Univ.

Petru Maior
Facultatea de Stiinte Economice Juridice si Administrative

Cuprins:
1. Localizarea si caracterizarea judetului:
1.1.
Scurt istoric
1.2.
Asezare geografica
1.3.
Cai de acces
1

2.
3.
4.
5.

1.4.
Nivelul de dezvoltare economico-sociala
Prezentarea potentialului touristic natural si antropic
Analiza bazei tehnico material a turismului
Propuneri de valoficare a potentialului turistic
Bibliografie

1.Localizarea si caracterizarea judetului

1.1.

Scurt istoric

Veche capitala a Daciei Porolissensis, atestat documentar inca de acum doua

milenii de geograful grec Claudius Ptolomaeus (85-165), orasul a fost ridicat la
rangul de municipiu n timpul domniei mparatului Hadrian (117-138), numinduse Municipium Aelium Hadrianum Napoca, apoi la rangul de colonie, in jurul
anului 180, sub Marcus Aurelius sau Commodus.
2

Prima mentiune documentara dateaza din anul 1173 si desemneaza asezarea

sub numele de Clus (n latina loc nchis ntre dealuri). Alte denumiri ale orasului
au fost Kolozsvar (in maghiara) si Klausenburg (n germana), dupa colonistii sasi
care s-au asezat n cetatea Cluj, in timpul regelui Stefan al V-lea al Ungariei,
ulterior decimarii populatiei autohtone in timpul atacurilor tatare. Klausenburg a
fost una dintre cele sapte cetati (Siebenburgen) medievale sasesti dinTransilvania.
Primul nume romanesc al orasului a fost Clus, scris uneori si Klus. n anul 1974,
numele a fost schimbat n Cluj-Napoca. Pozitia geografica privilegiata, pe vechile
trasee care leaga Europa apuseana de estul si sudul continentului, a determinat un
cadru specific de pluralitate etno-culturala si dezvoltare materiala.
Astazi, municipiul Cluj-Napoca este resedinta judetului Cluj si capitala
spirituala si economica a Transilvaniei, un puternic centru universitar si medical,
un pol al diversitatii si multiculturalismului, unde trecutul, prezentul si viitorul
reprezinta suma identitatii si specificitatii locale.
Clujulorasul comoara era considerat asadar o republica urbana, o patrie
pentru locuitorii sai, n care organizarea administratiei municipale, repartizarea
corecta a impozitelor, ordinea interna sau dezvoltarea urbanistica erau, de cele mai
multe ori, mai importante decat evenimentele europene sau politica principilor.
Desi vorbeau limbi diferite, clujenii au stiut sa traiasca, sa se accepte, sa
convietuiasca si sa si respecte reciproc valorile, ntr-un oras care nu a apartinut
niciodata unei singure etnii, unei singure confesiuni sau unei singure categorii
sociale. Astfel, cea mai valoroasa si durabila bogatie a orasului-comoara este, de
fapt, aceasta remarcabila arta a convietuirii.

1.2.

Asezare geografica

Municipiul Cluj-Napoca se afla in partea centrala a Transilvaniei. Se intinde pe

o suprafata de 179,5 kmp. Inconjurat pe trei parti de dealuri si coline cu inaltimi
intre 500 si 700 m, aspectul lui imbraca forma unei adevarate cetati. Municipiul
este situat in centrul judetului Cluj, fiind resedinta acestuia.
Situat in zona de legatura dintre Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia
Transilvaniei, orasul este plasat la intersectia paralelei 46 46" N cu meridianul 23
36" E. Se intinde pe vaile raurilor Somesul Mic si Nadas si, prin anumite
prelungiri, pe vaile secundare ale Popestiului, Chintaului, Borhanciului si Popii.
Spre sud-est, ocupa spatiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului
Feleac, fiind inconjurat pe trei parti de dealuri si coline.
La sud orasul este strajuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maxima de 825 m,
in varful Magura Salicei. La est, in continuarea orasului, se intinde Campia
Somesana, iar la nordul orasului se afla dealurile Clujului, cu piscuri ca Varful
Lombului (684 m), Varful Dealul Melcului (617 m), Techintau (633 m). Inspre vest
se afla o suita de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Garbaului (570 m)
s.a. Odinioara in afara orasului, acum in interior insa, se afla dealul Calvaria si
dealul Cetatuia.

1.3.

Cai de acces

Cluj
Cluj
Cluj
Cluj
Cluj
Cluj
Cluj
Cluj
Cluj
Cluj

Distantele fata de principalele orase ale Romaniei:

Napoca - Alba Iulia 161 km
Napoca - Alexandria 389 km
Napoca - Bucuresti 426 km
Napoca - Constanta 644 km
Napoca - Oradea 147 km
Napoca - Brasov 264 km
Napoca - Craiova 374 km
Napoca - Iasi 390 km
Napoca - Sibiu 163 km
Napoca - Timisoara 316 km

Pentru cei care cltoresc cu maina personal sau autocarul, accesul n

Cluj-Napoca se face pe Drumul European E60 (Bucureti Oradea Budapesta
Viena), care traverseaz oraul mpreun cu DN1G Huedin Zalu
i DN16 Apahida Reghin. Pentru turitii care opteaz pentru transportul
cu autocarul, autogara este n proximitatea centrului.

Pentru cei care nu au main personal sau pur i simplu nu vor s foloseasc
automobilul n concediu, municipiul Cluj-Napocadispune de transport feroviar, n
gar ajungnd 22 de trenuri de toate tipurile care fac legtura cu principalele orae
ale Romniei.
Pentru cei din strinatate sau cei care nu au rbdare s petreac un timp ndelungat
pe drum, Cluj-Napoca pune la dispoziie unaeroport internaional aflat n partea
Estic a oraului, la doar 6 kilometri de centrul istoric.
Aeroportul asigur curse regulate din Bucureti, dar i din multe orae europene,
traficul anual fiind de aproximativ 250.000 de pasageri.
5

1.4.

Nivelul de dezvoltare economico-social

Dezvoltarea economico-social ncepnd cu anii `90 s-a reflectat i n procesul

de modernizare a capacitilor de transport. Poziia geografic avantajoas a
judeului constituie un factor determinant n eforturile ntreprinse de autoriti
pentru dezvoltarea infrastructurii locale. Judeul Cluj dispune de o reea dens de
drumuri publice totaliznd 2454 km, din care 342 km reprezint drumuri naionale.
Reeaua de drumuri modernizate cuprinde un numr de 645 km, marea lor
majoritate fiind poriuni ale unor osele de interes naional i internaional.
Lungimea cailor ferate care strabat teritoriul judetului este de 232 km .
Relieful este predominant deluros i muntos, altitudinile maxime fiind deinute
de masivele Vldeasa i Muntele Mare, cu 1842 m i respectiv 1826 m. Clima este
continental-moderat i influenat de circulaia atmosferic predominant vestic.
Amplitudinile termice anuale variaz ntre 23-25 grade celsius n regiunea
deluroas i scad la 17-19 grade celsius n zona muntoas.
Organizarea administrativ a judeului include o reea de 434 de aezri
omeneti, grupate n 81 de uniti administrativ-teritoriale. Populaia judeului este
de aproximativ 720 de mii de locuitori, din care peste 65% locuiesc n mediul
urban. Ceea ce caracterizeaz populaia judeului Cluj este i multitudinea de etnii
conlocuitoare cu romnii, alturi de acetia gsindu-se maghiarii, germanii, saii,
armenii. In ceea ce privete mprirea pe religii i apartenena la cultele religioase
a populaiei din judeul Cluj, 72% dintre credincioi sunt ortodoci, 12 %
reformai, 4,3 % greco-catolici, 3,6 % romano- catolici, 2,9 % penticostali, 1,1 %
unitarieni si 1,04 % baptiti, fiecare cult religios aparinnd unei episcopii :
ortodox, greco- catolic, reformat, unitarian i evanghelic.

Dintre ramurile industriei prelucrtoare, cele cu ponderea cea mai mare n

cadrul produciei industriale sunt: industria materialelor nemetalifere (17,9%),
industria alimentar i de buturi (17,5%), industria metalurgic (12,9%), industria
chimic i a fibrelor sintetice sau artificiale (8,1%), industria celulozei, hrtiei i
cartonului (8,0%).
In ceea ce priveste domeniile agriculturii si silviculturii, condiiile climatice
variate ale zonei au creat un cadru prielnic de dezvoltare a agriculturii, aceasta
constituind cea de-a doua ramur, ca pondere i importan n economia judeului.
Un rol important n cadrul acestui sector economic l deine zootehnia, dar o
pondere nsemnat o are i producia vegetal. Att sectorul vegetal ct i cel
zootehnic traverseaz o perioad de tranziie caracterizat prin reducerea produciei
de la an la an, situaie ce reclam adoptarea unor msuri care s stimuleze procesul
relansrii agriculturii judeului. Importana agriculturii judeului rezid i n
existena Universitii de tine Agricole i Medicin Veterinar care liceniaz
anual peste 2000 de absolveni, specialiti n toate domeniile agriculturii.

2. Prezentarea potentialului turistic natural si antropic:

Potential touristic natural:
Potenialul turistic al oraului Cluj- Napoca prezint inventarierea i analiza
atraciilor turistice din oras, att a celeor naturale ct i celor de natur antropic.
S-au realizat 28 de fie pentru principalele obiectivele turistice din ora n care s-a
inclus descrierea obiectivului, informaii legate de vizitarea acestuia (orar, tarife
bilete) i fotografii ale acestuia. Dup prezentarea i analiza atraciilor turistice s-a
ncercat s se stabileasca dac oraul Cluj- Napoca are potenial turistic i cum
acesta poate fi valorificat n viitor pentru o mai bun dezvoltare a turismului.
Trebuie remarcat faptul c oraul Cluj Napoca este unul privilegiat datorit
prezenei rului Some, care brzdeaz oraul n partea central i poate fi
considerat o oaz de natur mai mult dect necesar n aglomeraia de zi cu zi si o
de asemenea mai prezint cteva lacuri i canale secundare care amenajate
corespunztor pot s constituie o resurs turistic de baz. Din pcate pn n acest
moment nici un element hidrografic nu a fost amenajat corespunztor desfurrii
de activiti turistice sau generrii de fluxuri turistice spre el.
Tot n cadrul potenialului turistic natural al oraului a fost analizat i peisajul
colinar, care este alctuit preponderent din delaurile i colinele care l nconjoar:
n partea sudic Dealul Feleac, la nord dealurile Clujului cu nlimile maxime n
Vrful Lombului (684 m), Vrful Dealul Melcului (617 m), Vrful Techintu (633
m), n partea vestic dealurile Hoia cu altitudinea maxim de 506 m i Delul
Grbului, cu altitudinea maxim de 570 m, n partea estic ncepe Cmpia
Transilvaniei. n interiorul oraului se remarc ca i forme de relief deluros: Dealul
Calvaria unde fiecare centimetru de pmnt respir istorie (Todi, 2009, p.75) i
Cetuia cruia n Evul Mediu i se spunea Dealul cu Vii, podgoria de aici ajungnd
pn la poalele dealului i tot aici a existat o fortificaie n stil Vauban,
8

reprezentativ pentru stilul baroc i ridicat de ctre autoritile habsburgice ntre

1712-1735.
Topoclimatele i microclimatele prezente n oraul Cluj Napoca au fost
analizate din punct de vedere al condiiilor care le creeaz pentru desfurarea
actului turistic, iar elementele 11 geologice au fost analizate ca i factori de baz al
configuraiei urbane din prezent. Alte elemente de ordin natural care au potenial
turistic i au fost analizate n lucrare sunt Cheile Baciului, Rezervaiile Botanice
Fneele Clujului i Valea Morii i Bile Someeni.

Relief
Trasatura caracteristica a cadrului natural o constituie predominanta reliefului
deluros, pe aproape 2/3 din suprafata totala; restul de 1/3 este relief muntos.
Campiile propriu-zise lipsesc, dar prin compensatie sunt prezente vaile lung
terasate si luncile raurilor Somes si Aries.
Relieful este predominant deluros (2/3 din suprafata totala), restul apartinand
spatiului montan (in sudvest coboara in trepte aproape netede). Se afla la contactul
a trei mari unitati naturale: Muntii Apuseni (reprezentati de masivele Gilau,
Muntele Mare, Bihor, Vladeasa - cu vf. Vladeasa de 1.838 m, coborand la 227 m la
iesirea Somesului din judet, Trascau-o portiune restransa), Podisul Somesan (in
partea nordvestica a judetului cu dealuri mai inalte si impadurite), Campia
Transilvaniei (denumire ce se refera la functia ei predominant cerealiera, dar si la
prezenta dealurilor rotunjite cu pante domoale si altitudini de 500 m, in sud-vestul
judetului).

Clima
9

Datorita pozitiei sale, judetul Cluj beneficiaza de o clima continental moderata,

ce se caracterizeaza prin veri racoroase si ierni mai putin aspre, existand doua
sectoare climatice princiale: a zonei muntoase si a zonei deluroase, in functie de
compartimentarea reliefului, cu precipitatii variabile si vanturi dominante din vest,
nord-vest. Temperatura medie in ianuarie este de -2 -8C iar in iulie de 12 23C. Cursurile de apa Apartin bazinului Somesului Mic, orientat spre sud-vest si
nord-est, care colecteaza numerosi afluenti Somesul Cald, Somesul Rece, Nadas,
Borsa, dar si bazinului Ariesului-partial, cu afluentii Iara, Hasdate.

Hidrografie
Reteaua hidrografica este reprezentata de rauri, lacuri si ape subterane. Raurile
principale sunt: Somesul Mic, Ariesul si Crisul Repede. Lacurile naturale sunt
putine si de importanta secundara ca utilitate economica, dar interesante ca geneza
si valoare stiintifica, doua dintre ele fiind declarate rezervatii naturale: Lacul
Stiucii si Lacul Legii. Lacurile antropo-saline (nascute prin inundarea cu apa a
unor vechi ocne parasite) se caracterizeaza prin adancimi mari si prin calitati
terapeutice ale apelor cu salinitate foarte ridicata. Printre cele mai importante se
numara complexele lacustre de la Turda, Cojocna, Sic si Ocna Dejului. Categoria
cea mai reprezentativa ca dimensiune si importanta o constituie lacurile de
acumulare ale amenajarilor hidroenergetice in spatiul montan: Gilau, Somesul
Cald, Tarnita, Fantanele si Dragan.

Flora
10

Datorita particularitatilor reliefului, vegetatia este variata si urmareste treptele

de relief. Astfel, pe cuprinsul judetului se identifica trei etape, diferentiate in
functie de climat si de orientarea culmilor. Etajul subalpin cuprinde in general
culmile inalte de peste 1550 m din masivele Vladeasa si Muntele Mare, cu ierni
lungi si veri scurte.Pajistile sunt acoperite cu diferite elemente floristice. Astfel,
elementele predominante sunt: iarba stancilor, iarba vantului etc. Etajul forestier
este reprezentat de paduri de foioase si rasinoase (molidul in amestec cu bradul si
cu fagul) Fagetele, a caror limita superioara se ridica pana la 1000 m, sunt
constituite din paduri de amestec-fag si molid. Se intalnesc mai rar: ulmul, frasinul
si carpenul. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase, avand ca limita
superioara altitudinea de 550-600 m. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in
amestec cu o serie de arbusti cum ar fi paducelul, alunul etc. Terenurile agricole se
intind la baza etajului forestier, ocupand cea mai mare parte a judetului. Etajul
silvostepei corespunzator Campiei Transilvaniei si Podisului Somesan, este
reprezentat de pajisti situate pe cursurile apelor si pe versantii sud-estici.

Fauna
Complexitatea reliefului si a vegetatiei judetului favorizeaza prezenta unei
faune bogate ca numar si specii.Astfel, in etajul subalpin se intalnesc rozatoare,
pasari, reptile cum ar fi:vipera comuna, soparla de munte si altele.Etajul padurilor
este populat cu mamifere si pasari.Mamiferele sunt reprezentate de:ursul brun,
mistretul, capriorul, lupul, rasul,viezurele si mai rar veverita.

11

In regiunile calcaroase este raspandit jderul de padure si iepurele. Padurile

adapostesc o varietate larga de specii de pasari cum ar fi: cocosul de munte, mierla
si acvila de munte ce reprezinta o raritate a naturii. In cazul faunei acvatice, sunt
reprezentative urmatoarele specii: pastravul-ce populeaza raurile si paraurile de
munte, cleanul, mreana - in raurile din deal, crapul, stiuca, bibanul-in raurile si
lacurile din Podisul Somesan si Campia Transilvaniei.

Potential turistic antropic:

n cazul analizei potenialului turistic antropic se disting din nou dou mari
categorii: obiectivele cu funcie turistic i festivalurile i evenimentele ca i
resurs turistic. Principalele obiective turistice studiate au fost: vestigiile
arheologice, obiectivele istorice, religioase, culturale, complexele arhitectonice,
monumentele i statuile, obiectivele economice. Potenialul turistic se reflecta n
condiiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei game variate de
forme: drumeie, alpinism, turism auto, sporturi de iarna i de vara, odihna de
scurta i lunga durata, tabere de copii i tineret, tratament balnear.
Judetul Cluj dispune de un variat si bogat potential antropic, alcatuit din
elemente cultural-istorice si religioase, orase si sate si structuri de primire.
Municipiul Cluj-Napoca:
- Monumente si cladiri:Catedrala Ortodoxa a Mitropoliei Clujului, Albei,
Crisanei si Maramuresului;Biserica 'Sfantul Mihail',Catedrala 'Schimbarea la Fata',
a Episcopiei de Cluj-Gherla;Biserica 'Calvaria';Biserica Franciscana;Casa si
12

Statuia

lui

Matei

Corvin;Palatul

Bnffy;Teatrul

National

si

Opera

Romana;Bastionul Croitorilor;
- Muzee:Muzeul de Arta - un muzeu de arta, situat in palatul contelui
Bnffy;Muzeul National de Istorie a Transilvaniei - expozitiile permanente sunt
impartite pe sectiuni, care concentreaza fiecare perioada majora de timp;Muzeul
Etnografic al Transilvaniei - cu o vechime de peste 80 de ani, este cel mai mare de
acest gen din Romania;Muzeul Satului - cel mai cuprinzator muzeu in aer liber din
Romania si al saselea din Europa;Casa memoriala Emil Isac;Muzeul de Speologie
'Emil Racovita' - singurul muzeu din Romania dedicat memoriei savantului Emil
Racovita si stiintei pesterii.

Municipiul Dej:
Se afla la 60 km nord de municipiul Cluj-Napoca, in judetul Cluj,
Transilvania, Romania, la confluenta dintre raurile Somesul Mare si Somesul Mic.
Principalele obiective turistice:
-Castrul roman Samum din comuna invecinata Caseiu.
-Biserica Reformata, construita in stil gotic, in anii 1453-1536, cu un turn inalt de
72 m. Hram initial (inainte de Reforma Protestanta): 'Sf.Stefan'.
-Biserica si manastirea franciscana 'Sf.Anton de Padova' (romano-catolica),
construita in stil baroc in secolul XVIII (in jurul anului 1716).
-Biserica Ortodoxa 'Sf.Gheorghe', ridicata in 1776.

13

-Biserica protopopiala greco-catolica (nerestituita), consacrata in anul 1895 cu

hramul 'Adormirea Preacuratei'.
-Palatul justitiei, construit la sfarsitul secolului XIX.

Municipiul Turda:
Locasele de cult care se gasesc in Turda: Biserica Reformata cu turn (din
centrul orasului) sec.XV,Biserica Romano-Catolica - sec.XVI,Biserica Reformata
Fortificata (Turda Noua)- sec.XVI; Dej: Biserica reformata, construita in stil gotic,
in anii 1453-1536, cu un turn inalt de 72 metri,Biserica si manastirea franciscana,
construita in stil baroc in secolul XVIII,Biserica ortodoxa, ridicata in 1776,Biserica
protopopiala greco-catolica (nerestituita), consacrata in anul 1895 cu hramul
'Adormirea Preacuratei', in Campia Turzii: Biserica Romano-Catolica din Sancraiu
(ridicata intre 1896-1898), Biserica Greco-Catolica din Ghiris (ridicata 1910-1912)
(acum folosita de o parohie ortodoxa), Biserica Reformata (1697-1680), sau
Biserica Ortodoxa din centrul orasului (1943-1951); in Gherla: Biserica armeanocatolica cu hramul 'Sfanta Treime', construita intre 1748-1804 in stil baroc si
neoclasic,Biserica si manastirea franciscana, in stil baroc (sec. al XVI-lea),Biserica
Solomon, prima biserica armeano-catolica din Gherla, ctitorita de Salamon
Simay,Catedrala greco-catolica cu hramul 'Intrarea in Biserica a Fecioarei Maria',
consacrata in anul 1905 de episcopul Ioan Sabo, care se afla inmormantat in
aceasta ctitorie a sa(tot aici se afla inmormantat episcopul Vasile Hossu, care a
pastorit la Gherla intre anii 1912-1916) si in Huedin Biserica Reformata (ridicata
in secolul XIII si reconstruita gotic in secolul XVI). La aceste obiective se adauga:

14

Castrul Roman (106 d.Cr)- Turda, Judecatoria si Primaria Turda - sec. XIX,
Ruinele cetatii Coltesti-Turda.
Traditii folclorice si manifestari cultural-artistice
-Festivalul National Ion Cristoreanu;
-Festivalul-concurs national Dumitru Sopon;
- Festivalul Culturii si Traditiilor Populare 'Serbarile Transilvane';
-Paunul de Aur, Festival international al folclorului pentru copii;
-Toamna Muzicala, Orchestra Filarmonica Transilvania;
-Jocul fecioresc din Transilvania - festivalul dansului popular barbatesc

15

3. Analiza bazei tehnico-materiale a turismului:

16

17

4. Propuneri de valoficare a potentialului turistic :

Pornind de la simple lucrri de amenajare a spaiului, sau a unui obiectiv
turistic, continund cu lucrri ample de remodelare urban sau lucrri de
infrastructur, pn la educarea i schimbarea mentalitii oamenilor implicai n
sectorul turistic, s-au propus soluii care pot s conduc n viitor la o mai bun
dezvoltare a turismului n oraul Cluj Napoca.
Valorificarea potenialului turistic natural i antropic ntr-o manier durabil;
mbuntirea infrastructurii adiacente i a celei specifice sectorului turistic,
astfel nct s conduc la o mai bun desfurare a actului turistic n ora
Promovarea pe plan naional i internaional a produselor turistice oferite
de ctre oraul Cluj Napoca
Regenerarea zonelor urbane degradate prin intermediul turismului
Angrenarea tuturor actorilor implicai n sectorul turistic din ora, ntr-un
proiect comun care s aib ca i scop creterea eficienei economice a
activitilor turistice din ora
Ca oraul Cluj Napoca s se dezvolte din punct de vedere turistic i regenereze
din punct de vedere urbanistic, trebuie s existe o strns cooperare ntre actorii
implicai n acest sector, att cei din mediu privat ct i cei din mediul public. De
asemenea n procesul de concepere a planului de dezvoltare a turismului trebuie s
se in cont de cteva aspecte majore, cum ar fi: dezvoltarea urban durabil,
implicarea populaiei locale, promovarea imaginii turistice a oraului conform cu
potenialul turistic de care dispune.

Bibliografie:
18

 http://statistici.insse.ro/
http://ro.scribd.com/

19