UNIVERSITATEA BABES-BOLYAICLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE DREPT

REFERAT

Tema:
Conceptul de societate a bunastarii de tip japonez
Titular disciplina:prof.univ.dr.Mihut Liliana
Student:
Deac.Daniela Sanda an I ID

Cele mai importante valori si atitudini pe care poporul japonez le-a primit prin
shintoism sunt:respectul vietii,aprecierea frumusetii si puterii naturii ,iubirea puritatii si a
curateniei,preferinta pentru simplitate .
Toate religiile incorporate in Japonia au suferit un proces de armonizare .
Amestecul de shintoism ,confucianism ,taoism si budhism a produs una dintre societatile
cele mai omogene si a creat o ideologie paternalista care de altfel a pus baza dezvoltarii
industriale ,organizarea economiei si managementului japonez.
Budhismul amestecat cu shintoismul a pus bazele religioase ale societatii japoneze iar
confucianismul a pus bazele eticii,baza culturii japoneze.
Atat pentru Platon cat si pentru Confucius ,arta de a guverna este singurul mijloc
de a asigura pacea si fericirea unui grup cat mai mare de oameni.
Confucius spuneacela care este cu adevarat bun,nu este niciodata nefericit1
In filozofia confuciana nobletea si distinctia nu sunt innascute ci aceste calitati se
dobandesc numai si numai prin educatie .
Bunatatea,intelepciunea si curajul sunt atributiile specifice nobletei .Scopul primordial al
unei societati este sa traiesti in armonie iar acest lucru este posibil numai prin supunere.
Pentru a putea duce la indeplinire acest obiectiv individual trebuie sa se indeplineasca doua
cerinte:autodezvoltarea sa ca om educat si conformismul cu ordinea care guverneaza
relatiile lui cu ceilalti oameni .
Contributia confuncianismului la bushido,Codul etic al samurailor s-a concretizat prin
acceptarea increderii ce trebuie sa existe intre subordonat si superior ,in toate relatiile chiar
si in cele familiale.
Substanta psihologiei japoneze consta in evolutia politicii in sentimentul de a depinde de
afectiunea sau protectia altuia.In societatea japoneza acest sentiment este vital pentru
echilibrul psihic si emotional al individului.
Pentru japonezi nu conteaza cine este un anume individ ci mai degraba carui grup ii
apartine acesta.
Acest lucru este o particularitate culturala cunoscuta sub denumirea de IE.
Unitatea de baza a relatiilor interpersonale intre doi indivizi apartinand societatii
japoneze in sistemul ierarhic vertical este relatia oy abun -kobun.Asemenea relatii intre
persoane pot fi comparate cu cele existente in cadrul unei organizatii .
Conceptul relatiei yo abun-kobun are cateva caracteristici importante:
1.
Managerul superior se detaseaza prin varsta mai inaintata decat inferiorul lui
avand o vechime mai mare in firma respectiva .Pozitia ii ofera superiorului capacitatea si
competenta de a veni in sprijinul subordonatului.
2.
Superiorul fiind ocrotitorul si protectorul subordonatului aducandu-i beneficii
acestuia din urma.
3.
Nu exista un acord pentru formarea unor astfel de relatii .
4.
Subordonatul simte gratitudine fata de superior acesta din urma dorind sa
reprezinte un prieten mai in varsta ,cu o anume experienta pentru el.
In astfel de grupuri bazate pe relatii yo abun-kobun ,fiecare membru este prins intr-o relatie
bivalenta .Aceste relatii bivalente alcatuiesc sistemul de organizare in interiorul firmelor
japoneze ,un sistem static,in care nu exista posibilitatea ca un individ sa se strecoare pe
verticala printre ceilalti si sa se promoveze.Acest tip de relatii se dezvolta de asemenea
prin activitati sau actiuni a caror scop este de a realiza legatura intre generatii.
Autoritatea este absoluta si foarte respectata in companiile japoneze si asta datorita
obiceiurilor traditiilor si relatiilor yo abun -kobun.
Etica Orientala
Filozofia platoniana

Superiorul trebuie sa aiba un caracter bland si sa reprezinte tutorele care se

straduieste sa indeplineasca in cele mai bune conditii interesele subordonatiilor lui .
Trebuie sa ofere de asemenea subordonatiilor un sentiment de autoapreciere prin ascultarea
opiniilor acestora.
Nivelul inalt de industrializare situeaza Japonia in randul tarilor occidentale insa
politica sociala a acestei tari are multe particularitati ,neputand fi situata intre modelele
consacrate.
Punctul comun pe care Japonia il are cu SUA,ocupand un loc principal in economia
mondiala.Sistemele celor doua tari nu asigura insa o acoperire universalaci doar garantii
minime raportate la situatii de risc.
Atat Japonia cat si SUA au adoptat programe in diferite domenii ale politicii sociale
incomparabile cu cele existente in alte state ,Michael Albert a considerat ca modelul
umanpoate fi chiar subintitulat germano-japon,Japonia fiind asociata Germaniei prin
solidaritatea la nivel de grup si rolul important pe care il au intreprinderile in educarea si
formarea profesionala.
Japonia a fost o tara deschisa de-a lungul secolelor in ceea ce priveste asimilarea de
elemente din alte civilizatii dar ea se detaseaza totusi prin unicitate in ceea ce priveste
politica sociala dar un numai.In timp ce Occidentul are in prim plan individul si drepturile
lui ,Japonia trateaza individul ca parte a unui grup ,a unei comunitati.
Unicitatea Japoniei nu se detaseaza prin aspecte de ordin economic sau politic
atunci cand se doreste descifrarea de catre persoane exterioare acestui stat a
unicitatii,cultura este cea care fascineaza.
Mediul cultural japonez prezinta cateva particularitati relevante ,traditiile religioase si laice
impletite intr-o simbioza au dat nastere unor norme pentru relatiile interumane.La acestea
se pot adauga si impresionanta simbolistica a ritualului ceaiului,aranjamentul floral,operele
de arta traditionale si teatrul.
Contrar faptului ca japonezii unuse considera a fi un popor religios ,ceremonialurile ce
marcheaza anumite momente ale vietii isi au radacini in credinte stravechi.
Budhismul a fost preluat din India,confucianismul preluat din China si sintoismul avandusi originile in credintele animiste ale Japoniei antice.
Coexistenta acestor religii este favorizata de Constitutia japoneza, prevedere privind
libertatea credintei religioase fara ca insa niciuna din acestea sa beneficieze de privilegii
sau sa execute autoritate publica.(Constitutia Japoniei)
La toate aceste religii se adauga si crestinismul dar intr-o pondere mult mai mica.
Datorita libertatii de a alege religia care il reprezinta mai bine pe
individ,japonezii in practica pot participa la diferite ritualuri religioase si chiar in anumite
momente importante din viata ,pot opta pentru religia care ii atrage.Astfel se pot casatori
dupa ritualuri specifice sintoismului,care este considerat si religia locala,dar pot fi
inmormantati dupa ritual budhist,care sustine ideea vietii dupa moarte si chiar ideea
reincarnarii.(The Japan of Today)
In ciuda faptului ca nu se practica confucianismul ,el a influentat foarte mult
modul de a gandi al japonezilor fiind considerat un cod de principii si norme morale
prezent in relatiile sociale si de familie.Prin acest cod se acorda o importanta deosebita
cinstei si echitatii ,ascultarii,supunerii,respectul fata de ordine,caracteristici necesare
functionarii unei societati in armonie.
In societatea japoneza individul este educat in spiritul identitatii de grup al respectului fata
de autoritatea din cadrul grupului .In cadrul familiei femeia este subordonata barbatului si
tinerii celor in varsta.Relatiile de munca sunt considerate a fi de tip peternist ,bazate pe
respectul fata de superior si a diferentelor in functie de sex si de nivelul de instruire.

Atat in relatiile oficiale cat si in cele informale se detaseaza ca atitudine dominanta

solidaritatea.
Aparent societatea japoneza pare a fi una omogena ,ea fiind totusi una
diferentiata.Impozitul este puternic progresiv data fiind diferentierea ierarhica dar un
numai din punct de vedere material existand aceasta diferentiere.Cea mai mare diferentiere
sociala este pe baza de sex ,varsta si loc de munca.
Primul grup caruia ii apartine individul -familia,este influentata de modelul
traditional bazat pe autoritatea barbatului considerat capul familiei.
In ultimele decenii a scazut numarul familiilor extinse traditionale in care traiesc
trei generatii dar totusi ponderea acestora raportat la tarile puternic industrializate este net
superioara.
Rata scazuta a divorturilor scoate in evidenta importanta acordata unitatii familiei in
societatea japoneza.Atat compania cat si natiunea in ansamblul ei are ca prototip familia
bazata pe incredere si armonie.
O alta structura de grup si cu un rol important in transmiterea valorilor culturale
fundamentale este scoala.Tinerii sunt formati in spiritul disciplinei si responsabilitatii al
respectului fata de discipol dat in acelasi timp se stimuleaza competitia reusita in viata
depinzand de performantele obtinute de fiecare individ ,in fiecare ciclu de invatamant.
Un alt grup care marcheaza existenta individului este grupul din care face parte la locul de
munca.Sistemul practicat in Japonia este angajarea pe viata, corelat cu principiul
senioritatii(1).
Din pacate acest vis japonez este tot mai greu de indeplinit datorita cresterii somajului
Rolul firmei in societatea japoneza are anumite particularitati,in perioada
urmatoare celui de-al doilea razboi mondial statutul sau subordonat a fost abandonat in
mod oficial.In 1946 se recunoaste dreptul femeilor la vot ,in 1947 prin Constitutie se
recunoaste egalitatea cetatenilor in fata legii fara a se tine cont de sexul acestora ,iar prin
Codul Civil se stipula statutul egalitatii dintre femei si barbati in orice imprejurare.
Aceste schimbari se pare ca nu si-au avut amploarea dorita caci in urma unui sondaj
realizat in 1995,50% dintre cei chestionati considerau ca femeile nu au obtinut egalitatea
nici in plan social nici la locul de munca ( The Japan of Today ).
Fenomenul demografic a evoluat cu o rapiditate diferita fata de alte tari
industrializate dar in sens negativ inregistrand o imbatranire a populatiei.La aceasta
scadere demografica si imbatranire a populatiei au participat factori cum sunt :costul
ridicat al locuintelor,ponderea crescuta a femeilor in forta de munca, costul ridicat al
educatiei copiilor.Imbatranirea populatiei se datoreaza de altfel si cresterii sperantei de
viata care in 1995 era de 83 de ani la femei si 76 la barbati ,aflata la cel mai inalt nivel din
lume.Raportat la alte tari occidentale ponderea populatiei cu o varsta de peste 65 de ani
ajunsese la 14 % in timp ce in Suedia aceasta pondere era de 18% cu o tendinta clara de
crestere pana in 2020.Acest fenomen poate aduce mari prejudicii in ceea ce priveste
aparitia dificultatii in finantarea sistemului de pensii .De asemenea crearea de azile pentru
persoane in varsta,dezvolatarea unor facilitati pentru aceasta categorie de varsta sunt o
prioritate a politicii sociale japoneze.
Mediul economic japonez cunoaste si el o puternica dezvoltare care marcheaza
doua perioade:una desfasurata pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si in care
se inregistraza trecerea de la o societate agrara la una bazata pe industrie moderna si o a
doua perioada, dupa cel de-al doilea razboi mondial cand Japonia si-a transformat
dezavantajul distrugerii a 40% din industrie in avantaj,echipand fabricile cu cele mai
moderne masinarii.
Constitutia Japoniei
The Japan of Today

Incepand cu jumatatea anilor 50 si continuand pana in anii 60 economia japoneza a

cunoscut apogeul ,devenind una dintre cele mai performante la nivel international.
Primul declin al economiei japoneze s-a inregistrat insa in perioada postbelica
datorat crizei petrolului din 1973,deoarece Japonia depindea de resursele externe de petrol.
Inalta pregatire a muncitorilor japonezi caracteristicile managementului din cadrul
companiilor ,nivelul scazut de impozitare au dus la miracolul recuperarii postbelice a
Japoniei.
Si in cadrul sistemului public japonez se intalnesc elemente de unicitate ,Constitutia din
1947 a redus rolul imparatului facandu-l doar simbolic ,se garantau libertatile si drepturile
omului ,au fost investite institutii distincte cu exercitarea puterii legislative ,acelei
executive si a celei judecatoresti.
Primele preocupari in domeniul politicii sociale s-au conturat in Japonia la
sfarsitul secolului al XIX-lea .Cei saraci au beneficiat de ajutoare din partea celor bogati,a
templeror budiste ,si a unor grupuri crestine. In 1874 se adopta legea saracilorinspirata
dintr-o lege similara in Anglia in prima jumatate a secolului XIX si care stabilea anumite
conditii pentru acordarea asistentei sociale.
Inceputul secolului XX este marcat de patrunderea unor influente germane si anume
introducerea asigurarilor sociale ca mijloc al consolidarii statului.Actul semnificativ in
domeniul asigurarilor sociale a fost Legea asigurarii de sanatate din 1922 care a pus
bazele dezvoltarii unui sistem de organizare a ingrijirii medicale de tip european(german).
Infintarea Asociatiei medicale Japoneze din 1917 a avut rolul esential in adoptarea de
decizii pentru acest domeniu.Constitutia din 1947 garanta printre altele dreptul cetatenilor
la standarde minime de viata ,statul asumandu-si obligatia de a promova bunastarea
securitatii sociale si a sanatatii publice.
In anii 70 Japonia avea un sistem de securitate sociala care acoperea intreaga populatie .In
anii 80 se inregistreaza o incetinire a ritmului cresterii economice fapt care a dus la
adoptarea unor masuri prin care cheltuielile sociale erau in mare parte sustinute din
contributiile beneficiarilor.In anii 90 cheltuielile pentru securitatea sociala erau de 15% din
venitul national dar totusi semnificativ mai scazute daca ne raportam la Suedia cu 49%
,Germania 29%,SUA 18%.
Sistemul securitatii sociale
Chiar daca in anumite perioade statului i s-a revenit sarcina de finantare si administrare a
unor programe,rolul deosebit de important l-a jucat familia,comunitatea si compania in
asigurarea bunastarii si ajutorarea celor nevoiasi si aceasta ramane o caracteristica proprie
Japoniei.In cazul marilor companii japoneze se poate considera adecvata formula
consacrata in perioada postbelica in legatura cu statul european al bunastarii vegheaza
asupra individului din leagan pana in mormant(Gould)
Sistemul de pensii
Sistemul actual de pensii este structurat pe doua niveluri.
1.Programul national de pensii cu acoperire universala
2.Asigurarea pentru pensie a angajatilor pentru salariatii din sectorul public si privat.
In ambele sunt incluse cele trei beneficii:pensia de batranete,pensia de invaliditate si pensia
de urmas.
Varsta limita de pensionare este de 65 de ani si este aferenta programului national.
Finantarea fondului de pensii se face prin contributia egala a angajatilor si angajatorilor dar
si a statului .Datorita problemelor cu care s-ar putea confrunta sistemul de pensii japonez
cauzate de imbatranirea populatiei se incurajeaza expansiunea sistemelor private de pensii
furnizate de companii de asigurari (The Japan of Today).

Ingrijirea sanatatii si asigurarile medicale

Performanta pe care a obtinut-o Japonia in domeniul medical a fost cea mai scazuta
mortalitate infantila din lume dar si cresterea sperantei de viata.(Statistical Handbook of
Japan 1995)
Sistemul actual al asiguararilor de sanatate cuprinde:
Asigurarea nationala de sanatate de care beneficiaza toti cei ce un sunt cuprinsi in
asigurarea de sanatate la locul de munca .
Asigurarea de sanatate a angajatilor de care beneficiaza toti cei angajati.In cazul celor care
nu sunt cuprinsi in asigurarea de sanatate la locul de munca acestia platesc o taxa stabilita
in functie de cariera individuala iar statul suporta 50% din costurile ingrijirii medicale.
In cazul angajatilor atat acestia cat si angajatorul platesc contributii egale aproximativ
4,1% din salariul de baza. Cheltuielile pentru sanatate continua insa sa fie o problema in
Japonia datorita imbatranirii populatiei.
Alte beneficii de securitate sociala
In ceea ce priveste somajul acesta este finantat din contributia persoanei asigurate pe baza
castigului realizat si a angajatorului precum si a statului.
Alocatia de somaj reprezinta 60-80% din salariu si se acorda pe o perioada cuprinsa intre
90 si 300 de zile.
Alocatiile pentru copii introduse abia din 1971 doar pentru familii cu venituri mici este
considerata a fi o forma de asistenta sociala.Un rol important insa in cresterea si educarea
copiilor il au companiile car
e acorda o serie de facilitati.
Asistenta sociala
Un aspect specific asistentei sociale in Japonia este realizarea acesteia cu un numar mic de
lucratori sociali calificati precum si a unui numar de voluntari carora li s-a conferit un rol
deosebit de important.
Ca si in celelalte tari asistenta sociala se refera la ajutoare in bani sau la asigurarea unor
servicii si facilitati celor saraci.
Educatia
Educatia este in centru atentiei ,ea contribuind la perpetuarea culturii traditionale fapt
pentru care japonezii ii acorda o mare valoare.Sistemul educational actual cuprinde :
invatamantul prescolar,scoala elementara ,nivelul inferior al scolii secundare ,nivelul
superior al scolii secundare,invatamantul superior.
Invatamantul obligatoriu este de noua clase finantat de catre stat .
Spre deosebire de sistemul american concentrat pe atingerea de performante inalte sistemul
japonez viseaza imbunatatirea nivelului general de pregatire a tuturor copiilor .
Companiile prefera absolventii de facultati pentru a-i forma potrivit propriilor nevoi de
aceea exista o pondere redusa a programelor de masterat.Egalitatea de sanse in
invatamantul japonez ramane insa marcata de statutul traditional al femeii.Sistemul de
invatamant japonez cu toate minusurile s-a impus ca un punct de reper pentru politicile
educationale.
Japonia, tara in care se imbina armonios cultura traditionala cu influente
preluate din alte tari ale lumii ramane un sistem de referinta pentru dezvoltarea rapida pe
mai multe planuri.
Politica sociala practicata in Japonia reflecta unicitatea tarii.Sistemul imbina sectorul
public cu cel privat responsabilitatile statului cu cele ale familiei si a altor grupuri din care
face parte individul.

Avand elemente comune cu modelele de regim al bunastarii totusi politica sociala

japoneza nu poate fi incadrata in niciunul dintre acestea .Este justificata asadar preferinta
fata de formula care defineste unicitatea modelului societate a bunastarii de tip japonez.
Imbinarea intre traditionalism si influente preluate din exterior a facut sistemul
japonez un sistem de referinta pentru dezvoltare rapida pe mai multe planuri.
Cu toate dezavantajele rezultate in urma celui de-al doilea razboi mondial Japonia a stiut sa
se transforme in avantaje,atingand la sfarsitul sec XX cotele cele mai inalte ale dezvoltarii
umane.
O rata scazuta a analfabetismului ,cresterea sperantei de viata ,nivel foarte ridicat
al PIB-ului sunt cateva caracteristici ale sistemului japonez.In sistemul japonez se imbina
responsabilitatile statului cu cele ale familiei dar si a altor grupuri carora le apartine
individual.In cadrul grupului fiecare individ are o responsabilitate ,beneficiile finnd insa
proportionale cu efortul si calitatea muncii depuse de fiecare in parte.
Japonia este tara care se preocupa de bunastarea cetatenilor ,acest sistem de politica sociala
reflectand unul dintre principalele modele consacrate in lume.
Acest sistem social japonez este unul liberal ,avand in vedere ca asistenta sociala se acorda
unui numar infim de persoane ,atributiile semnificative din sfera privata pe care le au
familia si firma precum si rolul destul de redus al statului.
Sistemul politicii sociale japoneze s-ar putea incadra in modelul conservatorcorporatist,avand in vedere ca statutusul obtinut prin invatatura este conservat de
beneficiile acordate la locul de munca dar si rolul important pe care il are in politica
publica functionarii oamenii politici si oamenii de afaceri precum si grupurile de interes.
Aceasta relatie tripartista o intalnim si in Europa insa in forma guvern-patronat-sindicate.
Chiar daca exista o inegalitate intre diferitele paturi sociale ,in Japonia toti
cetatenii beneficiaza de pensie si de asigurare medicala ,acestea reflectand punctele
comune ale sistemului social japonez cu modelul de sistem social-democrat.
Cu toate aceste elemente comune intre sistemul social japonez si diferite alte modele de
regim al bunastarii politica sociala japoneza nu se poate incadra in niciunul din
acestea,ea ramanand o forma unica.
Contestata uneori de criticisocietatea bunastarii de tip japonezcum ca ea nu ar descrie o
stare de fapt ci una ideala,reflecta faptul ca nu statul este cel care garanteaza aceasta stare
de bine ci asigurarea bunastarii in societatea japoneza revine rolului familiei,locului de
munca si diferitelor forme sub care exista comunitatea.
Politica sociala japoneza a devenit un sistem de referinta pentru multi analisti
din state cu un nivel de dezvoltare ridicat,aceasta invocand drept exemplu modul in care
nivelul scazut al cheltuielilor sociale pot genera o crestere a competitivitatii in plan
international.
Este evident ca in conditiile unei evolutii rapide ale societatii si implicit al educatiei,multe
dintre cunostintele si practicile valabile azi vor fi depasite maine .Intr-o perioada marcata
de atatea modificari tehnologice a unor forme de organizare noi ale educatiei ,competentele
specifice devin si ele invechite.
Prin educatie pe care sistemul japonez pune un accent deosebit se urmareste formarea
personalitatii in concordanta cu noile cerinte din societate dar si ale individului.
Educatia a aparut odata cu societatea si ea se schimba si evolueaza odata cu aceasta.
Asa cum arata un sistem publicat in 2007 de catre SBA (Small Business
Administration),Administratia pentru intreprinderi mici si mijlocii din SUA Educatia
deschide multe usi si da nastere succesului

Bibliografie:Japon ,autor Rossella Menegazzo.

Modele de politici sociale autori Bruno Lauritzen,Liliana Mihut.