Sunteți pe pagina 1din 4

Comunicarea didactica

Precizari conceptuale.
Comunicarea educationala sau pedagogica este cea care
mijloceste realizarea fenomenului educational in ansamblul sau,
indiferent de continuturile, nivelurile, fenomenele sau partenerii
implicati.

Comunicarea didactica apare ca forma particulara,


obligatorie in vehicularea unor continuturi determinate, specifice
unui act de invatare sistematica, asistata. Aceasta comunicare
constituie baza procesului de predare – asimilare a cunostintelor
in cadrul institutionalizat al scolii si intre parteneri cu roluri
determinate : profesori – elevi / studenti. Aceasta poate fi definita
ca fiind “relatia bazata pe co – impartasirea unei semnificatii”.

In esenta, a comunica inseamna “a fi impreuna cu, a


impartasi si a te impartasi, a realiza o comuniune de gand,
simtire, actiune. “

Formele comunicarii.
Comunicarea verbala este specific umana. Are forma orala si
/ sau scrisa. Permite formularea, inmagazinarea si
transmiterea unor cotinuturi extrem de complexe.
Comunicarea paraverbala . Elementele prozodice si vocale
insotesc cuvantul. In aceasta categorie se inscriu :
caracteristicile vocii, particularitatile de pronuntie,
intensitatea rostirii, ritmul, debitul vorbirii, intonatia, pauza.
Comunicarea nonverbala. Informatia este transmisa printr –
o diversitate de semne legate direct de postura, miscare,
gesturi, mimica, infatisare, orientarea corpului, pozitia si
distant dintre parteneri.
Comunicarea accidentala se caracterizeaza prin
transmiterea de informatii care nu sunt vizate expres de
emitator. Spre exemplu, constatatia lipsei cretei in
momentul scrierii la table, ii prelungeste profesorului o
paranteza – remarca la sistemul eficient, care l – ar fi scutit
pe el de nervi si de blam pe elevul de serviciu.
Comunicarea subiectiva exprima direct starea afectiva a
locutorului. In aceasta categorie intra si exclamatia de
bucurie la un raspuns deosebit (Bravo copile!), tonul ridicat
al reprosului (M-ai suparat!) si palama care se bate asupra
elevului.
Comunicarea instrumentala apare atunci cand : focalizarea
este vadita pe un scop précis, urmarirea atingerii lui prin
obtinerea unui efect anumit in comportamentul receptorului
si capacitatea de a se modifica in functie de reactia
partenerilor pentru a – si atinge obiectivul.

Sa retinem!!! Vorbim cu ajutorul organelor vocale, dar


comunicam cu intregul nostru corp si nu numai. Comunicative
sunt si imbracamintea, relatiile pe care le stabilim, spatial pe
care il ocupam si distantele la care ne plasma fata de
interlocutor.

Jocuri pentru dezvoltarea limbajului


Obiective: dezvoltarea auzului fonetic, dezvoltarea
vocabularului, pronuntarea corecta

a sunetelor, fixarea ortografiei, formarea


propozitiilor dezvoltate.

1. Cum face?
Materiale: imagini cu diferite animale.
Copilul va trebui sa denumeasca animalul din imagine sis
a spuna cum face. Se urmareste pronuntia corecta a
sunetelor, cuvintelor si sintagmelor. Introducand miscare
se mentine treaz interesul pentru joc.
2. Joc hazliu
Copiii sunt solicitati sa rosteasca cuvinte sau propozitii
hazlii. Cel care greseste va trebui sa joace rolul unuia
dintre personajele despre care se vorbeste in suita de
rime :
Caprarul crapa capul caprei pe capra in patru
Pe cap un capac, pe capac un ac.
Ca la mar, ca la par
Ca la dinte dintelas, iesi afara iepuras.

Gimnastica e buna
Pentru copilasi
Gelu si Gina
Sunt si ei gimnasti.

Gaste goale
Ga, ga, ga
Vreti la balta?
Da, da, da.
3. Ghiceste cine – i.
Fiecare elev caracterizeaza in scris o persoana din clasa,
folosind 4 – 6 adjective. Fisele astfel obtinute sunt fixate
pe table si toti jucatorii, cu exceptia celui care a facut
descrierea, incearca sa ghiceasca la cine se refera
caracterizarea respectiva.
4. Bila
Material : o minge
Copiii vor sta pe covor in forma de cerc si vor rostogoli
unul spre altul mingea in interiorul cercului pronuntand
numele copilului caruia ii da mingea. Un alt copil va sta in
interiorul cercului incercand sa o prinda. Daca va reusi,
cel care a rostogoli-o se va duce la mijloc in locul celui
care a prins-o.
5. Gaseste cuvantul potrivit
Materiale: cartonase cu propozitii incomplete si cartonase
cu cuvintele care lipsesc.
Copilul va fi scos i fata clasei s ii se va da un cartonas cu
propozitia incompleta, iar din cartonasele cu cuvinte el va
trebui sa aleaga pe cel corespunzator.
Ex. : Merele se culeg din ...(pom)
Primavara pomii ... (infloresc)
... stropeste florile. (gradinarul)
6. Gaseste obiectul
Materiale : o cutie cu diverse obiecte cunoscute.
Profesorul imparte copiii in doua grupe, iar apoi cheama
pe rand reprezentantii grupelor aflate in intrecere. Le
spune denumirea obiectelor déjà cunoscue de elevi, iar
acesta cauta in cutie denumirea obiectului respectiv. In
cazul cand ghiceste, echipa lui primeste un punct, iar
daca nu, primeste un punct echipa adversa. Indiferent de
cine primeste punctul, urmatoarea invitatie este adresata
liderului celeilalte echipe.
7. Pamant, vazduh, apa
Material : o minge.
Elevii sunt impartiti in doua grupe. Conducatorul jocului
se adreseaza pe rand, reprezentantilor fiecarei echipe,
spunandu – le unul di cuvintele : pamant, vazduh, apa. In
acest timp poate sa arunce mingea spre unul din elevi.
Cel care prinde mingea trebuie sa spuna imediat
denumirea unui obiect din sfera semantica nominalizata.
Pentru un raspuns corect, echipa primeste un punct.
Ex.: pamant – casa
vazduh – pasare
apa – barca
8. La cumparaturi
Primul copil incepe jocul prin a spune: “Maine merg la
Craiova. Ce trebuie sa cumpar?”. Urmaorul participant
trebuie sa spuna trei obiecte care sa inceapa cu litera
orasului menionat si, la randul sau, sa spuna orasul in
care va merge. Daca un participant nu gaseste trei
obiecte care sa inceapa cu litera respectiva sau nu poate
sa redea numele unei localitati iasa afara din joc.

Bibliografie
Popa, M., “Misterioasele fatete ale jocului”, 2002, Editura
Dimitrie Cantemir, Tg – Mures.
Andrei Cosmovici si Luminita Iacob, “Psihologia scolara”,
1999, Editura Polirom, Iasi.
Panisoara Ovidiu, “Comunicarea eficienta”, 2004, Editura
Polirom, Iasi.

Evaluare