Sunteți pe pagina 1din 3

Tema : realizati o analiza comparativa intre contractul de drept comun si

contractul administrativ. (referat in dosar, cu titluri, note subsol, numerotare


pagini,etc - predat la seminar si prezentat la curs, ne puncteaza/ o sa
conteze la examen)

CLASIFICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE


In doctrina se utilizeaza mai multe domenii de clasificare, dintre care cu
semnificatie deosebita a criteriului intinderii efectelor pe care actul le produce in
functie de care se determina :
a) Acte administrative cu caracter normativ, care produc efecte juridice general
obligatorii si sunt opozabile erga omnes.
b) Acte cu caracter individual , care produc efecte juridice fata de un subiect
determinat de drept (ut singuri) exemplu: o hotarare a guvernului, denumirea
unui prefect in functie, este un act administrativ cu caracter individual, iar o
hotarare prin care se adopta norme metorologice de punere in aplicare a unei
legi, este un act administrativ cu caracter normativ.In randul actelor cu
caracter normativ, il au autorizatiile care sunt acele acte juridice prin
intermediul carora se confera unei persoane fizice sau juridice dr de a
desfasura o activitate sau de a echita o constructie , unele din autorizatii sunt
libere, fiind la atitudinea benifeciarului daca sa o solicite sau nu, iar altele
sunt impuse, legea conditionand desfasurarea unei activitati de existenta a
lor.
Contractul administrativ: este o creatie a juristprudentei, a
consiliului de stat francez, care a fost receptata tipic cu rezerve si in doctrina
romaneasca, interbelica, iar in perioada post-belica a fost marginalizata
alaturi de alte institutii ale dr public in general si ale dr admin in particular
considerate incopatibile cu specificul acelui regim, cum ar fi contencios
administrativ, functionarul public, domeniul public.
Constitutia.Ea o recunoaste insa de o materie implicita prin art 136,
care prevede ca bunurile proprietate publica pot fi date in admin regiilor
autonome ori institutiilor publice, pot fi concesionate ori inchiriate sau pot fi
date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.Toate acestea
reprezinta modalitati de punere in valoare a proprietatii publice si sunt ca
natura juridica contracte administrative.Legea continciosului admin nr
554/2004 asimileaza actului admin contractele prin care se pun in valoare
bunurile de proprietate publica, se presteaza servicii publice, se efectuiaza
lucrari publice , se realizeaza o achizitie publica , precum si toate celelalte
programe care printr-o lege speciala sunt considerate a avea un regim care

justifica solutionarea eventualelor litigii unor parte din ele de catre instantele
judec de contincios-admin.
..si care genereaza litigii care sunt in competenta instantelor de contincios
admin.
Trasaturile contractului admin :
1.Orice contract reprezinta un acord de vointa care are un obiect determinat
ce poate consta in desfasurarea unor activitati prin care se urmareste slujirea
interesului public, respectiv se valorifica bunurile publice, se realizeaza
activitati, lucrari cu caracter public(servicii, achizitii cu lucrari publice) sau alt
obiect cand o lege speciala stabileste ca eventualele litigii generate de
contract intra in competenta continciosului administrativ.
2.Din obiectul determinat rezulta regimul juridic care le este specific,
respectiv regimul de putere publica, acesta asezand partile contractului pe o
pozitie de inegalitate juridica .
3.Unele din subiectele contractului este in mod obligatoriu o autoritate
publica inteleasa in sensul larg a termenului pe care il confera si legea nr
554/2004.Potrivit acestei legi, autoritatile publice sunt acele organe ale
statului sau unitatilor admin teritoriale, care actioneaza in regim de putere
publica pt realizarea unui interes legitim public, precum si subiectele de dr
privat care au dobandid statut de utilitate publica si sunt autorizate sa
presteze o activitate de interes public.
Litigiile derivate din incheierea , incetarea, executarea unui contract admin,
intra in competenta de solutionare a instantelor de contincios admin.
Domeniul public si proprietatea publica.
Inca din antichitate, s-a recunoscut existenta a doua categorii de bunuri, din
punct de vedere al aptitudinilor de a fi detinute in proprietate de cineva :
a) Res in patrimonium = bunuri care pot fi proprietate unui subiect de drept
b) Extra patrimonium = bunuri care nu pot fi detinute in proprietate de o
anumita persoana.(pietele, drumurile, apele)
De aceea au fost edictate anumite acte cum ar fi edictul de la Muleni, prin
care se proclama interdictia instrainarii acelor bunuri
In timpul revolutiei franceze din 1879 (comuna din Paris) proprietatea este
trecuta de la lege la natiune iar natiunea ca orice proprietar dobandeste
dr de a instraina bunul.Codul civil francez din 1804 contine 4 art cu
privire la domeniul public a caror reglementa a generat si indoctrinat
rutina de specialitate care s-a concentrat asupra identificarii sferii
bunurilor de domeniul public, al regimului politic care le caract pe acestea,

si a criterilui de aparteneta a unui bun la domeniul public, precum si al


determinarii sau stabilirii ,daca un bun al domeniului public poate sau nu
sa fie detinut in proprietate de un anumit subiect de drept.
S-au conturat astfel mai multe teorii cum ar fi : teoria inexistentei unui
bun de proprietate, teoria serviciului public sau a uzului public.Astfel de
teorii au fost si in doctrina romaneasca cu exceptia perioadei regimului
totalitar cand domeniul public a fost desfiintat formal si in realitate inlocuit
cu institutii specifice acelui regim cum ar fi proprietatea intregului popor
asupra unor categorii de bunuri.Dupa 1990, institutia domeniului public
redevine de actualitate si ea se regaseste reflectata in legislatie, inclusiv
in cea adoptata inaintea Constitutiei din 1991, cum ar fi legea fondului
funciar nr 18/1991 sau legea admin publice locale, nr 69/1991 in prezent
abrogata.
El reprezinta un sediu special in reglemntarea constitutionala a
proprietatii.
Cel de al doilea text e art 136 intitulat proprietatea.
Continutul textului, locul in care acesta este plasat, determina concluzia
ca el constituie un sediu constitutional general in reglementarea
proprietatii.De aceea, analiza regimului const al proprietatii trebuie sa
inceapa de la art 136 deoarece acesta reprezinta sediul general, din
constinutul caruia desprindem urmatoarele:
Prin al 1 se determina structura proprietatii care este structura care
este publica si privata.
Alineatul 2 prevede masurile de protectie care se iau pt proprietatea
publica si titularii proprietatii publice, astfel textul prevede ca
proprietatea publica este ocrotita prin lege si apartine statului si
unitatilor admin teritoriale.
El trb coroborat cu art 3 din Const, care prevede ca teritoriul e
organizat sub aspect administrativ in comune, orase si judete.
Art 3.
Art 4.Concesionareainchirierea sau darea in folosinta gratuita unor
institutii de utilitate publica.
Prin al 5 se declara ca proprietatea privata este in conditiile legii
inviolabila, textul trbuind coroborat cu art 44 care reglementeaza dr de
proprietate privata.