Verbul a f

Este un verb neregulat care trebuie retinut si inteles ca atare.

tre

af

je suis

Eu sunt

tu es

Tu esti

il est

El este

nous sommes

Noi suntem

vous tes

Voi sunteti

ils sont

Ei sunt

Cateva exemple:

Sunt fericit.

Suntem in bucatarie.

Verbul a avea
Si acest verb este unul neregulat. Mai jos gasiti conjugarea verbului la prezent.
avoir

a avea

jai (=je ai)

Eu am

tu as

Tu ai

il a

El are

nous avons

Noi avem

vous avez

Voi aveti

ils ont

Ei au

Cateva exemple

El are o masina.

Am un ceas.

Cele 3 grupuri de verbe- franceza

Verbele din limba franceza sunt impartite in 3 grupuri, fiecare avand terminatii finale la timpul
prezent, dupa cum urmeaza:
Grupa

Terminatia infinitiv

Observatii
verbe regulate si simplu de conjugat

grupa 1

er
exemplu: manger (a manca)
se termina cu -issons la prima persoana,
plural

grupa 2

ir
exemplu: finir (a sfarsi)
ir
indre

sunt dificil de conjugat

oir
grupa 3

ettre

ex: partir (a pleca), atteindre (a ajunge), pouvoir (a

putea), mettre (a pune)

Vom incepe asadar cu prima grupa, verbele care se termina in er la infinitive.

De exemplu : manger, chanter, parler, donner= a manca, a canta, a vorbi, a oferi.
Conjugarea verbelor din prima grupa este destul de simpla. Mai jos aveti doua exemple pentru a
observa cum se face conjugarea.
Verbul donner= a oferi, a da
donner

a oferi, a da

je donne

Eu dau

tu donnes

Tu dai

il donne

El da

nous donnons

Noi dam

vous donnez

Voi dati

ils donnent

Ei dau

Observatie: donne, donnes, si donnent trebuie pronuntate la fel.

Verbul parler, a vorbi.
parler

a vorbi

je parle

Eu vorbesc

tu parles

Tu vorbesti

il parle

El vorbeste

nous parlons

Noi vorbim

vous parlez

Voi vorbiti

ils parlent

Ei vorbesc

Aceeasi observatie, parle, parles si parlent se pronunta la fel.

Continuam cu a doua grupa, verbele care se termina in -ir.

finir

a termina

je finis

Eu termin

tu finis

Tu termini

il finit

El termina

nous finissons

noi terminam

vous finissez

Voi terminati

ils finissent

Ei termina

Tot timpul va fi folosita terminatia -issons la persoana I, plural.

Exemple:

Tu imparti sarcini.

Noi ne terminam temele.

Verbele grupa 3- neregulate

Verbele din aceasta grupa nu sunt regulate asadar sunt mai greu de invatat. Pot exista 2 tipuri.
Persoana

tipul unu

tipul doi

1stS

2ndS

es

3rdS

1stP

ons

ons

2ndP

ez

ez

3rdP

ent

ent

Verbul a merge, aller

Desi ar trebui sa fie in prima grupa, acesta este unul neregulate si intra in categoria cu numarul 3.
Aveti mai jos conjugarea acestui verb.
aller

a merge

je vais

Eu merg

tu vas

Tu mergi

il va

El merge

nous allons

Noi mergem

vous allez

Voi mergeti

ils vont

Ei merg

Negativul in franceza
Pentru a face negativul, francezii folosese combinatia ne pas. -ne- inainte de verb, iar -pas- dupa
verb.
Schema:
Subiect+ ne+ verb+ pas

Exemple:
1.

El nu vrea sa vina cu noi.

2.

Tu nu ai inteles aceasta lectie.

3.

Nu iti poti inregistra vocea.

Observatie: atunci cand verbul incepe cu o vocala folositi n in loc de ne. Exemplu:
Tu nas pas de chance ! (aici avem verbul a avea)
Tu nu esti norocos!

Niciodata in franceza
Pentru negatie avem de asemenea combinatia ne jamais cu traducerea niciodata.
Subiect+ ne+ verb+ jamais = niciodata
Exemplu:

Niciodata nu vrea sa vina cu noi.

Nu mai in franceza
7

De asemenea, putem folosi ne..plus pentru a traduce nu mai.

Exemple:
1.

El nu mai vrea sa vina cu noi.

2.

Tu nu mai intelegi lectia asta.

Cum transformi o propozitie afrmativa in interogativa?

Folosim est-ce-que..

Participi la toate intalnirile noastre.

Tu participi la toate intalnirile noastre?

Inversarea subiectului cu verbul

Asadar, dupa cum spune si titlul, trebuie doar sa inversezi subiectul cu verbul, predicatul.
Exemple:

Tu participes toutes nos runions.

participi la toate intalnirile noastre.

devine:

Participestu toutes nos runions ?

participi la toate intalnirile noastre?

Mentiune: se adauga liniuta intre subiect si verb.

Il joue au football.
El joaca fotbal.

Joue-t-il au football ?
El joaca fotbal?

Mentiune: se adauga -t- intre verb si subiect cand verbul se termina si subiectul incepe cu o vocala.

Marie aime la peinture.

Maria iubeste pictura.

Marie aime-t-elle la peinture ?

Iubeste Maria pictura?

Mentiune: nu putem zice Aime marie la peinture?. Trebuie sa pastram numele si vom face
inversiunea cu pronumele corespunzator, aici elle, pronume pe care il vom adauga noi.

Schimba tonul vocii

La fel ca si in limba romana, interogatia se poate face doar prin schimbarea tonului.

Pronume interogative
Interogatia se poate face si cu ajutorul pronumelor interogative.
Pourquoi = de ce?

Pourquoi vas-tu la piscine ?

De ce mergi la piscina?

Comment= cum?

Comment vont-elles lcole ?

Cum merg ei la scoala?

O= unde?

O habitez-vous ?
Unde locuiesti?

Quand= cand?

Quand es-tu parti ?

Cand ai plecat?

Qui= cine?

Qui est le propritaire de la voiture ?

Cine este proprietarul masinii?

Adjectivele in limba franceza

Acordul dupa gen
In limba franceza lucrurile sunt masculine sau feminine. Nu exista reguli pentru a explica de ce un
scaun este la feminin si o tastsatura la masculin.
Adjectivul se acorda in gen cu subiectul. De cele mai multe ori, se adauga un e pentru a-l acorda la
feminin.
Un homme (un barbat) este masculin, daca ar fi sa traducem un om perfect am avea:
Un homme parfait.
Une femme (o femeie) este feminin. Pentru a traduce o femeie perfecta vom avea:

10

Une femme parfaite.

Cand forma normala a adjectivului are la final e, lucrurile nu se mai schimba.
Cand un adjectiv se termina in x (cum ar fi heureux, fericit) se va termina cu se (heureuse,
fericita).

Acordul in numar
Adjectivul se acorda si in numar. Din fericire lucrurile nu sunt asa de complicate, de aceea este de
ajuns sa adaugati la sfarsitul adjectivului s pentru a-l face plural.
contente devine contentes la plural.
Un adjectiv care se termina cu x ramane acelasi la plural, cum ar fi heureux. Luati in considerare ca
totusi heureuse devine heureuses la plural.

Posesivul in franceza

Cateva exemple:

11

Cest le chat de Marie ; cest le sien.

Este pisica Mariei, este a ei.

Donne-moi ta main et prend la mienne.

Da-mi mana ta si tine-o pe a mea.

Despre de
Pentru a arata ca ceva apartine cuiva, francezii folosesc de.

Ce sont les chaussures de Pierre.

Acestia sunt pantofii lui Pierre.

Elle est la soeur de Jean.

Ea este sora lui jean.

Mentiune: de+le devine du. Exceptie este cand avem de+ l.

Les pieds de lhomme
Picioarele barbatului.

Genul si articolele in franceza

Las un rspuns

Genul si numarul substantivelor si articolelor

Un substantiv este reprezentat de o persoana, un loc sau un lucru. In franceza toate substantivele
sunt masculine sau feminine (genul) si singulare sau plurale (numarul).
Articolul hotarat
Singular

Plural

Masculin

Le

Les

Feminin

La

Les

les

Masculin si feminin inainte de o

vocala sau mut H

12

Substantivele la masculin
Substantivele masculine la singural primesc articolul hotarat le. Genul subtantivelor in limba
franceza sunt greu de ghicit. Ele trebuiesc invatate in timp. Aveti mai jos cateva exemple:

le chat (pisica)

le frre (fratele)

le chien (cainile)

le garon (baiatul)

le cinma (cinema, filmul)

le livre (cartea)

le cours (cursul)

le tlphone (telefonul)

le football (fotbalul)

le vin (vinul)

Substantivele la feminin
Substantivele la genul feminin primesc articolul hotarat la.
Cateva exemple:

la banque (banca)

la lampe (lampa)

la boutique (magazinul)

la langue (limba straina)

la chemise (tricoul)

la soeur (sora)

la femme (femeia)

13

la table (masa)

la jeune fille (fata)

la voiture (masina)

Multe substantive feminine se termina in e, nu considerati totusi acest aspect ca regula generala, ci
ca un indiciu pentru anumite situatii. Substantivele din urmatoarea lista nu contin la urma e dar totusi
sunt substantive feminine.Multe consoane sunt multe in limba franceza. In lista de mai jos doar r
final este pronuntat.

la chaleur (caldura)

la fort (padurea)

la croix (crucea)

la fourmi (furnica)

la distraction (distractia)

la main (mana)

la fleur (floarea)

la nuit (noaptea)

la fois (timpul)

la radio (radioul)

Articolele masculine si feminine inainte de o vocala sau de h mut.

Articolul hotarat l este folosit inainte de toate substantivele la singular, masculine sau feminine care
incep cu o vocala sau cu un H mut. e sau a din articol este taiat. Cand un substantiv incepe cu h
pronuntati vocala ce urmeaza dupa el.
In exemplele de mai jos aveti trecute si genul substantivelor, m pentru masculin si f pentru feminin :

lami (m.) prietenul

lhistoire (f.) povestirea

14

lamie (f.) prietena

lhomme (m.) omul

langlais (m.) engleza

lhtel (m.) hotelul

larchitecte (m. sau f.) arhitectul

lle (f.) insula

lemploi (m.) serviciul

lorange (f.) portocala

lnergie (f.) energia

luniversit (f.) universitatea

lenfant (m. sau f.) copilul

lusine (f.) fabrica

Invatand genul substantivelor

Genul are de a face cu substantivul ca notiune gramaticala si nu cu cuvantul in sine. Invatati mereu
genul substantivelor alaturi de articol: le livre (cartea). Genurile substantivelor care incep cu o vocala
trebulesc invatate separat: lhorloge (f) ceasul.
Cateva reguli va pot ajuta sa determinati daca un substantiv este masculin sau feminin:
->Substantivele care fac referinta la masculi/barbati sunt de obicei la genul masculin, acelasi lucru si
pentru sexul feminin: lhomme (m.) (barbatul); la femme (femeia).
-> Terminatia unui substantiv poate sugera genul acestuia:
Masculin:
-eau le bureau, le chteau
-isme le tourisme, lidalisme
-ment le moment, le dpartement
Feminin:
-ence la diffrence, lexistence

15

-ie la tragdie, la compagnie

-ion la nation, la fonction
-t luniversit, la diversit
-ude lattitude, la solitude
-ure la littrature, louverture
Nu uitati de exceptii: leau (f.) (apa), la peau (pielea), le silence (linistea).
->Substantivele imprumutate din alte limbi sunt de obicei la genul masculin: le jogging,
le tennis, le jazz, le basket-ball. Exceptie: la pizza.
-> Unele substantive ce fac referire la oameni indica genul dupa terminatie. Cele feminine se termina
de obicei in e:

lAllemand germanul (m.)

lAllemande germana(f.)

lAmricain americanul (m.)

lAmricaine americana (f.)

lami prietenul (m.)

lamie prietena (f.)

ltudiant studentul (m.)

ltudiante studenta (f.)

le Franais francezul

la Franaise frantuzoaica

Nu uitati ca d,n,s si t de la final sunt mute in forma de masculin in exemplele de mai sus. Cand sunt
urmate de e, aceste litere se pronunta, la forma de feminin.

16