Sunteți pe pagina 1din 45

mari 6 octombrie 2015

15:40

"N-am dat prea mult atenie i afeciune celor doi soi, care m-au iubit mai mult
dect viaa. Au tnjit dup dragostea mea i eu nu le-am oferit destul. M-am jucat,
am fost nepstoare. Singura mea scuz a fost c mi-a placut s fiu iubit. De fapt
nu e o scuz, e o explicaie... Nu mai pot repara nimic. Este ngrozitor s trieti cu
asemenea regrete."
Cam acesta ar fi bilantul de constiinta al popularei cantarete Marina Voica.
La fel de pasionala in dragoste ca si in cantec, rusoaica de la Ivanovo (Marinka
Nicolskaia, pe numele de fata) si-a trait viata trepidant si intens, asa cum i-au dictat
inima si dorinta. Dar, dintre toti barbatii care au iubit-o, au dorit-o sau doar s-au
bucurat o clipa de gratiile ei, patru i-au marcat destinul: Marcel Voica (primul sot),
Viorel Teodorescu (al doilea sot), cantaretul Laurentiu Cazan si un grec pe nume
Gheorghios Kilafis. Acesta din urma a iubit-o in taina timp de 20 de ani si a
reantalnit-o in 2003, pentru un epilog de vis... O incredibila poveste cu iz de
telenovela. Nu intamplator Marina Voica s-a regasit atat de bine in muzica sudamericana.
Scandal in orasul mireselor
Mama ei, Tamara Ivanovna Misenko, era gruzina din Georgia, din aceeasi zona din
care provenea Stalin. Fiind insa de origine nobila, a fost nevoita sa paraseasca
meleagurile natale, caci sangerosul dictator ii ucidea fara mila pe cei care aveau
sange albastru. Asa a ajuns la Ivanovo, un oras aflat la 300 de kilometri de
Moscova, unde 85% din populatie era alcatuita din femei. I se mai spunea si orasul
mireselor. Aici, Tamara s-a angajat in laboratorul unei fabrici de materiale
textile. Seful ei, Alexander Alexandrovici Nicolski, un tanar inginer chimist, a pus
ochii pe ea, desi era logodit. Foarte curand, intre cei doi s-a incins o dragoste
naprasnica, iar Tamara a ramas insarcinata. Cum era de asteptat, relatia lor, care
incalcase principiile moralei proletare, a provocat in orasul mireselor un
scandal urias. Alexander Nicolski a rupt logodna si s-a casatorit imediat cu Tamara,
iar in scurt timp a venit pe lume fiul lor, Alexander. Dupa sapte ani s-a nascut si
Marinka Nicolskaia, viitoarea cantareata Marina Voica.

Mi se spunea Caloria

In copilarie si adolescenta Marinka a practicat aproape toate sporturile, cu


exceptia calariei, ciclismului si inotului. Era, probabil, in aceasta frenezie a
efortului fizic si defularea unei feminitati precoce, debordante. Feminitate pe
care nu se sfieste s-o marturiseasca: In sport, o femeie trebuie sa aiba mai
putina foliculina si mai mult testosteron. Iar eu eram foarte feminina. De aceea
eram buna, dar niciodata n-am fost cea mai buna - marturiseste ea. In schimb
toti baietii erau indragostiti de mine. La 13 ani eram deja femeiusca in
comparatie cu celelalte fetite, care nu erau dezvoltate. Iar eu aveam sani, aveam
de toate. Mi se spunea Caloria.

La 16 ani s-a indragostit pentru prima oara, de un campion la gimnastica: El


era deja maestru sportiv, iar eu aveam categoria doi. Era bestial de frumos, insa
era combinat cu una blonda. Toata viata am avut numai rivale blonde...
Plangeam cand il vedeam cu fata aia... Pana la urma l-am vrajit, a lasat-o pe
blonda si s-a indragostit de mine. Dupa numai cateva luni insa, Marinka l-a
parasit pe campionul la gimnastica pentru Marcel Voica. Noua ei relatie a avut o
evolutie previzibila. Ea era acum studenta in anul intai la Finante, la Moscova,
iar el, de asemenea student, dar cu trei ani mai mare. Venise din Romania cu
recomandari speciale din partea partidului si cu viza autoritatilor sovietice care,
pe vremea aceea, taiau si spanzurau in toate tarile lagarului socialist... S-au
intalnit, s-au placut, au inceput sa se vada. Incet-ancet, Marcel Voica s-a instalat
confortabil in sufletul fetei, izgonindu-l pe fostul prieten. Care nefericitul!
a cazut in patima betiei, ratandu-si definitiv cariera. Marinkai ii era mila de el, ar
fi vrut sa-l consoleze cumva, dar era prea indragostita ca sa zaboveasca in
trecut.

Daca nu murea mama, nu m-as fi maritat


Doi ani au trecut pe negandite. Tanarul roman era in ultimul an de facultate,
deci, in curand, trebuia sa se intoarca in tara. Ca un avertisment al sortii, i-a
murit si mama. A fost o lovitura cumplita, pentru ca Tamara Ivanovna ii fusese si
prietena, si confidenta. Erau ca doua surori. Automat, Marcel a devenit punctul
de sprijin al Marinkai si singura ei consolare. Trebuia sa se marite cu el, dar...
Aveam 19 ani - povesteste Marina Voica - si eram fata mare... Marcel Voica
intrase in viata mea si toata lumea stia ca suntem impreuna. Dar trebuia sa
plece pentru ca terminase facultatea. Eram total dezorientata, aveam nevoie de
el. Asa ca am hotarat sa ma marit... Dar daca n-ar fi murit mama, nu faceam
pasul asta si n-ajungeam in Romania. Cine stie cum ar fi fost viata mea... Tata la rugat pe Marcel sa ma mai lase in Rusia, pana-mi iau diploma. Marcel a fost
de acord... Am apucat sa traim ca sot si sotie doar un an. Dupa care Marcel a
plecat in Romania. Mariajul lor a inceput astfel cu o despartire. Distanta a racit
mult relatiile dintre ei. Se vedeau atat de rar, incat intalnirile lor grabite, la
cateva luni, nu reuseau, practic, sa compenseze nimic. Se incapatana in iluzia
ca-si iubeste sotul dar, de fapt, magia iubirii disparuse. Avea sa-si dea seama
cativa ani mai tarziu... Totusi, dupa ce a terminat facultatea, tanara doamna
Voica si-a urmat sotul, lasandu-si tatal si fratele la Ivanovo. Nu-si poate reprima
un sentiment de mandrie atunci cand povesteste despre opulenta acestei
emigrari: Am plecat din Rusia cu frigider, televizor, pian, cearsafuri,
motocicleta... Numai casa n-am luat cu mine. Am fost o nevasta foarte bogata,
fata de alte rusoaice, care au venit numai cu chilotii pe ele. In Romania, avand
pian si o bogata educatie muzicala, pe care o primise in Rusia, s-a apucat de
cantat, specializandu-se in melodii spaniole si sud-americane. Stilul,
temperamentul si vocea sa speciala au facut sa fie remarcata rapid, ceea ce a
propulsat-o in randul cantaretilor iubiti de public. In curand a inceput sa sustina
show-uri la televiziune. Din acel moment viata ei s-a complicat...

Iubire sub teroare


Intr-o zi, m-a sunat un doctor, Viorel Teodorescu. Ma vazuse la televizor si se
indragostise de mine. Ne-am intalnit o data, de doua ori... Pana la urma, m-am
indragostit si eu de el. Tarziu am aflat ca nici macar nu era doctor, era doar
student. Pe mine insa deja nu ma mai interesa. Il iubeam si era destul Am
divortat de Voica, dupa sase ani de casatorie. Spera sa se marite imediat cu
Viorel, sa-si oficializeze iubirea. Nu mai voia sa repete experienta unei casatorii
de forma, asa cum fusese cea cu Marcel Voica. Dorea sa-si traiasca plenar si
legal marea iubire. Caci Viorel a fost intr-adevar marea ei iubire... Dar, in loc de
legalitate, s-a ales cu teroarea. Toate acestea se intamplau in 1962. Ea nu avea
cetatenie romana, iar ambasada sovietica, in intelegere cu autoritatile romane, a
facut tot posibilul sa n-o obtina. Si asta doar ca sa nu se poata casatori. Au
existat, se pare, presiuni din partea fostului sot, care avea functie importanta in
in structurile P.C.R. Am trait doi ani in concubinaj, la soacra-mea in casa... La
mama lui Viorel... Cei de la Ambasada Sovietica imi ziceau: Cum, ai divortat?
Si de ce mai stai in Romania? . Du-te inapoi!. Veneam acasa plangand de la
ambasada. Ma amenintau ca ma trimit, in 24 de ore, in Rusia.
Am obtinut cetatenia romana abia dupa doi ani, cand m-am casatorit. Eu aveam
26 de ani, iar Viorel, 23. Au urmat 17 ani de fericire, alaturi de un barbat care a
iubit-o nemasurat si neconditionat. In paralel cu fericirea matrimoniala, cariera
muzicala a Marinei Voica (asi pastrase numele dupa primul sot doar ca nume de
scena) a atins apogeul. Aparea des la televizor, mult mai des decat de obicei,
desi era rusoaica si canta numai muzica sud-americana. Era iubita de oamenii
simpli, dar si de cei din structurile de partid si de stat, fiind chemata adesea la
chiolhanurile simandicoase ale maharilor din Comitetul Central.

Fuga in Germania. Moartea lui Viorel


Marina si Viorel erau invidiati de toata lumea. Cu exceptia lipsei copiilor (marea
neamplinire a lui Viorel), nici o umbra nu tulbura seninatatea unei casnicii
perfecte. Mai mult, si-au luat inima in dinti si, in 1980, au fugit din tara,
stabilindu-se la Munchen. Viorel voia sa-si deschida acolo un cabinet medical si
chiar facuse primele demersuri in acest sens. Parca si soarta era geloasa pe
fericirea lor. Pana intr-o zi, cand Viorel Teodorescu a aflat ca are cancer...
Marina a incercat tot ce se putea incerca la vremea aceea, l-a dus si in
Germania pentru tratament, dar fara nici un rezultat. S-a stins in cateva luni. In
1981, la rugamintea lui, l-a adus in tara, pentru a-si da obstescul sfarsit
Marina Voica a ramas, pentru prima data in viata ei, cu adevarat singura. Au
urmat trei ani de pustiu si deriva sufleteasca. Trei ani de intrebari revoltate, fara
raspuns.
Soarta, care i-l luase pe Viorel, continua sa o trateze cu o inexplicabila
dusmanie. Poate pentru ca-l parasise pe Voica... Pe de alta parte, desi fusese
iertata de autoritati pentru ca fugise din tara, nu mai avea voie sa cante pe
scena si nici sa apara la televizor.
In 1984, insa, Marina Voica s-a indragostit din nou. De data asta de un tanar de
24 de ani: Laurentiu Cazan. Ea avea 47. Relatia lor parea, in ochii celor mai
multi, imposibila si cumva impotriva firii, caci e greu de acceptat ideea de
pasiune intr-un cuplu subminat de o asemenea diferenta de varsta. Si totusi
s-au iubit nebuneste. Ea, cu disperarea varstei, pentru ca stia care sunt sansele
de durata ale unei asemenea obraznicii amoroase, el cu inocenta tanarului
abia iesit din gaoacea adolescentei. Au trait impreuna, ca sot si sotie, trei
ani. Orice ar spune lumea, Laurentiu m-a iubit. Altfel as fi simtit si nu m-as fi
combinat cu un barbat atat de tanar. Ne-am iubit unul pe altul antr-un fel
special, in care muzica ne lega si mai tare. Am cantat mult timp impreuna.
Pentru mine Laurentiu este un geniu muzical.

Cred ca am gresit de prea multe ori


Dragostea apare uneori cand o asteptam mai putin sau cand n-o mai asteptam
deloc. Fie pentru a-si bate joc de noi, fie pentru a ne darui meritate sau
nemeritate recompense. Sau pur si simplu pentru a ne pune fata-n fata cu un
trecut neconsumat. Nici Marina Voica n-a fost scutita de asemenea viraje ale
destinului. In timp ce era combinata cu Laurentiu Cazan, cantareata a inspirat o
dragoste nebuneasca unui alt tanar, de data asta din Grecia. Il chema
Gheorghios Kilafis si era student la Medicina in Bucuresti. Fiind foarte
indragostita de Laurentiu Cazan, Marina n-a avut ochi pentru el. Intr-o zi, i-a .
scris un autograf. Pe cealalta parte a hartiei i-a lasat urma de ruj a buzelor ei.
Marina uitase acest amanunt. El, insa, n-a uitat. Dupa aproape douazeci de ani,
povestea a reinviat. In februarie 2003, a sunat-o. Imi aflase numarul de telefon
de la Margareta Paslaru. De atunci, de sase ori pe zi, m-a tot sunat din Grecia si
vorbeam cate doua ore. Mi-a spus cum eram imbracata in prima zi cand m-a
vazut. Am fost marea lui iubire. Hartiuta cu buzele mele, pe care i-o dadusem in
urma cu 20 de ani, inca o mai are I-a mobilizat pe romanii din Grecia sa-i faca
rost de toate discurile mele. Mi-a trimis bani si am plecat in Grecia.Am stat doua
saptamani la el acasa... Mi-e drag Gheorghios chiar si numai pentru faptul ca el
a fost in stare sa ma iubeasca in tacere timp de 20 de ani - continua Marina.
Cat timp am stat in Grecia, m-a tratat ca pe o printesa. Mi-a cumparat un
fotoliu, care era, de fapt, un fel de tron. Iar eu stateam pe acel tron. A facut
atatea pentru mine!... Mi-a spalat si rufele Am plecat din tara cu multe
complexe. Nu mai aratam ca la 40 de ani. Insa, cand m-a vazut, el mi-a zis:
papusa! Cand am revenit in tara, mi-am inchipuit ca n-o sa ma mai sune. Ca
doar isi satisfacuse o curiozitate... Dar n-a fost asa. M-a sunat de cum am ajuns
acasa si mi-a zis: Ce pustie e casa! Asa mi-e dor de dumneavoastra! Va astept
in septembrie.

Marina Voica n-a mai plecat insa in Grecia. Era prea lucida pentru a se
mai avanta intr-o poveste care nu i se mai potrivea. Si are mult prea
multe amintiri si regrete: Daca as fi fost cu zece ani mai tanara, as fi
inceput romanul vietii mele... M-am inteles atat de bine cu Gheorghios
si atat de bine seamana cu Viorel! Aveam insa 66 de ani si eram prea
batrana pentru el, care, la 46 de ani, era plin de viata. Pe de alta parte,
de ce sa ma lacomesc? Am avut de la viata tot ce mi-am dorit, chiar
daca am platit pentru asta. Ii las pe altii mai tineri sa iubeasca, sa
greseasca si sa plateasca. Viata este extraordinar de frumoasa, iar eu
am trait-o..."
-- moto
"Viseaza ceea ce vrei sa visezi, mergi acolo unde vrei sa mergi, fii
ceea ce vrei sa fii. Fiindca ai doar o singura viata si o singura
sansa de a face toate lucrurile pe care vrei sa le faci".
"Iubirea incepe cu un zambet, creste cu un sarut, se termina cu o
lacrima. Cand ai fost nascut, plangeai si toti din jurul tau zambeau.
Traieste-ti viata astfel incat in ultimele clipe sa fii tu cel care
zambeste, iar cei din jurul tau cei care plang".

S-ar putea să vă placă și