Sunteți pe pagina 1din 180

Doru Bardac Constantin R‚nea Drago Paraschiv

TEHNOLOGII DE PROCESARE A SUPRAFEfiELOR

JUNIMEA Ia iï 2005

Descrierea CIP a Bibliotecii Na˛ionale a Rom‚niei Bardac Doru Tehnologii de procesare a suprafe˛elor / Doru Bardac, Constantin R‚nea, Drago Paraschiv- Ia i: Junimea, 2005 p. 180; Bibliogr. ISBN 973-37-1063-6

I. Bardac, Doru II. R‚nea, Constantin III. Paraschiv, Drago

62

© Toate drepturile rezervate.

ISBN 973-37-1063-6

C U P R I N S

Capitolul 1 Ingineria suprafe ţ elor Ón managementul schimb ă rilor

.

.

.

tehnologice. 1.1. Generalit ăţ i.

. 1.2. Siguranţ a Ón func ţ ionare

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 1.2.1. Siguranţ a Ón func ţ ionare a produsului ş i a elementelor

. 1.2.2. Procentul mediu de c ă deri ale elementelor .

1.2.3. Coeficientul de Ónc ă rcare a elementelor 1.2.4. Aprecierea uz ă rii ma ş inilor ş i determinarea duratei

.

.

sale componente.

lor optime de func ţ ionare.

. 1.3. Metode de prevenire ş i Ónl ă turare a defectelor

.

de func ţ ionare

normal ă .

.

.

.

.

.

.

.

. 1.3.1. M ă suri de prevenire a uz ă rilor ş i de m ă rire a duratei

. 1.3.2. Procedee de m ă rire a rezisten ţ ei suprafe ţ elor la uzare

. 1.3.3. Sistemul preventiv de executare a Óntre ţ inerilor tehnice

.

.

ş i reparaţ iilor periodice .

.

.

.

7

7

8

8

9

9

10

13

13

14

15

1.3.3.1. Rolul Óntre ţ inerilor tehnice Ón prelungirea duratei

de func ţ ionare .

.

.

.

.

15

1.3.3.2. Metoda de elaborare a sistemului de Óntre ţ ineri tehnice

ş i reparaţ ii.

.

.

.

.

.

1.3.3.3. Sistemul de repara ţ ii după necesitate .

1.3.3.4. Sistemul de repara ţ ii la termene fixe

1.3.3.5. Sistemul de repara ţ ii executate după controlul st ă rii

.

.

.

tehnice a ma ş inilor .

.

.

.

16

17

17

18

1.3.3.6. Sistemul preventiv de executare a repara ţ iilor periodce

planificate .

. 1.4. Pregă tirea suprafe ţ elor pentru procesare

.

.

.

.

.

.

18

18

1.4.1. Cur ăţ irea ş i spă larea pieselor .

1.4.2. Controlul ş i sortarea pieselor procesate .

.

.

18

20

1.5. Principii generale privind elaborarea proceslor tehnologice

de procedare.

.

.

.

.

.

.

.

.

22

1.5.1. Considera ţ ii generale

.

22

1.5.2. Metode de restabilire a jocurilor Óntre suprafe ţ e .

23

1.5.2.1. Metoda dimensiunilor de repara ţ ii

23

1.5.2.2. Metoda restabilirii formei ş i dimensiunilor ini ţ iale

24

4 Doru Bardac, Constantin R‚nea, Drago ş Paraschiv

Capitoliul 2 Procesarea termic ă a suprafe ţ elor

2.1. Procesarea prin sudare. 2.1.1. Considera ţ ii generale

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 2.1.2. Procesarea prin sudare oxiacetilenic ă

. 2.1.3. Procesarea suprafe ţ elor prin sudare electric ă

2.1.4. Procesarea suprafe ţ elor prin sudur ă sub strat de flux 2.1.5. Procesarea suprafe ţ elor prin sudare electric ă cu arc

. 2.1.6. Procesarea suprafe ţ elor prin Ónc ă rcare cu aliaje

. 2.1.7. Procesarea suprafe ţ elor prin Ónc ă rcare prin sudare

vibrator (acoperirea prin vibrocontact)

dure rezistente la uzur ă

.

.

cu plasm ă .

. 2.2. Procesarea suprafe ţ elor prin metalizare 2.2.1. Metalizarea cu pulberi metalice .

.

.

2.2.2. Metalizare cu s‚rm ă

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Capitolul 3 Procesarea suprafe ţ elor prin galvanizare

. 3.1.1. Fenomenul de galvanizare

3.1. Generalit ăţ i.

.

.

.

. 3.3. Cuprarea (ar ă mirea).

3.4. Nichelarea . 3.5. Fierarea (oţ elirea)

. 3.6. Utilaje ş i instalaţ ii de galvanizare

3.2. Cromarea

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Capitolul 4 Procesarea suprafe ţ elor prin compensare (piese)

suplimentare.

.

.

.

.

.

.

.

.

4.1. Generalit ăţ i.

. 4.3. Procesarea pieselor prin Ónlocuirea p ă r ţ ilor uzate 4.4. Procesarea pieselor prin montarea unor garnituri

. 4.5. Procesarea pieselor prin aplicarea de petice ş i eclise .

.

.

.

.

. 4.2. Procesarea pieselor prin buc ş are

Capitolul 5 Procesarea suprafe ţ elor prin deformare plastic ă

.

. 5.3. Procesarea pieselor prin mandrinare.

.

5.4.

5.5.

5.6.

5.1. Generalit ăţ i.

. 5.2. Procesarea pieselor prin refulare

.

Procesarea pieselor prin Óndreptare Procesarea pieselor prin moletare

. Procesarea pieselor prin deformare la cald

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

25

25

25

26

29

35

37

38

39

42

48

49

51

51

52

53

55

56

57

58

61

61

62

66

68

69

73

73

73

75

76

78

79

Procesarea suprafe ţelor metalice

5

Capitolul 6 Procesarea suprafe ţ elor prin lipire 6.1. Generalit ăţ i. Importan ţ a lipirii. 6.2. Procesarea pieselor prin lipire cu aliaje

. 6.2.2. Tipuri de Ómbină ri lipite.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

6.2.1. Considera ţ ii teoretice

. 6.2.3. Tehnologia proces ă rii pieselor prin lipire cu aliaje

6.3. Procesarea pieselor confec ţ ionate din metale feroase. 6.4. Procesarea pieselor confec ţ ionate din metale neferoase

. 6.5. Procesarea pieselor confec ţ ionatte din aluminiu ş i aliaje

. 6.6. Procesarea prin lipire a sculelor armate cu pl ă cuţ e din

grele.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

de aluminiu.

carburi sinterizate

.

.

.

.

.

81

81

82

82

84

88

92

94

97

98

6.7. Procesarea pieselor prin lipire cu materiale plastice . 101

6.8. Procesarea pieselor prin lipire cu compozi ţ ii plastice.

6.9. Procesarea pieselor prin lipire cu clei pe baz ă de carbinol 107

6.10. Procesarea pieselor prin lipire cu r ăş ini epoxidice.

6.11. Procesarea suprafe ţ elor folosind copozi ţ ii plastice ca adezivi

106

107

ş i ca materiale de cimentare.

.

.

.

109

Capitolul 7 Durificarea suprafe ţ elor prin nitrurare ionic ă .

.

115

7.1. Principiul nitrur ă rii

.

.

.

.

.

116

7.2. Tehnologia nitrur ă rii ionice .

7.3. Parametrii regimului de lucru la nitrurarea ionic ă .

.

.

120

122

7.3.1. Tensiunea electric ă Óntre anod ş i

.

.

.

.

123

7.3.2. Presiunea mediului

.

125

7.3.3. Compozi ţ ia mediului gazos.

.

129

7.3.4. Temperatura.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

132

7.3.5. Durata de men ţ

7.4. Defecte apă rute la nitrurarea ionic ă .

.

.

133

135

7.5. Instala ţ ii de nitrurare ionic ă .

7.6. Nitrurarea ionic ă a sculelor a ş chietoare

7.6.1. Cercet ă ri privind durabilitatea tarozilor .

.

.

.

137

139

141

7.6.2. Cercet ă ri privind durabilitatea burghielor. 7.6.3. Cercet ă ri privind durabilitatea sculelor din

.

142

oţ el VCW 85

.

.

.

.

.

144

Capitolul 8 Durificare a suprafe ţ elor prin acoperiri CVD ş i PVD.

147

8.1. Depunerea vaporilor chimici (CVD).

.

.

148

8.2. Depunerea vaporilor fizici (PVD).

.

.

.

150

6 Doru Bardac, Constantin R‚nea, Drago ş Paraschiv

8.3. Acoperirea suprafe ţ elor cu nitrur ă de titan prin

procesul PVD

.

.

.

.

.

151

8.3.1. Acoperirii suprafe ţ elor cu nitrur ă de titan

.

153

8.3.2. Comportarea la uzur ă a sculelor din carburi

 

metalice acoperite cu nitrur ă de titan.

.

.

.

154

8.4. Instala ţ ii pentru acoperii CVD ş i PVD.

.

155

Capitolul 9 Durificarea suprafe ţ elor prin magnetoimpulsuri

.

159

.

.

.

.

.

159

9.1. Generalit ăţ i. 9.2. Durificarea prin

. 9.3. Instala ţ ia pentru durificarea cu megnetoimpulsuri

.

160

tip MIT-430.

.

.

.

.

.

161

Capitolul 10 Durificarea suprafe ţ elor prin deformare plastic ă

 

Ón c‚mp ultrasonic

.

.

.

.

.

.

.

.

.

163

10.1. Principiul metodei.

.

.

163

10.2. Parametrii de lucru .

.

.

164

Capitolul 11 Durificarea suprafe ţ elor prin electrosc‚ntei cu CMS.

167

.

.

.

.

167

11.1. Considera ţ ii generale. 11.2. Procedeul de lucru.

. 11.4. Parametrii regimului de lucru la durificarea prin

. 11.3. Stabilirea tipului de electrozi.

.

.

.

.

.

167

170

electrosc‚ntei .

.

.

.

.

170

Capitolul 12 Durificarea suprafe ţ elor folosind radia ţ ia laser.

.

171

. 12.2. Procedeul de lucru.

12.1. Generalit ăţ i.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

171

172

12.3. Instala ţ ia laser pentru durificare

.

.

173

Bibliografie

.

.

.

.

.

.

.

177

Procesarea suprafe ţelor metalice

7

CAPITOLUL 1

INGINERIA SUPRAFEŢELOR ŒN MANAGEMENTUL SCHIMBĂRILOR TEHNOLOGICE

1.1. Generalit ăţ i

Este cunoscut faptul că dup ă un anumit num ă r de ore de func ţ ionare, utilajele nu mai au aceiaş i indici de exploatare, starea tehnică se Ónr ă ut ăţ e ş te ş i apare necesitatea efectuă rii reparaţ iilor prin care maş ina s ă fie repus ă Ón stare normal ă de func ţ ionare, pe o perioad ă de timp determinat ă . Modific ă rile care apar Ón urma fenomenelor de uzur ă la nivelul suprafe ţ elor conduc c ă tre o politic ă managerial ă , care s ă permit ă refacerea calit ăţ ilor ini ţ iale ale acestora. Perioada de timp dup ă care un anumit tip de maş ină are nevoie de reparaţ ie, s-a determinat pe baze statistice pentru fiecare tip aparte. De asemenea, dac ă din punct de vedere tehnic reparaţ iile se pot face Ón num ă r nelimitat, put‚ndu-se crede c ă un anumit tip de maş ină poate fi utilizat ă un timp nedefinit, dup ă anumite criterii tehnico-economice se poate stabili cu precizie c‚te reparaţ ii capitale se pot face unui utilaj, pentru ca exploatarea acestuia s ă fie economic ă . Dac ă un utilaj nou func ţ ioneaz ă pÓnă la prima reparaţ ie capital ă , timp de 6300 ore. După prima reparaţ ie timpul se scurteaz ă la 5100 ore, aceasta put‚ndu-se repeta o dat ă sau de dou ă ori, cu timp de func ţ ionare normal ă Óntre ele din ce Ón ce mai mic. Rezult ă c ă utilajul de tipul menţ ionat, poate fi exploatat Ón condi ţ iile normale, timp de 8-10 ani, prima repara ţ ie capital ă efectu‚ndu-se dup ă aproximativ 3 ani de func ţ ionare. Dac ă utilajele, ajunse la limita func ţ ionă rii normale, Ón loc s ă li se refacă parametrii ini ţ iali prin reparare, se reformeaz ă , s-ar ob ţ ine pierderi impresionante pe economia na ţ ional ă . Pentru justificarea necesit ăţ ii reparaţ iilor, valoarea pierderilor mai sus menţ ionate se pot calcula cu relaţ ia

(1.1):

(1.1)

P =

M

t

α

(

V

o

- A)

[lei/an]

Ón care: M t este num ă rul utilajelor de acelaş i tip, aflate Ón exploatare; α - procentul de utilaje care ar trebui să intre Ón reparaţ ie capital ă anual; V o - pre ţ ul de v‚nzare la data intr ă rii Ón exploatare; A - amortizarea p‚nă la data limitei maxime de uzur ă .

8 Doru Bardac, Constantin R‚nea, Drago ş Paraschiv

Amoritz ă rile se calculeaz ă cu rela ţ ia:

A=

t

af

t

n

V

o

[lei]

(1.2)

Ón care: t af este durata de exploatare p‚nă la prima reparaţ ie; t n - timpul normat de amortizare. Prin introducerea rela ţ iei (1.2) Ón rela ţ ia (1.1) se ob ţ ine:

P =

M

t

α

V

o

(1 -

t

ef

t

n

)

[lei/an]

(1.3)

Dac ă se consider ă urm ă toarele date:

M t = 100000 buc ăţ i V o = 100000000 lei

α =15%

t n = 8 ani t ef = 4 ani

atunci: P=75@10 11 lei/an = 750 miliarde lei/an, adic ă pierderi impresionante, care ilustreaz ă necesitatea repar ă rii utilajelor Ón mod corespunz ă tor.

punct de vedere economic rezultă necesitatea reparaţ iilor ş i

canalizarea eforturilor celor chemaţ i s ă Óndeplineasc ă aceste cerinţ e, spre realizarea unor repara ţ ii de bun ă calitate ş i la pre ţ uri de cost c‚t mai sc ă zute.

Din

1.2. Siguranţ a Ón func ţ ionare

Siguranţ a Ón func ţ ionare reprezint ă un indicator cantitativ, prin care se Ónţ elege capacitatea unei piese sau a unui produs, de a funcţ iona potrivit destina ţ iei pentru care au fost fabricate, cu cheltuieli minime, Ón perioada ş i Ón condi ţ iile de exploatare date. Ma ş inile lucr‚nd Ón condi ţ iile grele de exploatare, au siguranţ a Ón func ţ ionare Ón str‚ns ă legă tur ă cu uniformitatea uzurii principalelor elemente componente ş i cu modificarea Ón timp a structurii ş i propriet ăţ ilor fizico- chimice ale materialelor, mai ales Ón zona stratului superficial al suprafeţ elor. Evaluarea siguranţ ei Ón func ţ ionare se face pe cale statistică , pe baza observa ţ iilor din timpul Óncerc ă rii prototipului, sau Ón procesul exploat ă rii ma ş inii ş i este Ón str‚ns ă legă tur ă cu destina ţ ia acesteia, condi ţ iile ei de func ţ ionare ş i o perioadă de timp determinat ă . Evoluţ ia no ţ iunii de calitate că tre cea de siguran ţă Ón func ţ ionare ş i cumularea lor cu elementul timp, Ón noţ iunea complexă de fiabilitate, pe baza calculului probabilităţ ilor ş i a statisticii matematice, diminuiază influenţ a factorilor aleatori Ón favoarea celor cerţ i, Ón construc ţ ia ş i exploatarea ma ş inilor.

1.2.1. Siguranţ a Ón func ţ ionare a produsului ş i a elementelor sale componente

Legă tura Óntre elemente depinde de modul Ón care sunt Ómbinate acestea

Procesarea suprafe ţelor metalice

9

Ón produs. Deosebim legarea Ón serie ş i paralel. a. Legarea Ón serie. Se consider ă elementele legate Ón serie, atunci c‚nd c ă derea unuia atrage după sine c ă derea produsului. Produsul func ţ ioneaz ă deci, at‚t c‚t func ţ ioneaz ă elementul cu probabilitatea cea mai mică de func ţ ionare f ă r ă c ă deri. Dac ă se consider ă un produs cu k elemente, ce au probabilit ăţ ile P i , de func ţ ionare f ă r ă c ă deri, probabilitatea total ă a produsului este dat ă de rela ţ ia (1.4):

(1.4)

adică :

P p

b. Legarea Ón paralel. Se consider ă acest tip de legă tur ă la produsele la care, dac ă unul din elemente a c ă zut, func ţ ia acestuia este preluat ă de un alt element de acelaş i tip, iar produsul nu mai funcţ ioneaz ă , c‚nd cad toate elementele de acelaş i tip legate Ón paralel. Dacă se consider ă dou ă elemente legate Ón paralel, probabilitatea ca cel pu ţ in unul din elemente s ă func ţ ioneze este dat ă de rela ţ ia (1.6):

(1.6)

P p

=

P

1

P

2

<

P

i

P

k

(1.5)

P12

=

P P

1

2

+

P

2

(1-

P

1

)+(1-

P

2

)

P

1

Ón care: P 1 este probabilitatea f ă r ă c ă deri a elementului 1; P 2 - probabilitatea func ţ ionă rii f ă r ă c ă deri pentru elementul 2. Pentru cazul concret c‚nd:

P 1 = 0,9 ş i P 2 =0,8

se ob ţ ine:

P 12 = 0,98

(1.7)

adică siguran ţ a total ă este mai mare dec‚t a orică reia dintre elementele sale componente.

1.2.2. Procentul mediu de c ă deri ale elementelor

Indicatorul se define ş te ca raportul Óntre num ă rul de elemente tip cu c ă deri Óntr-un interval de timp T ş i num ă rul total de elemente de tipul dat, incluse Ón produs:

K

=

t

n

c

n

t

100%

1.8)

Ón care: n c este num ă rul de elemente cu că deri Ón timpul T; n t - num ă rul total de elemente ale produsului.

1.2.3. Coeficientul de Ónc ă rcare a elementelor

Acest coeficient depinde de regimul de lucru al elementelor ş i este dat de

10 Doru Bardac, Constantin R‚nea, Drago ş Paraschiv

rela ţ ia (1.9):

K i

=

N

f

N

t

(1.9)

Ón care: N f este Ónc ă rcarea elementului Ón procesul funcţ ionă rii, %; N t - Ónc ă rcarea nominal ă , %.

Dac ă K i >1, durata respectiv siguran ţ a Ón func ţ ionare scade. Œn fig.1.1 sunt date curbele tipice ale frecvenţ ei c ă derilor pentru cazul funcţ ionă rii Ón regim de subÓnc ă rcare (K i <1) ş i regim de lucru Ónc ă rcat (K i >1). Din grafic rezult ă valori diferite pentru cele trei perioade caracteristice acestui gen de curbe.

cele trei perioade caracteristice acestui gen de curbe. Fig.1.1. Curbele tipice ale frecven ţ ei c

Fig.1.1. Curbele tipice ale frecven ţei că derilor

1.2.4. Aprecierea uz ă rii maş inilor ş i determinarea duratei lor optime de func ţ ionare

Œn timpul exploat ă rii, maş inile sunt supuse uzurii, ce poate fi, fizic ă ş i moral ă . Uzura fizic ă reprezint ă uzura mecanică a pieselor componente ale ma ş inii, f ă c‚nd ca aceasta s ă nu- ş i mai menţ ină capacitatea de utilizare cu randamentul ş i siguranţ a Ón func ţ ionare stabilite ini ţ ial. Gradul de uzur ă fizic ă se determin ă cu rela ţ ia (1.10):

u

f

=

u

r

t

r

=

u

max

t

max

(1.10)

Ón care: u r este uzura real ă m ă surat ă a piesei; u max - uzura maxim ă admisibil ă ; t r , t max - durata real ă ş i maxim ă de serviciu a piesei. Deoarece uzarea organelor de maş ini se face diferit, gradul de uzur ă fizic ă se poate stabili mai precis, recurg‚ndu-se la indicatori economici

(1.11):

u

f

=

R

o

R

1

=

V

o

V

o

(

1 α

R

t )

(1.11)

Ón care: R o ş i R 1 sunt valorile reparaţ iilor Ón momentul determină rii uzurii f ă r ă , respectiv ţ in‚nd seama de progresul tehnic din ramura repara ţ iilor; α R -

Procesarea suprafe ţelor metalice

11

reducerea medie anual ă a pre ţ ului de cost Ón ramura de reparaţ ii; V o - valoarea ini ţ ial ă a ma ş inii; t - timpul de exploatare a maş inii. Gradul de uzur ă face posibil ă aprecierea st ă rii tehnice a organelor de ma ş ini, pe c‚nd intensitatea uzurii, apreciaz ă durata de serviciu a acestora. Uzura moral ă este un parametru economic pentru aprecierea duratei de folosinţă a unei maş ini, func ţ ie de progresul tehnic Ón domeniul respectiv. Ea poate fi de dou ă feluri:

a. uzur ă moral ă de genul I, ş i reprezint ă deprecierea ma ş inii Ón func ţ iune, Ón cazul Ón care maş inile de aceea ş i construc ţ ie Óncep s ă fie reproduse mai ieftin. Ea se poate calcula cu rela ţ ia (1.12):

u

mI

=

V

o

-

V

1

V

o

=

α

F

t

(1.12)

Ón care: V 1 este valoarea de reproducere a utilajului Ón momentul analizat calculat ă cu relaţ ia (1.13); α F - reducerea medie anual ă a pre ţ ului de cost al fabrica ţ iei:

V 1

=

V

o

(1 -

α

F

t)

(1.13)

b. uzur ă moral ă de genul II, ş i reprezint ă deprecierea maş inii Ón urma apari ţ iei unor tipuri mai perfecţ ionate. Ea se manifest ă prin cre ş terea productivit ăţ ii noilor maş ini ş i mic ş orarea cheltuielilor specifice pentru exploatarea acestora. Expresia de calcul este (1.14):

u

mII

= 1-

V

1

q

o C

1

R

o

-

R

1

V

o

q

1 C

o

-

V

o

(1.14)

Ón care: q o , q 1 sunt productivit ăţ ile ma ş inilor de acelaş i fel, de tip vechi ş i nou; C o , C 1 - idem pentru cheltuielile de Óntreţ inere Ón exploatare pe unitatea de produc ţ ie; R o , R 1 - idem pentru valoarea reparaţ iilor, ca urmare a progresului tehnic Ón domeniu. Uzura total ă a ma ş inilor agricole se determină cu o rela ţ ie de forma

(1.15):

u

t

= 1 - (1 -

u

f

)(1 -

u

m

)= 1+

R

1

V

1

q

C

1

-

o (1.15)

V

o

V

o

q

1

C

o

Uzura total ă are loc Ónaintea uzurii fizice, c‚nd este satisf ă cut ă rela ţ ia:

R

=

1

V

1

q

o

C

1

q

1 C

o

(1.16)

12 Doru Bardac, Constantin R‚nea, Drago ş Paraschiv

Rezult ă deci, c ă durata tehnico-economică de serviciu trebuie analizat ă Ón primul r‚nd din punct de vedere tehnic. Œn general, repararea maş inilor se reduce la Ónlocuirea pieselor uzate, cu piese noi sau recondi ţ ionate. Soluţ ia este economic ă dac ă prin aplicarea ei se reface capacitatea de lucru a ma ş inii. Durata de func ţ ionare economic ă se determin ă ca fiind minimul curbei ce reprezint ă suma amortiz ă rilor ş i cheltuielilor pentru reparaţ ii (fig.1.2). Pre ţ ul de cost depinde de urm ă toarele cheltuieli:

- amortizarea maş inilor, care scade cu cre ş terea timpului de serviciu;

- reparaţ iile capitale, cu valori cresc ă toare odat ă cu prelungirea duratei de func ţ ionare; dintre acestea, cheltuielile pentru demontare-montare r ă m‚n constante, fiind variabile numai cheltuielile

pentru piese de schimb;

- reviziile tehnice ş i reparaţ iile curente, fiind formate din opera ţ ii periodice ş i obligatorii, au valori constante Ón timp;

- combustibilii ş i lubrifianţ ii nu variaz ă

valoric, Ón condi ţ iile pă str ă rii consumului Ón limite admisibile;

iile p ă str ă rii consumului Ón limite admisibile; salariile muncitorilor, care de ase- menea

salariile muncitorilor, care de ase- menea nu sunt influen ţ ate de durata de

-

Fig.1.2. Varia ţia cheltuielilor Ón timp

func ţ ionare.

Se constat ă c ă din totalul cheltuielilor prezentate mai sus, cheltuielile pentru piese de schimb, cresc propor ţ ional cu durata de serviciu a utilajului. Repara ţ iile capitale av‚nd un anumit ciclu, este normal, ca la fiecare reparaţ ie urm ă toare, s ă se Ónlocuiasc ă suplimentar, Ónc ă un grup de piese cu durabilitate dubl ă fa ţă de cele Ónlocuite la reparaţ ia anterioar ă . Pe baza acestor considerente, cheltuielile cu piesele de schimb, folosite Ón cursul Óntregii durate de serviciu a ma ş inii se pot exprima cu rela ţ ia (1.17):

C p

= K + 2K +

+ nK =

K

2

n(n+1)

(1.17)

Ón care: K este costul mediu al fiec ă rui grup nou de piese Ónlocuite la reparaţ ia respectivă ; n - num ă rul curent al repara ţ iei. Dac ă se consider ă n, ca valoarea raportului dintre durata total ă ş i durata de serviciu Óntre dou ă repara ţ ii consecutive:

n=

t

t

r

atunci:

C

p

=

K

t t

2

t

r

t

r

+ 1

(1.18)

Procesarea suprafe ţelor metalice

13

Totalul cheltuielilor specifice variabile, funcţ ie de durata de func ţ ionare a ma ş inii, este dat de rela ţ ia (1.19):

C

=

s

t

C

t

+

C

p

=

C

t

+

K

t

t

t

2

t

r

t

r

+ 1

(1.19)

Ón care: C t este costul ma ş inii, exclusiv valoarea de casare. Durata optim ă de serviciu este durata care asigur ă cheltuielile specifice minime Ón unitatea de timp. Se ob ţ ine prin anularea derivatei relaţ iei (1.19):

dC s C t K = - + = 0 2 dt t 2 t
dC s
C t
K
= -
+
= 0
2
dt
t
2
t
r
2
C
t
= t r ⋅
t opt
K

(1.20)

1.3. Metode de prevenire ş i Ónl ă turare a defectelor

1.3.1. M ăsuri de prevenire a uz ă rilor ş i de m ă rire a duratei de func ţ ionare

Piesele ş i ansamblurile maş inilor se uzează Ón procesul de lucru ceea ce face s ă - ş i modifice dimensiunile geometrice, forma, greutatea ş i propriet ăţ ile straturilor superficiale, iar Ón unele cazuri apar fisuri, Óncovoieri, torsionă ri, deform ă ri sau ruperi. Datorit ă uz ă rii jocul dintre piese creş te, iar c‚nd depăş e ş te valoarea maxim ă admisibil ă apar bă t ă i ş i se m ă re ş te viteza de uzare. Uzarea pieselor din Ómbină rile nedemontabile face s ă apar ă joc Ón locul str‚ngerii iniţ iale de la montare ş i se micş oreaz ă rezisten ţ a Ómbină rii, iar condi ţ iile de func ţ ionare a ma ş inii se Ónr ă ut ăţ esc. Viteza de uzare este influenţ at ă de un num ă r de factori de care trebuie să

se ţ ină seama la proiectarea, construirea, repararea ş i exploatarea utilajelor. Prevenirea uz ă rii rapide a pieselor ş i m ă rirea duratei de func ţ ionare a maş inii se realizeaz ă dac ă sunt luate urm ă toarele m ă suri:

- prelucrarea suprafeţ elor s ă fie la un grad de netezime optim;

- depunerea unor straturi rezistente la uzare se obţ in prin cromare sau

Ónc ă rcare prin sudare cu aliaje dure;

- aplicarea unor tratamente termice, termo-chimice sau electrice etc.

Limita de uzare sau exploatare a unor piese sau ansamble este reprezentat ă prin timpul c‚t acestea func ţ ioneaz ă pe utilaj Ón condi ţ ii normale

de lucru, adică p‚nă la apari ţ ia jocurilor maxime admisibile. Func ţ ionarea Ón continuare a pieselor sau ansamblelor care au jocuri maxime, determină Ónr ă ut ăţ irea condi ţ iilor de lucru pentru Óntregul mecanism ş i conduce la apari ţ ia uz ă rii de avarie.

14 Doru Bardac, Constantin R‚nea, Drago ş Paraschiv

1.3.2. Procedee de m ă rire a rezisten ţ ei suprafe ţ elor la uzare normal ă

Repara ţ ia capital ă a unei maş ini are ca scop s ă -i asigure o durat ă de func ţ ionare Óntre dou ă reparaţ ii c‚t mai apropiată de aceea a unei maş ini Ón stare nou ă . Acest lucru este posibil numai dacă se aplică procedee de recondi ţ ionare care s ă asigure pieselor o m ă rire a rezisten ţ ei la uzarea normal ă produs ă de func ţ ionarea maş inii. Astfel, la recondi ţ ionarea pieselor prin Ónc ă rcare automat ă cu arc electric sub strat de flux, se ob ţ ine o calitate superioar ă a cus ă turii datorit ă protej ă rii bune a metalului topit faţă de ac ţ iunea azotului ş i oxigenului din aer, c‚t ş i datorit ă r ă cirii moderate a suprafeţ elor Ónc ă rcate. Calitatea s‚rmei electrod ş i a fluxului folosit se alege Ón func ţ ie de compozi ţ ia chimică a metalului de baz ă ş i de propriet ăţ ile pe care trebuie s ă le aibă metalul depus. Duritatea ş i rezisten ţ a la uzare a metalului depus sunt condi ţ ionate ş i de natura metalului de baz ă . La recondi ţ ionarea pieselor prin Ónc ă rcare electric ă cu electrod vibrator, prin folosirea unei s‚rme cu un conţ inut mare de carbon (0,6 - 0,86% C), se ob ţ ine un strat cu o duritate ridicat ă . Acest procedeu se foloseş te pentru recondi ţ ionarea pieselor cu diametru mic Óntre 10 ş i 40 mm, care nu pot fi Ónc ă rcate prin sudare sub strat de flux datorit ă c ă derii fluxului de pe suprafa ţ a lor. Œn timpul recondi ţ ionă rii, materialul de bază se Ónc ă lze ş te pu ţ in ceea ce face posibil ă Ónc ă rcarea pieselor din o ţ eluri aliate, care nu pot fi recondi ţ ionate prin alte metode, deoarece materialul de baz ă Ó ş i modifică structura datorit ă temperaturii ridicate dezvoltată Ón timpul recondi ţ ionă rii la nivelul suprafeţ elor. Recondi ţ ionarea prin Ónc ă rcare cu arc electric Ón mediu de gaz protector este recomandabil ă Ón special c‚nd nu este posibil ă sau este greu de executat Ónc ă rcarea piesei sub strat de flux. La Ónc ă rcarea pieselor supuse unei uz ă ri puternice sunt folosite s‚rme aliate. Pentru oţ elurile puternic aliate, Ónc ă rcarea se efectueaz ă cu electrozi tubulari care au Ón interior substanţ e de aliere sub form ă de pulbere, iar printre acestea 1-2% titan, care mic ş oreaz ă Ómproş carea metalului topit ş i reduce mult arderea cromului, wolframului ş i vanadiului. Œnc ă rcarea cu aliaje dure m ă re ş te rezisten ţ a la uzare ş i durata de func ţ ionare a pieselor. Acest procedeu se aplică nu numai la reparare ci ş i la fabricarea unor piese care se livreaz ă Ónc ă rcate cu aliaje dure. La durificarea organelor de maş ini prin sc‚ntei electrice, datorită transportului pe piesă a materialului de la electrodul de durificare, aceast ă operaţ ie este Ónso ţ it ă ş i de creş terea dimensiunii piesei. Chiar dacă electrodul este din o ţ el cu conţ inut redus de carbon, stratul depus datorit ă difuziunii ader ă foarte bine la metalul de bază ş i are o duritate cu mult mai mare dec‚t materialul piesei.

Procesarea suprafe ţelor metalice

15

Metalizarea const ă Ón pulverizarea metalului topit pe suprafaţ a de acoperit pregă tit ă Ón prealabil, folosind un curent puternic de aer sau gaze. Straturile rezultate prin pulverizare sunt poroase ş i re ţ in uleiul iar rezistenţ a la uzur ă a stratului depus depăş e ş te pe cea a piesei. Pentru recondi ţ ionarea prin acoperiri electrolitice a pieselor uzate, cromarea se folose ş te pe scar ă mai largă ş i const ă Ón acoperirea piesei direct cu un strat de crom sau prin intermediul unui alt metal care Ómbună t ăţ e ş te aderenţ a. La alegerea unuia din procedeele de m ă rire a rezisten ţ ei pieselor la uzare normal ă trebuie s ă se ţ ină seama at‚t de criteriul tehnic c‚t ş i de cel economic.

1.3.3. Sistemul preventiv de executare a Óntre ţ inerilor tehnice ş i reparaţ iilor periodice

1.3.3.1. Rolul Óntreţ inerilor tehnice Ón prelungirea duratei de func ţ ionare

Œntre ţ inerile ş i reviziile tehnice sunt formate din operaţ ii obligatorii, care trebuie s ă se execute la maş ini Ón procesul de producţ ie, dup ă un anumit timp de func ţ ionare, pe Óntreaga durat ă de exploatare a maş inilor. Aplicarea lor are ca scop prevenirea defec ţ iunilor ş i a uz ă rilor anormale Óntre dou ă

reparaţ ii, asigur‚ndu-se astfel prelungirea duratei de func ţ ionare ş i reducerea pre ţ ului de cost a lucr ă rilor executate. Œn func ţ ie de complexitatea ş i perioadele la care se execut ă , Óntre ţ inerile tehnice se clasifică Ón: Óntreţ ineri tehnice zilnice I z ; Óntreţ ineri tehnice

periodice I p1 ş i I p2 .

Œntre ţ inerea tehnic ă zilnică I z la utilaje const ă , Ón general, din cur ăţ irea exterioar ă , controlul ş i str‚ngerea Ómbină rilor, verificarea st ă rii tehnice a ma ş inii, reglare, ungere ş i alimentare, ceea ce asigur ă buna func ţ ionare a ma ş inilor pe durata unui schimb de lucru. Œntreţ inerea la fiecare schimb ş i efectuarea corect ă a operaţ iilor necesare, asigur ă func ţ ionarea maş inilor f ă r ă opriri Ón timpul campaniilor de lucr ă ri agricole. Œntre ţ inerea tehnic ă periodic ă I p1 se caracterizeaz ă prin schimbarea filtrelor de la sistemul de ungere ş i verificarea general ă a instala ţ iei electrice. Œntre ţ inerea tehnic ă periodic ă I p2 se caracterizeaz ă prin schimbarea uleiului din carterul motorului ş i Ónlocuirea elementului filtrant grosier de la sistemul de alimentare. Revizia tehnică R T este o Óntre ţ inere tehnic ă periodic ă complexă ş i obligatorie care reprezint ă totalitatea operaţ iunilor referitoare la schimbarea lubrifianţ ilor din carterele transmisiilor, verificarea st ă rii tehnice ş i reglarea sistemelor ş i mecanismelor pentru a se asigura funcţ ionarea maş inii cu indicii calitativi ş i de exploatare optimi.

16 Doru Bardac, Constantin R‚nea, Drago ş Paraschiv

Termenul de control t c pentru efectuarea verific ă rii st ă rii pieselor ş i ansamblelor maş inii trebuie s ă satisfac ă inegalitatea.

t min

<

t

c

<

t

med

(1.21)

unde: t min ş i t med este timpul minim ş i mediu de func ţ ionare a pieselor ob ţ inut pe baz ă de date statistice. Dac ă se adopt ă t c = t med atunci controlul executat este prea t‚rziu deoarece Ón 50% din cazuri piesele se vor uza p‚nă la limit ă . C‚nd se consider ă t c = t min , opririle ma ş inilor pentru executarea controlului sunt prea dese. De aceea se recomand ă ca termenul de control s ă aib ă valoarea:

t c

=

t

med

- σ

(1.22)

unde σ este abaterea medie p ă tratic ă a perioadei de func ţ ionare a pieselor. Œn acest caz numai 15-16% din ma ş ini sunt supuse controlului după uzura limit ă admisibil ă a pieselor, iar intervalul dintre controale este destul de mare. Œntre ţ inerile tehnice executate corect ş i respectarea periodicit ăţ ilor prevă zute Ón normativ, asigur ă func ţ ionarea neÓntrerupt ă a ma ş inilor, contribuie la reducerea defecţ iunilor accidentale Ón timpul exploat ă rii ş i la sc ă derea pre ţ ului de cost al repara ţ iilor utilajului agricol.

1.3.3.2. Metoda de elaborare a sistemului de Óntre ţ ineri tehnice ş i reparaţ ii

Criteriul folosit la Óntocmirea sistemului de Óntre ţ ineri tehnice ş i reparaţ ii Ól constituie datele referitoare la limite de uzare a principalelor piese ş i ansambluri ale maş inii. Astfel Ón timpul func ţ ionă rii normale a maş inilor construite corect, uzarea Ómbină rilor principale trebuie să creasc ă propor ţ ional cu timpul de exploatare p‚nă la atingerea jocurilor maxime calculate. De aceea, maş inile Ónainte de a fi introduse Ón produc ţ ie, sunt Óncercate Ón vederea omologă rii. Œn acest scop utilajele sunt experimentate p‚nă la 2000 de ore iar maş inile agricole un timp care corespunde cel pu ţ in cu o campanie agricol ă . Tehnica de alc ătuire a sistemului de repara ţ ii planificate se reduce la gruparea Ómbin ă rilor pentru care termenul dintre reparaţ ii are aproximativ aceeaş i durat ă . Œn scopul reducerii num ă rului de reparaţ ii trebuie rotunjite unele termene dintre reparaţ ii. Pe baza determină rii timpilor de exploatare normale t en , pentru toate Ómbină rile unei maş ini, se Óntocme ş te un tabel cu Ómbină rile aranjate pe grupe, la care timpii de func ţ ionare normal ă p‚nă la limita de uzare au valori apropiate. Termenul de exploatare al Ómbină rii mai pu ţ in rezistente dintr-o grup ă oarecare, se consider ă ca termen la care trebuie

Procesarea suprafe ţelor metalice

17

f ă cut ă o repara ţ ie pentru Ómbină rile cuprinse Ón aceast ă grup ă , precum ş i pentru Ómbină rile din grupele de ordin inferior. Dup ă introducerea Ón exploatare a maş inilor, sistemul preventiv planificat de reparaţ ii stabilit se verifică ş i se definitivează cu ajutorul metodei statistico-matematică pe baz ă de date ob ţ inute de la unit ăţ i, Ón urma examină rii unui num ă r mare de maş ini care lucrează Ón diferite condi ţ ii de exploatare. Termenul normat t n , de executare a repara ţ iilor trebuie planificat după normele medii progresive calculate cu relaţ ia:

t n

=

t

med

-

2

3

σ

(1.23)

Sistemul de Óntre ţ inere tehnic ă se construie ş te dup ă acela ş i principiu folosit la sistemul de reparaţ ii planificatee. Œntreţ inerea tehnic ă zilnică ş i operaţ iile legate de schimbarea uleiului ş i a filtrelor se pot determina Ón suficient ă m ă sur ă . Celelalte opera ţ ii de control ş i de reglare pot fi Óncadrate Óntr-un termen fix cu destul ă greutate, fapt ce explic ă tendinţ a modernă de reducere a num ă rului de Óntreţ ineri tehnice. Aceast ă reducere poate fi condi ţ ionat ă numai de particularităţ ile constructive ale maş inii ş i de condi ţ iile concrete de exploatare.

1.3.3.3. Sistemul de repara ţ ii după necesitate

Acest sistem se caracterizează prin aceea c ă utilajele se repar ă c‚nd, datorit ă st ă rii tehnice, nu mai pot fi menţ inute Ón exploatare. Deoarece nu sunt termene periodice stabilite pentru executarea reparaţ iilor, nu se poate efectua planificarea lucr ă rilor ş i aprecierea volumului de muncă necesar, iar ie ş irea neprev ă zut ă a unei maş ini din exploatare poate avea influenţă negativă asupra produc ţ iei.

1.3.3.4. Sistemul de repara ţ ii la termene fixe

La acest sistem se stabileş te perioada de func ţ ionare dup ă care ma ş ina se scoate din exploatare ş i se repar ă , indiferent de starea tehnic ă pe care o are. Termenele de executare a reparaţ iilor ş i volumul de lucr ă ri necesare fiind bine precizate, se pot planifica opririle din lucru ale ma ş inilor, cantit ăţ ile de piese, materialele ş i volumul de munc ă care sunt necesare reparaţ iilor c‚t ş i pre ţ ul lor de cost. Acest sistem se poate aplica la unit ăţ ile la care toate utilajele sunt exploatate Ón condi ţ ii identice. C‚nd Ón regimul de exploatare al ma ş inilor sunt varia ţ ii mari, aplicarea acestui sistem prezint ă dezavantaje care constau Ón cre ş terea volumului de lucr ă ri de repara ţ ii ş i a consumului de materiale ş i piese de schimb sau Óntreruperea func ţ ionă rii unor maş ini datorit ă uz ă rilor care apar Ónainte de termenul planificat.

18 Doru Bardac, Constantin R‚nea, Drago ş Paraschiv

1.3.3.5. Sistemul de repara ţ ii executate după controlul st ă rii tehnice a ma ş inilor

Acest sistem nu prevede planificarea reparaţ iilor ci numai a reviziilor tehnice. Ma ş ina se introduce Ón reparaţ ie atunci c‚nd la executarea reviziei tehnice se stabileş te c ă nu va putea func ţ iona p‚nă la revizia tehnic ă urm ă toare. De ş i este simplu ş i evit ă scoaterea neprevă zut ă a ma ş inii din exploatare, acest sistem nu este recomandat deoarece termenele de executare a repara ţ iilor nu sunt normate, ceea ce face ca men ţ inerea ma ş inilor Ón stare bun ă de func ţ ionare s ă nu fie stimulat ă .

1.3.3.6. Sistemul preventiv de executare a repara ţ iilor periodice planificate

Acest sistem se bazează pe executarea reparaţ iei la ma ş ină dup ă o numit ă perioadă de func ţ ionare stabilit ă prin studierea uz ă rilor produse la piese. Ma ş ina se supune unui control tehnic am ă nun ţ it la termenul fixat ş i dacă se constat ă c ă nu este necesar s ă se introduc ă Ón reparaţ ie, se Óntocme ş te un proces-verbal din care s ă rezulte c‚t timp mai poate lucra utilajul Ón continuare p‚nă la executarea reparaţ iilor. Reparaţ ia se consider ă necesar ă atunci c‚nd piesa analizat ă a ajuns la limita de uzare admis ă iar folosirea acestui criteriu evit ă scoaterea neprevă zut ă a utilajelor din func ţ iune. Ciclul de func ţ ionare a unei maş ini cuprinde intervalul dintre două reparaţ ii capitale sau din momentul intr ă rii Ón exploatare a maş inii noi p‚nă la prima reparaţ ie capital ă .

1.4. Pregă tirea suprafe ţ elor pentru procesare

1.4.1. Cur ăţ irea ş i spălarea pieselor

Pentru efectuarea controlului ş i sort ă rii, dup ă demontare, piesele sunt supuse procesului de degresare ş i spă lare. Degresarea ş i spă larea se face cu ajutorul unor solven ţ i pentru dizolvare ş i Ónl ă turarea gr ă similor, pentru c ă numai Ón acest fel se pot constata mai bine fisurile, cr ă pă turile, uzurile, etc. Pentru degresare ş i spă larea pieselor de mare precizie, cum ar fi elemenţ ii pompei de injecţ ie, injectoare, rulmen ţ i etc. se folosesc produsele petroliere ca: petrol, motorin ă , benzină , whitespirt. Pentru celelalte piese se folosesc diferite soluţ ii pe bază de hidroxid de sodiu (NaOH) ş i hidroxid de potasiu (KOH). Cu aceste substan ţ e se pot forma urm ă toarele soluţ ii:

- hidroxid de sodiu 1

- fosfat trisodic 4%

2%

- sodă calcinat ă (CaCO 3 ) - 4%;

- silicat de Na sau K - 1,5%

Procesarea suprafe ţelor metalice

19

- azotat de sodiu 1,5

2,5%

- emulsie - 3,5%

- apă 93,5%

- apă - 59,5%

- hidroxid de potasiu - 25 gr

- carbonat de sodiu - 6,3 gr

- praf de s ă pun - 2 gr

- apă - 1000 gr.

Pentru degresarea pieselor din aluminiu se pot folosi:

- silicat de sodiu 1,5% - carbonat dde sodiu - 4,5 gr

- s ă pun o,2% - hidroxid de sodiu - 1,3%

- apă 98,3% - fosfat acid de sodiu - 1,45 gr

- praf de s ă pun - 1,0 gr

- apă - 1000 gr.

Œnl ă turarea depunerilor din corpul pistoanelor (calamina), de pe chiulase,

de pe supapele de admisie ş i evacuare, se face folosindu-se anumite soluţ ii Ón func ţ ie de natura materialului:

- pentru piese din o ţ el sau font ă :

- sodă calcinat ă - 35,0 gr

- sodă caustic ă - 25,0 gr

- silicat de sodiu - 1,5 gr

- s ă pun - 25,0 gr

- apă - 1000 gr

- pentru piese din aluminiu:

- sodă calcinat ă - 10,0 gr

- silicat de sodiu - 10,0 gr

- s ă pun - 10,0 gr

- bicromat de potasiu - 1 gr

- apă - 1000 gr.

Degresarea Ón aceste soluţ ii se face prin fierberea pieselor timp de cca. 6

minute, la temperatura de 95

calamină depus se face cu ajutorul unor perii de pă r, sau se utilizeaz ă cur ăţ itoare de lemn. Se interzice folosirea periilor de s‚rm ă . Dup ă ce se face cur ăţ irea depunerilor, urmeaz ă sp ă larea pieselor prin introducerea Ón b ă i cu soluţ ie format ă din: sodă calcinat ă 2%, silicat de sodiu 0,2%, bicarbonat de potasiu 0,1% timp de 10-15 minute, urmat ă de r