Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dup J. Huizinga, jocul este o aciune specific, ncrcat de sensuri si tensiuni, ntotdeauna
desfsurat dup regului acceptate de bunvoie si n afara sferei utilitii sau necesitii materiale,
nsoit de simminte de nlare si de ncordare, de voioie si destindere.
Jocul nu este o aciune fra utilitate imediat, dar generatoare de distracie si reconfortare, de
sentimente de plcere si de bucurie. Datorit spontaneitaii, jocul reclam o mbinare armonioas
ntre cerinele situaiei de joc si aptitudinile celor care se joac.
Chateau spune c jocul ofer posibilitatea apariiei unor potenialiti care se concretizeaz
selectiv si apare ideea c jocul este o pregatire pt munc. Leontiev susine ca jocul este o modalitate
de exprimare a vieii psihice mai ales la vrsta precolar de exercitare a personalitii : originea
jocului rezult din decalajul dintre cerinele mediului extern si posibilittile copilului.
Jocul ca activitate didactic specific, ndeplineste multiple funcii : de distracie, de
creativitate n conformitate cu vrsta, n final de modelare si formare a personalitii copiilor.
ncorporate n activitile didactice, elementele de joc imprim un caracter mai viu si mai atrgtor,
aduc varietate si o stare de bun dispoziie, de veselie, de destindere,prevenind apariia oboselii.
n procesele de interaciune din cadrul jocului au loc procese de nvare, importante pentru
dezvoltarea social, cognitiv si psihomotorie. Jocul pleac de la ideea c are un scop, dar este
deschis modificrilor, finalul su nefiind previzibil. Nivelul jocului exprim nivelul dezvoltrii
psihice a copilului, dar jocul este si un stimulator principal al dezvoltrii psihice, confirmnd si prin
acceasta locul lui fundamental n viaa prescolarului.
Psihologia copilului ofer tabloul general al fiecrei vrste si metodele de investigare
biopsihic. Numai practica organizat pe baze tiinifice d posibilitatea s se compare rezultatele
obtinute, n cadrul real al evoluiei copilului. nvtorul abilitat tie c nu se poate bizui numai pe
specificul unei singure metode. El va mbina, n primul rnd, observarea conduitei generale a
copilului cu metoda biografic.
Metoda biografic dobndete mai mult nsemntate ctre sfritul clasei a treia - a patra,
cnd personalitatea copilului a prins contur semnificativ si evenimentele din viaa personal au avut
un anume impact asupra evoluiei sale.
colaritatea mic sau cea de-a treia copilarie, coincide cu durata primului ciclu de instructie
scolar, perioad n care se acumuleaz cunostine i se formeaz capaciti psihice de baz care
sunt deosebit de semnificative pentru urmtoarele etape pentru viitorul profesional, chiar pentru
toat viaa. De aceea sprijinirea de ctre familie si coal a dezvoltrii tuturor posibilitilor acestui
stadiu trebuie s fie o preocupare central.
interne, pregtind totodat terenul n vederea apariiei altora, procesul continundu-se la infinit.
Educaia nu numai c ofer ceea ce urmeaz s se asimileze, dar se preocup n plus de modul
cum s se asimileze , de contientizarea necesitii de a nvinge anumite obstacole.
coala contribuie la stimularea i consolidarea tuturor aspectelor pe care le implica cele trei
dimensiuni, intelectual, afectiv si relational.
Activitatea care declaneaz i stimuleaz dezvoltarea ntregii personaliti este procesul de
invmnt. Organizarea si metodica acestuia urmeaz s in seama de caracteristicile acestor
dimensiuni.
Jocul are un caracter universal, fiind o manifestare la care este evident o lupta a
contrariilor, un efort de depire, avnd rol de propulsare n procesul obiectiv al dezvoltrii ; jocul
este o realitate permanent, cu mare mobilitate pe scara vrstelor. Evoluia sa n raport cu
dezvoltarea percolaritii sau colaritii mici, cu alte activiti umane, cu unele mecanisme ale
vieii sociale, i determin, n diverse momente, loc i rol diferite, dar cert este faptul c el nu
lipsete, indiferent de vrsta omului.
Jocul din cadrul perioadei precolare se schimb n perioada colar mica i se transform n
joc didactic. El este cel care mbin elementele distractive cu cele de munc, de nvare.
Rolul i importana jocului didactic const n faptul c el faciliteaz procesul de asimilare,
fixare i consolidarea cunotintelor, iar datorit caracterului su formativ influeneaz dezvoltarea
personalitii copilului.
Jocul didactic este un important mijloc de educaie intelectual care pune n valoare i
antreneaz capacitile creatoare ale colarului. El este folosit pentru cunoaterea realitii pe o cale
mai accesibil deoarece copiii descoper unele adevruri noi pentru ei, angajndu-se n eforturi de
gndire ce le ofer satisfacii. Ei sunt participani nemijloci la propria formare i, antrenai n joc, ei
sunt capabili s depun eforturi mari pentru ndeplinirea sarcinilor date. Totodat, jocul didactic
contribuie la dezvoltarea judecii, memoriei, ateniei, spiritului de observaie, la cultivarea
obinuinei cu munca intelectulal i cea independent. El constituie un mijloc i un procedeu
deosebit de valoros de acumulare de noi cunotiine, de echilibrare a procesului de nvare i a
activitii de joc, putndu-se desfura att n cadrul activitailor libere ct i n cele comune. Este
un prilej de a completa unele lacune, de a asimila i de a folosi cunotine noi, de a -i dezvolta
limbajul spre aspec fonetic, lexical, gramatical.
Instruirea si educarea elevilor prin coal are drept caracteristic dominant organizarea pe
clase si lectii, dup norme si reguli elaborate pe baza generalizrii experienei didactice.
Ca sistem hipercomplex, unitar i dinamic, condiia de baza a unei funcionri eficiente este
organizarea. Dintre toate tipurile de relaii n care intr factorii/componentele sistemului, cea mai
puternic relaie este aceea dintre coninut i form, concretizat n modul de organizare pe clase i
lecii.
Acest mod s-a dovedit a fi cel mai eficient pentru realizarea obiectivelor educaionale, motiv
pentru care, de aproape trei secole, a rezistat i s-a practicat n toate rile. i n zilele noastre, forma
clasic de organizare a procesului de nvmant este lecia. n cadrul leciei coninutul devine activ,
transformndu-se n stimuli ai capacitilor necesare nvrii colare.
Comunicarea cunotinelor ca sarcin didactic dominant, care a determinat tipul de lecie
cu aceeai denumire, nu are nici o valoare psihopedagogic dac nu este pus n relaie direct cu
consolidarea, ca baz necesar formrii capacitilor i deprinderilor, obiective de mare importan
pentru dezvoltarea intelectual, estetic, moral.i poate consolida copilul leciile mai bine, dac nu
prin joc. n clasele primare jocul se transform n joc didactic.
n concluzie, n acest referat am ncercat s definesc jocul si educaia ca fiind cele mai
importante aspecte ale dezvoltrii personalitii, i nu numai, a colarului mic.
Bibliografie
1. E. Creu, Psihopedagogia colar pentru nvmnt primar , edit. Aramis, Bucureti 1999
2. U. chiopu, E. Verza, Psihologia vrstelor, E.D.P., Bucureti, 1995
3. I. Nicola, Tratat de pedagogie colar, edit. Aramis, Bucureti, 2000
4. P. Osterrieth, Introducere n psihologia copilului, E.D.P., Bucureti, 1976