Opera lirica

1. Ideile legate de . si sentimentele de sun transmise direct.

2. Descrierea are un rol essential in realizarea unui tablou/portret liric ,
bazat pe imagini artistice : VIZUALE () , AUDITIVE () , OLFACTIVE
() .
3. Textul se incadreaza in lirismul subiectiv deoarece se pot identifica
marcile lexico-gramaticale , care atesta prezenta eului liric : VERBE
SI PRONUMA LA PERS. I si II , INTERJECTII DE TIPUL OH , AH ,
VOCATIVE SI IMPERATIVE.
4. Versurile alcatuiesc un monolg :
a) Adresat : - Cititorului , cucaracter generalizat si impersonal
- Unei masti lirice
b) Autoadresat : Ca un pretext pentru a exprima conceptia despre
lume si viata (weltanschauung)
5. Spatiul imaginarului poetic este configurat pe verticala ( cu
elemente cosmice ) / orizontala ( fara elemente cosmice) si definit
de elemente naturale sau artificiale / terestre sau cosmice
6. Timpul imaginarului poetic poate fi :
a) Al singuratati , al ruperii ontologice de sine si de
ceilalti
b) Al renasterii , al regasirii , al echilibrului.

Prezentul etern plaseaza atemporal ambianta lirica , sporeste intensitatea

receptarii , convinge de verdicitatea celor prezentate si atribuie un
character permanent al aspectelor prezentate

Sfarsit de toamna
(pastel)
Creatorul pastelului in literatura romana este Vasile Alecsandri.In opinia
mea , opera Sfarsit de toamna este un pastel deoarece apartin genului liric
si transmite discret si moderat sentimente de melancolie si de singuratate
prin intermediul unui peisaj autumnal.
In primul rand , textul se inscrie in lirismul subiectiv ,pentru ca versurile
alcatuiesc un monolog autoadresat.Se pot identifica marcile lexicogramaticale care atesta prezenta eului poetic : oaspetii caselor noastre ;
al nostru .
In al doilea rand , fiind un pastel se observa schimbarea perpesctivei in
construirea tabloului: cosmic-terestru-cosmic-terestru. Predomina
descrierea in realizarea acestei transfigurari a unui peisaj de toamna prin

imagini vizuale (Lunca batuta de bruma acum pare ruginita) si prin

imagini auditive ( corbi iernatici , prin vazduh croncanitori)