Sunteți pe pagina 1din 17

VEDEREA LATERALA A CRANIULUI

Sunday, April 26, 2015


9:00 PM

FOSA TEMPORALA
1

Delimitare:
Anterior osul zigomatic
Lateral osul zigomatic si arcul zigomatic
Superior liniile temporale pe care se prinde muschiul temporal
Inferior planul ce trece prin arcul zigomatic si creasta care trece prin dreptul
aripii mari a sfenoidului
Medial neurocraniul format la acest nivel de scoama temporalului, aripa
mare a sfenoidului frontal parietal intre care se formeaza o sutura in forma
literei H la nivelul careia se gaseste fontanela sfenoidala.
Continut:
Muschiul temporal si fascia lui
Vasele si nervii temporali profunzi
Vasele temporale medii
Comunicari:
Prin spatiul dintre neurocraniu si arcul zigomatic cu fosa intratemporala
Prin fisura orbitala inferioara cu orbita
Prin gaura zigomatico-temporala cu gaura zigomatico-orbitala si orbita
respectiv cu gaura zigomatico-faciala si regiunea zigomatica.

FOSA INFRATEMPORALA:
1

Delimitare:
Superior aripa mare a sfenoidului sub creasta infratemporala si o parte din
scoama osului temporal.
Anterior tuberozitatea osului maxilar pe care se gasesc numeroase orificii
alveolare prin care intra artere si nervi pentru dintii posteriori inferiori.
Medial procesul terigoid lama laterala
Lateral este procesul coronoid al mandibulei
Inferior si posterior este larg deschisa
Continut:
Ultima parte a muschiului temporal
Artera maxilara cu venele maxilare
Muschiul pterigoidian lateral
Nervul mandibular
Muschiul pterigoidian medial
Nervul coarda timpanului
Comunicari:
Prin spatiul dintre arcul zigomatic si neurocraniu cu fosa temporala
Prin gaurile ovala, spinoasa si/sau vesale si arnold cu fosa craniana mijlocie
Prin fisura orbitala inferioara cu orbita ( trec n zigomatic si MVN infraorbital)
Prin fisura pterigomaxilara cu fosa pterigopalatina; prin aceasa fisura trec
artera maxilara si venele maxilare.

FOSA PTERIGOPALATINA:
1

Delimitare:
Anterior osul maxilar
Posterior procesul pterigoid
Superior aripa mare a sfenoidului

Inferior se continua cu canalul palatin mare care se deschide la nivelul


palatului dur prin gaura omonima; din canalul palatin mare se desprind
canale palatine mici care comunica cu palatul dur prin gaurile omonime.
Medial lama perpendiculara a palatinului
Lateral comunica cu fosa infratemporala prin fisura pterigo-maxilara
1

Continut:
Artera maxilara cu venele maxilare ea intra in fosa prin fisura pterigomaxilara, isi da ultimile ramuri colaterale si se termina ca artera sfenopalatina care iese din fosa pterigo-palatina prin gaura omonima.
Nervul maxilar care intra in fosa prin gaura rotunda si iese prin fisura
orbitala inferioara (FOI).
Ganglionul pterigo-palatin si ramuri
Artera si nervul canalului pterigoidian.

Comunicari:
Prin fisura pterigo-maxilara cu fisura infra-temporala
Prin fisura orbitala inferioara cu orbita
Prin canalele palatine mare si mici cu palatul dur
Prin gaura sfenopalatina cu cavitatea nazala
Prin gaura rotunda cu fosa craniana mijlocie
Prin orificiul canal pterigoidian cu gaura rupta
Prin orificiul palato-vaginal cu exobaza.

CAVITATEA NAZALA
Sunday, April 26, 2015
10:47 PM

Este situata in centrul fetei intre cele doua orbite. Ea comunica cu exteriorul prin
apertura piriforma iar posterior comunica cu nazofaringele prin coane. Apertura
piriforma este delimitata superior de oasele nazale si lateral si inferior de
incizurile nazale al maxilarelor. Inferior pe linia mediana prezinta spina nazala
anterioara de la care pleaca pleaca inferior sutura intermaxilara. Cavitatea
nazala este impartita de septul nazal in doua fose nazale. Septul nazal este
fromat format superior de lama perpendiculara a etmoidului care posterior se
articuleaza cu corpul sfenoidului. Inferior este format din vomer care superior se
articuleaza cu etmoidul si sfenoidul iar inferior cu palatul dur. Pe septul nazal
exista mai multe santuri dintre care unul este mai voluminos pentru artera sfenopalatina. Tavanul cavitatii nazale este format dinspre anterior spre posterior din:
osul nazal, spina nazala a frontalului, lama ciuruita a etmoidului, fetele
anterioare si inferioare ale corpului sfenoidului. Intre sfenoid si etmoidse gaseste
recesul sfenoetmoidal prin care se deschide sinusul sfenoidal. Podeaua cavitatii
nazale este formata din palatul dur. Peretele lateral este format in partea
superioara din aceleasi componente ca peretele medial al orbitei iar inferior este
formata din osul maxilar, lama verticala a palatinului si lama mediala a
procesului pterigoid. Pe acest perete exista 3 sau 4 proeminente osoase numite
cornete nazale dintre care primele doua sau 3 apartin etmoidului, iar ultima, c
ornetul nazal inferior este os de sine statator
Intre cornetele nazale se delimiteaza santuri numite meaturi nazale.
CORNETUL NAZAL SUPREM:
-in 50% din cazuri lipseste

-inferior de el este meatul suprem in care se deschide sinusul sfenoidal prin


recesul sfenoidal si o celula etmoidala posterioara.
CORNETUL NAZAL SUPERIOR:
-scurt (2 cm)

Inferior de el este meatul superior in care se deschid celule etmoidale


superioare

Posterior de el este gaura sfenopalatina


CORNETUL MIJLOCIU

Cel mai lung dintre cornetele etmoidului

Se intinde pe toata lungimea acestuia

Articulat posterior cu sfenoidul

Superior de el este meatul mijlociu la nivelul caruia exista 2 proeminente


bula etmoidala ridicata de o celula etmoidala mijlocie si procesul invecinat
situat inferior de bula

Intre cele doua proeminente se delimiteaza hiatusul semilunar unde se


deschide sinusul maxilar.
Hiatusul semilunar se continua anterior cu o dilatatie numita infundibul care la
randul lui se continua cu ductul fronto-nazal prin care sinusul frontal se deschide
in hiatusul semiluar sau in meatul mijlociu. Tot in meatul mijlociu se deschid si
celulele etmoidale mijlocii si anterioare.
CORNETUL INFERIOR
Este un os de sine statator care se artic atat cu maxilarul cat si cu palatinul si are
trei prelungiri:
1 Lacrimala
2 Etmoidala
3 Maxilara
Inferior de el este meatul inferior unde se deschide ductul nazo-lacrimal.

SINUSURILE PARANAZALE
Thursday, April 23, 2015
5:19 PM

Sunt cavitati pneumatice in interiorul oaselor craniului captusite cu mucoasa


care se continua cu cea a cavitatii nazale.

A) Sinusul frontal

Se gaseste la intersectia partilor scoamaoasa, nazala si orbitala ale frontalului.

Peretele anterior este format de scoama frontalului. Iar peretele posterior de


partea orbitala a osului frontal.
In general sinusul frontal se gaseste in partea mediala a tavanului orbitei. Dar
exista si cazuri in cae se extinde pe toata supraf tavanului orbitei. Cele doua
sinusuri frontale sunt separate printr-un sept mai mult sau mai putin median.
Sinusul frontal se deschide la nivelul meatului mijlociu prin ductul fronto-nazal
sau direct in extremitatea anterioara a infundibulului.

B) Sinusul sfenoidal

Se gaseste in grosimea corpului osului sfenoid. Peretele superior corespunde seii


turcesti peretii laterali prezinta santurile carotice iar peretele inferior
corespunde exobazei si este coperit de aripa vomerului. Sinusul sfenoidal se
deschide in meatul suprem prin recesul sfeno-etmoidal. Uneori poate fi
compartimentat rintr-un sept incomplet sau asimetric.

C) Sinusul maxilar

Este o cavitate in grosimea corpului maxilarului. Peretele superior al sinusului


corespunde podelui orbitei. Peretele inferior corespunde palatului dur si la nivelul
lui proemina in cavitatea sinusului, radacinile dintilor. Pereteel anterior
corespunde partii infraorbitale a maxilarului, iar peretele posterior, tuberozitatii
osului maxilar.
Cele doua sinusuri sunt sparate printr-un spt care constituie peretele medial al
sinusului. Sinusul maxilar se deschide la nivelul hiatusului semilunar din meatul
mijlociu.

D) Sinusul etmoidal ( labirintul etmoidal )

Se gaseste in interiorul masei laterale a etmoidului si este compartimentat de


lamele osoase in celule etmoidale anterioare, mijlocii si posterioare. La peretii sai
participa si oasele invecinate respectiv lacrimalul si sfenoidul precum si cornetul
nazal inferior prin prelungirea lui etmoidala. Celulele etmoidle posterioare se
deschid in meatul suprem si superior iar celulele anterioare si mijlocii in meatul
mijlociu.

ORBITA
Sunday, April 26, 2015
9:47 PM

Orbita adaposteste globul ocular si anexele sale si are forma de piramida cu


varful spre posterior si medial. Orbitei I se descriu 4 pereti, o baza si un varf.
Varful este reprezentat de canalul optic sau 1/3 mediala a fisurii orbitale
superioare. Baza poarta numele de orificiul orbitei si este delimitat astfel:
superior marginea supraorbitala care prezinta incizura supraorbitala, inferior
marginea infraorbitala, medial osul frontal si procentul frontal al zigomaticului.
Peretele superior sau tavanul este format anterior de osul frontal si posterior de
aripa mica a sfenoidului.
In partea laterala a acestui perete se gaseste o depresiune numita fosa lacrimala
ce contine partea orbitala a glandei lacrimale. In partea mediala a peretelui se
afla o depresiune numita foseta trohleara sau proeminenta numita spina
trohleara unde se prinde m oblic superior al globului ocular. Deasupra partii
mediale a tavanului orbitei se gaseste sinusul frontal acesta se poate prelungii
uneori pe toata suprafata tavanului.
Peretele inferior sau podeaua orbitei este format de fetele orbitale ale oaselor
zigomatice si maxilar si o mica parte din procesul orbital al palatinului care nu
este vizibil la adult. Pe acest perete se gasesc santul si canalul infraorbital care
comunica cu regiunea infraorbitala prin gaura omonima. Prin sant, canal si gaura
trece MVN-ul omonim.
Peretele lateral este format din fetele orbitale ale zigomaticului si aripii mari a
sfenoidului. Pe acest perete exista gaura zigomatica orbitala. Intre tavan si
peretele lateral se gaseste FOS. Intre peretele lateral si podea este FOI. Peretele
medial este format dinspre anterior spre posterior din procesul frontal al
maxilarului, osul lacrimal si fata laterala a labirintului etmoidal. Pe acest perete
exista doua creste lacrimale una anterioara pe procesul frontal al maxilarului si
un a posterioara pe osul lacrimal. Intre cele doua creste lacrimale se determina
fosa sacrului lacrimal. Sacul lacrimal se continua cu canalul nazo-larimal care se
deschide in cavitatea nazala.
Comunicarile orbitei:
Prin canalul optic cu fosa craniana anterioara
Prin FOS cu fosa craniana mijlocie
Prin FOI cu fosele de la vederea laterala
Prin gaura zigomatico-orbitala cu regiunea temporala si zigomatica

Prin ductul nazo-lacrimal cu cavitatea nazala


Prin santul, canalul si gaura infra-orbitala cu regiunea infraorbitala.

ARTERA CAROTIDA COMUNA


Friday, April 24, 2015
7:04 PM

LIMITE: Inferior originea este diferita, pe


dreapta din tr brahiocefalic, pe stanga din
arcul aortei iar superior carotida se intinde
pana la marginea superioara a cartiljului
tiroid al laringelui unde se imparte in
carotida interna si externa
TRAIECT SI RAPORTURI: artera arotida
comuna stg are o portiune de traiect
intratoracic in mediastinul superior. Aici are
urmatoarele raporturi: anterior perete toraic,
timus sau resturi timice, vena brahiocefalica
stanga, posterior vertebre toracale, m
prevertebrali, simpatic toracal, canal toracic,
artera subcleavie stanga. Medial trahee,
esofag , nerv laringeu recutrent stang si
trunchi brahio-cefalic. Lateral nerv vag stg,
nfrenic stang, pleura si plaman stang. La
nivelul gatului cele doua artere au traiect
similar si strabat fosa supraclav mica,
regiunea SCM si trigonul carotic.

Fosa supraclaviculara mica:


Delimitata intre cele doua origini: sternala si
claviculara ale SCM. La acest nivel, ACC
poate fi palpata.

Regiunea SCM este situata posterior de m


omonim aici ACC este profunda si greu
abordabila chirurgical. ACC este incrucisata
de m omohioidian, iese de sub marginea
anterioara a SCM pentru a intra in trigonul
carotic.

Trigonul carotic este delim astfel:


Anterosuperior pantecele post al muschilor
digastric si stilohioidian. Anteroinferior
pantecele superior al omohioidianului si post
marg ant a SCM. In trigonul carotic, ACC
este superficiala, acoperita de piele,
platysma si lama superficial a fasciei
cervicale. Anterior are raport cu ansa
cervicala si cu lobul glandei tiroide. Posterior
rport cu vertebre cervicale, m prevert, simp
cervical. Medial cu laringe trahee faringe
esofag si intre ele n laringeu recurent.

Lateral VJI si in unghiul dintre artera si vene


nervul vag. ACC + n10 + VJI= MVN gat si
sunt cuprinse in teaca sau vagina carotica.

La bifurcatie, ACC prezinta o dilatatie numita


sinus carotic. Sinusu carotic este o gene
reflexofena importanta ce contine baro
receptori si are o struct a peretelui
modificata fiind mai subtire si mai bogat in
fibre elastice. Este inervat din n 9, 10 si
simp cervical, stimularea receptorilor
produce reflexul sinusal a carui cale
aferenta este r3ealiz de n 9 iar cea eferenta
de n 10. ef3ectele acestui reflex sunt:
scaderea frecv cardiace, vasodilat perif. In
apropierea sinusului carotic se gaseste
glomusul carotic, o formatiune brunrosiatica, fusiforma cu l=6-7 mm. el are
extremitate superioara si inferioara si o
capsula conjunctiva. Este vasc de ramuri din
carotida externa care patrund in glomus pe
la extrem inf. Si se ramifica pana la capilare
sinusoide, iar venele ies pe la extrem sup si
se varsa in VJI. Glomusul este inervat ca si
sinusuliar fibrele nervoase patrund pe la
extrem sup. Glomusul contine baroreceptori

asemanatori celor din sinus si


chemoreceptori sensibili la cresterea conc
de CO2 si scaderea conc O2.
ARTERA CAROTIDA EXT
Thursday, April 23, 2015
6:29 PM

LIMITE: inferior bifurcatia ACC si superior se termina in glanda parotida, posterior


de colul mandibulei unde se bifurca in cele doua ramuri terminale.
TRAIECT SI RAPORTURI:
ACE strabate trei regiuni : Trigonul carotic, trigonul submandibular si glanda
parotida.
In trigonul carotic este superficiala acoperita de piele, platysma si lama superf a
fasciei cervicale.
Anterior este incrucis de tr venos tirolinguofacial si de n 12 care participa la
delimitarea trigonului carotidelor Farabeuf. Acesta este delim astfel: superior n
12, anterior tr venos tirolinguofacial, posterior VJI. In trigonul carotidelor se gsesc
bifurcatia ACC si portiunile initiale ale ACI si ACE. Posterior ACE are raport cu vert
cervicale, m prevert simp cerv.
Medial are rap cu faringe, art faringiana ascendenta, nerv laringeu superior iar
lateral are raport cu ACI si prin intermediul ei cu VJI si n 10.
Artera carotida ext iese din trigonul carotic trecand pe sub pantelcele post al
digastriului si stilohioidian si ajunge in trigonul submandibular. Trigonul
submandibular este delim astfel: anterior pantecele anterior al digastricului,
posterior pantecele posterior al digastricuui si superior mandibula. La acest nivel
ACE este lateral de Aci de care este separata prin m stiloglos, m stilofaringian si
n glosofaringian. Lateral Ace are m stilohioidian si digastric, pantecele posterior.
Un raport important in trigonul submandibular este cel cu tonsila palatina fata de
care ACE se gaseste de obicei la 1,5 cm. in unele cazuri ACE descrie o curba
catre anterior si median si ajunge in imediata vecinatate a tonsilei de aici si riscul
de a fi lezata in tonsilectomii. ACE intra in glanda parotida constituind pediculul
inferior al acesteia si se aseaza in planul cel mai profund al elementelor din
parotida. In planul superficial se gasesc nervii facial si auriculo temporal iar in
planul mijlociu VJE si afluentii ei. In parotida ACE isi da ultima ramura colaterala,
artera auriculara posterioara si cele doua ramuri terminale artera temporala
superficiala si artera maxilara. Ramuri colaterale:
1 Artera tiroidiana superioara
2 Artera faringiana ascendenta
3 Artera linguala
4 Artera faciala
5 Artera occipitala
6 Artera auriculara posterioara

ARTERA LINGUALA
Tuesday, April 28, 2015
10:33 AM

Se desprinde in trigonul carotic, singura


sau in trunchi comun cu artera faciala. In

trigonul carotic, ea este superficiala,


acoperita de piele, platysma si lama
superficiala a fasciei cervicale. Artera
linguala descrie o curba in dreptul
cornului mare a osului hiod, fiind
incrucisata la acest nivel de vena linguala
si nervul hipoglos. Apoi artera trece
profund de muschiul hioglos, iar vena
omonima si hipoglosul raman superficial
de muschi.
Artera se termina ca artera profunda a
limbii, care are traiect sinuos si ajunge
pana la varful limbii, unde se poate
anastomoza cu omonima de parte opusa.
Ramuri:
Suprahioidiana are traiect paralel cu
marginea superioara a hioidului si se
anastomozeaza cu cea de parte opusa
Iriga muschii suprahioidieni.
Artera sublinguala are traiesc medial de
glanda omonima si vascularizeaza glanda
sublinguala, mucoasa planseului bucal,
muschii suprahiodieni
Ramuri dorsale ale limbii au traiect
ascendent si iriga radacina limbii,
epiglota si tonsila palatina
Artera profunda a limbii este ramura
terminala si iriga mucoasa si musculatura
limbii anterior de santul terminal

ARTERA FACIALA

Tuesday, April 28, 2015


10:41 AM

Se desprinde in trigonul carotic singura sau in tr comun cu art linguala. Este


superficiala acoperita de piele, platysma si lama superf a fasciei cervicale. Are
raport medial cu faringele si artera faringiana ascendenta si este incrucisata de
nervul 12. Artera faciala trece profund de glanda submandibulara pe care lasa si
un sant in vreme ce vena faciala trece superficial de glanda. Artera faciala iese
de sub glanda submandibulara ocolind marginea ei superioara si ajunge pe fata
laterala a corpului mandibulei la merginea anterioara a muschiului maseter unde
poate fi palpata, descoperita si ligaturata. Apoi are traiect ascendent catre
comisura labiala, apoi urca pana la comisura palpebrala mediala unde se termina
ca artera angulara. Artera faciala da doua tipuri de ramuri la nivelul gatului si la
nivelul fetei. Ramurile la niv gatului sunt:
1 Artera palatina scendenta, urca pe peretele lateral al faringelui alaturi de
faringiana ascendenta si vascularizeaza valul palatin, tonsila palatina si tuba
auditiva.
2 Ramuri tonsilare pentru tonsila palatina.
3 Artera submentala merge inferior de planseul bucal intre m digastric,
pantece anterior si milohioidian si vasc. Glanda submand, m suprahioidieni
si tegumentul mentonului.
4 Ramuri glandulare pentru glanda submandibulara.
Ramuri la nivelul fetei:
1 Artera labiala inferioara
2 Artera labiala superioara
Ambele artere labiale merg intre mucoasa si orbicularul gurii si se
anastomozeaza cu omonima de partea opusa formand un cerc arterial in jurul
orificiului bucal
1 Artera angulara care este ramura terminala a arterei faciale are traiect
sinuos ca intregu traiect al arterei faciale la nivelul fetei. Are traiect
ascendent prin santul nazogenian pana la comisura palpebrala mediala. La
acest nivel se anastomozeaza cu art dorsala a nasului, ramura din artera
oftalmica. Artera angulara da ramuri palpebrale, ramuri pt sacul lacrimal si
pentru pielea regiunilor frontala si nazala.
!! RAPORTUL ARTEREI FACIALE CU VENA FACIALA!!
La nivelul fetei, vena faciala este rectilinie si situatata intotdeauna posterior fata
de artera. La nivelul gatului vena faciala trece superficial de glanda
submandibulara in vreme ce artera faciala trece profund de glanda.

ARTERA OCCIPITALA
Tuesday, April 28, 2015
11:04 AM

Se desprinde in trigonul carotic unde este superficiala acoperita de Are


traiect catre lateral, paralel cu pantecele post al digasticului, incrucisand in acest
traiect carotida interna, n 10, 11, 12 si jugulara interna. Apoi trece medial de
SCM si de pantecele posterior al digasticului prin santul arterei occipitale apoi
intra pe sub muschiul splenius al capului si are traiect oblic ascendent apoi iese
de sub marginea mediala a spleniusului si ajunge in trigonul intersplenic unde
are traiect ascendent si vertical catre originea muschiului trapez pe care o
strabate si se termina prin ramuri occipitale pentru pielea si muschii superficiali
din regiunea omonima.
Ramuri colaterale:
a Ramura mastoidiana intra prin gaura mastoidiana si iriga celulele
mastoidiene si cavtatea timpanica

b
c
d

Ramuri SCM
Ramura auriculara pt fata mediala a pavilionului urechii
Ramura meningeala care intra in craniu prin canalul condilar sau gaura
jugulara si vasc dura mater din fosa craniana posterioara
Ramura descendenta care iriga muschii suboccipitali.

ARTERA TEMPORALA SUPERFICIALA


Tuesday, April 28, 2015
11:10 AM

Este una din cele doua ramuri terminale ale carotidei externe, se desprinde in
grosimea glandei parotide posterior de colul mandibulei avand raport la acest
nivel anterior cu vena omonima, posterior cu nervul auriculotemporal si lateral
cu nervul facial. Artera iese din gl parotida formand impreuna cu vena omonima
si n auriculatemporal, pediculul superior al glandei. In continuare are traiect
ascendent si superficial subcutanat insotita de vena omonima situata anterior si
nervul auriculotemporal situat posterior. In acest traiect, artera temp sup trece
anterior de meatul acustic extern intre el si arcul zigomatic. La batrani din cauza
ingrosarii peretelui arterial, traiectul arterei temp sup devine vizibil subcutanat.
RAMURI:
1 Ramuri parotidiene
2 Artera transversa a fetei se desprinde in glanda parotida, iese din glanda
formand pediculul anterior al acesteia impreuna cu vena omonima are
traiect paralel cu arcul zigomatic inferior de el si superior de ductul
parotidian. Iriga glanda parotida, ductul parotidian, tegumentul fetei,
muschii buccinatori si maseter.
3 Ramuri auriculare anterioare pentru fata laterala a pavilionului urechii si
conductul auditiv extern.
4 Artera zigomatica orbitala merge paralel cu arcul zigomatic superior de el si
iriga m orbicular al ochiului.
5 Artera temporala medie se desprinde in dreptul arcului zigomatic strabate
muschiul temporal si fascia lui si se aseaza intre muschi si os. Se
anastomozeaza cu arterele temporale profunde si vascularizeaza m
temporal si arteicualtia temporomadibulara
6 Ramurile frontala si parietala sunt ramuri terminale si vasc tegumentul
regiunilor respective.

7 CAROTIDA INTERNA
8

Tuesday, April 28, 2015

11:23 AM

10 LIMITE:
11 Inferior bifuractia carotidei comune si superior orificiul inferior al canalului
carotic
12 Initial este situata in trigonul carotic unde este superficiala acorperita de
piele, platysma etc si incrucisata de n 12 tr venos tirolinguofacial si de
arterele occipitala si auriculata posterioara. Medial are raport cu artera
carotida externa si peretele lateral al laringelui, lateral are raport cu VJI si

n10 impreuna cu care formeaza MVN-ul gatului si este cuprinsa in teaca


carotica IAR POSTERIOR ARE RAP CU VERTEBRE CERVICALE, MUSCHI
PREVERTEBRALI,SIMPATIC CERVICAL apoi artera carotida interna trece pe
sub pantecele posterior al digasrticulu si stilohioidian si are un scurt
traiect in trigonul submandibular apoi ajunge in compartimentul
retrostilian al spatiului laterofaringian unde are raport medial cu faringele
si lateral cu ACE de care este separate prim muschii stiloglos,
stilofaringian si nervul 9.
13 In portiunea superioara a acestui spatiu ACI are raport posterior cu nervii
9, 10, 11, 12 si VJI apoi n9 trece lateral de ACI si medial de nervul 10,11,12
si VJI si se indreapta catre limba. Nervul 10 trece lteral de ACI si de n9 si
medial de 11,12 si VJI. Nervul 11 se imparte in doua ramuri, ramura
interna intra in ganglionul inferior L VAGULUI SI RAMURA EXTERNA CARE
INCRUCISEAZA POSTERIOR NERVUL 12 SI VJI si intra in SCM. Nervul 12
trece lateral de ACI, n 9 10 11 si medial de VJI. Artera carotida interna intra
in craniu prin canalul carotic apoi merge prin santul carotic de pe fata
lataerala a corpuui sfenoidului in interiorul sinusului cavernos iar in
dreptul procesului clinoid anterior se imparte in rmurile terminale.
TIPURI DE FIBRE DIN STRUCTURA NERVILOR CRANIENI
1. Fibre somatoaferente speciale au origine in ganglionii scarpa si corti si fac
sinapsa cu deutoneuronii in nucleii vestibulari din bulbi si cohleari din
punte
2.
Fibre viscero-aferente generale origine in gg inferiori ai 9 si 10 si fac
sinapsa cu deutoneuronii in nucleii senzitivi dorsali ai nervilor 9 si 10 din
bulb
3.
Fibrele viscero-aferente speciale cu origine in gg geniculat si ggi inferiori ai
nervilor 9 si 10 si fac sinapsa in nucleii tractului solitar din bulb
4.
Fibre somato-eferente cu origine in nucleii motor al nervului 12 din bulb,
motor al nervului 6 din punte, motor al nervului 4 si 3 din mezencefal.
5.
Fibrele viscero-eferente generale(parasimpatice pregg) isi au originea in
nucleul dorsal al vagului din bulb, nucleul salivator inferior al nervului 9 din
bulb, nucleul salivator al nervului 7 din punte, nucleul lacrimo-muco-nazal
alnervului 7 din punte si nuscleul accesor al nervului 3 din mezencefal.
6.
Fibre visceroeferente speciale sau branhiomotorii inerveaza muschi
derivati din arcurile branhiale si au originea in nucelul ambiguu din bulb,
nucleul motor al nervului 7 din punte, nucleul motor al nervului 5 din punte

NERVUL VII (FACIAL)


Wednesday, April 29, 2015
3:13 PM

Originea reala: fibre viscero eferente generale cu originea in nucleul lacrimomuco-nazal din punte si fibre viscero-eferente speciale cu origine in nucleul
motor al nervului 7 din punte.
Originea aparenta: este in santul bulbo-pontin intr-o depresiune din dreptul olivei
bulbare numita foseta supraolivara alaturi de nervii 7 bis si 8.
Traiect si Raporturi: dupe iesirea din tr cerebral, nervii 7, 7 bis si 8 merg intr-o
teaca arahnoidiana comuna fiecare avand o teaca proprie de pia mater. In
unghiul ponto-cerebelos, nervul 7 vine in raport medial cu nervul 5 si lateral cu
nervii 9, 10 si 11 ceea ce explica posibilitatea lezarii tutror acestor nervi in

tumori de unghi ponto-cerebelos sau alte afectiuni din zona respectiva. Apoi
nervii 7, 7bis si 8 urca pe osul occipital si apoi pe fata post a stancii temporalului
in care intra prin porul acustic intern. Din porul acustic intern, nervii ajung in
meatul acustic intern si au raport prin intermediul peretilor meatului cu artera
carotida interna. O fractura la acest nivel poate determina scurgere de LCR prin
ureche. Fundul meatului acustic intern este impartit de doua creste osoase
perpendiculare in 4 arii:
a Aria facialului anterosuperior
b Aria cohleara situata antero inferior
c Aria vestibulara superioara situata superior
d Aria vestibulara inferioara situata postero- inferior.
Nervii 7 si 7 bis trec prin aria facialului si intra in canalul facialului care are trei
portiuni:
1 Orizontala perpendiculara pe axul stancii in aceasta portiune nervul 7 este
insotit de artera labirintica(ramura din artera vertebrala) sivine in raport cu
canalul semicircular superior din acest motiv prima port a cnalului facialului
se mai numeste si labirintica.
2 Orizontala paralela cu axul stancii
Intre primele doua portiuni canalul facialului descrie un cot denumit genunchiul
canalului facialului iar nervul 7 urmeaza acest traiect si descrie genunchiul
extern al cnalului facialului la nivelul caruia se gaseste gg geniculat.
Aceasta a doua portiune vine in raport cu urechea medie la nivelul caruia
determina proeminenta canalului facialului. Aceasta portiune se mai num si
timpanica iar nervul 7 poate fi lezat in otite medii sucurate. La sfarsitul celei de-a
doua portiuni, nervul si canalul descriu un al doilea cot care vine in raport cu
antrul mastoidian.
1 Este verticala, nervul 7 coboara in canal in raport cu mastoida de aceea
portiune se mai numeste si mastoidiana. Nervul facial este insotit aici de
artera stilo mastoidiana( ramura din auriculara posterioara ). Canalul
facialului se termina la gaura stilo-mastoidiana prin care nervul facial iese
din craniu. Dupa iesirea din craniu, nervul 7 se gaseste in spatiul dintre
exobaza, pantecele posterior al digastricului, stilo-hioidian si glanda
parotida. Se termina in glanda parotida prin ramuri parotidiene pt muschii
mimicii.
Nervul facial da doua tipuri de ramuri intrapietroase si extrapietroase. Ramurile
intrapietroase:
I
Nervul pietros mare contine fibre VEG si se desprinde in dreptul gg
geniculat. Iese din stanca prin hiatusul omonim merge prin santul omonim
pana in dreptul gaurii rupte unde se anastomozeaza vu nervul pietros
profund si formeaza nervul canalului pterigoidian. Acesta strabate canalul
dinspre post spre ant si ajunge in fosa pterigo-palatina la gg pterigo-palatin
unde fibrele VEG fac sinapsa. De la gg pleaca fibre post gg pt glanda
lacrimala si glande nazale, faringiene si palatine
II
Nervul scaritei pt muschiul scaritei care contine fibre branhio-motorii
Ramurile extra-pietroase:
i
Nervul auricular posterior merge cu artera omonima posterior de pavilionul
urechii si inerveaza muschii auriculari si pantecele occipital al muschiului
occipito-frontal(epicranian)
ii
Ramura digastrica pentru pantecele posterior al digastricului
iii
Ramura stilo-hioidiana
iv
Ramura comunicanta cu nervul 9 formeaza in dreptul VJI ansa lui Haller.
v
Ramuri linguale
vi
Ramurile parotidiene formeaza in glanda parotida plexul parotidian din care
se desprind urmatoarele ramuri:

a) ramuri temporale pt muschii din etajul superior al fetei


b) ramuri zigomatice
c) ramuri bucale pentru m buccinatori si orolabiali
d) ramura marginala a mandibulei pt muschii barbiei si buzei inferioare
e) raura cervicala sau ramus scoli pt muschiul platysma.