Sunteți pe pagina 1din 7

CURS 9

Experimentarea su pervizdrii apreciative


9.1. Descrierea experimentirii supervizarii apreciative

Autorul Cojocaru $tefan prezinta (Co1ocarr.r. $t 2005 151-157) un experiment


rea[zat pe o perioade de gase lr,rni, timp in care aLl fost verificate rezultatele obtinute in

urma

a doud modele diferite de supervizare - cea orientati spre problemi gi cea

apreciativd. Pentru a realiza acest experimerrt. au fost identificate zece cazuri sociale ce
prezentau grade diferite de risc de abandon al copilului. lnitial. a fost aplicatd Grila de

evaluare

a gradului de risc de abandon al copilului (GEGRAC)gi. in functre de

punctajul obtinut, au fost stabilite cinci perechi de cazuri sociale ce au solicitat sprijin,
dupa curn urmeaza

Perechea

1:

cazul 1. cu un punctal al vulnerabilitetii egal cu 438 de puncte


cazul 2,

cr-r

un punctaj al vulnerabilitetii egal

cr-r

459 de puncte.

Perechea 2.
cazul 3,

cr-r

un puncta; al vulnerabilitatii egai cu 812 puncte.

cazul 4,

cr-r

un pr-rnctal al vulnerabilitetii egal cu 826 de puncte.

Perechea 3

cazul5, cu un purncta1 al vulnerabilitetii egal cu 765 de puncte.


cazul 6, cu un punctaj al vulnerabilitatii egal cu 778 de puncte

Perechea 4.
cazul T. cu un punctal al vulnerabilitetii egal cu 652 de pr-rncte:
cazul

I,

cu un punctaj al vurlnerabilitatii egal

cur

671 de puncte

Perechea 5:

cazul9, cu un

pr,rncta.y

al vulnerabilitatii egal cu 553 de puncte.

cazul10. cu un punctal al vulnerabilitdtii egal cu 562 de puncte


Pe parcursul. celor gase luni de desfigurare a experimentului fiecare pereche de
cazuri a fost instrumentatd de un asistent social. Cazr.rrile au fost identificate din listele de
cazuri active ale asistentiior sociali in aceastd perioaclS lr s-a oferit supervizare de caz
ceior ctnci asistenti socrali pentru cele zece cazlrn incluse in experrrlent Frecare asistent
social a avut un caz ce a fost supervizat clasic unul care a fost supervizat apreciativ, fari
sA li se comunice acest lucru. ldeea a fost aceea de a verifica dac6 supervizarea
aprectativa are influenta asupra eficientei rnanagementului de caz gi in ce nrasura poate fi

3l

aplicatd. Constituirea perechilor de cazuri sociale


situatirlor cuantificate prin grlla

a avut drept

criteriu similiturdinea

de evaluare a gradului de risc scopul a fost de

experimenta aceasta forma de rnanagement al rnterventiei (supervtzatea apreciativS).


Pentru a verifica modul in care au evoluat situatirle celor zece clienti, a fost aplicata
trirnestrial grila de evaluare a gradului de risc de abandon, acelagi instrument de evaluare

ce a fost folosit inrtial. Aplicarea aceluragi instrument in nromente difertte la toti clientii
constituit

Lrn

sprijin pentru a evalua obiectiv nrodificdrile surverrite pe perioada de derulare

a expenmentulr-rr

Asistentii sociali

nLr

au fost informati in legdturd cu abordarea diferita a supervizirii,

pentru a putea verifica validitatea teoriei procesuh-ri paralel in supervizare: cu alte cuvinte.

am incercat sa verificam daca schinrbarea nrodelr-rlr-ri de supervizare, ca initiativd a


supervizorului poate dlrce la schimbarea modr"rlui cum se desf5goard managementul
cazului, la randul sdu. de catre asistentul social. Pe de alta parte. nu au fost introduse

alte variabile independente. cLrm ar

fi

sprilinr-rl rnaterial suplimentar pentru cazurile

sociale instrumentate, alte tipuri de activititi etc


9.2. lpoteze de lucru

Stilul modulur de organizare a supervizarii influenteazi nrodul de desfigurare

managementului de caz prin procesul paralel care se dezvolta in supervizare.

Procesul paralel

in supervizare

poate

fi

directionat

acestu ia influerrtea zA r ezullatele i nterventiei la rr ive

lu

de supervizor la

initiativa

I clien tu lu i.

Eficienta gi rezultatele asistentului social gi ale clientului surnt dependente de stilul


de supervrzare folosit.
9.3. Perspective metodologice

Pentru realizarea acestui studir-r de caz. aLt fost folosite urmatoarele metode de
cercetare:

1.

grila de evaluare a graclului de risc de abandon al copilului (G.E G.R.A.C.).


construitd pe baza unui chestionar gi care a fost aplicat pentru evaluarea initialS,
evaluarea intermediara (dupa trei luni) gi evaluarea finala (dup5 $ase luni) , grila
de evaluare a gradului de risc de abandon urrnaregte si masoare nivelul de risc

de abandon al coprlului Chestiorrarul de evaluare a familier reprezrntd o suitd de


145 de itemt. grupati in variabile (care constitr"rie factorr de risc). Aceastd grila a

5J

fost aplicata pentru masurarea gradului de risc de abandon pentru cele zece
cazuri incluse in experiment in trei rnomente diferite la inceputul interventiei, dupa

tret luni de la inceputul rrrterventiei gr la gase luni de la inceperea lucrului pe caz.


Grrla de evaluare

de risc de abarrdorr poate fr utilizatd pentru orice


familie pentru care asistentul social considerd ca exista un risc de abandon al
gradr-rlr-ri

copilului sau atunci c6nd familia cere un anumit sprijin din partea institutiilor de
asistenta sociala specializate. Valoarea maxinra a gradurlui de risc de abandon,
conform grilei este de 1 500 de pr-rncte Ei ea poate fi aplicatd irr diferite rnomente
ale interventiei pentru a rndsura modul cLlm a evoluat gradul de risc de abandon.
Grila poate fi apticata la intervale de trmp regr,rlate (de exemplu din trei in trei luni)
pentru a nrdsura evolutia gradului de risc al farniliei gi pentru a evalua eficienta

fi folosita ca instrument de mdsurare a eficientei


tipurl de servicii sociale oferite acestei categorii de populatie

interventiei sociale Poate

diferitelor

defavorizatS. putand

fi

chiar urtilizata pentru calcurlul cost/beneficru Se gtie ca


acest calcul este dificil de realizat pentrr-r ca efectele la nivel social sunt greu de

cuantificat in plus, costul per beneficiar este, in primul rand, un indicator de


proces (sau de implenrerrtare), gi nu de inrpact (efectele pe care le-a avut interventia
asupra situatiei beneficiarilor)

2. experirnentr:l sociologic

pentn"r

evidentia moclul

in care anumite varrabile

independente introduse de supervizor (stilirl supervizdrii) produc rnodifrciri la nivelul


situatiei clientului in cadrul procesului paralel

3.

tnterviul, folosit de supervizor in gedintele de supervizare a asrstentnlui sociai

9.4. Analiza datelor obtinute in cadrul experimentului

Dupa cum se poate observa in tabeh-rl de mai 1os. dupd gase luni de interventie, se
inregistreaza o scadere a nivelului de risc de abandon la toti clien{ii serviciului de prevenire
care au fost studiati, indiferent de tipul de supervizare Evolutia gradului de risc de abandon pe

cele cinci perechi de clienti a fost diferita in functie de tipul de supervizare

cazurile

supervizate apreciativ au inregrstrat o scadere rnai rnare fata de cele sr:pervizate clasic. chiar

daca acele cazuri supervtzate apreciativ au avut irritial irn grad rnai rnare de abandon

al

coprlului

3{

Tabel

I 1. Evolutia nivelului de risc de abandon in grupul studiat

Sursa. Cojocan-r,

154

$t.2005, P

Diferenta
EvaPerechi

rde

initialii

duPd

cazttri

2
,3

,caz 4

,caz5
rCSZ

438
459
"812
826
1765
778
IOSZ
'671

^^- 4
vazr
cazZ
cazs

cazl
cazB
caz g

'553

cazl

'562

tr

'

durPa

gase

tteiinceputul evaluarea

luni

interventrei

430
426
790
781
761
159

Diferenta

gase
luni fata deluni de

luni
de la

trei

,Evaluare luare

:Nr caz

la Evaluare

-33
-22

la

TiPul

la'supervizare

inceputul

initiala

irtterventiei

416
362

-22

Clastci

-97

Aprectattva
,Clasicd
Apreciativa

'-167

:645

-310

516

:45
-4

16B3

,19

520

.683

31

664

=7

sse

549

-13

de

601

,-82
-258
-51

rClasicd

412

'-zsg
',34

Apreciativd
,Clasica

t-166

Apreciativd

15t g

396

Apreciativi
rClasicS

Sepoateobservacadupdtreilunidelainterverrtieaufostsesizatediferenteale
in urma
al copilului (masurabil prin pr-rnctajul rezultat

scSderii gradulur de risc de abanclon


punctalul
de cazuri supervizate dife,t ; cu cat
apricarii G.E.G R.A.c.) intre cere doua categorii
e rnai ridicat. De exempl,' pentru perechea
este mai mare, cu atat gradur riscurr-ri de abandon
nr 5) a inregrstrat o scddere a gradului de risc
de cazuri nr. 3, cazur supervizat crasic (cazur

deabandoncupatrupunctefatadecelinitial.pecandcelsupervizatapreciativ(cazulnr.
risc (valoarea pe grila aplicata a
6) a inregistrat o scadere nrai tllare a gradtrlurr de
scazLtt cu 19 Puncte).

Pentruaapreciadiferenteleinregistratelanrvelltltuturorclientilorstudiati,am

abandon la trei lr-rni 9r la gase luni dupS


calculat mediile diferentelor gradulur de risc de
inceperea interventiei care se prezrnta astfel
abandon al copilului
Tabel 9.2. Evolutia rnedrei reducerii riscului de
Sursa Cojocaru,

$t.2005 P

155
Supervizare aPreciativi

Supervizare clasica
Di{eren!a itr valorr

'r valort

Medra diferentet

Media

Drfetenta

diferentei

absolute

06

a4-7

23.4

356

712

1 090

218

. absolute pe cele

cinci

pe cele crncr cazuri

'cazurl
EvalLlare la trer

luni

Evaluare la Sase

lunt

3r

Se observd cd, in cadrul supervizdrii clasice, dirpi trei luni de la inceperea


interventiei. la nivelul categoriei de beneficiari studiati (cazurile 1, 3, 5, 7 si 9),
interventra, aproape. nu a avut nici un efect (media sciderii gradului de risc de abandon
este 0,6, ceea ce, practic. insearnna un rezultat nul : rnedia punctelor evaludrii rrritiale a
cazurilor supervizate clasic a fost de 644
Cazurile supervizate apreciativ

(2.4,6,

si 10)

ar-r

inregistrat o scidere medie

gradului de risc de abandon cu 23,4 pr-rncte dup;l trei iLrni de la inceperea interventiei.

lnitial, nredia punctelor confornr grilei de evaluare

gradului de risc

cazurilor

supervizate apreciativ a fost de 659,2


Scdderea medie a gradr-rlui de risc, dLrpd gase lLrni. este mai mica pentrr-t grupul

de cazurl supervizate clasic (rnedia este de 71,2 puncte) decdt in cele supervizate
apreciativ (media este 218 puncte) ;totugi in tabeiul 9.2. se poate observa cd gradul
de risc de abandon pentru cazurile supervizate apreciativ a scazut de trei ori mai mult
decAt al celor supervizate clasic

Tabel g 3.

Evolutia

reducerir

medrei

riscurlui

abandon

de

al

copilului

pe cazurile supervizate

p 155

Sursa: Sursa. Cojocaru. $t 2005.

Superv iza re aprec iativS

Supervizare clasica

Mecira generalA

Itledra pLrnctelor t;oni

a tlilrrror cazuriloi

Crilei rie evaluare

supervizale

gradului de risc

l pri ncte

(cazirnlel 3 5 7

Evalnare tnrttaia

651,6

Evaluare la gase luni

639,6
507 0

Evallrare la qase

ii-rr"tr

Mecira punclelor conf


(irrler rle evalr,are a

'

gradulrri de rrsc

lcazrrrrie2

9)

45B
659
635

644
643,4
572,8

l0)

2
8

441.2

ln tabel 9.3. observim cd media punctajului corespunz6tor gradului de risc

de

abandon a scizut dupd gase luni de interventie pentrlr toate cazurile indiferent de tipul de

supervizare aplicat . insa poate fi luata in considerare scdderea mar accentuata in cazul

supervizdrii apreciative: chiar daca nredia punctalului inrtial


apreciatrv a fost mai rnare (659,2 puncte)

fati de nredra celor

al cazurtlor supervizate

supervizate clasic (644 de

puncte), supervizarea apreciativa este mai eficientd media punctalului final pe cele doui
grupuri de cincr cazuri a fost simtitor mai micd in sitLratia sr,rpervizarii apreciat:e (441,2

3y

puncte) fatd de cele supervizate centrate pe probleme $72.8 puncte).


Dirr docurnentele care insotesc dosarll clientilor s-a observat ca strlul managementulut de

caz pentru cele supervizate apreciativ s-a schirnbat; n"lanagetxentul de caz a reprodus
modalitatea de abordare a supervizatului de catre supervizor in relatia asistentului social
cu clientul sau, fdra a avea explicit in atentie acest lucru, asistentul social a urmat pagii
r-nanagerrentului de caz apreciativ
Concluzii

fi adaptate Ei folosite in cadrtrl procesului de


in asistenta sociala gi in cel al managementului de caz in asistenta

Principiile anchetei apreciative pot


supervizare

sociali. Experimentul realizat dernonstreazd utilitatea gi eficienta supervizirii


apreciative.

cadrul aplrcdrii supervizirii apreciative. pentru cazurile studiate au fost


inregistrate rezr-rltate mai bune decit in cadrr-rl cazr-rrilor strpervizate clasic ; acest
lucru aratd c5, din punctul nostru de vedere, supervizarea apreciativd este mat
eficientd qi datoriti procesului paralel in supervizare care influenfeazd

in

managerlrerrtul de

caz

Caracteristicile supervizlrii apreciative au fost reproduse 9i

in managementul de caz.
.)

J.

de

supervizare folosrt pentru coordonarea, sprtlrntrea 9i formarea


asrstentilor sociali directioneaz} managementul de caz qi rezultatele acestuia.
Documentele care demonstreazi interventia asistentului social prezente in dosarul

Modelul

fiecarui client in parte sesizeazi nrodifrcJri esentiale in ceea ce priveqte abordarea

cazului, lucru sesizabrl 9i in documentele drn dosarele cazurilor. rapoartele de


intrevedere, de vtzita gr de consiliere ne dezvalure elemente ale interventiei
apreciative observabile prin modurile de abordare a sitr-ratiei clientilor

in supervizare poate fi directionat de supervizor cAtre actiuni ale


asistentului social 9r ale clientului Acest proces nu inflitenleazA doar asistentul
social supervizat, ci gi situatra ciientului Congtientizatea acestut proces in cadrul
surpervizini ajuti supervizorul sd orienteze actiunile gi rezultatele asistentuiui social

4. Procesul paralel

in lucrul sau direct cu clientul


Rezultate16 servrciilor sociale oferite de organizatii sr-rnt dependente gr de stilul de

supervizare folosit Supervrzarea permite imbunatatirea interventiei sociale, implicit

a calitdtii serviciiior oferite Lipsa unet supervizari profesioniste conduce, inevitabil,


spre o practicd aleatoare gi r-rneori confuza.

in cazul serviciilor de prevenire a abandonului coprlr-rlr-rr. se observd ci interventta


clasicd, ce dureazd mai putin de trei luni, nu are nici un efect pozitiv asupra

3s

clientilor. Aceasta inseamni cd, in asemenea conditii, practic resursele financiare,


umane gi rnateriale utilizate pentrr-i o interventte nrai scurta de trei luni sunt risipite
fara a se obtine rezultate semnificative.

lnterventia clasici poate produce rezultate reale in situatia beneficrarilor de servicii


pentru prevenirea abandonulr.ri copilului dupS gase luni de la interventie, ceea ce
inseamnd cd orice proiect de interventie care-si propune prevenirea abandonului
a institutionalizarti trebuie s5 fie planificat pentrut cel putin gase luni'

9i

Supervizarea apreciatrvd produce, indirect, rezultate sesizabile dupd o perioadd mai


scurtd de timp in comparatie cu supervizarea clasica. Acest lucru poate fi observat

in rezuttatele obtinute in cadrul experirrrentului gi se datoreaza orientirii apreciative


in interventie. prin urmare. pentru a vorbi de eficienta in interventie, trebuie sd
avem in vedere o perioadd de minim gase luni in abordarea centratd pe problemi a
cazului (gi a sr-rpervizarii) 9i de minirn trei lr-rni in abordarea apreciativa a aceluiagi
caz.

Centrarea pe problemS. in incercarea de a

o rezalva, poate uneori sd nu ducd la

rezolvarea acesteia; orientarea spre identificarea deficientelor, a disfunctionalitdfilor

are rezultate mai slabe decit in cazul interventiei aprecrative.

tro