Sunteți pe pagina 1din 5

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE

IN AFECTIUNILE CARDIOVASCULARE
I. SIMPTOME FUNCTIONALE:
Durerea precordiala (DP) este de origine cardiaca si extracardiaca.
a. Durerea precordiala de origine cardiaca:
DP organica leziuni ale cordului si vaselor mari (sediul
precordial sau retrosternal) - iradiaza in umarul stang,
membrul superior stang pe marginea cubitala, caracter
constrictiv, insotita de anxietate, apare la efort, durata
scurta (3-5 min), cedeaza la repaus si la nitroglicerina
sublingual:
Insuficienta coronariana neconcordanta dintre nevoile in oxigen
ale miocardului si irigatia efectiva pe care o pot asigura arterele
coronare: angina pectorala, infarctul miocardic, sdr. intermediare, in
stari circulatorii functionale (anemii severe, tahicardie paroxistica);
Pericardita acuta;
Bolile aortei angina pectorala, anevrism disecant al aortei.
DP functionala (vegetativa) in absenta leziunilor organice
intepatura localizata punctiform la apex (aratata cu un
singur deget), de foarte scurta durata, apare la emotii sau
surmenaj, insotita de alte simptome ale nevrozei (iritabilitate,
cefalee, insomnii, astenie).
b. Durerea precordiala de origine extracardiaca:
Afectiuni ale peretelui toracic tegumente, muschi, nervi,
coaste, articulatii;
Afectiuni ale coloanei vertebrale dorsale;
Afectiuni pleuro-pulmonare pleurita, pleurezie, pneumopatie
acuta, infarct pulmonar;
Afectiuni digestive esofagita, hernia hiatala, ulcer gastric;
Dispneea lipsa de aer:
Dispnee de efort (progresiva) apare in timpul unui efort
fizic, se accentueaza cu efortul si dispare la incetarea lui;
Dispnee de repaus se manifesta in repaus, eforturile cele
mai mici determinand accentuarea ei (inclusiv conversatia);
pe masura ce dispneea de repaus se accentueaza, bolnavul
are tendinta la ortopnee; aparitia ortopneei tradeaza un stadiu
avansat de IVS (insuficienta ventriculara stanga);
Dispnee paroxistica - de origine cardiaca, are doua cauze
principale:
1

astmul cardiac atac de dispnee brusc, noaptea sau la


scurt timp dupa efort, fortand bolnavul la ortopnee;
dureaza cateva minute;
edemul pulmonar acut (EPA) forma cea mai grava a
dispneei paroxistice si o mare urgenta medicala; apare
brusc noaptea, dar si ziua dupa afort, determinand
ortopnee; bolnavul este anxios, agitat, palid, cu buzele si
extreminatile usor cianotice, cu transpiratii reci;
Dispnee de cauze extracardiace este un fenomen asociat
la un bolnav cardiac;
Palpitatia senzatie neplacuta, incomoda, ce consta in perceperea
amplificata si deformata a propriilor batai ale inimii.
Cauze:
cardiace: extrasistolia, fibrilatia auriculara, tahicardia
paroxistica;
extracardiace: afectiuni pleuro-pulmonare, digestive,
mediastinale; se intalnesc frecvent la nevropati;
Forme clinice:
palpitatii intermitente extrasistole;
palpitatii paroxistice apar brusc si se termina brusc:
tahicardie paroxistica, F.A.paroxistica;
palpitatii persistente afectiuni valvulare, hipertiroidism,
anemie, insuficienta aortica;
Cianoza reprezinta coloratia albastruie a tegumentelor si
mucoaselor, apare cand concentratia de hemoglobina redusa
depaseste 5 g%.
Cianoza poate fi de cauza:
periferica datorita stazei si utilizarii crescute a oxigenului
la nivelul tesuturilor; este determinata de tulburari de
circulatie venoasa si tulburari de circulatie arteriala. Clinic,
cianoza periferica este rece, predomina la extremitati;
centrala datorita deficitului de oxigenare a sangelui;
determinata de afectiuni cardiace cum ar fi: stenoza
mitrala, stenoza arterei pulmonare, malformatii congenitale
de cord;
Pulsul are o serie de caracteristici:
Frecventa pulsului este in raport cu frecventa batailor
cardiace;
Ritmul pulsului exprima ritmul batailor cardiace; poate fi
regulat, ritmic si neregulat sau aritmic (fibrilatie atriala,
extrasistole);
Amplitudinea pulsului este in raport cu forta de contractie
a miocardului si cu presiunea sanguine, astfel intalnim:

puls de volum mare (puls altus), in insuficienta


aortica, HTA;
puls de volum mic (puls parvus), in stari de soc si
tahicardii;
Tensiunea arteriala reprezinta presiunea cu care este lovit
peretele arterial, de catre coloana de sange ce paraseste inima in
timpul unei sistole ventriculare. Modificarile TA pot fi:
HTA (hipertensiunea arterial) - cresterea tensiunii arteriale
peste valorile limita (>140/90 mmHg);
hTA (hipotensiune arterial) - scaderea tensiunii arteriale
sub valorile normale
Febra poate fi:
Febra apartinand bolii de baza, care in evolutie poate
determina modificari cardiovasculare (septicemii, RAA);
Febra ca simptom principal al bolii cardiovasculare (infarct
miocardic, pericardita, tromboflebita);
Febra ce indica o complicatie a bolii cardiovasculare
(endocardita bacteriana subacuta).

MANIFESTARI DIN PARTEA ALTOR APARATE:

Aparatul respirator:
Tusea - in bolile de inima se produce prin staza pulmonara
cronica (stenoza mitrala) care favorizeaza suprainfectia
bronhiilor sau compresiune pe mediastin;
Hemoptizia - este secundara hipertensiunii pulmonare.
Aparatul digestiv:
Greturi, varsaturi apar in insuficienta ventriculara dreapta
(IVD) prin staza hepatica;
Hepatalgia durere difuza in hipocondrul drept si epigastru,
secundara congestiei ficatului din IVD;
Ascita (acumulare de lichid in peritoneu) in insuficienta
cardiaca decompensate.
Manifestari nervoase:
Cefalee in HTA, accidente vasculare cerebrale;
Tulburari auditive perceperea unor zgomote anormale
(tiuituri, pocnituri), in HTA;
Tulburari vizuale muste zburatoare, cecitate etc. (in HTA,
embolii cerebrale);
Afazie incapacitatea de a intelege si reproduce cuvintele
vorbite (in accidente vasculare cerebrale);
Pareze, paralizii instalarea unor deficite motorii partiale sau
totale in urma AVC.
3

II. SEMNE FIZICE:


a. Culoarea tegumentelor:
Cianoza;
Paloarea tegumentelor anemii, stari de soc, colaps;
Eruptii cutanate si noduli in RAA, endocardita;
b. Pozitia bolnavului:
Ortopnee in bolile cu staza pulmonara accentuate;
Genu-pectorala in pericardita acuta exudative;
Pozitia spectatorului de vitrina in angina pectorala;
c. Socul apexian locul unde se plapeaza si se asculta bataile inimii
cu cea mai mare intensitate, este de fapt bataia varfului inimii;
normal se palpeaza in spatiul V i.c. stang, pe linia medio-claviculara.
Modificari patologice:
Abolirea socului apexian (disparitia) in pericardita exudativa;
Deplasarea socului apexian in boli cu hipertrofie
ventriculara;
Intensitatea socului apexian este diminuata (in obezitate,
pericardita, soc, IMA) sau crescuta (in boli febrile acute,
tireotoxicoza, insuficienta aortica).
d. Turgescenta jugularelor cresterea presiunii venoase in venele
cave, la pacientii cu insuficienta cardiaca dreapta, se oglindeste la
nivelul jugularelor prin turgescenta, adica prin dilatarea si punerea
lor sub o anumita tensiune.
e. Zgomotele cardiace vibratii sonore si neregulate, rezultate din
activitatea inimii. In mod normal, la ascultatie percepem doua
zgomote: Z1 (sistolic) si Z2 (diastolic), realizand un ritm in doi timpi:
Zgomotul I - marcheaza inceputul sistolei ventriculare si este
determinat de inchiderea valvulelor atrio-ventriculare;
Zgomotul II - marcheaza sfarsitul sistolei si inceputul
diastolei ventriculare, fiind determinat de inchiderea valvulelor
sigmoide aortice si pulmonare.
f. Suflurile cardiace sunt fenomene acustice produse de vibratii cu
frecventa variabila, care se aud pe langa zgomotele cardiace
fundamentale. Apar ca urmare a cresterii vitezei fluxului de sange,
trecerea fluxului printr-un orificiu stramtorat sau regurgitarea printro valva incompetenta. Pot fi sufluri:
sistolice: apar dupa Z1;
diastolice: apar dupa Z2.
Se intalnesc in stenoza mitrala, insuficienta mitrala, stenoza si
insuficienta aortica, stenoza tricuspidiana, etc.
4

g. Freamatul cardiac o senzatie de vibratie patologica, perceputa la

palpare intr-o zona limitata din regiunea precordiala. Este


determinat de prezenta suflurilor cardiace (sistolic, diastolic sau
sistolo-diastolic) sau de frecatura pericardica prezenta in pericardita
acuta.