Tipografia lui J.

Fust i
P.Schoffer. Rspndirea
tiparului n Germania

Elaborat: Nedelcev Cristina

Verificat: Cazac Viorica

Revoluie prin tipar

n a doua jumtate a secolului al XV-lea, societatea
Europei occidentale a cunoscut transformri
fundamentale. Dup cucerirea Bizanului de ctre turci,
n anul 1453, exodul crturarilor greci spre Vest a
determinat un interes sporit pentru cultura i civilizaia
clasic. Renaterea a determinat dezvoltarea
produciei de carte. Tiprirea Bibliei trebuie neleas n
contextul socio-economic i cultural al perioadei
respective, cnd Biserica Apusean se confrunta cu o
criz intern major. Dei existau traduceri ale Bibliei
n limbile popoarelor convertite la cretinism, Biserica
Apusean recunotea oficial doar traducerea n latin,
Apariia tiparului a fost momentul n care Biblia a ieit
de sub controlul Bisericii, devenind accesibil
individului. A fost o revoluie fr snge, dar
fundamental pentru umanitate.

 Inventarea tiparului a nsemnat, deci, un moment

de cotitur pentru civilizaia cretin. Dimensiunile
mai mici ale Bibliei, preul mult mai mic i accesul
la traduceri n limbile naionale au avut consecine
care se resimt i atzi. Dezvoltarea limbilor
europene, dezvoltarea sistemelor educaionale,
promulgarea legilor i conturarea mentalitilor au
fost influenate considerabil de Biblie. Tiprit n
limbile naionale n multe dintre rile Europei i
fiind accesibil nu doar claselor sociale privilegiate,
ci i populaiei de rnd, cu resurse financiare mai
mici, Biblia a fost studiat fr ajutorul unor
interprei.

Revoluia lui Gutenberg

Revoluia dat i se datoreaz lui Gutenberg, nscut
la Mainz (1400), Germania, inventatorul tiparului
mobil.
n 1448, Gutenberg se inhama la un proiect care, in
final, se dovedeste a fi prea mare pentru el.
In 1450 inventia sa devine deja destul de
sofisticata incat sa-l convinga pe omul de afaceri
Johann Fust, sa-l finanteze, pentru a cumpara
materialele necesare tiparirii cartii fundamentale a
Crestinitatii, Biblia . La inceput cu 800 de guldeni (o
suma substantiala), iar mai apoi cu inca 800 de
guldeni pentru care Fust si Gutenberg devin
parteneri.

Fust and Schoffer

Cu timpul relatiile dintre cei doi s-au stricat

deoarece Fust dorea sa castige bani cat mai
repede, iar Gutenberg dorea sa-si perfectioneze
inventia. Apoi in 1455 Fust castiga un proces
impotriva lui Gutenberg, prin care mesterul era
obligat sa plateasca inapoi imprumuturile si alte
cheltuieli aditonale totul constand in suma de 2020
guldeni. Astfel profitnd de datoria scadent, Fust
preia afacerea lui Gutenberg, ajutat de Peter
Schoffer, care fusese calfa lui Gutenberg.
Prin 1457 Fust i Schoffer au deschis un magazin
de imprimare, numindu-se Fust and Schoffer

n 1455 a fost tiprit cea mai important

oper a lui Gutenberg Biblia cu 42 de
rnduri
Biblia cu 42 de randuri este considerata o
bijuterie a artei tipografice, cuprinzand 2
volume si un total de 741 de pagini cu
aproximativ 2.500.000 de semne. Calitatea
sa, aranjarea in pagina, si finetea cu care a
fost intocmita o fac sa rivalizeze cu cele mai
pretentioase manuscrise ale vremii.

Dupa ce a castigat procesul Fust a obtinut

materiale pentru tiparirea bibliei si pentru o a doua
mare opera de arta a lui Gutenberg: Cartea
Psalmilor. Fust a continuat sa tipareasca acestea
cu ajutorul lui Peter Schffer.

Cartea Psalmilor apare la Mainz la data de

14 august 1457. Ea era decorata cu sute de litere
si chenare delicate, colorate in doua nuante.
Aceasta tehnica se baza pe multipla imprimare cu
cernela a unui bloc de metal. Expertii sunt de acord
ca Fust si Schffer nu au creat aceasta carte si
doar geniul lui Gutenberg putea sa creeze asa
ceva.


Expertii cred ca tot Gutenberg, in
1460, a proiectat o tehnica speciala de
gravare a cuprului prin care putea
produce litere in relief. Gutenberg a mai
tiparit in 1454 Trkenkalender prin
care avertiza asupra pericolului invazilor
turcesti dupa caderea
Constantinopolului in 1453.

In ianuarie 1465 arhiepiscopul din

Mainz il pensioneaza pe Gutenberg si ii
ofera anual: grane, vin, haine si il
scuteste de impozite.

Gutenberg nu s-a putut bucura prea mult de

pensia acordat deoarece, n acest an, n
februarie 1465, moare n urma unei boli.
Rmiele sale pmnteti au disprut ca
i casa n care a locuit. Invenia sa, ns a
cunoscut un succes rapid, iar numele su
era scris cu litere de aur n istorie, azi
vorbindu-se galaxia lui Gutenberg, ca
suprem omagiu adus ilustrului iventator al
tiparului.