Sunteți pe pagina 1din 2

Se spune ca minciuna are picioare scurte, insa copiii sunt cei care de la cele mai mici varste

testeaza acest proverb destul de des. Ei descopera beneficiile pe care le pot obtine daca
denatureaza adevarul ori il ascund. Chiar daca uneori mai sunt si prinsi, ei pot continua de cele
mai multe ori sa minta atunci cand li se pare mai usoara aceasta cale.
O poveste terapeutica il poate invata pe copil sa nu mai vada in minciuna o solutie frecventa.

Din ce cauze mint copiii?

Minciuna poate sa apara din diferite motive:


ca intamplare unica sau accident,
din dorinta de a ascunde ceva fiindca stie ca ar putea avea parte de niste consecinte destul de

neplacute daca s-ar afla adevarul,


de rusine,
pentru a atrage atentia parintilor,
alteori, minciuna apare ca un comportament pe care copilul il imita.

Cum il ajuta povestea terapeutica pe copil sa inteleaga ca nu e bine sa minta?


Printr-o poveste, copilul va intelege in mod indirect mesajul pe care tu ca parinte doresti sa il
transmiti oferindu-i in acelasi timp o lectie despre valorile pe care oamenii ar trebui sa le aiba.
Aminteste-ti de povestea cu Nicu si ursul. Nu stii despre ce e vorba? Iata:
A fost odata intr-un sat, un copil pe nume Nicu. Pentru ca era vara si se plictisea, intro zi s-a gandit ca ar fi amuzant sa faca o gluma pe seama satenilor. Atunci cand s-a
inserat, Nicu a inceput sa tipe in gura mare ca a coborat ursul din deal, la casele
oamenilor. Desigur ca toti satenii s-au speriat si au inceput sa iasa care mai de care cu
furci, topoare si tot felul de unelte pentru a-l trimite inapoi pe animal in padure.
Vazand ca ursul nu e nicaieri, satenii s-au suparat putin pe Nicu si s-au dus la casele
lor. In seara urmatoare, copilul a repetat minciuna, iar satenii au iesit din nou din casa
inarmati si pregatiti pentru confruntarea cu ursul. A treia seara, ursul intr-adevar a
coborat din padure si a ajuns la casa lui Nicu. Degeaba a mai strigat copilul Ursul !
sariti, e ursul ! pentru ca satenii nu l-au mai crezut. De atunci, nimeni nu a mai aflat
nimic de Nicu.
Cum poti transforma aceasta poveste intr-una terapeutica?
1. Dupa ce i-ai spus copilului aceasta poveste, cere-i sa-ti rezume ceea ce a ascultat.
2. Incearca sa afli de la copilul tau ce semnificatie ofera acestei povesti. La ce anume se
gandeste? La ce il duce cu gandul aceasta intamplare?
3. Cauta sa afli mesajul pe care copilul tau l-a extras din poveste.
4. Interpreteaza continutul povestii pentru a evidentia ce trebuie sa invete copilul din poveste:
cine anume a actionat gresit, cum ar fi trebuit sa procedeze si de ce au avut loc consecintele
neplacute pentru copil.
5. Discuta despre cum anume s-ar fi putut finaliza intreaga poveste avand in vedere finalul destul
de vag, cu mai multe posibilitati: fie copilul a fost mancat de catre urs, fie a fugit din sat de

rusine a ceea ce a facut, a fugit si s-a ratacit etc. Incearca sa cazi de acord impreuna cu copilul
tau la un final care sa nu fie prea dur pentru a nu-l speria pe cel mic.
6. Cautati exemple despre cum anume minciuna poate sa dauneze intr-o familie, in relatia dintre
copil si parinti si invers.
7. Cere-i sa-ti dea exemple de minciuni pe care Nicu, personajul din poveste ar fi putut sa le mai
spuna. Cum anume credeti ca se comporta cu parintii? Dar cu alti frati? Ce alte minciuni ar fi
putut Nicu sa puna la cale daca satenii l-ar fi scapat din intalnirea cu ursul?
8. In final, discuta cu cel mic despre cum anume ati putea impreuna sa-l sfatuiti pe Nicu, daca vati intalni cu el, undeva in padure, despre pasii pe care ar fi bine sa-i urmeze pentru a-si repara
greseala si minciuna. Parcurge-ti toate etapele in a cere scuze: o intalnire in doi (intre cele doua
persoane, cea care a mintit si cel ce a fost mintit), privirea ochi in ochi, cuvintele de rigoare (imi
cer scuze), amintirea comportamentului (pentru ce isi cere scuze? Ce a facut gresit?) alaturi de
cererea te rog frumos sa ma ierti. Iata un exemplu: Imi cer scuze pentru ca te-am mintit
atunci cand nu am recunoscut ca eu am fost cel ce a rasturnat ghiveciul cu flori, si nu a fost de
vina pisica. Te rog frumos sa ma ierti. Ganditi-va si formulati si o scuza pe care Nicu ar putea sa
o foloseasca in fata satenilor pentru ceea ce a facut.
Cu o astfel de povestioara vei reusi sa ii captezi atentia copilului tau fiindca ii prezinti un copil
similar lui, cu probleme cu care si el se confrunta in viata de zi cu zi, ii acorzi importanta copilului
tau fiindca discuti cu el despre cele intamplate, ii ceri parerea si stabiliti impreuna ce ar fi fost
bine sa faca sau sa nu faca personajul de poveste. Desigur ca, ulterior poti transfera aceiasi pasi
si poti da exemplul povestii atunci cand il prinzi pe cel mic cu o minciuna, iar acesta va intelege
mult mai repede ca nu este bine ceea ce a facut.
Tu cum il inveti pe copil sa nu minta?