COMPLEMENTUL

I. Definiie
Complementul este partea secundara de propozitie care determina un verb (la un mod
predicativ sau nepredicativ), un adjectiv, un adverb sau o interjectie cu valoare predicativa.
Plecasem la padure in zori.
Plecand la padure in zori, ne-am ratacit.
Gradina era plina de buruieni.
Mi s-a intamplat un lucru absolut senzational.
Merge incet ca melcul.
Am asezat cuvintele strict alfabetic.
Pupaza zbrr! pe-o dugheana.
Hai acasa!
Un verb poate fi determinat de doua sau mai multe complemente in acelsi context:
Ieri l-am vazut pe George acolo.
II. Clasificare
1) Complemente necircumstantiale (nu exprima imprejurari, ci fac referire la obiecte,
actiuni, insusiri, caracteristici)

Complement direct
Complement indirect
Complement de agent
2) Complemente circumstantiale ( exprima imprejurarile desfasurarii actiunii)
Complement circumstantial de loc
Complement circumstantial de timp
Complement circumstantial de mod
Complement circumstantial de cauza
Complement circumstantial de scop

COMPLEMENTUL DIRECT
I. DEFINIIE
Complementul direct (c.d.) este partea secundara de propozitie care arata obiectul
(fiinta, lucru, fenomen) asupra caruia se exercita direct actiunea verbului determinat.
Complementul direct raspunde la intrebarile:
pe cine? (pentru persoane)

Profesorii ii ajuta pe elevi la teme.

Profesorii ajuta elevii la teme.

ce? (pentru obiecte)

Elevii scriu temele.

Ei invata lectiile.

II. FELURILE COMPLEMENTULUI DIRECT

simplu: Andrei mananca banane.

Calul bea apa.
multiplu: Horia mananca banane, portocale si mere.
dezvoltat: N-are de ce veni la noi. N-are unde sta.
complet: El nu putea deveni preot.
incomplet: El nu putea deveni ce vrea bunica sa.
anticipat (reluat): Eu ii respect pe parintii mei.
Eu o ajut pe Ana.
Pe parintii mei, eu ii respect.
Pe Ana, o ajut cu placere.
III. CAZURILE COMPLEMENTULUI DIRECT
AC
Ati pansat-o pe Lola?
Copiii mananca prajituri cu frisca.
Mananca din acestea!
G
Maria i-a cumparat pe ai vecinului. (exceptie de la Ac.)

IV. PRIN CE SE EXPRIMA COMPLEMENTUL DIRECT

Complementul direct se exprima prin urmatoarele parti de vorbire:
2

1) substantive / locutiuni substantivale

L-am vazut pe Hagi la televizor.
Cosmin isi iubeste copiii.
Gabriel o ajuta pe Elena.
Am vazut floarea-soarelui pe camp.
I-am dat adresa mea din Bucuresti.
Elevul il intreaba pe profesor despre concurs.
Aud o melodie frumoasa de la vecini.
L-am intalnit pe Ion in parc.
El n-are spirit de observatie.
2) pronume in Ac, cu sau fara prepozitie
L-am vazut pe el la magaginul din colt.
Eu il ajut pe el cu placere.
Vlad nu citeste orice.
Se spala zilnic pe dinti.
L-ai vazut pe acela?
Eu ii iubesc pe ai mei.
Ce face Andrei, face si Horia.
Nu am cumparat nimic.
Pe cine ai invitat?
Nu am strigat pe nimeni.
Puteai sa spui orice.
N-am cumparat cine stie ce.
El n-a venit din cauza a ceea ce vazuse. (c.d. in Ac cu sens de G)
Ei n-au rezolvat gratie a ceea ce au intreprins. (c.d. in Ac cu sens de D)
3) numerale in Ac (cu valoare substantivala, cu sau fara prepozitia pe)
I-am invitat pe amandoi la petrecere.
Tu i-ai vazut pe cei trei.
Am vazut pe doi dintre ei.
O sa-i certam pe cate trei.
Eu l-am intrebat pe cel de-al doilea.
El a mancat o jumatate.
4) orice parte de vorbire substantivizata prin conversiune
Ele cunosteau oful tau.
Cosmin a luat zecele meritat.
Eu am vazut binele pe care mi l-ai facut.
Vecina a maturat intrandul de la parter.
Noi nu ajutam pe te miri cine.

5) verbe / locutiuni verbale la modul infinitiv

Gabi poate manca si singur.
Ei stiau a invarti roata.
Incep a scrie mai tarziu.
Invata a se da de-a rostogolul pe saltea.
6) verbe / locutiuni verbale la modul supin
Horia a terminat de mancat.
Avem de memorat un text dificil.
Mai aveti de mers trei km pana la cabana.
Elevii au avut de scris trei exercitii.
Avea de luat parte la o conferinta de presa.
7) verbe / locutiuni verbale la modul gerunziu
Ea a mers acolo si a vazut dansand toata clasa.
Am auzit ciripind niste vrabii.
Am simtit mirosind a fan proaspat cosit.
I-am auzit aducand aminte de voi.
V. ELEMENTUL REGENT AL COMPLEMENTULUI DIRECT
Complementul direct determina:
a) un verb predicativ, personal, transzitiv
Mama cumpara fructe.
Profesoara observa greselile.
El se imbraca repede.
Elevii isi scriu temele.
M-a fulgerat cu privirea.
Vad ca te-a udat pana la piele.
b) o locutiune verbala, predicativa, personala, tranzitiva
Am in vedere reusita la examen.
Elena a tinut minte gestul meu.
Parintii au bagat de seama greselile noastre.
c) un verb dublu tranzitiv (are doua c.d.)
l trec pe batran strada.
Profesorul l invata pe Radu lectia.
(alte verbe: a ruga, a intreba, a sfatui, a povatui, a anunta, a asculta, a examina, a traversa)

d) o interjectie predicativa
Iata fotografia tatalui meu!
Na pixul!
Iaca si pe nepotii mei!
Lupul ha! pe ied.
Iata-l acolo.
Iacata actele de proprietate!
e) adjectivul dator (unicul adjectiv care poate primi c.d.)
ti sunt dator viata.
mi este dator bani multi.
f) un verb sau o locutiune verbala predicativa, tranzitiva la un mod nepersonal,
nepredicativ
A invata teoria e lucru mare.
nvatand teoria stii sa rezolvi exercitiile.
Luand in seama calitatile tale, te voi angaja.

COMPLEMENTUL INDIRECT
I. DEFINIIE
Complementul indirect (c.i.) este partea secundara de propozitie care arata obiectul
caruia i se atribuie o actiune, o insusire sau o caracteristica exprimata prin cuvantul determinat.
Complementul indirect raspunde la urmatoarele intrebari si are trei cazuri:
Cazul
Dativ
Genitiv
Acuzati
v

Intrebari
Cui?
Asupra cui?
Contra cui?
Impotriva cui?
Despre cine?
Despre ce?
Pentru cine?
Pentru ce?
Pe ce?
Pe cine?

n ce?
n cine?
La ce?, La cine?,
Cu cine?, Cu ce?,
De cine?, De ce?

Exemple
Noi telefonam colegilor.
i multumim profesorului.
Profesorul explica elevilor.
Poporul roman a luptat impotriva turcilor.
Nu vor lupta contra colegilor.
Elevii discuta despre examen.
Cumparati flori pentru mama?
Tata a adus lemne pentru foc.
Bianca se bazeaza pe Mihai la teste.
Bazati-va pe teorie!
Mizati pe destin, dar faceti si voi ceva!
Copiii conteaza pe parintii lor.
Copiii se bazeaza pe parinti.
El a intrat intr-un bucluc.
Ea s-a afundat intr-o apatie de neinteles.
Inainte de examen, simtea in el un gol imens.
In fiecare zi ma gandesc la bunici.
Tata pleaca la Londra cu avionul.

II. ELEMENTUL REGENT AL COMPLEMENTULUI INDIRECT

Complementul indirect determina:
a) un verb predicativ personal, intranzitiv/tranzitiv, la diateza activa/reflexiva
El persista in greseli de nepermis.
Pacientul apeleaza la medicatie din cand in cand.
E bine sa mizati pe teorie la examen.
Domnul acela a pariat pe calul alb.
Contati pe parintii vostri!
Eu ii ofer mamei toata dragostea mea.
Gimnastul s-a apucat de inele.
Eu ma mandresc totdeauna cu parintii mei.
Imi pare bine de succesul tau.
Ne pare rau de batrani.
6

Mi-e frica de intuneric.

Ne e dor de copilarie.
Nu ne arde de fotbal.
Mi s-a urat cu vremea asta.
Nu-mi pasa de ei.
Nu-si dadea seama de greseala.
b) un adjectiv / locutiune adjectivala
Gradina era plina de flori.
c) un adverb la un grad de comparatie
Corina a plecat foarte departe de casa.
Cosmin sta mai aproape de noi.
Eu nu locuiesc prea departe de scoala.
d) substantive
Onoare parintilor vostri!
Cinste eroilor neamului!
e) interjectii
Vai de el!
Halal de tine!
Bravo parintilor tai!
III. PRIN CE SE EXPRIMA COMPLEMENTUL INDIRECT
Complementul indirect se exprima prin urmatoarele parti de vorbire:
1) substantive in cazurile D, G, Ac (cu prepozitie)
Noi ii telefonam Anei-Maria. (D)
Noi ii telefonam profesorului nostru. (D)
I-am adus copilului caietul. (D)
Cainele s-a napustit asupra lui Radu.(G)
Cainele s-a napustit asupra sacosei cu carne. (G)
Baiatul a intrat in bucluc. (Ac)
Vorbim despre elevi. (Ac)
Ne gandim la bunici cu drag. (Ac)
Ana pare serioasa fata de profesori. (Ac)
Ma tem de aduceri aminte. (Ac)
El va pleca la Cluj cu avionul. (Ac)
Cred ca i se trage de la bautura. (Ac)
Multi oameni traiesc din cersit. (Ac)
Clara cumpara un cadou pentru sora sa. (Ac)
7

2) pronume in cazurile D, G, Ac (cu prepozitie)

Lor le-am adus cate o carte. (D)
Dumnealor le-am adus cadouri de Craciun. (D)
si cumpara o casa la munte. (D)
Cui i-ai adus flori?(D)
Voi ii multumiti aceluia. (D)
N-am adus niciunuia nimic. (D)
Luptam impotriva acestora pana la sfarsit. (G)
Impotriva cui vei lupta in concurs? (G)
Nu vor lupta impotriva nimanui. (G)
Hotul s-a napustit asupra dansului. (G)
Asupra cui s-a napustit cainele? (G)
Ne temem de ai nostri. (Ac)
Nu ne temem de niciunul dintre voi. (Ac)
De cine va temeti? (Ac)
El s-a dovedit grijuliu fata de voi. (Ac)
Ne temem de fiecare dintre adversari. (Ac)
3) numerale in cazurile D, G, Ac (cu valoare substantivala, cu prepozitie)
Eu telefonez celor trei (la cate trei, amandurora, la trei dintre ei, celui de-al doilea) (D)
Le-am adus celor doi cartile. (D)
Le-am oferit amandurora flori. (D)
Cainii s-au napustit asupra a trei (asupra celor trei, asupra ambilor, asupra a cate trei) (G)
Vom actiona impotriva celor doi. (G)
Am adus pentru amandoi flori. (Ac)
Am adus pentru cei trei cadouri. (Ac)
El este respectuos fata de amandoi. (Ac)
4) adjective
Din alb ca varul s-a facut rosu.
Voi actiona contra ta toata viata.
Din lenes si obraznic a devenit harnic si cuminte.
5) verbe la modul infinitiv
Se temea de a scrie poezii.
S-a saturat de a lua parte la sedinte.
El s-a plictisit a privi la televizor.
Ei s-au saturat a colinda prin tara.
6) verbe la modul supin
S-a apucat de scris carti pentru copii.
Cred ca s-a saturat de batut mingea.
Vecina mea nu s-a plictisit de privit pe fereastra.
S-a saturat de luat parte la sedinte.
8

7) verbe la modul gerunziu

S-a saturat scriind la acea carte.
Ea nu s-a saturat privind tablourile.
El s-a plictisit stand degeaba.
S-a saturat luand parte la sedinte.

COMPLEMENTUL DE AGENT
I. DEFINIIE
Complementul de agent (c.a.) este partea secundara de propozitie care arata de cine este
facuta actiunea exprimata de elementul regent.
Complementul de agent raspunde la urmatoarele intrebari:
de catre cine?

Teorema a fost formulata de catre Pitagora.

de (catre) cine?

Ferestrele au fost deschise de vant.

Branza a fost alterata de caldura.

II. ELEMENTUL REGENT AL COMPLEMENTULUI DE AGENT

Complementul de agent determina:
a) un verb la diateza pasiva
El a fost certat de catre colegi.
b) un verb la diateza reflexiva
Premiile se acorda de un juriu.
c) un verb la participiu sau supin cu valoare pasiva
Cartea rupta de tine am inapoiat-o.
Rezultatele anchetei nu sunt unor de contestat de catre cei vinovati.
III. PRIN CE SE EXPRIMA COMPLEMENTUL DE AGENT
Complementul de agent se exprima prin urmatoarele parti de vorbire:
1) substantive in Ac precedate de prepozitia de sau de catre
Tema este scrisa de Corina.
Casa a fost construita de tata.
2) pronume in Ac, cu prepozitia de sau de catre
Noi am fost asteptati la gara de el (dansul, dumnealui, aceiasi, altii).
Batrana a fost ajutata de ai tai.
De cine ai fost ajutat?
10

Romanul a fost scris de acesta.

Compunerea nu este acrisa de niciunul dintre ei.
el n-a fost asteptat de nimeni.
Magazinul nu este deschis de te miri cine.
3) numerale in Ac (cu valoare substantivala)
Andrei a fost felicitat de cei trei. (de cel de-al doilea, de amandoi)
Ana a fost felicitata de trei sferturi din clasa.
El a fost batut de doi.
4) orice parte de vorbire substantivizata prin conversiune
Tu ai fost ajutata de cel cu suflet.
El a fost ajutat de un oarecare.
Ei nu au fost ajutati de te miri cine.
Ea nu a fost ajutata de lenesul clasei.

11

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL DE LOC

I. DEFINIIE
Complementul circumstantial de loc (ccl) este partea secundara de propozitie care arata
locul unde se petrece actiunea: punctul initial, distanta, punctul final si directia.
Complementul circumstantial de loc raspunde la intrebarile:
unde?

Elevii se duc la scoala.

de unde?
pana unde?

Tata merge de acasa pana la serviciu cu masina.

ncotro?

Avionul zboara spre Londra.

II. CAZURILE CCL

Ac: Elevul sta in banca.

Noi locuim vizavi de parc.
G:

Dan s-a asezat in fata lui Radu.

D:

El a ramas tintuit locului cand a vazut ursul.

III. PRIN CE SE EXPRIMA CCL

Complementul circumstantial de loc se exprima prin urmatoarele parti de vorbire:
a) substantive in Ac (cu prepozitie sau locutiune prepozitionala in Ac)
Fetele vin de la biblioteca.
Ma duc pana la librarie.
Eu locuiesc peste drum de parc.
Cosmin sta dincolo de calea ferata.
b) substantive in Ac (fara prepozitie)
Ei au mers trei km.
El a alergat tot orasul.
Masina a parcurs zece km.
Trenul a strabatut Carpatii.

12

c) substantive in G (cu prepozitie sau locutiune prepozitionala)

Calul s-a asezat inaintea masinii.
Bunicii mei locuiesc in fata parcului.
Dinaintea intrarii era un brad inalt.
In centrul Iasiului de afla o statuie.
Cainele merge in spatele carutei.
d) substantive in D
Stai locului!
Asterne-te drumului!
Iar noi locului ne tinem...
Duceti-l naibii de aici!
A ramas tintuit locului.
e) orice substantiv in Ac sau in G provenit din alte parti de vorbire, prin conversiune
El nu s-a dus la un oarecare.
Noi am fost la cel cu bun simt.
Sa nu va duceti la nu te miri cine!
Mihai sta la dreapta celui batran.
f) pronume in cazurile Ac, G, D (cu prepozitie sau locutiune prepozitionala)
Am fost pe la ai mei. (Ac)
Noi venim la dumneavoastra cu placere. (Ac)
Spre cine ai alergat? (Ac)
Pe ce te-ai asezat? (Ac)
Eu nu ma duc pe la nimeni. (Ac)
Mama sta clipa de clipa alaturi de mine. (Ac)
Nu s-a oprit langa niciuna. (Ac)
Nu am vazut langa cine te-ai asezat. (Ac)
Dincolo de voi sta colega mea de banca. (Ac)
De ce te-ai asezat in fata lor? (Ac)
La dreapta fiecaruia se afla un dictionar. (Ac)
In fata cui ai stat la spectacol? (G)
Am vazut in fata cui te-ai asezat la teatru. (G)
Deasupra cui ati locuit in Bucuresti? (G)
Am aflat deasupra cui ati stat in concediu. (G)
Nu s-a oprit deasupra niciunuia. (G)
Inainte-ti se deschide cararea. (D)
n preajma-mi sunt gradini de trandafiri. (D)

13

g) numerale cu valoare substantivala in Ac sau in G

Bunica locuia numai in doua dintre camere. (Ac)
O sa ma duc pe la primul ca mi-e dor de el. (Ac)
Ieri am fost in vizita la amandoi. (Ac)
Dresorul s-a oprit in fata celor doi. (G)
Eu ma invartesc in jurul celor trei. (G)
Cainele s-a asezat in fata amandurora. (G)
h) verb la modul supin
Mihai intarziase la pescuit.
Bunicul a adus vitele de la pascut.
Sportivii s-ai intors de la alergat.
i) adverb sau locutiune adverbiala
Privesc in sus si urc acolo.
Stai aici, nu sta acolo!
Dictionarele sunt sus.
Ei locuiesc peste drum.
Noi stam aproape.
Alearga de jur imprejur ca nebunul.
Tata a sadit pomi din loc in loc.
Peste tot copiii sunt dragalasi.

14

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL DE TIMP

I. DEFINIIE
Complementul circumstantial de timp (cct) este partea secundara de propozitie care
arata timpul cand se petrece actiunea: momentul initial, durata si momentul final al acesteia.
Complementul circumstantial de timp raspunde la intrebarile:
cand?

Elevii repeta lectia in pauza.

de cand?
pana cand?

De luni a inceput ploaia.

Ei vor sta la bunici pana in august.

ct timp?

Filmul a durat doua ore.

II. CAZURILE CCL

Ac: In pauza, mananc un mar.

Inainte de examen repetam teoria.
G:

In timpul orelor nu vorbim intre noi.

III. ELEMENTUL REGENT AL C.C.T.

Complementul circumstantial de timp determina:

a) un verb predicativ personal, la orice diateza
Voi ati fost la mare in iulie.
Elevii se duc la spectacol duminica.
Mama s-a odihnit in concediu.
El si-a amintit la masa de tine.
b) un verb predicativ, personal, tranzitiv
Elevii repeta lectia in pauza.
El poate scrie numai dimineata.
Corina a cumparat ieri un aspirator.
c) o locutiune verbala, personala, intranzitiva si tranzitiva
Da-mi telefon acum!
Mama i-a dat voie astazi sa mearga la film.
Cainele s-a dat dea rostogolul inainte de a manca.
El a bagat de seama ieri ca s-a defectat frigiderul.
Si-a adus aminte ieri de tine.
15

d) un adjectiv (n.p)
Echipa Romaniei a fost victorioasa la olimpiada.
Totdeauna este bolnav la scoala!
Este suparata de o saptamana.
e) un adverb de timp
Atunci, in copilarie, am citit mult.
Oricand, in viata, intalnim situatii ciudate.
De atunci, de la nunta, nu te-am mai vazut.
f) o interjectie predicativa
Hai acum la plimbare!
Haide acum la mine!
Iata acum si alt exemplu!
Haide si tu duminica in parc!
III. PRIN CE SE EXPRIMA C.C.T.
Complementul circumstantial de timp se exprima prin urmatoarele parti de vorbire:
1) substantiv in Ac, fara prepozitie
Ei au mers doua ore pe jos.
Noi am asteptat doi ani ca sa castigam meciul.
Alex va sta o saptamana la mare.
Bunica ne-a asteptat luni in sir.
2) substantiv in Ac, precedat de prepozitie simpla sau compusa
La masa, au discutat numai despre meci.
De la examen, el nu s-a mai dus la Cluj.
Mama a venit la pranz.
N-am sa te mai vad pana la vara.
3) substantiv in Ac precedat de locutiune prepozitionala cu Ac
Odata cu mama a venit si tata.
Ali va sta aici timp de sase ani.
Pe timp de noapte, nu plecati de acasa!
Si-a amintit de tort inainte de venirea musafirilor.
In decurs de secole, oamenii au evoluat.
4) substantiv in G cu prepozitie sau locutiune prepozitionala cu G
Profesorul a sosit inaintea elevilor.
16

A nins in mijlocul zilei.

In timpul orelor, nu vorbiti!
In preajma examenului, repetati!
Pe vremea bunicii nu erau atatea masini.
In jurul Craciunului, bunicul taie porcul.
Nu mai strigati pe parcursul concursului!
5) pronume diferite in Ac precedate de prepozitie sau locutiune prepozitionala cu Ac
Odata cu el a avenit si ea.
Inainte de aceasta, o sa-ti dau cateva indicatii.
El a iesit dupa tine.
Voi da interviul dupa dumnealui.
Parintii tai au sosit dupa ai mei.
Dupa care veti pleca de la scoala?
Nu voi pleca dupa niciunul dintre voi, ci inainte.
Odata cu cine ai plecat?
Tata a intrebat odata cu cine ai plecat?
6) pronume diferite in G precedate de prepozitie sau locutiune prepozitionala cu G
Pe vremea lor nu erau calculatoare.
Pe vremea acelora nu existau telefoane mobile.
Mihai a sosit inaintea tuturor.
Gabi a plecat inaintea alor mei.
Inaintea cui a sosit tatal tau?
N-am aflat inaintea cui a plecat Mihai.
N-a sosit inaintea nimanui.
De ce nu erau calculatoare pe vremea dumneavoastra?
7) orice parte de vorbire substantivizata prin conversiune in Ac sau in G, precedata de
prepozitie sau locutiune prepozitionala
Dupa zecele tau, au urmat si alte note bune.
Odata cu lenesul clasei, au plecat si ceilalti elevi.
8) numeral cu valoare substantivala in G sau in Ac, precedat de prepozitie sau locutiune
prepozitionala
Odata cu cei trei a venit si tata. (Ac)
Ei au iesit dupa cel de-al doilea. (Ac)
A intrat dupa cei doi. (Ac)
Mihai a terminat lucrarea inaintea celor doi. (G)
Vali a plecat inaintea amandurora. (G)
9) adjectiv cu prepozitie
O cunosc de mica.
De tanar stia sa danseze.
17

10) verb la modul infinitiv

A terminat tema pana a se insera.
A venit inainte de a se insera.
11) verb la modul gerunziu
Manca privind la televizor.
12) adverb de timp sau locutiune adverbiala de timp
Eu ma trezesc devreme.
Trebuie sa facem analize din cand in cand.
Zi de zi si ceas de ceas ma gandesc la tine.
Nu te voi uita in vecii vecilor!
Te astept dupa-amiaza pe la mine.
13) adverb si locutiune adverbiala de timp nehotarate
Candva o sa afli adevarul.
Oricat va dura, tot ma duc.
Cine stie cand imi va telefona.
Nu vine el oricand!
O sa vina el te miri cand.
Nu stiu cand, o sa regreti!
14) adverb de timp interogativ-relativ
Cnd vei pleca?
Stim cnd vei pleca.
De cnd ploua?
Nu am observat de cnd ploua.
Pana cnd vei sta la noi?
Am intrebat pna cnd vei sta la noi.
Ct a stat?
Ct a durat operatia?
Nu stim exact ct a durat examenul.

18

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL DE MOD

I. DEFINIIE
Complementul circumstantial de mod (c.c.m.) este partea secundara de propozitie care
arata modul in care se desfasoara sau se prezinta o actiune sau o calitate.
Complementul circumstantial de mod raspunde la intrebarile:
cum?
ct?
ct de?
n ce mod?
n ce fel?

Elevul Popescu invata bine.

Ei s-ai bucurat foarte mult cand ne-au vazut.
Copiii au platit frateste.
El a procedat aidoma tie.
Gabi e la fel de bland ca mama lui.

II. CLASIFICAREA C.C.M.

a) ccm propriu-zis
Elevii invata cu placere la orele de engleza.
Astept cu nerabdare sa te vad.
Radu invata cu spor pentru examen.
b) ccm comparativ
Tata e mai inalt ca mama.
El era galben ca lamaia.
Eu sunt mai curajoasa decat ea.
Ei au procedat asemenea voua.
Mihai e inalt aidoma tatalui sau.
c) ccm de masura
Dunarea a crescut cu zece metri dupa ploi.
Bradul e inalt de doi metri.
Temperatura a scazut pana la -10 grade C.
III. CAZURILE C.C.M.

Ac: Calul alearga iute ca fulgerul. (element regent adverb)

Elevii invata cu placere. (element regent verb)
Mihai e frumos ca parintii lui. (element regent adjectiv)
Andrei e mai inalt decat Horia. (element regent adjectiv)
D:

Ei au procedat conform intelegerii. (element regent verb)

Vecinii ai procedat aidoma-ti. (element regent verb)
Copilul e frumos aidoma mamei sale. (element regent adjectiv)

G.

Sportivul inota contra curentului.

19

IV. ELEMENTUL REGENT AL C.C.M.

Complementul circumstantial de mod determina:

a) un verb predicativ, personal, tranzitiv sau intranzitiv la orice diateza
Cosmin scrie frumos.
Damian conduce cu grija masina cea noua.
Sportivii alearga repede spre linia de start.
El se bucura ca un copil pentru daruri.
Batranul merge agale catre gara.
Pacientul a fost operat cu atentie de medici faimosi.
Laura si-a amintit pe loc adresa noastra.
b) un verb la modul supin, cu functie de nume predicativ sau atribut
Textul este greu de memorat.
Mesajul a fost dificil de descifrat.
Acela a fost un gest greu de inteles.
c) o locutiune verbala predicativa, personala, la orice diateza
Si-a dat seama usor de greseala facuta.
O sa-ti dau telefon cu placere.
El a bagat de seama repede.
Copilul s-a dat de-a rostogolul cu grija.
d) o interjectie predicativa
Hai repede!
Haide fara grija!
e) un adjectiv la gradul pozitiv / comparativ / superlativ
Ei sunt asa de frumosi impreuna!
La zece ani, un copil este destul de matur.
Oricat ar fi de frumoasa, n-o cumpar.
Mama este atat de sensibila si nu vreau s-o necajesc.
Corina e la fel de inalta ca si Carmen.
Sorin este cel mai punctual dintre toti.
Acest costum este foarte putin vandabil.
e) un adverb la gradul pozitiv / comparativ / superlativ
Caii alearga asa de repede.
Copiii au inteles atat de usor.
El a dormit suficient de mult.
Atleta aceea alearga cel mai repede dintre toti.
Ea invata cel mai bine din clasa.
20

Radu s-a comportat la fel de frumos ca si Liviu.

Eu ii respect tot asa de mult ca si tine.
V. PRIN CE SE EXPRIMA C.C.M.
A] C.c.m propriu-zis se exprima prin urmatoarele parti de vorbire:
1) substantiv in Ac, fara prepozitie
El a platit cinci sute de lei pentru telefon.
Garsoniera costa o suta de mii de lei.
2) substantiv in Ac, cu prepozitie
Elevii invata cu placere teoria.
Eu ma port cu grija cu sora mea cea mica.
Elevii asteapta vacanta cu nerabdare.
Ei s-au inteles fara violenta.
Noi trebuie sa ne comportam in conformitate cu legile tarii pe care o vizitam.
3) substantiv in D cu prepozitie sau locutiune prepozitionala
Casele au fost ridicate conform proiectului.
Potrivit orarului, mergem la scoala numai dimineata.
4) substantiv in G cu prepozitie
Sportivii trebuie sa inoate contra curentului.
Reactioneaza impotriva asteptarilor tuturor.
5) substantive in constructii substantivale cu repetitie
Totdeauna se intalneau nas in nas.
Nu e recomandat sa stam picior peste picior.
De frig, s-au asezat umar langa umar.
6) pronume constructii pronominale cu repetitie
Se privesc unul pe altul.
Se barfesc unii pe ceilalti.
Se critica unul pe celalalt.
Se ajuta unul cu altul.
7) numerale cu valoare adverbiala
Trebuie sa inveti inzecit.
Am revazut a treia oara teoria.
Am dat averea in doua.
21

8) adverbe provenite din substantive prin conversiune

Pisoiasii s-au facut ghem langa mine.
Gabriel doarme covrig.
Horia e frumusel foc.
Au iesit glont pe usa.
9) adverbe si locutiuni adverbiale de mod
Sorin alearga repede spre casa.
El a inteles totalmente.
Va rezolva el cumva si problema asta!
Mancau pe apucate cand se aflau in tabara.
Nu le aseza de-a valma!
Am uitat de tot.
O stie pe de rost.
A invatat pe indelete.
Cum va rezolva problema?
A raspuns si el te miri cum.
I-a spus-o fatis cand s-au intalnit.
10) adverbul de mod ct
Ct am suferit!
Nu stim ct s-o fi bucurat cand a auzit vestea.
Ct de repede fugea!
Ct de istet este!
Ct au mai ras la circ!
11) adcerbul ce
Ce frumoasa e casa!
Stim ce iute alearga!
B] C.c.m comparativ se exprima prin urmatoarele parti de vorbire:
1) substantive in Ac precedate de adverbe de mod comparative cu valoare de prepozitie
cu Ac
Carmen e la fel de inalta ca si Corina.
Cosmin e mai solid decat Bogdan.
2) substantive in Ac precedate de locutiuni adverbiale de mod cu valoare de locutiuni
prepozitionale cu Ac
Nucul e mai batran in comparatie cu parul.
La Constanta e mai cald comparativ cu Brasov.
22

3) substantiv in D cu prepozitie
Ionut este blond aidoma tatalui sau.
Ei au procedat asemenea parintilor.
Suntem buni crestini aijderea batranilor nostri.
4) orice parte de vorbire substantivizata prin conversiune, in Ac sau D
Nu poti fi mai rau decat un oarecare.
Zecele e mai bun decat optul.
Oful tau e mai dureros in comparatie cu oful meu.
N-am procedat aidoma unui te miri cine.
Asemenea celui cu judecata e bine sa gandim de trei ori.
5) pronume in Ac precedate de prepozitie ori de locutiune prepozitionala
Ana este la fel de generoasa ca tine.
Tu esti mai inalt decat el.
Bunica mea e mai lucida in comparatie cu alta de varsta ei.
Tata este mai batran decat dumnealui.
Decat cine esti mai inalt?
Am vazut decat cine esti mai inalta.
Nu este el mai rau decat cine stie cine.
6) pronume in D cu prepozitie
Copiii sunt buni aidoma-ti.
Fata este serioasa asemenea lor.
Si cainele era rau aijderea dumnealui!
7) numerale cu valoare substantivala in Ac sau in D precedate de prepozitii sau de
locutiuni prepozitionale
Noi suntem mai batrani decat cei doi.
Vecinul meu a platit asemenea primului.
Ea a procedat aijderea amandurora.
In comparatie cu cel de-al doilea, tu n-ai stiut nimic.
C] C.c.m de masura se exprima prin urmatoarele parti de vorbire:
1) substantive in Ac cu prepozitie
Vila este inalta de cinci metri.
In ianuarie, temperatura a urcat pana la 20C.
Dunarea a scazut cu zece metri din cauza secetei.

23

D] C.c.m. se mai exprima prin:

1) verbe la modul infinitiv, la orice diateza
El a calatorit fara a lua bilet.
Ei s-ai inteles fara a se certa.
Copilasul a coborat fara a se da de-a busilea.
Adi a plecat fara a-si lua la revedere de la prieteni.
Pacientul s-a facut bine fara a fi operat.
Tata a plecat la serviciu fara a se odihni.
A invata e mai usor decat a da cu sapa.
Uneori, a trata un bolnav e la fel de greu ca a-l vindeca.
2) verbe la modul supin sau locutiuni verbale la supin
De invata e mult mai usor decat de dat cu sapa.
E mai bine de stiut teoria decat de rezolvat probleme dificile.
3) verbe la modul gerunziu, la orice diateza
El vine schiopatand pe carare.
Pianistul canta neuitandu-se la note.
Bunica a adormit gandindu-se la nepoti.
4) adverbe provenite din verbe la participiu, prin conversiune
Spune-mi deschis ce ai pe suflet ca sa te pot ajuta.
El vorbea deslusit ca sa pricepem.
Ea vorbea rastit ca sa se faca auzita.
Omul vorbea raspicat ca sa se faca inteles.
Copilul vorbea ragusit deoarece avea guturai.
Mama vorbea soptit ca sa nu trezeasca bebelusul.
Profesorul vorbea lamurit ca sa priceapa toti elevii.

24

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL DE CAUZA

I. DEFINIIE
Complementul circumstantial de cauza (c.c.cz.) este partea secundara de propozitie
care arata cauza unei actiuni, a unei stari sau a unei insusiri.
Complementul circumstantial de cauza raspunde la intrebarile:
din ce cauza?

Elevul a fost pedepsit pentru a nu-si fi scris temele.

din ce pricina?

Soferii au fost amendati pentru incalcarea legii.

de ce?

Sportivii au fost felicitati pentru performantele obtinute.

II. CAZURILE CCL

G (precedat de locutiunile prepozitionale din cauza, din pricina):
Din cauza furtunii, s-au spart geamurile.
Din pricina colegului, am fost pedepsit.

Ac (precedat de prepozitii simple)

Soferul a fost pedepsit pentru neatentie.
Nu moare el din asta.
D ( precedat de prepozitia datorita aratand cauza unui efect pozitiv):
Datorita medicamentelor, mi-a scazut tensiunea.

III. ELEMENTUL REGENT AL C.C.Cz.

Complementul circumstantial de cauza determina:

a) un verb predicativ, personal, la orice diateza
Fetele nu s-au plimbat din cauza ploii.
Dan nu s-a odihnit din cauza zgomotului.
Bunica nu si-a amintit de noi din pricina amneziei.
Musafirii n-am mancat de rusine.
Din pricina tensiunii ridicate, n-a fost operat.

25

b) o locutiune verbala la orice diateza

Iepurele a luat-o la fuga de frica.
Ei n-au bagat de seama din cauza intunericului.
Barbatul nu s-a adus aminte adresa din cauza oboselii.
Mama nu s-a dat de ceasul mortii datorita rabdarii sale.
c) un verb sau o locutiune verbala la un mod nepredicativ
Gresind din neatentie, a fost pedepsit.
Neodihnindu-se din cauza galagiei, a durut-o capul.
A nu da telefon din cauza ambitiei este o mare prostie.
d) un adjectiv, un participiu adjectival
Galbel de suparare, Radu a plecat acasa singur.
Suparat din cauza esecului, el n-a mai telefonat nimanui.
Plecat din pricina furtunii, el n-a mai revenit in oras.
e) un adverb (foarte rar)
Dan vorbea gros din cauza tutunului.
El mergea incet din pricina operatiei.
Radu vorbea ragusit din pricina gripei.
Adormea imediat datorita medicamentelor puternice.
f) o interjectie predicativa (foarte rar)
Si cainele uti! In cusca de frica.
III. PRIN CE SE EXPRIMA C.C.Cz.
Complementul circumstantial de cauza se exprima prin urmatoarele parti de vorbire:
1) substantive diferite in G, precedate de locutiuni prepozitionale sau substantive in D,
precedate de prepozitia datorita
Din cauza colegului, ai fost si tu pedepsit.
Din cauza gandacului de Colorado, cartofii s-au uscat.
Datorita Anei-Maria, v-ati recuperat cartile.
2) pronume diferite in G, precedate de locutiuni prepozitionale sau pronume in D,
precedate de prepozitia datorita
Din cauza lui, nu s-a dus nici el.
Din cauza acelora, am fost si noi cercetati.
Din pricina alor tai, nu putem pleca.
Datorita cui v-ati facut casa in centrul orasului?
26

Noi stim datorita cui v-ati cumparat masina noua.

Am capatat curaj datorita ei.
3) numerale cu valoare substantivala, in G, precedate de locutiuni prepozitionale in D,
precedate de prepozitia datorita
Din cauza celui de-al doilea, a murit sotul ei in razboi.
Din pricina celor doi, au fost si altii pedepsiti.
Din cauza a trei dintre ei, nu veti pleca la munte.
Datorita amandurora, ati rwezolvat cu dosarul acela.
Datorita primului, ti s-au trimis actele acasa.
4) orice parte de vorbire substantivizata prin conversiune, precedata de locutiuni
prepozitionale in G sau de prepozitia datorita in D
N-au plecat din cauza unui te miri cine.
Din pricina unui fitecine sa nu plecati?
Nu ma simt bine din cauza ofului tau.
Din cauza lenesilor clasei, au fost pedepsiti toti.
Datorita zecelui primit, ti-ai ridicat media.
5) adjectiv cu prepozitie
A gresit de prost.
A uitat de batran ce este.
De rea ce e, n-are amici.
N-a venit de fraier ce a fost.
6) pronume demonstrativ in Ac cu prepozitiile de, din, pentru
N-o sa moara el din asta.
Nu crapa el din asta.
A fost certat pentru aceasta.
7) verb si locutiune verbala la modul gerunziu
Neobservand greseala, n-a mai corectat-o.
Fiindu-i frica, n-a mai venit.
Luand-o la sanatoasa, a scapat de caine.
8) verb la modul infinitiv
Elevul a fost pedepsit pentru a nu-si fi scris tema.
Sportivul n-a fost selectionat pentru a nu se fi antrenat destul.
El a fost sanctionat pentru a nu-si fi platit amenda.

27

9) adverbe sau locutiuni adverbiale

De repede ce fugea, nu-l ajungea nimeni.
De aceea n-a venit la scoala?
Pentru asta n-ai scris?
De-aia nu stie, pentru ca n-a mai repetat.
10) pronumele interogativ-relativ ce precedat de prepozitiile de, la, pentru
De ce n-ai scris tema?
A intrebat de ce n-ai scris tema?
La ce nu spui adevarul?
Pentru ce nu raspunzi cand te strig?
Ce n-ai venit si tu? (De ce n-ai venit si tu?)

28

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL DE SCOP

I. DEFINIIE
Complementul circumstantial de scop (c.c.s.) este partea secundara de propozitie care
arata scopul actiunii exprimate de un element regent din propozitia in care se afla.
Complementul circumstantial de scop raspunde la intrebarile:
cu ce scop?

Nea Ion a dus vitele la pascut.

n ce scop?

Mama s-a dus dupa cumparaturi.

Intentionat ma supara.

II. CAZURILE CCL

G (precedat de locutiuni prepozitionale specializate):
Ei se pregatesc in vederea examenelor.
Recapitularea se face in folosul elevilor.
Testele au fost gandite in favoarea elevilor.

Ac (precedat de prepozitii simple)

Ele s-au dus la cumparaturi.
Corina a plecat dupa cumparaturi.
Atletii se pregatesc de concurs.
Politistii au plecat in ancheta.
Tinerii merg in club pentru distractie.
III. ELEMENTUL REGENT AL C.C.S.

Complementul circumstantial de scop determina:

a) un verb predicativ, personal, la orice diateza
Copilul invata pentru a sti.
Se uita atent pentru a intelege.
L-am chemat la scuturat.
Se pregateste in scopul reusitei.
b) o locutiune verbala, personala, la orice diateza
Noi am dat telefon pentru a-i spune rezultatele.
El si-a adus aminte de ea pentru a nu uita.
c) un adjectiv
Echipa si-a propus sa fie victorioasa in vederea lansarii sale.
29

d) un adverb
Cand doarme un bebelus, noi vorbim soptit in favoarea lui.
e) o interjectie
Haide si tu la pescuit!
Hai dupa cumparaturi!
III. PRIN CE SE EXPRIMA C.C.S.
Complementul circumstantial de scop se exprima prin urmatoarele parti de vorbire:
1) substantive in Ac precedate de prepozitii
Ele au plecat la cumparaturi.
Atletii se pregatesc pentru concurs.
Barbatii s-au dus la Loto pentru ridicarea sumei castigate.
2) substantive in G, precedate de locutiuni prepozitionale specializate
Sportivul s-a antrenat mult in vederea concursului.
Recapitularea se face in folosul elevilor.
A rezolvat totul in detrimentul vecinului sau.
Marturia a fost pusa in favoarea colegului sau.
3) pronume diferite in G, precedate de locutiuni prepozitionale specializate
In favoarea lui am spus adevarul.
In folosul dnsului am mers la cumparaturi.
In favoarea acestora au depus marturie la proces.
In favoarea fiecaruia ati spus adevarul.
In favoarea cui ati spus adevarul?
Am auzit in favoarea cui ati depus marturie.
4) numerale cu valoare substantivala in G precedate de locutiuni prepozitionale
specializate
In folosul celor trei am depus marturie.
In folosul a cate trei am spus adevarul.
In favoarea ambilor am analizat problema.
In folosul primului am depus marturie.
5) orice parte de vorbire substantivizata prin conversie, in G, precedata de locutiuni
prepozitionale specializate
In favoarea unui ipocrit eu nu depun marturie.
In folosul unui oarecare eu nu spun adevarul.
30

In favoarea unui te miri cine nu merg la concurs.

In folosul unui fitecine nu depun marturie.
6) verbe la modul infinitiv precedate de prepozitiile pentru si spre
Elevii se duc la scoala pentru a invata.
Tinerii se duc in club pentru a dansa.
Batranii merg in parc pentru a se plimba.
El s-a pregatiti bine spre a reusi cu nota mare la examen.
7) verbe la modul supin cu prepozitii diferite
Nenea Ion a dus vitele la pascut.
Acest batran umbla dupa cersit.
Mama a pus laptele la fiert.
L-am chemat pe Mihai pentru scuturat.
Cosmin s-a pregatit de pescuit.
8) adverbe de scop simple sau compuse, specializate
Intentionat nu mi-a spus nimic!
Expres ma enerveaza!
nadins apasa pe buton!
Dinadins n-a venit.
Dinadins imi aduce flori.
9) locutiuni adverbiale de scop specializate
Intr-adins te innebuneste cu telefoanele.
Dintr-adins te necajeste.
10) locutiuni adverbiale asemanatoare cu cele cauzale, dar intr-un context adecvat, ele
sunt de scop
De aceea se pregateste.
De-aia ti-a adus flori.
Pentru aceasta va respectam.
Pentru asta noi te sprijinim.
Pentru aia tu l-ai ajutat.
De asta a ajuns la timo, ca sa te ajute.

31