Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc intre secolele IX XVIII

In momentul finalizarii procesului de etnogeneza (VII-VIII), romanii erau organizati

in obsti satesti:
- Obstea sateasca cuprindea o asezare rurala care stabilea in
comun pamantul din jurul sau.
- Si conducerea obstii era colectiva, fiind
detinuta de sfatul satului (Sfatul oamenilor buni si batrani).
- Treptat, conducerea
obstilor satesti a fost incredintata unor persoane ce purtau titlul de juzi, cuezi si jupani,
care indeplineau atributii administrative, militare, juridice si sociale.
- Cu timpul, puterea unor astfel de conducatori s-a extins peste mai multe
sate dintr-o anumita zona geografica, constituindu-se astfel uniunile de obsti, pe care
Nicolae Iorga le numea romanii populare.
Din aceste romanii populare, in sec. IX X s-au constituit primele forme de
organizare politica a romanilor, numite cnezate, voievodate, tari (Tara Maramuresului,
Tara Zarandului, etc.) sau campuri (Campulung Moldovenesc, etc.).
Inca din momentul constituirii lor, aceste
autonomii politice ale romanilor s-au confruntat cu conditii care le amenintau existenta,
conditii determinate de invaziile migratorilor tarzii (pecegenegii, uzii, cumanii, tatarii),
de expansiunea regatului maghiar sau de incercarile de anihilare ale Imperiului
Bizantin.
In teritoruiul situat la E de Tisa (in Transilvania), potrivit informatiilor din cronica
maghiara intitulata Gesta Hungarorum (Faptele Ungurilor), redactata in sec. al XIIlea, la sf. sec. al IX-lea existau ducatele (voievodatele) conduse de Menumorut, Glad si
Gelu, care au fost cucerite de maghiari, fara a fi integrate in regatul maghiar.
La inceputul secolului
al XI-lea, dupa crestinarea maghiarilor (in anii 1000 1001), regele Stefan cel Sfant, in
calitate de rege apostolic a reluat cucerirea spatiului transilvan. Actiunea initiata de
primul rege al Ungariei s-a incheiat abia la inceputul secolului al XIII-lea, cand
stapanirea maghiara a atins Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali.
Teritoriul cucerit de maghiari
in spatiul transilvan a fost organizat in cadrul unui principat, care in anul 1111 era
condus de principele Mercurius, contemporan cu episcopul catolic Simion
Ultransilvanus, cu resedinta la Alba Iulia.
In cea de-a II-a jumatate a secolului XII, principatul, ca
forma de organizare politica a spatiului cucerit de maghiari, a fost inlocuit cu
voievodatul, intr-un document din anul 1176 fiind mentionat voievodul Leustachius.
Prin
urmare, primul stat medieval din spatiul Carpato-Dunarean a fost Voievodatul
Transilvania:
- Acesta s-a constituit prin cucerirea formatiunilor politice
romanesti din spatiul transilvan de catre maghiari.
- Avea statut de vasalitate fata de
Regatul Maghiar.
- Se bucura de autonomie
administrativa, militara si juridica.
Principala institutie politica a voievodatului era Institutia Voievodala:
- In fruntea sa se afla voievodul, numit de regele Ungariei, din

randurile nobilimii maghiare din Transilvania.

- Voievodul, vasalul regelui Ungariei, avea
atributii administrative, militare, juridice fiind ajutat in indeplinirea lor de un vicevoievod pe care il alegea singur.
Alte institutii poltiice ale voievodatului erau Consiliul Voievodului si Adunarea
Generala a Nobilimii, din care nobilii romani au fost exclusi in 1366 de regele maghiar
Ludovic I de Anjou, care a conditionat calitatea de nobil de apartenenta la catolicism.
Pentru a-si consolida stapanirea asupra Transilvaniei, regii Ungariei au recurs la
colonizare:
- Secuii au fost colonizati initial in zona Muntilor Apuseni, apoi
in zona Tarnavelor si in final in zona Carpatilor Orientali.
- Sasii au fost colonizati in cursul secolului
al XII-lea (pe la 1160) in zona Sibiului, Brasovului, Tarnavelor, Bistritei.
- Cavalerii Teutoni au
fost adusi in Tara Barsei in anul 1211, de unde, intrand in conflict cu regele Ungariei, au
fost alungati in 1225.
Colonistii au fost daruiti de regalitatea maghiara cu autonomie administrativa si
juridica, cu numeroase privilegii economice. Se subordonau direct regelui maghiar.
Cucerirea si colonizarea Transilvaniei au modificat substantial structura etnica a
spatiului respectiv, chiar daca romanii au ramas majoritari.
Caracterul multietnic al Transilvaniei s-a reflectat
si in organizarea administrativ-teritoriala a voievodatului:
- Cuceritorii maghiari au
impus ca forma de organizare comitatul, care cuprindea teritoriul din jurul unei cetati.
Primul comitat mentionat in documentele maghiare este cel al Bihorului (1111), in final
constituindu-se 7 comitate.
- In fruntea fiecarui comitat se afla un comite numit de regele
maghiar.
- Secuii s-au organizat in 7 scaune ce se bucurau
de autonomie.
- Sasii s-au organizat in 7 scaune si
in 2 districte (al Brasovului si al Bistritei) care, de asemenea, se bucurau de autonomie.
- Formele de
organizare ale romanilor (tarile, cnezatele si voievodatele) locale s-au mentinut si s-au
bucurat de autonomie numai in regiunile de margine ale Transilvaniei, In schimbul
obligatiei de aparare a granitelor.