1032 sta.' la
impdratie Roman Arghir. 378. La
1040 vine la impdrAtie Mihail Paflagon. 379. Iar la 1041 Mihail Calafatis. 379. Srbil se revoltd in timpul imprdtiei lui Constantin Monomah. 380. Pazinachil i impArdOa de rdsdrit. 381, 382, 384. Dupd
Constantin Monomah, vine la impiirdtie Theodora ; iar dupd Mihail

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

709

Stratiotic, Isachie Comneno ; apoi

Constantin. Duca. 332. Dupd Dio-

pardtia Mr. 423. loan scaph impafatia din Asia, de Balduin. 424. Im-

ghenis, vine la imp6ratie Mihail

Duca. 386. Nestor, impreund cu
Pazinachii se ridica asupra impa-

pdratia infiintatd de David. 427.

rdtiel. 387. La 1801, impdratia trace

la Alexie Comnenos. 388. Stapani-

Theodor ii urmza Ioanis Duca.

Henric e ridicat la imparatie in locul lui Balduin. 430. La 1222 lui

434. Tatarii ce fuseserd sub oblastia imparatiel, es in partile impdratiel Persilor. 436. Imprdtia Persilor. 437. Despre impardtia Turcului. 437. 441. Despre familia AliOsmanilor, care tine impOrdtia Tarigradului. 438. Derbend hotarasce
impartia russca cu cea Perssca.
438. Balta Hiva are la rasrit imparatia Ozbecului si a Havanului
439. Dupd Osman, la 1326, urmz
la impdratie, Orhan. 440. Impdratil
si impardtia grecsca. 441. Crta
pentru imparatie, intre Musa, Suleiman si Muliamed. 441. Batie in

rile apusului impotriva Serachenilor ce tineati Asia. 388. La imp&

rdtia rdsaritului sta Manoil Cornnenos, iar la cea de apus, Conrad

al III-a. 389. Rasbele Romanilor
cu impdratia Tarigradului. 390, 393.

Despre impardtia lui Manoil a lui

Alexie Comneno, a lui Andronic,
si a lui Isachie Anghel. 391. Volohia dupd impartirea imparatiei Ro-

manilor. 392. Cand si cum s'aa

despartit Romano-Vlahii de impardtia rdsdritului. 393, 397, 399, 400,
401, 419, 446. Vlahil i tatarri im-

potriva impardtiei Tarigradului.

hotarele impdratiei rusesci. 447.

Bela, in al 31-a an al imparatiei

407. Vlahii si Isachie Anghel la impdrdtie. 408, 409. Dupd Isachie An-

lui Frideric, se IntOrce in tara Ungurscd. 451. Tatarii ce le zic Co-

ghel vine la impardtie Alexie Anghel. 409. Alexie Anghel 0 corona

de impardtie. 410. Filip la impdra-

manii, despre cari s'a vorbit la

impardtia lui Isachie Anghel. 466.

tia Apusului. 411. Pear sLornea

rautati imparatiel de rasarit. 413.

Theodor Lascaris lasa pe fiul ski

Joan 0 impardtia de rasarit la

de trebile imp aratiel, dar el il omOrd

1196. 413. Caderea impardtieI Tarigradului, pe mama Latinilor. 420.

Isachie i Alexie apnea o umbra
de impardtie. 410. Impardtia de la
Nichea. 423, 419, 433. Vlahii i irn-

si la impardlie vine Mihail Paleo-

in paza unui Muzalos, care sd vadd

log in timpul caruia un ore-care

Mihail pradd impraiia. 476. Mihail

impdrat aduce scaunul imparatiei

iarasl, in Tarigrad. 477.

J.
Jidoyil pentru placerea Grecilor se fd-

ceaii ruda cu Spartanil. 177. Locuiaii in Egipet, se rasculaserd contra Romanilor i Grecilor, pentru

care Traian trimete pe Martie Turbon contra lor i sunt maceldriti,

spun Xifilin i Suida. 194. Ail voe

de la Paravat, s zidsca biserica

www.dacoromanica.ro

710

INDICE GENERAL

nstre nu gam . El era de fire

in contra Hunilor, pe Ion consulul

si pe Hatmanul Godila. 315. Procopie spune c a pus in Thrachia
200 mil "Wit 316. El trimite spre
Italia si Africa pe Narsitis i Velisarie. 316. In al 31-a an al impdrdtiel lui, spune Chedrinos ca a
nvlit Slavii. 316. Dd Varvarilor
parte din Dachia, i Turnul zidit
de Traian, ii dd Antilor i Slavinilor. 317, 318. Scte Dachia din
mdnile Gotthilor i refusd de a

bolndvicisd. In timpul sdii, Arta-

pldti Ghethilor lfa, pentru c el

ban imparatul Persilor prda in

praidaserd impdrtia. 317. Sub el a

fost tara Muntenscd si Moldova.
319. El luand Dachia de la Varvari,

Ierusalimului. 252. Paravat se gin-

rueste id le dea pe crestini, dupd

ce va bate pe Persi. 252.
Jiul, tinut din tra Muntensca.; in
el se and cetatea Severinului. 204.
Junonii. Vedi Iunonii.
Justin. Vedi Iustin.
Justin Curopalat. 314. Vine dupd mr-

tea unchiului ski Justinian. 325,

326. A impdrtit 12 ani si in acest
timp ceva de pomenit spre pdrtile

voia sa. Asa el drdm5. Antiohia.

In timpuljui s'a ndscut Muhamed.
El a murit la anul 578, dupd ce a
Fasat urmasi pe Tiverie Anichie
Constantin. 326.

Justinian impdrat. Procopie scrie ca

el tinea Dachia. 133. Procopie scrie
cd el ar fi zidit multe cetdti in Da-

chia pe malurile Dundril ca Pincul, Cupus, Novele, Literata, cari

erad locuite de multi Romani. 154,

155. A avut hatmani pe Velisar

Narsitis Haddrnbul. 240. sdrobesce imprdtia Visegotthilor prin
vitejia Hatmanilor Velisar i Narsitis. 266. Rdsboiul Ita liei, adica
a hatmanilor lui Justinian cu Gotthil. 267. Sub tt impArdtia lui,
povestea spune cd Leon cel tindr
a stat clugdr. 293. De la ndvdlirea
Bulgarilor pnd. la Justinian. 311.
St la impdratie in locul lui Justin
Thracul. 314. A fdcut multe cetati
in imperid, precum i biserica Sf.

o parte din ea cu cetat Singhidinul, o dd. Herulilor, spune Proco-

pie. 319. La el Longobardii cer

ajutor contra Erulilor i soil lor
se plng de Ghepidi. Asemenea
soul Ghepidilor, intorc cuvintele
Longobardilor. 319, 320. Sub sta..pftnirea lui, vine locul de la cetatea
Vosforu pand. la Herson. 320. l'ro-

copie spune cethtile zidite de Justinian. 321. El zidesce : ViminaSighidon, Pincul, Cupul si
Novele, Literata, cetdtuele Cantavazates, Smornes, Camp s es, Tanata,
Zerne i Duchepratul. 321, 322. Ce-

tatile fdcute de Traian, le repard

ai

aduce nol osteni. 322. Procopie

spune ca el face cetdt1 in Illiria,

Panonia, Misia i Schythia. 323.
Face in Misia, cetatile Saltopirgul,
Dorostolus, Palmatis, Adina i Tiliscon. 323. Cetatuia care pe vre-

Sofia in Tarigrad. 314. DobAndesce

mea lui se chema Sf. Chiril, mai

victoril prin hatmanil Velisarie el

Narsitis. 315. In cel d'ntiii an,
Variza crdiasa Hunilor, impreund
armele cu Romanii. 315. Trimite

tdrziii se chiamd Ulmiton. 323. Pe

acsta Justinian o zidesce. 323. De
asemenea cetatea Ivida. 323. Apoi
Almirin, Eghistul. Pe vremea lui,

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

711

Dachia a fost locuith de Romani.

323. Pe vremea lui Sclavonil coprinde locurile Poloniii. 324. Pro-

era in exil aflnd ci Apsimar voesce s-1 dea pe mina lui Hagan
fuge la Tirvelin Domnul Bulga-

copie dice ca Sclavonil aii luat cetatea Ulmiton zidit de el. 324. El

rilor, care ii di pe Theodora de

sotie i Ii d 6ste i cu ajutorul

a avut rsboiii cu Sclavonil eel

Bulgarilor inconjri. Tarigradul 0i

prindnd pe Apsimar i pe fratele
slt Irac lie ii spinzurd. Justinian
incArc pe Bulgari de daruri, insi
mai in urmd strici pacea cu ei, ei
se ridic si mergend pe M. Ngr

peste Dundre trecuti. 324. El a murit la anul 565 dupd ce a impsertit

38 de an!, dupd el urmzh nepotul
seu Justin Curopalat. 325. Pe timpul
lui Ghepidii fume' Ardealul. 338. El

lovit la Anhelo, jar el a scapat cu putini la Tarigrad. 341. El

a ridicat 6ste contra Bulgarilor

Slovenilor, 338; face pace cu Bulgaril, formzd o 6ste de 30 mil de
Sclavoni i stric pacea cu Sera-

1-aii

chenil sculndu-se contra lor; ei se

cu 6ste contra locuitorilor Crimului cu porunci ca st-1 om6re

dupd cum spune Theofanis i Chedrinos, trimite pe Filipic voevodul

1.60 de pace el nu primesce. Serachenii cump'er pe Sclavonil si

bat pe Justinian. Pe el Pail porealit Rinotmitos. El stric pace cu
Bulgarii i il bate. El poruncesce

pe totl. Filipic omOr cati-va ins

multi fug la Cazari. 342. El trimete
a doua r5. pe Filipic la anul 711,
insi Crmenii in unire cu Cazarii
bate pe Filipic, in urmd Filipic se
impacd cu el si este ales imprat.
Apoi merg la Tarigrad pun mina
pe Justinian 0'1 omrd El a imOritit a doua 6r5. 9 an!. 343.
Juvenal. Vedi Iovenali.

lui Stefan pzitorul cetatii s omre

pe toti Tarigradenii incepnd cu

Calinic Patriarhul. 339. Leontie se
intrce cu 6ste i prindSnd pe Justinian il taie nasul i II trimete
in exil la Hersonisos. 340. El cnd

K.
Kniaz. Autorul Hronicului era si a
svintei Rossiestil inpSfatii Kniaz .

Kedrenos. Vedi Chedrinos.

Kinorrurion, intre Iraclia i Vyzanthiia. Aci a fost omorit Avrelian

de hatmanil s61. 225.

1, 49.

L.
Laeopirgul, cetate zidit in urma lui

Ladislav. Vedi Vladislav.

Traian. 322.
'Adis lav plesuvuL tatal lui Andrias, al
5-a crai unguresc, la 1047. 442.

Ladislay, al 9-a cral ungar, fratele

Gheizel, feciorul lui Bela. El la
istoricii unguri e numit sfintul. El

www.dacoromanica.ro

712

1NDICE GENERAL

nu p6te fi Las lag al lui Simion,

hind mai inainte cu 167 ani, de
cat Las Fail. 442. A fost ugh la
1078. 442. Dup el vine Coloman.
442. Stapanesce 17 ani si la 095
more. 444. Vine la crdie dupd tatal
sii Gheiza. 444. El nu pOte fi Las-

scaunul in cetatea alba' (AmincOstv)

si

se in tinde despre Dachii cari

locuesc pre langd Dundre spre Liftani i Sarmati. El marturisesce

ca nu scie cand ail venit Romanil

in Dachia. 126, 127. El coprinde

sub numele Misiii trel iri impreuna. cu Dachia. 156. In muntil Pin-

laii. 444.

LadislaT al II-a e pus intre Gheiza

si intre *tefan. El ar fi feciorul

lui Bela orbul. 442. Vecli V ladislav

al II-a.
Ladislav, ficior al lui Emeric, este al
18-a cral al ungurilor. El ar fi stat

numai 6 luni la craie. Rictiolus

spune Ca Hronologia ungursca
gresit pun 2 Ladislavi. 443.
Ladislar Plesimil era tatal lui Andrias
de la 1047 442.
Lampridie. 206. scriitor, a trait pe
vremea lui Constantin Marele. 238.
Laomedont, stdpanul Troadei, fusese
omorat de Iraclis. 91. Avea de fecior pe Priam. 91.
Lank Ilaleocondila, istoric grec, c-

dului locuesc Vlahil, cari sunt de

o limba cu cel-Palti Dachl. Spune
ca Vlahil ail limbd asernOnata cu
limba Italiensca. 157. Spune c
Vlahil sail intins pada. la Thesalia.
397. El s'pune ea Vlahil s'ah themat si Misi. 398. Spune cd CondoVlahii s'ail intins parka la Thessalia. 416. Cele cuprinse in el, sant
spuse. 435. Vice c intaia cetate
a Moldovenilor a fost Cetatea Alba.
469. El numesce pe Bogdan Domn
al Bogdaniei negre. 474.

Povestea lui Laslail la scriitoil. 136, 137, 138. Hronicul bulgaresc vorbesce despre luptele lui cu
tefan craiul bulgdresc. 140. Face

lut in robie cand Sultanul Muhamed a luat Tarigradul i apol turcit, a trait pada in timpul Sultanului Baiezid, om fOrte invatat,
drept i vrednic de credinta. Vorbesce de hotarele Valahilor i zice
c Valahil sunt viteji, tara lor de

pace cu *tefan. 141. Se luptd cu

Batie han tatardsc 8i.-1 omra. 141,
142. El cere ajutorul Romanilor.
143, 454. Simion calughrul spune

la muntii Orbal i Pevechin, care in-

ca

i s'a triinis ajutor din temni-

tele Ramului. 144, 366. 393. Pove-

s tea lui Lasla e scornit din is-

si le desparte muntii Vran-

toria a dol crai unguresci. 144, 145,

146 si 148. Ce spune Sirnion, despre Las1 i Tatarii cari ah descalecat Cramul sunt minciuni. 437.
Ast-fel numesce Simion calugdrul
pe Vladislav eel mincinos. 442. Las-

sovie, (a stacli Vrancii) Moldovenil

mai ail vecini la Nord Polanii oVtvot) sa Lesii, la rasarit Sarmatil.

lati al lui Shnion este cu 167 ani

in urma lui Ladislav Sfantul. El
ar fi ucis cu un topor caclut din

Este despartita in dou in Bogdania si Istria. 157. Bogdania are

cer pe Batie. El a fost craiii la

cep din Panonia i de la Ardl

pfind la marea Neagra, in drOpta
pe langd Dundre este Dachia Panona, in stanga este Bogdania (BoySaviav)

1242. 442. El ar fi Ladislav al II-a

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

feciorul lui Bela orbul. 443. Vla-

dislav I nu e Laslii. 444. El nu

p6te fi nici Vladislav II. 445. Dove-

direa minciunilor lui Simion relative la Las15.1 446, 445, 447, 449,
452, 453, 456, 472. Se Vice cd el ar
fi fost vrajitor. 454. Letopisetele

rusesci vorbesc de el. 455. El ajungea in Oda pe Batie, ii omrd

cu toporul cdzut din cer. 457. El
n'a fost pe vremea lui Bade. 458.
El n'a luat ajutor de la imphratul

713

se face intaiil la anul de la Hs. 1330.

133. Vlahii precum din cea latinesca

asa din cea italienesca graiul s'a

stricat. 134. Passus i Cords sunt
cuvinte chiar latinesti, lard nu italienestl. 135. Graiul latinesc. 152.
Scriitorii ltinesti. 154, 156. Graiul
limbil Romanilor i pand astacti latinesc este, Vice Pavel Piasinschie.
160. Inscriptie latinescd. 161. August
latineste va sa qica sfint.161. Limba. latinsca. 180. Sarnitie vorbind

Ramului. 458. El n'a gonit pe Ta-

despre Romani spune Ca sunt rA-

taxi. 459.

miele colonistilor Romani, ai

lui Traian, i earl ail amestecat

Larda. Vlahil pradza pe langa ea.

Latin, stapanul Laiu1ui, primesce

pe Eneas i II d sotie pe fica sa

limba latinesc cu cea slavonsca.

240. Un ban gdsit la cetatea Gherghina, avea scrise slove latinesci

Levania. 95. Turnus ii declara fas-

in jurul unel cruel, ce era in mij-

404.

boit, dar Latinil ii invinge i ii

ia in stapanire tara. 96.
Latinesea. Hronicul e isvodit intaiii
pre limba Latinesca. 1. Cicero e
parintele artei limbil. 5. Tara unde
vine Eneas. 13. Scriitorii Latinesci

ne apara. 24. Cantemir a scris in

limba latinesca. < Carte ghenealogill niamurilor boerimil moldovenesti. 26. Limba latinescd, fiica

celei Ellineti, s'a mai schimbat

din causa amestecului. 102. Nu Elline95, ce hirese fatinesti par. 103.
Dacil supusi de Romani, spun unii,
sa-si fi amestecat limba cu cea la-

tinsea. 0 din ei se trag Romani.

110. Ion Lamoschie cerea a dovedi

ca, Romanil nu se trag din Romani, ci ostile Romanilor trecand

odata prin terile nstre, i ernand
aci, Dacil aft apucat ceva din limba

loc, si se spunea anume : CONST.

VICT. AVG. IMP. 248. Istoricil latinesci despre Hunt 281. Nurnele
Voiotia si limba latinsca. i cea
slovenescd. 303, 301. Istoricii latini
despre Valahia, si intelesul ce-1
are la et 303. Istoricii latinesci
despre statulVolohiei. 325. Istoricil
latinesci nu pomenesc despre Da-

chia, pe la jumatatea secolului al

XII. 389. 'Muff bat pe hatntanul
Tero, i 6stea lui latinescd. 431.
RasbOele Romanilor cu Grecil si
cu Latinii. 432. Leunclavie si Busbecvie aa scris in latin are despre
tatari. 435. Cantemir preface hro-

nicul din latinesce in romanesce.

444. E poveste Ca Laslaa s'ar fi
facut ortodox din Latin. 458.
Latinia. Veli Lafinia.
Latinii. Scriitorii lor spun cd Roma-

lor cea latinsca. 113. Slove lati-

nii se trag din Ellini. 13. Ei a

nesti. 114. Limba latinescd. 132. In

istoria latinsca, pornenire Vlahilor

luat Tarigradul. 18. Catastili de

scriitorii lor ce se pomenesc

www.dacoromanica.ro

714

1NDICE GENERAL

hronic. 53. Istoriile Mr sunt pline

cu nbuslile ndrdelor rdslatite
din Schyti. 58. Pomponie Me la a
fost din vechil scriitori al pArnintului, la Latini. 59. Ce spun capva scriitori El Hal i Latini despre
hotarele cele vchl ale Dachiel. 62.

El numeati pe Iraclis, Hercules.

91. Au avut de stdpanitori pe urmasil lui Eneas, pan5. la 777 a. Hs.

cand rmane la stdpanire 2 frati

Amilius i Numitor. Stdpanirea o

ia Amilius. 95, 96. Limba Latinikr e fiica Mei a Ellinilor. 102. Istoricii Latinilor relativ la Romani.
134, 135. In timpul lui Const. seriitoril Latini nu pomenesc de Dachia. 347. Latinii la sinodul din
Florenta. 345. Latinil i Romanii.

flail, ii omoraii Grecii. Asupra kr

se ridich Vlahil, Green si Mechedo-

nil si 11 gonesc pand la Tarigrad.

424. loan se silea sd nu prinda el de
veste de venirea lui. 425. In mama

kr cade Arcadiopolis, cu multd

vrsare de sange. 425. El nu indrasnesc s mrg mai departe.
Tataril se prefac ca-1 ataca, Latinil
se iati dupd iel si cad in mama lui
Joan Alexie. 425. In luptd cu Romann i Tdtarii, Latinii sunt bdtuti i Balduin prins. 426. Rama-

and fail cap, staii uluiti in Ta-

rigrad. 427. Rautatile fdcute de el

le rsbunA Joan Alexie. 427. Pupa

biruinta kr, loan da voe Tatarilor

s prade. Celor cari erau in Serras, Ioan le db.' voe sh trcit in

395. Vor sa. cuprind Udriiul. 398.

Pannonia. 428. Din Tesalonic, iel

Din inconjurarea kr, Udriiul e

vor s fuga cu corbiile. Ne mai

putandu-i opri, Romanii intra in
Thessalonic 8 i omrd pe Latini.

scapat de Vlahl. 399. Inainte de a

cadea, Tarigradul in thanile kr,

Vlahil se despart de imprdtia rasritului. 419. Cu iei a avut Vlahil raisbede. 419. Cu ajutorul kr
intrA Isachie Anghel in Tarigrad
420. El se prefac c ingAdue strangerea banilor ce li se fagaduisera

429. Sperail s rdscumpere pe Balduin.. TabUra kr de la Udriiu, este

inconjurat de Romani. Latinii din

Tarigrad nu indrsneail sd mai

421. Pun imparat pe Murciflis. 421.

iasd. 430. Oastea Ilor de sub Hatmanul Tero, ie batuta de loan Anghel. 431. Asemenea ostile imp-

Pun in temnit pe Isachie i pe

ratului Theodor Vrama 432. Pe

Alexie Anghel. Ei inconjr si bat

cand iel se luptail cu Vlahil, Theodor Lascaris a cuprins Efesul. 433.

cetatea i Grecil rabd rdutatile

kr 68 Iile. 18, 421. Navalesc in cetate

si pun pe Balduin imprat al Tarigradului. El prind pe Murciflis

si 11 omr. De frica kr, Alexie

Henric se face impratul lor i ia

cetatile cari fusesera rpite Latinilor. 434. Mai inainte de a lua iei
Tarigradul, s'a pomenit de Bela.

Comnenos fuge in Gretia 422. Gonese pe Greci. Veniser prietini

441. Latinil in privinta religiei.456.

se fac vrjmasi. 423. Puterea kr

vrea s'o afle Ioan Alexie. La iei
trimite Ioan soli de pace, si el rspund cu mndrie. Pe unde II a-

trece inapoi Ddnarea. 465, 466, 467.

Ail snit pe o parte de Romani a

Impreunh cu Ion a supus Gretia,
Peloponesul, etc. 466. Impratul
lor Henric a coprins multe cetati

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

715

din Thrachia. 467. Grecil rOscum-

bulgarOsch, princlnd multime de

Ora Tarigradul de la Latin!. 476.

Mihail trimite pe Alexie Stratigopul, ia Tarigradul de la Latin!. La-

rob! din care ail fdcut Legh6ne,

tinii ail tinut Tarigradul 58 ani.

adica polcuri nouS. 339.

Legiunt, Vecli Leghine.
Leh, la 465 infiintza Craila lesOsca.

12. 150 ani a sttut crdia Sloveni-

476, 477.

Latiuni, avea de stapan pe Latin. Catre

el calatoresce si se stabilesce E-

lor de pe Visla sub nurnele de

Leh. 324.

neas. 13, 95, 96.

Au:cps-Ea. Face o dedicatie .Lui Dumnazail unuia, in Troita inchinatului
ti slavitului Awc9e1uv, in vci.. 3.

Lehon voevodul Slovenilor gonesce

pe Hunii din locurile bor. 351.

Latinia din Brutia se mai numia capistea Iunonii. 120.

Leon fiul lui Vasilie Machedon, el era

forte invOtat si de a aceia 11 numia
Sofos, el chOmd in ajutor pe unguril.

Lamle Raleocondilas. 25.

Sf. Cozma s'ail dus la Lavra

Sf. Save! la Ierusalim. 345.
Lavyrint. Istoricil cercetati de CanLavra.

temir sunt asa de multi in cat '1

se pare c a intrat intr'un lavyrin t. 75.

Lazar. Deosebirea dintre bogat i Lazar cel shrac in Evanghelie. 354.

Lazil, a avut imprat pe Joan, care

ia pe Evdochia, sora lul Andronic. 481.

Litpuna. P'acolo ail trait Taifalii. 68.

Lamnnii se cuprind in tara de aos.

Lemon scriitor in Cartea I, cap. 4.

vorbesce de Crdia Frantiei. 277.

Chedrinos spune ca lui s'a supus

Bulgarii. Curopalat scrie ea el a tri-

mis pe Unguri i Turd in contra

lui Simeon Domnul Bulgarilor. El
a impOratit 25 ani si 3 luni ; dupd
el urmOza fratele-sOil Alexandru.
355, 356. Constantin fiul lui Leon.
357.

Leon papa, incoronza pe Carolus la

anul 800. 349.

Leon, impOrat al rOsaritulul, trimite

pe Maioran, impOrat la Roma. 290,
se mai numesce Leon Thrachul
urmza dupa Marchian. 291. In pair-

244.

Le grand Dietionaire Historique. 361.

tile Dachiel, n'a facut nimic. 291.

Leesiene. 113.

Ostrogothii fac pace cu el.

Lederatul, se numesce gresit Literata. 322.

Asupra hatmanilor lui, dobandesce

291.

terea leghiOnelor din Dachia de

victorie Genseric, in Africa. 291.

Capul lui Dinzig, e trimis lui Leon
la Tarigrad de catre Gotthii. 292.

catre Aurelian. 152. Emilian .Hatmanul LeghiOnelor de la Misia

Dachia ail hotarit Slujitorilor banil earl era sa-i dea Tatarilor, nu-

More la 474. 292. Urrnza nepotul

sal, Leon cel tinOr. 292. Face Citesar pe Julie Nepos. 292.
Leon, papa trimis, sol de Valentinian

mai de-1 vor bate. 209. Getii i Sar-

la Attila, il convinge pe acesta s

parassed Italia. 289. La anul 800
Leon, Papa Rome!, incoronOza pe

Leghione. Sarnitie vorbesce de sc-

matii tot-deauna se gandiail cum

ar sc6te din Dachia leghiOne romane. 221. Justinian a biruit 6stea

Carolus. 349.

www.dacoromanica.ro

716

INDICE GENERAL

Leon din mAndstirea Sosthenis vor-

besce de tabla lui Vasile Bulga-

Leonina. Numesce Dlugos marea aged. 390.

rocton. 376.
Leon Arnianul, a imp'effitit 7 ani si 7

Leontie, de el se ruga Tarigrdenii

lunl, fu ucis in Bisericd de Mihail

cd il prinde pe Justinian il taie

Balbul. 352.

nasul i il trimite la Hersonisos.

Leon eel tinr, ncpotul imp6ratu1ui

Leon, urmzd acestuia la tron. 292.
E feciorul lui Zenon. 292. Trdesce
17 luni si dupd mrtea lui Iu lie Nepos pleacd cu cordbil spre Italia. 292.
Lui ii urmzd taffil lui Zenon. 293.

Povestea spune c tatfil gil voind

sd-1 om6re, mamd-sa Ariandna, il
seal* punnd in loc, un alt prune.
Pe Leon, il tunde cdlugdr, si stfi
ast-fel, sub Wt impdfatia lui Justian. 293.

Leon lsavrtil vine la imprdtie dupd

Theodoric, el mai inainte se chema
Conon, Vice Patavie, a imprtit

25 ani si 2 lunl, in timpul s'ed a

fost in Asia resbele cu Serachenil..
343. El prinde pe Artanie si li taie
capul. Contra lui scrie Ion Damas-

chin Sfintul nisce scrisori carom

el le falsified continutul si le trimite domnului Serachenilor. El
cere pentru fiul ski Constantin de
la hanul Cazarilor pe fata lui pe
care botezhnd-o o numesce Irini.
El m6re la anul 741 si Idsd in locul lui pe Constantin Copronim.
344, 345.

Leon Mfinastril, spune cd precum

unii impSrati au tficut Bulgarilor,
asa s facd si Vlahilor. 403.
Leon Portirogenitul. Tatd1 WI l'a ehsaitorit cu fata domnului Bulgdrese
la anul 770. 346. Fiul lui Constantin
Copronim a imp6rdtit 5 ani si more.
In timpul hii nu se intfimpld nimic

spre partile nstre. 347.

ca sd-I scape pe Justinian, si Bind-

339, 340. El venind la imprdtie

trimete contra Serachenilor armata,

care este bdtutd, si care tidied de

imprat pe Apsimar, care prinde
pe Leontie, II tale nasul si'l MO
intr'o mondstire in Dalmatia. 340.
Justinian vine cu ajutorul Bolgarilor la Tarigrad si prinde pe Ap-

simar sipe frate-gil Iraclie, altil

Vic si pe Leontie. 341.

Leontie, impreund cu Ecfatie, sunt

Idsatl pristavi, pentru zidirea unor
ceati pe malul Dundrei, dupd cum
scrie Cuspin. 254.
Leopold, Crdia Ungurilor lui Leopold

Chesariul e datOre a face vesnice

jertfe,. 106, si cu dol feciori al lui
41 scapd crdila de sub Turci. 175,
441.

Ler Aler, din colindele anului noil

de pe malul Oltului, Preda Stainbol Vice c ar fi Avrelie Avrelian.
217.

Lessen erAile, e infiintatd. la 465, de

Leh. 12. Ce spun istoricil lesescl.

21. Scriitorii lesescl ne sunt aperfitori. 2 L Ilias, fiOorul lui Alecsandru Vodd a luat pe sora crdiasil lui Vladislav craiului Lesesc.v

26. Hotarele Schythiel ajung pe

dupd dosul crfiiii lesestiv. 60. In
Sarmatia europascd se cuprind a amndoafi Wile lesesti., 61. Muntil
Carpatici despart hotarul Lesesc

de cel a Ardialului. 66. Intre Bull

si Nistru este Ocrania sail Podolia lesascd. 67, 264. Pfidurea Her-

www.dacoromanica.ro

INDIC E GENERAL

717

tinil trece prin tam 1evasc5.. 76. Zamoschie, scriitor lh. 113, 221. Seriitori 1ei. 124, 127, 157. Lhul Orihovie. 125, 177. Smiessania iezica*
pe limba levasch, ce va s* clica.135.
Batie pradd cria levSscd. 141. Comanii ce locuiaii prin Podolia tern'
levesci. 145. Istoricii levesci despre

la eI se trag Pototchflavtil. 25. Ail

avut r6sboiii cu Romanit 106. Levii
sail Polonii mdrginesc Moldova la
Nord. 126. Numead pe locuitorii
din Dachia Italiani. 131. NdvAlesc

Romani. 159. Main i robil levesci

si rusesci. 175. Petal. Alexievici
domolesce pe Levi, vi gonesce pe
craiul saxonesc din crhiia levsed

Rornamilor Volohi. 159. Au avut

r6sbe cu Ttarii, Ruii, Prusil,

176. Despre nmul levesc. 178 Ioan

Sobetki era hatman al corneI levescI. 224. Sarnitie lhul. 261. Thfarme I a1i Varvarl, spre tara

in Ungaria impreuna cu Unil si

sunt bgtuti de Ladislav i il gonesce peste Vistula. 149. Levil clic

Sfezil, Ungurii i Turcii. Cu robil

lesl, Tatarii Crmului i Bugiacului, umple thrile pdgfi.nevti 'Ana

la Africa, India vi Eghypet. 175.

Moldova, scrie Piasenschie, a fost

vesci despre numele Romnilor.

de multe orl supusd bor. 175. Resclele lor le potolesce Petr Alecsievici. 176. Orihovie II arat nrn
cu Slovenil i rud cu Ellinii.177,

306, 308. Descglecatul criei levescl.

178. Din tara lor, ail luat 041 :

311, 317,324. Istoricul Levesc Striicovchiv despre Polovti, 362, a ea-

Prusil, Sfezil, Danezii i Ungurii.

levsc s5. spuzise. 273. Despre taro.

si celIa levasch. 285. lstoricii le-

ror limbA era amestecat din cea

russcd, din cea levsc vi din cea

175. Ail avut r6sbe cu Turcii.

224. Hatmanul lor Joan Sobetki.
224. Numesc

1iah pe Sarmati.240.

moldovensed. 363, 364. Pozina, ti-

El sunt Sloveni. 304. Ei numesc

nut al crAieI levescI. 365. Despre

Sarnitie i Zamoschie, scriitorl lesl.
367. Istoricii rusesci i eel levescI
despre Peceneghl. 378. Dlugov vestit scriitor, intre cel levesci, vor-

Volohi pe Moldoveni. 305. Trdesc

spre CrivSt de la Moldova. 305. Istoricil lor vorbesc despre numirile
date Moldovei i Moldovenilor. 306.
El n'ail schimbat Moldovenilor numele de Valahl. 306. El yin cu Leh.

besce despre Moldova. 384, 389. Vi-

teslaus, voevodul PoIovtilor vi Boleslav, craiul levesc. 385. Vladislav, craiul tril levesci i Conrad
impratul apusului. 390. Comanil
in Ocraina levsca.. 418. Thtarii in
tam levsca. 437, 448, 449. Despre
Dlugov lhul i a1i scriitori le-

vesci. 444. Batie prad tara Moscului i ara levsca. 456. Ureche
vornicul i istoricil levesci. 483.
Lev% Leh cu iei fondz o crdie. 12.
Atacama lor de chtre Turd. 20. De

324. Trimit soli lui Carolus ca s

cr5. pace. 350. Vecini de peste Nistru cu trile nstre. 362. Limba lor
este amestecat cu elemente slavone.
363. Din limba lor ail luat cuvinte

Polovcil. 363. S'a scris despre botezul lor. 371. Ail fost supuvl de
Svetoslav. 373. Scriitoril lor despre VoloscAia. 385. El numese tara
Moldovenscl Volosca. 390. Le-ar

fi fost peste putinth s duc provisiunile armatel lui Conrad pAnh

www.dacoromanica.ro

718

INDICE GENERAL

la marea Ngr dac n'ar fi fost

decte la numele Iflac ed. numele

locuit Moldova 390. Asupra lor

ndvdlesce Batie si mare mrte face
inteansii. Craiul lor, era Boles lav.

Valahilor nu din Romanil lui Flac

448.

si numesce Voevod pe Principii Ar-

Lesnoe. Aci Car lus, cral Sfedesc, e

se trag. 125. In Pandectepomenesce

de un Bogdan domn al Vlahilor

btut de Petal. Alecsievici. 176.

dealului 131. Aduce pe Bonfin ca

martor, cd la scriitorii latini, tara

Lesvon, ostrov, aci a fost trimeash

Irini de chtre Nichifor Patrichie.

Muntenscd s'ar fi numit Montana.

132. In Pandecte intalnesce nu-

Letopiseturile. Ce spun Letopisetu-

mele Iflac. 157. Despre Vlachl. 158.

vice cd Nerntii pre Itali si pre Fran-

rile Sclavonilor. 17. Spune ca. marca

tozil Ii numesc Valsi si tot Valsil

Moldovel ar fi dupd Boarul carele

numesc si pe Valahi. 159. Vorbesce

despre menirilet Moldova i Mol-

351.

impreund cu cdteaua Molda s'a

inecat in apa Moldovel. 155. Leto-

dovenilor. 306. In Pantecte, la nu-

pisetul lui N. Costin despre Tur-

mele Bogdan, Vice : Moldovenii s'aii

nul - Severinului. 204. Letopisetul

chemat ast-fel, din timpul lui Vasile Bulgarocton. 306. vice ca. Pa-

slovenesc despre numele Romanilor. 303. Letopisetul slovenesc

despre Sclavonl. 324. Letopisetele
despre venirea Sclavonilor si go-

nirea lor de Volohi. 325 Letopisetele rusesci despre Ihor. 357; despre Pecenegi. 363. Simion i Misail in Pridoslovia letopisetului lor.
366, 472. Letopisetele rusesci despre rdsbele Rusilor cu impdratil

zinazil se numesc:0 Bozinii i liraba

lor e o amestecdturd de romanesce,
rusesce i lesesce. 364. Pice cd n

mul bosnnilor sd fie din Polovn,

365, Vice cd Romania deosebith despotie s-ah fdcut. 377. vice ca Pazinazil s'aU asezat i aft fondat statul Bosngilor. 382, 384. Spune ca Romanil

grecesti. 370. Trei hronice marl

din Tara Greased ar fi din Romanii

din Italia. 397. Cele cuprinse in el,

rusesci, d'intre earl, unul s chmd

hronic, altul Letopisdti, al triile
Stepenia , vorbesc la fel despre
Lasldii. 455. Letopisetele ce-i sunt

decte, cd Valahia s'ar fi chemat Gali-

la indemand lui Cantemir, despre

nisce locuitori din Moldova, inainte de inturnarea Moldovenilor din
Ardl. 471. Letopisetul sarbesc despre craiul sirbesc ce a cerut pe Evdochia, sora lui Andronic. 480, 431.
Leunelavie (Geograf), 54, pomenesce

de Dachia. 63, 65. Afirmd ca taxa

de la Tisa la Buda se numia Pano-

Dachila. 83. Despre pdrerile lui

Eneas Sylvius. 124. Aratd in Pan-

sunt spuse. 435. El spune in Panna. 440. Vice ca Ban= purtdtor de

stiag. 468. race Ca Basarabia este ola-

tul eel mai de margine al Moldovii.

468 vice cd sub Unguri erat multe
tdri, intre care si banii Mohavinnilor si a Severinului. 469. rAce cd ndrodul Basarabilor tot romni Oran.
470.

Leunelavius. Vecli Leunclavie.

Levania, fiica lui Latin, e data de tatal ski, sone lui Eneas. 95. Fusese
logodith cu Turnus, regele Rutulilor. 95.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

Lexicomil istoricesc al lui Moreri a

servit, intre altele, lui Cantemir.

719

nscd. 59. In Schythia emit nmuri

de limbi deosebite. 60. Stravon, om

ellin, a scris in limba lui pentru

444.

Aeoy.61coAtg, spune Halcocondilas, ar

fi fost scaunul Bogdaniei. 127, 469.

Libya. Vecli Livia.

Lie binie. Galeria face Cesar pe Liciniti. 234. Romanii in Dachia pand

la pieirea lui Lichinie. 237. Lup-

tele lui Constantin cu Lichinie.

238. Mrtea lui Lichinie. 239.
Licinius. Vedi Lichinie.
'AC111111.9 Crassus Mucianus. Vedl Liii-

nie Crassus Mutianus.

Licurgos al Osmanilor a fost Suleiman. 22. .
Lign1t1. Aci bate Peta, pe Ducul HenHc. 449.

Liguria, campiile Liguriel sunt cumpe'rate de Goff de la Burgundioni

Dachia. 62. Ghetii i Dachil ati tot

o Rini:4. 71, 73. In limba Ellinscd

se schimbd : cus in os, 0 chi in i.

i aceias limb cu
72. Dail att
Ghetii, si au esit tot dintr'un loc,
spune Stravon 76. Procopie Chesarlanul spune Ca Gotthil, Vandalii,
Visegotthii i Ghepidil sunt tot de
o lirnbd i un nm. 76. Deosebire

intre limbile lumil. 86. De unde

tote limbele nume au dat. 89.

Elinil i Troadenil ere' tot un

nm i o limbd. 90. Cum ail fd-

cut Arnilius peste dreptat limbibor. 96. Despre Romani scrie toti

scriitoril tuturor.
limbilor. 99. Maen-

burg vrea sh arate e limba ellinscd e din cea sfezascd abdtutd. 101.

296.

Liguril a inceput rSsbelele in timpul lui Fulvius Flaccus i a inut 80 de ani dupd cum spune Livius. 120. Livius spune cd el s'ati

luptat 2 ani cu Fulvius Flaccus,

insd ati fost bdtutl. 121.
Liinanul. Intre el si balta Hiva sunt

locuri pustii pe earl le cuprind

Oguzil. Turcil 11 numese Cara Bogaz. 438. Chesariul Alexie sosesce
nptea la Tarigrad, cu cordbiile, pe
&and Latinil n'aveati grija, i strd-

Despre limba latinsed, ellinscd ai

eolicscd. 102, 103, 104 Nmul Da-

chilor laste o limbd vrajmasd

neasezatd.* 105. Despre ainestecul

limbil latinesci cu cea a Dachilor.
110, 221, 113. Eneas Sylvius ar fi
scris din pornir limbiiD. 116.

Parthil emil, pe vrem lui Traian,

mai puternicl de cat tote limbile

juiait numai Limanul din luntru,

din Asia. 118. Halcocondilas spune

cd limba Dachilor smand cu a Italilor. 127, 126. Stravon spune eh
Dachil i Ghetil tot o limbd au

uncle le stall vasele. 477.

avut. 130. Sarnitie spune despre

Limba. De pre limba latinscd, pre

cea romnscd s'a izvodit Hronicul. 1. Titeron, era pdrintele limbii
latinesci. 5. Despre limba romanscd. 18, 153. Ce se spune in isto-

rifle Ellinilor, Latinilor si a altor

limbi. 58. Omiros a scris despre
rsboiul Troadei, pre limba elli-

Romani : Corneal limbel noastre

pre dansii Volohi adecd Italieni
ii chimd, 131. Stricarea graiului
la Vlahl, atat din limba latinsch

cat si din cea italienscd. 134, 135.

Valhovnic, va sd died pre limba

slovenscd, vrdjitor. 136. Ce scrie
intr'un hronic bulgdresc, cu limba

www.dacoromanica.ro

720

INDIC& GENERAL

slovensca. 139. Despre limba latinsch i cea slovensca in limba

romand. 152. Vlachii din Find sint
de o limba cu cel din Dachia. 157.
Spusele lui Bonfin, si ale altora despre limba Vlachilor. 158, 159, 160.

DumneVeil a risipit pre nmul Izrailtnilor in limbh. 170. Cautare

in istoria limbilor. 172. Orihovie
spune Ca limba lesasc e din cea
atticsca. 177. Cantemir a scris Hronicul, intai, pre limba latinsca.

180. Traian, de la Dachi, la trecut

la Parthi, si la alte limbi. 191. Lim-

bile ce le-a biruit Septimius Severus. 204. Romanii din drpta

Dunaril sint de aceias limba cu
cel din stanga. 218. In Misia sint
locuitori tot de un nm i o limba
cu Romanii. 229. De limba latinsca, stricata cu cea slavonsca,
se slujesc Romanii. 240. Julian Paravatul au oprit pre crestini s
invete limba ellinsca. 252. Mayreii Cu alte limbi, pradd Africa. 254.

Stransurile limbilor despre rsdrit

pe unde aa trecut. 277. Limba schy-

rului locuia o limb, numit a Peelneghilor. 362. Limba kr. 363. Limba

Vineticilor 365. Limba romansc

si cea a Pecenegilor. 366, 367. Si
pasrile are eines limba kr . 366.
Despre limba de movie italiensca
a lui Theodat Stefan, craia al Sanseverianatilor din Apulia. 375. Condo-Vlahii sint 'cu Vlahil de peste
Dundre, dincce, bp.OT)10TTOC, tot de o

limbd. 416. La prefacerea hronicului, din limba latingsch in cea

romansca, Cantemir s'a mai servit si de Bonfin i de alti istorici.
444. Se Vice ca Laslau a fost Valhovnic, care pe limba slovensca
va sa Vied vrjitor. 454. Hronicul
lui erban logofatul scris pe limba

prsta grecscd. 462. Ardlul in

limba saxonsca s'a numit Siebenburg. 463. Bonfin despre limba Ro-

manilor. 464. pisele lui Grigoras

traduse in limba romanscd. 479.
Lhnnos, insuld din archipelagul Chi-

cladelor, nu face parte impreund

cu ele, din divisiunea imperiului
lui Constantin Marele. 242.

thicscd, nascutd din Uni. 281. 0

clickre in limba tiganscd. 295.
Josif i Filon, Judel, scriti in limba
ellinscd. 300. Ce nume a avut
Romanii in limba bulgarscd, care
este una cu cea slovensca. 302,
303, 304, 338. Valahia, ain limba
nstra,, se Vice tara romansca.
305. Ar fi fost bine ca nici o limba

Literata, cetate zidit in part Moldovel, spune Procopie. 155, 322.

Gresit i se Vice Lederatul. 322.
Litfa, multimea poprelor supuse de
Huni era aci. 322. E data de Ghierai, unuia din frati. 437.
Litfania, a avut duce pe Razivil. 26.

crestinscfi s n'aiba vecini pe

sza Attila, a 3-a resedinta. 285.

Prin ea e drumul Varvarilor 285.
Din Gothil ei es Polovtil si Peci-

Turci. 306. Timp in care nici la

Grecl, nici la latini, nici la vre-o
alta limbd. nu se pomenesce de Romani. 347, Nenum6rate limbi yin,
despre Asia, asupra imp6ratiel Romanilor. 360. Pe la pragurile Nip-

Parte din Tatrimea europeand. 61.

Hunii ajung pand aci. 283. Aci a-

nighil. 362, 364. Ca es din Liftania

i Bilschie. 365. E cuprins

de un frate al lui Ghierai. 437.
Litfaniei. De la el erail Razivilii. 25.
Vice

www.dacoromanica.ro

721

INDICE GENERAL

Popor care mdrginesce Bogdania.

127. Numesc Valahi pe locuitoril
Moldovel si Munteniei, zice Sarnitie. 131. Ail fost supusd de Sveto-

manilor. Unii, il clevetesc. 173. A

scris lucrurile Romanilor, intilm-

slay. 372.
MM. Las Mil dice cd. Bind domn, Ba-

Livonia, parte din Tdthrimea euro-

tie s'a sculat si a supus tara Moscului, a Litfiii, ail intrat in crdiia

Litvanil. Vedi Litfanii.

Litinie Crassns Mntianns a fost consul

Lodomeriia. Craiul iel se intitulzd

Andreas in diploma sa. 446. Era
sub Unguri. 469.
LogofAt. Logofdtul Neculai Costin
despre nmul Romdnilor. 113. Nicolae Costin logofdtul despre numele autorului basnel cu Lasldii.

impreund cu Valerie Flaccus, la

136. 0 inscriptie, in care se vor-

129 a. Chr. 121.

besce despre Slibris logofdt . 161.

Logofdtul N. Costin despre o inscriptie de la Gherghina. 162. Hro-

ungurscd. 141.
Litvan. Stanislav Orihovici era Litfan.
157.

Liabil, popor slay supus de Svetoslav. 372.

Linblin, cetate luatd de Batie. 448.

Lindovie impdratnl, a dvut rdsbe cu
Vandalii, Sorabii (Sdrbii) si Slove
nil. 354.
Livanie Sofistul, dascalul sclelor din

plate cu o mie de ani inainte de

de el. 300.
pend. 61.

nicul, de la Aron Vod piing la tefdnitd vod, e alcdtuit de Miron Costin

logofdtul. 180. Logofdtul Nicolae

Cnstin despre Turnul Severin. 204.
Ce a fdcut Minesthtts, 4(secretariul,

Antiohia, intrebat de Iuliian Pa-

(adica Logofdtul de taind) al lui

ravat, ce face fiul Teslarului, re s-

Aurelian. 225. Cuvintul lui Costin

punde e face loc pentru Iulian.

252. Nichifor spune cal el a pus pe

logofdtul. 295. Logofdtul N. Costin,

urmnd, pte, nisce istorici lesesci,

crestini sd omre pe Iulian. 253.

El era crestin ortodox. 252.

gresesce cdnd crede ca. Dachia a

fost vre-o data desartd. 321. Isto-

Livia, era sub administratia conducetorelui Egiptului, in impartirea fdcutd. de Constantin cel mare. 242.
Livins spune, ca resbelele dintre Romani si Liguril ail tinut 80 de ani,
120, cd Valerie Flaccus consul la
259 a. Chr. a purtat resboiti cu Anibal. 120. Spune ed. Fulvius, consul
la 178 cdstigAnd o luptd voesce sd

ricul Honiat a fost logofdt. 405. Hro-

zidsch o capiste in Ispania si ia

nisce lespedi de la capistea Iunonel ; Senatul il condamnd si el se
sugrurnd, 120, cd Fulvius Flaccus
consul la 123 a. Chr. s'a luptat cu
Liguril. 121. El a scris istoria Ro-

nicul scris, in grecesce de erban

logocatul. 462. Istratie a fost logofat al treilea la Constantin Cantemir. 472. Logofdtul Neculai Costin
despre Bogdan Vodd. 476. Neculai

Costin logordtul despre Dragos

Votia. 483.

Longin, e cerut lui Traian de Deche-

val, ca sd trateze pacea, 82. El e

omordt de Decheval. 82, 188.
Longhiniana. cetate. 322.

longiniana Vedi Longhiniana

LongobardiaUnguril esind dinPanonia

aii fdcut marl stricdciuni aci. 366.

4C

www.dacoromanica.ro

722

1NDICE GENERAL

Longobardil se scobra la 568 din

Scandia. 12. Primesc cetatea Norion in Panonia. 318. Dupa ce se

torul in lumea Gotthicsch pomenesce de rSsboiul llachilor. 204.

mutd peste Dunare lnga Ghepidi,

Lumen nom& adica America multe mii

se apnea la galcvd cu Ghepidil.

Longobarclii cer ajutor de la Justinian, contra Erulilor. So lii Mr

si sute de ani a fost necnnoscutd

spun lui Justinian ca. Ghepidil earl

inainte nu treceati Dunarea de frica
Gotthilor, acum se lauda ca staphnese tta Dachia. Cuvintele lor, le
intorc solii Ghepiclilor. 319, 320.
Lovitil, cetate. Nu o pOte lua Isachie
Anghel. 406.
Luca, sfintul, dice ch. Christos s'a nascut pe timpul lui Avgust Chesar.99.
Lucifer. Vecli kutifer.
Lucius. Vecli Lutius.

Luctine. Titeron poftsee de la un

Luctine, pentru ca shri scrie violate.
5. Cine laste atata de fericit Titeron, carile nu unul, ce o mie de
Luctii sa OVA avd> 10.
Ludovic craiul unguresc. Nicolae Co-

still Logoatul dupd Bonfin (pee

ca, pe vremea lui Ludovic un Bog-

dan Voda sa se fi intors din Ardeal iards la Moldova, insa acesta

este Stefan Voda poreclit Bogdan
ficiorul lui Drago0 Vod si nepotul lui Bogdan Vodd. 475.
Luitprand scrie ca Arnulful i-a chemat pe Unguri i i-a trimis in
Ghermania si in Galia. 355. Despre

Ingher sa Ingor. 357.

Luguria. Vecli Liguria.
Lame Gotthilor, opera a scriitorului
Mathei Pretorie. 73,75. Vorbesce de
fesboiul lui Varavista cu Romanii.
78. Gotthicesca a lui Pretorie fata

de Orbin Raguzeul. 178. Mathel Pre-

cimenilor. 184.

Lupitin era insarcinat de Valens sa

dea hrang Gotthilor si nu le da,

Bind lacom, cea ce face pe GottliiI

sd se revolte. 256. Bonfin spune

c el a invitat pe Frithighern, domnul Gotthilor, cu gand sh-1 omiire
dar Frithighern scap. 267.
Lusitania. Vecli Luzitania.

Lutecil popor slay supus de Svetoslay. 373.

Lutifer Calaritiianul indmna pe Con-

stantin Marele O. se boteze de la

Athanasie sail de la episcopil lui,
earl erau ortodocsl. 250.
Lutius, nume care se da de scriitori
hatmanului Flac. 124, 125.
Luzitania a coprins-o Alanii in ace-

lasi an in care ndvalesce Alaric

in Italia, spun Idatie i Isidor. 276.
E pradata de Evaric, domnul Gothilor. 292.
Lybia. Vecli Lyvia.

Lycostomon A6asta'i Chiliia, ce s'a

mai numit Istropolis. 60.
Lycurg. Tecli Licurgos.
Lyvia. Pad in pustiurile ei a phtruns
Alexandru cel Machedon. 88. Im-

preund cu Eghypetul, Pantapolis,

pana la Mesopotamia, Chilichila,
Cappadochia, Armenia, Thrachia,

era intr'una din cele 4 divisiuni

ale lid Constantin Marele. 243.
Lycostomon. Ast-fel se mai unmea
Chilia. 60.

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

723

M.
M. Iferenens a fost consul cu Valerie
Flacus la 91 a. Chr. 121.
If. Nonie Mutian. Calviz spune c a
avut sot la consulat pe timpul Septimiu Sever, pe Annie. 161.
Maehedonia e prdata dupd 499. 12.

Constantin o alatura Thrachiei,

pentru ca sa epliniascaD o a patra

parte a lumil romane. 15. De la

Constans, phyla la Gratian, a fost
irnpreuna cu .Dachia nstrav si cu
Thrachia sub acelasi deregatoriti

16. Sub imparatii urmasi al lui

Theodosie e pradata de barbari. 17.

La hotarul Illyriel. 64. In resbel

cu Romanii. 78. Era in stdpanirea
Ellinilor. 90. Sub stdpanirea Tanigradului. 106. Aprpe de hotarul
el in Gretia se and cetatea Nicopolls. 158. Pana la ea a ajuns n5.valirea Tatarilor. 209. In ea all navalit Varvaril Crivdtului, spune Zonaras. 215. 0 ia Constantie Marele.
238. Spre miaza-zi, pana aci merge
Thrachia. 242. Facea parte din Thrachia. 242. Impreuna cu Drehia, a fost
alipit pe langa Thrachia. 16. 243. In

ea eraii multi locuitori harnici. In

ostile el, se cuprind si ale Dachiel.
Peste ea, Thrachia si Dachia, s'a
oranduit un hatman 244. E data.
lui Constans. 246 *i din ea ail
venit representanti in sinodul de
la Sardica. 250 Attila trece in ea.
283. Pada' la ea ajung Unil, dupd
mrtea lui Attila. 289. Pang in ea
intrase Mundon , domnul Ghetibor. 312. A fost pustiita de Slavi.
317. Pazinazii infra in ea. 371.
*i nu pot s fie scosl sall nimiciti

382. Pazinazilor le-au dat locuri in

ea. 384. A fost pradata de hatmanul Nestor. 387. Pazinazil o prada
a 2-a ra. 391. Romano-Vlahil in

Machedonia. 395. Imprejurul iei

pradza V lahil. 414. In ea se intore Grecil. 424. Locuitoril iei se
ridica contra Latinilor. 424. A fost
apucata de Latini. 466. Este pradata de Mihail, un sef de pradtorl. 476
Maehedoneuil. Vecli Machedong
Machedonie, patriarchul Tarigradului

fusese trimis in exil. 313.

zice Orbinus Raguzail,

Machedonii,

cll se trag din Varvaril de peste

Volga. 101. Orbinus Raguzati, fagadueste ca ar fi Greci, 177, si spune

ca ar fi Slovni. 177. Vitichild se

sileste sa arate dll Gherrnanil cel
vechi, Saxon% se trag din Machedoni. 177. In ostile Thrachiel sall
a Machedonnilor se coprind siale
Dachiel. 244.
Maerian ha lman impreuna cu

ucid pe Gallian la Mediolan. 212.

Muffin nascut din Sevastiia era proconsul in Panonia. 282.
Maerovios scrie ca. Avgnst Chesar a

trimes pe Julia in Ostrovul Pandataria dupa ce a exilat pe Ovidia

la Tomos. 122.
Afaesimin Liehinie imparat, a avut de

sotie pe sora marelui Constantin

care s'ar fi nascut din Romanil
din Dachia, spune Zonara. 156. E
ales Chesar de Galerie. Era nascut

in Dachia. El tinea pe sora lui

Constantin Marele, hice Zonaras.

234. E luat tovards de Constan-

www.dacoromanica.ro

724

MINCE GtNERAL

tin Mare le. Maximin cu ostile din

Asia, vrea Es se faca mai mare

el. 237. Lichinie bate pe Maximin, care fuge la Tarsus, unde

si more. Zozim spune ca el dui:a
ce a biruit pe Maximin, vrea sa
ca

stapanOsca singur *He invinsului.

Constantin il bate si Lichinie cere
pace El iea rasaritul cu Thrachia,
Asia si Eghypet. Zonaras spune ca

tinea pe Constanta, sora lui Constantin Mare le, care gonind pe Sar-

map, intrase in hotarele lui Lichinie i acesta se ridica asupra lui

Constantin. Constantin biruesce pe

Lichinie, care scapd la Vyzantie.

238. Acolo strange armata, dar e
din, nofi biruit. Intervine Constanta

se face pace, si Lichinie e trimis

la Thessalonica. Voind WA.' se ras-

cole din not, Constantin trimite

Hag Vladislav inainte de a se boteza

era eretic i mag, adica vrajitor.
141.

Magdeburghianul episcop i hatman a

mers asupra Vandalilor. 389.

Maghistrat. La a. 66 a Ch. Julie a inchput la cinstea Magistratului. 163.
Traian exileza pe papa Clement la
Iberia peste marea Negra si a po-

runcit ca adunari fard maghistrat

sd nu se faca.
Maghistrul. Prin al treilea deceniii al
secolului al IV, Maghistrul ostilor
lui Honorie, chmd pe Vandali in
Gallia. 240. Theodoric ar fi fost fd-

cut Maghistru al ostilor din Dachia i Misia, de catre impdratul

Zenon. 295. Anastasia face pe Vi.

talian maghistrul tuturor ostilor.

313. Varvaril cer de la imprat sa
le dea pe Hilvurie maghistrul, ca

sa-1 om6re, la 325 d. Hs. 239.

Maesimin Thracul, vine la imparatie
dupd Avrelie Severus Alescandru,

sef. 318.
Magnentie Comes, trimite pe Gaison la

este de neam de jos, a omorat pe

toti cati tiai1 ca s'a nhscut din
mojici, tatal sail era Mitia Gothul

ca sa-1 omre. 248.

Magog, neam asezat de Sf. Scriptura
in partile Crivatului, impreund cu

si mama sa Ababa Aliana. 206. Fu

omorat de osteni la anul 237, dupa
uciderea lui urmOza Gordian. 207.
Madboroe, aci a facut domnie August
lui Prus. 371.
Maenburg, zice & L. Elineascd, are
origind in L. fezasca abatutd. 101.
Spune ca Ostrogotthil all inut Dachia care se intinde de la Prut pana
la Tisa, atunci Visegotthil ar fi trebuit P i ocupe tara Ungursca, care
de ar fi adevserat, tOta istoria lui

muntii Pirinei, unde era Constans,

nmul Gog i ambele de aceasi

origina cu Schithyil. 57, 58. Dupa
multi invatati e Mongul. 61.
Mahiallor. MesteruI care era asupra
mahinilor (Ciniilor) de 6ste, slujia
cu lfa la imparat; neplatindu-i-se
lfh fugise la Hris. 416. Hris farina
mahinele imparatului. 416.
Mc'czoo brcip Tcatpiaoc, luptd-te pentru

movie, e o cvestitd a batranilor

zisa* si ainvatatura,., 7.
Maioran, mai marele ostilor, e trimis

Iornand ar cddea ca mincinsa.

imparat la Roma, de cdtre Leon

264, 269. Din el aduce Moreri in

imparatul. 290. Se incoroneaz imparatul apusului, in Ravenna. 291.

dictionarul seil, la cuvAntul Gotth,

multe fabule. 021, 263.

N'ail

lucrat nimic in partile Da-

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

chief. Piere ucis de mina lui Retimir Gotthul, dupd ce a impdrAtit,

4 mil, 4 luni. 291.
Malta ostrov, uncle fug cruciatii goniti de Suleiman. 451.
Manasi, scriitor, vorbesce despre calugdrirea lui Isachie Comneno. 382.

Aratd. cum Nichifor Votaniatis a

chlugdrit pe impdratul Mihail si pe
imperdteasa sa. 387.
Mangopol, cetate fondat de romini,
bastarni i inovezi. 365.
Manothelite. Iraclie cade la batranete
in iereasa Manothelitelor. 334.
Manlie Atidinus Fulvilanus, a fost con-

sul, la 178 a. Chr., cu fratele set,

Fulvius. 120.
11Lan1ie Torevat, a fost consul cu Ful-

vius Flaccus la 222 a. Chr. 120.

Manlius Acidinus Fulvianns. Vedi Man-

lie Afidinus Fulviianus.

Manlius Toroluatus. Vedi Manlie Torcvat.
Hanoi' Comnenos. 388. Urmez la impa.rdtie dupd Calo Ioanis tatd1 seu.
389. More la 1180 dupa. 38 ani de

domnie, 40 dupd Vellelmu Tirul,

38 dupd. Patavie i Calviz. 391.
Alexie Inghel se pretinde a fi fiul
lui Emanoil Comnenos. 410.
Manuil Carnize Protostratorul e orin-

duit de Alexie s meargd la Joan,

417, insd la Filippopolis &tea fuge.

412. E prins de Joan Alexie. 418,

420

Heppe. Gheografiea Ardealului, facute' din porunca lui Emeric Tekelye, Domnul Tranisilvaniel, si in
care arata Ca acolo Moldovenii ei
Muntenii i Sasii aveati tinuturile
bor. 473.

Maramoras, 65, tee de lingd apa Mores unde Vladislav a asezat pe tl-

725

haril trirnes1 in ajutorul lui, zice

Simion Calugdrul. 138. Sarghetia
este apa care acum se numesce
Strelta i curge despre Maramurds
spre Tisa. 189. Legenda spune ca
aduc8nd Laslii Wharf de la Ram
all umplut Maramordsul 393. Basnile lui Simion Ungurnul pentril
Laslll Craiu sipentru deschlecarea
Maramordsuluilcu Romanii, nu sunt
adevrate. 446, 449, 452. NU in timpul lui Lasldir sal asedat Romnil
in Maramurds. 469.

Maramordsul, apd. Ea e numith Marisia, de cdtre Orosiie. Aci Gotthii

bat pe Vandali. 239. Targul Bogdan se afla unde dd. apa Maramordsului in Tisa. 474.
MaramoritseniI impreund cu Moldovenii, Muntenii Romni de peste
Dundre i Cotovlachil sunt din Romanil lui Traian. 153.
Mareellinus. Vedi Martelin.
Mareellus. Vedi Martelus.
Marehian, ocup locul lui Theodosie.

Se numesce Marchian Thracul, pe

care irjea brbat Pulhiria, sora lui
Theodosie. 288. Impgratesce la 451,

&and Attila intr in Ghermania.

288. El goneste pe Attila din Mirk. 289. More la 456, Januarie 26,
&yd.' ce impardtise 6 ani, 6 hurl,
ei dupd el urmeazd Leon Thrachul. 290.
Marehianopolis, cetate zidit de Traian
in Misia. Bonfin o numesce Martia.

158. Intr'un ban de alamd gdsit de

Nicolae Costin, se vorbesce despre
acestd. cetate. 162. Miron Costin
zice e ea ar fi in Dobruge. 162. PP
lingd ea, Pevchii, Schytii i Gotil
tree in Misia. 212. Aci erneazd Valens, 254.

www.dacoromanica.ro

726

INDICE GENERAL

March's Turbo. Vedi Martius Turbon.

Marco. Martidava e cum am dice Dava
lui Marco. 73.
Marco Anthnie Verus. 200. Vedi Marco
Avrelie.
Marco Avrilie, merge el insusi cu Oste

asupra Britaniei, iar asupra Ghermanilor Catii trimete pe hatmanul

Aufidie Victorinne, spune Julie Ca-

pitolin. 199, 200. Bate pe Marco-

manii cari erau uniti cu Cvadil,

Vandalii, Sarmatii, Svevii. 200. Dion

spune c el plcd contra vrasma01or cu hatmanul Paternus i ca

nu a putut supune pe Tatari Ended s'a irnbolndvit i apoi a murit,
de ar mai fi trait un an ar fi fdcut
tOrile Marcomanilor

i Cvadilor in

tinutnri. Zonara spune ca rsboiul lui Marco cu Varvaril s fie

fost in Panonia iard nu in Dachia.

Varvaril acestia cari loeuesc pe

lngd Dunfire in Panonia, sunt tazighii, Ghermanii, Marcomanii, Caul
Cvadil pa.nd la Vendebona (acesta-1 numele eel vechiil a Beciului),
pe care a bdtut-o el. Evtropie, Spartian, Capitolin si mai cu sma. Evsevie in Hronicul sail vorbesce despre resbOiele lui Marco Avrilie cu
Varvarii. 201. Tertulian i Orosie
zic asemenea, 201, un poet Clavdi-

anus a cantat victoria lui Marco

Avrilie. 202. More la Vindebona sail
Vienna sail Beciul la anul 180 fiind

otravit de doctors impreuna cu

fiiul sell Commod. 203.

Marco Aurelia Ruf. Se afld mentionat intr'o inscriptie gasit in Da-

Marco Avrilie. 200. De ar fi trait

Marco Avrilie p6te ar fi fost tam.
lor Mental provincie, spune Dion.
201. Locuiari in Panonia, spune Zonara. 201. Sunt biruiti de Avrelian.

219. Sunt luatl impreund cu Vandalii. 275. Vin la Sicambria, che-

map de Attila

287.

Marcus. Vedi Marco.

Marea Azacului este balta Meotis. 60.
Evesinul este marea Ngra. 60. Ho-

tarul SchyLiel merge 'And la marea Balticd. 60. Ce nmuri, spund

Dionysie Periighitis c se intind
la r6s6ritul main Negre. 61, 63. Da-

chia se intindea de la marea NOgra.. 62. Muntil Cenghi tree de la

Filippolis spre marea Alba. 64. Illyria se intinde pand la marea NOgra. 64.Explicarea numelui Bugiac
prin positia pdmantului dintre Prut
Nistru ce se termina en cetatea

Alb, de la marea Ngr. 67. Pre

marginea mdrii Negre ail locuit
Vastarnii. 68. Stravon Spune ca.
Ghetii stati spre marea Ngrd. 70.
Ovidie numesce o carte a lui Pont,
cadeed marea Ngr . 72 Cum
spune ea all venit Gotthii de s'aii
asedat pe marginile maril Negre.
73. Stravon i Trogus spune ca.
Dachil ar fi din Dal sail Davi, ce
locuiail pe la marea Caspich. 74.
g De la Dundre, de la marea Ngrd

0 de la marea Caspiii in sus spre

ocheianul Crivatului, trei numere
mai de obste mai de vestite
75. Posidon era cleul maril la Greci.
89. OstrOvele din marea Mesoghia

sail. MM. 90. `rural all supus os-

cia. 162.

Marcomir, tatal lui Formund 277.

trOvele mdrii Mediterrane. 106. Ovi-

Marcomanil uniti cu Cvadii, Vandalii,

dins e trimis la Tomos, ce e la ma-

Sarmatii, Svevil sunt bdtuti de

rea Ngrd. 117. 122. Varna Vlahilor.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

727

dupd Halcocondilas, tin pand la

de langii ea, stdpanite de Romani.

marea Ngrd. 126. Ghenovezii aii

tinut Caf a si alte ceati ale Cramului, de pe marginea mdril Negre. 135. De ce a pierit Faraon in

255. Nmul Gotthilor a locuit la

undele mdril Rosii. 170. Despre Var-

varii earl veneati de la marea BOVA si. Caspicd. 174. Despre ce aft
scris gheografii, despre marl, ostrove, etc. 177. Cum se schimba de
scriitori numele amdrilor, a pddurilor, a apelor* etc. 178. 0 compa-

ratie cu un pesce din mare. 182.

Traian a voit a trece cu ostile 4( peste

marea Ro0e.* 191 Papa Clement e

trimis in exil, peste marea Mgr.&

la Iberia (Ghlurgia). 193. Traian

apreste marea Rosie cu cordbiile
ail imblat* 194. Traian se intOrce
la marea Rosie spre a merge din
nal Inpotriva Partilor. 195. Nisce
Schythi tree Bosforul, spre marea
Mgr* in timpul lui Dechie. 209.
Sub Valerian si Galien, Tdtaril ndvdlesc, ldsand Dundrea in stanga.

211. Si acum de la POrta de fer

pand in marea Ngrfi, in Misiia:
sunt Romani. 217. Main, sub Claydins Tatitul, lovesc ape dupd. ma-

rea NOgrd* la Asia. 223. Ttaril

pradd peste Marea Ngra, in Asia.
226, 227. Vastarnii locuiail peste

marginea mdrel Baltice, 260, 263,

apol ail venit la marea Azacului.
261. Ostrogottii eralt pe mrginile
mdrii Negre. 263. Familiile Gott-

hilor pe marginele mdrei Negre.

264. Ostrogotthii pe marginele marel Negre. 268, 269. Gotthil tree cu
cordbii peste mare. 271. Lupta in-

tre Gaina si impdrdtia rsritului,

la mare la a Elispont. 274. Hunii
gonesc pe Gotthi de pe marginile
mdrii Negre. 280. Intre Prut, Nistru, pand la marea NOgra e cuprins Moldova. 305. Zid de la marea Ngr p and la Silivria. 312.H ota-

rele impardtiel rdsdritului, despre

marea Ngrd. 320. Turcii, adusl
de Iraclie, se intorc la marea Caspiei. 334 Stdpanirea Romanilor pe
marginea mdrii Negre. 341, 342.
Bulgarii stdpanind in Misia, Thrachia si pand la marea Ngrd. 346.
Despre despdrtirea bisericilor : o
comparatie cu trecerea mdrii Rosii.
349. Bononia e cetate la mare. 360.
Vladimir ese cu Vase la mare, impotriva Tarigradului ; prdzd. Iraclia, de la marea Ngra. 357. Apa

marea Ngrd. 228. Constantin dd

Glem, curge in marea Baffled. 371.

Novogrodnii, Merii si Crivich,
peste marea Baffled. 372. Aliosmanil la marea Caspicd. 387,438. Con-

unui guvernator, Chilichia, Capado-

rad in drum spre marea Ngrd,

chia si alte tdri, si pdrtile mdrei

Negre de la Panfilie pada la Trapezont; altuia Thrachia, ce se in-

cdreia Dlugos II dice aLeonin e

tinde pand la Bogat, unde dd marea Ngrd in cea Albd. 242. Partea
lui Constantie il venea partea de

din Evanghelie. 402. Locurile de

langa. marea Propontis 406. Cet-

Nistru si intre Nipru, aprpe de

petrecut de Vladislav, craiul lesesc

390. 0 comparatie, relativ la mare,

tile de langd mare, in Thrachia,

la Propontida (marea din josul

cuprinse de Romani si 'Mari. 432.

Tarigradului). 246, Partile Schytiei

Alexie, trece marea Egheul si se

www.dacoromanica.ro

728

INDICE GENERAL

duce la Athatin, dupg ajutor. 433.

prind cu niste oglincli flota lui Vi-

Galiupolis e cheea Tarigradulul

despre marea Alba. 441. Gallitia

Marisia, apg, unde Gotthil bat pe Van-

era Vlahia, din marea Ngrg pang

la Tisa. 446. Bela in ostrOvele marel Adriatice 450. Romnii, pang
la marea Ngrd, pe vremea lui Batie. 467, 468, 469.

Marea Baltic& VeIi Balticd.

Mama Rosiii. Vedl Rwia mare.

Marepigul, cetate facut putin in urma dupg Traian. 322.

Marbion. Pe langd el voese sg rmn Grecli din Thrachia. 423, Se

afla in Peloponis and Vlahil cuprind cetdtile Thrachiel. Merge la

So Ionia si apoi la Scopia. 428. E
btut de loan Alexia i se inchide
in Thessalonic. De aci fuge in corfibil. 429.

talian. 313.

dal, scrie Orosie. Ea ar fi Maramorsul. 239.

Marius. Vali Marie.

Marmarnisia, tara Maramorsului. 65.

Mars, zeul rzboiului, face 2 copil

cu Rea : pe Romulus i Remus.
97, 366.

Martidava, exemplu de numirl de

orase la Dail. 73.

Martina matt* lui Constantin fiul

lui Iraclie, ea otrgvind pe Coustantin vine la impgratie impreund cu

fiul el Iraclion, insh peste 6 luni

senatul aflnd cum cd ea a omorat
pe Constantin, il tale Ora i o
trimete in exil. 335.
Martin Vossius. 101.

Mar Mon de Turinghia, hatmanul lui

Henric, este prins de Bela in rsboiii. 383.

Marhionesa trimite yes te Marhionului

eh Solonnil umbl sa scornscg

lucruri noug. 428.
Maria sora Sofiii, e luatg de Ilias. 26.
Maria fiica Jul Bela 3-a. E data sotie
lui Isachie Anghel. 443.

Maria Fedora, mama Jul Isus Hristos. 164. Constantin inching noua
cetate Sfintel Maril. 241. Fusese
hulit de Kopronim. 347.
Marie VI a fost consul Valerie Flaccus la anul 98. 121.
Marin. 10, Istoricul spune cg dupe ce

Tataril au pradat tam Moscalior

s'ad slobozit spre Vlahi. 447. El
zice olahl, Vlahilor. 448. Arat de-

spre trecerea Romnilor in Ardl

in timpul invaziel lui Batie. 465.
Marin voevodul lui Anastasie, impreund cu Procul Matematicul, a-

Martur. Petal. i Asan a clidit o be-

sOricg a preminunat Marturului

Sfintului Dimitrie. 401.
Martelin istoricul. Radagaizus cu o
armat de 200.000 a navalit in Italia. 266, 274. In Hronic spune c
Grutingil cu 3000 vase ail trecut
all prd at Trachia. 270. Martel spune

cg. Theodosie s fi avut in armata

sa cate-va pfilcuri de Alani. 272. La
a. 400 Alaric Domnul Gotilor s!-ati

pus gandul s ndvlsca asupra

apusului. 273. In Cartea 13, leat 408,

scrie cg. Honorie a omorat pe Stilihon, iar Alaric la 409 a intrat in

Italia. 276. In Hronic la leat 425

vorbesce de Ae tie Hatmanul Apu-

sului. 278. Aseclarea Hunilor in

Ungaria. 282. La 446 scrie cd Theo-

dosie nevoind sd dea Attilii birul

fagaduit, Attila s'a gtit cu ste asupra lui. 284. Despre mrtea lui
Olivrie i alegerea liii Glichirie a.

www.dacoromanica.ro

IND10E GENERAL

473. 292. Theodoric Schitul a pr5.-

dat la 479 Tracia. 293. Theodoric

plcd eu Gotii in Italia. 291. La

Leat 499 vin Bolgaril. 301. Anastasia pieri de fulger la leat M8. Mar-

telin dice di de pe vremea lui Zenon ati inceput Gepidii a sluji en

liafd la imperati. 318.
Marta las poeticul, despre o lupt5. cu
Grutinghii. 271.
Martialis sutasul pus de chtre Opilie
Macrin ornera pe Caracala. 205.
Martian, imprat. Ghepidii se invoesc s5. primsch de la Justinian, lfa

ee primisera de la Martian, scrie

Jornand. 318.
Martie Turban trimes de Traian contra Jidovilor. 194.

Martia sora lui Traian, vede o minune, care face pe Traian s zidsch o cetate,:Marchianopolis, Bon-

fin o numesce Martia. 158, 162.

Martiia. In Campine iei, fu ucis Valentinian de cdtre Aniehie Maxim.
290.

Massaghetil, tinuti in pace de Flac.

72. Sub numele lor, Procopie Chesarianul intelege pe TJni. 76.
Masa lmas domnul Serachenior, la cur-

tea lui era Ion Damaschin Sfintul. 344.

Mathematical. Ve1i Proclu. 313, 314.
Mauri. Vedi Mavri.
Mauricius. Vedi Mavrichie.

Mavri ail fost batuti de Antonia Pius. 199. Prdeza Africa pe timpul
lul Valentinian. 254.
Mavriebie, hatman, pe timpul lui Ti-

verie a avut biruinta asupra Persilor, Tiverie fiind pe merte a dat

pe fata sa Constantina lul i chiar
l'a ales de urmas. 826. El ca imperat a avut resbie cu Persil si

729

cu Avaril cari inaintase pand la

Tarigrad; el trimite pe Priscus
contra Sclavonilor earl erail in
Thrachia. 327. Pe vremile lui nu
numal Dachia ci i Schithia era
sub sthpanirea lui. El cheamd pe
Priscus la Tarigrad si in local lui
trimite pe Pet 5r, insa mai in urmd
ii trimite iard inapoi. 328. El face

pace cu Hagan plAtindu-i banii.

Yard voia lui hatmanii Priscus si
Comentiul navalese asupra liii Hagan pe care il bate. 329. El da nisce
ordine care revolth armata, 330, care
ridic pe Foca de impel-at si el au

dind acsta fuge la Halcedon, de

unde este aduse de emenil lui Foca,
care in fata lui omr 3 fil al sel. El
a imperatit 20 de aril si 3 luni. 331.

Iraclie a gasit, cand a venit la irn-

peratie, numal dol din slujitoril

pe cari'i Meuse Mavrichie. 332.
Leon more de boala Athracului, lu-

and corona cea scumpa de la bisericti, a pre care Mavrichie, o inchinasd . 347.
Mavritanil ail fost invinsi de Maxi-

mian, care face triumf la Roma,

pentru victoria. 233.
Maximin cu ostile din Asia, vrea s
se faca mai mare de cat Lichinie
si Constantin Marele. Intra in Illiria. 237. Lichinie 11 bate si Maximin fuge la Tarsus, unde I more,

dupd ce fusese chesar 4 ani si 3

ani, avgust. More la 313 d. Hs. 238.
Maxentie, fiul lui Maximian, suprat
c n'a fost pus Chesar de tatdl sett,

se scl cu 6ste asupra lui Saverus, face resboi, e bOtut, incheie

pace, i omOr pe Sever. Galeria
ca sa-1 pedepssed, vine cu este
asupra Romel. Tata su spune c

www.dacoromanica.ro

730

INDICE GENERAL

Maxentie nu e vrednic de imprdtie. 233. Fiul lui Eraclie, tovards

la imperatie WI Constantin Mare le,

se crth cu Constantin, an re'sboi

e invins de 3 ori. 237.

Maxim a fost pus de Lupitin s o-

138. Povestea acOsta ai luat'o din-

tr'un cronic bulgaresc i ceea ce-i

mai adauge Simion i alt meizac
nu sunt adevnrate. 143, 145. Mazacul Simion despre Lasldii. 146.
Valk acum si se rusinza Mdzacil

m6re pe Frithighern. Multimea a-

necunoscdtorii istoriilor. Vladis-

tatata de Frithighern, omrd pe

lay nu p6te fi Laslul mincinos a

Maxim si pe sotia sa. 258.

Maxiinian e luat tovards la impOrdtie de Diocletian. El lasd domnia
odatd. Era ndscut in Dachia, spune
Bonfin. 231. Numesce chesar pe
Constantin Hlorus i Armintarie.

Mdzacului Simion. 445. Trebue s

se rusineze mdzacul care istoriile
necitind basnilor urrnza. 448. Si-

Impart ostile in 4. Maximian ia

Africa. La anul 302, fac triumf la
Roma. 232. El invinsese pe Franti,
Alemani, Britani i Mavritani. In

mion Mdzacul, Crain Unguresc,

despre Lasldu. 453, 455, 458. Misail
Mdzacul. 470.
Miintnitor. 50, 59. Vedi Hristos. Nas-

cerea Mantuitorului pe vremea lui

Avgust Chesari . 99. Eneas Syl-

vi e s'a nascut la anul de la man-

triumf ia num ele de Herculie. Pune

chesar pe Galerie Maximian si Con-

tuitorul lumel. 1405. 115. In al 25-lea

stantin Hlorus. Dupd 20 ani de

ndscut mantuitorul. 164. Traian a

an al imperatiel lui Avgust s'a

domnie, la anul 304, se retrage de

murit la anul de la Mantuitorul

la impardtie si se duce la Solon

lumel 117, Aug. 10, la Silinunt. 197.

unde se ocupd cu grddindria. 233.

Are fit pe Maxentie, pe care nu-1
pune Chesar. Voind sd ia din non
domnia, se duce la Diocletiaa, dar
acesta nu-1 primesce. Apol se duce
la Constantin, si Ii dd de sotie pe

Leon Isavrul da jos icna Mantuitorului. 344. In timpul lui Avgust

fica sa, Favsta. 233. Voind sd omore pe Constantin, Favsta II d

pe fatal si Constantin pune de-1 o-

mrd, la anul 309 d. Hs. 234. El

se numesce si Maximiian Dacul.
247.

Chesar se nasce Mantuitorul Is.

Christos. 371. E gresit pus anul
1220 de la Mantuitorul lumel, anul
esiret lui Genghiz Han. 436.
Milrzaeul Coza, cu o sind de Tdtari,
e trimis inpotriva Latinilor. 426.
Marzil Criimestl, din iel se trag Cantemirestil. 26.
Medilas, intre el si Cliusvar, pe apa
Cochel, este al 3-lea tinut Cochel-

s Cureus, aerie Leunclavie. 468.

var. 473. Este tinuta de Romanii

din Wile muntenestl. 474.

Mazovia, parte din Tdarimea eure-

Mediolan, aci Macrian i Iraclian ucid

Maximilian Chezarni. Dupd secretarul

pe Gallian. 242. Aci a murit Theo-

peand. 61.

Mdzacul, se dice lui Simion scriitorul. 448. Cum a ajuns povestea, ca

Romanil se trag din hotii de la

Ram, pand la mdzacul Simion.

dosie. 272.

Mediterranea. Asa an fost numit

tam ArdOlului. 69, 281. OstrOvele

mrii mediterranil. 106. Mediter-

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

731

rania, adica Ardealul, de mult o apucasera. Gepiclii. 338.

Megegl. Sfnta istorie pomenesce de

veasc6 la Asia, scrie Zosim. 226. Sta-

neamurile Gog si Magog (de pre

care l nand Persil' num ele, le zic
Ciumacini, lard Asyril i Arapit
Egegi Megegi) . 58.
Mehmet, sultan Turc. Ia Tarigradul
si in locul bisericei Sf. Apostoll,

240. Pe malurile si in apropiere de ea

se face geamia Jul. 246, 427.

MEkqA BMxtrA se numea Muntenia.

rea I-a a Varvarilor, a fost aci

61

la Muntii Sarmatici, scrie Sarnitie.

locuiail Gotthii, Visegotthii si Vandalii, iara mai inainte de el locuiail

Schithii. 261. Pe malurile ei Vandalii ail plecat spre Ren 269.

Meotisa e trecut de Huni. 281.
Remark Sfantul, e trimis do Maica
Puterilor, srt ucidd pe Julian Paravat. 263.

474.

Mactvt Boyilavia. era Moldova. 474.

Mehovie, istoric la leat 1061 de biru-

inta lui Bela asupra lui Henric.

383.

Melauhlanil cu Savromatii, ail fAcut

primele deschlec6ri, peste Dun Are.

Merit cu Novogrodenii i Crivicil

gonesc pe Varaghi peste Baltica.
372. Sunt:supusi de Svetoslav. 372.
Merovie, crai al Franchilor, se uneste

cu imparatul Ramului, contra lui

Attila. 288.

Mesiimvriia. Imperatul Constantin att.

76.

Memnon, feciorul lui Tithon i con-

ducdtor al Grecilor din Asia in

resbelul Troian. 93.
Menelaos, fratele lui Agamemnon, f e-

ciorul lui Plisthinis, nepotul lui

trecut la Meshinvrim salt Lea

liacuri de ferede. 337.
Messil. Ghetii se amestecail cu iel.
73. Cu Dachii, Ghetii iVevrichii,
cuprind Vithynia. 77.

Aired, barbatul Elenei. 91. Dup

rdpirea Elenei, (la de veste st6p6.-

Mesiini aveail de impdrat pe Atreii. 91.

nitorilor Greciel i II invith la

luptd. 92. A fost dintre capii Ele-

imparat este trimis in Misia contra

Gotthilor ; slujitorii Pad ridicat im-

nilor, in rzboiul contra Troadei. 93

Mengrelii, fac parte din Schythiia, 60,
sau Colhii, Traian i-a domolit. 194.
Meotis. A6asta-i mare Azacului. 60,

66. Nmurile earl se intind pand

la ea. 61, 63, 64. Hotar al Ghetiei.

Resins Dechie mai inainte de a fi

parat, se bate cu Flip la Verona
si '1 omra. S'a luptat contra T6.-

tarilor pe care ii impinge peste

Don; el este predat lui Gale inipreuna cu fiul sell de cte sotia
sa, acestea le spune Zosim. 208, 209.

66. Tara de la Meotis pan in Nipru,

Zonora de acsta prada ttarilor

acum s scrie Tatram mica. 67.

Gotthii s'au scobort la balta Meo-

nu pomeneste. El a petit in Ghetia.

tidel. 73.

Meotis. Vandall cu Alanii pleac de

aci la Ren. 76. Balt in Asia, pe

care zice Zonaras Ca ail trecut'o
Schytii cnd ail intrat in Europa.
212. 0 tree Tatarhii, ca sa lo-

209.

Mesnia parte din Franconia. 277. Turinghia este o parte a familiel Saxonesti intre:Ducatul Mesniel. Brunsvigului, Hasiii i Franconiei. 285.
Mesoghia mare, sau mare ADA 90.
Mesopotamia a fost lasata Parthilor

www.dacoromanica.ro

732

INDICE GENERATE

de Adrian, spun Evtropie. 15, 154.

Cuprinsh de Traian. 191. Traian se
aliezase cu ()Ole acilea, 195, este

Idsat de Adrian in maim Parthibor. 196, 197. In ea bate Carus pe

Per0. 23L FAcea parte din imperiul lui Constantin Marele. 242. 0
pradd Seraehnil. 378.
Metana011, 69, sunt prdati de Dachil.

Locuiaii pe lngd Buda. 82. impreund cu Jazighil fuseserd jefuiti

de Dachi. 129. Pe id il viziteazd

Carolus. 350.
Metigan domnul Pecinegilor este botezat de Vladimir. -373.
Mezentie, domnul Etrurilor, se luptd.
cu Eneas. 96.
Mezes, trectitre in muntl. 383.
Micelle, fata Domnului Bactrianilor,
e luath sotie de Attila. Gdse0e mort
pe Attila, a doua 41 de nuntd. 289.
Midiia. in partile lel ese Genghiz Han.

Ea e numit Azerbaitan de ctre

Turd. 439. Suleiman *ah o supune

el a impArdlit impreund cu Maica

1

sa 14 ani 0 singur 12 ani, dupd

el urmzd la impardtie Vasile Machedon. 354. Pe vremea lui, Ru01
yin asupra Grecilor. 372.
Mihail diregdtor in Drista, cnd vrea
sd. treacd Cheghenis sd se cretineze la Tarigrad. 381.
Mihail, feciorul sdii a fost Ladislav
Ple0ivu1. 442.
Mihail Balbul omra' pe Leon Armanul i vine el la impdrdtie, el a

imprdtit 8 ani 0 9 luni. Chedrinos zice cd el ar fi biruit pe Bulgari.

in locul lui se alege Theofil. 352.

Mihail Culafatis vine la impdrtie dupd
Mihail Paflagon i std.' 4 luni, 5 zile.
379.

Mihail Curopalatis, urmzh dup'a Stay-

rachie, pe el il poreclea Rangave.

el este cel dinait care dd titlul de

imphrat lul Carolus. El bate pe,

Cronos Crain! Bulgarilor 0 il sc6te
din Trachia, ins in urind este WU.-

Mhlii. Mandria i impdrtia lor, o

tut de Cronos f6rte r6A. El se retrage in Chinovion 0 se chlugd-

zdrobe0e ornduiala cereascd.. 170.

Cral al lor se intituleazd. Attila. 287.

re0e, dupd el urinzd Leon Armanul, el a imprdtit un an i 9

Mihail un ef de prdddtori, el intrd

in timpul lui Mihail Paleologu in

luni. 352.
Mihail Mitropolital trimes de patriarch
lui Vladimir. 372.
Mihail Paflagon omrd pe Roman Ar-

ttd. 439.

Machedonia i Trachia, Mihail l'aleologul trimite pe fratele ski

Alexie Stratigopul contra lui. 476.
Mihail, 351, vine impreunA cu maica

sa Theodora la imprd.tie dupd.

ghir impratul 0 silete pe patriarch de il cunun cu Zoi. 379.

Hatmanii lui sunt bdtuti de bul-

mifortea lui Theofil. in timpul lui,

gari. 379. Se cdlugd.rece la 1041.

Vogoris domnul Bulgarilor vine

cu este asupra Tarigradului, ins
el se cre0ineaz' 0 este gonit de
ai sdi 0 vine la Tarigrad. Mihail
ii da." cetatea Zagura aprpe de
Therapia, 353, el vrend sd om6re
pe Vasile Machedon a fost el ucis,

379.

Mihail Paleologul vine la imprd.tie

dupd omordrea fiului lui Theodor
Lascaris de cdtre Muzalos. In timpul lui la anul 1266 Green rscump8rd Tarigradul de la Latini, a cdrel. Istorie Nichifor Grigoros o po-

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

vestesce pe larg diand cum c

in timpul lui un Miliail sef de banda
infra in Trachia i Machedonia, el

733

rat dup m6rtea imp6ratesei Theodora. 382. Dupii un an se calugaresce. 382.

trimete in contra lui pe hatmanul

fratele s'et. Alexie Stratigopul i II.
spune sd trca pe langa Tarigrad

Mina. Inaintea iednel iei se MO

0 el afla ca Tarigradul este fara

Serbilor, ia pe Simonidis, fiica lui

Andronic. I se nasce un fecior, Caruia bail dis Constantin. Avea fecior i pe $tefan, ndscut din femeia

ap8rare, infra induntru i gonesce

pe Latin!. Alexie trimete veste imp8ratului la Nichea; care vine la
Tarigrad i ast-fel dupd 58 ani Tarigradul iara vine in mana Grecilor. La anul 1283 el mre, dupd
ce imperapse 24 ani. 476,477. Dupa
mrtea lui vine la impratie fiul
sell Andronic. 477. In anul eel mai

mai de pe urma al impratiei lui,

un oral sgrbesc iea pe fata Domnului Muntenesc. 483.
Mihail Parapinachie. Romani! in Volochia pima la el. 384. Fiul lui Constantin Ducas este ales impSrat in

locul lui Dioghenis la anul 1071.

386. In timpul lui intra Crovatii in
Bulgaria. 386. Facuse hatman pe
Nestor de neam serb. 387. Dar este
prins i calugarit Mihail de hatma-

nul sell 387, 388. A domnit 6 ani

0 6 luni. 388.
Milial Ripe Neapolitanul dice Ca Hu-

nil trec8nd Mevlida intdi hotarele

Gotthilor ail coprins, dupa aceia pe
Vesii, Sidalii i amindoaa Cumaniile cea alba i cea ngra, el socotesce c ar fi Moldova, lush gre-

sesce cad acum le dicem Rusia

alba si ngrd, apoi treand Donul
se stabilesc in Panonia la apa TiBei. 281. Spune c Unnii a fost

I6n Damaschin. 344.

Milutin, ieciorul 1111 Stefan, oral al

sa cea dintai, care ar fi fost fata

Domnului Romanesc. Lui ii spune
Simonidis, ca. $tefan ar fi ispitit'o
pentru spurcata pre curvie. Milutin sc6te ochil fiului ski. 480. Dupa
m6rtea hil $tefan se intrce in Sarbime. 481. Nunta tut cu fata Domnului Rominesc s'a flout la 1274.
Iar cu Simonidis la 1299, dice Pahimeris. Milutin era de 45 ani. El

era cu 5 ani mai batran de cat

Andronic. 481. La intaia nunta, era

de 20 ani. Socrul lul nu se scie
eine a fost. 482.
Mineinna de an i seOte de la mOrte,
mnsit adev8rul este de tinut, proverb
al prostimei arapesci. 218.
Minesthus secretarul 101 Avrelian, fal0fich scrierea acestuia i condarnna

la m6rte cdp-va senator!, caril omOra pe Avrelian 225. Senatul afland acOsta condamna pe Alinesthus BA fie dat la fiare. 226.
Minuchts Felix. Vedi Minutie Felix.
Minutie Felix, scriitor, a trait in timpul lui Constantin Marele. 238.
Mirhondi, hronic Persan, aci este scris

c Hosroie se numea inainte Hus-

cuprins amindou Cornaniile. 286.

rev. 332.
Miron Costin. Din cronica lui si a fi-

Vorbesce de scrisrea trimisa de

Wu! sgh Nicolae Costin logofatul

Attila lui Valentinian. 288.

Mihail Stratiotie a fost ales imp&

aflam despre Simion Calugarul. 136.

El ar fi citit pe un ban de arama.

www.dacoromanica.ro

734

INDICE GENERAL

la Gherghina aflat, in care spunea

despre cetatea Marchianopolis, care

ar fi in Dobrogd. 162. El a scris

Hronicul Moldovenilor, de in Aron
Vodd pand la tefnitil Vod. 180.
Miron

i Nicolai Costin spun ca

Troianul e facut de Traian. 192.

Misail eillugArul. Basmul lui

SUMER,

109, eerie despre venirea de curand a Romanilor in Dachia. 135,

136. Il numesce tiaca minciunilor,
Cantemir. 366. Este numit mazac.
367. Misail i Cantemir. 393. Minciu-

nile lui si ale lui Simeon. 443, 471,

472. In Hronicul lui pomenesce de
Hronicul moldovenese. 470.
Miscovul, cetate tinuta de Rornanii din

tarile muntenesci. 474.

Misenu. Orasele dimprejurul iei le lovesc Vlahii. 415. E pradatil de Ro-

mani 0 Marl. 432.

Misi la, ducat. Intre ea, Brunsvig, Hasila si Franconia, este Thuringhia.
285.

Misia de sus a fost despartita de

Misia de jos prin coloniile retrase
de Avrelian din Dachia i asezate
in Misia de mijloc. 151. Este seapath' din mainile Gothilor de cdtre
Theodosie. 265.
Misia de mijloc, aci a mutat Avrelian
coloniile retrase din Dachia.
Misia de jos a fost despartit de Mi-

sia de sus prin coloniile retrase

157. Erail cunoscuti de Honiatis.

397. Ast-fel se numese dupd numele Misiii, Vlahil din Misia, si
putin timp si cel de peste Dunare.
398. Cel cari mai nainte se chemail
Misil, acum se numesc Vlahi. 400.

Isachie Anghel voiesce sa-I tragh

de partea sa. 406. La 1189, Isachie pornesce contra bor. 406. El
numeail

Ivanco pe Ioan care

ornra pe Asan. 411, 412. De iei

sunt despartiti Vlahil, de chtre
hair: 412
Misiile, ail fost prklate de Bulgari.
12. Dupa Theodosie de Uni, Bulgarb, Sclavoni, Sarbi, Heruli... 17.
Parte din Dachia 68. Gotthii a
venit aci de peste Dunare. 74. Ghe-

thia se intindea in Misia. 77. Din

Misia in Dachia, treee Traian la
anul 105. 83. Coloniile aduse de
Traian sunt asedate In Dachila si
in Misia. 111. In ea a comandat
ostile hatmanul Flac cu 130 ani
inainte de Avgust, spune Calviz.
129, 130. Numele el vine de la Smiessania adich amestecarea limbilor.

135. A ci a asezat Avrelie pe Romanii mutati din Dachia. 150. Sarnitie pune in locul eI Italia. 151.
Scriitorii vechl pomenesc de mutarea Romanilor in Misia. 152. Ro-

manii trecuti in ea de Avrelian

Misii. Ghetil nu se amestecail cu Misil.

Waft intors in Dachia. 153. Se imparte in 3 in Misia de jos, de rnijloc si de sus. 151. In ea Ulpie TraIan a adus Romani multi. 153. Romanil cari ail trecut in ea, ail luat
mai intal numelejle Vlahl, spune
Honiatis. Mai multi scriitori pun

73. El si cu alte nmuri ail cuprins

Vittynia. 77. Cu Mesil i cu Glietil
s'a luptat Crassus. 78. Despre Misi.

adesea Dachia in Misia si viceversa. Honiatis dice ca este de aceeasi parte a Dunarii unde este

de Avrelian i asezate in Misia de

mijloc, 151, este scapat din mai_
nile Gotthilor de cdtre Theodosie.
265. Pe cel din ia, Bulgaril ii numese Vlahi. 397.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

735

Moldova si tara muntenscg. 156.

In ea se af15. cetatea Ulpianh zidit de Traian. 157. Cetatea Marchianopolis zidit de Traian. 158
Sarnitie clice cd a pus Romani in

ea ail venit representanti in Sinodul de la Sardica. 250. S'a chemat

Dachia ea acestia sh ajute la ne-

Valens ernzd aci, la Marchianopolis. 254. Frithighern o prAdzd,

voie pe eel. din Misia i vice-versa.

160. A fost pradat de Sarmati la

anul 70 d. Hs. 165. Aid ail bdtut
Dachil pe Romani, 166, a fost bine
ocarmuit de Pertinax. 204. Ad ail
trecut Gotthii i ati prddat-o. 207.

Emilian a fost cu ostile in Misia.

209. Hatmanul ostilor iei era Inghenuus. 212. Herulii, Gothil, Pev-

i Schytii, tree in Misila 81

sunt bauti de Clavdie de 2 off.
chit

Dachia dup5. trecerea Romanilor in

ea, zice Bonfin. 250. Spre ea merge

Valens, s bata pe Varvari. 251.

zice Bonfin. 258. E jefuith de Gotthi,

scrie Ieronim i altil. 257. Aci a

mutat Avrelian pe Romanii din
Dachia. 260. Tomas, in Misia. 261.

Ad sunt aseclati Visegotthii, de

care Valens. 262, 263, 266,267, prA-

data de Gotthii i scdpath de Teodosie. 265. Romanii in Dada. Gotii

in Misia. 270. Grutinghii o prdail
Intiil pe ea dad.' ei ar fi locuit in

212. In ea ail nhvalit Varvaril si in

Dachia. 271, 272. Attila vrea sit intre

ea mut Avrelian coloniile. 215,218.

in ea. 283. Prin Wile de sus, intr

Intre ea si Dachia este numal la-

Attila in Misia. 283. Peste ostile din

tul Dunaril. 216. Sarnitie spune ca

Romanil toti all trecut in Misia
Probabil Avrelian a mutat in Misia, numai armata i cettenii de

ea, Zenon pune voevod pe Theodorie Amali. 293. Din ea pornesce

frunte. In Misia, de la Prta de

fer pnd la marea Ngrd, satele de
pe Marginea Dundrii, sunt pline de
Romni. 217. Mutarea Romanilor in
Misia, s'affcut, spune Calviz, duph

Vopiscus, in al 5-a an al Impriei ml Avrelian, la 274 d. Hs. 218.

Istoricii spun c in ea a trecut

Theodoric spre Italia. 294, 295. Din

ea, este Theodoric cu tot neamul seri.
295. Din ea ese Theodoric definitiv,
la anul 490. 295. In earknn Bulgaril
la a doua venire. 302. Din ea pornesc

Bulgaril in Panonia. 302. Slovenii

intemeiazd crie in ea. 304. La anul 514, e supusa de Vitalian. 312,
313. Vitalian se opresce in Misia
si cuprinde cetatea 0 di sul. 312. In tre

Avrelian pe Romnii din Dachia,

ea si Dachia rSil se pune Schythia.

219, 221, 222, 223, 224. Romanil din

313. In ea ridicd Justinian cetati. 314.

ea, ail aceeasi limba cu Romnii

In potriva iel, peste Dundre, este

Dachia veche, dice Jornand. 318.
In ea e cetatea Theodora, zidita de
Traian. 322. In ea face Justinian
multe cetati, spune Procopie. 323.
In ea face Justinian, Saltopirgus,

nostri. 229. 0 ia Constantin Marele.

238. FAcen parte din I-a divisiune
a imperiului lui Constantin Marele.
242. Dup numele Doberii, s'a numit pte, Misia, Dobrug. 242. Ea

se cuprinde in Thrachia. 244. Romanii trecuti in ea, frd zaba.v

intors in Dachia 243. i din

Dorostolus i Sichidava, Cusaris,

Palmatis, Adina i Tiliscon. 323

0 parte din Sclavonii all vtenit in

www.dacoromanica.ro

736

INDICE GENERAL

Misia 324. Aci tree Bulgaril din Da-

Attilii. 278. Teofan in Mistelena

chia. 338. Bulgaril i Sclavonii ere'

aratd lupta lui Aetie cu Hunii. 288.

Istoria Mistelana povesteste expe-

aci 341, 3 -12. In:timpul lui Constantin

Copronim, Bulgaril stdphnead Misia. 346. Comentiul comanda ostile

de aci. 329. Misia era plink de osti.
330. Romnil din ea a se fi ocarmuit singuri, Vice Leunclavie. 377.
Pazinazil o pradd. 379, 381. Aci fug

romnii din Dachia and vin Hunii asupra Ungurilor. 383. Vlahii
in ea. 393. In ea intemeiaserd crdii
Bulgaril i Srbil. 617. 397. In ea
se revarsd Vlkhil. 397. In ea se rev6r5a5erd. Vlahii i capStd numele

de Misi, spune Honiatis. 398. Ea

este peste Dundre Vice Halcocondilas. 398. In ea apucVlahiilocuri.

In ea Isachie Anghel asaz lucrurile si inthresce cetdtile. 403. Esind

Isachie din ea, Asan intrd in Misia i o prAdzd. 403. Asan vrea s
unscd stdphnirea Misiii cu a Bulgarilor. 404. Pe ea voesce Ion Ale-

xie s'o aduc sub ascultarea impSratului Alexie. 412. In ea intr

Joan i lovesce Constantia. 419. In

ea ad stdpnit Romnii. 420. Din

ea spun Latinil s ias loan Alexie. 424. In ea asazd lucrurile Ioan,
dupd fuga Latinilor. 431. Romdnil

din ea, ad lost siIil o parte a trece

Dundrea inapoi de latini. 465, 466,
467. Cetatile din ea ale lui Ion le
a luat latinii. 466, 467.
Misiinii. Atred a fost impSratul bor. 91.

Misonopolis. Cettile cari sant spre

el, le supune Ioan Alexie. 418.
Mistelana. Pavel Diaconul in Mistelana, Cartea 12, Cap 12, vorbesce
despre Gotthi. 260. Domnul Visigotilor era Fritighernis spune Pavel. 262. In Mistelena 24 ndvdlirea

ditia lui Priscus in contra Slovenilor. 327. in Cartea 19 se' vor-

besce ca Justinian la 686 a ridicat

iiste asupra Bolgarior. 338. Leontie trimite Oste s scape Cartagina din mna Serachenilor. 340.
in Mistelana, despre Bolgari. 344.

Cdskoria lui Constantin fiul lui

Leon cu Irina fata hanului Cazarilor. 345. Re'sboiul WI Constantin
cu Bolgarii in Mistelana. 348. Despre

Tributul lui Nichifor. 352.

Mitilenul, posesie insulard a Ellenibor. 90.
Mitropolia. Sfa.ntul al lui Hs. Mdcenic

Dimitrie pdrAsind beserica, care

este Mitropolia Solonului i lephdndu-se a mai petrece cu Romeii

s'ad dus la Bolgari i Vlahl. 401.

Mitropolit. Sava Mitropolitul efratele 1ui Stefan, Crain! Bulgdresc.
Relatiile lui cu Lasldii. 140, 141.
Mitropolitul Crdmului astdcli se
numesce al Gotthiel. 263. Patriarchul trimite lui Vladimir pe Mitropolitul Mihail cu 6 episcopi. 373.
Sava mitropolit bulgdresc e fratele

lui Stefan. 454. Stefan trimite pe

Sava mitropolitul sa fac pace cu
Ungurii. 465. Niculai Costin vorvesce de un uric de la 1392, care
nu l'a vdclut dar a auclit de la Dosithei mitropolitul. 483.
Mitia Gothu1tatd1 lui Macsimin Trachul. 206.
Mizentie sad Mizizie. 336.

Mizizie sad Mizentie este ridicat im-

prat dup mrtea lui Constans,

pe el il omrd Constantin fiul lui
Constans. 335, 336.

www.dacoromanica.ro

737

1NDICE GENERAL

Moagheras, fratele lui Gorda, craiul

104. Peste muntil Cenghi trece dru-

Hunilor, e ridicat la impard0e,

mul din Moldova, spre Tarigrad.

64. lloldova e Valachia cea mare.
65. Fdcea parte din Dachia mun-

dui:A ce Gorda e omorat. 315.

Moale Dachia sag Moldavia. 346.
familie. 26.
Mo1iiia, aci alt fost aezati Pazinazil

dup ce aft fost batuti de armatele

impdfateti; au luat numele Fazinachil Mogliniti. 391.

Mogliniti. Pazinachii aeclandu-se la

Moglina alt luat acest nume. 3J1.

Mogantia, aci a fost omorat Avrilie
Severus Alexandru 206.
Mohaviueni, banatul lor era sub Ungurl. 469.

Moise. Istoria lui, inteleptii lumel,

o pun la indoiald.. 171. Unii zic ca
istoria lui, a isvodit'o Iezdra. 171.
A fost proroc i. hatman al Judeibor. 300.

Molda cdteaua, care impreund cu Boarul s'ar fi inecat in apa Moldovel,

de unde spun Letopisetele ca ar

veni marca Moldovel. 155, 471.
Moldavil numesc vecinii despre apus,
tara Moldavilor. 306
Moldova. D. Cantemir a fost domnul ei.

1. Ce da din pdmentul el, ca dar,

Turcilor, Bogdan. 23. Ea a primitfamilii streine. 25. Cantemir era monen Domn al Moldova. 49. Intorcen-

du-se Domnil din bejeniile Ardlului, dupd ndvala Tdtarilor, ten

tsa. 69. Geografia ei vorbesce mai

pre larg de antul lui Traian. 106.

Rornanil ar fi venit din Transilvania in Moldova, 111, care impreund. cu Muntenia se numesc
Valahil. 111. Tomos, cetate a Moldovel. 122. In Gheografia Moldovei
s'a scris despre titulurile Domnilor Moldoveneti i Mnntenesti.
131.

pisele lui Simion cdlugdrul

despre trecerea in Moldova si Muntenia, a talharilor adusi de la Ramde Laslaii. 138. Ceta.ti despre Moldova. 154. si- ar fi luat marca

dupd numele cetatil Capul Boului, iar nu dupd. Boarul care anpreuna CU cdteaua Molda s'ar fi
inecat in apa Moldovel. 322, 411,
155. Halcocondila pune o Misie in

partea Moldovel si a tarei Muntenesti. 156. Chedrinos I Halcocondila Ii zice Bogdania. 157, 377.
Piasinschie despre ea, 160, scrie
cit de multe oil a fost supusa Levibor. 175. Academia din Berolin cere
lui Cantemir sit scrie istoria Moldovel. 179. Hronicul Moldovel, de la
Drago Vod. 180, 462, 469. Partea iel

Moldova si a Domnilor Muntenestl,

despre Nistru e mai calcata de Tataxi. 224. In ea s'a aflat o monedd

de argint, de la Constans 248. In

a sa vesti aft inceput . 50. Nmul

nostru Idcueste in Dachila (adecd
in Moldova, in Tara Muntenesca

Gheografia el, se va citi despre

Herb. 249. Cumaniile ar fi Moldova.
281. Locuitorilor din ea, le remane

si in Ardl) 51, 195. Hronicul e t a

numele de Volohi. 303. Ast-fel se

tead Tara Romaniascd (care apol

s'alt impdrtit in Moldova, Munteniascd si Ardlul) . 57. In Dacilia se cuprinde Moldova. 61, 62,

numesce partea de pe apa Moldova.

304. Locuitoril id alt fost Gaeta,
scrie Iohan Bun. 301. Valahia mare,

deosebite titluri a Domnilor de

dintre Valahia mica si Nis tru, s'a

41

www.dacoromanica.ro

738

INDIC& GENERAL

chemat Moldova. 305. Dupe Drago

la locurile sale cu o parte din Ro-

Von, capete numele de Molisda-

mani. 475. Nicolae Co stin dupe' Bon-

via i apa Moldova. 305. Spre Crivet de la ea, trdesc Leil, earl nu-

fin zice ce in timpul lui Ludovic

me sc Moldova,Volo s caia Zeml. 305.

Craiul, un Bogdan Vocle se. se fi

intors din Ardl bre in Moldova.

Tara Moldovel, de cine s'a numit

475. Stefan Vode Domnul Moldovel,

ast-fel. 306. 0 pun unit' in locul

care de frica Tatarilor s'a fost tras

la Ardeal i apoi s'a intors iare. in
Moldova. Bonfin pune in locul lui
Stefan pe Bogdan Vode 475. Hro-

Valahiei mid. 308. Le11 II zic Voloscaia Zeml. 308. Le11 i Ruil

n'au 'primit alt nume pentru ea.

303. A fost sub Justinian. 319, 321.
Podanii Moldovel. 325. Postelnicul
Moldovel. 326. Bonfin zice CA o parte

a Dachiei, se coprindea intre Nistru, Prut i Dunere. 346. Despre

nicele despre Drago Vode in Mol-

dova 0 Radu Vocla. in tare Muntenesce. 479, 483, 484.

Moldova, rIlt, in care s'a inecat Boarul i cu cdtaua Molda, spun Le-

ea ail scris cronicarii poprelor ve-

topisetele. 155, 471. Dupe' ea se nu-

eine. 361, 362, 364. Locuitoril el

erail monni i ajutor dAdelt ve-

mesce tara Moldova. 304. Pe el se

ale Romanul Forum Romano-

cinilor. 384, 385. Vladislav a trimes

rum. 471.
Moldovendsca. In cAmpiile moldovenesci multi Turd ail pi erit. 22. Perintil nmului moldovenesc, cum purtail grijfi patriei. 23. Despre Carte

meni cu veste ca se getiasce zahara pentru armata lui Conrad, ce

trecea prin tam Moldova. 390. Ea
este Vlahia Mare. 397. In ea au venit mai tArziti Asanii. 400. Nu se
cunce cu sigurante anul venirel
lui Drago Vode. 461, 463. Tot-deauna a fost RomAni in ea. 463. Voevozil el tot aveail moii in Ardl. 464.

Pe timpul lui Batie locuitoril el se

trag la muntl. 465. Dupe Batie a venit DragoVode in ea. 466. De lature

el este Basarabia. 468. Primul istoric al Moldovel. 470. Misail

Simeon spune ce o aduneture de

ghenealoghiii niamurilor boerimil

moldoveneti. 26. Hroniculmoldovenesc despre Flac. 128. TitulurileD
Domnilor Moldovenescl i Munte-

nesci. 131. Cuvinte moldoveneti

ce ar fi din italienesce. 135. Despre
hronicul vechimel nmului moldovenesc. 179. Folosul nmului mol-

dovenesc, din munca lui Cantemir.

188. Despre CAmpulungul moldovenesc. 286. Istoricul moldovenesc

meni umblAnd dupe. venat au dat

peste tara Moldovii i s'ail aezat

pune venirea lui Drago la anul

in ea impreund cu Drago. 472.

dovenesc despre nisce Ru0 ce ar

Aci se. intorc Romenii cu domnii

bor. 473. Tinuturile despre ea, au
fost ale Moldovenilor. 473. Pe ea

fi locuit in Sucva 0 Baia, inaintea

venirel lui Drago din Ardl. 325.

Turcii o numesc Cara Bogdan, adice

tam Iul Bogdan cel negru. 474. Dra-

dovenesc dupe unil istorici streini.

359. Limba Polovtilor era compuse
din cea rusesce, din cea leesce si

go Vocle se intrce in Moldova

1359 de la Chr. 290. Hronicul mol-

Despre incepetura nmului mol-

www.dacoromanica.ro

1ND10E GENERAL

din cea moldovensca. 363. Despre

pomenirea nmului si numelui mol-

dovenesc, la istoricil streini. 368.

Vladislav, craiul lesesc, trimite 45meni in tara russch si in cea moldovensca in vederea pregatirilor
trecerii lui Conrad impratul. 390
Cantemir va indrepta datele hronicului moldovenesc si a celui muntenesc. 462. Hronicul Moldovenesc si

cel muntenese despre Bassarabesci.

469,

470. Inteo mappa s arata

cate-va cmuturi din Ardl ca fiind

moldovenesci. 473. Gresell din hronicul moldovenesc, al-Mate in hronicul lul. Urechid. 483.
Moldovnii, sint o parte din eel ce tin

locul Dachilor. 65. El sint urmasi

ai Romanilor. 85, 104, 153. Cation
spune, ca cel ce spun eh numele
Muntnilor si Moldovnilor e de
la Flac, basne spun. 123. Orihovie
spune, ca Moldovenii era nascuti
din Romani sij din fernei dace. 125.

Moldovenii sint vecini cu nmuri

tathresci. 126. Sarnitie bate pe Moldovni. 128. Cum numesc Moldo-

vnii Montana. 132. Ce e la Moldovni, mincluna cu dome. 142.

Sint de o limba cu Vlachii de la

Pind. 157. Ce scrie Dlugo

i Onihovici despre Moldovni. 159. Academia din Berlin cere lui Cantemir

s scrie istoria Mr. 179. Hronicul

Mr incepe de la vremile lui Avgust Chesar i Traian, pana la intOrcerea lui Drago Vodd din An-

del, 179, si de la Drago pada la

Stefanita Vod. E sonic de Urche
Vornicul pand la Aron Vodd. De
la Aron Voda pand la Stefanith
Vod, e sonic de Miron Costin. 180.

Sunt urmasil lui Traian. 195. Lo-

739

cuesc locurile unde era Dachia

inainte, zice Petavie. 263. Muntenii,

Moldovenil si Ardelnii sunt numiti Valahl. 297. Slovenii le-ad dat

numele de Voloha. 303, 304. Astfel II numesc vecinif despre apus.
306. Turcil ii numese Bogdanlu,
adica Omenii lui Bogdan. 306. El

s'ad chemat ast-fel din timpul lui

Vasile Bulgarocton, zice Leunclavie. 306. Asemenea Zonaras. 306.
Lecii i Rusil, nu le-ad schimbat
numele de Valahi. 306. Grecil Ii
numesc Molo-Vlahl, impreuna. cu
Muntenii. 306. Le zic lesil limbel
Mr Voloscaia. 363. Ail imprumutat

din limba lor poporul Polovtilor.

363. Ad fost cu el amestecatl sad ad

trait ca vecini. 363. Impreuna cu

alte neamuri ad purtat resbOe. 365.
Ajuta pe Zeslav craiul leasc contra
lot Viteslaus. 385. Tot deauna at
locuit in tam Mr. 393. Vechiul scaun
al Mr a fost Cetatea alba Aeux6nw)4, zice Halcocondilas. 469. Inainte
de. venirea lor in Moldova se pomeneste de cojocari unguri in Suciava i olari la Baia. 471. Domnul
lor se numesce Domnul Bogdaniii
negre, spune Halcocondila. 474
Moldovlahia. Prin ea trece Conrat. 18.

Numesc Grecil Moldova si Muntenia. 306. Sub acest nume se va

intelege tOtu Vlahia. 308.

Moldovlahl. Cum s'ad invoit el cu

imparatif Othmanilor. 23. Asa numese Grecii pe Moldoveni si Munteni. 306.

nolisdavia, nume din care s'a derivat

Moldova. 305. Ininte de venirea Ro-

manilor asa se numia Moldova, adice Moale-Davia. 471.

Moltana erad numite tnile Moldovei

www.dacoromanica.ro

740

INDICE GENE R AL

qi Munteniei, de catre Sarnitie, mo-

tivand acsta cu presenta Multor

natiuni din ele ca Gheti, Dachi,

til Vrancli la Demircapa. 132. Ma.

1-ail clis 0 Romanii eel vechl. 132.
Leunclavieaduand martor pe Bon-

Ita li, Greci 0 Sloveni. 132.

Monarh. Ghierai par'c era singurul
monarh din lume. 437.
Monarchie. Irina, mama lui Constan-

fin zice ca Dachia de langa Dungre

se numea Montana. 346.
Mora, sail Peloponisul. 428. Pe ad se

tin sci5te ochil lui Nichifor fiind la-

imprdtia s erg Domnil greceti. 433.

coma de monarchie. 349. Octavie

cu puterea Monarchiei a luat numele de Avgust la a. 2 a. Chr. 163.

Chesarii au supus anthill Statul

Publicdi supt Monarchie. 163. Dupg

Avgust Chesar a statut la Monarchie Tiverie. 164. Domnil grecesci

impr4tiati infiintail fie-care cate

o monarhie, 433.
Monarchiceascii. Vecli monarqasca.

Monarehit Pentru Monar01 Romani-

lor earl: ail imparatit mai inainte

de Ulpie Traian. 162. Dupg. Julie
Caesar al doilea Monarch a sttut
Octavie August. 163. Cartea patru
monar0, in Traian. 188. Puternicil
monarchi turcesci nu 0-ail plecat
de loc puterea monarchiceascd.107.

Monatascit. Bogdan fiul lui tefan

'ail apzat bine puterea stapanirel
sale cea monarchiceascd. 23. Mo-

fin o num ete transalping. 132. Bon-

A fost prgdatii de bulgari. 374.

Moravia, aci afi intrat Ungurii. 355.
MorilF$ apd, langd care Vladislav a w-

clat pe talharii trimi0 de imparatul Ramului. Dupg numele lui s'a

numit Maramoro. 138. Pe el este
Tordia al doilea tinut. 473.
Mordvil popor slay supus de Svtotoslav. 322.
Morea. Posesie grecscd. 90.
Morenil sunt jefuiti de Vandall. 275.

Moreri. In dietionarul lui s'a ggsit

numele lui Ion Zamoeschie Liah.
113. In dictionarul lui, aduce din
Menburg, multe fabule la cuvintul
Gotth. 221, 263. Zice cd Romanii
sunt tot una cu Romanii din Italia.
361. El a scris despre craii unguresci. 444. Din el spune Rictiolus,
ca Vladislav al 2-a, a domnit numai 6 luni. 445

narchil turce01 nu 0-a plecat

Morsenil, cetate tinutg. de Romanii din

pang astacli puterea monarchiceaseg. 107. Dupd Tit a urmat in puterea monarpscg. frate-sgil Domitian. 165. Incepdtura Domniei monarchicesci a lui Joan Domnul tuturor Romanilor. 395.
Mongul popor care dup unii, pare
a fi Magog. 61.
Mongutia cetate sfaramata de Van-

Wile munteneti. 474.

Moscalii, au ndvalit in Europa, de

dali. 275.

peste pustiile Volgai, Maril Baltice,

0 Caspil. 174. Confundati cu Schytil. 363. Ail avut rgsboiii cu Le01.
176. Sunt vecini cu Romanii peste

Nipru 362. Ail avut mare cnz pe

Gheorghie, care e omorat de Batie i in locul ski. vine Iaroslav.
447.

Montana. Leunclavie, Bonfin 0 altil,

numesc ast-fel tam muntenesca, din
causa muntilor ce merg de la mun-

Mosehieeasca, tara, parte din Tatari-

mea europeand. 61. E pradata de

tataril lui Batie, 447, 456.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

Moscul a avut imparat pe Joan Vasillevi. 26. Ce parti din Schythia

e sub imparatia acsta. 60. Oras
unde se gdsesce biserica facuta. de
Vladimir. 373. Arata-s incepatura

stdpanirei rusesci care acum este

puternica imparatia Moscului. 371.

E dat de Ghieral unuia din frati.

437. E supusd de fratele lui Ghierai. 437. Aci a scris Cantemir Hronicul st. 443. Stolita lui, e luata
de Tataril lui Batie. 447. Batie dupd

ce a pradat tara Moscului la anul

6756 a intrat in tara Ungureascd.
456.

Moscului tard supusa lui Batie, han

tatardsc. 141.

741

Muhamed Sultanul, ia Tarigradul. 126.

Muhammed ficiorul lui Baezid, urmzd acestuia. 441.

Muhamedi, a rmas in carnpiile Moldovel. 22.
Muhammediniasca bunguitura, n'a a.
tins credinta crestinscd. 23.
Multeni. Sarnitie spune c asa se numese Viahii din Dachia de sus. 131.

Sub numele oVoloha, se cuprind

si Muntenii cdrora mai tarziii Ii
s'a dis i Multni. 303.
Muncastrul cetate fondata de Romani,
Bastarni i Inovezi. 365. Cetate in
Basarabia. 463.
Mundizic. Attila s intituleaza fiul lui.
287.

Moscul, imparatie, facea parte din

Mundon, Domnul Ghetilor intrase

Schythia. 60. Ii pune temeliile impdratiei. 371. Li se supun Picine-

pand in Machedonia, bate pe Anastasie. 312.

Mullion', voevodul lui Justinian, bate

gii. 381.
Mozovsanii, popor slay supus de Svetoslav. 373.
Muhamed profetul. Hronicile ardpesci

spun c pe vremea lui Justin s'a

ndscut puiul viperii, parintele minciunii, fiul intunericului, impelitat
chipul Diavolului, Silta Satanii, Gura Tartarului, ucigasul Sufletelor,
vrasmasul adevrului, ocara Lumei,
Cinstea mu sulmanilor. Prs evdopro-

fitul Muhamed. 326. Dupa Iraclie

a strabatut in imperil' dascalia lui
Muhammed. 326. Dupa Iraclie a
strabatut in imperil' dascaliia lui
Muhamed. 334. Muhamed cuprinde

multe cetati a imparatiei Romanilor in Asia. 335. Unii pun 617

pe Ghetii earl pradat. Illiria

si

Gretia. 316.
Mundou Domnul Ghetilor, bate la 505
pe imparatul Anastasie i Intl% in
Trachia. 312.
Muntenese. Titulurile Domnilor Muntenesci i Moldovenesci. 131. Cam-

pulungul muntenesc. 286. Domnul

muntenesc, Negru Vodd 307. Cra-

iul Sarbesc ar fi luat in casdtorie

pe fata domnului muntenesc. 309.
(Vedi si Tara Muntensca.)
Muntenia. Vedi Tara Munteniasca.
Munteniasch tarit. Tara Munteniasc

a primit in sinul ei multe familii

streine. 25. Despre inturnarea lui
Radul Voda. Negrul in tara Mun-

ani de la el pana la esirea lui Ginghiz 436. La 611 ani dup el, ese

teniasca.. 50, 461, 479, 463, 484. Ea,

Suleiman ah. 436. La 611 anl dupd

Dachiel. 104, 195, 361, 51, 57, 61.

el, Ginghiz Han cuprinde Persia.

Preste muntii Cenghl trece dru-

439.

Inul ce duce din Moldova si Tara

Moldova si Ardlul sint pe locul

www.dacoromanica.ro

742

INDIC& GENERAL

Munteniasca la Tarigrad 64. 0 parte

Batie a venit Radu-Vod in ea.

din ea, era in Dachia malurs,

466. Pe Dunhre, zice Bonfin, a fost

69, 294, i

o alta in cea muntsa.

69. Rornanil ail venit din Transilvania in Muntenia. 111. Impreuna

Romani de la Severin pada' la

cu Moldova, se' numea Valahia. 111.

mare. 467. Banii din ea si mai ales

de peste Olt ail privilegil. 468. In
ea sd gsesce Severinul. 469. Mad

Muntenia sati Istria este despar-

a venit in ea Radu Voda a gasit

tita de Bogdania sail Moldova, 126,

127, adica de munte cum il ail zis cel
vechl i Moldovenii. 132. Unil scrii-

pe Basarabesti. 469. A avut domni

vestiti esiti din familiile banilor.
470. Locurile el. 472. In ea sa. in-

tori i-ail zis Transalpind. 132. Po-

tore Romanil cu domnil kr. 473.

Tinuturile despre ea, au lost ale
Muntenilor. 473. In ea sa and cetatea Venetini. 474. Aci a venit
Radul-Vod Negru din tinutul Halaos. 474. Pe ea Turcil o numese

vestl despre ea. 138. Misia, Moldova

si Muntenia. 156. Istria sail Muntenia. 157. Nemtil cuprind din ea pang.

la Olt. 176. In tara Munteniasca pe

Dundre in tinutul Jiului sit afl
cetatea Severinului zidit de Sever.
204. Din ea era Preda Stambol Ro-

Caraiflac. 474. Radu-Voda Negrul

sail frate saS vr cu Dragos Voda

manul. 217. Numai ea rmane cu

sa intrce in tara munteniasca cu

numele de Valahia. 304. Locuitoril

al-Ca parte Romani. 475. Domnul ei,

din ea, ail fost Ghetii, zice Iohan

da pe fica sa, lui Milutin, oral sr-

Bun. 304. Valahia mica s'a chemat

ast-fel. 305. Dupa Radu Negru, ia
numele de Muntenia. 305. Pe ea si
pe Moldova, Grecil le numesc Moldo-Vlahia. 306. Sub numele el &
va intelege Valahia mica. 308. Astfel s'a numit Dachia Munts. 319.
Ea a fost sub Justinian. 319. A fost

copring de Pecinegi.

364.

Din

neamul Venedilor sa fi ramas aci,

carora Romani le zic vinetici. 365.

Sa fi fost supusa sail sub protectia Ungariei pe la anul 1064, zice

Bonfin. 383. E cuprinsa de Murad.

441. Inceputul Hronicului Munteniei i Moldovel. 462. Nu se cunsce

anul venirei lui Radu Voda. 463.

Tot-deauna a fost Romani in ea.
463. Voivozil din ea tot aveau mosii

in Ardl. 464. Locuitorii el sa retrag pe la strinitorile muntilor pe

timpul navalirel lui Batie. 465. Dupa

besc, la 1274. 481.

Muntail. El mint o parte din c el ce

tin locul Dachilor, 65, urmasi al
Romanilor. 85, 104. Carion si Topeltin de Medias, zice ea e eine zice
ca numele Moldovenilor i Muntenilor este dup numele hatmanului
Flac, spun basme. 12. Moldovnii,

Maramordsenii, Romanii de peste

Dui-Are i Cotovlachil sunt din Romanil lul Traian. 153. Scriind de
Romanii, cari sunt in Grecia i cdrora nol le zicem Coto-Vlahi, zice :
In muntele Pindu lacuiesc Vlahii,
earl sint cu cestlalti Dachi tot de
o limba intelegand prin cetlalli
Dachi, Moldovnil i Muntnii. 157.
Numele Valahia a fost dat i Muntnilor i Moldovnilor. 277. Sa cuprind sub numele de Voloha. 303 .
Le remane nurnele de Volohl, pus
de Bulgari. 305. El si-ail schimbat

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

singuri numele. 306. Pe ei impreuna cu Moldovenii, Grecil ii numese Moldo-Vlahl. 306. Ail avut
Domn pe Negrul-Vod. 307. El sunt

mai negri la fatd. 307. El s'ail tinut numele de Romani. 307. El

sant mai aprpe de srbi si. pe

fata Domnului lor ati luat'o craiul
Srbecc. 309. Romanil adicd Moldovenii si Muntenii. 385. Totdea-

una ail locuit tam lor. 393. Hronicullor pune esirea lui Radu-Vodd

Negrul, la 6798 de la Adam sail

1213 de la Hs. 483.
Muntsa insmnd Montana. 132.

743

Solomon si cu fratil sal, es la muntele Herlem inaintea Hunior. 146.

Despre panne lumei, munti, marl

etc., la geografl. 177. Traian poruncesce ca Dachil rmasi sd fie
trecutl peste munti. 190. in tirnpul
lui Gallien, 'Marin si Ghermanil
Frantii pdtrund in Gallia, pada
la muntii Pyrenei. 211. Varvarii, bdtug de Clavdie, nazuesc spre mun-

tii Cenghi. 212. Domnil Orilor romanesci poruncesc locuitorilor sa

se retragd la munti, cand ndvalesc
'Mara. 224. Ghepidil trdiail peste
muntil Ardlului. 228. Domnul Sar-

ei despart hotarul lesesc de cel al

matilor a fost pe la balta Meotis,

muntil Sarmatici, si. asia mai departe. 240. Thrachia se incepe de
la muntif. Cenghi, si de la Rodopi
pang la Bogat. 242. In impartla
facuth de Constantin cel mare, lui
Constantin '1-a venit apusul cu

Ardlului. 66. Ghetia ajunge p aria in

tote partite despre munti. 246. Mag-

Muntii Cenghl. 66. Din Buh pand

peste Nistru si pre la obarsiile Prutului panh in muncii Carpatici, ail
fost tara care acum cuprinde cu o

nentie Comes trimite pe un Gairon asupra lui Constans la muntii

Pirinel. 248. Constantie, pe and
mergea asupra Persilor, mOre la
pOla muntelui Tavrul. 250. Got-

Manta*. Muntil Cavucasul, despart TA-

tarimea din Persia. 60. Muntil Carpatici cuprind Transilvania. 60, 61.
Unde'l muntele Emmaus. 61. Unde's muntil Cenghil. 64. Muntii Carpatici au intre el Marmaruisa, 65,

parte de Rusiia Oa Pocutila. 67. Din

Nistru pand in muntii Carpatici,

thilor nu pr le placea Thrachia H-

se cuprind amndou Vlahiile. 68.

Misfile tree peste muntiI Emului
pada la Illyria. 68. Unde's muntii

ind tail aseclata intre munti. 259.

Cum inconjura
muntil Carpatici, Ardlul. 69. La

tinel, cuprinclnd muntil, spre Dachin. 261. Varvaril mergeail spre

imperacia Romanilor prin Silesia
si Saxonia, spre nu mai trece muntii inapol sd se intoned prin Dachia.
273. Stilihon bate pe Gotthi, Sar-

Brasovnii .

69.

123, consulul Fulvius Flaccus are

razboiii cu Ligurii cesti de peste
munti.* 121. Halcocondilas spune

ca nmul Vlahilor incepe de la

muntele Orbal si Pevchin. 126.
Dachia Panonilor e despartitd de
Bogdania prin Muntii Vransoviei.
126. Muntenia ar fi numitd ast-fel
de la muntii ce-i stair in lung. 132.

Stravon spune cd pamnturile Got-

thilor se intind de la codrul Her-

mati si Gheti. la Muntii Fezulantii *

274. Podgoria Dachiei, pe sub muntil

Carpatici, cdror li se mai lice si

muntil unguresci. 286. Unde's mun-

tii Oheltilor, 320. Turcii, adusl de

www.dacoromanica.ro

744

INDICE GENERAL

Iraclie se due de unde veniserd,

adicd de la Marea Caspiei, peste
mun tit Cavcasului. 334. 0 parte

Rom Anil inchid potecile muntilor,

lui Batie. 447. Nuri adevrat povestea Ca Lasldu a gonit pe Tdtari

din Dachia, locas Ungurilor, peste

munti pand in apa Tisel. 356. Hunil
tree, pe la trecdtrea muntilor, nu-

peste munti. 459. Cand veneer ceva

Varvari dincce de munti, Roma-

nil se trdgeat la munti, 464. Romann si Skull imping pe Ttarii

mit Mezes, in Ungaria. 383. Vlahit

pand la muntii Emil adecd Acenghii.* 398. Birul lui Isachie

Anghel i locuitorii de pe langd
muntii Emi. 400. Cetatea Pristhlava cuprinde mult loc in muntii

din stramtorile muntilor. 465. Ro-

manii de grija lui Batie, se trag

la munti. 464.

Murad, urmzd tatAlui sd Orhan.

Cuprinde tara Muntenscd, Udriiul
si II urmzd Baezid. 441.
Muni His era poreclit Alexie Ducas.

Emi. 402. imperatul Isachie Anghel

ar fi trebuit s intrsed, mai cu

sma cetAtile din muntil Cenghi.

421, 422.

Murati a

403. La 1188 neprietenii impSfatiel

Tarigradului nu se mai oprird la

munti, ci e0rd in campul Agathopolitan. 404. Isachie Anghel pur-

rUmas in campiile Mol-

dovel. 22.

Mulch, popor slay supus de Svetoslay. 372.

cede spre muntii Cenghl, credSnd

ca-i va put trece usor pe la Triadita, 406, dar nu i-a putut trece al

Musa, feciorul lui Baezid se ceartd

pentru domnie cu fratele ski Su-

a fost bdtut de Vlahl i `Mari.

Mused. Despre Dachia nu toti Istorich condile abaft frant* nici td-

leiman. 441 .

407. loan Alexie se preghtesce, in

munti, s primsed atacul impratului Tarigradului, 417, 0 porun-

cer celor mai vechi as de tot mu-

seele celor mai nol a inchide a

cesce Umenilor sSi a cobori cate-va

putut. 298.
Muse le, Dumndzele musical i sti
hurilor. 89.
Musulmauli. La 570 s'a ndscut einst
Musulmanilor psevdoprofitul Muhamed. 326.
Muzalos. In paza lui lash' Theodor

dobitce, de la munte la camp, si

impreund cu cati-va robi Romei,
ca cum 1-ar fi trimis dar la Ioan
Domnul Zagorii. 418. Stdpanitoril
Turcilor, cu multe sute de ani (de
pe vremea lui frac lie impUrat), rum-

pand 'Arta de fer la muntil Cav-

Lascaris pe fiul sii, insd Muza-

casului, a esit in pdrtile Asiei, ce

los se invoeste cu Mihail Paleolog

acum s chmd Turemeni. 438.

abl omrd. 476.

N.
Nahrk numesc Turcii apa Dara. 439.
Nahrft, cetate stdpanitd de Suleiman
Sah. 439.

Namul. 450.

Narsitis Raditubul, hatman al lui Ju

stinian, gonesce pe Varvari din

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

Italia. 240. Sdr9besce impgrdtila

Visegotthilor. 266. Prin el, Iustinian
dobandesce multe victoril. 315. Spre

Italia trimite Iustinian cu Narsitis.

316.

Naveler. 450, 451.

Nitro& Compararea ndroadelor din

Dachia cu cele-l-alte. 16. Purtarea
de grijd a proniei fata de Criv5.tenele ndroade. 21. Ndrdele Schythilor. 57. Nardele din Dachia. 67.

Ndrdele earl a fost in Dachia,

inainte de venirea Dachilor. 68.
Unde staii ndrOdele: Iazighil ai
Carpodachil. 69. Dail, spune Stravon, sint ndr6de ale Schytiii asiadel. 74. Alanil sunt ndrod vitejesc
76. Dachia cea vechid, a fost apol
tinutd de ndrdele Ghepidilor. 78.

745

de Dachia. 350. Despre ndrodul Picinighilor. 364. Despre narodul Vineticilor. 366. Vladimir si ndrodul
lui se crestinesc. 373. Ndrodul Boynegilor. 384. Nestor a fost hatman
nr6delor, de pe lfingd. Dundre. 387.
Ndrodul Tarigradului, Isachie Anghel i Andronic. 392, 399. Despre
ndrodul Vlahilor in Misia, Thessalia
ai tara Grecdscd. 397. Ndrodul al

prorocii. 402. Than, ndrodul Vlahilor i Thtaril. 414. Relativ la ndrodul Bsrdbesc. 470.

Ngra mare sail Evcsinul. 60. Dundrea se varsd in marea Ngrd.

la Istropolis. 60. Nmurile de la

rshrit de ea le spune Dionysie

Ce va sd clic a se trage din nd-

Periighitul. 61, 63. Dachia se intinde la apus de marea Ngrd. 62.

Ghetil eraii spre marea Ngrd. i

rod vestit. 85. Alexandru Machedon

spre rSsrit. 62. Muntii Cenghii tree

a supus nenumdrate 'An:Me. 88.

spre marea Albd si de acolo se intore spre marea Ngrd. 64. Explicarea cuvintului Bugiac, prin positiunea pdmntului ce se termind

De pre Latin, care stdpania

ai-a

luat numele ndrodul 95. Ce aft fd-

cut Amilius spre a nu da Scandald in ndrod. 96. Aetie a fost din

ndrodul Vlahilor. 133. Dictator era

boeria cea mai mare la ndrodul

Romanilor, pe la 47 inainte de Hr.
163. Vitichild avea sh arate pe Sa-

xoni de urmasi al ndrodului lui

Alexandru cel mare. 177. Hunil cad

cu o multime de ndrde asupra

Gotthilor. 266. Ntirodul de la Tarigrad si Valens. 257. Nrde de
la balta Meotis. 261. Domnil Gotthilor, cu multime de nfirod, tree
in Thrachia. 967. Moise proroc al
hatman nrodului Izrailtn. 300.
Turburare intre ndrde, pe la 512.
312. Iustin in fata narodului. 326.

Foca si ndrodul. 331. Iazighii si

Metanastii sunt darde mai sus

la cetatea All* de la marea Negra'. 67. Pre marginea mdrei Negre

aftfostBastarnii. 68. Stravon spune
cd. Ghetii stall spre marea Ngrd.

70. Ovidie scrie o carte numitd

Pont, adicd marea Ngrd. 72 Des-

pre asezarea Gotthilor la marea

Ngrd. 73. De la marea Ngrd, de
la marea Caspich spre rdsdrit,

trei nume sunt mai insemnate

75. Pdnd la ea se intinde tara El-

linilor. 90. Se mai numesce ai

Pont, si pe trmurile el este Tomos.

117, 122. Hotar al Valachiel. 126.

Ghenovezil aft inut Caf a si alte
cethti ale Cramului, de pe margi-

nea mdril Negre. 135. Papa Clement e trimis peste marea Ngrd,

www.dacoromanica.ro

746

INDIC& GENERAL
,.

la Iberia (Ghiurgia). 193. In timpul

lui Dachie, o parte din Schythi tree
Bosforul spre Marea NgrA. 209. La
257, TAtaril navAlese lasand Marea
Ngrd in stnga. 211. Ronfanii se
intind in Misia, de la Marea Ngra,
pana la Prta de fer. 217. Pe dupd

Origina nmurior Europel de apus.

11, 12, 13. Petavie era de nm f ran-

ea isbesc Tdtarii Asia, sub Claydins Tatitul. 223. Peste ea, ail lovit
rataril la Asia. 226. Aprpe de ea

puse de Turd, saii imblAnclite. 20.

Cum ingrijail parintii nmululmol.
dovenesc de patrie. 23. Despre var-

intre Nistru 0 Nipru locuiail Sar-

sta nmurilor Evropesci in corn-

matil 0 Vastarnii. 228. Bogat e

paratie cu a Romano-Moldo-Vlachilor. 24.:Despre cartea oghenealoghiii

nmurilor boerimil moldovenesci),.

unde da marea Ngra in cea Alba.

242. PArtile Sehythiei de pe langa
ea erad in stapanirea Romani lor.
255, 341, 342. Pe larked ea s'ail a-

ces. 12.

Despre nmul Romano-

Moldo-Vlahilor. 13, 21, 22, 23, 25.

Cum s'ail impotrivit Roman% nmurilor tataresci. 14, 19. Nmurile

cari ingrozisera Europa sunt su-

26. Despre nmul nostru. 50, 51.

Catastih al Omenilor invetati, de

e4at Gotthii. 260, 261, 263, 264, 268,

la mai multe nmuri, citati in

269. Locul unde se impreunA cu

marea Azacului formza Bosforul
Chimeric pe unde ail trecut Hunii.
262. De la Galati unde Prutul da
in Dunare 0 pand la ea sunt 500
de mile Italieneti. 269. Hunil gonese pe Gotthi de pe marginea el.
280. Intre Valachia mica, Prut 0

Hronic. 63. Despre vechiul nm tatArdsc. Gog 0 Magog. 57, 58. Schi-

Nistru 'And la marea Mgr* era

vitz de cat multe altele. 68. Des-

Valachia mare. 305. Din ea, pand

la Silivrii, Anastasie face un zid.

pre inceputul nmului Dachilor.

312. Hotarele imparatiel rdsaritene,

despre ea. 320. Despre locurile el

ail navAlit Bulgaril. 336. Bulgaril
pad la ea. 346. Vladimir pe ma-

thil 0 Amaznele sunt din acela

nm. 59. Nmurile vestite din Schy-

thia. 60, 61. Nrnurile de la rasaritul marei Negre. 63. Despre 4.n .
murile gheteti . 67, 71, 72, 76.Tai-

falii, se spune, ce erail nm mai

70, 73, 75. Despre Gheti 0 Dachl.
74. cIornandisD era de nm Gotth.
74. Thrachil i alte nmuri tree in
Asia. 77. Corrilus a fost mai ma-

rele nmului seu, timp de 40 de

rea Mud'. 357. E numita Mare

ani. 78. Dachil cari indemnasera

Leonin de cAtre Dlugo. 390. Intre

ea Ell marea Caspiii este Cafcasul.
438 Gallitia era Vlahia, din marea
Ngr pand la Tisa. 446. Romanil

la rescOld pe alte nmuri sunt batut'''. 79. Traian se hotarasce a distruge pe Decheval fid nmul Dachilor. 82. Origina nmului Roma-

pima la marea Ngrd, pe vremea

nilor. 85, 89. Tote nmurile dintr'un

1111 Batie. 467, 468, 469.

singur inceput sunt. 86. Ellinil ail

Negrul era porecla 0 a lul Bogdan

0 a lui Radu 474.

edpatat numele de nm de buna

Nein. Nmurile Europel in comparatie cu Rornano-Moldo-Vlachil. 10.

87, 88, 89. Elladenil 0 Troadenil

nascere. 87. Despre nmul Ellinilor.

erail tot un nm 0 o limba. 90. Sta-

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

panirea nmului lui Eniasp in Italia. 96. Strambatatea f dcuta nmului

lui Numitor. 97. Cum spun unii,

Ca Romanil n'ar fi din nmul Ellinilor. 100, 101. Orbinus Raguzaii

spune Ca nmurile ellinesci ar fi

din Bulgari. 101. Despre nmul Romanilor, 104, 109, 110, 111, 113, 124,
133, 134, 135, 152, 153, 195, 197, 218,

220. Nmul Dachilor este o limbd

vrajmas i neasezath. 105. Nrnu-

rile varvaresci, pand la India, se

inchinh lui Traian. 105. La Romani

se afla multe lucruri, ce nu's la

alte nmuri. 106. Despre evghenia nmului romanesc. 107. Ureche

a sons, din amageld, cu gresald,

pentru nmul sell. 114. Despre pre-

tentia unora de a deriva numele

nmului nostru de la Flac. 123.
Laonic Halcocondilas vorbesce despre nmul Dachilor sag Vlahilor.

747

mul Bulgresc, Sirbesc, Boemdsc,

ei altele. 178. Cum scrie despre nmuri, Pretorie. 178. Despre nmul
Moldovenesc. 179, 180. Traian a fost

parintele nmului Romanesc. 192.

Macsimin Thracul era de nm
prost. 206. Emilian, era de nm African. 209. Satele din Misia, de pe

langil Dunare sunt pline cu Romani, de un nm cu eel din stanga Dundrii. 217. Despre nmul TOtarilor, earl navaleat. 224. Nmuri
de Varvari, ce triserd peste Nistru. 228. Nmurile ag dragoste de
rnosie. 229. In Misia sunt locuitori

tot de un nm i o limbd cu Romann. 229. Probus potolesce nmul Sarmatilor. 230. Constantin
marele bate nmurile Gotthilor. 239.

Marturisiri ale lui Sarnitie, protivnicul nmului romanesc. 240.

Dachia a full imparatia Romani-

126, 127. Origina Vlahilor din Gheti,

dupa Sarnitie. 128, 130, 131. Despre

lor de multe nmuri varvare. 245.

nmul slavonesc. 132. Tatarii erag

374. 256. Inainte de Valens, nu vojail imp6ratii sa pue in Dachia,

vrajmasi a tot nmul crestinesc.

142. Ce spune Zonaras, despre nmul Dachilor. 156. Bonfin arata
traiul neclintit al Valachilor intre
Varvari. 158. Ce spune Dlugos despre nmul Moldovenilor. 159. Is.

Hristos s'a nascut din nmul Iudel. 164. Xifilin i tefanie numesc
pe Titu Vespasian bucuria nmului omenesc* 165. Cel puternic

mutd impratiile dintr'un nm in

altul. 169. Despre puterea nmurilor. 170. Unii numesc pe Plinie
necunosctor al nmurilor. 173.
Rhsbele Romanilor cu diferite nmuri. 174. Despre cei ce scriti in
privinta nmului bor. 176, 177. Cum

scrie Orbin Raguzeul, despre n-

Impratia si nmul Gotthilor, la

nm varvar. 256 Inceptura nmului Gotthilor. 259, 260, La 386,

Grutinghil, nm ttdrsc, se rascola, 270 ; unil le clic nm Gotthicesc. 271. Grail din nmul Varvarilor. 277. Traian sceote nmul Dachilor, din Dachia. 280. Theodoric
vecland pe unil din nmul Gotthi-

lor in Gallia, si pre al Herulilor

in Italia, a plecat cu Gotthil lui
in Italia. 294. Scriitoril spun &A el
a esit cu tot nmul sail din Misia.
296. Iosif despre inceputul nmului iudeesc,300. Despre nmul bulgarilor. 301. Nmurile slovenesci

despre Romani. 303, 304. Ar trebui sa fie si alt nm, Ac Iflac fata

www.dacoromanica.ro

748

INDICE GENERAL

de Cara Mac. 307. Merturii ale is-

toricului lesesc, rusesc, si a altor

nmuri, despre numele Moldovel.
308. Vita lien era de nm Schyth.
313. Descelecdtura cralei lesesci din
nmul Slovenilor. 324. Boerirnea -p-

re de sus are mai mult mojicl

podani Rusi, de cat alte nmuri.
325. Theofilactos Samocatis despre
Avari, Sclavoni, Ghepidi i alte

nmuri varvare. 329. Scriitorii nu

pomenese s fi remit in Valachia
la inceputul secolului al VII-a d.
Chr. alte nmuri, de cat Romani.
330. Un nm de imperati persesci

372. Nmul Varaghilor. 372. Nmuri

slovene. 372. Nrhul Pazinazilor pe

la 1026. 378. Nmul Hrovatilor in-

fra' in tarn bulgeresce, in timpul

lui Mihail Parapinachie. 376. Un
Nestor din nmul lor e faeut hatman, de imperatul, dar el se viclenesce. 387. Nmul Pazinachilor
pe la 1183. 391. Scriitoril despre
nmul romanesc. 392, 396. 401. Vla-

hii din tara grecesch de un nm

cu cel din Dachia. 398. Romanii din

Serachinnilor. 336. Nmul Bulge-

Dachia intre nmurile de Varvari.

399, 464. Isachie Anghel vrea s
ia imperets de nm strein. 400.
Nmul Bulgarilor si al Vlahilor leOdd jugul stepanirei. 401. Comanii
sunt nm de Tetari. 407. Hris era
de nm Vlah. 414. Despre nmul

rilor pe timpul lui Constantin Pogonat. 337. Nm tare, intre Volohia i imparatia Tarigradului, erail

turcesc. 438. Suleiman Sall, ce sta."panea Nahra, era strenepot de stre.nepot, dupe. cate-va nmuri lui

Bulgaril i Sclavonii. 341. Nmurile

Oguz Han. 439. Batie supune nmul rusesc. 447. Resbele lu Batie
cu diferite nmuri. 452. Nmul rusesc. 454. Nmul Romanilor i al
Secuilor se opun Tetarilor, pe earl
nu 1-a biruit cele-l-alte nmuri ale

numiti la hronicul Persesc, Husrev.

332. Mizizie era din nm Armen.

335. Constantin Pogonat i nmul

schythesci se supun imperatului

Vasile. 355. Constantin isgonesce
de la imperetie, tot nmul lui Roman. 357. Pomenirea nemului Moldovenesc, la istoricii strini. 359,
368. Nmuri strdine in imperatia
Romanilor. 360. Romanii din Da-

chia nm cu cei din Italia. 361.

Evropei. 465. Basarabii feceail parte

din nmul romanesc. 470.

din trei nmuri. 363. Hronicele ru-

Nechifor. Vecli Nichifor.

Nechifor Colochin. Vecli Calochir Nechifor.
Necolai Costin logofetul, pomenesce de

sesci pentru nisce nmuri. 364.

I6n Zamoischie Liah, cum ca Ro-

Gheorghie Chedrin pentru nmul

mann' nu se trag din Romani, ci

din Dachii, earl a luat ceva din

Nmurile Slavone i Ungurii. 362.

Limba Polovtilor era amestecat

Picinighilor. 364. Bilschie spune ca

Polovtil sunt de un nm cu Picinighil.. 364. Despre nmul Bosnenilor. 365. Besmuitorii nmului romanese. 366. Chedrinos despre nmul
Rusilor. 369. Despre neinul rusesc.
371. Runic era din nmul lui Prus.

obiceinrile Romanilor, fiind in contact cu ei. 113. Despre Lasleil, 136,

spune ca. a gdsit la cetatuia Gher-

ghina de la Galati, o piatra cu inscriptia: Saver imperatul Ramului.

162. Despre Traian. 192. Serie ca

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

Dachia ar fi fost pustiitd de Attila

el ca de la Attila la Dragos-Vodd
ar fi numal 400 ani. 290. Vorba lui.

295. El spune gresit Ca Dachia a

rdmas pustie. 321. El dupd Bonfin

clice Ca pe vremea lui Ludovic

craiul Unguresc un Bog san Vodd

ad se fi intors din Ardl in Moldova, insa nu este de cat *tefanVodd. poreclit Bogdan ; el era fiul
lui Dragos-Voda, nepotul lui Bog-

dan care de mult se intorsese in

Moldova. 475. Insmnd anul esirei
lui Dragos Voda. la 6807 de la Adam, care este 1299 de la Ifs. adica

cu 9 ani mai pe urm de esfrea

lui Radu Negru. El spune c acest
an l'a auzit de la Dosithel Mitropolitul. Anul eirei, dupd istoricil
lesesci, este cu 3 ani inainte de anul pus de Niculai Costin 483.
Neenlal sfantul, reda ochil lui Stefan,
fiul lui Milutin. 481.
Neeman, tatd1 lui tefan, Domnul Triballilor. 419.

Nemis. Domnil si NmiiI Ardelenilor,

475.

Nemtesci. Scriitorii nerntesei aparail

pe Romano-Moldo-Vlahi. 24. Leopold si eel dol feciori, Chesari nemtesci. 175. Ostea nemtscd cu Voevoclia d-lui Evghenie a batut in 3
rdsbeie pe Francezi. 176. Oardele
tathresci in tara nemtsca.. 437. Batie pradase in tara nemtsed pand
la Dundre. 451,
Nemtii. El fac pace cu Turcil la Pazarovili. 69. Ce spune Busbecvie,
scriitor nmt. 87. Leunclavie seritor nmt. 157. Nemtil despre Francezi, Itali i Romani. 159. Nemcii

749

mani. 201. Armele lor opresc pe

Turd* de a cuprinde Europa. 441.
Nemtil sunt jefuiti de Vandali. 275.
Nemvrot. Nepot al lui se intitulza
Attila. 287.

Neron. Imprat, dupd Clavdie, om

vestit prin I-6110.'01e lui. Cu el se

stinge familia lui Iulie Chesar.

164. Commod era aprpe tot ca
Neron. 203. Claudia infiieazd pe
Domitie Aenovarvos numindu-1 Ne-

ron Claudie Drusus. 164.

Nerovii, popor slay supus de Svetoslav. 372.

Nerva, imph-at Roman. Dupdmrtea

lui Domitian, adoptza pe Traian.
80, 167, 193. Dup mrtea lui, vine

Traian la tron. 81, 167. Intr'o inscriptie. 161.

Nestor, conductor al Grecilor din

Evropa, in rsboiul Troian. 93.
Nestor, intai rob, ajunge hatman sub
Mihail Parapinachie dar se pune
in fruntea poprelor de pe langd.
Dunare si vine contra Tarigradului
aerie Curopalat. 387.
Nieetas Choniates Vedi Nichita Honiatis.
Niches. Spre ea ail apucat Ttaraii,
aerie Zosim. 211. Aci Constantin
Marele, strange Synodul si se do-

vedeste erezia lui Arlie. 239. finpratil grecesci la Nichea. 395, 426.

in ea asazd Grecil scaunul impd1106. 423. La 1205, aci asazd Grecii

scaunul impdratiei. 427, 433. in ea

impdrdtesce 18 ani Theodor Lasemis. 434. E cuprinsa de Orhan.

440. Ea n'a fost supusa de Osman.

440. Pe child era ad imparat Io-

ia tara ungursch de la Turd.

annis Duca, in tara ungureascd era

Andreas al 2-a. 445. Pe cand im-

176. Se numeail mai inainte Gher-

paratia acilea Ioannis Duca, la 1246,

www.dacoromanica.ro

750

INIMOB GENE1IAL

Bela se intorc in Ungaria. 451.

Aci a impdratit Ioannis Duca 02
ani. 462. Alexie Stratigopul pornesce de la Nichea spre Tarigrad
pe care 11 ia din mnile Latinilor

nu las nici numele craiului SSrbese nici pe al domnului Muntenese. 480. Spune cd Andronic avnd

fried de craiul s8rbilor 0 vzend

Constantin pune 0 ii sc6te ochil.

cd sora sea Evdochia nu vrea sd-1

ia, il d pe ficd-sa Simonidis. 481.
in notele lui Posonie pune vdrsta
lui Milutin. 481. Cine ar fi Domnul
Vlahiei, pomenit de Grigoral. 482.
Spune ca Milutin era cu 5 ani mai
mare ca Andronic. 481. Domnul

348. Mama lui Constantin la a. 797

Romnilor pomenit de el, a fost

li sc6te 0 lui ochii cum il scosese

0 el WI Nichifor cu cinci anirmal

pe la 1274. 483.
Nichifor Patrichie Logothetis, el a prins

inainte. 349.
Nichifor Foca vine impArat dupd mrtea lui Roman. 369. In anul al 4-lea

pe Irini, a tuns-o, a cfilugarit-o 0

i Alexie Mema din Nichea pe Mihail Paleologul qi '1 aqzd in scaun

la Tarigrad. 476, 477.
Niebifor, unchiul lui Constantin. El
vrnd sd puie maim pe imprtie,

al domniel lui tree Ru01 in Bulgaria. 369.

Nichifor Grigora. Despre zidirea Con-

stantinopolului. 241. Despre Julian

0 cre0ini. 253 Spune ca.' pe fata

Domnului Muntenesc a luat'o sotie

craiul Srbesc. 309. Despre Constantin fiul lui Iraclie. 335. Resboiul lui Pogonat cu Serachnii.
337. Luarea Carthaginei de Var-

van. 340. Omorirea lui Filip de

Rufus. 343. Despre mrtea lui
Justinian. 325. Despre Foca. 331.
Despre Latin!. 423. Spune ca

Alexie Anghel trece in Asia in

a trimes-o in ostrovul Lesvondupd m6rtea ei vine el la impratio. In timpul lui Sclavonil cu

voevodul lor Lhon, coprind locurile Hunilor. 351. El este nevoit sd
pldteasca lui Harun domnul Sera-

chenilor ca sA aibd pace. El este

bdtut de Bulgari. El a imprdtit
9 ani sail cum zice Calviz 8 an!

0 9 luni. Dupd el urmzd fiul

sii Stavrachie. 362.

Nichifor Totaniadis hatmanul, vine cu

ajutor turcesc 0 prinde 0 chlugAresce pe impratul Michail Parapinachie. 387. Apoi i el se ch.lugare0e. 388.

contra lui Theodor Lascaris. 433.

Nichita Ifoniatis, este citat de Sarnitie.

El eel dintoil, numesce pe Romanil

Povestesce rescumpdrarea Tarigra-

din Dachia, Blahi. 131. Pe vremea

dului de cAtre Mihail Paleologul

de la Latini prin surprindere. 476.
El spune ca Vlahia era destul de
intrit li a craiul S8rbesc a luat
Valahia. 478. Vorbesce de fata unui

lui Isachie Anghel pomenesc de

Vlahi. 133. El impreund cu mai
multi scriitori cunosc pe Romnil
din Dachia sub numele Vlahilor.
El spune ca Romanil cari au trecut in Misia au luat intAl numele

domn Muntenese, care ia pe un

craiii al Sgrbilor EA despre Ev-

de Vlahl. 156. El, de la Vasilie imparat nume0e pe Vlahi, Blahi. 131.

dochia, sora lui Andronic. 479. El

Spune eh Vlahl s'ati numit Ro-

de craiasd pe fata Domnului de

www.dacoromanica.ro

114DICE GENERAL

manii dusi in Misia de Avrelian.

217. Mrtea lui Constantin Copronim. 347. Povesteste pe larg rds136ele Romanilor cu Grecii i Francii.
376. Romanil s'ad alipit iara la imparatie. 377. Vorbesce putin de independenta Rornanilor. 377. 0 parte
din Romnii, earl a trecut in Misia ail ocupat muntii Cenghii, zice
Honiatis. 383. Zice ca Turcil au co-

prins cetatea Sozopolis din Tra-

751

de la Chipsala spre Thessalonic.

415. loan Alexie se logodesce cu
nepta imparatului din Bisant. 417.

Vlahii uniti cu Comanii, la 1200,

pradd pand apr6pe de Tarigrad.
418. Despre Evdochia, fata imp&
ratului Alexie. 419. Despre Balduin
pi imperiul lui. 423. Ioan Alexie si
Grecii. 424. Ioan Alexie i situatia

din timpul lui. 428. Henric e ridicat la imparatia latind a Bizan-

chia. 388. In curind va povesti resb6ele Romanilor cu imparatil Tarigradului. 390. Andronic la 1183.

tului. 430. loan Alexie i Tataril,

la 1206, in Thrachia. 432. Despre

391. Spune c cu Andronic more

ultimul din familia ComnOnilor.
392. Este numit de Cantemir istoric de buna credinta si el va po-

descrise de Nichita Honiatis. 445.

vesti lup tele Romanilor cu rdsaritul.

393. Este secretarul lui Isachie An-

ghel. 396. El stie bine eine sant

Bulgaril, Misil i Vlahii. 397. Spune

ca Vlahii cari se intinseserd in

Misia, capata numele de Misil. 398.

La el se vede ce all lucrat Romanii sub numele Vlahilor. 399. El

scrie cu hula asupra Vlahilor in

unele locuri. 401. El stie desparti
neamul Bulgarilor de al Slavilor.
401. Asan trece iar in Misia. 403.
Era logofdt al lui Isachie Anghel.
405. Serie ca lucrurile imparatiei
de rashrit, incep sa meargh mai
rail. 407. Vlahil i Romeil la 1191.
408. Isachie Anghel voesce mpl rdzbuna pe Vlahil la 1193. 409. El
spune c Alexie Anghel a fost frate

razbele Vlahilor cu Isachie Anghel,

Joan, craiul bulgaresc, spune el,

se lupta in potriva Grecilor, ca

prieten al Latinilor. 466.
Nicolae era din neamul Basarabilor
si era si sthpanul Basarabiei; era
la- curtea lui Maximilian. 468.

Nicolae popa; a numit sinodul de la

Tarigrad, sinod diavolesc. 354.
Nicolae al T-a, papa. A facut episcop
pe Eneas Salvius. 115.
Nicolae Ilolitli. Numesce Buda, pe
Vleda. 282. Vorbesce despre seri-

srea lui Attila catra Valentinian.

288. Descrie mrtea lui Attila. 289.
Nicomidia. Spre el ail. apucat Tataraii,

scrie Zosim. 211. Aci se duce Diocletian dup retragerea de la impardtie. 233. Aci more Constantin
Marele de friguri. 246. A avut epis-

cop pe Evsevie, care boteaza pe

Constantin Marele. 247. Rusii cu
Iugor ail ajuns pang. la Nicomi-

cu Isachie Anghel. 410. Honiatis

nu numesce Comneno pe Alexie
Anghel. 411. La 1196 Ioan de la
Tarnov vine la imparatul Bizan-

Nicopoc. Cu el unil confunda. cetatea

tului. 413. Despre Cutovlahos. 414.

La 1199 imparatill Bizantului plOca

Nicopolis cetate zidita langa Dundre

dia. 357.

Nicopolis cea fundath de Traian,

157.

de Traian pentru biruintele sale,

www.dacoromanica.ro

752

IND10E GENERAL

spune Bonfin. Unil it zic Nicopoc,

Dundre. 160. Este in Gretia aprpe

de hotarele Machedoniii. 158. Aci

cinighilor sint pustiile despre Nistru. 48. Multi Turci a inghitit. 22.
Hotar al Dachiei. 60. Tara Iazighilor e pe lnga Dachia, ce se intinde
pnd inNistru. 65. Hotarul Dachiei
se intinde si de la Nistru spre Buli.
66 Tara Bastarnilor a fost din Nipru

Vladislav a avut rsboi cu sulta-

si peste Nistru pada in Prut. 67.

nul Baiazid. 174.

Din Nistru pnd in Carpati alt fost

amandoud Vlahiile. 68. Ce pop6re
erau de la Nistru pada* in Buh. 68.

iar Sarnitie crede a fi Nicopolis,

la care a mere Sf. Pavel. 157. Sar-

nitie spune c nu departe de Nicopolis Traian a ridicat pod peste

Nilul. Nu sd pot sci isvrele Dunaril, cum nu se pot sci nici ale
Nilului. 59.
Nimfea. Pfin aci aii ajuns Hunii. 317.

Nipru. Hotar al Tatarmei mid si

al Wei Bastarnilor. 67. Asa se
numea calul lui Adrian, era trimis de la Nipru, scrie Xifilin, si
dupd ce a murit, Adrian i'a facut
mormint. 198, 199. Gordian invinge

pre Varvarii ce locuiaii peste Nipru. 207. Vastarnii locuiaii. peste

Nistru si intre Nipru, la 280 cdnd
aii venit Sarmatii asupra bor. 228.

Dachia munts se intinde pand

la Nistru. 69. Bastarnil intre Prut
si intre Nistru, pang la Buh locuiaii. 71, 78. Ghetil s'aii intins pand
la el 76. Hotar al biruintelor Ellinilor. 88. Despre Nistru e Moldova.

160. Aprpe de el Herulii, Peveliii,

Gotthii si Schytil, fac 6000 vase,

ca sd trcd in Misia. Sarnitie spune

cd. la Nistru a batut Clavdie pe

varvarii ndvAlitori. 212. Partea Mol-

dovel despre Nistru, a lost mai

Galerie Hatmanul bate pe Bastarni,

Carpi si Sarmati, ce locuiaii. peste
Nistru, spre Nipru. 232. Gotthii
trecnd in Thrachia, Hunii rdmn,

mult chlcatd de Tatari. 224. Got-

pe locurile lor, peste Nistru, spre

spre Nipru si pand. la Don, locuiail

Bastarnii, Carpii si Sarmatii. 232.
Gotthii trecand in Thrachia, Hunii
ad rmas peste Nistru, spre Nipru.
256. Pada la el ajung Gotthii. 261.
De la el si pand. la Don se intinde
carnpii Tanail. 264. Spre el se in-

Nipru. 256.
Nipru, spre el se intinde Crdmul. 264

Grutinghil, aci tree corabiile. 271.

Peste el sunt Muscalii. 362. La pragurile lui locuesc Pecineghii. 362.
Pe cdmpiile de Fan& el aii locuit
Pecinegii. 364, N'a putut sa sbre
limba romniasca de la Italia pana

la el. 366. Pe cmpiile lui vinait

Pecinegii. 367, 378. Pand la el din
Prut se intindead Tdtaril. 466.
Nistreni. Tiraghetii adicd Ghetii ni-

thii si Ghetii locuiaii intre el si

Don. 228. Intre Nistru si Nipru,

locuiaii Vastarnii. 228. Pest?, Nistru,

tinde Crmul. 264. Intre el si Zaporova se intinde Podolia si. Ocrania leseascd. 264. Pe aici ail trecut
Grutinghii cordbille. 271. Intre Prut

si Nistru, pnd la mare, s'aii chemat Valahia mare. 305. Peste Prut

strni aii lacuit intre Prut si Ni-

spre Nistru, s'ad oprit Bulgarii.

stru. 68.
Nistru. Hotarele cPolovtilor si Pi-

302. Bonfin Vice ca Dachia coprinsd

intre el, Prat si Dundre se numesce

www.dacoromanica.ro

753

INDICE GENERAL

Moldova. 346. Peste el locuesc Lesii

6i Cazacii. 362. Moldovenil despre

el a multe cuvinte rusesci in graiul lor. 363. Pe campfile lui vinail

Pecinegii. 367. Romanii nu treceaa
peste el. 463. Pe malurile lui tria
'Mann.. 466.
Nis. Pe aci pradza Vlahii. 408.
Nol-a nmuril:r Ghenealoghie. 158.

Cartea lui, inteleptii lumil se silesc s o Leh fabuld. 171.

Nola, cetate unde a murit Octavie Av-

gust la anul 14 d. Hs. 164.

Non solum nobis, sed et Patriae et =leis vivendum, adicd: nu numal pen-

tru folosul nostru ci I pentru a

Patriii ceva sa slujim, i pofta priiatinilor aos a lam, sa nu ne arthm. (Platon). 179.
Non usu, sed abusu. 303.
Norbauus Platens din familia Flacchi-

lor a fost consul cu Cornilie Si-

earl si-an aruncat mainele cele

pline de sange asupra noului Testament. 172.

Novele, cetate pe marginea Dundrel

zidita, spune Procopie, contra nalvalirilor Varvarilor. 154. Zidith de

Justinian. In potriva ei, este Literata. 322.

Novogradil, pada aci Ii intinde imperiitia Moscu. 371. Cetate veche

este Velichil Novograd. 371. Aci a
venit Runic invitat fiind. 372.
Novogrodenii i cu alte pop6re ail gonit pe Varaght peste Baltica. 372.

La 862 Let ail chemat sa le fie

domn pe Runic. 372.
Sumerian, fiul lui Carus, frate cu Ca-

rin. El fu ucis in lectica prin viclesugul socrului. sen Aper. 231.

Numitor, frate mai mare al lui Ami-

lius, care ii ia stapanirea, pe la

777 a. IIs. Amilius, face pe Rea,

pion Asiaticul la anul 81 a. Hs. 121.

Norbanus Flaceus din familia Flacchi-

fiica lui Numitor, vestald. 96, 97.

Se aduce in fata sa, Remus, acuzat

lor a fost consul cu imperatul Avgust Chesar la anal 22 a. Hs. 121.

c ar fi pradat oile lui Numitor.

Norbauus Flaccus din familia Flacchilor a fost consul cu Chesariul Dru-

mulus si Remus, il aduse in fata

sus la anul 15 d. Hs. 122.

Norion, cetate in Pannonia, data de
Justinian Longobarclilor. 318.

de nepotil sal. El, impreund cu

nepotii sei si mai multi pastori,
se rescOld in contra lui Amilius,
pe care il omra i Numitor se

Norium. Vecli Norion.

Normanii. Asupra lor ordona. Attila

Hatmanilor sa mrga. 285.
Nonvegbila. In ea, Danezii omra pe
Carlus, oral Sfedesc. 176.

Pdstorul sea Favstus, gdsise pe Ro-

lui Numitor, i acesta Ii recunsce

urea pe tron. 98. Remus apra bucatele unchiului sea Numitor. 366.
Nymfelor, cetate zidita de Traian in

Norvegia. Vecli Norveghiia.

urma minunii veclutd de sora sa

pe care o numesce dupd sora,

Soul Testament. Aii existat biruitori

sa Martia, spune Bonfin. 158.

48

www.dacoromanica.ro

1NbICE onnAt

754

o.
'0 iv ive xai iv 71WIni. 471.

294. El mai vrea se se bate cu

Oblucita. Aci se crede s fi fost, po-

Theodoric, la apa Duca. Cade la

pace cu Theodoric i 11 rgd sa
imparte amindoi Italia. Theodoric
se face ea' primesce i omre pe
Odoater la o petrecere. 295. Dup

dul recut de Constantin Mare le.

Turcil o numesc Isacc. 240. Se
qicea la vad la Oblucita, in antecile de sub Petru-Vode. 241.
Oencoful cetate fondate de Romani,
Bastarni i Inovezi. 365.
Mean. Hotarele Schytiel merg pane
in Ocheanul rdzsritului. 60. Dionisie Vacchos a pus tenchiulv armelor sale in ostroavele ochianului despre rdzsdrit. 88.
Ocna, pe aci a oprit Romanil pe Ta-

tarl de a petrunde in Ardl. 465

Oeraina Clizliceascit. In ea era targul
Poltava, unde Peter Alexievici bate
pe Carlus, cral Sfedesc. 176.
Ocrania=Podolia. 67. A cuprins'o Pecinegil. 364.
Oeraina leseasca se intinde intre Ni-

stru i Zaporova. 264. Pecinighii

coprindeau locurile Ocrainei, Pocutiei, Moldovel i Buciagului. 364.

In ea locuiaii Cumanii. 418

Octal, ficiorul lui Genghiz Han. El
s'a numit Ghierai (vecli Ghierai)
437. De la el ail rSmas Hanil Cramesa 437.
Octavle Avgust. Dupe Iulie Cesar ail

sttut monarch Octavie August.

163. Vecli Avgust.
Octavinn, cetate pe Dundre, cu 8 mile

mai jos de Sighidon. 321.

Odisul, in Misia, a fost cuprins de

Vitalian. 312.

Odoater domn al Herulilor, vrea se

opresce pe Gotthil cari venia spre
Italia. E btut Lange Verona. Fuge

la Roma si nu e primit in cetate.

ce-1 omre Gotthil fac pace cu Burgundionii. 296.

Ogliel rude i tutore al lui Igor, ia
Chiovul. 372.

Oguz Han, nepot al lui Cai Han. El

sunt eel dintal stepanitori al Oguzilor. 439.

Oguzil, din nmul estora sunt Aliosmanii. 387. Pe campil Capacului,

locuiaii Oguzil. 438. El yin aci, pe
and Ginghiz Han cuprinde Persia.
439. Stepanitoril lor cel dintal,

sunt Oguz Han si Cai Han. 439.

Ostile lor, Osman le face tot una
cu ale Turcilor. 440.
Olab. Vecli Nicolae Holah.
Olalil numesce MaHn istoricul pe Volohi. 448.

Olatul. Prlat olatul, spune Leuncla-

vie ce se numea Dachia mai 'nainte. 65. De la Poarta de fer pane

in Tisa a fost tara unde acmu

iaste olatul Temisvarului.D 68, 69.

Dupe re'sboiul Turcilor cu Lesii

parte din olatul Hotinului, r6mesese pustie si nelocuite. 224. Olaturile cari rSmeseser intregi, cu
pace s'ail dus inapol. 418. Constanta este :cetate a olatului Rodopei. 419. Basarabia este olatul
eel mai de laturi a Orel Moldovel.
468. Olaturile ce alt tinut Hornbill
din Moldova si Muntenia in Ardl.
472, 473. Totrus cu cetatea Pogava

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

cu alalte multe sate a Olatului ski.

474.

Olga, Dmna Rusilor. Zonora scrie

ca ea a venit la Tarigrad i s'a

botezat. Este nevasta lui Iugor.

357. Este luat de sotie de Igor.
372.

Olimpil. Irodot a voit s se amestece

printre iei, i nurnal de aceia a
scris istoria sa. 172.
Olimpiodor scrii tor, aratn cn dupn. Ho-

norie a venit la impSratie Valentinian i mtusa lui Plachidia. 276.

Olivrie sade la impSrhtie in locul lui
Anthimie. Trnesce nurnal 3 luni si
23 clile. 292.

Mal, este trecut de Brncovenesci

ol

Basarabescl. 26, 68. Parr la con-

fluenta lui era Dachila mlursn

si incepea de aci incolo, cea muntsa, 69. Pfinh la el. Nmtii cuprind

tara Munteniasc. 176. Pe malul

1111, aprOpe de Dundre, spune Preda

Starnbol Romnul, sunt ruinele nu-

mite de locuitori, Curtile lui Aler

Domnul. 217. Podgoria in spre Olt.
286. Dachia mnlursn este dela el

pnn la Tisa. 289. Spre el s'au retras Romnii dinaintea lui Batie.
468. Banii de la Olt s'aii inchinat
lui Radu-Vodil. 469. De unde eraii
veniti Romnil de langn el, eel de
mai dinainte de Radu-Vod nu se
scie. 470.

Omiros, cel mai vechi din top scrii-

toril Ellini, a scris rsboiul Grecilor i risipa Troadei. 59. Din el

scrie Dionysiodot en Iraclis avusese re'sbol cu Troadenii. 91. Din
el scrie Pavsanie despre preg5tirile lui Priam, pentru r6sboiul
cu Elladnii. 91. Alexandru Mache-

don fericea pe Ahilevs c a avut

755

pe Ornir sn'i ante faptele. 171. E

basnuitor. 172. A scris dupd 200
ani, istoria Troadel i rUsboiul el.
299.

'0116-(m TTOUC,.. Asa sunt Ghetil si Da-

chii. 71. Cutovlahil i cu Vlahii de

peste Dundre eraii tot de o limbt.
416.

Onisierit. Pe el il socotesc unii, purtntor de cuvinte desarte 173.

Onufrie. 54. Ce spune hronologia lui
Calviz i Onufrie. 63. Ce spune des-

pre Flac. 72. Vorbesce de luptele

si biruintele lui Fulvius Flaccus
in Elyria contra Vartailor si de
triumful sdir la Roma. 121.
Oppie Sabin btut de Derbeneti. 79.
Opilie Maerin ucide prin Martialis su-

tasul pe Caracala si vine la imparatie ; insd nici el nu st mult,

cad dupd 1 an si 2 lunl este ornorat de servitoril sl in Capadochia,
205; duph el vine Antonie Eliogabalus. 205.
Oradiia mare saii Alba Julia. 474.
Onitad. Orase dacice. 73. Orasul Sin&

nilor in care s'a nscut Pius al

II-a a fost numit, in urm Pienta
dupd nurnele ski. 115. Procopie
Ches5rSnul vorbesce de cetati si
orase in Dachia. 154. Turcil cuprind orasul lui Constantin marele. 170. Despre orasul Venetia.
278. Orase, cetati, i altele zidite
de Justinian. 314, 321, 322. Vlahil

intr in orasele i satele de pe

lnga. muntil Cenghii. 402. Vlahil
oi orasele de pe lngd ArcadiopoHs. 432. Bela dnruesce Crutiatilor orase in tara ungurscn. 452.
Orbinus Ragland, -voesce s'arate c'd
nmurile Ellinesci se trag din Varvaril de peste Volga. 101. Tirga-

www.dacoromanica.ro

756

INDICE GENERAL

duesce c5. Machedonii ar fi Greci,

177, ci eh ar fi Sloven!. 178.
Orbal munte de unde incepe hotarul
Valahiei. 126.
Orfeus. Vecli Orfeos.

Orfeos, chipul reil era in camera lui

Avrelie Severus Alexandru, spun
Orosie c i Evsevie. 206.
Orban, fiul lui Osman, il succede ei
ei ia cetaitile Brusa c i Nichea. Pe

feciorul sett Suleiman il trimite

spre Evropa. 440. II urmza fiul
sit Murad. 441.

Orosie. Vorbesce de rescela robilor

din Sicilia. 191. Orosie despre Adrian. 196. Despre Marcu Aureliff.

201. El spune ce pel avea Alex.

Sever. 206. Dupd el Flip Arabul,
s'ar fi botezat. 208. Serie despre
Emilian 209. Orosie despre Gallie. 210. Orosie despre Clavdius.x.
212. Despre Probus. 228. Despre
triumful lui Dioclitian i Maximian.
232. Despre Constantin cel mare si

Gotthi. 239. Despre jafurile Gotthilor in Thrachia, 257, spune cd.

Orheianil se cuprind in tara de aos. 244.

Radagaizus aveao arm atd de 200.000

Orheiul, pe aci sit trecut Taifalii. 68.

de omen!. 966, 274. Despre Theodosie cel tener i Alaric. 275, 276.
Ortelie, geograf. 69.
Ortodox!. Lutifer Caritiianul indemna
pe Constantiie s5. se boteze sail
de la Athanasie sat de la Episcopil
lui earl erail ortodoxi. 250. Livanie
crestin ortodox. 252. Tomd patri-

Cetate. Pe ad stall Cldrasii, pd.zitori sd nu intre Varvarii in Moldova. 224.

Orhoeni. Traian i-a domolit. 194.
Orihovie scriitor Les, impdrtdsesce parerea lui Eneas Sylvius, cum eh
Romanii all venit in Dachia cu mai

multe veacuri inainte de Avgust

Iu lie Chesar sub Valerie, Fulvie
sail Lucius Flac ci gonind pe Ghetil
Dachil all stdpdnit aceste locuri
ei

s'ail numit Flachi i cu timpul

schimbandu-se graiul din Flac a
devenit Valah, Vlah, Voloh. 124.
ei

Zice cd Moldovenii emit capil Romanilor carl veniserd cu hatmanul

Flac in Dacia, fdcuti cu femei Dache. 125. Scriitor. 157. El spune ca.

Lesil numesc pe Italieni i Romani, Volohl c i cd Vlahil aici nu

archul de la Tarigrad era pus de

Latin!, iar nu ortodox. 430. Ortodoxii trimisi in izgnanie e vorba
sal fie chematl inddrdt sub Anastasie. 313. E poveste c Laslll s'a
fcut din latin, ortodox. 458.
Ortodoxia. Legea ortodoxiii a scdpat de
tbunguitura muhammediniascd.),

23. Ladislav ar fi 1is sd prindd,

iar sA nu omOre multimea ce fuge,

cad se va intOrce la crediMa ortodoxiei. 149. La sinodul din Nichea

s'ail adeverit Ortodoxia. 239. Julian

se deosebesc mult de Italieni, spune

ea Moldovenil sunt vrajmasi i vi-

Paravat a voit a se areta la inceput

apdratorul Ortodoxiei. 251. La 514,

teji. Aratd pe Lesi de un neam

Vitaliau a fost indemnat de pra-

cu Slovemi i rudd cu Ellinii, iar

voslavnici, sd rdtuiascd Ortodoxia.

312. Stefan, cralul unguresc, ludnd
lege crestinscd, 15.tesce Ortodoxia

limba lor, s'ar trage din cea Atticescd. 177.

Oris Pas, cetate zidit in urma Jut,

Traian. 322.

CeI cari cinstea legea Ortodoxiei, ad rugat pe imperatul re374.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

757

sdritului s nu lase in mana Turcilor. ce-I veniserd in ajutor, pe

Vlahii prinsi de phgani. 415. Lu-

Geografil spun eh el nu aU avut

minandu-se cu credinta Ortodo xiel

261. Sarnitie dupa Ptolometi II pune

nmul rusesc a fost doritor, apoi,

a se insciinla cu lucrurile ce s'au
petrecut mai 'nainte in imparatia
Grecilor i 'n crane. Bulgarilor.
454. Despre aducerea la credinta

la gurile Dund.rei. 261. Athanaric

era Domnul lor, 262, sunt supusl
de catre Hunl. 262. 268. Patavie

Ortodoxiel, a lui Vladislav. 456.

Osia, tate lui Ioatham, stdpanitorul

Judeit 99.
Osman a fost intaiul imprat al Turcilor. 174. Mosul lui a fost Suleiman Sall. 436 El supune partile
Asiel care se chima Turcmenii.
438. Osman era superior tatd-se'il
Erdogril in vitejia ostilor. 440.
Osman e facut Seraschri dupa mrtea

asezmant in Pevchii de cat numai

dup ce ail fost goniti de Huni.

dupd Jornand spune cd el de si

sub stdpanirea Hunilor, ail ramas
tot in locurile lor, Ins cu Domni
deosebiti, 263, 267, 268, si acele
locurl sunt locuite de Moldovenii,
Muntenii, Ardelenii. 263. El locuiat
de la Gurile Dundrei, pe unde este
Cramul pand la Chilia, de aceea
Mitropolitul Cramului se numeste
al Gotthiii, spune Jornand. 263. Ostrogotthii locuiall pe campii Tanaii.
264. El gonesc pe Athanaric. 265.

tatalul sell Erdogral. E numit Osmangle, Osman ia tronul Turcior

dup4 mrtea lui Allaidin. Face intile oguzilor, una cu ale Turcilor.

Pa ei II supun Hunil cu Domnul

lor Valarnir. 268. Rmasitale lor
nu puteail fiind supusl altora, sh

Imparaleste 25 ani, 5 luni si 17

goniti de Hunii, spune Bonfin. 282.

El vor cei dintal BA lepede jugul,

zile, i supune Asia Mica. More la

fie stapanitorii Dachiii, 269, sunt

1236 in Enisehir i II urmza. Orhan, hal sett. 440.

Osinangie era numele de desmierdare
al lui Osman. 440.
Osinaniasca putere a domolit pe nmul Tataresc. 21. Inceputul impratilor Osmanesci. 435.
Osmanli. Suleiman este Ligurgos al
lor. 22. Imp'erati al Turcilor. Dupd
ei Turcii se numesc Osmani. 438.
Ostrogatthii. Sint din acelas nm cu

dupe. mrtea lui Attila. .291. Cei

scapati de sub Huni, apucaser o
parte din Pannonia si intraserd cu
prada in Thrachia si in Illiria. 291.
Weman in locurile Herulilor. 296.
Ostror. In OstrOvele ochianului despre rashritz a pus Dionisie Vac-

Dacii. 73. Aceiasi semintiecu Ghetil,

Dachii, Dail, Gotthii i Visegothil,
73, sail Gotthii de la rdsdrit, 260, 268

122. Uncle este ostrovul Thul.n

ail familia domnitre a Amalitilor.

260. Sarnitie zice ca scaunul lor,

sa fi fost Zermituza, Tomos si
Os trovul Peveliii. 261. Istoricil

81

chos tenchiul armelor sale. 88. Ostrvele grecesci. 90. Turcul a supus
ostrvele Mediterranei. 106. Julia

e gonith in ostrovul Pandataria

173. Cei d'inaintea 'Astra ne-ail
lasat scris despre partile lumil,
marl, ostrve etc. 177. Machedonia,

Tessalia, Critul cu tote ostrvele

all fost in ingrijirea unui administrator. 242. Sarnitie spune ca

www.dacoromanica.ro

758

1NDIGE GENERAL

scaunul Ostrogotilor ar fi fost,

Zermitusa, i Thomos i Ostrovul

OtiTypo-Metzoc. 307.

Ovhlie l'oeticul, 51, 63, arat ca on

Dunarel Pevchl. 261. Irina e trie scos din cinstea avgusteasca ci

Gotthil on Dachil, inainte de Avgust, ail ocupat amndoud Misiile.

67. A trait pe vremea lui Avgust,

trimes in ostrve. 357. Roman scte

de care a fost isgonit la Tomus;

mis in Ostrovul Lesvon 351. S tefa

ostrovul Critul din tirania SerachSnilor. 369. Bela gonit de Fri-

scrie catre Gretia, 72, ca pe acolo

stapanea odinira Flac, care a
nut in pace pe Massageti si a ingrozit pe Ghetii, 72, 117, 122, a

deric Ducul de Austria fuge pada

la ostrOvele maril ce-1 clic Adriatica. 450. Cruciatil Bind goniti de
Sulehnan tree la 1522 in ostrovul

Scris arta iubirii prin care a corumpt multe femei intre care si

Malla. 451.

pe Julia nepta lui Avgust Chesar.

Otaeilius Crassus. Vecli Otatilie Crassus.

117, 122. El nu zice c Flac sa fi

avut resbel cu Dachil ci cu Ghetfi.
118. Pte de Fulvius Flaccus de la
132 vorbeste in scrierile sale. 121.

Otatilie Crasus a fost consul impreuna cu Valerie_ Flaccus la 259. a.

chr. 120,

Spune c5. Flac a luat de la Gheti

Othmanilor. Imperatii lor cum s'au

purtat cu Moldo-Vlahil. 23. Nm

cetatea Triaditia. 128. Sarnitie despre versurile lui Ovidiii. 129, 1,?.0.

puternic. 88.

< Balta lui Ovidie, carila Ii zicem noi

Otto, al 3-a cral unguresc, cumnat

lui

Vidovul., 155. Ce spune Ovidie in

tefan Unil 11 numesc Aba. 442.

Metamorfosele sale. 178. Ovidie po-

Otton Marele imparatul apusului, el

bate pe Unguri. 358.

eticul despre marginele Dunarel.

230.

Oturacil la Turd shit un fel de os-

Ovidius. Veli Ovidie.

tasi veterani. 83.

P.
Padova este asezata pe Padul. 274.

Padul trecut de Alaric, pe el este

asezat Padova. 274.

Paflagonia. Catre ea se indreptzd

Jugor cu Rush. 357.
Pallimeris istoric, scrie c nunta lui
Milutin cu Simonidis, a fost la a.
1299. 481.

Paid. Leon Isavrul poruncesce Paicilor s61 sa dea jos icna Mantuitorului. 344. Gothofred e ucis de
Paicil sel. 350.

nrar./Ag tthv

thv. In dedicatie clice:

cLucrurile Yechi si a annilor batranete, altuia nu as cu cuviinta

sh cad, fara numai unuia, carile
iaste Iblottb; VIP/ 4-ilieptiiv. 3.

Palamidis, conduchtor al Grecilor din

Evropa in fesboiul Troian. 93.

Palastolon cetate. Ad ajunse Petar
Hatmanul lui Mavrichie. 330.

Palatinii. Despre amestecarea Bogdanilor i a altora cu Domnii, Palatinii, Voevoclii

www.dacoromanica.ro

i Castelanil le-

INDICE GENERAL

759

sescl. 26. Palatinul ese cu ste la

Visla in contra lui Batie. 448. Batie si Palatinul Craiului Bela, la

Dion, Evtropie, Xifilin, Avreleus

Victor, Bonfin, Leunclavie i altii
mai nol. 83. Ast-fel se numia Da-

Rodna. 450.

chiia de pe Dundre, peste Tisa in

Paleologhil famine strind primit iu

sinul Romano-Moldo-Vlahilor. 25.

Palestina, aci s'ail intrunit cruciatil

in ziva de Florii. 389. Spre ea pornesce Conrad. 390. Cand a voit

sa trc spre ea, Frederic a fost

atatat de irnpdratii Tarigradthi.
411.

Palmatis :,ettuie. 323.

Pallas, cleita sciintelor, la Greci. 89.

Pamfflia. Vecri Panfilia.
Pandataria, ostrOV. Dion si Macrovios

serifCt ca aci a fost trimisd Iu lia

de catre Avg-list Chesar. 122.
Pandecte. 65. In ele a gash Leunclavie

numele de Iflac. 125. In ele Leunclavie spune, despre Bogdan, 131,

apol eh Nemtii numesc pre Itall,

Frantozi i Vlachi cu numele de

sus. 250. Havaeram numesc istoricil

Greci Dachia, 281, face parte din

Ungaria, zice Bonfin. 281.

Panonia, este pradath de Unii, Bulgaril, Sclavonii, Sirbil. 17. Pe aci

a facut Traian santul pana la Don.
106. Hotar al Vlahiei, 126, aid ail
fost bdtuti Romanil de Dachi, 166,
aci locuiail Iazighil, Marcomanil si
aci ail avut rsbol cu Marco Avrelie. 201. Asupra lei afl ndvdlit Svevii, pe vremea Iui Gallienus. 211Aci e omorat Probus. 236. Sarmath

in ea. 232. In ea intrd Gotthil si

Sarmatil. 238. In ea tree Vandalii
biruiti de Gotthi si stall pe locurile date in ea, de chtre Constantin

Vlasi. 158, 159. Leunclavie in Pandecte despre numele Bogdan. 306.

Asemenea despre Polovti i Pecineghi. 364, 365. Leunclavie in Pan-

Marele, 'And sub Arcadie si Honorie. 240. Pe deasupra iei a fost

drumul batut al Varvarilor, de la
(Joust. Marele i pand la Valentinian, zice Sarnitie. 240. In ea a
fost a 3-a stare a Varvarilor, zice

decte despre voevozil Vlahilor

Sarnitie. 240. 'rank' la Valerian, fa-

craia Ungursca. 377. Despre domnia Bosngilor. 382, 384. Leunclavie

in Pandecte despre Basarabia. 468.
Panfilia. Pan& aci se intindea divisiunea I-a. 242.
Pangheon munte. CetAtile despre el,
le cuprinde Joan Alexie. 418.
Pangratie Astrologul indmnd pe Con-

cea parte din una din cele 4 divi-

stantin sd mrgd contra Bulgaribor. 348.

Pano-Dachiia (Dachia de sus). La scrii-

torn mai nol al Greciei, e tara

de la Tisa pana la Buda. 66, 356.
Despre acsta marturisesce Zonoras i Chedrinos, 83, precum 81

siuni ale imperiului 1111 Coast. Ma-

rele 242. Zonoras spune cd in ea

a intrat Constantin cu ostile. 248.
Si din ea yin representanti la Sinodul de la Sardica. 250. Pe thnpul lui Valentinian, Cfadil o prddzh impreuna cu Sarmatii. 254 E
pradatii de Gotthil scrie Ieronim,
Ammilian i altil. 258. Pradata de
Gotthil i scapata de Theodosie. 265,

pe ea aii stapanit'o 50 de ani Hunil. 269, 273. Astafyi se cheamd Sclavonia, 273, 278, este pradata de Ala-

ric, 274, este liberal/ de Romani

www.dacoromanica.ro

760

INDIC& GENERAL

de la Huni, 278, si este cuprinsa

intre Sava si Dunre. 278. Aci s'ail
stabilit Hunii, zice Mihai Ritie Neapolitanul, pe lanpa apa Tisei, 281,

locuita de Alemani si de Itali si

ca Proconsul se afla Macrin, la ea
rivneat. Hunii zice hronicele unguresci. 282. Din ea scte Theodosie pe Huni. 282, 283. Prin ea a fost
trecerea Attilei peste Dundre. 285.

Dinzig rknane domn al Hunilor

din ea. 289. In partile iei 41 asza
Ostrogotthii ergia. 291. 0 parte din
ea ocupaserd Ostrogotthii. 291. In
ea ail avut multe rasbie, Gotthil
si Hunii. 292. 0 stapanese Gotthil.
292. La 470, Hunii o lovese. 492.

In ea & voe Anastasia sa intre

Bulgarii, cari cuprind cetatea Sirmion. 302. 311, 316. In ea Varvarii
au intemeiat craii. 304. Partea de pe

langa. Sirmion, e intrsd imp6ratie rsdritului, de catre Hatmanul

Petza. 311. Norion, cetate in Pannonia, e data Longobarclilor. 318.
Ghepiclii sedeat. despre Panonia.
319. Partile Dachiei despre Panonia, eraii. ale Gliepidilor. 320. In ea

spune Procopie, ca imperatil Romani aii facut eetati. 323. 0 parte

din ea era in mama. Bulgarilor, iara

alta in mana 1111 Hagan domnul

Avarilor. 327. Aci Caro lus asza. pe

Sasi. 350. Ungurii ias din ea si

se due in Italia in Longobardia,
356, a fost coprinsa de Pecineghi.
364. Turcii din ea (adica Ungurii)
cu Pazinachii si Schitii au prddat
Thrachia, zice Zonora. 370. In ea
dd voe Ion Alexie sa trch Latinii.
428. Locuitoril iei erail Scuii. 447.

Panonii. Zonora vorbesce de luptele

lor cu Romanii. 78. Halcocondilas

numesce Tara Muntense, Dachia

Pannonilor.o 126.

Pannonieestl. Dachii indemnand pe

Savromati si alte niamuri Pannonicesti sa se rdscle, Avgust a trimis in potriva-le pe Tiverie. 79.

Papa. Eneas Sylvius ajunge papa.

114, 115. Eneas Sy lying a fost se-

cretar papel Felix al V-a ; a fost

iubit de papa Evghenie al IV-a ;
papa Nicolae al V-a il sue la scaunul episcopiei ; papa Calistus il face

cardinal. 115. Eneas Sylvius, ca

papa, e numit Pius al II-a. 115, 116.

Scrierile lui. 116, 117. Papa Pius

al II-a despre Dachia si Flachia,
de la Flac. 123, 125. Laslail si papa

de la Ram. 137. Papa si Saxonii

asupra lui Henric. 148. Traian s.
papa Clement. 193. Traian si papa
Grigorie Dialog. 195. Despre papa
Pius. 197. Constantin ar fi fost botezat de papa cSelevestru., 247. Attila si papa Leon. 289. earolus si
papa Leon. 349. Papa Nicolae si sinodul de la Tarigrad. 354. Gheiza
stfi la craiie cu ajutorul papei Grigore. 387. Papa EvghenieD si. erestinatatea. 389. Roman, domnul Ha-

liciului, indemnat de papa, vine

impotriva Vlahilor si a Ttarilor.
418. Epistoliile papei Grigorie al
VII-a. 444. Frideric imparat avea
rasboiil cu papa, in timpul napadei
lui Batie. 451.
Papal. Vecli spdpasc.
Papistas, era Lasla.u. 455, 456.
Papistas6scit. Laslau si legea papista-

sesca. 456. Laslati s'ar fi facut de

lege ortodoxd, din cea papistassea.
456.

Papnet cetate tinuta de Romfinii din

part Orel. muntenesti. 474.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

Parisiot, scriitor, urmaz afirmarile

lui Dion. 154. Despre Bela. 450.
Parthic, Pail numit Romanil pe Traian i pe Sever dupd ce a btut
pe Parti. 118, 191, 204.

Parthia este lasata de Adrian Parthilor, 15. Traian supune Parthia.

191.

Parthii, popor puternic in Asia. 15,

105, 118. Traian voeste sal se dud.
contra lor. 105. Ail fost biruiti de

Traian si de Sever, 118, lor le-a

Pant Adrian Armenia, Asiria si Mesopotamia, scrie Evtropie, 154, 196,

197, asupra lor voeste s marga

Traian, asezati peste Evrath, 190,
194, ail fost Muff de Traian. 191,
193. Traian voeste din non sa mrga

asupra lor fiind-ca sa resvratesc.

195. Probus face pace cu dinsii.
228.

Parvii, parte din Dail, langd M. Caspica i vecini de Hircani. 74.

Patavii. calarimea Patavilor aft trecut
Dunarea innot. 198.

761

Paflagon omorand pe impratul

Roman silesc pe Patriarchul de-I
cunund cu Zoe imperdteasa. 379.
Toma patriarchul latin din Tanigrad. 430.

Patrichia. Crta pentru Patriarchie,

intre Ignatie i Fotie. 353. Imperatul trimise pe Nichifor Calochir
feciorul Domnului de Cram, pe
care cu cinst ce se clicea Patrichia 11 cinstise, la Svtoslav Dornnul Rusilor. 369. Mihail feciorul lui
Anastasie botezandu-se ail fost cinstit cu Boeria Patrichiii. 381.
Patrichiu Pelaghie fusese omorat fr
villa' de catre Zenon. 296.

Patrila. De dragostea patriei nu va

ascunde adevrul. 9, 10. Cum purtail parintii nmului Moldovenesci
grij de patrie. 23.
Patroclos, conduca.torul Grecior din
Europa in resboiul Troiei. 93.
Ili-erponceewfdrw; 249.

Pausanias. Vecli Pavsanie.

Pavel Apostolul. Alaric intrand in

Paternus, hatman al lui Marcu Au-

Roma a permis varvarilor s o

prade dar s nu se atinga de eel

relit'. 200.
Patissul, Tisa, hotar al Schythiei. 60.
Patriarch. Xifilin a fost patriarch al
Tarigradului i scriitor. 154. Patriarchul Machedonie era intre or-

din biserica Sfintilor Apostoll Petru

si Pavel. 276.
Pavel Diaconal, diva. el Patavie vorbeste de Gotthii. 260. In Mistelana

Patavie. Vecli Petavie.

todoxii trimisi in exil. 313. Foca

e primit i incoronat in Tarigrad
de patriarchul loan. 331. Justinian
la 694 daduse ordin s orn6re pe
toti Tarigradenii incepand de la

el spune ca Domnul Visegothilor

pe timpul lui Valens era Fritighernis. 262. In Cartea 14 spune &A
Hunil ail trecut in Trachia, Illiria
si Machedonia. 283. in cap. 16 vor-

grad Teofilact feciorul lui Roman

Lacapin 357. Patriarchul Fotie 0

besce de lupta lui Aetie cu Attila.

288. La anul 473 scrie Pavel Diaconul c Olivrie s'ail incoronat
imparat la Ravenna. 292. In cartea 17, cap 52 vorbesce de omorirea copiilor lui Mavrichie. 331.

crestinarea Rusilor. 373, 374. Mihail

In cartea 18 spune ca Iraclie la

Calinic patriarchal. 339. Cearta

dintre Ignatie i Fotie. 353, 354.

Pe la 941 era patriarch in Tari-

www.dacoromanica.ro

762

IND10E GENERAL

662 a plecat cu ostile asupra lui

Hosroe. 332. In cartea 19 istorisesce ca Serachnii 7 ani at Pnut
Tarigradul inconjurat. 337. Explicd
numele Copronym. 345. In cartea
13, cap. 32 verbeste de Constantin
si Irina. 348.
Pavel Piasinsehie episcop de Premisla

prin Bosnia de azi. 384. Le mai

zice

Pazinii. 384. Voivodul lor

Tatu se scOld contra impdraPel.

387. Isi pdrAsesc tara i pradd
Thrachia, pe multi dupd rdsboi if
asiazd in Moglina (Paz. Moglinip).
391.

spune in Istoria sa e spre mi-

PAdurea Ngrli. Pada' aci pustiesc Unuurii. in 955. 358.

azd-zi de Nistru este Moldova care

PAgAnAtate. LaslAti Metz rugAciani ca

mai inainte s'ar fi chemat Dachia

oi cd sunt latinl dup graiul bor.
160. Spune Ca Moldova, de multe
ori a fost supusa Lesilor. 175.
Pavel Stintul a propovaduit la ceta-

s Invingd pe Huni socotind c

nu are putere SA se impotriveascd
la atata pdgandtate. 148.
PfigAneasea PAganeascd ldcomie. 107.

ScrisIrile profane (pdganesci). 169.

nipe 'afirmd acsta. 160. Corifeir

Apostolilor. 164. Epistola lui chtre
Evrel, inteleppi lumel, o pun intre

Tdtarii Crd.mului umplu cu robil

lesestl t6te tdrile pdganesci pada.
la Egyget 175. S'ail atitat rsboiul
Hunilor care rernasese in cca mai

apocrife. 172

denainte a lor pdganeascd lege. 383.

tea Nicopolis din Gre Pa. 157. Sar-

scrie din Omiros despre

Mania. Despre cel ce muriail in

pregdtirile resboinice ale lui Priam.

91. A scris lucrurile in tamplate cu

Mina Cum s'ar face din pdgani,

Pavsanie,

sute de ani inainte de el. 299.

legea pdganiel si a idolatriel. 195.

Romani. 86. Copiii Romanilor n'aii

Pazarorp,locul unde s'a incheiat pace

fost dap zeciuiald la pdgani. 107.

intre Turd si N6m0. 69.

Pazinachil, numele Pecinighilor dat
de Greci. 365. Acest nume Vat

Lasldir i pdga.nul Batie. 143. Bonfin despre Lasldu i Uni. 146, 147.

dupd Pozina zice Pevcher, 365, in-

Theodosie a fost ldudat si de istoneil crestini si de cel pdgani. 258.

Theodosie a murit in acelas an in
care a biruit pe Evghenie Tiranul
pdganul, scrie Hronicul Alexandrin. 272. Veacul X a fost fericit
cu intrcerea crestinilor la pdgandtate. 374. Impdratul Constantin

sotindu-se cu Schythil

i Turcil

a prddat Trachia. 370. Ail ndvdlit

de cloud ori in inpArdtia rAsdritului.
378. Vin cu Ghenghis in impdrAtia
rsdritului. 381. ImpAratul presupunandu-i cd sunt necinstip il go-

neve, el se due la Moscali, dar

Ndvdlirile pdganilor Mari. 224.

mai tarziii yin iard. 381. Mai tfirzifl

Ducas se rgd la D.-defi pentru

se lupt cu impdratul, care este

invins, dar in curSnd ii bate si

mrtea Tdtarilor, iar remAsita pdganilor i se inchind. 384. Vladislav

dupd ajutorul trimis de D.-deil bate
pe pdganil Busurmani. 457.

fac pace pe trei aril. 382. 'S'ail

luptat cu impdratul Isachie Comneno, dar a fost invinsi. 382. Ail

rams in Machedonia dandu-le loc

PApAse Cat a trAit Pius al II-a in

scaunul pApdsc. 116.

www.dacoromanica.ro

763

1NDICE GENERAL

Pilpriste, intrce lum Gotthicsca a

luI Pretorie. 178.
Parintele patriei, nume dat lui Traian; se mentioneaza intr'o inscriptie gsita la Galati. 162.
Parcalabul. Teodori Parcalabul a ga.sit o monedd la Gherghina langd
lati. 162. Vedi Teodori Parch.-

Pentapolis, facea parte din imperiul

labul. 248.
Peceril, popor supus de Svetoslav 372.
Pecinigliii i cu Polovtii sunt vraj-

lui Constantin Mare le. 242.

Pentecoste. In diva de Pentecoste more
Constantin Nicomide. 246.

masi imparatiel Romane. 18. Se

trag din Gothil din Litfania si a-

Periclis, birueste pe Arhidam. 176.

Perinthul, e apucat de Tatari. Turcil
Ii numese Iregle. 432.
Permit, popor slay supus de Svetos-

poi pe priga. Nipru a locuit. 362,

366. Fiind vecini cu Moldovenil le-aii

imprumutat limba. 363. Mu lt vreme trebue s fi trait cu Moldovnil

pand sa le ia i limba. 363. Ei suit

din nmul Schytilor regall dice

Chedrinos. 364. Ail cuprins: Ocrania, Pocutia, Moldova, Bugiacul si

locuri din tara Muntensca 0 Ungursca. 364. Tel cu Polovtii ail

esit din Timbrii si s'ail asezat pe
la Droghicin, dice Bilschie. 364. Tel

de acilea de catre oti1e trimise de

Irini. 348. In el fug domnii Greci.
423. Pe Grecii de aci, Joan Alexie
il face sa umble mai plecat. 424.
Aci se afla Marhion. Se mal numeste Mora. 428. A fost ocupat de
Latini. 466.

lay. 372.

Persesci. Hosroe, nm de imparati

persesci, la Hronicul persesc Mirhondi, se chm Husrev. 332. Iradie bate &tea persasca in a. 623.
333. Istoricil persesci spun ca Suleiman ah ar fi esit la anul 611
de la Muhamed. 436. Derbend, ho-

tardsce imparatia russcal cu cea

persasca. 438.

si cu Polovtii s'ail asezat la Vos-

Persia, despartaa de Ta.tarime prin

forul Chimeric, zice Bilschie. 365.

Pecinegil si Italia. 367. Metigan,
domnul lor, se botzii. 373. Au na-

Cavucas. 60. Pan aci a ajuns Ale-

vlit in imparatia de rasdrit, dar

aii fost respinsi, mai tardiii navalesc Mil. 378. Vin cu Cheghenis in

imparatia rdsdritului. 381. Cad la

pace cu imparatul Bizantului. 382.
Dail ajutor lui Boles lav. 385. Tel
n'ar fi avut de unde sa-si arnestece
Ihnba cu cea Romansca, daca Ro-

mann wail din Rain tocmal sub

Vladislav. 444.

xandru cel Machedon. 88. In hotarele el fu ucis Pint) Arabul. 707.

In ea dobandesce biruinte Iustinian, prin hatmanul Velisarie. 314.

Iraclie a stat 6 ani aci. 334. Genghiz infr cu oti1e mai. In interiorul el. 436. E stapanit 12 ani
de Genghiz. 437. Genghiz Han o
cuprinde pe la 611. 439.
Persida. Vedi Persia.

Puterea lor e micsorata de

Turd. 19. In sfanta istorie se pome-

Pelaghian, eretic, era Zenon. 296.

Pelagbie, eretic. 296.
Peloponisul. 90. Sub stapanirea Tanigradului. 106. Sclavonil stint scosi

neste de nmurile Gog si Magog

(de pre care lua.nd Persil numele,
le dic Cinmacini. 58. Ce spune Irodot

despre rdsbtiele lor cu Grecii. 59.

www.dacoromanica.ro

764

INDICE CENERAL

180. Mndria i impdretia kr, ornduiala cerscd o sdrobesce. 170.

norocit al lui Iulian, ii face se se

ridice asupra Romanilor. 254. Pe
timpul lul Valentinian, iei pre-

Au fost betuti de Avrelie, Severus

Alexandru, 206, si de Gordian. 207.

dze Armenia. 254. Air avut impe-

In contra lor era sd plece Vale-

scrie istoria imperdtiei kr. 299. La

505 sunt betutl de Anastasie. 312.
El ad fost betuti de &etre Mavri-

Parthii le supusese imperdtia. 105,

rian Lichinie. 210. Robesc hotarele

Impriei romane i pustiesc tot,
dupe.' cum scrie Avgustin, pe Vremea luI Valerie si a lui Gallienus.

210. Valerie in al 7-a an al impd-

sale, merge in contra kr,

dar e bdtut i prins. Sapor, impdratul Persilor, omra. pe Valerie.
211, 216. Puterea lor crescuse pe
timpul lui Avrelian, i acesta ca
1.461

se-I invinge, retrage ostile din Dachia. 216. Asupra kr merge Avre-

Han la anul 274 d. Hs. 221, 223,

225. Probus vrea s mrg asupra
lor. 230. Avrelie Carus merge asupra lor cu ostile stranse de Probus, il birueste in Mesopotamia si
le ia cettile Ctesifontul i Selevkia.

rat pe Iezdegherd. 275 Herodat

chie, Hatmanul lul Tiverie. 326, 327.

El coprinseserd Ierusalimul, Egiptul si Alexandria, ajunsese pane la

Halchedon. 332. Hosroe este imparatul lor. 332. El air fost betuti

de Iraclie care a stat 6 ani, de la

iel el ia sfenta Cruce. 333. El ati
avut de imperat pe Sirois care face
pace cu Iraclie. 334. In partea 1111'1)5.'1%061 kr, ese Genghis Han. 436.

Imperetia lor e sdrobite de Genghiz Han. 437, 439.

Persliasea putere, n'a putut birui nmul tteresc. 21.
Pete, hatman, pe care Batie ii trimete se prdeze Silesia, si Bohe-

231. Armentarie bate pe Per* si

ia in robie pe imperetsa, cu sore

mia si bate pe Ducul Henric.

iel si en copiii. 232. Diocletian intre in triumf in Horne, pentru victoria asupra kr. 232 Aveati imperat
pe Sapor. 246, 250. Incep se cake
hotarele imperiului lui Constantin

Peter, domnul Bulgarilor, se incuscreste :eu Roman. 357. El e dupe.

Simion si in timpul imperatului

Marele Acesta merge asupra kr

in Asio,,, 246. Dupe resboiul cu iel,

Paravat se giurueste se dea pe

449.

Nichifor Foca. 369.

Peter este trimis de Mavrichie in locul lui Priscus, insd la o vinetre ii

rupe un picior si este chemat inapoi

i trhnis in locul lul iardsi

crestinl Jidovilor. 252. Paravat cere

Priscus. 328. El are porunca ea se

ajutor de la Arsachie, craiul Armenilor, contra Persilor. 252. La

anul 363, Paravat porneste contra

ierneze pe pemetttul inimicilor. 330.

Impdratul Mavrichie de a doua po-

lor. 252. Paravat le ia cetatile. 252.

Cu ieilse apuch Paravat la resboih,
dupe ce pune estile sub Ctesifont.

Jovian care urmze lui Paravat,

face pace cu iel. 253. Resboiul ne-

runcd lui Peter. 331.

Peter, domn al Bulgarilor, si-ad rscumparat volnicia sub imperatul
Constantin Monomah. 380.

Peter, fratele lul Stefan, feciorul lui

Stefan-Vode, ail avut resboit la

www.dacoromanica.ro

765

INDICE GENERAL

6867, in codril Cosminului. 483. Se

dovedeste din istoricil lesesti. 483.

Petar, sub comanda lui s'aii rsculat

bulgaril, earl eratt supusi de Vasile
Bulgarocton. 379 A putut cal:Ma
independenta, oice Chedrinos. 380.
Petar, gonit din scaun de linguri se
intOrce cu ajutor de la Henric
11 ocupd. 380. Dupa el vine un
Andrias. 383.

Petar fratele lui Asan. Vor s capete

independenta Bulgarilor i Vlahilor. .
400, 401. Punndu-si in cap cornil
de aur, si in picire ciobtite rosil,

inconjura cetatea Pristhlava. 402.

Se retrage peste Dundre. 403. Cand

voia s prade pe langd FilippopoRs, era gonit de Constantin. 408.

La el trimite Alexie Anghel, soli

de pace. 411. Cu el fusese soti

Misil s't Bulgaril. 412. Vrea sa prinda

pe Than care omorase pe Asan.

412 El femne singur stapan
ia sot la sthpanire pe fratele s6a
Joan, dup fuga lui Joan Alexie
din Tarnov. 413. El e biruitor asupra irnparatiei de r6sarit. 413. Cand
el se viclenesce, Hris face asecremint cu imparatal re' saritului 414.
Petar Alexieviel, imparat rusesc, potoleste rdsclele Lesflor. 176. Pune

din no pe tron pe craiul Saxonese care fugise de la tronul Lesese de fricg Sfedului. 176. Bate pe
Carlus, craifi sfedesc, la Lesnoe si

la Poltava, targul Ocrainel Caza-

Petal. apostolul. Biserica lui Petru si

Pavel din Roma. 276.
Petal. Sehiopnl. De la Dragos-Voda
pant& la el vorbeste in vechiul chro-

nic moldovenese 470.

Petayle (Patavie).

Istoric de nm

francez. 12, 51. Vorbesce despre

Traian. 105, 154. 191. S'a ndscut si
a crescut in Franta. 177. Vorbese
despre Adrian i Antonia Piul. 199,
200. Despre Filip Arapu1.0 208.
Despre anul 251. 209. Patavie despre Gallie . 210. Patavie despre
valerian. 211. Despre Avrelian

225. Pentru anul 304, Anonim in

Petavie. 233. Anonim, la Patavie
despre vremea lui Constantin cel
mare. 245. Patavie despre Gotthi.
260, 261, 262, 263. Petavie despre
lupta dintre Stilihon i Radagaizus.
274. Petavie despre Alaric. 276. Petavie despre Huni. 282, 301. Peta-

vie despre Zenon si Leon. 293.

Petavie, dupd aratarile din istoria
lesasca. 324. Despre gIraclie . 334.
Despre Constans. 336. Despre anul
698. 340. Despre Justinian. 341. Despre Leon Isavrul. 343. Despre Nichifor. 352. Petavie ca .isvor. 361.
Despre anul 1053. 382. Despre Ma-

noil. 391. Despre Andronic. 392.

Despre Isachie Anghel. 396. Despre anul 1203. 420. Despre Ioan
Alexie i Balduin. 426 Despre Gen-

ghiz Han. 436. Despre Batie. 447,

451.

cest1.176. Cuprinde marginilemrii

Petavius. Vecli Petavie.

Ca spiii p and la tara Ghilionului. 438.

Petralifil. Famine straina, primit in

Petal. Alleman, al 2-a oral unguresc,

feciorul lui Gulielm, nepot al lui

$tefan. La 1034. 442.

Petar Alleniau al 2-a, al 4-a crai ungun, la 1044. 442.

sinul Romano-Moldo-Vlahilor. 25.

Petron a fost trimis la domnia Cramului, de catre imparatul Mihail.

353.

Petronie, cardinal, spune in respublic,

www.dacoromanica.ro

766

INDICE GENERAL

ca episcopul Evsevie a botezat pe

Petra-Todd. In cantecele de sub el se

de-o limba en Moldovenii i Muntenii, spune Halcocondilas. 157. In

el locuesc Vlahii spune Halcocon-

pomeneste de vadul de la Mu-

dilas. 398. Vlahii de aci sunt Co-

Constantin Mare le. 247.

cita. 241.

Petza, hatman, bate pe Ghepidi earl

se aliasera. cu Bolgarii i intrce
imparatiet Rsritului, Parirronia
despre Sirmion. 311.
Percher, zice Ca Bozirni este numele
Pecinighilor i ea' Grecii Ii numesc
Pazinachl. 364, 365.- Zice ca numele
de Pazinachi 11 ail dupa Pozina. 365.

Peveldi se unesc cu Herulii, Gotthii

Schytil, pe vremea lui Gallian,
facend 6000 vase aprpe de Nistru,
O

trec cu 320,000 meni pe langa Tornis i Marchianopolis i intr in

Misia, unde II bate de 2 ori Claydie. 21?. Sarnitie spune c aci era
scaunul Ostrogotthiior, dar istoricii

Geografii zic ca nici Gotthii

lid Ostrogotthii 1111 a avut asezamint aci, afara numal dupa ce
i-ail gonit Hunil. 261.
Peveehin, munte, de unde incepe hotarul Valahiei. 126.

Pevrie Saturnia, e mentionat intr'o

inscriptie gasit la Galati. 161.
Pleolominii, ast-fel era numele de fa-

milie al lui Eneas Sylvius. 115.

Pictii. Pe timgul lui Valentinian, iei
pradeaza Saxonia. 254.
Piefighil, in Dachia, inainte de Dachi.
68.

tovlahii. 398.
Pirgonovorile, zidita dupa Traian. 322.

Pirgul, zidita dupd Traian. 322.

Pirinei, Gaison e trimis de MagnenVie la muntil Pirenel unde orneira
pe Constans. 248.
Pius al II-a. Nurnele lui Eneas Sylvins, cand a ajuns papa. 115, 116,
117. Scrierile lui. 115, 116, 177, 123,
125, 197.

Plachhlia, sora lui Honorie i Arcadie,

robit de Alaric este data de nevast lui Athaulth, spune Petavie,

276, altil spun ea ea s'a:cununat cu
Athault in forul lui Cornelie dupd
mrtea luI Alaric, 276, inatusa lui
Valintinian urmeaza irnpreund cu
el la imparatie, dupa mrtea fratelui sell Honorie. 276. In timpul
lui Valentinian i a mhtusei sale

Plachidia se fac mai multe descalecaturi de Crail din nmul Varvarilor. 277.
Plande. 89.
Plata pileatului, ea despletitura clorapuluI este. 206.
Platon. 10, 116. Zice ea sa nu folosim nurnai noug, ci i Patriei. 110,
179

Plavtie Yvseus consul cu Fulvius Flaccus al XIV-a. 121.

Pienta s'a numit orasul Sinenilor de

Plescora, cetate, unde a fost nascuta

catre Eneas Sylvius dupa ce s'a

Olga. 372.
Plie. Comisul ei era Doloic. 425,

ales papa. 115.

Pineal, cetate pe marginea Dunarei

zidita, spune Procopie contra nviirei Varvarilor. 154. Cetate zidid"' de imparatii romani 322.
Pindul, rniinte in care lacuesc Vlahil

426, 428.

gheograf pe vremea lul

Tiverie. 59. Ce spune el in cartea

Pilule, 55,

a patra. 63. Romanii ail numit

Dachi, pre Ghetil cari ati Milt de

www.dacoromanica.ro

INDIC& GENERAL

767

la Duare spre camp, 70, 71, spune

Porta osmansed a domolit nemul td-

Plinie. Tot el spune c tote nemurile

Ghetilor lacuese peste Dunkre, spre

faresc. 21. Cantemir a stat 22 de

ani la P6rta OsmandscA 436. Tatarn yin pe la Prta ce se cherna

chnipl. 76. Vorbesce despre podul

facut de Traian peste Dunhre. 83.
Plinie eel tanar, vorbeste despre Nerva

Traian. 80. Despre instructiile

date de Traian mai marelui Pretorului. 186 Mind deregatoriii in
Bithinia intreabd pe Traian ce sd
si

facd cu crestinii, 193, la care Evsevie zice eh Traian a respuns c

s ii lase in pace. 193 Spune ca

Rodana. 449.

Perts de Fer. De ad pena. in Tisa e

Olatul Temisvarului. 68.
Pocutia. 67. A fost coprinsa de Pe-

cinighil 364.
Pocutia Ruseaseil. Prin ea locuiaii TAtali. 407.

Podclasia, parte din TritOrimea Europeana. 61.

Romanil au numit Dachi pe Ghetii

din Dachia Veche. 305.
Plistinis, avea fecior pe Menelaos. 91.

Podgoria se 4ice acum la tractul 01.

Plotina impdrteascd, sotii lui Traian, mijloceste pentru venirea lui

Adrian la imphratie. 196.

145, se intinde intre Nistru Zaporova. 264. Prin oa locuiati Ta-

Plutarb, filosof i istoric, vorbeste de

Titeron. 87. Unil ii fac revarsat in

Podurile sa Ponds, zidit de Traian

la capatul despre Dachia al Podului, zice Procopie. 155, 322.

sine. 173. El ar fi spus neadea-

ruri in istoria scrish despre Alexandru cel Mare. 173. Plutarh in

vita lui Traian. 186, 193. Dupd
400 ani a scriq istoria lui Filip si
a lui Alexandru. 300.
Poet. Vecli Poetic.
Poeta. Vecli Poetic.
Poetic. Catastihul Poeticilor, Filosofilor, etc. 53, 54. Ce scrie Ovidie
poeticul pentru Pont si Roma ; si
Oita lui. 63, 67, 72, 117, 121, 122,
128, 130. 1;:leii Grecilor dupd basnele poeticilor. 89. Ceta poeticilor.

tului. 286.
Podolia, lard in care locuiail Comanii,

tarii. 407, 418.

Pogava cetate in al 4-lea tinut Totrus. 474.

Pogonattos,l-ati poreclit pe Constantin

fiul lui Constans. 336.

Polanil (11o)kiot) sa Lesll, mArginesc
Moldova la Nord. 126. Slovenil cari

s'au aseclat pe apa Vislii s'aii nu-

Ovidie poeticul despre marginile

mit Polane. 324.

Pole. Despre esolul polcului al lecilea
avgustesc al fretnilor.v 161.
Poliaeliii s'ah numit Slovenii ce s'au
aseclat pe apa Vislii. 324.
Polianil, s'ad numit Slovenil asezatl
pe apa Vislii. 161. Afl fost supusi
de Svetoslav. 373.

Dullard.. 230. Martelus poeticul des-

Polliou. Vorbesce despre uciderea

pre lupta lui Prornotos cu Gru-

lui Gallian. 212. Serie e lui Clay-

tinghil. 271. Despre Omir, Domnul

Poeticilor. 299. Cuventul poeticulul

die ii urmeaza fratele sell Cfin-

Felix, quem aliena faciunt

Polonia, din ea a purees la Jerusalim, Conrad. 18, 390. E data

172. Ce scrie poeticul Clavdius. 202.

clice :

pericula cauturn., 423.

thins, care a fost omorat. 213.

www.dacoromanica.ro

768

INDICE GENERAL

de Ghierai unuia din fratii sel. 437.

Polonii. Locurile kr, spun Calviz 4i
Petavie c le-ad coprins Sclavonii.

324. Slovenil de pe apa Tisel se

numesc Palonil i noi le zicena
Levi. 324. Crac este domnul kr. 340.

Po lortii aunt vrjmasi al impArktiii

Romane. 18. Cu Pecinighil a lo-

Pomponie linens Gretinus, din familia

Flachilor, consul cu Telius Rufus

la a. 17 d. Hs. Acestuia Ii scrie
Oyidiit de la Tomos. 122. Vecli Flac-

cus Gretin.
Pomponius Mela.V01 Pomponie Mela.
Pomponie Mela. 55. Geograf (a 47 d.
Hs. 59).

cuit intai pe la Nipru si se trag

Pont. Ovidit scrie stihuri pentru

din Go thil din Litfania, zice Bilschie.

362. Polovtii s-1 fi nurnit

Pont. 63. 117, 122. Cartea lui o numesce Pont, adick marea Ngrd,..

ffind-cd locuiail la campie, s'ail se

hrdniail cu vinatul. 363. Fiind yecinl cu Moldovenil a imprumutat

72. Ttaril pradd Ora Pontului.

limba kr. 363. El de un neam cu

Pecinighil se trag din Timbril si
s'at. asezat intil pe la Droghicin
al graiul lor dup cum zice Stricovschi este amestecat din romaneste, ruseste i lesesce, acestea le

Mona de Constantin, Pontul avea

cinci provincit 242. Ihor dupd ce

zice Bilschie. 864, 366. El cu Peelnighii Waft asezat la Vosforul Chimeric, spune Bilschie. 365. Polovtil
ilimba romfind. 367. Viteslaus voi-

vodul kr a gonit din Chiov pe

Zeslav. 385. Romanil n'ar fi putut
veni in ajutorul kr, nici Po lovtil
nar fi putut sd-si amestece limba
in cea Romaneascd, dacd Romanil
esail din Ramb pe timpul lui Vla-

223. Tdtarii la 276, lovesc Pontul

ii Chilichia. 226, 227. In imphrtirea

perde rzboiul Inti, strangend

din noii dste, lovesce in partea
Asiei, spre Pont. 357.
Ponte Sereum, ziditd dupd Traian. 322.

Pontiee. Despre podul fdcut pest bliIe Pontice. 194.

Pontis saii podurile zidite de Traian
la capdtul despre Dachia al Podului, vice Procopie. 155, 322.
Pontulul, lard. In ea fac pradd mare

Tdtaril, pe vremea lui Clavdius

Tatitul. 223, 226. Zonaras insemnzd drumul Tdtarailor, zice: Trecend apa Fasis, au intrat in Asia,
.

dislav. 343.
Poltava, targul Ocrainel Czdcesti.

unde Pontul, Cappadochia, Galatiia

si Chilichia au prddat. 227. Fdcea

Aci Pethr Alexievici bate pe Carlus, oral sfedesc. 176.

Pompel a fost consul impreund cu
In lie Chesar i Crassus. La anul 48
a. Hs. s'a certat cu Chesar si a a-

parte din craiia Asiel. 242. Avea

5 provinlii. 243. Cdtre Pont se indreptzd Iugor cu Rusii. 357.
Poporul romanesc pand unde se in-

vut mai multe rsbde cu el si in

tindea. 14. Poporul Romano-MoldoVlahilor e din ceated.1 Romani. 25.

cel din urm, anul 46 a. Hs. in Tesalia este bdtut. El fuge in Eghipet
unde impdratia Pothin i Ahilis

Adrian face pagube poporului roman. 196. Gallie Trebonianul, spre

rusinea poporului roman, dd bani

Hadmbil, din a cdror porunc e

barbarilor. 209.

omordt. 163.

www.dacoromanica.ro

769

INDICE GENERAL

Portius Cato a fost consul cu Valerie

Flaccus, la 193 a. Chr. 12.
Posidon, deul mAril, la Greci. 89.
Posonie, gseste vArsta de 46 ani peatru Milutin, in notele lui Grigoras.
481.

Postelnie. Curopalat ar insemna Mare

Postelnic. 326.
Pothin tinea imparAtia Eghiptului impreunA cu Ahillis HadAmbii si din
porunca Mr a fost omordt Pompel.
163.

Pototeltiastii. Familie venit de la Levi

25.

Potttlasanii, norod in Dachia. 67.

Porch's Cato. Veep Portius Cato.
Prta (le tier in Dachia. 68. De la ea
pAnd la marea Ngrd, pe malurile
Dundrii, i adi sunt Romani. 217.
Este pragul Dun Aril, impotriva
Turnului Severin. 236.

Pozina sail Pozinanie tinut din tara

lesascd dup care 0-ar fi luat numele Pazinachil. 365.
Praga, cetatea de unde a adus Gheiza
pe episcopul Adalbert ca s boteze
pe Stefan. 376.
Pravilele. Bando in Pravilele irnpArAtesti, despre numele Ban,. 469.

Prefeetul provincieiDarcomanior pte

fi Daco-romanilor, intr'o inscriptie
din Dada. 161.

Prelat Olatul. Asa se chiema odatd

Dachia. 65.
Premisla. Pavel Piasinschie Episcopul

de Premisla, vorbesce in istoria sa

List. 52, despre Moldova si locuitoril el. 160.
Pretor. Se gdsesce o inscriptie aflatA
in Dacia. 161. Traian dA instructil
mai marelui Pretoriului. 186.
Pretoriane. Polcurile pretoriane (adecai

de carte). 79.
Pretorie Mathel scriitor. 65, 73, 75,
76. Lungeste pe Gotthil, phna la
Sampson. 77. Pomenesce 5 cral la
Dachil. 78. Vorbeste in Lula Gotthilor, de Varavista. 78. Pomeneste
de Ghestiblind, al 3-a cral dac. 79.
LumA GotthicAscA a lui, o intrece
PApriste. 178. Spune CA mai multi
scriitori de pe timpul lui Commod

vorbesc de resbelul acestuia cu

Dachil l acsta el ad luat-o dupA
Julie Capitolin. 203, 204. El se silesce

sd. arAte cum cd Craiia Dachilor,

pe cari el Gotthil ii numeste, nu

Traian ci Hunii sh o fi stApAnit,

Pravoslarniel. Iulian Paravat a che-

zice CA Gotthil in Dachia alt stA-

mat din Surghiun pe Episcopii,

pinit nu numal pada* in vremile

lui Traian, cu care a avut cate-va
rAsb6ie si nu i-a putut supune i
ca Gotthii sd nu intre in imperifi,
a fAcut un pod peste DunAre, pe

Pravoslavnicii i Ereticil i i-ail

sfAtuit sd se impace. 251.
Preda Stambol Romftn, din Ora muntenscd, sotnicul tfirgului Harcov,
spune CA aprpe de Dundre in tara

care '1 pazia cu 6ste, ci pAnA in vre-

RomnscA, sunt niste ruine, pe

cart locuitoril le numesc curtile
lui Ler impArat, i cA in colindele
anului noil, se pomeneste de Ler
Aler Domnul, care ar fi Avrelie

mile lui Attila si a lui Balameber

cral al Hunilor, caril aft biruit pe
Gotthil i i-ail scos din Dachia.
279. Toti istoricil afard de el spun

Avrelian. 217.

ci de la balta Azacului si de pe

Predanisal, norod in Dachia. 67.

cA Hunil pe Gotthil nu din Dachia

inArginile M. Negre i-ail gonit ; totl
49

www.dacoromanica.ro

770

INDIC& GENERAL

istoricii dual de el spune ca Traian

ce-i vice Tagittevaric. 436. Povestea

a !dent podul peste Dunare ca sa

cu Lasl adaosa in predoslovia

hronicului lui Urechia. 453, 470.

pta intra mai usor in Dachia, caci

mai grai este de trecut o aph fard

pod de cat cu pod si pentru acest

cuvint Adrian a stricat podul de
peste Dunare, scrie Dion si Evtro-

Predoslovia letopisetului lui Misail

Simeon si apoi Istratie i DragosVoda. 472. Predoslovia hronicului
de la Dragos-Voda. 483.

pie. 274, 280, 281.

Prentulni cella mal mare. Se and mentionat inteo inscriptie dinDacia. 162.

de Dachi. 68.
Priscus, hatman al lui Mavrichie, este

popor in Dachia, inainte

clis i omorarea tatalui WI 91. Tri-

trimis in Thrachia contra Slovenllor pe cari ii bate si II scte afall din Thrachia 327. El a ernat

mite pe Antenor la Ellada sa cra

in Volohia. 328. El este chemat la

Priam, fiul lui Laomedonte, voeste

sd re" sbune praclile facute de Irasocotld de relele facute de Iraclis.
91. Pregateste cordbil i trimite pe
fiul s'ett Alexandru Paris, sd deva-

Tarigrad si in locul lui este trimis Pear, in urma Ii trimite iarasi pe el peste Dunare. El scte

steze Ellada. 91. E conduckor al

pe Hagan din Dalmatia. 328. El in

unire cu Comentiul bate pe Hagan,
care se retrage la apa Tisei, unde
el il urmareste i il bate din not'.

Grecilor din Asia, in rSsboiul Troian. 93.

Pridoslovia. 5. Cum pune Cicero fun-

damentul Pridosloviii. 6. Nu va
trece chipul si forma pridosloviii.
97. De ce scrie pridoslovie, la cincep:atm-fie cartilor. 49. Stapanirea

Romanilor in Dachia, - se arata in

Pridoslovie c e mai vechid de

cat a altor nmuri. 51. Urche

Vornicul in pridoslovia hronicului

s8U, vorbind despre numele Vla-

hilor, spune ca vine de la Flac.

113. Despre Sarnitie in predoslavie.
134. Pridoslovia de la Ureche, des-

pre basna cu Laslat. 136, 138. Pridoslovie la Hronicul vechimel Ro-

339.

Pristav. Severinul pte sa aibtt nunide de la vre-un pristav. 205.

Pristhlava, e incongiurath de Petar
402.

Prolms. Vecli Avrelie Probus.

Proclu mathematicul. Luat de Marin
Voivodul 1111 Anastasie, cu mestesug aprinde cordbiile lui Vitalian.
313. Anastasie i Procul Mathematicul. 314.

Proconsul. Onufrie scrie ca Fulvie

Proconsulul a avut fazboiii si biruinta, in Illiria, asupra Vartailor.

169. Urechia,
in pridoslovie, despre Dragos. 290,
325. Pridoslovia letopisetului slo-

121. Cand a fost Traian trimis proconsul, cu ostile. 193. Pe timpul

venesc. 324. Stepenaia in pridos-

proconsulul Romanilor Macrin. 282.

Procopie Chesarinnul. 56. Spune ca

mano-Moldo-vlahiii.

lovie. 357. Simeon si Missail in Pridoslovia Letopisetului lor. 366. Pri-

doslovie la cartea VIII. 395. Hog

Sadi, In predoslovia istoriei sale,

invasiel Hunilor stdpania Dachia

Velisarie se trgea din tarn Germaniel, care e intre Thrachila si

Illiria. :64. Vorbeste de rsboiul

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

Gotthilor. 76. Scrie ea pe vremea lui

Arcadie i Honorie Dachia au doban-

dit'o Gothil care facusera armata

in Italia. 132. El scrie ca Iustinian
tinea Dachia. 133. A fost secretar
la vestitul Velisarie Ipe timpul lui
Iustinian. Serie ea mai multi im-

parati a facut cetatl in Dachia

si pe marginea Durfarei. El scrie
c Dunarea este apr6pe de Dachia
si partea din drpta o stapanese
Romanii numind'o Dachia malu-

rs. Spune ea la gura Dunarel

ere' mai multe cetati. 154. Spune c
in partea Moldovil sunt mai multe
cetati intre care si Capul Boului, zidied de Traian. El spune ea Traian

a zidit podul de peste Dunare cu

ajutorul mesterului Apollodor Damaschinianul si a zidit 2 cetati la
capetele podului. El mai pomenesce
si alte cetati pada in fundul Schythiii
si peste Dachia. 155. Zice ea cetatea

771

200 mil Hunf, pe cari i-a pus in

Thrachia. 316. El spune c nu tOta
Dachia a fost stapanita de Varvari.

317. Spune ca Getthil tinead locurile de pe langa Sirmitt. 318. El

spune ca Iustinian a dat Herurilor,

locuri pe lng Singhidin.

819.

Spune ea' Longobardil mutandu-se

langa Ghepicli, se apuca de galceava. 319. Spune ca de la Herson

la gura Dunarel, e cale de 10 zile

320. El spune ca impratil Romani, ad facut multe ziduri pe

marginile Dunarei. 321. Vorbeste

de podul lui Traian si de cele 2

cetati zidite la capetele podului.
320. Procopie nu num6rd tote cetatile Id! Traian i pe ale lui Iustinian. 321, 322. El pomeneste despre cetati, facute in Misia Panonia
Illiria. 323. Spune ea cetatea Ulmiton zidita de Iustinian ail luat'o

este facuta de Traian. 205. Zice ch.

Sclavonil. 324.
Proinotos, voivod trimis de Theodoric
contra Grutinghiilor. 271.

Gotthii s'ad asezat pe tarmurile

baltei Meotis, mai departe de el

Prooroe. Saul Prooroc. 160. Pe cap

va prooroci in izvodul Apocrifilor

de la capul podului din Dachia

sunt Visegotii, Vandalii

i alte

pop:ire, cari mai inainte se che-

II writ, ea cum ar vrea sa glica

c numai de citit sa fie iar nu si

mad Schythii, 260, 261. Despre anul

374. 262. Vorbeste despre hotarele
Gotthilor. 267. Zice ca Vandalii cari

de creglut 171. Despre Moysal ma-

locuiad pe laugh' balta Meotis, din

dant. 300. Norodul

causa f6metei ail plecat si s'ad

rele Prooroc, care scrie istoria fa-

cerei lumei cu suflarea duhului

i Proorocii.
402. Anul 616 de la minciunos Pro-

oprit la apa Renului la Ghermanii

pe care asta- zl if numesc Franchii,

orocul Mohamed, iar de la Man-

tragand cu sine pe Alanii. 269.

pus pentru esirea lui Genghiz Han.

Despre rsboiul Persilor. 276. Despre Anthimie. 291. Despre Odoater

si Theodoric. 295. Velisarie n'a cu-

Propontkla tine de la Tarigrad pana

tuitorul Lumel 1220 este gresit

436.

uoscut and muere de cat pe a sa,

la Bogaz. 246.
Propontis, mare. 406. Latinil parasesc

zice Procopie. 315. In resboiul Got-

Tarigradul si se urea pe corabil

thilor, spune ca Iustinian a adus

mergand spre Propontis. 477.

www.dacoromanica.ro

772

INDIC& GENERAL

Proroeii. SAnt pu1 intre Apocrifi de

cdtre inteleptii lumei. 171.
Prosaeul e dobandit de Hris. 415. E
incongurat de Alexie Anghel, dar

nu ptc sd-1 ia, 415, el e lasat lui

Hris. 416.
Prosper, vorbesce de fuga lui Athanaric la Theodosie. 265. Despre 6stea lui Radagaizus. 266. Dupd el,

Petavie spune ca la anul 405 s'a

intamplat lupta dintre Radagaizus
pi Stilihon. 274. Despre a treia navAlire a Goti lor. 275. El spune ca

Gotthil cu domnul lor Athaulth

s fi intrat in Galia. 276. Formund

feciorul lui Marcomir s'a numit

Grath, cel Intid. 277. Vorbe0e de
L Aetie hatmanul Apusului. 278. Des-

pre nvalirea Hunilor in Trachia.

283. In Hronic spune &A Attila a
omorat pe Irate-sell Vleda. 284.

avea inch' 0 pastor! bisericesci.

251. Valens trirnite pe Theodosie
care ia de la Gotthi provinciile i
tgrile Romanilor, pe cari ei le puseser la bir. 265. Solii Ghepidilor
venind la Iustinian spun intre altele: Dar Inca atate cetati, i atate
provintii mai sint supt stApAnir

vstra, cAte trebue s cercatl pi

alte ndroade s puneli intr'insele
s locuiascd. 320. In 602, Mavrichie scrie lui PetAr, voivodul,
s trch oOile in pantile Sclavonilor, cad mai bine sd se hrAn6scA.
slujitoril din pAmAntul neprietinilor, de cat din provinciile imp&

ratesci. 331. Provincia tfilippopoMann.' e data' in paza i stApanirea

lui Constantin, ce era vAr premare
impratului.D 408. Provinciile, cetAtile

i targurile Romanilor din

Attila se gAndia cum s nAvAleascd

Andel. 461, 473. Nichita Honiatis

in apus. 286.
Provineli. Vecli Provinfa
Provintil. Barbaril, dupd Theodosie,
apne provincil romane. 17. Nu se
cie in ate provincii se impArtea
Dacia, inainte de Traian. 66. Traian face Dacia, provincie. 83, 129,
151, 160 Leunclavie despre limba
romanscA, i numele Vlahilor, a
cror tard a fost provincie roma.-

spune CA Joan, craiul bulgAresc,

legAnd prietepg cu Latinii intrA

nscA. 159. 0 inscriptie relativA la un

43refect al provintiii Darco-roma_

nilor . 161. Tara Armenilor, voind

a fi considerat ca provincie romand. 191. Provintiile in care a

impartit Constantin imperiul. 242,
243, 244. Dachia a.fost in numerul
acelor pracincii. 243. Constantin
imparte pe Gotthi prin provincii.
245. Sub Constans, Dachia nu era
numal in numerul provinciilor, ci

in cate-va provincil grecesci. 466.

Prus fratele lui Augnst care a stApanit la Madboroc 0 a dat numele

Prusiei. 371. Runic se tragia din

semintia lui. 372.

Prnsia, parte din TAtArimea EuropeanA, 61, 41 a luat numele de la

Prus. 371.

Prnsil all avut resb6ie cu Le01. 175

Prat. A inghitit multi Turd. 22. Ho-

tar al Dachiel. 65. Hotar al Orel'

Bastarnilor. 67, 68, 71, 78. Dachia

muntsd trecea de el. 69. Hotar al

Dachiii vechii i dad. ar fi fost

trecut de Gotthi, Iornand ar fi

Uncut vr'o mentiune. 264, 269, de

la el unde la Galati dA in DunAre
pi pAnd in M. NeagrA sunt 500 de
mile Italiene0i 269. Bulgarii sall

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

773

imparatiei Romanilor, supt Mo-

oprit peste Prut, spre Nistru. 302.

Intre Valahia mica. si Prut si intre
Prut si Nistru, era Valahia mare.
305. Bonfin spune cal o parte a
Dachiii coprins intre Prut, Nistru

narchie. 163. Publica Romanilor

din Dachia. 337. Zenon se ingrijesce putin de grija Publicai. 293.

Romanil din Dachia pe locurile lor

si Dunare se cheamd Moldova. 346.'

traind, Publica deosebith si-aa legat.

De la el se trageaii la munti Ro-

338. In timpul lui Constantin Ro-

manii, cind navaliail barbaril. 463.

De la el in colo locuiat Mari. 466.
Psevdoprolitul Muhammed. 326. Pupa
Iraclie strdbate in imperiul roman

manil din Dachia si-aa fkut Publica. 348, 351.

Pulhiria sora lui Theodosie, and era

de 51 ani, ia pe Marchian Thracul.

dascalia lui Muhammed psevdo-

288.

profitul. 334.
PtolomeA Geograf. TJnil il iaii in ris.

Pastille Lyviii. 88.

173. Pupa el scrie Sarnitie despre

locurile pe earl le ocupaii Ostrogotthil si Visegotthii. 261.
Pablica. Venetiand a suferit mult de
la Turd. 20. Cum a asedat Traian
Publica. 81. Impratul Ramului,
and ail sttut la impardtie, sail de
build voe, sail de la Publica silit,
a jurat sa nu condamne pe nimeni

Pyreneii, muntl. Pand aci merg cu

Pusurii, parte din Dai. 74.

prdzile, Ghermanil Frantet, pe vremea lui Gallienus. 211. Aci petrecea Constans si aci fu omorat
de Gaison. 248.
Proclu Mathematical, impreund cu Ma-

rin Voevodul lui Anastasie, aprind

cu niste oglinzi, flota lui Vitalian.
313. Lui il cere Anastasie sa.-1 fac
o casd contra fulgerului. 314.

mrte. 137. Julius Caesar a

supus mai intdi statul Publicai,
la

Q.
Quidquid Graecia mendax audet in historia. 171.

QuadiI. Vedi Cvadii

R.

Rab, apd peste care treceafi Varvarii,

400,000 de omen!, spune Zosim,

mergand spre Dunre, zice Sar-

safi 200,000 de omen!, spune Orosie

nitie. 240.

si Martelus a navalit in Italia, 266,

274. Este omorat de Stilihon voevodul, in muntii Fesulanti, Despre

Rabie luna, in care s'a nascut Muhammed. 396.

Radagaizns domn al Gotthilor, ruda

cu Fritighenis, el cu armata. de

acsta lupta, scrie Petavie dupd

Prosper, a a fost la anul 405. 274.

www.dacoromanica.ro

774

INDICE GENERAL

Radu. Tode Negritl. La ce an s'a intemplat inturnarea lul in tara Muntensca. 50. Domn in Muntenia.
305, 474. Dup numele lui, Turcii
numese pe Munteni Cara-Itlac

Vlah Negru. 307. Pentru cd el a

venit din Ungaria, Grecii numesc
pe Vlahi Ugro-Vlah. 307. Inturna-

rea lui Radu Negru in Muntenia.

461, 463, 466, 475. Hronicul care
incepe de la el. 469. Se va vorbi
pe larg de el. 465. Banatele din
tara romaneascd erail mai inainte
de el. 468. Banil de la Olt, Basarabestii, i se inchina dupe. descdlecare. 469, 470. A pornit din Halaos in Muntenia. 474, 479. El ar
fi domnul a cdrui fate.' spune Grigoras ea ar fi luat pe craiul Sdrbesc. 482. Esirea lui e pusa de
Hronicul Muntenesc la 6798 de la
Adam sae 1290 de la Hs. Cu 23
ani mai in urma lui, Urche pune
esirea lui Dragos Voda, 483, cu 9
ant in urma esfrel lui, pune Niculal Costin pe Dragos Vod. 484.

Rainniiia, cral al iei se intituleazd

Andreas in diploma sa. 446. Asemenea Bela IV-a. 452.
Rama Bosna a fost supusa craiel unguresti. 469.
Rangave, acsta era porecla lui Mihai
Curopolatis. 362.
Raosmond, domnul Sarmatilor piere

in fuga ce le-o da. Constantin la

321. 238.

RataehniI, in Ardel, nainte de Dachil.

68.

Rastaschnii, norod in Dachia. 67.

Ravarichil, rud cu Dail si Dachil. 73.
Ravenna. Aci se incoroneazd Maioran.

291. In ea se incoroneaza Glichirie, la 473. 292. Aci fuge Odoater

de la Roma. 294, 295 Theodoric

o incongierd i o bate 3 ani. Din
ea fugise neptea Odoater. 995.
Razatis. La 696 Iraclie are resboit cu
Razatis Hatmanul Persilor. 334.
Razatis hatman al persilor. 334.
Razivil ducul Litvaniii ia o fatd a lui
Vasile Vodel. 26.

Razivilil. Familie venita de la Litvani. 25.

Maud. Descalecatul Terel Rom anesci

de la Traian, impratul Ramului.

67. Dupd Nerva, ail stat la impe.
ratia Ramului, Ulpie Traian. 81.
Despre Flac, hatmanul Ramului,
113, 123, sail Roma, imparatul el
trimite lui Laslh talhari in ajutor
contra Mari lor. 136, 137, 138, 148.

Laslail cere ajutor la impratul

142. Sirnion cdlugarul
spune acelasi lucru. 144. Bonfin

Ramului.

nu spune de talharii trimisi din

temnitile lui in ajutorul ungurilor.
145. Vladislav in locul imperatului
de Ram, 149, a avut de imperat
pe Saver. 162. Traian impratul
lui, intemeigtorul Rom anilor. 199.
Cu impratul lui, se unesc contra
Hunilor, crail Gotthilor, Burgundilor, Franchilor i Alanilor. 288.
Din temnitele el ar fi adus pe Romani, Laslaul. 393, 366, 472 Impratul Henric al triil din Ram da ajutor lui Peter contra lui Aban. 380.
Rom Anil nu's venitl de la Ram pe
timpul lui Vladislav. 444. Povestea

cu talharii de la Ram. 448, 454.

Cruciatil de la Rodos, i Romanil
din temnitele Ramulul. 452. Causa
*rel. Romanilor de la Rain. 459
Rea, fica lui Numitor, e facuta yestare'. de Amilius. Face 2 copil, cu
Mars: pe Remus si Romulus. 366,

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

96. E supus la pedepse grele de

Amilius. 97, 98.

Reantine, satele unde a murit Vespasian. 165. Tit Vespasian a murit

tot acilea. 165
Referindar Cantilariuluix., in soborul
de la 13azilia, a fost Eneas Silvius.

ian, se aseclase la apa Renului. 350.

Respublie. Petronie in Respublic despre botezul lui Constantin cel Mare.
247.

Retimir Gotthul, mai marele ostilor,

omra, pe Maiorart. 291. Pe fata lui

o tinea Anthimie,

i Ritimir se

scla asupra lui. 292.

115.

Reghion. Alaric dupg ce prat:laza Ro-

ma se indreptza aci unde si more

voind s treacd in Africa. 276.
itenniL Davii-Renni Dupa mrtea
lui Gothofred se linistesc lucrurile
intre el i Friji. 350.
Remit cetate a fost jefuita de Van-

Retor, vei Ritor.

Riettolus. 51, 55. Spune ca Galerie
hatmanul, la 295, a biruit pe Sarmati. 232. In hronicul mare, spune
ca la 361, Iulian Paravat a deschis
capistele Idolesti i singur s'a fcut slujitor. 251. Teodosie i Alaric

276. Spune cd Unguril din Pano-

dali. 276.

Remus. De la eI vin Romanii. 85.

Stpanirea lui Enias pan la nascerea lui si a lui Romulus. 96. Fiul
Reel,

775

fdcut cu Mars, fratele lui

Romulus. Sant lepadati intr'o padure. 97, 99. Sant gasiti i orescuti de pastorul Favstus. 98. E prins
de Amilius i trimis ca hot la Numitor. 98. Acesta 11 recunste ne-

pot. 98. Iustin spune ca iel ail ridicat o cetate pe locul unde ail fost
gsitl. 99. A fost ziditorii impUrdtiel Romanilor. 366.
Renul, apa, unde yin Vandalii cu Alanil, de la Meotis.76. Pe apa Renului,
in Galia, a avut rsbe AvrelieSeverus Alecsandru 206. Aci s'aU oprit
Vandalii, spune Procopie Chesarnul. 269. Vandalii aft trecut Renul.
275. Clodie trece Renul in Gana.
277. Pe el este Colonia Agripina.
285. Pe el e asezata Licambria. 287.

Pada unde se inghiamand el, se

intinde Sicambria. 287. Trecandu-I
Attila, arde multe cethti. 288. Gothofred domnul Davilor, sail a Da-

chilor celor vechi goniti de Tra-

Ma, merg spre Austria. 282. Spune

eh Attila a murit la 455, la nunta

unei copile ce vrea sa ia. 289. El
insemnaza navalirea Sclavinilor la
548. 317. Imparatia lui Iraclie.334.
Spune Ca suirea i detronarea 1111
Leontie s'a intamplat la anul 696.

340. Spune in Hronicul mare cd

Romanil all femas in Dachia. 361.
Despre imparatul Manoil. 391. In
hronologie vorbeste despre crail
unguri 444. Spune ca Vladislav al

2-a a domnit numal 6 luni. 443,

445.

Rimlene sunt numiti Romanii de catre Sloveni, dupd numele Romei.

303.

Rinotinitos, porecla data lui Justinian

339.

Pince in ltinesce se intelege malul

sail trmul apel. 321.
PEnItictuv. Dachia din drpta o tin Ro-

manii care mdlurOsa se chma.

321.

Ritor. Titeron ascultase in GreOa* pe retori i filosofi. 87. Cicero

retoricul a vorbit pentru Flacons.

www.dacoromanica.ro

776

INDICE GENERAL

121. Pentru Sarnitie se pike Vice

cuvintul purtat intre retori : Ex

partibus aliquid, ex tota nihil.134.

Voroava retorilor ce face. 176.
Rodana san Rodna, loc unde Thtarii
sunt opriti de Palatinul Belii. Este
la hotarele Ardlulul i Threi Unguresti. 449. Aci thtarii inving
intrd in Ungaria. 460. Se mai numesce Rudivani tinut al Moldovenilor in Ardl. 473.
Rodopil, munti. 64. Se chmd acum

Capulit Derbent. Pada' ad se intindea Thrachia. 242. Pe langh iei

era Constantie. 419.
Rodost6111 sunt prAphditi de Mari.
432.

Rodostul. Para aci gonesc Vlahii pe

Rome!. 415. Turcii 11 numese Tecchirdagh. 415. Aci bate Joan Alexie
pe Theodor Vrama. 432. Pe locuitori II prpAdeste Alexie. 432.
Rodosul, posesie insular a Ellinilor.
90. Cavaleril de aci, vin in ajutorul
lui Bela IV. 451, 458, 473. Cruciatil

cut si crescut pe Romano-MoldoVlachil. 15. Locuitorii Dachiei de

acum sunt adelierati Romani, de
Roma cetatniz. 51. Cicero, intorandu-se la Roma, tine oracle Ellinsch inaintea lui Appolonie MiIon. 87. Cetate fondath duph Alba
Longa. 96. Fondath. cu 750 ani a
Hs., cu 42 dupg distrugerea Troadei

i pe timpul lui Ioatham din

Iudea. 199. In ea s'a mutat scaunul

din Alba Longa. 99. Numele sa vine

de la Romulus. 99. S'a numit imphrhtsa ceta.tilor. 104. Primeste

in triumf pe Traian i II ridic o
columnd. 105, 166. Din ea Traian
ia colonii pe cari Traian Ii trimite in Dachia. 111, 153, 190. Aid
trimite Ovidiii de la Tomos, scrierile sale, cdtre Flaccus Gretin. 122.
177. Triumful lui Fulvie in Roma.

121. Mid a stat Traian la imph-

de aci, sunt luati de Simion drept

ratia Rome!. 123. La 48 a. Chr se

face Cesar dictator. 163. Neron, a
dat foc Romei. 164. Ce spun scriitoril Greci despre mutarea scan-

Romanii de la Ram. 462. Cavaleril

nului impgrAtiei de la Roma la

de ad yin in ajutor lui Bela IV in

contra ducelui de Austria. 473.
Roilas donmul Schithilor in timpul
lui Theodosie cel tiddr, scrie Socrat i Theodorit, vine contra imphrhtiii si se apropie pada* in Thra-

chia, insh el este trdsnit i ostenii

sl sunt secerati de ciumA. 278.
Roma nmul, s'a mai numit Tarigradul. 241.

Roma, Vice Cantemir n'a fdclut lid

inainte de a TiteronD, nici in urma
lui un orator mai bun 6, 10. In

ea acli greil se pete deosebi Romanul de barbar. 11. Ea e de 763

an! inainte de Hrs. 13. Ea a nds-

Constantinopol. 174. Ce fac Dacii

dupd ce Taian se intrce la: Roma
in urma celui d'al doilea-rsboiii.
187. Intrcerea in triumf a lui Traian, la Roma. 189. Traian intoran-

du-se la Roina, lash in Dachia o

smh. de Oste. 190, 192. Armenii

erati. supusi Romei. 190. Traian

more in Syria pe cand voia sh se
intrch. la Roma. 191, 196. Duph
Nerva vine Traian, impArat al Rome!. 193. In Roma Traian a facut
minunate clddiri, i monumente,
in carele gstalpul, carile iaste si acum in Roman. 194. Aci ati fost aduse Osele lui Gordian. 207. Zidu-

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

777

rile iel sunt lArgite de Avrelian.

Roman, 530. Vine impArat in locul

219. In ea intr in triutnf Avrelian,

ducnd prinsd pe Zenovia, imphrdtsa. 220, 221. Avrelian plcA de
aci la 275 impotriva Per0 1or. 225.
Aci face triumf Diocletian i Maxi,

nit. 368. In vremea lui more Simion Craiul. 368. Sub el a fost
hatman Nichifor Foca care a luat

milan, pentru victoriile kr. 232.

Asupra iei vine Galerie cu Oste, ca
sii rsbune pe Sever. 233. De aci,
Constantin cel mare, mut scaunul

la Tarigrad sail Roma noud. 241.

Constantin marele, s'ar fi botezat
pe cnd era scaunul aci, de cdtre
Selevestru, papa', dice Zonaras. 247.

$i din ea vin representantl la sinodul de la Sardica. 250. Alexie,

dupA Stilihon, voevodul lui Honorie, merge pana la Roma. 266. Alaric, Domnul Gotthilor, ia Roma.
272, 276. Honoria, sora lui Valen-

tatAlui sAil Constantin Porfiroghe-

Critul 369. Feciorul lui era Vasile.

370, 374. CA sub impArAtia lui ail

venit Ru0i contra Bulgarilor, zice

Chedrinos. 372. Constantin, imparat la 1026, era fiul lul. 378.
Roman domnul Haliciului, se sclA
asupra Vlahilor, indemnat de Papa
de la Roma. 419. Avea rdsbie cu
Runic domnul Chiovului 0 Roman
prApAde0e pe TAtaril veniti in ajutorul lui Ruric. 419.
Roman hatman al Ru0lor merge cu
hatmanul Boris contra Bulgarilor.
369.

tinian, fiind gonita, indemna pe

Roman ora. c fondat de Romanil lui

Traian i se nurnia Forum,. Roma-

Attila sh ia publica impArAtiii Romei)). 282. Valentinian chmA pe

Roman Argliir vine ca impArat dupA

n orum. 471.

Aetie, din Gallia la Roma, spre a

mrtea lui Constantin fratele lui

se consfAtui in vederea rAsboiului

cn Hunil. 284. Vandalii pun mthia
la jumAtatea secolului al V-lea

Boman Moghenis. Traiul Romnilor

pe Cartaghin, vestita cetate protivnicA Romei. 287. La 456, Leon,

impratul rAsAritului, trimite pe

Marioran, impArat la Roma. 290.
La 472, de 0 Anthimie se inchisese

in Roma, fu prins i omork. 292.

Odoater fuge de la Roma la Ravena. 294. De la numele el clic Slo-

venil Romnilor (Rimlene . 303.

La anul 550, Gotila, domnul Gotthilor, o ia. 316. Papa Leon incoronSzA pe Caro lus, ce s'a numit Marele, Avgust i imptirat Romil .
349. Roman, Domnul Haliciului indemnat de Papa Romei, vine in potriva vlahilor. 418.

Vasile la anul 1032. 378. More otrdvit la anul 1034. 379.

de la Constantin Ducas pand la

Roman Dioghenes. 383. A fost luat
de bArbat i impArat de Evdochia.
384. In rAsboiul contra sultanului

Hasan cade rob. 386. I-a dat drumul cu mare cinste 0 mai tfirziil
more. 386.

Roman Lecapin, 311, socrul lui Con-

stantin, scte pe impArAtsa Zoi

din palat i ia el grija lui Constan-

tin fiul lui Leon. La anul 919 se

face Avgust 0 pre fiul sAh Ilristofor 11 tidied la aceeaci cinste, el se

incuscrSzA cu PetAr Domnul Bulgarilor. El iasA contra Ru0lor cari

VeniserA cu Jugor ca sa. inconjAre

www.dacoromanica.ro

778

INDICE GENERAL

Tarigradul si ii imprastie. *lard Le-

navalirilor. 19. Din ei se trag Ro-

topisetele Rusesti spun, cd el a

trimes soli ca sd card pace si cd
a pla.tit mai mult de cat Leon si

mano-Moldo-Vlachii 25. Sdngele de

Roman persistd la Romano-Moldo-

fratele sell Alexandru. Pe el Con-

Vlachl. 27. Hronicul va incepe de

la descalecatul Dachiii cu Romani,

stantin il sete din cinste imp&

50,

ratsca ei'l &Mug-di-este. Fiul lui,

Theofilact este Patriarh al Tarigradului, el a impardtit 26 de ani.

rati Romani. 51. Despre Romanil

care locuesc in Tara Romanesca,

356, 357, 358.

Roman Todd. Dintr'un Uric al lui,

soils la 6900 de la Adam sail 1392

de la Hs., spune Neculai Costin

ca a auzit de la Dositei Mitropolitul, anul venirel lui Dragos. 483.

El este al 6 domn dupd Dragos.

Dupd el e domn Stefan Vodd. 483.
Romanesc. Despre Julia si vestitul
poetic Romanesc, ce-1 zic Ovidius.

117. Purtarea rea a multor Dmne

el jiupandse Romane, cari urmall
pe Julia, nepta lui Avgust Chesar. 117.

Romanil. Traian dd inapoi Romanilor averile luate, de la el, prin dja-

curi de Dechebah. 9. AO cu
gred va nemeri cine-va ca pre
cel mai hiris Roman , din Varvari
sag pita alege. 11. Se vorbesce
despre (frurnsSfia i bivsugul taralor Rom anilor . 11. Scriitorii Grecilor i Latinilor marturisesc ca

sint acesti Romani, strdnepoti Ellinilor si eh din Troada s'ar trage.

13. Pentru eel hirisl Romani ail
clis Seneca d Uncle ail biruit Romanul, acolo all i trait . 14. Ayeclarea lor in Dachia. 15. Ail avut
lupte cu Polovtii, 17, cu Pecinighii.

18 Ei ail avut a face cu Carolus

Marele , cu Conrat al triil, cu
dLatinii ce luaserd Tarigradul, 18,
ei

impreund cu Secuil s'au opus

i va ardta ca aid sint adeve-

din descdlecatul el de la Traian.

57. Nu se scie cum a fost impdrlitd Dachia inainte de a o lua Romanii. 66. Ce spune istoria Romanilor despre loouitoril Mesiilor. 67.
Romanil < stramptzd hotarele Dachili. 68. Numirile date de el. 69.
Dion spune : Dachi, zice, eli nu-

mese pre acila, carii si el pre sine

singuri sa numesc, i Romanil
asia '1 chama . 70. Plinie spune Cd
Romanil au numit Dachl, pe Ghetii

de la camp. 71. Pre Ghetil din

afara Dachiii, tot Gheti 'I-ad numit.
72. Ce e Consul la Romani. 72. Istoria Romanilor inainte de Avgust
Chesar, vorbesce de fazboiul Ro-

manilor cu Ghetii, dar nu cu Dachit 72. Gum a fost craiia Dachilor

innainte de a o supune Romanii.
75. Cand ad venit Ghetii supt sciinta Romanilor. 77. Cum au Ina.nit, Flac, hotarele impardtiel Romanilor. 78. Ce spune Dion despre

razbolul lui Domitian cu Dachii.

79, 166, 167. Gum s'ad purtat Iulian

R omanil de sub comanda lui

in luptd. 80. Romanil dad bani
Dachilor. 81. Traian ii bate pe
Dachi, 81, si Romanii ii numesc
Datanul. 82. Al treilea razboit cu
Dachil. 83. Origina nmului Romanilor. 85. Romanil i cele-l-alte

nmuri. 86. Titeron spune ca tot

ce all Romanii, e de la Greci. 87.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

779

101. Romanil pun in randul Dum-

nilor. 166. Despre imperatiile cele

marl, ca cea a Romaoilor. 170. Tit

nezelor pe Rea. 97. Despre in-

Livie a scris istoria Romanilor.

ceptura Romanilor. 99. Romanii

si Troadenii. 102. Romnii sint

173. RAzbele Romanilor. 174. Despre scrierea istoriel. 177. Traiul

Romanilor in Dachia. 185, 196, 197.
Aseclarea Romanilor in Dachia 190.

Romanii sint din Ellini. 89, 99, 100,

din Romani. 104, 109, 125. Coloni-*

ile Romanilor. 105, 134. aRomanii
sint buciumii viii Dachiii nstreo.

Dion si Evtropie despre Traian.

106. Despre rAzbele cu Dachil.

193. Traian bate pre Jidovii, ce se

107, 113, 159, 187, 189. Unii spun

acsta, c Romnii sint din Ro-

resculaserA asupra Rornanilor. 194.

RAzboiul Romanilor cu Ghermanii
Catii. 199 Traiul Romanilor in

manL 153, 110, 111, 126, 127 Cei

earl nu admit cA RomAnii sint din
Romani. 113. Obicelul schimbdrei

numelui la hatmanii biruitori, ai

Romanilor. 118, 119. Povestea cu-

cerirei de cAtre Flac, a locurilor

Dachiel. 124. Ce spune Sarnitie
despre ei. 128, 129, 130, 131, 134.
Anastasie ad fost imp5rat in urina
aseclArel Romanilor in Dachia. 132.

Aetie a fost hatman la ostile Romanilor. 133. Tot despre venirea

Rornanilor in Dachia. 135. Povestea despre LaslAu. 138. ComaniRomani. 145. Despre retragerea coloniilor. 134. 150, 151, 152, 216, 217,

218. Ce spune Evtropie, 154, 160,

si Procopie. 154, 155. Lichinie, era

din Romanii din Dachia, spune

Zonaras. 156. Romanii, Dachii si
Misii. 156, 157. MArturisirile lui
Bonfin, 158, si lur Dlugos, 159, si
ale lui Orihovici. 159. Spusele lui
Pavel Piasinschie despre Romanii
din Dachia. 160. Nonie Mutian, a
fost consul, sub Septimid Sever,
impratul Romanilor. 161. Descdlecatul Dachiei de la Traian. 162,
181, 191, 198.

Monarsii Romani-

mai n'ainte de Traian. 162,

163. Sarmatil ad omorAt pe Fonteus Agrippa, hatmanul Romani-

lor

Dachia de la Marco Avrelie pAnd

la Commod. 200. Romanil i Crestinii. 202. Traiul Romanilor in Dachin de la Commod pAnd la Alexie
Sever. 203. Romanii in Dachia de
la Alexandru Sever, pa-n.5.. la Dechie> . 206. Gordian e numit Potolitoriul zarvelor Romanilor. 207.

Romanii in Dachia de la Dechie

pAnA la Valerian si Galien. p08.
Spre rusinea poporului Romanilor*, Gallie dA bani Varvarilor. 209.

Romanii in Dachia, de la Valerian

pand la Avrelie . 210. ReutAtile
intmplate impSrAtiii Romanilor.
211. Zonaras dA dovadA de locuirea in Dachia, a Romanilor pe la
265. 212. Starea puterilor Romanilor prin timpul lui Aurelian. 216.
Trecerea Romanilor din Dachia in
Misia i intrcerea lor. 219. Avre-

Han ii ridicA din Dachia, ca sh

mrgA in contra Persilor. Er ad
trAit neclintiti in Dachia, 177 ani.
222. Ei s'ar fi inapoiat in
Dachia. 222. Indata ce a incetat

221,

pricina pentru care Avrelian II ridicase din Dachia. 223. Ridicarea

lor de cAtre Avrelian, n'a fost veci-

thcA, ci scurth. 224. Ei ad Omit

iarAsi Dachia. 225. Din limba lor,

www.dacoromanica.ro

780

1NDICE GENERAL

Dachii ar fi luat o parte. 221. In

loc coprind Gotthil de la Romani.

zadar i-a trecut Avrelian Dundrea

267. Romanii in Dachia de la Gotthi

cad Ttarii n'ail prddat spre Evropa. 226, 227. Impdratii a avut
mult grijd de Romanil din Dachia. Ei ail tinut iard0 Dachia.
Cel locuitori in Misia sunt de un

pand la Arcadie i Honorie. 270.

Romanil in Dachia pand la Theodosie cel tank.. 272. Varvarii ai
Romanii. 273, 277. Romanil in Dachia de la Theodosie cel tindr. 275.

nein cu cei de dincce de Dundre.

228, 229. Ei sunt i astdcli locuitori
de la gura Dundril i pand la Prta
de fer. 230. Probus intrce imp&
rtiel Mr, cetdtile Ctesifontul 0 Selevkia. 231. Pe vremea lui Diocletian, se intampld multe r6scle in
impdrdtia lor. 232. Romanii in Dachia de la Constantin Hlorus. 233.

Roilas, Domnnl Schythilor se apropie de hotarul impdrdtiel Romanilor. 278. Romanil in Dachia

Romanil ere' tot in Dachia. 235.

284, 285, 286. Theodoric, Ghenseric

al Romanii. 287. Asupra Mr, voe0e

Pe vremea lui Constantin. locuiail

Dachia. 237, 238, 240. Dachia era
crdie a Romanilor. 241. Imperiul
lor era puternic pe timpul lui Constantin Marele. El ail putut locui
in acest timp in Dachia, care infra
in num6rul provintiilor lui. Cati-

va s'ail mutat in Misia, dar s'au

intors. 243 Romanil din Dachia nu

s'aii amestecat cu Varvaril. 245.

Romanii in Dachia pand la Iulian
Paravatis. 247. Episcopul Romanilor de peste Dundre. 250. Romanil
in Dachia de la Iulian pand la Valentinian 0 Valens. 251. Romanii
in Dachia de la Valentinian 0 Valens pada' la ndpada Hunilor. 253.
Romanil din Dachia i Varvaril.
254. Partea Schythiei de lngd Marea Ngrd. 255. Romanil i Gothil.
257. Romanii numiti Volohi, in Dachia. 259. Romanii, Aurelian 0 Gotthil. 260. Theodosie bate pe Gotthi
ia provinciile Romanilor, ce c.

cluserd in mainile lor. 265. Puterile Romanilor i Gotthii. 266. Cat

de la prima e0re a lui Attila i

pada la intrcerea lui in Schythia.
279. Traian fi podul Mout pentru
Romani. 280. Proconsulul Romanilor, Macrin, ndscut din Sevastia.
282. Starea Romanilor in Dachia.

s mrgd Attila. 288. Es biruitori

in rsboiul cu Attila. 289. Romanii
in Dachia de la Leon Thracul, pada'
la Zenon 0 Anastasie. 291,296. Roma-

nil nu prirnesc pe Odoater, pentru

cd Zenon le spusese sd primscd
oral pe Theodoric. 294. Oas tea Mr

era in Dachia. 295. Romanil din

Dachia se trag de langd Theodoric, &and acesta se viclenete contra lui Zenon. 295. Ei a rdmas in

Dachia, de la Traian, pn acum.

296. Titus Livius, Despre istoria Ro-

manilor. 300. El nu mai auliserd

de Bulgari, earl II biruesc langd
apa Zursa. 301. Tn hotarele ei ail in-

trat Bulgaril. 301. Pe el, intai in

Dachia II ve'd 0 le schimbd. numele, Bulgarii. 302, 305. Tot aa se
numesc i ali. 03. Hronicul Slo-

venesc spune Ca ei a

gsit pe

Slovenil de la Dui-0.'1.e. 303. Hronicul Slovenesc, le Vice Volohd.

303. Celor din Italia, le Vice Rimlene. 305. Pilmantul Mr, il numesc

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

Slovenil Volostle cala Zemle. 303,

304. Unele nmuil de Sloveni, le

clic Volohi. 304. El ail numit Dachi

pe Gheti, dice Plinie. 305. Volohl

sail Romani. 306. Dupa numele lor,
sail numit Muntenii, Romani. 307.
Numele Mr a fost schimbat in Dachia. 307. Romanii din partile Dachief se vor numi Volohl. 308. Romann in Valahia de la Anastasie.
311. Cu calarimea 6stei Mr, VitaHan supune Thrachia i Misia. 312.

Sub stapanirea lor, nu era Schythia. Cu 60.000 Romani ajunge Vitalian pand sub Tarigrad. 312. Ro-

manil in Volohia de la Justinian.

314. Cu iel II impreund armele

Variza, craiasa Hunilor. 315. Lor Ii
se da Gorda, crdisorul Hunilor. 315.
Gorda face juramant s fie cu credinth Romanilor. 315. Romanil ail

stapanit far% nici o grije la Bosfor. 316. Le era necunoscuta pe-

dpsa Bulgarilor de a trage in

tpd. 316. 'Se luptd cu Sclavonil la

Andrianopolis. 317. Hunil prddaii
adesea irnparatia Mr. 318. In std-

panirea Mr erail locurile de pe

781

Justinian cetatile facute de el. 321,

322. Imparatil lor au facut multe
map pe marginile Dunaril, i Romanil stapaneail Dachia, scrie Procopie. 321. Imparatia Mr, nu vrea
Traian s'o marginsca la Dunare.

322. Traian a umplut cu Romani

cetatile facute de el. 322. Cetatile
clidite de Romanil de demult, le
separd Justinian. 323. El sunt gonip din cetatea Ulmiton de cat-re

Sclavoni, iar in urm el gonesc

pe Sclavoni. 324. Romanil gonesc
pe Sloveni din Volohia. 365. Ro-

manil cel cari traiail in Volohia,

acel ail gonit pe Sclavonii de pe

marginile Dunarel. 325. Romanil

din Volohia &and gonese pe Sclavonil nu ail avut ajutor de la frup6ratie. 325. Multime de Romani

ail fost robiti de catre Artaban.

326. Romanil in Volohia sub Mavrichie. 327. El sunt biruiti de mai

multe oil de catre Hagan. 329.

Sub a lor imp6ratie era Schythia.
330. Romanil in Volohia de la Iraclie. 332. Ostile lor erail in Asia. 333.
Muharned cuprinde cetati a le Ro-

langd Turnu. 318. Procopie spuue

c Ghepidii MAI in robie pe Romanil din Dachia. 318. Sub stdpa-

manilor. 335. El sub Constantin

nirea lor a fost Dachia malurs

gi muntOsa, pe timpul lui Justi-

nare schimb nurnele in Volohil. 338.

nian. 319. Erulii intra in 6stea bor.

319. Solii Longobardilor spun lui
Justinian ca.' Ghepidii se lauda c

tin in robie pe Romani. 320. El

stpaneail Vosforul, 320, asemenea
marginea marii. 320. Sub stapani-

rea Mr, era Italia, Dachia, Illiria

Thrachia. 320. Sub stapanirea
lor, era Dachia malursa i mun-

Oa 321. Cu Romani populza

Pogonat au fost batuti de Bulgari.

336, 337. Romanil de langa Du-

Romanil din Volohia sunt turburati de catre Bulgarii. 341. Dupa

navalirea Bulgarilor eraii Rom anil
in Volohia, Cram i pe tarmurile
M. Negre. 342. Romanil in Volohia
intre Bulgari i Tatari. 346. De la
Constantin Pogonat i 'Ana la Con-

stantin si maica sa Irini, scriitoril

nu pomenesc de Romanil din Dachia. 347. Romanil in Volohia, pe
vremea lui Constantin, Nichifor

www.dacoromanica.ro

782

INDICE GENERAL

pada. la Mihail. 348, 350, 351. Sub

protectia Mr cer sa. fie Sirbil. 355.
Despre eel din Dachia scriitoril poprelor vecine seri, pe cand istolien nu pomenesc. 359. Asupra imp6ratiei br navalesc barbarii. 360.
in imp6rfitia lor navalesc barbaril.
360. N'ail contenit de a locui Dachia.

361. Tot un neam cu eel din Italia. 361. Traiul Mr in Dachia a fost
necurmat. 362, 363. Ca s'aii amestecat el in neamurile Pecinighilor
ei istoricii greceeti i ruseeti spun.
364. Ca fundator al Imp6ratiei lor

eel de intai a fost Remus. 366.

manii lui Traian a fondat Romanul = Forum Romanorum. 471.

Romano-Daellii. Varvaril fiind biruill
de Gordian, Romano-Dachii duceaii

un traig lin. 207.

Romfilio-Moldo-Vlahia. Sfaritul Hro-

nicului pentru vechimea RomanoMoldo-Vlahiel. 484.

Romano-Moldo-Vlahil. Hronicul lor,

1; cum va fi facut acest hronic. 9.

Comparare a acestui nm cu cele
lalte din uEuropa . 10. Inceputul
lor de la Traian. 13. Roma le este
mumd. 15. S'au luptat cu imperatii
Tarigradului. 18. S6rta Mr. 19. El

Romanii in Volohia de la Roman

cel ten6r, pand la Vasilie. 368. Calochir cere ajutorul Rueilor ca sa
se Lea impratul Romani lor. 369.

ail fost ca curl zid pr vartos

Ascold i Dir a venit contra Mr.

372. Oeti le Mr ail bdtut pe Bulgari.

a fost de la Traian. 24. El sint de

bun nam Roman. 25. Ail primit in

fao de barbari. 21. Bogdan face

pace cu Turcii. 22. intaila descalecatura a Romano-Moldo-Vlachilor,

374. De pe timpul lui Vasile Bul-

sinul Mr 0 marl familii straine.

garocton jail numele de Vlahi. 376.

Pazinazii le-at fost scoff dui:A ce
Wad creetinat. 381. Dlugo spune

25. Vredniciile Romano-Moldo-V1ahilor. 27. Cum se adresza. D. Cantemir, Romano-Moldo-Vlachilor pen-

c'ail trait prin Moldova. 384. Romanii in Dachia in secolul al XI-a.

386. Ail trait unde sunt i azi. 392.
Ca romani ar fi urrnaeii lor aduel
de Laslul din ternnitile Ramului,
spun cronicile ungureeci. 393. Din
iel spune Bonfin c sant ndscutl

tru Hronicul Mr. 49, 60. Predoslovie in Hronicul vechimel Romano-Moldo-Vlahiii. 169.

Romano-1/AL Cartea a opta din Can-

VIaliii. 399. Din el sant nascuti Romanii, spun& Bonfin. 423. inainte

temir arata traiul Romano-Vlahilor din Misia, Thrachia, Machedonia ei pand la Gre0a. 395.
Romanil. Cum Wail purtat fao de
eel ce '1 ail intratat. 18. Traian

de luarea Tarigradului de Latini

de la Romani. 441. El n'ail desca-

imp6ratul Romanilor. 77. Romanii

din Romani sint. 85, 104, 105, 106.

lecat Maramoraeul. 446. Romanil

de la Ram. 452, 458 Romanii dup
prada lui Batie. 469, 461. Drept
Romani ia Sirmon pe Cavaleril de
la Rodos. De la descdlecarea lor
n'ail eeit din hotarele Dachiel. 463.
Din el se trag Romanii. 464. Ro-

Romanii acestia sint tot Romanil

aduel de Traian. 109, 195, 162, 218.

Pdreri diferite despre origina Mr.

110, 111, 113. Povestea cu Flac. 124.

Ce spune Bonfin. 125. Cel earl 0gaduesc origina Romanilor din Romani. 127, 128. Spusele lui Sar-

www.dacoromanica.ro

783

INDIC& GENERAL

nitie. 129, 181, 133. Despre cel cari

toHi Slovenilor ramasi aci. 325. Raz-

spun ea Romanii nu's nici de la

136ele lor cu imp6ratii grecesel.

Traian, nici de la Flac. 135. 13ovestea despre eel trimil lui Las-

351, 376. Limba lor ail amestecat'o

Pecinighil in a Mr, all fost traitori
totdeauna in kcurile acestea. 363,

lau de imparatul Ramului. 144. De

la Ram, Bonfin nu spune nimicde iei. 145. Vopiscus, Jornandis,

Suida, spun eh' nu s'ar fi trdgand

364. El impreund cu bastarnii si

inovezil fondeazd mai multe ce-

din Romani. 150. Avrelian i-a scos

din Daehia i i-a pus in mijlocul
Misiii, spune Vopiscus. Sarnitie spune ca el nu se trag din Romani, ci
din Dachi i eh Romanil vorbesc
Slavoneste. 151, 152. Ail avut de
stramosi pe Romani. 153. Zonaras

368. El n'ail cumparat condeele

scriitorilor s scrie despre locu-

spune ea sub stpanirea kr a ramas Dachia de la mrtea lui Decheval. 156. Celor earl locuese in
Gretia li se zice Cotovlachi. 157.
Leunclavie spune Ca Nemtil Ii
ebiama Valachl. Orihovici spune
ca el s'ar trage din Hatmanul Flac.
Sarnitie nu primesce ca sa fid Romani. 159. Stapanirea Romanilor
asupra Misiei si Dachiei. 160. Ostea Romanilor de sub Marco Avrelie. 201, 202. Pe am6ndou6 malurile Dunarel sint Romani. 217.
Sarnitie a fost inpotrivnic Romanilor. 220, 240. Sarnitie despre Romani. 240. Dachia, intre provinci-

tati. 365. Ail sttut in Dachia. 366,

intia kr in Dachia. 367. Stefan cra-

iul ar fi fost d'intre Romani. 375.

facut cdeosabita Dispotie,
Ca
iMelegem din tabla lui Vasile Bulgarocton. 377. S'ail deslipit de trupulimparatiei, spune Nichita Honiatis. 377. 0 parte din el tree in Misia
cand yin Hunil asupra kr. 383 Unil

istorici interesatl clic ea ei sa fie

de ieri, alaltderi in partile acelea.
385. Dlugos zice de lociirile acestea
all fost locuite de romani. 389. Ni-

chita Honiatis va vorbi de resb6ele kr cu r6sAritul. 390, 393. Nu-

mele lor s'a sehimbat dupa timpul

lui Anastasie. 396. El all avut resb6ie cu Isachie Anghel. 396. Vlahil
din Thessalia sint tot Romani. 397.

Cu iel sant tot un neam Vlahil

din Gretia. 398. Numele kr incepe

a se pomeni de pe vremea lui

ile kr. 252. Sunt unil scriitorl cari

voesc a at-Ma Ca ei nu se trag din
Romani si aduc 2 argumente: 1-ia,
Avrelian a scos din Dachia pe
Romani si i-a mutat in Misia; 2-lea
ea venind Gottliii trebue sa fi gonit pe Romanil din Dachia. 260.
Numele kr. 304. Ast-fel se numesc

Isachie Anghel, la istoricil greci,

zice Sarnitie. 399. Istoricil despre
nmul Romanilor. 401. Razbele

Muntenii, dupd numele Romanilor.

garilor. 419. Sthpanitor al kr, 1.6mane loan Alexie. 420. La domnul

kr, Joan, fug Grecil goniti de Bal-

307. In locul numelui de Roman,

sciitoril Domnior, pun numele dat
de Greci. 307. El aii fost stapani-

Romanilor cu Isachie Anghel. 402.

Obiceiii al Romanilor, in razb6e.

405. Despre loan, domn al Romanilor. 412, 417. Numele kr e ames-

tecat de unil istorici, cu al Bul-

duin

iel sant nascuti din Ro-

www.dacoromanica.ro

784

INDICE GENERAL

mani, zice Bonfin. 423. Ioan domnul Mr, trece in Thrachia, cu el se

unese Machedonil i Thrachil di

bat pe latini. 424. Cu &tea Mr

G-recil stall Fara fried in cetati.

425. Stau imprejurul Udrilului, se

ascund in niste locuri delurse, 6i
bat pe Latini. 425, 426, 427. loan ,
Domnul Romanilor ia Serras. 428.
inconjeira Thessalonicul pe care il
iati i ii pradeaza. 429. Inconjrd
tabara Romanilor la Udrilti, i nu
lasa s vind hrana. 430. Impreuna

cu Tataril devasteaza Thrachia.

431, 432. Romanii pada la navala
lui Batie. 435. El au esit de la Ram
mai nainte de Vladislav cel mincinos, merg in ajutorul Polovtilor,
cari impreun cu Pecinighil, amestecd limba cu a Romanilor. 444.
lalt protectia lui Andreas. 445. Romann i Batie. 447. Lupta Mr cu
Tataril, e minciuna. 452 Laslail ai
Romanii. 449, 454, 459. Romanil
in Ardl. 461. Printre ei s'aii ayezat Saxonil in Ardel 463. Romanii
al venirea Varvarilor. 464. Bonfin
despre Romani. 464. Marin despre
ei. 465. Cu Sacuil ail oprit pe Mari
de a intra in Ardl. 465. Romnii de
dincce i ei mergnd la munti ail

oprit pe Tatari. 465. Nu se scie ce

domn aye* pte Ionit Asan. 465.
Ati venit dincce de Dundre, goniti
ffind de Latini. 466. Si dupa 16 an.'
de la trecerea kr vine Batie. 466.

0 parte din el chiar pe vremea

invasiei lui Batie, tot a r6mas prin
cetatile de pe MAIO Dunare. 467.
Erat. Romani in tara::Muntenia_
sea si mai inainte de descalecare.
467. Scaunullor era la Cetatea alba.

469. 0 parte si mai inainte

9i

dupa Batie ail r6mas tot in Ora.

470. La istorici 471. Orasele Mr.
477. Romfinil sunt opriti de Bela
IV, insa unii din iei se intorc
cu domnil kr in Moldova si tara
MuntenSsca. 473. Romanii in sfatul de obste erail cu Sasil i
Ungurii. 473. Unele tinuturi din
Ardl erail ale Romanilor. 473., In
tinuturile Romanilor din Moldova
in Transilvania este Rudivani
Rodna cu capitala Vestendorf. Al
doilea tinut Tordia, al III-lea Cochelvar si al IV-lea Totrus. 473,
474. Si cei din Muntenia aii avut cetati in Transilvania. 474.
Multe tinuturi din Ardl au fost
tinute de iei impreu na cu Un-

i cu Sasil mosnni in timpul invasiel lui Batie. 474. Dupa

guru

retragerea Tatarior se intorc in

Muntenia i Moldova. 475. Craiul
Sarbesc ea pe fata domnului Ro-

manior. 479. In tara lor, la 28

ani dupd Batie, a fost un domn
cu domnie aseclat. Nu se stie cinD
a fost socrul lui Milutin. 482. Domnil de ai lor, r6man in cetatile
dupa. marginea Dunaril, dup plecarea lui Batie. 482. Domnul lor

care a dat pe fata sa craiului sat.besc, a fost pe la 1274, spune Grigoras. 483.

Romano-Dachil stalt linistitl in Dachia in timpul lui Gordian. 207.

RoinamiscA. Hronicul scos pe limba

romansca. 1. Se vor arata cele

romanesci. 9. Hotarele .imparatiei
romanesti). 14. Poporul romanese., 14. Chemarea slujitorilor romanesti din Dachia. 15. Ce spune
Striikovskie. 18. Apdrarea roman&
sea. 19. Imparatia romansca na-

www.dacoromanica.ro

785

INDICE GENERAL

biruit pe Turci. 21. Despre nmul

romanesc. 25, 107, 109, 110, 133, 134,

192, 195. Despre vita impdratilor.

romanesti. 51 Hronicul trel Romnesti. 57. Rasbele lui Avgust

oi

a altor imparati romnesti.p 77.

Limba nstr pdrintsc din Romansca sail latinsca iaste. 104.
Numele romanesc. 105. Vitejie romansca. 106. 0 stile romanesti. 124,
128, 166. Mosia romansch. 127. NArod romanesc. 130. Coloniile roma.-

nesci aseclate de Traian in Dachia.

150. Provintil romanesci. 151, 251,
258. Limba romanscd. 152, 180,

nilor. 355. S'aii dat dupa obiceiurile lor, Pazinazil. 384. De la iei ati
cerut si le-an dat-o Pazinachil dupa
ce all fost batuti in Thrachia. 391.

Asanestil fata de Romel. 400. Cu

iel nu mai voeste sa stea Sf. Dimitrie, spun Petar i Asan. 401. In
iei indmnd Petal. si Asan sll nL
valsed Bulgaril i Vlahil. 401. Cetatile lor le devastza. Vlahil. 402.

El bat pe Vlahi. 402. Lor voeste

sd le fad . marl r'eutdti, Petar oi
Asan. 403. Inaintea cdlarimiI lor,
ies Vlahil. 405. Sunt prdati de
Vlahi la 1191. 408. Cu iel aveatt

cn ostile romanesci.

lupte dese Vlahil. 409. Sunt batuti

reit de Vlahi. 411. Petru desbraca
prada Romeil ea si fratele seit
Asan. 413. Hris le face marl rait-MO. 414. De iei rad Vlahil dand
drumulla buti Ole din virful muntelui. 416. Ioan Alexie a poruncit

288. Ostea romansch la 314. 312.

Stapanirea romanscd. 318. Ceta-

a! sS1 cu call-va robI Rome!. 418.

221, 304, 363, 364, 367, 444. Tara romanscd. 159, 181, 217, 257, 305, 321,

337, 338, 461. Diregdtorie roman&

sea. 191. Lucrurile romanesci. 193.
Lacuitori romanesti. 215. Sarnitie
este impotrivnic nmului romanesc.
240.

Aetie

rile, de pe laugh Dachia, sunt intrite cu ste romansca de Justinian. 323. Sclavonii 8 i stea ro-

manSscd. 325. ostile romanesci din

Thrachia. 330. Ce spun

istoricii romanesci. 361. Cuvintul
asteptat de scriitorul roman. 365.
Misia

N mul romanese. 366, 396, 470. Ivan-

co roman. 411. Domni rom'anesci.

s se scobre la camp omen! de

Pentru iel se pun Rusii si Roman
domnul Haliciului. 419 Din manile
lor, Joan Alexie luase cu Viclesug

Misia, spun Latinii. 424. Pe iel II

biruisera. Turcii. 433. Cu iel vrand
sa se facd prietin Craiul Sarbese,
cere pe Evdochia, sora lui Andronic. 479.

417, 424, 426, 479, 480, 481, 482. Ru-

Romfea, ar fi cuvint Gotic. 178.

Romulus. De la el vin Romanil. 13

divania se chema, mai denainte,

85. Stkpanirea lul Eneas pana la

Rodna. 473.

el. 96. Fiul Reel, facut cu Mars. E

frate al lui Remus. Amndol sunt

Romanii de peste Rut-tare a avut de

strdrnosi. pe Romani. 153.

Romitui vinetici se numesc ramasitele
din Romania a Pecinighilor Venell.
365.

Romel. Nmurile Schyticesci ve'clnd

ostile Rorneilor s'au supus Roma-

lepadati intr'o padure. 97, 98. Cres-

cut de Favtus, care II duce la Numitor, i e recunoscut nepot. Pe

locul unde a fost gasit ridic impreund cu Remus, o cetate, Roma,
dupa cum spune Justin. 99.
50

www.dacoromanica.ro

786

MINCE GENEitAt

Rossiesti. Dimitrie Cantemir era si a

svintei Rossiestii impartil Knlaz.
1, 49.

Rosia Hare. Acoper pe Faraon. 170.

E trecufa de Traian. 199, 194, 195.
0 comparatie. 349.
Rosii, cetate tinutd de RomAnii din

Muntensca Ord in Transilvania

a caror locuitort s'ati numit cta
Rosii. 174.

Roxolau o parte din Siculi au ajuns

pAnd aci. 289.

Itra numesc Gheografii Eflineti, fatarimea de peste Volga. 447.

Rubrie Haman a bdtut pe Sarmati.
165.

Rudivani sati Rodna tinut al Moldovenilor in Ardl. 473.

Rutin, scriitor, spune ca Gotthil prdeazh Thrachia, Misia, Dachia si
Pannonia 257.
Rutin. Patriarliul, tatal lui Joan Consulul. 315.

Rufus prind pe Filipic i II scte ochil. 343.

Rughii yin la Sicambria, chemati de

Attila. 287.

Ruric din semintia lui Prus a fost

chemat de Novogrodeni sh le fie
domn, dar el era stdpan peste tta
Rusia. 372. Dup mrtea lui ramane Igor. 372. Dup ce a venit
el la impartie toti Slavnii s'aii
numit Rusi. 373. El avea lupte cu
Roman Domnul Haliciului, care il
invinge si prapadeste pe Tataril
veniti in ajutorul lui Runic. 419.
Rusae. Basmele spuse de un Sirbar,

nului

curmnd tara rugs&

intr in tara lesasc, si in Ghermanila i trce pand la muntii I-

taliii. 76. Sarnitie despre raportul

d'intre limba sarmatica (prin care

intelege pe cea slovenscd san russd.). 130. Povestea despre LasI gsita intr'un hronic rusesc.
143. rataril Crmului presar multe
tri cu robi lesesci si rusesci. 175.
Petr Alexievici Marele Impdrat
rusesc bate pe Lesi. 176. Despre

nmul rusesc i alte nmuri slovenesci. 178. Numele vechift al Romanilor in limba slovensc, dupd
spusa letopTsetulul rusesc. 303, 308.
Letopisetele rusesci, i despre Thor.

357. Despre inceputul impSfatiel

rusesci. ii despre Vladimir, domnul rusesc. 359. Letopisetele rusesci despre Pecenegi. 362, 364.
Limba Pecenegilor era din cea ru-

ssca, din cea lessc si din cea

moldovensc. 363. Letopisetele ru-

sesci despre rdzbele Rusilor cu

imp6ratil Grecesci. 370. Inceputul
imprAtiel rusesci. 371. Trecerea
la Crestinism a norodului rusesc,
373, la istoricil ruses& 374. Istorich rusesci despre Pecenegi. 378.
Hronicul rusesc i Stepena, despre
Vladimir. 380. Impratul Conrad

trece prin tara russca. 390. Comanii locuiall prin Pocutia russc.
407. Derbend e cetate care margi-

nesce impSrdtia russcA cu cea

perssa 438. Ladislav adaoga sub
stpnirea sa i Bulgaria i o parte

luate de un Rusac, si de aci de

din tara russcd, care era sub

Simion Mdzacul. 458.

cr5ila lessc. 444. 6rdele fathresci

Rusasefi. Istoricil Rusesci apArd pe

Romano-Moldo-Vlahii 24. Padurea
Hertinil incepe de la obrsiile Do-

de langa Volga, se numesc pe rusesce zolotaia Orda.

447. Ttarii

tree prin tara russc in spre Un-

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

787

garia. 450. Nemul rusesc, dupft ce

s'ail luminat cu credinta Ortodoxiei

nirea lui Dragos Vod de la Ardl,

a voit a sci cele intamplate mal

remsith din Slovenil cari au trait

in Volohia si in urma ail fost go-

'nainte in impSratia Grecilor si in

crdiia Bulgarilor, de aci hronicul
rusesc povestesce istoria impera-

tilor grecescl si a crailor bulgaresci. 454. Hronicele rusesci despre Las laii. 455.

Russetilor, familie straina primit in

sinul Romano-Moldo-Vlahilor. 25.

Rusia. Cu argumentele lui Sarnitie

scte si pe Romani si pe Unguri
si pe Turd la Rusie. 131. Runic
era stapin peste tta. 372. In curind tot poporul din ea s'a crestinat. 373, 374. Vladimir biruit pe
mare fuge cu greu in Rusia. 380,
381.

Rusia Alba sit Neagra, parte din Tatdrimea europeand, 61, 67, mai ina-

cari Rusil nu pot fi altii de cat o

nip. 325. El erau Schytil, spune Zo-

nara ca nvalesc asupra Tarigradului, mail o multime de robl, si

de la ei incepe sa se deprinda in
lege crestinesc si apol sub Vladimir se crestinza cu totii. 353.
Olga imperateasa lor. 357. Navalesc

asupra imparatiel de resarit. 360.

Vecinii de peste Nipru al roma.nibor. 362. Numese pe Pecinighil, Po-

lovti . 362. Limba Mr amestecata

cu a Lesilor si a Romanilor formza. limba Polovtilor. 363. Pe la
968 Let, navalesc mai de.s peste Du-

nare. 369. Domnul Mr merge asupra Bulgarilor. 369. Le plac locu-

rile din Thrachia si voesc s re-

inte se numeati Cumania alba si

mand' acolo. 370. Imparatul vine cu

ngra. 281.
Rusocastron, cetate zidith de Pazinazi
in Thrachia. 381. Cetate a Rusilor,
luata de Joan Alexie. 431.

armata asupra Mr invinsi si scosi

Rusil. Contra Mr yin Turcii. 20. El

ricii rusi in tote resbele lor el ad

Invins, zic. 370. Nu numai Mr era

cu Candi tot o limba aii

71. Nu-

n-wail Italieni pe locuitorii din Dachia, adusl de Romanii. 131. Bonfin zice ca impreuna cu Amaxovil
si Comanil navalesc in Ungaria si
sunt batuti de Ladislav. 149. Rush'

afi navalit in Evropa de peste pustifle Volga 174. Afi avut resbeiie
cu Lesii. 175. Turcii si Rusil. 224.
El se numeail inainte Amaxovii.
282. El sant Slovni. 304. Ei numese pe Moldoveni, tot Volohl.
305. Ei si numele Moldovenilor.

din Thrachia, 370, de el voesce

imparatul sa scape pe bulgari. 370.
I-a scos din Bulgaria. 370. In istocunoscuta. marimia Novogradii dar
si streinilor. 371. Se cobera asupra
Grecilor la 860. 372. Rusil Kiiveni.
374.Domnului lor, Svetoslav, i-a tdiat

capul, Cura domnul Pecinighilor.

378. Child au avut de sef pe Vladimir, nepotul lui Vladimir marele,
au fost batuti pe mare de tarigradeni. 380. Visat cu Rush eel orbiti
s'ail intors inapoi. 381. De la ei a
luat ostl Boleslav inteajutor con-

306. Hronicul Moldovenesc pome-

tra lui Viteslaus. 385. Se scla. asupra Vlahilor. 418. Rusocastron era

neste de niste Rusi ce ar fi locuit

la Suceava si Bae inainte de ye-

cetatea lor. 431. Imparatia Mr se

desprtia de a Persilor prin M.

www.dacoromanica.ro

788

INDICE GENERAL

Derbend, 431, crdia lor era sub

Basil Chioveni, ah intrat in Ardl la

craia Leseasca i e supusa de Ladislav. 444. In imparatia lor, intr

1002. 374.

Basil Novogradeni chiamd pe Runic

s le fie domn. 372.
Rutulil, aveaii domn pe Turnus. 95.

Batie. 447. Prin tam lor caut sa

trca Batie. 450. S'aii luminat cu
credinta Ortodocsiei i Hronicul
lor vorbeste si de Greci si de Bul-

Au perdut lupta contra lui Eneas

si Latin si ah fost luati in stapanire
de invingatorl. 95.
Ruvhn, feciorul lui Iacov. 178.

gari. 455. Rusil erail prin Moldova

mai inainte de venirea lui Dragos
Voda. 471, 472.

S.
Sabelieus, spune ca Slovenil tree in
Gherraania. 327

Sabinian, hatmanul, de la Illiria, opresce pe Theodoric Domnul Gotthilor, care intrase in Gretia. 293.
Sabinie. Despre un Sahinie, ostn al
polcului al trei-spre-clecelea, intr'o
inscriptie din Dacia. 161.
Sabinenee. 99.

Sabinienii. Fete le lor rdpite de tova-

rasil lui Remus si Romulus, si

luate sotii. 99.
Sacitzul posesie insulard a Ellinilor.
90.

Sadi. Hogea Sadi in Predoslovia car-

tel lui .Tagittevaric , despre Suleiman Sah. 436. Despre Oguzi. 439.

Saldenii, norod in Dachia, 67, 68, si

inainte de Dachl. 68.
Salonila. Glichirie e facut episcop de
Salonia de catre Julie Nepos 293.
Saltopirgul, cetate in tarmul Dundrel,
intarit de Justinian. 323.
Salvias Otho vine la imparatie dup
ce omrd pe Galba, 164 ; se duce

cu ste inaintea ml Vitelie Hatmanul pe care sluibitori'l numisera imparat i luptandu-se in Bebriac fu biruit i gonit de ostile

lui Vitelie, din care causa s'a omorat singur. 165.

Sambutie (geograf), spune ca. Buda a
fost slobozia a celor vechi Dachii.

66. Marturiseste despre gonirea

Dachilor in fundul Ungariel. 83.
Vorbeste despre numirea de Galitia, data Vlahiel marl. 446.
Samoghetia, parte, din Sarmatia evropasca. 61.
Samoil, craiul bulgarilor a fost gonit
din Thessalia de Vasile. 375.
Sampson. Unil lungesc pe Gothi pada
la el. 77. Cand era Sampson, giudeti la India , Ellinil numiail Mysia, cu acest nume. 135.

Sanet Peterburg. Aci a scris Cantemir, Hronicul seU. 1

Sanghte Beg de la Turci, corespunde
lui 41Xatiookaptc, la Greci. 469.

Sanseverinatil era stapanit de Theodat nava lui Stefan craiul. 375.

Sansovin vorbesce despre Craii ungurestl. 443.

Sapor, imparat al Persilor, prinde si

omra pe Valerian, la 259 d. Hs.
211, 216. Incepe a calca imperiul
hit Constantin Marele. Asupra lui
Constantin Marele trece in Asia.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

246. Se tidied asupra lui Constan-

Sarmatenil. Despre un prefect al Sar-

matdnilor si al altora, intr'o in-

tiie. 250.

Sapsoni. 0! cdti Sapsoni in plele de

Dalidale culcndu-se s'aft sculat
spre m6rte ! relativ la Zoi irnprdtiasa. 379, 380.

Sapsonnl, cetate pe Strela (Strig) lab

avut Romdnii din Muntenia. 474.

Sardi, ei ati fundat Sardia. 63.
Sardia posesie insillard a Ellinilor. 90.

Sardia a fost fundatd de Sardi. 63.

Can, geograf, intinde Ghetia si Dachia phnd la Sardia (Sofia Triadita) nu se stie, 66, cuprins5. de Flac.

78. Constans adund aci synodul,

din : Roma, Ispania, Gallia, Italia,
Campania, Calavriia, Africa, Sardinia, Panonia, Misia, Dachia, Dardania si de la altd Dachita si Ma-

chedonia. 250. Aci Hatmanil lui

Theodosie bat pe Attila. 284. Ea
este Sofia de azi. 284. Sardica se
mai nurneste. 408. Era prildatil de
Vlahi. 409.
Sardica. Vecli Sardia. 78.

scriptie din Dacia. 161.

Sarmatia asiaticd, fdcea parte din
Schythiia Asiaticd, 61, iar Sarma-

tia Eurupeand, din Schythiia Europeand. 91. In dosul iel era Dachin. 65. Din ea spune Bonfin Ca
aU esit Bulgaril. 158. De ea se amin-

tesce intr'o inscriptie giisitd in Dacia. 161. Tot neamul sdrbesc, rusesc, lesesc, amndouS Sarmatiile
si mai V.:4d Schitia se socotesc ca
nmul"Elinesc 178. Din fundurile

ei yin Hunii 262. In ea ad intemeiat crSii, Slovenii. 304. Sasil mutag de Carolus:trdesc i astdzi aci,
insd cu numele schimbat i lout-

este la satele Hflneti si se nu-

mese Destabanii. 350.

Sarmatica. 'Muntii Carpatici saU Sarmatichil. 60, 240. Limba Sarmaticd,
zice Sarnitie cd a dat nascere limbei Rom nesci, probd nu rnirea prin-

Sardinia fAcea parte din a 3-a divisiune a imperiului lui Constantin

Marele. 2-12. El de aci ati fost representanti in sinodul de la Sardica 250.

Sarglictia, rid din fundul cdruia aU

scos Traian la lumina comorile

ascuse de Dechebah. 9 Aci s'a
dat lupta decisivd intre Traian
oDechebah, iar in urind Traian
cabtthid din niatca sa apa Sarghetil ail luat ttd avutia de acolo.
83, 180. Ncum se numesce tStrelta

si curd despre Maramords spre

apa Tisii. 189.
Sarghiban,- craiul Alanilor, se cumiste

cu imptiratul Rdrnului, contra lui

Attila. 288.

'

789

cipelui cu cuvintul Voevod. 130.

Constantile e nutmt de dare Senat, Sarmatic. 249.

Sarmatil, dupd Dion Perlighitul, la

r6sdritul Mdrei Negre, 61, idem. 63.

Numele lor e din cele mai vestite

de la Dundre, M. Neagrd i Caspica in sus. 73. ScriitorurPretorie

ii face Gotthl. 76. Ail loc amea

tecati. cu Dachil. 76. Se invecinesc
cu Bogdania sail Moldova. 126, 127.

Ad numit Italienil pe locuitorit din

Dachia adusl de Romani. 131. Ei

impreund cu Romanil locuiail in
Dachia inainte de a ndvdli Gotthil
si Unit, zice Bonfin. 158. Traian
pune colonii in Dachia, pentru a
avea un zid contra bon zice Sarnitie. 160. Ei, zice Tatius, pe la a-

www.dacoromanica.ro

790

INDIC& GENERAL

nul 70 an trecut Dunarea ati pr.&

dat Misia i ati omorat pe Hatmanul Fonteus Agripa, insa el ail fost
batuti de cdtre Hatmanul Rubrie.
165. Sarnitie la istorici. 177. Traian i-a domolit, 194, impreuna cu
Cvadil, Vandalii, Svedii i aliati cu
Marcomanif sunt batutl de Marco
Avrelie. 200. Gordian ii bate. 207.

arnitie despre ei. 221. Pe iel if

supune Probus, la anul 280. El locuiail intre Nistru i Nipru, apreipe
de M. Neagra. 228. Galerie hatmanul,

il bate. El peste Nistru, spre Nipru

si 'And la Don locuiail. Domnul Mr,
e prins vin de Constantin Marele ei

a nu se putea folosi de el Sarmati. 280. Se unesc cu Attila. 287.

Bulgarii ar fi din Sarmati. 464.
Sarmatiei, munti, aci a fost starea
I-a a Varvarilor, zice Sarnitie. 240.
Semitic, 23, istoric, 76, 124, 157. El
si impreuna cu altil impartasesce
pdrerea lui Eneas Sylvius, cum eh
Romanil all venit in Dachia cu mai

multe veacuri inainte Avgust

Julie Chesar sub Valerie, Fulvie
sail Lutius Flac i gonind din
aceste locuri pe Gheti i Dachil
le-an ocupat el si s'ail numit Flachl,
ins cu timpul schimbndu-se graiul din Flac a devenit Valah, Vlah,

dus inaintea hatmanulul Galerie,

zice Evtropie. Diocletian face triumf la Roma, pentru invingerea

Voloh ;

Mr. 232. Avrelie Carus, onara. 10

mu i 20 mil ia robi. 230. Cltirile

Se sileste a dovedi :

lor din Panonia, le potoleste Diocletian. 232. La anul 321, Zosim

spune ca ail navaiit din noil spre
Thrachia dar Constantin i-a biruit
si i-a gonit peste Dundre. Domnul lor, Raosmod, piere in lupta.
Constantin il bate in Panonia. 238;
apol pe el si pe alti Varvari. 239.

din Flac; 2-a cd Rornanii nu se trag

din Romani, ci din Gheti i Dachl.
Spune ca. Ovidie Poeticul pomeneste de un Flac cdpetenie a osti-

Domnul Mr. 245. La anul 332, Go t-

thil se scld asupra lor i iel cer

ajutor la Constantin Marele, care
trimite pe fiul set], Constantin Che-

sarul i invinge pe Gotthif. 245.

Se ridica impreund cu Cfadil asupra lui Constantie, dar sant batuti.
Impreund cu Cfadil, pradzd Panoniile. 254. Din fundul Tare! Mr,
vin Hunii, 255, trdesc impreund cu
Gotthil, zice Stravon. 261 Radagazius, domnul Gotthilor impreuna cu Sarmatil, navalesc in Italia. 274. Adrian strica podul spre

el nu thgaduesce ca. Romanii se trag din Romani, ci numai asupra timpului gresesce. 124.
ca. Romanil

se falesc derivand cuvantul Vlahi

lor Romane care a luat cetatea

Triaditia de la Gheti.
Sarnitie Stanislay. Spune c dacd Ylahii

ar fi din coloniile Romane nu i-ar

fi uitat si nu i-ar fi numit Vlahi.

Ca coloniile Romane au fost intrse in Italia si cll nu se trag
din Ghenovezi. 127, 128, 129, 130,
131, 132, 133, 134, 135. Spune ea

Romanil nu se trag din Romani,

ci din Dachl i eh Avrelian, a adus
coloniile inapol in Italia. El pune
in locul lui Avrelian pe Adrian si
in locul Misiii pune Italia. 150, 161.

El spune ca multi coloni af]. rSmas in Dachia si eh vorbesc Slavoneste. 152. and st singur in
socotla sa, nu primeste Rornanif

www.dacoromanica.ro

791

INDICE GENERAL

sd fie Romani, 159, CA Rornanil

s'ail apdrat impotriva Sarmatilor.

Sarolta mama lui Stefan Craiul Un-

Spune c Traian a ridicat podul

de peste Dundre nu departe de

Sarrulis, intiul cral al Dachilor, nu-

gariel. 375.

mit Corrilus, de cAtre Iornand.

Nicopolis. 160. Spune ca Pertinax

Pe timpul hu Iulie Chesar. 78.

nu a facut nimic vrednic de a fi

pomenit ; ca mai inainte a ocArmuit bine Misia i Dachia. 204,

Sarvar, hatmanul lui Hosroe este

hatut de Iraclie. 333.
Sali (Saxonii), sunt btuti de Carolus care pe multi din el I-a mutat

Spune c Clavdie a batut pe Schythil, la apa Nistrului, impotriva

Capistii Dianii, impotriva Cramu-

in Dachia c din afard sail Ardeal si in Panonia, el trAesc si

lui. 212. El spune ca Avrelian a

astAzi In Sarmatia i Dachia. Deci

trecut in Misia pe toti locuitoril

Sash earl ah descAlecat in Sarmatia sunt astd-zi niste narcle

care locuesc in satele Hne01

Dachiii. 217. El este protivnic Romanilor din Dachia. 220. El spune

ca Ghetii i Sarmatii voiail s sctil
din Dachia, leghinele Romanilor

II numesc Destabant. 330. Coloniile lor. 463. In sfatul de ob0e erail

0 se tidied sub Cunab, Hatmanul

cu RomAnii

lor, dar Avrelian ii bate. 220. Serie

Mosiile din Ardl pe cari k-au

cA Probus s'a vArsat cu tcita urgia asupra Ghetilor. 228. E pro-

tinut RomAnii, cu Unguril i Sasii

impreund Nmisi Hind. 475.

tivnic Romanilor. 240. Spune ca de

Satele Reantine. In ele Vespasian a mu-

la Constantin Marele pand la Valentinian, drumul Sarmatilor a fost

pe deasupra Panoniei i trecnd
spre Dundre, peste apa Sola, Vag
Rab. El insemneazd 5 stall ale

rit de vintre la a. 79, Iunie 24, dura

ce a domnit 10 ani fdra 6clile. 165.

Ungurit. 473, 474.

Satul. Hunii in timpul lui Iustinian

prada Trachia i ajung 'And la
Dripea, Nimfea si la satul lui Hs.
317. Halchedon era uncle acum
este satul caruia II cue Turcil Cadichion. 331. Sapte deci I trel de

Varvarilor : 1, la balta Meotis si la

Muntii Sarmatici ; 2, in Trachia;
30, in Panonia ; 4, in Italia; 5, in

Spania, dupA ce-i goneste din Italia, Velisar si Narsitis Hadnbul,

Hatmanil lui Iustinian. 240. Zice
ca. scaunul Ostrogotthilor sa fi lost

mil de prunci cari a fost luati

de prin satele i tArgurile de la

Zermituza, Tomos cetate la Du&Are

i ostrovul Pevchil. 261. Dupil

Ptolomeil zice Ca Ostrogotthii erau

Romanii despartiudu-se in vremea

lui Isachie Anghel, aft remas prin
satele Ioanninii in Epir. 398. Bela

la gurile DunArel si Visegotthil la

ddrueste multe sate si orase in

marea Bahia 261. De blind voe

trece cu pomenirea pe Sarnitie.
307. El spune Ca istoricil grad

tara Ungursca Crutiatilor si Franghipanilor. 452. Bela sa fi dat RomAnilor patru tinuturi din care al
IV-lea a lost Totrus cu cetatea Pogava cu alte multe sate. 474.

incep a pomeni numele RomAnilor

pe vremealui Isachie Anghel. 399.

hotar s'au inecat 343. Sasii locuesc astacli in satele HAnesti. 350.

www.dacoromanica.ro

792

INDICE GENERAL

sului, pe timpul lul Solomon din

Saturnia. Vedi Pevrie.

Saul proroc. 160.

Sava. Lavra Sf. Sava e o rnndstire

la Ierusalim unde s'a dus Sf. Cozma. 345.

Sava Mitropolit, frate cu Stefan, cral

Bulgdresc. 140, 141, 454. Este tri-

mes sol la Las ldu. 140, 455. Se

1.60 lui D-zed sd induplece pe
Las ldu i rugdciunea ii e ascultatd. 411, 455. El a scos minciuna
cu Lasldd. 454. Crestineazd pe Laslaii. 455, 456.

Sava, HU, intre ea si Dundre este

coprinsd cetatea Sirmium, 267, intre ea si Dundre este coprinsd Panonia, 273, 278, pe apa el fdcead
cordbil Avaril impreund cu Solavonil. 328.

Ungaria. 148 Locuitori al vechil

Germanii. Pe Craiul lor, Petar Alecsievici 11 pune pe tronul Lesilor. 176. Vitichild se sileste sd ii

arate ca urmasi al Machedonilor.

177. Impreund cu Cattii, patrund
in Italia pe vremea lui Gallienus.
211 Saxonil biruind pe Francezi
tree apa Renul. 275. Chematl de
Attila, vin la Sicambria. 287. Ei
sunt bdtuci de Carolus (nol le zicem astd-zi Sast). 350. AA fost trimesi de Carol cel mare sd se aseze
in Ard61. 463.

impreund cu Romnii ad pus

pept ndvdlirilor varvare. 19. Lo-

Sitcuil,

cuitorii Pannoniel, se unesc cu RoInfinii contra MI Batie. 447, 448.

Savrontatil fdceail parte din Varvaril

Grecilor. 75. Cu Melanhlanii a

Vin dupd Sasi si se asiazd in Ardl

463.Impreund cu Romdnii ad oprit

fdeut primele desalecdri peste Du-

pe Tdtari de a intra in Ungaria.

dare. 76. Impreund cu Dachit si

alte popre se luptd in contra Romanilor. 79. Adrian trimite ostl

cotra lor i II supune. 198.

Saxonestl. Pe craiul Saxonesc din
cr5ie

l'a isgonit gr6za sfedului.

176. A lor era Turinghia. 285. Pe

limba:Saxoniascd se spune Sieben-

burger (7 cetaci) locului unde locuesc el in Ardl. 463. De lucrurile saxonesti, scrie Marin. 465.
Saxonia e prAdatd de Pictl pe timpul lui Valentinian, 254, cdtre ea
se intreptail poprele supuse flu-

465. Rsboiul lor uniti cu Romd.nii

cotra lui Batie a fost la 1237. 467.

Mengel. Marin despre lucrurile sdcuescl. 465.

Sahastru Prooratec ii prevesteste lui

Isachie Anghel cd sd ii sc6td ochil,

409, care prorocire s'a i intemplat. 409.

S5rdaritd. ()stile cari sunt sub Sdrdariul, iar mai inainte ad fost sub
Vornicul de Tara de jos. 244.
Sds&ca. Ardaul in limba sdssed se

de Franconl. 977. Spre pdrtile iei

numesce Siebenburg. 463. Tinuturl,

din Ard61, deosebit de cele sdsescI,
cari tineail de Moldova 473.
Scala Arhanghelului. 60.

se zdbAvea Attila. 285.

Scaliger, filolog, aratd cd. L Latind

nilor, 273, locuitorii el iali numirea

Saxon ii

trecnd la ostroavele Brita-

niii, Crdila Anglicand i Scoticd ad

asezat, 12, impreund cu Papa, eraii
in luptd. cu Henric, impratul apu-

se trage din L. Elineased i dd

cdteva exemple. 102, 104.

Scandia de aci s'au seobordt Longo-

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

barzit si tot de aci a esit Vandalii,

Herulii i Gotthit. 12.
Scandinavia. De acolo, spune Bonfin

ca aft pornit Gotthil. 75. Stravon,

spune ca nu de acolo ci din Tatarime au venit Dachil si

74 De aci ai venit Gott hii. 260, 261.
Schyth. Vitalian era Schyth. 313.

Schythia. Popre din Schythia.

11.

Schythia, adecd tan. Tatrasca. 57.

Grecii sciaii putine despre Schythia. 59. Hotarele el. 60. Terile ai
nmurile din ea. 60, 61. Gloverie
spune ca. locul Schythiet cu multe
fliuri de nmurr s desparte. 65.
Dail, spune Stravon, sint naroade
a Schythiii asiatici. 74. Schythia
e taxa insemnata. 75. qDrumul lui
Ahilevs poina la pustiile Schythiii.

88. Cetati facute de imperatil Romani pan in fundul Schythiii. 155.

Despre Schythia la Orbin Raguzau. 178. Dechie more in Schythia.

209. In ea asaza Constantin Marele pe Gotthil supusi. 245. Sub

Valens a fost prdata de Gotthi
spune Chedrinos. 255. Partea iei

de pe lnga M. Neagra, era in

stapanirea Romanilor. 255. Gotthil
ag venit 1 i s'aft asezat aci pe lAngd
M. Neagra, 260, 269, aci locuiag
Grutinghii. 271. Situatia Schythiel.
272. Hunii navalesc in apus despre

Schythia. 277. In ea se intOrce

Attila, dupa pacea cu Theodosie.
279, 283. Parra in ea ajung Hunii.
283. N'ar fi adevarat ca. Attila s'ar
fi intors in ca. 283. Hotardrea
Schythiel fat de tan. Leseascd.
285. De la Italia, Attila vine spre
Schythia. 289. Mare parte a ier, cu
domnul Vitalian, se intrce la oredinca lui Hristos. Nurnele iei se

793

pune in locul Dachier. Ea era sub

stilpanirea Hunilor si nu a Romanilor. 312. Numele iei raft se pune
intre Misia i Thrachia 313. Scriitoril ail amestecat numele Dachiel cu

ea. 313. Sub numele iei, cuprind

locurile Dundrer spre Crivat. 313.
In ea a zidit Iustinian cetati. 314,

323. Spre ea se intorc Ghepidii.

320. In inarginile iei este cetatea
Almirin. 323. In timpul lui Mavrichie nu nurnal Dachia ci i Schithia era sub stpanirea impAratiel.

328. Era sub stapanirea Romanilor. 330. Cozaril sunt Bulgaril

din Schithia pe lnga Don. 372.

Schythia MicA. In marginile iei, care

sant in afara Cramului, se asaza

Dinzig cu o parte din osti. 289.
Schythicsch. Anton Bonfin despre
limba SchithicAscd. 281. Drovatit,
Sirbir i alte nmuri Schithesti,
pe la 874, trimit soli de supunere
la Romani. 355 Nmul l'eceneghilor ar fi schithicesc. 364.
Schythii. Schythicl, Sarmaticil se rudesc cu Slavonii sag Lesii. 12. Sunt
din aceeasi radacinh cu Dachil. 57.

Multe nmuri rgsltindu-se din el

aA acoperit mai tta fata pamintului. 68. Hotarele lor. 60, 61, 74.
S'a luptat cu Ellinii. 88. Navalesc
in Europa. 174. Cine este adevgrat
Schyth? 177. Aft navalit pAna in
Italia, spune Zonara. 209. Sunt batuti de Romani. 210. Gotthit si cu
Schythil aii pustiit Asia mica. 211.
Patruns in Misia i sunt batuti de
Clavdie, la apa Nistrului. 212. Zonara despre Schythi. 227. Se numean inainte locuitort de pe lAngd
balta Meotis. 261. Cu domnul lor
Roilas vine contra lui Theodosie

www.dacoromanica.ro

794

INDICE GENERAL

eel tank., scrie Socrat i Theodonit, se apropie de Thrachia insii

aunt secerap de ciuma i domnul
lor este trsnit. 278. Chemati de
Attila, yin la Sicambria. 287. Hunil
asupriserd multe nmuri de Schyti.
287. Osti de ale lor, ia Ion Consulul.
316. El se chemail Rusii, spune Zonara. 353. Pecinighil aunt din nmul
Schythilor regali. 364. Cu iei pradd

317, 318 Cuprind cetatea Ulmiton.

323. In contra lor, Justinian ridia

cetAti. 323. Coprind locurile Polo-

niei. 324. Thal din ier s'aii aseqat

pe apa Vislii i s'ail numit Po loth*.
Ei a venit spre hotarele impArdPei dupd esirea Bulgarilor i o parte

s fi trecut Dundrea in Misiia si

Thrachia iar altd parte s fi rknas

alte pop6re. 370. Andronic dupd ce

ii bate pe multi il asz5. in Aro-

in Valahia. Procopie spune Ca iel

a coprins cetatea Ifimiton gonind
pe Romanii, care era zidit de Justinian, iar Romanil (cdrora el Va-

glina. 391. La iei tree Vlahil, ba-

lahi le lie) in urm s Ii fi gonit

Svetoslav Thrachia irnpreura cu

tuti de Romei. 402.

Sehithil Sarmatiel se rudese en Slovenii sail Lesii. 12.
Selavenit. Vedi Sclavoni.
Selayonia, in vechime Trivalia. 12. Se

descalec crdia el, dincolo de Du-

nre. 13. Se chema si Pannonia.

273, 311. Tara dintre Dundre si
Tisa care se ehema Panonia. 288.
Partea Panoniel despre Sirmion,
se numesce Sclavonia. 311.
Selavonii, impreund cu Gotthil, Van-

dalii si ITnii, sunt p5rinp a mari

puternice imprtii. 11. Ei an
pradat tarile de peste Dunire la

gi

ei s'aii asezat la apa Vislei 324.

T6te rasbOele lui Justinian cu Scla-

vonil sunt cu Sclavonil de peste

Dunare. 321. El ail fost gonip de
pe marginile Dundril de cdtre Romann cari trAiall in Valahia. 325.
Theofil Samocatis spune c ei erail

sub stapanirea Avarilor cu earl

faceail corhbii pe apa Savel. 327.
Theofilactos Sam ocatis spune c
iel locuiaii mai sus de Volohia. 329.

In Ortile lor ordonti Mavrichie lui

Pethr s ierneze cu ostile. 331. Pe

lei li indmna. Hosroe ca sd inconjre Tarigradul. 333. Ei sunt

anul 499 si fundOz5. cfaiia Sclavonilor. 12, 13. Pupa Theodosie, pradd

luati cu Avaril, intr5. in Thrachia

Pannonia si alte provincii. Ce povestesc Letopisetele lor. 17. I-a domolit Agarnul. 20. Ica'vlirea lor,

stans merge contra lor. 335. Pe el

o pune Rictiolus la 548. 317. In

contra lor era trimis voevodul

Ghermanos care mOre si el prdza Machedonia i Ghetia. 317. In

si inconjeird Tarigradul. 333. Con-

II pradez Justinian, dup aceea

facend pace cu ei, el formz6 o ar_
math din ei cu barn ins, iel il in-

said. 0 parte din el sunt omorolp.

de Jstinian. 338, 339. Se asztt in
Mysia. 341. La a. 783 ndvlesc in

contra lor era trimis Ion Hatmanul, care ii goneste de sub Tani-

Thesalia i Peloponis. 348. Carolus

grad, pan5. la Andrianopolis, unde

352. Ail resb6e cu Vasile Machedon. 364. Navalesc asupra impratiei de Rsrit. 360. Sunt veeinii

sunt batuti. 317. Lor le da Justinian locurile de pe Ian& Turnu.

trimite pe fiul ski in contra lor.

www.dacoromanica.ro

INMCE GENERAL

795

el ar fi botezat pe Constantin Ma-

de peste Dunhre ai Romanilor. 362.

In timpul impdrgtiei lui Vasile feciorul lui Roman, Slavonil fac cteva nAvglirl in Apus. 374.
Sclipulul. In vrful acestui deal Vla-

rele, la Roma. 247.

Seltis un sef al Pazinazilor n'a vrut s
se supue lui Isachie Comneno. 382.
Semel mendax, semper mendax. 470,

dimir a zidit o bisericd crestinh

care e jumtate in piimnt si are

Semendrd, numesc unii Singhidonul.

multi mesteacdni imprejur. 374.

Scopia. Spre ea se intrce Marhion,
care apol fuge la Thessalonic. 428.
Scotica, crAie asezat de cdtre Saxoni.

471.
321.

Senator. Dup victoria lui Claudie in

contra Scitilor, Senatul i-a scris :
Claudie Auguste, tu ne esti frate,

tu printe, prilatin, bun senator,

12.

Scotil in timpul lui Valentinian, pea.dzh Britania. E54.

st5pAn. 213. Intriga fcut5. de Mi-

Scriptura. Ce spune istoria Svintel

nesthus intre Avrelian si niste senatori. 225. Dui:A m6rtea imp6ra-

Scripturi. 58. Si Sf. Scriptura inth-

tului, descoperindu-se adevrul, se-

resce ca.' in gura a doi sail a trei

martori va sta tot cuvintul. 101.
Scrisre. Pentru vechiii. nmul Marsc, carile in svnta Scrisre se

natorilor le pare rSil de acst

chiaind Gog si. Magog. 67.

Seclieno. singur a schpat dintre Huni
din rsboiul cu Ungurii. 148.

sand ast-fel puterea. 233. In anul

797 Irina, muma lui Constantin,
indnind pe senatori a scte ochil
acestuia, ceea-ce si fac el. 349. In
1507, senatoril ridicd la imprtia
rsritului pe Isachie Comneno.

Secretarid. Eneas Sylvius a fost secretariii la cardinalul Dominic Capranic, apol la cardinalul Albergoti,
la papa Felix al 5-a. 115. Proco-

perdere. 226. In 304, Diocletian si

Maximian desbracd porfira, podba
imprdtdsch in fata senatorilor, l-

382.

pie Ches5rnul a fost Secretar la

Senatorestl. Unil din Pazinachi aii in-

Velisarie. 154. Minesthus, secretarul lui Avrelian, viclenesce pe sthpAnul sil. 225, 226. Cureus istoricul a fost secretarul lui Maximilian Chesariul. 468, 470.

cgput la cinste de boerl Senatorestl. 384.

Senatoria. Cantemir arat de ce a fost

Secui. Ail luptat impreund cu Romanii. 19. Inainte se numeail Si-

toriii numai iusurd addogandu-s5.,

culii. 282.
Segliedinul. Singhidon ar fi, dup unii
Seghedinul, 321.

Senatul. Senatul Romanilor a numit

pe Traian, cDatanul,. 82. Romul
si Remul si Senatul ail aselat. 99.
Traian intorcndu-se la Roma cu
mare cinste l'a prilnit Senatul. 105.
Sever biruind pe Parthi, Senatull'a
numit ,Parthic., Sub August a fost
un Flac cu porecla, Gretin, om de

Selefebia cucerith de Traian. 194. E

intrsd de Carus, imperiului Roman

de la Pei-0 231.
Seleucia. Vecli Selelchia.

Selevestru, papa. Zonaras spune c5.

impiedicat in scrierea Hroniculul

ecdtr carile acmii si slujba sena50.

www.dacoromanica.ro

796

IN DICE GENERAL

Senat.D 130. Senatul a ales pe Iuli

Cesar sA. fie Dictator ve0ric. 163.

ar fi citit pe o piatr, aflat la cetatuia nruit la Galati, ce-i ic

Domitian, ascundendu-I paguba,

scrise Senatului ca este invingetor. 166. Traian i Senatul. 186.

Gherghina : uSe.ver impratul Rrnului. 162. Pupa el urmez fiii sei

Caracalla i Getta. 205.

Senatul

s nu mai OA grijd

Serachenil a avut imprtia rshritului. 174. Ei pradzA Asia. la 475,

Parthic de
i impdratii,

aerie Chedrinos. 293. AU luat pilda

pedepsei cu Tepa, de la Slavl. 316.
El a coprins Ierusalimul. 335. El

a trimite 6ste in prtile Daciei.

190. Traian e numit
Senat. 191. Senatul

dui-A mrtea lui Traian, a sc6te

o0ile din Dacia n'ail putut, nicl

tinuserd inconjurat Tarigradul 7

aft cutezat. 195. Marco, impdratul,

ani. Contra kr vine Constantin Po-

scrie caltre Senat ludind pe ore0ini. 202. Senatul a numit pe Septimin Sever .Parthic, Aravic, 0 Adiavenic., 201. Senatul scrie lui
Clavdiii. 212. Dndu-se cire Se-

gonat care ii bate 0 il face tributari. 337. El cu ajutorul Sclavonilor bate pe Justinian. 339. Ei cu-

natului despre m6rtea hit Avrelian,

batutd. 340. Et all avut resbOie cu

s'a trgAnat mult lucrul pnd la

Leon Isaivrul. 343. Masalmas Domnul kr. Amira Domnul kr. 344. Ha-

alegerea liii Clavdius Tatitus. 226.

Senatul numesce pe Constantie, la
361, Sarmatic. 249. Ardtarea moti-

velor cdtre Senat, din partea lul

Adrian, pentru-ce stric podul fcut peste Dundre de Traian. 280.
La 491 Senatul ridic la imparatie
pe Anastasie. 296. Senatul cere,
dupd anul 515, s se strangd Ull sinod ecumenic, care s judece eresia
Evthyianilor. 313. La 610 Senatul

irnpdrAtiei de resArit ne mai putend suferi pe Foca, a chemat pe

Iraclie. 331. Senatul trimite in izgnanie pe Martina. 335. Senatul
chmd la impardtie pe Mihail Curopalatis. 352.
Seneca zice c 'Linde a biruit Roma-

nul acolo a 0 trait. 14. E omork

de Neron, ce'r-a fost discipul. 161.
Septimitt Sever. Bate pe Parthi, Arapi
pi Adiavenitl. 118, 204. Bonfin spune

ca el a fcut cetatea Severinului.

158, 204, 205, 469. Nicolae Costin

prind cetatea Carthaghina, Leontie

trimite 6ste contra kr, ins este

run Domnul lor. 352. El ail avut

resb6ie cu Nichifor, 332, el ail avut
resb6ie cu Mihail Balbul. 352. Vasile Machedon i-a lAtut i i-a im-

pins pe apa Eyfratulul. 354. Din

Asia nhvlesc asupra impratiei
de resrit. 360. Li s'a luat ostrovul
Critul de Nichifor Foca. Mult biruinta" a purtat asupra kr, Roman.
369 Asupra lor vine I6n Cimischie
la Damasc. 370. Ail coprins Meso-

potamia. 378. Contra kr au venit

cruciatii la 1099. 388. Contra kr
in Ispania vine Henric al Daniel.
389. Contra kr in Siria vine impdratul Conrad. 389. De la iel voeste sal rescumpere Ierusalirnul
Frederic 0 Conrad. 411.
Strascher. Alaiddin face pe Erdogril,

Serascher. 440 Serascherul Peta

prada Silesia 0 Bohemia. 449.

In vrme de odihn (pre

care d-o eel ce pre Heruvimi, i

Seraihnl.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

Serafirni s odihnste),

scris'aft

Cantemir, primul torn al Hronicului ski. 52.

Serbia teara sub stapanirea Tarigradului. 106. Tara lor o cuprinde
Nmtii pada la Drava. 176. Era su-

797

mrd cu viclesug. Galerie vrea sa-1

fesbune. 233.

Sever, imparat, se urea in locul lui

Maioran. La 465, more Sever, si
scaunul st v'eduv un an, 8 luni.
291.

pus craiel unguresti. 469. Oral al

iel se intitulza. Andreas. 446. Se
intitulza oral al el' Bela al IV. 452.
Serem cetate. Se numia in vechime
Sirmium. 267. Nume turcesc al Sir-

Severinal, banul lor era supus craiei

unguresci. 489.
Severimil, cetate zidit de Sever, la
capatul din Dachia al podului lui

miului. 273.
Seremovasi numire data de Turcr cetatil Sirmium. 267, 273.

Muntii Carpatici se intind pana la

el. 286. Ar fi Turnul, zidit de Traian. 318. L'a luat Carolus de la Banul el. 468. AMi fost romani de la
el Vara la mare pe Dundre. 468,
469. Spre el s'au retras Romfinil
dinaintea lui Batie. 468. Era carmuit de bani. 468. Fundat de Sever Septimid. 469. Romanil au re-

Sereti nume fernas din Siretem, siretem, talmacit de Simion Calugaru placern, placemz, de unde vine
numele Siretului. 137.

Serghidava ex-denumire de oras la

Dail. 73.

Serghie. Serghidava este cum am

;pee : Dava lui Serghie. 73.
Serica facea parte din Schythia asia-

Traian, spune Bonfin. 158, 188, 204.

mas, in timpul praclei lui Batie,

de la Cetatea Alba pand la Seve-

Sermis, in Pannonia, unde s'a ndscut

rin. 470.
Sfetonie, vorbeste de luptele lui Derleneu cu Domitian. 79. Zicea ca toti

si a fost omofat Avrelie Probus,

inainte de a ajunge imparati sunt

flea.. 61.

de cdtre osteni. 230.

Serino stapanitorul Sirmului, nu voesce sa se supuie lui Leon Sofos. 355.
Sermituza, zice Sarnitie sfi fost scau-

nul Ostrogotthilor, Bonfin o numeste Ulpia Traiana. 261.

Serras. Aci facea jafurl Hris. 414. Ce-

tate numit de Turd Siros, e luata de Joan Alexie. 428. Auzind ca

e luata de Joan Alexie, Marhion

fuge la Thessalonic. 428.
Servia. Vecil Serbia.
Sevastir, familie straina primitai in sinul Rornano-Moldo-Vlahilor. 25.
Sevastiia, mama lui Macrin. 282.
Sever. Asupra lui, se scOld Maxentiie.
Dupd ce face pace,. Maxentie 11 o-

buni, iar in urinal sunt rel. De

Tit Vespasian, zice contrariul. 165.

Spune cd Tit Vespasian dud se intarnpla vre-o zi in care s nu facd
nici un bine zicea cd a perdut o zi si
el 11 numea bucuria omenOsca. 165.
Slezesc. Carlus, craiul sfezesc au lost
biruit la Poltava. 176.
Sfezil a avut rsbie cu Lesii. 175.
Mi avut crai pe Carlus. 176.
Sfinta Scripting, e istoria cea mai ye-

che, 58, vorbeste despre origina

Romanilor. 101.

Sf. Gheorghe. Tataril tree pe lang

biserica Sf. Gheorghe i merg intins la aorlu. 415.
Sf. lacob. Vecli Iaeob.

www.dacoromanica.ro

798

INDICE GENERAL

SP. Sava. "V ell Sava.

Sigidava. Vecli Sichidava.

Sibirul e inconjurat de hotarele Schythiii, 60, parte din Tataria asiatiea.

Sigon. Despre Constantin cel Mare,

Sarmathil i Gotthii la a. 332. 245.

61.

SibM intre el si Alba Iulia all avut

Romanil tirgul Rosiii. 474.
Sicambria. Aci ordona Attila rdiilor,
sa se adune. 287. Ea este pe apa Renului, de la Colonia Agripina, pana

unde se inghiamana Renul. 287.

Sichidava, cetate pe trmul Dunrei.
323.

Sichilia, posesie insulara a Ellinilor.

90. In ea sa intmpla rascla rohilor cu Domnul Evnos si care s'a

luptat cu Fulvius Flaccus al XII-lea,

dupa cum spune Orosie. 121. Fa-

cea parte din a 3-a divisiune a

imperiului MI Constantin Marele

242. Alaric voia sa treaca in ea,

ins a murit. 276. De aci chiama

Despre starea de desfatare a impSratilor din naintea lui Theodosid cel mare. 270. Alaric e batut
de Stilihon la 401. 274. Spune ca
Attila e chemat de Honorie, s

intre in impratia Romana. 282.

El spune ca Attila dupa ce a facut pace cu Theodosie, s'a intors
in Schythia. 283. Spune Ca Theodomir domnul Gotthior, da zalog
pe fiul sed Theodoric, imp6ratului
Leon. 291. Despre impOratul apusului Olivrie. 292. Despre locuirea
Dachiel lui Traian de Romani. 356.
Silentiarul, se numea impratul Anastasie. 296.
Silezia. Vecli Silezia.

Silezia, aci a fost trimes Eneas Syl-

()stile Theodosie. 283. Constantin

vius ca vestitor apostolic, 115, catre

fiul lui Constans a mers in Si-

ea se indreptaii poprele supuse

Hunilor. 273. Varvarii prin partile ei. 277. E pradata de TatariI
lui Batie. 448. Aci fug domnil lesesti. 448. Peta prada Silezia si

chilie si a omordt pe Mizizie. 336.

Vasile imOrat a venit aci s'o rescumpere. 378. In ea era Henric al

IV-a, cand Isachie e detronat de
Alexie Anghel. 410.

Boemia. 449.

Kenn Vecll Fasficulile Sicul

Siculi (astazi se cheama Secui), au
venit cu Attila si all coprins o

Silinghil coprind Betica in acelasi an

parte a Dachiii, care se chiama

astaa Transilvania i auzind cll
altii i ai lor ati ajuns pn la

Silinunt, cetatea Chilichii. Aci more

in care navaleste Alaric in Italia,

spun Idatie si Isidor. 276.
Traian. 195.

i Amaxovii, care astazi

se chiama Rusii, in rio esit inainte,

Silivria, cetate. De la ea, pana la M.

Ngra, Anastasie spune sa se traga
zid. 312. Scapa nepradata de TA-

zice Bonfin. 282.

Sidalit i-ail coprins Hunil zice Mihai

tari. 432.
Simeon Domnul Bulgaria voeste pace

Roxolan

Rifle Neapolitanul. 281.

Sidonie. Despre Craii de Varvari. 277.
Siebenburgen (7 cetati), nume ce all

dat Saxonil tinutului ocupat de ei

in Ardl. 463.

ai

o cere de la Leon Sofos, 355,

contra lui Leon trimete pe Ungun si Tura. 356. Pere in vremea impratului Roman. 368 Dupa
el vine Petar. 369.

www.dacoromanica.ro

799

INDICE GENERAL

spune cd a
scris despre venirea de curand a
RomniIor in Dachia, dupd Hronicul Unguresc cea ce nu e ade-

Simion CAlugitrul, 109,

in locul Romanilor. 452. MinciunA

c5.

LaslAil a luat'o din istoricul

Unguresc. 453. Despre Vladislav,

cdruia Simeon 11 lice LaslAu. 455.

verat. 135. El n'a gAsit nimic des-

Tot despre basnele lui Simeon.

pre venirea de curand a Romanilor in Dachia cu hronicul lui

458. Simeon si Misail despre hronicul moldovenesc. 470.

Simeon. Lui ii e strAnepot Milutin.
El este intdiul dintre stApAnitorii

Ureche. 136. Despre el ne insciintAm de la Miron Costin i fiul s66.

logofdtul Niculai Costin. 136. El
zice, dupd Ureche c5. Vladislav

avend resbol cu 'Mara cere ajutor de la imperatul Ramului, bate

pe Ttari i Ii goneste pAnd la
riul Siret, asezd dupd dorinta im-

peratului RAmulul pe tlhari in

Maramores, Moldova, Muntenia si
Ard61. 138. El dupd hronicul Bul-

griresc zice Lasl s'a resboit cu

Stefan craiul BulgAresc care ajutat

de fratele sii mitropolitul Sava,

face pace cu Lasl, c LaslAil are

lupte cu Batie Han TAtdresc pe

care '1 invinge cu ajutorul dat de
thlharI pe care il stabilesce in
Dachia. 139, 140, 141, 143. Explicarea basnel lui. 144, 145, 146. El

a scornit istoria cu intAmplArile

lui Lasl cu alharii, din 2 istoril,
a crailor Solomon si Gheiza si a
lui Bela, 144, iscusit in basne e
nurnit de Canternir. 366. Este facut
mdzac de ciitre Cantemir. 367. Ce-i
zic dasc5.1, dar adevArat nedascal.D
367. Simeon, Misail si Cantemir. 393.

Spune ca Ttarii schpati din rez-

boiul cu Lasld, ar fi intemeiat

Cramul. 437. Bsmeste vorbind de
Lasldii. 442, 443, 453. II zice MAzacul si dascdlul lui, n'a fost Ladislav al 2-a. 445. S'ail veclut basnele lui Simeon. 446, 471, 472. El

p6te pune pe Crutiatii de Rodos

Serbilor, care ia nurnele de Despot. 480.

Simbolul. Veyll Simvolul.

SinirgorzI. In Tina aceasta a trecut

TAtarli DunArea lovind orasele de
prinprejurul Miseniii i Corbil. 415.
Simonidis, fata lui Andronic ar fi luat

pe Milutin. I se naste Constantin.

Ea pArdste pe Stefan, cel dintAl
copil al ml Milutin. 480. Fiul iei,
Constantin, e omordt de Stefan.
481. Era de 5 ani, child tatAl ski
Andronic o d5. lui Milutin, scrie
Nichifor Grigoras. 481. Nunta iei
cu Milutin, s'ar fi fAcut la 1299,
scrie Pahimeris. Cu 25 ani inainte
de nunta iei, Milutin ia pe fata
Domnului Muntenesc. 481.

Shuvolul credintel de la sinodul din

Nikea. 239.

Sinator. Ovidie scrie la Roma, lui

Gratin, ce era sinator. 72.
Sinenilor oras (al). Orasul in care
s'a nAscut Pius al II-a, si care mai
apoi a fost numit Pienta. 115.
Sinenilor oras unde s'a nscut Eneas
Sylvius i dup ce a fost ales papa
l'a numit Pienta. 115.
Sineus sail Sinevus fratele lui Runic
a ocupat cetatea Belo ozer. 372.
Singhedin, cetate. Locurile de pe lang

el le tineaun Ghepidii. 318. De la

el pand la Sirmium, era Ghepidia.
319. Pe langA el, Iustinian dA lo-

www.dacoromanica.ro

800

INDICE CENER&L

curl Erulilor. 319. E pe Dundre

si unil Ii zic Semendr. 321. Cu 8
mile mai jos de el, e Octavum. 321.
Sinkie in cuvAntul pentru imp6rAtie

scrie despre mrtea lui Athanaric. 265.

Sinod. Eneas Sylvius dn sdborul de

la Bazilia fiind Referindar Canti-

lariului, despre part sinodului,

mult all scris micsurlind cinst ai
putr Papil. 115. Sinodul de la
Nikea. 239. La 347 a fost sinodul
de la Sardica. 250. Cererea de intrunire de Sinod pentru judecarea
Evtyhianul. 313. Constantin Pogonat voesce sll stringd Sinocl. 336
Despre sinodul de la Florenta. 354.
Sinopsis. Ce scrie Xifilin in Sinopsis. 79.

dislav. 458. Craii sirbesci

i bul-

garesci cduta sd se amestece cu

alte familii mai cunoscute. 482.
Sirbia. Vedi Serbia.
Sirbil all venit la 499 de la Volga, ail
trecut Dundrea i all prddat provinciile de acolo. 12, 13. Dupd Theo-

dosie, impreund cu Unii, Bolgaril,

Sclavonil i Herulii prddzd. Pannonia, Thrachia, Misia, Illyria, Machedonia i chiar sldvita Gretie.
17. Sunt domoliti de Turd. 20. Ce1

care il ingrozesce este Suleiman.,

22. Cilia Sirbilor. 106. Nmul Sirbilor. 170. Ail ndvalit in Evropa de
peste pustiile Volgdi. 174. Limba lor

se derivd din cea Slovenscd. 304.

Craiul lor iea pe fata Domnului

Muntenesc, scrie Nichifor Grigoras.

Sinvesa, aici a murit Clavdie otrvit.

164.

Siracusa, cetate, aci este omork Constans. 335.

Sirbac. Minciunile luate de Simeon
dupd un Sirbac. 458.

Sirbasa. 0 parte din tara sirbascd

se cuprindea in Misii. 68. Nemtii

all luat tara ungureascd i ar fi

adus camdtd partea Orel roma-

309. Muntenil erail mai aprpe de

el. 309. Sirbil sail Sorabil sunt bdtuti
de cdtre Ludo vic. 354. El cer sa fie

primiti sub protectia Romanilor.

355. Vecinii de peste Dundre al Romanilor. 362. Ail prddat locurile de

prin prejur de el ale impdratiei

de resdrit. 380. Din neamul lor sunt
ai

Crovatil. 386. Un sirb Nestor.

Istoricul sirbdsc numesce pe TA-

387. Honiatis stie sd-1 deosibscd.

de Misi, i iel aveati crdil interneiate in Thrachia. 397. Cu iel se bate
Isachie Anghel i ii invinge. 409.
Ioan cu Vlahil sel se deosibesc de
sirbi. 412. Ail avut domn pe Joan
Domnul Zagorel. 418, 419. El all a
vut o irnpardtie deosebitd de a Bulgarilor i Romanilor. 419 Chnd all
venit ca barbai i all trecut Dundrea.
464. 0 ctA de a lor ce se chema Yenedi i acum se numesc Venetini in
Muntenia. 474. Simeon este inthiul

tari, pdgfinii Busurmani. 457. Basna

lor stapanitor, care iea titlul de

din istoria sirbasch despre Vla-

despot. Milutin este craiul Sirbesc

nesci despre tara ungureascd pane

la Olt si parte din tara SSrbscd.
176. Nemul Elinesc pte fi socotit

tot nmul bulgdresc, sirbesc

si

Sarmatiile. 178. Craiul sirbesc

ai

fata Domnului de Vlachia. 309, 478,

479, 480, 481, 483. La a. 1001 imp6-

ratul Vasilie bate pe Samoil Domnul Bulgarilor i ia in stdpanire

si Ora sirbasch. 375. Ioan Domnul

Zagorel era Domn sirbdsc. 418

www.dacoromanica.ro

801

INDICE GENERAL

care cere pe Evdochia sora lui An

dronic. 480. De puterea lor ii era

r6sboirl intre Longobardi ei Ghepidi. 320. ii fost cuprinsd de Ha-

fried lui Andronic. 481.

Sirbimea. Andrias se intitulz, intre
altele, craid al Se'rbimei. 452. Isa-

gan, voevodul Avarilor 327. Stdpanitorul iei este Sermo. 355.

Sirvis impdratul Pereilor, vine la im-

chie Anghel trece cu 6stea prin

pdralie dupil mrtea lui Hosroe.

Sirbime la socru-sed. Bela. 409.

Siretem. Las ldd child ajunse la Siret,
strigd siretern, siretem, pe care cdlugdrul 11 tltnceete: placem, placer:1a,, de unde vine numele Siretului. 137. Povestea cu Seretem,
nu e adeferatd. 459.
Siretiul riil, a inghicit mult sAnge
turcesc. 22. Despre Las Mil la Siret-

137, 459. Bonfin pune apa Timeeului pentru Siret, 148, asemenea
din o poveste a lui Bonfin numele
apel Visla e schimbat cu Siretiul.
149. Unde di el in Dundre e cetatea Gherghina. 0 despdrtiturd a lui

El face pace cu Iraclie. 334.

Siros,numesc Turcil cetatea Serras.42 3.

Sirte. De aci pnd la Chirine, Africa

fdcea parte din a 3-a divisiune a

imperiului Roman. 242.
Slavenil. Vedi Slovenii.
Slavil pornindu-se spre Volohia tree
Dundrea ei pradd fed, aduc8nd pe-

deapsa tragerel in tapd. 316.

Slavonia era supus crdiei ungureetI.
469.

Slavonil sail SlovniI. Verii Slovnii.

$11ah e numit de Leal drumul cel bd.tut al Sarrnatilor. 240.

se numesce ei gura BArladuluI.

Slibris. Despre un 6re-care Slibris

Logoldt de luatul sdmil., 161.

248. La venirea lui Attila Romnil

tree peste apa Siretiu. 286.

S1oveneet1.Romnii ail gonit nmulSlovenesc pd.na la apa Vistlei. 17. Scrii-

Sirmium cetate, astdcli se numesce Se-

tprii lor apard pe Romano-Moldo-

rem, Turcil o nurnesc Seremovasi,

este aeezatdpeste Dundre infata Beligradului; pAnd la ea se intindead
Gotthii. Este coprinsd intre Sava ei

Vlahii. 24. Raportul intre limba

sarmaticd (prin care se intelege

Dundre. 267, 273, 302. Kin Panonia ei

eluatd de Bulgari. 302, 311. Par tea Panoniei despre ea, e intrs impdratieI

mul slovenesc s'a ivit inthid pe

r'esdritului, de cdtre hatmanul Petza.

Acstd parte este Sclavonia 311. E
luat de hatmanul Petza. 312. 0 stdphniserd Ghepidii. 318. Locurile de
pe lngd ea, le tinead Ghepidil. 318.

va sh click' vrjitor. 136, 464. Basna

De la ea in sus pnd la Singhedin

a lost Ghepidia. 319. Soffi Longo-

bardilor spun lui Justinian cd a

fost luatd. de Ghepidi. 320. Numai

pe ea spun solil Ghepidilor c o

tin. 320. Pentru iea e pricind de

cea slovenscd) ei. limba romnd

dupd. Semitic). 130. Numele ei n-

timpul lul Anastasie impSrat. 132.

Pe limba slovensc evalhovnic,

lul Simion e luath dintr'un hronic

bulgresc, cu limba slovenscd. 139.

Sarnitie despre limba romnd in

raport cu cea slovenscd. 152, 240.
Ce nume ad avut Romnii in limba

bulgdrsc care e una cu cea slovenscd. 302, 303. Numele Roma-

nilor in hronicul slovenesc. 303.

Numele Rornnilor el limbele ce
cunose de mumd pe cea slovenscd.
51

www.dacoromanica.ro

802

INDICE GENERAL

304. Ce povestesce hronicul slovenese despre cuprinderea locurilor

Poloniei. 324. Limba Polovtilor era
amestecath din cea rusescd, 1eOsc5.
ai moldovense5, sail precum L01
cu alalte nrnuri sloveneti, astll
hire a Moldovnilor zie,Voloscaia.
363. Num ele Romftnilor s'a schimbat in Volohl de cAnd a venit nmul slovenese in spre Evropa. 396.
Sloyeni aceea0 ea Qi Le0i, se rudesc
cu Schithil Sarmaticl ; la 465 fac
craiia Lesc5. 12. Erail impreun6
cu Dachil, Ghethii, Italii i Grecil

dovenesc. El ail fost sub stAphni-

in Dachia, clice Sarnitie. 132. Numele

372. Tote nmurile acestea all fost

supuse de Runic. 378. Ail f5cut navAlirl in Apus. 374. Ail dat numele
de Vlahi Romanilor. 376. CAnd all

lor s'a ivit pe timpul lui Anastasie

impAratul Romanilor cu 386 am in
urma aeclArif RomAnilor in Dachia.

132. Ail sfdramat cetatea Ulmiton.

155. Dlugo spune Ca ar fi coprins
nemul Moldovenilor care s'ar trage
din Corenila Italilor. 159. Slovenil
stats amlat pe apa Vislii i s'ail
numit Polianii. 160. Cala.' impAratia Romanilor. 170. Despre Sloveni.
177. Orbin Raguzail socotete pe
Machedoni, Sloveni. 178. Hronicul
lor, numete pe Romani, Voloh,
ei cd Romanil au gonit pe Slovenii
de la DunAre. 303. Pe Romanil din
Italia ii num esc Rimlene. 303. Tel
numesc pamntul Romanilor Volostle cala Zeml. 303. Limba br
e mama limbel: Ru01or, CAzacilor,
LOlor, Bolgarilor, Boemilor, Sanbilor i Bosnnilor. 301. El a in-

temeiat marl crAil in Sarmatia i

Misia, in DalmatM, Panonia, Illiria
O Bohemia. 304. Justinian i Slovenii. 323. DescAlecAtura Slovenibor. 374. El sunt goniti de Romani
din Valahia, i sunt confundatl cu
n4te Ru1 de cAtre hronicul Mol-

rea RomAnilor. 325. El erail in

Trachia, sunt sco0 de aci de cgtre
Priscus i iel tree in Ghermania,
spune Sabelicus. 327. Slovenil in-

demnati de Hagan intr in Thrachia. 328. Hosrois trimite soli la

iel. 333. El cu voevodul lor Lehon

gonesc pe Hunl din locurile Mr,

insa Hunil primesc ajutor de la
Carolus i if bat. 351. El sunt 1)5tuff de cAtre Liudovic. 351 Ail fost
sub Varaghl. 372. Din nmul Mr,

multe pop6re a supus Svetoslav.

venit ea barbarl ail trecut Dunilrea. 464.

Smolenil. Tara Mr e supusa de loan

Alexie. 418.

Smoleneasca tail, este cuprinsa de

Ion Alexie. 418.
Smornis, cetatue mai induntru Dachiel,

zidita contra nAvalirilorTarvarilor,

spune Procopie. 155, 322.
Soborni. Theodoric scrie despre Soborul de sub Constans la 347. 250.
La anul 685 Constantin a fAcut al

aselea sobor. 338. In Odle lui

Constantin i al Irinil s'a facut
soborul al aptelea la 787. 351. In
soborul de la Florenta Episcopil rasdritului semnza cu sila actele. 354.

Socotiala smentitii si de la Bagdat se

poate intoarce", clice o vorba turcsca. 197.
Socrates, scriitor.

In istoria biseri-

csca, spune cA pe Constantin Ma-

rele, l'ar fi botezat Evsevie, episcopul Nicomidiii. 247. Despre Constens i Gaison. 248. Spune ca

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

Constantiie s'ar fi botezat de la

Evzoiie, episcop Ariian, cu tote c5.
Lutifer Calaritilanul Ii indemna s

se boteze de la Athanasie safi de

la episcopii lui, earl erail ortodocsi.
250 Despre Paravat i crestinii.
251. Vorbeste despre ocara primit

de Valens de la popor, pentru ca

a primit pe Varvari in tail. 257.
Spune Ca Gotthii aft prddat Thrachia, Misia, Dachia si Pannonia.
257. Despre Gotthi. 260. Despre Valens, Frithighern i Athanaric. 262.

El scrie despre resbelul intre Theodosie i Evghenie tiranul. 272. Ala-

ric in timpul lui Teodosie cel tinr. 275. Despre rnrtea lui Honorie. 276. Vorbesce despre apropierea

Schitilor de Trachia domnul lor

Roi las si de distrugerea lor de ca.tre puterea Dumnezhiased. 278.
Soerat filosof. Prilatinu-1 Platon,

priiatinu-i Socrat, ins mai prilatinu-I adevSrul. 10, 116. Socrat filosof. 86.
Soli, reintemeiaza irnprAtia Persibor. 437.

Sofia se numeste Sardia. 63, 66, 284.

Aci s'a fcut sobor. 250. Se mai

numeste i Triadita. 406
Sofia, sfinta, biserica zidit de Justinian. 311.

Sofia, nevasta lui Vladislav, sora sa

Maria o ia de nevastd. Alexandru
Vod. 26.

Sofistnl. Despre Periclis sofistul. Lui

Livanie Sofistul II scrie Iulian Paravat. 252.
Sogdiana face parte din Schythia asiatica. 61.
Soliernitra mama lui Antonie Elioga-

balus este omorkti impreund cu

el de catre osteni. 206.

M3

So la, ap. Drumul varvarilor treand

spre Dundre, era peste ea, zice

Sarnitie. 210.
So lin, geograf in urma lui Plinie. 69.

Dreptat cumpenele sale aflknd, nu numai ca oca dramul biruiaste, ce 'Inca ca fntna Soloamului . 197.
Solomira, sora lui Ladislav, se casatoresce cu Domnul de Dalmatia si
So loam.

Croatia. 444.

Solomon, fratele lui Gheiza si al lui

Ladislav, oral unguresc, la 1062 de
la Hs. 144. Bate impreund cu fratil
si, pe Uni earl nvliser5. in Ungaria, cu sefu1 lor Ghiula, la cetatea Doboc lang5. muntele Herlem. 145. Serbtoreste cu fratil si
victoria. 147. Certndu-se cu fratele sii Ladislav, face alianta cu

Cutesc, domnul Unilor, aruia ii

ragddueste pe fiica sa, i tara Ar.
dialului. 147. Nu ceruse ajutor lui
Henric, impSratul Apusului, cci

acesta avea lupta cu Papa si cu

Saxonii. E gonit de la domnie de
Ladislav, zice Bonfin. 148. Lui i-a

dat crdia de bun voe, neavnd

copii Bela. 383, 387. Ar fi supus
tara Munteniascd i s fi batut pe
Lesl, zice Bonfin. 383. Se lupt5. cu
Hunii. 383. Era fiul lui Andrias. 442.
Solomon. Biserica lui. 314. Numal el
ar cunsce limba pasrilor. 366.
Solon. Aci se retrage Maximiian, dupd
pleearea de la domnie. 233. Nu'i de-

parte de Solon muntele Pindului.

398. Din Mitropolia lui pleca Sf. Dimitrie. 401. E luat de Joan Alexie. 429.

Solonnii ar fi voind s scornsc lu-

cruri nou; asa e insciintat Marhionul. 428.

Solid. 0 inscriptiune in care se vor-

www.dacoromanica.ro

804

INDICE GENERAL

besce de solul polcului al lecilea

bun si pune in locul lui pe Mihai

augustesc al fretenilor*. 161.

Sontium, apa unde se: bate Odoater
cu Theodoric. 294.
SorabiI sail Sirbii sunt batuti de catre Liudovic. 354.
Soroca, cetate. Pe aci stall Calarasil

Curopalatis. 352.
Stefan, fiul lui Roman Lecapin e scos

pazi tori s nu intre Varvaril in

din cinstea AvgustSsca, si trimis

in ostrve. 367.
Stefan, fi6orul lui Neeman, Domnul
Tribalilor, ia pe Evdochia, fata lui
Alexia Anghel. 419.

Moldova. 224. Inmasese nelocuitd,

Stefan, crai bulgaresc, fratele Mitro-

dup resbelul Turcilor cu Lesii.

politului Sava. 141, 454. Dobandeste

de la imp. Tarigradului, titlul si

224. E intarita de Turd contra Rusilor. 224.

Sosthenis mandstire, a fost unde este
astaz1 Stenia, se pastriaza o tabla

cu inve'taturi a lui Vasile Bulgarocton catre imparap. 376, 403.

Sotnic. Preda Stambol Roman din
tara Munteneasca aii fost sotnic
la targul Harcovului. 217.
Sozomen. Despre fesbele lui Constans cu Constantin. 248. Spune ca
dupd m6rtea lui Iulian Apostatul

oastea ail ridicat lalimparatie pe

Iovian. 253. Spune ca Gotthii aii
pradat Thrachia, Misia, Dachia si
Pannonia. 257.
Sozopolis cetate din Thrachia ocupata

de turd si apol despresurata. 388.

Sparta, ar fi cuvint Got. 178.
Spartanii. Eleni era fata lui Tindar,
stdpanitorul Spartanilor. 92. Iudeil
spun ca sant ruda cu iei. 177.
Spartian. Vorbesce despre Traian, si
despre Dachi, 164, despre Adrian,
196, 197, 198, despre Marco Avrelie, 200. 201 si despre Caracala. 205.

A trait pe vremea lui Constantin

marele. 238.

Spatha. Orbin Raguzeul spune ea

Romfea si Spatha sunt cuvinte

corna de crai. Pentru acsta, Laslaii vine cu 6ste asupra lui. Stefan
trimite pe Mitropolitul Sava, care
indupleca pe Laslaii. 140, 141, 454.
De unde e povestea cu el si Laslaii.
455. Nu e adev6rat cd Lasldii s'a
batut cu $tefan. 458.
Stefan eel mare si bun, 26, fratele lui Pe-

tar, fiul lui $tefan Vodd, are rSsboi

in codrul Cosminului, la 6867. 483.
Stefan pazitorul cetatei Tarigrad ; i-aU
poruncit Justinian ad om6re pe toti

Tarigradenii anume aratandu - 1.

339.

Stefan, scriitor, unii 11 socotesc purtator de cuvinte desarte. 173.

Stefan, feciorul lui Milutin, cu sotia

cea dintai; e park la tatal WI de

Simonidis. Milutin II sc6te ochii,

si cu eel doi fil Dusum si Dusan,

Paii trirnis la Tarigrad. 480, 481.

La Tarigrad, Sf. Niculai, prin o

minune, ii redd ochii. Dupd mrtea lui Milutin, se intrce in Serbia, omrd pe Constantin, fiul Simonidel si sta.' la craie. 481.
Stefan a venit la tronul Ungariei la
997 si s'a crestinat, 374, 442, el a
scos pe Rusi din Ardl. 375. De

mirat lucru este sa nu fi fost ro-

gotthesti. 178.

Stavrachie fiul lui Nichifor vine la

man, zice Cantemir. 375. Mama lui

imparatie, insa senatul nu'l gaseste

a visat pe Sfintul Stefan, care i-a

www.dacoromanica.ro

805

INDICE GENERAL

spus sd-I pue numele lui copilului

ce se va nace; fu botezat la 909.
375. El numia pe naul sSii. Tata,
de aid s fi fost roman, crede Cantemir. 375. La anul 1034 more. 379.
A fost numit Stint. 379. A legat Ungaria birnich Papil. 387. Nepotul lui
era Petal. Alleman. 442. Avea cumnat

pe Otto, frate al lui Mihail. 442.

Stefan II craid al Ungariel a fost la
1116. 442, 388.

Stefan al 3-a, fiul lui Gheiza 2-a, este

al 15 cral ungur i e tatd1 lui Bela
3-a. Intre el i predecesorul sad

Stepenna. Despre rdzbOele:ki Thor.

357. Este cea mai de credinta cronica a impardtiel ruseci. 371. StdpanirealuI.RuHc. 372. Amintete ca.
Vladimir, ficiorul lul Iaroslav i ne-

potul lui Vladimir care s'a botezat

intai, a fost bdtut pe mare de re.sdriteni. 380. Spune despre pocitania lui Lasldft. 455.
Sthlaiinil se mai numese Unii. 316.
Stilihon voivodul lui Honoriii, voete
sa ia IliHa de sub puterea lui Arcadie i.

s o puie sub a lui Ho-

Gheiza, unii pun un Ladislav al

nork, invoete pe Alaric s trend

in Italia. 266. El scapd pe Hono-

2-a. 442, 443.

rie i bate pe Alaric. 274. El omrd

Stefan Protomartyrul se arat in somn

Saroltel mama lui Stefan craiul,

lilt

spune ca copilului el sd-I pue

numele de Stefan. 375.
Stefan Todd. Fiul sat, Bogdan, face
pace cu Turcii. 22.
Stefan Todd cu porecla Bogdan ficorul lul Drago Voda. .1 nepot lui
Bogdan Vodd, supt acesta ar fi ve-

nit Romanii a doua rd in Moldova dupd retragerea Tdtarilor cu

Batie. 475. Asupra lui vine Atlan
hanul Tdtdresc din a cdror cauzd
el

trece in Ardl i dupd retra-

gerea kr sa intrce inapoi. 475.

Stefan Todd, ce-I zic Burduja e din
nSmul Batorilor. 26.
Stet-Milt-A Tod. El s'a ndscut din D6mna

lui Vasilie Vodd. 26. Hronicul Mol-

dovenilor, de la Aron Vodd, liana

la *tefdnita Vod, e scris de Miron
Costin. 180.
Sterna. Desrddacinarea Stemel sldvita.
423. De pe Cetatea Capul Boului sd

fi luat Moldova Stema sa. 322.

Stenia, localitate unde a fost (Pith

Mandstirea Sosthenis. 376.

pe Radagaizus in muncii Fezulantii. 274.

Stirila e snpusd de Bela IV-a. 451.

Stisipirgul, zidit dupd Traian. 322.
Stipion Asiaticul.Vecli Stipionii. 101,118.

Stipion Africanul. Vecll Stipionii. 101,

118. A fost consul impreund cu

Flac Hatmanul cu sute de an!

inainte de Avgust. 128.

Stipion, consul la Roma face cunotintd cu Ghetii. 77.
Stipionil, fratil general! Roman!, trime1 in Syria in contra lui Antioh,
ad trecut pe la Ilion. 101. Pe unul

l'a numit Africanul i pe altul Asiaticul. 118.

Strabo. Vecll Stravon.
Stravon geograf pe vremea lui Tiverk, 59, spune cd Dachia se intinde
spre Ghermania i isvrele Dundrel, iar Ghetil spre Marea Neagra,
62, 63, 64, sutine cd Dachii, Dail i
Ghetil aunt tot un nSm, 70, 74, numece pe Ghetii i Dachii bp.or/sovcoug, 71, sctite c Dachii Dundrel
se trag din Ghetil asiaticl. 74.

Despre Ghetil. 76 E adus martor

www.dacoromanica.ro

806

INDIC& GENERAL

de Sarnitie Ca Ghetil

i Dachii
aveau tot o limbt. 130. Murise cu
130 ani inainte de intrarea lui Traian in Dachia 130. El a scris geografia pe timpul lui Avgust. Spune
Ca Traian a starpit locuitorl din
Dachia si a adus norod Romanesc.
130. Zice et Gotthil alt inceput din
codrii Hertinii i intinzandu-se ail
coprins toti muntiT pana in Dachia
si ail ajuns cu incetul pant. la Gurile Duntrei si pant la Nistru i au
trait amestecall cu Sarmatil. 261.
Strelta. Vecli Surghetia.
Strig, vechit Strela, ail avut Rornnil
Medilasul, Cras i Sapsonul, 474.

Strigon. Aci a fost ingropat Bela

IV-a. 452.

Strela asta-zi Strig alt avut Romanii

Mediasul Cras si Sapsonul. 474.
Strelta se numesce ast-zi riul care
pe timpul lui Decheval se numea
Sarghetl. 189.
Striicovschi spune cum alt domolit

Romanil pe barbari. 18. Zice ca.

Rusii numese pe Pecinighl, Polovti. 362. Spune clt limba Polov-

tilor era amestecatura de cea romaniasca, rusiasch i lesiasca. 363

364. El spune et Romanii nu sunt a dusl din temnitile Ramului, cad Polovtil i Pecinighil nu ar fi avut de
unde st invete limba Romana. 444.
Stronghilo cetate, aci more Constantin Copronim. 347.
Strumita. Fentru paza iei, Alexie Anghel trimite pe Hris. 414. Locurile

de prin prejurul iel stint ltsate

lui Hris. 416.
Stumpiul a fost pradat de Vlahl 408.

Svetoslav. Svetoslav a fost fiul lui

Jugor. 357. Imptratul Bisantului
Svetoslav. 369. Prada liii Sve-

toslav in Trachia. 370. Din Igor si

Olga s'a ntscut Svetoslav.

372.

Svetoslav i Cura. 378.

Suceava. Hronicul Moldov enesc poine-

neste de niste Rusl ce ar fi fost

aci inainte de Dragos Vod de la
Aral. 376. Inainte de venirea lui
Dragos este scris et eraU nisce
cojocari unguri in el. 471.
Suds c mare, pant aci a venit Nichifor Foca. 369.
Suevil. Ve4I Svevii.

Suida, scriitor vechiii. 150. Spune et

Jidovil sunt macelariti de ca.tre
Martie Turbon. 194. Vorbesce de
mutarea Romanilor din Dachia in
Mesia sub Aurelian. 215. Zidirea
Constantinopohilui. 241.
Suleiman *lilt, tattl lui Erdogul, mo-

sul lui Osman, a esit la 611 de la

Muhamed sail 1214 d. Hs. 436. El

a esit mai pe urint de cat Gin-

ghiz. 436. Era fiul lui Chialeb, nepot lui Cazil Boga, stranepotul lui
Bantemur, sttpanea cetatea Nahra,
auzind de isprava lui Genghiz Han,

intra in Asia si cuprinde Persia

usor. Voind st meargt contra lui
Alaindin, se ineact in Evfrat, e ingropat aprpe de Halep la cetatea
Baber, i last 3 feciori : pe Erdogrtl, Giundogdi si Dumdar. 439.
Suleiman fiul ml Orhan, trece Bogazul i intrt In Evropa, si merge
pant sub Udrilii. 440.
Suleiman, sultan al Turcilor, a lost
grOzt Ghermanilor , Ungurilor,
si a altor nmuri. El e Lycurg al
Osmanilor. 22. Pe timpul lui TJngaria era sub sttpanirea Turcilor178, 355. Contra lui alt venit Cruciath la 1099. 386.

Suleiman fiul hu Baiazid se *O. cu

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

807

fratele ski Musa, pe imperatie. 441

indemnat de Opilie Macrin. 205.

Su Ranh stdpaneste pe Hanil Tatarilor. 21. Ce a luat Chesariul de

la Sultanul turcesc la Pazarovti.
69. Laonic Halcocondilas a cOut
in robie &and a luat sultanul Muhamed Tarigradul. 126. Sultanul
Sulehnan supune craia ungursca.

Proclamarea de imparat a lui Foca

Sutasul. 331.
Svetidl ruda' cu Dail-Dachil. 73.
Svetoslav al 11 usilor a fost intors cu
daruri contra bulgarilor. 369, 372.

Mind necinstit, impratul gateste

armath contra lui ; el se asociaza

175, 355. Biserica Sf. Apostoli este

transformata de Sultanul Muhamed

en altii i prada Thrachia. 370. Din

in giamie. 246. Sultanul Hasan

prinde pe imparatul Dioghenis .

857

Olga si Igor s'a nascut el. 372,

Si-a intins siapanirea peste

multe nmuri. 372. I-a taiat capul

Cura, domnul Pecinighilor. 378.

336. Despre Sultanil turcesti. 387.

Oaste din apus irnpotriva Sultanului Sulehnan. 388. Sultanul de

Svetoslav, domnul Bulgarilor. Fata lui

la Arghira trimite ajutor lui Isa-

Svevii irnpreuna cu Cvadii, Vandalii,

chie Anghel. 415. Cand a luat

Sarmatii si aliai cu Marcomanil

Sultanul Mehmet Tarigradul. 427.

Basboiul lui Lascaris cu Sultanul
Alaiddin. 433, 434. Suleiman Sah
era mosul lui Sultan Osman. 436.
Despre Sultan Osman. 438. Alaiddin, Sultanul Iconiei, 439, 440, si
Fatih Sultan Muhammed. 441.
Su1tan6sett putere a supus i schimosit pe imparatiele Grecilor, Per0lor i altora. 19. Carlus craiul sfe-

sunt Muff de Marco Avrelie. 200.

nabusit asupra Panoniii pe vremea lui Gallienus. 211. Alaric cu

e a 3-a mu ere a"craiului Sarbesc. 480.

Alani si Svevi intra in Spania la

a, 405 276. La a. 411 Vandalii
Svevii a coprins Gallia. 276. Van-

dalii, Sfevil si Ostrogoth alegan-

dull

oral, in multe craft' i domnii

s'at facut. 277.
Syria, tinut in Asia, sCapanit de An-

desc a fugit cu putini in umbra

tioh. 101. Aci a murit Traian pe

cand voia s se intrca in Roma-

sulanesch 476. Canternir a stat la

Prta sultanSsca, 22 de ani. 436.

191. Ce a scris Tiberian diregato.

rul Syriel. 194. Aci more Constantin la 959. 353. Aci vine Conrad
contra Serachenilor. 389.

Suniana, cetate zidita dupd Traian.322.

Sutasal. Longhin Sutasul e omrat

de Decheval. 188, 82. Caracala fu

omort de Martians sutasul fiind

S.

Sulehnan Sah era mosul lui

Sultan Osman. 436. Suleiman Salt

stapdnea in Nahrh. 439.

Sfezasca.Maenburg spune ca limba ellinOscd e abatutil din cea sfezasca. 101.

kitiinta iaste a lucrurilor, inra neFplinta

t;erbau-Logofatul a scris, pelhnba prosta grecOsca, hronic muntenesc. 462.

iaste tifeiduitrea luerurilor, 9 niain

Ware; un alt canon. 184.

Salt.

www.dacoromanica.ro

808

INDIC E GENERAL

T.
Tab la scris de Vasile Bulgarocton,
in care vorbete de rsbeele lui cu

Tartarul. 89. Feciorul Teslariului all

intors vraja fcutd de Cacodemon

Bulgarii i in care el & sfaturf

impratilor c i Vlahilor s le

lui Iulian si Idea in fundul Tartarului ii gtise. 253. La 570 s'a

faca. Bulgarior, de se vor rscula.

ndscut puiul viperei, parintele min-

376.

ciunei, gura Tartarului, Psevdo-

Tagitteyaric se numesce scrierea lui

Hogea Sadi. 436. In ea se vorbesce

profilul Muhammed. 326. Credinta

despre timpul lui Suleiman *ah.

in cli ca bolovanul din varful mun-

436, 439.

Taglut Tevarih. Vecli Tagittevarih.

Taifalli, in Dachia, inainte de Dachi.
63.

Talmudescl. Basnile Talmudesci povestesc c pdshrile tote are eine

limba sa i numal Solomon inteleptul le cunste i le intelege.366.

Taman se numesce astdcli Bogazul.

268. Cat loc este din Gherci i Taman pnd in Prut pot ti top. 269.
CetAtile Turcilor Gherci i Taman
stint pe Bosforu Chimeric. 365.
Tanal, campil coprinse intre Don i
Nistru erail locuite de amndoue
familiile Gotthilor. 264.
Tana is adic5. Donul. 281. Pada la el
era erdia leascd. 285.
Tanata, cetdtuie. Procopie spune ca
a fost zidit inaintea Dachiei, pentru ndbusirea Varvarior. 155, 322.
Taribul lui Hogea Sadi. 339.
Tarsos. Aci Clavdie Tatitul, mire de
friguri. 226. Aci fuge i more Maximin, la anul 313 d. Hs. 238. Aci

se bolnveste Constantie de friguri. 250.

Tartaria. Sibirului ii iceail Ellinii,

Tartaria adeveratd. 60. Ce spune
Gloverie in cartea despre Tartaria. 65.

crestinescd s'aii pornit si din di

telui Odd in fundul tartarului

reuthtil nu s'a oprit. 349.
Tatitus, de victoria Dachilor asupra
lui Domitian. 79. Serie in analele
sale ca.' pe la anul 70, Sarmatii tree
Dundrea in Misia i omOr pe hatmanul Fonteus Agripa. 165. Ca in
anul 93 Romanii all avut mai multe
resbee cu Dachii in Misia, Dachia,
Ghermania si Panonia si pretutindenea all fost bdtuti Romanii. 166.
Tata, cu acest nume chema pe Stefan

Craiil Theodat, a cdrui limbd era

italienscd. 375.
Tatu, voevodul Pa zinachilor impreun

cu Nestor se tidied contra impdratiei, Ii asezd tabra aprpe de

Tarigrad, prdez5. Trachia, Machedonia, clice Zonora. 387.
Tauris sail Tavrica Hersonesus (care
acmu s zice Crmul), parte din ttdrimea Europend. 61.
Taurul. Vecli Tavrul.

Tavals Donul, rill de hotar al Schythiei. 60.

Tavrica Hersouesus, crmul, parte din
tdtrimea Europda. 61.
Tavrischii, din Dachia in Ardl, Inainte de Dachl. 67, 68.

Tanis nume vechit al Cramului ; pe

aci all eit Rusii cnd all trecut

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

spre Tarigrad spune Zonora. 353.

809

226, 227, 232, 246. Tataril despre

Tavroeom. Aci ajunge Isachie Anghel

Moldoveni. 306. TA taril din Evropa

trimite de aci pe Chesarul Conrad, contra Vlahilor. 404.

Tayrul, munte, unde more Constan-

fcuse mai multe navaliri in im-

ei

tie. 250.

Taxis, craiul unguresc, 358, ia bir

din Italia. 358.
Tazlhul strimtre in Carpatl, apdrata

de Romani contra lui Batie. 465.

Thehtorul. Anastasie a fost numit Si-

lentiarul adica Tdcatoriul 296.

Theenea dupit 4isa, adeTere0e clisa odata,. Acesta e al 2-lea canon. 183.
Tileerea, niei pune, niet rthlicIt luerul,
MI% zisa, II i pune 0-1 0 rMliefi.
182, 348.

Tiimau cetate turcsca in Vosforul

Chimeric pe unde ail venit Polov01. 365.

MUM, sint ruda cu Unnii. 12. Cumpleciunea, lui Batie i a Tdtarilor.

19. Al doilea torn al Hronicului in-

cepe de and s'al curtit locurile

acestea de 'Marl. 50. Schyti sati
Tatari. 57. Precum Romani a
Tatari.) 86. Facerea de cetati d'inspre partea Tatarilor. 105. Turcil
de o fire cu Tataril sint. 106. Razbele lui Vladislav cu Tataril. 136.
Povestea despre lupta lui Laslail
cu Tataril. 137, 141, 142, 143. Batie,
conduckorul Ttarilor. 145,148. T5.-

tarn Cramului. 175. Traian lash

o01 in Dachia spre a o apara de
Tatari. 190. Traian Ii domolesce.
194. Marcu Aureliil i Tataril. 201.
Mesius Dechie i Mann. 208. Gal-

lie 0 Tataril. 209. Emilian i

taril. 210. Tataril in timpul lui Va-

peril 332. Intre el i Bulgaril erail

Romanil din Valahia, 346, se numese Ru0 spune Zonora. 353. Infra
in irnparatia rasaritului. 360. Ar fi
adus contra lor Lasldul unguresc
pe Romani din temnitile Rimului.
366, Isachie Comneno a purtat r6sboil contra bor. 382. El se mai numese Uzil, tree in Trachia, o peadza, insa el mint MAO de iistea
irnparatului, decimaci de ciuma. ei
call ail mai ramas se supun, 383,
el erail 600.000. 384. Mann de pe
Volga le zic Turcior Caracalpachi.
387. El intra in Thrachia insa sunt
WO de chtre Cabo Ioannis. 388.
'Mann in Cram. 395. Vlahil se unese cu iel. 403, 405. Isachie Anghel vrea s le astampere nvlirile. 406. Cornanii, un nm de TAtari, impreund cu Vlahil navalesc
in imparatia de rsdrit. 407, 408,
418. Tatarii prind pe Sevastocratul.
411. Vlahil i Mann pradail ceta-

tile din Trachia. 414. La sfar0tul

secolului al XII-a se intone, plini
de pracli. 415. Comanil i `Mann'
Cramului se crt intre el, pe la
1200. 419. Pe cel cari veniserd in
ajutorul lui Runic, II omra Roman.
420. loan II i-a in ajutor. 425. Urnblab. imprejurul Udrilului. 425. El

atacd tabdra Tatarilor. 426. El cu

mazacul Coza, merg asupra Latinilor. 426. Lor le U. voe loan

lerian i lui Galerius. 210, 211. Ta-

Alexie sa pradeze cetile Latinilor.

428. Bat &tea Latinilor. 429. InconjOrd tabfira Latinilor de la U-

tarn sub Avrelian. 223. Tataril la

1712. 224. Tatarii i Dachia. 225,

drilul. 430. Cu iel intra loan in

Thrachia. 431. Pradza i distrug

www.dacoromanica.ro

810

INDICE GENERAL

multe cetati in Thrachia 432. loan

Alexie, Tdtarii i Latinii. 433. Aft

lut Laslad. 141, 393, 442, 446, 456.

Dachia, fiind Ord de camp, era po

avut mare han pe Ginghiz. 436.

trivia firei thtresci. 256. La 386,

Grutinghii, nSm tatdrasc, se res-

Fuseserd sub impdratia Indiei. 436.

Simeon si Ttarii. 437. Un nm de

cl.d. 270. Leon filosoful chmd pe

al lor ce se chenta Oguzil locuiad

in carnpia Capacului. 438. Tataril

Unguri, nm tataresc. 355. Vlahii

gi ajutorul tdtdresc impotriva im-

Oguzi..439. Ladislav i Tataril. 442,

414. Vrnd sd intre cu Batie in Un-

pdratiei Tarigradului. 404, 415, 425,

432. Hanii tataresci. 435, 436, 442,

garia, Romanii unit" cu Sacuii, II

440, 456, 475. Erdogril curata tara

opresc, i iei muta cia1iu1 prin

Tara lesascd. 417, 448. Bonfin, despre Tatarii lui Batie. 449, 450, 451.

Povestea despre omorarea, de ctre Laslati, a lui Batie, si invinge-

rea Tatarilor de cdtre Romani e

poveste minciuntisd. 452. Vladislav
si 'Mari'. 456, 457, 458. Laslii.d. si

Tatarii. 459. Starea Romanilor in

timpul navaliret Tdtarilor lui Batie. 463. Li s'aft opus Romani'. cu
Sacuii i nu i-ad lasat ed intre in
Ardl. 465. Ce le- mai zic si ComanI=Cobani, locuiaft de la Prut
pada. la Niprul. 466. Bate pe Ungun i cavaleril de la Rodos. 473.
Dupd retragerea lor se intorc Ro-

manit din Ardl en Domnii lor,

dupd acestia a mai fost i alte pc"'
lacIS de Tdtari. 475. Atlan cu Ta-

lui Alaiddin de talharirnea tdthre'sch. 440. Numele tatardsc al Basarabiei este .Buglacul >. 467.
Tribirame.

Gog si Magog alt locuit

unde amid Tdthrame. CS mare s

chiama. 58. Cavcasuh sint muntil
card despart tdtarame din Persia
60. In Schythia asiatich se cuprinde
si Tataram pustie. si TAtrdm
.

vche.. 61. De la Meotis pana in

Nipru acum slt eerie Tataramd
mica . 67. Stravon miirturisesce ck
Dachil i Ghetii din Tathrame aft

esit 74. Dupa 4 ani Batie se inthree inapoi in tatrame. 145. Cealalta Td.tararne i multe feluri de
Varvari erad supusi de Huni. 273.
Tara leseasc se cuprinde supt numele ratararnif. 285. A patra rese-

tar" retrdgandu-se, Stefan se intrce

iar, 475, de frica lor Bela al Ungu-

dinta a pus'o Attila in Tatarame.

285. Din tatarimea cea mare, mai
sus de Dachia nstra trecea de la

rilor fuge in Dalmatia. 478.

rdsarit spre apus. 285. Genghiz

Taltarehe nm. 14. NteLart putut birui

mari imparatii. 21. Tomul intaift

al Hronicului tine

Oita dupd

prada lui Batie, Hanul tatarese . 50.

Despre vechifi nmul tatardsc, ce

se chiamd Gog si Magog. 57, 61.
Despre Bugiac, nume fatarase al
Basarabiei. 67. Nnturi tdtaresci
sint vecine Moldovenilor. 126. Ba-

tie cn ste tatarasa vine asupra

Han la a. 1212 a esit din Tataramea

cea mare, care este vecind cu Hina.
436. In Tiltdramea cea mare fost'aft
un loc pe care Turcii .numeso De-

5ticap6ac. 438. Batie se scla din

Tatarame ce este pe apa Volgdi

si pradSza tara Moschiceased. 447.
Tftrg. Dupa invingerea Dacilor, Traian intorcendu-se la Roma Senatul
l'a prima in triumf i i-ad ridicat

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

811

columnd in locul care se chmd

targul lui Traian. 105. Turell nu-

locul lui, povestitorh pun Sirtul.

mese voevoda pe comendantul de

Temurleng. Pe mana lui cade rob Ba-

i pe altif a altor targuri.

Galata

148.

ezid. 441.

131. Preda Stambol Roman ail lost

sotnic al targului Harcovului. 217.
Jovian voind s faca pace cu Persil

Tereovisea adecd Targovist a fost

fondata de romani, bastarni i ino-

s'aii tutors la Targul Danastana,

Tero, hatman, era pus spre paza partilor despre Udniiti. E batut de Ro-

intre Galatiia i Vithinia, unde acl

murit de naprasna. 253. Targul Padova se afld pe Pad. 274. Filipic
scotand 73000 prunci de prin targurl i-a trimis la Tarigrad. 343. In

vezi. 365

mani. 431.

Tertulian vorbesce de resbelele lui

Marco Avrelie cu varvarii. 201.
Te..:pr4-rf6ii se cheama vechiul locas

anul 967 Rusil a cazut asupra

al Gotilor, in malul baltii Meotis. 261.

Bulgarilor i a facut targurile una

cu pamintul. 369. Cetatile i targurile Romanilor din Ardeal. 461, 427.

Thabas, este loc de intrare in Dachia

Targul Romanului s'au fost che-

Zagura. 253.
Theodat, stapanitoriti Sansevermatilor, nasul lui Stefan. 375.
Theodomir, craiul Gotthilor, dal zalog
pe fiul s Theodoric, lui Leon imperatul. 291. Bate pe Huni i prinde

mat :

Forum Romanorum.D 471.

Intre Alba Iulia i Sibiii, a avut

targul Rosii. 474.
Targolist. Inovezil, Romanh i Bastarnil ar fi zidit Tergovisca adica
Targovist. 365.

Tarnovul, cetate. Ivanco o cere lui

Alexie Anghel. 412. De aci fuge
Joan si dupd fuga lui, remane Petar stdpanitor. 413. Aci e trimis
Balduin. 426.

Teeehirdagit numesc Turcil pe Ro-

veche. 319.

Tharapia, aprpe de ea este cetatea

pe Hunicmund craiul lor, chruia

h cid drumul. 292.
Theodor fratele lui Iraclie, a comandat o parte din armatd. 333.
Theodor, scriitor, vorbesce de mrtea

impilratulul Leon si de suirea pe

tron a nepotulul su, feciorul lui
Zenon. 292.

dostos. 415.

Telefos, conducetor al Grecilor din

Asia, in r'esboiul Troian. 93.
Telesis Domnul Bulgarilor iasa inaintea lal Constantin Copronim, 346,

piere ucis de al al. 346.

Temisvar, 68, intra in Dachia mlursa. 69. Cetate pe apa Temisului,
unde Ladislav bate pe Copulh. 148.
Nmtil o smulg din mana Turci-

Theodor Anghel. Lui ii d Joan Alelexie, Solonul. 429.

Theodora, imparateste impreund cu
Mihail, fiul ei. 351. Vine la impa-

ratie dupil mrtea lui Theofil. In

timpul el, Vogoris Domnul Bulga-

rilor inaintza cu ste contra Tarigradulul. 353. Ea a imparatit impreuna cu fiul sell Mihail, 14 ani.
354. La 860 intra Rusil in imparatie.

bor. 176.

Temisul, ap langa cetatea Temisvar

uncle Ladislav bate pe Copulh. In

373. Remane singura duph mrtea

Jui 111onomah 382,

www.dacoromanica.ro

812

INDIC& GENERAL

Theodora, fata Domnului Cazarilor, ii

dat zdlog ml Leon imphratul. Mai

i-a de bfirbat pe Justinian. 340.

Theodora cetate, spune Procopie, zidit de Traian, la caphtul podului
din dreapta Dundrii. 155, 322.
Theodora, fiica Sevastocratului, Alexia vrea s 'o dea sotie lui Joan,

pe urmd, s'a chiemat Veronnul.

291. Intrd cu pradd in Gretia, dar

412, 413, 417.

Theodori=Bogdan=-Ddruiti lui Dumnezeil 377.

Theodoric, craiul Gotthilor din Gallia

e gonit de Sabinian Hatmanul 293.

Thcodoric Amali, domn al Gotthilor,

se pleacd lui Zenon, si e pus hatman al ostilor din Dachia mainrsh i Misia. Sada pnd la 487,

and incepe a pada hotarele im13,61'40. Indemnat de Zenon, pla

se incuscrise cu Ghenseric. Fata

luI, o luase Hunneric, feciorul lui
Ghenseric. De tearnd ca el s nu

spre Italia, si la 490, bate la apa

Sontiuin pe Odoater si la Verona
pe care o ia, (aci primeste numele
de Veronnul), f merge la Roma,

se uneasch cu Romanii, Ghenseric

chiamd pe Attila. Lui ii scrie At-

care avea ordin sh-1 primeascd. 294.

Bate iardsi pe Odoater la apa Duca,

tila, ca a se uneasca. contra Ro-

incongird Ravenna pe care o bate

manilor, fdgdduindu-I jumdtate din

3 ani. E rugat de Odoater s fach

Gallia. 287. El se uneste cu im-

pace si s irnpartd impreund Italia

lui Attila, in ampiile Cataloniel.

El se preface a primeste i cu
viclenie, omrd pe Odoater. 295.
El era maghistru ostilor din Dachia i Misia. 295. Fusese ordnduit in Dachia, de Zenon si and

289.

se vicleneste, Romdmii din Dachia

pdratul Rfimului, contra lui Attila.

El cu feciorul sal Thorismund si

cu Aetie ajung la Avrelii, unde bat
pe Hunt 288. More in luptd contra

Theodoric, istoric bisericesc, spune

c Romanil aveail in Dachiia, ar-

ii pArdsesc. El a stat maghistru

hiepiscopl. 250. Despre re' sboiul lui

Julian cu Persil. 252. Spune cd Got-

dionii, cumprd de la dnsii ampiile Lugurii i goneste pe Heruli

din Italia. 296. Trimite pe Hat-

thii ail prddat Thrachia, Misia, Dachia si Pannonia. 257. Rdsboiul lui
Theodoric cu Gotii, 265, scrie despre apropierea Schithilor cu dom-

3 ani. 295. Face pace cu l3urgun-

manul Petza contra Bulgarilor. 311.

Theodoric Sehytul, fiul lui Triarie,

inta cu Gotthii in Thrachia, o

Theodoric, prinde pe Anastasie si fd-

prdeazd i ajunge pang. sub Tarigrad. 293. Trece in Illiria si more

infipt intr'o sulitd. 293.
Thedori Paredlabul aduce un ban de

andu-1 alugar 11 trimete in Te-

argint, gdsit in .cetatea Gherghi-

salia. 343. El lasd impAratia de blind

voe i lui ii urmzd Leon Isavrul.

nel, cu inscriptia Const. Viet. Avg.

Imp. 248.

nul Roilas, de Thrachia si de distrugerea lor de atre puterea dumnezdiascd. 278.

Theodor La.searis

343.

Theodoric Amai sa Veronual, fiul

liii Theodomir, craiul Gotthilor, e

cel tank., vine in

locul lui Ioanis Duca. 452. Pe fiul

all il las pe 11:Jana lul Muzalos,

www.dacoromanica.ro

INDICE GENEEAL

pe care il omrA. El impArAteste

3 ani, 476, a murit la anul 1259. 476.

Theodor Lascaris, e ridicat imprat

la Nichea. 427. Apnea Trapezontul

si Tara Frighiii. 427. La el tree

greed' goniti de Ion Alexie. 431.

813

asupra lui. El trimite contra lui

Attila, pe Hatmanil Anthimie al
Anmighislie, cari bat pe Attila la
Sardica. 284. La 450, more la Irantre, si in locul sett vine Marchian Thracul, care ia soi pe Bora

El marise impArAtia de la Nichea.

lui Theodosie, anurne Pulhiria. 288.

433. In contra lui merge Alexie

Anghel cu Turcii trimisi de Athantin. 433. Asupra lui navaleste

Theodosie. In Pogrebania lui, Amvrosie spune ca" Constantin Ma-

sultanul Athatin

episcopul Nicomidiii. 247.

Theodosie, tate ml Theodosie Marele,
fusese omorAt fArd nici o villa, de
ctre Valens. 258.
Theodosie Marele. 16, 17, 237, 255. El
rescumpArd de la Gotthil, rile

11 loveste cu

Buz duganul in cap. Prin de pe Alexie

care II era socru i il face cAlugAr.

434. In al 8-a an al imp6rAtiei lui

iese Ginghiz Han. 436.
Theodor Train% e ales cap de grecil
din Didimotih. 431. Era Hatman
al ostilor de pe 15110 Udrilul. Fuge
dinaintea TAtarilor. 432.
Theodosie cel tank., impArat roman.

Pe vremea lui, a fost comandant

al Romanilor, Aetie, din nmul Va-

lahilor, zice Sarnicre. 133. Istoria

Romanior din Dachia pAnA la The-

odosie cel Oar. 272. Vine dup5.

rele, a lost botezat de Evsevie,

luate de iel. E chemat de Gratian

din Ispania, ca tovarAs la impSrAtie. El este feciorul unui Theodosie, pe care Valens '11 omrd
fr vind. 258. Rominii in Dachia
de la el inainte. 259. Desprtirea
Gotthilor supusi de el. 264. PlOcA
cu armata contra Varvarilor, scapa.

Misia de sus, de jos, Trachia si

mrtea tathlui sU Arcadie, el este

Dachia mAlursil, face pace cu Ata-

dat in paza lui Iezdegherd impratul Persilor, care l'a dat la invtAtura lui Antioh. 275. In timpul
lui, scrie Socrat i Theodorit, c

trce la Tarigrad 266, 270. Primesce pe Athanaric si dupd ce

Roilas doinnul Schythilor se apropie de hotarele IInpriii, ins5.

Roilas este trsnit i ciuma secera pe ostni. 278. Goneste pe

Hunil din Pannonia. 282, 283. El
trimite osti cari opresc pe Huni.
283. Trimite ostile de la Sichilie,
contra Unifor. 283. Imblanzeste cu

bani pe Varvari si d lui Attila

6000 litre de aur si in tog anii
ate 1000. 283. Cu el, Attila face
pace. 233. Refuz sA mai dee bir
lui Attila si acesta vine cu Oste

naric, domnul Gotthilor si se inil IngrOp cu that cinstea

in Tarigrad. 265. Idatie aerie ca
mOre,

lui Ii s'aft supus top' Gotthii, ai el

pe unii Ii trimete in Egipet, pe

aIii ii la ad in Thrachia. 265. Dup
el urmzd Arcadie i Honorie. 266.
In timpul lui a lsat Gotthil Dachia malurs. 266. El reduce luxul
de la curte. 270. Contra sa se scolil
Grutinghii cu 3000 de vase si prA-

deazd Thrachia, contra lor el trimite pe voevodul Promotos, care

i-a bAtut i inecat in Dundre, aerie
Martelus. 271. PAnd la mrtea lul

www.dacoromanica.ro

814

INDICE GENERAL

nu s'a mai prAdat niel Thrachia

pizif si alte neamuri varvare lo-

nicl Dachia. 272. Theodosie a mu-

cuiad mai sus de Volohia. 329. La

597 Slovenii ndvdlese in Thrachia,
spune el in Cartea 6, Cap. 10. 328.

rit la Mediolan, scrie Victor in

etate de 50 de ani, de 60 ani scrie
Isocrat, 65 ani hronicul Alexan-

drin; el a biruit pe Evghenie tiranul, scrie Socrat i Martelus. 272.

LAsti In ImprAtie pe eel dol fil ai
sel Arcadie si Honorie. 273.
Theofanes. Despre Attila si a1iaiI lui

in Ghermania. 288, Despre Leon

cel tinr. 292 Moirtea lui Zenon.
296. Vitalian si

o mare parte a

Schytiei yin la crestinism

312.

M6rtea lui Anastasie. 314. Iraclie

si Perii. 332. Despre Constantin,
fiul lui Iraclie. 335. Ridicarea la
imprtitie, a hri Mizizie. 336. Despre Iustinian la 686. 338. Despre
Leontie. 340. Despre Iustinian car-

In Cartea 8, Cap. 5, vorbesce de

sfada dintre Haganul Avarilor si
impSrdtie. 330. In Cartea 8, Cap.
11 povestesce cum Foca omrd pe
feciorii lui Mavrichie. 335.
Theopomp. Tlnii aduc in contra lui
pe Titeron. 173.
Thessalia, 90, aci s'a bdtut Chesar si

Pompel. 163. A fost prddatd de

Tgari. In ea ad ndvdlit Varvaril
Crivetului, spune Zonoras. 215.
Fdcea parte din imperiul Roman.
242. Ghettil o pradza.. 312. Aci
Theodoric trimite pe Anastasie.
343. Arternie fuge din Thesalia.
341. In ea intrase Sclavonil si Irini

nul in a doua stare la imp6rdlie.

trimite 6ste care II sc6te din ea.

342. Despre Filipic si despre Artemie. 343. Bulgaril i Leon Isavrul. 344. Despre botezarea Irinel,
fiica Hanului Cazarilor. 345. M6rtea lui Constantin Copronim. 317.
Starea imperiului rsritn,Ia finea
secolului al VIII, sub Constantin
si Irina. 348. Pacea d'intre impe'ratul fe'sdritului si Serachnii. 352.
Theohmonia. Cu viclesugul ei nptea

348. De aci ad fost gonitl Bulgarii.

peste zid sare Joan Cimischie si

lor. 466.
Thesalonica. Aci e trimis Lichinie, de
cdtre Constantin Marele. 239. Aci

omrd pe Nichifor Foca. 369.

Theofil vine la imperatie dupd Mihail Balbul, a imp'erdtit 12 ani si

lag la imprdtie pe Theodora si
fiul ei 'Mihail. 352.

376. Pand in ea se lAtesc Vlahil.

397. Pe vremea hiT Ioann Cantacu-

zdno, o parte a lei, o stapanead

Vlahil si se numea Vlahia mare.
397. Cu Vlahil din ea, sant tot
una Vlahil. 398. Condo-Vlahii s'aii
intins pand la Thesalia. 416. 0 lu.-

ase Green, dar din maina lor ad

luat'o Latinil cu Ion al Bulgari-

vine imp6ratul Alexie de la Chipsala. 415. Spre el se indreaptd loan

si

Theofilact, Patriarh al Tarigradului

este fiiul lui Roman. 357.
Theofilactos Samocatis. In Cartea 6,
Cap 3, vorbesce ed. Sclavonii erad
sub stapanirea Bulgarilor. 327.
Spune ca Avaril, Sclavonii, Ghe-

intrd. Marhion. 428. In ea se

inchide Marhion. 429. E luat i jefuit de Romani. 429.

Thettalia posesie a Ellenilor. 90.
Thodoropolis, cetate zidit dupd Traian. 322
Thoma. 104.

www.dacoromanica.ro

815

INDICE GENERAL

Thoina, patriarh al Tarigradului, era

pus de Latini. 430. BlestemA pe

Latinil care nu voesc s. meargh

in ajutorul lui Henric. 430.
Thorismund, feciorul lui Theodoric,

craiul Gotthilor, vine la Avrelii.

288. Ajutd pe Alani, contra Hunilor. 289.

Thrachia, impreund cu alte Or! sint

prAdate de:, SclavSni i Sirbi , la

tului se impartia in Trachia i

Asia. Avea 2 provintil : Machedonia i Dachia. 242. InThrachia, Con-

stantin pusese scaunul imperatiel

romane. Pe acea vrerne erail multi
locuitori in Thrachia. In otile Dachiel, se cuprind i aleThrachiei. 244.

Gotthil supuel sunt pu1 de Constantin Marele i in ea. 245. Constantin cel Mare, dd Thrachia lui

anul 499 12. Constantin aldturAnd-o

Machedoniei a socotit sd fach

Constantie. 246. Gotthii pradd Tra-

cu acSsta o a patra parte a lumei

romane. 15. De la Constans pand
la Gratian Dachia nstrd impreuna en Thrachia i Machedonia,
tot supt un deregAtoriti aft fost.D

Gotthi .1 Gotthil tree impin1 de

Huni. 256. Ea este intre munti. 256.
Gotthii o prddAzd. 257. Valens po-

16. Dupd Theodosie, e prAdatd de

barbari. 17. Gothii au venit aci
din Misia. 74, 77. Chesar a trimis

in Thrachia pe Crasus cu otile.

78. Pana aci se intindea taxa Ellinilor. 90. A fost prAdatd. de TAtari. 208. In ea au ndvAlit Varvarii Crivatului, scrie Zonoras.
215. Prin ea merge Avrelian. 221.

In ea Probus trece 100 mil' varvari. Toti Varvaril din apropierea

Dachiei, sAnt mutati in Thrachia.
228. Ammian scrie cd. Diocletian
bate pe Gotthii earl prddaserd
Thrachia. 232. Sculdn du-se Sarmatii

asupra Thrachiei, Constantin II biruete, spune Zosim. 238. A doua

wzare a Varvarilor, a fost in ea.

240. Impreuna cu Eghypetul, este
in una din cele 4 divisiuni ale imperiului lui Constantin Marele. Ea
incepe de la Muntil Cenghi, spre
meazd-zi pAnd la Machedonia, de
la Muntii Rodopil spre rdsdrit pand la Bogat, unde dd Marea Mgr%
in Marea Alba. ImpSrittia fesAri-

chia. 254. In ea aza Valens pe

runcise Go tthilor sias din ea. 266.

E pradata de Fritthighern, lice Bonfin. 258. Aci sunt aezati Visegotthil
de cdtre Valens. 262. Aeclarea Gotthilor in Thrachia. 263, 267, 268. Aci

sunt goniti de Hun!, Athanaric i

Fritigernis. ::64. Este prAdatd de
Gotthi i scdpatd de Theodosie. 265.
Theodosie a lsat o parte din Gotthi
aci. 265. Grutinghil ah trecut Dunarea i a prddat-o. 271. Pand. la mori

tea lui Theodosie nu s'a fdeut nic_

o prAdare ei. 272. Gotthil treeuti
de Theodosie in Thrachia. 273. Ea
5i Varvarii. 277. Socrat i Theodoric suit despre apropierea Schytilor de ea i. de distrugerea lor.
278 Pe ea voesc B o pradeze Hunii

283. Prin thrile de sus infra

Hunii in ea. 283. Prada Ostrogotthilor in ea. 296. Este prdatd de

Huni la 475, scrie Chedrinos. 293.
In ea prAdezd Theodoric Schytul.
293. E prAdatd de Bolgari. 301. La

502 yin cu pradd Bolgarii, pand

aprpe de Thrachia. 302. La ea Bol-

garii trec prin Dachia. 302. In ea

fac craft' Slavii. 304 E supusd de

www.dacoromanica.ro

816

INDICE GENERAL

Vitalian. 312, 313. In ea intr Hunil ce se clic 0 Sthlavinii. 316. In

ea se intorc Sclavonil din Gretia

si Machedonia. 317. Marginile lei
le sterge Dunfirea. 320. Sclavonil
dupa esirea Bulgarilor sa fi trecut

Dunhrea 0 o parte s'a aseclat in

Thrachia. 334. Slovenil erail in
Thrachia, Priscus ii scte de aci.
327. Slovenil indemnati de Hagan
int/4 in Thrachia. 378. Hagan in-

tra in Thrachia, 329, in ea eraii

Wile Romnesti. 330. Hunil sail
Avaril cu Sclavonil si Ghepiclil au

intrat in Thrachia. 333. Bulgaril

navlese in Thrachia. 336. Bulgaril
0 Sclavonil erail in Thrachia. 341.

Bulgarii gonitl din Volohia tree

nemul Pazinachilor. 391. RomanoVlahil in Italia, Misia si Thrachia.

395. Bulgarii si Shrbil intemeiaza

crari in ea. 397. Ea e prdath de

Tatari. Cetatilor de aci merge Alexie Anghel sa le dea ajutor. 914.
In ea tree Vlahil si. Ttarii. 415.

In ea lovese din noil Comanii si

Vlahil. 418. Grecil rthscutl in ea,

fug la Ioan 423. In ea se intore

Grecil dupa sfatul domnului Romnilor. 424. In ea intra Joan cu
Wile si locuitoril el il ajuta contra Latinilor. 424. Prin cettile el
sth Ioan Alexie. 428. In ea intra
Than cu Tataril. 430, 432. El ieati
cetatea Aprul. 431. Cefatile el le

peste Dundre in Thrachia. 342. Zo-

rscumpSrd de la Greet 434. Cettile lui Ion al Bulgarilor din ea, le-

nora, spune ch Bulgaril au prddat

af luat latinii. 466, 467. In ea ail

Thrachia. 343. Bulgaril stap"dneail

Thrachia in timpul lui Constantin
Copronim. 346. Bulgaril ail rmas

locuit odata Besii. 468. Thrachia e

stapnitorii el mai multe sute de

anl. 346. Cronos craiul Bulgarilor
intr in Thrachia, Ina. Mihail Curopalatis 11 scOte din ea. 352. RusiI

sub Iugor pra.dza. Thrachia 357.

Vine in ea Roman dupa ce a batut pe Serachni, pentru a aranja

fruntariile. 369. AU fost scosi din

pradat de Mihail, un sef de prddatori pe timpul lui Mihail Paleologul. 476.

Thrachii. Ghetil se amestecaii cu ei.

73. Cu Misil, Ghetil si Vevrichil,
coprind Vithynia. 77.
Thracul. Marchian Thracul ia impdratia la 451. 288. Justin Thracul
vine la imparatie la 518. 314. Justin Coropalat care urmSza la im-

ea Svetoslav cu aliatil de catre

paratie la a. 565 era de mosie thrac.

hatmanul Vardas. 370. A fost ha-

325.

tufa. de Pazinazi. 379. Ail intrat Pa-

zinazil pe care il saite impratul,

387. Thrachia este pradata de Ta-

tar. 383. Este pradata de Tatu,

voevodul Pazinachilor in unire cu
Nestor. 387. Cetatea Sozopolis din

Thravichil norod in Dachia, 67.

Thnchidit, 55, 69, rhvnind la gloria lui

Irodot, ar fi scris in istoria sa,

numal laude pentru Ellini. 172.
Serie lucrurile Ellinilor, intamplate

cu sute de aril inainte de el. 299.

Thrachia este cuprinsd de Turd.

ThuN, ostrov. 173.

388. In ea intra Unguril de o parte

Tiberian. ellireghtorul Siriel,x. catre

Traian, despre omorh.rea crestini-

0 Tatarii de alta parte. 388. Zonora spune ca ea este pradata de

bor. 194.

www.dacoromanica.ro

81 7

1NDICE GENERAL

Tiberius. Vedi Tiverie.

Tiflis numesc Turcii, apa Fasis. 227.

Ea cur prin tara Giurgesca. 242.

Tigrul rIli, forma inainte de Traian
hotar al impArdtiei. 191. Adrian ii
face din noii hotar al imprgtiei.
196. Paravat ii trece, i intr'o pesteril din apropiere, asculta vr5jile
care il prezic invingerea Persilor.
252,

Tiliscon, ceatuie. 323.

Timena cetate zidit dup5 Traian. 322.
Timed e osandit de Iosif Iudeul. 173.
Tiaras Hmenlinskie, hatman cazacesc

ia o fatd a lui Vai1ie Vodh. 26.

Tindar era Tafal Elenel i stapanitor al Spartanilor. 92.
Tiraglietii intre Prut i Nistru. 68.
Ghetii Nistreni. 67.
Tiras, Nistrul, rItI. 60.
Tiraho tiranul, a gonit pe Pazinachi
en domnul lor Cheghenis. 381.

Tirana]. Foca sutasul s'a numit mai

apoi Foca Tiranul. 330, 331. Peceneghil fiind gonitl la 1048 de Tiraho Tiranul, s'ail sculat cu domnul lor Gheghenis. 381.
Tirvelin Domnul Bulgarilor la care
fuge Justinian cand era sh fie prins
de Apsimar. 340. Leat 719, Artemie

fugind in Thesalia i mergend la

Tirvelin domnul Bulgarilor mult
ste ail luat intr'ajutor. 344.
Tirvinghii, nrod ce ar fi lacuit de
la Olt in sus pe Dunare, i intre
rnunti spre tara Ungursed, 68.

rele Iazighilor dinspre Tisa. 65.

Ghetia se intindea peste Tisa. 66.
Terile de langd Tisa, cari sunt.
68, 69. Iazighil i Metanastil, locuiail

de la Tisa in sus, spre Buda. 82.

Peste Tisa, Bela asez5 pe Comanii
crestinati. 145. Sarghetia este apa
numitd Strelta i curge despre MaramorAs spre apa Tisii. 189. Iasigil
at] 15cuit peste Tisa pe Dunare in
sus. 201. Peste ea in sus, era a doaft
Dachia, pe DunAre, c5reia i se dicea Panodachia, 250, hotar al yechel Dachil. 264, 269. Pe lang ea
s'ail stabilit Hunii, Vice Mihai Ritie Neapolitanul. 281. Din ea ODA'
in Olt, este Dachia mglurs. 289.
Asedarea Ungurilor pe apa Tisei.
311, 354. Hagan scap5 aci, este ur-

marit de Priscus i iar il bate

Priscus trece apa Tisel contra Ghepizilor earl locuiat aci, el erail sub
stdpanirea lui Hagan. 329. Pe apa
el se aszh Unguril. 356. Ungurii

sunt asedati de la munti i pan5

la ea. 356. Dachia de lang5 ea ail
ocupat'o Unguril i Hunii. 463.
Targul lui Bogdan este la unirea
Tisel cu Mramords. 474. Din Tisa

pana la marea NgrA se intindea

Valachia mare care se numea Galitia. 446.

Tithon, tate lui Memnon, care era

conducetor al Grecilor din Asia in
resboiul Troian. 93.

Tit Vespasian a venit la imparAtie

menciunosb, Ca nici odat

sa nu sA fi intins pe Dunre in

dup mr tea tatAlul ski Vespasian.

Pe el Xiiilin i Sfetonie 11 numese
bucuria nmului omenesc. Ziva in

d Tisa in Durfare. 64. Ce spune

Gloverie despre intinderea celor
ce Inlocuia pe Dachl. 65. Hota-

Reantine, unde a murit i tatAl set],

Tisa sa apa Patissos. 60. Dachil, spun

unii

sus mai mult de cat pand unde

care se intampla sa nu faca culva vre-un bine dicea c5 a perdut

o di. A murit de friguri in satele
52

www.dacoromanica.ro

818

INIMCE GENERAL

a impdratit 2 ani. Dupd el urmzd

fratele seii Domitian. 165.
Titus LIAM. Vedi Livius.

Thuile. Pe vremea acestuia a scris

Stravon. 59. General Roman, trimis de August contra Dachilor. 79.

Tiverie ca impdrat, contimporan

cu Ghestiblind, al 3-a craiii al Dachilor. 79. Norbanus Flaccus a fost
consul impreund cu Chesariul Drusus, fiul lui Tiverie. 122. Dion spune

fost lfisat de 'Mardi la dreapta,

scrie Zosim. 211. Gotthil tree pe
alturi. 212. Cetate la Dundre, zice
Sarnitie, pe child eel-I-alp istorici
si geografi o pun in Misia pe tarmurile M. Negre. 261.
Topelttin de Medias zice impreund cu
Carion c eine zice ed. numele
Moldovnilor si al Muntenilor este
dupd numele ha tmanului Fla c, spun
basme.:> 124.

cd a fost hatman ii Romanilor in

Tordia, tinut al Romnilor din Mol-

fesboiul contra Ghetilor, 128, vine

la iinpdrtie dupd Octavie Avgust

dova. 473.
Toparlia. Egite'i-ah inainte si Bog-

la anul 14 d. Hs. A impdriitit 22

ani, a murit la anul 37 d. Hs. si

dan a celor mai din lduntru tdri

lui ii urmzh Caligula. 164

Tiverie Aniehle Constantin, vine la im-

Toparha sail erdisor (lui Vasile

Bulgarocton). 377.

Tornavnil sunt jefuip de Vandalii.

pdrdtie dupd Justin, el are fesboi

cu Persil i cu vitejia hatmanului
Mavrichie ii bat. El d pe fata

Torune, cetate supusd cethitii Madhoroc. 371.

sa dupd Mavrichie 11-1 lasd. urmas.

Mesterii trimisi de el lui Hagan ca

Totrus riu in Moldova de unde vine

numirea tinutului Totrus din Ar-

s-1 fac feredee sunt intrebuintati ca s fac pod pe Dundre, scrie

Zonora. 326, 327.
Tivingliii, in Dachiia inainte de Da.
chil. 68.
Tote ispiteste dragostea tOte birueste
nevointa. 298.

275.

del. 474.

Totrus, tinut al Romfinilor Moldoveni in Ardl numit dupd riul Totrus din Moldova. 474.
Totrus, srirntOre in Carpap, apdratd

de Romani contra lui Batie. 465.

Traian. Vedi Ulpie Traian.

Toeai. Pe vremea lui Ladislav, pnd

aci prdzd Copulh. 148.
Tolosa, cetate. Aci a fost lupta Romanilor, contra Unilor si Vandalilor. 133.

Twills. Pe ldngd. ea (cetate), Herulii,

Pevchil, Schythil i Gotthii, tree

in Misia 212. Vedi Tomus.

cetate situatd langd. Marea

Neagrd, unde e isgonit Ovidie. Se

Toinus,

crede a fi Cetatea Alba'. 72, 117,

122. De aid Ovidie scrie la Roma
lui Flaccus Gretinus. 117, 122. A

Traiaueseil. Despre un sol august,

prefect al Traianescilor si al altora, intr'o inscriptie din Dachia.
161.

Transalpina, numeail scriitorii latini

tara Munteneascd. 132.
Transilvania, Intl% in Schythia. 60.
Se cuprinde in Dachia. 65. Romanii all venit intili ad i apoi all
trecut in Moldova si Muntenia. 111.

Ea e nurnith de Bonfin, ttii tara

Ardialului. 147. In ea spune Bonfin, ca s'ar fi aflat o piatrd cu in-

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

819

scriptiuni, despre un' Luciii Aniii,

Fabian, 116, se numesce astd-zi o

Ea facea parte din imperiul lul

parte a Dachiei, care a fost cop-

Trivalil, asupra kr ail venit Polovtil

rinsh de Siculi. 282. Ast-fel se numea Dachia de mijloc. 305. E sub

stdpanirea-Ghepidilor. 319. AU intrat Rusii in ea 1a.1002. 375. Domnul el Emeric Techelie a poruncit
de a fdcut mape Geografice pentru

si Pecinighil din Pozina. 365. Dorn-

Ardeal. 473.

Trapezont PAnd aci se intindea divisiunea I a imperiului lui Constantin Mare le. 242.`E luat de Theodor Lascaris. 427.
Trebonianul. Dup perirea lui Dechie

In Schytia, remsita ostil aii ridicat la impSrdtie pe vicleanul Gal lie,

earele Trebonianul se poreclea.

Triadita se mai numea Sardia. 66.

Cetate luatd .de Flac de la Gheti,
zice Ovidie poeticul. 128. Spre ea
merge Isachie Anghel. 406. E risipitd do Vial& 408.
Triarie, Lath! lui Theodoric Schytul. 293.

Trivala
Tribun. Nerva il face pe Traian fi-

Constantin Mare le. 242.

nul kr a fost tefan feciorul lul

Neeman. 419.

Troada sail Troia. De ad s'ar fi tea.gAnd Romanii. 13. Despre rsipa

el. 59. Cetate vestitd in Asia. 90.
Grecil Elladni contra ei. 91. La
Avlida, Green, hotrdsc ddrmarea
el 92. Priam a fost stdpnitorul
'el. 93. Agamemnon vine impotriva
el. 94. Eneas dupd rdzsipa Troa-

del. 95. Pe la Troia, care se mai

numea Ilion tree Scipionil contra
lui Antioh. 101. Istoria el si a resbelului el o scrie Omir dupd 200
ani. 299.

Troadenil. Din I-611144de kr spun

unil ch s'ar fi pus temelie criii

Frantozilor. 12. Rornanil sint din
Ellinil Troadeni. 85, 99, 100, 104.
Din aceiasi semintie cu Elenii. 90.
Intre iei i Elladenil isbucneste
rsbol la 1193 a. Hs. 91. El ail

mai avut rSsboi, cu Iracis sail

si

Hercules, care a robit mu1l Tro-

lul mostenitoriii,. 80. Anie Fabian,

tribunul polcului al II Avgustesc,
e mentionat intr'o inscriptie gdsith

adeni i i-a dus in Ispania si Franta,

zidind cetatea Alexia, 91. Se hota-

in Dacia. 161.
Tribunicia. Vecli Tribunifia.
Tribunitia. Nerva impodobesce pe

ris. 92. Sfatul kr. 93. AU fost orno-

cor de suflet, Chesar, Tribun

rsc sd'l ajute pe Alexandru Pa-

Traian cu puterea tribuniciel. 193.

Trisaghion, cdntare bisericeascd. 312.
Trithemil a scris viata lui Eneas Sylvius. 116.
Triumvir. Annie Fabian triumvir, men-

rdti toti and a pdtruns Gretil

din Europa, in Troia. 94. Trogos
Iustin, spune c. aii scdpat numai Eneas i Antenor. 95. El rdman stdpani in Latium. 96. Orbinus Raguzdu, zice cd se trag din
Varvaril de peste Volga. 101. Ei

tionat intr'o inscriptie din Dacia.

indeamnd pe Romani sa. supue

161.

Asia. 101. Privesc pe Romani ca

Trivalia san Sclavonia, este prddat

de Sclavonii, Srbii i Bulgarii. 12.

pe urmasil kr, spune Iustin. 102.

Frantozil ar fi ndscuti din ie1. 177,

www.dacoromanica.ro

820

INDICE GENERAL

Troglodite. Gloverie spune ea Iocul

sultanul turcesc. 440. Despre fap-

Schythiei cu felurite nmuri se

tele Turcilor in bibliotecile tur-

desparte, din carii (deosebi de Troglodite) mai vestiti sint Dachil. 65.
Trogas, scriitor. 67. Ce spune Iustin
dupd Trog. 71. Dachii se trag din
Daaii i Davil 74, 76. Ca si Justin,

cesci si cele crestinesci. 441. Sultanul turcesc, Suleiman, ia Malta.

spune de plecarea lui Antenor si

a lui Eneas, spre Italia. 95.
Troia. Vecli Troada.
Trolanal, care se afid in tam nstr,

se crede ca l'ar fi facut Traian

in trecerea sa contra Asiei. 192.
Troilo. Constans imp6ratul fiIt omo-

451.

Turchistanul, parte din Schythiia asiatica.. 61.

Tamil. El ad inghitit multe craii ale

rsdritului i apusului. 19. Suleiman a fost aUlisis al kr. 22. Yard
Bogdan, fi6orul lui tefan Voda
Marele pacea Chrestinilor cu Turcii ar fi fost mrtd. 23. Turcii
ic muntilor Cenghii , aDespot

rat in Siracusa la 668 de un An-

iamlasi. 64. Turcil fac pace cu

drei fiul lui Troilo. 335.

Trovur fratele lui Runic, s'a asezat in

Nemtii la Pasarovitz. 69. Ostasii

viterani > erail la Romani, cum sint
oturacii la Turd. 83. At avut rOsb6ie cu Romanil i sant de un nm
cu Ttaril. 106. Romanii li sant
tributari. 106, 107. Enea Sylvius,
resc61 printr'o cartey pe crestinl

Izbooc, cetate. 372.

Tuderthat, aci zice Victor c s'a nascut Traian. 193.

Tur-Aritpesti scriitori, ne apdrii. 24.
Tarbantil. Cfestorul Turbantilor e amintit intr'o inscriptie din Dacia. 161.

Turcesel. Ve4I Turcefti.

Tarmti. Armele turcestl aii mers in

Arabia. 19. Scriitori de al lor apr pe Romano-Moldo-Vlahh. 24.

0 parte din Misii, se el-16mA acum
cu num e turcesc, Dobrug. 68. Ce
a luat Chesariul de la Sultanul tur-

cesc, in pace de la Pazarovti. 69.

Stapanirl turcesci. 106, 107. Numele Romanilor la scriitorii turcesci. 307, 474. Suleiman, sultan
turcesc, ia Buda. 355. La 1078 6st6
turcsca prinde pe Mihail. 387. At-

hatin, la istoricil turcesoi, e numit Alaiddin. 433. Imparati turcesci. 435. Istoricil turcesci. 436,
436. Despre nrnul turcesc. 438.
Dara, la istoricil turcesci se cheama
Nahra. 439. La 1300, m6re Alaiddin

in contra kr. 115. Sarnitie spune

c iel ar fi de origin Sarmatica
si c numesc pe principii lor, Voevozi. 131. El numesc pe cornandantul de Galata, i pe altil a altor
tirguri, Voevoda. 131. Pe iei oranduiala cereasc ii face stapanii
Evropei, Asiei i Africel i ai ce .
tatil lui Constantin Marele. 170. Ei

avut intaiul imparat pe Osman.

Scriitorii elinl nu il arat biruitori
de multe ori. 174. AU avut Sultan
pe Suleiman si aft ocupat Viena.
175. Din mama lor, smulg Neinib
tara Ungurscd, cetatea Temisului
Beligradului. 176. Ati luat de la
Greci Tarigradul. 183, 184. Ail avut fesb6ie cu Lesil. 224. El intrese cetatea Soroca, contra Rusilor. 224 El numesc Tiflis, apa Fasis. 227. Oblucita e numita Isacc

www.dacoromanica.ro

IND10E GENERAL

de cdtre Tura. 240. Numesc Bogazul, Bogaz-Hisar. 246. El tin tote

cetdtile dui:4 margina Dundrii. 255.
El numesc Seremovasi cetatea Sir-

mium. 267, 273. Sub a lor stapdnire este Dachia mdluriisd i munts. 281. Numese Moldova. Cara
Bogdan si pe Moldoveni, Bogdanlu. Dupd nurnele dat de Turci nu-

mese si Tiltardi. 306. Ei daii numele de Cara iflac i Ac iflac, oi

eara vldh. 306. Turcil all luat pilda
pedepsel cu Teapa, de la Slavi. 316.
El numese CursuillI, cetatea Her-

821

lui Alexie, prind cati-va Vlahi. 415

Ce era la ei Junidar Agasi. 416. Nu-

mese Chiostng pe Constantia.

419. Avenll giamie in Tarigrad. 421.
El numese Siros, cetatea Serras. 428.

Numesc Iregle cetatea Perinthul.

432. Arcadiopolis e nurnit Burgaz,
Misina, Cdncld, i Athira e numitd
Chiuciuccemeg. 432. Sunt trimesi
in ajutorul lui Alexie Anghel. 433.

El biruiser intl pe Romei, dar

fug ve'dnd mort pe Sultanul lor.
433, 434. Cel dintdiu impdrat al bor.
a fost Osman. 436. Ei nu sunt turd.

sonul. 320. Ei nurnesc Tuzla, ce-

ci stpnii Turcilor. 438. Ei nu-

tatea Alrnirina. 323. El numese Halchidonul, Cadichion. 331. Iraclie a

mesc Azerbaigan, Midita. .239. Alai-

avut Turcil in Asia cu plata, instl

el l'aii inselat. 333. El impreund
cu Unguril sunt trimesi de cdtre
Leon contra lui Simeon domnul
Bulgarilor. 356. La eetatilc lor
Gherci si Taman s'aii asedat Polovtil. 365. Sd nu-i lase sa.' treacd
Dundrea a dat ordin lul Petr al

urea pe Osman la stdpanirealor. 440.

Bulgarilor, Nichifor Foca. 369. Cu

el (adicd. Ungurii) se insotesce Svetoslav de pradd Thrachia. 370. Zic
Duragi cetatii Dirachion. 376. El
sunt batuti de dare Dioghenis irnpe'ratul. 386. Turcil cart astddl tin
impdratia Tarigradului so numese
Aliosmani. Pe el tataril de pe Volga

ii numesc Caracalpachi. 387. Cu

ajutorul lor, Nichif or Votaniatis
prinde pe Mihail si-1 ca.lugdreste.
387. Suliirnan Domnul lor. 388. Ei

apucd in Thrachia cetatea Sozopolis, insd in curnd sunt sec*.

388. El numesc Zagara pe Zagora.
40o. Nurnesc Ipsala pe Chipsala.
415. El numesc Tecchirclagd, Redostos ul. 415. Turcil trimi0 in ajutorul

din era Domnul lor. 439. Alaiddin

Ostea lor, e Ment una cu a Oguzilor, de ctre Osman. 440. El iatt

Caliupolis. 441. Ei ziceall sanglac
Beg Banului.. 469.

Turonenil se numesc pdrtile Asiei in

care ies Turcil. 438.
Turingia locuitori el iall numirca de

Franconii. 277. In ea vine Attila,

oi asazd sfatul la cetat Insacon.
Ea este a familiilor Saxonesti d
se cuprinde intre Misia, Brunsyig,
Hassia i Franconie. 285. Henric
prinde pe IIatmanul ostilor, Marhion de Turinghia. 383.
Taringhil, yin la Sicambria, cheinatt
de Attila. 283.

Tarsal. Despre Turnu-Severin. 230,

318. Irodot pomenesee si de facerea Turnului Vavilonului, 233, facut de Traian, pre acesta si al-

tele de prin pregiurul lui, Iustinian imprat ,

dat Antilor ai
Sclavinilor. 317, 318. Turnurile facute de lustinian. 321. Despre Tur

mU ce se chiamd Iudeul. 342. La

www.dacoromanica.ro

822

INDICE GENERAL

Merge cu resbol in contre lui Eneas si Latin, dar e bdtut si a pe-

finele vcului a XII-a cetatea Anhialul e intdrita cu turnuri. 408.

Turnul Severin, impotriva pragurilor

nit in lupt. 96.

Tarim Tavilou. Vedi Vavilon
Tuzla numesc Turcil eetat Ahnirin.
323. Este in Cram. 323.

DundreI sa Portei de fier. 230.

Vedi i Severin.
Tereus, regele Rutulilor, fusese logo-

dit cu Levania, fiica lul Latin. 95.

T
Tara. Barbarilor le placeail OA le romane.11. Cum a fost coprins5. ,tara

tinei. 76. Zonora spune c5. Avgust

Frantozasav 12. Despre instrinarea lui Eneas in tara latinesca.

din tara Panonilor. 78. (Rarngsita

Dachilor ar fi trecut spre fundurile Orel unguresci. 83. Trile

Cum era Dachia fat de cele-lalte

teri, cu cari era guvernat5 Impreund. 16. Cum afl vroit Turcii a cuprinde rile crestine.120. Hronicul
Orel Romnesci. 57. Se va pomeni
terile insemnate din Schythia. 60.
In Thtgrmi asiaticA ce rl sint.
61. In Sarmatia evropasca slut amfindoue terile lesesci. 61. Teri le
Moldovei fcean parte din Dachia.
62. Cnd aii scris Stravon i Dio
nysie a fost si altd tard sub hotarele Ghermaniii 64. Unde a fost
tara Iazighior, 65, si unde Maramorgsului i Ardlului. 65. Vechile
nume ale terilor cari de demult se

Chesari ah supus multe norde

Ellinilor. 88, 89, 90, 91, 92. Antenor

in tara Venetiianilor . 95. Enias

in tara Latium. 95, 102. Dachia a

fost unde's acurn trile nstre romnescI. 104,Panonia '1 tara ungurescd c mare. 106. Starea rerilor romne. 106. Despre descdlecarea din Ardl in Moldova si
tara muntenescdz. 111. Povestea
despre trecerea prin Verne Romanesci, a unor armate romane, de
demult. 113. Terile supuse de Flac.
118, 124. Obiceiul roman la supunerea terilor. 118, 119. Terile VlaHon 126, 127, 156, 157, 159. In

S'a argtat terile Dachiii, mai 'na-

terile in care aft locuit Dachii, -spune Sarnitie au fost i Greci,

inte. 70.

Itall, Sloveni. 132. Tara Misia. 135.

cuprind eel. in Dachia. 66, 67, 68, 69.

Tara care ah fost a

Ghetilor, dup acia Dachlia s'aii

chemab. 71. Se socotesce eh inch

Povestea despre Laslh, craiii in

acsta de aid, se chidma Dachila.

74. Parvii erail parth in Ora Ariana. 74. Despre nile barbarilor.
76. Prin ce rl trece pAdurea Her-

dislav din Ora ungurscd. 147.

Copulli intr in Ora Ardlului.

Oa a nu veni Gotthil in Ora

Ora ungursph. 136, 138, 140, 141,

144, 145 Solomon cu Gheiza si La148. Bonfin despre prApdirea dorn-

nului Hunilor in tara unguresca,

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

149. Cotovlachii, din tara grecesca,

sint tot din Romani 153, 466. Ce

a facut Traian, dupa ce a dezradacinat pe Dachi, din terile Dachili . 153, 156, 160, 189. De ce are
Moldova, Herbul sli, Capul Boului.

823

samnat despartir impel-WI. 243,

244. 0 monedd aflata in tara Moldove'''. 248. Constande, sint -nisce

bani cari de si se facin alte eri

uncle nu se numesc ast-fel, asa
sint numiti la noi. 249. Unde e

165. Gheografiltineri, fac pe Plinie necunoscetor al terilor. 173.

Teri le pilganesci pana la Egypt,
Africa si India sint pline de robi

tam numita Panodachia. 250. La

367, Valens trece in terile barba-

lesesci i rusesci. 176. Nerntil apne

o tard tinuta de Romani si pra-

tara ungursed. 176 Cum se procede la falsificarea ideilor despre

WI, marl, locuri, etc. 178. Descalecatul Orel Moldovel. 179. !Iota-

rarea terel Moldovel. 179. Inceputul Hronicului terilor romnesci.

181. Traian ia tara Mesopotamiei.

191. Despre Traianul care trece

prin tara nestra. 192. Nmul romanesc din terile earl formal,
odata, Dacia. 195. Adrian parasesce

rilor. 254. Dachia era tara de camp.

256. Dachia pe la 378, e aratata ea

data de Gotthr. 257. Theodosie, ia

de la Gotthi, ferile apucate de el.
258, 265, 270. Dachia 'Ate Ca n'ar
fi putut a mai sta -sub Romani fiind tara cea mai departata de centrul imparatiei. 266. Gotthil stapaneati de la tara Frantozilor
pada in hotarele Dachiel , spune
Procopie. 267. Visegotthi tineat,

cel putin, o parte din tarn c.nguresca. 269. Panonia era tara intre

terile cucerite, in Asia, de Traian.

196. Marco Avrelie ar fi, supus
nisce teri, de ar mai fi trait. 201.
Despre.Turnul Severinului din tara
muntenescd. 204. Schytii a je-

Dunare si Sava. 273. Au fost multe

razbee spre partile Orel unguresci.
273. Alaric pradza tara grecsca.
374. Bonfin despre cuprinderea de

cuit multe ten. 209. Emilian in

terile Schythilor. 210 Zonoras

Dachilor. 281. Panoniile silt teri

bogate. 282. Attila si tarn ungursca. 282, 283. Attila si tara lesasca. 285. Sicambria undel 286.
Unii Huni ajung pana la tara gre

spune Ca Avrelens era din tara

Ghetiii , 'Apploisoc 1 iy. xthpy.;
l'ert-441ic . 212. Dacia era o lard forte
de folos imperatiel. 216. Ce spunea
(1")`/

catre Huni a Panoniel ia terel

cesca, dupa mOrtea lum Attila. 289.

Preda S tambol Roman, din Ora

Despre tarn Dachiel si Attila. 290.

Munteniasca. 217. Tataril alt Mout

i aT Chi-

Dachia malurOsa era o parte din

tarn muntensca. 294. Ce e Cala

lichiel. 223 Apararea terilor nestre

de Tatari. 224. Fasis, desparte tara
Giurgillor de Armenila. 227, 242.

Zemle . 303.Iohan Bunn i Gluvene despre locuitoril terilor n6stre.

304, 305. Despre terile romanesci.

pradd In tara Pontului

Lieini stapanind terile luate de

305, 306, 308, 321, 322, 336, 338, 361,

la Maximin. 238. Asia avea 25 tee.

iar Pontul 5. 242. Pentru ce s'au
numarat aceste Sni, i s'aU in-

384, 392, 395, 462, 463, 464. Radu

Negru vine d'inspre tara ungurdsca. 307. Desclecatul Orel lesesei.

www.dacoromanica.ro

824

INDICE GENERAL

311, 324. Hunii ne.valind in Thra-

chia, omre, intre altii, pre Diregetoriul acelei teri. 316. Justinian
ia, de la Gotthi, tara Dachiei, spune
Procopie 318. Tara Dachiei. 318,
319. Boerimea Orel de sus are multi
mojici podani Rusl. 325. Ce e postelnicul eel mare in tara Moldovel.

326. Istoricil spun numai despre

ostile ce pezead terile de peste Dunare. 327. Nmuri varvare in tara

ungursee, la finea secolului al

VI-a. 330. lraclie ia, de la Persi
tdrile ce acestia le ocupasere. 334.
Constans imperatul prade tara
Sclavinilor. 335. Serachnii luasere

multe teri de la impratie. 337.

Constantin intra in tara Bulgarilor. 349. Carolus ia zelog pe feciorii de Domn1 Saxoni, luandu'l
din tara lor. 350. Vasilie Machedon

ia multe teri si. cetti de la Serachni. 354. Bulgaril, chemati de

Arnulf craiul, prade tara Ghermaniei si Galiel. 355. 0 parte din tara
ungursea era Panodachia. 356.
Ihor pradd tara Paflagoniei si altele. 357. Peste ce OH s'ail intins
Pecenegii 364, 365. Povestea en
aducerea talharilor de la Ram in
tara Ardlului. 366. Rusii, cu nisee
conducfitori ai lor, cad asupra Bulgarilor si uitandu-si de tara Mr, rman acolo. 369, 370. Ostea lui Iovan iese din tara greased. 376. Tara
Bogdania, la Leunclavie, dupe Chedrinos. 377 La imrnormantarea

lui Stefan eel sfant s'ad adunat s1

Omani afard din tara ungursed.
379. Pazinachil si tara Bosniei. 382.

Cand era S -amon crain In tarn

unguased. 383. Sub Mihail Parapinachie, nmul Crovatilor infra.'

in tara bulgerescal. 386. Tara ungursed la anul 1116. 388. Vladislay din taila leased si Conrad imprat. 390. Pazinachii, pe la anul
1183, infra in terile impratiei. 391.

Batie trece in tara ungurdscd, la

anul 1242. 393. Vlahii locuest si in

tara greased 397. Misia e dincolo

de Dundre. 398. Isachie Anghel
pune dajdie pe tote terile. 400. Vasile Bulgarocton ameninte si tara
Vlachilor. 403. Vlahii si eu Comanii, pe la anul 1190, pus tiese
-Wile imperiulni de Tarigrad. 407.
Imperatul Isachie Anghel se duce
in tara ungursed. 409. Cotovlahii,
din tara greasce, siot pane astd-cli.
414. loan Alexia cuprinde tarn
Smolnilor. 418. loan, Domnul Ro-

manilor si eel ce apucasere partI

dia tara greased. 425. David, din
nmul Commnenilor, ocupd tara
Frighiei si altele. 427. Than al Romanilor si tara Tessalonicului. 428.

Belli, in tarn Horasan. 436. Tara

Moseului, tara leased.' s'i cea nem-

tsed sint predate de un han thteresc. 437. Teri supuse de Geng-

hiz Han. 439. Osman si. tam lui

Alaiddin sultan. 440. Murad supune

intre altele, tara muntensa. 441.

Oral din tara unguresce. 442. Ladislav adaoge, intre altele, tara
ruses* la stdpfinirea sa. 444. Batie

in tara ungursa. 445, 447,

448, 449, 450, 465. Tara ungursca

sub Andreiii al II-a. 445, 446. TA-

tarii tree in tara ungursa, prin

cea leased, 449, si cea russed
450. Bela luand Stiria sub stdpalire, se intOrce in tara sea unguresca. 451. Cruciatil ar fi primit,

in dar, de la Bela inulte sate si

www.dacoromanica.ro

INDICE GENIIALL

orae in Ora ungurescA. 452. Mid

a venit Batie, in Ora ungurescd,

ar fi fost crai, Vladislav. 455. Ba-

tie pradd Ora Moscului, tara leescd

cea ungurescd. 456. La

825

Impdratul lui, dd. titlu i corona de

oral liii tefant cral bulgdresc. 140.
Xifilin a fost patriarchTarigradului.
154. Dup zidirea lui , scriitorir
Greci vorbesc despre resbOele Ro-

venirea lui Batie, in tara ungu-

manilor cu Varvarii. 174. De la

resod*, nu era craiii nici Vladislav,

nici LaslAii. 468. Statul terilor romAnesci, dupd prada Jul Batie. 461,

Fasis n'ar fi la Boazul de la Tanigrad. 227. Cetate fcuth de Cons-

463. Caro lus ia Severinul, de la

tantin Marele, numitd i Roma noua

sail Constantinopolis. In ea, Con-

Domnul Orel Vlahiel, spune Bonfin. 467. Banii ce stdpAnese in Ora

muntenscd. 468. Teri de sub std.pdnirea crdiei unguresci. 469. Hronicul terei muntenesci i cel moldovenesc despre Radu Negru, Drago Vodd, 469, 470, 0 Basarabl.
470. Pecetea Orel Moldovei. 471.
HotdrArea Ord Moldovel, scrisd
de Cantemir. 472. Stdpfiniri ale
terilor romAnesci. 472, 473, 474,
475. Cdnd s'a inturnat Bela, in tara
ungurscd, de unde fugise de Batie. 478. Radu Negru i Drago
Vodd in Wile romdnesci. 179, 483,
484. Craiul serbesc ar fi trimis

inapoi, in Ora sa, pe fata Domnulur romdnesc. 480. Acel dornn

romAnese era cu domnie interneiata. in Ora sa. 481. Dupii prada
lui Batie a fost domnie aeclatai
in Ora romnescd. 482.
Tarigradul e luat de Latini. 18. Paste

Greci Pad luat Turcii. 183, 184. Apa

stantin Marele a zidit o bisericd.

Zonoras insemnza 5738 ani, de la

fundarea lumel, pAnd la zidirea

Tarigradului. Valentie Mate!, 696

ceea ce a gre0t. Aci Constantin

Marele, mita' scaunul de la Roma .
241. De la el in jos pand la Bogaz
era Propontida. 246. A fost luat de
sultanul Mehmet. 246. Aci ocupd
Iulian Paravat scaunul, dupd mOrtea lui Constantie. 251. Pe cand se

intorcea aci, Ioviau, urmaul lui

Paravat, more la Danastana. 233.
Am se intrce Valens, victorios.
254. Inainte de a ajunge aci, Valens
ernzd la Marchianopolis. 254. Aci

vine Valens i e ocdrAt de popor,

pentru di a primit in tard pe Vanvari. Din el ese Valens ca s batd
pe Gotthi. Parr sub el se due Gotthii victorio1. 258. Margiuile mare!

muntii Cenghi duce drumul din

Moldova 0 Ora Muntenescd spre

dinspre Tarigrad. 263. Theodosie

dupd ce bate 0 inchee pace cu Athanaric se intOrce la Tarigrad.

Tarigrad. 64. Sardia, sub impdratia Tarigradului, Sofia s'a chemat.

teitd cinstea aci. 265. Theodosie vine

66. Stpdnea Gracia, Macedonia, Pe-

loponisul, ostrvele marilor Medi

terane, crdia Bulgarilor, Serbilor i
Ungurilor. 106. Cucerit de Sultanul
Muhamed. 126. La Tarigrad. 131. A
avut impdrat pe Isachie Anghel. 133.

265. Athanaric este ingropat cu

in el. 270. Gaina voete sit ia Tarigradul, capul lui este trimes aci
274. Din el e gonad Honoria. 282.
Aci trimit Gotthii, capul lui Dinzig. 292. Hunicmund nu e trimis
aci. 292. Pima sub el ajunge Theo-

www.dacoromanica.ro

826

IN D I CR G ENERAL

clone Schytul. 293. Ca s-1 scape

de Varvari, Anastasie pune sd se
facd un mid de la marea Ngra la
cetatea Silivrii. 312. Sub el vine
Vitalian cu 60.000 Romani. 312, 313.

E inconjurat pe mare de Vitalian

si apol pe uscat. 313. A avut patriarch "pe Machedonie. 313. Vita-

lian nu r6inne ad. 313 Pand sub

el yin Selavinii, dar ii goneste hatmanul loan. 317. Hagan, Domnul
Avarilor, venise pand la Tarigrad.
327. Mavrichie chm pe Priscus la
Tarigrad. 328. Mavrichie era s fugil
din Tarigrad. 329. Foca vine cu 6ste

cdtre Tarigrad, Mavrichie fuge din

Tarigrad la Halchedon. 331. Iraclie
vine la Tarigrad. 332. Iraclie plScd
de aci i treee in Asia. 332. Hos-

roe indnand pe bulgaril Slavoni

si Hagan domnul Avarilor ea sd.
inconjre Tarigradul. El este in_

conjurat de Huni, cum lice Zonora sag de Avari, cum dice Che-

drinos, in unire cu Selavonif

si

Ghepizil, care dupd cum zice Zonora prin vitejia hatrnanului Von
sag cum dice Ghedrinos printr'o
minune a scdpat. 333. Iraclie trimete aci o parte din armat. 333.
In timpul inconjurdrii Tarigradului s'a is rugile Acathistul. 333.
Iraclie se intrce la Tarigrad dupti
ce bate pe Persl. 334. Constantin
fiul lui Constans vine la Tarigrad
si omrd pe Mizizie. 336 Este inconjurat 7 anl de Seracheni. 337.

'

este bdtut vine inapoi la Tarigrad.

341.

Filipic trimite 73 de mil de

vase pline cu copiii Crmenilor la

Tarigrad insd pe drum se ineacd.
342. Filipic vine la Tarigrad i omrd pe Justinian. 843. Zonora
spune ed Bulgaril aii pustiit pada
sub Tarigrad. 343. Contra lui Arternie vine cu armate bulgare. 344.

Constantin Copronim se intrce

la Tarigrad. 346. Impdratil Tad-

gradului cauth a se incuscri cu

Bulgaril. 346. Constantin dupd ce
pradzd pe Bulgari se intoirce la
Tarigrad. 349. Vogoris domnul Bulgarilor in timpul Theodorel i lui

Mihail merge cu 6ste contra Tanigradului, insd el se intrce si vine

singur si se botza, dupd ce este

gonit de la ai sM se intrce inapol
la Tarigrad. Zonora spune cd. Rusii
lovesc apt 6pe de Tarigrad. 353. Sinodul de la Tarigrad, papa Nicolae
l'a numit, Sinod diavolesc. 354. Bul-

garii suparati de impAratul Tadgradului. 356. Rusii cu Iugor lovesc sub Tarigrad. 357. Zonora
scrie cd Olga Minna Rusilor vine
la Tarigrad si se botzd. Theofilact, fiul lui Roman, patriarch al
Tarigradului. 357. uDezbatereap Ro-

mdnilor de sub impdratia 'farigradului. 359, 395, 399. Pe cand domnia in el Mihail cu Theodora mama

sa ad intrat Rusii in impdratie-

338. Iustinian i Tarigradul. 339.

Apsimar vine la Tarigrad i prinde

372. Imphratul intrd in el in care

timp Iovan pradd Dirachion. 376.
Vasile duph ce bate pe Bulgari infra cu mare poffald in el. 376. Cu
impAratil Jul ail avut resboiii Va-

pe Leontie. 340. Iustinian cu anmat bulgaril vine contra lur si.1

inconjrd. 341. Iustinian dupd ce

lahil. 376. Bulgaria era supusd lui.

378. De abia scapil in el Constantin
Monomahul invins de Bulgarl. 330.

0 Publied ce tinea de Tarigrad.

www.dacoromanica.ro

827

INDICE GENERAL

Contra lui vine pe mare Vladimir.

380. Cheghenis e adus la Tarigrad.
481. Langd el 41 agzd tabdra Tatu
voevodul Pazinachilor in unire cu

Nestor. 387. ImpArdtia sa o tine

Turcil de astddi care se numesc

ei apol ii

atach. 421. Impdrat al

lui se incoronOzd Balduin dupd ce

Latinii 11 cuprind. Alexie sapase
din el. 422. Aci se intorseserd grea

avut rdsbe cu Romnii nogtri,

fugiI cu Alexie Comnenos. 423.

Aci fug Latinil de frica lui Joan
424. In el se inchid Latinii dupd
prinderea lui Balduin. 427. E luat
de Mehmet 427. Es din Tarigrad

spune Nichita Honiatis. 390. A a-

Latinii

Aliosmani. 387. Conrad merge contra Tarigradului. 389. Tarigradul a

de la Greci. 398. Henrie de trim

i inconjurn. Udriiul. 430,

441. Din el nu indrdznesc sd. iasa
Latinii, i avea patriarh pe Thoma.
430. Din el trimite Oste Henric, in
ajutorul cetatilor. 431. Cetatile din

Vlahilor, se intrce aci. 398. Din el

ese eu armatd Isachie Anghel. 404.
Isachie Anghel se intrce la Tanigrad. 406. Intorcndu-se aci Isachie

jurul lui. 432. In el Henric gade

irnpdrat. 434. Cetdtile din Cram
despre Tarivad, erati ale Cregtinilor. 437. Aliosmanil, ce tin adi

pune Hatman pe A spiatis, contra

Tarigradul. 438. Cheia lul despre

M. Albd, este Caliupolis. 441. Pe
la anul 1186, Vlahii se despart de
la imparatia Tarigradului. 445. Pe
cand aci impdrdtia Balduin al 2-a,
Bela IV se reintOrce in Ungaria.

vut impdrat pe Isachie Anghel.

396. La stdpanirea lui, ai fost par te
din Vlahl. 397. Il apucaserd Francil

Vlahilor. 407. Aci scapd Isachie de

frica tdtarilor. 408. De aci Isachie
merge la Filippopolis. 408. Aci se

intrce Isachie, de la Socrul sed

Bela. Aci Alexie se scold asupra
lui Isachie i 11 scte ochil. 409.
Auzind de rdutdtile ce se fAceail
aci, Henric vine asupra lui Alexie.

410. E luat de Latini. Cand Conrad gi Frideric trecuserd pe aci

suferiserd rautati de la impdratii
Tarigradului. 441. De aci scapfi loan
fratele lui Asan. 413 Aci se intrce
Alexie i desparte pe fata Protostratorulni, de bkrbatul sdii. 416.

Pada sub el ajung Vlahii gi Comanii. Rdsbele Romanilor cu imparatil Tarigradului. 419. In el ndpddegte Balduin cu Venetianii. In

el intrd Isachie, cu ajutorul Latinilor. 420. Latinii vor

sti-1

cuprindd

gi nu vor sd iasd din el, pand nu

li se va plati. In el era geamia

Tureilor, Latina ies alard din el,

451. Cantemir are la Tarigrad, Hro-

iilcul Muntenesc. 462. Pe and impdrdtia in el Isachie Anghel, vin

Latinil. 466. Henric era imparat

in el la anul 1210 gi a coprins gi
cetatile din Thrachia. 467. La 1266
green Vail rOscumpdrat de la Latini. 476, 477. Nichifor Grigoras

spune despre rOscurnpdrarea lui,

Mihail Paleologul trirnete pe fratele
sO Alexie Stratigopulos contra hu
gi el 11 cuceregte din nebdgarea de
smd a Latinilor Alexie chOm din
Nichea pe Mihail gP1 pune in scaun
la Tarigrad. El a fOst stdpanit 58

ani gi 3 luni de Latini. 476, 477.

Aci e trimis Stefan cu fecioril sOi
Dugum gi Dugan. Aci trdind 5 ani,

Sf. Niculai, ii redd ochil lui

www.dacoromanica.ro

tc

828

INDICE GENERAL

fan. De fata itnpratului lui,

se

a esit Pecinighii i Polovtil. 362,

sitnte vrednic craiul sirbesc. 481 .

Tarigradeuii. Justinian voesce s-1 omore pe toti. Ei ridica pe Leontie
de imp6rat. 339. El se invoesc

Tinsoria. La ce an a fost Valerie Flaccus in cinst Boeriii, ce zic Tin-

cu Bulgarii, earl tradiaza pe Ar-

Titerou. Titeron si Luctine. 5, 10. E

361.

soria.D 119.

comparat in Pridoslovie cu De-

temie. 344.

Tells Rufus a lost consul cu Pomponie Flaccus Gretinus la 17 d

mosthenes, 5, si ni se spune ea un
orator ea el adeca nici mai de

zdu, s'ar prinde ca si cum s'ar

nainte ad vdzut Roma, nici pe

urma i-a sta sa mai vaza. 6, 7.
El e scriitor Latin. 55. Pentru a
arata cum a inv6tat Cicero in

ului. 101.
Tiglincsee. Reii se prinde mano, riga-

Gretia , e citat Plutarch. 87. Vorbind de familiia Flachilor arat

cd 0( Theron ritoricul cel mare ad

nste, cuvntul lui Costin Logo-

avut oratieD pentru Flaccus, fiul

fdtul. 295.

lui .Valerie Flaccus.x. 121. Unii ii

aduc impotriva TnT Diodor si Theopomp. 173.

Hr. 122.

Terberii. cLatrdturi de Terberi. 9.

Tiganul. Socotla lui Orbinus Ragu-

dice, cd Tiganul e parinte Jude-

Timbril. In contra lor, ordond Attila

s mearga Hatmanii. 283. Din ei

U.
Udrilanil se inchind ml Henric. 132.
Udrilul e inconjurat de Gothil, dar neavand arme, se retrag. 267. Gotthil

ii incojra din not, dar nu-1 pot

lua. 257. Vlahii en rugamintele Gre-

cilor scapa Udriiul din mfinile Latinilor. 298, 399. Isachie Anghel cu
armata porneste cdtre Udriiul. 404.
Isachie se intrce la Udrilul. 406.

Vlahii navalead pand sub Udrid.

409. Romanii gonesc pe Latini din-

prejurul lui. 424. Ii tineaii Grecii.

426. E inconjurat de Eric Dandal
cu Venetianii. 425. Henric il inconjrd mai strins de cat Balduin.
Tabara lui de aci, n inconjtirti loan
Alexie. 430. La 1206, loan Alexie
trimite Oste asupra lui, 431 The-

odor Vrama, era hatman in aceste

parti i e batut de Tatari, care
cuprinde tine cetatile din prejurul
lui. Dupa plecarea lui loan, locuitorii Udriiului se inching. lui Henric. 432. rand sub el pradeaza Suleiman. 440. E luat de Turd. 441.
episcop, impaled pe Fritigernis
cu Athanaric. 262
Ugro Vlahl numesc Grecii pe Romani. 306. Domnil in Diplomatele
lor, numesc ast-fel. Grecil le-ad
dat acest nume, pOte pentru c Romnil sant aprOpe de Ungaria sad
pentru ca Radu Negru a venit din
Ungaria. 307.
Ugro-Irlahia numesc Gretit, tam. Moldovnilor si MuntOnilor. 306, 308.

www.dacoromanica.ro

829

1NDICE GENERAL

Uhreblii (Unguri albi), popor supus

de Svetoslav. 373.
IJilsis. Romano-Moldo-Vlachil s'aii ardtat ic6ne vii ale strAmo$ilor lor
Ahileus $i Ulisis. 19. Ulisis al Tureilor e Suleiman. 22. A fost un
conduckor al Grecilor din Evropa
in ra`zbolul Troian. 93.
Ulissopolis. De aci, pada la Gadurion,
tinea Hatmanul Godila. 315.
Ulmiton, zidit de impratii Romani

in fundul Schytiei. AA apucat'o

Slovenil inainte de Justinian si a
dArmat'o. 155. Sclavonil duph ce
gonesc pe Romanil o coprind, insd

in urmA sunt goniti de Romanil

carora ei le zic Volohi. 323. Pe
timpul lui Justinian, se chiamA Sf.
Chiril. 323.

Ulpiana, cetate in Misia, descalecath

de Traian , deosebit de cetateaUlpiana din Ardl, spune Bonfin.

157.

cetate. Bonfin spune eh a

fost zidit de Traian in Ardl, deosebit de Ulpiana, cetate in Misia,
colonie adush de Traian. 157.
Ulpia Tralana, nume$te Traian Zarmizoghetusa, dupd cucerire. 83.
Ulpiana,

Bonfin afirmd acest lucru. 261, 323.

AstA-zi se nurneste Verhel. 474.
Ulpianeseir. Despre un prefect al Ul-

pianestilor, in o inscriptie din Dacia. 161.

mano-Moldo-Vlahilor in Dachia des-

cAlecdturk sa.' fie fost de la Traian

Marele imprat.p 24. Hronicul de
la el incepe. 50, 57, 107. eClavdie
Ptolomei pre la inprAtia lui TraIan ail urmat.0 59. PAnA a nu intra
sub stAph.nirea lui, cu greii e a se
sci in cAte se impartea Dachia. 66.
Cum aA scris scriitorii Greci, de-

nainte de Traian, despre Gheti ji

Dachl. 67. Dupd biruinta lui Traian asupra Dachilor, tara acestora
s'a impArtit in trei parti. 68. CrA-

ia Dachilor a stat Oda la

el, $i

Oda la omor'area lui Decheval de

Traian. 77. Nerva adopt pe Tra-

ian. 80. Traian bate pe Dachii si

pre Decheval. 81. Al doilea rzboi
cu Dachil i facerea podului. 82.
Cucerirea 2armizoghetusei, luarea
cornorilor lui Decheval, i cucerirea definitivh a Dachiei. 83. int6rcerea la Roma, dui:A biruinta Dachilor. 105. ColonizSza Dachia cu Ro-

mani. 106, 111, 125, 153, 221, 222.

Este intemeetorul Romnilor. 106,

109, 128. Romnii n'ar fi de la el.

110, 124, 135. Bate pe Parthi 0-1 nu-

mese Parthic. 118. Traian a venit

la imprAtie la anul 98 d. Hs. dup
cum scrie Dion, Evtropie, Xifilin,
Avrelie Victor. 123. Dup ce a biruit i supus Dachia, tot Dachia
s'a numit mai multe veacuri. 123.

ia de la Decebal averile strnse

Sarnitie spune c'd a pus sA scrie

si a aruncat in Dunare 30 stalpi,

de acesta din jafuri. 9. Era ostian

ca acolo s'a fie hotarele imp6rAtiei.

ales, $i hatman iscusit. 14. Adrian

129, 159.

nu p6te ajunge la vredniciile lui.

vechl al Dachiei $i a imprtit'o,

slujitorilor s61 vechi, zice Sarnitie.

Ulpie Tralan, intemeliitoriul nostril

Tralan aszA in Dachia., Romani.

15, 85, 104, 198. Theodosie e
comparat cu Traian. 17. Va dovedi,
Cantemir, precum c d'intfii a Ro-

13,

129,

El a isgonit locuitoril

160. Supune Dachia imprd-

iei Romane, zice Evtropie. 129,

160. El intr in Dachla, la 100 aril

www.dacoromanica.ro

830

INDICE GENERAL

Inainte de mrtea lui Stravon. 130.

Stravon zice ce a sterpit pe Gheti

La Galati s'a gesit o piatr scrise

ast-fel : Imp. Caesari. Div. filio

si Dec! si a adus colonii Romane. 15

130. La scriitoril grecesci. 133. Sar-

Nervae Traiano Avgusto, Ger. Dacico : Pont. max. fael. P. Dict. XVI:
Imp. VI. Cons. VII. P. P. Calpur-

nitie zice ce coloniile aduse de el,

ail fost intrse de Adrian in Italia. 134. Povestea spune c coloniile lui, Avrelie le-a trecut peste

nio, Marco, Aurelio, Rufo.n 161. Niculae Costin i Miron Costin spune

DunAre. 150. Vopiscus afirme acsta.

Asemenea i Sarnitie. 151. Dup

pe un ban de arame galbend, Traian ar fi zidit o cetate in Dobrug,

el,

urmze la tron, Adrian

151,

154, 197. Cea ce a adus el in Dachia, Avrelian a trecut peste Dunere in Misia. 162. Din nmul adus
de el, sent : Muntnii, Moldovnii,
Maramordsnii, RomAnii de peste
Dunere, i Colovlachil. 153. Cel

ea dupe o inscriptie citite de ei

dup numele fetii sale, Martia. 162.
Romanil descalecati de el, sent
RomAnii car! si One' az! trdesc
in Dachia. 162, 200. ImpAratii pane
la el. 163. El este adoptat de Nerva
si la anul 98 vine la imperatie. 167.

mai vechi scriitor, care se ocupd

De la el incepe hronicul Moldovnilor. 179. A descdlecat in Da-

de Traian, este Dion, apoi Appian,

Jornandis, Spartian, Avrelie Victor, Procopie Chesarnul, Xifilin,
Zonoras, Chedrinos, Coropalat, Parisiot. Evtropie spune eh lui ii
urmze Adrian. 154. Procopie Chesarnul, pomeneste de ceteti multe

chia, 181, 185, declare resbol Dachilor la anul 101 si II bate. 186.
El bate a doua ore. pe Dachil, incheie o pace forte favorabili lui si
se intrce la Roma, inse cu conditiunea ca se strice tote IntAririle dupe hotarele Dachiei. 187.

fecute de Traian si reparate de

Justinian. 154. El a zidit eetatea

Traian se ridicrt din nal contra

Dachilor. 187. El aflAnd rnrtea lui

Capul Boului, podul de peste Dunare, cu mesterul Apolodor Damaschinianul si a zidit la fie-care
cap al podului, chte o cetate : in
Dachiia, cetatea Poduri si in ceaildlte parte, eetatea Theodora, spune
Procopie. 155, 160. Dupe Appian
scri.e Zonoras, ch. Traian a dus in
triumful seii, soul lui Decheval.
156. Bonfin spune c Traian a zidit cetatea Ulpiana in Ardl, i Nicopolis pe malul Dunerei. 157. Tot
Bonfin spune ce a zidit in Misia,
oetatea Marchianopolis, dup numele sore! sale. 168. Bonfin spune
cA a zidit podul peste Dunere. 160.

Longhin se hoteraste so rAsbune

ingrozitor. 188. El pune se' fac un

pod de piatre peste DunAre in

dreptul locului unde astdcli este
Turnul-Severin, despre care ne vor-

besce Xifilin. 189. Traian la anul

105 se lupt pentru a treia Ore cu
Decheval pe care il bate cu desevArsire i dupe ce singur se omrd, II iea tote comorile earl eraii
ascunse l apa riului Sarghetii apol

se intrce triumfAtor la Roma, lsand armate in Dachia. 189, 190,

192. El voeste se mrge. in Asia

contra Armenilor i Parthilor de peste Evrath. 190, 192. El dupe cum

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

831

spune Xifilin, a trimis locuitori din

Roma ca ad coloniseze Dachia oi

sd Martie Turbon, bate pre JidovI cari locuiat in Eghipet oi

ad oprscd ndvfilirile Mare. 190.

Plcd cu armata contra armenilor
earl se supun i le transformd tara
in provincie mutAnd hotarul ImpArdtiel de la Tigru la Evrath, co-

Chipros i cari ridicaserd capul

asupra Romanilor i Grecilor. Xifilm
i Suida vorbesc despre acest
mdcel. Tiberian diregAtoriul Skiff
scrie cd a fost milos cdtre crestini.

princlnd Mesopotamia. Dupd acea

A infrumusetat Roma si a Mutt

bate pe Parthi, senatul dupd cum

podul paste Dundre. 194. Dion, Evtropie, Xifilin ad scris despre vred-

ne spune Xifilin Ii dd titlul de Prea

Hunub i Parthic*. 190 191. Dion si
Evtropie iXifi1in mdrturisesc cum

c colonisarea Dachiei s'a inamplat pe la anul 107 child a trecut

in Asia. 192. A cucerit aprpe ttd
Asia. 192. Se Vice cd el a fdcut Tro-

ianul care trece prin tam nstrd.

102. Victor Vice ca Traian s'a nscut in cetatea Tudertina, iar Dion
Evtropie clic ch s'a ndscut in
Italica din Ispania. 193. A fost de

cloud orl consul ; ca proconsul a

stApdnit Ghermania. Nerva il adoptzd de fit si vine la impArd-

niciile lui. El voind din not sd

mArgd contra Parthilor se Imbolndvesce si este silit sd se intrcd
la Roma, insd pe drum a murit la
Silinunt, cetatea Chilichill la anul
117. Adoptzd pe Adrian cu o cli
inainte de a muri prin mijlocirea
Plotinel. Papa Grigorie Dialog se
rgd pentru sufletul sSd Osele sale
ad fost aduse la Roma. El este intemeietorul Romdnilor in Dachia
a cdror urmasl se vd i astdcli a
fi in Moldova, Muntenia 0 Ardl.
195. Laudele aduse lui nu erad pld-

ne vrnd sd jertfescd Bozilor fu

cute lui Adrian. 196. Cetatea SeverinuluI a fost Matta de Traian.

trimes peste marea Ngrd la Iberia

105. Romanil adusl de el in Dachia

(Giurgia). 193. Plinie eel tfindr scrie

cd Bind dregAtoriii in Bytinia a in-

dupd 179 ani, sunt mutat! de Avrelian in Misia. 218, 240. Istoricii
catd sd dovedsch cd Romanil adusI de el, s'ad stars. 230. Ca el
vrea sd se ardte Constantin Marele, Vice Zosirn. 240. A zidit in

tie dupd mrtea lui. Papa Clement,

trebat pe Traian ce s fach cu

crestinii si el rAspunde sh ii lase
in pace, Vice Evsevie. 194. Aflandu-se in Antiohia s'a intamplat un

cutremur de phmnt si el a sodpat sdrind peste ferstrd. Dupd ce

el a batut pe Dachil a trecut in fesdrit unde pre Iveri, Armni, Colhi
sad Mengrili, Sarmatl, Orhoeni, ArapI i Bosforni (Mardi* de lngd
Azac) I-ad domolit. 194. El mergnd contra parthilor, a luat Selefchia, Ctesifonul i Vavilonul, a trecut marea Rosie i prin hatmarul

Dachia, cetatea Capul Boului, dupd

care s'a luat Herbul Moldovei. 249.

Despre originea RomAnilor de la

Traian. 260. Hotarele Dachiei cea
luath de Traian. 164. Pretorie Vice
c el s'a luptat cu Gotthii, nu cu
Dachil, I cd nu i-a putut supune.
279. Pretorie spune cd el a fdcut
podul peste Dundre ca sd oprscii

ndvdlirile Gotthilor, pe and eel

www.dacoromanica.ro

832

1NDICE GENERAL

l'a lti istorici ic ca el l'a facut ca

sa in tre mai usor in Dachia. 279,
280. Romanii afl stat in Dachia de
la Traian 'Ana la Zenon, arata ca-

pitolele de panh aci. 296. Despre

turnul zidit de Traian Panel Dunare, 317, si despre cetatea zidita
de el la Severin. 318 Cetafi facute
de Traian 322. Gothofred, domnul

ungurenul. 443, 446. Anton Bonfin

era ungurian. 464.
Ungurestii craii il este pus inceputul

la 432, de catre Uni. 12. Stapanirea ungurdsca e speriata de Turd.

20. Scriitori de al lor apara pe Romano-Moldo Vlachi. 24. Muntil Car-

patici, pe carii nol Ii numim unguresci. 65. Bonfin era ungur. 65,

Dachilor calor gonitl de Traian din

Dachia, se aselase la Ren. 350. Romanil de la Traian. 463. Coloniile
lul in Dachia. 464. Dachia Inca ina-

167, 181. Nmurile ce a locuit spre

into de Traian s'a fi chemat din-

dus in fundurile Orel unguresci,

scrie Ion Sambutie, in adaosul is-

tr'o parte a ei Molisdavia. 471.

Ulpius Traianus. VeIi Ulpie Tralan.

tara Unguresca. 68. Olatul Temisvarului din tara ungursca -era in

Dachia. 69. Ramsita Dachilor s'a
toriii ungurescl. 83. Panonia '1 tam

Ulyse. Vet)i Ulisis.

ungurscd c mare . 106.. Craiul

Unalia, hatman al Romanilor. Sarni-

unguresc, nurnesce pre Domnii din

Ardl, voevoclI. 131. Povestea lui

tie spune c ar fi dintre Vlahl. A

trait pe timpul lui Honorie. 133.

Simeon nu e luata din Hronicul

Uunde aa bin& Romanul, aeolo ail si

trait. Asa a clis Seneca. 14.
Martea este mai einstitit si 'nal pliteutit
de alit vita; aeolo rautatea en de-a
sila, In bunatate se sehimbil. 7.
Ungaria. Suleiman a domolit'o. 22. 0

unguresc. 136. Laslail ar fi strigat

in limba ungursca : Siretem, langa
apa, care acum se numesce Siret,

parte din ea se cuprindea in Dachia. 61. Eneas Sylvius e trirnis

rsca. 140. Navala lui Batie, pe &kid

vestitorid apostolicesc , in Bohemia, Ungaria i Silezia. 115. Bonfin

despre Ungaria. 281. Pe timpul lui
Constantin Monomah, in Ungaria
era craiii Petar. 380. Hunil in Ungaria. 383. Titulatura lul Andrei, craiul
Ungariei. 446, 452. Tataril pradati
terilevecine Ungarid. 450.

Ungu, popor care duph unil pare a

fi Gog. 61.
Ungurenil, caril sint intre Tisa si Ardel, tin impreuna en Moldovnii,
Muntnil i Ardeldnilh locul Dachilor. 65. Despre basna lui Simion

si care ar fi luat de atunci acest

nume. 137. Hronicul bulgaresc des-

pre un Vladislav, din tara unguera Laslati craid in tam ungurscd.

141, 145, 447, 448, 449, 966. Boeril
unguresci si cetdtenil tidied o statua lui Laslda 143. Povestea lui

Laslda e din istoria adevarata a

doui cral unguresci. 144, 459. Solo-

mon cu fratil sal', se intorc biruitori, in tara ungurse. 147. Hunii,

Comanii, Amaxovil i Rusil ar fi
pradat tara ungurdsca. 149. Crafia
ungurdsca sub Turd. 175. Nemtii
iai tara ungurdsca de la Turd. 176.
Ce faceaa Domnil Romanilor cand

'Marii voiati a prada tara ungurased off cea lessca. 224. Vise-

www.dacoromanica.ro

833

INDICE GtNEB AL

gotthil ar fi cuprins Ora ungu-

Romanii, trectind in Ardl, sint

rscd. 269. Varvaril spre Ora ungurescd. 273. Bonfin , despre lu-

opritl de Bela. 466. Unii Romani

crurile unguresci. 281. Olah, istoric

unguresc, numeece pe Vleda, Buda.
282. Hunii in Ora ungurscd. 282,
283. Muntilor Carpatici, noi le clicem muntii unguresci. 286. Radu

Negru a venit despre tara ungurescd. 307. Avarii, Ghepidil i Sela,

vonii s'ail revfirsat in pdrtile trel

ungureeci de sus. 330. dstoriile
ungurescl despre Carolus Marele.

349. 0 parte din Dachia a remas

Orel unguresci. 356, 377. Taxis,
craiul unguresc. 358. Peceneghil,
intre altele, au cuprins ei din tra
ungursed. 364. Despre Lasldil, craiul unguresc. 366, 393. Dupd Ghe-

iza, craiul ungureso, urmzd fiul

set' , Stefan. 374. Despre Stefan,
craiul unguresc. 379. Despre So_
lomon craiul unguresc. 383, 387.
Muntenia ar fi fost sub protectia

iail protectia crailor unguresci. 467.

Banatul Severinului i crail un-

guresci. 468. Leunclavie, despre

Ora ungurscd i alte OH. 469.
Intrcerea luI Bela, craiul unguresc, la crdia sa, 472, 478. Romanii

pe vremea lui Ludovic, craiul unguresc. 475

Unguril. De la ei sint Batorii. 25.Sub stdpanirca Tarigradului. 106.

Au avut rezbidie cu Romanii. 106.
Dupd Sarnitie ar fi ca i Turcii,
de origind Sarmaticil. El numesc
pe principil lor, VoevozL 131, Simion Cdlugdrul spune ca. printre

Unguril din Ardn, all remas ca

locuitori multi tdlhari. 138. Tara
lor e devastath de TAtarl sub conducerea lui Batie, dar Ungurii cu
craiul lor Litslll, ii gonesc din
Ord. 142, 143. Biruesc pe Uni la
Doboc, langd. Muntele Herlern. 146,

crdiei unguresci. 383, 446 La 1116

147. Ladislav cu Unguril all biruit

in tara unguresch era craft'', Stefan al II-lea. 388. La 1185, crain

in Ora unguresch, era Bela. 391.
Isachie Anghel, trece prin Srbirne, in Ora ungurescd, la Bela.

pe Uni. 148. An avut domni pe

409. Randul crailor unguresci. 441,

442. Istoricil unguresci. 444. Rictiol, in gheaealoghia Crailor Unguresci. 445. Bela el ndvala Mari-I.or in tara ungurscd. 450, 451, 452.

Abraam Baceal in Hronologhila

Crailor Unguresci. 450. LasIdil, nu-

mit craiil unguresc, de Simeon

Mdzacul. 453. Batie intrd in tara
ungurscd la anul 6756. 456. N'a
fost Lasliiil in Ora ungurscd, cand
a venit Batie 458. Cum an intrat

ratarii, in Ora ungurscd. 465.

Bela al IV-a, Solomon ei Ladislav,

zice Bonfin. 145. Ail avut Hronicei

174. An avut hatman pe Uniad.

174. Crilila lor, pe timpul sultanului Soliman, e sub stdpanirea
Turcilor. 176. Ail avut resbnie cu

Leen. 176. El sunt urmaeil Hunilor. 282. Un proverb al Ungurilor. 289. Aeeclarea Ungurilor pe
apa Tisei. 311, 354. Faptele Ungurilor i relatiile lor cu Bizantinii.
355, 356. El ail intrat de clou ori
in Italia. 3 7. Taxis Craiul lor. 358.
El pustiesc de la Dundre pan d. la
pddurea ngrd, ins Otton marele
ii bat. 358. Vecinii Romanilor despre apus. 362. Unguri numeece
58

www.dacoromanica.ro

834

MINCE GENERAL

Zonora i pe Turd. 369. Svetoslav

insolindu-sd cu Pazinachii, Schythil j Turcii, a intrat in Thrachia
si de tot an pradat-o. 370 Botezul
kr s'a ardtat. 371. Ati coprins o parte
din Dachia dupd ce s'ati intfirit. 377.
Uhrebellii adich ITngurii albi $73.
Gonesc pe craiul kr Petdr. 380. Isachie Comneno a purtat rsboin contra lor. 382. Fac pace, 382, intra. in
Thrachia, insd sunt biruiti de cdtre
Cak Ionis.388.Tatarii an dosadit su-

chili la inceputul sec. V. 133. Domnil

fletele Ungurilor. 449. Bela avea galcv cu Ungurii sat 450. Ungurii gonir pe Tatar1.457. Ungurii an inceput a ldsa sec Martea. 459. Dupd na-

in Europa de paste pustule Volgal, Mare Baltical si M. Caspit

vdlirea lor o parte din Dachia de pe

lfingrt Tisa an ocupat'o. 963. Unnii
mai pa urina s'ati numit Unguri. 464.
Eran prin Moldova inainte de des-

Vin din fundul hotarului Sarma-

ctilecatul liii Dragos Voda. 471. Intre

Rom Anil descalecatl in Moldova p6-

rile Gotthilor, paste Nistru spre

te sa fi fost i lingua 472. Cu Sasil

pi Rorninii in sfatul de obste erati.
473, 474. Dupa voreva kr aii schimbat numele Bacdn in Bacov. 474.
Romnii, Ungurii i Sash*. 475.

Ungurila ce mare, care baste Pannonia. 17.

rimese. Carolus trimite pe fiul sett

Carolus in ajutorin Hanului Unnese, impotriva Sclavonilor. 352.
1.TnniT,

sint impreund cn Gotthil, Van-

i Sclavonii, pdrinti de teri

mari i puternice, 11 ; el ati esit
din Asia, 12, si aub dat pe la 432
nume crail Unguresti,, 12; ail
prddat provintil rornane., 17. Pretorie II scOte d'intre Sarmati, iar
Procopie Chesarianul ii cuprinde
supt numele Massaghetilor., 76.

dalii

Ei s'ati luptat cu Romanii la Tolosa. Resboiul dintre Huni si Van-

lor Ghiula, Cutesc si Ac, si hatmanul kr Copulh s'an luptat cu

Ungurii, ce erati condusl de Solomon si fratii Bei Ladislav si Gheiza. Istorisirea lui Bonfin, i ardtarea 0.4ei fastice din povestire 145.
146, 147, 148, 149. Ladislav i Unii.
150. Pima' a nu nabusi ei, 00. Dachia
era plind de Romani si Sarmati, zice
Bonfin. 158. Pe iel, oriinduiala cereasc ii dd. pradil. 170. Nrivalesc

174. De la Valentinian 'And la nfipada Unilor. 253. Despre Uni 177.

tilor

pu Domnul kr,

Valamir,

cad asupra Gottbilor si II muta

din loc. 255, 256. RemAn pe locu-

Nipru. 266. Chti-va scriitori zice

ca. Dachia a fost cAtva timp sub

stapAnirea lor. Esirea Attilii cu

Unil i Maya napacli a kr. 259.
El venind din fundurile Sarmatiei,

tree Bosforul Chimeric, niivalese

cu Doninul lor Valamir asupra Ostrogottilor i II supun. 262. 268,
Ostrogottii aub remas cu domnil lor

sub stapanirea Unilor. 263. Gotii

n'ail stdpanit Dachia sub Uni /mping pe Athanaric i pe Fritigenis in Trachia. 264, 268. EI nu
stdpanesc pe Ostrogotthl de cAt
pAnd la m6rtea lui Attila , iar
dupd mertea lui s'ati ridicat con-

tra kr cu Domnul kr Verimudis

si an fugit in Galia, unde erail Vi-

segotthii, aceste sunt afirmate si

de Iornand. 269. Dupa fuga ostrogotilor ei aub trecut in Panonia pe
care aft staptinit-o 50 de ant 269,

www.dacoromanica.ro

INnIg GENsItAL

273, 278. Soerat spume ca.* Martel sa

fi avut Iii armata sa cate-va palcurl de Mani i Huni. 272 Multimea popOrelor supuse de Hunil
erail spre Litfa i sdindreaptd spre
Silesia ei Saxonia. 273. Huldis

domnul lor. 274. Unii au navdlit

despre Schy Va. 277. El sunt siliti de

cdtre Romanii sa trca Dundrea

inapol i sa lase Panonia, el ail
trecut Dunarea spre partile Austriel fiind Panonia intre Sava ei
Dunare, care astddl se chmii Solavonia. 278. El sunt chematl de cdtre

Aetie hatmanul, contra tiranului

835

le dd bir, (vedi Attila). 283. El pustiesc tara Ungursca, Italia, Dalmatia, Litfania i ajung 'Ana in
Schythia. 283.. Pentru r'esboiul con-

tra lor, Valentinian chiarna pe Aetie. 284. In partea lor se da Arnighislie. 284. Cralti al lor 'se intitulza. Attila. 287. 0 parte din iel s'ail
irnprdetiat dup mrtea lui Attila.
289. De sub jugul lor, ies Ostrogotthil i rdman strajniei pentru Uni.

291. El ad cu Gotthii, feabdie in

Pannonia. 292. Sant biruii. 292.
Lovesc Dalmatia ei sant batuti de
Theodomir, care prinde pe Hunic-

Ion. 278. Pretorie, zice ca Atila

Balameber, crail lor, ad biruit pe

mund, craiul kr. 292. El prddza

Gotthli si 1-ail scos din Dachia. 279.

Top* istoricii afard. de Pretorie spun

stdpanirea 1(4: era Schythia. 312.

Sant luati de Vitalian ei merg pand
sub Tarigrad. 313. El se supun lui
Justinian, spre Chedrinos. Crdiasa

ca el pe Gotthil nu din Dachia ci

de la M. Azacului ei M. Negrd i-tra
gonit. 280. Despre el scrid istoricil
Latinesci Elinesci i Unguresti.

281. Bonfin dice c din el s'a 'fascut Ungaria. 281, Mihal Ritie Nea-

politanul dice e eI trec'end Meotida a coprins intiii tara Gotthilor

apoi pe Vesil, Sidalii ei cele doud
Cumanil alba ei ngrd i trecand

Thrachia, aerie Chedrinos. 293. Sub

lor, Variza, impreund armele cu

Romanii. Ea avea 100 mil Hunt
sub stapanire. Gorda un crdieor
al lor, de la Vosfor, se supuno Romanilor ei se face creetin. Bozillor
II arde Gorda. El se manie, wawa
pe Gorda, Qi pun oral pe Moaghe-

Donul Waft stabilit in Panonia la

ras. De frica oetilor lui Justinian,

iel se supun. 315. 200 mil din el,

apa Tisel. 281. Urmaeii lor sant

Justinian II pune in Thrachia. Ace-

Unguril. 282. Domnul lor, Attila, e

chemat de Honoria. 282. Voesc SA
lovesca Misia i Thrachia ei pentru asta, cuprind cetdtile de pe marginea. Dunarel. 282, 283. Theodosie

etia se numiail Coturgutil

trimite ste contra lor i sant 0prig. In al II-a an, tree in Thrachia, Iliria Machedonia i 'And la
Gretia atm ajuns i rdutatea lor covareia Re a Gotthilor. 283 in contra lor trimite Theodosie oetile de
la Sichilie, i ca sa-limblanzsch,

Mai

cumplit de cat iei, pradzd Slavii.

316. Unii numitl Sthlavini, 'Abu-

eesc in Thrachia. 316. Lor le (la

Justinian o parte din Dachia. 317.

In potriaa lor sant puel Antil

Si

Sclavinii. 318. Locuese intre Vosfor ei Hersones. 320. Aceetia sant

Hunil dap Romanilor de impardteasa Variza. 320. El tin locurile
de la Herson la gura Dundrim. 320.

El, zice Zonora cO. impreuna cu

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERAL

836

rift, pe care

'1 numegte Siretul,

dupd Siretem placem. 136, 138.
Dup el ia Simion CAlngarnl. 136.
El scrie Hronicul Moldovel pftna

Sclavonil i Ghepizii intrA in Thrachia ii apol inconjrd Tarigradul.

333. Slovenii Ii gonesc de pe lo-

curile lor, ei cer ajutor de la Carolus care trimete pe fiul ski Carolus in ajutorul lor gi el bate pe
pe Sclavonil i man% pe voevodul.

la Aron Vodd. 180. Aduce alte basne

despre Herbul Moldovel. 249. Despre Dragog Vodd. 290, 325, Rodana,

lor Lehon, 351, 352, intr in im-

la Urechid, Rodna. 449 Povestea

pdrAtia de rsArit,

360,

ei

lul SiMeon i hronicul lui Ur&

thid. 453. Singur milr turisegce ca
nu este intAiul istoric al Moldovii

cu-

princl tare Muntendscd care era

sub protectia Crain' Unguregti. 383.

inainte de el a fost Hronicul

El apucasd tara Dachiii care acum

se chnt Valahia i nfivdlesc in
Ungaria. 383. AA ocupat o parte

Moldova. 470. Vechiul Hronic mol-

din Dachia de lngd Tisa. 463. Dup

la Dragog Vodd pAnd la PetAr Vodd

ce aft trecut prin Dachiia aft trecut

pi peste Duntire. 464. S'a agezat pe
ambele maluri ale Dunhill. 464.

Schiopul. 470. El pune egirea lui

pi

dovenesc scrie viata Domnilor de

Dragog VodA, la 6821 de la Adam,
care e 1313 de la Hs. Hronicul lul,
vede gregala Dornnului Moldovenese. 483.
Urechegtil se trag din Corvini. 26.
Uricul lui Rornan-Vodd, de la 1392.

Ilrechi A. VeIi Urche.

Urehe vornicul, zice despre Eneas

Sylvius, in Predoslovia, cd Vlahil
ad luat numele dupd Hatmanul Flac.
118. A trait pe timput lul Aron Vodd

483.

Tiranul. 114. E citat de SarniPe.

Uzbecul. AlAturi cu el, sdnt cfimpil

Capdacului. 438. Spre resdrit de
balta Hiva, este impserdpa Uzbe-

128. El spune cA nAvAlind TAtaril

in Ungaria, Ladislav cere ajutor

de la impfiratul RAmului, ,care Ii

trimite numai dintre tAlharl

cului. 439.
Uzienii. Vecli Uzii

pi

Uzil se mai numese Tatari. 383. In

hop. Cu ajutorul lor, Ladislav bate

pe Uteri i ajunge 'And. la- un

1122 intrd in Thrachia. 388.

V.
Tactunion. Aci se cobrd Protostratorul de la Vatrahocastron. 418.
Tag, apd peste care treceaft Varvaril,
mergAnd spre Dundre. 240.

vius zice ca. Dachila a lug numele

de Flachila, dupd Hatmanul Flaccus, gi in urmd de Valahia. Urche
Vornicul, zice acelagl lucru. 113.

Valahia. Vecti Volohia.

Valahin mare gi midi. 65. FAceat parte
din Dachia 68. Se numea Moldova
gi Muntenia. 110, 304. Eneas Syl-

Dachia a luat mai intaid numele

de Volohie gi in urmd numele de
Valahia. 123. Incepe de la muntele Orbal i Pevchin, gi se intinde

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

de la Ardeal Oita la Marea Neagrd.

126. Valahia mare, era Moldova,

iar cea mica, Muntenia. 304, 305,

308 Pe cea mare, unit o pun in

locul celei mid'. 308. Valahia din

M. Neagra pang. in Tisa, s'ar fi

chemat Galitia 452, 446. Batie nu

pole sa treac prin ea. 448. Cral

al iei se intituleaza Bela 4-a. 452.
Valahicese. Numele Valahicesc. 109

Valamir, domnul Unilor. El ii conduce asupra Gotthilor. 255. Hunil

cu regele lor Valamir supun pe

Ostrogottlii. 268.

Valens. Traiul Romanilor in Dachia

de la Julian Paravat pand la Valens. 251. E luat tovaras la impd,

ratie, de catre Valentinian. 253. Valentinian il face Avgust 254. El
merge asupra Varvarilor in Misia,
trece Dunarea, il bate, si se intrce

cu isbanda la Tarigrad. 264. Mergand asupra Gotthilor, acestia ii

837

Frithighern i Athanaric, ii cer

protectie. 256. Aseazi pe Gotthil

in Thrachia, insa nu si in Dachia.

256. Pune pe Gotthii slujitori si
le dd. hrand. 256. El ordond Gotthilor s treaca Elespontul la Asia.

El ii cer mncare pe 2 zile, dar

nu le dd. 256 Valens trimite voevozi asupra Gotthilor, dar voevozil

sant biruiti. Valens venind la Tarigrad, poporul 11 ochreste ca a

prima Varvari in tar:a. El pleacd
asupra Gotthilor, dar e bdtut, oi
rnit de o sdgeata , intrd inteo
casa, careia Gotthii ii d foc si. el
arde de viu, scrie Socrat. 257. 0morftse pe 0.1'0 lui Theodoric eel
Mare, fard nici o vind. 258. Protectia lui este cerutd de Fritigherths. 262. Visegotthil cer de la el
ca sd II primsca in impdratia sa,
el II pritnesce i ii aszd. in Misia
oi

Thrachia. 262, 266. Domnil Gott-

impedee de a trece Dunarea si

hilor, Fritighernis i Athanaric im-

pe urm trecand, il bate si neajungaud pada la Tarigrad, ierneaza in

Misia, la Marchianopolis. 254. El
trece tarasi asupra Gotthilor, poreci Gruthunghil, il bate i goneste pe Athanaric, Domnul Gotthilor, care rgd pe Valens de pace.
254. Pornceste lui Ecfathe si Leontie ca s seaza pristavi. pentru

pinsi de Huni tree in Thrachia,

s'aa fesculat contra lui si 1-ad

zidirea unor cetali pe malul Dundrei, dupa cum spune Cuspin.

254. Chedrinos spune ca sub el
Gotthil ad pradat nu numal Dachia, dar i Schythia. 255. Nefiind

acolo la mrtea lui Valentinian,

ostenii ridic impe'rat pe Valenti-

nian cel tanar, pe care el il primeste la domnie, impreuna cu Gratian. 255. Gotthil cu dot-1mi.! lor

omorat 264. Dupd mrtea lut urmSza. Theodosie. 265. Sub el a co-

prins Gotthii Dachia. 266. Despre

luptele lui cu Grutinghil vorbeste
Am mian 271. Dup peirea lui, Gott-

hii aveati Dachia sub dajde. 319.

Valens Duumvir, cetatean ce a trait

30 de ani. Se gasesc pe o pOtra

din llachia. 161.
Valentie Nathhnatical, insmna 696 anl

la fondarea Tarigradului, ceea-ce e

gresit. 241.
Talentinian. Pang la el, drumul batut
al Varvarilor, scrie Sarnitie. a fost
pe de-asupra Panoniel i merg spre
llundre, peste apa Sola,Vag si Raba.
240 Romanii in Dachia pAn la el

www.dacoromanica.ro

838

INDICE GENERAL

251. Std la impArAtie la anul 364.

mrd pe Emilian si el vine la im-

Ia tovarAs pe frate-seii Valens si

il face Avgust. 253. Bate pe Sar-

pdrAtie. 210. Se luptd cu Persil, 211,

dar e prins de acestia si chinut.

mati. Soul Gotthilor yin la el in

211, 216.

haine terfelite si el de ciudd cd s'a

luptat cu asa 6meni, lein i apoi
mOre_ Dupii mrtea lui ostenil ridied la tron pe Valentinian cel ti-

Valerie, nume care se dd de diferiti

scriitori hatmanului Flac. 124.
Valerie, merge cu r6sboia in Sardia.

ndr. 255. Fiul lui Honorie, 276, 1'6mane la impardtie cu matusa 1111

Valerie }lateens din familia Flacchilor

Plachidia. 277, 278. Sora lui, era

Honoria. 282. Pe el vrea sfi-1 birueased Attila si Valentinian chianad

pe Aetie ea sd se sfdtuiascd., 284.

Lui ii scrie Attila sd-1 primsed

peste hotarele impAratiei i sd-1
preghtsed gazda la Roma. 287.
Simte viclesugul lui Attila. 288.
Avea hatman pe Aetie. 288. El tri-

mite la Attila pe Papa rem. 289.

Pe sora lui o ceruse Attila. 289.
E ucis de Annichie Maxim, in campia Martin, la 459. Dupd el rAmane
scaunul liber, luni 10, dile 15. 209.
Valentinian eel tAnfir e ridicat de ostasi la impArdtie, dupd mrtea lui
Valentinian, si e primit tovards de
Valens si Gratian. 255.
Valeria. Panonia fdcea parte din una
din divisiunile imperiului Roman,
'And la Valeria. 242.
Valerie, impdrat. Urcandu-se pe tron

ia tovards pe fiul s Gallienus.

210. A fost biltut de Pet* si prins
de Sapory impdratul Persilor, si
omorat la 259. Patavie spune cd la
260, 216, fiul s66 a volt Sd-I rAscumpere. 211.

Valerian Liehinie era gata s plece

contra Persilor, insd aude de mrtea lui Gallia i voeste sd o re's-

bune de aceea porneste cu 6ste

contra Jul Emilian, insd ostenti r)-

63.

a fost consul cu Clavdie Martelus

la anul 326 a. Hs. 119.
Valerie Flaceas din familia Flacchilor
a fost consul impreund cu Otatilie

Crassus la anul 259 a. Hs. Pe timpul ski eraii resbelele en Anibal,

domnul Carthahinel. 120.
Valerie Flaceus din familia Flacchilor

a fost consul cu Attila Regulus la

anul 225 a. Hs 120.
Valerie Flaceus, din familia Flacchilor a fost consul cu Portius Cato
la anul 193 a. Hs. A purtat resbele
eu Annibal, dupd cum spune Livius.
120.

Valerie El:keens, a fost consul cu Clay-

dins Martelus la anul 150 a. Hs.

120

Valerie Flaeens, din familia Flacchilor

a fost consul cu Crassus Mutianus

la anul 129 a. Hs. 121.
Valerie Flaceas din familia Flacchilor
a fo.st consul cu Marie al VI-lea la
anul 98 a. Hs. 121.
Valerie Flaectis din familia Flacchilor

a fost consul eu M. Hereneus la

anul '91 a. Hs 121.
Valerie Flacens, din familia Flacchilor,

este tatAl lui Flaccus pentru care

Titeron a tinut o oratie. 121.
Talerins Flaecus. Ve di Valerie Flaccus.
VOA Spune Leunclavie, cd numesc

Nemtii pe Itali, Frantozi

Ian 169,

www.dacoromanica.ro

i Va-

1NDICE GENERAL

Valthi lor, familia domnitre la Visegotthii. 260.

Vandalesc. Procopie in cap. 3 scrie

rsboiul Vandalesc. 269.

Vandaill sunt pdrinti de WI puternice. 11. El all esit din Scandia.

12. Ce spune Procopie in carte

de resboiul Vandalilor. 64. Faceail
parte din Varvaril Grecilor. 75. Tot

un nm cu Gothil, Visegothii

oi

839

all sfardmat Mongutia in cale, Vanghiona s'a F.upus i pe Remil, Albianii, Atrebatil, Mornil Tornav-

nil, Nemutil i Arglientorata ail

jecuit. 275. Crain lor. 277. El apucaserd Africa si Carthagina. 287.
Craiul lor in Italia era Gheuseric.
287. Ghenseric, domnul lor, dobfin-

deste biruintd asupra hatmanilor

lui Leon. 291. In mainile lor cad

Gepilii. 76. Ludnd pe Alani, pldcd

de ia Meotis la Ren. 76. S'aii luptat
cu Rornfinil la Tolosa. 133. Oranduiala cerdsed ii dd pradd. 170. Ad
nilvillit in Evropa de peste pustiile
Volgal , marea Baffled si marea
Caspiii. 174. Vandalit impreund cu

1000 vase, prin blestematia lui Vasib, si vandalii Se intdresc. 292.

Cvadil, Sarmatil, Svevil aliati cu

Marcornanil sunt batuti de Marco
Avrilie. 200 Impreund cu Ghepizii

lor merge Enric, Craiul Daniii.

fdcuserd. multd. stricAciune. 228.

Iornand despre el. 318. In contra

lor, avea Iustinian rdsbie in Italia.

319. Contra lor este trimes Velisarie in Italia. 325. El sunt batuti de cdtre Ludovic. 304. Contra
389.

l'aughlona, cetate, s'a supus Vandalilor. 275.

Sunt bdtuti de Gotthl pe locurile

Ghepidilor si tree in Panonia, in

Varad. Vedi Varadin.

Yaradin. Pe fata Episcopului de Va-

locurile date de Constantin Marele

si stail pAnd. sub A rcadie si Onorie, scrie Orosie. 239, 240. Sub Honorie, sunt ehemati in Galia si de

radin o rdpeste un tin, care e omorit de Ladislav. 146. NIA aci

prddzd lJnii cu Copulh. 148. Peind
ad pradza Batie. 456. Aci era scan-

aci tree in Ispania. 240. Locuiaii

mai departe de balta Meotis. 261.

Yaravista sail Yaraista, a avut rzboitl

Proeopie Chesareanul zice ca el loonier pe liingd balta Meotis si din

cu Bastarnii. 78. Vedi Barabista.

Yardas hatman trimes de Cimischi

causa fmetil a plecat pe apa Renului la Ghermanii, pe care astd-zi

ii numim Franchil, trdgnd cu sine
pe Alanii. 269. El si Svevii ail coprins Galia in acelasl an cu ndvd-

contra Rusilor. 37.

Tariaghil numele locuitorilor de mai
inainte al Prusiel. 371. Ail fost gonit! de NovogrodSnil, Merii i Crivicii peste Baltica. 372. In neamul
lor all fost 2 omen! mai de frunte
Ascoald si Dir. 372. Hatmanul lor,
Visat, merge en" Vladimir contra
Tarigradului. 381.
Yariza, crdiasa Hunilor, isi impreuna
armele cu Rornanii. Ea avea 100
mil Hun! sub stilpilnire. 313. Hunil

lirea lui Alaric in Italia, spun Idatie

pi Isidor. 276. A trila pradd s'an fdcut de Vandali cu Domnul lor Godighilil impreund cu Alanil, Ghermaul!, Cvadil, Marcornanil i Saxonil, caril biruind pe Frantil ail trecut

apa Renului si ad intrat in Galia,

nul lui Ladislav. 456.

www.dacoromanica.ro

840

INDICK GENERAL

dati de ea sub Romani, locuesc

limba neamului varvar al Pcine-

de la Vosfor la Herson. 320.

Yarns. Aci Vladislav a avut lupta. cu

ghilor. 363. Romanil din Dachia, pe

timpul napaclilor varvaresci.` 463.

Sulthnul Baiezid. 174. Este supusa.

Yarvaria.

Ce poate ispravi curata

de Vlahil. 408. Ea este reluat de

catre Isachie. 408 E inconjurath

limba latiniasca uncle stapante

i dupg trel zile, luata de loan

irarvaril. Ce ar eespunde Cantemir

Alexie, 419.

TRAIL' popor din Elyria cu care s'a

luptat Fulvius Flaccus, 0 care 11
a batut. 121.
Yaruista, al 2-a era! al Dachilor, numit de Justin, Varavista. 78. A avut
rsboi cu Bastarnil. 78. Despre el

vorbesce Pretorie in lumea Gotthilor. 78.

Varvarila.

132

celui ce l'ar socoti a fi eit din

nisce Varvari. 8. Multi Varvari naWised. in Italia. 11. Nmurile
Europe!, ce odinira au fost Varval.!. 13. Despre slujitoril din mijlocul Varvarilor. 15: Cum s'a tinut
Dachia sloboda de Varvari. 17. Intrcerea Domnilor, dupd curatirea
locului de VarvarL 50. Despre na-

Yarvareso. Petavie ce spune despre

paclile Varvarilor in apus. 5L Pe

nmurile varvare01. 12. Dachia era

varvara. 15. Athanaric i Fritigher_
nis, glepadand c varvarthsca sal-

ce ndmuri le poreclise Ellini, Varyarn. 75, 76. lulie Chesar spune Ca

Dachil sint mai viteji- de cat toll
Varvarild> 79. (Precum Elinii, aa.
varvarii. 86. Cel mai varvar nm.
88.
Carile nu Taste Ellin, varvar
iaste. 89, 171. Cel carl spun c
Romanil ar fi din varvari. 100. Or-

Made', cu prietenesc picior ail

trecut prin Dachia. 17. Desprelimba
varvarsca. a Picinighilor. 18, Cum
all ferit, Romanii, locurile de prada
varvariasca. 19. Obiceiurile var-

vare. 86. Unil vor a scte pe Elini

din Varvari. 100. Nmurile varvaresci se supun lui Traian. 105. Nemurile varvare. 170. Craiia Unguresca e isbavita de sub robia var .
variasca de Leopold si fiii lui. 176.

Gallie Trebonianul se pleca ina-

binus Raguzau spune el Ellinil

ar fi din Varvaria de la Volga. 101.

Msurl !nate de Traian in potriva

Varvarilor. 105. Romanil i Varvanil Dachl. 110, 113, 197. Bonfin

despre Romani fata de Varvari.

124. Sarnitie despre Romani, cum

intea lacomiei varvaresci. 209. Zo-

II aratl el ar fi urma0 ai Vara-

sim despre nmurile varvare Ltd

vilor GlietI

Dachl. 128. Pentru

de Dachia. 245. Despre navala nea-

a! nabu0, imparatil Romani au

mului varvar al Hunilor. 255.

ridicat eetli pe langa Dundre, zice

Procopie. Dunarea II desparte de-a
dreapta sa. 154. Bonfin spune ell

Tarvaresc. Valens n'ar fi vrut sa pund

in Dachia neam varvar. 256. Despre
navala varvarului Attila. 290 Teofilactos Samocates vorbesce despre
locuinta avarilor, Sclavonilor, Ghepidilor i altor neamuri varvare

mai sus de Valahia. 329. Despre

Valahii de 0 ail trait in mijlocul

lor, n'ail fost desrad acing!' de Var_

var.!. 158. Biruinta Varvarilor la

scriitorii greci. 174. Adrian 0 Varvaril. 1913. Marco Avrelie qi Vftrva-

www.dacoromanica.ro

1NDICE GENERIL

rii: 200. 201, 202. Vdrvarii fata de

Dachia, sub Commod. 203, 201 Maximin Thracul era vary ar. 206. Gordian
ai Varvaril. 207. gMesdus Deteus* oi

Dachil. 208. Valerian si Varvaril

prinderea, batjocortrea i omorirea
lui de cdtre Persil varvari. 210, 211.

841

i Narsitisd) 314. Justinian, Mundom i Varvarii. 316. Varyarn gSclavni*, facuserd din 111miton, loc de talhusagi 325. Volohii
din Dachia i Varvarii. 325. Priscus

*Velisarie

iernza, cu ()stile, peste Dunare,

spre a feri acele tell de 4iaduri1e

Varvarii in tinipul lul Aurelian. 215,

216, 920, 223, 224. Varvarii i Dachia.

Varvarilor. 327. La 601, Comentiul

225, 228, 229,235, 246, 256,317, 318, 819,

Varvarilor. 329. Petr se duce spre

320, 321, 347. Constantin cel mare

bate pe Gotthi In locurile cele

Palastolon, unde audise ca s'ail

mai din luntru a Varvarilor. 239,

240. Varvaril dupd jumAtatea secolului al lir-a. 254. Crail descAlecate
de Varvari. 259, 277. Theodosie

merge impotriva Varvarilor. 265.

Dupd Theodosfe, Varvaril. nu mai
yin impotriva Trachiei, or a Dachiel. 272. Varvari spusi de Hum,
venind spre imperAtia Romanilor.
273. Polade Varvarilor a doua ai
a triia.* 274, 275. Roma si Varvanil. 276 Theodosie i Varvaril Huni.
283. Attila ornorAnd pre Vleda, ii

supune sie si pre Tarvaril ce erad

sub ascultarea aceluia. 284. Attila
poruncesce Hatmanilor si sA supunk pre Normani, 4Frizi , Timbri* si pre cel-l-alti Varvari. 285.
Attila, de si supusese multi Vanvari, scia cd mai sint Inca multe
crAii in Europa. 286. In Sicambria
se strng 700000 de Var van. 287.

Attila Mut la campiile* Cataloniii , fuge cu Varvarii ce'l mai remasese spre Illiria. 289. Dinzig, fiul

lui Attila, prta multe razbde cu

Varvarii rsculati. 291. Aratarea
Varvarilor Bulgari. 301. Anastasia
oi Varvarii. 312. Varvarii lui Vitalian. 313. Justinian hate pre Varvari in Italia, Africa si Persia prin

Priscus tree Dundrea asupra

strins Varvarii cu Voevodul Apsihon. 330. Varvaril, ce inconjurasera

Tarigradul, duph 621, sint batuti.
Varvarii, Con stalls i Volochia. 335.
Constantin Pogonat Si. Varvarii. 337.
Varvaril cuprind tenile RomAnesci
de dincce si de dincolo de Dunare.
338. Leontie voesce a scOte Carthagina din m AnaVarvarilor Serachni.

340. CrOmul e apucat de Varvari.

342. Valachia si Varvarii Cazari.
345. Bonfin spune ud Romanil din
Moldova si Muntenia, de si ail trait
intreVarvari n'ati putut fi desrddacillati din locurile lor. 346, 399. Ro-

manii din Dachia, dupa rescle de

Varvari, ii WO Publish deosebita,
pi trimit soli la Carolus, sh se pund
sub protectia lui. 351. Liudovic,
imperatul apusului , biruind pre
Vandall, Sorabi i Slovni, acesti
Varvari dad bir. 355. Romani'. din
Volochia i Varvarii. 360. Varvaril
despre Crivdt. 361. Sfnta Nascatore cid biruinta. lui Cimischie, asupra Varvarilor, dupd cum arata
Curopalat. 370. Rdspublica Roma,
nilor intre Varvari. 377. Comparatie intre Elini si Varvari. 386. Rezbodele lui Calo Ionis cu Yarvarii.
388. Conrad si Varvarii. 390. Rowell ai Varvarii. 391. Varvaril pa-

www.dacoromanica.ro

842

DIME GENERAL

zia stramtorile la venirea lui Isachie Anghel, de la 1187. 402. Impgratul Tarigradului nu luase zdlog
pre fi6oril Varvarilor. 404. Var-varil nu'l lsaii in pace de loc, pre
Isachie Anghel. 406. Varvaril si
Isachie Anghel. 408. Faptele impgratilor tumdtori. lui Alexie Coln-

nenos vor fi mai rale de cat la

Varvaril eel vrajmasi., 410. Isachie
Sevastocratul biruesce de cate-va
off pre Unguri. 411. Cnd Acild
niscare Varvari dincoace de munti ,

locuitoril cu totil s duceail peste

munti. 364. NSmuri de Varvari nebiruiti. 365.
Tasilie. Cu blestemdtiia lui, 1000 vase
cad in mina Vandalilor. 291.

Vasilie, mai inarile Hadmbilor, a

otrdvit pe Cimisehie. 370.
Vasile Ralgaroeton imparat. De la el
Nichita Honiatis numesce Blachl
pe Vlahi, la a.1017 d. Ch. 131. De pe

vremea lui sti se fi chemat Moldovenil Bogdan lu. 306. Sub Constantin Pogonat i pand la Vasile
Bulgarocton istoricii tac pentru
Dachia. 337. Traiul Romanilor de
la Roman pada* la Vasilie impdrat.
368. Dupd. Ion Cinischie st impdrat la 970 Vasile feciorul lui Roman. 370. Supunerea Bulgarilor su b
el 374, 375. A bdtut si slutit pe Bul-

gari si a fdeut o tabl de reguli

pentru impdrati. 376. Pe cand a bdtut pe Bulgari si Volohi s'aii alipit

de impratie. 377. Pe timpul 101,

Bogdan inchind tara imprdtiel de

rdsdrit. 377. Cand s'a dus in Sithilia a murit la anal 1025, a impdrdtit 50 ani si a trait 72. 378.
Bulgaril supusi de Vasile iar se
riclio4 la 1040. 379. Pe timpul lui

era Bogdan stdpdnitorul Romanilor din Dachia i eraii sub protectia lui Carolus. 396. El a amenintat
pe Vlahi, Ca vor pact ea Bulgaril
dacd nu se vor astampdra. 403.
Tasilie Marele, dant, a fost elev la
sccilele Athinit, impreund cu Iulian
Paravat. 251. El se rgd. mitre Maica

Puterilor, sd omre pe Paravat 253.

Vasilie Maehedon. De la Theodora p sand

la Vasile Machedon. 353. Pe el voesce sd.-1 omre Mihail. A avut rgsbe cu Sclavonilt a prdat Bava-

ria. a biruit pe Seracheni si

i-a

impins peste apa Evratului. 354.

El primestepacea cu tHrovatil, Sir-

bii si alaite neamurl Schythesti.,

A murit la anul 886, dupd ce a imparatit 19 ani. Dupd el urmSzd fiul
WI Leon. 355.
Vasilie Vod, tatd1 lui

tefd.nith Vod.

26, 180. 0 fat a lui o ia Razivil,

ducul Litvaniii i o alta o ia Timus
Hut enlinskie hatman Czdcesc. 26.
Vasilie Tataeis hatman al lui Isachie,
este omorat intr'un resbel cu Vlahil. 409.

Schythit regali, din cari

se trag Pecinighil 364.
Vastalis. 0 boazd. 97.
Yastarnii, pe marginea Mdrei Negre.
68. Asupra lor, cade Probus, LoBucCkev,col

cuiad cu Sarmatil intre Nistru

Nipru, aprpe de marea NSgrd.

228. Probus i riffled de pe laugh.

Dachia i it trace peste Dundre.
Daca Dachia ar fi fost pustie, Pro-

bus iar fi asezat in ea. 229.

Tasterne.Isachie a purees cdtre Va sterne si de aci merge cdtre Verroe. 405.
Tatrahocastron, de aci se scobrd Pro-

tostratorul la Vactunion. 418.

Vavylon. Imprdtia lui e micsoratfi

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

de Turd. 19. Asa se ulueste cum

ar cadea in amestecarea limbilor
la Turnul Vavilonului. 171. La a.
116 Armenii sculandu-se de la Va-

vilon ail mers cu ostile peste marea rosie. 191. Traian trecnd cu
ostile asupra Partilor ail dobandit
Selefchia, Ctesifontul i Vavilonul

194. De turrul lui pomenesce HiTodot. 299.

Yavylonese. Balaur vavylonesc sunt

turcii. 22.
(Napa ungh leultii, ce liaril sit, fie

843

429 e intemeiata. 277. De ad plca

Balduin cu Alexia Anghel, spra Tarigrad. 420. Aci Alexie promisese
bani venetianilor. 42.1. De aci yenise Patriarhul Thoma al Tarigradului. 430.

Venetianif. In taxa lor vine Antenor.

95. Lor le recomand Flip pe Alexie Anghel, i ei asculta pofta lui
FiliP. 420. Cu hatmanul lor Dandul,
vor BA cuprinda Tarigradul. 421,
425. Ei mrturisesc ca. Basarabia
era movie mai Nicolae cel ca era

la eurtea lui Maximilian al II-lea

leul pott socoti. 88.

Yallliovnie era Las Ian 454.

468, 469.

Ye llebna Tirul spune ca Manoil imparatul a imparatit 40 de ani 391,

Yelichil Novograd. Vedi Novograda
Telizarie, dupd Procopie Chesarinnul, se trage din tam Ghermaniei.
64. Procopie Chesarnul i-a fost secretar. 154. Hatman al lui Justinian,

goneste varvaril din Italia.

240.

Hatman al lui Justinian, sdrobeste

Imparatia Visegotthilor. 266. Prin
el, Justinian dobandeste victorii.
314. El, prin calitati, era mai sus
ca Narsitis. 315. E trimis de Justinian spre Italia. 316. Era cu ste
in Italia, contra Vandalilor si Gotthilor. 325.
Vemlebona sail Viena sail Beciul, cetate

batuta de Marco Avrilie i aci a

murit el la anul 180, fiind otravit
de fiul s Commod in unire ou
doctorii. 201, 203,

Veuedil un popor de al Pazinazilor,

de ale caror rdmasite ail re'mas in
Romania, anume Romanil vinetici.

Yerhel. linut al Romanilor Munteni,

In vechime se nurnia Ulpia Traian. 474.

Yerimudis, domn al Ostrogothilor, sub

care el s'ail rseulat contra Hunilor i all fugit in Galia unde ere.'
Visegotthii. 269-.
Verne, aci vine Isachie de la Vasterne,

405. Isachie venea une-ori singur

si alte-ori prin Hatmani. 406. Isaeine dupa ce este batut abia seapa
si vine la Verroea de unde peste ate,
va dile plca la Tarigrad. 408.

Verona aci Dechie a batut pe Filip

Arapul i 1-a omorat. 208. Aci birueste Theodosie pe Odoater. 294.
E luatil. de Theodoric, care se numeste Veronnul. 294.

Yeronnul a fost numit Theodoric,

fiul lui TheodoMir. 291, 294, 311.
Yespasian vine la imparatie dupa Vi-

telie. El Inainte de a fi imparat,

era ra, ins pe urtnit a devenit

bun. In timpul s'ea, scrie Tatitus
analele sale. La anul 79, Vespasian

365. 474.

Venetiensea publica, a suferit marl

rele din causa Turcilor. 20.
'Venetia. Antenor se abate aci. 95. La

a murit in satele Reantine. A imparatit 10 ant Lui ii urmza fiul

sea Tit Vespasian.. 165.

www.dacoromanica.ro

844

INDJC

Testarlds, boerie la care ajunge sirbul

Nestor, fost rob al tiff Duca. 387.
Vestendorf capitala tinutului *Rodna
saa Rudivani. 473.
Testfalia locuitoril ei jail numirea de
Franconii. 277.

Testitoriit apostolicesc a fost facut

Eneas Sylvius, de papa Nicolae al
V-lea. 115.

Testi i-ail coprins Huniii Zice Mihai

Ritie Neapolitanul. 281.
Teteranil. 13. Din veteranil Romani e
poporul Romano - Moldo -Viahilor.

25. Veteranil ca oturacii la Tura.

GENEkAL

Viminaeliitun, cetate. 322.

Thninacium. Vedi Viminachium.

Tinovilethil, rud en Dail si Dachil.
73.

Visantia, in Ma el este Halchedonul

pe care Turcil ii numesc Cadichion. 331.

Timm. Carolus marele au poruncit

tote ostile sti se strangd pe apa
Alara, care dd in apa Visara, de
ceea parte de apa Renul uncle i-ail

venit veste cd Gothefred ail perit

ucis. 350.

Vevriciiii, cu Dachii, Mesh si (Meth,

coprind Vithynia. 77.

Yisegotthil, aceiasi semintie en Ghethii, Dachil, DalI, Gothii i Ostro,

gothil. 73. Tot un nm cu Gothii,
Vandalii i Ghepizii, 76, sail Got-

'Victor spune c Constans a mutat

thil de la re'sdrit cu familia dom-

83.

scaunul in Dachia. 247.

Victoria, mania lui Eneas Sylvius.

Inainte de a-I nasce, l'a vOclut in
vis cu o cornd in cap. 115.
Vietorinnie. Vedi Aufidie Victorinnie.
Tictrop Tnronenul scrie ea murind

pruncul Leon, tatd-sSil Zenon all

sthtut la impartitie. 293.
Vidinul. Singhidinul at fi, dupd unii,
Vidinul. 321.

Tidovul e balta lui Ovidie. 155. De

aci se numesce Ivida. 323.
Tiefil, norod in Dachia. 67.
Viena a fost ocupatil de Turd, 175,
sall Vendebona sall Beciul, cetate
bdtuta de Marco Avrilie i aci a
murit el la anul 180, fiind otrAvit

de fiul sSii Commod in unire cu

departe de balta Meotis. 261. Sar-

nitie dupti Ptolomeii ii pune la

marea Bahia. 261. Domnul lor Fritighernis cere ajutor de la Valens,
el se botzd, se impacd cu Atanaric prin mijlocirea episcopului Ufila,
262. El inspdirnantati de Hum cer
lui Valens sh-I primsed in imperiil, sunt pnimii i asedati in Misia si Thrachia. 262. Iornand spune

c ei locuiail mai la apus de Ostrogothii, 263, cad sd fi trecut Dundrea nu spune nici Patavie. 263,
268. Locuiail pe campii Tanail. 264.

ImpdrAtia lor coprinde Ispania,

Galia si Africa ; insd nu durzd de

cat pand in timpul lui Justinian

care o sdrobeste prin hatinanil lor

doctoril. 201, 203.

Yillciin Tirennl in cartea I, cap. 2

ei eartea 8, cap. 24, vorbesce de
expeditia cruciatti de la a. 1096.
e 388. III cartea 22, cap. 5, spune cS
imparatul Manoil a domnit 40 ani.
391.

nitOre a Valthilor. 260. Locuiaii mai

Velisar, i Narsitis. 266. La ei vine

el Gotthii de sub stdpanirea Hunilor, dupa mrtea lui Atila. 269.

Dupd Maienburg el ar fi trebuit ea*

ocupe tara UngurOscd. 269. Ei pun
inceputul cr5111 Ispaniel. 277.

www.dacoromanica.ro

INDICE GENERAL

Tist la sad Visla este trecutil de LesI

la 465. 12. Pe Sloveni i-a gonit phnd

la ea, Romanii. 17. Din istoria lui

Bonfin, pOte, alt schimbat povestitorii numele apel Visla, cu Siretul. 149. Pe apa el s'ad asezat Slovenii, siliti de Volohl, spune hronicul bulgAresc 160. Tot acolo s'ati
asezat Slovenii, Bind gonitl de Romanil din Volohie. 324. 325. Pe ea
azd Avgust stapfinire fratelui sett

Prus. 371. Pind la ea ajunge Batie

si o trece neimpedecat de nimeni.
448.

Vistula. Peste ea asezd Vladislav pe

Comanil crestinati. 149.
Visat, hatmanul Varaghilor, a mers cu
Vladimir contra Tarigradului si a
scdpat ntimal cu 6.mil de 6meni, pe
caril ii prinde impdratul si le sc6te
ochil. 381. Dup pace s'a intors cu

6 mil de rust orbitl in Rusia381.

Vitalian, domnul Schytiii, s'a intors
cu o parte din al sei la crestinism.
El e lndemnat de pravoslavnici s
scape ortodoxia, si se scold, supune Thrachia si Misia, mei ge pand

la Tarigrad, asupra ereticilor Evtyhian, ajunge la Tarigrad cu 60

mii Romani, si induplecat de Anastasie, dupd 8 zile se intOrce in
Misia, unde cuprinde Odisul. 312.
OmOrd. pe Chiril hatmanul. 312.
Asemenea pe Ipatie ii prinde vitt
si omrd 66 mil din 6stea lui Anastasie. Ast-fel spune Chedrinos.
313. Ia Hunl i Bulgarl si ajunge
pdnd la Tarigrad. 313. La 515, gdteste vase sd mOrgd sit inconjure
pe Anastasie in Tarigrad. Cordbille
lui, sunt arse de Proclu Mathema-

ticul. Porneste cu ostl pe uscat.

Anastasie ii dit bani si il face ma-

845

ghistratul ostilor. 313. Mai ttirslid

e scos si el nu remilne la Tarigrad.
POte el a fost de nem Schyt. 313.
Yitelie. La 22 Dechembrie, Vitelie fu

omordt de ostenil sei. Dupd el ia

tronul Vespasian. 165.
Viteslaus. Dingo clice cit Viteslaus

voevodul Polovtilor baie pe Zeslay voevodul Chiovului ; apol vo-

esce sa facd tot asa si lui Boleslav craiul Lesesc si pentru acsta
eere ajutor de la Rusl, Pecinighi,
Volohi adica de la Moldoveni. 385.
Yitichild, se sileste sit ardte ca Saxonil, locuitori al Ghermaniei vechl,
se trag din Machedoni. 177.
Vithynia e cuprinsa de Dachl, Misi,
Gheti i Vevrichi. 77. Pliniii cel
andr fiind aci guvernator, intrebd

pe Traian ce sa fact cu crestiniI

193. E in Asia. Aci a mers AvreHan. 221. Danastana era intre Vithynia si Galatia. 253. In ea e Brusa
440. Vecli Bithynia.

Viza. Cu 6stea care era pe acolo, se

luptd Tdtarii. 415. Se plea cu usurintd lui Balduin. 425. Scapa neprddatt de Tdtari. 432.
Tizantia. Vecli Vyzantia.
Vladimir, domnul Rusilor. Sub el se
crestinzd Rush', spune Zonora.
353. Mosul lui era Iugor. 367. Cre-

stinarea lui. 359. Taal lui era Svetoslsv. 372. Cnd s'a botezat i sia
pdrut ca o malt 11 apucd de cap.
378. 12 copil ai lui alt fost botezatl
de Mihail Mitropolitul. 373. A facut

biserict in Cram, in Chiov, si in

alte cetati ale Rusiel. 373, 374.
Vladimir, feciorul lui Iaroslav, nepot
lui Vladimir, care s'a botezat intil.
380, 381. A venit contra Tarigradului. 381. Spdrgendu-i-se vasul a

www.dacoromanica.ro

846

IN DICE GENERAL

satit in altul 881. A birut 14 corabii grecesti si asa a esit in Ru-

rica si capata numele de Sfantul.

sia. 381.
Vladis lav, erdi unguresc. Despre el si

150. (Vecli Ladislav). N'a fost lid

un Vladislav, la venirea lui Batie

r'esbele lul cu Tataril, vorbeste

Bonfin Anton. 136. Uteche il nunieste Lal. Simion calagfirul,

pre ajutorul trimis din cer lui,

spune ea el cere njutor de la impa-

ratul RamuluI, contra Tatarilor

PHmeste in ajutor talhari, cu cari
goneste pe Ttarl, 'Anti la un rI
pe care il numeste Siret. 136. Hronicul bulgarese despre el 40. Vladislav si Sava mitropolitul. 141, 455,

456. Ladislail si Batie. 149. Hronicele

11 numese eel stant.A avut

rsb6e cu Gliiula 8 i cu Batie. 146.

Era fratele lui Solomon si al lui

Gheiza, cu earl bate pe Uni la cetatea Doboc, langd muntele Herlem
Goneste i omra pe un Un, care

rapise pe fata episcopului de Varadin, spune Bonfin. Bonfin mai

spune ea avea un cal nsdravan.
146. Sarbatoreste cu fratii sal Vic-

toria contra Unilor. Se crth cu

Solomon i acesta cere ajutor lui
Cutesc. Sora lui, a fost luat in
robie de Batie. 147. Bonfin nu spune

Ca ar fi cerut ajutor imparatului

torian, Ifinga apa HrisuluI, o bise-

142, 143, 458. Povestea spune des-

pentru a-1 avea contra Tatarilor.

457. Batie ii fur pe sora sa, el
goneste pe Ttari i supusil sal il
fac chipul de arama. 467. Child aii
fost Vladislavii cei adev6rati. 459.
Tladislav al II-lea. 443. Feciorul liii
Emeric, e crai ungur la 1206. Bonfin spune cA ade la crdie numai
6 luni. Dlugos spune,1 an si 6 luni.
446. El nu 'Ate fi Lashla mincinos
al lui Simion, caci a fost cu 36 ani

inainte de intrarea lui Batie. 445.

Yladislav a avut rsboin. la Varna
si Nicopolis, cu sultanul Baiezid.

174. Dias iea de sotie pe sora

craiesil lui Vladislav. 26. Cral lesesc se erth cu fratele WI Boles-

lav, imparatul Conrad voeste sa

ii impace, care vine cu 6ste care
era formata pentru Varvaril din
Palestina ; el trimite 6meni inainte
in tara Russca i Moldovensca

petrece pe imparat pana la

Ramului. Dupa ce ia tronul fratelui

mare. 390.
Vlah alb, ac iliac. 307.

sett Solomon, se scl asupra sa

Ylah negra, nume dat Aluntenilor,

Capulh, hatmamil Unilor, care pill"dOza. tara pana la Varadin i Tocai.

dupa Negrul Vod. 307.

Vlaherna, fedora de aci scapa. Tani-

Ladislav I1 bate langa. apa Temisului. 148. Unii, ea sh se fesbune

fac aliantd cu Amaxovii, Comanii,
al Rusil i navalesc in Ungaria, dar
Vladislav ii bate omorand pe Ac,
domnul Minor. Rusii cer ertare lui
Ladislav. El bate pe Le i II alunga peste Volga 149. Pentru atatea biruinte, ridica la locul Ba-

gradul. 333.

Ylahia, se numea fata lui Diocletian

care se narit cu un domn al Romanilor din Dachia i duph numele el se numeste Dachia Valachia, duph cum spune Bonfin Anton.
125, 231.

Vlahla. Vei Volohia.

nahla ngra 1140.0.,,t 13)Azta. 474.

www.dacoromanica.ro

IND10E GENERAL

Ylahli,

s'ail numit Romanii, dupa

numele lui Flac Hatmanul. 110, 113,

124, 125, 128. Vlahii, Romani de la

Italia. 126. Frail numiti Volosi de

Sarnitie. Sarnitie spune ca iei se

falesc eh se trag din Flac Hatma-

nul si la vorbd se aseamtina cu

stihurile lui Ovidie. 129. Sarnitie
zice ea se trag din Gheti. 130. Se
manat la chip si vorba cu Ghetil,
zice Sarnitie, aducand martor pe
Stravon. 130. Green le zic Blahi,
zice Sarnitie. 131. Cel dintai care

ii numeste Blahl, e Nichita Honiatis, pe timpul ImpSratului Vasilie. 131. Au avut donm pe Bogdan, zice Leunclavie in Pantecte.
131. Cei din Dachia de sus, sant
numiti Multeni de catre Sarnitie,
luand numirea dupa multele po-

847

Vlahh ei-ad stricat graiul, diA L.

Latim- ascii, ea si din L.,Italieneasca.

134. .E1 nu s'ar fi chemat Vlahi,

Meer Sarnitie, daca s'ar trage din
ostile lui Traian. Istorich nu pomenesc de iel, zice Sarnitie, -de
cat dupa ce Ghenovezii aft ajuns
la Chilia. 134. Spune Sarnitie c
vorbesc limba Slovensca. 162. Sub

numele kr, sciitorii mai noi. ea

Honiatis, Ion Cantacuzin, Laonicos Halcocondilas, Franta Protovestiarius, cunose pe Romania din
Dachia. Romanii din Misia, s'ati
numit mai intal Vlachl, zice Honiatis. 156. Halcocondilas spune ea
in Muntif Pindului, locuesc Vlahi,

care sant de o limba cu Moldovnii i Muntnii. Tot el spline ca

Ore ce locuiatt in Dachiia. 131.

limba lor, se aseamana cu cea Italiensea si nu se deosibesc de loc

Sarnitie spune Ca istoria kr se

de hall, prin obiceiuri. Sant impartiti in 2 stapaniri, in Bogda-

face cunoscuta in istoria greceasca

Moldova toi in Istria = Tara

Munteneased. Ion Cantacuzia si
Franta Protovestiarius, pomenesc

pe timpul lui Isachie Anghel, impiirat al Tarigradului ; in cea latinsed pe la 1330 de la Hs. 133.

nia

Nichita Honiatis pomeneste cel din_

despre iei. 157. Bonfin despre limba

Vlahilor, i locuintele lor. 158. Le-

tal de Vlahi, pe vremea lui Isa_

clue Anghel. 133, 471. Dintre cei
lalti, pomeneste Bonfin. 133. Sar-

nitie arata pe Vlahl i prea tim.

puril si prea vechl. 133. Din neamul kr a fost Unalia, hatman pe
vremea lui Honorie. Asemenea Aetie care a cornandat ostile Romane

la Tolosa, pe vremea lui Theodotic eel tanar, la 419 de la Hs., zice

Sarnitie. 133. Pentru prima Ora se
pomeneso pe vremea lui Isachie
Anghel, zice Sarnitie. 133. Unil
scriitorI spun ca neamul kr e mutat de la Italienil Ghenovezi, zice
Sarnitie. Acesta marturiseste ea

unclavie spune ca Nemtil numesc

pe Valahl, Valsi. 159. Volohii via
asupra Slovenilor. 160. Hronicul
Moldovenilor, deci si al Vlahilor.
179. Vlahii din Misia. 217. Volohii.
259. Valahii pe limba Slovensea.
304, 305, Nuniele Yalahilor. 306,
307, 308, 338, 396 Vlah negru. 307..
Vlah allb. 307, Volohii i Sclavinii.
324. Istorich i Vlahil. 337, 363,
385, 386. Volohil i Bulgarii. 342.
Volohil i Laslaa. 366. Vlahii pe

timpul lui Vasile Bulgaroctonul.

276. Vlahil i 111101.5.0a fesdritu_
lui. 376, 377, 893, 397, 398, 400. Vo-

www.dacoromanica.ro

848

INDICE GENERAL

lohii la Dlugoe. 384, 385. Vlahii de

la Pind. 398. Vlahii cu. rugamintele Grecilor ad izbavit Udriiul de
Inconjurarea Latinilor. 399. Vlahii
se despart de imparatie. 401. Con-

tra lor vine Isachie. 402. El stint

amenintatl de dire Vasile Bulga-

rocton c o s patiasca ei el ca
Bulgarii dad nu se vor astam-

Prosac bat pe Alexie Anghel gi

sant de un neam cu Vlahii din
Tessalia. 416. Isachie Sevastocratul

era pus hatman al oetilor contra

Vlahilor. 417. Impreuna cu Comanil
prAdeaz din nod. Thrachia iajung

pima sub Tarigrad. 418. Ad avut

domn pe loan Alexie. Un altul a
fost domnul Vlahilor i un altul

para. 403. Vlahii i Tatarii . 404,

406, 432. Vlahii pradA pre laugh'
Larda. 405. Isachie; ortinduise batman al Valahilor pre Aspiitie, insA

al Bulgarilor. 419. Bonfin spune ca

in urmit nu l'a mai trimes. 407.

Henrie le rdscumpara, la 1210. 434.

Honiatis zice Ca Vlahii impreund

cu ComaniI pradeaza Verile impe-

El la 1186 se depart de impdratia

Tarigradului. 445. Spre iel se scoVail rattail, spune Marin Istoricul.
Ei se unesc cu Secuii i rasping
pe TAtari. 447, 448. Sunt urmaeii
Romanilor lui Traian. 465. Cu Metal s'aii opus lul Batie. 465, 467.
Cu ei, Ion Alexie coprinde mai
multe cetati din Thrahia. 467.
Ylaho-Romauit au avut rdsbe cu
impratia sub Isachie Anghel. 399.
Deslipirea lor de la ImprAtie.

riului. Isachie vine contra lor gi

este batut. 408. El at supus cetatea Varna. 408, Ei au inceput mai
mult a se teme de hatmanul Con-

stantin, de cat de impdrat. 408.

Vlahil navaleati paM supt Urdriiul.
409. In contra lor vin hatmanii lui
Isachie, Alexii Gvidon i Vasilie
Vatacis, insA sunt batuti i Vasilie
Vatacis remAne mort. Isachie vo-

eete la anul 1195 sa vina contra

lor, insA in urma unel proorociri
funeste se intrce la Tarigrad. 409.
in contra lor e pus hatman Alexie
Aspiatis, pe care iei il bat ei ii prind
via. A semenea e bAtutIsachie Sevastocratul. 411 Ivanco, dupd ce onward

pe Asan fugAnd, indata ati tras pe

Vlahi catra sine x. 412. loan Alexie,
pus de impdratul Tarigradului, sta

ca un zid contra Vlahilor. El pra&Ind Thrachia, impAratul merge

contra lor, la Chipsala. Din neamul lor era Hris. 414. El tree cu
Tatarii in Thrachia i prdeaza
Oita la Rodostos. Cati-va din iei
cad in manile, Turcilor. 415. La

iel

se trag din Romani ei la el

fug Grecii gonitl de Latini. 423.

Cetatile luate de iel de la Greet,

401. Intrcerea Romano-Vlahilor de

peste DunAre in Misia. 403. Resboiul al doilea al Roinano-Vlahilor

en Isachie Anghel. 404. Al treilea
rdsboiti al lor cu Isachie Anghel.
407. RasbOele lul loan Alexie dom-

nul Rornano-Vlahilor cu Latinii.

423.

Tiede, frate

i1 lui Attila, e numit

Buda de istoricul Olah. 282. Fara*
el vrea sa tie Attila sthpdnirea Unilor i e omorat de Attila. 284.
Voevodul i de MoOe Domn al Moldovii, era Cantemir. 1, 49. Leeii

ail venit pre la 465 cu voevodul

lor Leh, 12. Multe familii moldo-

venesci erati inrudite cu familir

www.dacoromanica.ro

849

1NDItE GENERAL

de Domni, Palatini, Voevoll si

Caste Mill iesesti. 26. Voevolii a

el se crest-laza., este gonit de ai

sal, vine la Tarigrad si Mihail ii

ambe pArtilor ellienesti,. 92. Voeoid, pre limba Sarmaticd. 131. Ne-

da cetatea Zagura aprpe de Tha-

grija voevodilor in al doilea raz-

Volga, Este trecutii de Sclavoni si

Sirbi. 12. Bulgaril, Varvarii de la
Volga. 101. De peste ea navalesc
Schythii in Evropa. 174. De peste

boiil daco-roman. 166.. Valens trimite Oste cu voevodi asupra Gotthilor. 257. Despre Stilihort, voevodul

rapia. 353:

lui Honorie. 266, 274. Theodosie

trimite pe voevodul Promotos, impotriva Gotthilor. 271. Despre voe-

ea se. ridica Bulgaril. 301, 302. De

odul Alaric, &Annul Gotthilor.

272. Aetie e numit voevod peste
tote ostile trimise impotriva Hu-

CaracalpachL 387. Peste ea sant

nilor. 288. Theodoric e numit voevod do Zenon. 294, 295. Mundom,

toricil ellienesti. 438.

Volga, cetate (4Icare acum s soco-

aci 10 trag numele Bulgarii. 336.

Tdtaril de pe ea le, zie Turcior

Campii CapiSacululi 438. Peste ea

este Ttarimea numitd Rra de is-

voevodul lui Justinian merge a-

. tste s fie fost, unde iaste Ajd-

supra Bulgarilor, uniti cu Ghethii.

316. Ghermanos voevodul, trimis
impotriva Sclavinilor. 817. Despre

Nolinia parte din Tatrimea Euro-

Hagan, voevodul Avarilor. 327, 330.

Apsihon, voevodul impdratieL, 330.

rahanul ). 447.
peana. 61.
Volinti1 Dvineuil popor supus de Svetoslav. 373.
Yolohd, numesc Slovenil pe Romani.

Petal. voevodul. 330. La 805, Bohemil, cu voevodul lor Lehon, cad

asupra Hunilor, 351, dar Lehon e

-Vololda. Despre numele Vlahnor, 109,

omorat. 352. Enric e chemat a fi

113, 123, 125, 126. Dachia isi schimbd

Domn 4 Voevod, Rusilor. 372. Leunclavie despre -voevolii Vlahilor.

377. Luptele d'intre Viteslaus,

voevodul Polovtilor si Zeslav, voe-

vodul Chiovului. 385. Hatmanul

Nestor, impreund cu Tatu, voevodul Polovtilor, se rescOld impotriva impdratiei Tarigradului. 387.
Voevodia. Oastea nemteascd cu voe-

vodia d-lui Evghenie a prdpadit

in trel rdsbOe cate-va deci de mil
de Frantoji. 176. Theodoric Amali
ail stapanit voevodia peste ostile
Dachiei pand la a. 487. 294.
Yogoris, Domnul Bulgarilor, inaintzil

cu Oste contra Tarigradului in

timpul lui Mihail_ 0 a Theodorei,

303.

nurnele in Volohia sail Valahia.

123, 259, 297, 307, 383. Numele Va-

lahiel la top Rornanii. 304, 308.

Valachia mare si Valahia mica.
305, 308, 397. Un craiil sdrbesc ia
pe fata domnului de Volohia. 309,
478, 479, 480, 482. Traiul Romanilor in Valahia de la npada Bul-

garior, si de la Anastasie irriprat. 311. Scriitorii despre Dachia

si Volohia. 313. Romanil in Volohia

de la Justinian. pand laJustin. 314.

Volohia in timpul lui Justinian. 316,

317. 0 parte din Sclavini sd fi remas aci. 324. Hronicul Moldovenesc

pomeneste de niste Rusi, cari nu pot
fi altil de cat o rhunfisita. de Slovenil
E 4.

www.dacoromanica.ro

850

INDICE GENERAL

carii all trait in Volohia i at fost

goniti dellocuitorii ei. 355. Romanii tie aci all avut putin ajutor de
la imparatie. 326. Rornanil in Volohia de la Justin. 326. Priscus uimz Cu oqtile aci. 227, 328. Mai
sus de ea locuiat Avarii, Sclavonil 0 Ghepizil, spune Theofilactos
Samocatis. 330. Romanii in ea de
Ia Iraclie. 332. Locuitoril el at trait

in pace in timpul la Constantin

fiiul lui Iraclie. 335. Volohia sub
Constantin Pogonat. 336. Romanii
din Volohia all rrnas neclintiti
sub navalirea Bulgarilor. 341, 342.
Bulgarii aitstat doui sal aci ei ina-

manil in Vlahia i peste Dunare

de la Isachie Anghel. 395. Iacov
Predser despre Vlahii. 397. Unguril ei Valahia. 446, 462, 468, 469. Ro-

manil din Volohia tree in Ardl de

grija lui Batie. 465. Gallitia i Volohia 468, 469. Vlahia ngra. 474.
Toloseala. Dachia Ii schimbd numele
in Voloscaia. Volohia sat Vlahia.
297. Voloscaia Zemle = Tara Romanilor. 304. Voloscaia Zemle
Moldova. 305. Voloscaia Zemle e Valahia mare, adica Moldova. 308. Lim-

ba Polovtilor era amestecata din

liinba rusAsca, leeSscii i moldovenscd, sall dupa. cum dic nmu-

poi nu s'at mai intors. 342. Ea

rile Slovenesci. Voloscaia. 363. 364.

este linietita pe timpul Irini. 345.

Locuitorii ei cauta sa se imprieteniasca cu I3ulgarii. 346. Rornanil
din ea at ramas intre Bulgarii al
Tataril. 346. Romanii in ea de la

Scriitorii lepsci, sub nurnele Vo-

Voloell sat Italianii, numire data Vla-

Constantin. 348. At fost necurmata

eederea Romanilor in ea. 359. N'aii

hilor de Sarnitie. 129. Ast-fel numiat. Polonezil pe Vlahi. 131. Vo-

scris scriitorii romani despre lo-

lohii. 133. Voloel in limbs leeAscii,

cuintele romanilor in Volohia, caci

spune Orihovici, este tot una cu

erat ocupati cu navalirile barba-

loscai, inteleg numal Moldova. 385.

Conrad trace prin tam Voloscaia,

spre marea Ngra, 390.

Ital din limba latinscil. 159.

rilor in imperit. 360. Traiul necur-

VolostOle caia Zemle, numese Slovenii

mat al romfinilor in ea di dove-

tara Romanilor. 303.

Von. Hatmanul Zonora zice ca, cu vitejia lui s'a scapat Tarigradul. 333.
Taphole, scriitor vechit. 150. El spune
cA Avrelian socotind cd nu va mai

dim. 362, 363. Misail i locuitOril

Volohiei. 366. Romanii in ea de la
Constantin, 378, 0 Roman Dioghenis. 384. Istoricii despre Volohia.
385. Ea a fost tot-d'a-una locuitfi. 385.

Dlugo ki. marturiseete de traiul Romanilor in Volohia. 389. Ea era locuitii ei bine intretinutd, spune Ni-

putea tine Dachia, mutd in mijlocul Misfit, coloniile aduse de Traian, i Avrelian a descalecat Dachia

de a drApta Dunarei. 161. Patavie

chita Honiatis. 390. Istoricii gre-

nu pomenesce ceva, ce Calvizie

cesti spun di Volohia a rAmas mai

din Vepiscus pomenesce. 209. Vopiscus pomenesce de mutarea Romanilor in Moesia. 215, 222. Dupa
el CaIviz spune ca. in al cincilea an

multe sate de ani pustiita, cea ce

nu este adevarat. 392. Nichita Honiatis vorbWe dc Romfinii, de traiul lor i de rzabtele lor. 393. Ro-

al imparatiei lui Avrelian, la 274

www.dacoromanica.ro

INEGCE GENERAL

d. Hs Rornanii aft fost mutatl in

851

Vrahl. De pe vremea lui Vasilie Bulgarocton alt inceput Romanil nos-

Misia. 218. Arata cd Romanh at biruit pe Alernanl. 219. Vopiscus spune

tri a se numi Vlahi sau Vrahl,

cd Avrelian a plecat in contra Varvarilor. 220. Din el spune Calvizie

c dupd rnrtea lui Avrelian, vine

name lnat de la 6loveni, 376.

Vrancea. Muntii Vraneei salt Vransovii. despart Muntenia de Mo2dova. 126. Munti de botar, de la el

la tron Clavdio Tatitus. 226. Impreunal cu altil, spune eft Avrelie

Probus dupd ce asz luerurile in
Ghermania, trece in Illiria si de

incepe sfrul de 111U11P. ce stair in

lungul Munteniel. 132.
Transovil, munti, asta-cli se nurnesc
Vrancii, desparte Bogdania de Dachia Panona. 126.

acolo, asupra Ghetilor i Gottbilor.

228. Vorbesce de Probus. si orno-

rdrea sa 230. A trait pe timpul lui

Constantin Marele. 238. El spune
cd Dachia fusese parisita de Ro-

Vratislavia. Pe langa ea tree Tatarii.

mani. 243.
Tornieul. Vecli Ureche Vornicul. 113,

Dachia malursa. 289.

Vuril in Dachiia, inainte de Dam. 68.
Vuridnil in Ardl, inainte de Dachii.

449.

Vultizie, ruda al lui Attila, cuprinde

128, 130, 249, 290, 325, 449, 470, 410,

483. Despre Vornicul de tara deb os.

68.

Vyzontia. La resarit de ea ail trecut

Tatarii, serie Zosim. 211. Pe aci a
mers Avrelian spre Vithynia. 221.
Avrelian more aci. 223. II mai zice
si cetatea lui Constantin Marele.
Intre ea si Iracliia, este Kinofrurion, unde a fost omorat Avrelian.

214,

Tosfor. Aprpe de el, locuia Gorda,

craisorul Hunilor. Unit* dic ca Vos-

for ar fi Azacul. Gorda jura cva

pazi cu credinta Vosforul. 315. Acsta cetate s'ar fi chemat ast-fel,
pentru ca locuitorii platfr cu boi,
birul. 315. El vine sub imparatia
Rornanilor. 320. De la el pana la

225. Aci scapa singur Lichinie. 238.

Lichinie aci st4nge armata, pentru un nod risboia cu Constantin

Herson, locuese Hunii. 320.

Yosforo elineste, va sa clic& aducatre

Marele. 238.

de bol., de unde Chedrinos spune

Vizyntina. Istorie, numita aa dupa

Tarigrad. 174.

c vine numele cetatei Vosfor. 315.

Tozie, alta numire a Oacofului, cetate. 365.

x.
Xanthil, parte din Dal. 74.
Xenofon doctor, otraveste pe Clavidie
dupa sfatul imparatesei. 164.

Xenofon, se spune ca el an fi scris

neadevOruri, si nu cea ce era in

istoria lui Chyros. 173. El serie lucrurile Greeilor. intamplate eu Mite
do ani mar inainte. 299,

www.dacoromanica.ro

852

INDICE GENERAL

a perdut o zi El il numeste bu-

Xero 1(11114 un deal pe care era un

stalp, semnul peirel lui Simion Craiul Bulgarilor. 368
Xifi lin, 55, in Sinopsis, vorbeste de

natatea omensca. 165. Despre Do-

mitian. 166. ' Ne vorbesce despre

podul lui Traian. 189. Spune cl
Traian a adus coloniile in Daehia
din Roma. 190. vice efi senatul l'a
numit prea bunul i cParthic,. 191

Victoria lui Domitian asupra lui De=

cheval. 79. Afirma ea, in tare unguresci s'air dos Dachl. 83. Despre
Traian. 105, 187, 188. Serie ca Tra-

Marturisesce ca colonisarea Dachiel

s'a intamplatla anul 107, 192, spune
ea Jidovil sunt maceldriti, W4, scrie
despre faptele lui Traian, 195-, vorbeste de craiullui Adrian. 198. Despre Marco Aureliii. 201.

ian a venit la imparfitie la anal

98 d. Hs. 123. El era patriarh al
Tarigradului.L 154. vice ca Tit Ves-

pasian child se intampla ea in vr'o

zi sa nu fedi niei un bine, zicea ca

z.
Zaehiutul, posesie insulara a Ellini-

hail, este aprpe de Tharapia. 353.

lor. 90.
Zacut Arapul. Lui ii urmza Halcocondilas, Buzbe evie i Leonclavie.

Zarmizoghetuza, cetate, seaunul lui De-

cheval. 83. Traian dupa ce o cucereste, o numeste Ulpia Traiana. 83.

Zatmar tinut din Transilvania pelngll

936.

Zagora., Imparatul Mihail da agora

Iul Vogoris. 353. Turcii Ii zice Zagara. Isachie voeste s o coprinda

cu ajutoruI Misiii. 406. loan era

domnul el. 418, 419.

Zamoghetusa. cetate unde s'a retras

care au avut Romanil Munteni

cetati. 474.

Zenon..Romanil in Dachia pang la el.

291. Tata] Jul Leon eel tandr. 292.

Ia imparatia resaritului Ifl locul

fiului sSii. Se zice cl ar fi voit sa
insro pe fiul sii. 293. Se da des-

Decheval. 81.

Zamoschie LaIiul, spune cal3achil ar

fatarilor. 293. Primeste cu mare

fi filet o parte din limba Romani-

cinste pe Theodoric Amali si il face

voevod peste ostile din Dachia mlIursl in Misia. 294, 295. De bine-

lor. 221.

Zamolsehie, filosof, vorbeste de Ghetil. 77.

Zamolxis hatman al Gotthilor, care-1
duce de la Meotida in Dachiia. 73, 77.

Zanes cetatue mai sus de capul Boului i mai departe de cetatuia Ppntis, zice Procopie. 155. 322,
Zaporova. Intre ea si Nistru, se intinde
acum Podolia si ocraina lesesca. 264.
Zagora, cetate, data lui Vogoris de Mi-

facerile lui, i se uraste lui Theodoric Amali. 294. El pregateste

arme contra lui Theodoric, dar socoteste sa-1 impace, promitandu-I
ajutor dada pled a spre Italia. 294.

De la el aveati carti Rornanil sa

primsed pe Theodoric In Roma.
294. More de bautura si fiind ingropat ifnediat, se destCpta in mor-

www.dacoromanica.ro

INDIC& GENERAL

mant, strigA sal i se dea drumul,

dar, sotia sa, impArdte.sa Aridna,

se opune, pentru cd era eretic. 296.
MOre la 491, si in locul seri, vine
impArdtOsa Aridna i Senatul ridic pe Anastasia Silentiarul. 326.
Martelin despre Zenon. 318.
Zenovia.impdrAtesd, e prinsA de AvreHan,

i dusA in triumful sdii, la

853

Illyria 64. Spune ed. tara Ghetilor,

s'a numit Dachiia. 71. Vorbeste de
Pannonil i resbelele lot cu Ro-

manit 78 Vorbeste de Dachil in

lupth cu Rornanii. 79. AfirmA des-

pre victoria lui Traian in al II-a

resboi. 82. Mrturiseste dspre trecerea Daeltilor spre fundurile Ungariel. 83. vice cd duprt ee Traian

mituza o insemnzA Bonfin Ulpia

a sdrobit pe Dachil a adus in Dachia colonil Romane. 154. LuAnd

de la Appian, scrie cA Traian, a
intrat triumfdtor in Roma cu solii
ml Decheval 1 senaful l'a numit

Traiana. 261.

4Dacicus

Roma. 220, 221.

Zermitusa ar fi fost impreund cu Tomos cetate la Dundre, scaunul Gotilor, sp tine Sarnitie liahul. 261.Zer-

Zernis, cetAtue ziditd induntrul Dachiei, pentru nAbusirea Varvarilor.

155, 322.

Zeslav, voevodul Chiovului, este batut de Viteslaus, vovodul Polovtilor i perde cetatea Chiovului,
zice Dlugus. 385.

Zevs, lui i se inchinaii Ellenii. 89.

Zimholil, popor Slav supus de Svetoslav. 372.
Zlocistivul. Vladislav privia din varful
unui stalp Malt, reutatile carile
pre den afard face' Zlocistivul L 457.

Zoi, impArdtesd, a purtat grijea lui

dic Datanul i cA Decheval s'a omorat singur. De atunci

incee Dachil aA remas in stApti-

nirea Romanilor. Tot el scrie c

Macsimin Lichinie, care a tinut pe

sora marelui Constantin sA se fi

ndscut din Homnii din Dachiia.
156. Spune cd Mame Avrilie a avut

resboi in Panonia, nu Dachia, p

ed in Panonia locuiat. lazighil
d Marcomanif. 201. Combate pe
Iulie Capitolin sp unAnd eh Commod

cu Varvaril de sus de Dachia a

avut resbel. 204. Nu pomeneste de
trecerea Donului de cdtre Tritari si

Constantin fiiul el pAnA cnd Roman a scos'o din Palat Ea a impaiTAtit cu fiiul s i impreund eu
Alexandru 13 ani. 356, 357.
Zoi imperAtesa lui Roman, il omOrd,

de prAzile care le-a fAcut. 209. Serie

despre nAvala TAtarilor la 257. 211.
Serie cd Romanil locuiaA in Dachia

otrAvindu'l la 1034. 379. Mihail Paf-

lArirnei, era din Ghetia, care mai

pe urmS s'a numit Dachiia. Schytii
trecAnd balta Meotis, in Asia, art
prAdat, i in Europa. 212. El spune
a Varvarii CrivAtului art nAvAlit

lagon, complicele el, 6 ia in cdsdtoile. 379. Ea more inainte de 1054.

382.

Zoltan mosul lui Stefan, a fost pus

stdpin peste Transilvania. 375
Zolotaia, &dd. trahrscA. 447.
Zoe. Vecli Zoi.

Zonora, istoric grec, vorbeste despre

pre vremea lui Gallienus i spune

ca. Avreleus Dacul, Hatmanul CA-

in Thrachia, Thessalia, Machedonia,

Ilyria, Gretia i Athina, i cd pe

aceasta din urmrt, a scApat'o Cleodemos. '215. Despre Persil. 216. El

www.dacoromanica.ro

854

1NDICE GENERAL

insemneaze drumul pe undo ail

nian. 339. Despre Leontie si Ius-

trecut Ta.tareil i zice : Schythil

tinian. 340. El spune ed Bulgarii an

trecend apa Fa sis, ail intrat in Asia,

unde Pontul, Cappadochila, Galatila
si ChilicWia ail predat. 227. Desp re

predat Trachia i ail pustiit One

sub Tarigrad. 343. El spune ca. is-

mOrtea lm Aurelian. 225. Zonora

arate drumul Ttarilor spre Asia.
227. Despre triumful lui Diocletian
si al lui Maximiant 232. El zice
Maximin vrnd stt cheme a impdr4tie pe Lichinie, care era din Dachia si tine pe sora ml Constantin
Marele, Pad lesat in Illiria. 234.
Spune ca Lichinie avea de sotie pe

pre Pachia de la Constantin Pagonat i pane la Constantin si Irini.

347. Pice Ca. nmul Schythilor sae
al Tetarilor, se cheame Ruii, cari
fdand vase, pe la Tavris (Creutul)
apoi aii lovit apr6pe de Tarigrad

Constanta, sora lui Cbnstantin Marele 238, Despre Constantin in pertile Dachiel. 240, Inseamnd ani 5738
de la zidirea lumei, pane la fondarea Tarigradului. 241. El spune ca
Constantin Mamie ar fi lost botezat
la Roma. de Selevestru Papa. 247.
Spune ea Constans locuind Dachia,
fratele s011 Constantin vine cu rsboi, dar e invins de Constans. 247,

domnul lor ei se crestinza. 353.

El scrie ca Olga 'Minna Rusilor
nevasta lui Iugor vine la Tarigrad
si se botza. 357. Ii numesce date
odata Turd pe lingua 369. Rusii
silea cu tot, dinadinsul s remiie
in Thrachia 369. Zice ce Cura seful Pecinighilor a omorit pe Sve-

248 .

Spune ce Gotthil predeaza

Thrachia, Misia, Dachia si Pannonia. 257. Vorbeste despre numirile

Moldovenilor. 355. Despre Zenon.
296. Despre preclile lui Attila. 301.
Despre Bogdan. 306. Vorbesce de
zidurile trase de Justinian imprejorul Tarigradulut 312. Mrtea lui
Anastasie. 314 Despre Hagan. 327.
Mertea 110 Mavrichie. 331. Despre
Ieraelie.332. j-lunii inconjurend Ta-

rigradul. El spune e. prin vitejia

1-latmanului Von a scepat aiigridid. 333. Serachenii coprind ceteti
ale Romanilor. 335. Spune ea' pO
vremea.lui Constantin Pogonat Bulgarii stepine,ail amendoue malurile
Dunerel. 337. Vorbeste de 6stea

Bu1gar6see care insle pe Iusti-

toricii grecesti inceteazift vorba des-

si a luat robs multi de la care

Rusii ail inceput a se deprinde cu

legea crestiasce apoi sub Vladimir

toslav. 378. Despre Peter, se al

Bulgarilor. 379. Spune ca bulgarii
s'a liberat de impartie sub Constantin Monomah, 380. Zice c Isa-

clue Commeno s'a luptat cohtra

Ungurilor. 382. Spune c in, anul
1065 Tatarfiii (Uzii), tree in Trachia

o pradd toate. Spune cil Tataril

sunt betuti, decimati de annul ai
cati ail mai rmas, se supun, 383.
ei

Spune ca Pazinachii se ,supun imperatului si el le dll iocuri in Ma,

ehedonia. 384. Spune ca in timpul
imparatiel lui Mihail Parapinachie
neamul Crovatilor (null le zic Sirbi)
a intrat in tam Bulgereasch. Nestor

Sirb Intel a. fost rob la tatill imperatului, apoil Mihail l'a pus in
boeria co se numeste Vestarhis
face hatmanul ostilor de lenge Dunere. Acosta II insale i impreune

www.dacoromanica.ro

INDIC& GENERAL

oatile cu Tatu voevodul Pazinachi-

lor 0 se ridicil contra impardtiii,

IF,41 pun tabara supt cetatea Tar-gradului, apoi pradeazd Trachia ai
Macbedonia. 386. El zice lui Ion
Comneno, Cabo Ioannis. 388. Spune

ea nearnul Pazinachilor parasindual locurile lor pradeaza Thrachia.

391.

Zosim despre Al. Sever, 206 ; despre

Gordian, 207 ; despre Filip. 208.
Spune ea Mesius Dechie a fost v8n-

dut impreuna cu fiul sii lui Galie,

de dare sotia sa. 209. Spune ca Galie

trimete pe Hatmanul Emilian con-

tra Tatarilor, pe cari ii bate. 209.

Despre timpul imptiratiei lui Gabble.

855

lui Florian, fratele lui Clavdie.

226. Despre mOrtea lui Probus.
230. Zosim despre triumful lui Diocletian,ai Maximian. 233. Constantin
bate la 316 pe nisce Gotthi, sa Sarmatt, dupa cum (Pc altii, ce navalsera in Pannonia. 238. Zosim, ce nu
era prieten WI Constantin, spune ea
acesta ar fi zidit pod peste Dunare,

spre a nu fi mai pre jos de Traian.

240.Despre zidirea Constantinopolului. 241. Constantin ai Gotthil, dupa
impartla impe'ratiei. 245. Zosim despre Constans. 247, 248. Despre Julian fat de creatini. 251. Expeditia
lui Valens din 368. 254. Despre jefuirile Gotthilor in Thrachia. 257.

210. Spune ca Tataraii, dupa ce a

inghetat Dundrea, s'aft pornit ISsend marea neagra, in stnga, top'
pedeatri pre marginile marl, tiind
in driapta uscatul i cetatile Tomos,
Istros 1;;i Anhialon ; cat mai tare
a putut trecnd, Eu ajuns la lacul

Despre Athanaric fatfi de Theo

dosie. 265. Despre ndvala lui Ra-dagaizus in Italia. 266. Despre rds-

ce s chma Fileatina (carile aprpe

ndvalesce in Italia, 274 ; apoi in

406 navalese Vandalii, Alanii 51
altli. 275. Theodosie eel tnr e
lasat sub ingrijirea lui Iezdegherd,
impratul Perailor. 275. Despre

de Vizantie in marginile marl sd

afla), 0 de acolo la Vizantia, Bogazul, la r6siirit, trecnd. au apucat
Halchedonul, Nicomidia, Nichea 5i
Chyzicul., 211. Despre Clavdius. 212.

Despre Avrelian. 219. Serie ca T

taraii tree Meotida i lovesc Asia,
peste Marea Neagrd, al ail pradat
Pontul i Chilichiia. Despre mrtea
lui Avrelian. 225. Despre mrtea

cola Grutunghilor, la 386. 270. Des-

pre timpul impratiei lui Theodosie. 272. In anul 404, Radagazius

cu Gotthii, Sarmatil i Ghermanii,

Alaric 275, 276.

Zugropulus scrie despre sinodul de

la Florentia. 354.
Zursa, apd. Aid Rornanii sunt batuti
de Bulgari. 301.

www.dacoromanica.ro

GLOSARIU
LA

HRONICUL ROMANO-MOLDO-VLAH1LOR
AL PRINCIPELUI

DIMITRIE CANTEMIR

www.dacoromanica.ro

PRESCURTARILE INTREBUINTATE IN GLOSARIO

v.

verb
viit.
Vs.
adj.
adv.
cit.
comp.
cond.
conj.
conjg.
decl.
dem.
DIV.
1.

gr.
ibid.
IER.
imp.
inf.

inter.

verb
verbal
viitor

intj.
intr.
lat.

ve4T

loc.
in.

ladjectiv

adverb, adverbialM
citeste
comparit
conditional
conjunctie
conjugare

declinare
demonstrativ
Divanul Lumii *)

ferenin
greceste
ibidem, in acelas Mc
Istoria Ieroglifla *8)
impersonal
infinitiv
interogativ

*) Ed11. Aendemle1 Itnni

n.
ngr.
num.

interjectie
intransitiv
latineste
locutiune
md.sculin

neutru

s.
sg.

neogrec
numeral
participiii
plural
plus quamperfeetul
propriti
prepozitie, prepozitional(A)
prezinte
pronume
paleoslovenic
reflexiv
substantiv
singular

tr.
turc.

transitiv
turceste

part.
Pb

plusry.

pr.
prep.
prez.
pron.
pslv.
refl.

Bucurelt1 1878.

.1..) Edit. AcademIel Romfine. Bucureltl 1883.

www.dacoromanica.ro

GLOSARIU
A.
Abate (a), v. tr. A Indelunga, a inde/Arta, a InIrttura: fnchiul sfdrsitului ni-au ab ei tut 49; care primejdie... dbie au ab eitut-o 188.
Part. prez.: abeitundu-s caM 409.

gede osirdiile mete sei aciudz 3.

Part, tree.: intre Nile maicd-sa

Part. tree.: limba ellinsed iaste

posti: unde sei pot a ciuo a de rilutate lor 224. (Comp. DIV. 157; IER.

dinlimba sfezascci ab atutei (=de-

14, 113, 180).

V.

refl. A 85, aciu(o)a, a se ada-

14, 188, 203, 236, 315, etc.)

rivatA) 101.

V. refl. A sit, a se Indeparta: de

la mated cu mullul s' au a b ci tut
102 (Comp. DIV. 66, 159, etc.; lER.
30, 35, 47, 82, 99, 119, 330, etc.)
Abatund 1 Vz. Abate (a)

Abitut

a civat 205. (Comp. DIV. 181; IER.

Aeas4 sail Icase1;3, adv. acas: sail in-

tors ac a s els 369, 411; li-au dat

voe sd-fi margd pre a c a s eis 423;

s' au intors ac as es 315; si meir-

gcind acases 344.

Acmu, adv. acum: de acmit si pcird

in vci: 3; acesti Romani carii noi

sintem ac mu 230; de pe lacul

ce-i zicem acmu noi Vidovul 323;

a cdraa nepot acmu Crdmul stdpdniia 447, etc. (Comp. DIV. 38, 81,
88, etc.; IER. 32, 107, 161, etc.)

Acinus, adv. Indata: carile acmus de

&Ltd le vom aduce 139; a cmu$ va
cunoaste cetitoriul nostru 265 ;pre-

Cantemir are o predilectiune deosebila pentru sufixull pe care-I acatil

cum vii vid a c mu s innainte ardtdnd 348. (Comp. IER, 67). Vz.
Acas4.

la o multime de adverbe: acol-s,

Acoace, adv. Intrebuintat numaI In Mc.

acolo-s, acmu-s, atunce-s, indatd-s,

dintr' : si tocmind marginile In-

agl, cumu-s, incci-s. etc,

peirdfiii dintr' acoace 369.

Aclua (a), r. tr. A ad'aposti: slabe si Wm-

Aco16iii safi Acoleq, adv. tot acolo, In

www.dacoromanica.ro

860

GLOSARIET

acela loc: singur Zonara acoles

de pre Dundre strica 78. De alt-

cap. 37 mdrturiseste 79 ; apoi lards

fel regulat adese. (Comp. 97; IER. 31).

a co les mai zice 155 ; zice Pro-

Adoara, adj. num. a dona oara: prin

darul de ad o ar a nastere 100.

copie ac o les Rutin mai gios

320. Vz. Acasas.
Acolos, adv. tot acolo, In acelas Mc : o

parte de a lui Stravon a c o los

pomenind 70;a co los (in Dachia)
au reimas 240 ;a c o los petiran
au omordt 336 ; a co los am explicat-o 392; a co los mai avut-au

Adulmaca (a), adv. a mirosi (vinatul),

a ulma: i urmele cele astupate

pierdute, a a dulm dca si a le descoperi 298. (Comp DIV. 96; IER.

71, 79, 172, etc.).
A-fir-a-par (de.), Me. adv. din fir pina
in ata, f6rte cu de-amaruntul : si de

finutul Halaos 474. (Comp. Inca

toate de-a fir a par pomenindu-i

83, 96, 125, 129, 149, 152, 155, 207,

221, 263, 318, 319, 424, 433). Vz.
Acass.

98. (Comp. IER. 98, 219, 271).

AgIunge (a sa), v. refl. a se lntelege, a
face intelegere, a se invoi, a se alia:

jI

Adaglien, s. n. zicatoare, adagiu : pre-

sd nu cum-va sd sd agiung d cu
calif varvari de prin pregiur 105;
ca nu cum-va cu ddnsii agiungdndu-se 190.

cum sd zice adagh eul* (in nota

Aglutora (a), v. tr. a ajuta, a da aju-

marginal6=-* zicdtoare) de pre unghe leului 88.

tor: in care algere mult au agiutor at si Crocus Craiul .Ale-

Adaoge (a), v. tr a marl, a creste, a

augmenta, a exagera. Plusq.: pdnd
Intr'atdta puterile Dachiii ad a o-

manilor 234.
Aglutori (a), v. tr. a veni in ajutor, a
da ajutor: socotlii noastre ag iu-

Part. prez.: lard alfii

basna addog (Ind 97.

t or s t e Isidor 71; acestd socotld...

a g iut o r s ti-n e Plutarh87. (Comp.
IER. 46).

Acoperi (a), v. tr. a adaposti : nemul-

fcimitori pddurilor carile i-au acoperit 99. (Comp. IER. 46.)

s esci 81.

Aditosatoriu, adj. verb. carell aproprie, care-sT insuseste (bunul altuia):

nu prdddtori, nu ndpciditori, nu

addo sato r I (textul prezinta. gre-

Part tree.: i cu c Dumndzdiascd agiutorit 243 (Comp. IER. 241).

V. refl. A sa , a-s1 da mina, de aju-

it addosdturi).. a fi Ii vom gdsi 13.

Adaosatura, s. f. exagerare : cdci vd-

tor, a se ajuta, a se sprijini: i unul

pre alaltul sd agiutoriia 90; nu

zind noi a ddos dturile basne-

cduta unul pe alaltul sd sd ag iu-

Adapa (a), v. tr. a otravi: si de otrava

to rias cd 433. (Comp. DIV. 38).

Aglutorinta, s f. ajutor : puind nd-

ce-i didse si eine il ad cip as e

djde in Dumndzdiasca agiuto-

lor 470.

bine stiind 203. (Comp. IER. 272).

Adapituri, s. f. udare, adapare: la rdsad ca acesta, ad dp d tur d cu puhoiu de singe sd sci fie cuvenit 14.
Adesa, adv. adesea, adese-orT: cu prd-

rile sale ad sd fdrdle Romanilor

rinfd 180.Comp. IER. 133, 316.

Agoana, s. f. agonie, tragere de mOrte
[gr. ihi(bv]: in toate zilele i cesurile

in ag oana morfil (in tragerea

sufletului de moarte) si in oglinda
peiri1360 (Comp.IER. 7: cagoanc4,

www.dacoromanica.ro

GLOSARIU

861

lupta care face trupul cu sufletul

Amentrehi, Amentrele, Amentrele sab.

in ciasu morfei ; ibid. 132).

Amiglnic, adj. In.eltor, amagitor :

Amentril sail Amintril, adv. altmintrelea, alminterea: cd amentr e-

macar cd cu am dg lnice tocmile 23. (Comp. DIV. 53).

le ar fi trebuit sd fie alt nm

307; lard amentrel reguld de

Amgeu, s. m, Ine1tor, viclean: ca

tor priimitdiaste368; lard am e n-

inpotriva a a m dg eu ca acesta 18,

trele fdcdnd 252; cd amentrele

nu-i vor putd dobdndi 267; lard

(Comp. IER. 259, 267).

AmAgialA, s. f. viclenie, ilwlciune :

dupd ce Latinil cu am d g I ald

apucasd Tarigradul 18.
AingiturA, s. F. viclenie:

i pentru

amentr le in hirisela sa 303 ;

lard a m entr el e numele acesta

1.'04; lard amentril limba lor
c de teme'lu Sarmaticd iaste 130;

am d g iturile ceinbla sd facd 82.

Amftnfi, adv. In mantt: oi sd fie luat
am d nd toporul142;indatd ludnd

lard am entril si tdcre... rd-

toporul am d n d 457 ; ar fi fost Romanil acria cu armele am dn d 229;

168, 192, 320, 324, 343, etc.). E de

remarcat c acest adverb e mal In
tot deauna precedat la Cantemir de
expletivul iard.
Amentrile, Vz. Amentrele.
Anlzizi sad Amiazizi, s. f. mIaz-zi,

qi scdpdnd oare-cum vasul din

am dnd 158 ; ludndu-ll-au fost purtat pe am d n d 80. (Comp. IER 280).
Anidnuntul (pre-), loc adv. cu de-amaruntul: carilelucrurile acelor vreml

pr e amdnuntul au scris

81.

(Comp. DIV. 63; IER. 101).

Amilrfinie, s. f. am'arclune, suferint5, :

cd el in foamete i amdr dm d fldmdngiund fiind 256. Comp. IER.

140, 175).

Amehitiituri, s. f. mentionare, pome-

nire In treacSt: de sint si de fafd,

ce sint pufinle, si am eldfdturi

mane necldtitd 183. (Comp. 5, 6, 86,

396, 436, 443, 458, etc.; IER. 28, 31,

sud : si de la am dzizi la miazd

noapte sd intinsse 170 ; cu malurile Dundrii; spre amiazizi sd hotdrdia 66. (Comp. 237,242; IER.137),
Amiazfizi, adv. la nmieg, ziva nmIaza

mare : cu fdclila aprinsd ami az dzi pe ulitd 11.

Amiazizi, Vz. Amezizi.

Amintril, Vz. Amentrel.

Amirosi (a), v. tr. a mirosi: a Profa-

nilor (pdgdnesti) scrisori v a fi

num al 300.

Amelita (a), v. tr. a mentiona, a pomeni In treacht: cdte oare-ce si pen-

tru a altora au amelifat 361.

Part. prez.: unde noi pre scurt pen-

tru acesta ameli find 301.

amirosit 169. (Comp. IER. 79).

Amurtit,part, tree amortit: carpentru

min6und ar find amur fitd rdmane 171. (Comp. IER. 117, 162).
Anark, adj. far& Inceput [gr. avapzoc];

Part. tree. : din cle pufine si ameli-

Tile a A n ar hului Pdrinte "'flu 3.

ate insdmndri 299; cu cdt de pufin si amelifat numal cuvdnt 348.

Amente, adv, aminte : ia am ent e ti
aic vechlu numele Dachiii 76; qi
adued amente 180.

Anthraxi, s. n. carbuncul [gr. rh yOpc4:

1-au lovit buba ce-I zic Anthraxi

347. (Comp 1ER. 7: cAnthraxn,...
carvuncul).
Apleca (a), v. tr. a alApta, a hani la

www.dacoromanica.ro

862

GLOSARIII

sin : din lduntrurile sale neiscdn-

du-i i-au aplecat

oasele

li-au astrucat supt

crescut

stdlpul carile era de ddnsul zidit

15 ; adse la ddmii midrgdnd $i

195; iard sfintele oase... le-a u a s-

pruncilor aplecdnd 98. (Comp.

Comp. IER. 74, 194.

Astrucare, s. f. inmormintare: s' au

gi

aplecdndu-i 97; titele la gura

DIV. 73. IER. 171).

trucat cu mare cinstea 246.

la apothecari $i la tirulici ne

tdmplat mrtea lui Roman Arghir.. $i la as trucar lui 379.

mai rdmdind pnzdtitri 81 (Comp..

Asupri (a), v. tr. a sili, a nevoi: insd

cApothecariu, cela ce

noi nu asuprim pe cine-va... sd

$de la prdvdlie, $i mai cu ddins

cela ce vinde erbi doftorie).
Ariltos, adj. chipes, mandru, frumos :

crizei 218 ; au asupr it pe Athanaricsd d fuga 271; Mathei Pretor...

cinsto $i ardtos a zavistiii vess-

crurile Hunnilor sd insdmndm 279.

Atmeidian, s. n. hipodrom [turc. at-

Apothecarin, s. m farmacist, spiter :

IER. 8 :

mdnt 23. (Comp. DIV. 42; IER. 262,

316, 353).
Ases, Ae

salt Asesi, adv. chiar, n26,car: nu numai cdt pe Zeslavu de

tot au biruit, ce ag i citatea
Chiovului din mdnd i-au luat 385;
nu numai ldcuitd de momenii sdi
ce aq s foarte bine intemeiatd...
sd fie fost 390; odd mai pre urmd
a$6$ de tot sldbind 429; ei aqq
cu singurd mdna lui $erban Logofdtul... scris 462;0 a. . i Domnul Moldovenilor... sd chiamd....
Domnul a Bogdaniii ngre 474 ;

nu numai prin turnuri, ce a$ $i

nici pre la porti nu sd strdjuesc

foarte ne asuprqte... pentru lumeidan]: mult pe ulitd $i la Ipodrom (acesta-i astdzi Atm ei di an)
tdrdndu-i 341.
Atocma adv. la fel, de-o-potriv6,, aseme-

nea: iaste altul atocma acestuia

lunatec pre nume Maenburg 101;

ce incd de atocma cu apaundezatd infierbdritdndu-sd 141; ce incd

$i vredniciilor lui Traian de ato c-

ma sd le facd 196; sd fie amdndoi sotii i sd inpdrdtascd de a-

tocma in Italia 295 ; sd sd numascd Craiu $i sd fie la cinste

atocm a cu ddnsul 455. (Comp.
IER. 34, 318).

415, 418, 463, etc ; IER. 30, 46, 50,

119, 199, 325, 839, etc.).Vz Acasas.

Loc: A face atocma cu pdmdntul, a drama pan& la temelie (o

cast, o cetate, etc): $i pe Troada
atocma cupdmdntul rdzsipind-o

Aspuma (a), v. intr. a spuma: iard al-

92; tdrgurile ato cm a cu pamdn-

477. (Comp. mai departe 6, 14, 199,

323, 325, 342, 350, 353, 354, 375, 400,

tul... carile asudd $i aspuma sd

zicd 101.

Comp. IER. 258, 267, 309.

Astruca (a) v. tr. a inmorminta, a ingropa [Cuvintul pare a veni de la

*abstraco, are, form& derivat6, cu
ajutorul sufixului 11.care din ab-

tul fdcdndu-le 369; cetat au pns-o

de au fdcut-o a tocma cupdmdntul 428; cetate au fdcut-o atocma

cu pdmdntul 432;
Atocmat, part. trec. (de la v. a atocma
IER. 127.= a potrivi) potrivit : intre

struo,ere care a existat in latina

bolte inplut, atocmat peste tot

vulgar& allituri de obstruo.]: iard

?Wed afternut 189. (Comp. IER. 127).

www.dacoromanica.ro

863

GLOSARIII

Atuncl sail Atunc61, adv. pe loc,

In acela6 timp: at unces au pus

Traian doad cetdfui 322;

i atun-

csi Constantin filul sdu cu ale-

gere tuturor inpdrat s'au fdcut

234.Vz. Acasit6.
Avidoma, 10 adv. la fel, Intocmal, ai-

doma: carii slova avido ma po-

Batkocnri (a), v. tr. a batjecori, a lua

In rls : de progi 4".-ar rdde sau de

varvari i-ar b attocuri 86.

A-0, v. refl. all bate joc: is b atcurii a de Rome, si-si rdd de

ddnsii, 416.
Becisnicie, s. f. Vz. Bezcisnecie.
Be0c, s n. (pl. besicuri) 135.0crt: b e-

trivind 344 ;-20 adj. vildit, evident:

sicuri de vdnt inflate si pe apd

cu care avidom a seimn au ard-

innotdnd 9.
Beteji (a), v. tr. a v&t6ma : $i in

tat 410.

Avtlientic, adj. autentic : insd cinst

ceva cinst a nu-i beteji ne si-

numelui de istoric avthentic*

lim 123.

(In nota marginal& = *izvoditoriul

de crezut) sd-i de, nu videm 113.

boln&vi, a se vrit&ma : de multd plan-

V. refl. A s& , a se In-

gere b etejindu-i-se ochii 231.

Avtie, s. I. avutie: toate avtiile cuvdntului... Ii rdsipd 6.

Avtor(lu), s. m. autor: cdfi-va avtori a aye putem 62.

Betejitnra, s. f. vilt&mare, ran& : dintr' ace putind betejiturd, rdul peste

B.

Bezcisnec, adj. ticillos, becisnic: Va.

lentinian vdzindu4 ase de b ez cis-

Basng, s. f. poveste, legend6, fabultt:

Comp. IER. 166.

tot trupul ldfindu-sd 389.

neci 255.

lard a4ii basna addogdnd 97;

Bezcisnecie, s. f. becisnicie: neincetate

cu totului tot basnd sd fie sd

aratd 135; i'ard basna 101 in pomenita Predoslovie a lul Urche

IER. 198, 267;DIV. 87: beecisne-

tei

nevoisibezcisnecii 360.

Comp.

cii; multenevoii b ecis nica 145

asa o citim 136; o cat laste de fru-

(comp. Inca pg. 408 0 pass.)

Bineinvoi (a), v. tr. a Incuviinta: pre .,

losip (cit. Esop?) 248.

Basnui (a) v. tr. a povesti, a spune

Pdrintele luminilor... rugafi pentru ca sd bineinvoiascd.... a

moasd i adevdratd basna lui

mincIunI: lard nu ce b d s nu es c une

Letopiseturi 155.Comp. IER. 419.

Bilsnuitoriu, s. m. povestitor mincinos: pentru numele dard b dsnui-

toriului acestuia 136 ; in urechile si gurile a unor b a nuit or I cdzind 139; acmu dard bas-

nile lards bdsnuitorilor

sdvdrsi 52.

Birnic, adj. tributar: Craiia Ungu-

rescd laste birnicd scaunului

Papii 387.
Bi6ug sail Bivkaig, s. n. Inbelqugare,
belqug, productivitate: i pldcdndu-i

bisug ul locului 129 ; de asezd-

lei-

manful aerului, de bisugul pa-

sind 150. (Comp. 172, 366, 367, 392,

437, 442, 445, 448, 471, etc.).
Bataoc, s. n. batjocurrt: intr'un chip

mdntula 179; cu frumsefla 0 b iv-

oare-carile de koc si de b a tk o c..

pdnd acmu sd fie adus 169.

Bismgos sari Bivsmgos, adj. Imbelqugat,

sug ul fdrdlor Romanilor 11.

Comp. IER. (90, 192 : bisugul).
roditor: sd fie putut apdra ace yes-

www.dacoromanica.ro

864

GLOSARIII

Hid, larg a $i bigug o a s ii lard 216;

undele biv$ug oasei Dundri trecdnd 12.Comp. IER. 194 si 223:

bi$ug oasa pradd.
Blagocistiv, adj. temgtor de D-zet,
evlavios: putrnicd $i blag ocist iv d inpeireitiia Moscului 371.

Comp. DIV. 45 : blagocestiv.

Blagorodie, s. f. nobletrt: $i altele

multe a blag orodiei grecegi

flori 25. Comp. DIV. 45.

Blfistmdtste, adv. In mod blestemat,
afurisit: pag. 15, 150, 209, 379.
Blojriturg, Vz. Blojeriturg.
Blojeritoriu, s. m. clevetitor, nseocitor, brirfitor : armele... apuceind in-

potriva blojeritorilor 24.

Blojeritura sag Blojgritura sat Blojitura, s. f. clevetg, defgimare, barfealg, ngscocire: basne $i b loj e r i-

turi $i buiguituri sint 458; $i altele ca aceste b loj dr itur i 472 ;

in putoase $i grozave blojituri

se preface 139.

Comp. 1ER. 274;

DIV. 178 : blojirituri.

blato noroiti, mlasting, baltg".] :

peste niste tinoasei piftelnitti $i
glodoase tini qi bing... blo$ tic din d mai mult de cat meirgeind 139.

Boar, s. m. bour, zimbru: bodrul

carile inpreund cu cdtaoa Molda,
sd sd fie inecat in apa Moldovei
155. (Textul presinth gresit bodrul,
forma cored& find budrul, de unde
si derivatul a bngra= a sta gata de
a Impunge, a Indrepta (o armg etc.
asupra eui-va): Tatardi... leu iepit

innainte bu dr dndu-$ suliteile asupra lor 447; condeile mai ascurite decal sulele... asuprd-le-$ budrezd 447. Tot asa 1ER. 76: urechile

innainte budreindu-$. De asemenea : coarne budr ate IER. 101 ;

sulita budratd IER. 197.

[Thidr,

care se ggseste si. In IER. 124, 130,

144, deriv din lat. BUBALUS. Budr
a devenit maI thrziu bgior (Vz. Dosoft. Psalt. edit. Bianu, p. 2), lar apoi
bour, intoemaI chip& cum nildr =
NUBILUS a devenit niior, iar apol

Blojori (a), v. tr. a eleveti, a def5,Ima,

nour, nor. Bour n'a devenit la Andul ski bor, pentru eh. desvoltarea

a bath, a spune mindunI : pre sin-

maI departe foneticrt a euvintuluI s'a

guri Ellinii... a b loj or i nu s'au

oprit odath cu disparitiunea acestuI

animal din -Wile noastre].
BoazA, s. f. zeita: pdzia focul carele
la altariul b o a zii ard 97; b o a-

Blojiturg, Vz. Blojeritnri

Comp. DIV 71: blojor e$ti; 209: blojoresc; IER. 214:

siit 103.

blojorind.

pentru istorici... am giuruit, lard

z ele (=nimfele) fdntdnilor 158.

Comp. IER. 9: Afroditis... Boaza
dragostelor, a curvii. Vz. si. 239,

B1osticai (a), V. tr. de acelas1 origine

si Insemnare Ca : a bleit-dri (Bareianu, Diet. Rom.-German p. 60), a

Comp. Dosoft. V. Sfint.

95, 34: bodzdi.
Bolni6os, adj. bohavidos : slabd $i

bdlt-dc-di (Costinescu, Vocab. Rom.Fr. I, 96; Polizu, Vocab. 59), a blotec-dri (Iser, Vocab. 20), sail a bleotoc-dri (Sof. Nridejde, Nuvele, ed. Saraga, p. 13), derivate toate din slay.

b olnido as d fire lui Iustin 326.

Boti (a), V. tr. a inghesui, a Ingrrtm5di, a strivi : la apa Vistlii i-au

Blojviitor(in), s. m.= Blojeritor(lu):

nu $i pentru blojviitori 144.

240, 263.

lupins $i acolo b o find u-'i 17; b o-

find pre Varvari in balta ceiera

www.dacoromanica.ro

865

GLOSARI1J

acolo 329; tabdra Latinilor din

toate pdrfile b ()fact 430. Comp.
IER. 234: bofind.
Boz, s. m. idol, zeti pagan : pg. 252
si pass.

Brilnet, s. n. (pl. brdnfe) cinghtoare:

lila in brdnfele sabig sd-si

poarte 220.

Brani (a), v. tr. [sl. braniti] a opri,

a impedeca, a aphra :pre alfii a6asta

a face brdniia 98.

carii buig uesc 110. (Comp. si pg.

135); nu s'au rusinat, nici sau slit

a buigui 171; cdte buiguiaste

tuturor sint qtiute 454.Comp. DIV.

87 : bulguesti; IER. 98 : buiguesti; 154: buiguiaste;236: buiguesc. CuvIntul ne Inthmpinh, destul de des In textele moldovenestl,

Bulguit, adj. ziiphcit, ametit: si mai

buig uifi si mai uluifi au fost

100.Comp. IER. 119: b uig uit de

Brudilaste, adv. copirareste, prosteste:

b ru dil as te giindfia 196.

Comp.

cdruntle.
Buiguitoriu, adj. si s. m. care vorbeste

Intr'aiurea : mustrd pe unii bui-

Brudiu.

Brudiu, adj. si s. m. copilhros, naiv,

prostut : ca niste brudii si ti-

g uitori359. Comp. IER, 118: buig uito ar e socotld; 157: b g ui-

nerle de vrdstd 11 = ut tenerae

aetatis j u venculam 34.
Comp.
brudie IER. .148; brudii la Do-

Bulguiturt, s. f. vorbire Intealurea,

aIurare : basne si blojerituri i b ul-

soft. V. Sf. fol. 6 b, 25 a, 168 b. Cu-

guituri sint458.Comp. IER. 97:

t ori v ardtag.

vintul brudiu se aude si astrqf In

buig dituri; 310: buiguituri.

Moldova (Vz. Sbiera, PovestI, p. 70;

C. Negruzzi, Phcat. Tiner. p. 223.)
Buhr. (a), v. tr. Vz. Bohr.

Buluc, s. n. (pl. bulucuri) ceatit, tru-

Rued (a), v. tr. a face Inglinfat, min-

pa: ostile in trei bulucuri inparfind 333.- Comp. IER. 186: b u-

lueurilor.

gari buecind 379.

Buluci (a sii), v. refl. a se strInge, a

se grAmdi la un loc: ala4I bulu-

s d 408.

Buuguiturh, s. f. superstitiune ; pag/ndtate : de turbatd i lunatecd bun-

dru, a obrAznici : ndrocul pe Bul-

V. refl. A
st , a se Ingimfa, a se obriiznici :
de biruinfd ca acst buecindu-

Buecie, s. f. Ingimfare : cu mdndriia

$i cu buecila lu adusse oast
253; cu corona ca aCasta inpodobste mdndrga, pre carii intdi cu

bueciia sa II euprinde 427.

Comp. Dosoft. V. Sf. fol. 165 a.

Bulinet, s. n. (pl. buhnete),poenet, pocniturrt,

ciochniturit: buhnete de

pmg omene.,9ti 9.Comp IER. 87:

buhn ete le cdldoirdresti (Vz. si

cindu-sd fdrd nici o fried 405.

g uitu r a muhammediniasca 23=
a lunatica ruble et muhammedana
superstitione 45.
Burh, s. f. furtunh, vijelie [vsl. burjal:

de bure inpiedecat 191.

Buric, s. n. centru, mijloc: departe

de buricul inpardfiii 266.

Busurnian, s. m. Musulman, Ture; pg,
142, 143, 457, etc.

C.

153, 186).

Buigui (a), v. tr., a aluri, a vorbi amrca: a patra pcirre7iaste a celora

Chce i Chef, conj. ca; de ce, pentru ce:

nu numai cda 5=non solum 29 ;

55

www.dacoromanica.ro

866

GLOSARII1

pentru cdci in bdtae sd ardtasd

wadi 125.

E des Intrebuintat In

71;pentru ceice stiia 148; 0! caci

n'a dat Dumnazda! 306. Ne In-

scrierile vechi.
CiIptusala, s. f. ascuns, taIn c apt u-

tImpinft des la Cantemir si in toate

sala acestii basne.. se" o descoperim 144.

Opting, (a), v. tr. a acoperi, a ascunde:

textele vechi.
CtlIcAturfi, s. f. nrwhlire, niipdire : e

va maiput apara Dachia de c

l-

cdturile lor 215 ; cdlcdturi pi

stropsituri in hotardle Inprii

sci nu mai facd 223. (Comp si pg.

208, 224).

btnibul, s. n. (pl. a'ambuluri) hord

numai

ambulurile sd-i

fie

agiuns i panel la Dachia 285.

ceriul cu palma sd cdptusascd

24 = coelum palmo contegi 46; ade-

vdrul sd poate cdptusi 119.

Cans, s. m. casnic, om de-al easel: de
la fiCorul i cdsasii lui a pdfi
suferind 203.- Comp. DIV. 136: cd-

s a07i.Nu e rar In textele vechI.

Catargit, s. f. corabie : sosind cu cd-

tdrgile supt Tarigrad 476, 477.

Vz. Clabil.

Ciindail, adv. poate: cdndail pdre-sd-va cui-va 9 = opinabitur for-

Ce, conj. Insii, ci: pass.

Cerbice, s. f. ceall cu biruinta ar-

tean non nemo 32 ; cdndaile sd

vor intoarce cu inima catra credinta orthodocsiii 149; cdndail

melor cerbic plecdndu-le 88; vr

sd lpede 'tugul de pe cerbic bor

inpreund cu fdcdtorii... s'ar fi

ingropat 170; cdndail s'ar fi

toasd 426.
bice.

purtat lucrul mai bine 404; can-

dail i pdnd subt Tarigrad ar

fi agiuns 418 ; c dn d ai lard vs-

te ar putg rdzbi in cetate 476.

291; intorc cerbicele cele varComp. 1ER. 79 : cer-

Cersi (a), v. tr. a cere: Lasldu cerfind agiutoriu 148.

Certa (a), v. tr. a pedepsi : as crtd
Dumndzdu pe mdndrii 347.

Comp. IER. 335, 349. Cuvintul e de-

Cevas si Cevasl, adv. citusl de putin :

rivat cu ajutorul amplificativulull

(comp. incai-l, adecdte-l etc.) din

macar cevasi inpotriva noastrd

nefdcdnd 9=nihil obstantibus 33 ;

cdndai (comp. IER. 34, 258) care ne

lucruri cevas *vrdniclel de po-

Intfunping des In textele veal (In

menire 79; cevas de pomenit... nu

Chrestomatia d-luI Gaster, Vol. II,

afldm 326.
Chezi, s. m. pl. auspiciI, augur : supt

p. 400 e tradus gresit prin alors,

aprs", de oare-ce In t6te pasagiele
pe cari le citzk cdndai are Into-

lesul de poate"). Cdndai e derivat

la rindul luI din cdnd, dupft cum
incai, sdvai, etc. din incd, sdva, etc.
Canlilarin, s. m. cancelar: pg. 115.
Cap, s. n. (pl. capete), capitol: precum

curat la capul pentru hotarul

Dachiii s'au ardtat 104; cautd

pi

mai pre larg in cap etele ceur-

a cdruia chezi s'au i ndscut 8=

cujus auspiciis et nata fuit 31; in
bunichezi Dumndzdescul cuvdnt.
ludnd 58. Comp. Ier. 40, 267, 308 :

chezi rdi; 204 : rcii chezi; 42,

214, 228,358: buni chezi ; 54: chezi

bung].
Chiar, adj. Rimurit, clar, limpede: mai

chiar sd putem a ardta; mai

aiav si mai chiar sd vde 102 ;

www.dacoromanica.ro

867

GLOSAR11J

c chiard $i adevciratd... istorie

171; ar trebui mai chi ar $i mai
curat a se ingilge 320.
Chichita, s. f. cutie,
pline de

cu polcurile sale 425; cine$ de

capul sdu le tine 466.
Cinie, s. f. unealt, instrument : cu a-

pdnzdturl chichitele hirurghi-

cste dard cinii 1 istrumenturi

Ellinii... slujindu-sd 86; ciniile

lor 14=plenissima chirurgica theca

me$terilor au topit 252; mahinilor

37. Comp. 1ER. 115 : chichitele

(ciniilor) de oaste 416. Comp.

erbilor; chichitele vdruite.

Chid, adv. de loc, nici : nu sci prinde,

zic, chici ordnduit de altul 295.

ciniile la Dosoft. V. Sf. folio 4 b ;

DIV.130: cinie; IER. 219: Cm 72 iiet.
Cinstes, adj. de cinste, cinstit, omenos :

ClilthI s. f. cuget, gind, socotealg : $i

cinste$ $i ardtos a zavistiii ve$-

atdtiainpotrivnice chitele a auzi

sd invoiascd l0=tamque sinistras de

mdnt 23 ; bun fi cinst e$ a sd face

85 ; obicile cle bune$i cinste$ e

conjecturas audire optaret 34;

truda $i chitl a omeneascd 58
Comp. IER. 23: vivor de chitle

86; ca un cinste$ scriitoriu 126;

de vor vr mai cinste$ sd-i dojenesca 171 ; om bland, cinste$

se

$i holburd de socotle; (vz. si 267);

DIV. 77; iscusit la socotld i intreg

la chitld.

Chili (a), v. tr. a socoti, a gindi, a cugeta :

totdeuna chitiia cum ar

put scoatedin Dachia leghioanele

221.
Comp IER. 190.
Ciabil, sag Ciabul, Ciambul, Ciabur,
s. n. (pl. uri) hordg peind la Gre-

tia cu ciabilurile au agiuns

384; in toate prile navrapii $i

ciabulurile trimitindul 450

451 ; cu ciabururile $i pdnd la

Gretia agiunsse 208; Mardi; tot

cuun ciambul i Perinthul... gi

Daoniul apuecind 432.

Vz. si

234.Comp. DIV. 182.

Cinstesie, s. f. cinste, omenie : cu slava

cetdtenilor, cu cinst e$ i a ndroadelor 16=populorum urbanitate,

civium claritudine 39; ordnduala

$i cinste$iia omenescd 179.
Citate, s. f. cetate: citat Chiovului 385.
Citla sag Citiabi, s. f. citire, lecturg:

sd punem pe cititoriul nostru cu

citla lor la ostenld 243 ; in c
tiala istoricilor a nezdbdvi 127.
Cindsa, s. f. minune, fapth minunatg:

ce monstru $i ce groznicd ciudsd 360 ;

fdc ciudesele sale

asupra Latinilor 433 ; pre larg $i

cu ciudse amestecat 454 ; cu

tambul.
C iabul

toate istoriile $i ciu d s el e lor 455;

Clabur
Vz. Ciabil.
Ciambul
Cila, pron. dem. aceIa : ce$te... Ellin

multe gi marl nzinuni $i ciud es e

lard ciia loni th chema 90.

Climat, s. n. (pl. climate) clima: clim a t el or friguroase 11=rigidorum

n. (pl. cinuri) rang, clasg:

. de toatd stepena $i cinul din le-

Cin, s.

cuitorii Romii 190.

Cines, pron. nedef. fie-care : sd margd

cine$ la Eparhia sa 251; cine$

s' au fdcut 458.Comp. IER. 173, 185,

324: cludesd; DIV. 132: ciudese.

climatum 34.
Clironomitoriii, adj. ereditar : Hind std-

pdnirile acestede mo$ie $i'clironomitoare 107.

www.dacoromanica.ro

868

GLOSARIII

Mld adevdratd $i fdrd colachie

cititoriul va fi content 124; content $i indestulat au fost 247.

(In nota marginalk=lingwire) 87;

Contetni (a sk), v. refl. a se multami:

Colachie,.s. f. linguOre: acstd soco-

poeticul fdrd colachie au scris

Comp. IER. 316.
ComendA, s. f. comandft, conducere : o
122.

parte au dat supt comenda frdfine-sdu 333.

Comendant, s. m. comandant : comen-

dantul de Gdlata 131.

Comes, s. m. comis, titlu de nobleta :
cdzut-au i Doloicos comesul de
Pelee 426.Comp. Dosoft. V. Sf. 246
a: comesulg; 100 b: econisic.
Consens, s. ii. acord, Intelegere : din

tdmplare" vrmilor qi consensul

cu cinsM de Chesar s'au contetuit (explicat In parentesk prin: au

fost mulfdmit) 246.
Continuatie, s. f. continuare pg. 107,
Cdpil, s. m. bastard: nu copil, ce copu ($i cu ertar cuvdntului mai
chiar sd zic fibor de curvd) sd nume-yte $i iaste 112.
Corenie, s. f. origine, inceput, Incepft-

tufa: totdinteo c or enie $i dinteo

cor enie cu Schythii au fost 57; a
niamurilor ghenealoghie (adecd

corenie) 58; ce trebue sd $tim

istoricilor 324.
Constandi si Costanda, s. f. veche mo-

pentru cor eniia lor 129 ; din co-

nedk valorind aprpe 11, dintr'un galben : banul era de argint curat,

Coropalat, Vz. Cnropalat.

Costandft, s. f. Vz. Constandk.
Cotovlahi, s. m. pl. RomaniI din Ma-

mai mare fi mai gros decdt o costanda 248; sd fie fdcut aceibani,
$i de pe numele luisd sd fie che-

mat $i constande;... acolounde

sd fac nu sd chemd constande,
iard al no$trii le zic co ns t an d e;..
li-aii lost zicdnd co sta:nde, a-

deed banii lui Constans 249.

Constientie, s. f. constiint5 : cu in-

triagd con$tienfie mdrturisim

10=salva conscientia profitemur 33;

$i

cu curatd con$tienfie (explicat

In parentes5, prin=ascunsul inimii)

reniia lor sint Venedii 365.

cedonia: Romdnii, carii sint in

Grefia $1. le zicem noi C ofovl ahi
157.

CrAl (a), v.

netr. a domni: sd fie

cr dit pe vre-mile lui Tiverie inpd-

rat 79; au crdit in fara ungurscd 144; cr di nd in fara ungurscd 145, etc.
CrAisor, s. m. regisor : pg. 130.
Crede (a), v. tr. a lncrede, a Incredinta:

in mdnd streind nu-1 put crde

246.

Crivat, s. n. mIaz5-noapte, nord: ar-

179.

Content (a), v tr. [Lat. CONTINERE]

mele spre crivdf sdli fie intors

a Inceta: cetat Udriiul a bate nu

20=-in septentrionem... arma vertit

Contenire, s. I. abstinent, cumptare:

43; ale fundurilor crivdfului nmuri 174; partile despre crivdf a

afza 232, pentru pdrfile crivdfului a insdmna nealldnd 353 ;

conteniia 398.

pentru cinst eurdfiii qi, cu conte.

nine, haddmb sd fdcusd 315.

Comp. DIV. 202: contenire; 208:

njmurile varvarilor despre cri-

Content, adj. mu1t5mit pare-ni-se cd

vdf 361 (Comp. ipg. 305, 326, 335,

343, 447, etc.)

contenirile.

www.dacoromanica.ro

869

GLOSARIII

Criviltan. safl Crivatn, adj. de mIaza-

noapte, nordic, septentrional : pur-

nafte fdt 375 ; mai curund sd

fugd Il grdbiia 407, etc.

land de grij mantuintii acestor

crivdtene ndroade 21; in parte

ea aceia crivdtand 406.

Cnbora (a sa), v. refl. a se coborl: pe

calul cel ndsdrcivan din ceriu cu-

D.

Mogi, s. m. pl frine, darlogl : a sprintiniipne ddlogi sloboade 6=velocis pennae laxat habenas 30; dupd

bord t 142 ;precum sdsdfiecu-

ce au luat chivernisala ddlogi-

b o r Cit din coreniia Italilor 159;

lor impdrdtiii 186. -- Comp. IER.

196;
Dosoft. V. Sf. 118 a: ddlog.

acei Varaghi 372 (Comp. i pg. 73,

Darnioetura, s. f. Aruba goala, Met temeld : cdte fabule ca acest aduce...

cubordndu-sd cu multime de
418, 458, etc.)

Cucon, s. m. copil:- fiind cucon nu-

mai de opt ani 275; vrdnd sd

omoard pe Leon cuconul 293 ;

manica, care tine' un cucon de
acuzind cuconul inpciratului 331 (Comp. Inca pg. 97).
Cumpleclune, s. f cumplire, grozavie,

cruzime: a lui Batie c ump I e ci u-

ne $i a Tdtardlor lui vrdjmci$ie

de acel fliu de d dr mo eturi 221.

Dascalie, s. f. instructiune, educatiune,

doctrina: cu a cui dciscdlie nu

numai 2nai de$teptat 87.
Decila, adv. in urma, apoi, de atunci,
de aci Inainte deciia ace$tiia pone

doad mai alse temelii aqazd 6=

tandem hujus desiderii duas praecipue fundat bases 30 ; deciia intor-

19= I3athi saevitiem ac Tartarorum

immanitatem 41.
Cumuk4, adv. cum, a.p, cum : apa cu-

cdndu-sd spre apus 60 ; pre care

mu$ era fierbinte 141.

Curau, s. m. coran : poruncii cur a-

tate insdmndri 2.99 ; apoi i-au tdiat

mcinule $i deciia gi capul 332;

nului cu totului tot inpotrivnice

fiind 23; au scornit lg $i carte
cur anului 326.

decii a Mihail... singur au peirci-

Curopalat, sag .Coropalat, s. m. dentnitate bizantina : In locul ml ur-

424, 474, 489, etc.).Comp. DIV. 95,

mind Iustin cor op alat (textul

Decinde, adv. dincolo sd triacci peste

prezinta greOt cororopalat) 325 ;

boeriia ce sit chema cur op alat,
adecci purtdtoriu de grija Curtii;
poate sd sd infdliagd ca Postelnicul cel mare in tam Moldovii 326.
Curund, adv. curind : mai de cur und

172; intr'o casd de curund albita

cu var 253 ; toate in curund li-au
potolit 264; curund de fulger vii
peri 314; in cur und d vrme vei

locuri deciia au $i ldcuit 286 ;

deciia din cle putine $i ameli-

sit inpdrdtiia 352. (Comp. Inca pg.

121, 311, 318, 334, 347, 362, 406, 418,

144, 179; IER. 217, 271.

Dundre decinde in Misia 215 ;

$i astdzi ldcuitori pe d ecin de de
Dundre 230.
Dedius, adv. In locutiunile: mai cu
ddins=mal cu deosebire, In deosebI:

mai cu ddins lucrurile5 po-

tius res ; mai cu ddins de la

insotir noastrd 179 ; (Comp. Inca pg.

73, 134, 142, 146, etc. cutot ddin-

sul 9, 62, = cu tot dinadinsul, din

www.dacoromanica.ro

870

GLOSARIII

toata, inima. (Comp. Inch, pg. 124,

Despiedecat, adj. liberat, slobozit : Ca

146, 421, etc ).

Dfir, adj. vrednic, harnic, arhtos: mai

dintr'o piiadecd a invdtdturilor

mare gi mai defire th sci arete

237 ; s'au ales cei mai dfir i

tdtdne-sdu slobod gi despiedec at

211.

Comp. IER. 162,

Despleteci (a) si a Despletici, v. tr.

a descurca: i vrdnd ca sd desp le-

Denafara, s. f. exterior: luntrurile oi

teciascd voroavd....; pre acestd

inpleteceturd o desp leticg te

mai de frunte 255.

338; DIV. 78

denafard le inpdreigii cu bund

age 74.

socotld... au ordnduit 243.

Depfindi (a), v. tr. a 'Audi: socotind

Despletituri, s. f. despletire: plata p a-

cd vrm ce depeindila i-au vi-

lui fiind 205.

Despune (a), v. tr. a dispune, a orin-

nit la mdnd 410.

catului ca despletitur a 6orapu-

Deplomh, s. f. (pl. deplomate), diplomft, hrisov: pg. 131.

dui: supt hatmani obldduitori le

despune 243.

Deregatorie i Direghtorie, Dregitorie, s. f. cirmh, conducere, adminis-

Dvilomi (a sh), v. refl. a se amesteca:

tratiune, functiune: carii mai de-

nainte de deinsul deregatorVia

Inprdiii finusd 270; ace direg eitorie care au avut Theodoric
in Dachia 295 ; pre vrm dire-

g dtoriii lui 6.

Dereghtoriu, s. m. guvernator, admi-

nistrator : pdnd a nu fi inpdrat,

sd fie fost dereg citoriu Misiiz
Dachiii 204.
Deschlci (a), v. tr. a descurca: intdiu
aduce la mijloc inpletecetura, apoi
o

i desceilcgte 74.

Deschlcit, adj. descurcat, himurit: mai

descdlcit gi mai ntedd sd dam

istorga 89.
Deschlechtnril, s. f. Intemeiere: ara-

td-se multe des cdl e cdturi a multe crdii 277.

DesfArnat, adj. desfrinat, neinfrinat:
cu des f d rn a t a pornire $i nedumndzdire 112 ; ludnd sama d es f dr-

natelor fapte a inpdratilor 270.

Desdrtare, s. F. deserthciune: frumos

ne aratd Cornilie Agrippa, carte

pentru degirtard gtiintdlor 139.

unei cu a4ii dvdlomindu-sd

363.

Dezbate (a), v. tr. a schpa, a libera

din mdnule altora sd o dezb atd

102; dezbdtdnd gz Misia c di
aos 265; au dezbdtut toatd Dachia de la Gotthi 318; multe cetag i dri de supt mdna lor au

dezbdtut 354; a le dezbafe

a le mdntui 362; dezbat locurile

carile el apucase in Misia 489
(Comp. Inch pg. 266, 319, 375, 386,

445, 491).A shv. refl. a se schpa,

a se mantui, a so libera: de supt

stdpdnire Hunnilor s'au desb dtut 291; cdnd s'au dezbdtut Ro-

mdnii de supt inpdrdfiia Tari-

gradului 359; dupd ce s'au dezbdtut de supt putr Creiiii Unguregti 377; de supt puter inpd-

rdfiii dezbdtdndu-sd 397.

Dezbatere, s. F. liberare : dezbater
lor de supt inpdreigia Rdzsdritului 351

Dezbfitnt, adj. liberat : cdte-va cetdg

dezb dtute 426.
DezInpi (a sh), v. refl. [sl. lupiti], a

www.dacoromanica.ro

871

GLOSARIII

se deslipi, a se separa, a se desface:

Vlahil aiave de la inpdrdfie s'au

dezlup it qi mai jos : atunc de la
inpdreifie s' au d ez 1 up i t 397.
Dialecteca, s. f. dialecticrt: pg. 130.
Diregatorie, s. F. Vz. Deregatorie.

Dispot, s. m. despot, stapinitor : cu

numele de di sp o ti si de crai stdpdniia 397.
Disputalle,

s.

F.

discutiune, disputa:

vdzind cd Sarnifie mai pre larg

ingaimd ddastd d isput a fie 127.
Comp. DIV. 89: desputafii.
Diva, s. f. mirare: de care lucru nic

cu diva iaste de se afld vre unii

100.Comp. IER 163: nici o div d
nuiaste; 44 : nu cu divd-ti pard;
200 : ce diva iaste.
Dodei (a), v. tr. a supAra, a nec&ji:
nicisdpdrdsesc ado deiprevecini
187; sd nu mai indrdzniascd mdrir Dumndzdiascd a do d ei 195.
Donanmit, s. f. triumf, serbare: i-au
fdeuttriumf adecd donanma 121;

s'au intors la Roma si au Mutt

triumf, adeed donanmet 232; fd-

cdndu-sd ocur i donanmale

(textul prezint& gresit donaimale)
prin cetate 331.
Donoinia si Duitaimh, s. F. Rot& : s'au

sculat cu donoimaoa de la Tarigrad 336; cu mare dunaimd

de cordbii purcegdnd pe Mare

lusi, a se lmuri: foarte CU greu

iaste a sei doslusi 66.
Dosfusire, s. f. deslusire, liftmurire: pen-

tru doslusir acelui adevdrat

an 484.

Duc, s. m. duce: Razivil ducul de

Litvaniia 26 ; li-au iesit cu oaste
innainte ducul Henric 449; ducul
de Austria 451, etc.
Dunaima, s. f. Vz. Donoimit.

E.
Effecatie, s. f. trecere, credinta, : veri
doi marturi adevdrafi, veri o sutd
tot o credinfd i o ef feca fie (in
nota marginal& explicat prin trcer)
au 101.

Eleftirie, s. f. libertate: dovada ceii

de demult a lor puteri i elefti-

rie (in nota marginal& tlcuit prin

slobozenie) 106.
Eresa i Eriasi, s, f. eresie, credinta
eretic& :

Anastasie inpdratul in

ersa sa rdmdind 313 ; uncle eriasa lui Ariie dovedindu-sd 239 ;

ldsindusd... si de eri asa papistdsascd 456.-- (Gasim i eresie, pg.

141 si pass.) Vz. Ieresa.
Eresie, s. f. Vz. Eresa.

Ernatic, s. n. sedere, petrecere (intr'un loc):pr lungd ar fi er n a ticul in 177 de ani neschimbat 221.

cu dunaimaua la Grefia 339.

Esit, s. n. 1esire: nici intratul nici

esitul i sd poate afla 75.

Dos1osi (a) si Dos1usi (a), V. tr. a des_

Etymologliic, s. m. filolog, linguist:

lusi, a lamuri : pune-vom nevoinfd

sd doslusim 136 ; nici-cum a o

homo, om, vor cei mai curafi et y-

Ngrd 337; il orinduisd sd margd

molo g hici, precum purcde de

doslosi n' am putut; pentru ca

la cuvintul ellinese Op.thg 103.
s doslusim a6asta 150; din is- Etymologhicese, adj. etimologic: cu
torici a doslusi n' am putut 323;
neputdnd doslusi, de eine sit' fie
scris 462.A sa, v refl. a se des-

mari si naede socotle ety m o log ices ti (adecd tdlcuitoare de cuvinte) 102.

www.dacoromanica.ro

872

GLOSARIEJ

Etymologhie, s. f. etimologie: Deus,

Dumndzdu, a cdruia etymo 1 og hie... o fac 103.

Evghenie, s. f. noblet: aratd-sd ev-

g h eni a si sldvit niamul si numele Ellinilor 87; evg h e nii a

nmului romdnesc 106.

Comp.

IER. 35.

Fidorie, s. f. fecIorie: pass.

Fierbintelala siFierhinte1a, s. f. ferbin-

teal, Inflacarare: I-au lovit buba

cool zice Anthraxi, i deciia mare
fierbinteiald 347 ; intr'aceias

fierbintld tocma pdnd la Rodosto slobozindu-sd 431

432.

Comp. IER. 298, 346.

Evghenisi (a), v. tr. a inobila: pre cle

Ficte-care si Flete-carele, pron. in-

varvare nemuri cinstste si le evg h enis este 170.

Evghenisit, adj. nobil: astdzi mari,

def. = fie-care.
Fiete-cine, pron. indef = fie-cine, ori-

tarli evg h en isite sint 11=.ho-

Filosofasc, adj, filosofic: insd el cu

filoso f else suflet... suferind 203.
Filosofste, adv. filosoficeste : Socrat
filosoful adevdrat fi lo so feste zi-

die amplissimae sint, potentissimae

atque nobilissimae 34.

Explicui (a), v, tr. a explica: acolos

am explicuit-o 392.

cine.

cdnd 86.
Flamangiune, s. f. foame : in foamete

amdrdm fl dmdngiunei fiind

F.

256.

Faicav, adj. gingav: fu ucis in bis-

ried de Mihail Balbul (ce va sd

zicdfdicavul) 352.Comp. IER.
62: limba fdicavd; 114: fdica-

Fortuna, s. f. noroc, soarte: cu ma-

nule goale for tuna bdtdii sd ispitesed 8. Vz. Furtuni.

Framsete i Frumsle, s f. frumusete:

fr dmste 'au schimosit 102; cu

frumsefia i bivsugul fdralor

va me voroavd
Fatatura, s. f. nascocire: toate pdnd
la una scornituri si din slabi crieri

Romanilor indulcindu-sd 11.

Funtament, s. n. (pl. funtamenturi)

Feredeii, s. n. (pl. feredee) bale: prin

temelie, fundament: pass.

Furtuna, s. f. noroc, soarte : vrm

fdtdturi sint 459.

f er edeu 1 darului sdu... spdldndu-i 86; au cersut mesteri pentru

ca sd-i facd fere d ee 327; lard

Constans inpdratul... fu ucis in
feredeu335 (vz. Inca pg. 337, 379).
Comp. DIV. 70.

Fidoara, adj. (f.) Insotind subst. fatd:

la capiste a cdriia era obicela de

pund fete f

furtuna... sd fie mutat 72; turtuna care dupd vremi Ii muta 75;

bi

fur tuna-i re de n'ar fi zavistuit

norocu lui bun 88. Vz. Fortuna.
Furtusag, s. n. (pl. furtusaguri) ho-

tie, furtisag: aceley furtusaguri

o

tdlhusaguri sd facd 138.

oare 97; o fatd f is

o ar d apucdnd, o aruncase pe
cal 146; sora lui Theodosie Rind
fatd fiboard de an'i 51 (pg. 288).
Fidor, s. m. fecIor: pass.

Gartan, s. n. gltlej: cu larg i nesd-

turat g dr ta n a inghiti 19.

Comp. IER. 175.

www.dacoromanica.ro

873

GLOSARIU

Genune, s. f. multime nenumrath, potop (fig.) : sd ste inpotriva atdta

230; giuru'ia singele creeinilor

141. In textele vechi ne intimpinh

genune numal cu sensul de papastie, adincime fr fund". Asa bund-

Ginruinta, S. f. fagaduiala, fagaduintit:

oath la Dosoft. V. Sf. fol. 150 a: genune de focit; Psalt. ln vers., p. 183

144, etc. Vz. 6uruinilt.

Glurnita, s. f. fagaduinth, lucru MO,

genune de Mari nu va put

edit. Bianu) : vord da 'n genune

Ghenarie, s. m. lanuarie: au murit

la Mediolan, let 395, ghenar(ie)

17 (pg. 272); anul 1204, ghenarie
25, Latinei pe ameinda inpdratii
prinzind 421. Vz. Glienvarile.
Ghenealoghie, s. f. genealogie: in carte

ghenealoghiii niamurilor boerinii moldovenepti 26; a aamurilor ghenealoghie (adeed corenie) 58.
Ghenvariie, s. m. Ianuarie : omordtu-

l-au g henvariie 29 (pg. 225).

sd-1 verse 252. (Comp, Inca pag. 133,

134, 144, etc.):Vz. 6nrui (a).

va fi asteptdnd giuruinta care...

i-am Mout 359. (Comp. Inca pg. 135,

duit : venit-au acmu rdndul... ca

giuruita sd pldtim 359-360

(Comp. inch. pg. 421).

Gligan, s. m. godac shlbatic: cu calul

denaint unui: g lig an fugind 328;

dupd ce au ucis un g lig an sdlbatic 389.Comp. IER. 124, 307.

Glodos, adj. norolos, plin do glod: ti-

noasd pistdlnifd$i g lodo as e tini

$i Miff. '139.
Glogozalit, s. f. amestecatura, Incurch;

turd, imbulzeala : nu din g log o-

zala a naqteri de strdnsurd sd fie

Vz. Glienarie.
h eometricesc, adj. geometric: cu meq-

scornit 25=non ex collectanearum

ter$ug gheometricesc la ordn-

jitoril intr'acd glogozald... au

duiald a le pune 59.

nationum colluvie conflatam 46 ; slu-

rddicatpre Mesdus Depeus inpdrat

Ghimp, s.m ghimpe: ca un g hi mp sta

in inima inpdratulyi 40C.Comp.

IER. 123.

Gliizdav, adj. frumos : mai ghizdavd

de cdt toate muerile Grelici 92.
Comp. IER. 246, 288; DIV. 56.

Ghizdhvi (a sh), v. refl. a se lnfrumuseta: frumos s'au schizmit i s'au

ghizddvit 102.
Gindet (1), s. m. judechtor : cdnd era

207 208; intr' ac g log ozald,

Murciflis... an scdpat din cetate
422.Comp. IER. 55, .101, 164.
6os6n, adj. din Ora de jos : oti1e

o-

sne saii de tam de aos 244.

Graf, s. m. conte, comite: Balduin,

graful de Flandriia 421.

Greuime, s. f. greutate: ca cum $-ar
fi lepddat fir6 greuimii sale 158;

singurd mdrim

i greuim a

Sampson giuderi la Iudia 135.

Gludet, s. n. judecath: giudetul in
mdna i socoriala cititoriuiuI ld-

socotind greuim lucrului 401.

sind 180. (Comp, pg. 7).

Giurui (a), v. tr. a faghdui : cu curatd

Comp. IER. 35, 41, 114, etc.

Greuintd, s. f. greutate, povarh : mare

inimd g fur lain 180; 200 mii; de

$i de nepurtat greuinta care a-

dramuri giuruindu-le 209 ; cu

bund iiina inimil II giuruese

aldta inpd(rd)tife 233; nici g reu

mea sarciniL. ne-va spdriia 298;

suprd-rie vine 297.

Gubernatur, s. m. guvernator, admi-

www.dacoromanica.ro

874

GLOSAR113

nistrator: au dat pre fiicd-sa Vlaha

dupd gubernaturul de Dachia

acel adeverat cuvdnt pentru cei

hirisi Romani 14=illud de genuinis Romanis aureurn dictum 37; si

487.

6urni. (a), v. tr. a fgAdui: ceia ce

kuruisem in prevorovire 109.

Vz. Giurni (a).

(juruintii, s. f. fdg5,duia16,, flgAduint:
Cu gur u infee i mdgulituri 1-au

fdcut de s' au intors innapoi 312.

pdrfile
cu hir es e hotard a
insdmna 59; si mai cu hires nume de crdiia Dachilor 77 ; sint

din niamul lor hirisi Romani

de la Italia 85 ; din hiris locul
sdu nemutat sd scapeldsind 178.

Comp. IER. 35.

Hiris, adj. Vz. Hires.
s. f. fire, stare fireascrt: in

Vz. GiuruintS.

H.
Hadanb i Hadiimb, s. rn eunuc, cas-

trat: prin vestitul hatman Velisarie iprinHarsitis had dn bul

314-315; pentru cinst curdtiii

cu contenir haddmb s fdcusd

315; au trimis la (Mitsui pre un

haddmb,... ce haddnbul mdrgdnd la deinsul 417.

Comp. IER.

52, 69.

Haini (a sit), v. refl. a se thsvr6A,i: ce

hainindu-sd le luase de la inpdratul Parthilor 190; mai pre

urmd, hainindu-se, au prddat

hirisiia sa i Dachia si Romanii din Dachia... tot ase si astdzi

sd numdsc 303. Comp. IER. 28,

2J, 32, etc.

Hloricar, s m. cuvint schimosit spre
biitaIe de joc pentru cronicar min-

cinos: pre carile hloric ar (lard

nu hronicarii) pomeniti amestecdndu-le 150.

Holbnri (a sii), v. refl. a se ridica in

virtej url : cu vdnturile s d holb urste 170,
Holmuros, adj. deluros, ripos, prb,p6stios: in nist locuri vdioasd i h o 1-

si in Dachiia 256.
lifthidui (a), v. intr. a sapa, a fugi:

mu r o as a, toatd nevoinfa puind

425-426. Comp. IER. 87: mung

Austria 145; nici as putoind hdIddui, fu prins i omordt 292.

Halcotyp, s. m. tipar, tip6ritufa: cu

Hronolog, s. m. cronolog, cronicar, istoriograf : pre acesti trii hr on o-

s sd obstiascd 52.
Hart, S. n. (pl. harturi) incgierare:

Hronologhic, s. n. cronologie: pg. 130.

Ilronologhie, s. f. cronologie: pg. 144.

dupd cdte-va lusurele harturi...

au rdzbit pe Athanaric Domnul

Hultuitorin, s. m. gditor: ca un nd-

cu pufini sd fie hdleiduit la

mijlocul halcotypului tuturor

lor 254.
Herb, s. n.

hormurosi; 307: valurL. holmuroase.

log hi intre sine aldturdnd 51.

rocit hultuitoriu i ca un infe-

lept inpdrat 14 = auspicatissimus

stern5",: herbul fdrdi

sator et prudentissimus imperator 37.

noastre, carele cap de bou

unde vom zice pentru herb ul fdrdi in gheografiia Moldovei 249.

Hultur, s. m. vultur: de nu s'ar fi

Hires si Hiris, adj. firesc, adevarat :

inpdnat sigiata cu penele vulturului, carele o indreptiazdsi ucide

lard pre hultur 107.

www.dacoromanica.ro

875

GLOSARIU

Ilurduituril, s. f. hodorogeal neputandu-sd $ti ce poate fi acl hur-

duituri $i sunete 416.

Ima (a), v. tr. a murari, a minji, a

umplea de noroiu: cinst... a o pdta

sau a sd sili a o im a 114.A sft,

v. refl, a se murd-dri, a so minji, a
se umplea de noroifi s' au imat

I.

Iarbd-pue'oash, s. f. pucioas: tocmind

intr' o nued metinute arb a p uo asd... sd vide ea sloboade foc

din gurd 121.Comp. IER. 54, 185.
Idolesc, adj. ce tine de idoll, ce se ra-

in sedlddloar Sfantului Botez

345. Comp. DIV. 128.

Link:lune, s. F. murd6rie, necuatenie:

nici clevetei pricind sd ddm, nici

imdciune necurdfitd $i ne$tiarsd

poart5, la idoli : wile capisstilor i do-

sd ldsdm 110 Comp. IER. 213, 217,

le$ti: au deschis, i singur spurcatelor i do 1 e$ti slujitoriu 251.

Imiitoriu, adj. necurat, mInjitor: cu cat

Idololatrie, s. f. Inchinare la idol!, ido-

latrie: cu alte mdgulituri i amd-

246, 309.

de pulind im dto ar e stropire,

cine-va a o pdta 114.

gituri vr sd-i tragd la i d olo-

Iproci=-et caetera: aqe A &Ito; au mu-

la trie 252.
Idololatru, s. m. idolatru : rein om,

tat in AOcoc, $i AUxfu. in Adcot, ip r o ci

am e$it 251.
Ierds, i lerlasg, s. f. eresie, credint6

nu mai grgased poruncd luand,

rein credinos, rdu idololatru

oretica,: in ier s a Mandhelitelor

cdzind 334; murit-au dard Leon
in ieria s a tdtane-sdu 347. Vz.
Ers11.

_Udall (a), v. a da na0ere, a produce:

intr' a urea $i clevetii pojar sd o

aifdm qi sd o ij d dr am 10. A
sa, v. refl. ail lua na0erea, a purcede, a se trage: eel dintdi a Turcilor Osman inpdrat la Asia s' au
ij d dr at 174; din as in das mai
mull qi mai mull ldtindu-se $i ijdeirein du-s e 205; zizaniile carile

in farina adevdratei istorii s' au

ij d dr at 396.Vz. Ward (a sa).
Comp. IER. 32, 190, 209.

72; din Flac sd sd fie fdcul Valah,

Vlah si Voloh, iproci 124 ; ca sd
ip r o el 198; Co drnii, Fdlciianii,
Ldpugnnii, Orheianii, iproci
244.

Iroicesc, adj. eroic: le vom cduta fir,

inima, ci c ir oicscd vitejie 14.

Isteciune, s. F. deteptiiciune, agerime,
istetime ci, a celor cat de progi

is teciuni neostenit rdvnitoriu

fiind 15 ; la loc de primejdie mare

isteciun pricperii au fost ardland 146.

Comp. IER. 215, 269,

DIV. 46.
s. n., (pl. istrumenturi),
instrument: cu acst dard cinii $i

Istrument,

istrumenturi 86; cumoterqugul

istrum enturil or prdvdlite. 416.
hOurel, adj. Vz. figure!.

ljdfirnie, s. I. obigie, na0ere, origine:

Iwr, adj. tgor: nu cu iu$ or lucru

aq dard flind ij dd rdniia qi in-

a fi ni sd pare 76; nu putine, nici

cepdtura Romanilor 99.

Ijdarilt, adj. na'scut, provenit, iscat:
din vrmile Focal eldlite qi ij d
r ate amestecdturi 332.

capul lui Traian 82 ; cate-va mai

iu$ o ar e bdtdi 174; insd $i acia
nu i us o ar d pricind aratd 215 ;

iucoar e primejdii au vinit la

www.dacoromanica.ro

876

GLOS ARIII

cu multe bdtai mai iusoare biruiti fiind 329; iera la minte

iusor 339; nu pufine, nici iusoare inpiedecciri 396.
lusura (a), v. tr. a usura: pentru ca
sci-si mai iusurze ocara 410;
Insure], adj. usurel: dupd cdte-va

mcicar un cuvinfel sci nu izvodim 110.

Izvoditorin, s. m. istoric, istoriograf :
pg. 113, 139.
Izvoditurfi, s.

f.

nascocire, scornire :

intdias data Ellinilor izv o ditur a minciunilor ddnd 172.

iusurele harfuri... au rdzbit pe

Izvozel, s. n. notA, list, lnsemnare,

Athanaric 254 ; dupd cdte-va rdz-

hirtiutg: un copil din casd nestiind ce izvozel iaste acela 80.

sboae ma lusurle, au asuprit

pe Athanaric 271; in iusur boalci cdzind 379; cu cdfi oameni iera

mai iusurii s'au intors la Tarigrad 406; cu iusiur le friguri

1.

labile (a),

v.

tr. a lndemna: cu in-

s'au simtit 246.

IzbAcnire, s. f. svIcnire, Wale: de

demnare ceriased inbiiat fiind

boala ce-i zic izbcnirt inimii,

inbratasa (a), v. tr. a imbrA:tisa: ca

s'au sdvdrsit 477.

IzbelLste, s. f.: oare-ce lucru de iz-

bliste si de obrdznicie intednsul sd nu inscimnze 6; preste alte

dluri i preste alte vdi in izb l is t e sd liapddd 170. Comp. CreangA, Povesti, I, 118: De-olti pune len
minile pe inept, are s rAnalte cArtita
asta de haimana i Iepusoarele de

izbeliste.-1ER. 62: ce ccici precum

Papagaele prin izb l e te... multe

se afld;" ibid. 148.
Izaiird (a sh), v. refl. all lua nasterea,

a purcede, a se trage: dinteacest

sd sci fie izddrdt nmurile Tcitdresti 61.

Vz. IjdAra. (a Ed).

Izguanie, s. f. exil: au fost trimis in

izgnanie la cetate Tomus 72 ;

tdmplatu-s'au dard acestui poetic

izgnanie117; autrimis-o laizgnanie 335. (Comp. Inca pg. 130,

313, 340, 342, 344, 351). Comp. IER.
38, 40, 166, 350.
Izvod, s. n. Insemnare, lista, tabelA:

pg. 119 si pass.

Izvodi (a), v. tr. a nAscoci, a inventa:

149-150.

pre un virtos qi tare scut inbrd-

teisind 7.

inbunaturd, s. f. Indemnare, fligAdu-

IalA: de inbunciturile lui Calochir infldndu-sd 370.

incalcitura, s. f incurcAturA: lard nicl-

o incdlciturci va invdta 10.

IncApita (a), V. tr. a *Ma; a gasi:
de unde sd o fie incdpcitatSarnitie n'am putut deslusi 129. A
si, v. refl. a gAsi: de unde s' au
incdpdtat de a6astd ase de grozavd minc3und 136.

Inciipea (a), v. tr. a cuprinde nici

pot s a le in cap a cine-va cu mintea 432.

incariles, = In care: 179.

Ind's, adv. Inca : 164, 290 etc.
incepaturA, s. f. Inceput, origine: 75,
259, 419 si pass.
incoroni (a sa), v. refl. a se Incorona :
332.

incredintalA, s. f. Incredintare, asigurare: 102.

inctijbAtura, s f. Incovotetura, curbtura : cine-va cdnd and vre-o parte

www.dacoromanica.ro

877

GLOSARIII

de sferd... de pe incujbdtura

negresitii fliinte, purure a sd in-

care vede in parte c aflatd 299.

indmlina (a-si sail a sit), v. refl. all
procura: de la carii agiutoriu inddmeindndu-si, s'au intors asu-

dup lic a si lei a sd pleca, 9=semper infallibili scientiae obedire, ac

pra lui Filipic 342; cu pufinele

smne in ddmdnd n du-s d 300.

Comp. IER. 64, 67.

tudArilpilic, adj. Incrariltnic: 255.Comp.
DIV. 84.

Iniliirapt, adv. invers, vice-versa: dupd

ce s'au facut Papd, acls inddrdpt li-au cdntat 116; de pre numete tdrdi de dansul suppusd, l-ar
fi numit Ghetianul lard nu in-

ddrdpt 118.
lindatki, adv. Indat5. : 113, 325, 477, etc.

ille sese subjicere 33.

infoca (a sil), v. refl. a se aprinde :
82-83.
informilui (a sii), v. refl. a se instrui:
87.

intern-Wake, s. f. instructiune, Mumrire, 1n$iintare, prevenire: 215.

Inforinui (a), v. tr. a instrui, a lrimuri,
a preveni, a Inkitiinta: 215. Comp.
IER. 65.
&Wilma (a), v. tr. a Indruga, a Incurca:

vdzind cd Sarnifie mai pre larg

in g al m d a6astd disputafie: 127.
Comp. IER. 55, 203, 225, 273.

hide, prep. Intro: el inde el 172; el

inde ii 198, 333.

ingiuga (a sil), v. refl. a se alia, a se

intlemnAturft, s. f. Indemnare: 311.

iindenionit, adj. Indr6cit : 401.
Indestiturfi, s. f. Imboldire, calomnie :

ingrecatk adj. fem. Insrircinatk grea:

cuind es dtur i leunor neprilatini

al sI, cdzusd in oare-care prepus
de viclesug la inpdratul 328.

ajuns, rilutate stricaciune : /And a nu

indointit, s. f. Indolaa: 49, 126, 396, etc.

indrilpt, adj. tutors, pe dos; nedrept:

intr' atdta de ascutit si in dr apt

giudef cade 7=in tale acre et sinistrum incidit judicium 30.
indupica (a), v. tr. a Inghiti, a Inhrita:

cu coltil a mItoa i cu fdlcile a

in d up ei c a n' au putut 22 = dentibus mordere et hiantibus faucibus
devorare non potuit 44. -- Comp.
IER. 79.

indupleca (a), v. tr. a supune, a birui,

a aduce sub ascultare : cu armele

atdta i-au ingrozit $i cu pace

atdta i-au in d up leca t 17 =ita
armis terruit, ita pace sibi devinxit
39.

Comp. IER. 173.

induplica (a aft), T. refl. a se supune:

Insoti: 212.
97.

innalaos, s. n. (pl. innalaosuri): ne-

sd face el Papd, cu carele multe

innalkosuri, (textul prezint 6. gresit innalkosul) sipestehotarul adevdrului... adusse 116. Comp. IER.
67, 161, 162, 272, etc.
itupilcakire, s. f. Impricare, Impftchdune: 23.
inpIedeciltnri, s. f. pledick obstacol: 50.
inpidiaturk s. f. pledic, obstacol: 297.

Inphitopt, adj. Imbilcat cu p1ato0i :

93.

Comp. DIV. 121: impldtdsafi.

inpleteceteri i inpleteciturk s. I. Incuratura 74 Comp. 1ER. 42, 291.

inpletecit, adj. Incurcat : 24, 73, 297,
484, etc.

Comp. IER. 164, 216, 348.

inpleticire, s. f. IncurcAtuth : 360.

inponcisare, S. f. Impotrivire, contrarietate: 205. Comp. IER. 7: An-

tepathia: inponcisare, neprii-

mire firil,ura i urdclung din fire .

www.dacoromanica.ro

878

GLOSARIII

inpotrivnic, adj. contrariu : 23, 71,177,

etc. -- Comp. IER. 30, 31, etc.
lultotrivnie, s. m. adversar : 71, 221, etc.

Jaleak4, s. m pradator, jefuitor: 415.

inpregiura., s. m. veein, megia, 111-

Jecui (a), v. tr. Vz. Jacul (a).

Jienitit, s. f. hambar, grinar : 367.

cuitor dimprelur : 170

inspaIma (a), v. tr. a spalmlnta, a Ingrozi : 20. A sa 'v. refl. a se spitimanta, a se lngrozi: 178.
InsAiinta (a O.), v. refl. a afla, a lua
cunostintit, a se Incuno0iinta : 82,

Jacui (a) si Jecui (a), v. tr. a jefui,

a prada: 129, 201, 317, etc.
Comp. IER. 97, 153.

Jiganiuia, s. f. insecia: 24.

Comp.

IER. 31, 51, 56, 114.

Nava, s. f.. jertfa, sacrificia: 3,

'106,

116, etc.--Comp. IER. 133.

Jirtvi (a), v. tr. a jertfi, a sacrifica :

127, etc,

intemeliitoriu, s. m. Intemeietor, fundator: 9.

&till (a), v. tr. a urmari, a goni, a

193

i pass.

Juli (a sit), v. refl. a se sgaria, a se

rani : 289.

prigoni: 98, 137, 146, 254, 477, etc.

intituli (a sa), v. refl, a se intitula: 437.

intriima (a), v. tr, a reculege, a recapita fortele: 91. A sa, v. refl.

recapata fortele, a se intrema,
a se lntari : 433.

intrant=intealt: in unglaurile ulitilor sau intr ante locuri 112.

intrat, s. n. intraro: 75.
intregiune, s. f. Intregime. 127.
intrudueittorin, adj. Introducator: 299.
invalatuci (a sa), v. refl. a se lncurca,
a se ameti, a se dezorganiza: 366,
396, 402. Camp. IER. 143, 194, 289.
Invitlatueitura, s. f. incurcatura, neorindulala: 51, 405.
invartejire, s. f. Invirtire : 299. Comp.

IER. 133: invdrtijire.

inviennanosa (a sa), v. refl. a se vlermimosa: 386.

invininat, adj. Inveninat, otravit: 22.

invoe,sa (a sit), v. refl. a se Inveseli,

L.
Lachmos, adj. de plans, jalnic: 211.
Comp. IER. 241, 309.

hinged, adj. far& putere, neputincios,

bolnav: 3.
Lantult, s. n. (pl. lantaje) lant : ca
cu niste 1 antuj e leg dndu-i 407 ;

inceircelldu-1 de la pi6oare pdnei

la grumazi de lam` uj e i obezi
si de cdtms (i) 426. Comp. IER. 57:
lantuh.... lantuje ; 130: lantuh; 212:

lantuje; DIV. 77: lantuje.

Lfiontru i lontru, Want, adv. launtru,
nituntru: 24, 486, 279, 317, 332, 375,

428, etc. s. n. (pl. Nontruri, Iontruri, luntruri), interior : cum ar

pule" mai in Idontrul Evropiisd

intre 286; in lontrul meinuntenor sale... a-1 despeirti silste111;

de demult din luntrul inimii genie 24.

a se involosa : 428.

Latratura, s. f. latrat : 9.Comp. IER.

J.

Lectica, s. f. patasch, lefticit: cu vi-

345.

clesugul socrului salt lui Aper, in

Jac, s. n. (pl. jacuri) jaf, pradit, je-

lecticd fu ucis 231. Comp. IER 299.

fuire, pradare: 9, 278, 327, 414, 432,

451, etc.

Lega (a sit), y. refl. a se obliga, a se

lndatora: 337, 357, etc.

www.dacoromanica.ro

879

GLOSARIII

Legamant, s. n. (pl legamanturi) a1iant5., obligatiune, Indatorire : 23,

209, 339, 357, etc.
Legheoanti, sa Leghioana, Lighioana,
s. f. legiune: 128, 209, 221, 225, 240,

Maminos, adj. grozav, enorm: cu m

m i nos trupulputerii armelor, putin de nu toatd ?rata pdmcintului

ldcuit cdptusisd 170. Comp. IE R. 90.
Nana, s. 1. (pl. mdnule: 8, 65, 88, si
pass.).

etc.

Lenis, adj. lenes: 82.

Lenitoriu, adj. lenes: 374.
Lighione, s. f. insect, lighioana: 24.
Lighloanft, s. f. Vz. Legheoana.
Limbii., s. f. poPor, neam, natiune: 105,

118, 360 si pass.

Lovi (a), v. tr. a atinge, a se margini:

loves te hotardle Indiii despre

parte Criveitului 60.
Lunatec, adj. zapacit, nebun : 23, 101.

M.

Mantuinta, s. f. mfmtuire: 195.

Manunt, adj. marunt: 90, 166, 322, etc.
Manuntal i Manuntele, s. f. pl. ma-

runtaie: 111, 252.Comp. IER. 9, 41

mdnunteile.
Napa, s. f. tiara: 286.
Marmure, s. m. marmorit; 120,142, 458,
etc. Comp. IER. 128

Martur, s. m. mucenic, martir: 401.

Marzac, s. m. Tatar nobil: 426
Mascariclune, s. f. caraghioslic: 203.
Mastacan, s m. mesteacan : 374.
Mastelta, si Mastilift, s. f. muma vitregft:
335, 480.

Macenic, s. m. mucenic, martir : Stan-

tul al lu Hs: mdcenic Dimi-

trie pcirdsind besrica 401.

Nahina, s. f masing, instrument: 416.
Mai, adv. mai mult : mai iubria viata
bdrbatului.... deceit a frdtine-sdu
143.

Maiinte si Mainte, adv. mai 'nainte:

Mfizae, s. m. scriitoras, scriitor prost

138, 143, 145, 146; 367, 448, 453, 458,
459, 470, 475.
MAzacie, s. f. nestiinta, ignorant: 366.

Mazda, s, f. mita: cu m dz d d agiunsi

Kind de la Menelaos 93.
Comp.
IER. 118, 144, 351.
Neccit s. n. geamie: 107.

120, 121, 123 i pass.

Maistrie, s. f. mestesugire: 82, etc.
Mfacomis, adv. In liniste,
pe

Megiesese, adj. vecin, megias: sd schim-

mdlcomis au cuprins toate ce-

Meidan i Meidian, s. n. camp deschis.

lcitile 429.

arena: 24, 167, 222. Comp. IER. 317

Nencluna, s. f. minciuna: pass.

Comp. IER. 73, 195, 238:

mu Icon/is.
Milluros, adj. trmurean (= ripensis
. maluensis, ca nume al unel par(T a
Daciei) 69, 217, 219 si pass.

be dragost frdtscet

i megi e-

sascd 93.

Menclunos i Minclunos, adj. mindnos : pass.

Comp.

Menitura, s. f. nenorocire, calamitate:

IER. 197.
Manna, s. f. doick, manca (mold.): 97,
331. Comp. IER. 82; DIV. 73.
Mamina, s. f. grozavenie, enormitate:

atdta de strasnice menituri i

mamind i minune de lucru ca

acesta 189.. Comp. IER. 89, 142. 167.

unis ispitscd 10. Comp. IER 320.

Mente, s. f. minte: pass.
Mesti (a), v. tr. a nimici, a lovi: nefe-

ricir i pustietate care armele

turcesti
mestit 19=infelici-

www.dacoromanica.ro

880

GLOSARITJ

tatem... devastationemque ab saevientibus Turcicis armis 42. Comp. IER.

226.

ItteterFig, s. n. (pl. mestepguil)mestesug, artrt: pass.

Metiutel, Metiutea, adj. mititel: toc-

Niibusi (a), v. intr. a nrw5.11, a face

iruptiune: 78, etc.
Nitbusire, s. F. nivitlire, invaziune, incursiune. 280, 321 si pass.
Nabusitura, s. F. navalire, incursiune,
invaziune: 374, 446.

mind inteo nue& metiut iarbd

Nadi (a), v. tr. a fauri, a inventa, a

puooasci 121.
Miera (a sd.), v. refl. a se mira : pass.
Miloserdie, s. f. indurare, milk: 112.
11119.1os, adj. tialos, mizerabil: 427.

nrtscoci: 132.
Napadd, s. F. nitvitlire, invaziune, incur-

Comp. 1ER. 121, 148, 251.

Moimitt, s. f. maImut5.: 7, 300.Comp.
IER. 147.

Naprasat (de), loc. adj. fArrt veste: pass.

Molcom, adv. foarte molcom lace

133=tace chitic, lace molcum (mold.),

nu zice etre. Comp. IER 301. mulcorn; DIV. 95: mdlcom.

Monarhicese si Monar;wse, adj. monarhic: 23, 165. Comp. IER 112.
Monontahie, s. f. luptrt. singuratecrt: 8.
Comp. IER. 217.
Mrejn1i111,

s. f. dim. din mreaj5.: 24.

siune: 50, 51 si pass.

Napdditorid, s. m. nrtvalitor: 13.
Naroe, s. n. noroc: 120, 122, 129, 133,
312, 431 si pass.
Narod, s. n. norod, popor, neam : 133
si pass.
Nastalvit, adj. pov'atuit,Inv tat, deprins.
410.
Comp. IER. 34.
allutlituril, s f. navAlire, incursiune,
invaziune, 415.
NavrApi (a), v. intr. a nAv61i, a da
na,valii: 225.

Com IER. 70,

76,

195.

Muhammedinese, adj. mohamedan, turcesc: 23.

Nrivrapitorid, s. m. n'avalitor, uzurpa-

Mursdelitoriu, adj. muciltor :

Nand (a), v. intr. a crtuta scripare, a

21.

Mural (a), v. tr. a masgrdi, a minji:

hcirtiia au muruit 144, 359, 366.
A. srt, v. refl. a se mlnji : s' an

muruit sci nu sd cunoased 116.

Mu

s. f, insecta.: i allele asmene

acestora neputincioasegi neintrar-

mate mufite 24 =et id genus infirma ac inermia . . . insecta 46.

Comp. IER. 108.
Muta (a), v. tr. a schimba: 72, 75, 129
pi pass.A sa., v. refl. a se schimba:
pass.

Nutare, s. f. schimbare: pass.

N.
Nitbusahl, s. f. nax'alire, invaziune, incursiune: 58, 321, etc.

tor : 18

se indrepta, a o lua spre: cu siata

rdu rdnit fund, en putinei au n
zuit la o casd aproape 257.
Neapotrivire, s. F. nepotrivire, necorespundere: 443.
Neapotrivit, adj. neintrecut, neimitabil,
fitirrt seam'an: 5,59.

Neatoemire, s f. dezacord, neintelegere,

nepotrivire: 63.

Nebetejit, adj. intact, nevatamat :

19,

107, etc.
Ned6jde, s. f. nadejde: pass.

Nedejdui (a), v. tr. a nadajdui : pass.

Nedezrupt, adj. neintrerupt : pentru
ne d e zr up t a continuatialui oarece pi

cu laudd atingdnd 107.

Nedumnazaire, s.

www.dacoromanica.ro

F.

nelegIuire, sacri-

881

GLOSARIII

legiu: 112, 339, 344, 345, etc.

Comp.

IER. 225.

Neimat, adj. nepatat, curat: a neimatil constientii intregiune sd pdzim 10.

Comp. IER. 159, 180, 261.

Neintors, adj. imobil, nemiFat : cu in-

fipti pasi si cu neintoarsd fafd

7=fixo passu et immota facie 31.
Nemica, adv. nimic: pass.
Nmis, adj. nobil: 473, etc.
Nenfirocit, adj. nenorocit: pass.
Neogoit, adj. si adv. necurmat, morel:

cu muitni mai pre lesne ar fi cui-

va neogoit a le pkinge 22=facilius esset euique ea continuo deplorare 44.

Neparisit, adv. mereil, necontenit: 93.
Neprilaten i nepriiatin, adj. i s. m.
vrajmas, dusman: pass.
Nesearandavios, adj. nescirbos : altd

ndpaste... nu mai nescdrandeivioasei de cdt c dintdi 472.

Nesco6orat, adj. necercetat, nescormo-

lit : nici-un unghig nesco6 or at

n'am ldsat 281.

Comp. IER 202:

nescuciuratd.

Nesmentit, adj. si adv. precis, stabil,

neschimbat: caril mathematicste

cursul annilor foarte nes m entit

au insdmnat 191 ; nesmentite
peril 107.
ei nebetejite
Nestare, s. f. inconstantil, nestabilitate,

netinere: nestar la cuvdnt a lui

Ni, conj. nicl : 73. Comp. IER 29.

Niciliurl, adv. nicaIerI: pass.
Niels, conj. nicI : 251.
Noime, s. f. noutate: nice vechim asu-

pra no i me I capul s-ar rddica 86.

s. m. nor : sd fie poruncit nuir il or sd nu mai; ploae

Nuar i nuir,

140; sci sloboazd nudrii piatrd

in chip de ghiate 141; peind la
nuiri inveirtit rddiceindu-sd 170.
Comp. IER. 33, 113, 123, etc.
Numere, s. f. pl. [reprezinta exact plur.

latin NOMINA cu rotacizarea luI N

intervocalic]=nume, numirT: 53, 57,
59, 60, 66, 69, etc., etc.

o.
s. F. horn,: 72, 285, 286 0 pass.
Obiceinic si Obiclnic, adj. potrivit
obiceiuluI: 86, 206.--Comp. IER. 63

Obiclui (a), v. tr. a obicinui: pass.

A salv refl., a se obicInui: pass.
Obicluire, s. f. obicInuintil : 438, etc.
Obicluit, adj. obicinuit: 72, 186 i pass
Oblastie, s. F. stapanire, dominatiune:
60, 206, 255, etc.
Oblici (a), v. tr. a afla : 126, etc. A
53, v. refl. a se afla: 239, 480, etc.

Obligui (a sh), v. refl. a se obliga, a

se Indatora: 23.

F. anevoia, epilepsia:

Obrinti (a sil), v. refl. a se inflama: 314.

OW;11 (a), v. tr. a Insciinta, a publica:
passim.
Ochean, Ocheen, si Ochelan, s. n. ocean:
60,116 117.Comp. IER. 29, 137, 161.
Oilfinaoara (sail Odfin(oaril, Odaneoarfi, Odfililioare, etc.), adv. odinI-

din bduturd kind mdsurd, l-au

earl: 11, 19, 102, 130, 140, si pass.;

Decheval 82.
Netocmalil, s. f. nepotrivire, dezacord,

neintelegere: otastd a lor n eto c-

maid' nu socotim de alur sd fie

purcegdnd 63.
Nevoe (ce-),

s.

nicl, nici odata: 97, 254, etc.

lovit ce nev o e 296.

Nezmult, adj, nedezradacinat, nesmuls:
107.

Odejdie, s. f. odajdiI: 24.

Ogoi, (a sa), v. refl. a se astimpara, a

56

www.dacoromanica.ro

882

GLOSARIIJ

calul de seirituri 0 de

Otclinnui (a), v. tr. a guverna, a car-

asveirlituri nu s' au ogoit 410.

Olat, s. n. (pl olaturi) tinut, provin-

mui: pass.
Otchrinnitoriu, s. m. guvernator, carmuitor : 3, 364, etc.

se

cie : 66, 224, 428, etc.--Comp. IER. 27.

Olecdi (a), si Olicdi (a), v. tr. a se

veta. a se boci: ameinduror inpd-

tr. a potoli, a Impdca:

lard pre Turd in locul lor cu alte

Otesi (a), v.

reitiilor de plans qi de o ec ei i t

darurisd-lote$ascd 415.A sit

steirmare i reizsipei 93; jlnic gla-

v. refl. a se potoli, a se calma: de

sul robiei olicitese 175.

Oltarlu, s. n. altar: pazi focul carele

Oinrac, s m. veteran: si inpland-o

la olt ariul Boazii ard 97.

Omiinas, s. m. dim. omulet: eine, $i

de undeleqti tu, o omeina$ule?

dvrerile ce trdg sd ote$iia 97.

de cetatni 0 de osta0 viterani

(ace$t era cum sint oturacii

la Turci) 83.

8=quis. cujasque tu homuncio 32.

Omenit, adj. onorabil, cinstit : om enite cititoriule 109, 452, 458, etc.
Orfanothrofie, s. f. asil de copii gsiti:

Pale, s. m. paj (page): au peril ucis

de paicii seii 350.

sau in casa sa, sau in or fano-

Paing, s. m. p&Tajen : In mrej p ain-

P.

thr o fia de ob$te ii crutei 112.

g u 1 ui alte lighioi nu sei pot

Osahl (de), loc. adv. afar& de, deosebit de: 124, 288 si pass.

prinde 24=aranearum tells non ...

Osirdie, s. f. osIrdie, straduinta: 3,222 etc.

Painjini (a), v. tr. a painjini, a urzi:

Osirdnic, adj. harnic, strAduitor : o-

acste le p ainj inii a Latinii la

sir dnici tocmitori, 0 bine cumpeitati domnitori 13.

posse capi insecta 46.Comp. 1ER. 113.

ivala lumii 422.

Pfinzturii, s. f. albituri, rufrie, pin-

ga : une-ori singur, alle-ori prin

zeturl: svar$indu-sd acmu, pline

de p anz a turi chichitele hirurghilor 14 = deficiente jam plenis-

hatmanii MI neipeidirile Teitaralor

sima chirurgica theca... linteolis 37;

Osmilnesc, adj. turcesc: 12.

OstAmpui (a,) v. tr. a respinge a alun-

$i a Vlahilor ostampuia 406.

Ostenintrt, s. f. osteneald 3, 180, 181, etc.

Ostenesc, adj. militdresc: 80, 219, 417,

418.

Ostenire, s. f. expeditiune:pentru o ?-

tenir e cu neiroc ca ace-la

129;

os t eniri inpreunei cu Moldovnii

asupra altora s fie Mout 365.

(Comp. 1nc& 148, 223, 336, etc.)

Ostenitorin, s. m. seful, conduckorul

uneI expeditiunf: Cad Flac acela

hatmanul pre vrmile ml Avgust

in Misia era o$tenitoriu 129-130.

ne mai rdmaind panz turi 81;

nici panzaturi au mai reimas 186.
Piipdsc, adj. papal : 116.

Phil, prep. pdna: 3, 283, etc.

PArdros, adj hipotetic: din viseroasd
p eird7 o a sei tellcuir lui Maienburg 264.
Paransanghe, s. f. milk distant& de
30 de stadiI sad 3750 de past: Inca

patru parasang he (mile marl)

nu mersse 405.
POI ing, s. ii.

parinc: nu o all sd-

manta adeveiratd, ce zizanie ipring 387.

www.dacoromanica.ro

883

GLOSARIU

Parnic, adj. ipotetic (?) : i alalfi a-

cestii pdreri p ar nici vdnturiazd

221.

Parte, s. I. carare, potec5. (in apadA)

ca nu cum-va p dr le rdtdcind 297.
PArtnicesc adj. particular: a insura-

tului qi a mdritatului" leg dturd

peirtnictsed hind 26=thori et

connubii connexio cum sit particularis 48; de oare-care affeetafie

partniased atins 116.

PasArnicd, s. I. dim. p5.sarick: 24.

PatemA i Patimd, s. I. suferintA: 22,
82 0 pass.
Pentecoste, s. f. pl. Rusalii: in zua

de Pentecoste 246

cu ploada p d m dn tului, cu frumusefe cdmpilor 16=telluris fertilitato bamporumve amoenitate 39.

Plodi (a sA), v. refl. a se spori: 138.
PloinAdet, adj i s. m. scornitor: si

alfii multi sint de acest feliu de

plomeideti 101.
Poate-fi, loc. adv. poate: 7, 128, 150
0 pass.
Pocaianie, s. f. pocaire, poc5Int'a : acestd... la iesitul sufletului strdmtd

p ocaianie, besrica in loc de

po caianie n' au primiit-o 347.
Pocitanie, s. f. povestire:p o cit anii a

acesta a lui Lasldu

atdta am

infruntat-o 453;p oci t ani e acesta

Pentru, prep. despre: pass.

Pesti (a), v. intr. a Intirzia, a eabovi:
98.Comp. IER. 310.
Petiutinder i Petutindene, Pretintinder, Pretutinder), adv. pretutindenI: 156, 179, 319, 321, etc.

Piftire, s. f. piftio (?) : decal cerbii

mai fugare i deceit piftir mai
dejghefdtoare iaste 179.
P4t1uith, S. F. baltk iaz : aratd-sd
din ceizvor s' au scurs p istlnif a
acestii puturoase basne 139 ; In

zice...

sd o fi luat din istoricul

cel unguresc ibid.; toald p o c it aniia acesta altd ceva nu cuprinde

458.Comp. IER 219.
Pocyalk s. F. Vz. Pohfalk
Podan, s. m. supus: 325.
Poetic, s. m. poet: 72, 117, 128, etc.
Poffalk s. F. Vz. PolifalA.

Poftori (a). v. tr a repeta : 70, 117,

oprindu-sd ibid.; niste tinoasd p i-

153, etc.--Comp. IER, 42, 74 etc.

Pogrebanie, s. f. InmormIntare, ingropare: 247, 258, etc.
Poharni (a), v, tr. a rAsturna, a dobori,
a dhama: 410, 425, 433.
A. sit,

pist elni f a basnii bulg dresti 147.

Pizmaluitoriu, s. m. pizmuitor: pre-

pohdrnaa 407.Comp. 1ER. 47,

pistlni f d fi in bdlli stdtdtoare

s telni d i glodoase tini ibid.;

unii.... fdrd socotiald pizm luito ri la meidanul luptii ii strigei

24=intempestivos osores ad arenam...
provocant 46.

Plea 0 Plan, s. n. pradk: 148, 292,

v. refl. a se surpa, a se strica: lucrurile tot din reiu mai in rda sd

82, 101, 152, 161, 199, 230, etc.

Polarnit, adj. surpat, ped.p6dit: p ohdrnit ndrocul lui .Decheval 83.

Comp. IER. 170.

Pohfali i Perak Pocrabi, s. triumf:

7, 105, 137, 187, 334, 376, etc.

369, 405, 415 i pass.

Plini (a), v. tr. a Implini, a Indeplini,

Pohfaili (a s), v. refl. a se lAuda, a

a Avir0: pass.Asa., v. refl. a se

triumfa: prin ctle in patru parri

a lumii deschise a Romi(i) porfi

In(de)plini, a se s5v1r0: 206 0 pass.

P1oadi, s. f. fertilitate, productivitate:

sdintrepohfdlinda-sd 10.

www.dacoromanica.ro

884

GLOSARIII

i Puholu, s. n. (pl.
hoae)
torent, siroItt: 6, 14, 202.Com. IER.

Precumns, adv. precum: precumus

113, 116, 307.

Poiade, s. f. nvlire, incursiune, invaziune: aratd-sei p o i ad varva-

Predosloyie i Pridoslovie, s. f. precuvintare: pass.

Preglur, prep. In jurul, imprejurul: cu

rilor dintdi 273; a triia p oi a d e

niste groznici: serpi i bdlauri p r e-

s' au fdcut...mai grozavd 275 (comp.

Inca pg. 223, 274, 446, 475, ere.).
Pojar, s. n. incendiu, foe: 278, 290, etc.

gIurgrumazIi p r egiur mijloc

Po holu

Pole, s. n. (pl. polcuri) legiune :

79,

130, 464, etc.

Pominoc, s. n. prinos: ca pom in o-

cul pdmdntului lor in tort annii

s'au oblila cdscata poarta
guit 23=ut primitia terrae, singulis
annis, ad hiantern illius portam....
obligantur 45.Comp. IER. 133.
Popr, s. f. (pl. poprele), proptea, ra-

zAm: nici popr le sd se razime

au 221. Comp. IER. 127, 300.
Poroncit, s. f. porunc: pass.
Poronci (a), v. tr. a porunci : pass.
Potopi (a sit), v. refl. a se pr5,p5Ali, a
pieri: 278.
Potopire, s. f. prapg,denie, peire: 427.

iaste fire basnii" 145.

incinsd 360; p r eg iur limba Pecinighilor sd sd invdldtucscd 366.

Premare, adj. primar: carile iera var
pr e in a r e inp dratului 408.Comp.
IER. 266.
Prepus, s. n. bandia16, IndoIa16: 77,

144 si pass. Comp. IER. 93, etc.

Peestiyi (a si), v. refl. a muri: s' au

p r estdv it in tuna lui Innie 357;
Pretanddlui (a) i Pretendelui (a), v.
tr. a pretinde: 300, 387.
Pretendui (a), v. tr. a pretinde: 25.
Prevoroayal, s. f. precuvintare: in pre-

dosloviia (sau precum noi zicem

in pr evoro av a) hronicului" lul
Ureche 136.
Preyoroyire, s. f. precuvintare: 109, 215.

Prezentui (a), v. tr. a Infatisa, a pune

Potricali (a), V. tr. a ghuri : stdlpul

accl de marmure, din vary peinei

Inainte: mai' de aproape le p r ezentida (le pun6 innainte) 360.

142; cdt i marmurile acle p o-

Pricini (a), v. tr. a pricinui, a cauza:

in temelie, sd-1 fie potricdlit

tricdliia 457.A

, v. refl. a
se gaud: 458.
Potricalit, adj. Omit, stiapuns : 413.

Comp. IER. 140, 198.

Poyijie, s f. mobilk unealta: ca cum

de p o v ij ii a afldrii sdracd ar pro-

bozi-o 6; alte a casii po vij ii157;

cu toatd povij ie caselor 294.
Pragntatie, s. f. lucrare: noi firi-am ld-

sat pr ag m ati a (lucrar) aasta

178.

Comp. IER. 47.

15, 196, etc.

Pricinitorlu, s. m. pricinuitor: 3.
Pridoslovie, s. f. Vz. Predosloyie.
Prilaten, adj. si s. m. prieten: pass.
Prilatesug, s n. prietesug: pass.
Printipal, adj. principal: 75) explicat
In nota marginal& prin mai de frunte).

Prirod, s. n. nearn (oare0-cum: str-

neam): nici rodul prir odul lor

din Grecii Troaddni sd ii sdtragd
100.

Pray, s. n. praf: pass.

Prici (a), v. tr. a privi : 361,. etc.

Pristay, s. m. pristav: 254, 278.

Prisayire, s. f. moarte : pdnd la p r i st dv i r lul Constantin Marele 245.

www.dacoromanica.ro

885

GLOSAR1U

Proaspat, adj. recent, no& : 123, 124,

132 si pass.
Probalui (a sa), v. refl. a se incerca,
a se proba: 184.
Probozala, s. f. mustrare, ocaea: a L eqi o r acestora cuvinte $1. p r ob o-

sale 125.Comp. IER. 34.

Punt, s. n. (pl. punturi) punct, conditiune: conditii gi p unturi foarte cu ocard... pund 411.
Pusatura, s. f. pozitiune, situatie: de
pe pus cit ur a locului de iznoavd
li-au numit 69.
Paths, adj. puturos, imputit: 139.

Probozi, (a), v. tr a mustra, a dojeni,

a marl, a insulta: 6, 124, 171, etc.
Probozire, s. f. mustrare, dojan, insulta; nici alt-feliii de prob ozir e

Putreginne, s. f. putrezire: 86, 169, 260,

Putinel, adj. putintel, 88, 95, 101, 141.
279, 389, 408 si pass.

cleveta altora pdziti 478.

Procopsi (a), V. tr. a profita, a folosi:

R.

sd le dam 144; de proboziregi

283.

Prodosie, s. f. vinzare, trdare : cu a

lor pr o do sie qi viclem sd sd

fiid fdcut cale nepriiatinilor (in

nota marginara explicat prin vinzare) 94.

Proliaz, s. n. lant? : pre un ogar in

pro ha z gata fiind 21.
Pronie, s. f. Provident& : ace de sus
Pr o ni e 21.
Prooratec, adj. prorocitor, ghicitor: a-

s afld un sahastru pr o or ate; adecd carile cuno0U incob

crurile viitre 409.

Propozit, s. n. intentiune: cdci p r op o z itul (pussem in minte) nostru iera 461.
Propozitie, s. 1. propozitie (in logia):
130.

Prosac, s. m. Prusian: 415.

Prostac, adj. simplu, naiv : 138 455.
Prostime, s. f. simplicitate, naivitate,
nerozie; poporul de jos: 139, 144, etc

Protie, s. f. Intiietate: cu totii acstd

pro tie (adecd locul cel mai de

cinste) lor au dat 88.
Provintie, s. f. provincie : pass.
Publica, s. 1. republie : 282.
Puholn, s. n. Vz. Pobolu.

Racosi (a sa), v. refl. a se fascula, a

se rasvrati : Rowing, zice, s' au r ei-

o ?it asupra lui Isachie 133 ;

Parthii gonise pre inpdratul... fi

iard$ sa rdcoqise 195. Vz. Rocoi (a sa).
'Wince (a-0), v. refl. a semilna : die*/

$i la fatd foarte g'au fost rdduceind cu ddnsul 98.

Comp.

IER. 207.

Rilsad, s. n. plantatiune: 14
Rasipi (a) i Rzsipi (a), v. tr. a risipi,
a d&rama: 370, 431 i pass.
Raspublica, s. f. republic& : 377, 430, etc..
Rastoarce (a), v. tr. a smulge: din

mdnule lor rdstorcdndu-le 8.

Raschira (a sa), v. refl. a se Impras-

tia: 6.
Ratui (a), v. tr. a apra : ca cu arme

sd rdtulasca orthodocsia 312.

Ratuire, s. f. aparare : armele a drp-

tii ratuiri apucdnd 24=arreptis

justae defensionis armis 46.
RatunzRa, s. f. ratunjime: 86.
Razlatire, s. f. imprastiere : 86.
Razleti (a sa), v. refl. a se imprastia: 58.
RAzletit, adj, imprastiat : 101
Razuaste (a), v. tr. a renaste, a face
sa, renascrt, a reinvia : 100.

www.dacoromanica.ro

886

GLOSARIU

Razsri (a), V. intr. a rashri : pass.

Rizsarit, s. n rasiirit : pass.
Rizsbi (a), v. tr. a rasbi: 13'7, etc
Riizsboin, s. n. rftzboIu: pass.
Razscumpara (a), v. tr. a rascumpAra:
102, 210, etc.

Razsipa, s. f. risipa, risipire, nimicire:

13, 105, etc.

Ilitzsipi (a). v. tr. Vz. Itasipi (a).

Ilitzsturna (a), v. tr. a Asturna. 349.
Razsuflu, s. n. rasuflare: a o bate auin-

ceput fdrei r eizsuf lu 94; Varvarii

51, 481, etc. -- A sa, v. refl. a se

socoti, a se calcula: 78, etc.
Samaluire, s. f socotealA, calculare :
261, 447, 479, etc.
Samaluitoriu, s. m. socotitor, calculator: 51. 324, 396, etc.
Millen-tie i Sementie, s f. neam, se-

mintie: pass.
Sariltura, s. f. spirit (fig.): de unde

fie$te-care cdt de putind sdrdtur d avdnd la criers 244.

Savarsi (a sa), v. refl. a muri: acolo

macar cum reizsu flu nu da 406.

s' au say drqit in luna lui Av-

Recomendui (a), V. tr. a recomanda: 203.

gust 10 zile 195.

Savirsit, s. n. sfirO.t: 119, etc.
Sazdanie, s. f. creatiune: ace$tiilumi

Recomendalui (a), v. tr. a recomanda:

420.

Referindar, s. m. referendar: 115.

Rezidentie, s. f. resediata, scaun: 285.
Rocosean, adj. si s. m. rebel, razved-

tit (or): carii sd fdcusei rocoyni

asupra inpeirdfiii 228
Rocosi (a 0), v. refl. a se rescula, a
se revolta: Gotthi ce suppue de
Theodosie.... dupd moart lith sd
roco$isd 273; Gotthii din Misia

roco$indu-sd 489; Vz. Inmost

(a sa).
Roiu,

s. n. (pl. ra), roih: ca roii

s'au pornit 58.

gi a toatd seizdanie luerdloriul

Dumndzdu 252.
Scandal, s. n lovire, lovitura., cIocnire:
sc and al u 1 pi6forului departe sd
o svirliascd 298. Comp. IER. 110,
114.

Comp.
Scandalal, s. f. scandal: 96.
IER. 146, 147, 166, 183, etc.
Scarandavi (a sit), v. refl. a se scirbi:

de numele creeinilor foarte scar d'nd dv in du-s d 202: s a sd

sc(d)rdnddvascd, de minciuna
bdsnuitoriului 448.

Rugamente, s. f. rugaminte: 140, 142,

Comp. IER.

111, 189, DIV, 126.

Scaus, s. n. satinet: 211. -- Comp.

211, etc.

Rumpturii, s. f. fragment : a SchythiS

inghetate rumpturi 11=gelidae

Schythiae fragmenta 34.

S.

IER. 47, 177,

Schimosi (a), v. tr. a deforma, a schimonosi: 19, 147, 452, etc

A sa,
v. refl, a se deforma, a se schimonosi: 124, etc.Comp. IER 36, 262.
Schimositura, s. f. deformare, schimonosire: 148, 169.

Sacretarin, si Secretarin. s. m. sacratar: 115

Saliastrn, s. m. sihastru, pustnic: 409.
Salasluire, s. f. sedere, lacuire: 181.
Samalui (a), v. tr. a socoti, a calcula:

Comp. IER. 267.

Schiptru, s n. sceptru: pass

Schizmi (a sit), v. refl. a se Imbritca:

schizmitu-s' au, ca cum chipul

$i fire.. $-ar fi lepddat, insd alta
de scorpie au inbrdcat 22; frumos

www.dacoromanica.ro

887

GLOSARIU

s' au s c hizmit i s' au ghizdei-

Slabacinne, S. f. slabicIune: 201, etc.

vit 102. (Comp. IER. 21: schismir).

Slim, s. n. adunare: unde era sei sei

facd slim de ob$te 287.

Sclip, s. n* bolta: din pior in pi6or

boltd, sau cum mai prost zicem

scl ip radical 189. Comp. IER.
127; DIV. 93.

Scui a (a A), v. refl. a se scurge : ea

neisipul in 6asornicul cel de stecid, unul dupd altul sour ein d u-

Slobozie, s. f. colonie: 66, 105, 157, 464,

etc ; libertate: 107.

Smomi (a), V. tr. a ademeni, a momi:
401.

Sotie, s F. tovars: 18, etc.

Spilmanta (a), v. tr. a spaIminta: 406,
etc.

s ei 449.

Secretariu, s. m. Vz. Sacretarin.

Sementie, s. f. Vz. Samentie.
Sentenlie, s. f. parere, opinie: 62, 180,
etc.

Seraschrin, s. m. general 449.

Sparge (a), v. tr. a birui; 294, 355, 415

si pass.

Sparia (a), v. tr. a speria:298, etc.

Spentica (a), v. tr. a spinteca: 287.
Stblit s. F. ramura; fig. premiu, recom-

Sfedenic, s. in. sfetnic: cu sfatul de

ob?tie, innainte-i pre s fe d en icul
sda... cu oaste trimitind 386.

pensh.: nu numai s t a b 1 a biruin)ia.. nedejduim 9; s t ei b la bi-

Shimk s. f. rask haina, calugareasca:

fi ludnd s him a ceilugdriascei 343;
pre care desbreiednd-o din shim a

Stalp, S. m. coloank columna, monument: 105, 118, 129, etc.

edlugeirescei 410.

ruinfii set' apuce 172. Comp. IER 97.

Starnuta (a), v. tr. a stranuta: 289.

Comp. IER. 189.

Sigeth si Sigiath, s. F. sageatil: pass.

Sii (a sa), v. refl. a se sfii: 6, 100, 116
si pass.
Siialh, s. f. sfiial: pass.
Siltk s. F. cursk lat: 111, 326, 426.

Stand (a sil), v. refl. a se baza, a se

Comp. IER. 177, 203, 204.

Simel, s. F. ascutis, vIrf: simceoa

Stavi (a sit), v. refl. a se stabili, a se

condeiului set' intoarcem 114.

Comp. TER. 41, 63, 79, 146, etc.;
DIV. 77.

Simcelos, adj. talos, ascutit : de limba

sim e el o as d peizindu-1 i ocrotindu-1 3. Comp. IER. 197.
Simgarai, s. m. Sf. Gheorghe: in zua
de Simkorzi 415.
Sin, s. n. sin : pass.
Singe, s. n. singe : pass.
Sint, sintem, vb sint, sIntem: pass.
SirCp i Siriap, adj salbatic, neimblinzit: 14, 226, 343, etc.
Sirepie, s. f. salbatecie: 20.

Intemeia: pre carile toatei

Levan-

gheliii: obiceinicei sa st drue qte

206; mincluna nu poate s s d

stdrulased in basnele sale 449.
aseza: 224, 304, 471.
Stepena, s. F. treapta, rang: 25, 102,

190, etc.Comp. IER. 29, etc.

Stidire, s. f. sfialk rusine: 6, 7, 101,
etc.Comp. IER. 32, 210, 290.

Stihie, s. f. element: in putdrile sti-

hiilor weizindul 89.

Comp.

IER. 27, 34.

Strilmpt, adj strlmt: pass.

Strampta (a), v. tr. a stemta: pass.

Stramptoare, s. F. strlmtoare : pass.

Strica (a), v. tr, a bIntui, a face stricachini, a calca: addsd fdrdle Romanilor despre Dundre s tric a 78.
Stropsi (a), v. tr. a calca In pidoare,

www.dacoromanica.ro

888

GLOSARIII

a strivi, a navali 146, 154, 337, 349,

350, etc.

Stropsit, adj. strivit, nimicit : 332.

Stropsitnra, s. f. n.v1ire, nimicire
223, 270.

Comp. IER. 188.

Struncina (a sa), v. r. [derivat prin

suf.-inare de la a struci a stoarce,
a strivi" =lat.* EX-TRUC[RE] a se

sdruncina: tare au inceput a s ci

struncina $i...aseiscutura 334.

s. n. drum: de acolo liahul

oftilor lui prin tara le$ascd 285 ;

611a11,

sd cunoa$te $1i a hul carile au

lost tiind Varvarii lui Atila 285.
Sparcui (a), v. tr. a Imprastia, a risipi:

452.Comp. IER 326.

.5parcnit, adj. Imprastiat, risipit: 83.

t;tinpit, s. n. scuipat: prin stiupit

$i tind le cle$chide luminile: 197-198.

Strancinitat, adj. sdruncinat: acmu fd-

rimate $i str u n ciu na t e lucru-

T.

rile inpiirdtiii 433.- -Comp. IER. 36.

Snpfeca (a), v. tr a inchina: cu umilit suflet si cu infreintei inimd ple-

cdnclu-1 gi suplecdndu-l3
Sopstare, s. f. substanta: care nici fi-

ino, nici sup star e poate aye

453.Domp. DIV. 186 substare;

93 : substdrile.

Talfa, s. f. ceatii : au trecut cu tai-

fa o a la dupd ciialalti la Italia

266.

TalanItit, s. f. female desfrinata: ca t-

lania dezmeitatd pre ulild a sd

purta 366.

Surgnn, s in. exilat: I-au fdcut sur-

Mid (a), v. tr a explica, a traduce:

g un 121; $i pe toti Episcopii ce-i

pass.
Talcuire, s. f. explicare, traducere: pass.

fdcuse Constantie sur guni 251.

Sylleva, s. f. sila1,6: 178
Sympatriot, s. in. compatriot: omeni-

tilorsiiubitilor sympatrioti52.
S.
Sarni (a), sail Serui (a), Sgrni (a),
V. tr. a desemna, a descrie; 116, 117,
159, 202, 285, 299, 300, etc.

Sicui (a sa), v. refl. a se orindui, a se

pregilti : inpartind oaste pe la hat-

TMliusag, s. n. (pl. td1hu$aguri) talhrie: '78, 138, 323, etc.

Tamp, adj. tocit, stirbit: 115, 222, etc.
Tampina (a), v. tr. a Intimpina: pass.
Tfunplare, s. f. Intimplare: pass.
Tand... thud, adv. clnd .. end, aci... aci:

Grecii ca un om cdnd trage de

moarte, land le$indnd, tdnd iard$ mai rdksufldnd 422.

Vorba tdnd nu-I nicl de cum ,.o

eroare tipograficil" cum presupunea
Sion, care intilnia aceast forma pen-

mani $i $icuindu-sd, au luat

tru Intila oath In DIV. p. 155: iard

drept pe ace cale. 405. Comp. IER.

sotia soarelui, care land plind,

tand de$artd".

7 : Alaiu: petrecanie, tocmala de

oaste, icuir e, 72: eu tobe $i cu

surle alaiurile icuin d; 186 : de

reizboiu $d $ieula
Sirag, sir, rind: 95.
Simi (a), v. tr Vz. .firui (a).

Forma aceasta e deasa la Cantemir

si la alti scriitorI moldoveni din secolul al XVII-lea. Asa buna-oara:
IER. p. 30 ; ceu sufletele numai

tand biruia, tand se biruia; p.

www.dacoromanica.ro

889

GLOSARIU

228: tdnd pe sine norocit, teind

ciasul inpreundra fericit $i de

buni chezi numiia; p. 334: tan d

Temeliitorlu, s. m. Intemeietor : 192.

Tepsie, s. f. tipsie: 345.

dele beitdndu-i; fol. 180 a: tdn du

Timpina (a), v. tr. a Intimpina; pass.

Vz. Timpina (a).
Titul, a. n. (pl. tituluri) titlu; 50, 287,
468, etc.Comp. IER, 40.
Tituli (a), V. tr. a Intitula: 131.
Titulire, s. f. Intitulare: pass.
Toapsic, s. n. otravrt: coada cu venin

mdntuindii de imfldturd, tin du

$i to ap s dc intrarmdnduli 22.

gonindti dracil, comp. i fol. 183 a.

Varlaam, Cazania, Dumeneca a treia
srtptrtmana, in post: cdci cruce iaste

Sit fie oare o moOenire direct& din

la nemica, tdnd la a fi a lucrului sd intore.

Dosofteiu, Viata i petrcer svinti-

lor, Ia1 1682, fol. 41 b ; trdgdndic

t and

cu dinii, t an d cu co-

acia, cdnduli pune mdna tan d

intruin umdr, land intr' alt, land
in frunte, tdnd in plept.
Care A, fie origina lui land ? In
dialectul sard din Logudoro exist&
adverbul tando tradus de Spano Wizionarlo Sardo-italiano, p. 393) prin
allora, in allora", iar In locutiunea

dai t and o in tando" are In-

semnare de di tratto in tratto"

din and In and. Sardul tando
rominul land 41 a& drept origine

latinul vulgar *TANDO, un corelativ al lui QUANDO, prin aceiasi alternantrt QU:: T ca In QUOT:: TOT,
QUANTUS

TANTUS, QUALIS :

TALIS, etc. Iata Inc& unul din cuvintele latine vulgare pastrate numai In dialectul sard i limba roml-

neasert. Nu e oare o dovadrt mai

mult ca o mare parte din colonistii
adui de Traian In Dacia, vor fi fost
originarl din Sardinia ?
Tingulala, s. f. jale, lamentare: 297.
Tartar, s. n. (pl. tartaruri): adincime,
infern: 89, 253.

'Iran, adv. tarziu: pass.

Tas, s. n. ceaFrt, ulcior: lovindu-1 cu

t a s ul eel ce sd spald in cap

335.

lat. TOXICUM i In acest caz am

avea Inc& un exemplu de trecerea
lul X In ps ca In coapsd > COXA
sau e numai grec. tc4ntv pe care
Cantemir 1-a tranformat in toapsdc
dupa analogia lui coapsd? Inclinitm
mai mult spre aceastrt din urma ipotesti., de oare-ce, afar& de scrierile
buT Cantemir, nici inteun text vechlA
n'am mai Intilnit acest cuvint.-- Comp.
1ER. 114, 121, 205, 226.

Toffi, s. n. Incaerare: in mijlocul to-

iului s' au dat in part Hunilor 284; slabd bdtae fdednd, oricdnd sta cu dimii la t o iu, pufin ceva$ procopsiia 409.

Tomos, s. n. torn, volum: 26.

Toropi (a sii), v. refl. a se exalta: Coati

de minte s a tor op i la $i ca cum

ar fi din duh inflati, in gura

mare striga 401.
Toropire, s. f. exaltare:

_invdtat

in toropir lor sd zicd, precum

a va Dumndzdu 401.
Tract, s. n. tinut, Intindere : 67, 211,
220, 227, 277, 286.

Trantiturii, s. f. lupta, trIntrt: 8.

Trebnic, adj. trebuindos, necesar: 8.
Tril, adj. num. trei: pass.
Troahnfi, s. f. epidemie: ca cum ar
fi fosto tr o a hnd lipioasd intrat
intr Ansele 418: acmu $i tro a hnd

www.dacoromanica.ro

890

GLOSARICT

d e bo ald ii intrasd in. oameni

431.Comp. IER. 109.
Trnehina, s. f. trupina, tulpina: 328
(Vz. i Trupina. p. 79, 102).

Tupila (a si.), v. refl. a se ascunde:

scdpasd din Tarigrad i s'au to st

el a t ur I pline sint istoriile Elinilor 58.

Undezat, adj. fiert, clocotind : de a-

tocma cu apa undezatd infierbdntdndu-sd 141.

tupilat la Grefia 422.

V.

Turbitura, s. f. turbare: 25.

Tyrannie, s. f. tiranie: 51.

T.
Tasitura

Tasitura, s. f. tesatufa :

49, 52.
Tenehlu i Tenehlu, s. n. tinta, tel, termen: 49, 88, 181, 337, etc. Comp.

IER. 27, 30, 215, 335, DIV. 161, etc.

Teramonie, s. f. ceremonie: 179.

Terber, s. m. Gerber: 9.
Terulic i Tirulic, s. m. chirurg: nic
pdnzeituri an mai reimas la f eru-

li el 186; la apothecari si la firu-

lici ne mai rdmdind p cinzd-

Tilos, adj. plin de vaI: s'au ascuns in

nist locuri vloas i holmuroasd 425-426.
Tilhovnic, s. m. vrajitor, astrolog: cd-

ruia II zice cd iaste v d lhovnic

(ce sd ttilculaste din limba stoveniascd vrdjitorifi) 136 ; ce acesta

nu poate fi vdlhovnicului Simion basnd 442; acel Lasldu sd

fie fost v dlhov nic, care di pe

limba slovendscd sd infdlege vrdjitoriu, cdutdtoriu in stele 454.

Tfinos, adj, tare, puternic: 101.

turi 81.Comp. IER. 288.

Tine, s. m. pula (de animal) : o lu-

Yartop, s m. hirtop, groapa, pqterrt:

poaied au indreptat cdriia mu-

codri 297.Comp. IER 55, 308: voir-

rindu-i in cii 97.

These; s. m. dim. pull (de animal),

catel: de mid fincsori si, fricosi

in adinci vdrtopi i neinblati

topile; 73: vdrtoapt i; 159: vartoape; 241: vdrtopi.

ultra niundi orbitam 38. Comp. IER.

"Vary, s. n. virf: pass.Comp. IER. 40.

Yarvaresc, adj. barbar: 12, 209, etc.
Yarvarime, s. f. barbarime: 12.
Yenicste, adv. In veci: 3.
Teri, conj. orl, sag: pass.
Vers, s. n. (pl. versuri) vers: 59.
Yestitoria, s. m. nuntiu (papal) 115.

50, 152, 177, 186.

Tete*, s. f. vitejie: pass.

9=paridi...catuli 33. Comp. IER. 129.

Tinsorie, s. f. demnitate de censor, censorie 119.
Tirealam, s. n. orbita, crug, cercrtlam:

peste tire dlamul lumii 15 =

Tircumstantie, s. 1. circumstanta: 396

(explicat In parentez prin lucruri

inpregiur stdtdtoare).
Tirulie, s. m. Vz. Terulic.

U.
Undtura, s. f. revaxsare, invaziune

pentru a cdrora ndbu,sele si un-

Ytrela, s. f. pInza, (la corabil) : 5, 95.

Comp. IER. 156, 303.

icin, adj. vecin: pass.

Vicol, s. n. viscol: 297.
inci (a), v. tr, a birui: 24, 88, 239. etc.
Yinetic, s. m. venetic, strain: 365.

Yini (a), v. intr. a veni: pass.

Yinire, s. f. venire: pass.

www.dacoromanica.ro

891

GLOSARIII

Tintre, s. m. disenterie: 165, 292.

Thud (a), v. tr. a invinui, a Invinovrgi: 76.

Zminti (a sl), v. refl. a se ineurca, a

se amesteca: 102.Comp. IER. 163,
219, 225.

Tiseros, adj. visAtor, inchipuit: din

Ziimintiturk s. f. Ineurefiturk ames-

v is eroasa$ipareiroasci talcuir

tecAtur: 11.
Zarvk s. f.neintelegere, ceartk gileeavrt:
91, 92, 233. Comp. IER. 33.

lu Maienburg 264.
Titeran, s. m. veteran: 83.
Tivor, s. n. vifor, vijelie: 25, 297, 360.
Comp. IER. 25, 237; DIV. 121.
Tivordt, adj. viforit, furtunos: 447.
Tlasfemie, s. f. blestem: 253.
Tolnic, adj. liber, neatirnat: 417.
Tolnicie, s. f. libertate, neatirnare :
380, 401, 402.

Tonic, s. m. tinar, voInie: 99.

Vonicel, s. m. dim. tinar, voinic : 232.
Voroavi, s. f. vorbk cuvintare: 5, 109,
159, 303, 361, 395, 399, 441 0 pass.
Torovii (a), v. tr. a vorbi: 157.
Torovi (a), v. tr. a vorbi: 82, 330, 362
0 pass.
Trfidnic, adj. vrednie: 348.
Trmennic, adj. vremelnic, lumesc: in-

paratiia dastei vr mennica cu

cg ve6nica s'au mutat 246.

z.
ZuialL s. f. zecIuialk dijmk dare, tribut : 107.

Zahara, s. f. proviziuni: 220, 256, 390,

430, etc.
Ziimentit. adj. Incurcat, amestecat: 59.
Zamintela, s. f. Ineurcturk amestee6.tura: 76.

Zaticni (a), v. tr. a Impledeca: 396.

A sa v. refl. a se impIedeca: 188.
nticnire, s. f. pIedick obstacol: 462.
Zavistie, s. f. invidie, piznatt: 100, 140,
366, etc.

Zavistnic, adj. 0 s. m. invidios,

mas, pizmiitaret: 102. Comp. IER.
267.

Zavistui (a), v. tr. a pizmui, a Invidia:

88, 196, 433, 480, etc.

Zavistuitoriu, adj. 0 s. m.=Zavistnic:

138.

Zbate (a), v. tr. a desbate, a diseuta:

397.

Zbuclumfiturd, s.

f.

colindare, vintu-

rare : prin frile streine zbuciumaturi 196.

Zdrumica (a sd), v. refl. a se fr&ma
170.
Comp. IER. 189, 195, 232.
Zidiu, s. n. zid : 14, etc.
Zmick s. f. ramurri. nuIa: 102. Comp.
IER. 274
Zmult, adj. i part. tree. de la a zmul-

ge: de unde l'au zmult 47; cu

(IER. 241, 253),
Zuft, s. f. zi: pass.

Zugruma (a), v. tr. a sugruma: pass.

www.dacoromanica.ro

ERRATA
La pag.

randul

59
71

11
3

303

438

26

566
593
730
760
758
758
758
758

37
28
27
20

7'70

/72
777
807
832
840

13
7
12

19
10
40
27

coldna

sit se cit6scit

tn Ioc de

ce

SO

uimindu-s5,
a se adaoge ca notrt mIrginalri scris5, cu milna
lul Cantemir
sd se adaoge inainte de

2
1

volgra"
Alimimilnscil
Cr Iie

Diocletia

unindu-s1
Non usu, sed abusu

apa
Aliosmilnscri
Crtiiei
Diocletian

Grigoral

Ma lla

Malta

Gretia

2
2

corumpt
Triaditia

Gretin
corupt

162

161

pracincii
Boman
stripaneste
Unnde
Yaryarese

provincil
Roman
stpaneso
Unde

21
37

1
1

www.dacoromanica.ro

Grigoras

Triadit.l.

se sterge

A ( 03"ene

II

i i Wit'

ornniton-r4.1.1704-%:41. ecaker:in S,

(5tytkcantgewlyein,9e ese`te-, Geo tt *3:nano Jryotrk &eller

limaaetinoik non. raft. a$a 22e. 4441-a,: eAAS 4cmf4-4:10 cr -

frditt7). tenors'o ndant sulattipue tilh74f0444 044444., altrefir:

CIntuttl.:114', C;;:fiAnt

ram, inytiatvetattst. Au a

.f60flM441 (?6,1inkt4 11t-nert. -sews etc r7

ft- attietft ,C. datum. attliem_ 7140.-Do
cttiuS eV encave;
iittit el" uts ixfooies jutet, an Crrijuvitea 1,:oreJ 71-a7W_
memo,

"

eiint ?ASA ,( )17railik. jig_ nortnuitiacitra- Vi-rruCtlicetvt,

ij aritte, jitin c.rtuelnper

Us& Sce

cAttint dancrunt. puda4i -

47. netn-ehhf ifeonelmielisite IRA"

14n1terYtt-C464111 - (0171114:11-.

enint gee ts7t catitta Catu:tgittet-artitreo futmjkat erc7 hej a Cri-elezi sueirafan Stec deLse idext, nem,
est; vt recr; vii.ne et:tit/-774- enint. fdtvil i;Litint 47nit, int4 -

!el' sHiorle,
,ru
.

e it, co ftcafcctwsvt--) eieta, et- eit,71,irtitsru-

n4.,9rind
it jnyirrk,
itaern, 1/4Cikez4f
,,,
ie.* caviv., eck coivuxike
Lresitt.., iittAnt:x&r kfuzrt.

L.-0T z,

recilwat), 4.1-e.
trip...1J tWrge4%-telfuS
P.-1 eceertehle, . (11-4 A`es IL fouzsus e e..c)raxo dri. dim

ex cam!

ne. ScMtawasi.S , C4

J45441

',_

Iv tj iffirdia orI.nt Vt.

Wiithe--

,1

eff e f linati AirisTrioniouti Zafutt) 4#e 1316Q1-, e-ritilitnarefired-

lents-.1
FAC-SIMILE

AUTOGRAFUL PRINCIPELUI DIMITRIE CANTEMIR

(Pia 20 din mscr. Chronicului vechimet a Romano-Moldoviahilor

www.dacoromanica.ro

,
c......) Akik ,,...1 1 ,vvri-i--.1 -rr,-, r N-0 k--4 fik - 1
" ., ........r.-%
el ,
C
.

il

.9 14.4.4si -tic...a-IL.,

.0_4.

.,-nr,

..
44.44,

/41

P
rill,* :,1-6 ..,
'
-b(AN.
M
7,-- lat.
-/- 01

dm fa I

..

ra 9

n I/ a yam .4

..4.

II 1

f ri- l .Fil0.4.6,
I

4/

C4.

:AY_

(...7,
,,,,,
.,
I le

...?
0 y Id 1.4.4

1.A.

.1
04

4.4,1/

_15 c

17:-. 1

S' a r I " 7r- IL. 4

A.7:14.,

%.1....c. li i nA ...Px-e,

fs :f

Pe g...--1..1.

....

yr

e7.%

11

a 41. I -,,

5ft

t% en 1 rra up r 0

,r4, 6

"13 41 '
N

1 r7Z.r.,.7,z- ....v6,, #... Ni4 ty-.5 ..:, to ;

...,

loss.:

Mr,. me, ,,yv ws " ,...-1 11,5, M Y 9 a

i r.
..4
de- 1 cy q ,,, ,4/..) rn t &-t^' to.., le 14. h4 -7 ,

u /aa re /4 e Ay

41,./4- 4.

0,

.r

3 rc't

6. NI 5 G.4.. It, c.... ..4

ig e'L A ")

....,

IN

1,4 i iv'.

74 ...,T) i-ir,
i 0 4 ....i

.91/ )

I'

a Li Sr& .

e-;1/4
t
otal".. ..... AA 1.1-1. a et..., Ai%
4.4-01 *r.4.4

it:...."

si..

....X.
if .....:1

.IA

4.4 i kft 4 ria

ril. 4,, M.`

C
Ad < I Tits, il f

-w

Cy 14 c

en72,

n I, re i

;/ la' fit r i .1: Z1

CLL

-rt.. AXA 0 4

tn.

ty S. N 7 it&A A--R

.
.
1
" AA.< Nw :be.) Hit
hi 7 1 '''s. CLA. i ,.../1 4. 7.4 11-*cd,ac, 14v
:ilig. Mt ) 19 lir".
I
i
Cdso
0
VI
A*
4 I
--A
rit
.41 V
Ttl INA % Vtiv% , it 14' I L.V A btri ...04 -m...../7 , 4-4 4.f, 5 .e,Ae, In rm. coy MID ^- 11 " Pi t
I
(
,
Jt
...4
c
9.17,
A
AA-P.n.& in..4.....cA 5 a-7 I 4. ,
l '" f
di 1 ( AC-4 A 44
,
7,,
i
.4-m
I
14r
III'
ke
i
k
l
1
j
.
....
A dairr. ti . f '4 .11 1 el-1 AAA
7 f
4 11 IA
1% r r I - 1 I 111

Oa"..,

X., ,

4..,

...--e

rr-ii. . . .

ni r

<z

A J'

.4.7,4

"k"

A 4.'.1

" i teOrt rt rya)/ r

..I,

IT1L.

.----.,

.0 v.

4410

*6-;

14

4.4..

2A A . 4'1.4 7 1;IL %

I i c-r...7 44..

16t r f.,

eta-a

Try.A.

iiI.

ril

,.

1.

.7-71

1g

L9 )44

....1 4.4' P4 I

I
0
,...4 4 ss ,

14 4 'Tr os, 1
11.1 ')

it a .4,5
OH.

(F6re deosebitii aflatii in mscr Chronicujui vechimei a Romano-Moldovlahilor).

www.dacoromanica.ro

III
A. 4. Pr el

$P1,47 itqa.17rIf

FAG SIMILE II
AUTOGRAFUL PRINCIPELU1 DIMITRIE CANTEMIR

AtAt41,

A Mg

c
Ie. ti el. A-ezir

l'tto