Sunteți pe pagina 1din 6

CURS 3

Principiile supervizdrii
Pornind de la principiile supervlzarll enuntate de O'Donoghue (1998: 2-B). putem
rea\za o clarificare a acestora. necesard pentru intelegerea importantei procesuh-ri de
supervizare. considerat fundanrental in oferirea unor servicit sociale profesioniste
(Colocaru

$t, 2005

113-118)

a) Toti asistentii sociali au nevoie cle supervizare. Acest principiit subliniaza nevoia
de supervizare a asistentilor socrali. indiferent de vechime, de experlenta personald in
cadrgl serviciilor sociale sau de nivelul de pregatire Nevoia cie sttpervizare este accentuata
de contextr-rl in care iEr desfagoara activitatea aststentul social, de dirramica permanenti a
cermpului

in care actioneaza gr de raspunsurile necesare pcntrtt rezolvarea problemelor

clrentilor Contexturl clirrarnic al practicri asisterrtei sociale face ca asistentul soctal:


- sa fle
-

si

revo( sa se perfectoneze profestonal.

partrgpe la progranre de irrstn rire specrfice actrvrtali pe care o desfagoard in cacirul

serviciilor oferite de

organizatie,

- sa aibi nevoie de feedback qr de sprijin pentru indeplrrrirea obrectivelor 9i a sarcinilor


prevazute in fiEa Posttrlui

Supervizarea

admrnistratrva, chiar daca nu este identrfical5 de asrstenti socrali drept o frevoE, se

constituie intr-o practica generata de nevoia cie administrare gi gestionare eficientS a


resr-rrselor. de adyocacy. perriru a accede la resursele necesare oferirii unor servicii de
calrtate.

b) Supervizarea este

activitate incuralata

p^l

rectrnoscttta de catre organizatie.

Supervizarea profesionala a asistentrlor sociali trebuie sd fie recunoscutd de organizatie,


fie sub forma superuizarii it'tterne (prirr inclr,rderea uner pozitii specializate in organlgrama

agentiei). fie sub forma supervizarii externe (prin apelarea la utr sLrpervizor din afara
organizatrei) Org.anizatiile interesate de irnbundtatirea calitatii servictilor specializate pe
care le ofera vor recunoagte irr rnod inclubitabil nevoia de sr-tpervizare 9r rok"rl acesteia in
calitatea serviciitor oferite Angalatil aLt rrevoie de supervizare, iar aceasta este

recorrandabil

sd f ie oferit6 cle o

persoana specializata alta decit managerul

orgarrizatiei Cele dogi pozitii (de supervizor 9r cle rlanager) au atrrbutir specifice. cttltiva
retatii profesronale diferite iar raportarea angaiatilor la ele este. de asemenea. diferita

/o

c)

Sr-rperv izarea

irrseanrrra intSslftirea responsab

iilfitii

Tehrrica ,'aruncarti pisicii in

irrpdrtirea responsabilitatii 9i
curtea supervrzorurui,, r"rtirizatd c1e supervizati. urmaregte
o situatie dificila' Decizia de a
elrnrinarea stresului atunci cand acegtia se confrurrti ct-t
sunt dependente de
actrona este irnpdrtigrti cLr supervizorul. iar rezr.rltatele obtrrrute
aceasta perspectiva' evaluat
calitatea procesulr-ri de supervizare" supervizorul este. din
de el'
gi in functie de rezultatele pe care le inregistreaza echrpa supervizati
functiilor pe
d) Superu izarea rdstoarr-rd piranrrcia ierarttiei organizationale. Datorita
piratnrda organizationala Dacd'
care le are supervizarea, aceasta ajunge sa ,.r5stoarne"
varful in
in r-nod obignuit, leprezentdni strttctura organizationala Ca pe o prrarnidi cu
aceast6
sus, managerul ocupand pozitia cea nrai ?nalta. sLlpervlzarea rastoarnS
supervizorr-ti fiind vazi-tt Ca o persoand-restrrsa pentru toti angajatii

perspectrvi,

de comunicare' a
supervizatr ,,Rssturrnarea pirarniclei" presLlpune schirrbarea stilulur
supervizati{or in
controlulur. sprilrrrulur 9i evaluarii angajatilor. creEterea increderii
manifest prin
persoana supervizorului datoriti acestei relatii profesronaie puternice se
sr-rpervizorul fiind
faptLrl ca ei il abordeaza ori de cate ori sinrt aceasta ttevoie.
o pozitie
o persoand speciali zata care oferd servrcli angaiatilor- chiar daci are
considerai

supervizatit sd
incdrcati de autoritate, supervizorul cr-rltiva relatrile profesronale 9r incr-rraleazb
necesar Astfel' piramida
comunice, si apeleze la sprijin, rje cate ori consideri cd este
cu persoanele pe
organizationala se bazeaza pe relatiile pe care le dezvolta sLlpervlzorltl
un echilibru in
care le supervrzeazA. prirr rasturnarea pirarrrider. sr.tpervizarea introduce
incredere sa i se
cadrul orgarrizatiei gi atenueazd relatiile ierarhrce Supervtzatutl are
in care rezultatele actrunilor
aclreseze supervizorului firi sa se teami de sanctiuni in cazul

abordeaza pe supervrzor tocnrai cu scopul de a


cu acesta
obtine sprilin pentru a-Ei irnbunatSti perforrnantele. dar 9i pentrr-r a 'impiirtr"
succesul sau insuccesul irr rezoivarea diverseior cazu(l

sale nu sunt la nivelul agteptdrilor, ei

e)

Supervizarea

il

se bazeaza pe negociere gl ofera soltttii pentrtt

rezolvarea

multe ori atr-rnci cand existi


ca,flictelctr. conflictele din sanul organizatiei apar de cele tnai
implicate sunt diferite,
interpretari diferite ale aceleiaqr siturattr Ei cand agteptarile petsoatrelor
prin rregocieri individuale
chrar contradictorii. Supervizarea urnraregte gi atenurarea conflictelor
lntervine la nivelul tuturor
gi de grLip ale rnterpretarilor chferite date anunritor srtuatri Negocierea
proces
laturrlor caracteristice supervizdrii, fiind r-rn elerrient esential al acestut

f)

Superuizarea

este pem mnentd. Chiar daca unii aststenti socialr constdera ci

practica a denronstrat
sLrpervrzarea este necesara rrur.rrai atunci cand e ceruta de supervizat

lt

produce o dirrrnuare a carrtatii serviciilor oferite'


ca. jn ripsa supervrzdrii permane.te se
la care
cotrstliere qr terapie a asrstentuluri social
supervtzarea rlLl este doar Lln proces de

organ"izatie
nevoie, cr gi o practrca recunoscuta cre
are
cand
atunci
numai
apela
poate
acesta
tnai bune metode de interventie'
pentru imbunatdtuea serviciilor 9i dezvoltarea celor
efrcierrte la un r,oment dat' neevaluarea
Lir,itarea ra anumite interventii care s-au dovedit
a
i,existe,ta urer practicr profesionare de sr-rpervizare
rnrprementdrii gi a irnpactlrrur acestora.
de dezvortare a servrciilor oferite' indiferent
asistentiror sociarr conduc Ia recrr-rcerea Eanseror
sau cea
referinr ra functra ad*-linistrativii. cea de formare
ra care dintre functiile supervrzdrri ne
gi nevoia
de a fi supervizati este permanentd, ca
sociali
asistentilor
nevoia
suport.
sprijin
de
9i
pe cal-e le oferd berreficiarilor'
organizatierde a evalua calitatea serviciiior

protll oveetzd critica ref/exiva' conpetenta' intptttentrcirea $r


de dezvoltare a
alta fr-rnctie a sr:pervizarii este cea de evaluare Ei

g) Supervizarea
rcsporrsab ititatea

cornpetenteiqi.rnrp{icit.aresponsabilitatii.PrinprocesuldesLrpervizaresedezvoltacritica
sr-rpervizaturui. raportata ra unele cadre
refrexivd, orrentati spre prop.a experientS a
un simph-r execuiant al unor
de evaluare profesionala. Asistentul sociai nu este
obiective

cr parlicipa activ ra identificarea celor mai


dispozitii primite de ra manager saLr sLrpervizor.
demonstrat cii
are crienturur. practrca sr-rpervrzdrii a
brrrre solutiipentru rezorvarea r:nor probrerre
surnt identrficate rie asistentul social, dar
sorutirre cere mai bune ra proi:rernere crientiior
pe cea mai potrivita, tinand cont de
acesta are nevoie de un reper pentru a o alege
supervizorur are rolul de a-l ajuta pe
situatia crientr_rrui, dar si de poritica organizatiei
interverrtir qi de a se asigura ca actiunile
asistentul social sd decida irr prrvinta viitoarei
i*rprrter.icirea asistentulr-ri sociat
acesruia sunt co*forme cu mrsrLiaea orga.izatier
acesta 9i mentinerea rolult-ti sdu activ in
urmSregte transferul de responsabilitate catre
interventia social6.

h)

relatii
esle Ulla rlit*re cele mai trrtl-tottante 'st ntai ptiernice
stabiliti intre un
in prim'l rAnd, supervizarea este o relatie profesionala
pregatit in acest sens'
practician r-rn altul cu o experientS n'rai bogatS'

sr,rpervrzarea

profestona/e.

asistent social

Ei

orientirii er spre lucrul in


Aceasti reratie este puternrca gr importanta tocrnai datoriti
jn ceea ce privegte practica asistentr-rlui social' nevoia de
echrpa. luarea unor decizii

dintre supervizor 9i supervizat se


formare gi perfectionare. Bazata pe incredere. relatta
aLr ceva cle c6Etigat cle pe ltrnta ei'
clezvolta gi capata consrstenta pe nrasr-rra ce arr-rbir
deschise gi rrr:streazS practica
Discutiire dirr cadrul gedrntei de supervizare sunt
practica nevoile sale 9i
asrstentului social. rllodul in care acesta i9i interpreteaza
rnodalititile de a le satisface

IL

calitate' Un

i) Supervlzorulsprrjirr;i asislerr/ri sociall sa le ofere c!ientilor servicii cle


servrciilor
punct rmportant in clarificarea influenter pe Care o are sLlpervtzatea in oferirea
serviciu
de calitate este reprezerrtat tocrllai de nrodr-rl in care este vdzt'tt un asenrenea
interventia in
Astfel calrtatea unui serviciu social e clatd cie modul in care este realizati
prrmul rAnd, spre
lucrul pe caz. Un serviciu de calitate este cel care se orrerrteaza in
de
client, spre nevoile sale 9i spre satisfacerea acestora, prin crearea conditiilor
Poate de aceea'
reducere a dependentei persoaner fatd de servicrul social prinrit
de asistentul
supervizorul joaci un rol inrportarrt in r-nonito r,zatea irrterventiei realizate
ohriectivelor, evalueazi activitatea supervtzatului 9i
sprijina asistentul
analtzeazb rezultatele acesteia, rnonitorizeazi efectele interventiei Ei
poate fi un
social in toate denrersurile sale. Din aceasta perspectiva. supervtzorul

social,

el

partrcip6

la stabilirea

adevdrat,.avocat al clientr-rlui". punarrdu-se ntereLr irr locLrl

ir,ri

atunci cand se realizeaz\

procesul de suPervizare.
Slpervi zorul sprijina asrsfenfil sociali sd nrettlit ra stanclarde profesionale ridicate
socialS
Standardele de calitate in servrciile sociaie reprezinti un reper pentru interventia
1)

destinatd modificdrii srtuatrei clientilor in cadrul procesulr-ri de supervizare, supervizorul


asistentr-rl social actioneaza cotrfornr standardelor stabiltte pentru

se asigura ca

are
activitatea sa specificd, iar in cazul in care nu exista standarde oficrale. supervizorul
asisterttr"tlui
rolr-rl de a le stabili, acestea devenind cerinte oblrgatorii pentru activrtatea
Raportarea permanenti la standarde Ti ofer;i asistentuluri social supervizat

socral

garantia unei practici sociale corecte, eficiente gi corelate cu expectantele profesionale'


k) S,pervlzarea esfe una clintre cele mai intpoftante activitati in cadrul seruiciilor socia/e,
supervizarea nu
atat pentrg organizatie cat gi pentru heneficiarit servrciilor Chrar daci

reprezinta oferirea Linor servicir clirecte citre benefrciarii prograrnelor de asistenti


sociala. ea este iderrtificatd ca o activitate de sprilinire a celor care ofera aceste servicii
prezintd riscuri
drrecte. Contactul zilnic al asistentrlor sociali cu problemele clrentilor lor

in ceea ce privegte integritatea personala De aceea, functia terapeutici a supervizarii


creeaza o relatie puternrca intre supervtzor qi sltpervizat. dincolo de aspectele
admirristratrve ale activitatii

l) Srrperviz'area igi

ysropttne

sa se aslgure cit;rsislerrtit srtciatr ct//losc rolurile

gi

pe Lln anumit program trebuie

s5

responsabilitatite Fiecare asistent social apgajat

indeplineasc6 anumite sarcrni gi sa-gr asume responsabilititi legate de acestea. Este


interesant faptul ca supervrzarea opereazi, irr prirlul rancl, cu corrceptui de responsabtlitate,
care l-a inlocuit pe cel de obtigatLe Toate sarcinile asistentulLri social sunt incluse Tn figa

postului, rar sr-rpervizorul discr-rta periodic

ai analtzeaza impreuna cu el

aceste

,l

finantarilor
frexibite. obligate s6 iucreze pe baza
responsabrritati gi sarcinr organizatiire
post 9i le
revrzulesc periodic aceste fiqe de
obtinute in urma propunerilor de proiecte.
a
program in parte' Nu existi o fiES standard
adapteazd conform exigentelor fiecSruri
care lucreaza pe aceeagi pozitie pot avea
asrstentr-rlui socral, rar asistenti sociali
superrrizorulut ctl asistentr'rl soctal supervizat
responsabilrteti gr sarcini diferrte Discurtirle
ceea ce priveqte cunoaqterea fiEelor de
in
urma
ciin
acestuia
testarea
doar
nu urmiresc

post,cigianalizaacestorfiEegiamoduluiincareasistentiisocialileinterpreleazd
prevederile

socia/t pettrtr attttglerea obiectivelor de


m) superv tzarea rrnriareqte sprtltrttrea asisferllilor
pentru fiecare asisient sociar in parte
perfarmanfa. obiectivere de performanta stabitite
de irnplenrentare 9i a celor de impact; cu
reprezint6 o operationalizare a inclicatorilor

altecuvinte,obiectiveledeperforrnantinedauottnagineatitamodulr-ricumlucreaza
cat gi a irnpactuiui inrerventiiror sale asupra
asrste,tur sociar in cadrul serviciiror sociare.

a parleneriaturui cu cerelalte institutii' Sprijtnirea


beneficrariror. asupra inragrnii orga,izatiei.
de perfornranta presupune. stabilirea unor
asistentilor sociali perrtru atingerea obiectivelor
in functie de resursele disponibile'
obrectrve care pot fi atinse cle asistentur sociar
a acesto' obiective, alutor pentru
monitorizarea permanenta a gradurui de atingere
unor
asrstenturui sociar sr-rpervizat. stabilirea
?ndeprinrrea sarciniror, evaruarea gi nrotrvarea
gi fixarea unor terrrene-lirrrrta pentrtt
seturi de activititi necesare atingerii obiectiveror
totodatd, Er la construirea unei
evaluarrre intermediare Aceste elernente contribure,
Lrtirizatd cie supervizor ca rnecanism
metodorogii de evarr_rare a personarurr-ri supervrzat,
de cregtere a performantelor acestuia
sfresultrl asisfentii/ui social'
rr) supervizarea asistd la iclenti{tcarea gl tnartagefilentttl
supervizorul are rolill de a verifica
gerrcrat cle rolurile pe care le are cle incleplirtit.

perrnanent,,incarcatura"aststentr-rluisocial,urnrarerstestabiiireaunuinumSroptimde
nlt fie afectatd' clasificS impreund cu
cazu, active, astfel incit calitatea serviciilor si
de interventie. prioritatile qi urgentete
supervizatul tipurile de cazuri. rlodalitatile diferite
lacaretrebute,sarSspundSasistentr'rlsocialsegtiecaunadintremetodeledereducere
chiar dacd
a stresurur este organrzarea activitdtir prir-r interr,ecriri{ prarrificdrii.
social supervrzat.
administrativa este cel rlai pirtirr agreatS de asistentul
supervizarea

aceastaesteesentialdinreducereastresurlui.innrasurainCalecontribuiela
sprilrn a supervizarii urmareEte
organizarea activitatri sale Fr-rnctia terapeuticd gr de

social prin rntalniri speciale intre


tocrnai scaderea stresului inerent rrur-rcir de asisterri

ltt

in caclrr'rl supervizarilor de
supervtzor gi supervrzat. Fr:nctia aceasta poate fi indeplinita 9i
grup

pentrtt
asigurd c5 asrstenfu/ social a/e rest/rse/e ttecesare
res{.,rse. Functra administrativd
a-El desfd gura activitatea gl adrrilnlstreaza eficient acesfe
- altfel spus' modul
a sr-rpervizdrri urmdregte modurr irr care sunt admrnistrate resursele
acestea de care sr:pervizati PSna 9i planificarea orarului

o)

sttpervizoru/

se

cum sunt alocate folosite


dac6 nu exista o
deplasdrilor pe teren reprezinta Llneoll o sursa de stres 9i frurstrare,
este
politica clari in aceasti privinta. Planificarea activititii asistentului socral
conditiile clientului, de
dependentd de conditiile impuse de resursele existente, de
ca toate resursele
strategia organizatiei De aceea. sr-tpervizorul are rolul de a se aslgura
sunt planificate, iar asistentul social are acces la ele

p)

supervizarea se bazeaza pe nrefodele cle educate

atlttltilor'. Din punctul de

indrumator
vedere al functiei educative, supervizorul poate fi considerat un
(coach) saLl Lln tutore El irientificd nevoile c{e fortl]are ale supervizatilor,
in
planificS gr organrzeazd urrele progranre de instruire specifice programelor
privegte
care acegtia desfagoara activitatea gi face recomandiri in ceea ce

urmarea Unor programe de pregitire continud a personalultli intrucdt


supervizorul este Lln indrumator, rnetocjele folosite pentru transnriterea
formare ale
informatirlor cirtre sr-rpervizati se adapteaza nevoilor qi abrlitatilor de
adultilor.

/T