Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea Inginerie Economica si Business

Catedra Teotie Economica si Marketing

Referat
Tendintele actuale in dezvoltarea
logisticii

A efectuat: Varban Vladimir, Gr.ML 141

A verificat: Bulat Veronica,
dr., lect. sup. univ.

Chiinu, 2016

CUPRINS
Introducere ....................................................................................................................3
Subiectul I: Tendintele actuale in dezvoltarea logisticii................................................4
1. Scopul lucrarii.....................................................................................................4
2. Functiile logisticii...............................................................................................5
3. Importanta logisticii in economie.......................................................................6
4. Tendintele moderne............................................................................................7
Subiectul II: Studiul analitic .........................................................................................11
Estimarea optimalitatii cu ajutorul problemei Make or Buy.........................................12
Concluzii .......................................................................................................................13
Bibliografie ...................................................................................................................13

Evaluarea referatului:
Punctaj
Punctaj
Criterii de evaluare
acordat
acumulat
Foaie de titlu
15
Cuprins
13-14
Introducere
11-12
-actualitatea temei
9-10
-scop
7-8
-obiective
5-6
-obiect
-metodologia cercetrii
-cuvinte-cheie
Expunerea coninutului
-teoretic
-analitic
Concluzii i opinii
Bibliografie
PPT
Redactare tehnic
impecabil
TOTAL
Data susinerii:
Semntura

Nota
acordat
10
9
8
7
6
5

Introducere
Termenul de logistic este de utilizare recent n gestiunea economic a ntreprinderii, ns n
alte domenii logisticaexist de mult vreme. Principiile logisticii sunt de origine militar. Acesta
a fost utilizat pentru prima data in domeniul militar. Conductorii militari au fost primii care au
dat o utilizare nou cuvntului logistic. Logistica este privit ca o parte a artei rzboiului , fiind
considerat ca aplicaia practic a artei de a mica trupele. Pentru militari, logistica cuprinde
mijloacele i aranjamentele ce permit aplicarea planurilor strategice i tactice. Strategia decide
locul de aciune, iar logistica aduce trupele in acel loc. nc din Roma Antic, prin termenul
de logiste se nelegea intendentul nsrcinat s furnizeze armatei tot ceea ce este nevoie
pentru a duce un rzboi, iar termenul de logisteo exprima administrarea - gestionarea
fluxurilor necesare reuitei militare, logista fiind ofierul nsrcinat cu organizarea
amplasamentului pentru legiunile romane. Logistica n Frana se dezvolt mai mult in sec. al
XVIII-lea ca tiin a raionamentului. In timpul celui de-al doilea rzboi mondial, americanii
utilizau cuvntul logistics pentru a desemna aprovizionrile (cu arme, muniii, piese de
schimb, reparaii) i mijloacele pentru a le face s ajung la locul i timpul dorit. Dei noiunea
delogistic n sensul mai larg de optimizare economic este prezent n anumite lucrri nc din
secolul al XIX-lea, cuvntul nu a devenit de circulaia actual, dect cu ocazia celui de-al doilea
rzboi mondial i mai ales sub impulsul generalului Marshall, in acea vreme consilier militar al
preedintelui Roosevelt. Aplicat la activitatea intreprinderii, logistica const dintr-o cercetare
permanent, ce urmrete optimizarea mijloacelor existente n scopul stpnirii fluxurilor de
informaii, a fluxului de materii prime, materiale i produse. Toate dezvoltrile logisticii militare
au fost preluate de ctre logistic cu aplicaii n aprovizionare, producie i distribuia
mrfurilor.
Logistica - face parte din lanul de aprovizionare care intenioneaz, implementeaz i
controleaz eficient promovarea de bunuri (servicii de informare,) de la productor la
consumator, n scopul de a satisface aceasta din urm.
Logistica - este, mai presus de toate, managementul costurilor si optimizarea acestora.
Obiective:
- Studierea bazelor teoretice i metodologice la tem;
- Functiile logisticii;
-Importanta logisticii in economie;
-Tendintele moderne;
-Formularea concluziilor;
Obiectul: Tendintele actuale in dezvoltarea logisticii;
Metodologia cercetrii:
-

Analiza;
Sinteza;

Inducia;
Deducia;

Expresia logic;

Cuvinte-cheie: logistica; functii logistice; importanta in economii; tendinte actuale.

- Subiectul I: Tendintele actuale in dezvoltarea

logisticii
-

- Scopul lucrarii
- Scopul lucrarii - s facem schimb de opinii cu privire la aplicarea n
practic a noilor instrumente de management logistic.
-

Principalele probleme n centrul ateniei:

Optimizarea tehnologiei de operaiuni de depozitare;

Instrumente Descriere i reglementarea proceselor de afaceri;
Instrumente de Management.
-

Functiile Logisticii

- Scopul logisticii este de a crea lanturi de livrare, adica fluxuri cu valoare

adaugata de la furnizori catre utilizatorii finali. Astfel, logistica coordoneaza
activitatile efectuate de furnizori, agentii de achizitie, specialistii in
marketing, membrii canalelor logistice si clienti.
- Principalele functii ale logisticii sunt:
-

1. Proiectarea sistemului informational logistic

2. Coordonarea activitatilor de transport

3. Politica de stocuri si depozitarea

4. Ambalarea si manipularea

5. Asigurarea mrfurilor:

De calitate necesara;
n cantitate potrivit;
La momentul potrivit;
La locul potrivit.

- Importanta logisticii in economie

n rile dezvoltate, cheltuelele la logistica deja depete 2 trilioane de
dolari. Iar in lume este acum in jur de 12% din PIB.
Piaa total de servicii de logistic din lume a depit 1,5 trilioane $.
n comer, ponderea costurilor logistice n cifra de afaceri este cea mai mare
(aproximativ 25% n timp ce media pentru toate industriile nla 13,6%). n
Inginerie Mecanic - 10%, Farmaceutice - 4%.
Ponderea logistica din PIB al Russiei -11%.
-

- Tendintile moderne
- 1).Trecera la externalizarea unor servicii logistice.
- Folosind operaiuni 3PL, i, uneori, 4 furnizori de PL - o strategie tipic a
companiei, chiar i n pieele interne bine-cunoscute. Se estimeaz c, n
lumea de outsourcing este transferat 65% din serviciile de logistic totale.
Furnizor 1PL - primul nivel. Acest furnizor este de obicei numit proprietarul
de marf (productorul sau o companie care transfera ctre clieni sau de
destinaie a mrfurilor, cum ar fi retailer). Toate colectarile i livrarile a
ncrcturii tranzaciilor ndeplinete firma-proprietar al mrfii. Avnd n
vedere globalizarea, outsourcing i offshoring de productie, complica
serviciul de distributie, 1PL lucrul al domeniului trecutului, de ncrcare
cantitatea tot mai mare de furnizori de munc, care, prin activitatea mai
multor transportatori beneficiaz de reduceri i ofere servicii mai bune
pentru clienii.
Furnizor 2PL - o companie care ofera servicii de contractare pentru
transportul de mrfuri doar pe unele domenii specifice a lanului de
transport. De fapt, e doar o companie de transport care angajeaza
ncrctura, nu doreste s cumpere maini proprii, vagoane de cale ferat,
etc. Cu toate acestea, n cazul n care 1PL ncercnd n mod activ s se mute
departe de propria lor "flota", atunci 2PL, cel puin n Rusia, este foarte
relevant.
-

 Furnizor 3PL - o companie specializat, care este ncredinat externalizeze

toate sau cele mai multe dintre operaiunile de logistic. Pentru prima dat n
acest termen a fost folosit la nceputul anilor 1970 pentru a descrie
companiile de marketing intermodale (IMC) n contractele de transport de
marf. nainte de aceasta, n contractele similare care doar dou partide expeditor i transportator. n cazul n care problema a venit IMC intermediari care au luat bunurile din expeditor i escortat la transportatorul
- au devenit intermediari, "ter" sau contract 3PL. n zilele noastre nu mai
este valabil pentru orice companie care furnizeaz servicii logistice de orice
volum. n general, o serie de servicii care includ transportul de mrfuri,
depozitare, cross docking, managementul inventarului de ntreinere,
ambalarea, i transmiterea de transport de marf.
- Furnizorii de 3PL sunt expeditorii de marf, curierat i alte companii care
ofer servicii de logistic contractual i de transport.
Furnizor 4PL - un contractant sau un joint-venture cu proprietarul de marf,
acioneaz ca un intermediar ntre productor i unul sau mai muli parteneri.
Furnizor 4PL are un grad ridicat de implicare n procesele de afaceri ale
clientului; acioneaz ca un singur link de legtur ntre client (de exemplu,
productorul) i diferitele furnizorii de servicii de logistic, gestioneaz toate
procesele de lanul de aprovizionare al clientului, inclusiv de curierat,
expediere de mrfuri i servicii de depozitare. Interesant, furnizor 4PL va
gestiona furnizorii 3PL i cele care furnizeaz servicii clienilor si. Muli
chiar furnizori 4PL ofera software specializat (mai multe informaii despre
software-ul pentru managementul lanului de aprovizionare, putei gsi n
paginile acestui site), ca o singura interfata de lucru cu diverse companii din
lanul de aprovizionare al clientului.
Astzi apar furnizori 5PL, care, n plus fa de toate funciile furnizorii 4PL
ofer, de asemenea, servicii de afaceri in reea.
n Rusia, dezvoltarea serviciilor logistice constrnge lipsa virtual de
faciliti de infrastructur logistice. Aceasta explic rata mare a construciei
sale.

 Marja de companiile de logistic din Rusia este mai mare dect, de exemplu,
n Europa (25-60% i 7-11% respectiv).
- 2). Introducerea activa de IT.
Aici, cel mai clar exemplu este achiziionarea de decizie Wal-Mart lui.
SAP ERP Financials care s susin creterea i dezvoltarea
comportamentului de afaceri i pentru a asigura un rspuns eficient la
schimbrile de afaceri.
IBM a anuntat ca doreste sa combine Consulting cu automatizarea cu
experien de producie i expertiz n logisticcare s susin scopul de a
obine produse pentru a partaja cu clienii.
IBM n ultimii patru ani, compania a salvat mai mult de 10 miliarde $.
- Acesta a aratat o serie de lucruri interesante:
Printre companiile care au czut n studiu, dominate de reprezentanii
operatorilor comerciali i de logistic (20% reprezinta companii de vnzare
cu amnuntul)
- 1). Aproape 62% din companii din lume au crescut n 2010 logistic
costurilor (proporional cu cifra de afaceri). Mai mult dect att, aproape
90% din ntreprinderile au nregistrat o cretere a traficului mrfurilor n
2010 (o medie de 35%), 92% ateapt o cretere a traficului mrfurilor n
2011 (aproximativ 27%).
- 2). n 2010, companiile au reuit s rezolve urmtoarele probleme: 42,5%
din companii au reuit s realizeze optimizarea costurilor, 23,5% - pentru a
crete nivelul de logistic client service, 19% - au creat faciliti proprii
logistice de infrastructur, 6,5% - de a introduce sistemul de management
modern.
-

3). 60% din companii nu intenioneaz s recurg la serviciile operatorilor

de logistic.

4). Companiile intervievate evalua eficacitatea diferitelor instrumente de

optimizare.
Astfel, introducerea de soluii inovatoare, IT si tehnologie ca fiind cel mai
eficient instrument pentru a optimiza alocat aproape 24% dintre
respondeni, 18% - cel mai bun sistem de management al personalului i
stimulent eficient, 13% - gestionarea eficient a lanului de aprovizionare,
11% - creterea eficienei depozitare, 7 % - reducerea costurilor de logistic
i mbuntirea eficienei logisticii de transport.

5). Interesant, mbuntirea customer service ca fiind instrumentul cel mai

eficient pentru a optimiza remarcat doar 5,6% dintre respondeni. n acelai
timp, creterea nivelului de servicii logistice ca cele mai importante
obiective ale companiei a fost numit in anul 2011 38%.

- Subiectul II: Studiul analitic

- Estimarea optimalitatii cu ajutorul problemei Make or Buy
-

Provocarea de a aborda problema a informat auto-producie de companii relevante de

componente, piese, etc., sau le cumpere de la un alt productor. ntr-un sens larg, sarcina
de a MOB - decizia cu privire la utilizarea vehiculelor proprii sau de transport public,
propriile depozite sau depozit de uz general, etc.

n rezolvarea problemei de MOB n sens restrns trebuie s ia n considerare o serie de

factori "pentru" (nevoia de pri componente ale stabil i suficient de mari, accesoriile
pot fi fabricate pe echipamentele existente, etc.) i "contra" (nevoia de completare a
produselor este sczut; pentru producia sa nu dispun de competenele necesare, lipsa de
personal deprinderilor necesare, etc.).

n rezolvarea problemei ar trebui s participe MOU diferite divizii ale ntreprinderii,

inclusiv departamentele de aprovizionare, design, tehnologie, contabilitate, etc. Au fost
fcute ncercri pentru a rezolva problema de formalizare a MOU. Criteriul optimalitate
ia de multe ori de profit maxim, dar calculele practice sunt, de obicei, complicat de
faptul c trebuie s ia n considerare mai muli factori, valori ntr-un anumit interval de
timp, poate fi foarte probabil s se schimbe (o scdere a cererii, dezvoltarea de noi
tehnologii, etc.), care rezult n o decizie poate fi greit, cu toate consecinele de rigoare.

Un expert de renume n domeniul managementului i-a exprimat diametral opuse

recomandri: att integrarea vertical maxim, adic, producia de toate componentele
in-house, i mpotriva ei. Gradul ridicat de integrare pe vertical reduce dependena
ntreprinderii de fluctuaiile pieei, dar poate duce la costuri de producie mai mari i mai
mici calitatea, mpreun cu achiziionarea de cele mai multe dintre componentele pe
partea indic trecerea la aa-numita tehnologie urubelni (tehnologie urub), pune
societatea ntr-o extrem de dependen puternic fluctuaiile pieei, soldate cu pierderi de
imagine.

- Indicator

- P1

- P2

- P3

V productie
Cost materie

300
12

600
15

1200
6

prima
Cost privind

24

27

12

productie
Cheltueli

directe
Cheltueli fixe
Pretul de

12
60

15
76

6
30

vinzare
Pretul de

41

63

30

salarii din

achizitie

a)Decizia logistica se ia in baza cheltuelilor suportate in cazul producerii sau

achizitionarii materiei prime:

- P1

- 42
- 51
- 41
- 63
Reiese : P1 trebuie achizitionat; P2,P3 fabricat.

- Producere
- Achizitii
-

- P2

- P3
-

21
30

b) P1 : Costul de productie = (Cost unitar + Cost salarii + Cheltueli directe + Cheltueli

fixe)
* 300 = 54 * 300 = 16200 u.m.

Volumul Vinzarilor = Volumul productiei * Pret vinzare = 300 * 60 = 18000.

P2: Costul = 66 * 600 = 39600 u.m.

Volumul Vinzarilor = 75 * 600 = 45000 u.m.

Cost total = 16200 + 39600 + 32400 = 88200 u.m.

Venit total = 18000 + 45000 + 36000 = 99000 u.m.

P3: Costul = 27 * 1200 = 32400 u.m.

Volumul Vinzarilor = 30 * 1200 = 36000 u.m.

Profit = 99000 88200 = 10800 u.m.

c) Costul = Volum Productie *(Pret achizitie + Cheltueli fixe) = 300 * 53 = 15900 u.m.

Profit = 99000 87900 = 11100 u.m.

- Evaluarea problemei Make or Buy ne permite sa obtinem un volum mai mare cu 300 lei.

- Concluzie
-

In concluzie pot spune, ca logistica se dezvolta in fiecare zi. Tehnologiile informationale

o fac mai simpla,mai rapida.Cu cit se vor dezvolta IT cu atit si mai repede se va dezvolta
logistica si va fi mai usor de luat un numar cu cit mai mare de comenzi, decit pina la
aplicarea IT si dezvoltarea acestei.

Bibliografie

- http://supplychains.ru/2014/05/28/pl-who-are-they/ ;
- http://www.logistdv.ru/sites/logistdv.ru/files/Kochemasova_1.pdf ;
- https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D0%BE
%D0%B3%D0%B8%D1%81%D1%82%D0%B8%D0%BA%D0%B0 ;
- http://www.fill2001.narod.ru/logistika_logisty.htm ;
-

http://conspecte.com/Logistica/conceptul-de-logistica.html.