Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 8

Su perviza

rea apreciativi

8.1. Ce este supervizarea apreciativa

Evaluarea bazald pe problerna incuraieazd explicatii de tip individualist asupra


problemelor cu care se confrurntd clientr"rl, pe cdrrd evaluarea apreciativi recorrsiderd
situatia clientului prin explicatir de ordin social gi de mediu ,.Atunci cdnd conditiile sociale,
cum ar fi sdrdcia, par sa lirniteze abilitatile persoanelor de a-gi organiza viala. atentia este

indreptatd deseori exclusiv spre eforturile de a schinrba comportamentul celor afectati.

"

et al., 1989 351) Deprivdrile de ordin econorric san altele care limtieazd
oportunitdtile persoanelor pot fi depagite atunci cand asistentul soctal propune o
(Weick

interventie apreciativd. prin identificarea 9i evaluarea modului cum au fost rezolvate


problemele in trecut gi a resurselor disponibile pentru a depagi situatia prezentS.
Trecutul este vizut nu numai ca o suma de nereugite. problente

Et

tragedit ci ca o

gama variatd de solutii identificate pentru dep6grrea acestora in momentele respective.

Perspectiva interventiei apreciative, bazala pe punctele tari ale clientului, refuza sd


identifice clientri cir lipsLrrile. egecurile sau sitr-ratiile patologice Orice sitiratie este reginditi

din perspectiva aspectelor pozitive qr a potentialulr-rr pe care clierrtul il are.


Perspectiva punctelor tari obligi asistentii sociali sd irrteleagi ca indivlzii aflati intr-o

situatie de cnzd supravreturesc sau clriar se dezvolta Ei lac fata deseori, folosind
resursele proprii pe care le identificd in perioade de criza lfdra a fi obligatorie o interventie
n.n.]. Trebuie sd gtim ce au facut. cLrm au ficut. ce au invitat din
experienta dificila gi ce resurse au fost utilizate pentru a trece peste necazurile lor.
specializata

Oamenri intotdeauna actioneaza pentru rezolvarea propriei srtuatii. chiar dacd deseori doar

decid sd fre resernnati

in acea situatie Ca practrcieni in donreniul social, trebuie sir

abordAm srtuatia, sd o elucrdanr,


posibilitati (Saleebey.

1992

si gisinr gi sa construirn solutii, pornind de la acesie

171-172)

Din punctul de vedere al interventiei apreciative, indrvizii. fanrrliiie gi comunititile


pentru care lucreazd profesionigtir sunt experti ?n problenrele cu care se confrunt5 pentru
ca traiesc situatia gl o inteleg cel mai brne. ceea ce reprezirrta o inrportantd resursa pentru

rezolvarea problemelor. Perspectiva aprecrativd transforrla profesionrstul dintr-un actor

principal intr-o resursd

pusi la

dispozitia clientilor. acegtia din urma fiind principatii

protagonigti. Practicienii sunt instruiti pentru a vedea clientii ca fiinte umane inteligente,
utilizdnd punctele tari gi resursele acestora pentru a depagi situatiile dificile gi pentru a le
rnari gansele de a-gi imlrunatati propria situatie , astfel. o parte a interventiei urmiiregte

t3

transferul de competente dirrspre specialist spre client sau ceilalti actori aflati in
proxirnitatea clientuh-ri (de exemplu. farrtilia)
,.A

incepe cu ceea ce este clientul" (Saleebey. 1994 . 353) e un imperativ ce' muta

accentul interventiei de pe problenrele clientului pe ceea ce face el 9i ceea ce este capabil

sa faca in situatia in care se afla Atunci cand clientul apeleaza la asistentui social, el ii
prezirrtd acestuia de la inceput .,perspectiva vulnerabilS" gi agteaptd ca asistentul social sd
enrpatizeze cu

el

cu nepldcerile gi suferintele lui.

si inteleaga sa irrtparlSgeasca

situatia

sa. ,,ldentificarea punctelor tarr nu este relevant pentru client in timpul primelor intalniri gi o

centrare prematuri pe punctele tari poate fi interpretatd de client ca o lipsi de ?ntelegere

ca un refuz drn partea asistentr-rlui social [de a-i oferi sprijin]." (McQuaide gi
Ehrenreich, 1997,209) Ur-rii autori pun accent pe dirilarea clientilor in autoidentrficarea

sai-r chiar

punctelor tari ; modul de interventie apreciativa nranagemerrtul de caz aprectativ nu ignora

problemele cu care se confrunta clientul. Perspectiva punctelor tari ne invati insd cd nu

trebuie

si

neglijSm mecanisnrele

pe care le folosegte clientul pentru rezolvarea

problemelor gi dificultdtilor sale.

Diferentele dintre interventia bazala

pe

problerne

gi

interverrtia apreciativd

(construitd pe punctele tari gi pe interpretarea apreciativa a situatiilor) se regasesc ai in


rrrodul diferit ?n care sunt vdzute supervizarea clasica gi supervizarea apreciativS. in

supervizarea apreciativa, accentul

se pune pe evaluarea situa(iilor favorabile, care

genereazd noi oporturnitati de ir-rvdtare Aturrci cand. in cadrul intalnirtlor de supervizare,


asistentul social prezinta probleme sau puncte slabe ale sale. supervizorul poate incuraja

viziunea apreciativd. plecAnd de la ideea cd aceste problemele pot

fi

ignorate, tocmai

pentru a exersa gi a irrvata. ?rnpreunA cu asistentul social. cum ar putea fi fdcuta analiza
situatiei plecAnd de la identificarea succeselor Williams sugereaza ca supervizorul trebuie

si aiba in vedere,,starea

supervizatului" (1995 . 24). Bineinteles ca acesta poate descrie

starea sa in termeni de probleme sau limitari. Rolul supervizorului este de a transfera


interesirl, atentia asistentr:lr,rr social asLlpra punctelor tari gi de a reevalua starea clientului

din aceste perspective Acest transfer oferd posibilitatea reflectrer asupra dezvoltirii
personale a asistentului social.

Chiar dacd uneori actir"rnile intreprinse nLr

au succes.

acestea reprezintd

evenirnente care pot fr resurse pentru provocarile ulterioare invatarea drn succese este
considerata ,,o conditie necesari perrtru generarea urrrei interventri inovative prin care
poate fi facilitate schimbarea situatiei clientilor" (Rosenfetd. 1997 361-378). Rosenfeld le

recomandi asistentilor sociali

9r supervizorilor. pentru a

invata din succes, trei tehnici

1) sa adopte o atitudine reflexiva

3o

2) sa le acorde o atentie sporita clientilor care au dezvoltat o atttudtne flexibila

3) sd intre intr-un veritabrl parteneriat cu clientit pentru a invata ceea ce gtiu ei.

Supervizarea apreciativd utilizeazd idei postnroderntste, focallzandu-se mai mult pe


punctele tari dec6t pe lipsuri gi limitdri pe potential tnai degrabd decdt pe constrdngeri, pe
posibilitdtile viitoare in defavoarea problemelor trecute, utilizand perspective multiple, prin
abandonarea adev6rurilor universale

Supervizarea apreciativa

ii

a.1uti pe asistentii sociali

si

depdgeasci situatiile de

crrza 9i, pnn evaluarea implrcatiilor pe terrren lr-rng ca parte a strategiei dezvoltirii
personalului, aceasta poate construi noi competente pentru provociri viitoare ale

organizatiei. Uneori echipa

de management a organizatiei nu acceptd

supervizarea

apreciativd, deoarece aceasta presupune un grad ridicat de autononrie a practicienilor 9i a

supervizorilor, considerate drept un factor de Incr-rrajare a independentei angalatilor 9i a


scaderii loialititii lor fata de organizatie. Acest lt-tcru poate fi adevarat, dar printr-o
supervizare apreciativi se realizeaza. in paralel, o interventie apreciativa, care conduce la

imbunititirea serviciilor pentru clienti gi la atingerea unui nivel ridicat de succes al


organizatiei prin mobilizarea punctelor tari ale clientilor gi ale practicienilor
8.2. Etapele procesului de supervizare apreciativa

Pentru a clarifrca etapele supervizdrii apreciative. anr folosit modelele elaborate de


Rrch. Van Kessel gr Haan, pe care le-am adaptat conform principrilor viziunii apreciative.

Din analiza acestor modele orientate spre analiza problernelor gi identificarea celor mai
bune solutii, anr drrectionat supervizarea spre descoperirea, intelegerea 9i antplificarea
situatiilor pozitive Provocarea experimeniarii unui asen'lenea model a venit ca expresie a
dorintei de a identifica noi strategii de intervetrtie in asistenta socialS. Modelul
experimentat are patru etape:
a) Etapa cunoagter-lr este etapa descoperirir celor nrat nrari succese ale supervizatului in

relatia sa cu clientr-rl.

in situatii srmilare intilrrite in

experienta sa de asistent social.

lnteresant este c5, in aceastd etapi, supervizorul se focalizeazd pe interpretSrile pe care


le dA asistentul social situatiei clientului. mediuliri sdu de vrati, experientei proprii pozitive

in relatie cu clientul, modului curn explici succesele sale gi ale clientului.

intrebdrile

supervizdrii ar putea fi de tipt-tl:


Ce anttme apreciezi cel ntai ntult la clienttil sdu 2 Ce aStreciezi cel mai rnult la farnilia sa

Ce succese a avut clientul tdu de cand lucrezi cu el ? Cum explici acesfe succese a/e

3t

clientttlni tau ? Cine a mai participat la realizarea acesfiri sr/cces ? Ce apreciezi cel mat
r.;,ttlt la tine ca manager de caz al situatiei c{ientului ? Ce succese ai avut irt legdturd cu
situatia clientului tau ? CAnclfe-ai sinrfit cel ntai bine in relatia cu clientttl tau ? Care esfe
?
cel ntai imporlant lucru cu care ai contribuit la schimbarea sitttatiei clierttttlui tau Care

esfe ce/ rnai important !ucrLt cLt care a contribuit organizatia la schimbarea situatiei
clientttltri ? Care dintre procedurite cle lucru ti-au fost cele rnai utile ? Ce calitati ale tale ai

a schintba situatia clientttltti ?


b) Etapa viziuniieste etapa in care supervizorul gi asistentul soctal construiesc o viziune
conruni privind potentialr,rl sr-rpervizatului gi al clientuluri sau, prin formularea unor

folosrt pentru

,.propozrtii provocatrve". afirnrate la tirrpul prezeni. ca gi cutn aceasta viziune ar exista deja.
Sensurile acestor propozitii provocative sunt ,,negociate" intre supervizor 9i supervizat prin

dialog. Propunem mai jos forme in care se organizeaza propozitiile provocative irr ttmpul
supervizdrii. unele dintre ele intalnite in cadrul experimentului de implementare a
sr-rpervizdrii apreciative: cirentul igi cr-rnoagte brne situatia, resursele depdgeqte situatia in

care se afld; clientul apreciaza sprilinul pe care-l prrmegte din partea organizatiei;
supervizatul actioneaza in colaborare cu clientul pentrur schimbarea situatiei , supervizatul

este receptiv la toate succesele pe care le are clientul gi apreciazd aceste succese;
supervizatul

ii

apreciaza clierrtului siu succesele. supervizorul este deschis, drsponibil

9i

interesat de nrunca supervizatulLri . supervizorul recunoagte eforlurile. succesele 9i calititile


sr-rpervizatului . clientul este persoana cea mai interesati de sctrimbare

a propriei situatii

etc.

c) Etapa programarti este etapa stabilirii planurrlor specifice necesare pentru ca viziunea
sa devina realitate. intrebarile supervizarii pot fi de tipul. Ce putem face pentru a ajuta
clientul s5-gi cunoascd resursele in situatia sa 9i sa o depigeascd ? Ce intreprindem petrtru
ca acest client sd aprecleze sprrlinul pe care-l primegte drn partea orgarrizatiei ? Ce practici
prornovam pentru ca asistentul social

fdcut pentru ca supervizorul

si lucreze in colaborare

si recunoascd

siu ? Ce trebuie

cu clientul

eforturile, succesele gi calitdfile supervizatului?

Ce poate face asistentui social pentru ca acest client sd gtie cd este apreciat de el?

d) Etapa actiuniieste etapa de aplrcare a planr.rlui construit de supervizaUasistent social


gr supervrzor.

O sChita a planr-rlui se poate prezenta sltb forma

1) asistentul social are intAlniri bilunare cu clientt-rl sau gi

il

incurajeazi

sa-9i

descopere resursele gi succesele.


2) asistentul social este flexibil atunci cand lucreazd cu clientul sdt-t

3) asistentul social valortzeaza experienta clrentului sdu 9i ii comuntcd acest lucru


cand identifica un succes
:

4) asistentul social sprijina clientul sa-gi inteleaga

srturatta gi

sa aprecleze atuncl

cand are un succes.


legatd de
5) asistentr-rl sociai aluta clientul sa-qi construtasca in rrediirl sdu o viziune
ceea ce-gi doregte 9i ?l sprrjirri sa-si intoctleasca planul de actiune etc

33