Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc intre secolele IX XVIII
In momentul finalizarii procesului de etnogeneza (VII-VIII), romanii erau organizati
in obsti satesti: - Obstea sateasca cuprindea o asezare rurala care stabilea in comun pamantul din jurul sau. - Si conducerea obstii era colectiva, fiind detinuta de sfatul satului (Sfatul oamenilor buni si batrani). - Treptat, conducerea obstilor satesti a fost incredintata unor persoane ce purtau titlul de juzi, cuezi si jupani, care indeplineau atributii administrative, militare, juridice si sociale. - Cu timpul, puterea unor astfel de conducatori s-a extins peste mai multe sate dintr-o anumita zona geografica, constituindu-se astfel uniunile de obsti, pe care Nicolae Iorga le numea romanii populare. Din aceste romanii populare, in sec. IX X s-au constituit primele forme de organizare politica a romanilor, numite cnezate, voievodate, tari (Tara Maramuresului, Tara Zarandului, etc.) sau campuri (Campulung Moldovenesc, etc.). Inca din momentul constituirii lor, aceste autonomii politice ale romanilor s-au confruntat cu conditii care le amenintau existenta, conditii determinate de invaziile migratorilor tarzii (pecegenegii, uzii, cumanii, tatarii), de expansiunea regatului maghiar sau de incercarile de anihilare ale Imperiului Bizantin. In teritoruiul situat la E de Tisa (in Transilvania), potrivit informatiilor din cronica maghiara intitulata Gesta Hungarorum (Faptele Ungurilor), redactata in sec. al XIIlea, la sf. sec. al IX-lea existau ducatele (voievodatele) conduse de Menumorut, Glad si Gelu, care au fost cucerite de maghiari, fara a fi integrate in regatul maghiar. La inceputul secolului al XI-lea, dupa crestinarea maghiarilor (in anii 1000 1001), regele Stefan cel Sfant, in calitate de rege apostolic a reluat cucerirea spatiului transilvan. Actiunea initiata de primul rege al Ungariei s-a incheiat abia la inceputul secolului al XIII-lea, cand stapanirea maghiara a atins Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali. Teritoriul cucerit de maghiari in spatiul transilvan a fost organizat in cadrul unui principat, care in anul 1111 era condus de principele Mercurius, contemporan cu episcopul catolic Simion Ultransilvanus, cu resedinta la Alba Iulia. In cea de-a II-a jumatate a secolului XII, principatul, ca forma de organizare politica a spatiului cucerit de maghiari, a fost inlocuit cu voievodatul, intr-un document din anul 1176 fiind mentionat voievodul Leustachius. Prin urmare, primul stat medieval din spatiul Carpato-Dunarean a fost Voievodatul Transilvania: - Acesta s-a constituit prin cucerirea formatiunilor politice romanesti din spatiul transilvan de catre maghiari. - Avea statut de vasalitate fata de Regatul Maghiar. - Se bucura de autonomie administrativa, militara si juridica. Principala institutie politica a voievodatului era Institutia Voievodala: - In fruntea sa se afla voievodul, numit de regele Ungariei, din
randurile nobilimii maghiare din Transilvania.
- Voievodul, vasalul regelui Ungariei, avea atributii administrative, militare, juridice fiind ajutat in indeplinirea lor de un vicevoievod pe care il alegea singur. Alte institutii poltiice ale voievodatului erau Consiliul Voievodului si Adunarea Generala a Nobilimii, din care nobilii romani au fost exclusi in 1366 de regele maghiar Ludovic I de Anjou, care a conditionat calitatea de nobil de apartenenta la catolicism. Pentru a-si consolida stapanirea asupra Transilvaniei, regii Ungariei au recurs la colonizare: - Secuii au fost colonizati initial in zona Muntilor Apuseni, apoi in zona Tarnavelor si in final in zona Carpatilor Orientali. - Sasii au fost colonizati in cursul secolului al XII-lea (pe la 1160) in zona Sibiului, Brasovului, Tarnavelor, Bistritei. - Cavalerii Teutoni au fost adusi in Tara Barsei in anul 1211, de unde, intrand in conflict cu regele Ungariei, au fost alungati in 1225. Colonistii au fost daruiti de regalitatea maghiara cu autonomie administrativa si juridica, cu numeroase privilegii economice. Se subordonau direct regelui maghiar. Cucerirea si colonizarea Transilvaniei au modificat substantial structura etnica a spatiului respectiv, chiar daca romanii au ramas majoritari. Caracterul multietnic al Transilvaniei s-a reflectat si in organizarea administrativ-teritoriala a voievodatului: - Cuceritorii maghiari au impus ca forma de organizare comitatul, care cuprindea teritoriul din jurul unei cetati. Primul comitat mentionat in documentele maghiare este cel al Bihorului (1111), in final constituindu-se 7 comitate. - In fruntea fiecarui comitat se afla un comite numit de regele maghiar. - Secuii s-au organizat in 7 scaune ce se bucurau de autonomie. - Sasii s-au organizat in 7 scaune si in 2 districte (al Brasovului si al Bistritei) care, de asemenea, se bucurau de autonomie. - Formele de organizare ale romanilor (tarile, cnezatele si voievodatele) locale s-au mentinut si s-au bucurat de autonomie numai in regiunile de margine ale Transilvaniei, In schimbul obligatiei de aparare a granitelor.