Delfinii

Delfinii sunt animale foarte simpatice. Oare exist cineva care nu i-a vzut , la
Delfinarium sau la televizor , la emisiunile pentru copii sau la Animal Planet ? Cred c
nu. A vorbi despre delfini este la fel de dificil ca a vorbi despre orice altceva , deoarece
toate domeniile stiintei sunt foarte vaste nct nici specialistii nu pot cunoaste totul.
Totusi s ncercm s povestim cte ceva despre aceste fiinte, despre obiceiurile lor si
despre adaptarea lor la mediul acvativ.
Delfinii si porcii de mare (delfinii comuni) sunt mamifere desi se aseamn cu
pestii. Le putem numi miracole ale evolutiei pentru c desi ele descind din animale
terestre milioanele de ani de adaptare la mediul acvatic au fcut ca acestia s fie
considerati la prima vedere mai degrab pesti dect mamifere. Ei nnoat cu gratia , forta
si agilitatea pestilor si s-au adaptat n multe privinte pentru a-si gsi si captura prada.
Corpul lor are o form aerodinamic, fusiform, folosesc la nnotat coada care se
aseamn cu nnottoarea codal a pestilor. Mobiliatea si viteza de naintare n ap ajung
si chiar depsesc pe cele ale dusmanului lor de temut : rechinul. Toate aceste modificri
nu au dus la atrofierea sau disparitia propriettilor fundamentale ale strmosilor terestri,
delfinii fiind totusi mamifere , asa c au snge cald, respir cu ajutorul plmnilor iar
puii sunt alptati de ctre mam. Delfinii cuprind 7 genuri si n total 32 de specii
( amintim delfinul cu bot prelungit, delfinul tropical, delfinul cu pete, delfinul ucigas sau
orca, etc). Delfinii au lungimea cuprins ntre 1,5 si 7 metri, iar greutatea variaz de la 40
kg la 4500 kilograme. De asemenea exist 3 genuri de porci de mare si n total 6 specii
(de exemplu : delfinul comun, delfinul lui Dall). Lungimea porcilor de mare variaz ntre
1,2 2,25 metri si greutatea de la 30 la 160 de kg.
Cele mai apropiate rude ale delfinilor si porcilor de mare sunt cetaceele de
dimensiuni uriase , printre care balena , cel mai mare mamifer al tuturor timpurilor si
uriasa balen ucigas. Aceste dou specii sunt reprezentanti ai celor dou familii ai
cetaceelor, cele cu fanoane care filtreaz organismele vii ale planctonului cu ajutorul
fanaoanelor asezate n orificiul bucal asemenea unui gard si cele cu dinti care hituiesc,
captureaz si-si mnnc prada asemenea animalelor de prad.
Delfinii si porcii de mare apartin familiei cetaceelor cu dinti. Ele sunt de
dimensiuni mai mici, hrana este alctuit aproape numai din peste si sepii, desi cel mai
mare reprezentant al lor orca (delfinul ucigas) , spaima mrilor, atac focile si alti delfini.
ntre delfini si porcii de mare nu exist prea mari diferente. Delfinii au botul crnos si
dintii conici, iar porcii de mare au dintii sub form de cazma si numai n maxilarul de jos.
Adaptarea delfinilor la viata acvatic este asa de mare nct pe uscat acestia sunt
practic neputinciosi. Semnul cel mai evident al adaptrii la mediul n care triesc este
structura si constitutia corpului. Pentru c forma aerodinamic este o conditie esential la
deplasarea rapid prin ap, a crui densitate este mai mare dect a aerului , delfinii si
porcii de mare si-au dezvoltat o form fusiform, asemntoare unei torpile, practic
renuntnd la tot ceea ce putea strica aspectului neted al coprului . Astfel urechile s-au
atrofiat , organele genitale att la mascul ct si la femel au o pozitie normal n interiorul
corpului, memebrele posterioare nu au lsat nici o urm iar membrele anterioare s-au
transformat n nnottoarea n form de arip, avnd rolul de a stabiliza si crmui
miscarea. Coada s-a transformat n nnottoarea codal, rigid si lat . Pielea delfinului

este neted si fin ca mtasea, total lipsit de pr. Denivelrile create de oase si muschi
sunt corectate de stratul de grsime aflat sub piele, grsime care are rol si de izolator
termic, adic reduce pierderile de energie, lucru important deoarece apa mrii este
ntotdeauna mai rece dect temperatura animalelor.
Alturi de forma aerodinamic, care si sare n ochi cum se spune, viteza mare de
nanintare este obtinut si datorit altor proprietti mai putin vizibile. Astfel pliurile
transversale ale pielii delfinilor reduc turbulentele care pot apare n apa care curge pe
corpul animalului mrind rezistenta la naintare prin schimbrile de presiune. Prin
reducerea acestor turbulente se reduce astfel rezistenta mediului la naintare. n plus
stratul superior de celule ale pielii se toceste extrem de rapid chiar si de 12 ori zilnic
iar uleiul produs de celule mbrac corpul ajutnd astfel naintarea prin ap. Datorit
acestor proprietti delfinul lui Dall este specia cea mai rapid , putnd nnota si cu viteza
de 50 km/h si aceast vitez o poate pstra pe distante foarte mari. Delfinii au obiceiul de
a sri din ap din cnd n cnd si nnoat practic n aer. E posibil ca aceasta s fie o
metod de a reduce rezistenta mediului si cum aerul are o densitate mult mai mic dect
apa frneaz mai putin delfinul si acesta poate respira . Expir prin orificiul nazal aflat pe
crestetul capului, si umple apoi plmnii cu aer , dup care se poate scufunda. Delfinii nu
se scufund la adncimi foarte mari de aceea nu trebuie s nmagazineze mult oxigen n
plmni. Le ajunge o jumtate de secund deasupra apei pentru a insipra. Dar dac se
scufund la adncime foarte mare pot inspira mult aer n plmni astfel c pot nmagazina
mult oxigen n globulelel rosii ( mult mai mult dect oamenii). Cei mai multi delfini si
porci de mare au mult mai mult snge dect alte animale terestre de acelasi dimensiuni
astfel c ei pot nmagazina mult mai mult oxigen.
Delfinii si porcii de mare vneaz de obicei n stratul superior al mrilor iluminat
de razele soarelui astfel c se pot folosi de vz n timpul acestei actiuni. Lentila ochilor se
caracterizeaz prin aceea c are posibilitatea de schimbare a formei astfel c acestia si
pot fixa bine obiectele att n ap ct si n aer. Speciile cu botul prelungit au o excelent
vedere binocular ( vedere n spatiu tridimensional) cu ajutorul creia pot aproxima
foarte bine distanta la care se afl ceea ce vd. Desi vzul este foarte util pentru delfini,
acesta nu este indispensabil pentru a supravietui. Ei posed si alte proprietti cu ajutorul
crora percep extrem de bine mediul n care triesc.
Astfel cel mai important rol n perceptia delfinilor l are urechea. Urechea nici nu
se vede din exterior -se pot observa doar dou orificii n spatele ochilor- dar functioneaz
extrem de eficient. Delfinii s-au adaptat foarte mult la mediul de propagare al undelor
sonore n mediul subacvatic si putem spune c au posibilitatea de a percepe sunetele
stereo, astfel nct localizeaz directia exact de unde vine sunetul. Urecchea interioar
a delfinului este nglobat ntr-un tesut asemntor spumei astfel c nu preia vibratia
oaselor capului. Asta nseamn c undele sonore venite din lateral nu ajung n acelasi
timp la ambele urechi si din diferenta de timp delfinul constat precis din care dierctie
provin. Omul scufundat n ap nu poate face asa ceva deoarece sunetele ajung simultan la
ambele urechi prin oasele craniului, indiferent de directia din care provin.
Aceast calitate a delfinilor este foarte important pentru c el trieste n lumea
suntelor att cele emise de alte animale dar si de el nsusi. Delfinii si porcii de mare se
orienteaz cu ajutorul sonarului, radarul cu ultrasunete . Delfinul emite continuu sunete
care se reflect pe obiectele aflate n preajm astfel c el defineste distanta dintre el si
obiect n functie de timpul scurs de la emisia sunetului si pn la receptia lui iar cu

ajutorului auzului stereo si poate percepe si directialui. Sunetele emise de delfini sunt
produse de orificiul nazal. Sunetele sunt receptate de suprafata concav a craniului dup
care sunt focalizate de lentila acustic format dintr-un tesut adipios aflat deasupra
botuliu si fetei. Aceast formatiune de pepene d forma boltit a fruntii mai multor
specii de delfini. Din instinct delfinul analizeaz ecourile auzite si capt imaginea
mediului ce-l nconjoar putnd evita obstacolele si gsi hrana.
Pentru prelucrarea tuturor acestor informatii este necesar un mare numr de celule
nervoase si probabil acesta este motivul pentru care creierul delfinilor si este foarte mare
(masa creierului cntreste 2 kg fat de cea a unui om adult care are doar 1,5 kg).
Delfinul este de altfel un animal deosebit de inteligent cu o mare capacitate de a nvta.
Hrana delfinilor si porcilor de mare const n pesti si sepii. Exceptie face orca, delfinul
ucigas, care vneaz animale cu snge cald, cum ar fi foci, pinguini, alte cetacee. S-a
semnalat un caz cnd un grup de orci au atacat o balen albastr,au omort-o si devorat-o
partial.
Delfinii mnctori de pesti mnnc orice fel de peste dar sunt si cazuri cum ar fi
delfinii cu cocoas, care vneaz n apropierea trmului. Altii, ca delfinii tropicali,
vneaz mai ales n larg iar porcii de mare vneaz n grupuri restrnse de cte doi-patru
indivizi. Delfinii care vneaz n larg se adun n grupuri foarte mari, de 1000 de
indivizi sau chiar mai multi. Grupurile de delfini pot fi ntlnite mai des n apele bogate
n hran, acolo unde din cauza curentilor apa rece , mai bogat n hran ajunge la
suprafat unde se amestec cu apa mai cald crend astfel conditii favorabile dezvoltrii
si nmultirii planctonului care atrage sardelele si lostritele si acestea la rndul lor atrag
delfinii care cu ajutorul sonarului descoper aceste bancuri de pesti. Delfinii se rotesc n
jurul lor si pestii se adun n grup compact, urcnd la suprafat. Cu ct grupul de delfini
cuprinde mai multi indivizi cu att bancul de pesti este mai usor de manevrat. Odat
ajunsi la suprafat, pestii nu prea mai au scpare, delfinii aruncndu-se asupra przii.
Delfinii tropicali din zana Oceanului Pacific se ajut cu delfinii din Oceanul Atlantic. n
timp ce unii se hrnesc ceilalti stau de paz atenti la aparitia rechinilor sau delfinilor
ucigasi. Aceste grupuri de delfini sunt nsotite de cele mai multe ori de bancuri de ton,
pesti rpitori de dimensiune si mobilitate mare, care se ospteaz si ei de la masa
delfinilor. Un inconvenient al acestei ntr-ajutorri ar fi acela c navele de pescuit oceanic
urmresc bancurile de ton si constituie un pericol si pentru cluzele lor : delfinii.
Delfinii se caracterizeaz n general printr-o slab legtur ntre parteneri.
Masculul nu pstreaz de obicei legtura cu urmasii lui. Femela d nastere unui singur
pui, pe care l alpteaz pn la doi ani, timp n care l protejeaz.
Grupul de delfini ucigasi sunt mult mai stabili n legturile cu partenerii. Masculii
dominanti pstreaz n jurul lor 3 - 4 femele, lng care si vor petrece toat viata si cu
care cresc mpreun mai multe generatii de pui. Astfel de grupuri sunt formate de indivizi
tineri, masculi si femele, alturi de delfini maturi.
Cele cteva informatii despre delfini si viata lor se ncheie. Tinnd cont c ei
triesc n toate oceanele si apele lumii, deci si n Marea Neagr, poate la var , la mare,
veti avea prilejul s i ntlniti.