Sunteți pe pagina 1din 4

Activiti preventive (de prevenire,

de protecie i de pregtire)

Aceste aciuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor poteniale


generate de inundaii prin:
- evitarea construciei de locuine i de obiective sociale, culturale i/sau economice n
zonele potenial inundabile, cu prezentarea n documentaiile de urbanism a datelor
privind efectele inundaiilor anterioare; adaptarea dezvoltrilor viitoare la condiiile de
risc la inundaii; promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor i a
terenurilor agricole i silvice;
- realizarea de msuri structurale de protecie, inclusiv n zona podurilor i podeelor;
- realizarea de msuri nestructurale (controlul utilizrii albiilor minore , elaborarea
planurilor bazinale de reducere a riscului la inundaii i a programelor de msuri;
introducerea sistemelor de asigurri etc.);
- identificarea de detaliu, delimitarea geografic a zonelor de risc natural la inundaii,
nscrierea acestor zone n planurile de urbanism general i
prevederea n
regulamentele de urbanism a msurilor specifice privind prevenirea i atenuarea riscului
la inundaii, realizarea construciilor i utilizarea terenurilor;
- implementarea sistemelor de prognoz, avertizare i alarmare pentru cazuri de
inundaii;
- ntreinerea infrastructurilor existente de protecie mpotriva inundaiilor i a albiilor
cursurilor de ap;
- execuia lucrrilor de protecie mpotriva afuierilor albiilor rurilor n zona podurilor i
podeelor existente;
- comunicarea cu populaia i educarea ei n privina riscului la inundaii i a modului ei de
a aciona n situaii de urgen.

Argumentele elaborarii unei


strategii de management al inundatiilor

- cresterea riscului la inundatii datorita modului de utilizare a terenurilor si a schimbarilor


climatice deja manifestate trebuie recunoscute si intelese pe deplin si luate in
considerare in schemele de management al riscului si in deciziile de planificare;
- necesitatea adoptarii unei abordari strategice privind managementul riscului la
inundatii avand ca obiectiv orientarea resurselor catre acele zone unde riscul la inundatii
poate fi efectiv redus;
- riscul la inundatii asupra vietii si activitatilor umane poate fi minimizat si printr-o
dezvoltare controlata a zonelor de inundabilitate cum ar fi :
- delimitarea zonelor inundabile (harti de risc);
- reglementarea utilizarii terenurilor, a planurilor de amenajare a teritoriului;
- construirea numai pe baza documentatiei de urbanism;
- prezervarea unor spatii de mobilitate a cursurilor de apa.

Scopul strategiei

Are in vedere pregatirea si adoptarea unor masuri si actiuni specifice vizand :


- cunoasterea riscului la inundatii;
- monitorizarea fenomenului de inundatii;
- informarea populatiei;
- considerarea riscului la inundatii in toate activitatile de amenajare a teritoriului;
- adoptarea de masuri preventive;
- pregatirea pentru situatii de urgenta;
- reconstructia si invatarea din experienta anterioara

Principiile strstegiei

- principiul dezvoltarii durabile - semnifica faptul ca trebuie adoptate astfel


de actiuni incat impactul inundatiilor sa fie suportabil din punct de vedere economic,
ecologic si social:
- acceptabilitatea economica presupune eficienta, respectiv abordarea
costurilor tinand cont de riscul asumat ce trebuie definit de catre govern si
optimizarea actiunilor;
- acceptabilitatea sociala presupune realizarea unei protectii
corespunzatoare, respectarea legii, echitate si prosperitate, aspecte ce asigura
echilibrul si coeziunea sociala;
- acceptabilitatea ecologica este masurata prin gradul de autoreglare
dinamica si diversitatea ecosistemelor afectate de inundatii.
- abordarea strategica - pentru o perioada de timp, astfel incat sa poata fi
luate in considerare eventualele schimbari posibile in frecventa si vulnerabilitatea la
inundatii, precum si a altor aspecte posibile;
-simplitatea si transparenta - strategia de management al riscului la inundatii
conduce la diminuarea riscului producerii de victime omenesti si a pagubelor
generate de inundatii numai printr-o actiune comuna a administratiei locale, a
comunitatilor locale, printr-o mai buna intelegere a riscului la inundatii, prin implicarea
populatiei, a scolii, a bisericii, precum si a mass-media;
- abordarea bazinala - a problemei inundatiilor prin introducerea conceptului
de planuri de gestionare a riscului la inundatii la nivel de bazin hidrografic si a unor
programe de masuri elaborate in concordanta cu prevederile Directivei Cadru privid
Apa

STATISTICA INUNDATIILOR IN PERIOADA 2000-2007

Cele mai frecvente inundatii in Romania sunt produse din cauza revarsarii
raurilor, precipitatiilor abundente, dezghetarii rapide a zapezii si aparitiei barajelor
cauzate de alunecarile de teren. In Romania sunt expuse inundatiilor in regim natural,
provocate de revarsarile cursurilor de apa, suprafete ce insumeaza circa 1,3 mil de
hectare, afectand aproximativ 500000 de locuitori, in acelasi timp, in ultimii ani se
constata faptul, ca o pondere tot mai mare o au inundatiile provacate de cursurile mici
de apa si mai ales de cele cu regim torrential.
Viiturile si inundatiile sunt hazarde naturale cu un accentuat impact asupra
retelei de asezari, cai de comunicatie si terenuri din lungul celor 4000 de rauri din
Romania. Terenurile inundabile sunt situate in lungul Dunarii si in bazinele raurilor
principale din Campia Romana (Siret, Buzau, Ialomita, Arges, Olt, Jiu) si din Campia
Banat-Crisana (Somes, Crisuri, Mures)
In ultimii opt ani, din anul 2000 pana in 2007, serviciile profesioniste pentru
situatii de urgenta au intervenit la 11918 inundatii. Cele mai multe solicitari au fost in
anul 2005, cand s-a intervenit in 6196 de cazuri.
In toti acesti ani, 12578 persoane au fost salvate, dintre acestea 2205 au fost
copii cu varste cuprinse intre 0 si 14 ani, ceilalti fiind adulti. Un calcul aproximativ
estimeaza valoarea pagubelor produse in aceasta perioada la peste 40 de milioane
de lei sau aproximativ 13 milioane de euro.
Datorita interventiei serviciilor profesioniste pentru situatii de urgenta au fost protejate
bunuri in valoare de aproximativ 110 milioane lei, adica aproape de 32 milioane de
euro. Cele mai multe interventii au avut loc in judetele : Dambovita (945), Prahova
(843), Bacau (707), Bihor (613), Teleorman (609), Bucuresti (595), Constanta (526),
Dolj (448) si Olt (423).