Clasa I - ABECEDAR (Rep. Moldova)

Ministerul Educa\iei al Republicii Moldova
MARIA BURUIAN+ SILVIA COTELEA AURELIA ERMICIOI

CONSTANTIN DRAGOMIR ION HAD~RC+
Edi\ie rev=zut=
{tiin\a
Prut Interna\ional
2015
Legenda manualului
TIC-TAC mascota Abecedarului
. propozi\ia enun\iativ[
? propozi\ia interogativ[
! propozi\ia exclamativ[
cuv]ntul
. propozi\ia din dou[ cuvinte

. propozi\ia din trei cuvinte
silaba
cuv]ntul din dou[ silabe
cuv]ntul din trei silabe
sunetul
vocala
consoana
caseta pentru marcarea solu\iilor

semnul pentru marcarea solu\iilor
Clasa nt]i
de Ion Had`rc[
Precum albinele-n pomet

Din floare-n floare sorb nectarul,
Noi ]nv[\[m din Alfabet
S[ ne iubim Abecedarul.
Cu ghiozdan =i Abecedar
Ia privi\i, eu s]nt =colar!
Prima zi de +coal{
+coala
Primar[
nr. 124
Bine a\i venit,

dragi elevi!
Clopo\elul vesel sun[,
La careu pe to\i ne-adun[!
Iar eu s]nt
Nicu.
M[ numesc
Drago=.
S[rut m] na,
doamn[
] nv[\[toare!
S}nt +colar
Frumoas[-i
clasa noastr[!
Mi-e tare drag[

banca mea!
Ce bine e
la =coal[!
Mul\umesc,
D[nu\!
Ia un m[r,
Sorin!
Familia mea
Eu s]nt
papagalul
Ara!
+ah!
Bravo, Doru!
E ziua mea
Succese mari
la ]nv[\[tur[!
Mult[
s[n[tate!
}\i ofer ]n
dar o carte
cu pove=ti.
Mul\umesc!
La mul\i
ani, Ene!
.
?
!
Iedul cu trei capre

de Octav Pancu-Ia=i
Poftim,
dr[gu\ule!
M[tu=[-capr[,
osp[teaz[-m[!
O... ce r[u ]mi pare

de necugetata lui
purtare!
Am o mare
rug[minte,
suratelor...
Te ascult[m,
vecin[ drag[.
Micii gr{dinari
Mul\umesc,
Tic-Tac!
Spor la munc[!
10
}n livad{
Ce mere
frumoase!
Noi ]\i mul\umim, livad[,

Pentru minunata road[!
11
La +coala animalelor
Prezent!
Ciripic[!
12
La stadion
Ura-a-a!!!
Go-o-o-l !!!
13
S{n{tatea mea
14
S{n{tatea P{m}ntului
15
Povestea p]inii
16
Ce lung
e drumul
p]inii !
17
Minunile tehnicii
Alo!
18
19
O zi de odihn{
PREMIER+
CAPRA
CU
TREI IEZI
de Ion
Creang=
12.0
Unde
mergem
ast[zi?
20
Evaluare
1.
2.
3.
4.
}\i place
la =coal[,
M[d[lina?
Desigur!
+coala e locul
unde ]mi aflu
norocul.
21
a-a-a
22
A
Al
elul
n
u
a
A
a
23
+i eu v[
iubesc!
Te iubim,
mam[!
Felicit[ri!
ma
am
ma-ma
mama
ma
ma
ma
ma
24
ma
ma
ma
a
M
Ma
Ma
Ma
Ma
Ma
25
na
an
na-na
nana
an
26
a na
na
an
an
na
na
an
am
A-na
Ana
A na
Na
Na
An
Na
na
.
a
.
27
ai
mai
i-ni-ma
inima
1.
2.
28
mi
in
Am
Nina ia
I
Bravo,
Tic-Tac!
Am prins
un pe=te!
I-na
Ni-na
Ia-na
Ma-ia
Ian
Ina ia
Maia ia
na
Mi
.
29
do, re, mi...
rar
ram
ra-ma
ar-ma
ma
ar
1.
ra
Maria, mai ai
nar
?
Mai am, Marian.

2.
30
na
iar
mar
ra
ra
Ma
na
na
rin
rin
Ri-ma
Ma-rin
Am un plai ca
un col\ de rai!
ma-ri-nar
ma-ri-nari
Ra
Ra
1.
Ri
Marin, ai
Am
2.
R
R
, Rima.
i
31
e-ra
a-re
E greu
s[ faci
o cas[!
ra-re
mi-ra-re
ma-re
re
1.
2.
32
Nae e
Mama are
Inima mamei e
mere.
mare.
miner.
ni
E
Eminescu
este cel mai
drag poet!
E-ne
E-ma
ne-nea
neam
na
E na
ra
rai
ram
E mi
ar
ra
ma
1.
2.
Nana Ana e mama Emei. Ea e
me
33
u
R[m]i
cu bine,
Tic-Tac!
u-na
u-nu
a-ur
A-u-ra
C[l[torie frumoas[,
dragi copii!
Nene, marea e mare?

E mare-mare, Aura!
1.
2.
34
un
mu
an
um
ramura mura
amare . . .
Aura
...
uimire . . .
numai . . .
numere . . .
U
mi-nu-ne
mi-nuni
ru-me-ne
ru-meni
A-u-ra
Ma-rin
Ura! Merii au mere rumene, Aura.

, Marin!
Mare minune! Ia un
1.
mare.
Aurei
Inima
2.
re , nu , na , ra , me , u , mu , ur
u
ra
re ,
, ...
35
ac
rac
ca-nar
crin
An-ca
Ni-cu
Anca, am un canar auriu.
Iar eu, Nicu, am un crin ca neaua.
1.
ca
cra
car
car
acru . . .
iac . . .
2. iar rai
car . . .
3.
Marcu
un
Nenea
1
36
are
amic.
C
MD
mic
a-mic
C PI 369
me-ca-nic
ma-ri-nar
S[ te ajut,
nene?
Car-men
An-ca
Ian-cu
Carmen, nenea Iancu e marinar?
Nu, Anca, nenea e mecanic.
n
r
c
1.
c
2.
c
e
3. Marama e a
Nenea Marcu e
Carmen are un
i
u
crainic.
amic.
Crinei.
37
Evaluare
1.
2.
3.
4.
An
Ra
an
ra
ca
men
car
cui
cu
reu
cu
re
ru
rea
me
ne
ca
are
neaua.
un
Miruna
crin
nu
Aurei
mare.
Camera
1
38
5.
Nicu,
ai un amic?
Am.
E marinar.
6. Alc[tuie=te oral un text.
3
5
39
l
Ia nuca
mea!
ram
ra-mul
nuc
nu-cul
lemn
lem-nul
Nucul
Alina are un nuc mare.
Nucule, ai alune?
Nu, Alina, ia nuca mea!
1.
2.
40
Raluca
Elena
Alina
are un nuc.
Arinul
Alunul
Nucul
are alune.
L
Lanul e neam
cu luna?
lan
la-nul
a-ur
a-u-rul
La-u-ra
c
Lanul auriu
Luna lumina lanul.

Mami, lanul e ca aurul! E neam cu luna?
Nu, Laura. Lanul e aurul anului.
1.
e a Laurei.
e al Laurei.
2.
lumina lanul.
Laura
Luna
Lanul
e aurul anului.
41
o
E nou?
ou
nou
ca-mi-on
ca-mi-o-nul
Ni-co-la-e
Ni-co-li-na
Camionul
Corneliu e cu Nicolina la nenea Nicolae.
Nene, camionul e nou?
Nu, Corneliu, are un an.
E ca nou, nene Nicolae!
Nicolae
are
un
camion
are
nou
42
nou
.
.
.
O
A cui e
moara?
oa-re
moa-ra
O-nu
Oa-na
re la
Moara
moa
na
Oana e cu Ion la lac.

Oare a cui e moara, Ion?
E a lui nenea Onu. El e morar.
mi
oa
loa
ma
cu
ra
coa
lac.
1. Oana e cu Ion la
2.
mare.
mare.
lui
Moara e a lui
Moara
Ion.
Onu.
Onu
omului.
Munca
comoara
1
43
[{
lu-n[
luni
Cum e
cununa?
cu-nu-n[
cu-nuni
la-cri-m[
l[-cri-ma
Cununa
Era a noua lun[ a anului. Un nor mic l[crima.
mare urca la el.
No-ru-le-e-e-e! Nu am
Ia o cunun[!
c[
. Nu mai l[crima!
lu[ cununa.
1. Luna e ca
2.
44
i
m e [ mierl[
r l
o inim[ mare.
un corn auriu.
[ ........
n m
u
n [ ........
r m
ce
Ce
ce-rul
re-ce
cer-cei
cer-ce-ii
Mir-cea
Mar-ce-la
Cerceii cerului
Mircea e cu Marcela la mare. Marea e rece.
Mircea, cerul are cercei!
Ce cercei, Marcela?
Cercei mari, nu ca ai mei! Cercelul ca
un corn e Luna. Cercelul ca un cerc e
.
cerc
......
1.
2.
elice
ace
rinocer
ceainic
erau
aceia
Cerceii
mari.
rece.
Marea
aceea
e
45
ta-t[
an-tre-nor
La munte e
minunat!
mun-te
mon-tan
O-ti-li-a
C[-t[-lin
La munte
o
m
[
t
r
c
u
r
a
t
a
n
i
e
r
r
t
e
i
e
c
e
r
c
n
Nenea C[t[lin e antrenor. Cea mai mare comoar[

a lui e Otilia.
Acum ea e cu tat[l ei la munte. Acolo aerul e rece.
Otilia, urc[m muntele!
Ce curat e aerul montan, tat[!
1. Nenea C[t[lin este
2.
46
.! ?
actor.
antrenor.
croitor.
Aneta, Otilia e la antrenament

Nu, Mitic[, ea e la munte
T
Tomic[,
urc[m!
Ti-tu
To-mi-c[
Tri-c[
Tra-ian
c[-l[-to-ri-e
c[-l[-to-rii
Trenul
Acele
arat[ ora nou[. Mecanicul trenului
e atent. Urc[ ultimii c[l[tori. Unul e Tric[, altul
e Mitic[. Al treilea e cotoiul Tomic[.
U-u-u! Tu-tu-u-u!
C[l[toria cu trenul e minunat[!
1.
tre n uc[l[to r o a ta t ai na tu r[ to ru t [ u n
tunel
2.
un
c[l[tori.
Iat[
tren
cu
1
47
Evaluare
1.
3
2.
3.
4.
rinocer
motan
maiou
cercel
munte
tricou
Norii
aurii
alunecau
lin
alunecau
norii
5.
are
48
cere
coace
!
?
6.
Ce carte ai,
Nicolae?
Am cartea
Animale
marine.
7.
Alc[tuie=te oral un text.
49
ci
Ci
Cine e
aceea?
ci-ne
cio-cul
mici
cinci
A-ri-ci-c[
cio-c[-ni-toa-re
Aricii
Aricic[ are cinci arici. Ei au ace mici.
Cioc! Cioc! Cioc!
Cine e aceea, mam[?
O cioc[nitoare.
Ce mare e ciocul ei!
Aricii cercetau atent cioc[nitoarea.
cio
cio
1.
Cioc[nitoarea are ciocul
mic.
tare.
mare.
2.
mac
50
............
melc
........
\|
lec-\i-e
a-ten-\i-e
Ce not[
merit[
Lenu\a?
Le-nu-\a
Mi-tru\
|a-ul
Cer-n[-u\i
O not[ mare
Lenu\a recita Miori\a. Mitru\ urm[rea
cu aten\ie. Uneori o corecta.
Am emo\ii, Mitru\.
Mar\i, la lec\ie, Lenu\a a luat nota cea mai
mare. Ea \ine mult la literatura neamului.
1.
2.
Lenu\a are
.! ?
ar \a c[ ra \ar
\el
cul
ni
ni
mai
mu
o
emo\ii.
team[.
Ionu\, ai neamuri la |aul

Nu. Am neamuri la Cern[u\i
51
]}
]n-t]i
]n-t]-ia
]n-cear-c[
]n-cer-ca-re
r[-m]-nea
]n-tre-ce-re
1
}ntrecerea
Literele erau la o ]ntrecere. Mai ]nt]i, litera A
]ncerc[ a citi o carte:
A-a-a.
Nimic nu l[murea!
}-]-], continu[ litera }.
Iar ]ncurc[tur[.
O-o-o, iute ]ncerc[ O.
}nc[ mai r[u. Cartea r[m]nea necitit[. Numai
cu toate literele unite e lumin[ ]n minte.
1.
2.
c]n-
n[r
m]i-
m[
t]-
ne
]n-
cet
c]i-
tec
r]-
ne
locul
]nt]i.
Lucian
1
52
are
`~
ro-m`n
ro-m`-nesc
Ro-m`-ni-a
L[utarii
Tat[l lui Mircea e un l[utar cu renume. A
concertat cu L[utarii ]n multe \[ri. Anul
trecut a c]ntat ]n Ucraina, Letonia, Italia.
Acum e ]n Rom`nia. Are mul\i amici
rom`ni. Traian c]nt[ la nai, Luca la ocarin[,
iar Nicu la clarinet.
Ce c]ntece minunate au l[utarii!
1. Tat[l lui Mircea a concertat ]n
2.
e a lui Luca.
e a Luciei.
cla
ri
Ucraina.
Rom`nia.
Turcia.
e al lui Luca.
e al Luciei.
53
ca-s[
ca-se
sat
sa-te
cru-ce
r[s-cru-ce
La r[scruce
soa
ste
nii
scri
re
s[
le
La r[scrucea satului se ]nal\[ o troi\[. Tanti

Maria ]i l[murea Cristinei:
Iisus, Cristinico, e mereu ]n inimile noastre.
Cu El satul nu este s[rac. Mintea omului e mai
s[n[toas[. Casele s]nt mai luminoase. } n toate se
simte lucrarea lui Iisus.
1. Cu Iisus casele s]nt mai

2. r[scruce
troi\[
54
cruce
]ntret[iere
s[race.
]ntunecoase.
luminoase.
stea
sat
comun[
astru
So-rin
Ste-lu-\a
St]rc,
st]rc,
cocost]rc!
So-ro-ca
Nis-tru
soa-re
scut
a
ste
Cetatea Sorocii
Soarele se uita somnoros ]n Nistru. Cetatea
Sorocii era la locul ei. Sorin urm[rea ]nserarea
cu sora sa, Stelu\a.
Uite, Sorine! Un cocost]rc!
E ca un scut al cet[\ii, surioar[!
Soarele m[re\ s-a culcat. Nistrul susura lin.
u\
l
e
t
]nstelat
1. Soarele se uita somnoros ]n
2. tare ca
iute ca
R[ut.
Nistru.
]nalt ca
muncitor ca
55
=+
S[ cre=ti
mare,
+oricic[!
=a-se
=o-ri-cei
ca=
ca-=ul
=ti-e
=u-ie-r[
= o
o s
i m
m o
u =
m o
n r
a
c
a
=
a
r
t
r
o
=
i
e
i
m
+oricic[ cel iste\

e
c
i
r
e
=
e
c
o
n
a
c
c
s
e
=
a
s
e
[
n
+oricioaica a =uierat scurt. Cei =ase =oricei

s-au uitat =oca\i la ea.
Care e inamicul num[rul unu al neamului
=oricesc?
Motanul, =u=otir[ =oriceii.
Lenea, rosti +oricic[.
C]te =tie micu\ul meu! Ca=ul acesta e al
t[u, +oricic[!
1. +oricic[ era
2.
56
iste\.
lene=.
a =uierat scurt.
Cr[ciunul
}n cer r[sare steaua,
A=terne Cel de Sus
L[icere moi ca neaua
La ieslea lui Iisus.
+i Mo= Cr[ciun r[sare
}n seara cu mister.
Se mir[ mic =i mare
+i c]nt[: Lerui-Ler...
Steaua sus r[sare
Ca o tain[ mare...
1.
Ieri era un cer cu nori
}i cer lui Mo= Cr[ciun o
=i un
2.
.......
sanie
.......
57
d
Aoleu!
din-te
den-tist
co-dru
co-dri
dul-ciuri
cru-di-t[\i
La dentist
tac[
tat[ dac[ iat[
iad[
dat[
taci
daci
d/t
lat[
lad[
toamn[
doamn[
Martinel are din\ii caria\i. Luni mama l-a

adus la clinica din codru. Ursule\ul tremura
la u=a dentistului.
Mo= Martin ]i trat[ din\ii =i ]l ]ndrum[:
S[ nu m[n]nci multe dulciuri, Martinel!
Am ]n\eles, domnule doctor.
+i nu uita s[ consumi c]t mai multe
crudi t[\i!
1
1. Unde are loc ac\iunea?

]n codru
2. Ur le
su \ul
]n lunc[
te es
la
C]nd are loc ac\iunea?

duminic[
58
luni
tist den .
D
doi-n[
dul-ce
du-mi-nici
du-ioa-se
Doi-ni-\a
Do-ru-\u
1.
Da-
Do-
-nu\ -ru
2.
Di- Doi-
-nu
-na
Cine admira natura?
D[-
-rin
-ru\
Doru\u
Daniela
Doini\a
59
h
har-nic
ho-t[-r]t
Mi-hu
Mi-hai
Mih[i\[
C]nd era mic, lumea ]l numea: Mihu, Mih[ie=,

Mih[la= sau Mih[i\[.
Mihu e leit tata! sur]dea sora.
Mih[i\[ e mic, dar harnic! ]l l[uda mama.
Mih[la= al meu o s[ ias[ om mare! rostea
hot[r]t tata.
}ncetul cu ]ncetul, Mihu a crescut mare,
harnic =i cuminte. Acum to\i ]l numesc Mihai.
Doar mama ]l mai alint[ Mih[i\[.
Mihu
locuie=te
Orhei
]n
60
]n
ora=ul
Orhei
.
.
.
H
Ho-ri-a
Ha-ri-ton
Ie=i, soare,
ie=i!
ho-t[-r]
]n-h[-\a
ha-mac
ho-\o-man
Norul ho\oman
Era o duminic[ ]nsorit[. Horia se d[dea hu\a ]n
hamac. Hariton citea o carte.
Deodat[, cerul s-a ]ntunecat. Un nor ho\oman
a ]nh[\at soarele =i l-a ascuns.
Horia =i Hariton au hot[r]t s[ c]nte:
Ie=i, soare, ie=i,
C[ ]\i dau cire=i,
S[ c]nt[m
]mpreun[,
copii!
Luci, soare, luci,

C[ ]\i dau =i nuci.
Norul d[du drumul soarelui =i o lu[ la s[n[toasa.

1.
harnici.
2. hamac
hotel
haiduc
din
mac
...
...
Oamenii
halat
hotare
hain
Hore=ti
s]nt
...
...
...
61
p]r-ti-e
pri-e-ten
poar-t[
lo-pa-t[
Lu-pu
Ci-pri-an
ten
e
i
r
p
prietenos
prie
teni
e
Un prieten credincios
Cerul cernea din ]n[l\imi mii de stelu\e.
Tata croia o p]rtie spre poart[.
Ciprian lu[ iute o lop[\ic[. }ncepu =i el s[
arunce neaua ]n p[r\i.
Intr[ ]n cas[, puiule! Ai s[ r[ce=ti!
Nu pot, t[ticule. Aceast[ p]rtie e pentru
Lupu. El e un prieten credincios.
C]inele d[dea din coad[ mul\umit.
1. Unde are loc ac\iunea?

]n curte
]n cas[
]n strad[

toamna
iarna
2.
62
prieteni
are
Cine
s[rac.
nu
P
P[-ca-l[
P[-c[-li-na
P[-c[-li-\a
P[-c[-lici
p[-c[-leni
P[-c[-le=ti
Neamul lui P[cal[

+ti\i cine era P[cal[?
Un amic de-al lui T]ndal[.
+ti\i c[ =i so\ia sa
P[c[lina se numea?
Iar scumpa lor copili\[
Era mica P[c[li\a,
+i n[stru=nicul lor pici
1.
amic
pici
onest
neam
2.
este
pu=ti
rud[
prieten
cinstit
P[c[le=ti
Era micul P[c[lici.

Iste\ii lor cons[teni
Erau numi\i p[c[leni.
C[ci ace=ti oameni one=ti
S-au n[scut ]n P[c[le=ti.
P[cal[, c]t a tr[it,
Mult[ lume-a p[c[lit!
3. amic
mic[
na=tere
iste\
Satul
1
prost
moarte
du=man
mare
]
c
[
n
[
[
pitoresc.
63
o-bi-cei
str[-bun
um-bl[
]m-part
Primi\i
colind[torii?
Sa-bi-na
Colind[torii
parc[
barc[
par
pun
p/b
bar
bun
par[
bar[
Neaua s-a l[sat peste sat.

Au sosit colind[torii! se bucur[ Sabina.
S[-i ascult[m, spune tata.
Noi umbl[m din cas[-n cas[ Noi umbl[m =i colind[m,
La acei care ne las[,
Pe Iisus ]l l[ud[m.
S]nte\i de laud[, b[ie\i! S[ p[stra\i obiceiul

str[bun! Trece\i =i la anul pe la noi!
1.
s]mbure
umbrel[ combin[
2. Sabina ascult[ cu bucurie

64
timbru
ur[torii.
colind[torii.
c]nt[re\ii.
S[ cre=ti
mare,
Bucurel!
B
bu-ni-ca
bu-ni-cul
bom-boa-n[
bu-cu-ri-e
Bu-cur
Bu-cu-rel
Bucurel
C]nd ]l ceart[ bunicul, Bucur se duce la bunica.
O ia cu bini=orul:
Bunicu\o, m[ doare un dinte. De bomboane
trece mai repede...
Bunica ]l s[rut[ =i ]i propune:
Hai mai bine s[ ]mpodobim Pomul de
Cr[ciun, Bucurel!
Peste pu\in timp, un mo= cu plete albe b[tu
la u=[.
Continu[ oral
povestirea.
ta
re
lul
na
ca
be
sa
da
cul
ma
le
la
ba
bar
1.
.......
2
bombonic[
2. bu Bar
3.
.......
bra ]m c[
\a ni bl[ .
Bucur[-te cum s-a bucurat Bucuroaia de

bucuria lui Bucurel de la Bucure=ti.
65
v]-nat
v]-n[-tor
ve-ve-ri-\[
ve-se-l[
po-va-r[
dum-bra-v[
A
v
e l a n
i
S[ndel, vrei
alune?
Micul v]n[tor
O veveri\[ vesel[ s[rea iute din ram ]n
ram. Avea bl[ni\a de culoarea morcovului.
Deodat[, un vreasc trosni sub o povar[.
Era S[ndel, un v]n[tor de o palm[.
Hei, veveri\o! se r[sti el. S]nt un v]n[tor iscusit. Am o pu=c[ de luat vederi.
Las[ v]natul, S[ndel. Dumbrava e
ocrotit[ de stat. Te invit s[ ron\[im alune
]mpreun[!
1. Bl[ni\a veveri\ei era ca
.
.
2. Mica veveri\[ este vesel[ =i sprinten[.

Mama lui Sandu a cump[rat vesel[ nou[.
66
Vi-e-na
E-mi-nes-cu
Eminescu la Viena
Mihai Eminescu este poetul nostru na\ional.
El s-a n[scut la Boto=ani, dar a copil[rit la
Ipote=ti.
}n tinere\e a ]nv[\at la Viena. Acolo s-a
] mprietenit cu scriitorul Ioan Slavici =i cu
poeta Veronica Micle. }n timpul liber, ei plecau
la teatru, la bibliotec[, la plimbare.
Deseori, prietenii ]l ]ndemnau s[ recite
ver suri. Eminescu rostea cu duio=ie: Unde
e=ti, copil[rie?...
Ioan Slavici
Veronica Micle
1. La Viena, poetul cunoscu pe
Veronica Micle.
Ioan Slavici.
Ion Creang[.
2. Unde a studiat Mihai Eminescu ]n tinere\e?

la Ipote=ti;
la Boto=ani;
la Viena.
67
Evaluare
1.
Cite=te textul.
La s[niu=
La s[niu= e veselie mare. S[niu\ele pornesc la vale.
Cine e primul? ]ntreab[ Paula.
Dorin, ]i r[spunde prietena.
Este de ne]ntrecut! spune Vl[du\.
Copiii s]nt bucuro=i.
2.
3.
4.
patinoar.
s[niu=.
Copiii s]nt la
ultimul
mare
veselie
vale
triste\e
deal
primul
mic
2
2
3
2
p[m]ntul.
de
plapum[
6.
! ? . C]\i ani ai, br[du\ule
5.
68
lui Dorin.
Paulei.
Prima este sania
1
3
acoper[
nea
8.
La patinoar.
Unde pleci,
D[nu\?
7. Alc[tuie=te oral un text.
1
2
4
Ham!
Ham!
6
5
69
g
Povestea g]=telor
Un g]nsac avea ni=te papuci ro=ii. Odat[, trec]nd peste
g]n-sac un pod, ]i sc[p[ ]n g]rl[.
Vai! Am r[mas descul\! se t]nguia s[rmanul g]nsac.
g]=-te
Tot neamul g]=telor s-a gr[bit s[ caute papucii, dar nu
g]-g]-ia i-a g[sit.
g]-g]-ie
+i acum, dac[ treci pe l]ng[ un c]rd de g]=te, ele g]g] ie
sup[rate.
gra-b[
gr[-bit
1. stol
ciread[
turm[
c]rd
hait[
roi
3.
70
oi
cocori
lupi
albine
vaci
g]=te
2.
coco=i
gogo=i
cros
c]t
gros
g]t c/g
coal[
car[
goal[
gar[
L]ng[ un gard, g]nsacul =i g]sca g]g]ie

]ng]ndura\i: Gagaga! Gagaga!.
G
Bravo,
Gruia!
Gru-ia
Gre-ta
Gri-go-ra=
glas
gla-suri
hot[r]
Gruia cel voinic
ic
rn
ute
Glasurile copiilor au amu\it. Spectacolul a ]nceput.

p
Greta =i Grigora= au uitat de toate. Ei urm[resc
buc
lupta dintre Gruia =i dragon.
uro
s
Deodat[, voinicul a lovit cu putere =i a r[pus monstrul.
c
Gata, e ]nvins! se bucur[ Grigora=.
ini
o
v
Gruia e mai puternic! spune Greta mul\umit[.
Spectatorii aplaud[ st]nd ]n picioare.
Cine e?
1. Momentele textului:
Lupta cu dragonul
Bucuria spectatorilor
1 }nceputul spectacolului
2.
mul gra
ba
ga
m[
i
\a
u
ra
ne
gu
ur
71
ge
E=ti ca
un rege,
br[du\ule!
re-ge
le-gen-d[
nin-ge
str]n-ge
mer-gea
pl]n-gea
Legenda bradului
brad
codru
alun
alun[
Pl]ngea un br[du\ ]n inima codrului. Tocmai

mergea pe acolo Creatorul Lumii.
Ce suspini, br[du\ule?
gutui
Doamne, p]n[ mai ieri cre=team =i eu printre
...
pomi. Dar ei r]deau de conurile mele. Mi se str]ngea
inima de durere. M-am retras ]n acest desi=.
Nu mai pl]nge, br[du\ule! A=teapt[ s[ dea
...
con gerurile.
A sosit iarna. To\i copacii erau goi. Numai bradul
r[mase ]n haina sa verde ca o mantie de rege.
1.
Pl]ngea
un
br[du\
]n
codrului .
inima
pl]ngea
pl]ngea
1
2.
72
Ge
Cine e
Mo= Ger?
Ge-ta
Geor-gel
ge-me
ge-ne
geam
gea-muri
Mo= Ger
E o iarn[ cumplit[. Copacii gem speria\i de
m]nia criv[\ ului.
Georgel ]ntreab[:
Mergem la s[niu=, Geta?
S[ se mai potoleasc[ Mo= Ger.
Cine este acest mo=?
E un b[tr]n cu barb[ deas[, gene albe =i
plete ninse. Iarna, el coboar[ ca o s[geat[ din
mun\ii c[run\ i. Aga\[ de stre=ini \ur\uri de
sticl[. Pune poduri de cle=tar peste r]uri. Nu
e me=ter mai iscusit ca Mo= Ger!
1.
iarn[
barb[
plete
cumplit[
.............
.............
gerule\
geros
ger
mun\i .............
gene
.............
me=ter .............
2.
gem.
copt
Geta
1
cu
cornuri
73
foc
fla-c[-r[
ful-gu-ie=-te
sf[-tu-ie=-te
Uf
Ciuf
foc
oc
oc
oc
Uf =i Ciuf
Afar[ viscole=te. Uf =i Ciuf, doi pitici dr[g[la=i,

ocrotesc focul din vatr[.
Ce mai fulguie=te! face Uf.
Mai r[scole=te focul, s[ nu adoarm[! ]l sf[tuie=te
Ciuf.
Uite ce sc]ntei mari! se mir[ Uf.
S[ le rug[m s[ sperie viscolul!
Un roi de sc]ntei iese prin co=.
Viscolul s-a potolit. }n vatr[ focul mai arde.
1.
}n vatr[, focul adoarme.

+tef[nel adoarme fericit.
3.
voi
foi
2.
v/f
vine
fine
co=
74
var
far
vile
file
F
Porunce=te,
F[t-Frumos!
fri-c[
fia-re
su-fe-r[
]n-frun-t[
F[t-Frumos
Vifor-R[u
F[t-Frumos
F[t-Frumos are puteri miraculoase. El st[p]ne=te focul. Potole=te fiarele =i ]i ferice=te pe cei
care sufer[. F[r[ fric[ iese ]n fa\a du=manului.
Ca un fulger, ]nfrunt[ Viforul-R[u.
C]nd obose=te, ]i s]nt de folos prietenii: soarele
=i luna, apa vie, f]nt]na pove=tilor, calul ]naripat,
firul de iarb[, fluierul fermecat.
Faptele lui s]nt frumoase. Frumos ]i este =i
sufletul.
1.
F[t-Frumos.
al
Fluierul
lui
2. du=man
vie
iubire
moart[
prieten
ur[
iese
bun
frumoase
ur]te
intr[
r[u
75
j
C]\i ani are
stejarul?
de-jun
ste-jar
Bu-jor
Bu-jo-rel
Stejarul lui +tefan-Vod[

ar
Bujorel e la bunici, ]n satul Cob]lnea. Dup[ micul

s
dejun, a plecat cu bunicul la vie.
}n apropierea satului, b[iatul vede un stejar secular.
stej[
ri=
Bunicule, acesta e stejarul lui +tefan-Vod[?
Da, Bujorel. Cu vreo cinci sute de ani ]n urm[,
oastea Moldovei s-a luptat aprig cu t[tarii. La umbra
acestui stejar se odihneau o=tenii domnitorului.
j
te
[rel
stej
1. stejar
bujor
b[iat
umbr[
o=tean
76
stejari
...
...
...
...
2.
pr[=it
pr[jit
=oc
joc
=/j =ale
jale
=ur[
jur[
Hai s[ ne
juc[m, copii!
J
Je-ni-c[
Ja-ne-ta
joa-c[
ju-c[-ri-e
bu-jori
o-braji
La joac[
Jenic[ a ]mbr[cat cojocelul =i a ie=it la joac[.
Jujuc[ s-a luat din urma lui.
Copiii se jucau cu bulg[ri de nea. Obrajii lor
erau rumeni ca bujorii.
Hai s[ facem un omule\! a propus Jenic[.
}n scurt[ vreme, omule\ul era gata.
Vai! El tremur[ de frig! a strigat Janeta.
}i aduc imediat m[nu=i, c[ciul[ =i fular.
1. u=or ca
c[\el
juc[rie
juc[tor
juc[u= ca
rumen ca
2.
joc
un
deas[ ca
Jujuc[
1
juc[u=.
77
gi
Virginia,
ia acest
colier!
re-gi-n[
pa-gi-n[
gin-ga-=[
ar-gin-tii
Vir-gi-ni-a
Regina Fulgilor
Visul Virginiei
Dup[ ce a ascultat povestea de sear[, Virginia
a adormit. }n vis, dintre paginile c[r\ii cu basme,
a ap[rut Regina Fulgilor. Ea era ginga=[. Avea
gene lungi. Purta straie argintii.
Ai ni=te bijuterii at]t de frumoase! se
minun[ feti\a.
Regina i-a d[ruit Virginiei un colier sclipitor.
Apoi a disp[rut ]n negura nop\ii.
regin[
1.
2
2
1
1
1
2.
78
gene
straie
2
2
lungi
.........
1
1
colier
bijuterii
.........
.........
Te ajut eu,
Gina!
Gi
Gi-cu
Gi-na
min-ge
mingi
pl]n-ge
pl]ngi
A
uru
Fapta lui Gicu
ma
gii
co
gint
gin
legi
oie.
giun
la n
ev
2. P[rul Ginei este =aten.

P[rul din livad[ a ]nflorit.
ar
ul
a lui Gicu.
3.
priete
a Ginei.
r
nfocia
este
arc[]
]nce
1.
l se
O feti\[ cu p[rul =aten pl]ngea pe malul unui

lac. S-a apropiat Gicu.
Ce s-a ]nt]mplat, Gina? a ]ntrebat el. De ce
pl]ngi?
Am sc[pat mingea ]n ap[, i-a r[spuns ea
printre lacrimi.
Nu pl]nge! Te ajut eu! a ]ncercat Gicu s[ o
lini=teasc[.
}n c]teva clipe, b[iatul a scos mingea.
}\i mul\umesc, Gicu. E=ti un prieten adev[rat.
79
bar-z[
ber-ze
zi-se
spu-se
zgo-mo-tos
g[-l[-gi-os
Berzelor, de
unde vine
prim[vara?
Berzele
Cezara ie=i ]n curte.
Bunicule, au sosit berzele! zise ea bucuroas[.
Aceste p[s[ri, Cezara, s]nt fidele locului unde
]=i fac cuibul.
Berzele p[=eau agale pe picioarele lungi. Ele
cl[mp[neau zgomotos din cioc. A=a ]i salutau pe
st[p]nii casei.
Dup[ ce au ref[cut cuibul, berzele s-au ridicat
] n zbor. Ele pluteau lin pe cerul limpede.
1. Berzele plutesc lin pe cerul limpede.
Apa de izvor este limpede =i rece.
2.
bucurie
bucuros
...
zgomotos
4. Barza v[zu varza,

Varza nu v[zu barza.
80
3.
sare
zare
sar
zar
s/z
sac
zac
vars[ vase
varz[ vaze
Z
Zmeul
nostru e
grozav!
Za-ha-ri-a
Zam-fir
Z]-nel
zmeu
v[z-duh
n[z-dr[-van
zbur-dal-nic
Zmeul n[zdr[van
Zaharia a f[cut un zmeu din h]rtie colorat[.
I-a pus =i coad[ din panglici verzi. Ar[ta grozav.
Apoi i-a invitat pe Z]nel =i Zamfir ca s[ ] nal\e
zmeul ]mpreun[.
Locul cel mai potrivit e ima=ul de l]ng[
sat, zise Z]nel.
Ai dreptate, c[zu de acord Zamfir.
V]ntul zburdalnic smulse juc[ria din m]inile lui
Zaharia. Zmeul n[zdr[van plana u=or ]n v[zduh.
1. R[zvan a cump[rat un zmeu colorat.
F[t-Frumos a r[pus un zmeu fioros.
2.
zmeu
zmeie
zmeu
zmei
81
che
pe-re-che
or-ches-tr[
bu-chet
bu-che-\el
ure
d
[
p
p[durice
p[d
ura
r
Orchestra din p[dure

E diminea\[. Lini=tea codrului a fost ]ntrerupt[
de un pi\igoi:
Am o veste bun[! Azi, orchestra din p[dure
ne prezint[ un concert. V[ chem pe mic =i mare la
serbare!
Orchestra a fost ]nt]mpinat[ cu aplauze. Graurul
]i zicea din cimpoi. Mierla c]nta la vioar[ ]n pereche
cu greiera=ul. Cioc]rlia interpreta o dulce melodie.
+tiu cui s[ d[ruiesc buchetul de flori! a spus
ariciul.
Dar voi =ti\i, copii?
1. Mierla c]nta ]n pereche cu
.
.
2. Cioc]rlia interpreta o dulce melodie.

Costache ]i d[ Anei un m[r dulce.
82
Che
che-ie
che-i-\[
che-mat
pe-re-che
Chei\a fermecat[
Era odat[ o fat[ de ]mp[rat frumoas[ f[r[ de
pereche. Ea a g[sit un sipe\el de aur. Ursitoarele au
spus c[ acel care ]l va descuia, o va lua de mireas[.
}ntr-o sear[, la poarta palatului a b[tut un str[in.
Chei\a ce o am e fermecat[! a spus el.
Chema\i str[inul imediat! a poruncit ]mp[ratul.
Voinicul a descuiat sipe\elul. }n el se afla un inel
cu pietre scumpe.
T]n[rul a pus inelul pe degetul prin\esei. Fata a
z]mbit fericit[.
2.
Cine
a g[sit cheia
de la inima
prin\esei?
cheie
Sosirea str[inului la palat

1 G[sirea sipe\elului
Bucuria prin\esei
Descoperirea inelului
83
chi
chip
Voi-chi-\a
vechi
chi-pe=i
Orheiul Vechi
C]ndva, Orheiul Vechi a fost o cetate de
ne] nvins. Domnitorul avea acolo o=teni chipe=i
=i voinici.
Odat[ au n[v[lit du=manii. Conduc[torul cet[\ ii le vorbi o=tenilor:
Voinicii mei, aici vom sta ca =oimii! Nici
moartea nu ne va clinti din loc!
Voichi\a, fata conduc[torului, era frumoas[
la chip =i la suflet. Ziua ea lupta ]n r]nd cu to\i
voinicii. Noaptea se strecura ]n bisericu\[. Se
ruga pentru via\a o=tenilor =i victoria neamului.
N[v[lirea du=manilor
Ruga pentru victoria neamului
1 Cetatea de ne]nvins
84
Chi
Mor de
foame!
Chi-ri-ac
chi-ta-r[
chi-\[-ie
Chi\-Chi\
P[\ania lui Chi\-Chi\

E noapte. Chiriac doarme lini=tit.
Chi\-Chi\ intr[ ]n camer[. Chi\[ie de foame. Ce s[ m[n] nce?
C]t ai clipi din ochi, se ca\[r[ pe mas[. L]ng[ chitara lui Chiriac
vede un creion. Chi\-Chi\ se repede la el. Creionul ]i zice cu glas
prietenos:
+oricelule, =tiu c[ vrei s[ m[ m[n]nci. Te rog doar s[ mai
a=tep\i o clip[. Vreau s[ vezi =i tu ultimul meu desen.
Bine! Dar deseneaz[ mai repede! S]nt tare fl[m]nd!
Continu[ povestirea oral.
1. c]t ai clipi din ochi

2. lini=tit agitat
prietenos ...
foarte repede
ultimul ...
repede ...
3. chitarechinelantichitatenorecrea\iechipa
85
ghe
ba-ghe-t[
ba-ghe-te
ve-ghe
ve-ghea-z[
An-ghel
An-ghe-li-na
O zi de odihn[
gher-ghef
Soarele str[lucitor vegheaz[ ca ziua s[ fie frumoas[.

Sub bagheta nev[zut[ a unui dirijor iscusit, c]nt[
p[s[rile.
Gelu, Anghel =i Eugen se joac[ ]n curte.
Obosit de at]ta zbenguial[, Mot[nache s-a culcat.
+i bunica, =i ghemul ei, =i ghergheful Anghelinei
toate se odihnesc duminica.
ghe-me
1.
pisic[
privighetoare
...
mamifer
2. soare
baghet[
dirijor
zi
86
frumoas[
str[lucitor
nev[zut[
iscusit
soare
raze
ghem
...
Ghe
Un
iepura=!
Ghe-ra-sim
Gheor-ghe
ghem
ghe-mo-toc
ve-ghea
su-pra-ve-ghea
Ghemotocul
Gheorghe =i Gherasim se ]ntorceau din cr]ng.
Deodat[, ei au z[rit un ghemotoc de bl[ni\[ alb[.
Un iepura=! zise Gheorghe. Are o l[bu\[ r[nit[!
S[ lu[m iepura=ul cu noi! }l vom supraveghea p]n[ se
va face bine.
Acas[, b[ie\ii au f[cut pentru el un culcu= c[ldu\. }l
hr[neau cu morcovi, varz[ =i frunze de salat[.
Iepura=ul a fost numit
.
1. cr]ng
r[nit[
ghemotoc
cocolo=
p[durice
v[t[mat[
deodat[
culcu=
z[rit
observat
ad[post
brusc
2.
locuie=te
satul
Gelu
]n
Ghetlova.
1
87
ghi
Ghi
ghi-o-cel
poj-ghi-\[
Bine ai venit,
Ghiocel-Voinicel!
ghi-du=i
ghim-po=i
Ghiocelul
Un ghiocel firav str[punse pojghi\a de z[pad[. Suna din
clopo\elul s[u ginga= de r[sunau v[ile:
Fra\ilor, a sosit prim[vara!
Ghimpi=or =i Ghimpici s]nt doi arici ghidu=i. Ei au ie=it
somnoro=i din culcu=ul lor.
Nu te gr[bi, ghiocelule! au strigat aricii. Ar putea
s[ te ]nghit[ Mo= Criv[\!
Nu v[ teme\i, ghimpo=ilor! Soarele darnic a rugat
s[ vestesc sosirea prim[verii.
}ntreaga natur[ s-a trezit la via\[.
Sfatul aricilor
1 Apari\ia ghiocelului
}nvierea naturii
88
2. ghiocel
clopo\el
arici
soare
firav
......
......
......
V[ plac
ghicitorile,
copii?
ghi-ci-toa-re
ghi-ci-tori
ghioz-dan
ghioz-da-ne
Ghicitoare
Ghicitoarea-i din bunici
Cine-o =tie-i bun de ghici.
Diminea\a din cocioab[
Iese mo=ul =i ]ntreab[:
Ciugur, mugur, mugurei
Merg pe drum ]n=ir[\ei
Cu ghiozdane ]n spinare.
Cine =tie: cine-s oare?
Glum[
Care cuvinte s]nt rostite cel mai des de elevi
. ! ? Nu =tiu, doamn[ ]nv[\[toare
Ai dreptate, +treng[rel
Covor negru pe perete
Are cret[ =i burete.
Linioare, p[tr[\ele
}n coperte sub\irele.
(............)
2. Ghici!
(............)
1.
89
ta-xi-me-tru
ta-xi-me-trist
Paza bun[ trece

primejdia rea!
Ma-xim
A-le-xan-dru
Graba stric[ treaba
cla-xon
cla-xo-n[
Alexandru se gr[bea la un meci de box.

Mam[, plec! M[ a=teapt[ Maxim, spuse
Alexandru.
Cei doi prieteni au ]ncercat s[ traverseze strada
]ntr-un loc interzis. Un taximetru se apropia ]n
plin[ vitez[. Taximetristul claxon[ =i fr]n[ brusc:
Copii, strada se traverseaz[ la semafor sau
pe zebr[! ]i mustr[ el.
Alexandru =i Maxim au ro=it. De ce oare?
1. La Gr[dina Zoologic[ am v[zut o zebr[.
Copiii au traversat strada pe zebr[.
2. Ochiul galben c]nd se-arat[,
St[ atent[ lumea
.
Verdele c]nd str[luce=te,
Toat[ lumea se
.
Deschide ochi ro=u de foc,
Toat[ lumea st[ pe
.
90
Respecta\i
regulile de
circula\ie!
X
Xe-ni-a
Xe-no-fon
xi-lo-fon
sa-xo-fon
e-xi-gent
ex-ce-lent
Extraordinar!
Xenia =i Xenofon
C]nt[ azi la unison:
Xenia la xilofon,
Xenofon la saxofon.
Rex, c[\elul cel dresat,

C]nd se pune pe l[trat,
Sare speriat Anton,
Brusc apas[ pe claxon!
xo
Poli\istul exigent
Are fluier excelent.
Muzican\i ca ei mai rar;
C]nt[ extraordinar!
xer
1. +oferul sare speriat =i claxoneaz[.
Alexandra pune sare ]n zeam[.
2.
un
ni=te
xilofon
saxofon
claxon
.................
saxofoane
.................
toate
xilofoanele
.................
claxoanele
91
Evaluare
1.
Cite=te textul.
O ]nt]mplare ]n codru
E diminea\[. }n codru e lini=te. P[rin\ii au plecat
dup[ m]ncare. Puii s]nt singuri ]n cuib. Ghidu=ul Cip
]ntreab[ speriat de Cirip:
Cine se aude dintre fragi?
Aoleu! E Ciripica, surioara noastr[!
Alarma\i, puii ]=i cheam[ p[rin\ii.
Codrul se umple de ciripitul p[s[rilor.
2.
Alege varianta potrivit[.

seara
iarna
diminea\a
prim[vara
3.
Unde are loc ac\iunea?

la munte
]n codru
la mare
]n c]mpie
Desparte ]n silabe cuvintele:
lini=te, ciripit, codru, cuib, surioar[, umple

4.
G[se=te ]nsu=iri potrivite.
dulce
prim[var[
5.
r[coroas[
diminea\[
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
lini=te
]ntreab[
diminea\[
alarma\i
(r[spunde, g[l[gie, calmi, sear[)

92
6.
Un m[r,
Bianca.
Ce s[de=ti,
Gicule?
7.
Alc[tuie=te oral un text.
93
Ce ]nalt[ e
=coala micu\ului
koala!
ki-lo-me-tru
ki-lo-me-tri
Ni-ki-ta
ko-a-la
Micu\ul koala
Elevii privesc plan=a de la tabl[.
Vai, ce ursule\ dr[gu\! se mir[ Nikita.
Acesta nu e urs! ]l contrazice Doina.
Copii, acesta e un mamifer cu pung[, le explic[
doamna ]nv[\[toare. El se nume=te koala. Patria sa,
Australia, se afl[ la mii de kilometri. Arborele pe care
se ca\[r[ el se nume=te eucalipt. Frunzele lui s] nt
hrana preferat[ a micu\ului koala.
1. dr[gu\
a explica
arbore
a privi
se mir[
94
copac
a se uita
se uime=te
simpatic
a l[muri
2.
frunz
i=
nz
fru
]nf
ru
nz
it
fru
nzu
li\[
Am o veste
bun[!
K
ie
Invita\
Ki-ev
Ka-ri-na
To-ki-o
A-ki-ro
Prietenie
}n vacan\[, Liceul Mihail Kog[lniceanu a g[zduit elevi din
mai multe \[ri. Copiii s-au ]mprietenit. Drago= i-a fotografiat cu
aparatul s[u Kodak.
}ntr-o zi a adus la =coal[ fotografiile f[cute. Copiii ]=i aminteau
cu drag de noii prieteni.
Aceasta e Katia din ora=ul Kiev, zise Mirela. B[iatul ] n
c[ma=[ kaki e Akiro din Tokio.
Cei doi s]nt nem\ii Karl =i Karina.
Dragi elevi, spuse doamna ]nv[\[toare. Vara aceasta =i noi
vom pleca ]n Lituania, la un liceu din ora=ul Kaunas.
Ura-a-a! S[ vin[ c]t mai repede vacan\a mare!
Vestea ]mbucur[toare
Recunoa=terea prietenilor
1 }mprietenirea copiilor
2.
Proverb:
Omul se
cunoa=te
dup[
prieteni.
95
yY
qQ
wW
Disneyland
Disneyland e un or[=el minunat. Aici te po\i distra al[turi de Mickey Mouse, Tom =i Jerry, Yoggi Bear, Woody,
Donald Duck =i alte personaje din pove=ti.
Alb[-ca-Z[pada =i cei =apte pitici te a=teapt[ ]n c[su\a lor.
Sold[\eii de plumb te studiaz[ curio=i la lumina licuricilor.
Chip, Dale =i Riquet te invit[ la o plimbare cu trenule\ ul.
Dac[ dore=ti, po\i naviga printre pira\i pe un r]u p]n[ la
Insula Aventurilor.
Vino ]n lumea copil[riei de vis!
96
Pomul ]n\elepciunii
C[l[toria ]n lumea literelor fermecate
a luat sf]r=it. Copiii s-au a=ezat sub un
pom. Privind ]n sus, au ]nm[rmurit. Pe
ramuri at]rnau literele din Abecedar.
Deodat[ frunzele pomului se leg[nar[.
P[s[rile ]ncepur[ s[ c]nte. Literele se
luar[ de m]ini =i intrar[ ]n hor[. Pomul
]n\elepciunii vorbi cu glas omenesc:
Dragi copii, ]nv[\[tura e o lumin[
ce face via\a mai senin[!
97
Alfabetul
Aa
{[
~`
arici
Ee
Ff
Gg
elefant
fluture
g]sc[
Ll
Jj Kk
juc[rie
Pp
kiwi
Qq
p[un
|\
Rr
r]s
Uu
\ambal
lalea
umbrel[
Vv
veveri\[
limbii rom`ne
Bb
Cc
barz[
Dd
cal
delfin
Ii }]
Hh
haltere
inim[
Mm Nn
m[r
Ss
Ww
Oo
nuf[r
+=
soare
ochelari
Tt
=oarece
Xx Yy
xilofon
]nghe\at[
tigru
Zz
zebr[
Grupurile de litere
ce
ci
ge
gi
ghi
ghe
che
100
chi
Destinatar:
Bravo,
S[ndel!
Expeditor:
101
Limba noastr[
de Alexe Mateevici
fragment
Limba noastr[-i o comoar[

}n ad]ncuri ]nfundat[,
Un =irag de piatr[ rar[
Pe mo=ie rev[rsat[.
Limba noastr[-i foc ce arde
}ntr-un neam ce f[r[ veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
102
Vocabular:
mo=ie aici: p[m]nt str[mo=esc, patrie;

piatr[ rar[ piatr[ pre\ioas[, scump[;
rev[rsat ]mpr[=tiat, risipit, r[sp]ndit.
2
Une=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:
limb[
comoar[
3
neam
viteaz
voinic
popor
Une=te cuvintele cu ]n\eles opus:
moarte
viteaz
4
avu\ie
grai
la=
via\[
rar[
arde
se stinge
deas[
Re\ine sensurile diferite ale cuv]ntului limb[.
Limba noastr[ e dulce ca mierea.

Limba este organul de sim\ al gustului.
Limba mare a ceasului se nume=te minutar.
...
5
...
G[se=te =i alte ]nsu=iri

pentru cuv]ntul limb[:
...
limb[
muzical[
sf]nt[
armonioas[
6
Descoper[ proverbul:
mult
Vorba
aduce.
dulce
Roste=te repede =i corect:
Tot am zis =i-am zis =i-oi zice,

Dar de zis eu n-am mai zis.
Zic[ cel ce vrea s[ zic[,
Iar eu zic c[ n-am s[ zic.
103
Prim[vara
dup[ Spiridon Vangheli
Viscolea ca ]n plin[ iarn[. Casele =i-au tras c[ciuli albe pe ochi.

Vr[biile f[ceau larm[ sub strea=in[:
Are baba Dochia obraz sau nu? C]t o s[-=i mai scuture
cojoacele peste sat?
M[ duc eu s[ caut Prim[vara! zise un porumbel. Poate
s-a r[t[cit pe undeva.
Porumbelul a ]nghi\it un gr[unte =i a pornit la drum. }nnopta
pe unde putea. Cum se lumina, zbura mai departe.
A patra zi a cobor]t l]ng[ un r]u.
Tu e=ti, Prim[var[? a ]ntrebat porumbelul.
Eu.
Ce faci aici?
Scot r]ul de sub ghea\[. Iarna l-a
\inut sub lac[t.
Dar unde s]nt p[s[rile tale?
Vin din urm[
104
R[spunde la ]ntreb[ri:
De ce erau sup[rate vr[biile?

Cine a pornit ]n c[utarea Prim[verii?
Unde a ]nt]lnit porumbelul Prim[vara?
2
G[se=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:
zise
larm[
viscole=te
vin
3
sosesc
spulber[
g]lceav[
spuse
G[se=te explica\ia potrivit[:
casele s-au acoperit

cu z[pad[
]n plin[ iarn[
scot r]ul de sub ghea\[
]n toiul iernii
casele =i-au tras
c[ciuli albe pe ochi
4
larm[
Dochia
5
prim[vara dezghea\[ r]ul
porumbel
gr[unte
prim[var[
vr[biile
Aten\ie! Un cuv]nt poate avea mai multe ]n\elesuri.
La micul dejun, George

a m]ncat un ochi cu =unc[.
Mingea a
nimerit ]ntr-un
ochi de geam.
Mama are ochi alba=tri

ca floarea de nu-m[-uita.
Un ochi al
ma=inii de g[tit
s-a defectat.
105
O carte
de Constantin Dragomir
O carte aleas[
E ca o cas[
Cu multe neamuri,
P[s[ri pe ramuri.
O carte rar[
E o comoar[.
Cine-o g[se=te,
Se-mbog[\e=te.
O carte este
Ca o poveste,
Cine-o cite=te,
Acela cre=te.
Cine-o cinste=te,
Se-nnemure=te
Cu omenia,
Cu ve=nicia.
106
Vocabular:
comoar[ avere, avu\ie;

ve=nicie vecie, eternitate.
2
Completeaz[ propozi\iile:
O carte aleas[ e ca o
O carte rar[ e o
O carte este ca o
3
Completeaz[ urm]nd modelul de mai jos:
comoar[ comori;
carte
;
cas[
;
4
.
.
.
neamuri neam;
ramuri
;
p[s[ri
.
Ce ne ]nva\[ o carte?
Cartea ne ]nva\[:
s[ facem fapte bune;
s[ iubim adev[rul =i frumosul;
s[ ne purt[m cuviincios;
s[ ne cinstim neamul;
......................... .
Ce reprezint[ cartea pentru tine?
Ghici!
Are foi =i nu e pom,
}\i vorbe=te ca un om.
+i cu c]t o ]ndr[ge=ti
Tot mai mult o folose=ti.
(...)
Folose=te c[r\ile,
dar p[streaz[-le =i
pentru al\ii!
Pentru mine, cartea reprezint[:

o comoar[ de ]n\elepciune;
un prieten devotat;
un bun sf[tuitor;
......................... .
107
Unirea face puterea

folclor
Un tat[ avea mai mul\i feciori. }ntre ei intrase o

mare ne]n\elegere. Ca s[-i ]mpace, tat[l a luat c]teva
nuiele. Le-a legat ]ntr-un m[nunchi, pe care l-a dat
fiec[rui fiu pe r]nd:
S[ vedem cine ]l fr]nge!
Feciorii nu au putut rupe m[nunchiul.
Atunci, tat[l l-a dezlegat. El a dat fiec[ruia c]te o
nuia. F[r[ nici o greutate, feciorii au rupt nuielele.
S[ v[ fie de ]nv[\[tur[, dragii mei! a zis tata. C]t
timp s]nte\i ]mpreun[, nimeni nu v[ poate face nici un
r[u. Dac[ nu ve\i fi uni\i, ve\i c[dea prad[ du=manilor.
108
10
1
08
Vocabular:
ne]n\elegere dezacord, conflict;

nuia vergea, varg[;
m[nunchi aici: leg[tur[ de nuiele.
Ce voia s[-i ]nve\e tat[l pe feciorii s[i?

La ce ]ncerc[ri au fost supu=i ei?
Ce pova\[ ai aflat?
3
ne]n\elegere
unire
du=man
r[u
4
bine
prieten
dezbinare
]n\elegere
Ce sfat le-a dat tat[l feciorilor s[i?
s[ fie uni\i;
s[ se du=m[neasc[;
5
G[se=te ]nsu=irile ce se potrivesc b[tr]nului:
ne]n\elept
pov[\uitor
6
s[ se ajute reciproc;
s[ fie o familie.
conving[tor
egoist
fac
multe
sarcina
M]ini
u=oar[.
109
Greierul =i furnica
de Alexandru Donici
Greierul ]n desf[tare,
Trec]nd vara cu c]ntare,
Deodat[ se treze=te
C[ afar[ viscole=te,
Iar el de m]ncat nu are.
La vecina sa furnic[
Alerg]nd, cu lacrimi pic[
+i se roag[ s[-i ajute,
Cu hran[ s[-l ]mprumute,
Ca de foame s[ nu moar[,
Numai p]n la prim[var[.
Furnica l-a ascultat,
Dar a=a l-a ]ntrebat:
Vara, c]nd eu adunam,
Tu ce f[ceai?
Eu c]ntam
}n petrecere cu to\i.
Ai c]ntat? }mi pare bine.
Acum joac[, dac[ po\i,
Iar la var[ f[ ca mine.
110
Vocabular:
desf[tare aici: petrecere, veselie.

2
Ce a f[cut greierul toat[ vara? Dar furnica?

Ce s-a ]nt]mplat cu veselul greiera= ]n timpul iernii?
Ce a ]nv[\at el din aceast[ ]nt]mplare?
3
Cine poate fi?
neobosit[
lene=
nec[jit
harnic[
grijulie
trist
str]ng[toare
fl[m]nd
mic[
nep[s[tor
4
Re\ine sensurile diferite ale cuv]ntului var[.
Vara se coc cire=ele.

Vara mea locuie=te la Bucure=ti.
5
vara
iarna
Joc:
}n\eleptul
face
c[ru\[.
]=i
sanie
=i
Tu e=ti furnica,
iar colegul t[u este
greiera=ul.
Ce sf[turi ]i po\i da?
111
Ciubo\elele ogarului
dup[ C[lin Gruia
Odat[, iepurele pornise la iarmaroc s[-=i

cumpere ceva de ]nc[l\at. Pe o potec[ se ]nt]lni
cu ogarul. El purta ciubo\ele noi-nou\ e.
C]t ai dat pe ]nc[l\[ri?
Doi galbeni.
M[ duc s[-mi iau =i eu ciubo\ele de la
iarmaroc.
Merg =i eu ]ncolo. Ciubo\ele s]nt, numai
bani s[ ai!
Am exact doi galbeni.
Au mers ei, au mers, p]n[ a ]nnoptat.
Hai s[ tragem la Hanul Ursului, cum[tre! propuse ogarul.
Mo= Martin ]i osp[t[ cu tot ce avu mai bun.
Iepurele gust[ o buc[\ic[ de pl[cint[. Ogarul
]ns[ m]nca de-i trosneau f[lcile.
112
Vocabular:
potec[ c[rare;
ogar c]ine de v]n[toare;
galben aici: moned[ de aur;
han local unde se pot ad[posti peste noapte drume\ii.
2
Unde mergea iepura=ul?

Ce dorea el s[-=i cumpere?
Cu cine s-a ]nt]lnit iepurele?
Unde au tras drume\ii peste noapte?
3
Alege explica\ia potrivit[:
m]nca f[r[ poft[
m]nca de-i trosneau f[lcile

4
m]nca lacom
G[se=te ]nsu=iri potrivite:
fl[m]nd
credul
Dezmiard[ cuvintele urm]nd modelul propus:
ciubote ciubo\ele;
iepure
;
urs
;
6
ban
bucat[
pl[cint[
;
;
.
Formeaz[ cuvinte urm]nd modelul:
]n
]n
noapte ]nnoptat;
negru ..............;
]n
]n
nod
nor
..............;
.............. .
113
Ciubo\elele ogarului
continuare
Hangiul se apropie de cei doi drume\i =i le zise:

A\i m]ncat de doi galbeni.
Ogarul c[ut[ prin buzunare, dar nu g[si nici un ban.
Am uitat punga acas[. Pl[te=te dumneata, cum[tre!
Cum? Eu n-am m]ncat mai nimic! Dac[ pl[tesc, r[m]n descul\.
Ursul ]=i ie=i din fire:
Pl[ti\i, c[ altfel am eu ac de cojocul vostru!...
De fric[, iepurele pl[ti.
Ogarul se culc[ =i adormi f[r[ grij[. Iepurele ]ncepu s[ pl]ng[.
Cum de se l[sase p[c[lit? Deodat[, mintea i se lumin[. }nc[l\[
ciubo\elele ogarului =i ie=i tiptil afar[.
Spre ziu[, ogarul se trezi. Pricepu imediat ce s-a ]nt]mplat. Porni
iute pe urmele iepura=ului s[-=i
caute ciubo\elele.
Pe urecheatul din poveste nu
l-a putut prinde. Dar de atunci,
cum vede un iepure, ogarul se
ia dup[ el.
114
Cine trebuia s[ pl[teasc[ pentru m]ncare?

De ce a pl[tit iepura=ul?
Cum =i-a f[cut iepura=ul dreptate?
2
Alege explica\ia potrivit[:
]=i ie=i din fire
]n\elese ce trebuie s[ fac[

se m]nie
am eu ac
de cojocul vostru
g[sesc mijloace
de a v[ pedepsi
mintea i se lumin[
3
G[se=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:
c[rare
iarmaroc
drume\
4
t]rg
c[l[tor
potec[
p[c[lit
a osp[ta
tiptil
a servi
pe furi=
]n=elat
Continu[ =irurile:
fiin\e: hangiu, drume\, ................;

lucruri: cojoc, pung[, ................. .
5
Continu[ enun\urile:
Ogarul fuge mereu dup[ ... .

Judecata iepurelui a fost ... .
6
=i
fapt[
r[splat[.
Dup[
+i hangiul, =i hangi\a
Au un han c]t un an.
115
C]ntec de
prim[var[
de +t. O. Iosif
}nfloresc gr[dinile,
Ceru-i ca oglinda.
Prin livezi albinele
+i-au pornit colinda.
C]nt[ cioc]rliile
Imn de veselie,
Fluturii cu miile
Joac[ pe c]mpie.
Joac[ fete =i b[ie\i
Hora-n b[t[tur[.
Ah, de ce n-am zece vie\i
S[ te c]nt, natur[!
116
Vocabular:
a colinda aici: a umbla din loc ]n loc;

imn c]ntec de slav[;
b[t[tur[ aici: teren b[t[torit.
2
Ce schimb[ri au loc ]n natur[ prim[vara?
Ceru-i ca oglinda
albinele =i-au
pornit colinda
C]nt[ cioc]rliile
Imn de veselie
Ah, de ce n-am zece vie\i
S[ te c]nt, natur[!
4
este senin
poetul regret[ c[ via\a
e at]t de scurt[ =i nu
va reu=i s[ c]nte natura
prosl[vesc frumuse\ea
naturii
Cine vorbe=te?
Ce gustos
e nectarul
florilor!
Vreau
s[ zbor p]n[
la soare!
zboar[ din floare

]n floare
Ghici!
Din flori picuri de dulcea\[
Str]nge dis-de-diminea\[.
(...)
Completeaz[ urm]nd modelul de mai jos:
albin[ albine albinele;
;
fat[
hor[
.
6
Ce s-ar ]nt]mpla dac[ nu ar ]nflori gr[dinile, livezile?

117
Cioc]rlia
dup[ Ion Ag`rbiceanu
Soarele s-a ]n[l\at biruitor pe cerul senin. Un b[ie\a= se

gr[bea s[ ias[ cu oile la p[scut. Deodat[, deslu=i un ciripit. Apoi
v[zu =i o rotire ]n v[zduh. Un z]mbet larg ap[ru pe fa\a sa.
Cioc]rlia! strig[ el bucuros. C]nt[ cioc]rlia!
L[s[ oile ]n lunc[ =i alerg[ la cel mai apropiat plug:
B[di\[, ai auzit cioc]rlia?
Unde, m[i Iona=? ]ntreb[ un plugar.
Acolo, unde pasc oile mele.
Tu cuno=ti c]ntecul cioc]rliei?
Cum s[ nu-l cunosc?
Dac[ e a=a, a sosit prim[vara!
Era chiar vremea.
Auzi? Uite una! Uite ]nc[ una!
Ba s]nt trei!
Iona= nu mai =tia dup[ care s[
priveasc[. De bucurie, c]\iva b[ie\ a=i ]=i zv]rlir[ c[ciulile ]n sus.
118
Vocabular:
lunc[ =es de-a lungul unei ape;

v[zduh aer;
a deslu=i aici: a auzi.
2
Ce a observat b[ie\a=ul?
Cui i-a spus el bucuria?
Ce anotimp a sosit ]n \ar[?
3
Completeaz[ urm]nd modelul:
]n[l\ime ]n[l\imi ]n[l\imile;

cioc]rlie
;
c[ciul[
.
4
Aten\ie! Un cuv]nt poate avea mai multe ]n\elesuri.

fa\[:
Formeaz[ propozi\ii:
Cioc]rlia
Florile
Caisul
Oile
Tractoarele
6
au ]mp]nzit
c]nt[
ar[
se impodobise
pasc
duios.
c]mpul.
gr[dinile.
pe ima=.
cu flori.
Improvizeaz[ un mic dialog ]ntre cioc]rlie

=i b[ie\a=.
119
Tu, iarb[, tot ai mam[?

de Grigore Vieru
Tu, iarb[, tot ai mam[?

De ai, de bun[ seam[,
Atunci c]nd ]nverze=ti,
De ea ]\i aminte=ti.
Tu, floare, tot ai mam[?
Atunci c]nd ]nflore=ti,
Tu, steau[, tot ai mam[?
Atunci c]nd te ive=ti,
120
Cui ]i este dedicat[ aceast[ poezie?
ierbii
florii
stelei
mamei
Ce sentimente exprim[ poetul fa\[ de mam[?
dragoste
simpatie
mam[
iarb[
floare
stea
]n\eleapt[, grijulie,
fraged[, mustoas[,
parfumat[, ginga=[,
str[lucitoare, mare,
zidesc
,
,
;
.
fericirea
M]inile
noastr[.
[r
lor
ie
Alc[tuie=te oral propozi\ii cu fiecare cuv]nt.
flor
[re
as[
5
;
;
Ordoneaz[ cuvintele ]n propozi\ie:
mamei
,
,
a]
nfl
ori
admira\ie
ur[
G[se=te =i alte ]nsu=iri pentru cuvintele propuse:
]nflorit
dispre\
stim[
floare
ic[
ic
lor
mamei
nu
Ascult[
uita
tale.
pove\ele
t[u
tat[lui
]nv[\[tura
=i
121
M[rinimie
dup[ Emil G]rleanu
Cocost]rcul s-a sculat cu noaptea ]n cap. A

intrat ]n balt[. Pe picioarele lungi, trupul lui se
leag[n[ agale. R[coarea ]l ]nc]nt[.
Deodat[ se opre=te. Pe frunza unui nuf[r, o
broscu\[ se bucur[ =i ea de frumuse\ea dimine\ii.
C]nd l-a v[zut, biata broscu\[ a ]ncremenit. Cu
ochi mari se uit[ la cumplitul du=man.
Cocost]rcul o vede. Dar diminea\a e m[rinimos. Ridic[ piciorul, o p[=e=te =i trece m[re\
mai departe.
Broscu\ei nu-i vine s[ cread[. De bucurie,
sare pe o alt[ frunz[. Apoi, ea, cea dint]i, taie
t[cerea dimine\ii:
Oaac!
122
Vocabular:
m[rinimie bun[tate, bun[voin\[;

a ]ncremeni a nu putea face nici o mi=care, a ]mpietri.
2
}n ce moment al zilei are loc ]nt]mplarea?

Ce a z[rit cocost]rcul pe frunza unui nuf[r?
De ce cocost]rcul n-a m]ncat broscu\a?
3
Ordoneaz[ momentele textului:
Bucuria broscu\ei
}nt]lnirea cu broscu\a
Cocost]rcul la balt[
M[rinimia cocost]rcului
4
a intrat
lungi
noaptea
m[rinimos
5
ziua
egoist
a ie=it
scurte
triste\e
prieten
aproape
ridic[
Alege din text ac\iuni ce se potrivesc:
s-a sculat
du=man
departe
coboar[
bucurie
se bucur[
Aten\ie! Un cuv]nt poate avea mai multe

]n\elesuri.
Broasca a
s[rit ]n ap[.
Lia a uitat cheia

] n broasca u=ii.
123
Cu penetul
ca sideful
de Mihai Eminescu
Cu penetul ca sideful
Str[luce=te-o porumbi\[,
Cu c[p=orul sub arip[
Adormit[ sub o vi\[.
+i t[cere e afar[,
Lumineaz[ aer, stele.
Mut[-i noaptea, numai r]ul
Se fr[m]nt[-n pietricele.
124
Vocabular:
penet totalitatea penelor unei p[s[ri; penaj;

sidef materie alb[, lucioas[, care formeaz[ stratul
interior al unor scoici.
2
t[cere
noapte
se lumineaz[
afar[
3
se ]ntunec[
zgomot
]n[untru
zi
Mut[-i noaptea
r]ul se fr[m] nt[

Cu penetul ca sideful
4
r]ul curge ]ntruna =i

tulbur[ t[cerea nop\ii
noaptea este t[cut[
Dezmiard[ cuvintele:
arip[ aripioar[;
stea
;
5
cu penele albe,
str[lucitoare
r]u
cap
;
.
piatr[
pietrar
]mpietrit
pietricic[
pietr[rie
pietroi
125
Vr[biu\a uituc[
dup[ Leo Butnaru
La ziua de na=tere a ariciului, au venit

mai mul\i oaspe\i dec]t la cea a vulpii,
deoarece el e cuminte =i prietenos. Fiecare
invitat i-a adus c]te un dar.
C]nd veni r]ndul vr[biu\ei s[ ]nm]neze
cadoul, ea zise:
Drag[ Aricic[, ghici ce am aici? Nu
=tii! O pereche de cipici!
Desf[c]nd o frunz[ de brusture, vr[biu\a
scoase cipicii ]mpleti\i din paie. E-he-he!
Oaspe\ii au prins a r]de, iar ari ciul a ro=it
p]n[ ]n v]rfule\ele ghimpilor s[i. Vr[biu\a
]ns[ nu pricepea nimic. Se mai suce=te, se
mai ]nv]rte=te =i, deodat[, se love=te cu
aripioara peste frunte.
Cum de-am uitat? se ]ntreb[
ea. Ariciul are patru picioru=e, nu
dou[, ca noi, vr[biu\ele. Trebuia s[
]mpletesc ]nc[ o pereche de cipici!
126
Vocabular:
cipici papuci confec\iona\i din stof[ sau ]mpleti\i din l]n[;

brusture plant[ cu frunze mari =i late.
2
De ce la ziua de na=tere a ariciului au venit foarte mul\i

oaspe\i?
Ce i-a d[ruit vr[biu\a s[rb[toritului?
Ce uitase p[s[rica?
3
cuminte
mul\i
nimic
4
totul
obraznic
pu\ini
a r[spunde
a-=i aminti
a pl]nge
v]rf
v]rfule\;
vulpe
;
frunz[
;
5
a r]de
a uita
a ]ntreba
picior
arip[
zi
;
;
.
Ce cadouri i-au adus ceilal\i invita\i lui Aricic[?
Un r]s s-a luat la ]ntrecere cu alt r]s, care a r]s

mai mult dec]t primul r]s.
127
Ho\ul
dup[ Tudor Arghezi
}n cutia cu p[l[rii vechi sta un urs de catifea. Ursul fura bomboane, ciocolat[, dulcea\ [,
fructe. C]nd t[tu\u aducea o cutie cu lucruri
dulci, ursul golea numaidec]t cutia.
Cine a m]ncat ciocolata, copii?
Ursul! r[spundea b[iatul.
Dar bomboanele?
Ursul! r[spundeau fata =i b[iatul.
}l v[zuser[ am]ndoi. L-au prins de c]teva ori cu dulciurile ]n bra\e, fugind sub canapea.
A=a s-a f[cut c[ am trimis ursul ]n pod. }ns[ el fura
=i de acolo. Venea din pod. De copii, ursul nu voia s[ se
fereasc[. }n pod, ]nv[\ase de la urs s[ m[n]nce zah[r
=i mielul cu p[rul cre\.
}ntr-o zi, t[tu\u se va pune la p]nd[, chiar ]n dulap.
C]nd ursul =i mielul vor veni s[ se ]nfrupte, ]l vor g[si
pe t[tu\u ]ntre borcane. +i atunci nu =tiu cine va fugi
mai repede speriat: mielul, ursul sau t[tu\u.
128
Vocabular:
catifea \es[tur[ fin[; aici: bl[ni\[ moale;

a se ]nfrupta aici: a gusta ceva delicios.
Unde locuia ursul de catifea?

Cine m]nca dulciurile?
Cum a fost pedepsit ursul?
De ce t[tu\u se pref[cea c[ nu =tia cine e ho\ul?
3
Formeaz[ compara\ii:
bl]nd ca un
greoi ca un
fl[m]nd ca un
fricos ca un
4
vechi
acolo
vine
5
aici
pleac[
noi
niciodat[
a goli
a g[si
a umple
a pierde
mereu
bomboane
dulcea\[
ciocolat[
miel
b[iat
tat[
r[spundea
mirosea
]nv[\ase
129
G[urile
folclor
Tr[ia pe lume un omulean. El

avea un fecior neascult[tor. }n loc
s[-l pedepseasc[ la fiece fapt[ necuviincioas[, tat[l b[tea un cui ]n u=[.
Cur] nd, ea se umplu de cuie.
}ntr-o zi, feciorul ]=i ispiti p[rintele:
Tat[, ce-i cu u=a noastr[? De
ce-i numai cuie?
Acestea s]nt faptele tale, b[iete.
La fiecare fapt[ necuviincioas[, b[team un cui ]n u=[.
Am s[ le scot cu un cle=te, zise
hot[r] t b[iatul.
Fie voia ta. }ns[, la fiecare cui
scos, va trebui s[ faci o fapt[ bun[.
Bine, tat[, a=a voi face!
}n c]\iva ani u=a se cur[\[.
B[iatul alerg[ ]ntr-un suflet la
tat[l s[u.
Tat[, n-a mai r[mas nici un cui
]n u=[!
P[rintele ]i zise oft]nd:
De scos le-ai scos, dragul tatei.
Dar g[urile?
130
Vocabular:
a ispiti aici: a ]ntreba;

necuviincioas[ lipsit[ de respect, obraznic[;
aici: fapt[ rea.
2
Cum era fiul?

Cum a reu=it tat[l s[ schimbe comportarea fiului?
Ce a ]n\eles b[iatul?
3
G[se=te cuvinte cu ]n\eles opus:
necuviincios
lene=
neascult[tor
r[ut[cios
cuviincios
...
...
...
Poveste=te despre o fapt[ bun[ f[cut[ de tine.
roade,
te
=
oa
n
1
Pomul cu
fapte.
2
se
p[
omul
iar
du
dup[
Copii,
numai fiind harnici =i
ascult[tori ve\i deveni
m]ndria p[rin\ilor!
131
P[\ania ursului cafeniu

dup[ Vladimir Colin
Un urs cafeniu s-a r[t[cit odat[ printre ur=ii albi de la

Polul Nord.
Un urs murdar! chicoteau focile.
M-am sp[lat chiar azi-diminea\[! le spuse Martin.
Dar focile nu-l crezur[. Sup[rat, Martin plec[. El se
] nt]lni cu ni=te ur=i albi.
Cine-i ur]tul [sta? ]ntreb[ cu dispre\ unul dintre ei.
Martin ]ncepu s[ pl]ng[.
De ce pl]ngi? se interes[ o mors[.
Cum s[ nu pl]ng? To\i r]d de mine!
Morsa ]i spuse:
Nu mai pl]nge! S[pune=te-te bine din cap p]n[ ]n
picioare!
Cur]nd, blana lui Martin era plin[ de cl[buci str[lucitori.
132
Vocabular:
p[\anie aici: ]nt]mplare, peripe\ie;

a chicoti a r]de pe ascuns;
cl[buci spum[ f[cut[ de s[punul amestecat cu ap[;
dispre\ lips[ de stim[.
Cine s-a r[t[cit printre ur=ii de la Polul Nord?

De ce r]deau animalele de Martin?
Ce l-a ]ndemnat morsa s[ fac[?
3
nord
murdar
ur]t
4
curat
frumos
sud
pl]nge
to\i
sus
jos
r]de
nimeni
ap[
ap=oar[;
glas
;
s[pun
;
blan[
urs
pui
;
;
.
Cum se nume=te
ad[postul
ursului?
133
P[\ania ursului cafeniu

continuare
Vai! Ce urs frumos! strig[ un urs alb.

Ce blan[ alb[ are! se minunar[ =i ceilal\i.
Fericit, Martin ]ncepu s[ se joace cu ur=ii cei albi.
Deodat[, un munte de ghea\[ se apropie de sloiul pe care
se jucau ei. Ur=ii cei albi s[rir[ ]n ap[. Neobi=nuit cu via\a
de la Polul Nord, Martin r[mase pe sloi. C]nd ]n\elese ce
primejdie ]l p]nde=te, auzi glasul speriat al unei ursoaice:
Puiul meu a r[mas pe sloi!
De=i era r[nit de suli\ele de ghea\[, Martin lu[ puiul ]n
bra\e =i s[ri cu el ]n ap[. Cl[bucii de s[pun se topir[. Ursul
deveni din nou cafeniu.
E=ti un urs bun =i viteaz! spuse ursoaica. }\i mul\umesc, Martin. Nu blana
]l face pe urs, ci fapta lui.
134
Vocabular:
sloi bucat[ de ghea\[ care plute=te pe ap[;

primejdie pericol;
]l p]nde=te aici: ]l a=teapt[.
2
Unde se jucau ur=ii?

Ce primejdie ]i p]ndea?
De ce r[mase Martin pe sloi?
Ce fapt[ a s[v]r=it Martin?
Ce i-a spus ursoaica?
3
Completeaz[ conform modelului:
u unire, umbr[,
r rodie, roi,
s sloi, soare,
;
,
Une=te cuvintele cu ]n\eles opus:
fericit
alb
bun
5
negru
r[u
nefericit
]nsp[im]ntat
viteaz
frumos
ur]t
calm
la=
Proverb:
Nu judeca omul dup[ cuvinte, ci dup[ fapte.
135
Moldova
|ara mea, Moldova, este locul cel mai frumos,
cel mai drag =i cel mai scump. Aici m-am n[scut
=i tot aici s]nt r[d[cinile mele: str[mo=ii, bunicii
=i p[rin\ii mei.
De la Naslavcea la Giurgiule=ti r[m]i fermecat
de frumuse\ea dealurilor acoperite de vii =i
livezi, a codrilor seculari =i a c]mpiilor ]ntinse.
Vestit[ este Moldova prin p[m]ntul ei rodnic.
Cea mai mare bog[\ie a \[rii s]nt oamenii.
Satele noastre s]nt un tezaur de credin\[, de
frumoase tradi\ii =i obiceiuri.
Chi=in[ul, capitala \[rii, este un ora= cu
case moderne, cu str[zi largi =i numeroase
monumente.
Iube=te-\i patria, copile! Este tot ce avem
mai scump.
136
Vocabular:
Naslavcea localitatea cea mai nordic[ din Moldova;

Giurgiule=ti localitatea cea mai sudic[ din Moldova;
tezaur totalitatea bunurilor spirituale ale unui popor;
modern care este nou, actual.
2
Moldova, moldovean, moldoveanc[, moldovenesc.

3
Re\ine!
Stema =i drapelul s]nt simbolurile statului.
Care e p[rerea ta: poate omul s[ tr[iasc[ f[r[ patrie?
Ce sentiment ]l leag[ pe om de patrie?
m]ndrie
iubire
6
ur[
dor
Memoreaz[ versurile:
Cine a v[zut vreodat[,

Cine a v[zut
Pui s[ nu-=i iubeasc[ mama
Care l-a crescut?
Mai frumos dec]t p[m]ntul
Din str[mo=i ce-l ai
Este vreun alt plai pe lume,
Este vreun alt plai?
(Vasile Romanciuc, Patria)
137
Europa Unit[
D[nu\ r[sfoie=te curios atlasul.
Vai, ce drapel frumos, tat[! exclam[ el.
O hor[ de stele pe cerul albastru!
Acesta e drapelul Europei Unite, alc[tuit[
din mai multe \[ri. Republica Moldova se afl[
aproape ]n inima continentului Europa. At]t
noi, c]t =i str[bunii no=tri ne-am n[scut aici.
Deci, s]ntem europeni?
Da, fiule. |ara noastr[, deocamdat[, nu
face parte din Uniunea European[. Legile ei
] ns[ ne ajut[ =i pe noi. Europa Unit[ ap[r[
omul, natura, pacea =i copil[ria.
138
Vocabular:
remarcabile deosebite, ]nsemnate;

atlas colec\ie de h[r\i geografice;
continent ]ntindere mare de uscat, m[rginit[
de m[ri =i oceane.
+tii oare c[?
Ziua Europei se s[rb[tore=te pe data de 9 mai.

Drapelul Consiliului Europei este albastru ca cerul. Pe
el este un cerc format din 12 stele. Ele reprezint[ unitatea
popoarelor Europei. Num[rul 12 este simbolul perfec\iunii.
Moneda unic[ european[ este Euro.
3
G[se=te propozi\ia ]n care cuv]ntul inim[ are sens

neobi=nuit.
Republica Moldova se afl[ aproape ]n inima Europei.

Inima lui D[nu\ a tres[ltat de bucurie.
4
Nu confunda cuvintele atlas =i atlaz!
atlaz \es[tur[ lucioas[ pe o singur[ fa\[.

Completeaz[ cu unul din cuvintele de mai sus:
Elena =i-a cump[rat din libr[rie un

Croitorul a cusut o fa\[ de plapum[ din
de culoare verde.
5
Descoper[ proverbul.
st[
unire
}n
puterea.
139
Evaluare FINAL{
1.
Cite=te textul.
Greierul =i furnica
Un greier fl[m]nd a cerut c]teva boabe de la furnic[.
De ce nu ai adunat din var[, frate? a ]ntrebat ea.
Nu am avut timp, a r[spuns greiera=ul. Am c]ntat
la chitar[.
Furnica a vorbit a=a:
Toat[ vara ai c]ntat? Acum joac[ dac[ po\i!
2.
Cine a cerut c]teva boabe de la furnic[?

Ce a f[cut greiera=ul toat[ vara?
3.
Alc[tuie=te dou[ propozi\ii cu diferite sensuri ale cuv]ntului

var[.
4.
G[se=te c]te dou[ ]nsu=iri pentru fiecare personaj din text.
5.
Scrie cuvintele cu ]n\eles opus:
fl[m]nd ;
var[ .;
6.
Descoper[ proverbul.
de
Munca
1
140
a r]de ;
a vorbi .. .
aur.
br[\ar[
Adio, drag Abecedar!

de Ion Had`rc[
Tremur[-n vreme parc[ s-ar teme

Ultima fil[ din calendar,
C[ m-a= gr[bi s-o rup mai devreme:
Dincolo-n noul an m[ a=teapt[
C[r\i minunate, harnice, dar
Pa=ii spre ele cine-mi ]ndreapt[?
Tot mai retras departe-n unghere,
Bunul meu scump prieten =colar
Parc[ mi-ar cere o revedere
R[m]i cu bine,
clasa ]nt]i!
141
Mic dic\ionar
A
alarmat nelini=tit, ]ngrijorat, alertat
aventur[ ac\iune ]ndr[znea\[ =i riscant[
B
baghet[ be\i=or, nuielu=[, v[rgu\[
basm poveste
brusc pe nea=teptate, dintr-odat[
buzdugan m[ciuc[ sau ghioag[ de fier,
folosit[ ]n vechime ca unealt[ de lupt[
C
cariat g[urit de o carie; stricat
c[runt care are fire de p[r alb
chipe= ar[tos, frumos, m]ndru
clarinet instrument muzical de suflat,
f[cut din lemn ]n form[ de tub cu g[uri
cle=tar cristal
coal[ foaie de h]rtie (alb[ sau colorat[)
cocioab[ bojdeuc[, colib[
colier =irag, salb[ din pietre scumpe
criv[\ v]nt puternic =i rece
cros curs[ sportiv[ de alergare
crudit[\i fructe, legume, verde\uri proaspete
a cl[mp[ni a produce un zgomot cu aripile
a claxona a semnaliza sonor (cu claxonul)
D
doin[ poezie popular[, care exprim[ un
sentiment de dor, de revolt[, de dragoste, fiind ]nso\it[, de obicei, de o melodie
adecvat[
dragon monstru fabulos
duios m]ng]ietor, bl]nd, ginga=
duio=ie sim\ire ginga=[, delicat[
dumbrav[ p[dure t]n[r[ =i nu prea deas[
E
eucalipt arbore gigant, din frunzele =i
scoar\ a c[ruia se extrage ulei, folosit ]n
farmacie =i ]n parfumerie
excelent admirabil, minunat, ]nc]nt[tor,
superb
exigent sever, preten\ios, riguros
f
fidel statornic, devotat, credincios
a fr]na a ]ncetini sau a opri mersul unui
vehicul cu ajutorul fr]nei
142
G
a g[zdui a primi pe cineva ]n cas[ pentru
o anumit[ vreme
ghemotoc cocolo=, bo\, mototol, ghem
gherghef cadru de lemn sau de metal pe
care se ]ntinde o \es[tur[ pentru a fi
brodat[; \es[tura de pe acest cadru
ghidu= pozna=, =trengar, glume\, comic
ginga= firav, pl[p]nd
g]rl[ ap[ curg[toare mic[
H
hain r[u la inim[, f[r[ mil[, crud, haps]n
hamac p]nz[ sau plas[ care se ]ntinde
orizontal ]ntre doi st]lpi =i serve=te ca
pat mobil sau ca leag[n
hangiu st[p]nul unui han
hoinar persoan[ care umbl[ mult =i f[r[
adres[
ho\oman =trengar, pozna=
I
iesle jgheab ]n care se d[ m]ncare vitelor
ima= p[=une
a interveni a intra ]n vorb[
iscusit ]ndem]natic, abil, priceput,
ingenios
inamic du=man, vr[jma=
}
]naripat plin de elan, av]ntat, ]nsufle\it
a ]ndemna a stimula, a ]ncuraja, a sus\ine
a ]ndruma a c[l[uzi, a ghida, a dirija
a ]nfrunta a \ine piept, a rezista
a ]nm[rmuri a ]ncremeni, a ]nlemni,
a ]mpietri de fric[, de groaz[, de uimire
K
kaki culoare galben[-cafenie cu nuan\e
verzui
Kiev capitala Ucrainei
L
lan suprafa\[ de teren agricol sem[nat[
cu acela=i fel de plante
l[icer covor \[r[nesc de l]n[
l[utar muzicant popular care c]nt[ la un
instrument cu coarde; scripcar
legend[ povestire ]n proz[ sau ]n versuri

care con\ine elemente fantastice sau miraculoase, prin care se explic[ un fapt real
lin 1. domol, lini=tit, potolit; 2. pe=te cu
solzi m[run\i care tr[ie=te ]n b[l\i cu apa
limpede
lunc[ z[voi, vale
M
mamifer animal care are corpul acoperit cu p[r, na=te pui =i ]i hr[ne=te cu
laptele s[u
mantie hain[ ca o pelerin[ lung[ =i larg[
care se ]mbrac[ peste celelalte haine
meci ]ntrecere sportiv[ ]ntre dou[ echipe
mierl[ pas[re c]nt[toare de p[dure
miraculos supranatural, uimitor,
extraordinar
mister tain[, secret, enigm[
mo=ie p[m]nt str[mo=esc, patrie
N
a naviga 1. (despre nave) a pluti, (despre
aeronave) a zbura; 2. (despre oameni) a
c[l[tori cu o nav[ sau cu o aeronav[
n[stru=nic care iese din comun, neobi=nuit
a n[v[li a se n[pusti, a ataca, a cotropi
negur[ cea\[ dens[
nostim plin de haz, amuzant, simpatic
O
oaste armat[
ocarin[ instrument muzical popular de
suflat, din argil[ ars[, ]n form[ oval[ =i
cu mai multe g[uri
o=tean soldat, militar
P
patinoar teren amenajat pentru patinaj
p[\anie ]nt]mplare, aventur[
pirat ho\ de mare; persoan[ care se ]mbog[\ e=te prin jaf, t]lh[rie etc.
p]rtie c[rare sau drum f[cut prin z[pad[
plan=[ foaie de h]rtie (mai groas[) pe care
s]nt reproduse desene, fotografii sau picturi
plumb metal de culoare cenu=ie-alb[struie
pojghi\[ coaj[, pieli\[, scoar\[
pomet livad[
povar[ greutate, sarcin[, ]nc[rc[tur[
R
renume nume bun, faim[, prestigiu
S
saxofon instrument muzical de suflat
scut obiect de ap[rare, ocrotire
secular care dureaz[ mai multe secole
sipe\el l[di\[ din lemn cu capac ]n care se
p[streaz[ obiecte de valoare
str[bun str[mo=esc, str[vechi
a supraveghea a observa, a p[zi, a urm[ri
a susura a produce un zgomot lin, u=or,
monoton =i continuu
{
=aten castaniu
=oim pas[re r[pitoare; figurat: om viteaz,
curajos, seme\
=ur[ construc\ie pe l]ng[ o gospod[rie, ]n
care se ad[postesc vitele
T
a t]ngui a scoate sunete jalnice, a depl]nge
Tokio capitala Japoniei
|
\an\o= seme\, m]ndru, fudul
U
unison executare a unei melodii la aceea=i
]n[l\ ime de c[tre un grup vocal sau instrumental
ursitoare fiin\[ imaginar[ despre care se
crede c[ are darul de a hot[r] soarta omului la na=tere
V
vag neclar, nel[murit, confuz
v[zduh aer
victorie reu=it[, biruin\[, izb]nd[
viscol v]nt puternic ]nso\it de ninsoare
vreasc creang[, ramur[ uscat[ =i desprins[
de pe copac
X
xilofon instrument muzical de percu\ie
Z
zar cub mic care are pe fiecare dintre fe\e
imprimate puncte de la unu la =ase
143
CZU 373.3.016: 811.135.1(075.2)

A 12
Elaborat ]n baza curriculumului disciplinar ]n vigoare =i aprobat prin Ordinul ministrului educa\iei
(nr. 479 din 8 iunie 2012).
Editat din mijloacele financiare bugetare.
Comisia de evaluare: Maria Harea, conferen\iar universitar, Universitatea Pedagogic[ de Stat Ion Creang[, membru
al Consiliului Na\ ional de Curriculum, Ministerul Educa\iei; Ludmila Procop, ]nv[\[toare, grad
didactic unu, magistru ]n pedagogie, Liceul Teoretic cu profil de arte Mihail Berezovschi,
Chi=in[u; Maria Popa, ]nv[\ [toare, grad didactic unu, grad managerial unu, Liceul Teoretic
Mihai Eminescu, Chi=in[u
Toate drepturile asupra acestei edi\ii apar\in }ntreprinderii Editorial-Poligrafice +tiin\a =i

Editurii Prut Interna\ional. Reproducerea integral[ sau par\ial[ a textului sau a ilustra\iilor
din aceast[ carte este permis[ numai cu acordul ]n scris al acestora.
Corectori: Fulga Marciuc-Poiat[, Elena Bivol
Prezentare grafic[: Serghei Samsonov, Victoria Ra\[, Tatiana Lebedev
Paginare computerizat[: Marina Uraeva, Zoe Ciumac
Copert[: Serghei Samsonov, Iulia Gr[dinar-+cobari
}ntreprinderea Editorial-Poligrafic[ +tiin\a,
str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chi=in[u, Republica Moldova;
tel.: (373 22)73-96-16; fax: (373 22)73-96-27;
e-mail: prini@stiinta.asm.md; prini_stiinta@yahoo.com
Editura Prut Interna\ional, str. Alba Iulia nr. 23, bl. 1A, Chi=in[u MD 2051
Tel./fax: (373 22)74-93-18; tel.: (373 22)75-18-74; e-mail: editura@prut.ro
Difuzare:
}M Societatea de Distribu\ie a C[r\ii PRO-NOI
str. Alba-Iulia, nr. 75; MD-2051, Chi=in[u;
Tel.: (373 22)51-68-17, 71-96-74; fax: (373 22)58-02-68;
e-mail: info@pronoi.md; www.pronoi.md
Imprimat la Combinatul Poligrafic.
Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii

Abecedar: Man. pentru cl. 1-a / Maria Buruian[, Silvia Cotelea, Aurelia Ermicioi [et al.];
Min. Educa\iei al Rep. Moldova. Ed. rev. Chi=in[u: }.E.P. +tiin\a; Prut Interna\ional, 2015
(Combinatul Poligr.) 144 p.
ISBN 978-9975-67-972-5 (}.E.P. +tiin\a) ISBN 978-9975-54-191-6 (Prut Interna\ ional)
CZU 373.3.016:811.135.1(075.2)
A 12
ISBN 978-9975-67-972-5 (}.E.P. +tiin\a)
ISBN 978-9975-54-191-6 (Prut Interna\ional)
Maria Buruian[, Silvia Cotelea, Aurelia Ermicioi, Constantin Dragomir, Ion Had`rc[. 2015
+tiin\a, Prut Interna\ional. 2015

Clasa I - ABECEDAR (Rep. Moldova)

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Clasa I - ABECEDAR (Rep. Moldova)

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educa\iei al Republicii Moldova

MARIA BURUIAN+ SILVIA COTELEA AURELIA ERMICIOI

. propozi\ia din dou[ cuvinte

caseta pentru marcarea solu\iilor

Precum albinele-n pomet

Bine a\i venit,

Mi-e tare drag[

Iedul cu trei capre

O... ce r[u ]mi pare

Noi ]\i mul\umim, livad[,

do, re, mi...

Mai am, Marian.

Nana Ana e mama Emei. Ea e

Nene, marea e mare?

Ura! Merii au mere rumene, Aura.

6. Alc[tuie=te oral un text.

Luna lumina lanul.

Oana e cu Ion la lac.

Nenea C[t[lin e antrenor. Cea mai mare comoar[

1. Nenea C[t[lin este

Aneta, Otilia e la antrenament

Alc[tuie=te oral un text.

Cioc[nitoarea are ciocul

Ionu\, ai neamuri la |aul

1. Tat[l lui Mircea a concertat ]n

La r[scrucea satului se ]nal\[ o troi\[. Tanti

1. Cu Iisus casele s]nt mai

+oricic[ cel iste\

+oricioaica a =uierat scurt. Cei =ase =oricei

Ieri era un cer cu nori

}i cer lui Mo= Cr[ciun o

Martinel are din\ii caria\i. Luni mama l-a

1. Unde are loc ac\iunea?

C]nd are loc ac\iunea?

Cine admira natura?

C]nd era mic, lumea ]l numea: Mihu, Mih[ie=,

Luci, soare, luci,

Norul d[du drumul soarelui =i o lu[ la s[n[toasa.

1. Unde are loc ac\iunea?

C]nd are loc ac\iunea?

Neamul lui P[cal[

Era micul P[c[lici.

Neaua s-a l[sat peste sat.

S]nte\i de laud[, b[ie\i! S[ p[stra\i obiceiul

2. Sabina ascult[ cu bucurie

Bucur[-te cum s-a bucurat Bucuroaia de

1. Bl[ni\a veveri\ei era ca

2. Mica veveri\[ este vesel[ =i sprinten[.

1. La Viena, poetul cunoscu pe

2. Unde a studiat Mihai Eminescu ]n tinere\e?

! ? . C]\i ani ai, br[du\ule

Prima este sania

7. Alc[tuie=te oral un text.

L]ng[ un gard, g]nsacul =i g]sca g]g]ie

Gruia cel voinic

Glasurile copiilor au amu\it. Spectacolul a ]nceput.

Pl]ngea un br[du\ ]n inima codrului. Tocmai

Afar[ viscole=te. Uf =i Ciuf, doi pitici dr[g[la=i,

}n vatr[, focul adoarme.

Stejarul lui +tefan-Vod[

Bujorel e la bunici, ]n satul Cob]lnea. Dup[ micul