SIRUP1,1
www.dacoromanica.ro
H. DJ. SIRUNI
i
ANUARUL CULTURII ARMENE
-19 41-
BUCURE$T1
www.dacoromanica.ro
TIPOGRAFIA CARPATI"
P. BARSULESCU
Bucuresti I.
Strada Academiei Nr 2
Telefon 5-89-95
www.dacoromanica.ro
MENIREA NOASTRA
0 SCRISOARE
Domnule Conductor,
Am onoarea a V prezenta aceste umile lucrri ale
mele ca un semn de omagiu si devotament din partea unui
modest intelectual armean, fiu al unui popor care s'a trudit si jertfit pentru credinta sa crestin si idealurile cele
mai inalte In decursul attor secole, popor ai crui fii, pribegiti din propria lor patrie, au gsit acum seapte veacuri
cea mai frteasca primire pe pmntul romnesc.
Modestele lucrAri ce imi permit a Vi le prezenta sunt
totodat prinosul sentimentelor de recunogtintl ale unui
IV
ale istoriei TArilor RomAne$ti din izvoare pan& In prezent
necunoscute si de a cerceta legAturile suflete$ti ale ambelor popoare, de comun origina. tracia. $i secular& convietuire, pentru cunoa$terea, aprecierea $i iubirea reciproca..
Primiti, Va. rog, Domnule Conducg.tor, asigurarea sentimentelor mele de aclama. recunoointA $i netrmurit de
votament.
H. DJ. SIRUNI
Director de Cabinet,
Lt. Col. M. ELEFTERESCU
www.dacoromanica.ro
IN MEMORIA
www.dacoromanica.ro
1.00.111111.
..siumaxammummoru
O DATORIE
Revista de cultur ,Anig, care indeplineste de ativa
ani un rost de informatiune atat de folositor asupra trecutului si a artei armenesti, Imi cere cateva randuri pentru
volumul de ornagiu Inchinat memoriei lui N. Iorga.
Nu pot spune altceva deck a acest omagiu este firesc pentru ca, In nemrginita-i activitate istoria, N. Iorga
s'a ocupat, gi nu numai odat, de istoria Armenilor, de arta
lor, de rostul lor In comertul acestor prti ale lumei i de
influenta artei lor asupra artei moldovenesti. El a fost meren un Intelegkor prieten al culturei armenesti i al nevoiei ca ea s fie cunoscut In cercuri at mai largi.
Publiand acest volum omagial cu un cuprins atat de
General R. ROSETTI
Ministru culturii nationale, al cultelor gi artelor
www.dacoromanica.ro
PENTRU UN PRIETEN
Inchinati acest numar al revistei
memoriei, cu
cat vremea va trece, cu atat mai slavit, a lui Nic. Iorga.
Nici ca se putea din partea Dv. un omagiu mai deplin cuvenit si mai mult datorit, ca acesta. Caci n'a fost si nici
nu va mai fi, poate, printre Romani, un al doilea tnvatat,
care sa se consacre cu mai multa iubire $i cu mai mare
interes studiului trecutului poporului armenesc ca Nic.
Iorga, cautand sa faca cat mai cunoscut si apreciat acest
trecut, nu numai prin scrieri istorice generale, de sinteza,
ci si prin studii speciale, personale si originale, asupra relatiilor de tot felul dintre Romani si Armeni. Iar aceasta
cu sincera simpatie si profunda tntelegere pentru Insusirile
ca si pentru nenorocirile neamului Dv. simpatie 5i tritelegere ce se vadesc pe toate paginele pretioaselor sale publicatiuni privitoare la acest neam.
A. LAPEDATU
Secretar general
al Academiei Romane
1 Septembrie 1941
www.dacoromanica.ro
UN URJAS
Cate-va randuri cerute, despre N. Iorga, n'ar insemna,
cel mult, de cat o pioas inchinare amintirii lui. A fost un
mucenic al muncii neodihnite ; prin moartea.i naprasnica
va ramne un mucenic al neamului.
Ce a produs e de o vastitate, cum rar se intalneste in
cultura universal. Se va pastra vesnic ca un far de orientare in progresul culturii nationale.
Prin varietatea scrisului sly, prin bogatia si adancimea gandurilor exprimate, prin insufletirea rascolita, in
deosebi prin dragoste de neam si tara manifestat cu sinceritate molipsitoare in intreaga-i activitate uimitoare, finta
lui se inalt nu numai deasupra contemporanilor si.
De la poezie la filosofie ; de la descifrarea inscriptiunilor si documentelor uitate, la sinteza luminoas a faptelor ; de la Istoria neamului la cea universal, nu e camp
cat de tinuit asupra cruia spiritul &au patrunzator s nu
fi adus o lamurire ori lumina valabila.
A fost un neobosit muncitor intelectual, ca si un propovaduitor entusiast, un miglos rascolitor de date si fapte
dar si un constructor maestru de cldiri neperitoare.
S'a impus invatatilor din lumea intreaga ; n'a uitat
ins& sa. imprastie lumina care invie energia latent& in multimea, mereu in asteptarea indeplinirii unei minuni asemenea invierii lui Lazar.
10 Septembrie 1941
www.dacoromanica.ro
XI
zie a orasului pe care ei 1-au creiat. La cunoscut de aproape, a locuit cu dansii In aceiasi casa, a avut dintr'insii pe
Intaiul su tovaras de jocuri, $i, mai tarziu, cativa colegi
la liceu. Cand, deci, documentele culese In agtea arhive
i-au descoperit vechile asezri armenesti ale Moldovei sale,
rolul s.0 insemnat In aceste prti, din vremuri care trec
dincolo de Inceputurile tarii, toate vechile sale amintiri s'au
trezit. Sentimentul de miscata duiosie pentru viata micilor
popoare eroice, strivite de violent, prin fatalitati istorice,
XII
Academia Roman, primul sau studiu asupra lor: ,,Armen
gi Romanii: o paralela istorica". Schitand intreaga istorie
Creatia armean, in domeniul vietii spirituale, e prezentata de asemenea, in lumina vie a cercetarilor stiintii.
Istoricul o urmareste gi dupa disparitia celui din urm stat
-(din Cilicia), in ceia ce dansul numeste, atat de suggestiv,
a treia" gi a patra" Armenie (Crimea, Galitia-Moldova).
La Paris, unde se afl o numeroas gi activa colonie
armean, invatatul roman a tinut (1929), ca agreat al Sorbonnei, trei conferinte inchinate Armeniei Ciliciene. In
1930, aprea In capitala Frantei o expunere a istoriei Armeniei mici, cum se numeste obisnuit statul armean din
.Cilicia.
XIII
stitue istoria acestui stat. Cu felul sail de a intelege si judeca evenimentele, de a le situe in cadrul vast al vremii,
Nicolae Iorga a $tiut s. dea totusi o nouta.te expunerii
sale. Informatia-i bogatd asupra Orientului latin, scoas din
specialistii au aflat-o si in vechile noastre monumente religioase ; ca miniatura ce reprezint, o culme a insusirilor spi-
www.dacoromanica.ro
XV
iar conducatorul tipografiei aducea un brat de carti tiparite In timpul din urm. Era o Intrecere uimitoare intre
aceste modeste fiinte, In care n'ai fi bnuit pe savantii ascunsi subt mantiile de gros postav negru, in fata Profesorului nostru. Far s vrei, gandul Iti fugea spre Academiile eline, In timp ce ascultai toate discutiile stiintifice
care aveau loc pe aleele grdinei depe insul. La un moment dat, Profesorul isi aduce aminte ca. nu e singur, ca
cei 50 de conationali trebue s viziteze muzeele si biblioteca. Incepuse s se Insereze. Un calugr se apropie de
staret 5i-1 intreaba In oapta unde sa. ne serveasc o gustare. Discutia devine misterioasa, iar la cei doi calugari se
adaugl Inca alti sase. Curios, m apropii si ascult, pe cat
pot, discutla. Ce se'ntamplase ? Nu stiau unde 8 ne serveasci masa. Noi eram multi si nu puteam incipea decat
www.dacoromanica.ro
XVI
multe persoane de sex feminin, iar regulele severe ale mi.nstirii le interziceau intrarea acolo. Staretul era lute
mare incurcatura, nu stia ce s fac. Deodat, se lumineaz
la fat $i hotra rosteste cuvintele urmatoare, pe care nu
le voi uita niciodat : Pentru noi Iorga este un sfnt 5i-1
vom a$eza la locul de cinste in sala de mineare. Cu dnsul trebue O. vin si doamna largo, deci vor intra 5i celelalte persoane femenine. Dup aceea ne vom ruga cu totii
pentru iertarea pcatului nostru".
Ne-am osptat din belsug din bunttile insulei. Bu.
curiaprintilor armeni era mare. Profesorul vorbea necontenit despre toate. Staretul nu mai sta locului. Era pretutindeni ; aducea, servea, ne da explicatii, se apropia de
fiecare dintre noi. Si astzi pstrez modestia vorbei sale
La urm, Iorga le ureaz s. le ajute Dumnezeu ca tara lor
O. fie liber si s. prospere prin intelepciunea $i harnicia
unor oameni ca acesti Mechitaristi. Staretul avea ochii inlcrimati.
atent. Totdeauna s'a numit a$a acest colt venetian", Intreaba lorga. Privirea sa atent imbratiseaza toate colturile
$i palatele. Nimic nu-i scpa. Anumite inscriptii, numele
palaturilor, cum $i alte lucruri, care ne scpau nou. celar
din barca., i-au dat putint lui Iorga s5. scrie imediat, In
tara., Une ville ,romane" devenue slave: Raguse.
Ca istoric, Iorga a imbratisat vieata tuturor popoarelor. Nu e de mirare ea s'a oprit si asupra poporului ar-
menesc. S'a ocupat mai intai de Armenii aflati lia tara nonser. A cercetat indeaproape si cele trei Armenii. S'a oprit
asupra literaturii $i artei armenesti, apreciind inteo larga
www.dacoromanica.ro
XVII
CART! $1 BRO$UR1
38 p. Academia Romin. Analele Academiei RomAne. Seria II. Tomul XXXVI. Memoriile sectiunii istorice 1. Tip.
Carol Gbl. 27X21.
Armniens et Roumains. Une parallle historique. Acade_
mie Roumaine. Bulletin de la section historique, p. 189-234.
1913. Bucuresti.
I. Patru conferinli despre Armenia, tinute la Teatrul
National din Bucuresti ; II. Les Armniens de Roumanie.
Confrence donne a l'Union armnienne de Paris. Bucuresti. 1929. 95 p. Tip. Datina RomAneascii. 21X14.
Brve histoire de la Petite Armnie. L'Armnie cilicienne.
tinut la Ateneul Romn, la 20 Iunie 1925), Universul Literar", 1925, No. 27, p. 14-15.
Civilizalia francezd fi creariunile ei in Armenia. ,Neamul
Romnesc", 1929, No. 12 si 25.
www.dacoromanica.ro
Sur l'origine des Armniens de- Moldavie. Handes Amsorya", 1927, p. 907-910, Viena.
1930, Bucureti.
O afirmatie nationala armeanei. Neamul Romanesc",
1930, No. 175.
www.dacoromanica.ro
a unor elemente armenesti care au venit prin Marea Neagra, prin Crimeia $i, de acolo, luand drumul mare tataresc,
prin care se schimbau marfurile Rasaritului cu Apusul, au
ajuns in Galitia, iar de aici s'au scoborit, ca adevarati descalecatori in intelesul cel mai deplin al cuvntului, in tara
www.dacoromanica.ro
XX
ARMENII $1 ROMANI1
0 Dac n'ar fi stravechi lurauriri de cultura si schimburi comerciale, dac n'ar fi coloniile armenesti din Moldova, mai vechi poate si de cat domnia lui Bogdan Vod.
intemeietorul, dac. n'ar fi miile de locuitori armeni ai solului romaaesc, insemnati In viata noastra politica si cul--
turall : oameni de stat, invtati si poeti, Inca aceste asemanari bogate In aplicatii nou, ne-ar Indemna la studiul
din punctul nostru de vedere al acestor regiuni i ai natiunilor ce l-au locuit e)
XVI-lea pe vremea lui Stefan Rares, din cauza unui capriciu al Doninului, iar celalalt caz de pe vremea ocupatiei polone In Moldova, cand Armenii au fugit in Ai deal
intemeind acolo, la Gherla si Ibasfalau, o colonie din cele
mai infloritoare si pan astazi, aceasta se datoreste unor
imprejurri exceptionale, care n'au nimic nepotrivit cu aplicarea fireasci spre fratia umana a poporului nostru, pe carenimic n'o va putea scdea, cu atat mai putin desfiinta 3).
Armenii $1 Romdnii: o paralela istoricd, 1914, p. 38-40.
Palm Conferinti despre Armenia, 1929, p. 28-29.
Conferinte la Radio, cUniversuip din 7 Ianuarie 1938.
www.dacoromanica.ro
XXI
Trebue s adaog, pentru ca s. termin, ca Armenii
din Romania cunosc greaua si delicata art de a uni (iota
indatoriri, o datorie fat de religie si natiunea lor pe care
n'au uitat-o deloc, si o datorie fat de aceea tar in care
ei 5i strmosii lor s'a stabilit din timpuri foarte indeprtate. Pentru noi ei ne sunt frati, frati nobili, fiind in acelas timp copii alesi ai vechii lor patrii. Deci, nu este o
mai mare laud ce s se poat. aduce unui popor mare si
nefericit, care pastrand intreaga sa comoar moraba, este
la neputint de a creea din nou si de a ridica patria sa la
o asa inltime la care rasa ar fi fost in stare ').
ARMENII IN CULTURA LOR.
Armenia a intiprit pe toate creatiunile ei, o pecetie proprie. Si una asa de neted. gi adAnca! Forma bisericilor
din Armenia, sistemul lor de impodobire, fac parte dintr'un
capitol special al is toriei artei, si de acolo s'au desfcut
infiuenta care se simt pAn la noi, fr s se exagereze,
cum s'a ficut, puterea acestei strbateri. Din Ani, centrul
cel mare al acestei frumoase arhitecturi origin ale, au reluat
curente capabile de a adoga pretioase impodobiri stilurilor
strine din regiuni foarte indeprtate. S'a afirmat si nu far&
dreptate, c de acolo, probabil prin Caffa genovez, din Cri-
www.dacoromanica.ro
XXII
eroii legendari ai neamului, apoi, mult timp, dureroase cantece ale unei mizerii care s'a perpetuat, far& mangaiere, din
veac in veac.
Muzica cu lungile ei huliri, en hohotele ei de plans,
cu expresia miscatoare a unei nemrginite duren i strigte
vilor si muntilor, nu ni este nici ca stra.ina. Vechi tovrsii istorice explic apropierea ei de cele mai triste dintre
doinele romanesti. Si rstri$tea pe care am indurat-o si ei
noi a adaos la ace st trist ecou de suferinti indurate tocmai
In fundul vremurilor
Muzica noastr seamn prin unele isbucniri ale ei
cu a Armenilor, pentru ca. Armenii sunt ca si noi, urmasi
ai Tracilor
www.dacoromanica.ro
XXIII
numele Crucii, cu cei de alt. religie, eterniznd impreun.
cu principii vailor din Taurus,in casele si templele lor, tra-
Les Armniens ont eu, eux aussi, l'ancienne tradition gomtrique, abstraite qu'on rencontre dans le monde
thrace en Europe et, comme les Armniens ont une base
thrace a c6t d'une base asiatique, qui est venue ensuite,
on comprend bien que cet art gomtrique a dill exister
dans la Grande Armnie ds le commencement du dveloppement artistique de la nation. C'est--dire qu'on rduit
l'arbre, la fleur, les contours du corps de l'tre humain, de
facon A. prsenter des formules linaires ; c'est un art trs
www.dacoromanica.ro
XXIV
Domnul Ciobanian are dreptate s afirme cl natiunea
care a putut da aceast. gratioas poesie religioas i ero-
de cultur alcate in picioare de toat. brutalitatea natiunilor parvenite, cnd aceste natiuni vor fi Intelese i aju-
www.dacoromanica.ro
ARMENIA RECITNOSCATOARE
www.dacoromanica.ro
(ss) SAHAK II
Catolicos al Ciiiciei
www.dacoromanica.ro
3
11.
toresc cei seasezeci de ani ai fecundei vieti a DomnieiVoastre, noi, ca $ef religios al unei parti din poporul armean, luam cu bucurie parte la manifestatiunile de recuno$tint $i insufletire ce Vi se fac, pentru ca DomniaVoastra, iubite profesor, ati druit pretioasele comori ale
mintii si inimei Domniei-Voastre nu numai compatriotilor
www.dacoromanica.ro
III.
PATRIARHIA ARME ANA DIN IERUSAL1M. 22 IULIE 1938, No. 7569/16
Excelent,
Excelenta Voastr s nu fie surprinsi gsind In coletul postal expedi at de noi la adresa sa o carte armeneasc.-
Stim cl nu cunoasteti limba armean, bash'. $tim In acelas timp cAt de profund cunoa$teti istoria $i mai ales sufletul poporului care vorbeste aceast limbA.
Simpatia luminat de aceast dubl cunostintA, pe
care o aveti si ati artat-o cu atita nobil mrinimie acestei natiuni, ne-a umplut totdeauna de recunostint pe noi
toti, fiii acestei natiuni, fat. de Domnia-Voastr.
Comunitatea armean. din Romnia ti va aduce mereu aminte de numele Domniei-Voastre cu un nemrginit
respect, pentru pretioasa prietenie cu care ati avut bungtatea de a face tot posibilul pentru legalizarea statutului
-su eparhial si bisericesc In nobila Domniei-Voastre Tarl
care i-a dat ospitalitate de veacuri.
Iar natiunea armean In genere nu va g5si cuvinte
pentru a v prezenta respectul sat' miscat $i multumirile
sale clduroase pentru manifestatiunile incurajatoare si nobila umanitate pe care ati avut totdeauna buntatea de a-i
arta ant prin scris cat $i prin cuvant.
Acum doi ani cAnd Intreaga natiune armean srbtorea al 15-lea centenear dela traducerea Bibliei In jaiba
armean., ca unul din epizoadele cele mai sfinte din trecutul su national, am fost fericiti citind in ziarul armenesc
. Araz" care apare in Bucure$ti, dou frumoase cuvntri ale
Domniei-Voastre, dintre care una pronuntat de de Domnia-Voastr. trite sedint solemn& organizat pentru srbtorirea chiar a acestui jubileu de 1500 ani, si a doua inteo
alt reuniune armeneasc privitoare la problemele atingand
cultura poporului nostru.
www.dacoromanica.ro
Excellence,
esprer que Votre Excellence voudra bien la garder toujours et en dormer la preuve, surtout l'heure o Votre
Excellence tient entre ses mains les rnes du gouvernement.
Nous levons done notre voix au Ciel pour implorer
les bndictions clestes, tant spirituaelles que temporelles,
pour la personne si estime de Votre Excellence. Avec
mes hommages les plus sincres, rassurance de ma plus
parfaite considration.
(ss) P. VARDAR MELCHISEDECHIAN
Vicaire gnral de la Congrgation Mechithariate
V,
Monsieur le Professeur,
La dlgation de la Rpublique Armnienne estime
peuple armnien.
Le peuple armnien n'oublie jamais sa dette de reconnaissance envers ses amis trangers et surtout envers ceux
qui ne Font pas oubli dans ses jours de malheurs.
VI.
Nepreluitului prieten,
tiei umane.
Cairo, 14 Mai 1931
HAMO OHANGEANIAN
(fost prim ministry tn Armenia)
www.dacoromanica.ro
ARMENII
IN CULTURA LOR
www.dacoromanica.ro
ISTORIE SCURTA
A ARMENIEI CILICIENE"
ARMENIA I FRANCII IN TIN/IPLIL
CRUCIATELOR
Si vii de asa de departe, adicl
din pricina zpezilor din muntii jugoslavi si italieni
cale de patru zile
si patru nopti, s. vii la Paris spre a vorbi de un subiect
care n'a fost totdeauna un obiect de studiu pentru mine,
aceasta impune o datorie, o indatorire de neinlturat : aceia
de a aduce ceva nou.
Dar a aduce ceva nou asupra unui subiect aa de in-
www.dacoromanica.ro
10
Comoarl de Carte"
11
si
Aceste interpretari vor fi inteun domeniu special, apartinand la ceiace ag putea numi Jelul de a situa faptele".
Cred c in acest moment, In istorie, prima datorie
este de a cauta s situm faptele intr'alt fel deck inainte.
Sunt istorii ceri se prezint, fiecare luat in ea insgi,
In mod foarte satisfcaor. Daca c.utara totusi s le puneni
de acord, dac incerc.m s le armonizam, nu ajungem la
nici un rezultat sau ajungem la rezultate rele.
Pentru a cunoaste bine istoria oricarei natiuni trebue
12
sa lucrare, cu te7a sa din Roma asupra .Armeniei Islamului, a acumulat toate informatiile, chiar si informatiile mici
de tot, cari perro.it s. se desprind liniile generale.
Dar pentru Mica Armenie aceast lucrare, de a situa
istoria a dota secole de luptd, de civilizatie, de creatie in
mai multe domenii, de inovri in viata omenirii, mai ales
a ornenirii orientale, aceast lucrare rmne de fcut.
Aceast conferint trebue s mearg& pn la incepuasa ci ea va incepe cu epoca Cru.
tul veacului al
acestui timp, cari sinteze au introdus in civilizatia general& elemente ce nu s'ar afla intr'insa fAr marea sa munc ;
nu voiu incepe fr sa art in intregime acea durere amestecat cu indignare, pe care un suflet sensibil trebue
s'o resimt. pentru glia unei tri care, in momentul cand
exist& o Letonie $i o Estonie, nu este inc. in posesia mostenirii sale cele mai legitime $i celei rnai glorioase.
Cred deci ca. trebue s'o fac in fata reprezentantilcr
natiunii armene 5i in fata insAsi a corigtiintei lumii crestine, care n'a avut fried, in ce ,o priveste pe cea dintaiu,
curajul s-si faca. datoria.
TERITORIUL CILICIAN
13
14
de ceiace cunosc din istoria propriei mele tri, Rom&iliaDana au fiintat in vechea Romanie dou principate: un
principat al Munteniei la sud si alt principat al Moldovei
a nord, aceasta se datoreste, dae nu ca aci antagonismului dintre cloua vai, dar antagonismului dintre doul grupe
de val. Rurile Moldovei, rurile nordice, au determinat
un stat, in timp ce celelalte rauri, acelea cari se indreapt
spre Dunare in alt fel, raurile muntene, determinaser un
alt stat. Si timp de veacuri a existat aceasta rivalitate
dela un grup de vai la altul.
Asadar cei ce locuiau in partea dinspre Vahga, Ru.
penizii, i cei ce locuiau in partea Lampron-ului traiau
desigur intr'o stare de rivalitate continua. Ma Intr b cbiar
daca avem cronici, o mare cronica chiar, acea a lui Mathieu d'Edesa, alturi de altele destul de numeroase, cum
e de pild. cronica lui Sempad, a lui Grigore Preotul,
lui Vartan, a lui Haiton, a lui Samuel din Ani si chiar o
destul de bogat. cronica In versuri, cari toate au fost
culese si stranse in Istoricii armeni ai Cruciaielor", trebue
s ne gandim ca In privinta documentelor interne, in privinta vietii locale, nu aye m nimic.
Au existat fr. indoiala documente si in acest dome_
In privinta Micii Armenii in aceiasi situatie ca si in privinta Bizantului. Numai ca Bizantul ne-a transmis dreptul
www.dacoromanica.ro
15
care se numea In Franta Le Courq` si celalt port al Italienilor, care se numea in Franta l'Ayas". Este aceast
coast a Ciliciei, care reprezint o lume cu totul deosebit
16
Aceasta este Ina. un element de asemnare cu Romania, Romania valah. care s'a format in-rain la Munte,
numindu-se, pentru Romnii Moldovei vecine, .Muntenia",
-Et sciendum qued dominus terna illius Leo de Montanis consueverat appettari'; J. C. M. Laurent. Peregrinatores nie(Iiaevt quatuor.
Leipzig, 1864, p. 174.
www.dacoromanica.ro
17
la un moment dat, dupg. disparitia Marei Armenii cu numeroasele $i splendidele ei biserici, in urma marilor invazii musulmane, acele biserici cari au inspirat lui Strzygowski aceast faimoas teorie, care trebue putin redus, teorie asupra influentei atAt puternice
aproape exclusive a
artei arene asupra artei bizantine, reprezentanti a acestei
vieti nationale au procedat, inteun mod constient si fr
s aibe leggturi prea strnse ca Imperiul bizantin, la stabilirea unei noi patrii.
Dup aceast teorie, s'ar fi desprins oamenii de pe
teritoriul invadat de Musulmani ca s creeze o tan nou,
intr'o regiune care era foarte lesne de aprat si care avea
$i avantajul vecinttii
$i, fri indoial, nu ar fi existat dela inceput un contact cu lumea francl, a crui influent asupra acestei Mici
Armenii o consider ca absolut hotrtoare, si dela inceput,
aceast lume franc dnd inssi forma sa noului stat, impunndu-i in toate domeniile pecetea sa. In acest fel,
noua Armenie, fiind alaturi de Bizant si fr nicio pers.
pectiv dinspre partea lumii france, nu ar exista posibilitatea de a admite acea Marc Armenie" pe care o anuntam. Dar iat ceiace ni se pare ca. rezult din analiza nepreocupat de trecut.
Inainte de toate, Bizantinii au cutat s stabileasca
pe teritorii noi reprezentanti de-ai Armenilor dela cari intelegeau sa trag5. profit pentru ei, pentru Bizant. Initiativa
venea deci din partea bizantina.. Cutare reprezentant al
vechei regalitti, Kakig, devenit un client al Imperiului,
continua sa-si poarte titlul regal ; totusi Bizantinii nu-1
considerau sub acest raport de continuator al unei mari si
glorioase traditii. Ei il considerau ca un titer bizantin, cu
toate c ofiter ca titlu regal, ea si cutare regin. a Madagascarului transportat in Franta, care-si pstra titlul regaiitatii sale, dar era considerat. totusi ca trind din mila
Statului cuceritor.
Bizantui a fcut, dealtfel, astfel de transformgri in
diferite domenii. Este sigur ca. la un moment dat, pentru a
nu pierde aportul reprezentat de aceast ras. armean,
18
acei aventurieri normanzi In partea Asiei Minore, agezindu.se In castele, pastrandule apoi pentru ei Insdsi,
niciodat recunoscuti in aceast nou. calitate de catre
Bizant, dar foarte hotriti s reziste la once reintoarcere
a dominatiei bizantine; reintoarcere care s'ar exercita prin
alte forte dect ale lor proprii, acelas lucru II regsim in
www.dacoromanica.ro
19
Allturi de el mai sunt si altii, un Osin, un Abelgharib, la Bir, un Pazuni, un Kogh-Vasil,Vasile Hotul,
care a jucat la un moment dat, dar indreptndu-se mai
curnd spre Eufrat si nu spre mare unde era viitorul, un
rol rank mai mare deck rolul lui Constantin, cci Vasile
este acela care a cules mostenirea legal ca s zicem asa
a vechei Armenii.
20
lui inviorator, Statul lui Constantin asa de redus ca proportii, ar fi avut aceiasi soarta ca acela, mult mai tare gi
inconjurat de glorie trecitoare, al lui Kogh-Vasil. S'ar fi
pierdut in acea lume bizantina care nu gi-a parsit nici
odat pretentiunile teritoriale, gi care a intrebuintat fiecare
prilej pentru a-si valorifica din nou drepturile.
Dela inceput, avem deci deaface aici cu o creatie a
carei una din radacini se cufund in vechea lume armean,
gi a cArei alta r.clacina, cea mai puternic, s'a infiltrat
intr'un teren, adus de invazia cruciatilor.
Deaceia sunt de prere ca trebui s. iau drept titlu al
acestei serii de trei conferinte .Franta din Armenia", care
titlu ar putea parea cam pretentios i indrasnet. E inteadevr o Franta de origin& franca, de origina cruciat, care
altoit pe traditia armean, se stabileste in strmtorile ei.
Si trebue precizat aceasta deosebire fiindca ea singur.
are putere s explice desvoltarea regatului Armeno-Ciliciei.
21
www.dacoromanica.ro
22
-contine gi Valahi, Romani, iat un nou Tarat care se infiinteaz5.. Este ei in cazul acesta, transpunere bite alta regiune a unei forme politice distrus bite parte.
Totugi, cu toat deosebirea de populatii, aceasta nou.
Bulgarie e inteadevr national. Si este asa fiindc Biserica
a rmas aceiagi. Traditia se pastreaza prin Biseric. Bise-
23
Au fost acei ani In cari Bizantul a reastigat tot terenul pierdut, anume pe la mijlocul secolului XII, dar chiar
24
www.dacoromanica.ro
25
www.dacoromanica.ro
26
porta: e prea departe. Exist legaturi de rudenie badeprtat, nu raporturi politice continue.
Dar intre Armenia gi Antiohia a existat intotdeauna
sau ofensiva latina, a Antiohiei contra Armeniei, sau ofensiva Armeniei contra Antiohiei. Au fost momente and
nobilii armeni, pe deoparte, printii Antiohiei pe de alta,
erau siliti de imprejurAri s trbiasca In legturi de prietenie. Dar imediat rivalitatea se impune si domina.
lata, dupl castele cucerite de Armeni, date inapoi de
Armeni, dupa teritorii cari apartin and lumii armer e din
nord
conflictul lui Thoros cu Renaud din Chatillon
gi cand lumii sirio-latine din sud, dupa captivitatea lui
Rupen II la Bohemond III la Bambe", aceast. epoca, care
e cea mai interesant in aceste conflicte, epoca lui Leon
Magnificul, care observa aceasta necesitate pentru Armenia de a avea Antiohia sau sa-si prseasca rolul istoric.
Sunt tri cari nu pot trai fr
anexeze alte tri.
Sunt legaturi geografice pe cari nimeni nu le poate rupe.
Si atunci tendinta natural a Armeniei era in spre
litoral, dar, inainte de toate, tendinta sa era de a reconstitui o veche unitate bizantina, care cuprindea Cilicia,
Antiohia i chiar insula Cypru. Caci pentru Armenia stabilirea unei regalitati latine lu Cypru a fost fr indoial
o mare lovitur, Armenia trebuind sa aib, prin necesitatea geografica, stapanirea marii insule vecine, ca i aceia
a principatului Antiohiei.
In felul acesta, la sfarsitul veacului al XIII-lea un
foarte mare rol este sortit Armeniei: rolul de a crea o
singur sinteza intre Occident gi Orient. Dar Cypru i.a
sca.pat prin Lusignani si Antohia a ramas, pana la Bohemond IV Chiorur si pan& chiar la disparitia acestui principat latin de alaturi, inclaratnic Iii latinismul sau.
Atunci Leon Magnificu/, care cunoaste pe Latini
din tinerete, care incePuse Intiu, pe and Rupen 11 traia,
prin a-si oferi serviciile vecinilor ?di, el care fusese facut
cavaler in Aiatiohia si se castorise acolo cu prima sotie,
Isabela, inainte de a fi sotul unei fiice de ale lui Amaury
de Lusignan, in sfarsit el care avea relatii neintrerupte
acei Templieri, cu acei Hospitalieri cari erau and prietenii,
www.dacoromanica.ro
27
proape singur a flcut aceast cAlAtorie in Cypru. Nu trebue uitat in acelas timp cA, tinnd mult la legaturile sale
de rudenie cu principatul Antiohiei, el a reusit, printr'o
loviturA, s fac s vin la el gi s retin pe mogtenitorul
acestui principat, care era Raymond Rupen, purtand
acelas timp numele de cruciat. Raymond si numele de rupenid al baronilor Armeniei; nu trebue uitat c acel Rupen Raymond ddea acte pentru principatul Antiohiei a-
28
Va fi atunci un nou r5sboiu latin, dar acest nou rAsboiu latin va veni spre Armenia dinspre Cypru, pe cAnd
In prima epoca. din Armenia pornea ideia acestei sinteze
care, daca ar fi fost realizata, ar fi reprezentat fila Indoial o alt5. desvoltare a Statelor Orientului si In crearea
marilor sinteze ale civilizatiei In aceasta parte, unul dintre
cele mai importante momente ale evului mediu.
N. JORGA
www.dacoromanica.ro
A FOST ARMENIA
SUB DOMINATIUNE MACEDONICA ?
Poporul armenesc, din cauza unei interpretri gresite
a textelor istorice, a fost considerat ca lipsit de libertate
tocmai in epocile cnd se bucura din plin de roadele liberatii sale. Existd in adevr in strvechea istorie a Armenilor o epoch'. de aproape 400 de ani
cea cuprins intre
anii 330 in. de Cr. pn la 66 dup5. Cristos care in prima
ei parte e pus& sub dominatiunea macedonic, iar in cea
urmtoare sub stpAnirea sau influenta Arsacizilor Per$i.
30
sapte ani. Una din provinciile rsvrtite a fost si Armenia. Regele si poporul armenesc, profitnd de desordineo
general, au vrut s redobndeasca o mai Jared autonomie,
Dariu ins& a fost un rege destul de intelept i capabil;
31
32
evitat s ocupe in intregime Capadocia, Pontul $i Armenia, deoarece Darin Cotomanu se apropiase deja de Cilicia, cu o arma.t numeroas. Alexandru cel Mare reusi s
obtin in Actium, in Noembrie 333 1- Cr., o victorie strlucit in contra lui Dariu, luandu-i prizoniere pe mama,
femeile $i multi alti comandanti per,i impreun cu sotiile
lor. Cind printesele robite isi plngiau amarnic soarta,
Alexandra 1-a trimis pe Mihran spre a le consola, fiindc
acesta $tia limba persan. A fost oare un print (aakharar)
armean acest Mihran? Li bt.lia din Actium luaser. parte
si soldati armeni, in numr de 40.000 pedestra$i $i 7000
(Curtius Rufus, De robas gestis Alexandri Magni", 111, 2).
se intoara inteo-
www.dacoromanica.ro
33
fata lui Alexandra, pe lngi alte popoare se aflau regimente din Armenia Mica si din Ca.rduk, iar In aripa dreapt
34
35
SA vedem acum certurile dintre urmagii lui Alexandru, titre carese distinge ca figur centrar Eumenes din
Cardia, care de$i nu era Macedonean, fu secretarul particular al lui Alexandru i aprtorul intereselor sale.
Cine trebuia s fie urmasul lui Alexandru? Sapte zile
36
tului $i lui trebuiau s se supun toate armatele iar guvernatorii provinciilor trebuiau s $i le conduc. tot in
numele lui. Deci adevrata conducere era in minile regentului.
37
toate acele tari mrginase pe care Alexandru nu le ocupase din diferite motive in timpul luptelor sale cu Dariu.
(Diodor Sicilianul, XVIII, I). Eumenes nu rmase personal in Capadocia, caci, lsand prientenilor sai conducerea
oragelor si cettilor mai principale, Il intovrisi pe Perdiccas in drumul sau spre Cilicia, fiindca acesta avea planuri mari iar Eumenes era primul sau sfetnic (Plutarc:
Eumenes).
38
provincii.
Cativa generali dintre cei care 1 au omorAt pe Pertic-
39
40
fe..
41
meile si tot avutul lor. Eumenes putea OA scape si deaceia porunci lui Peukestas s urmAreascA. dugmanul cu cavaleria lui ca el O. sar. in ajutor, Ins& macedoneanul cel
invidios nu vru sA-i execute ordinul si se retrase In provincia sa. Prsit si de trupele sale nemultumite, Eumenes se preda lui Antigonos pe la 316, si fu omorAt de
acesta, tocmai cAnd se gAndea s. treacA prin Armenia si
Media ca s se adA.posteascA in Capadocia.
Prin victoria obtinutA in contra lui Eumenes Antigo-
In modul acesta aproape se Incheie cu o epoch.' IndelungatA dela Alexandru 'Ana la Intemeerea noilor monarhii. In adevAr, pAnA. la moartea lui Eumenes gi a unicului fiu al lui Alexandra Macedon nimeni nu indrAznise s.
g3
www.dacoromanica.ro
42
Orontes satrapul acela armean care era in legturi de amicitie ca Peukestas cruia ii scrisese o epistol, la 317, in
scriere asirian sau armeanA. Ni se relateaz. c. Antiochos
43
www.dacoromanica.ro
44
I. Dup.& lupta dela Arbela din Octombrie 331, Alexandru numi guvernator in Armenia pe Mihran, care
predase Sardesul (Diodor Sicilianul, XVII,8; Arrianos,
16 ; Curtius, V, 15).
www.dacoromanica.ro
45
oat si se refugieze in Armenia gi s se foloseasci. de Armeni in contra adversarului sin, ins& acesta Ii inchise
.drumul. (Diodor Sicilianul, XVIII, 9).
La 316, cind Eumenes, fiind In Persia, intelese
va fi prins gi predat dugmanului slut de moarte, igi ficu
testaraentul, distruse scrisorile sale importante gi inten-tiona si ajung& in Capadocia, satrapia sa, prin Armenia
vi Media, Eumenes se &idea desigur sA traversese prin
tirile libere.
Nicomides I rege al Bithyaiei, dorea &Ali lase coroana fiului sAu avut dela a doua sotie i deaceea II persecuta pe primal fiu, numit Zeilas. Acesta fugi la regele
Armeniei (Memnon, in Fragm. hist. gr., III, 537). Cincl a
murit tatil sin pe la 250, Zeilas tocmi mercenari franci gi
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
47
Cu ajutorul tuturor acestor mrturii ale vechilor istorici de necontestat autoritate se dovedeste:
cg. Alexandru Macedon nu a subjugat Armenia nici personal si nici prin intermediul generalilor &di;
48
ca acest Artaxias se tragea din neamul vechilor regi armeni. Cu el insa a inceput o serie de monarhi destoinici,
istoria carora ne este Indestul de cunoscut.
Vrem s. mai accentuam importanta observatiune ea
o injust Intelegere a unui cuvant din Strabon, a indus pe
multi la o prere gresit despre rol! lui Artaxias si Zariadras ; Strabon aminteste ca acestia au fost desemnati In
Armenia ca strategos" acest cuvAnt insemnAnd In genere
www.dacoromanica.ro
W?
, ,
,4::.....
AI .,
TERITORIIII. ARMENESC
EREAN GA,
- ORASUL ZEILOR
50
In limbele europene o gAsim consemnat sub urm5.toarele forme: Erzendjan, Erzingan, Arzinga, Erzinghian,
Arzandjan.
AdAugna c5. orasul s'a mai numit pe vremuri si Justinianupolis, fijad refcut si renovat, in sec. al V-lea, de
catre impratul Justinian.
Prima din cele 15
ErzAnga In geografia Armeniei.
provincii 1) ale Armeniei Mari era Bartzr-Haik (Armenia
Inalt) care la rndul ei era compus din 9 regiuni 9, $i
anume : Daranaghi, Ariut, Mntur, Ekeghiat, Mananaghi,
Dergean, Sper, Sahgomk $i Karin.
Ora$ul aflat In centrul din Ekeghiat era Erznga.
Cuvntul Ekeghiat 1$i are obar$ia dela numele Ekeghiank,
care a fost una din familiile de vaz. ale Armeniei antice.
Tinutul a mai fost numit si Eghehetiat (al bisericelor), pro-
Despre tinutul acesta Saint Martin ne relateaz. urmitoarele : -La province d'Anahita, que Pline 9 place imrndiatement aprs la Derxene (Terdschan-Terdjan), me semble
rpondre l'Acilisene des autres geographes anciens 0 qui
www.dacoromanica.ro
5/
Anahit, qui paratt avoir eu peu prs les mmes attributions que Diane. Il ne serait pas tonnant que la divinit&
etat communiqu son nom A la province qui lui rendait un
culte particulier. Les Armniens appellent ce pays Egheghiatz ou Egheghetziatz, et jis font trs.souvent mention,.
dans leurs ouvrages '), des nombreux temples qui y avaient
t levs en l'honneur des antiques dieux de leur pays. Les
Georgiens 2) donnent cette mme province le nom d'Ele
hletsith. Cette province tait situe sur les rives mme de
52
Arzendjan a t plusieurs fois renverse et presque dtruite par les tremblements de terre '); mais elle s'est toujours releve, et elle a conserv jusqu'A prsent une grande
importance ; elle est l'une des principales villes du pachalik
d'Arzerum" 2).
rak, Karatus.
Asezarea orasului.
ErzAnga se gaseste la 39,5
grade longitudine dela meridianul din Paris gi la 37 grade
latitudine nordica.
E la o departare de 176 km. de Karin (Erxerum), ei.
se inalt pe intinsul unei cAmpii frumoase. Se afla la &ma.
mile spre nord de Eufrat si la o Mil& spre nordul parului
Vaskert.
www.dacoromanica.ro
53
Anahid (Anaitis), que les Hellnes confondirent avec Artemis, devenue ensuite la Diane romaine et en6n la Panagia
des chrtiens ; l'ancien temple d'Anahid fut transform en
glise de la Vierge. Erzendjan tait avant Erzerum la ville
principale de cette rgion de Haik,
dont les Halkanes
ou Armniens ont pris le nom, et dans les hautes valles
Yakut (1178-1229), un alt autor tot arab, In dictionarul su geografic Moadjam-el-Biildan", aminteste
zmga este unul din orasele frumoase, de seam, plAcute,
Elisde Reclus Nouvelle Geographie Uuiverselle, IX, Paris, 1884,
p. 362-363.
Par. Hugas Ingigian, Geografia celar patru p&p ale lumii, Asia.
L 1806, p. 98.
ibn Bibi : Seldjiucname ; cf. Henri Mass : La sultan Seld %outride
Keykobad I et L'Armente. (Revue des Etudes Armniennes*, 1X, p. 117).
www.dacoromanica.ro
54
pAstrAndu-se
Conform Insemnrilor lAsate de cronicari s'au mai Inregistrat cutremure si In anii 1236 si 1246.
Un cutremur Ingrozitor avu Ice la 1254, pricinuind
14.000 de victime omenesti, fapt ce se confirmA si de cAtre
un calitor francez, Rubring, care, cu un an mai tirziu, IntorcAndu-se din tinuturile ttregti, era In trecere prin
ErzAnga.
www.dacoromanica.ro
55
and Erzinga fu ras din temelii cu Inc trei sate dimprejur 1).
Populatia.
Locuitorii aunt Armeni i se afl supusi Tartariei. In aeast trisoar sunt o multime de cet.ti si de orase, dintre cari cel mai tnsemnat este Arzinga, care este resedinta
unui episcopat. Este o provincie, dup cum am mai spus,
4destul de mare. Aici isi aseaz lagrele vara intreaga armata hanului Levantului, pentrucl In acest anotirup se gasesc pe aici pasuni foarte bune pentru vite. lama ins armatele prsesc aceast provincie pentruc se las atAt de ger
www.dacoromanica.ro
56
lor relativ mic au ramas totusi elementul cel mai important pentru progresul tinutului, iar dupa exterminarea lor
a pierit deasemenea i Erznga.
Clei, din punct de vedere economic Erzanga ajunsese
s. nu mai prezinte nici o important, cand cutremurul din
27 Dec. 1939 a ras orasul din temelii.
ErzAnga loca al zeilor. In istoria civilizatiei armene
Eriza ocupa deasemenea un loe aparte.
laem, p. 584.
Movses din Khorn, lstoria, 1865, Venetia, 294.
Agathangelus, loc. cit., p.99.
www.dacoromanica.ro
57
urmi era cel mai mare din acele patru temple si totodati
cel mai frecventat. Deaceea chiar si regiunea a fost denumit adesea de istoricii armeni pe numele zeitei : Regiunea
lui Anahit.
lor ci o pot jertfi. Lucullus in adevr di ordin s'o sacrifice si puse si se jertfeasci o junc. si pentru apele spumegate ale Eufratului, spre a le traversa fir& primejdie.
Legenda spune ca numai in modul acesta Lucullus a putut
trece peste fluviul Eufrat.
Cind, in anul 34, Antonius a intrat in Armenia, regele
Artavasd a putut fi prins numai printrio uneltire bine
conform rechibzuiti. Antonius 11 puse apoi in lanturi
si-1 umbl. astfel pela
lat.rilor istoricului Dion Cassius
Strabon: Geographie, Paris, 1899,1, p. 468.
F. Cumont: Notes sur le cube d'Anaftis, 19( 5, p. 4.
www.dacoromanica.ro
58
spune Jacques de
Morgan
www.dacoromanica.ro
59
Lk oh s'lve aujourd'hui la ville d'Erzindjian, sur la chemin qui conduit de la Cappadoce 1'Ararat.1)
Intlnim de pomenirea regiunii din Ekeghiat Inca din
sec. II in de Cr. pe vremea regelui Artaxias I al Armenilor (190-161). Acest Artaxias, hind si adevratul intemeitor al regatului armenesc, a Incercat pentru prima oar
mreasc hotarele trii sale. Incepu de ci cu subjugarea
unor tinuturi mrginase regatului sdu. Astfel, cuceri mai
intai dela regatul Atrpatakan tinutul Vaspurakan si
-cizilor, Zariadras 1.a cucerit dela Seleucizi impreun cu regiunile mrginase intemeind acolo regatul Armeniei-Mici, care
www.dacoromanica.ro
60
se supune si a primi suzeranitatea roman. Traian Ii rspunse Ins c este hotrt s suprime regatul armenesc.
Partamasir incere s se opun dar fu ucis chiar la prima
inalnire cu oastea roman. Fiind silit s capituleze, tot
sudul Armeniei trecu astfel sub administratia unui guvernator roman. Traian se intitull Invingtor al Armenilor"
$i intorcandu-se la Roma bAtu monede speciale pe care
Armenia infrnt era infti$at prin simboale. Pe una din
ele Armenia este reprezentatO printr'o femeie ghemuit in
genunchiu la picioarele impratului, ?nitre Tigru $i Eufrat
avnd pe margine urmtoarea inscriptie: Armenia et Mesopotamia In Potestatem P. R. Redacte" ').
Tot in regiunea din Ekeghiat se afla si vechiul trg Til,
care a fost In posesiunea individual. a Catolico$ilor (patriarhi) armeni. CAnd muri Catoliccsul Aristake s in anul
333, corpul lui fu adus in Ekeghiat $i inmormntat la TU,
care fiind proprietatea tatlui salt] Grigore Ilumintorul 2),
trecuse prin mostenire in posesiunea sa "). Tot acolo fu
inmormntat la 373 $i Catolicosul Nerses ).
Trgul Khakh din Ekeghiat este citat la 373 cu ocazia
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
62
an al domniei sale, pentru a reprima o rscoal din provincia Taik, care nu voia s recunoasa. ciudatul dar fcut
imp.ratului bizantin de ctre David, care.i lsase ca moste-
tata! lui Ertogrul, se indreptal in anul 621 (1224) spre Armenia in fruntea unui popor de 50.000 suflete. El veni
Aristakes din Lastivert, Venetia, 1901, p. 9; Asolik, Paris, 1859,
p. 268,
Par. Hugas Ingigian, Arheologia Armenlei, vol. 1, p. 455; Aristakes din Lastivert, 1901, p. 77.
The Eacydopoedta Britanica, VIII, p. 700.
Komagineanul: ftlardos Armeanal, p. 20-21.
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
64
catititi cu sabia in piata orasului, iar capul unuia din acesti martiri fu legat de capul preotului armean, care-i
duise pe cAluggri, si care fu plimbat astfel prin tot orasul
vi biciuit pe trupul su desbrcat.
Litre anii 1325-1339 Erzanga devine teatrul de rzboi al luptelor date intre Timurtas, Uslubeg i Seikh
Hasan ').
O mrturie din 1343 ne povesteste cum erau persecutati Armenii din Erznga.
www.dacoromanica.ro
65
kender, un nepot de-al lui Lengtimur. Pe vremea lui Osman, In 1425, In atributiunea de conducAtor al Armenilor
din Erzinga se aminteste de Iacub-Aga, care era var cu
principii armeni Katlus si Siileiman.
La 1437 au cotropit in Erzinga de data aceasta Egiptenii cari au nimicit si oastea lui Iskender.
Apoi a aprut in Persia un alt cuceritor numit Uzun
Hasan, care porni in contra sultanului Turciei Fatih Mehmed, i Ii btu, la hotarele tinutului din Erzinga, mai intii
pe Giansah, iar la 1473 pe Osmanlii, ceva mai tArziu fiind
ins infrint si el de acestia din urm $i silit s renunte la
planurile sale.
pArsit.
www.dacoromanica.ro
66
In istoria culturii
limbii clasice si apot de lirica exagerata a poeziei monahale, Constantin din Erzanga este mai original si mai spcntan in versurile sale, dei In mod natural ii lipseste Inca
temeritatea poetilor calugari de dup el, de a da frau
liber emotiunilor sale sufletesti.
H. DJ. SIRUNI
www.dacoromanica.ro
RASA ARMEANA
ARMENII "
Grupul, din care sunt descendenti Armenii de azi, a
sub nume diferite
In istoria Asiei, un rol considerabil. Dupa vechile lor genealogii, care, din spusele
tuturor specialistilor, au un caracter oarecum aventurier,
Armenii ar fi locuit mult vreme in Babilonia, inainte de
a fi stabiliti in regiunca Araratului.
jucat
Putine tri au fost asa de des cocerte ca patria armean. Dup ce au fost cotropiti de Asirieni, Persani, Greci,
Arabi, Mongoli, Armenii sunt astzi imprtiti intre Turcia,
Rusia si Persia.
Nu trebue s conchidem, cu toate aces tea, a la fiecare
din aceste stpaniri a patriei lor de atre cuceritori, Armenii se transformau din purtct de vedere etnic. Schimbndu-si sapAnii, ei isi schimbau numai eticheta nationalittii lor ; nimic mai mult.
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
69
a intalnit 59 p. 100 din acest din urma tip. Aceste rezultate concorda. Armenii sunt in adevr o populatie foarte
hotrt brahicefal..
Armenii au nasul lung si relativ putin larg. Prin indicele nazal mijlociu, ei sunt leptorhinieiai.
5)6, cu tendinta de a deveni acvilin. El are adesea extremitatea. sa. incovoiat. Aceast forma a nasului am notato
de multe ori la Kurzi si cred cA la fel si Chantre a facut
aceeasi observatie.
Armenii au ochii de culoare inchisg. In general caprii
(86 pdng. la 89 p. 100).
70
i unele
www.dacoromanica.ro
71
antropologica, armeana
kurda a cror fizionomie etnica
n'ar oferi contraste.
Acest ansamblu nou care ar putea fi caracterizat in
felul urm.tor: statur fnalta, brahicefalie, pigmentatie Inchisi a ochilor si a p.rului, nas lung, adeseori gros drept
72
www.dacoromanica.ro
LIMBA ARMEAN.A.
www.dacoromanica.ro
Cu treizeci de secole inainte de Cristos se pomene$te In inscriptiile chaldeice, de poporul Gudi si de regele
www.dacoromanica.ro
75
Mesopotamia. Prof. A. Haciaturian crede cl gi poporul Midani pe lng. cel Subaru, a format nucleul poporului armean, transmitnd mai trziu popoarelor care navaleau pe
platoul Armeniei, caracterul si elementele culturii.
In anul 1330, in timpul regelui Salmanasar I al Asiriei se pomenegte pentru prima dat in mod precis de platoul Armeniei, care, in inscriptiile aceluias rege se numeste
Nairi, probabil unul din numeroasele state mici stabilite pe
acest podis.
Prin inceputul secolului al XIII-lea se pomeneste
de nlvOlirile raselor tracice in Asia Mica gi de distrugerea de cAtre acegtia a statului Chatti sau Hitit. Printre
aceste rase se gAsea si poporulnumit Armen, care s'a agezat
mai intai in Asia Mic. centralA, unde a salsluit pn prin
veacul IXVIII.
Intre anii 634-606 Scitii cari veneau din provinciile din sudul Rusiei gi pe drumul Caucazului, intr. in
Asia, prOdAnd si ruin'And tot ce intalneau in calea lor,
ducAnd cu ei prin presiune alte popoare. Acestia evacuiazi din non pe Cimmeri, silindu-i la rndul lor s navAleasc asupra altor popoare.
Aceast nou nOvalire face ca Armenii s fie trimigi
mai inainte, ocupnd loe, in mod definitiv, pe platoul armenesc unde in sfarsit se vor contopi cu clemente bstinase.
H. LOCUL LIMBH ARMENE.
76
wart a stabilit ca prim leagan al Armenilor, nordul Tesaliei In vecintatea Atamanilor si Ilirilor la sudul Frigiei.
Putinul pe care-1 stim ins despre trac, nu ne poate permite s confirmam linguistic aceasta teorie. (A. Meillet).
In schimb limba iscriptiilor neo-frigiene (Johannes Friedrich: Kleinasiatische Sprachdenrreiler, 1932, p. 128 si urm.),
prezint oarecari raporturi 1nsemnate cu armeana, dar care
77
S'a mai observat c In diferite cazuri limba armean, sub raport fonetic, este mult mai veche deck limba
persan, unde Incepnd dela epoca ultimilor Sasanizi, nu
s'a produs nici o schimbare vocala.
7s
mului fonetic armean se aseamn cu al caucazienei meridionale, georgienei, etc. Alte concordante remarcabile
limbile caucaziene din Sud au o declinare bogat si cazuri
dar nu cunosc genul gramatical; or armeana a pstrat, cu
toate cderea finalelor, dinstinctia aproape a tuturor cazurilor declinrii indo-europene, dar nu prezinta nici o urm
de gen.
12. Cuvintele siriace si. grecesti pe care le cuprinde
armeana, pro vin aproave toate din imprumuturi eclesiastice
si savante si cu tot num5.rul lor, nu au cleat putin important linguistic (Thumb: Byzantinische Zeitschrift", IX, p.
388 gi urm.; Schwyzer Griechische Gramatik", I, 1934, p.
163 gi urm.). Multe cuvinte grecegti au intrat ins& In armeana indirect prin pehlevi.
LIMBA CLAS1CA
79
Limba clasia armean este deci o limb cu o gramatia. exact, Cu un vocE.bular precis si notat printeun
alfabet adap tat fonetismului limbii. Particularittile proprii
scriitorilor, luate drept vulgarisme, sunt mai ales lexicale ;
so
81
1. Caracteristica generar a limbii armene este o tendint vdit spre o usurare a dificultatilor fonetice, spre
simplificarea general& a regulelor gramaticale, spre crearea
limba .clasica :
modificare simtitoare ;
www.dacoromanica.ro
82
= umbra)
uri$ (mph. = alt)
Alte cuvinte au schimbat s ensul lor initial:
f at (zuw, =-- in limba clasica.: d estul; In cea modern :
f uc
mult).
banalic banlicballic(puAmilyimAdypwidy)=cheie.
4. In ce priveste regulele gramaticale, constatm, In
primul rand, mai multe deosebiri la declinarea substantivelor :
83
= bou.
ez (bilb
dur
= u.
diftongul ui (n.f) se schimb. 4n u (ni-) inaintea literelor (:) $1 j (d) :
anui$
anu$
nhini-z) = dulce.
uij
uj (nel ni-d) =-- putere.
durn
takuk (mm.p.
= cald
c.ldut.
greu.
vim-mP)
hastat Ownunilwm-5,
4rnummin) = solid.
djvar (irbn-mrlfb
5. La conjugarea verbelor se observa mai multe deosebiri, dintre cari cele mai insemnate sunt:
In loc de 4 conjugari, el (b1), il (10, al (n'A ul
cum a avut limba clasica, cea moderna are numai 3 conjugari, el (1.1), il (h), al (ini), iar fiecare din ele are un singur
mod de conjugare, pe cand limba clasica la fiecare conjugare a avut mai multe forme.
subjonctivul si viitorul propriu zis din limba clasica nu mai exista In cea modern, fiind inlocuite prin indicativul prezent.
la indicativul prezent si imperfectul In limba moderna se adaog prefixul kcl (4p),prescurtarea cuvintelor
ka u (4inj
existd si...).
www.dacoromanica.ro
84
piti (44),
este
necesar
= in, spre)
h
(y
cltre, parka)
ar (ma- = la, catre, etc.)
In ce priveste sintaxa:
a) este adevrat ca in primele sale secole de desvoltare, limba armean moderna., sub influenta limbilor vecine,
ZIA 11/1
u MI. 111
113_fL f1111
UA
u,,,L
imu-,m6
www.dacoromanica.ro
85
ekog mardei
41111 gr wrgE
If Lupin! snt,..1
In limba modern:
arkain kind (mr.p_mj14, /PT
regelui nevast)
86
In limba armeana moderna sunt doul dialecte distincte : dialectul occidental gi dialectul oriental, sau dupa
numirea lor populara,
dialectul armenolurc si dialectul ruso-turc.
Dialectul oriental se vorbeste In Republica Sovietic. a Armeniei de astazi, la Armenii din Georgia, Azerbedjan si in alte parti ale Uniunei Sovietice, gi in Iran.
I. Dialectele oriental
gi
occidentala se deosebesc
tntre dansele :
a) prin cateva cazuri din declinarea cuvintelor ;
www.dacoromanica.ro
87
$i neru
mard (wpf) = om
marderi (WmpTlpb) marderu
oamenilor
In gradina).
In dialectul oriental complimentul direct p. persoane
se formeazi cu genitivul, pe can. d in dialectul occidental
se pune la acuzativ :
Aramin tesa
am.vazut pe Aram).
Articolul nedefinit in dialectul oriental este mi (tiP)
uPpla
88
tot nu exist.
Trecutul nedeterminat care in limba clasicl se fcea cu participiul trecut sirial (nITInnj) si verbul auxiliar
em (la), in dialectul oriental s'a transformat in sirel em
(nbrlq la), iar in dialectul occidental in sirer em (nbplp la).
In dialectul oriental trecutul verbelor pasive are
o forma deosebit:
Limba clasic: sireta (nITL8inj)
Dialectul occidental: sirueti (u/ynn-Lab)
Dialectul oriental: sirueta (nPpni-Liimj)
In dialectul oriental diftongul ai (inj) s'a transformat in e (I) in mai multe cazuri:
mair (if injp =-- mam) in mer ("ti')
a se transforma in i (b):
hariir (;,-nrbi-p = sut) in harir (nipl,p)
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
CULTURA ARNEANA
BIBLIA ARMEANA
SI INSEMNTATEA SA ISTORIC 1)
Biblia armean, pentru care srb.torim astzi 1500
ani are aceeagi virst ca gi versiunea latin, zis. Vulgata.
Printr'o coincidenti curioas., in anul 392 Sf. Jrme
hotri s. traduc in latinegte textul ebraic al Vechiului
Testament gi il isprvi in anul 405. In acelagi timp cercetrile lui Magtot, incepute in 392, pentru crearea literilor
armene, furl terminate In 405: la aceast dat, nu numai
literile erau gata dar gi Crtile Sfinte, cel putin in parte
erau traduse.
Aceia, care gi.au dat nobila osteneal de a traduce
Biblia in armenegte, nu puteau s-gi inchipue c. aniver.
1) Cuvantarea pronuntata Cu prilejiul sarbatoririi la Paris a aniversIrli da 100 aril a trailcerii Bibliei in armeneVe.
www.dacoromanica.ro
91
92
ca de exemplu operile lui Ion Chrisostom, Vasile cija Cezareea, Efrem, Afraat, istoria general a lui Eusebiu din
Cezareea, istoria Bisericii de acelasi autor.
Iat primele incercri ale creatiei originale Viola
Skintului Grigore Luminatorul, scris. de Agathangelus, Istoria
tu i
93
lege relatiuni separate cu Bizantul. Constantin Porfirogenet nepotul Armeanului Vasile, ne-a pAstrat numele lor
si titlurile lor dup. protocolul Curtii Imperiale.
94
printr'o civilizatie care Inflori In mijlocul celor douasprezece principate mentionate si care poate fi numita Bagratida dap& numele regatului celui mai insemnat. Oragul Ani
centrul acestei civilizatii sta marturie prin maretele saleruine a splendoarei acestei civilizatii stinse.
Aceasta a fost evolutia Armeniei Orientale sau persane. Dar Armenia Bizantina ce prezenta ea In aceast&
epoca?
*
*
In momentul traducerii Bibliei, Armenia Bizantina lua
95
96
97
Leon era nepotul patriarhului iconoclast Ion Gramaticul, ora instruit, fiul astronomului Bagrat, deci un
Armean.
98
Pe scurt din secolul VI-lea pang. inteal XI-lea Armenii an servit Imperiul cu glorie si au facut din el sampionul civilizatiei crestine contra Islamului.
Fla Vasile Armeanul spune un bizantinist renumit 1)
Islamul ar fi trecut asupra Europei, pustiind tot ceeace
face astazi din ea fiica Greciei si a Romei".
Fr generalii Armeni Bizantul ar fi fost doborat sub
lovitura barbarilor; ta ceasurile grele, dintrio data se ri-
cii.
grec desteptat sub semnul sau si care era sa tulbure bunele traditii seculare i sA sdruncine edificiul Imperiului.
Ruptura de neinlturat a cooperatiei asa de uimitor rodnica nu intrzie s. aiba repercusiuni asupra destinelor
Europei. Imparatii, care se succedara atunci, incapabili
nedemni de mostenirea lui Vasile, ta loc de a pune capt
desbinarii fatale dintre Greci i Armeni, adoptara o hotrare nefasta fr s. aibe constiinta gravittii politicii lor.
Autorittile bizantine incepur s. atace puternic Biserica_
A.rmean si ruinara astfel, fr scrupul, principatele armene in epoca in care hoardele Seleucide asaltau podisul
ar me an.
www.dacoromanica.ro
99
Ei bine, In aceast. zi solemn noi trebuie sa ne achit5.m de o datorie, aceea de a aduce omagii memoriei acelora
s'a
100
www.dacoromanica.ro
102
In arhitecturi, In muzic gi In poezia bisericeascA, si areasta In duda nAvlirilor i ciocnirilor al caor teatru a fost
Armenia In acest seco].
601.
La Inceputul secolului al VII lea Armenia, fmprtita In dou. sfere de influent,
partea din rsArit
fiind sub suzeranitatea Persilor, si cea din apus sub aceia
bizantin,
n'a cunoscut deck o scurt perioad de pace,
datorit destinderii ce a domnit In timpul Impratului Mauriciu (582-602) gi al regelui Persilor sasanizi Khusrew 11
-(Chosros) Parwez (590-628).
Focas In anul 602. Regele Persilor a declarat rzboiu imperiului cu pretextul de a rzbuna pe Mauriciu, amicul si
protectorul sAu. A urmat invadarea Armeniei bizantine de
c.tre Persi.
Aceast ciocnire pe solul armenesc a celor doua popoare adversare, este totodat IntAlnirea celor dou civilizatiuni opuse, a celei din orientul pgn si a celei din apusul crestin.
Dup pArerea unui istoric .lorsqu' l'occident Byzance
reut l'heritage de Rome, le r6le de l'Armnie resta le
mme qu'auparavant. SeIon l'historien armnien Sebeos qui
est la source indigne la plus importante pour la priode
qui va du milieu du V-e au milieu du VII.e sicle, la domination perse ne russit jamais s'implanter solidement
en Armnie. Les princes armniens (nakharar) profitaient
de toutes les occasions pour secouer le joug abhorr des
din Armenia spre a apra hotarele imperiului bizantin Impotriva dugmanilor apuseni (Sebeos, Istoria lui Heracleus,
p. 112).
103
Cu un strateg In 667 gi un turmarc in 626,aceia a Anatolichilor, si aceia din Opsikion (Charles Diehl: L'origine du
T gime des themes, p. 280.287).
Un document special,
o scrisoare a imparatului
cu data de 17 Februarie 687, enumerand cele
Justinian,
gapte comandamente militare, pomenegte Opsikion, Anato-
104
Le VII e sicle nous a conserv un trs grand nombre d'difices. Ils appartiennent b. trois types ou bien ce
sont les basiliques, parfais couronnes d'une coupole, cu
bien des constructions sur plan central, toujours surmon.
ties d'une coupole, ou bien des glises bAtues sur ce plan
triconque, dont Strzygowski attribue Finvention A. l'Armnie. (Revue des Etudes Armniennes, I, p. 226).
105
Komitas a dat InteadevAr un deosebit impuls migarii culturale a trii. Sub catolicosatul su a inflorit In Armenia o intreaga clas de intelectuali, numiti Kertoghi
(poeti), dupa cum secolul al 5.1ea fusese ce] al Traduatorilor (TargrnaniN.
106
lor. Dupa opt ani (637-645) de muncl $i studii la Trapizonda, lnga vestitul invtat Tukighos, astronom $i mateixiatician, Anania se intoarce in Armenia, in provincia
Sirak, cu dorinta de a fi folositor patriei sale. El a fost
primul care a introdus in viata intelectuala a poporului
armean gustul pentru $tiinta in intelesul de azi al cuvantului. Anania a fost mai intai de toate magistrul erudit al
$tiintei numerelor, dar din toat opera lui ne-au ramas numai citeva fragmente pe cari le-a publicat K. Patkanian in
1877 la Petersburg sub titlul .Rmsite din scrierile lui
Anania din Sirale. Opera de ca.petenie a lui Anania
Despre Cer"
se ocupa de corpurile ceresti $i totodat
incearc o explicare a fenomenelor meteorologice. Anania
a mai scris un manual de aritmetica despre msuri, balante
Despre balan fe
$i monede, care pare s fie o traducere,
f i mdsurr.
0 alt. opera a lui este Despre rrodul 'Mirebeirdoru, In care pune el 24 intrebri si probleme $i apoi d
107
615-628. In timpul catolicosului Komitas este pomenit ca scriitor filosofe Matusaga (Matusalem), episcopul
-din Siinik, autorul unei Serien i de credinte, prezentat
Lonciliului bisericesc tinut la Karin (Erzerum), la care fmpratul Heraclius a convocat pe Armeni si Asirieni pentru a delibera despre chestiuni dogmatice.
618.
Recldirea catedralei din amiadzin gi a bisericei Sfta Ripsim de atre catolicosul Komitas. Cupola
catedralei care pan atunci era de lemn, Komitas a cldit-o
i.cu pietre tAiate frumos" (Catolicosul Hovhanes : Isforia,
p. 96) sub ingrijirea unui monah numit Hohanik (Sebeos:
Istoria, p. 141). Tot aga gi biserica Sf-ta Ripsim care era
joas gi intunecoas" (Sebeos, p. 140) gi micA" (Hovhan
Mamikonian: Istoria, p. 96), fu cldit. de Komitas in chip
sublim gi grandios, frumos gi luminos".
Ripsim este o capo-de-opera de stil arhitectonic, pro-
108
619-639.
zis. Reintors in Bizant In 625 spre a apra capitala contra Avarilor, cari o amenintau, Heraclius reluA expeditiunc a
109
licosul EzAr sau Ezras, care este criticat de istoricii armeni pentru incercArile sale de a realiza unirea bisericei
armene cu cea ortodoxa (Catolicosul Hovhan, p. 160; Aso-
din Bagrevand (U6chilis), cu mAna arhitectului Israel, primul mester constructor care ne este cunoscut pe nume (Pr.
Grigor NAjdehiant, in Revista ,Banaser", V, 373-375).
Sub conducerea lui Abd-er-Rahman, 18.000
Arabi veniti din Asiria; pAtrund in districtul din Taron si
In regiunea lacului din Van, punAnd tara In foc si sAnge.
Dup istoricii armeni o armatA arabg intrA in 642 in
Armenia, ajunge pAnA. In provincia Araratului, cucereste
in ziva de 6 Ianuarie 642 Dwinul, $i dupa ce masacreazA
12.000 locuitori se retrage imediat prin acela$ drum, ducAnd
cu ea 35.000 prizonieri. In. anul urmAtor, 643, Musulmanii,
fac, prin AtArpatacan (Azerbadjan) o nouA incursiune In
Armenia, invadeazA aceiasi provincie a Araratului si pa..
trund pAnA'n Georgia, dar invinsi de printul Teodoros RA4-
al 3-lea !LDO.-
110
111
639. Pana la aceast. data aduce istoria sa episcopul Hovhannes (Ion) din Taron (Mn),s care cu ordinul
catolicosului a scris istoria cronologia a acestei manstiri,
adaogandu-i mai multe relatiuni despre Impratii Mauriciu
si Focas si regele Hosrov (Chosroes) al Persilor, $i descrie-
rea distrugerii de ctre Persi a acestei manstiri, pomenind si de principii Mu$egh $i Vahan cari au sustinut
acest locas.
Desi lucrarea lui Hovhannes, impodobita cu legende
112
cum gi Nerses Armeanul, care a avut inaintea lui conducerea in Ravenna, stint considerati factorii cei mai insemnati ai patrunderii stilului armenesc in peninsula italiana,
gi in primul rand la Ravenna, unde specialigtii au constatat multe urme ale rasei armen. Dui:4 Strzygowski, mormintul lui Teodoric din Ravenna este creatia unui arhitect
.armean numit Daniel.
Iat inscriptiunea de pe mormantul sat':
Hic jacet, qui rei Tellicoe Ducem egit recte Romam incolumen
tutatus, et OccidentemTranquillis Principibus ter sex annis - Ysaacius
Regum Commilito,Omnis Armenioe ornatnentum magnum. Armenius
enim erat hic ex illustri genere Hoc mortuo gloriose, conturbenalis
Susanna prudens more castoe TurturusAssidue gemit Viro privata;- Viro,
q ri sortitus est ex laboribus gloriamIn Oriente, Sole, et Occidente - Exercituni enim auxit Orientis, et Occidentis.
(Corrado Ricci : Ravenna e 1 suoi dIntornl. Ravenna, 1878, p. 68).
Printre marele numar de Armeni cari au jucat in Im-periu roluri insemnate ca functiorari de stat, trebuie citat
In primul rand eunucul Narses, general de mare valoare,
care, nimicind fortele Gothilor gi Francilor, a recapatat
Roma gi a guvernat Occidentul recucerit dela 542 papa la
568 (Jacques de Morgan: Histoire du peuple arrnnien, 1919,
p. 287).
Dwin un al doilea conciliu bise.ricesc, cu participarea iuturor episcopilor si principilor armeni (Sebeos, p. 187),
spre a delibera asupra adreselor trimise de impratul Constantin ei patriarhul ecumenic Pyrus, cari propuneau Armenilor s se uneasca ca biserica ortodox, propunere ca.
reja nu i s'a dat insa. curs, si s'a largit astfel prapastia
www.dacoromanica.ro
113
114
',La storiograGa rapprezentata, nel sec. VII, dall'importante opera del Vescovo Sebeo, che compose la storia
dell'imperatore Eraclio e delle prime conquiste compiute
degli Arabi nell'Asia Minore, narrando in uno stile vivace
ed elegante, studiosamente esemplato sui grandi modelli del
secolo d'oro, avvenimenti dei quali egli era stato testimone"
(Ubaldo Faldati, in Enciclopedia Italiana, IV, p. 432).
.L'histoire de la conqute de l'Arronie par les Arabes prsente encore dans ces dtails beaucoup d'incertitudes et d'obscurits, car les informations arabes, armniennes et grecques se contredisent frquemment. La relation
armnienne de l'vque Sebeos, qui nous parle comme tmein oculaire de ces mmorables vnements, est de bean-
115
serre des divergences entre les sources arabes et armniennes, mriter plus de crance que la tradition des Arabes; Miiller s'appuie aussi dans son livre Der Islam in?
Morgen-und Abendland" (I, 259-261) sur l'expos de Sebeos".
www.dacoromanica.ro
116
1859,
Justinian II,
www.dacoromanica.ro
117
armean,
scurt. durat. Imparatul gi-a retras, dup cinci ani de dominatie odioas, legiunile sale din Armenia, neputand rezista unei noi invaziuni arabe, conclusa de Abdal Malik.
689-690.
In
rezistenta sa contra Arabilor, cari au devenit definitiv sipani asupra Armeniei persane. De atunci Incepe o nou
era. pentru Armenia, atat In ce priveste structura sa politica, cat si dezvoltarea culturii sale. Valerii Brusov, marele scriitor rus, defineste astfel aceast perioada de sub
stapanirea araba:
.Dominatia arab. a unit toate provinciile armenegti
sub sceptrul califatului. Consecinta atestei stri a fost
legatura care unea Armenia prin Bizant cu Apusul, s'a rupt
si patru secole dup aceasta cultura armean s'a dezvoltat
118
www.dacoromanica.ro
IIISERICA ARMENEASCA.
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
121
Armenia avea martini si $i se cuvenea ca de acum Inainte sa.i aduca o inchinaciune tot atat de strlucitoare ca
si aceea a celorlalte biserici. Si astfel fur& alcatuite, In
secolele VIII si IX, culegeri despre lucrurile sfintilor armeni,
care se Imbogatir In decursul. anilor i devenira un obiect
la secolele VII, VIII $i XI, avura loe tentative de apropiere si de unire intre diversele ramificari ale Crestinitatii
din Orient. Imparatul Heraclius fcu tot ce-i sta In putint;
cativa catolicogi armeni se dusera In Siria, la Imparat, pentru
aceasta unire $i primir ritualul grec. Irish% aceste avansuri
Inteo epoc in care Imperiul ar fi avut nevoie de toti supusii si spre a rezista In mod victorios la atacurile dusmanilor politici si religiosi.
Cu toate aceste lupte seculare dintre Bizant si musulmanii din Persia $i din Bagdad, si poate gratie lor, Biserica armeana reusi s.-si pstreze autonomia, traditiile $i
viata sa proprie. Catolicosii, sustinuti de regii bagratizi,
dupl cum alta data fuseser sustinuti chiar de poporul
armean fr regi, mentinur independenta nationalA a unui
popor, care din punct de vedere religios nu voia s. ia
88.
www.dacoromanica.ro
122
Cruciadele ar fi putut Intrerupe aceast izolare : Biserica armean nu se hotrdste s. prseasca monofizismul
si nici s se apropie de ortodosi si continul viata sa izolath'. Nu mai pomenesc despre monofizism, ca fiind un lucru
cea mai mare parte se Indreapt spre sud.est, spre trectorile neaccesibile ei usoare de apdrat ale muntilor Taurus
Amanus ei de acolo spre vile fertile ale campiei ciliciene. Btrnul oras, In care s'a nscut apostolul Paul, devine capitala unui stat nou, armean de ast dat ei centrul de gravitate al vechiului popor armean se deplaseazd
c onsiderabil.
Descendentii lui Haig Armenii nu vor mai contempla soarele inltandu-se pe vrfurile scanteetoare ale
marelui Ararat. Indreptandu-si privirea, spre Unja albastra
a Mediteranei, vor vedea deschizndu-se Inaintea ochilor
www.dacoromanica.ro
123
lor mirati un orizont nou. Si vor Invta sa cunoasc5, dincolo de valurile de azur, popoare despre cari deabia auzisera. Agteptarea ar mai fi durat, contactul nu s'ar fi produs aga de repede, daca Cruciatii n'ar fi fost nevoiti adesea
s treaca priia teritoriul armeano-cilician, pentru a strbate
prin portile Siriei, a traversa aceast. tara nou gi a se
cari luase nagtere cregtinismul gi al aror sanctuar la Ierusalim ca si la Betlehem era in mana necredinciosilor.
In evul-mediu, unii Armeni venisera In Cilicia pentru
comert; dar aceast migcare comerciala se intensifica imediat dupa aderea orasului Ani. Incetul cu incetul Armenii
iau in stapanire fortretele gi castelele intrite ale trii;
vile deasemenea se populeaz. cu Armeni; ei In anul 1080,
124
Se form& o cruciad nota, care sub conducerea lui Frederic Barb. Rosie ptrunse in Asia.Mic. Ajuns la Iconium,
impratul trimise o ambasad. la Leon al Armeniei cerand
ajutorul su pentru marea oper cre$tin pe care 1$i propunea s'o indeplineasa, promitndu-i In schimb 851 Incoroneze ca regele Armeniei. Leon rspunde cu grab& la cererea cei fusese adresat i trimise cruciatilor provizii
abundente.
Cand armata imperial. intr. In Isauria, printul Leon,
catolicosul Grigore IV si clerul Nerses de Lambron piecar. in intimpinarea Impratului. Intrevederea proectat.
nu avu loc pentrua Frederic fand bae In Calicodnus se
innecase.
125
acestor regi cu tendinte de concesiuni; el vroia sa mentina independenta national a bisericii sale, si resping
avansurile Romei, cum fcuse i cu ale Bizantului i sa.si
pstreze autonomia chiar In detrimentul sigurantei sale.
Aceste avansuri, fcute si respinse In interval de cativa
126
127i
ca ultimul Stat Crestin din Orient. 0$in trimite In Europa doua ambasade, una la papa Ioan XXII si cealalta
la regele Frantei, Filip de Valois, artAndu.i situatia de
plans a crestinilor din Armenia si cerandu-i un ajutorime.
diat.
128
Ajutat de cativa cavaleri din Rhodos, merse impotriva Egiptenilor, ti invinse, fi &Au afar din tar. si timp
de cdtiva ani biserica gi poporul armean (1357), se bucur
de o liniste relativ.
Domnia lui Leon de Lusignan, ultimul rege al Armeniei, inseamn sfrsitul regalittii in Armenia si triumful
definitiv al Semi-Lunei asupra Crucii, in Orient. In uima
invaziilor repetate in Cilicia, Egiptenii devenir stapani
pe tar si regele Leon fu luat prizonier in Egipt.Nu.i mai
129
130
gratie acestor elemente deosebite, ea a salvat poportd armean ferindu-1 de contopire si de peire; ea a adus Inveselirea pompoas a arbitecturii, a caligrafiei, a gravurii colorate armene ; In decursul secolelor, ea a mentinut dragostea
pentru limba armeana si vorbirea ei, permitand astfel ca
In secolul XIX, s se produc o primavara pentru literatura armean, un inceput care permise tinerilor autori al
cante dragostea de patrie, de libertate, setea arzatoare de
dezrobire, inceput literar care provoaca redesteptarea sentimentului national la Armeni, care permise s. se pregateasca rscoala si care, In sfarsit, In anul de gratie 1918,
usura reconstituirea unui Stat armean ei realiz astfel o
parte a visurilor de odinioara, stabilind Republica armeana,
chiar pe pmintul In care de 30 secole tria, murea, suferea si spera vechea natiune armean.
FREDERIC MACLER
www.dacoromanica.ro
ARTA ARMEANA
www.dacoromanica.ro
132
S termiam aceast paralela prin examinarea planurilor si structurii. Bizantul si Armenia au prsit in acelas
133
aspectul acestuia. Ei au aplicat chiar sursa de sprijin octogonului sau exagonului. Ei au aplicat-o acolo unde nu
era necesarl $i au facut aceasta ca s largeasc' spatiul
mai curnd decal s propteasca apsrile pe laturile bisericii in forma de cruce. El au aratat pretul pe care 41 acord au patruloiului, and patriarhul Nerses III intreprinse
construirea unei biserici de stil mare intre 648 $i 660 la
Zwartnot. Ei au fixat-o intr'o rotonda si au facut din ea
partea cea mai insemnata a structurii. Planul seaman& cu
acela al Sfintei Sofii, dar Santa Sofia nu pstreaza din
patru-foi cleat doua dintre absidele de sprijin care lungesc
patratul dup axa longitudinal, pentru ca sa fac din ea
tinda bisericii sub o esalonare de boite sferice.
Inca un contrast
Armenia a imprumutat dela vecinii ei din Mesopotamia un alt tip oriental, basilica boltita.
de basilica boltit. El da crucii patru brate egale, planului echilibrul si simetria unui desemn geometric.
Armenia este original. A fost ea creatoare? Credem
bucuros aceasta, and vedem aceste planuri variate, repro-
134
mari inchise asemntoare unui mac fac un fel de ciucurieleganti. Restul decorului rmne antic, in mare parte si unul
din timpane, in m.a.nuscrisul reginei /Wilke, reproduce un
Dar cltre incputul secolului al XI-lea un alt manuscris al Mechitaristilor se inspir dintr'un sentiment
Cu totul deosebit. Arcul a pierdut caracterul su arhitectural. El nu mai este sustinut de coloane, el e inchis Inteun dreptunghiu, si nu serveste decAt s determine liniile
$i miscarea compozitiei decorative. Aceast compozitie
135
Accest decor este inc foarte sobru: la aceasta se adaugi o floare artificiala, cautat, elegant care apare In
acelagi timp in manuscrisele bizantine. Ea Impodobegte
ca.inpul incadrat de cercuri si de frunze de vita. SA lasAm
acum s treac doua secole gi s ne Intoarcem la un alt
evangheliar din Venetia datat la 1193. Este acelas cadru,
aar un alt spirit. Nu mai sunt motivele putin numeroase,
nu mai este randuirea inteleapt gi chibzuit, ci varietatea
gi inventia, verva gi fantezia. Cand mai mult stilizare:
animalul este impletit In frunzig; cand mai mult adevar:
arborele mai aproape de natur gi pasrea umbland In
4ibertate dupa hrana. Elementul antic gi Bizantul sunt a.
proape uitate. S'a observat ca valoarea ornamentului, In
Asia, st In originalitatea compozitiei. Aceast originalitate este calitatea esential a sculptorului de ornamente
armean.
136
www.dacoromanica.ro
ORNAMENTELE $1 MINIATURILE
MANUSCRISELOR AR MENE
Cu prilejul unui recent studiu al lui A. N. Svirin 1)
In vechea Armenie arta scrierii si pictrii manuscriselor era foarte rspndii si acest fapt ni.1 atest
cu toate cA o mare parte dintre manuscrise s'au pierdut
din cauza vitregiei vremurilor prin care a trecut Armenia
cele 23.000 de manuscrise ce au ajuns pAnA In zilele
noastre, iar dintre acestia 6.000 aunt cu miniaturi2). Cu
toat aceast bogAtie de manuscrise, nu ni s'a pstrat nici
un manuscris din secolul VIII ci numai dela Inceputul secolului IX.
A. N. Svirin, Miniatura dreunej Armenii (La miniature dans
rancienne Armnie) publicata de Gosucarstuenyi Muzej izobraziternyh
iskusstv, Moskova--Leningrad, 1939.
lar cea mal mare colectie de manuscrise cu miniaturi o corsticue Arhiva Statului de manuscrise din Erevan.
fosta biblioteca a ma-,
nastirei din Ecimiadzin,
unde sunt aproape 4.000 de manuserisc.
88
www.dacoromanica.ro
138
lor din Venetia posed& aproape 2.000 manuscrise armenegti, iar cea din Viena 572. Nu este mal putin bogata, In
ce priveste mai ca seama operele de arta, colectia patriarhiei armene de lerusalim.
Ins cea mai Snsemnata colectie a manuscriselor aregal a jumtate din toate cele conservate deamene
se afta In Arhiva Statului din Erevan,
lungul veacurilor
colectie ce a crescut mai ales In anii razboiului mondial gi a celui civil din Rusia, cand au fost adunate manuscrisele din manstiri i biserici. Un numar mic de manuscrise, format exclusiv din cele artistice, se afla in muzeul artelor frumoase ale statului Armeniei 1). Sunt apoi
si colectii particulare.
Manuscrisele artistice armene sunt exclusiv de caracter
bisericesc, iar Stare ele domina evangheliile; ca'racterul ar-
rilor prezinti doua elemente caracteristice. Cel dintai decorul care apare atat In ornamentatie cat chiar i In miniatur. Se poate spune chiar mai mult: au existat scoli
de arta In cari tendinta de a transforma totul In decorornament, se gasegte gi la elemente cari n'au nici un ro:t
de a fi decorate. Al doilea element 41 constitue cel pictural:
atat In miniaturi cat gi tri ornamente, caci minunata claritate
www.dacoromanica.ro
139
p. 7-8, si n. 1.
R. Drampian: op. cit., p. 9-10.
www.dacoromanica.ro
140
mai vechi fie armean fie grecesc, latin, ebraic, arab sau
slav. Urmeaz. apoi textul propriu zis al manuscrisului,.
scris pe pergament, foarte rAspAndit in Armenia pn. la
www.dacoromanica.ro
141
Aceleasi hifatakarane cuprind uneori si date biografice referitoare la pictorii care le-au ornat. Dup ace ste
urm date se poate urmri creatia cunoscutului pictor
cel care o ornat manuscrise !titre anii
Sarkis Pitak
1320 si 1353, mina lui de lucru vzindu-se inc.1 in anul
1301, in pictura evangheliei dela Etmiadzin, dar ca ajutor
al tatlui su
0 21GINEA LI \I ORA DINTRE ELEMENTELE
DECORATIVE
www.dacoromanica.ro
142
www.dacoromanica.ro
143
ARTA IN SE'COLELE X
XII
Toate acestea Ins nu lamuresc problema tnceputurilor artei armene, adic dela aparitia alfabetului armean i pn
144
www.dacoromanica.ro
145
Evanghelia urmitoare, scris. In anul 1038 de Evagre, cronavor (cilugr) din Agbiurg (de langl Erzerum) tot pe pergament, ca i evanghelia precedena are textul precedat
de horane g i miniaturi, cu lipsa vignetelor; Intregul decor
ift..3 -'1.41,',z1z,.1
ci.e
:11
-ido,I.
www.dacoromanica.ro
146
O proportie a tuturor personagiilor din miniatur, moraumentalisrdul :igurilor MaiCei Doninului si a lui
redarea: exacta a miscrii ritmice a magilor; figurile "Os.:
torilor nu lipSite de oarecare viat. toate acestea duc
nuscrisele precedente din secolulul XI, prin aceia c textul e precedat de vignete intr'un decor complicat format
din psri animale si motive vegetale, in unele dintre ele
fiind si fete omenesti. Apoi horanele riu st,nt lipsite de
sens arbitectural, fiind formate din dou coloane, desenul
redand parca marmora sau porfira. lar miniaturile au ca
temeiu o arhitecturl complicat cu multe etaje. Intreaga
ornamentatie cu miniaturi cu tot are un caracter monumental evident. Acest manuscris apare ca prototip al altui
manuscris fr data dar scris inainte de anul 1204 aflat
ast.zi, sub Nr. 204, in muzeul din Tbilis
Acesta din
artei din Armenia veche, cuprinznd in paginile sale refiexele artei tuturor tarilor cari au avut legaturi cu Armenia.
147
Moscova.
Rezumand cele de mai sus se vede ca manuscrisul Nr.
207 intruneste arta tuturor tarilor cari au venit in legatura.
ca Armenia. In ceia-ce priveste miniaturile ele se remarca
prin particularitatile lor iconografice. O mare atentiune se
www.dacoromanica.ro
148
prin invazia Turcilor. Cilicia a jucat un rol 1nsemnat Inistoria artei armene, lasand un mare numar de manuscrise
ornate 4i Cu miniaturi.Legaturile strInse Cu Bizantul si Europa
apuseana
Cu aceasta din urm sustinute puternic de dinastia Rubenizilor
au imprimat o puternica influenta a
colii de art. ce ja nastere In acest stat cunoscuta sub numele de scoala ciliciana.
Cel dintai manuscris din aceast scoal pe care-I studiazi Svirin este Narek-ul scris In anul 1173 de calugrul
varful ei o ciuta. Spatiul dintre arcad. si unghiurile suparioare ale dreptunghiului e umplut de un dragon Inaripat ca solzi, a carui coadl e innodat
identic dragonului basoreliefului datat din anul 1221 de pe portile Talismanului din Bagdad. Pe laturile horanelor unor file sunt
apai sfasnice tipice celor din moscheie.
Red area minunata a figurei lui Ciprian dovedeste c. pic-
torul ei a fost un mare artist aci el a redat atat trsiturile individuale cat si o puternica exprecie si viata figurei
lui Ciprian, totul fiind redat real. Toate aceste elemente
dovedesc ca autorul miniaturei era un cunoscator al cetor mai reusite creatii ale ariei bizantine, cunoscand ei In.felegind fodrte bine natra. Acelasi realism se remarca ei
www.dacoromanica.ro
149
rica sf. Careret. Ctm inta el a Inceput sa putiereasca Semen Sargavac alland de aceasta o reprfig, Incurand cu acest prilej toate Hiele
cu harem 1 miniaturi.
www.dacoromanica.ro
150
1. Dintre lucrarile lui s'au pAstrat pana astAzi,ne spune R. Dramplan (in op. cit., p. 22), suma i 10 manuscrise 6 la lerusalim, 1 in Sebasta qi 3 in muzeul de manuscrise al statului U. R. S. S. (Goshranilsce rukopisej).
www.dacoromanica.ro
151
e. stilul pictural.
Dar stilul grafic se mai poate urmari si in manuscrisul scris in anul 1293 in manastirea Skevra, ornamentarea
lui ficandu.se abia peste jumatate de veac
in anu11444
de trei artisti : Manuel si preotii Hovhannes si. Sion
fila 112 verso cuprinz'and si portretul lui Manuel care st.
In genunchi. Tot asa si in raanuscrisul, biblie, scris pe un
pergament sub tire in anul 1295 din porunca regelui Hetum
1I, pe fila 289 fiind figura Maicei Domnului, in picioare
cu pruncul pe fondul unei arhitecturi fantastice. La fel si
manuscrisul din anul 1297, ornat de artistul preot Grigor,
tatal cunoscutului artist Sarkis Pitak.
Rezumand cele spuse mai sus concluzia e c. la saxsitul secolului XIII In Cilicia exista o bogata cultura artistica., rezultatul unei perioade pregatitoare, a careiesent
nu se poate judeca din lips de date.
152
www.dacoromanica.ro
153
1336.
1338 si 1352).
www.dacoromanica.ro
154
sfrsitul secolului XII sau inceputul secolului al XIII.Manuscrisul e scris de scribul Toros pentru Vahtang si sosia
lui Horisan in regiunea Haten din tara Agvank. Un deosebit interes prezint. horanul de pe fila 7, format din trei
coloane, deasupra lor inaltndu-se un dreptunghiu inalt cu
p5.sari pe deasupra si pe. laturi. In sernicercul dreptunghiului, pe un fond ro$u se afta in pozitii heraldice, dou ani-
cele de pn. acum pe laturi sunt impodobite cu figuri omenesti. Iar miniatura reprezentnd intrarea lui
Isus in Ierusalim e extrem de interesant, ea fiind in afara
155
Cu acelag obiect
156
www.dacoromanica.ro
157
lui Ava,k stand in genunchi vi ay:ilia la stnga pe Aslan, cel care a comandat manuscrisul. La 1340 Avak se
158
0 parte importanta din Armenia intra, pana la baceputul secolului XIX, In cuprinsul Iranului, acolo fiind o
mare populatie armeana. Din mijlocul acestei populatii s'au
ridicat apoi artigti influentati, cum e gi natural, de arta iraniana. Unele dintre manuscrisele serse In acest mediu, este
fiecare coloang fiind cuprinsi In cinci gase unii fine deculoare rogie i albasta, cu aur.
www.dacoromanica.ro
159
rin 91 se gandeasc la figurile din frescele Smarei, din anii 830-888, deci in concluzie o infiuenta artei babilonoasiriene asupra celei dela Hizan.
www.dacoromanica.ro
160
www.dacoromanica.ro
161
Bunavestirea, corpurile nu se vid de sub faldurile imbracamintei, figurile fiind formate din falduri orizontale
Inclinate ce se transform& In ornament.
Tot aga in miniaturile ce reprezint& filele creatiei din
manuscrisul scris In anul 1601, totul e ornamentatie.
L.3. fel gi In manuscrisul scris In anul 1632 de scribul
Arakel In satul Revang din regiunea Erzer.um (Karin) In
care miniatura de pe fila 32 verso da un exemplu minunat de transformare 4n ornament a figurei evanghelistului
Matei gi a tot ce.1 Inconjoara. Tot ceia-ce e cuprins In
miniatur e Inteatat de stilizat trick nu se poate Intelege
ceia-ce a vrut si redea pictorul prin aceast combinatie
de desene de tot felul, cu deosebire de tipul covoarelor,
norii stint discuri suprapuse.
Am aratat mai Inainte cat de departe ajunsese arta
manuscriselor ciliciene si e probabil ca In secolele urma.
toare dupa ce scoala cilician. i.a incetat existenta, atunci
cand era vorba si se creieze un nou manuscris begat, apoi
prototipul acestuia era un manuscriadin epoca ciliciana; caci
162
sir de manuscrise cari fra Indoial sunt copii ale unor originale comune, sau copii unul dupa altul.
Svirin cerceteazd. In acest sens i in ansamblu dou
manuscrise din secolul XVII; cel dintai scris in anul 1643
la Constantinopol iar cel de al doilea, In anul 1649 In Ispahan din Iran.
Biblia si evanghelia din anul 1649, cuprinse intr'un sin-
sta un inger iar in mijloc e Intins orasul cu dreptii In interior. Orasul e inconjurat de flcfirioar In planul din fata
e pstorul care poartd pe umeri o oaie. Sus un porumbel
chiar deasupra lui Savaov, In drepta un Inger si figura
lui Ioan Teologul. O comparatie a miniaturei. descrise mai
SUS cu gravura, cu acelasi cuprins, din biblia lui Piskator
I. Svirin foloseste un exemplar din Biblia lui Piskator aflat in muzeul rusesc si care poartA urmatorul titly: 7 heatrum biblicLm Loe est
historiaesacrae veterts et novi testamenti tabmis aeneis expressoe. Opus
praestantasimorum huius ce superioris sectas pictorum atque scsibptorum summo gladio con qusitum et in lucem editum par Nicoiaum lohannis
Piscatorem. Anuo 1674, Amsterdam.
www.dacoromanica.ro
163
anul 1639 ')cu singura diferentiere c. In manuscrise miniatura e In pictur, iar la Piscator gravura e grafic. 0 s
dovadi deci ca biblia lui Piskator a circulat la Ispahan si
la Constantinopol.
Dar in manuscrisul din anul 1619, pe fila 489, e cuprinsa si o miniatura din apocalips ea reprezentnd un
inger care cu un picior calca pe pamant, iar cu cellalt
pe apa. Proto-originalul acestei miniaturi se afl bite
gravur a lui Diirer,2) reprezentnd acelag subiect.
Aceste manuscrise intrunesc, In cuprinsul lor, de o
parte urmele cele mai vechi traditii picturale ciliciice iar
pe de alta parte reproduc ele mente ale pictorilor apuseni :
olandezi, germani si flamanzi, din secolele XVXVI.
Lisa traditia artei ciliciene a continuat 011a la sfrsitul
secolului XVII in antica Caffa din Crimeia, o perioada in
decadent& a artei strlucite cilicient le odinioar. Si exemplul artei perioade e cuprins In manuscrisul scris In anul
1693 In Crimeia, al carui horan de pe fila 20 prin compozitia sa lipsita de sens arhitectural, ca baze i capiteluri
do-
vedesc o to tala nepricepere a forme i, a proportiei artei ciliciene din epoca si de inflorire.
ARTA IN COLONIELE ARMENE DIN MOLDOVA.
www.dacoromanica.ro
164
episcop al Armenilor din Moldova, insotind textul, facsimilul si traducerea actului cu un comentariu plin de eruditie '), care de altfel caracterizeaz intreaga activitate
stiintific a distinsului profesor.
Efortul cultural al coloniei armene din Moldova se evi-
a lui Moise Movil pstore$te peste Armenii din Moldova, episcopul Hazar, care scrie si impodobeste mai multe
manuscrise. Asa in 1624 el scrie dou evanghelii, o a treia
o scrie in 1628, o a patra in anul urmtor, iar in 1631 scrie
Vie(ile Sfintilor
manuscris ce se afl la muzeul armean
din Gherla.
In a doua domnie alui Alexandru Ilias,preotul Simeon
scrie la Suceava in anul 1632, o Evanghelie, aflat In cancelaria bisericii armene din Suceava.
la Gherla.
1) Ibidem.
www.dacoromanica.ro
165
Ap e Ceaslouul scris in anul 1671 si aflat in Biblioteca Centra} A Armeana din Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
167
e un nou
BIBLIOGRAFIA
STUDIILOR DESPRE MINIATURA ARMEANA
Abdullah S. gi Macler F., Etudes sur la miniature armnienne,
Paris, 1909, extras din Revue des tudes ethnographiques
et sociologiques.
Der Nersessian Sirarpie, The date of the initial Miniatures of the Etchrniadzin Gospel. Reprinted from the Art
Buletin, XV, Nr. 4, the College Art Association of America University, Chicago Illinois, 1933.
Manuscrits Armniens illustrs des XII, XIII et XIV
sicles de la Bibliothque des pres Mekhitaristes de Vcnise, Paris, 1937.
Drampian R., Armianskaja miniatura i knignoe iskusstvo
( Miniatura armean ei arta 65.rtii) In 06erki Po istorij
i iskusstua Armenij, MoskovaLeningrad, 1939, p 3-27.
Khalatlant G., Evangelije perevedennoe na drevnearmjanskij jazyk
www.dacoromanica.ro
168
zu
Berlin,
1888.
www.dacoromanica.ro
MINIATURA ARMEANA
'
g
;
,._.
e4,7
c:
vt.41
.\"4-0744'j'.
'73*,
44,4
4.4...tct.,9, I?
:4!
trA
1/4
;.,
,
,
www.dacoromanica.ro
r",
eY,
au,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
,
....
a. CL.
1 ? ' 4-.6
w- ' ,`*. ,-,
!.
...,..
.:-.,-.....,-.1.--
_,.,-11.405.'0
.**
www.dacoromanica.ro
+.41
www.dacoromanica.ro
Cv.
"4.
?.5
el,
1-4
AS I"
ytio,
t2Pt.-rt,ribi4-,)
(.4/..zurl I 7ti
t
W-4t4
k
FAL'4'
Ofi
1.,".
$+.
1,-EL.--11E-5,5555.55.5.55
',..,
-4P
M% '
1.J
4,'
J::,
1
A
,,
A&
;S.-
JO-
, r_
..1,,,.
Go
t...
a'.,7..
1
,
01**
.0*
scf,52.
www.dacoromanica.ro
....,
.7
- ...e
.
J7.4-,
IT
;4
x'..
.''',14
.4,
..,'
V.
2--
.4f., .,
'
..,I"
2,
.10.7
J'Jp
.4.
rs'
;}
..1,..
N,..,
ri -
. 1".""
.4.
4,
4.
,,
'
'
''
e, .
[....
', .
, ''.
, T)
'-'
'
',
www.dacoromanica.ro
,t--,...-m*".=,74.44,.,,;:-... "
.
+
Evanghelle din sec. XIV (Biserica armeanl din Iai)
www.dacoromanica.ro
___ v. 40
rc
^r
,;17;,?ve;;:. ,
'
,,,
'
...,,.
.,
A1
e;)
.5,
. cal
sIC.,-o ,
det
'.fr -..%..' a
*3. -,,- 441, .
.
-4, 4... .',,...-41,-,027,
v
of%
rt;f: '4.5,A,.
'
-,..
-t,-*
6';4
.7(iii.a)443.
l''
-,
'..4
.s. .
_
1.2.4....a., . 0.40.-
c ,., ,i- + ..
.
',:,, ::.
,,,,,,
kt,' 0
ii4'
tg+
44,44
tkik
www.dacoromanica.ro
.4,11
\''''''"4"e.r404"tr"34/A611:
...
_
so,
:WJ-461%.,
r
11.=
z6-
www.dacoromanica.ro
-k-,, .71-
,:
:, k
,,, ..,
,,k,,,,,oes soon
1;
in
.
.4.P!':"'..'.'"t4 _4 -:',.-.-, -
1.
., a+ -6 -
.._
I-.
_,...4,,,...
,,,L,--,,t..;,4-..,,,,i,,,,,koh.,,, .44,
cn
bn
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
,...,
A=p,
A4.e. . ar .1.
yv,
kJ' .P Ur/LANINe , xi: 14-i=
e
' Ntot.."..ft.rikl,
.'
...
C.,,
0.1
A.
-...-_-.1
7 ,- --"=".*-
r,
TA
i,(0
L.".9
FL
.(1,1i1
I'
ii1saill.1111'
11
'11
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
169
alustratiile manuscriselor megterului Ovanes din Hizan) In Mistectvoznavstvo, zbirnik 1-ii Harkiv. sekcij
1Yaukavo-doslid. katedri mistecvoznavstva, 1928.
K izu6eniiu armijanskoj iuopisi. Armijanskaja ruko pis
XI veka, e6trziadzinskaja biblioteca No. 283. (Cu privire
Sarghissian Basile, Grand Catalogue des manuscrits arrrniens de la Bibliotheque de mkhitaristes de SI. Lazare,
Venetia, 1914,
www.dacoromanica.ro
I70
1929.
Uvarov S., E(uniadzinskaja biblioteka (Biblioteca din amiadzin) in Trudy 5-go arheologie'eskogo s'ezda u Tiflise,
Tiflis, 1882.
www.dacoromanica.ro
-TEATRUL ARMENESC
TEATRLIL ARMEAN
IN ANTICHITATE
I. ORIGINA TEATRULUI
172
B.tcchus, Mti tarziu coristii, servitori ai zeului, sunt deghizati In satiri; dansul pe care.1 executa In jurul altaru-
www.dacoromanica.ro
173
pas si dialogul este angajat. Corul intreab, corifeul rspunde si, astfel ja nastere drama, $i drama se desvolt, intamplrile se .leag5. unele de altele : autorul, care nu lucre-
www.dacoromanica.ro
174
lui persan. Strabon spune ci toti zeii Persilor era venerati si de Armeni.
Dovadi pentru aceasta sunt numele zeilor armeni:
Aramazd, Anahit, Tir, Mihr. Armenii au adoptat In acelasi
timp $i obiceiurile persane. Fastul curti, regale armene era
copiat dupu cel al curtii persane.
Civilizatia elini se introduse in Armenia dup a doua
juma tate a veacului al IV.lea in. de Cr. Aceasta s'a intam-
www.dacoromanica.ro
175
armean a primit civilizatia greac de 'Duna voie si cu placare, pe cand in alte tari noua civilizatie a intampinat o
darza. impotrivire. Poporul armean a primit cu iubire lumina
ce-i venea din Apus.
Artases (Artaxias) fu cel dintaiu monarh care lutemei un stat in sensul strict al cuvdntului. Poporul armean,
www.dacoromanica.ro
176
tilor elle.
www.dacoromanica.ro
177
m. de Cr.)
www.dacoromanica.ro
178
www.dacoromanica.ro
179
mare despotismal brutal $i trufas al lui Tigran, ca o trailzitie necesar care pregltea o nou. cucerire a civilizatiei lor.
Gsind ca. central Armeniei era prea departe de
www.dacoromanica.ro
180
www.dacoromanica.ro
181
www.dacoromanica.ro
183
i in
de limba, nici de literatura greacl; iar Artavasd compusese In aceast limbl tragedii, cuvAntri si povestiri dintre
cari o parte exista pin in ziva de azi. Cand cei cari pur.
-tau capul lui Crassus se prezentar la usa slii In care a-
www.dacoromanica.ro
183
picioarele sale capul lui Crassus; in acel moment sala r.sun. de aplauze gi de dovezi de bucurie din partea tuturor invitatilor; ofiterii din ordinul regelui agezar pe Sillace la masa; iar Jason, dAnd unuia din personagiile corului costumul lui Pantheus, in care era imbrAcat, la ca-
pe care legea tArii 41 prescria aceluia care omorise un general dugman iar lui Jason Ii drui un talant (monedi. de.
5000 franci).
Dar sfrgitul lui Artavazd fu tragic. La Roma se formase triumviratul al doilea cu Octavian, Antoniu gi Lepid, orientul revenind lui Antoniu.
In mijlocul serbrilor scandaloase pe care le ddea in
Antiohia, Antoniu nu-si uitA ura ; ins& in zadar incerc
s atrag pe Artavazd in curs.. In primAvara anului ur(34 in. de Cr.), triumvirul veni in Armenia gi reusi prin intermediul lui Q Dellius s conving. pe rege s
mtor.
www.dacoromanica.ro
184
185
reluat Infltisarea 'or, de aceast data. sub impulsul spiritalni cregtin. Aga s'a intamplat gi in Armenia ;.cand regele
Tiridat i sf. Grigorie Lumina.torul au crestinizat Armenia,
prima lor grije fu nimicirea urmelor pagnizmului. Nu
putem preciza ce victime a dat arta armean crestinizmului.
Stim numai ca. noua religie n'a putut a starpi din sufletul
poporului armean moravurile pagane, si tot ce Ii era mai
scump,
cintece, dansuri, muzica si jocuri.
Nu era trecut nici o jumatate de veac dup5. cregtinizarea oficiala a Armenilor (300 303), cand In Armenia
se observa. o tendint vAdit spre vechile moravuri. Primii
regi ai Armeniei crestine, Tiridat (326 330) gi Hosrov
(338 342), reprimau once miscare pagan. Suveranii cari
i-au urmat, Tiran (342
350), Arsac (350 367) si Pap
(368
374) au fost insa mai toleranti si sub domnia lor
Armenia fu din nou cucerit de vechile traditii, dup cum
ne relateaza istoricul Faustus din Bizant, clandu-ne gi ample
www.dacoromanica.ro
186
Interpretii.
187
sec. V-lea d. Cr.. cari descriind moravurile pAgAne r5.mise ta Armenia crestinA, ne dau pretioa se relatiuni i In
ace as t5. privintA.
www.dacoromanica.ro
188
et lascivioris)
dzaghradzu (le7kw-corco:6g ; p.rvog : mimus)
kheghkatak (etp2,6s ; scurillis; bouffon)
189
Dansurile pomenite eran desigur cele jucate la petreceri pe care biserica crestinA le considera ca imorale
scandaloase.
ratu s)
egherg Prie(oc: elegia).
bucium)
pandir (ztacipz; cithara ; chitar)
vin (tntrebuintat ca sinonimul de keinar si tavigh)
tavigh (vcp)x;
vecuXcc;
6pyavov;
190
seiremgahar (fluierar)
pancErnahar (xc4cepta* ; xtacep(pa6g citharoedus)
zczXmcnidq ;
tibicen;-
egheramair (jelitoare)
mair stiko (maic de doliu)
deaterk seiko (surori de doliu)
191
Sunt cantecele ramase din epoca pganismului si numite astfel fiindca se cantau mai ales in regiunea Koghtan,
bogat in podgorii.
Cantecele acestea au fiintat i in timpul crestinismului papa pe la veacul al XI-lea.
Inteadevr istoricul Faustus din Bizant invinuind pe
Armenii din secolul al IV-lea, pentru moravurile pgane
192
193
194
www.dacoromanica.ro
195
Toate aceste expresiuni, intrebuintate In vechea literatur armean ca sinonimele cintecelor din Koghtn, ne
clovedesc c aceste cantece fac parte de unele scene teatrale, alctuite pentru premrirea eroilor nationali.
Dar ceeace accentuiaz intrebuintarea acestor cAntece
In manifestatiunile teatrale, sunt acele dou cuvinte pe
care le pomenegte tot IVIovses din Khorn ca sinonime:
erg fafof gi erg paruf.
Erg (Not sau tu/k,
dup cum au explicat aproape
toti filologi,
insemneaz un fel de teatru, adicl prezen-
www.dacoromanica.ro
196
www.dacoromanica.ro
198
BoUa : stofa ptrata (1 m. x 1 m.) destinata sa inveleasc hainele si podoabele de nunt ale tinerei logodite. Unii
batrni din Mara5 o numesc cain-baba-minderi" adica perna
socrului". Se pare ca servea in acelas timp ca podoab pentru
perna pe care se aseza capul familiei. In fata lui, timp de mai
multi ani, rinara sotie trebuia sa stea tot timpul in picioare in
fundul divanului si sa-i cedeze locul de onoare cand venea acasa
la ea.
o fat de pern lunga dreptunghiulafa"
acoperind pernita patulu;, iar in timpul zilei spatele divanului.
Numhul yastic-urilor varia dupa bogtia trusoului. De obiceiu
fiecare exemplar purta un desemn diferit. Unele yastic-uri din
Mora, si Malatia par s fi fost desemnate sub form de fete de
mas sau covoare de meze", gustare de srbatoare ()feria in
Orient oaspetilor de seama sau prietenilor capului familiei.
-- Bebec-yastig: pern de copilas, care se punea in fundul leaganului si care ii era o complectare cu acelas desemn
Gab: centur sau banda brodata cu care se lega noul
nscut i. leagan.
Dupa obiceiul oriental de altadata, salteaua patului intinsa
In timpul noptii pe covorul dusumelii, era infasurata in timpul
zilei in plapoma i asezata in firidele de lemn sculptat care se
deschideau in lemnria salii. Aceste stofe formau astfel, impreuna
cu covoarele, mobilierul camerei mari a casei.
MATERIALUL BRODERIILOR
199
200
ORNAMENTATIA $1 STILUL
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
-it
11.
.... .
11%1
t
'
445,
uo
'
.2.1,,
44143110.
.,
4-z.
--4.
7,..'
..a.-
.''ii
6,11
..
?7;
If&
,. r-
.I _72 1
, .. 1
x :..
T. i
T. t
....
i ,.; i
Ft !
-44..
g., ,..
q"..,
-.;
.....
5 14. 1
!
--63.i
11.
'411r10
re/
'44.,
P--.1%
M.
: tel
!.
il Cvoicemaisieivelsisiatt4.1.1.4.11././v9 ;
g
.:
.,.
...
6-
,? a,4.*::'
.4.,
I 61
s T. Z
':
, :i #: .
,
-,4,
,A...:4:....,..
amfootrrttlYEtirynirsymemystyywyrysanyysylulot6
6..
-,40,,, .,,i,,,,.., -
..zi,
_.
..
-1;
,f;:'
:..:
,..
1 t`
,z 1 i-,.
I:
-0. i ::
1 ..,-
4.
I ',...
s
,,
.-..,
: r.r. .t ;
E.
:
........Purmytrsoyasay.yysyytytyncrnsnyUas,,,Maecncoaprurityyyytyyrogym.1.-Yrryymyyyny...,...,,
iflilefeisisisitioieiveiaisisi9iozisfuoliiii4A/IlisisieiliOititioAssisiessid
__
rsonyymysyyynesolvymyyritomou=myympmayymy.....,,r.4!..r.syyyymyyyy....
,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
201
priu i caracteristic.
MODELE SI SIMBOALB
Pentru a putea pAtrunde caracterul original al broderiei armene este nevoie de un studiu atent al modelelor si al simboalelor intrebuintate. $tofele de care ne ocupAm aici sunt bucAti
traditionale ale mobilierului unei case. Ele erau confectionate de
tinAra logodnicA, dup modele mai vechi, invAtate si explicate
de mama si de bunica sa care o supravegheau in timpul lucrultti.
Fiecare din aceste stofe exprima cate o dorint pentru viitorul
cAntir. Trebue s'A incercarn s explicAm pe scurt sensul traditional.
FLOR!
Toate florile din cAmp apar pe fondurile 5i pe chenarele stofelor din Mara s si Malatia. Linde din ele se repetA insA cu o oarecare infaetate.
Trandafirul este o floare pe care o intAlnim -si in arta kurda
sub diferite infAtisAri dintre cari una ar fi reprezentarea arborelui vietii". Rezeda, de origine persanA, reprezina Steaua din
Bethleem", floare timpurie de prinavar din muntii Iranului, sau,
dupA unii autori, floare de lotus. Trandafiri i rezede se regAsesc
www.dacoromanica.ro
202
203
ANIMALE
204
www.dacoromanica.ro
MIMIC& ARMENEASCA
de
206
gandir s noteze pe lartie figurile desemnate prin gesturi deat:re dirijor. Deacum cantAretii puteau sa-si reaminteasa uprorice cintec, cu ajutorul acestor figuri i semne muzicale i sa-si
gAseasa modulatiunile potrivit acestor note.
In decursul vremii, pe mAstu-a desvoltrii literilor i a literaturii, i aceste note muzicale trecand prin diferite modificki
si arneliorAri, pAn ce ajunser la reguli definitive, cu anumitesemnificatii, numere O. denumiri.
XII. Acest punct de vedere este int5rit deasemenea si de faptul ca in manuscriptele armenesti de pinA atunci nu exista
o urma de semne muzicale.
Totusi, specialitii cred c sistemul gamelor armenesti are o
origine mai straveche. Astfel, prof. Velesch, dela liniversitatca
din Viena, care este un specialist al gamelor orientale scria de
curand ca notele armenesti sunt mai vechi cleat cele bizantine
(greceti) i c cele armenesti constitue chiar baza gamelor bizan-
207
www.dacoromanica.ro
woor>
STEAGURILE ARMENE,STI
Toate natitmile din lume au avut din cele mai vechi
anumite simboale asezate pe vrful unor bare lungi, pe care le
expuneau armatei si poporului.
Parintele Vardan Hatuni, in studiul ski intitulat Steagurile armenegi", crede ca in antichitate stof a sau pAnza steagurilor
erati de o culoare uniform, i cA noile drapele multicolore ale
Agathangelus relateazA cA la inceputul sec. IV-lea, cAnd Grigore Iluminatorul alAtorea in Cesareea, principii care-1 insoteau
aveau semnele lor, adica drapele. Eghise deasemenea ne
209
Steagurile Cu vulturi impletiti in aur ale Artasizilor i Arsacizilor au fost adoptate mai trziu si de catre dinastia Bagratida,
A arei drapel era deasemenea purpuriu. Vulturul bagratid era
www.dacoromanica.ro
210
www.dacoromanica.ro
NIINISMATICAS ARNEANA
NUMISMATICA GENERALA
ARMEANA"
Cunoscutul istoriograf armean, K. H. Basmagian a daruit
studiilor armenesti o nota lucrare valoroasa. Numismatica generala armeana" (Venetia, 1936), este prima incercare aparuta
In limba armean" asa cum declara autorul in introducerea sa,
scrisa despre numismatica noastra generala" considerand ca mai
inainte fusesera publicate numai lucran i partiale in acest domeniu:
212
scoate la ivealA monete noui rAspandind lumin in unghiurile intunecoase ale istoriei armene.
D. Basmagian imparte opera sa in treisprezece perioade distincte, incepand din anii Dinastiei achemenide Persane (519 . de
Cr.) part in zilele noastre, un interval de aproape 25 secole. Trebue s observin cA in cuprinsul prezentei lucrri sunt examinate
,.nu numai monetele proprii armenesti, dar si cele cari in realitate
Este prima din perioadele la cari s'a fcut aluzie mai sus.
Apartin acestei perioade monetele ce existau inainte de descoperirea literelor armenesti. Printre ele gsim monetele celor doi
satrapi persani, numiti In Armenia de atre puternicii regi
achemenizi ai Persilor. Prin moartea lui Alexandru cel Mare
(323 in. de Cr.) Armenia a revenit unuia din generalii si punindu-se astfel temelia unui nou stat armean si din epoca aceea
ne-au rAmas vreo sase monete, toate Cu inscriptii eline i fArA
nutnirile distinctive de Armenia" sau al Armenilor". Din fericire, din epoca cea mai glorioas a istoriei Armenilor ne-au rmas
monetele lui Tigran al II-lea ceI Mare (94-54 in. de Cr.) si ale
fiului stt Artavazd al III-lea (54-34 in de CO cari dup pArerea
lui KalAbgian un specialist in materie, alcAtuesc aureola monetelor armenesti". Si acestea poart inscriptiuni in litere cine:
,,Regele Tigran", Regele Regilor Tigran", Regele Regilor Ar.tavazd". Dintre urmasii acestora, ne atrag atentia monetele lui
www.dacoromanica.ro
213
Tigran al IV-lea (12-5 in. de Cr. si 2-1) cu inscriptia Regele Regilor Tigran cel Elenofil". Pe o altA monet a lui Tigran al IVlea sunt gravate chipul sAu i cel al sorei sale, Erato, si poarta
inscriptia Rege al Regilor Tigran".
In capitolul Monetele Arsacizilor" (53-430 d. 'Cr.) d. Bas.
magian declara in mod categoric a nu exist monete cu nurnele
Arsacizilor armeni dei dupa pArerea unora dintre orientalisti,
astfel de monete exista.
PERIOADA MESROBIANA (4'4-1187).
www.dacoromanica.ro
214
1-a trimis in dar iubitei sale Cleopatra, regina Egiptului. Cleopatra, tAind capul lui Artavazd, 1-a trimis aliatilor si Parti...
Pe monetele bAtute cu aceastd ocazie este scris: Antoni,
Armenia devicta" (Antonius, Armenia supus), iar pe partea
cealalt: Cleopatra reginae. Regum Filiorum. Regum" (Reginei
'Cleopatra, fiilor-regali i regilor).
Sunt cunoscute numeroase monete cu numele lui Germanicus, al lui Traian, al lui Lucius Verus si al altora cari prin inscriptii i simboluri reprezint Armenia invins i subjugat. Pe
moneta lui Antonius Pius este scris: Rege al Armenilor prin
sentinta Senatului".
W. PERIOADA PERSANA (273 627).
Acesta cuprinde perioada stpanirii persane. Urrnnd probabil exemplul Romanilor, vechii Persani ar fi bAtut monete in
Armenia, ins despre aceasta n'avem cunostinte sigure. Dl. Basmagian aminteste o monet de aur a regelui Sasanit Vram gasit in Armenia printre monete romane i ca i J. de Morgan
crede c ar fi batute acolo. Pe unele mcnete se vad inscriptii in
litere Sasanite ca Arm sau Armn in care unii arheologi ca Mortmann vor s vad cuvntul Armenia". Dar totul este discutabil.
E demn de atentie moneta lui Sapuh I-iu (Sapor), fiul lui Hazkert (Yezdedjerd) I-iu (399-420) care poara dat, dar nu aminteste vreun nume de tail. Acest Sapuh s'a asezat pe tronul Armeniei in 416. Dup moartea tatAlui su, s'a grAbit s ajunga
In Persia ca s' pue stpAnire pe tronul tatlui s.u, ins n'a reusit
si a fost omorit (420). Asadar, dup toate probabilittile, monetele cu numele lui $apuh din acea perioad, apartin Arme..
mei.
ncnd un salt mare, trecem in Evul Mediu si Evul modern si observin c. in timpul dinastiei Safaviilor (1502-1735)
unii din Sahli Persiei au batut monete in numar destul de mare
In Erivan, Nahicevan, Gandzak (Ghenge) si $amakhi cari dura
cum se stie faceau parte din statul lor. Deasemenea din vremea
Afsarilor, Zendilor i Cadjarilor (1750-1925) ne-au parvenit multe rnonete btute in provinciile armene din Iran.
V. PER1OADA BIZANTINA (582-1
).
215
Aceasta este perioada in cursul careia diferite puteri monTurcomanii, Djinghizienii, Djagataii, Ilhanii, Djelairii, Timurienii (hoarda barbar a faimosului Lenk-Timur) si
Mozafferienii au pustiit i cucerit Armenia. Dela toti acestia
ne-au ramas monete in numdr destul de mare, btute pe pmant
armenesc dar purtand inscriptii arabe. Studiul stpanirei Ilha-niilor in Armenia are multa insemntate. La inscriptiile dela Ani
ei sunt amintiti de 5-6 ori. Unii erau crestini, altii aveau femei
crestine; Pe monetele Khan-ilor Arghun i Hasail-Mahmud se
vede scris in limba araba: In numele Tatlui i Fiului i Sfn-tului Duh" i alturi o cruce. Monetele mongole poart numele
oraselor, Cesarea, ErzAnga, Sebasta, Partav. , Arzin, Kharpert,
al altor orase din Armenia. Este si una cu inscriptia Armenia".
golice,
Este perioada in care in Armenia si Asia Mica s'au interneiat diferite State mici. Dintre cele mai importante era Statul
s ah-Armenilor spre miaz noapte
i apus de Van. Ei au mo-
216
Din aceasta perioada avem monete armene5ti ca litere armeneti batute in Cilicia in timpul Dinastiei Rubiniene 5i monete
straine purtnd numele Armeniei i inscriptii latine. Dela Leon
I-iu (1196-1219) Ora la Leon al V-lea (1374-1375), ultimul rege
al Armenilor, intalnim 17 nume domne5ti. Toti regii Rubinieni,
Hetum, Rege al Armenilor" etc., dar n'au data de unde deducem c acest lucru astzi esential, pe vremea aceea era oate
www.dacoromanica.ro
IONNAIE DU 1101
ARTAVAZD
DENIEn DE MARC-ANTOINE
ET GLEOPATRE
DENIER D'AUGUSTZ
SIONNAIE D'AUGUSTE
ARMENIA CAPTA
ET D'ARTAVAZD V
ARMENIA DEVICTA
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
510SNAIES DE BETOUM
mONSAtES DE SEMP,VD,
1101 D'A !MENU'
2J 'S
EUDGIAIES DE CONETLETIN U
rilatmirizz
fiZ,O\ad. .....
;,
1
Id0:4NIIFS DE LEt.,:iUtWAIIMENIE
MONhAIFS DE IFON IV
nOI
www.dacoromanica.ro
MON.NAIE
GEY DE LUS1GNAN
www.dacoromanica.ro
217
In timpul domniei reginei Tamar a Georgiei, cei doi guvernatori ai Armeniei, fratii Zakare si Ivane de origina armeand,
se intituleaza regi ai Armeniei inteuna din inscripliile dela Ani,
iar inteun memorial manuscris din Ecimiadzin li se da titlul de
Cezarus (imp'drat). Din aceasta perioada n'avem monete.
PERIOADA OTOMANA (1512-1823).
Este imposibil ca dupa glorioasa perioada Rubiniana sa trecem fall strangere de inima la veacurile de dominatie otomana
In cursul cArora Sultanii Otomani au batut monete pe pamntul
Armeniei. SA' citarn in treacat cateva nume: Selim I-iu (15121520), in timpul domniei lui a fost batuta la Diarbekir, prima
moneta otomana din Armenia; Murat al III-lea (1575-1595) a
batut monete de aur si de argint in Karin (Erzerum), Van, Nahicevan ; Mustafa al II-lea (1695-1703) care printre altele mai are
o moneta de aur foarte rara cu inscriptia Armeniye" prima si
singura moneta din acea perioada amintind numele Armeniei.
XIII PERIOADA CONTEMPORANA.
na, Cinci zeci Ruble", O suta Ruble" Dota sute cinci zeci
Ruble", ale cAror fotografii sunt expuse la sfarsitul volumulm.
M. TIRIAKIAN
14
www.dacoromanica.ro
ARHITECTURA ARMEANA
219
www.dacoromanica.ro
Sunt vreo douzeci de ani de cnd un profesor dela Universitatea din Viena, Strzygowski, a publicat o carte foarte fntmoas asupra arhitecturii armene Die Baukunst der Armenier
und Europa", carte creia Armenia i datoreste desigur o indoit recunostint. Aceast lucrare a pus, pentru prima oar sub
ochii Europei, monumentele arhitecturii armene si a fixat, pe de
alt parte, locul de mana intai, pe care Il da autorul arhitecturii
armene in istoria artei crestine din Orient.
Discurs rostit la Paris de d-1 Profesor Charles Diehl, membru al
instttutului, Duminick 22 Decembrie1935, in cadrul unui festival consacrat culturii armene.
www.dacoromanica.ro
221
222
Armenici si a fost construit in timpul secolului V-lea si prelucrata in secolul VII-lea. Totus, cu toate aceste restauran, planul
este foarte ciudat, vedem o cupola purtat de patru stalpi, patru abside.
Acest plan a avut de altfel in Armenia o modal extraordipara. Cu acest model, s'au ridicat alte catedrale, nu departe de
Ecimiadzin. La Vagharsapat, vechea capitald a Armeniei,
biserica Sf. Hripsime cldita cam pela 618, reprezint un plan
foarte interesant cu patru firide in colturi si un acopris conic.
In sfarsit, in acelas loc, este Sf. Gaiane, datand cam din anu1
630 si prezentand un plan, poate mai putin original, dar tot asa
de caracteristic.
223
www.dacoromanica.ro
224
225
www.dacoromanica.ro
ts
*1
.1
nyz.,-,s,..,ec....7,6....,-te-.........,s.c.zer.ce...........c...s... ....c..K.,,zon67..t.-..........-rr,..,40-
,- :TA '
1- A--
V r i Irri--"-'''rli`
7...1,.
4...14
64.
4.
IN
4\
trl
rkoir
ARMENII
I ARTA GOTICA
Vank, la Haghpat, la Khorakert Vank, la Gandzasar, la Aradess. Planele sunt foarte variate, unele prezint nervuri radiale,
altele nervuri incrucisate in diagonala sau urmand axele patratului, in fine nervuri duble combinate in forma de dublu T. Aceste arcuri, de o structur viguroas, asezate cu dibcie, sustin intreg acoperisul, imprtindu-1 in acelas timp in compartimente
aproape independente, terminate cu cupole mai mici sau frogmente de bolt en arc-de-cloitre" sau en berceau". Acest sistem
de acoperis, sustinut fie direct de armtura arcurilor, fie cu ajutorul unor pereti subtiri ridicati in exteriorul boltii, usureazd
montarea celorlalte Orti ale edificiului, libereaza adesea peretele
laterale i prezinta multe avantaje pentru constructie.
Cele mai vechi monumente apar la sfarsitul secolului al X-lea
si la inceputul secolului al XI-lea. Procedeul persista pana in
secolul XIII, fara schimbare.
Cele dintai exemple sunt deacum de o perfectiune care presupune existenta unor experiente anterioare, Inca necunoscute.
www.dacoromanica.ro
227
www.dacoromanica.ro
228
www.dacoromanica.ro
UN CHIRURG ARMEAN
IN SEC. VII-LEA
(0 contributie la istoria de medicinfi armean5)
I
Am avut norocul s studiez in zilele din urm un pretios document turcesc ce mi s'a prezentat spre cercetare.
Documentul care se afl in momentul de fat in Biblioteca Ceiatral Armean din Capital, fiind &Arta de d.
Ilie Silaghi, aduce o deosebit contributie istoriei medicinei armene.
In ce priveste perioada antic a istoriei medicinei armene, amnuntele ne lipsesc. Istoricii pomenesc numai c
slujitorii altarelor pgne erau si primii medici ai Armeniei.
De altfel poporul armean incA inainte de Cristos, avea
In rndul zeittilor pe care le adora, pe o Astlic (Astghic),
www.dacoromanica.ro
230
Toma Ardzruni2) pomenind construirea de catre regele Artases (sec. II in. de Cr.) a orasului Artamet In districtul Tosp din provincia Vaspurakan, spune ea In jurul
cetatii s'a amenajat gradini, cari produceau nu nurnai diferite flori, ci si plante ce erau intrebuintate In pregtirea
medicamentelor.
www.dacoromanica.ro
231
&Ili, p. XXIV.
Orbelian: Istoria din Siinik, 1, p. 121, 130.
Orbelian: op. cit., 11, 45, 298.
www.dacoromanica.ro
232
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Catedrala
din Mren clAditA intre OM 640.
4_____,Lff_C__,,..,__,.*0
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Fragmente din biserica Zwartnot.
www.dacoromanica.ro
;''''.te'rf'-%'
''
ik-r,q_..
-.03,?!
-.:.
rt.4311LF"
12-:-
"
e.a.`A_':',:-..
....4 ,..7
....
.k.
'
k'":p.
',
'
,14. vo
Pin
:
"
dki. 64Iq3w,
Fragmente din biserIca Zwartnot.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
233
Herati (sec. XII), autorul vestitei lucrri, Lecuirea frigurilor si altor opere 2), Amirdovlat din Amasia (sec. XV),
autor al mai multor lucrri medicinale, Eire: folos pentru
nestiutori, In folosul medicinei, etc.3), Asar din Sebasta (sec.
www.dacoromanica.ro
234
www.dacoromanica.ro
235
www.dacoromanica.ro
236
Dup cum se vede din continutul docurnentului pomenit, un chirurg armean din oragul Algevaz din Armenia,
a vindecat pe califul Ali, care, spre a rsplati serviciile
aduse de medicul su, a scutit pe descendentii acestuia de
i impozite.
Ali, al 4-lea calif al Musulmanilor, era vrul si totodat
once dAn
nezeu`; el este considerat ca sfntul adevrat al Islamului, $i aceast calitate a sa II deosebeste de Muhammed,
care nu este decAt nabi-ul, wprofetul lui Dumnezeu".
Intregul siizm, cu nenumratele sale secte, deriv din
aceast. conceptie. Astfel Siitii acord. lui Ali triplu caracter
de imam (cel care prezid rugciunea), de rzboinic $i de
sfnt. Titlurile i prenumele cele mai des intrebuintate de
nilor), etc.
Dar, pentru Siiti inainte de toate, Ali este incompa-
www.dacoromanica.ro
237
curat in intregul 'orient musulman, de cea mai mare celebritate. lar Siitii numiti ghaliya merg mai departe In legenda lui Ali: ei cred c. divinitate este incarnata In per-soana ginerului profetului, prin calea de .descente" (hulul).
Dupa cum am spus, in timpul lui Ali, nu se pomeneste
de nici o incursiuue arab. in Armenia. Totusi tarile armenesti erau sub stapanirea Califului arab, si nu este de mirare prezenta unui chirurg din Armenia in anturajul s u.
IV.
www.dacoromanica.ro
238
V.
Judetul a avut totdeauna o populatie compact armeneasci. InteadevAr dup. Victor Quinet judetul enumera
12.697 locuitori, dintre care :
8000
Armeni
93
Armeni catolici
Armeni protestanti 45
4000
Kurzi
145
Turci
74.
Evrei
340
diversi
Aceste cifre aunt indicate si In dictionarul enciclopedic
www.dacoromanica.ro
239
prtare de 165 de km. dela orasul Van, cu care comunia. si prin ap. Intr'o pozitie splendid, cu livezi fructifere si ape abundente, enumera inainte de rzboiul mondial 2457 locuitori: Maliometanii (Turcii si Kurzi) 1245,
Armenii 1138 (din cele 3 rituri) si Evrei 74.
Asa incat chirurgul care este pomenit in document ca
un crestin din Algevaz era in mod neindoielnic de nationalitate armean. Arabii si dup ei si Turcii sub denumirea
de zemmi indican pe toti crestinii de sub. stpanirea lor. In
Algevaz nu au locuit alti crestini cleat Armenii, att in
tirnpul califului arab at si sub Sultanii Otomani.
VI
In ce priveste drile dela care se scutesc descendentii
chirurgului armean din Algevaz, documentul le pomeneste
astfel: giizi, avariz-i-divani, techialif-i-rfi f i techialif-ifacch.
Impozitele2), in trile musulmane, erau ImpArtite in dou.
ric de kharadj.
Impozitele arbitrare cuprindeau taxele, amenzile, vmile si impozitele propriu zise
Taxele erau imprtite In taxe asupra persoanelor si
Par. S. Eprikian, op. cit., p. 292.
Hommer, op. cit., VI, p. 271-2.
www.dacoromanica.ro
240
partite In: taxe de import si taxe de export, taxe de tranzit si peaj, taxe asupra alimentelor, cum si acele percepute
pentru carne si yin.
Impozitele propriu zise erau urmatoarele :
ni (impozitele administrative); masdari (suprataxa vamal.
www.dacoromanica.ro
241
drile de capitatie NiiziO, de impozitele administrative (avarizi-divarde) gi. de contributiile de rizboiu (techalif-i-harbie).
Aceast scutire a fost respectat. de toti strabunii mei,
si rposatul Sultan Murad al IV-lea, la sosirea sa la Bagdad,
a confirmat-o printeo august& poruncl. (emr-i-gerif) a sa.
augustului act despre scutirea pomenit [de daruri], si awind In vedere cA consiliul inaltelor sentinte (megbs-Iahchiam-i-ali) a acordat avizul su favorabil In privinta
promulgrii augustei mele porunci spre a reconfirma inaltul
ordin dat alt data, dup cut" era solicitat, $i cazul fiind
adus la picioarele mele 1mpartesti spre solutionare, am
dispus deci.etarea sublimei mele porunci (emr-t-aligan) spre
confirmare si reinoire.
Prin urmare s'a promulgat Inaltul meu ordin de refaoire 5i de confirmare, inm.nandu-se raialelor pomenite.
Deci, voi, cari sunteti judecator, zabiti, notabili si
oameni de treab, pomeniti mai sus, trebuie s stiti c a.cesta este firmanul meu, si c, asa cum se mentioneaz mai
sus, numitii, dup cum erau mai de mult, sunt scutiti si
liberi In mod desAvarsit si de acum inainte de toate con.
tributiunile exorbitante (techialif.i.gacche) si (iiizi si alte,
242
www.dacoromanica.ro
FOLKLORIIL ARNENESC
i Armeniei
cregtine cu acele ale Romaniei, spunea ca biserica episcopal& dela Curtea de Argeg este un exemplu mai recent despre
1) B. P. Hadeu: in .Revista Nona' din 15 Martie 1888.
www.dacoromanica.ro
244
aceasti legAtur.
gi se intreba dacA Neagoe Basarab
n'a adus lucrAtori din Armenia gi Georgia, unde regii crestini
ridicau biserici gi le impodobeau la fel ca mAnAstirea Curtea
de Argeg 2).
Tocilescu a constatat gi el inrudirea dintre ornamentele bisericei episcopale din Curtea de Argeg gi cele din
Caucas.
www.dacoromanica.ro
245
sfirsit a zidului
de aurul ce i se f.gduise, oferi ca victim pe inasi nepoatsa, orfan. Biata fat in zadar se roag de mtus-sa
s. o scape. Si se tot roagl pn. ce dispare cu totul dup.
pietrele ce se insirau in fat i. In fine, copila, dezndjduit,
Pad la glesne md
Scapd-mci, miitufe, scapd-md,
Crutd-mi viola fragedci.
www.dacoromanica.ro
246
www.dacoromanica.ro
247
PASAREA SAHAK
De cum se desprimvreaz vi toat vara, dupl apusul
Cules de F. MACLER
www.dacoromanica.ro
248
Porcii tipau mai vrtos deca oricare alt fiint ce era tiat. MAg.rusii intrebar pe printii lor : Ce sunt tipetele
acestea?" Acestia ii duser mai aproape si le artarit pe
porci. Cand mgrusii le v.zurl chinurile, azur la picioarele printilor lar, isi inltar boturile si grAira: ,Pentru
numele lui Dumnezeu, vedeti, sa nu cumva s fi rimas In
spatele nostru veun grunte de orz sau porumb".
Mamele Isi linistir. puii: Nu v temeti. Cine a mAra-
249
Si tatl zise
www.dacoromanica.ro
250
www.dacoromanica.ro
251
PROVERBE $1 ZICATORI
252
De unde se cunoaste?
www.dacoromanica.ro
254
Trubadurii armeni au cantat gi in limbi strine gi anume : in limbile turc, georgian, kurd gi persan. Au fost
cantreti rtcitori dintre cari multi au adoptat dialecful
tinuturilor pe cari le-au cutreerat sau al curtilor gi al pala-
de pild cantecele numite antunia. In creatiile lor intalnim orientul cu culorile lui, cu trandafirii 5i miresmele lui,
Istoria literaturii arene nu este inc pe deplin clariacat asupra personalittii sale gi domnegte oarecari
confuzii in ceeace privegte locul lui de nastere gi datele
vietii sale.
Oricum ins, pentru literatura armean exist unNahapet Kuciak autor al acelor cantece de neintrecut
frumusete cari au ajuns pan. la noi.
O alt. glorie a trubadurilor medievali este Frik. Istorialiteraturii armene gtie foarte putin lucru despre el gi viata
255
ins& rmne Plangeree, care este un fel de protest I'mpotriva lui Dumnezeu din pricina nedrepttilor de pe aceast lume.
rnile sociale-
H. DJ. BIMINI
www.dacoromanica.ro
256
CANTECE
(de Nahapet Kuciak)
AF
www.dacoromanica.ro
257
www.dacoromanica.ro
258
CANTEC DE IUBIRE
(de Naba Hovnatan)
www.dacoromanica.ro
259
VISE
(de Ghunkianos)
PRIVIGHETOAREI
(de Saiat Nova)
www.dacoromanica.ro
i sufletul meur
260
TRUB A DURUL
(de Givani)
un fel de licuriciu,
crainicul care imprdqtie noutatea,
Un nor mic gonit de vdnturi,
Astdzi aici,iar mdine cine ;tie un de.
El pribegefte purtat de vane neidejdi,
Strdbate orafe f i sate,
adesea cade ca trdsnetul,
Astdzi aici,iar maine cine qtie unde.
Givani nu se oprefte
Necontenit e 'n sbor ca o albind.
Rind la moarte aqa va trdi,
Asteizi aici,iar mdine cine qtie unde.
Trad. de M1RCEA GHEORGH1II i GR. AVACH1AN
.Din Lirica Armeana"
www.dacoromanica.ro
PROZA CONTIMPORANA
RUBEN EARTARIAN
Ruben Zartarian Lace parte, ca si Daniel Varujan, din
acea elit intelectuali care la 24 Aprilie 1915 a fost deportat din Constantinopole $i nu s'a mai intors debe,
pierind astfel de timpuriu, in floarea rodnicei sale activitti.
Face parte $i el din roiul ma.estrilor armeni ai renas.
terii literare, care incepand din 1890, a adus un nou suflu
262
www.dacoromanica.ro
263
264
ceregti; este pentru voi; opriti-v la fiecare pas gi imbtati-v din deliciul donitei noastre, asemenea cocorilor care
pstreaz eternitatea pdurilor Inverzite si Indreapt piscurile muntilor spre cer ; cant ceeace filosofii au cantat
In marmor In templele din Atena, ceeace este frumusetea
omului, inaintea cruia cade la genunchi si se pred femeia
cu toate armele sale divine.
.Cantecul mea este glorifie..area vietei si a singurei
legi care exista eri si mai Inainte de eri gi care va rmane
maine si In veci; eu cunosc numai o singur putere, puterea tuturor puterilor, perfectiunea tuturor artelor i cheia
cupolelor misterioase ale universului...'
www.dacoromanica.ro
COSTUME ARMENE$T1
SR.
CA
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Armeanckdin Tiflis
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
265
www.dacoromanica.ro
266
267
268
Vinul a spumegat in cupele de porfir si cei sapte trubaduri au but ultima pictur din vasul verde de argil, au
srutat timbalul maestrului i s'au desprtit.
S'au rspandit In cele sapte colturi ale lumii ; s'au dus
s salute, cu puterea tuturor limbilor inimii, scrie man&
nevA.zut a artistului
toate durerile si bucuriile oriunde
le-ar gsi si s vorbeasc cu Qufletul omenesc, in sate $i in
orase, prin bordeie si pe pragul palatelor. Nu este nevoie
de numele lor, cici lumea va repeta vecinic cantecele lor.
www.dacoromanica.ro
260
Z 'ANA LACLILLII
(PoVESTE)
I.
se stingea in apl.
Si cnd luceafrul, de dupa munte, aprea pe satul
din Uta, tanrul din lac Il tintea din ochi i isi indrepta
bratele spre valuri. Iubita Il urmarea cu privirea pana cel
ce inota devenea mai mic, intai o pasare neagra, in urma.
un punct $i nu se mai vedea.
Spre zita, cand zana lacului se intorcea spre casa, vawww.dacoromanica.ro
270
lurile se loveau mai tare de maluri, iar pestii din lac erau
cupringi de o e. xtraordinara turburare.
www.dacoromanica.ro
POEZIA CONTIMPORANA
DANIEL VARUJAN
CAntAreful sufletului armenesc
Cu ocazia Implinirii a unui pAtrar de veac dela moartea marelui poet armean (1915-1990), autorul acestor randuri a publicat un volum In limba armeanA, Inchinat vietii
operii sale. NAscut la 1884 In satul Bargnik din apropierea Sebastei si studiind mai IntAiu In colegiul MuratRaphaelian din Venetia i apoi la Universitatea din Gand
(Belgia), Daniel Varujan, la Intoarcerea sa In patrie, a tmbrAtigat cariera didacticl $i era director al calegiului SE
272
Multi poeti au incercat s cnte aspiratiunile sulktului armenesc. Din ziva cand s'a plmdit o constiinta
national armean si speranta unei apropiate eliberAri
incepu s. surada si suflrii armene, poezia armeana lu
deasemenea un avant deosebit. Si aproape timp de un secol
literatura armean evolua in ritmul desvoltarii politice si a
fazelor prin care trecu Chestiunea Armean.
273
rea vechilor i glorioaselor traditii eroice ale neamului. Poezia acestor vremuri este impregnat deci de retorism si lip.
sit de art..
Veniser apoi trimbitasii revolutiei. Scriitorul Raffi
Urmeaz. In fine cantretii traditionaNti. Se descoperise Inc& o van& nou a sufletului armenesc. Basmele armene$ti fur versificate si poezia popular servi ca model
poetilor incep.tori. PAmantul strAmosesc al Armeniei aducea astfel un altoiu proaspt liricei nationale, inlocuind retorica patriotistA. Unele poeme fruraoase din aceast. perioad literar. vor putea probabil str.bate veacurile.
*
274
www.dacoromanica.ro
275
BINECUVANTAREA OGOARELOR
Pe meleagurile Lumii dinspre Rdsdrit
Fie numai lini?te f i pace...
Sri nu curgd sdnge, ci sudoarea muncii
Printre vinele destinse ale brazdei.
lar chemarea baciumelor de prin sale,
Fie imn de binecuveintare.
Pe meleagurile Lumii dinspre-A pus
Fie bogeitie f i fecunditate...
Sti sclipeascd stele'n stropi de road'
Peste grele spicuri contopite'n aur.
www.dacoromanica.ro
276
DRUMUL CRUCII
Doamne, Isuse, care fost-ai treidat,
0, Tu, care ai auut capul incununat ca spini,
Inclurei-Te fi de capul mea...
Prelatii teii feitarnici au dat intruna in el
Cu pietrele bisericilor.
Viespile nelegiuirii au imbucat
Din meiduva scurset a nindor mele.
Vezi, Doamne, s'a aqezat bruma peste peirul meu,
De mult ce-am fost chinuit...
fi
de merinile mele..,
www.dacoromanica.ro
277
www.dacoromanica.ro
278
DE VEGHE...
E noaptea marei sarbdtori a biruintii;
Pune oliul, nora, in lanternd.
Curancl se 'ntoarce fiul victorios din lupia;
Sii a$ezi fitilul, nora, bine...
GINTEI ARMENE
O geniu secular al gintei armen('!
In aceste zile insorite de sdrbatoare
Rena$te f i tu din pulberea ruinilor tale
www.dacoromanica.ro
279
RASISMLIL NOSTRLI
In volumul armenesc apdruf de curdnd, dedicat marelui poef
Daniel Varulan, auforul acesfor rdnduri inchind un capitol intreg
41 acesfei miycdri literate, care, aproape ca freizeci de ani in urmd
a luaf fiinfd in sdnul finerimii armene infelectuale din Cons fan..
fino pole, penfru a indrepfa su [Jarca armeand spre ptopria sa mafcd.
sistem pentru bunul traiu al popoarelor. PAna acum a Incercat toate caile spre a.1 aduce pe om In Tara Fagaduintii.
Pe fiecare drum s'a isbit de o piedic. A pornit In dreapta
ei 'n stanga, a alergat ei s'a oprit, s'a repezit ei s'a intors
-dar n'a gasit calea mntuirii. A Incercat toate teoriile, a
gustat din fiecare regim dar omul a continuat 81 sufere.
$i-a largit sufletul, ei-a deschis bratele tuturora apoi s'a
pitit iar In invelieul sail. Nu. Omul a ramas mereu nenorocit. Acum, o nou. incercare turbura lumea. A se retrage
-In fortreata sufleteasca a rasei pentru a lupta contra navalei strine care cu mii de brate incearca s se strecoare
In sufletul popoarelor, pe calea gandirii ei. a artei, turnand
culoare strain. In moravuri ei obiceiuri, aducAnd sevl vitrega In sangele oamenilor.
Miecarea rasista care astzi circula' din tara In tara,
este rodul marei preocup.ri care chinueete popoarele
a
nu te Instraina, a nu te ofili, a nu te stoarce pe dinuntru.
Aceast preocupare a molipsit de nenumarate ori popoarele. Acum ea si-a gasit un regim rasa, drept pavaza.
spirituall.
0 asemenea grij ne cuprinsese ei pe noi, ca In acele
In-
280
pe un schelet strain.
Rasismul nostru din zilele acelea era o intelegere govaelnic, e drept. Era insa isbucnirea fireasc a legaturii
sufletegti dintre generatii. El n'a isvorit dinteodata In su-
281
Dar pentruca un popor s. dobandeasca un loe in istorie, nu este de ajuns ca el s. aib o fizionomie rasial,
un petec de pmant drept reazim i s se hraneasca cu
traditii. El trebuie s-si depun toat silinta sa creatoare
pe acel pmnt. Este o iluzie sa crezi intr'un bun traiu, fra
s te csnesti, fr s cheltuiesti din lumina ochilor si a
sufletului. Treapt cu treapt, trebue sa te cateri pe munte
ca 85. simti slava inaltimii.
www.dacoromanica.ro
282
Mintuitor nu se va naste din cintecele de jale ale profetilor sau din pacea unei iesle, ci sufletele noastre Ii vor da
flint& stringindu-se i chinuindu-se. Fiecare dintre noi trebuia si urce pe Golgota. Trebuia si simtim in coastele
noastre durerile facerii.
Mesia trebuia s se nasca in mima fiecaruia, fiindc
n'ar fi fost libertate daca mai intii sufletele noastre nu
erau slobozite.
www.dacoromanica.ro
II.
ARME N.PI
IN VIATA A1LTOR POPOARE
www.dacoromanica.ro
286
porturi ale Mediteranei, unde au creiat colonii importante.100.000 dintre ei venir chiar In Polonia, altii In Galitia, In
Moldova, Bucovina, Transilvania, Italia, etc. DupA invazia
www.dacoromanica.ro
287
288
www.dacoromanica.ro
289
Arhitectii evului mediu par a fi fost indatorati Armenilor pentru multe din inspiratiile lor. Din secolul al 111.1ea
dar mai ales in cursul secolelor al IV-lea gi al V-lea, multe
biserici au fost construite in Armenia, dar gi mai inainte
in secolul II, fur ridicate biserici in Siria (Edessa) gi la
Est de Tigru, la Arbela. Aceste biserici aveau, pentru cea
mai mare parte forma unei bazilici cu o tinda prelungita;
acele cari au fost ridicate in primele secole in Armenia gi
in Georgia aveau o formi asemnatoare, astfel aceia din
Nekressi care dateaz probabil din secolul al IV-lea. Dar
www.dacoromanica.ro
290
mici gi piIatrii impodobind exteriorul bisericei, sau formand friza in interior, galeria cu arcadele sale ce merg
ingustAndu-se dela exterior spre interior si care e aga de
caracteristica In arta evului mediu
in Europa
toate
aceste trsturi le gsim foarte devreme in Armenia. Po.
doaba pietrelor deschise i inchise pe care Armenii le
mogteniser. dela Chaldei fu mai tarziu des intrebuintat& in
Italia, in particular la Genua gi la Florenta. Bolt& in forma.
de leag&n, care a inlocuit acoperigul de lemn al basilicelor
este originar& din Mesopotamia ; pe and cupola ce inalt,
un ptrat este o trsAtur foarte caracteristic a arhitecturii armene gi georgiene. Foarte diferit& de vechea cupol&
romin, ea a fost intrebuintat. in Europa 'Inca dela inceputul evului-mediu i poate sa fi inspirat pe arhitectii SfinteiSofia.
www.dacoromanica.ro
291
structie atinse cea mai inalt perfectie in dmul din Florenta $i cupola SfAntului-Petru. Planuri 5i schite ale lui
Leonardo reproduc cldiri care au o astfel de asemnare, in
www.dacoromanica.ro
292
Noi am semnalat deja catedrala din Kuthais ca asem5.ntoare bisericilor gotice zidite mai tarziu In Europa.
Dar catedrala din Ani, construit odinioar, ofer o asemOnare si mai izbitoare. Stilul s.0 e o tranzitie Intre stilul
armean tipic i acel romano-gotic i prezinta mai multe din
elementele cele mai caracteristice ale goticului, astfel ogiva
fasciclu de coloane. Analogia e aga remarcabii. Incat
citiva istorici ai artei, creznd de-a putea afirma origina
european a goticului, au pretins c biserica din Ani trebuie s. fi fost restaurat prin secolul al XIII-lea de arhitecti veniti din Europa occidental. Dar aceast ipotez
e desmintita de faptele : cu toate c. epoca In care-gi cApAta
www.dacoromanica.ro
293
www.dacoromanica.ro
RELATIILE CULTURALE
DINTRE GERMANI 1 ARMENI
In timpul rasboiului am fost de multe ori la Ministerul Afacerilor Streine pentru a solicita sprijinul Germaniei
In favoarea Armenilor prigoniti. Am intampinat totdeauna
o binevoitoare primire si de multe ori am obtinut un sprijin efectiv. Astfel, pentru acei dintre studentii armeni cari
erau cetateni rugi, am obtinut invoirea de a continua neturburati studiile lor. Numai Saxonia ne-a refuzat-o. Am
inlesnit apoi plecarea In patrie a unor Armeni prin Suedia.
lar atunci cand Turcia a recbemat In tail pe toti cettenii
ei aflati In Germania pentru serviciul militar, ceeace ar fi
Insemnat pentru Armeni moarte sigur, am reusit s-i sustragem de urmarirea Turcilor prin Inrolarea lor In serviciul civil german. In 1918, cand a sosit la Berlin o delegatie
armeani pentru a cere ajutorul si protectia Germanilor Impotriva intentiilor Turciei de a extermina si restul de populatie armeneass refugiat pe teritoriul rusesc, am reusit
sa determinam comandamentul superior al armatei, ca prin
ordinele date serviciului de aparare a cilor de comunicatie
din Caucaz, s infaptuiasc. aceast salvare.
Cu toate acestea, ne-am putut convinge odat, c motivele adevrate ale actiunii noastre nu erau Inca bine l-
www.dacoromanica.ro
295
296
Incercrile unui armenolog de a reduce cuvintele Germania si Armenia la aceia$ tulpinA prin intercalarra cuvntului
Irmin, sunt desigur fanteziste, mai ales ca.. Armenii se numesc inssi Hai. Legturile acestea dateaz din vremea
Cruciatelor, cand yin In Orient primii Germani. In Cilicia,
armatele cruciate se intalnesc cu Armenii, cari Intemeiaser
aci mai multe principate independente de Bizant. Armenii
erau singurii cari considerau pe Francii, cum erau numiti
Afar de faptul ca Germanii si Armenii erau dusmanii conauni ai Islamului, ceeace it lega mai strns decAt cu Grecii,
erau acele potriviri de cult ca: intrebuintarea pinei nedospite pentru sfnta Cuminecatur, condamnarea icoanelor.
In jurul cruia s'au tesut cele mai frurnoase legende pationale germane, a inchis ochii in tara Armeniei, iar Kyffhaiiser poate fi cutat de fapt in Armenia. Relatiile dintre
Armeni si Germani ajunser din cele mai strnse atunci
cand rubenidui Leon II, In 1198 primind tara ca feud dela
www.dacoromanica.ro
297
Ins nu aceasta era parte: cea mai important a legturilor dintre Armeni $i Germani. In drum dela Tebris
la Giulfa, un c5.1.tor armean imi spunea : Noi iubim poetii
vostrii, pe Goethe, pe Schiller, ins nu $i politica voastr.
In timp ce apropierea germano-turc nu mai ingcluia
nici-o interventie politic in favoarea Armeniei, relatiile
al
www.dacoromanica.ro
298
NdvAlirea Selgiucizilor distruge floarea literaturii armene. Cu toate acestea, in 1513 apare prima carte armeneasc tipdrit: un calendar. Are o semnificatie simbolica
faptul c cele dintli litere armenesti au fost lucrate de un
German gi tot un German, Magister Akoluth din AresIan,
este gi intemeietorul primei tipografii armene din Germania
la Leipzig. (Karl Roth, Armenia f i Germania, Leipzig, 1915,
p. 12). Redescoperirea literaturii armene se face totugi pe
rile cu Germania devin din ce in ce mai strnse, in special prin aparitia revistei stiintifice ,Handes Amsoryag.
Raporturile culturale dintre Armeni gi Germani reincep efectiv in 1829, un an dup5. ce Transcaucazia trecand
sub stdpAnirea ruseasc, se restabilise legtura cu lumea
spirituald apusean. Este anul, in care savantul Friederich
Parrot, se intoarce la Dorpat, aducand cu el si pe tnrul
Abovian, care-I insotise in ascensiunea muntelui Ararat.
Abovian este primul din acel sir neintrerupt pand la rdsboiu
de studenti armeni la o universitate german. Stiinta german, pe care acesti Armeni au dus-o cu ei in patria lor, a
intlurit atat de mult limba armeand nou, literatura, poezia,
publicistica gi gtiinta, Licit ele nu se pot concepe far&
acest contact. (Dr. Krischtchian, Vointa de cultura a Armenilor, in Rohrbach, Armenia", Stuttgart, 1919, p. 56.) S'au
intemeiat seminarele Nersesian din Tiflis (intemeietor Patriarhul Nerses V. in 1824), din Erivan, Samakh lngd Baku,
Susa, din Noul Nahicevan lngd Rostov ; trebuesc mentionate in special cele dou. scoli superioare armenegti,Institutul Lazarian din Moscova si Academia din Ecimiadzin,
intemeiatd in 1874. Acesta din urmd, creatd la inceput cu
www.dacoromanica.ro
299
300
tive raporturile cu Germania. In 1889, ea trimite In Germania pentru studiul teologiei, un clugr (cAci dintre
alugri se aleg gradele superioare), care este urmat de alti
zece. Inaintea lor chiar, un Armean studiase teologia in
Germania si se stabilise ca preot la Tiflis. In urma masacrelor, biserica intrebuintand toate resursele ei pentru
micsorarea suferintelor poporului, nu mai poate sprijini
aceast apropriere cultural. Tinand se am de aceasta, se
intemeiaz in Germania o asociatie care inlesneste studiile
a altor 5 studenti armeni, la cari se adaog putin inainte
de isbucnirea rzboiului un al saseIea, intretinut pe socoteala Bisericii. Toti acestia, ca si predecesorii lor, obtin
doctoratul in filozofie, iar doi din ei sunt promovati licentiati In teologie. Toti erau oameni dotati exceptional, capabili si energici si unii din ei au ajuns apoi episcopi,
membri in Sinod, profesori de teologie in scolile superioare sau la Academia din Ecimiadzin, contribuind In mod
hotritor la r.spndirea spiritului german in Armenia.
Unora din ei le datorm pretioase contributii la istoria bisericii. Traducerea noului testament In armeana modern.
pan& atunci nu exista deck o traducere defectuoas a Sonu a putut merge dincolo de
ciettii Biblice Britanice
cele patru evanghelii, din cauza tristelor evenimente din
Armenia. In revista Ararat" a Patriarhatului armean, care
mult vreme a fost redactat de teologi armeni formati in
Germania, au aprut traducen i din cele mai de seam scrieri
teologice germane si s'a fAcut primul pas pentru publicarea
301
de inteligenta, cu insusiri de adevarat conduckor de biserica, fusese chiar propus, dup5. moartea Catolicosului Mateus Ismirlian, pentru cel mai inalt post al bisericei armene.
Intrigi de tot felul au impiedecat alegerea sa. El a murit
in 1915, in urma unei operatii, in plina vigoare a maturitatii. Un urmas asemantor lui n'a avut. Dupa. isgonirea
Armenilor din Turcia si cucerirea Republicei Araratiene din
D. EWALD STIER
www.dacoromanica.ro
0'""'".
303
Nu vom urma.ri pe Tacit in ananuntele luptelor, feroce gi perfide, in care se infruntar. Pharasman, Mithridate, Rhadamist, regele Partilor Vologes i reprezentantii
Romei. Rhadamist cuceregte gi pierde Armenia in mai
multe randuri i pan& la urna este izgonit de poporul revoltat. Armenii luarmati Ii inconjoari gi-1 silesc s fuga.
Tacit face din fuga sa una din acele lucrri dramatice
In care el exceleaza.
,,Nu-i rarnase lui Rhadamist, apune el, alta scipare,
cleat repeziciunea cailor cari conduser pe el si pe sotia
sa. Aceasta, insarcinata, suporti la inceput fuga, de bine
de rail, de teama dugmanului gi din dragoste pentru sotul
sau; dar, in curand, fuga continui scuturi i agia pante.
cele gi miruntaele sale in aga misura, incat, ea implor o
moarte onorabil care s'o sustraga umilintelor captivittii.
Sotul sat', la inceput, o imbritigeazi, o mangaie, o fucura-
www.dacoromanica.ro
304
Nu trebue s ne mirm deloc ca aventurile lui Rhadamist gi ale Zenobiei au impresionat un scriitor in catare
de situatii puternice. Compunerea unei scene se impunea
de astfel chiar unui autor mai putin nimerit : deoarece Zenobia nu murise nici de sabie, nici de apa, Rhadamist trebuia s'o gaseasc kite zi.
Ar fi plcut sa ne inchipuim piesa pe care ar fi compus-o un dramaturg romantic, dupa povestirea lui Tacit.
Am fi vzut pe Rhadamist intinzand curse adversarilor
l'am fi vazut castigand gi pierzand Mani. Uciderea Zenobiei ar fi format subiectul unei scene patriotice, far&
indoiala scena principal a intregei drame gi cu ce indemanare autorul, in momentul recunoasterii, ar fi emotionat
pe spectatorul mirat. Sub pretext de exactitate istorica gi
geografica. ar fi impodoblt opera sa cu un orientalism
inferior.
Sarmanul Crbilloi nu avea asemenea resurse : el trebuia s Oa. o seam de cele trei unitati, trebuie sA aleag
din viata lui Rhadamist un singur epizod.
Care anume ? Dui:a un examen atent, ajunse la concluzia, ca. numai fuga lui Rhadamist, omorirea Zenobiei si
305
tOE provinciile din Asia cite va din cele mai celebre tragedii
ale sale: Polyeucte, Rodogune, Nicomde. Ca si in ,Rodo-
306
tr'ascuns. Se nasc in el binueli, acuz pe Arsam de tridare si se infurie. Deodati el afi cA ambasadorul Romei
rpeste pe Ismenia. El aleargi i reapare in curnd: a
lovit el insusi in ripitor.
Si iat ci se emotioneazi gAndindu-se la aceast crim.
noul; el se simte ci a comis o crim. detestabil. Rhadamist vine si moari pe sceni. El descoperi secretul teribil :
Pharasman si-a omorit pe fiul su, cel mai mare. Regele,
cuprins de o remuscare subit, adresndu-se celuilalt fiu
Arsam, strig.:
Avec mon atniti je vous rends Znobie.
Ii d un ordin:
Courez vous emparer du trne d'Armnie.
Dar adaugl:
De mes transports jaloux mon sang dot, se dfendre;
Fuyez, n'expozez plus un pre et le rpandre.
www.dacoromanica.ro
HETUM 1 ISTORIA SA
CAlugrul armean Hetum, care fu cunoscut In Europa
sub numele de fratele Jean Hoyion sau Aiion, ne permite
s ne d5.m seama de intinderea cunoetintelor ei a comer.
tului care exista incepand din secolul XIII. Personalita tea
sa este cunoscutA din lucrarea Livre des Merveilles`, a ducelui de Bourgogne, Philippe le Hardi (Biblioteca natio.
nal din Paris, unde ni-1 prezinti ca un cilugAr din ordinul Prmontre, vAr primar cu Regele Armeniei, qui parle
des merveilles des XIV royaumes d'Asiem (care vorbeete
de minunile celor XIV regate ale Asiei). Italianul Ramusio
del Re di Armenia" (fail seniorului Curchi, rudi cu Regele Armeniei). Insfareit Giovanni Villani, care vorbeete
de el in istoria sa, 11 consider& chiar ca fiul Regelui Ar-
meniei. In once caz, inrudirea lui Hetum cu Regele Armeniei este sigur& ei el insuei o mentioneaz5.
Aei don i 85. insist asupra legendei care s'a creat ime
diat in Italia, in jurul lui Hetum, o legend& pe care o cred
308
vine cat se poate de frumos. Inocenta mamei este recunoscut, stint pregtite serbari mari si astfel Cassano primeste botezul cregtin tnapreun cu poporul sau.
www.dacoromanica.ro
309
persane, cari vor contribui la imbogatirea literaturii florentine si in special picturile chineze.
Chiar calugarul armean, de origine ilustra, veni, dupa
cum se stie, in Europa. In Istoria Mongolilor, care nu este
310
/flat par si fie cei mai subtili oameni din lumea artei
a lucrului de minr. O asemenea predilectie pentru o arti
att de delicati pare semnificativi; si el devine, desigur,
propagatorul ei in mediul de culturi Malta in care se afla.
311
`1
www.dacoromanica.ro
SCRIBUL GRIGORE,
SCULPTURI SI GRAVURI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
TaPairti
:'C'Or
4.1[3:0
afain
tAPLIX'
www.dacoromanica.ro
TTIT
At
.
www.dacoromanica.ro
z,
313
Inainte de data publicrii lucrrii mele asupra gravurii (1916) se credea c primal care gravase pe planee
transversal. (.debout") era Englezul Bewiek, spune autorul.
Astizi este de nedesmintit el sistemul acesta vine din Ori-
www.dacoromanica.ro
314
Cartea aceasta a fost tiprita de scribul Grigorefiul din Minstirea amiadzin si tot el este probabil si
autorul gravurilor cari sunt dovada une adevrate arte.
Din surs sigur se stie ca asemenea carti au fost
tiparite la Ispahan in sec. al XVII-lea. Deasemenea, gravurile dintr'o carte medicala tiprit. in 1771 de Doctorul
Petros din Ghapan la Constantinopol, sunt tot armenesti.
Aceste gravuri, in stil Occidental, poarti literile armenesti
G. R. Ele seamn cu gravurile olandeze ale lui Van Suckt.m, care era originar din Smirne.
* * *
www.dacoromanica.ro
MARELE SAROyAN"
Sub acest titlu cunoscutul critic american De
www.dacoromanica.ro
316
de dinsul intr'un mod plin de patrundere, care indica importanta sa ca autor in lumea teatral.
De atunci Saroyan a primit 5i ultima consacrare pe
317
nu se ambarasa pe
el Insusi, si-a criticat de multe ori
scrierile lui de sub
un alt nume. De
exemplu In prim-
(ctose.u? I
THE.GO.EPI SAROIANJ
'FRESNO'S ELFISH ARMENIA
.111/ "MOM
.11r
i:111;:r ...1:='..;:;;!.t.=, -
''.
1.0
318
inte Saroyan scria sub dou nume. Sub numele su semnapublicatiunile sale obienuite, iar pe numele de Sirak Goryan
semna publicatiile sale din jurnalele armeno-americane. Aceasta a avut drept urmare, c la un moment dat, criticii literari
au taceput s. compare meritele literare ale ace stor doi promi-
ttori autori armeni. E. J. O'Brien a ales o productie semnat Goryan in antologia sa pentru cele mai bune nuvele
scurte din 1934, iar Whit Burnett, editorul revistei ,,Story",_
a contestat aceast alegere, sustinnd c productia lui Sa-
editorii si povestesc cl
Saroyan prefer& automatele cu sanvisuri restaurantelor scumpe, i majoritatea scrierilor sale art dragostea
ei simpatia sa pentru poporul de jos. Dup el, de exemplu,
morala piesei lui, My Heart's in the Highlands, este faptul
c mai bine s fi srac ei in viat decat bogat ei spiritualiceete
mort. In piesa The Time of Your Life, personagiile modeste
319
in acest
TatAl su un preot armean care a fost educat de misionarii prestbiteriani, a venit In America in anul 1906 si a
Mama lui lu apoi un post de menajer la San Francisco, dup. ce plasase pe copii inteun orfelinat de lng&
Aimeda.
320
321
i-a
322
stei scrisori, Saroyan a fost concediat, si Societatea natural ca a dat faliment Intre timp.
SUCCES LITERAR
323
nii se pot studia foarte bine la Stud Poker" zise el. Este
un mic examen al omului sub presiune".
324
www.dacoromanica.ro
ARMENII SI ROMNII
www.dacoromanica.ro
Vsk
4-\A-VitCN
\re y Si
"rt
"{OA\ V-
Co\-
\ ik
--
t\k, r
www.dacoromanica.ro
328
clatinat.
sunt strini, impusi de altii sau recunoscuti de ei, nu reprezint deck suveranitatea unui concept al vremii sub
care se garanta putinta de vietuire. Ca pretutindeni In timpurile moderne, acest concept a fost ideia de imperiu unic.
Armenii s'au alaturat acestuia i atunci cand a fost reprewww.dacoromanica.ro
329
zisul Mesrob Mastot. Alfabetul armean este greoiu, cu litere usor de confundat krafic 4ntre ele, 4120. are calitatea
de a fi numai al lor.
21
www.dacoromanica.ro
330
In situatia ce si au creat in tara lor, Armenii au putut sa dea lumii comori artistice fundamentale. In poezie,
In arta, in speculatii teologice adeseori, au facut si pe altii
s le fie tributari. Daca numim intre acegtia Bizantul insusi credem c este destul. Nu vom cauta explificari. Ele
pot merge pan departe, de jurimprejurul Marii Negre.
Bisericile lui Stefan cel Mare vor pstra si ele pentru
totdeauna anumite urme armene venite poate prin Mangupul rudeniilor ctitorului lor. Amintim ins ca i in biserica noastr, cu cantri de slava create de Bizant in care
exceleaz un Romanos Melodul si apoi un Cucuzel
altii, se pare ca si azi la slujba ingroparii Mntuitorului
rasun Inca ecoul versurilor lui Sahak:
,In dar e cerut dela Pilat cel ce d6ruitu-s'a tuturor,
Col ce rnspndea lumini consimte sA fie pus de losif In giulgiu.
,E coborlt in groapd Cel ce dat-a viatA tuturor.
compara nempririi se pecetluete Cu cartea prectifor.
,Christos ce fusese Mftntuitorui crealurilor pus a fost azi In mor[mAntul nou s5pat;
331
332
$i la Roman si Bacn pe de alta... Au apucat adia drumul expansiunii Moldovei dela plonine spre Dunre $i
Mare. La Putna au intAlnit al doilea rdnd de penetratie,
al Armenilor care au venit in Tara Romaneascd prin Cona tantinopolul bizantin Intai, turcesc pe urm. In felul acesta
coloniile armene s'au rdspindit pretutindeni in cele doud
creatii pur romdne$ti.
Din aceste regiuni nu le-a fost greu s. treacd $i in
Ardeal intdrind elementul armean mai vechi de acolo. Aici
ne intereseaz coloniile armene $i din alt punct de vedere.
Limba armean a fost totdeauna influentat de limba convietuitorilor. La Armenii din Transilvania se simte influenta
www.dacoromanica.ro
333
pot fi mandri.
*
Intre preocuparile spirituale ale Armenilor, nu in de-ajuns de studiate, nu trebuie sa uitam ins ca. i istoria
ocupa un loc insemnat. Plecnd dela cunoscutul Movses
Khorenati, istoric gi geograf, asupravremii cruia se discuta
I, Paris, 1869. M. Brosset, Collection d'historiens armniens, I-II, St. Petersburg, 1874-1876, Pentru o informare mai bogatti se adaugA literatura
dela N. Iorga, Armenii si Romdnii: o paraleld istoricd, Bucuresti, 1913,
(extras din Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. 1st., seria II, tom. XXXVI),
retiparit 51 in volumul: Academia RomanA, Grigorie M. Buicliu, 18401912, Bucuresti, 1914, p. 39 - 75, unde se dl i catalogul bogatei
teci a lui Buicliu (p. 77-92) pe langa 51 mai bogatul fond oriental (p.
93-113).
www.dacoromanica.ro
334
noastra de ctiva pasionati armenisanti ca Jean de SaintMartin sau Brosset mai vechi, Fr. Macler, N. Adontz sialtii mai noi, cunostem prea putin. Cteva colectii si atat.
E drept chi azi studiile armenologice se inmultesc. Printii
Mechitaristi din Viena si Venetia, la care se adauga cteva societti savante din Apus, adun si pun in circulatie tot mai numeroase si mai temeinice informatii. Din nefericire noi aici nu putem s. ne bucuram de toate
aceste bunuri deal cu mare greutate. Revistele si studiile
de specialitate apar rar de tot in bibliotecile noastre. Este
destul s spun c. Journal asiatique, cea mai bogat publicatie orientalistica, nu se gseste in nicuna din bibliotecile
noastre, afara de cteva volume vechi din biblioteca Arhivelor Statului din Bucuresti.
Istoriografia noastra ar avea ea inssi de chtigat prin
cunoasterea izvoarelor armene. Inca incepand cu Moses
Khorenati amintit mai sus si Vardan Pardsrperti din sec..
XIII, carora Decei le-a inchinat un amnuntit studiu') si
pn azi, o seam de izvoare armene au atingere, uneori
de amAnunt, cu istoria noastr. Am avea un cstig deosebit
daca macar izvoarele Armenilor dela noi ar putea fi puse
In folosint. curenta.
Datorit convietuirii cu noi este logic s ne asteptgm
ca mrturisirile istorice armenesti s fie destul de numeroase. Amintim c cele mai vechi inscriptii de pe teritoriul
moldovean sunt armenesti si provin dela colonia din Cetatea AlbA2). Acte si insemnri istorice armenesti se tin apoi
lant. N'au fost pierdute ci numai ne.au rmas necunoscute.
Armenisantul H. Dj. Siruni, cu pricepere si sarguint. face
acest mare serviciu stiintei istorice romanesti prezentnd
regulat aceste izvoare, din ce in ce mai bogate si mai pline
1) A. Decei, Ronninil din veacul al IX-lea OM In al XIII-lea,
Anuarul Inttitutuluz de 'Mori&
lumina tzvoarelor istorice armenesti,
nationalii, VII (1936-1938), p. 412-581, al UniversitAtii din Cluj, Bucure0i,
1939. Cf. i darea de seama anticipativa de Gr. Avakian, Romtinil in sec.
IX-XIII In lamina isvoarefor armenesti, in Ani, II, 4 (1938), p. 62-64.
2) Cf. Gr. Avakian, Inscripliile armenesti din Cefalea AIM, In ReCeta
vista Istoric6, IX (1923), p. 123-136; id., Rectificdri si
ea AIM, In Ani, I, 3 (1936), p. 76-80.
www.dacoromanica.ro
335
Astzi se intrezresc In adevr zari noi pentru ornenire. Nu gtim care va fi temeiul zidirii nouei lumi dar, fie
I) Vezi H. Dj. Siruni, Bibliogrofia studillor armen(01 din Romania, 1920-1940, Bucure0i, 1940, (extras din Arhiva Romdneascd, IV), i
Ani, I
www.dacoromanica.ro
336
www.dacoromanica.ro
EVANGHELIA ARMEAN
DIN IAT (1351)
La sectia manuscriselor din Biblioteca Academiei Ro-
mine din Bucuresti se gseste o subsectie de cpii fotografice dup. documente (cele mai multe si mai pretioase
fijad druite de slavistul Ion Bogdan), odoare si manuscrise
vechi biserice$ti (majoritatea si cele mai de seam, druite
de d. Marcu Beza). Printre acestea din urm, In pacbetul
catalogat sub Nr. XXVIII, se afl5.1) 17 fotografii (in cite
2 exemplare 2) chute Evanghelie armean, despre care ne
l.muresc urmtoarele rinduri extrase dintr'un referat, pus
si el in acelasi pachet, al lui Luca Sarmacas, fost profesor
www.dacoromanica.ro
338
Dei n'am la Indemin decat cele 17 fotografii monocrome dela Biblioteca Academiei Ron:4)3e (14 pagini di1) ia Cataiogul Expozitiei deartd armar:6,1930, Bucureti, intocmit
de H. Dj. Siruni, su este pus fa lista manuscriselor importante ajunse
noud (p. 42). Mentiuni: Grigore Goilav, Bisericele armene de prin rrile
rorniine, Bucuresti, 1912, p. 29. H. Dj. Siruni, Privire asupra manuscriselor armenegi, In Revista istoricei, XV (1929), p. 136. Informatii ceva
mai multe a scris H. Dj. Siruni: Armenit in Romdnia, in Arhiva Romaneasc6, V (1940), p. 167, 178-179.
www.dacoromanica.ro
339
notitele presarate pe aceste manuscrise: e in viata meta de pribegie prin straini, ca scriu" scrie un copist; e Luna, iar odaia-nii Intunecoasa si rece", am scris pribegind de colo colo` scriu al(ii, (cf. Sii[unil,
Manuscrisele armene$11,in (,atalogul Expoz. de arid armeand, 1930, p. 35):
www.dacoromanica.ro
340
a sec. XIIXIII.
In regatul Rubenienilor (1196-1375) din Cilicia miniaturile armene ating apogeul, prin gravura viu colorata,
prin finetea $i varietatea efectelor, prin gratia $i siguranta
executiei. Ele yadese, toate, un amestec unitar 5i armonic
al influentei occidentale latine, cu elementele decorative
orientale si mai putin bizantine. In schimb, scolile armenesti din taxi straine, cum a fost $i cea din Caffa Crimeei,
reprezint o faza de decadent& a artei miniaturistice armene. Influentele straine, din care mai ales cea bizantina,
devin dominante, Jack executarea artistica. devenise mecanica si lipsit de personalitate '). Evanghelia armeana
dela Caffa, din 1351, Infatiseaz totu$i calittile unei executari artistice Ingrijite, fine si originale.
Unul din frontispicii si anume cel dela evanghelia Sf.
Ioan, In forma de portal, se termin, In stnga jos, cu un
stlp ornamentat, dublat ca un sarpe cu capul intors spre
text si este format din 6 ovale in florate, care incadreaza simetric un medaillon de arabescuri (v. plana). Deasupra doi po-
pictat si frontispiciul dela evanghelia lui Marcu. Chenarele dreptunghiulare din capul paginelor cu tipicul sunt
palide, fat& de bogg.tia celorlalte.
Figurile evanghelistilor, dei simple $i rigide, plac prin
cadrul In care sunt pusi: In apropiere de jilturi sculptate,
de baldachine Impoyarate de matsuri si catifele, de tur-
www.dacoromanica.ro
341
Tipul acestei icoane a Invierii nu este ins. cel obisnuit, luat din evangheliile canonice, ci tipul coborkei In
iad, din evanghelia apocrifa a lui Nicodim.
Aceasta evanghelie, spre deosebire de cele canonice,
pune tot interesul pe peripetiile Mantuitorului la coborirea lu In lad, pentru rscumprarea omului din pacatul
eel vegnic &cut de Adam si Eva. Aceste peripetii sunt
povestite de fratii Carinus gi Leucius, inviati de Mantuitor
In vremea aceia, cam in felul urmtor ... puterile Iadului
342
rea lui Iisus. Sub gura iadului o cruce si sub cruce cheia,
lacatul, 2 ttni de poart si 2 zIvoare, toate sfrmate,
dela poarta iadului si aruncate jos. Elementele sunt luate
deci din legenda apocrif a evangheliei lui Nicodim, povestit mai sus.
Pe cealalt copert, la naijloc, este Maica Domnului cu
lisas In brate, asezat pe un jilt; are la st.nga si la dreapta
www.dacoromanica.ro
343
nota 1.
I. Bogdan, op. cit., plana VI.
Marcu Beza, Urme romelneal in Rastiritul oriodox. ed. U,
Bucuresti, 1037, p. 7.
1bidem, a doua plange dintre pag. 182-183.
www.dacoromanica.ro
344
anumite formule, ca numele noului proprietar al manuscriptului ; sau se scria vreo dedicatie, cAnd cumprtorii
fi luau pentru a-1 drui, spre pomenirea lor, vreunei biserici: cazul evangheliei armene din Iae.
TRADUCERE4 DEDICATIEI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
;1;1)1.-1* ittS
7b
www.dacoromanica.ro
LfrOi:irelIty01.4407
,Gget4t2,....A.Ttf--
rbizt,',P4Myli
1/4741Fd"14N
Tt
Au,,..
'
$44-7,c14.1411!
.10,cof .1402
,1,:044-0.49,; S.d.1.044
7
-;,,,,,frAoroyi$444:124"51.kielti"4
;.ii
Text i majuscule ornamentate din manuscrisul armean din Iai din 1351
www.dacoromanica.ro
ale
71
tiL
www.dacoromanica.ro
345
Dar s'a scris SFAnta Evanghelie in orasul de Dumnezeu pgzit Calla, sub umbra prea Sfintei Treimi, in timpul Patriarhului P. S.
Mekhitar I,1)In al Arhiep[iscopatului] P. S. Stefan si in timpul domniei lui Doda; si2) am scris Evanghelia aceasta in anul Armenilor
800 (dela Christos 1351), eu pat:Mosul si nemernical preot Carabed;
www.dacoromanica.ro
346
'brsi a corpurilor celor vii si ale celor morti, ale celor drepti si ale
p gcatosilor ; cad aceasta este vieata ; lumina celor intunecati, invgtatoarea celor smintiti, calea celor ratgciti, liman celor naufragiati,
candelabru nestins, izvor de nenumile, convorbire eu Dumnezeu,
chematoarea pacgtosilor la pocainta i cea care cheamg pe toti
la nunta cereasca, la cortul mirelui nuptial.
Aceasta este odihnitoarea celor impovgrati, usuratoarea de
pgcate prin pocaintg, speranta celor fgra de sperantg, adapostul
celor nenorociti, conducgtoarea la vieata, marggritarul nepretuit,
piatra valoroasa, templul luminos si aurul ales, via des gtatoare,
paradisul dorit, planta de nemurire, trandafirul nevejtejibil si conducatoarea credinciosilor Cu ngdejde si cu credintg la altarul ceresc, [andelsan.3 bicuram de bungtatile netrecgtoare si de veselia
fail de slarsit, intru lisus Christos Domnul nostru, care este binecuvantat in veci, amin.
lar cei ce vor pomeni pe cei amintiti aici, pomeniti sa fie
de Christos Domnul nostru, cel binecuvanlat in veci, amin.
347
Formulele de umilinta ale caligrafului pacatos", ne-vrednic preot", fals religios" sunt obignuite la copistii
tuturor popoarelor si trebuiesc puse in legatura cu misticismul si umilinta religioasa din timpul evului mediu. Acelasi misticism se vede si in bog.tia de cuvinte retorice pe
care le gseste, ca s exprime binefacerile invataturii
evanghelice. Concordantele dela inceputul manuscriptului
(v. mai sus), canoanele" dela inceputul fiecarei evanghelii arat mai mult decat o simpla preocupare de copistcaligraf; arat.' din partea stiintei armene o preocupare de
adancire teologic. si critica in domeniul Sfintei Scripturi,
inca din secolul al XIV-lea.
INSEMNATATEA ISTORICA
drui bisericii evanghelia in 1451, daca la aceasta data institutia nu avea o faim, o reputatie demn de increderea
si stima lor. Aceas reputatie n'o putea avea, daca am admite intemeierea ei chiar in preajma anului 1451; trebue,
La fe! sustine Grigore Goilav, Bisericile armene de prin (tulle
romdne, Bucureti 1912, p. 14 (extras din Rev. p. ist. arh. i filologie,
vol. XII, partea I).
Un profesor universitar din Iai inteo conferinta publicg, amintit de N. A. Bogdan, Orasul lasi, ed. 1913, p. 34-35 1 N. lorga, Armenli
si Romanii: o paralela 'stork& Bucureri, 1914 (in publicatia Acad.
Romand, Grigorie M. Buiucliu), p. 63: Incercarea de a dovedi cl cea
la0 are data de 1390 [recte 1395] n'a izbutit".
www.dacoromanica.ro
348
complet. LegAturile de veacuri romno-armene se confina& azi prin frumoasa gi rodnica activitate stiintificA a d-sale.
DAN SIMONESCII
P. P. Panaitescu, Hrisovul tul Alexandru cel Bun pentru episcopia armeand din Suceava (30 lulie 1401), in Revista istoric6
(1934), p. 44-54.
RomanaIV
www.dacoromanica.ro
EMINESCLI IN ARMENE$TE
H. Dj. Siruni, .Mihail Eminescu", in armenegte, cu o pre-
Bolnavul sufletegteN gi .Dominatia lui Eminescu in literatura romaneasca., aunt tratate cu o congtiinciozitate demn
de toat lauda gi abunda in preri personale, pe cat de o-
350
14. Trecut-au wail*, 15. Criticilor mei", 16. Cind amintirile', 17. Ce suflet triste, 18. Departe sunt de tine',
19. De cate ori, iubito", 20. .Mortua estu, 21. Singurata.
tea", 22. .Despartirea", 23. Ce te legeni, codrule ?u, 24.
Somnoroase psarele", 25. .0, rimaiN, 26. ,La steaue, 27
Oricate stele", 28. $i dacl ramuri bat In geam", 29. Re.
vedere", 30. Venetia', 31. .Kamadevau, 32. .Viatau, 33.
Proletar $i Imprat", 34. .Cu maine zilele-ti adaugiu, 35.
'Glossa", 36. Scrisoarea I", 37. Doina", 38. Luceafrul".
In privinta masurii, numai doul din aceste poezii,
anume Cand amintirile" $i Cu maine zilele-ti adaugiTM, sunt
351
www.dacoromanica.ro
352
O SCRISOARE
Imi face o deosebita placere s vd c poporul armean,
Tatar, etc., lar ca sume de botez: Sultan, Sinan, Turnan, Dovlat, Tamur, Safar, Aziz, Gulaf, Hanum, Tuhdar, Gulbahar, etc.
tita figura armeana, autor une! autobiografie: The Itfe and adventures
of Joseph Emin, an Armenian, written in English by Himself", London,
1792; Par. Srabion Eminian autor unui dictionar francez-armean-turc
(Viena, 1853), etc. Ceva mai mult: numele de Emin era intrebuintat la
Armeni chiar ca sume de botez; acum cateva luni a murit in Armenia
batranul autor dramatic Emin Ter-Grigorian.
www.dacoromanica.ro
353
www.dacoromanica.ro
354
E usor de explicat opera lui Eminescu daca Ii urmrim viata de unde a Inceput-o si pe unde i s'a harzit si
paseasca el.
Nascut si nutrit Inteunal din cele mai vechi asezaminte ale Moldovei, el infra in contact direct cu sufletul
nii neliberati. Viata lui scolar. in Cernuti, capitala Buco vinei si, mai tarziu peregrinrile sale In Transilvania cu
o trupa romaneasca de teatru, i.au dat prilejul s. cuipasci
si pe Romanii cari suspinau sub jug strin. A vazut cum
ptimesc compatriotii si sub ceruri strine si cum, In pofida tuturor persecutiunilor, pastreaz inc. aprinsa In sufle-
I) Rezumatul studiului pe care l'a publicat d. H. Dj. Sir uni ca introducere la traducerile sale din Eminescu.
www.dacoromanica.ro
355
g5.si
356
In locul unui nationalism superficial $i formal, Eminescu va veni si predice o patrie de naturi spiritual,
proveniti din inabinarea pmAntului cu trecutul veacurilor.
Fn. acest trecut nu poate exista nici ziva de azi $i nici nu
poate fi asigurat viitorul. Traditiunile singure pot Intari o
cursul unor evenimente neprev1zute era si realizeze intregirea Trii sale, In sufletul lui Eminescu hotarele erau 'de
mult Inlturate, iar Unirea Patriei, deja intocmit.
III.
Eminescu a iubit. Iubirea nu este la el ceea care robeste
sufletul poetului aprinzAndu-i un foc de nestins. Mai curnd
stint momente rAspicate de amor, dealtfel ca $i In cantecele
sale de iubire. Astfel, nici In operele sale poetice nu se
poate gsi tria unei mari iubiri, care la alti artivti cu celebritate le-a prilejuit capod'opere nemuritoare.
www.dacoromanica.ro
357
Politica li doboar pe toti slujitorii artei care se molipsesc de ea gi 1.a doborit si pe Eminescu.
E destinul nenorocit al multor popare cari Ii inhama
si pe oamenii sal de litere gi de art& la munci cu totul vitrege de preocuparea lor. Si-i obliga pe artigti s.gi istoveasca focul launtric In felurite eforturi sociale sau sa se
afunde in vieata politicA parsindu-i ade sea domeniul nobilelor emotii si al viziunilor inalte.
Vieata poltica romineasca La ra.pit gi pe Eminescu.
$i 1.a stigmatizat.
Poate s'ar pa.rea curios daca vom aminti c. Eminescu,
care a deschis o era nou. In vieata culturala romaneasca,
In conceptia lui politic& a fost un conservator.
358
359
VII
Cum sa nu fi fost pesimist cineva, cruia i.a fost harzit din naetere o soart nenorocita ei care a suferit ei a
vzut toat suferinta din juru-i ?
N'ar fi ins drept a trece, spunand cl Eminescu a
fost pesimist.
Trebuie mai intaiu lamurit de uncle venea pesimismul
lui. Criticii se trudesc in zadar s-i arate isvorul adevarat.
Aceasta, pentru ca nu pot s-1 atribuie unei dispozitiuni
360
sprijin. nici In educatia sa gi nici se poate atribui influentei unui autor oarecare.
VIII
Trstura cea mai fericit ins In Eminescu este fr
tact cu poeziile se trdeaza grija si efortul depus de artistul din el pentru a-ti comunica In forma cea mai frumoas ei des.vrgitA emotiile sufletului sill.
www.dacoromanica.ro
361
www.dacoromanica.ro
362
ci, e adorat ca un semizeu, el este idolul poeziei rom.4nesti". Vai de acela care incearca s-i gseasca vreo patA I
Deci in zadar poetul a vazut Intunecat viitorul :
...S'ainteles de mai 'nainte
C'o ironica grimasa s te laude'n cuvinte.
Astfel, incaput pe mana a oricarui, te vor drege,
www.dacoromanica.ro
363
XI.
Pentru a masura pe- Eminescu nu-i deajuns s punem
in cumpn numai opera sa poetic.
trta lui cred c generatia care i.a urmat a fost indusa inarucatva la sterilitate. Ei spun ca talentul lui exceptional
n'a lsat sa germineze altele noi. Ca gi soarele care opregte
364
Era firfsc eA Eminescu s fi impus si prtile intunecate din opera lui, acea trsatura disperat a sufletului su.
365
.cu nimic din sufletul romanesc ce-a vibrat in el, este sortit s'a elucideze un punct confuz din biografia sa.
Departe de noi rtcirea de a-1 uzurpa pe EminescuDacl totusi cercetAm aici mai de apraope problema
unei urme armenesti bAnuite In sangele su, nu este pentru
insusi poporului armenesc, ci, mai curand a gsi o nou
XIV
A te incumeta s-1 traduci pe Eminescu, este o sarcin grea.
Cine traduce, trdeaz; nici odat proverbul acesta
italian nu-i poate mai la locul lui decat in cazul cand se
lincearc traducerea lu Erninescu.
Elninescu este in adevr o simfonie, o imbinare cum-
pinit
366
E imposibil de obtinut pe deplin, in traducere ecbilibrul si armonia din poeziile sale fiindca, mai ales multe din
ele au randuri scurte, iar traducatorul n'are libertatea de a
manui In voe cuvintele gi a cauta forma cea mai potrivita.
Cu toate acestea, oferind vreo patruzeci din poeziile sale
www.dacoromanica.ro
MIHAIL KOGALNICEANLI
,SI ARMEN JI
(50 de ani dela moartea lui)
Dela moartea marelui Roman care a fost Mihail Koglniceanu, s'au Implinit vara aceasta cincizeci de ani. Un mare
()al politic, dar un gi mai mare nationalist a sfarsit o viata
de lupte necontenite pe tramul romanesc in 1891.
Inca din tinerete a fost iluminat de realittile trecu-
368
si care stau Inca gi pang. astzi In picioare, dovedesc Intinsa toleran VA de care ei sub toate guvernele s'a bucurat").
Lisa singar recunoaste c multi dintre cei Improante-
www.dacoromanica.ro
369
mare entusiasm romanesc, cand Moldova t$i tntregeste hotarele lui Stefan cel Mare, este un omagiu memoriei profetului istoric disprut de o jumatate de veac, lupta Roma-
www.dacoromanica.ro
370
UN CENTENAR')
Era drept s se reaminteasc eforturile depuse pentru renagterea Armenilor din Moldova, eforturi fAcute cu
sunt mandru de aceasta
un secol in urm. gi la cari
au luat parte gi strmosii mei.
Printre actele mele de familie, am numeroase documente cari privesc aceste sfortri de acum o sut de ani.
Mai intaiu este colectia documentelor atingtoare de
Comunitatea Armean in Principatul Moldovei dela 18411852N, tiprite in 1853, in tipografia Albina".
Aceast. colectie contine:
0 Pro-cuvAntare" semnat de Eforia Armean din
Iagi (Presedinte Garabet Criste clucer, Garabet Crmlu,
Isaia I. Treancul, Die Popovici clucer, Tacor Karakag, secretar Anton Popovici), cu data de 1 Ianuarie 1853.
Adresa cu data de 15 Decembrie 1841, No. 300, a
dupa o viata indelungata taita in aceaste tara, a realizat prima lor organizatie interna, constituindu.se inteo institutie nationala, spre a pune
o randuiala efectiva in adminisbatia bisericilor armene din Principat,
lacercare careia a urmat impulsul dat scoalelor armenesti, i apoi o activitate rodnica pentru a recapata drepturile de alta data si sa se introduca astfel in marea familie romaneasca.
Cu prilejul acestui centenar, Or. L. Trancu-Jai, neuitatul nostru
prieten i colaborator, ne 1ncredintase articolul de Uta, unde evoca
sfortarile de acum un secol ale unui manunchiu de intelectuali atmeni
din Moldova.
www.dacoromanica.ro
371
www.dacoromanica.ro
372
11. Legalizarea acestui act de catre Divanul Intariturilor al Moldovei cu data de 26 Iunie 1852, No. 1947, iscalit. de A. Donici, Katiki, I. Sigara, director Sterian,
$ef A. Raulet.
*
www.dacoromanica.ro
CRONICA ARMENILOR1)
DIN ROMANIA
Partea IX (1575-1600)
1575 Martie 30.
Petru Vocl. IntAreste manstirei
Patna, satul Cuciurul Mare, tinutul Cernguti. Printre panii
cumente Bucovinene, I, p. 71, 73, 75). Acest [Jurascu] Vartic era fiul boierului armean Petre Vartic, t.lmaCiu secret
In 1539, pircalab Sucevei In 1541, portar Sucevei In 1542
hatman Sucevei ta 1548.
1577.
Lae() inscriptiune funerar5. aflat5. In biserica
www.dacoromanica.ro
374
ad palatinum Valachiae dentur". (A ndrei Veress: Documente, II, 1930, 125-126, dupa Protocollum Bathorianum,
375
in qua, si bonis aut personis illorum damnum aliquod illatum fuerit, damnum inferentes quaeri et puniri debebunt,
mercatoribusque venientes aut euntibus absque inuiria, tri.cesima accepta, iter liberum detur et dimittantur. Neve ab
alterius debitum aere alieno obstricti mercator capietur,
neve Cyausii aut Spahii, Janicerique subditorum Ser-mi regis
Poloniae equos in itinere accipiant."
1577 Decembrie 5. Petru Vod. Schiopul d si intreste lui Ion Golde vel logof.t cumprturile ce a fcut in
pustiu pe Ciuhur la Hotin, anume Rujittii si satul Draxiiae$ti (Spineni) pe Jijia. Vanztorii sunt 2 Armeni. Actul
spune: Cu mila lui Dumnezeu Io Petru Voevod Domn
trii Moldaviei ingtiintare facem cu aceast carte a noastr
tuturor cui pe &Lisa vor cta, ori cetindu-li-se o vor auzi;
iat au venit inaintea noastr. i inaintea a lor moldovinesti
boeri a mari si a mici Asfadur i fratele su Bogdan, Armeni
376
Su-
Se crede ea In acest an s'a cldit prima biseric. armean la Bucuresti In locul bisericei Brtia de astzi. Dup documente vechi se arat Inteo scriere german.
recent, c intaia biseria. armeara-oriental In Bucuresti a
fost Breilia de azi, care s'a cldit In unire cu Armenii catolici ce se aflau atunci In Bucuresti, ce abia incepurl a se
intemeia, venind din toate prtile fel de fel de neamuri,
tntre 1400-1435. Intre acele natiuni eran si Armenii de
ambele rituri, pe lingl Nemti, Francezi, si bine Inteles Romni. Armenii din ambele rituri unindu-se prin castorii
Itntre ei precum si cu celelalte neamuri, si fiind aproape
s-si piard cu desvrsire religia national, au hotrt cldirea unii biserici. Cu toat opunerea unora, la 1581 s'a
pus temelia acelei biserici areia i s'a dat numele Bareitia,
adic. 'bratstvo, pe slavoneste frtia".
1581.
377
richi, chi habitano in quel luoco, e di fede cattolica. (Napoli, Bibl. nazionale, XI, A, 65)" (H ur mu zak i, XI, p. 115).
di.nd6 alla chiesa delli Armeni (in Giassi), che in tutti
www.dacoromanica.ro
378
Iancu-Vocl Sasul, Domnul Moldovei, druieste mnstirii Pobrata satele Hlinita i Dracinita, 100 ughi fiind druiti Sftei mnstiri de Petre Varticovici fost prcAlab si aceste dou sate amintite mai sus
s fie ale mnstiri cu toate veniturile, ins& cAlugrii s.
tie sirindare pentru acel Petru Varticovici i nime s nu
se amestece impotriva acestei scrisori a noastre" (Te od o r
Balan, Documente Bucovinene, I, 1933, p. 84.85).
1583 August 6.
Petru-Vod, Domnul Moldovei, d-
I, 87-89).
Gsim pe acest Vartic pomenit ca amare dvornic al
trii de jos" si in alte documente, din 28 Mai 1584 (T e o-
dor Bala n,
www.dacoromanica.ro
379
p. 125).
XI, p. 329-330,
380
poem al unui cronicar armean, An. Ac. Rom., Mem. Sect. Ist.,
381
punandu-1 pe scard.
(H. D. Siruni :
382
Ccintec de
datorii ale unor Armeni, pe care nici nu le-ati pril. inaintea mea; pentru aceea iat c Domniile Voastre ati inchis
drumurile acelor negutatori de aici, incat neguttorii nu
383
(A n d r ei Verre s, IV,
p.
B is trita-Naslu d).
Cronicarul din Camenita descrie astfel evenimentele petrecute : In acest an s'au strans Cazacii, unii
spun 20.000 de oameni, ei cu mari pregatiri razboinice au
1595.
384
Andrei Taronowski scrie dela Camenit catre Pstrokonski : Au sosit chiar scrisori din Turcia
atre sluga Ambasadorului Angliei la Camenita, in care i
se scrie el acest noul impirat turcesc ...mai intaiu a poruncit
si inece pe mama sa proprie, s omoare pe sapte frati ai
si, s mece patruzeci si $ase alte sotii ale tatAlui sAu cu
mama sa; ...ftilor Voevozilor Moldovei si Munteniei, cari
se pomeniau c1 au oarecare apropiere si drepturi la domnie, tuturor a poruncit fa li se taie nasul si urechile, pentru
acea pricin, cl ei, negotnd unul dui:a altul domnia, au
nimicit aceste tri, prin care fapt in Constantinopol este
acum mare scumpete din cauza ruperii acestor tri de sub
puterea lui. A poruncit s. prinda si s. arunce in temnit
1595 Mal 15.
Urc. pe scaunul Moldovei Eremia MovilVod, sotia canna era, dup5. V. A. Urechia, armeanc, din
familia Ciomartan.
1595.
Ciad in August acestui an Eremia Vodi intr.&
1595.
www.dacoromanica.ro
385
386
65, dup nn document din Arhiva Metropoliei din Cernuti, fasc. 52, lit. S.).
1597 1anuarie 22.
387
Regele Poloniei Sigismund III stabileste bresiasii armeni ; ei pot s posed& 2 mesteri croitori, 2 cizmari, 2 fierari, 1 zugrav (M acle r, Rapport, 53).
388
MORMINTE ARMENEM
DINTRE PRUT
1 NISTRU
si la Blti. Morminte vechi, cari ne indicau originea armeano-catolica a multor familii de odinioar, din BAlti.
Aici putem s pomenim pe paharnicul lordache Panaiti,
care i-a invitat, ca sa populeze noul trg, pe Armenii ca.
tolici din Polonia. Li s'a cldit o biseric, la 1795, care
mai trziu, cnd numdrul celor veniti n'a corespuns cerintelor, la 1804 a fost sfintiti drept catedral& veche a BAltiIn ormele basarabene sunt pornenite biserici armene
1) N. R.
la Cetatea-AlbIl In 1384, la Siret in 1901, la Hotin in 1980; biserica din
Chl*inAu este clAdite In 1804, cea din flanceti in 1818, reconstruita in
1871, i cea din BeIt' In 1912; au mai existat biserici armene la Soroca,
Cau5ani, Tighina, Orhei, Ismail.
www.dacoromanica.ro
390
lor. Biserica armeneasca. din Blti s'a zidit abia intre anii
1910-1912, fiind ctitorita de familia Marcarov. La zidirea
acestui sfnt lacas, ca si a celui din Orhei, intre anii 1902
1903, si a capelei din cimitirul din Chisinau, a familiei Bagdasarov, la 1916, a colatribuit mult preotul Martiros Zatikiant.
Izvorul acesta este amintirea dela domnul TevanAga, fiul lui Sahac Voscaniant, din Parac, fcut pentru
viata lunga a fiului Ghevore.
De aceea, Armenii numeau izvorul
al Sf. Gheorghe, zidirea lui datnd din 1743, fiind Tevan-Aga vistierul
hanului Crimeiei. In locul tablei duse la Odessa, Armenii
au asezat o alta tabla veche, care si ea nu are nimic comun
ca Sf. loan. Ea serie ,Aceasta este locul de odihn al
dascalului Hovhanes, fiul lui Hagob din satul Ketron", decedat la 1715.
Cetatea-Alb are un frumos cimitir armenesc. Mormintele familiei Asvadurov sunt monumente de arta. Prin1) Revista Din trecutul nostrur, VIIIIX, 1939, p. 18.
www.dacoromanica.ro
301
la Catolicosi; altii au plecat din timp, !neat numai trei lerarhi armeni sunt inmormntati la Chisinu, pe lng biserica zidit la 1804. Primul este Arhiepiscopul Ghevorg
Ter Mgrtician decedat la 23 Octombrie 1871, in vrst.
de 60 ani. Al doilea, este Arhiepiscopul Grigor $ahinian,
decedat la 22 Septembrie 1889, in vrst de 63 ani. In
sEirsit, cel din urm Arhiepiscop, Nerses Hudaverdian,
decedat la 5 Martie 1917, in vrst de 73 ani.
La cimitirul din Chisinlu, gsim cAteva morminte imwww.dacoromanica.ro
392
punitoare. Da altfel, ca bogitie de morminte, acest cimitir e de remarcat. Doug. cavouri mari gi un monument cu
blazon, se inaltg. de.asupra mormintelor nepotilor de frate
ai Arhiepiscopului Grigor Zaharian, fratii Artemie (t 1850),
David (1799-1874), Abgar 1809-1889) gi. Andrei (1812
1873), nobilii Zaharianov, cavaleri gi consilieri de curte.
Un tnlttor cavou apartine familiei nobililor Lebedev, urmagii srdarului Moise LebAda. Urmeaz mormintele urmagilor srdarului Isaia Ohanian (t 1831), nobilii
Ohanov. Amintim mormAntul marilor proprietari Carabet
Arakelian Balioz (1808-1873) din lvancea gi Carabet Goilav (1825-1872) din Paulegti, urmagul sulgerului Luca, fiul
clucerului David Goilav. Un strmog al faruiliei Bagdasarov, Hagi-Asvadur (1805-1865), apoi Sergiu 1. Cerkes
(1834-1904), Sergiu Gr. Negrug (t 1923), Vasile loan Anghel (1867-1922)
desi nu este armean, dar csAtorit cu
o Cerkes ; iar pe Magi biserica din oras mai gsim mormAntul epitropului ei, Carabet Muratov (1804-1882).
Ca important, pe ling& biseria mai gsim un mormint tatr'adevAr istoric, apartinAnd faimosului mare Dragoman si Bei Manuc Mirzaian. Am scris despre Armenii
din Basarabia'), dar si despre acest vestit aventurier, ajuns
Insemnat bArbat de stat si diplomat2).
Nscut la Rusciuc, la 1769, Manuc a fost un boier si
Hincesti a fost abia zidit la 1818. In locul acestei biserici, la 1872 fiul Dragomanului, loan-Murad a cldit
Revista Dirt trecutul nostril", Nr. 2. 3-4, 1934.
Revista Din trecutul nostril', Nr. 54-55, 1938.
www.dacoromanica.ro
393
un frumos lcag, construit de apreciatul arhitect Bernadazzi. La fel, loan-Murad a zidit grandiosul palat princiar
din Hancegti. La Chiginau, pe langa tatAl lor, au mai fost
Inmormantate ficele lui Manuc-Bei, Mariam (t1822)
Gaiane (t 1824).
SEirgesc excursia mea, oprindu-mi la Ha.ncegti, tirgul
creat de Nlanuc-Bei. L'am vizitat, iarna anului 1933, cb.nd
acolo locuia ultimul urmag al Dragomanului, regretatul baron NIaurice Schilling, decedat la Paris, la 1934.
L. Hincesti, sub biseric-capel de-asupra mormintelor
familiale, e ingropat vduva Beiului, Mariam, nscut Avedian, decedat la 17 Septembrie 1828, In vArst de 45 ani.
Linga ea, fiul Ioan-Murad, nscut la Bucuregti la 7 Nlartie
1810 gi decedat la Paris, la 23 Aprilie 1893.
In matricolele bisericegti din Hancegti, preotul Ioanes
25
www.dacoromanica.ro
ISTORICI ARMENI
VECHIMEA POPORULUI VALAH
(pe marginea unui studiu al d-lui Aurel Decei)
1. 0 dONTRIBUTIE PRET1OASA
Dacii, Ore a dovedi c& teritoriile locuite astzi de Romani au fost pe vrensturi o terra deserta et inhabitata", d.
Aurel Decei publica la .Anuarul Institutului de Istorie Nationalci" din Cluj (vol. VII, 1936-1938, p. 412-581), o interesara& lucrare intitulatl Romiinii din veacul al IX-lea pnd
In al XIII-lea, in lamina izvoarelor istorice armenefti", aducand
www.dacoromanica.ro
395
www.dacoromanica.ro
396
www.dacoromanica.ro
397
11181 c
Movses Khorenati a mai avut ca izvoare $i alti autori afar de cei pomeniti de el. Principalii din cesti autori nepomeniti sunt Climent din Alexandria, Diodores Sicilianul, Filon Evreul, Grigore al Nisei (sec. IV), Grigore din
Nazianz (sec. IV), etc.
Movses Khorenati a mai utilizat folklorul armenesc
al timpului, toate legendele, traditiile $i antecele trubadurilor. Dac el a micsorat astfel autenticitaiea faptelor istorice $i a introdus in istoria sa ni$te figuri legendare $i
faptele inventate sau mrite in imaginatia poporului, ne-a
furnizat in schimb un bogat material folkloristic, $i a salvat
de pie:re buctile cele mai pretioase care ne-au ajuns ca
1) Mai sunt atribuite lui Khorenati: O arta poetica cunoscuta sub
denumirea de Pitoit Ghirk, cateva discursuri, 1 traducen i din Pseudo
C tilistaaa3, Grigare dia Nazianz, Grigore al Nisei, Vasi e din Cezareea.
etc.
www.dacoromanica.ro
398
cum cred Mechitaritii din Viena $i cu ei alti savanti germani, rusi si francezi, cum sunt Jean de Saint-Martin,
Gutschmid, Auguste Carrire, Nicolas Marr. Vorbind despre aceste controverse, Jacques de Morgan 2) conchide :
,Mais, parmi tous les historiens de l'Armnie, le plus
clbre es t, sans contredit, Moise de Khorne, q ui, aprs avoir
www.dacoromanica.ro
399
el, Movses Khorenati a jucat un rol din cele mai importante In decursul secolelor In psihologia poporului armean,
creind nucleul unei istorii nationale pe care a cladit-o patriotismul generatiilor.
Ill. EDITICINILE
400
401
t. 11,
1823, p. 321-344.
Par. Hovsep Katrgian: Istoria Universal& 1899-1852, Viena.
www.dacoromanica.ro
402
Este interesant sa mai pomenim ch. Al. PapadopolCalimah, amintind scrierile vechi pierdute atingAtoare de
Dacia, spunea in 1876, ca .Moisi de Khoren, ilustrul istoric
si geograf armean, a trait si a scris pe la 400 dup Chr. El
a calatorit si a cercetat toate arhivele i bibliotecile Orientului, ale Siriei, Egiptului, Greciei i Romei. El a scris Intre
altele Istoria Arrrzeniei ei Geografia Universal& Moisi a scris
despre Alani, Scythia, Duneirea pe care o numegte Tanup,
despre Massage
www.dacoromanica.ro
403
Kalust Ter-Makartian de asemenea a examinat legaturile cari ar .fi existat hare Khorenatri si lucrarea atribuita
unui Mar-Abas
Tot asa si Auguste Carrire cercetand autenticitatea
acestui Mar-Abas, 11 considera ca una i aceiasi persoana
cu Khorenati, parerea la care ins& a renuntat el apoi ; totusi
August Carrire conduce pe Movses pana 'n secolul VIII.
In 1894 N. Marr a fost primul care a Incercat s dovedeasca existenta unui Mar.Abas, gasind asemanari Intre
cele luate de Khorenati de el, si acele atribuite de Sebeos
unui cronicar tot cu acelas nume 3)
Tot In acest an P. Vetter a ajuns la aceias concluzie
Auguste Carrire Intr'o noua lucrare a cercetat modul
cum Khorenati se folosea de izvoarele sale, &Bind deosebiri tntre cele relatate n izvoarele initiale si forma In care
sunt date ele de Khorenati 5).
Par. B. Sarkisian a combtut cu toata energia teza lui
Carrire dupa cum a hicercat ulterior s aduca noi dovezi despre vechimea lui Khorenati.
Sebeos,
www.dacoromanica.ro
404
toate notiunile despre moravurile pgine de alta dat. Khorenati le-a luat dela Aghantagelus
Stepan Malkasian ardtand faptul c istoria lui Sebeos,
scris in anul 668, pomene$te In rndul izvoarelor sale $i
de lucrarea lui Khorenati, conchide ea' aceasta din urm era
cunoscut de demult 5).
Norair Bazantati
Arhim. Sukias Baronian: Istorla Armenitor a lul Movses Khorenal', corectata $i adnotat, 1899.
Manuk Abeghian: Legendele populare armenesti, 1899.
www.dacoromanica.ro
405
Dr. Felix Haase: Die Abfassunqszell der armenischen Geschtchte des Moses von Khoren, lii cOriens Christianusv, X-XI (1923), p. 88-ts9.
Par. N. Akinian : Mouses Khorenati, timpul sdu si personalitatea sa, In revista ,,Anahir, Paris, anul 1(1929), no. IV, p. 67-77.
www.dacoromanica.ro
406
tie despre impartirea Armeniei in 4 tinuturi, impirtirea care s'a realizat in 536 sub Justinian. Stie deasemeni des pre construirea zidurilor de c tre Justinian ale
cettii Karin,
relateaz. sosirea armatelor persane in Bitania, eve.
veniment care s'a intmplat pentru prima data in anul 608,
stie despre invaziuni le popoarelor din Caucazul nordic In Armenia, n.vlirea Kha.zarilor, etc., cu unele ami-
www.dacoromanica.ro
407
Ultimele cercet.ri f.cute asupra autorului Istoriei Armeniei i al Geografiei se datoresc profesorului dr. Hacob
www.dacoromanica.ro
408
Spre a complecta notele bibliografice de fa, nu esle faia interes sa dam aici si lista acelora cari deasernenea au cercetat opera marelui istoric si geograf armean
Laudiere: Moise de Khorne, historien de la Grande Arrnnie, in
"Congres Historique", Paris, 1838-1839.
Brunet: in ,.Manuel de libraire", t. 111, 1862, col. 19E1-1922.
www.dacoromanica.ro
409
V. VALAHUL IN .GEOGRAFIAP SA
Toate versiunile cunoscute astazi ale Geografzei, comparandu-le, se constata cu usurint cl difera tntre ele Inteo
msur mai mare sau mai mica. Textul Saint-Martin (1819),
1699.
www.dacoromanica.ro
410
1736]
www.dacoromanica.ro
411
pul/i,
(14.3117j
11"_
1, jut ph
II Z-
4flif LIA1171:irl b
ihh
11311.111.111
4111 ULU..
kb,i_T
hpop
www.dacoromanica.ro
412
.4111,
q_upd
m541 ir""
Ijuij
rt-2
it u71:
111111,111,
(1111fItnirn
il,t111j
Lrig
1,12
111:1U111;,,
111_511,
lth sm,j
Issnl,
'Is
Inf mI'm LI
?haul p
111:1111
Aug: hu/i
4,,g,
LS,
pal hIrliml,p)11 I 1
8Is t_a.u, sr
It L.
19.111/11111113
julma
lpf
RIM zt"
43,1,nu
'A Ifturn's:,
ni rL. mujui 9,Awirsul t_
quip& ufp-
of wLuS4-
imb
UM 4,1f
bum p
,b tf Mop& tli
jui,b u_
11,
ris,
011./Ir ibS
IL
pu
nil
L-
4hp,..S.flumg
11 imj
oftl%
111.%
ms,,,L
b h.z Illtdm
um le
sup
f,liV
I_ I. pip, pm 71,5,:x.
Par. Soukry traduce acest pasaj pomenit in modul urnAtor (partea 11, p. 19)
9. La Sarmatie, l'est de Germanie, commence au fleuve
Vistula, ez des montagnes qui portent le mme nom; prs de
l'Ocean du nord jusqu'a la terre inconnue el et l'extrmit ()Tientale des montcgnes qii s'appellent Ripaei, d'61-1 sort le fieuve
www.dacoromanica.ro
413
wU
turfILIWIII9L.I13
4 um wpm.
jrvitf
t-
tf
fiLtA.6.111rsofi Er pV7s
lid if k
n m14,7,
pz014-
*77[1, bAuLu.
IL d z_u%
if
ling, 11.71te-
Rine heisst (Altar) des Alexander, und der zweite der von
Caeser."
Si atunci,
Erau dou lucrri deosebite legate intr'un singur volumae, lipsind pagini dela inceputul fiecAruia din aceste lucrri ; nu eran indicate, deci, nici titlul crtii, nici locul
tipririi, ei nici tipografia.
1) Aurel Decei, op. cit., p.
938.
www.dacoromanica.ro
414
www.dacoromanica.ro
415
Cuprinsul ne arat apoi titlurile celor 164 fabule publicate In a doua lucrare, care este o culegere de fabule,
cunoscut sub nume de Agvesaghirk (Cartea Vulpelui).
94,
dh
L c.uaill,b
1/1/1/b.
1Lbs,
L An
!w ,/n
111111,1/11
L_.
1111,,mb
pwItt cif ut
its d
LUJPII
nc5,1, h
pw.7
41.
Oli.pr
L pip us, OM, ling, 1.1.-
Ltd,
www.dacoromanica.ro
416
tuit de J. Saint-Martin.
*
tate ale literaturii armene contimporane, ne dadea urmtoarele lmuriri printr'o scrisoare cu data de 15 Septembrie 1938.
,Se vede ea aceasta lucrare, Geografia lui Khorena(i,
este rspandit in vechea literatura armeneassei prin douii Li-
www.dacoromanica.ro
417
build lui Khorenati este o traducere dupei lucrarea lui Ptolom2a, vestitul geograf grec din sec. II sau dupei un rezamat al
acestei lucreiri fcicut de un alt. Elitia lui Soukry, dupei cum
spune $i el in prefata traducerei franceze, este mai concordantil
ea originalul grecesc, adica cu lacrarea lui Ptolomeu. Celelalte
Irei editiuni sunt facute deci dupel manuscrise supuse unor
schimbciri.
In once caz aceste schimbeiri nu pot sa se apar tie Umpurilor prea teirzii, deoarece, dupe:- cum observer' $i d. Aurel
jumiitate din sec. VII $i inainte de a doua jumatate din secolul IX-lea. Iar istoricul Vardan a scris in secolul XIII.
Cred deci ca aluzia despre un popor cu nume de Balac
este introdusa in traducerea lucreirii lui Ptolomeu, feicutii de
Khorenati, In/re secolele IXXl".
www.dacoromanica.ro
418
VI. GEOGRAFUL VARDAN
Din importantele lumini care se pot aduce din izvoarele istorice armenesti pentru istoria Romnilor din evul
mediu, d. Aurel Decei mai spicuieste in studiul sail si ceea
ce ne ofer opera arhimandritului Vardan Bardsrberdti, unul
dintre cei mai cunoscuti scriitori ai vechei si bogatei lite-
spune d.
www.dacoromanica.ro
419
hi-
SiJuf
II
1-11,1;III:iin:fui'isuiIjfi11Ph, I.t.
fint_pprupwg finii
7szihrezz. zlijzzzz,ph
tizzz
L'ish ph 1[11
mist, Luzzuzzylme
I,z_
:,,bz_zz,buzziz
www.dacoromanica.ro
420
LUSILIJ
I- Sap,.
LA WW1
111711.1 1111117,011
Slid
w.
111,pb.% ufsliIiflIlm.p
In traducere :
Si apoi dincolo de reiul Dunetre neamul Go(ilor.
opoi
al Rustlor.
neamul Ulachilor este ca acelas hotar cu el. Si
apoi neamul Bulgarilor, care se intinde peinei la (al) Sarmotilor;
i-virs 3); tu(t sunt inspre Nord-Vest".
Si
tb
In traducere:
Si apoi dincolo de rclul feste] neamul Gotilor, f i apoi al
Rusilor al cdror oras se numeste Moscova, care este capitala
i apoi
lor; si are aceleasi hotare cu el neamul Apzkhazilor
vine nearrul Bulgarilor si Surmatii qi Antivios6). 7oli sunt
inspre Nord-Vest. Tara 7racilor.
*
www.dacoromanica.ro
421
ca fiind In solda Francilor" lui Frederic Barbarossa. Intradevir, dupa ce arata desfasurarea jocului diplomatic
tntre basileul bizantin si imparatul apusean, el spune
constantinopolitanii transportarg gratuit toatg multimea
pe care Francii o recrutaserg In tinuturile Vlahilor si ale
Bulgarilor cu o gra.mada de comori adunate, trecand prin
aceste tinuturiu.
Pasajul unde sunt pomeniti Valahii, este urmatorul :1)
fib u4 4tissinmSailtsstz_ssiolustsgly
WILLIS ;WHIST liVisqlAwsp tn.! z_vrj Is_ h
pussrf s_P
inpuzni_pt,, p
os
q_usSs rmy
111-Pb1-111,
IL.
i j5,1,10,
m2-
mi,S. 'km
Deosebirea de forma, turanica (intrebuintata In Geografict lui Vardan) si bizantina (intrebuintata In Istoria Universalci a sa) la acelasi autor nu este de loc anacronic;
Europeanul Ausbertus are Blaci gi Flachi
Istoria L tiversald a lui Vardan a fust tiparita In doug
randuri: in 1861 la Moscova si in 1862 la Venetia.
S'a tradus i in limbi straine
Les Mongols, d'aprs les historiens armniens. Fragments traduits sur les textes originaux. Extrait de Vartan,
par Ed. Dulaurier. Paris, 1860.
krhimandritul Vardan: Islam adnotaI6, Venetia, 1862, p.
135 -1.36.
www.dacoromanica.ro
422
des passages de l'Ecriture-Sainte, crit a la demande de Hthum Ler, roi d'Armnie ; trad. de l'armnien vulgaire sur
le texte original, par E. Prud'homme, Paris, 1865.
VII. CONCLUDE
un secol mai tarziu si in izvoarele bizantine, este de im. portanta foarte mare pentru trecutul nostril" ').
www.dacoromanica.ro
423
existenta unei populatii organizate In regiunea CarpatilorInloc de termenul bizantin BXclxoc, care persist in primele
atestri unguregti gi pe care el 41 folosegte numai and e
vorba de Romanii din Sudul Dunrii, cunoscuti acum mai
bine de catre bizantini, are pentru Romanii dela Nordul
Dunrii Ulah, ca o do vad despre provenienta rAsritean,
mongolicl a denumirii date de nomazii care igi izbeau ultimele valuri de zidul strvechiu al Carpatilor.
concordanta deplin a celor doi geografi, desprtiti gi In timp gi in spatiu, ins intrebuintand, in parte,
aceleagi notiuni clasice, peste care turnau gtirile noui, 15.murindu-le in sens conteinporan, cgtigar certitudinea, aga
cum o aveau gi ei c in aceleagi locuri tria acelagi popor,
c toate vicisitudinile soartei nu Lau migcat de acolo, iluminnd
ipotezele construite de istorici de bun& credint cu elemente nu totdeauna pozitive, ins nu mai putin
logice i verosimile despre existenta unei populatii romanice in diferite teritorii numite, fie Blkumanaland, fie terra
Blacorum, fie
mai tarziu
Tara Romeineascei").
gi pe aceste dou izvoare armenegti, putem
www.dacoromanica.ro
424
www.dacoromanica.ro
425
ROMANITATEA ROMANILOR
PArintele Minas PAjlekian, nAscut In 17771a Trebizonda,
PAr. PAjLekian mai este autorul unei importante lucrAri, Ceildtorie prin Polonia f i prin alte (inuturi locuite de
Armeni, urmaFi ai sire!' moFilor lor din ora ful Ani" 2), lucrare care
www.dacoromanica.ro
426
la Gherle.
www.dacoromanica.ro
427
Papadopol-Calimache citeaz. gi el cele 7 orase talccuind Cetatea-Alb. cu Iasi: Suceava, Iasi, Galati, Vaslui,
Botogani, .Dorohoi, Hotin5).
Hagdeu citeaz. gi el aceleag 7 orase adAogind Sigur
este ch.* pe la 1418 sub Alexandru cel Bun, 3000 de familii
Gh. Pray: Dissertailones hiStorico-eriticae, Vindabonae, 1775,:
cap. XI, p. 170.
Luigi Maria Pidou: Breve relazione della staie,.principli e pro g-
www.dacoromanica.ro
428
www.dacoromanica.ro
429
suflete').
In Basarabia, la 1858, dup datele statisticei oficiale
rusegti, locuiau 2725 Armeni, in urmatoarele judete: Chisinu 1082, Akkerman 915, Bender 21, Hotin 255 Iasi 209,
Orheiu 246').
$i acum o privire asupra oragelor unde Armenii eran
In numr
Hotin.
Este pomenit ca centru armenesc prima data
sub Alexandru-cel-Bun in anul 14186).
In 1551 Hotinul este amintit tot ca centru armenesc,
www.dacoromanica.ro
430
o.
bisericA armean5. In 1669: ,Chotin, h una chiesa armenaal)Pica la sfrgitul secolului XV111-lea, locuitorii [din
Hotin] se compuneau din Turci, Armeni i Evrei 2).
Chi$inAu.
ChiginAul era cunoscut Armenilor chiar
In secolul al XVII-lea.
Astfel cnd In anul 1666 Chiginul devine tArgugor
o bun parte a populatiei era cornpusA de Armeni8).
Dimitrie Cantemir pomenegte de Chigin5u In tinutui
LApugnei gi'l numegte tArgugor (urbecula) de putin Insemntate"; populatia care era cArmuitA de un goltuz gi mai
multi prgari dupl obiceiul municipal din MoldoN a, e numera gi Armeni').
www.dacoromanica.ro
431
Soroca.
Tot asa si trgul Soroca printre locuitorii
si enumera si Armeni.
La 1619 vedem inflorind balciul din Soroca, la care,
cu toat frica intemeiat de prada Cazacilor, veniau boieri
de tara, Armeni, Tatari ').
www.dacoromanica.ro
432
Geograful Ingigian vorbind de Chilia, spune ca ocuitorii lui aunt Osmanlii, Ttari, Greci, Moldoveni, Bulgari, Armeni, cari au si biserica lor, si multi Evrei" 4).
,Odat era aici un mare nunar de Armeni, spune un
alt calkor armean, cu biserica lor cu bramul Sf. Nascatoare, dar multi au trecut la Grigoropol. Citim in memorialul unei Viefi a Sfinfilor, c aceasta carte s'a scris la
1702 la Bahcesarai si s'a druit bisericii Sf. Nscatoare
din China 4).
Armenii erau asezati si la Balti. Par. Pg.jaskiant7.gsit Armeni chiar in comunele Lipcani si Berciani
ale judetului Balti 5).
Caugan.
Dupa
www.dacoromanica.ro
433
Intors in Julie 1816 la Flincegti, putin inainte de sosirea familiei sale, Beiul s'a agezat la conacul existent pink'
Par. M. Pajaskiant: Istoria Marti PontIce, 1819, p. 143.
Ch. de Peyssonel: Trade..., I, p. 305.
Par. M. Pajaskiant: Cdultorle..., p. 188.
G. Bezviconi: Manuc-Bel, 1938, Chisinau, p. 33.
www.dacoromanica.ro
434
$eni $1 merge In directiunea S.E. pAni In Valea Copaceanc.. In fundul viei se afl. satul Moseni. Lungimea,
10 kil. dup harta st. maj. rus. Inltimea locului la capul
Viei este de 112 st. d. a. n. m.4).
lute harta a mosiilor KogAlnice$ti dela Lpusna cu
data de 1791 Julie 12 se spune c& .Coste$tii tacepe din apa
$i de lng5.
Bujorului de 'Aug& locul pustiu
MArzesti
StrAmbeni, si merge spre rsArit pn In apa CAlmtuiului;.
iari de iast parte de Bujor mai iaste o bucAticA, iar latul
www.dacoromanica.ro
435
p. 84-85.
www.dacoromanica.ro
436
mirturii temeinice. Prezumtiunile pentru existenta lor acolo in secolul urmtor, cand ei sunt numero$i chiar in
Polonia, ne par plausibile1). Afluent Armenilor la Cetatea-Alba trebue 85. fi avut loc, credem, mai ales ctre
$itul secolului al XIV-lea, cand ei, ca negustori, au devenit rivali periculo5i ai Genovezilor, slbind mult insemntatea lor economic in bazinul M.rii Negre. Infiltrare in
Cetatea-Alb s'a flcut concomitent cu acea in Cracovia
$i Lwow (in aceasta ei erau cunoscuti de mai de mult),
iar de aci in Camenita $i in Moldov a de nord, in epoca
intaielor inceputuri ale principatului. Aceast epoc precum $i mai ales inceputul $i durata secolului al XV, sunt
acelea in care numrul Armenilor, meren pribegiti din patrie, a crescut necontenit.
Cand ins s'au a$ezat Armenii in Cetatea.A1b12),
unde Ii gsim atat de numerogi pan in secolul al XV-lea
inclusiv? Din inscriptiile armenesti din Cetatea-Alb publicate de mine 3), se vede c. Armenii din Cetatea-Alb
apartin grupului de emigranti ai Armeniei de Nord. Ei au
ajuns acolo trecand, In diferite epoci, prin sudul Rusiei.
Leg.turile lor de ruderde cu cei din Erivan, sunt cea mai
bun dovad. Tot din acest grup de pribegi fac parte cei
ce s'au asezat in Polonia, mai intai la 1062, cand capitala
t.rii, faimoasa Ani, cea cu o mie de biserici", c.zu in
minile Bizantinilor, $i mai apoi la 1064, cand capitala fu
cuprins de Persi $i distrus
Provenite din secolul urmtor, aici (la Cetatea-Alb)
s'au descoperit chiar 5i monete armene$ti 6), aduse poate
-chiar de negustori armeni, nu numai de cei streini, cum
crede dl G. Brtianu6). Privilegiul comercial dat lor la
anul 1288 de regele Armeniei (ciliciene) Hetum II, gi re/noit in anul urmtor, putea fi uzitat deopotriv gi de cei
Gr. Avakian: in revista Ani6, anul 1, vol. III, p. 79-80.
Gr. Avakian: In revista Ani", anul 1, vol.I1I, p. 77.
Gr. Avakian: In Revista Istorica", 1923.
Brosset: Les Mines d'Ant, Petersbourg, 1860 -1861, p. 130.
Gr. Avakian: Tret monde ale regilor armen'', asile la Cefalea
Albli in Buletinul Soc. numismatice rornane", XIX, 1924.
Gh, Bratianu: Recherches sur Vicina t Cetatea Albd, Bucureti.
1035, p. 101.
www.dacoromanica.ro
437
Aceast pretioasa marturie a unui altor de acum 3secole este o dovadi edificatoare despre vechimea Armenilor in Cetatea-Alba. Din nefericire clltorul nu ne indica si acele izvoare istorice la care face aluzie.
lnscriptia cea mai veche gasita la Cetatea-Alba dateaza din prima jum5.tate a secolului XV-lea.
Inteadevr pe zidul de miazazi al hisericii armene
din Cetatea-Alba exist urmatoarea inscriptiune din anul.
1446: Sfdnta cruce aleasd intru numele Itkintuitorului fi numitddrept sfdnt semn este amintire dela Edigar, sola f
Moldova, a daruit bisericii Maicii Domnului din Iasi, c.Gr. Avakian: in revista Ani", anul I, voL DI, p. 77-76.
Simeon Lehati: Notele de drum, Viena, 1936, p. 346.
Grigore Avakian: InscrIptitle armenet1 otn Ceta'ea-Alba, Bucuresti, 1923, p. 7.
www.dacoromanica.ro
43s
Datele pe care le posedim despre existenta unei eparhie armene In acele tinuturi din Polonia si Moldova
unde locuiau Armenii in numir, ne indicA gi centrele armenesti cele mai insemnate.
1470) hirotoniseste pe Haciatur drept episcop al Lembergului, punindu-i sub jurisdictie .,Lovul, Suceava, Camenita,
Seratul, Botisanul, Mankermanul si Belza" ').
Dap& unii Mankerman'ul pomenit in aceste documente ar fi Cetatea-Albi (Akkerman); chiar daci prin el
www.dacoromanica.ro
439
NumArul compact al Armenilor la Cetatea-AlbA o dovedegte gi el, dup. cum este semnalat de mai multi istorici.
,,StApinirea moldoveneascl nu era veche la 1440, iar
Une ville ferme et port sur Witte mer Majour, nomme Man castre ou Bellegard, o il habitent Genenois, Wallaches et Hermins" 3).
Cruciatii din 1445 aflarA la Cetatea AlbA representanti
Italianul Donado da Lezze, povestegte ca. CetateaAlba. i Chilia, inainte de a fi cucerit. de Turci in 1484,
Arhiva istoricA a Romaniei I, 1, p. 150; cf Voyages et ambassades de Messite (luillebert de Lannoy en 1309- 140, Mons, 1840.
N. lorga: Studil Estor/ce asap! a (Attie, z Ceieifil Albe, p. 192;
cf. Wavrin: Anch. Croniquei, ed. Hardy, V. p. 65. .
Donado da Lezze: Historia Turchesca, Bucuresti, 1910, editaiti
de Prof.!. Ursu.
N. Iorga : Stud! istorice asuora Chillei 01 Ceteifll-Albe, 1899,
Bucure5ti, Apendice 51 Documente, p. 282-296.
www.dacoromanica.ro
440
1479-1483.
Din relatarile istoricilor reese cL Armenii din Cetatea-Alba, au adus i contributia lor de sange pentru tntregirea tarilor romane.
D-1 P. P. Panaitescu observa ca. orasele care eran
centre mai populate, ofereau domnului posibilitati mai mad
de a strange repede oaste,, erau deci puse mai mult la con-
tributie gi de aceea, In Moldova, constatam un mare numar de Armeni In oastea lui Stefan cel Mare 9..
Comentand lucrarea lui Donado da Lezze Historia.
Turchescaa, Dr. I. Ursu spune: Gindul Sultanului era eanaearga drept spre capitall. Se mira. deci and dadu de.
pidurea, din care Stefan tsi ficuse, asezand in ea curi maxi
de foc (tunuri), o tabari fortificat, in caregi adaposti cei
20.000 de ostagi Moldoveni si Armeni" 5).
www.dacoromanica.ro
1
...N ILI'
Ati frif
"
U'
\e
.:1., +
4
-
73.(4-m
IVA*
.4
7,,,,11
.1
k;gi t ks V..1.,...Vez?),I,k1,1ipti
4 q "1%l',,I....
.,
1 tr- I I ivt.tAt-t;-.1.!-.),,711v.-;,iir.....
..04 .-1%.(
...
14;.;,-:,
.
.ti.
'-
fir .0,40
'
'
-,1
'
`
4.
-"J If
.1
_,
474
4
www.dacoromanica.ro
;tc.
as- .
- ')
../C.Carl,
-44'.
.2,
4.
'
''ll-Li. E
C P- .
41. ... i". .
- "t
--
"
'i
':
..
>-..,-;,t-4, ,... -
,---
---=i----". ., ,-.....
,.......,....,,r,....r......
4'"*"?-51' 14
'
0 ',., JO \ ,
y..(r.'"
d.
0, -
011'.
,o,
,-
'
,1,74
,
.;.1
itl,
'
ti
ri -',3
(:1-
Nc;,'
'A-
--,-,--,.
's
14\':-: 4
.v.....irAz.r.,...1._
rj '1%1 r1,1
tla -4'4>
1114g Ty/ 1,4a. serahc-j.-;.7- asAradiles.,11...ivezevaff411::
www.dacoromanica.ro
ri7
w,
-7
si
,
f
11:11.
www.dacoromanica.ro
.--,i=;417-1-.)
.1,
ee
r;rroz.stysitzi Ail
kir ; 44},T.16&yeso
Et
Ar
irge2r:Z_Jp.w.r.e.ty.rar.yfir"'
firrield.44.cerifi:Vrr<6
LIT Lphurrarsr
looL,14.9._147('
4relywerZe.'
'
-Wry
rerinerke.r,
/"Rt 1
14-
4,!11(
kt
kr.
;0124', p
ts';
1/4-WrI ..f..4.esowermityPr
,
or.4. 1-
'
,,....
51...1); I ra<114144
lef4.1.4.ile
J.1:11044
C.4.ta
VIliTY.424k
Ifaht.t.:;tr Ara'
42.740417e2r6,41114647.1.0.
,J1-7441,414,74kp
Zi
4i
r
10/.44 ,41.
-
.Ztus
Ill.
:i
4.1....724./.
yrif3-1-p; 5.;,Itt,16
"r hi
Licht
''111'1171
www.dacoromanica.ro
-.
I
37g,77.0
'3"1
4.11-1,..gratierrencrge3.7._ aihrt
Amt.+
,wjw4v4w,-JZ-z _
gfirja.
6"::5.211S7727-41:1":-1P;77.
:74" :":
L., .4.
L_
4,42f
'
L4rIwt4m4F w
Pp..
(f&10.04441rnitk
N
er AA! soli
1,11'
gettr2fre;"-'74.
ohavir
Pagina I-a din memorialul Ceaslovului din Cetatea-A161 (1460)
www.dacoromanica.ro
k1..:.(cf.41170.4.
10,2,..
oaticermilts
:t
1-11-
'
714-1/1',
tif,0
1711;.71:./
Af..