Enigma Otiliei

de George Clinescu
- argumentare roman interbelic/realist/obiectiv de tip balzacian -

Opera literar Enigma Otiliei de George Clinescu a aprut n perioada interbelic (anul 1938) si este primul
nostru roman citadin modern, obiectiv, de tip clasic si balzacian.

Enigma Otiliei, este un roman realist de tip balzacian, cu elemente moderniste, apartinnd prozei interbelice.
De asemenea, este un roman social si citadin.
Opera literar Enigma Otiliei este un roman, avnd o actiune ampl, desfsurat pe mai multe planuri, un conflict
complex, numeroase personaje si este realizat o imagine ampl asupra vietii.

Enigma Otilieieste un roman realist balzacian prin prezentarea unor aspecte ale societtii bucurestene de la
nceputul secolului XX, prin motivul mostenirii si al paternittii, prin structura simetric, circular, nchis, prin
tehnica detaliului, importanta decorului, a vestimentatiei, a mijloacelor de caracterizare, realizarea personajelor
ncadrabile n tipologii, veridicitatea, naratiunea la persoana a III-a, cu focalizare 0 si viziunea dindrt, narator
omniscient si omniprezent.

Tema romanului este prezentarea unor aspecte ale burgheziei bucurestene de la nceputul secolului XX, ceea ce
determin caracterul citadin si social al operei. Romanul prezint formarea/maturizarea unui tnr care, nainte de
a-si face o carier, trieste experienta iubirii si a relatiilor de familie.

Titlul initial a fost Printii Otiliei, ntruct fiecare personaj se comport oarecum patern cu aceasta,
determinndu-i destinul.

Sunt prezente toate modurile de expunere, cu diverse trsturi si semnificatii: descrierea are functie simbolic
si de anticipare; naratiunea este obiectiv si are functia de reprezentare a realittii prin absenta mrcilor
subiectivittii iar dialogul sustine veridicitatea.

Romanul este alctuit din 20 de capitole iar prin tehnica planurilor narative paralele este urmrit destinul mai
multor personaje: destinul Otiliei, destinul lui Felix ct si destinul clanului Tulea. Secventele narative sunt
prezentate prin alternant, iar succesiunea evenimentelor este redat prin nlntuire.

Un plan urmreste lupta membrilor clanului Tulea pentru nlturarea Otiliei si obtinerea averii lui Costache.Cel deal doilea plan prezint destinul tnrului Felix Sima care, rmas orfan, vine la Bucuresti pentru a studia
medicina, locuieste la tutorele su si trieste iubirea adolescentin pentru Otilia Mrculescu. Autorul acord interes
si planurilor secundare, pentru sustinerea imaginii ample a societtii citadine.

Romanul este caracterizat de o simetrie ntre incipit si final datorit cruia romanul are o strucutr
circular. Incipitul romanului realist fixeaz veridic cadrul spatial si temporal al evenimentelor, prezint
principalele personaje, sugereaz conflictul si traseaz principalele planuri narative. Finalul este nchis prin
rezolvarea conflictului si prezint, n mod simetric, acelasi cadru, ns ntr-un alt moment temporal (dup
aproximativ zece ani: dup rzboi).

Actiunea romanului ncepe cu venirea tnrului orfan Felix Sima, la Bucuresti, n casa unchiului si tutorelui su,
pentru a studia medicina. Costache Giurgiuveanu este un rentier avar, care o creste n casa lui pe Otilia
Mrculescu, fiica sa vitreg, cu intentia de a o nfia. Aglae o consider un pericol pentru mostenirea fratelui ei.

n expozitiune, realizat n metoda realist - balzacian, sunt prezentate, cu exectitate, principalele personaje,
timpul si spatiul, ceea ce confer veridicitate romanului realist. Caracteristicile arhitectonice ale strzii si ale casei
lui mos Costache sunt surprinse de ochiul unui estet, din perspectiva naratorului specializat, desi observatia i
este atribuit personajului. Familarizarea cu mediul, prin procedeul restngerii treptate a cadrului, este o
modalitate de ptrundere a psihologiei personajelor din acest spatiu, prin reconstruirea atmosferei. Strada si casa
lui mos Costache sugereaz, prin detaliile surprinse, contrastul dintre pretentia de confort si bun gust a unor
locatari bogati si realitate acestia sunt inculti, zgrciti, snobi si delstori. Arhitectura sugereaz imaginea unei
lumi n declin, care a avut cndva energia necesar pentru a se mbogti, dar nu si fondul cultural.

Ajuns n locuint, Felix l cunoaste pe unchiul su, pe verisoara Otilia si asist la o scen de familie: jocul de table.
Sunt realizate portretele fizice ale personajelor cu detalii vestimentare si fiziologice. Atmosfera sugerat este
neprimitoare, iar replicile Aglaei anticipeaz conflictul.

Intriga se dezvolt pe dou planuri care se ntreptrund: lupta membrilor clanului Tulea pentru obtinerea
motenirii lui Costache Giurgiuveanu si destinul tnrului Felix Sima.

Competiia pentru motenirea btrnului avar devine un prilej pentru observarea efectelor, n plan moral, ale
obsesiei banului. Btrnul avar, bogat, din dorinta de a nu cheltui, nu asigur n nici un fel viitorul Otiliei. Clanul
Tulea urmrete succesiunea total a averii lui, plan pus n pericol, ipotetic, de nfierea Otiliei. Dei are o afeciune
sincer pentru fat, btrnul amn nfierea ei, de dragul banilor i din teama de Aglae. Iniial ntr-un plan

secundar, Stnic Ratiu urmrete s parvin, vizeaz averea clanului Tulea, dar smulge in final banii lui mo
Costache. El susine n fond intriga romanului, pn la rezolvarea din deznodmnt.

Planul destinului tnrului Felix, a formrii sale, urmrete experienele trite n casa unchiului su, n special
iubirea adolescentin pentru Otilia. Este gelos pe Pascalopol, dar nu ia nicio decizie, fiindc dorina de a-i face o
carier primeaz. Otilia l iubete pe Felix, dar dup moartea lui mo Costache i las tnrului libertatea de a-i
mplini visul i se cstorete cu Pascalopol, brbat matur, care i poate oferi nelegere i protecie. n epilog,
aflm c Pascalopol i-a redat cu generozitate libertatea de a-i tri tinereea, iar Otilia a devenit soia unui conte
exotic; ea rmne pentru Felix o imagine a eternului feminin, iar pentru Pascalopol o enigm. La final, simetric,
Felix se ntoarce pe strada Antim si revede casa lui Mos Costache, lsat n paragin, amintindu-si de replica
btrnului, acum adevarat :"Aici nu st nimeni".

Conflictul romanului se bazeaz pe relaiile dintre celor dou familii nrudite, cea a lui Costache Giurgiuveanu si
cea surorii lui Costache, Aglae. Acestea sugereaz universul social prin tipurile umane realizate.

Istoria motenirii determin conflicte succesorale iar rivalitatea dintre adolescentul Felix i maturul Pascalopol
pentru mna Otiliei isc un conflict erotic.

Caracterul de fresc al romanului este dat de prezentarea diverselor aspecte ale societtii burgheze: avaritia,
lcomia, parvenismul, ct si de prezentarea unor aspecte ale familiei burgheze: relatia dintre printi si copii,
relatia dintre soti, cstoria.

Construcia personajelor este realizat prin tehnica balzacian a descrierii mediului si fizionomiei pentru
deducerea trsturilor de caracter. Personajele reprezint tipologii: mos Costache - avarul sufletist, iubitor de
copii; Otilia cocheta; Felix ambitiosul; Pascalopol aristocratul rafinat, Aglae baba absolut si rea; Aurica
fata btrn; Simion dementul senil. Aceste tipuri realiste pornesc de la caracterele clasice pe care realismul le
preia. Tot un element clasic este si triunghiul amoros.

Tehnicile de caracterizare a personajelor utilizate sunt caracterizarea direct, realizat de narator nc de la

nceputul romanului cnd ne d lmuriri despre gradele de rudenie, starea civil si biografia personajelor reunite la
jocul de table ct si de personaje si caracterizarea indirect ce rezult din fapte, comportamente, limbaj,
vestimentaie, relaii ntre personaje.

Felix Sima este unul dintre personajele principale al crui destin este urmrit de-a lungul romanului. Orfan, el
este definit chiar de George Clinescu ca martor si actor si cu el se deschide actiunea romanului, care ntr-unul
din planurile narative urmreste formarea personalittii acestui personaj.

Felix a mostenit o cas si un depozit n bani, pe care urma s le administreze tutorele su Costache Giurgiuveanu.

Caracterizarea direct este realizat de ctre autorul nc de la nceput, din momentul sosirii lui Felix n Bucuresti:
un tnr de vreo optsprezece ani, mbrcat n uniform de licean. Portretul fizic ilustreaz, prin detaliile descrierii
directe, trsturile morale ale tnrului, care rezult n mod indirect: fata i era juvenil si prelung, aproape
feminin sugereaz delicatetea sufleteasc. Nasul de o tietur elenic i d o not voluntar, iar
mbrcmintea, desi o uniform de licean, i d un aer brbtesc si elegant.

Caracterizarea indirect rezult din comportamentul, gesturile, atitudinile, faptele sale si denot o fire rational,
lucid, cu o mare nevoie de certitudini, o fire analitic si un spirit de observatie foarte dezvoltat.

Drama erotic a lui Felix provine din faptul c, desi vede n Otilia o fat admirabil, superioar, el n-o poate
ntelege n momentele sale de luciditate, cnd opereaz ratiunea si nu sentimentul.

Dac pe plan sentimental el esueaz, el se va realiza, n schimb, pe plan profesional, iar experienta erotic i este
benefic, determinnd o oarecare maturizare pe plan afectiv.

Otilia Mrculescu este personajul principal feminin al romanului si unul din cele mai complexe personaje
feminine din literatura romn. Autorul spune despre ea c Otilia este eroina mea liric, proiectia sa n afar, o
imagine lunar si feminin.

Otilia este fiica vitreg a lui mos Costache, pe care acesta vrea s o nfieze.
Prin caracterizare direct este realizat portretul ei fizic, din perspectiva lui Felix, care sugereaz tineretea,
delicatetea si distinctia: prea s aib optsprezece-nousprezece ani, Fata mslinie, cu nasul mic si ochii foarte
albastrii, trupul subtiratic, cu oase delicate.

Otilia este caracterizat si prin prisma celorlalte personaje cheie ale romanului: Felix o vede ca pe o femeie
exceptional, cult, atrgatoare, idealul feminin; Pascalopol o vede ca o mare strengrit cu un temperament de
artist; mos Costache o numeste fetita mea si o soarbe umilit din ochi, Stnic o elogiaz si crede c i leag
nevoia de libertate si lipsa de prejudecti, iar Aglae o consider o stricat, Otilia reprezentnd pentru ea un pericol
n calea obtinerii averii lui Costache.

Otilia nssi se autocaracterizeaz astfel: Sunt foarte capricioas, vreau s fiu liber!, Eu am un temperament
nefericit: m plictisesc repede, sufr cnd sunt contrariat.

Caracterizarea indirect este realizat printr-o serie de trsturi contradictorii: copilroas si matur, expansiv si
interiorizat, rational si impulsiv. Comportamentul ei este derutant att pentru Felix ct si pentru Pascalopol.
Otilia este fascinanta, dilematic prin comportament.

Rolul substantivului enigma din titlul romanului este de a nftisa enigma etern a feminittii, receptat din
perspectiva lui Felix. Fire complex, plin de neprevzut, ea are o influent magic asupra celorlalti.

Relatia dintre Felix si Otilia este cea mai interesant relatie ntre personajele romanului. Ea este constituit de
povestea de dragoste dintre cei doi tineri. Acestia alctuiesc un cuplu de personaje care ilustreaz tema iubirii, n
acest roman realist.

Cocheta si ambitiosul, din tipologia clasic, fata exuberant si tnrul rational, personaje ce pun n evident
antiteza romantic, dar si atractia contrariilor, au n comun conditia social adolescenti orfani care au nc nevoie
de protectori - si statutul intelectual superior.

ntre cei doi se naste, nc de la nceput, o afectiune delicat. Impulsiv si nc imatur, Felix percepe dragostea la
modul romantic, transformnd-o pe Otilia ntr-un ideal feminin. El are nevoie de certitudini, iar comportamentul
derutant al fetei l descumpneste.

Ultima ntlnire dintre Felix si Otilia, naintea plecrii ei din tar cu Pascalopol, este esential pentru ntelegerea
personalittii celor doi tineri si a atitudinii lor fat de iubire. Felix este tnrul intelectual ambitios, al crui tel n
viat este reusita n carier si care consider c femeia trebuie s-i fie un sprijin n atingerea telului. Otilia, ns,
este de prere c rostul femeii este s plac, n afar de asta neputnd exista fericire. Felix este dispus s
astepte orict dac la un moment dat se va cstorii cu Otilia, n timp ce tnra concepe iubirea n felul aventuros
al artistului, cu druire si libertate absolut. Otilia, realiznd aceasta diferent, dar si faptul c ea ar putea
reprezenta o piedic n calea realizrii profesionale a lui Felix, fata l prseste pe tnr si alege siguranta
cstoriei cu Pascalopol.

Prin urmare, cile celor doi ndrgostiti se despart. Ctiva ani mai trziu, Felix afl de la Pascalopol c acesta i-a
redat libertatea Otiliei, aceasta devenind sotia unui conte exotic, undeva n Argentina. La rndul su, Felix si
realizeaz ambitiile profesionale, devenind un medic renumit si profesor universitar si ntemeindu-si o familie.

Naratorul obiectiv si las personajele s-si dezvluie trsturile n momente de ncordare, consemnndu-le
gesturile, limbajul, prezentnd relatiile dintre ele.

Se remarc limbajul uniformizat, utilizarea frazei ample, preferina pentru epitetul neologic (faa juvenil,
aspect bizar) si a procedeelor artistice utilizate mai ales n descrieri. Precizia notaiei are uneori rolul didascaliilor
i susine mpreun cu dialogul sau monologul caracterul scenic al secvenelor.

Toate aceste trsturi prezentarea unor aspecte ale societtii bucurestene de la nceputul secolului XX, motivul
mostenirii si al paternittii, structura simetric, tehnica detaliului, importanta decorului si a vestimentatiei, a
mijloacelor de caracterizare si realizarea personajelor ncadrabile n tipologii, veridicitatea si naratiunea la
persoana a III-a conduc la concluzia c opera literar Enigma Otiliei de George Clinescu este un roman realist
balzacian, care se nscrie, prin valoarea sa, n seria capodoperelor literaturii romne.