Glandele Suprarenale

Glandele suprarenale sunt glande pereche, localizate la polii superiori ai rinichilor.

Acestea sunt formate dintr-o zona corticala si dintr-o zona medulara, diferinte din
punct de vedere embiologie, anatomic si functional.
Corticosuprarenala secreta hormone de natura lipidica ce se sintetozeaza din
colesterool. In functie de efectele fiecaruia se impart in 3 tipuri
A) Mineralocorticoizi, cu reprezentatul principal aldosteronul , care determina la
nivelul tuiblior uriniferi contordti distali si proximali, reabsorbita Na si a apei si
eliminarea de K si H. Mentine presiunea osmotica a mediului intern a
organismului, volumul sangvin si echilibrul acido-bazic
B) Glucocorticoizii, cu reprezentantul principal cortizolul, care circual in sange
legat de proteinele plsmatice. O portiune libere a cortizolului determina
efecte specific asupra metabolislului glucidic- hiperglicemie, lipidic- crede
lipoliza si concentratia acizilor grasi liber plasmatici, protidic- creste
catabolismul in muschii scheletici si anabolismul in ficat. Scadeara cantitatii
acestora determina modificari ale EEG-ului, alterarea personaltati, dereglari
senzoriale
C) Sexosteroizi, sunt impartiti in doua cateogorii, androgeni si estrogeni.
Acestiaau principalul rol in dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la
pubertate. La baieti determina cresterea barbii si a mustatilor, a laringelui si
ingrosarea vocii, a musculaturii si scheletului, iar la fete dezvoltarea glandelor
mamamre si depunerea lipidelor pe coapse si solduri.

Medulosuprarenala reprezinta zona medulara a glandelor suprarenale.

Anatomic si functional este un ganglion simpatic, a carui neuroni nu are prelungir.
Acesta secreta catecolamine: adrelina- epinefrina- in proprtie de 80 % si
noradrenalia- norepinefrina- in proprtie de 20%. Actiunea acestor hormone este
similara cu stimularea sistemului nervos simpatic. Principalale actiuni sunt:
1) Asupra sistemului cardiovascular: tahicaride, vasoconstrictie si hipertensiune
2) Asupra sistemului respirator produce relaxarea musculaturii netede si
dilatatea bronhiilor
3) Pe metabolismul glucidic produce glicogenoliza si hiperglicemie
4) Pe metabolismul lipidic produce mobilizarea grsimilor din depozite si
catabolizarea acizilr grasi
5) Alte actiuni : stimularea sistemului reticulat activator ascendant, inducerea
unei stari de alerta corticala, anxietate, frica, panica.

Hipofiza

Hipofiza este localizata la baza encefalului , inapoia chiasmei optice, situate pe

saua turrceasca o osului sfenoid. Este alcatuita din trei lobi : anterior si
intermediar care formeaza adnohipofiza si posterior care formeaza
neurohipofiza. Adenohipofiza este partea cea mai dezvoltata a glandei,
reprezentand 75% din masa hipofizei in in ce lobul intermediary reprezinta doar
2%, fiind o lama epiteliala, ce adera stans la lobul posterior.
Intre hipotalamus si hipofiza exita legaturi anatomice si functionale. Anatomic,
hipofiza este legata ne acesta prin tija pituitara. Intre partea mediana a
hipotalamusului si adenohipofiza exita o legatura vasculara prin sistemul porthipotalamo-hipofizar. Intre hipotalamusul anterior si neurohipofiza exista tractuk
nervos port-hipofizar. Prin aceste relatii nervoase si vasculare, dar si prin produsii
de neurosecretie, hipotalamusul controleaza si regleaza secretia hipofiziei , si
prin aceatsa, intregul system endocrine.
Adenohipofiza:
Hormonii secretati de lobul anterior sunt imparitit in doua categorii:
A) Glandulo tropi care au organe-tinta alte glande endocrie- ACTH, STH, FSH, LH
B) Non-glandulotropi STH si Prolactina
STH-ul, numit si hormone de crestere, determina alatri de insullina, hormonii
tiroidieni si cei gonadici, dezvoltarea organismului. Acesta determina
condrogeneza din cartlajele de crestere diafizo-hipofizare si cresterea in lungime
a oaselor. Dupa pubertate determina crestrea ing romise a oaselor lungi si
dezvoltarea oaselor late. DEtermina dezvoltarea musculaturii si a viscerelor
mai putin creierul-.
Hiposecertia de STH determina in copilarie nanismul hipofizar, caraterizat prin
incetarea cresterii somatice, individual are talie mica- 120-130 cm, dar
ezvoltarea intelectuala nu este afectata.
Hipersecretia de STH provoaca in copilarie Gigantimsul caraterizat prin
inaltimi ce depasesc 2 m dar cu intellect normal, la adulti provocand
Acromegalia, caraterizata din crestrea in gorsimie a oaselor si a tesutuilor moi, in
specia al fetei ,mainilor si picioarelor.
Prolactina-numit hormon mamotrop sau leutotrop, determina secretia laptelui din
glandele mamare, favorizat de estrogeni si progesterone, previne ovulatia.
Lobul intemediar contine un hormone cu rol in procesul pigmentogenezei, numit
hormone melanocitostimulator, avand aceiasi premergatori ca ACTH-ul.