Sunteți pe pagina 1din 7

Cu ochii la trecut

Tot CEEA CE E VECHI ne aduce aminte de trecutul nostru,


cu vechile construc\ii, aleile pe care alt`dat` ]i-au purtat pa]ii
str`mo]ii, monumentele [n`l\ate [ntru cinstirea lor, parcurile ]i aleile
ce nu pot fi uitate dat fiind pasiunea de a colec\iona c`rti po]tale ce
ne reamintesc cu nostalgie de cum a fost odat`! E numai una din
ra\iunile de a p`stra ve]nic [n amintire ceea ce ne leag` de trecutul
prin care odinioar` am p`]it dac` nu cu pa]ii, m`car cu g@ndul,
pentru a l`sa urma]ilor amintirea unor vremuri de mult uitate. Dar
iat` c` azi informatica face ca trecutul s` fie prezent ]i p`strat pentru
ca ]i cei ce ne vor urma s` se bucure de frumuse\ea locurilor ]i
m`iestria artistic` a celor ce nu le-au putut l`sa uit`rii!
Buz`ul - a fost ]i r`mane o poart` deschis` tuturor acelora care
s-au sim\it Rom@ni!
Studiul cartofilic [nseamn` mai mult dec@t culegerea ]i
p`strarea [n colec\ii a minunatelor locuri cu arhitectura timpului, cu
portul specific dar ]i cu atestarea istoric` a localit`\ilor, semn al
nemuririi [n timp: el e legat de o atent` cercetare care uneori
impresioneaz` prin con\inut ]i m`iestrie artistic` - l`s@nd nestinse
epoci ce nu mai pot fi [nviate de a c`ror frumuse\e, c@t a mai
r`mas, ne bucur`m at@t de mult noi, azi!
Cartea po]tal` - vederea [n limbajul obi]nit pe l@ng` modul
de trasmitere a unor informa\ii de orice natur` constituie ]i un bogat
material documentar pentru cercet`torii din orice domeniu.
Cartofilia, cea care se ocup` cu studiul ]i colec\ionarea c`r\ilor
po]tale s-a n`scut probabil mai [nt@i din pasiunea pentru locuri dragi,
din atrac\ia pe care o exercit` micul petic de carton atunci c@nd
ochi p`trunz`tori ]i sensibili g`sesc nu numai mijlocul de
comunicare cu parfumul unor epoci de mult trecute dar ]i puterea de
seduc\ie a unor tehnici de mult uitate.
Privirea [\i este suspendat` pentru un moment at@t timp c@t
admira\ia r`m@ne inefabil` [n fa\a [ndem@n`rii arti]tilor vremii [n
punctarea minu\ioas` a celor mai mici detalii. Nu mai vorbim, sau
mai bine spus, cuvintele devin s`race [n a exprima calitatea unei
Buz`u

litografii, bog`\ia de informa\ie surprins` at@t de riguros. Spre


deosebire de tehnicile moderne ce copiaz` realmente realitatea
[nconjur`toare transform@nd micul dreptunghi [ntr-o splendid`
imagine digital` de un efect aproape egal cu cel real, autorii
litografiilor au trebuit s` [nlocuiasc` teribilul tehnic al secolului
XX cu mintea ]i cu m@na, individualiz@nd fiecare carte po]tal`.
Tocmai de aici s-a n`scut puterea de atrac\ie ]i [nceputurile
colec\ion`rii c`r\ilor po]tale. Farmecul lor, puterea de a seduce a fost
unul din motivele concentr`rilor de colec\ionari [n cercuri ]i cluburi
cartofilice. Exist` acum, practic [n toat` \ara, puternice cercuri
cartofilice precum cele de la Piatra Neam\, Bucure]ti, Timi]oara,
Pite]ti, Rm. V@lcea, Cluj, Oradea, Bra]ov, Constan\a, Ia]i.
{n vremuri de demult singurul contact [ntre oameni [l
constituia scrisoarea sau cartea postal` folosind re\elele rudimentare
ale timpului. Exist` dovezi cum ar fi aceea a lui Confucius din
secolul VI ce demonstreaz` eficien\a sistemului po]tal din timpul
dinastiei Chu (1111-255 [.e.n.). Mai mult, el afirm@nd c` un
document ajungea mult mai repede la destinatar printr-un serviciu de
tip po]tal dec@t cel folosit de conduc`torul suprem. Mai t@rziu [n
secolul III [.e.n. sistemul e [mbun`t`\it prin introducerea curierilor
ce-]i schimbau coletele [ntr-o re\ea de posturi aflate la o dep`rtare de
aproape 9 mile. Acest sistem se dezvolt` [n timpul dinastiei Han (206
[.e.n. 220 e.n.) [n urma cuceririi noilor teritorii din Asia Central`,
dar ]i contactelor cu romanii ce aveau un sistem similar. Ele se vor
dezvolta puternic [n timpul dinastiei Tang (618-907) c@nd num`rul
posturilor cre]te, coresponden\a fiind trasmis` at@t pe drumuri c@t ]i
pe r@uri. {n secolul XIII Marco Polo remarca [n Europa calitatea
sistemului postal chinezesc din timpul dinastiei Yuan sau a celui
mongol, nimic existent [n Europa neput@nd fi comparat. Miile de
oficii po]tale func\ion@nd de peste 3000 de ani vor fi [nlocuite abia [n
1896 cu cele imperiale create ]i organizate pe l@ng` cele europene.
La 1 ianuarie 1849 este introdus primul timbru po]tal [n Fran\a ]i
odat` cu el sistemul de plat` care s` simplifice structura. Mult mai
t@rziu, [n 1918 are loc primul zbor dintre Avignon ]i Nisa. Abia [n
1935 o re\ea de drumuri po]tale lega principalele ora]e din Fran\a.
Buz`u

Mi]carea cartofilic` a luat amploare [n Rom@nia dup` 1990


odat` cu reactivarea acestor cercuri care []i desf`]urau activitatea [n
umbra filateliei. Nu constituie obiectul acestei lucr`ri de a stabili
suprema\ii sau a face compara\ii [ntre cele dou`.
Totu]i, cartofilia probabil, dat fiind izolarea ei pe o a]a
perioad` mare a reu]it s` se impun` imediat dup` 1990, fapt marcat
de altfel ]i prin organizarea la Bucure]ti [n mai 1998 a primului For
Interna\ional de cartofilie din Rom@nia. Au trebuit 8 ani de munc`
pentru organizarea cercurilor teritoriale, atragerea colec\ionarilor la
[nt@lniri de profil, simpozioane, schimburi, vizion`ri ]i organiz`ri de
expozi\ii, apari\ia de c`r\i, studii cartofilice ]i concursuri care s-au
materializat prin [ndr`zneala dac` nu curajul de o organiza acest for
de cartofilie la Bucure]ti.
Privind lucrurile din interiorul acestor evenimente a] putea
poate s` nu fiu obiectiv atunci c@nd spun c` el, Forumul, a fost un
succes cu toate greut`\ile inerente unei astfel de manifest`ri de
amploare, dar a] dori s` fiu contrazis de un doilea For [n Rom@nia
organizat c@t mai cur@nd posibil. {nsu]i p`rintele cartofiliei, ]i am
numit aici pe francezul Nuedin, trebuia s` participe personal dar o
indispozi\ie de ultim moment a f`cut ca [n ziua deschiderii c@nd a
fost inaugurat de ministrul Po]tei ]i Telecomunica\iilor, domnul
Sorin Panti] s` fie prezent numai prin mesajul transmis de la Paris
cu cuvinte de laud` remarc@nd realizarea Forumului un moment
de seam` pentru Rom@nia. De remarcat privilegiul de-al [nt@lni pe
}erban Dr`gu]anu, sufletul acestei ac\iuni.
Apari\ia unor c`r\i cu iz de monografii ilustrate, motiv pentru a
face un studiu cartofilic ca cele de la Piatra Neam\, C@mpulung ]i
C`lim`ne]ti le-am numit [n ordinea nu numai a apri\iei lor, dar ]i a
ob\inerii premiilor acordate de juriul Forumului a constituit un real
interes [n zona publicului avizat dar ]i [n sfera sus\in`torilor. E de
ajuns s` amintesc participarea domnului Leonard Pa]canu, secretar
general al Asocia\iei Filateli]tilor din Rom@nia, actorul Mircea
Albulescu, reporteri de la TVR, Antena 1 ]i PRO TV.
Binen\eles, s-au realizat interviuri, materialul prezentat prin
panourile expuse [n holul Muzeului Simu constituind subiecte pe
m`sur`. Totu]i cine a vizitat la fa\a locului pe viu aceste minun`\ii
Buz`u

salvate ]i aduse la iveal` de m@inile atente ale colec\ionarilor r`m@ne


impresionat de bog`\ia unor alese comori de art` ]i spiritualitate
rom@neasc`, comparabile cu cele din alte \`ri de unde se trage seva ]i
misterul realiz`rii lor.
Expozi\ia a fost bine g@ndit` ]i structurat` pe teme specifice cu
un bogat con\inut.
Un moment aparte l-a constituit ]i prezentarea pentru prima
dat` la Bucure]ti a unei c`r\i, e adev`rat de cartofile, e vorba de
monografia ilustrat` C`lim`ne]ti2000 cu un altfel de limbaj, cel
al calculatorului.
De amintit aici e ]i realizarea unei pagini de publicitate pe
Internet care poate fi accesat` din orice loc din lume cunosc@nd doar
o simpl` adres`:
http://www.geocities.com/danzamfirache

al`turi de alte c@teva adrese ce sper s` trezeasc` interesul oric`rui


vizitator!
|inut vechi al Rom@niei, Buz`ul constituie leag`nul unei
culturi ]i civiliza\ii din vremuri [ndepartate. Obiectele de ceramic`
descoperite pe teritoriul actual vin din neolitic ]i din epoca bronzului
apar\in@nd culturilor Boian, Gume]ti ]i Meteoru. Vestigii ale epocii
de bronz ce probeaz` continuitatea pe aceste locuri vechi c@t ]i ruine
romane au fost descoperite la Pietroasele. Pentru prima dat` Buz`ul
(Mousaios) a fost men\ionat la anul 376 [n scrisoarea guvernatorului
roman al Dobrogei c`tre Vasile cel Mare, episcop al Capadochiei,
documentul afl@ndu-se [n biblioteca Vaticanului.
Aici se afl` zone unice de atrac\ie turistic` ca cele de la:
Paclele-Berca vulcanii noroio]i, sta\iunea S`rata Monteoru,
expozi\ia de sculptur` [n aer liber de la Ciolanu-M`gura, colec\ia de
chihlimbar de la Col\i, focurile vii de la Lop`tari, pe]tera Bozioru,
salinele de la Meledic, Palatul comunal ]i cel Episcopal din Buz`u.
Buz`ul e unul din cele mai interesante col\uri de \ar` prin
necontenita primenire omenesc` care nu [nceteaz` s` surprind` ]i azi.
Situat [ntre r@urile Prahova ]i Buz`u la [ndoitura Carpa\ilor, cu
Buz`u

trec`tori lesnicioase de cealalt` parte a [ntinsei c@mpii. Pe c@nd


Predealul era o simpl` potec` de munte, Valea Teleajenului era
drumul cel mare. Sus pe munte la fel ca pe Via Appia - se mai v`d
]i azi lespezile vechiului drum construit de romani. Pe aici a fost
calea oilor, puhoiul de rev`rsare c`tre Balt`, din fa\a p`storitului.
Aici era jude\ul cel mai bogat de odinioar`, desfiin\at abia [n 1845.
Cuprindea partea opus` a jude\ului Prahova ]i cea a jude\ului Buz`u,
a]ezat la [mbinarea dintre dealuri cu v`i, livezi, sare, petrol ]i c@mpul
[ntins, menit s` ajung` aprig concurent al Ploie]tilor. Aproape de
Moldova era vad de o]tiri ]i c@mp de b`t`lii. T`tarii l-au ars [n
secolul XVI, Vasile Lupu l-a r`scolit, r`zboaiele ruso-turce l-au
c`lcat [n picioare, cele mondiale l-au l`sat ciuntit. {n fa\a valurilor de
distrugere negustorii au fost nevoi\i s` mute t@rgul la Ni]cov, la
poalele muntelui.
De]i departe de \ar`, g@ndul ]i mintea [mi sunt tot la
neabandonata profesiune de credin\` cartofilia, care pe l@ng`
pasiune adaug` farmec ]i un parfum special acestui petic de carton
numit cartea po]tal` - vedere ori ilustrat` [n limbajul obi]nuit - ce
reu]e]te peste timp s` trasmit` informa\ii at@t de pre\ioase pentru
oricine cerceteaz` atent bogatul con\inut documentar pe care [l
afi]eaz`.
Cu un material at@t c@t am putut s` iau aici la New Delhi, dar
beneficiind de un m`iastru laptop Compaq, mi-am continuat cu o
pl`cere nedescris` pasiunea de a cerceta ]i pune [n valoare farmecul
locurilor din Romania. Drept pentru care am d`ltuit monografii
ilustrate ale Buz`ului ]i Bucure]tiului, iar la C`lim`ne]ti2038 am
reu]it o edi\ie a doua cu complet`ri. De asemeni am conceput un
mic studiu privind litografiile rom@nesti ]i c@nd zic mic m` refer la
ceea ce am avut la mine pe CD-ul realizat [n Bucure]ti. Tema fiind
de actualitate ea poate fi completat` ulterior.
Pagini de publicitate pe internet dedicate acestor studii pot fi
u]or accesate la adresele:
http://www.geocities.com/danzamfirache

Buz`u

Cum apari\ia de studii ]i monografii care s` ofere tuturor


pl`cerea de a le admira a devenit ]i mai imposibil` m-am v`zut
nevoit s` realizez aceste site-uri pe Internet, calculatorul fiind azi un
mijloc care nu mai poate lipsi din nici o cas`, ca de altfel E-mail ul
dintr-o carte de vizit`!
F`c@nd acest efort, cred c`, departe de satisfac\ia muncii de
peste 3 ani aici [n India c@t ]i Egipt el este mai mult un serviciu
dezinteresat Cartofiliei rom@ne]ti, ideea mai veche de a organiza ]i
gestiona o baz` de date cu tot ceea ce inseamn` vederea
rom@neasc` fiind \elul pe care nu-l voi abandona niciodat`.
Poate viitorul ne va oferi posibilitatea de atragere a sponsorilor
pentru ca apari\ia acestor c`r\i at@t de necesare s` fac` posibil`
continuarea activit`\ii cartofilice.
Lucrarea e structurat` pe capitole, fiecare reprezent@nd o
anume specificitate. Iar dac` Br@ncu]i f`cea minuni cu dalta, de data
aceasta calculaturul a fost cel prin intermediul c`ruia s-a realizat
integral lucrarea prin procesarea digital` a programelor specifice lui:
Corel, Wold, Premiere, Power Point.
Dac` [n prima parte suntem purta\i [n timp admir@nd primele
apari\ii ale unor c`r\i po]tale cu vechi cl`diri monumentale, cazinouri
]i parcuri cu parfum de epoc` ]i drumuri nepietruite, multe dintre ele
purt@nd dulcea vorb` rom@neasc` la cotitura unui veac nestins,
suntem invita\i apoi pe str`zile ora]ului, bulevardele de alt`dat` ale
c`ror pie\e sunt animate de locuitori cu port popular specific zonei.
Surprinde aici arhitectura r`mas` [nc` [n piciore a cl`dirilor
administrative, bisericilor ]i vilelor cu nume de proprietari sonore
[ntr-o istorie de mult trecut`, ]i, pentru ca privirea s` se [nc@nte, nu
puteam ocoli Cr@ngul de alt`dat` cu luciul ele]teului, statuia leului,
pode\ele ]i aleile marcate prin pa]ii at@tor genera\ii.
{n fa\a liceului de alt`dat`, [ntr-un parc umbros, ca o juc`rie
architectural`, e biserica Banu cl`dit` [n 1772, cu acoperi] de \igle
sm`l\uite policrome ]i pridvor de geamuri cu st@lpi masivi un mic
giuvaer ce-\i face pl`cere.
Cl`direa cea mai m@ndr` din ora] este Palatul comunal
asemeni acelor Palazzo italiene, cu ]iruri de loggiae ]i nelipsitul turn
Buz`u

[n col\. O cl`dire impozant` cu ]iraguri de st@lpi, cu cioplituri [n


piatr`, cu turnule\e piramidale la acoperi].
O strad` dreapt`, lat`, curat` [\i atrage aten\ia; ea leag` cele
dou` podoabe ale ora]ului: Prim`ria ]i Cr@ngul. Cr@ngul din Buz`u
seam`n` cu parcul Bibescu din Craiova, spune I. Simionescu [n
lucrarea Ora]e din Rom@nia [ns` e mai variat, mai natural ]i prin
aceasta mai pitoresc: vara c@nd praful stepei te [n`du]` ]i ar]i\a
soarelui te dogore]te, umbra r`coroas` a Cr@ngului, cu aleile lui
[ngrijite, cu restaurante ]i chio]curi, dar ]i cu c@ntec de p`s`rele te
[nvioreaz`. {ntr-adev`r, e un rai.
Ca s` ajungi la Cr@ng treceai peste l@ng` o cl`dire nou`,
}coala normal` din Buz`u, construit` [n 1911. Iarmarocul de
Dr`gaic` care \inea c@teva s`pt`m@ni, arat` importan\a Buz`ului din
trecut [n domeniul economic ca loc de [nt@lnire a celor de la munte
cu cei de la ]es.
Capitole aparte ne-aduc aminte de sta\iuni ale c`ror b`i s`rate
(Monteoru c@t de frumos sun`!) f`ceau minuni sau cel pu\in o via\`
mai pu\in amar` celor ce p`trundeau [n s`li de cazinouri ori
petreceau prin parcuri frumos amenajate. R@mnicul S`rat, Nehoiu,
ori m`n`stiri ca cele de la Ciolanu sau b`i ca la Siriu, c@mpul de
sonde de la Moreni P@]cov ori Alb`na]i, localit`\i rurale de la
Beceni, P`t@rlagele sau D@lga sunt tot at@tea minun`\ii ale unei
Rom@nii r`mase [n piciare de at@tea imperii c`l`toare.
Cu g@ndul c` toate acestea nu se vor pierde [n eter f`r` a
sensibiliza sufletul celor dornici de amintiri pl`cute doresc tuturor
celor ce ajung s` viziteze acest mic "paradis" s` se simt` ca ]i cum ar
face parte din el!
Mul\umiri soacrei mele, Eugenia }erb`nescu - suflet al acestor
locuri [ndr`gite - pentru punerea la dispozi\ie a pre\iosului material
de colec\ie f`r` de care apari\ia c`r\ii nu ar fi fost posibil`.
Dan Zamfirache
New Delhi
2000

Buz`u

10