VALENTIN

Club copii Baicoi

Balenele apartin ordinului cetaceelor, care sunt mamifere marine, cu sange cald. Cetaceele se impart in doua mari
grupe: cetaceele cu dinti (delfinii) si cetaceele cu fanoane (balenele).
Spre deosebire de mamiferele terestre, balenele s-au adaptat mediului acvatic. Astfel, pentru a nu pierde foarte
multa caldura in apa rece, ele si-au marit dimensiunile si si-au dezvoltat un strat protector de grasime, care poate
avea pana la 50 cm grosime. Grasimea nu este insa fixata de musculatura de dedesubt, ci aluneca pe ea. Corpul
balenelor este hidrodinamic, ceea ce le faciliteaza inaintarea, iar in oase se depune o cantitate mare de ulei.
In ciuda dimensiuni-lor mari, balenele nu con-suma multa hrana, datori-ta economiei de energie. Se hranesc cu
plancton, krili si pesti. Pentru a se putea hrani cu plancton, balenele au fost inzestrate in cursul evolutiei cu niste
formatiuni numite fanoa-ne. Acestea se termina cu niste prelungiri in forma de perie, care au rol de sita. Din
tonele de apa introduse in gura, ele retin doar planctonul. Fanoanele au la origine cutele planseului bucal, nu
dintii.
Capul balenei trebu-ie sa fie foarte mare si puternic, pentru a putea rezista la greutatea mare a fanoanelor si la
volumul imens de apa care trebuie filtrata. Lungimea capului Balenei de Vizcaya repre-zinta 40% din lungimea
corporala totala, iar vertebrele ei cervicale sunt bine sudate intre ele, pentru a putea mentine greutatea corpului.
Balena cu cocoasa are o tehnica de vanatoare cu totul aparte: se scufunda sub bancurile de pesti, sufland un nor
de bule de aer care va dezorienta pestii, dupa care se ridica brusc la suprafata si ii inghite cu sutele.
Balenele trebuie sa vina la suprafata pentru a respira. Ele expira dioxidul de carbon si inspira oxigen prin nara de
pe partea dorsala a capului. Odata cu dioxidul de carbon sunt eliminati si vapori de apa care se condenseaza si
formeaza un jet de apa inalt de 5-6 metri, insotit de un sunet puternic. 28583jcx58ecu7p
Balenele nasc o data la 2-3 ani. In timpul nasterii, balena mama este inconjurata de cateva moase, care vor ajuta
nou-nascutul sa se mentina la suprafata pentru a respira.
Oamenii de stiinta urmaresc balenele pentru a cunoaste mai multe despre viata lor. Cel mai modern mijloc de
urmarire este prin satelit. Balenei i se ataseaza un emitator. Emitatorul emite semnale care sunt receptate de un
satelit, transmite informatiile la o statie de receptie de pe Pamant.
Balenele
Balenele sunt printre cele mai mari animale de pe pamant, una dintre ele balena albastra fiind chiar cel mai mare
animal al tuturor vremurilor. Sunt animale blande, inteligente; se hranesc cu microorganisme din ocean
planctonul. 44224deb98mgk8u
Cetaceele sunt mamifere marine, candva, stramosii lor au pe uscat.

VALENTIN
Club copii Baicoi
Se impart in doua mari grupe: cetaceele cu dinti (aici apartin de exemplu delfinii), respectiv cetaceele cu fanoane
(balenele).In acelasi fel ca si mamiferele terestre, cetaceele respira cu plamanii, isi alapteaza puii, dar prin
dezvoltarea unor strategii aparte s-au adaptat foarte bine mediului acvatic.
Adaptarea are consecinte considerabile. Balenele au devenit uriase: cea mai mare dintre ele, balena albastra, are
in medie 26 de metri si o greutate corporala de 150 de tone. Dimensiunile uriase s-au dezvoltat datorita faptului
ca temperatura apei este mult mai scazuta decat cea a corpului balenelor, astfel incat asemenea altor animale
acvatice, ar pierde foarte multa caldura si ar ajunge repede la hipotermie.Dar cu cat corpul este mai mare, cu atat
suprafata raportata la greutatea corporala este mai mica.Ca urmare, animalele mari cedeaza relativ mai putina
caldura in apa, decat cele de talie mica. Pentru a inlatura riscurile traiului in apele reci, balenele au dobandit niste
dimensiuni uriase in cursul evolutiei. Intreaga lor conformatie serveste la economisirea energiei. Stratul adipos cu
care sunt inzestrate ajuta la pastrarea temperaturii corporale constante la 36-37 de grade C. In cazul balenei de
Groenlanda, acest strat adipos poate avea pana la 50 de centimetri grosime. Grasimea nu este insa fixata de
musculatura de dedesupt, ci are o mobilitate considerabila, alunecand practic peste stratul muscular. Corpul imens
al balenelor avanseaza mai usor in apa, deoarece corpul imens nu produce vartejuri, economisind foarte multa
energie. Grasimi se stocheaza si in ficat iar in oase se depune o cantitate mare de ulei.
Hranirea: In ciuda dimensiunilor uriase, balenele nu consuma foarte multa hrana. Datorita conformatei corporale
menite sa economiseasca energia, ele nu au nevoie sa manance cantitati prea mari. Se hranesc cu mici organisme
animale si vegetale-planctoni. Este cea mai bogata sursa de hrana pentru mamiferele marine. Planctonii fiind
microscopici, nu pot insa satisface in totalitate necesarul de hrana al balenei.

Fanoanele:Pentru a se putea satura cu plancton, balenele au fost inzestrate in cursul evolutiei cu niste formatiuni
numite faloane. Acestea la randul lor se termina prin niste prelungiri in forma de perie, functionind ca o sita. Din
tonele de apa introdusa in gura, ele retin doar planctonul. 44224deb98mgk8u Fanoanele au la origine cutele
planseului bucal, nu dintii. Diferitele specii de balene
si-au dezvoltat propriile fanoane in asa fel, incat acestea sa retina diferite componente ale planctonului, in acest
fel impartind intre ele resursele de hrana. Cetaceele care au fanoane lunghi si subtiri, ca de exemplu balena
albastra, retin din apa microcrustaceele. Balenele care se hranesc mai mult de la suprafata apei, au nevoie de
fanoane mai mari. In aceasta categorie intra balena de Groenlanda si balena de Vizcaya. Balena albastra, balena
nordica cu innotatoare sau balena nordica iau cate o gua imensa de apa atacand din jos sau din lateral
milioanele de microorganisme. Capul balenei trebuie sa fie foarte mare si puternic pentru a putea rezista la
greutatea fanoanelor si la volumul imens de apa care este flitrata. Lungimea capului balenei de Vizacaya (balena
de culoare deschisa) reprezinta 40% din lungimea corporala totala, iar vertebrele cervicale sunt sudate intre ele,
pentru a putea mentine greutatea corpului. Toate speciile de balene duc o viata migratoare. Parcurg cu
reguralitate, drumurile intre apele polare, reci si bogate in hrana si apele tropicale, potrivite pentru cresterea
puilor.Balenele nasc o data la 2-3 ani. In timpul nasterii, femela mama este inconjurata de cateva moase care
vor ajuta noul nascut sa se mentina la suprafata pentru a respira.puiul va suge lapte matern si are un spor de
crestere foarte mare. In apele tropicale balenele adulte nu au hrana suficienta. Ele vor rabda de foame pana la
sosirea verii, cand stratul adipos termoizolant al puiului va fi suficient de gros pentru a putea supravietui in apele
reci in care se hranesc.

VALENTIN
Club copii Baicoi

Clasificare
Balenele fac parte din subordinul Mysticeti ordinul Cetacea. Sunt grupate in trei famili, care la randul lor se
impart in cinci genuri si in total zece specii.
I Balenele netede (nu au innotatoarea dorsala si brazda guturala): 1.Balena groenlandeza-(balaeria misticetus),
lungimea medie este de 17 m., greutatea corporala 60-80 de tone; 2.Balena de Vizacaya-(B. glacialis), lungimea
de
15 m., greutatea de 50-55 tone; 3.Balena pitica-(Caperea marginata), lungimea medie 5 m., greutatea de 3-3,5
tone.
pag.3
II Balene cenusii (nu au innotatoare dorsale, cu doua brazde guturale scurte: 1.Balena cenusie-(Eschirichitius
robustus), lungimea de 12-15 m., greutate corporala medie de 16 tone.
III Balene brazdate (au innotatoare dorsale si brazde (cute) guturale foarte pronuntate.: 1.Balena albastra(Balaenoptera musculus), lungimea medie 26 m., greutatea corporala 150 de tone; 2. Balena nordica cu
innotatoare-(B. physalus), lungimea 25 m., greutatea 80 de tone; 3. Balena nordica-(B. borealis), lungimea 18 m.,
greutatea 30 de tone; 4. Balena tropicala-(B. endeni), lungimea 13 m., greutatea 26 de tone; 5.Balena cu coasa(Megaptera novaeangliae), lungimea 16 m., greutatea de 65 de tone;
6. Balen-stiuca-(B. acutorostrata), lungimea de 11 m., greutatea corporala de 10 tone.
Balena cu cocoasa- Este o cantareata si acrobata innascuta, chiar daca este un lucru greu de crezut despre un
animal lung de 14-17 metri si o greutate de 65 de tone. Cantecul ei exprima atat de sugestiv misterele
adancurilor, incat s-au facut numereoase inregistrari de sunet. Fiecare populatie de palene cu cocoasa are cantecul
ei specific, care se modifica putin in fiecare an. Nimeni nu stie exact rostul cantecelor. Se pare ca masculii
singuratici sunt cei care se fac auziti cel mai des, este posibil ca aceste cantece sa fie un mijloc de a-si gasi
perechea. Se presupune ca fiecare cantec ar contine un mesaj. Vocea balenelor este puternica, ele pot comunica de
la distante de pana la 185 de kilometri.
Balena de Vizcaya-Este una din speciile amenintate cu diaparitia. Nu are innotatoare dorsala si nici brazde
guturale, are insa niste proeminente pe cap si in regiunea narilor. In zilele noastre mai exista aproximativ 2000 de
exemplare. Traiesc in apele putin adanci, iar pentru imperechere migreaza in apele ecuatoriale, mai calde.
Femelele isi alapteaza puii in timp de un an, dar ii ingrijesc inca 2-3 ani dupa aceea.
Balena cenusie-Balena cenusie sta in apropierea tarmului. Vara migreaza in regiunile arctice pentru a se hrani. In
aceste locuri, ca urmare a prelungiri zilelor lumina, microorganismele se inmultesc, co0nstitiuind o sursa de hrana
extrem de bogata. In apele mici se hranesc cu microcrustacee si alte nevertebrate. Curmand prin sedimentul din
fundul oceanului, impreuna cu miile de organisme nevertebrate aspira in gura o cantitate imensa de namol, nisip
si pietris.
pag.4
Balena albastra-Corpul acesteia, la fel ca si al celorlartor balene brazdate are o forma hidrodinamica, oricat de
mare ar fi.Incepand de la barbie si intinzandu-se posterior pana la zona abdominala, se gaseste un rand de
brazde(cute). In momentul in care balena isi umple gura cu apa, cutele se intind si maresc capacitata cavitatii
bucale.Terminatiunile fanoanelor sunt mai aspre si retin aproape exclusiv microcrustaceele. Acestea ii asigura in
totalitate necesitatile de hrana, astfel incat in timpul migrarilor respectiv in perioada de reproducere in apele
3

VALENTIN
Club copii Baicoi
tropicale nici nu rtebuie sa se hraneasca.
Balena albastra poate traii pana la 80 de ani. In trecut a fost vanata excesiv, in prezent fiind o specie pe cale de
disparitie.Ajunge la maturitate la varsta de 23 de ani, femelele nasc odata la 3 ani.Daca nu reusim sa protejam
microcrustaceele-hrana principala a balenelor albastre;-de efectele nocive ale poluarii apelor din zona Antartica,
atunci populatia de balena albastra chiar - daca nu sunt vanate - nu va mai avea numarul de exemplare din trecut.
w Balenele cu cocoasa sunt jucause si deosebit de abile; sunt atat de puternice incat ele pot sarii din apa. In
reginea Antartica se hranesc cu microcrustacee in regiunile nordice insa cu moruni si sardele.
w Balena cu cocoasa are cele mai mari terminatiuni in perie la nivelul fanoanelor. Balenele netede (fara
innotatoare dorsale) au fanoanele mult mai mari decat cele brazdate Apratul de filtrare a hranei la balena de
Groenlanda are fanoanele de 4 metri lungime.
w Balenele nou nou nascute de Vizcaya au peste 5 metri lunghime.
Femele isi tine puiul de coada sau de spate, pana cand acesta invata sa innoate. In timpul alaptarii trebuie sa
ajunga sub corpul mamei, si dupa un timp hranirea va devenii joaca lui preferata.
w Singurul dusman al balenei cenusii este orca (balena ucigasa). Aceasta ataca din cand in cand puii, pe care
parintii ii apara cu trupul. Balenele ucigase pot ataca in grup chiar si balenele adulte.
w Balena cu cocoasa din Alaska are o tehnica de vanatoare cu totul aparte. Se scufunda sub bancurile de pesti,
sufland un nor de bule de aer care ii va dezorienta, dupa care se ridica brusc la suprafata si ii inghite cu sutele.
w Balena cu cocoasa are o innotatoare dorsala mica, dar cea caudala este lata, iar cele pectorale sunt mai mari
decat ale oricarei cetacee: pot ajunge 4 metri.
Balena albastr sau balena uria (Balaenoptera musculus) este cel mai mare mamifer care a trit vreodat.
Este cu att mai surprinztor cu ct din multitudinea speciilor oferite hran de ocean, aceasta se hrnete cu una
dintre cele mai mici plante, planctonul.
Chiar dac vneaz n apele adnci, balena este obligat s ias la suprafa pentru a lua aer.Aerul expirat l
elimin sub form de presiune, ce determin apariia unor jeturi de chiar ase metri nlime.

Mod de via
La fel ca celelalte mamifere marine,balena albastr provine i ea din mamifere terestre.Cu milioane de ani n
urm,probabil hrana abundent au ademenit-o n ap,drept urmare constituia i s-a modificat treptat.
Dei practit s-ar putea mica liber oriunde n mare,aria sa de rspndire este redus la numai anumite regiuni.
Aceasta se datoreaz faptului c sunt puine locuri n mrile lumii unde are suficient plancton la dispoziie.
Formarea anual a gheii oblig balenele albastre s migreze n apele tropicale, calde, dar unde din cauza hranei
insuficiente sunt nevoite s sufere de foame.

Reproducere
Balenele albastre triesc n relaii strnse,frecvent putnd fi vzute grupuri a cte dou-patru exemplare.In timpul
vntorii sau reproducerii se formeaz i grupuri mai mari.
Imperecherea are loc n apele tropicale aici nscndu-se i puii. Deoarece au un strat termoizolat de
grsime,subire,nici nu ar putea rezista n apele mai reci. La natere au aproximativ apte metri n lungime i o

VALENTIN
Club copii Baicoi
greutate de dou-trei tone.Fiind un mamifer marin, alptarea micii balene are loc tot n ap. Puiul suge mai mult
de 600 de litri zilnic, pn la vrsta de dou luni i lungimea DE 15 metri.

Mod de hrnire i vntoare

n zona Antarcticii balenele consum exclusiv raci plutitori i krilli antarctici.La studierea stomacului unei balene
s-au gsit 450 de kg de krilli. n apele Polului Nord se hrnete cu trei specii de raci.
n apele ngheate oxigenul i dioxidul de carbon,sunt n cantii mai mari dect n apele tropicale,astfel lumea
vie este mai bogat n aceste ape.
Contrar dimensiunilor sale, balena noat repede, putnd atinge chiar viteza de 10-15 noduri. Hrana i-o propune
n special la scufundare. Poate petrece chiar dou ore la adncimea de 500 de metri. n timpul ieirii la suprafa
i croiete drum prin norul de plancton, nghiind mari cantiti de ap.
i nchide gura pe jumtate, n timp ce pompeaz ap prin fanoane, captnd astfel o cantitate mare de plancton
nutritiv.

Balena i omul
Datorit dimensiunilor,balena albastr a devenit principala prad n timpul nflorii vntorii de balene.Dup
ucidere,corpul lor era transformat n grsime folosit n industria alimentar, iar fanoanele erau folosite pe post de
oase de pete.
n 1930-1931 au fost ucise 30.000 de balene albastre.De atunci,efectivul se reface treptat,cu toate aceastea,astzi
triesc numai 2.000 de balene albastre. Organizaii influente ncearc protejarea balenelor albastre i celelalte
balene i reuesc.

tiai c
Cel mai mare mascul descris vreodat a avut 31 de metri lungime.Conform msurturilor bine documentate
precis, cea mai grea balen a avut 178.000 de kilograme greutate.
n rndul marinarilor englezi,balena albastr era cunoscut sub denumirea de balen cu sulf, deoarece n apele
nordice era acoperit de un strat subire de vegetaie oceanic ce i camufla culoarea.
Oasele de balen (oasele de pete) erau folosite n trecut, printre altele, i pe post de ace de pr, de ctre femei, n
realitate erau fanoane.

Sistemul de filtrare al hranei la balena albastr

n locul dinilor,balena prezint plci crnoase, numite fanoane,ce constituie un sistem de filtrare a hranei.Prin
aceast sit uria,poate ca la fiecare nghiitur, s capteze planctonul din chiar i cinci tone de ap. Balena
albastr are aproximativ 320 de plci crnoase(fanoane)a cte 100cm, lungime i 55cm lime.Fiecare fanon se
termin printr-o musta cu ajutorul creia este reinut i cea mai mic prad. Dup ce a expulzat apa din gur,
balena i linge prada cu limba crnoas.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate