FACTORUL ANTROPIC

Impactul asupra raspndirii organismelor

Extincia cultural a speciilor
Argumente n favoarea proteciei i conservrii lumii vii
Strategii destinate proteciei i conservrii lumii vii

Sursa de documentare:
Manea Gabriela, 2011, Elemente de biogeografie, Editura Universitara, Bucuresti

Factorul antropic si raporturile sale cu organismele vii

Impactul antropic asupra invelisului biotic se manifesta

multilateral: prin activitatile sale, constient sau inconstient,
omul isi pune amprenta asupra raspandirii organismelor vii pe
suprafata terestra, asupra dinamicii in timp si spatiu a arealelor
biogeografice, ajungandu-se uneori pana la extinctii locale,
regionale, continentale sau planetare ale anumitor specii.
1. Impactul antropic asupra raspandirii (diseminarii)
speciilor
Plantele care insotesc omul si activitatile sale, localizandu-se in
apropierea asezarilor umane, poarta numele de sinantrope
(syn=impreuna, anthropos= om) sau antropofile.
In functie de epoca in care au fost raspandite, acestea se
impart in doua categorii:arheofitesi neofite.

Arheofitele (comuna primitiva)

- neghina, traista ciobanului, macul, brusturele, albastrita,
cunoscute in tara noastra inca din epoca pietrei (I. Pop, 1977).
Neofitele
(raspandite in ultimele doua secole):ciuma baltilor (Elodea
canadensis), planta originara din America de Nord si semnalata in
Anglia in anul 1836; batranisul (Erigeron canadensis), aparut in
Europa in sec. al XVIII-lea; brahiactis (Brachyactis ciliata),
cunoscuta in America de Nord si in Asia, a fost semnalata pentru
prima data in Romania, in anul 1967, in arealul municiului Iasi (I.
Pop, 1977).

Dupa habitat, antropofilele pot fi:

segetale (segetes = semanatura, ogor) - buruieni care
populeaza culturile de camp;
ruderale (rudera = ruine, moloz) buruieni intalnite in
gradini, pe marginea drumurilor, in curtile caselor, printre
ruine

Ca si plantele, animalele pot fi raspandite de om dintr-o regiune in alta:

Voluntar :
aclimatizarea unor specii in medii noi, diferite din punct de vedere istoriconatural de cele originare (introducerea iepurelui comun Oryctolagus cuniculus
in Australia, aclimatizarea cainelui enot in Delta Dunarii, introducerea
crapului chinezesc in ecosistemele acvatice din Europa etc.;
Involuntar: prin intermediul mijloacelor de transport (soarecii, gandacii de
bucatarie, plosnitele etc., specii care in prezent sunt cosmopolite).
Speciile care apar in afara arealului natural, in medii mai putin favorabile
dezvoltarii lor, ca urmare a interventiei antropice, poarta denumirea de
specii exotice; in timp, unele dintre acestea pot deveni specii
invadatoare, cu impact negativ asupra biodiversitatii teritoriilor in care au
fost introduse

Cai de introducere a unor specii noi

(exotice)

Colonizarea
europeana

Horticultura si
agricultura

Transportul

Tipuri de extinctii:
Extinctie naturala - Existenta temporala a speciilor nu este
infinita;
Extinctie in masa In timp geologic, au existat cel putin 5
astfel de disparitii in masa, in timpul carora mai mult de
jumatate (chiar pana la 90%)din totalul speciilor existente a
disparut intr-un interval de timp relativ scurt. Pe termen scurt,
disparitiile in masa au un impact catastrofal asupra
biodiversitatii. Impactul pe termen lung este insa limitat,
deoarece disparitia in masa a unor specii a fost de obicei urmata
de faze de diversificare rapida a lumii vii;
Extinctie culturala - Chiar daca disparitia speciilor este un
proces natural care s-a desfasurat de-a lungul erelor geologice,
disparitiile recente ale unor specii au drept cauza omul si
activitatile sale. Activitatile umane care cauzeaza sau
accelereaza disparitia speciilor in timp istoric, determinand
reducerea biodiversitatii terestre, sunt numeroase.

Definitii:
Extinctia = disparitia completa a unei specii floristice sau faunistice, fara a
mai ramane supravietuitori care sa se reproduca. Extinctia este definitiva,
deoarece o specie odata disparuta, compozitia sa genetica este pierduta si
nu mai poate fi refacuta pe cale naturala. In aceasta situatie, o resursa
valoroasa si potentialul sau viitor sunt definitiv pierdute pentru generatiile
prezente si viitoare.
Numarul de specii care populeaza suprafata terestra la un moment dat
biodiversitatea planetara reflecta raportul dintre speciatie si disparitia
speciilor.
Specie extincta - niciun reprezentant al speciei respective nu mai poate fi
intalnit in vreun loc, pe suprafata terestra.
Specie extincta in salbaticie: indivizii speciei au ramas in viata numai in
captivitate sau in locuri controlate de catre oameni (Primack si colab., 2002)
dropia, zimbrul, bizonul etc.
Specie extincta local - nu mai apare in salbaticie intr-un areal pe care-l
ocupa in trecut.
Specii extincte ecologic - cele reprezentate de un numar redus de indivizi,
al caror rol in cadrul biocenozei a devenit nesemnificativ (diminuarea
importantei tigrului ca pradator, datorita efectivului redus al acestei specii)
(Primack si colab., 2002).

Activitati umane care cauzeaza sau accelereaza disparitia speciilor in timp

istoric, determinand reducerea biodiversitatii terestre

supraexploat
area
speciilor
(vnatul
excesiv,
colectionaril
e,
braconajul)

distrugerea,
fragmentare
a si
degradarea
habitatelor

invazia
speciilor
exotice

agricultura
mecanizat
i chimizat

poluarea
fizic,
chimic,
biologic

raspandirea
bolilor

EXEMPLE DE SPECII EXTINCTE NATURAL I/SAU

CULTURAL

http://www.drknow.ro/news/stiinta-tehnologie/clonarea-mamutuluilanos-incepe-din-acest-an/

mamutul

Megalocerosgiganteus

http://www.descopera.ro/dnews/4612034-cum-aratau-cu-adevaraturiasele-pasari-moa

Pasarea moa

Ferigi arborescente

http://www.descopera.ro/descopera-preistoria/3994791-felinele-cucoltii-pumnal-intre-forta-si-fragilitate

Rinocerul lnos

Tigrul cu dintii
pumnal

https://www.google.ro/search?q=rinocerul+lanos

http://dli.ro/specii-disparute-din-cauza-activitatii-omului.html/pasarea-dodo

Pasrea dodo (una dintre speciile de psri care au trit in Insulele

Mauritius, Reunion sau Rodrigues i nu au rezistat colonizrii
europene,fiind vnate de colonisti si marinari, decimate de catre porci,
pisici si cini).

Antilopa saiga (Saiga tatarica)

disparuta in timp istoric din stepa
Romaniei

Pinguinul Alca Impennis

http://www.tier-fotos.eu/name/tierbild/9002/kategorie/voegel~regenpfeiferartige~riesenalk
-tordalk-alca.html

http://flickriver.com/photos/erling_olafsson/2494621739/

Supraexploatarea de catre oameni ameninta circa 25% din

speciile de vertebrate periclitate din SUA si aproape 50% din
speciile de mamifere aflate in pericol.(Wilcove s.a., 1998;
Wilcove, 1999). Supraexploatarea resurselor a fost rapida atunci
cand s-au dezvoltat piete dedicate unor anumite specii (comertul
international cu blanuri a determinat reducerea numarului de
exemplare ale speciilor de chinchilla Cinchilla sp.), lama vigonia
(Vicugnia vicugnia), vidra uriasa (Pteronura brasiliensis) si
felinelor salbatice (Primack, Patroescu, Rozylowicz, Ioja, 2002).

Distrugerea, fragmentarea si degradarea habitatelor atrag dup sine

restrngerea sau chiar extincia speciilor care le populeaz (resursele de
hrana sunt distruse odata cu habitatul, situatie care forteaza speciile sa
migreze spre noi medii, la care nu sunt adaptate. In acest context,
speciile in cauza sunt defavorizate de selectia naturala).
Agricultura mecanizat i chimizat ( utilizarea pesticidelor i a
fungicidelor) a provocat n unele cantoane din Elveia, reducerea masiv
i chiar dispariia unui numr nsemnat de specii de fluturi diurni (n
ultimii 150 de ani, aceste specii au disprut n proporie de cca. 49% din
regiunea Bernei, 28% n cantonul Thurgovie, 11% n regiunea SeelandChasseral i 7% n mprejurimile Genevei).
Poluarea fizic, chimic, biologic poate afecta, de la caz la caz, n
mai mic sau mai mare msur, speciile vegetale i animale, inclusiv
mediile de via ale acestora; astfel, unele specii de licheni pot avea
sensibiliti diferite la emisiile atmosferice ale surselor industriale;
acidifierea lacurilor din Scandinavia, datorat polurii atmosferice
provenit de la surse industriale din ri ale Europei i din America de
Nord, a condus la dispariia progresiv a speciilor acvatice (molute,
insecte, crustacee, peti i amfibieni).

3.Argumente in favoarea protectiei si conservarii lumii vii

Argumente de ordin economic si utilitar: resursele animale si vegetale
reprezinta baza materiala a vietii omenesti; variabilitatea genetica a speciilor
vegetale si animale asigura materialul genetic necesar pentru ameliorarea
speciilor cultivate si a celor crescute in complexe zootehnice sau in bazine
piscicole;
Argumente morale sau etice: toate speciile au dreptul la viata, iar noi
suntem datori sa gestionam durabil fondul genetic si ecofondul, astfel incat si
generatiile viitoare sa se bucure de acestea;
Argumente de ordin estetic: lumea plantelor si animalelor este plina de
culoare si muzica, facand din locul in care traim, un unicat in galaxia noastra;
Argumente sistemice: invelisul biotic reprezinta o componenta
fundamentala a geosistemului planetar, o veriga de baza in circuitul
biogeochimic, fara de care existenta oamenilor nu ar fi posibila.

4. Strategii destinate protectiei si conservarii lumii vii

1. Ariile protejate - zone terestre, acvatice i/sau subterane, cu
perimetru legal stabilit i avnd un regim special de ocrotire i
conservare, n care exist specii de plante i animale slbatice,
elemente i formaiuni biogeografice, peisagistice, geologice,
paleontologice, speologice sau de alta natur, cu valoare ecologic,
tiinific sau cultural deosebit;
2. Gradinile botanice, zoologice, acvariile, terariile si parcurile
dendrologice zone de conservare ex situ a speciilor floristice si
faunistice;
3. Rezervatiile semincere sau bancile de gene destinate
conservarii materialului genetic al speciilor floristice si faunistice
(genofondului) sau unor scopuri stiintifice sectoriale (spatii destinate
exclusiv cercetarii stiintifice, bazata pe utilizarea elementelor antropice
sau antropizate pt. experimentare)