Doctrine politice clasice

- caracteristici i specific -

Clivajul stnga / dreapta

Clivajul stanga-dreaptaAcest concept isi are originea in modalitatea prin care s-a
adoptat o decizie majora in cadrul Adunarii Constiuante a Frantei, in anul 1789. In
ideea simplificarii procedurii de numarare a voturilor, adeptii conservarii prerogativelor
regelui s-au asezat in dreapta Presedintelui Adunarii, in timp ce adversarii lor s-au
asezat in stanga.
Stanga
Astfel inca de la inceput stanga a fost asociata ideii de transformare, facea apel al
modernizare, la progres. Deci, in conformitate cu semnificatia initiala, stanga contesta
ordinea sociala existenta la acea data, luptandu-se pentru schimbare. Adeptii ei se
inspirau din conceptiile filosofice ale perioadei iluministe (Locke, Montesquieu,
Rousseau), conform carora omul este, prin natura sa, bun, perfectibil, insa sistemul in
care traieste nu ii este favorabil.
Zona stanga a spectrului politic a fost ocupata cu timpul, de partide din familia
socialista, aparute catre sfarsitul secolului trecut. Valorile care i se atribuie in prezent
stangii sunt: reforma, dreptate sociala, egalitate, libertate.
Dreapta
Adeptii dreptei au fost cei ai sustinerii status-quo-ului, facand apel la traditie, ordine,
morala. Spre deosebire de viziunea optimista a stangii, dreapta are o viziune mai
pesimista asupra naturii umane si, fara sa considere ca omul este neaparat rau,
pleaca de la ideea ca ceea ce este rau in interiorul sau constituie o primejdie
permanenta.
Ideile care i se atribuie in prezent dreptei sunt cele de ordine, morala, credinta,
familie, iar liberalismul este considerat principalul exponent al dreptei.
Studii ce caz: contractul social; asistena social.

Liberalismul
Doctrina liberala are cea mai indelugata istorie, exercitand o influenta
covarsitoare asupra vietii politice a secolului trecut.
Liberalismul este centrat pe individ si:
are drept premise libertatea individuala, initiativa privata si limitarea puterii
statului;
se bazeaeza pe increderea in virtutile "mainii invizibile" care regleaza
relatiile dintre oameni fara interventia inoportuna a statului;
privilegiaza mecanismele de piata, considerate ca fiind singurele forme ce
permit existenta unei societati capabile sa asigure libertatea individuala;
Din punctul de vedre al adeptilor liberalismului interventia statului trebuie
limitata in baza unor reguli clar stabilite. John Locke considera ca "menirea
legilor este aceea de a veghea nu la pluralitatea doctrinelor sau veracitatea
opiniilor ci la siguranta si securitatea comunitatii si ale bunurilor si integritatii
personale a fiecarui cetatean".

Conservatorismul
Este considerat ca fiind o tendinta cu totul fireasca a gandirii
politice, ca reactie la liberalism.
Esenta conservatorismului este continuta in faimosul dicton al
contelui Falkland: "Atunci cand nu este necesar sa schimbi nimic,
este necesar sa nu schimbi nimic".
Pentru Edmund Burke, fondatorul gandirii conservatoare, trasaturile
credo-ului conservator sunt:
a. omul este fundamental o fiinta religioasa si religia este
fundamentul societatii civile;
b. societatea este produsul natural,organic al evoultiei istorice
treptate; institutiile existente intruchipeaza intelepciunea generatiilor
trecute;
c. omul presupune, alaturi de ratiune, instinct si emotie; prudenta,
judecata, experienta si obiceiul sunt calauze mai bune decat
absractia;
d. comunitatea este mai presus de individ; drepturile oamenilor
deriva din indatoririle lor;
e. raul este inradacinat in natura umana,nu in instituiile sociale;
f. exceptand sensul moral,oamenii sunt inegali; organizarea sociala
este complexa si presupune existenta diferitelor clase si grupuri;

Social - democraia
Conceptul a fost insotit de-a lungul timpului de termenul de
socialism si chiar se confunda cu socialismul sau mai bine
spus cu anumite forme ale acestuia.
Ideile socialiste izvorau din dorinta de a se gasi modalitati
de a fi conciliate libertatea si egalitatea, astfel incat sa aiba
loc o distribuire echitabila a avutiei nationale catre toti
cetatenii. Ascensiunea partidelor de stanga a fost
determinata de cresterea numerica a proletariatului
industrial.
Un moment important pentru familia socalista europeana la constituit primul congres al Internationalei Socialiste de
dupa cel de-al doilea Razboi mondial, care a avut loc la
Frankfurt pe Main. Decalaratia emisa la sfarsitul acestui
congres a marcat indepartarea ideologica de marxism.

Cretin-democraia
Originile doctrinare al acestui curent trebuie cautate intre
pricipiile si ideile propovaduite de catolicismul politic.
Partidele crestin-democrate au aparut ca reactie la
atacurile asupra bisericii si catolicismului.
Democratia crestina a facut cariera in Europa, dupa cel
de-al doilea Razboi mondial, incercand sa umple golul
dintre liberalsm si socialism, dintre individualism si
colectivism, avand, in acelasi timp, si valori independente
de aceste curente de gandire, cum ar fi morala crestina
sau subsidiaritatea.
Crestin democratia este asociata in multe tari ideii de
neoconservatorism, putandu-se semnala un corespondent
functional intre cele doua curente dat fiind ca promoveaza
respectul fata de valorile traditionale: credinta, familie.