PERITONEUL SI CAVITATEA PERITONEALA

Structura tubului digestiv deriva din 3 foite embrionare: endodermul, din

care se va forma intestinul primitiv, ectodermul este structura externa care
formeaza epiteliul aflat la cele doua extremitati ale tubului, mezodermul va
forma tesutul conjunctiv, respectiv musculara si peritoneul.
La sfarsitul S3 cele 2 lame cliveaza in somatopleura care va tapeta cavitatea
celomica formand seroasa parietala si splanhopleura care va deveni
visceropleura. Intre cele doua pleure se formeaza o cavitate numita celom
intern. Intestinul anterior este atasat prin mezenter dorsal. Exista un
mezenter ventral la nivelul esofagului abdominodiafragmatic si a stomacului
si primelor 2 segmente ale duodenului, din care se va forma procesul uncinat
al pancreasului.
1.Introducere
Peritoneul reprezinta o membrana seroasa care tapeteaza cavitatea
abdominala si acopera viscerele pe care aceasta le contine. Din punct de
vedere anatomic, la fel ca si pleura si pericardul, el este constituit dintr-o
foita parietala care va acoperi fata interna a peretilor abdominali respectiv
fata inferioara a diafragmului, micul bazin si abdomenul, si o foita viscerala
care va acoperi organele abdomino-pelvine. Intre cele doua foite se
formeazza o cavitate virtuala complet inchisa la barbat. (la femei in regiunea
pelvina, cavitatea este deschisa prin orificiul tubei uterine, ceeea ce explica
posibilitatea diseminarii proceselor infecto-inflamatorii din regiunea genitala
in cea abdominala).

Intre cele doua foite peritoneale se poate acumula lichid.(lichid de ascita, in

anumite afectiuni hepatice, prin perforarea peritoneului gastric, poate aparea
aer-pneumoperitoneu ;ruptura unor vase deterimina acumularea de sangehemoperitoneu).

Foita viscerala care acopera diferitele organe interabdominale este foita

viscerala. Foita parietala tapeteaza fata profunda a cavitatii abdominopelvine
si in functie de structurile pe care le acopera poate fi impartita in 4
segmente. Primul segment este cel superior diafragmatic, al II-lea segment
este cel anterior care acopera fata posteriora a peretelui abd anterior, al IIIlea segment este cel posterior, al IV-lea segment peritoneul pelvin.

IS diafragmatic tapeteaza fata inferioara a cupolei diafragmatice,

IIS anterior tapeteaza fata profunda a peretelui abdominal anterior
IIIS posterior tapeteaza peretele posterior, dar intre foita parietala
posterioar si planurile prevertebrale exista un spatiu care poarta numele de
spatiu retroperitoneal. In acest spatiu se gasesc organele retroperitoenala
(VCI , artera aorta si rinichii)
IVS pelvin tapeteaza cavitatea pelvina si este separata de spatiul
supraperitoneala printr-o foita diafragmatica. Intre diferitele organe de la
nivelul cavitatii pelvine reflexia peritoneului parietal determina anumite
funduri de sac(recesuri) dintre care cel mai important este cel al lui Douglas,
situat anterior de rect. Acest fund de sac poate fi palpat print tuseu rectal.

2.Peritoneul
Structura peritoneului
Membranele seroase la peritoneu sunt formate dintr-un mezoteliu situat pe
tesut conjunctiv. Intreg ansamblul mezotelialo-conjunctiv sta pe un tesut
subseros extrem de bine vascularizat arterial, venos si limfatic si inervat.
Repliurile peritoneala:
Cele doua foite se continua unele cu celelalte printr-o serie de repliuri
peritoneale care sunt in numar de 4; se numesc mezouri, fascii de acolare,
ligamente sau epiploane si oment.
Mezou
-formatiune peritoneala care uneste o structura a tubului digestiv de peretele
abdominal. Fiecare mezou este format dintr-o alaturare de doua foite
peritoneale. Intre aceste doua foite patrunde pedicului vasculonervos al
organului respectiv. La baza mezoului cele doua foite se continua una cu
cealalta.
Avem asadar mezogastru,mezocolon transvers, mezenter(pt intestin
subtire), mezosigmoid, mezocolonulascendent si descendent(atunci cand nu
este fixat prin fascia de acolare respectiva).

Fasciile

exista aproximativ 7 fascii, care se dezvolta in timpul rotatiei tubului

digestiv.. La sfarsitul dezvoltariii embrionare mezoul acolat de peretele
parietal posterior formeaza fascia de acolare. Deci ele reprezinta insertia
mezoului pe peretele peritoneal posterior.
Fascia lui Treitz fixeaza prima portiune a dudodenului de peretele posterior
abdominal.
Fascia lui Told dreapta fixeaza mezocolonul ascendent de peretele posterior
abdominal
Fasca lui Told stanga fixeaza mezocolonul descendent de peretele
abdominal posterior.
In consecinta toate aceste organe care sunt fixate de peretele posterior prin
fascie de acolare poarte numele de organe retroperitoneale secundare.
(Din punct de vedere chirurgical aceste fascii reprezinta planurile de clivaj
vascular. Acolo se poate aborda organul respectiv fara a strica
vascularizatia.)

Ligamentele
formatiune peritoneala care conecteaza viscerele intre ele sau un viscer de
peretele abdominal fara insa a contine pedicul vasculonervos.
Astfel de ligamente gasim petntru ficat, splina, uter.
Epiploanele
leaga doua organe abdominale intre ele. Contin si ele pachetul
vasculonervos.
Ele sunt :micul oment(gastrohepatic), marele oment(gastrocolic),
gastrosplenic, pancreaticosplenic.
3. Cavitatea peritoneala
Peritoneul parietal imparte cavitatea abdominala in 2 portiuni:
cavitatea abdominala(intraperitoneala) propriu-zisa care va fi subimpartita
de radacina mezenterului intr-un etaj supramezocolic si inframezocolic, si
spatiul retro- sau extraperitoneal ce prezinta o portiune caudala; se numeste
spatiu infraperitoneal, si este cuprins intre peritoneul parietal si planseul

pelvin(diafragma pelvina). In acest spatiu se afla vezica urinara, organele

genitale interne si rectul.
si una dorsala. Spatiul retroperitoneal este post de spatiul intraperitonea; si
este cuprins intre peritoneul parietal posterior si peretele cel lombar. In
portiunea mediana contine vasele mari si sistemul nervos vegetativ. Lateral
(deoaprte si de alata) contine rinichii cu suprarenalele si ureterele.
Cavitatea peritoneala este impartita in doua compartimente(etajul sub si
supra mezocolic) si prezinta o serie de ligamente. In etajul supramezocolic se
afla stomacul, esofagul, splina, vezicula biliara si complexul
duodenuopancreatic, ficatul. In celalalt etaj: intestinul subtire, intestinul gros
inclusiv rectul.
In cavitatea abdominala putem descrie marea cavitate peritoneala , mica
cavitate peritoneala(bursa omentala) si cele doua epiploane(omentul mare si
mic)
Etajul supramezocolic:
Viscerele si mezourile lor delimiteaza patru compartimente:
c1si c2 este bilateral adica loja interhepatodiafragmatica
dreapta si stanga separate intre ele prin ligamentul falciform
c3 loja infrahepatica/loja gastrica situata intre fata caudala a ficatului si
fata ventrala a stomacului
c4 loja splenica

Etajul inframezocolic:
Contine o mica portiune din complexul duodenopancreatic, intestinul subtire
si colonul. Colonul si mezenterul sau delimiteaza 4 spatii:
s1si s2 spatiul parietocolic drept si stang care comunica , cel stang, doar cu
cavitatea pelvina, cel drept comunicand cu loja hepatodiafragmatica dreapta
si stanga iar caudal cu cavitatea pelvina. Acest lucru explica de ce un abces
subhepatic poate disemina in cav pelvina sau invers.
s3si s4 spatiile mezenterocolic stang si drept , ce sunt inchise superior si inf
comunica cu cavitatea pelvina.

Fundul de sac Douglas:

- la barbat mai poarta numele de fundul de sac rectovezical. Prin el se
poate palpa prostata.
- /la femei mai poatta numele de fund de se sca rectouterin. Ca urmare se
poate palpa si uterul.
4.Bursa omentala(arier cavitatea epiploanelor)
- delimitata de micul oment, de marele oment, epiplonul gastrosplenic si de
cel pancreaticosplenic. Bursa este considerata un diverticul al marii cavitati
peritoneale situat in etajul supramezocolic. Limitele bursei sunt:
superior fata inferioara(viscerala) a ficatului si diafragmul
inferior colonul transvers si mezoul sau
anterior fata posterioara a stomacului si micul oment
posterior spatiul retroperitoneal
lateral stanga ligamentul gastrohepatic si gastrosplenic
lateral dreapta comunica cu cavitatea peritoneala
Este formata din doua compartimente:
primul poarta numele de vestibul care comunica cu marea cavitate
peritoneala prin foramenul epiploic/hiatusul lui Winslow
a doua portiune este bursa omentala propriu-zisa, dispusa in sens orizontal
intre hiatus si splina si vertical de la diafragm la colonul transvers.
Bursa omentala propriu-zisa poate fi impartita in 2 zone care comuinica intre
ele:
Zona retrogastrica.
Limitata posterior de peritoneul parietal, anterior de stomac si ligamentul
gastrocolic, la dreapta de hiatusul lui Winslow iar la stanga de ligamentul
pancreaticosplenic ce contine coada pancreasului, artera si vena splenica.
Bursa epiploica.
situata inferior si limitata posterior si inferior de mezocolonul transvers,
superior si anterior de ligamentul gastrocolic.

Limitele hiatusului lui Winslow:

anterior marginea libera a micului oment, in care se afla pedicului hepatic
posterior vena cava inferioara
superior lobul caudat (al lui Spiegel) hepatic
inferior D1
Foramenul bursei omentale este situat intre doua artere si asigura
comunicarea vestibulului cu bursa omentala propriu-zisa ce este limitat:
superior crosa arterei gastrice stangi(coronara gastrica) care descrie o
concavitate situata anterior
inferior limitata de crosa arterei hepatice comuna
anterior limitata de mica curbura gastrica
posterior peritoneul periaortic
Epiploanele principale
Omentul mic
-forma patrulatera
-astfel, prezinta 4 margini si 2 fete
marginea dreapta
libera, care este verticala si se dispune intre hilul hepatic si D1. In aceasta
margine se afla pediculul hepatic
marginea stanga(gastrica)
se afla fixata pe mica curbura a stomacului si se continua pe flancul drept
al esofagului abdominal. Contine artere gastrice dreapta si stanga.
marginea caudala
fixata pe mica curbura gastrica si pe D1. La niv acestei margini se afla
artera hepatica comuna si artera gastrica dreapta
marginea craniala

 este cea hepatica si este ficata pe ficat putand contine uneori artera
hepatica stanga.
fata dorsala
formeaza peretele ventral al vestibulului omental
fata ventrala
-acoperita de fata viscerala a ficatului, este oblica si priveste spre caviitatea
peritoneala.
Din punct din vedere structural micul oment este alc din 3 portini :pars
vasculosa care corespunde marginii libere si contine pediculul hepatic, pars
flacida(portiunefibroasa) este cea centrala, avasculara si pars condensa in
care trec artera hepatica stanga, gastrica stanga si filetele nervoase ale
nervului cranian X(vag).
Omentul mare
Formeaza portiunea caudala a bursei omentale si este alcatuita din 2
portiuni:
Ligamentul gastrocolic care se intinde de la marea curbura gastrica pana
la marginea
ventrala a colonului transvers
Lama epiploica se continua fara limita inferioara de demarcare, acoperind
spatiile
parietocolice si intestinul subtire.
Alte epiploane
E.gastrosplenic contine orginea arterei gastroomentale stangi
E.pancreatico splenic contine coada panreasului(in unele cazuri) artera si
vena splenica
Formarea peritoneului parietal posterior definitive este rezultatul acolarii
rotarii intestinului.