Sunteți pe pagina 1din 87

LUCRRI PRACTICE PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE
- CAIET DE LUCRRI PRACTICE

Conf. Dr. Iuliana Lazr, Asist. Dr. Mihaela Grdinaru, Prof. Dr. Marius Stoica

2015

SCARA TIMPULUI GEOLOGIC


Perioada
(Sistem)

CUATERNAR
NEOGEN
PALEOGEN

MEZOZOIC

JURASIC

TRIASIC

Holocen
Pleistocen
Pliocen
Miocen
Oligocen
Eocen
Paleocen
Superior
Inferior
Malm
Dogger
Liasic
Superior
Mediu
Inferior

Mil. ani
prezent
0.0117
2.58
23

66

145

201

298
358

DEVONIAN

419

SILURIAN
443

ORDOVICIAN
485

ARHAIC
s. str.

ARHAIC S.L.

Superior

Sinian

Mediu

Riphean

541

PROTEROZOIC

PROTEROZOIC

CAMBRIAN

Inferior
2500

Mediu
Inferior
4000

PRISCOAN (HADEAN)

4600

ARHAIC

PALEOZOIC

CARBONIFER

Superior

HERCINIC

252

PERMIAN

PRECAMBRIAN

Cicluri
tectonice

CALEDONIAN

FANEROZOIC

CRETACIC

Epoca
(Seria)

ALPIN

Era

CENOZOIC

Eon

LUCRRI PRACTICE LP1 FOSILE, FOSILIZARE

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

FOSILE I PROCESE DE FOSILIZARE


FOSILE (lat: fossilis - scos din pmnt) - desemneaz resturile
provenite de la organisme (protoctiste, plante, animale) precum i
urmele activitii biotice ale acestor organisme, conservate n rocile
sedimentare n urma proceselor de fosilizare.
FOSILIZAREA reprezint un ansamblu complex de procese
biologice (biotice) i fizico-chimice (abiotice) care conduc la
transformarea organismelor sau a activitilor biotice ale acestora n
fosile sau urme fosile.
TAPHONOMIA (termen introdus de paleontologul rus Efremov in
anul 1940; greaca: taphos ngropare; nomos lege) este tiina
care se ocup cu studiul proceselor geologice si biologice care se
produc ntre momentul morii organismului i forma fosilizat a
acestuia pe care o gsim n rocile sedimentare.
Modul de conservare al fosilelor este dependent de:
caracteristicile anatomice ale vieuitoarelor; condiiile de mediu n
care acestea au trit i modul lor de via; contextul n care s-a
desfurat evoluia geologic ulterioar, a depozitelor sedimentare n
care se regsesc fosilele (climat, diagenez, tectonic etc).
Dou dintre condiiile eseniale care conduc cel mai adesea, la
conservarea n stare fosil sunt:
- imediat dup moarte, organismele s fie ferite de aciunea agenilor
atmosferici sau de alt natur, cu alte cuvinte acestea s fie acoperite
de sedimente imediat dup moarte;
- organismele s fi avut n constituia lor pri dure, scheletice,
alctuite din substane minerale cum ar fi: cabonatul de calciu
CaCO3 (calcit cristalizat n sistem trigonal sau aragonit cristalizat n
sistem ortorombic); silice hidratat SiO2*nH20 (opal amorf sau
microcristalin); fosfat de calciu CaPO4 (apatit) cristalizat in sistem
hexagonal sau Ca5(PO4)3(F,Cl,OH) hydroxilapatite, fluorapatite,
clorapatite; oxihidroxizi de fier FeO(OH) (e.g. goethit cristalizat n

sistem ortorombic; substane organice (celuloza, lignina,


sporopolenina, chitina, colagen, keratina) care formeaz esuturi
dure ce intr n alctuirea diverselor organisme.
Fosilele se gsesc n diferite tipuri de roci sedimentare formate pe
parcursul eonului Phanerozoic. Fosilele sunt frecvent ntlnite n roci
sedimentare precum: calcare, calcare argiloase, marne, argile, siltite,
gresii, radiolarite, stromatolite, etc.
Modul de conservare al fosilelor este variabil, fiind dependent de:
structura i compoziia original a prilor minerale ale organismelor;
mediul n care are loc descompunerea esuturilor moi; procesele de
acumulare in situ sau de transport i fragmentare a structurilor
scheletice; compoziia si granulometria sedimentului gazd; rata de
sedimentare (rata de acumulare) a sedimentului gazd (ngropare
rapid n sedimente sau rata de sedimentare extrem de redus);
diagenez (procesele geochimice i fizice ulterioare ngroprii n
sedimente): authigenez (recristalizare si nlocuire = formarea de
minerale noi) i litificare (prin cimentare i compactare).
(A) Moduri de fosilizare prin conservarea n stare iniial sau cu
un grad foarte redus de alterare:
- conservarea n stare iniial (rar): se produce n substane care
ofer condiii foarte bune de conservare: chihlimbar, ozocherit,
ghea, permafrost etc.
- mumificarea (rar) conservarea esuturilor moi prin deshidratare
rapid (zone aride);
- conservarea prilor dure (test, cochilie, carapace, schelet, dini,
etc.) conservate fr alterarea structurii minerale originale (e.g.
carbonatul de calciu sau fosfatul de calciu din cochilii, oase, dini;
chitina din carapace; celuloza din lemne).
(B) Moduri de fosilizare prin alterarea/modificarea strii iniiale:

LUCRRI PRACTICE LP1 FOSILE, FOSILIZARE

- carbonificare este procesul prin care substanele volatile din


esuturile plantelor sau animalelor sunt descompuse astfel inct
acestea sunt transformate ntr-o pelicul foarte fin de carbon care
marcheaz doar forma general a organismului (proces de fosilizare
mai rar ntlnit la animale) sau sunt nlocuite n proporii diferite cu
carbon (proces de fosilizare specific plantelor i formrii diferitelor
tipuri de crbuni);
- calcitizare conversia aragonitului (forma instabil a
carbonatului de calciu) n calcit; dup ngropare, fluidele din porii
existenti ntre particulele sedimentare sunt subsaturate in CaCO3
astfel inct cristalele aciculare de aragonit sunt complet dizolvate,
genernd goluri reprezentnd forma original a cochiliilor; mai
tarziu, dup ce fluidele din pori sunt suprasaturate n CaCO3,
cristalele de calcit precipit n aceste goluri, producnd o replic
perfect a cochiliei originale; stratele succesive de cristale aciculare
de aragonit sunt astfel nlocuite fie cu cristale mari neregulate de
calcit (sparit) fie cu cristale minuscule neregulate de calcit (micrit);
- permineralizare dup ngropare, porii din structura resturilor
scheletice pot fi umplui cu minerale (calcit, dolomit, silice, pirit,
oxihidroxi de fier, fosfat de calciu) diferite de substantele minerale
carea au format structurile scheletice sau organice originale (e.g.
calcitizarea sau silicifierea oaselor de vertebrate; calcitizarea sau
silicifierea sau piritizarea lemnului); n condiii alcaline (pH9)
generat de descopunerea microbiala, solubiliatea silicei crete si
aceasta migreaz n porii rocilor; cavittile lasate libere prin
migrarea silicei pot fi calcitizate; silicea care migreaz prin pori va
precipita n apsiile n care pH-ul este mai sczut, de exemplu n
interorul unor cochilii;
- mineralizare prin nlocuirea mineralelor originale cu minerale
nou formate: dizolvarea complet a mineralelor originale si
nlocuirea acestora cu alte minerale nou formate: calcitizarea sau
piritizarea radiolarilor sau a spiculilor de spongieri; piritizarea sau

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

silicifierea cochiliilor de amoniti; fosfatizarea spongierilor sau a


structurilor scheletice etc.
- ncrustarea cu carbonat de calciu: se produce n prejma izvoarelor
bicarbonatate reci => tufuri calcaroase care conserv impresiuni ale
caracterelor externe i / sau forma general a organismelor;
- ncrustarea cu microbialite din carbonat de calciu sau din
oxihidroxizi de fier: se produce prin activitatea diferitelor consorii
microbiale (bacterii i fungi) n medii oxidante sau reductoare;
(C) Moduri de fosilizare prin pstrarea formei: mulaje interne,
externe sau composite (sculptate);
- impresiuni ale prilor moi: frunze, meduze, viermi, peti, insecte,
etc. care pot fi gsite n calcare litografice, gresii fine, silturi, argile;
(D) Fosilizarea urmelor de activitate biotic: orice organism care
triete n sau pe suprafaa unui sediment, spnd, perfornd sau pur
si simplu micndu-se pe suprafata sedimentului, genereaz o urm pe
suprafaa sedimentului sau n sediment, urm care se poate pastra in
stare fosil. Urmele fosile pot fi grupate in cateva categorii principale:
(D1) urme pe suprafeele de stratificaie: urme de pai (urme
simetrice dar discontinuii produse arthropode sau vertebrate); urme
de deplasare sau de repaus (urme continuii, produse de viermi,
moluste, arthropode) ; (D2) structuri produse n interiorul
sedimentului : bioturbaii: orice mod de deranjare a structurii initiale
a sedimentului, poarta numele de bioturbatie, daca aceasta modificare
este produsa de orice tip de activitate vitala a unui organism. De
exemplu: galeriile sapate de unele arthropode decapode, galerii
denumite Thalassinoides ; perforaii: perforaii produse de bivalve
lithofage (Gastrochaenolites) ; perforaii produse de spongieri
endolitici (Entobia); bioeroziune produsa de activitatea microbial
etc ; (D3)- Pelete fecale i coprolite ; (D4) Alte urme : urme de
hrnire (Chondrites, ?Palaeodictyon gastrolite) ; urme ale creterii
rdcinilor.

LUCRRI PRACTICE LP1 FOSILE, FOSILIZARE

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Fig. 1 Diverse tipuri de fosilizare.

Insecta conservat n chihlimbar

Mulaje externe de cochilii


(gastropode)

Graptoliti - carbonificare

Ammonit silicifiat

Mulaj intern de gastropod

Impresiuni de insecte

Lemn silicifiat

Ammonit ncrustat cu oxihidroxizi de fier

Mulaj composit de bivalve

Cochilie de brachiopod

Impresiuni de plante

Urme de pasi de pasri


5

LUCRRI PRACTICE LP1 FOSILE, FOSILIZARE

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Tema LP 1. 1. Utiliznd materialul din laborator, descriei trei esantioane reprezentative pentru conservarea cochiliilor provenite de la
organisme nevertebrate (spongieri, corali, bivalve, gastropode, amoniti, brachiopode, arthropode, graptoliti)
Eantion 1.
Tipul de roca sedimentar: calcar
Modul de fosilizare:
n ce mediu considerati ca a trait organismul fosilizat i explucai procesul de fosilizare:

Eantion 2.
Tipul de roca sedimentar: argil
Modul de fosilizare:
n ce mediu considerati ca a trait organismul fosilizat i explucai procesul de fosilizare:

Eantion 3.
Tipul de roca sedimentar: gresie
Modul de fosilizare:
n ce mediu considerati ca a trait organismul fosilizat i explucai procesul de fosilizare:

LUCRRI PRACTICE LP1 FOSILE, FOSILIZARE

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Tema LP 1.2. Utiliznd materialul din laborator, descriei trei esantioane reprezentative pentru conservarea plantelor
Eantion 5.
Tipul de roca sedimentar: calcar
Modul de fosilizare:
n ce mediu considerati ca a trait organismul fosilizat i explucai procesul de fosilizare:

Eantion 6.
Tipul de roca sedimentar: argil/siltit
Modul de fosilizare:
Interpretati modul si mediul in care considerati ca s-a produs fosilizarea

Eantion 7.
Tipul de roca sedimentar: gresie
Modul de fosilizare:
Interpretati modul si mediul in care considerati ca s-a produs fosilizarea

LUCRRI PRACTICE LP1 FOSILE, FOSILIZARE

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Tema LP 1.3. Utiliznd materialul din laborator, descriei trei esantioane reprezentative pentru conservarea resturilor scheltice de vertebrate
Eantion 8.
Tipul de roca sedimentar: nisip / gresie slab cimenat
Modul de fosilizare:
Interpretati modul si mediul in care considerati ca s-a produs fosilizarea

Eantion 9
Tipul de roca sedimentar: calcar
Modul de fosilizare:
Interpretati modul si mediul in care considerati ca s-a produs fosilizarea

Eantion 10
Tipul de roca sedimentar: marna
Modul de fosilizare:
Interpretati modul si mediul in care considerati ca s-a produs fosilizarea

LUCRRI PRACTICE LP1 FOSILE, FOSILIZARE

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Tema LP 1.4. Utiliznd materialul din laborator, descriei trei esantioane reprezentative pentru conservarea urmelor fosile (ichnofosile)
Eantion 11
Tipul de roca sedimentar: calcar
Modul de fosilizare:
Interpretati modul si mediul in care considerati ca s-a produs fosilizarea

Eantion 12
Tipul de roca sedimentar: argil / siltit
Modul de fosilizare:
Interpretati modul si mediul in care considerati ca s-a produs fosilizarea

Eantion 13
Tipul de roca sedimentar: gresie
Modul de fosilizare:
Interpretati modul si mediul in care considerati ca s-a produs fosilizarea

LUCRRI PRACTICE LP 2: PORIFERA, ARCHAEOCYATHA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Phylum PORIFERA (Cambrian Actual)


Poriferele sunt reprezentate prin spongieri si stromatoporoidee.
Sunt organisme pluricelulare primitive ca organizare, dar care nu au
organe sau tesuturi in adevaratul sens al cuvantului. Corpul spongierilor
prezinta forme foarte diferite si este alcatuit in principal din doi pereti
celulari separati intre ei de o materie gelatinoasa care contine celule
ameoboide ce pot indeplini functii diferite si care secreta componentele
scheletice. Peretii corpului sunt perforati de pori inhalanti. Corpul
spongierilor este sustinut de o retea scheletica alcatuita din piese
minuscule (microscopice) care poarta numele de spiculi. Spiculii prezinta

Figura 2.

forme si moduri de dezvoltare foarte diferite, avand patru tipuri principale

Mediul si modul de viata: Majoritatea spongierilor sunt organisme

de simetrie (monaxon, triaxon, tetraxon si poliaxon) (Fig. 2). Majoritatea

marine, dar exista si specii de apa dulce. Sunt organisme suspensivore

spongierilor au spiculi constituiti din silice sau calcit sau o combinatie de

(filtreaza apa, retinand particulele nutritive, in special bacterii), bentonice.

spiculi si spongina. Alti spongieri (stromatoporoideele de exemplu) au un

Unii spongieri traiesc in ape adanci, in special asa numitii spongieri de

schelet carbonatic incrustant care inglobeaza scheletul spicular. Tesutul

sticla, alti spongieri prefera apele calde, bine luminate, putin adanci,

viu al spongierului inconjoara o cavitate centrala, denumita cloaca, la

unde formeaza calcare de tip recifal alaturi de alte organisme.

nivelul careia se produce digestia particulelor nutritive de catre celulele

Importan: lithogenetica au generat impreuna cu diferite tipuri de

coanocite. Deschiderea cavitatii centrale se numeste oscul.

alge, calcare spong-algale de tip bioconstruit. Exemplu: recifii spong-

Caractere morfologice utilizate pentru identificarea genurilor: forma

algali, de tip bioherme si biostrome formati intre 154 141 m.a. in

generala a corpului, grosimea peretilor corpului, forma osculului si a

Dobrogea Centrala (Cheia Casian); calcare recifale de tip bioconstruit

cavitatii centrale, forma si modul de distributie al porilor inhalanti; forma

cu stromatoporoidee, bryozoare si alge in Paleozoicul din America de

si natura spiculilor pentru determinari de ordin specific.

Nord
10

LUCRRI PRACTICE LP 2: PORIFERA, ARCHAEOCYATHA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Tema LP 2.1. Utilizand materialul din laborator descrieti si identificai urmtoarele genuri de spongieri din fiecare clasa. Descrierea caracterelor
morfologice se face pe desen.
Clasa Demospongea (spongieri comuni) (Cambrian Actual): cu scheletul alcatuit din spongina, un amestec de spongina si spiculi siliciosi sau numai
din spiculi siliciosi. In aceasta clasa sunt incluse si stromatoporoideele paleozoice (ex. Stromatopora) si mesozoice (ex. Actinostromaria) si
Chaetetidele din Carbonifer.

Gen: Cylindrophyma (J)


Descriere: Porifer de form cilindric cu oscul circular, ngustat la captul
inferior. Cavitatea atrial (pseudo-gastric) este adnc, cu aspect tubular.
Pereii groi sunt strbtui de numeroase canale radiale, orizontale,
deschise la exterior prin pori mici, distribuii dezordonat. Spiculii de tip
desm sunt reunii n reea.
Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare

Gen: Melonella (J)


Descriere: Spongier globulos, fixat de substrat printr-un peduncul cilindric
lung (rar pstrat n stare fosil). Osculul circular mic, deschide o cavitate
atrial adnc i ngust. Pereii groi sunt strbtui de dou sisteme de
canale, deschise la exterior prin pori rotunjii.
Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare

11

LUCRRI PRACTICE LP 2: PORIFERA, ARCHAEOCYATHA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Clasa Demospongea (spongieri comuni) (Cambrian Actual): In aceasta clasa sunt incluse si stromatoporoideele paleozoice (ex. Stromatopora) si
mesozoice (ex. Actinostromaria) si Chaetetidele din Carbonifer.

astrorhize

(
a
)

mameloane

(b)

la
m
in
e

Gen: Stromatopora (O-P)


Descriere: Mase rotunjite, calcifiate, formate din strate fine, la suprafaa
crora apar mici umflturi numite mameloane i fosete scheletice
(astrorhize). n afara acstora se individualizeaz i o serie de pori mari,
neregulat distribuii, (caunopori). n seciune transversal lamele (laminae)
sunt legate prin pilieri verticali. Scheletul era format din spiculi silicioi,
legai ntre ei prin spongin.
Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare

Gen: Chaetetes (C)


Descriere: Colonia prezint o cretere ritmic de benzi calcitice. n
seciune, aceste benzi prezint o structur celular neregulat-poligonal de
pn la 0,5 mm diametru denumite calicle. Aceste calicle se pot dezvolta n
structuri pseudoseptale sau mai rar n coloane izolate. n pereii caliclelor
apar spiculi drepi sau curbai, de tip tilot (variant de monaxon) de pn la
0,3 mm lungime (spicul acuit distal i cu un tubercul proximal).
Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare
12

LUCRRI PRACTICE LP 2: PORIFERA, ARCHAEOCYATHA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Clasa Hexactinellida (spongieri siliciosi sau spongierii de sticla) (Cambrian Actual): scheletul alcatuit din spiculi siliciosi de tip triaxon.

Gen:

(Varsta)

Gen:

(Varsta)

Gen:

Descriere:

Descriere:

Descriere:

Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare

Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare

Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare

(Varsta)

13

LUCRRI PRACTICE LP 2: PORIFERA, ARCHAEOCYATHA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Clasa Calcarea (spongieri calcarosi sau calcispongi) (Cambrian Actual): scheletul format din spiculi de calcit sau cu pereti calcarosi, porosi, fara
spiculi.

Gen:

(Varsta)

Gen:

(Varsta)

Descriere: spongier colonial, compus din indivizi cilindrici asociai Descriere:


printr.o baz comun. Cavitile atriale cu aspect tubular sunt deschise
prin osculi mici, circulari.

Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare

Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare
14

LUCRRI PRACTICE LP 2: PORIFERA, ARCHAEOCYATHA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Archaeocyatha reprezinta un grup ancestral, primitiv, de organisme exclusiv fosile (Cambrian). Aveau un schelet de natura carbonatica cu o
forma generala conica sau globuloasa, format dintr-un singur perete sau cu pereti dubli perforati de pori. Erau organisme solitare, probabil
suspensivore sau filtrante, exclusiv marine, bentonice, traiau la adancimi de 20 - 30 m, fixate pe substrat carbonatic.
Importanta biostratigrafica: sunt fosile caracteristice, cu importanta valoare stratigrafica pentru Cambrianul inferior.

Figura 3.
Tema LP 2.2. Care sunt diferentele morfologice intre porifere si archaeocyathide?

15

LUCRRI PRACTICE LP 3: CNIDARIA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Supraphylum COELENTERATA Phylum CNIDARIA (Precambrian Actual)


Membrii phylumului Cnidaria sunt reprezentati prin corali,

Clasa Anthozoa (Precambrian Recent) cuprinde coralii care

meduze, hydre si anemonele de mare. Cnidarii prezinta doua forme de

se dezvolta numai prin stadiul de polip, cu forme solitare si coloniale.

existenta: stadiul de polip si stadiul de meduza.

La diferitele grupe

Unii corali prezinta un schelet de natura carbonatica (de exemplu

sistematice de cnidari predomina unul dintre cele doua stadii sau ele pot

octocoralii), dar foarte multe grupe de corali fosili si actuali au un schelet

coexista in cadul acelueasi grup. Polipul are o pozitie erecta si se fixeaza

constituit din calcit sau aragonit. Scheletul unui individ (polip) are o

de substrat printr-un disc bazal. Meduza pluteste cu gura si tentaculele

forma generala asemanatoare unui tub, care se extinde catre in sus pe

orientate catre in jos.

masura ce polipul creste. Scheletul unui polip se numeste coralit.


Scheletul unei colonii se numeste coralum. Coralitii solitari prezinta
aspecte morfologice foarte diferite (Fig. 3-8). Pe masura ce polipul creste,
el isi ridica baza si secreta sub el, un fel de suporturi aproximativ plate
denumite tabule.

Placutele mai mici care sunt secretate de-a lungul

marginii coralitului si care folosesc tot pentru sprijinirea bazei coralitului,


se numesc disepimente. In afara de tabule si disepimente, polipul secreta
pe masura ce creste, pereti verticali cu dispozitie radiara, secretati intre
cutele de tesut moale care se formeaza incepand chiar din baza polipului.
Acesti pereti verticali se numesc septe si sunt secretati in moduri specifice
pentru diferite grupe de corali. Coralii solitari au coraliti care nu sunt
Figura 3. Aspecte morfologice externe ale cnidarilor
(modificat dupa Benton & Harper, 1997)

conectati (atasati) de ali coraliti. Coralii coloniali au coraliti numerosi,


conectati in diferite moduri, formand colonii (coralum) cu forme si

Phylum Cnidaria cuprinde trei clase: Hydrozoa, Scyphozoa si Anthozoa.

dimensiuni foarte diferite.

Clasele Hydrozoa si Scyphozoa sunt extrem de rare in stare fosila, motiv


pentru care nu vor fi prezentate aici.
16

LUCRRI PRACTICE LP 3: CNIDARIA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Au fost definite mai multe moduri de crestere a coralilor coloniali

septele (sinuoase sau ingemanate) fiind continue (confluente) intre

(Fig. 4): phaceloid coraliti subparaleli conectati intre ei prin proiectii

coralitii adiacenti; aphroid la fel ca tipul astreoid dar coralitii adiacenti

schletice laterale; cateniform serii singulare de coraliti paraleli care se

sunt uniti prin disepimentarium; meandroid coraliti meandrati, cu

unesc intre ei numai de-a lungul a doua parti laterale; cerioid coraliti

pereti laterali; cu sau fara schelet colonial intre coraliti; hydnophoronid

poligonali, cu pereti (epitheca) bine delimitai, dar coralitii uniti direct

partile centrale ale coralitilor dispuse in jurul unor protuberante

prin pereti, fara elemente scheletice suplimentare; astreoid coraliti

(columele); coenostoid - peretii laterali incompleti sau lipsesc; cu

poligonali, epitheca pierdut total sau partial; septele se termina acolo

coenosteum intre coraliti;

unde ar fi trebuit sa fie epitheca coralitilor; totusi nu prezinta schelet


colonial intre coraliti ; thamnasterioid coraliti poligonali, fara epithec,

Trei grupe principale de corali : Tabulatele, Rugosele si


Scleractinii, sunt bine reprezentate in stare fosila.

Figura 4. Terminologia utilizata pentru diferite moduri de dezvoltare ale coralilor coloniali.
17

LUCRRI PRACTICE LP 3: CNIDARIA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Subclasa TABULATA (Tabulat ele) (O inf. P) sunt corali coloniali,

bioherme in Paleozoic.

formele coloniilor fiind foarte diferite. Elementele schletice principale

SCLERACTINIA

sunt tabulele, septele lipsesc sau daca exista sunt rudimentare.

(T med. Q) cuprind corali solitari si coloniali care secreta septe in

Importanta lithogenetica: au generat calcare recifale de tip

seturi de cate 6 sau multiplu de 6; prezinta tabule si disepimente; formele

bioconstruit

sau

coloniale pot fi masive, incrustante sau ramuroase; in cadrul uni coralum,

tetracoralii) (O med. P) sunt corali solitari sau coloniali, cu aspect

coralitii au difeite moduri de dezvolatare si de integrare in cadrul coloniei.

robust; prezinta septe foarte bine dezvoltate in seturi de cate patru.

Scleractinii sunt organisme stenoterme, stenohaline (traiesc in ape cu

Invelisul lor protector exterior (epitheca) prezinta numerose creste (cute)

salinitate normala 35 - 40). Importanta lithogenetica Scleractinii

ingrosate denumite rugae. Tetracoralii solitari au coraliti in general in

hermatipici (constructori de recifi) contin alge simbionte si formeaza

forma de con sau cupa. Ei nu prezentau un mod de fixare sau ancorare pe

recifi in ape marine, bine luminate, calde, cu temperaturi cuprinse intre 25

substratul marin. Ei probabil colonizau fundurile marine cu sedimente

si 29C. Scleractinii non-hermatipici (care nu formeaza recifi) pot

moi, scufundandu-se partial in interiorul sedimetului.

coloniza si apele mai adanci, unii find coloniali, altii fiind solitari.

in

Paleozoic.

Subclasa

RUGOSA

(rugosele

Subclasa ZOOANTHARIA Ordinul

Rugosele coloniale se cufundau de asemenea in sedimentele moi,


greutatea coloniei asigurandu-le stabilitatea. Importanta lithogenetica:
au generat diferite tipuri de calcare recifale, cat si structuri de tip

Calamophyliopsis (T Q)
Plesiastrea (Miocen - Q)
Pleurodictyum (D med)
(Tabulata)
Zaphrentis (D med) (Rugosa)
Figura 5. Tipuri reprezentative de corali
18

LUCRRI PRACTICE LP 3: CNIDARIA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Figura 7. Terminologia utilizata pentru descrierea modurilor de crestere a


Figura 6 (A-E). Caractere morfologice ale polipilor si coralitilor

coralilor solitari

19

LUCRRI PRACTICE LP 3: CNIDARIA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Scleractinia

Rugosa

Tabulata

colonial si solitar

colonial si solitar

colonial

Grup de corali

Caracteristci
Modul de crestere

6 protosepte; septele ulterioare 6 protosepte; septele ulterioare


cresc in toate 6 spatiile.

Septe

cresc numai in 4 spatii

fara septe; daca exista totusi


septe acestea sunt extrem de
slab dezvoltate

Tabule / Disepimente

absente / prezente

presente/prezente

bine dezvoltate/absente

Compozitia mineralogica a

aragonit

calcit

calcit

buna; polipul se fixeaza de

redusa

Redusa; suprfata de fixare

scheletului

Stabilitate

substrat printr-un disc bazal;

redusa sau polipul se sprijina


(sta culcat) pe substrat

Distributie

Triasic - Actual

Ordovician - Permian

Ordovician - Permian

cronostratigrafica
Figura 8. Caracteristici ale principalelor grupe de corali (modificat dupa Benton & Harper, 1997)

20

LUCRRI PRACTICE LP 3: CNIDARIA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Tema LP 3.1. Utilizand materialul din laborator si explicatiile de mai sus, descrieti si determinati cate trei genuri de corali din fiecare clasa.
Descrierea caracterelor (metionate in figura 3) morfologice se face pe desen/fotografie. Unde un exista desen sau fotografie, trebuie sa desenati
exemplarul fosil.
Tabulata
Tabulata
Tabulata
Denumire

Denumire

Denumire

Varsta

Varsta

Varsta

Grup trofic

Grup trofic

Grup trofic

Mediul si modul de viata

Mediul si modul de viata

Mediul si modul de viata

Modul de fosilizare

Modul de fosilizare

Modul de fosilizare

21

LUCRRI PRACTICE LP 3: CNIDARIA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Rugosa

Rugosa

Rugosa

Denumire

Denumire

Denumire: Cystiphyllum

Varsta

Varsta

Varsta

Grup trofic

Grup trofic

Grup trofic

Mediul si modul de viata

Mediul si modul de viata

Mediul si modul de viata

Modul de fosilizare

Modul de fosilizare

Modul de fosilizare

22

LUCRRI PRACTICE LP 3: CNIDARIA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Scleractinia

Scleractinia

Scleractinia

Denumire

Denumire

Denumire

Varsta

Varsta

Varsta

Grup trofic

Grup trofic

Grup trofic

Mediul si modul de viata

Mediul si modul de viata

Mediul si modul de viata

Modul de fosilizare

Modul de fosilizare

Modul de fosilizare

23

LUCRRI PRACTICE LP 3: CNIDARIA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Tema LP 3.2. Completati in tabelul de mai jos datele morfologice cerute pentru toate exemplarele fosile studiate in cadrul acestui laborator.
Corali solitari
Denumirea genului

Subclasa/

Distributie

Ordin

cronostratigrafica

Forma

(T/R/S)

Fosula

Numarul

Structuri septale Disepi-

Tabule

(DA/

aproximativ

speciale

(DA/NU)

NU)

de septe

mente
(DA/NU)

1
2
3
4
5
6
Corali coloniali
Denumirea genului

Subclasa/Ordin

Distributie

(T/R/S)

cronostratigrafica

Forma coloniei

Tipul de coralum

Structuri observate in coraliti

(din Fig. 6)

1
2
3
4
5
6

24

LUCRRI PRACTICE LP 3: CNIDARIA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Tema LP 3.3.

Graficul din figura alaturata prezinta

distributia diferitelor tipuri morfologice de corali


coloniali pe parcursul eonului Phaneroizoic. Pentru
fiecare exemplar de coral colonial examinat in laborator,
apreciati

gradul

de

integrare

coloniala

utilizand

terninologia si notatiile (indici de la 1 la 9) din figura 4.


Apoi pentru fiecare gen, utilizand datele de pe etichetele
fiecarui exemplar, trasati intervalul cronostratigrafic in
coloanele de sub graficul de mai jos si notati numele
genului si indicele de integrare coloniala.

25

LUCRRI PRACTICE LP 4: MOLLUSCA - GASTROPODA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Phylum MOLLUSCA (Cambrian Actual)


Molustele sunt nevertebrate cu simetrie bilaterala, cu corpul moale

chitinoasa si mai multe sute de piese asemanatoare unor denticuli, organ

nesegmentat. Aproape toate molustele prezinta un pliu extern al peretelui

utilizat pentru maruntirea hranei. Masa viscerala cuprinde sistemele:

corpului, cu dezvoltare variabila la diferite grupe de moluste, pliu care

digestiv, excretor, circulator, nervos si muscular. Aproape toate molustele

poarta numele de manta. Marginea mantalei secreta un schelet constituit

se caracterizeaza prin prezenta unui picior, care este un organ musculos,

din carbonat de calciu. Scheletul de cele mai multe ori este extern, dar

adaptat in diferite moduri pentru sapat in substrat, pentru miscare pe

secundar, acesta poate deveni intern. In afara de scheletul extern sau

suprafata sau in interorul subtratului sau pentru inot. Phylum Mollusca

intern, mineralizat, cele mai multe moluste se caracterizeaza printr-un

cuprinde mai multe clase, trei dintre acestea si anume: Gastropoda,

organ de hranire, ca o razatoare, denumit radula alcatuit dintr-o banda

Cephalopoda si Bivalvia, fiind foarte bine reprezentate in stare fosila.

Clasa GASTROPODA (Cambrian Actual)


Gastropodele constituie cea mai mare clasa dintre moluste din punct

puternica a mantalei. Cochilia gastropodelor este constituita din carbonat

de vedere al numarului de specii, al abundentei si al diversitatii

de calciu, precipitat sub forma de aragonit si/sau calcit. Desi cochilia

morfologice

Trasatura

gastropodelor prezinta o variabiliate extrem de larga a morfologiei de baza

caracteristica a gastropodelor este torsiunea corpului moale si a cochiliei

si ca ornamentatie, putem defini cateva tipuri morfologice principale

(desi exista si gastropode netorsionate). In timpul dezvoltarii ontogentice

prezentate in figura 9. In esenta cochilia gastropodelor poate fi interpretata

capul si piciorul raman intr-o pozitie relativ stabila unul fata de celalalt,

ca rezultatul inrularii spirale a unui con in jurul unui ax vertical de

dar toata masa viscerala, mantaua si cochilia larvara sunt rasucite (la unele

inaltime variabila. Inrularea poate fi dextra sau senestra. O inrulare

grupe de gastropode) cu 180. Fenomenul de inrulare a cochiliei

completa (de 180) a conului in jurul axului vertical, genereaza un tur de

gastropodelor nu este in mod obligatoriu corelat cu procesul de rasucire a

spira. Turele de spira succesive vin in contact de-a lungul unor linii de

corpului moale. Respiratia se realiazeaza la unele grupe prin branchii

sutura. Inrularea stransa (cu un unghi apical ascutit) in jurul axului

(situate in cavitatea mantalei, deasupra capului), la alte grupe respiratia se

vertical, genereaza in zona centrala un pilier care se numeste columela.

(McKinney,

1991;

Neagu

et

al.,

2002).

realizeaza printr-un pulmon primitiv care ia nastere prin vascularizarea


26

LUCRRI PRACTICE LP 4: MOLLUSCA - GASTROPODA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Figura 9. Principalele caractere morfologice ale corpului moale si ale cochiliei de gastropode, utilizate in determinarea genurilor.

27

LUCRRI PRACTICE LP 4: MOLLUSCA - GASTROPODA

Daca inrularea se face foarte larg (dupa un ungh obtuz) in jurul


axului vertical, atunci in zona centrala se formeaza o cavitate care poarta

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Clasificarea gastropodelor este realizata in principal in functie de


pozitia organelor respiratorii si a sistemului nervos.

numele de ombilic. Deschiderea cochiliei, apertura are o forma generala

Subclasa Streptoneura (Silurian - Actual) gastropode cu masa

ovala sau subcirculara, fiind marginita de o buza externa (cu forme

viscerala complet rasucita, cu una sau doua branchii dispuse intr-o

variabile) si o buza interna (de obicei ingrosata). Capul se extinde in

cavitate a mantalei cu pozitie anterioara si cu cochilii inrulate conispiral,

partea anterioara a marginii aperturii, acolo unde apertura se poate

cu coardele nervoase rasucite in forma cifrei 8 si dispuse pe partea

extinde printr-un canal sifonal (inhalant). Produsele de dejectie si

dorsala. Exemple:

materialul rezultat dupa curatarea branchiilor este eliminat prin-un canal

- Ordinul Bellerophontida, genul Bellerophon (S-T);

(sant) exhalant, situat in partea posterioara a aperturii. La unele

- Ordinul Archaeogastropoda (Cambrian inferior Actual)

gastropode primitive, acest sant exhalant este situat aproximativ in zona

forme primitive cu branchii inegale (una poate fi complet redusa);

mediana a buzei externe. Pe parcursul dezvolatrii ontogenetice, pozitiile

majoritatea prezinta selenizona; multe prezinta un opercul situat in partea

anterioare ale santului sunt umplute succesiv cu material carbonatic,

posterioara a piciorului; operculul reprezinta o structura organica sau

generand o selenizona sau alte elemente care marcheaza pozitiile

mineralizata care protejeaza partial apertura atunci cand moluscul se

anterioare ale sifonului exhalant.

retrage in cochilie; exclusiv marine; Exemple: Pleurotomaria (J K),

Mediul si modul de viata: traiesc in toate tipurile de medii acvatice,


dar si in mediul terestru; majoritatea sunt organisme bentonice, mobile,
carnivore, ierbivore sau detritivore.

Trochus (Mc Q), Velates (Cenomanian Eocen);


- Ordinul Apogastropoda (Silurian Actual): cochilii in general
asimetrice, portelanoase, ctenidia dreapta absenta, cu sau fara sifon

Importanta: gastropodele nu sunt in mod special bune fosile

inhalant. Exemple: Natia (K Q), Cerithium (Pg-Q), Turitella

caracteristice, in asociatie insa pot caracteriza anumite intervale de timp

(Miocen), Melanopsis (Albian Q), Conus (Senonian - Q), Fusus ( (Pg

geologic; pot fi utilizate cu succes in reconstituirile paleoecologice, fiind

Q), Nerinea (J inf. K inf.), Viviparus (Mc-Q).

organisme bentonice dependente de parametii fizico-chimici ai


habitatelor specifice.

Subclasa Euthyneura (Carbonifer Actual) gastropode la care


coardele nervoase viscerale nu se incruciseaza. Exemple:
28

LUCRRI PRACTICE LP 4: MOLLUSCA - GASTROPODA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

- Supraordinul Opistobranchia (Carbonifer superior Actual):

- Supraordinul Pulmonata (Carbonifer superior Actual):

gastropode derulate sau puternic rulate, cu cochilii, bine dezvoltate,

gastropode derulate sau netorsionate, fara branchii, respiratia se face prin

reduse sau chiar fara cochilii, cu cavitatea mantalei si branchii dispuse

cavitatea mantalei transformata in pulmon; cochilii conispirale sau foarte

posterior sau absente; majoritatea marine. Exemplu Actaeonella

reduse, concentrate in manta; majoritatea terestre sau traiesc in ape

sup.);

(K

dulci. Exemplu: Valenciennius (Pontian).

Tema LP4.1. Utilizand materialul din laborator si explicatiile de mai sus, desenati, descrieti si determinati opt genuri de gastropode reprezentative
pentru principalele grupe sistematice. Descrierea caracterelor (metionate in figura 9) morfologice se face pe desen/fotografie. Completati imaginile
genurilor cu desene in vedere laterala sau bazala acolo unde este cazul si adaugati ordinul de marire
Subclasa Streptoneura / Ordinul Bellerophontida
Denumire
Varsta
Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare

Subclasa Streptoneura / Ordinul Archaeogastropoda


Denumire
Varsta
Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare

29

LUCRRI PRACTICE LP 4: MOLLUSCA - GASTROPODA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Subclasa Streptoneura / Ordinul Archaeogastropoda


Denumire
Varsta
Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare

Subclasa Streptoneura / Ordinul Archaeogastropoda


Denumire Velates
Varsta Cenomanian - Eocen
Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare

Subclasa Streptoneura / Ordinul Aposgastropoda


Denumire
Varsta
Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare

Subclasa Streptoneura / Ordinul Aposgastropoda


Denumire
Varsta
Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare

30

LUCRRI PRACTICE LP 4: MOLLUSCA - GASTROPODA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Subclasa Streptoneura / Ordinul Aposgastropoda


Denumire
Mediul si modul de viata
Varsta
Grup trofic
Modul de fosilizare

Subclasa Streptoneura / Ordinul Aposgastropoda Denumire


Varsta
Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare

Subclasa Streptoneura / Ordinul Aposgastropoda


Denumire
Varsta
Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare

Subclasa Streptoneura / Ordinul Aposgastropoda


Denumire
Varsta
Grup trofic

Mediul si modul de viata


Modul de fosilizare

31

LUCRRI PRACTICE LP 4: MOLLUSCA - GASTROPODA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Subclasa Streptoneura / Ordinul Aposgastropoda Denumire


Varsta
Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare

Subclasa Streptoneura / Ordinul Aposgastropoda


Denumire: Viviparus
Varsta: J - Q
Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare

Subclasa Euthyneura Supraordinul Opistobranchia


Denumire
Varsta
Grup trofic
Mediul si modul de viata

Subclasa Euthyneura Supraordinul Opistobranchia


Pulmonata
Denumire
Varsta
Grup trofic
Mediul si modul de viata
Modul de fosilizare

Modul de fosilizare

32

LUCRRI PRACTICE LP 5, 6 : MOLLUSCA Cephalopoda: Nautiloidea, Ammonidea, Coleoidea

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Clasa CEPHALOPODA (Cambrian Actual)


Cephalopodele reprezinta cea mai avansata clasa de moluste (morfologic,

Mediul si modul de viata: Genul Nautilus actual traieste in oceanul

evolutiv) avand un cap distinct si organe senzoriale bine dezvoltate.

Pacific la adancimi relativ mari (150-300m), migrand noaptea catre

Aceasta clas de moluste este reprezentata in faunele actuale prin nautil,

suprafata in cautare de hrana. Toate cephalopodele sunt organisme

caracatita, sepie, calmar, etc. Denumirea clasei este generata de

exclusiv

importante modificari ale piciorului. O parte din acesta s-a transformat

nectobentonice, pradatori activi, carnivore.

intr-un organ musculos in forma de tub sau de palnie denumit hyponom,

Importanta: cephalopodele reprezinta clasa de moluste care a generat

organ utilizat pentru deplasare prin retropulsiune (viteza de deplsare poate

cele mai multe fosile caracteristice. Aproape toate cephalopodele

fi de peste 70 km/h). Restul piciorului s-a transformat intr-o coroana de

reprezinta fosile markeri cu mare importanta biostratigrafica.

marine,

stenoterme,

stenohaline,

nectonice

si

sau

tentacule dispuse in jurul orificiului bucal (Fig. 11 A). Cephalopodele


sunt moluste la care cochilia secretata de manta (palium) poate fi externa
(ectocochilia) cu rol de protectie a corpului moale sau poate fi interna
(endocochilia) cu rol de sustinere a corpului moale. Forma ectocochiliei
prezinta o variabilitate foarte larga la fiecare grup sistematic major
(subclase). In general, cephalopodele primitive din Paleozoicul inferior
aveau cochilii conice, drepte, iar aproape toate celelate cephalopode
dezvolta cochilii inrulate in diferite moduri. Cochilia originala este
constituita din aragonit cristalizat intr-o matrice de conchiolina.
Orientarea cochilie de cephalopode: anterior partea unde se afla
deschiderea cochiliei, apertura; posterior partea unde se afla camera
embrionara (protoconcha); ventral partea catre care este situat
hyponomul; dorsal partea opusa fata de hyponom.

Figura 10. Tipuri morfologice de cephalopode in functie de batimetria


bazinului de sedimentare.
33

LUCRRI PRACTICE LP 5, 6 : MOLLUSCA Cephalopoda: Nautiloidea, Ammonidea, Coleoidea

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Din punct de vedere sistematic cephalopodele cuprind mai multe subclase

denumiti septe (Fig. 11A, C). Pe masura ce corpul moale creste acesta isi

care pot fi grupate (in scop didactic) in cateva grupe majore: Nautiloidee

secreta cochilia astfel incat el se deplaseaza catre partea anterioara (intr-o

(ectocochilia), Ammonoidee (ectocochilia), Coleoidee (endocochilia sau

camera nou formata) secretand sub el septe succesive.

fara cochilie).

- Septele au o forma asemanatoare unor cupe foarte largi (cu o parte

NAUTILOIDEE:

murala a septei ;

Subclasele: Endoceratoidea(O), Nautiloidea(Cb Q), Actinoceratoidea

fragmoconului;

(Osup.-C sup.), Bactritoidea (D-P)

(spre partea anterioara) de aceea se numesc septe procoelice.

Caractere morfologice generale ale cochiliei:

- Sifonul - Toate septele sunt perforate de un orificiu, astfel incat mantaua

- Forma cochiliei - prezinta o larga variabiliate: de la forme de tip

care inconjoara masa viscerala se extinde posterior, sub forma unui cord

orthocon pana la forme inrulate plan spiral involut (Fig. 11B). Masa

(tub) sifonal, care face conexiunea dintre masa viscerala si toate camerele

viscerala este acoperita de mantaua care secreta cochilia. Cochilia este

secretate anterior, camere ale fragmoconului. Orificiul sifonal al fiecarei

alcatuita din doua parti: camera de locuit si fragmocon.

septe este marginit de un pliu al peretelui septal denumit guleras septal.

- Protoconcha reprezinta prima cochilie secretata in stadiul larvar fiind

La nautiloidee gulerasele septale sunt de obicei orientate catre partea

situata (daca se fosilizeaza) in capatul posterior al cochiliei (sau al

posterioara a cochiliei, de aceea se definesc ca fiind retrocoanitice.

fragmoconului) dar aceasta se pastreaza extrem de rar in stare fosila la

Gulerasele septale succesive sunt unite intre ele prin inele conective

nautiloidee.

formand astfel un ectosifon prin interiorul caruia se dezvolta cordul

- Camera de locuit este camera in care se afla concentrate capul, masa

sifonal (tesut moale prin care trec artere si vene, inconjurat de un tub de

viscerala si hyponomul. Deschiderea camerei de locuit se numeste

cochiolina). La unele grupe de nautiloidee exclusiv fosile se observa

apertura, iar marginea acesteia se numeste peristom. Peristomul poate fi

depozite carbonatice suplimentare intracamerale si / sau endosifonale cu

simplu (oval alungit) sau poate avea forme diferite prin dezvoltarea unor

forme si structuri diferite (Fig. 11E).

constrictii.

- Linia de sutura - Linia de contact dintre marginea septei si peretele

- Fragmoconul reprezinta partea septata a cochiliei, adica partea

intern al fragmoconului se numeste linie de sutura. La Nautiloidee linia

compartimentata in mai multe camere (loje) prin intermediul unor pereti

de sutura este simpla (aproape dreapta, daca este reprezentata grafic intr-

Fig. 11D) care se ataseza de peretele intern al

la nautiloidee au concavitatea orientata spre apertura

34

LUCRRI PRACTICE LP 5, 6 : MOLLUSCA Cephalopoda: Nautiloidea, Ammonidea, Coleoidea

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

un plan tangent la marginea ventrala) sau foarte usor curbata (valabil

- Importanta: endoceratoideele, actinoceratoideele si bacrititoideele au

pentru nautiloidee cat si pentru ammonoidee) (Fig. 11 D).

furnizat importante fosile caracteristice in Paleozoic. Nautilus este

- Ornamentatie: la exterior cochilia poate fi neteda (se vad numai

considerat un gen relict, fosila vie fiind cunoscut inca din Oligocen.

striurile concentrice de crestere) sau poate prezenta coate longitudinale,


concentrice, extrem de rar spini sau tuberculi.

35

LUCRRI PRACTICE LP 5, 6 : MOLLUSCA Cephalopoda: Nautiloidea, Ammonidea, Coleoidea

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Figura 11. Caratere morfologice generale ale Nautiloideelor


36

LUCRRI PRACTICE LP 5, 6 : MOLLUSCA Cephalopoda: Nautiloidea, Ammonidea, Coleoidea

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Tema LP 5.1. Utilizand materialul din laborator si explicatiile de mai sus, descrieti urmoatoarele genuri de nautiloidee:

Nautilus (Miocen Q)

Orthoceras (Ordovician)

Phragmoceras (Silurian mediu)

37

LUCRRI PRACTICE LP 5, 6 : MOLLUSCA Cephalopoda: Nautiloidea, Ammonidea, Coleoidea

AMMONOIDEE - Subclasa Ammonoidea (D K)


Caractere morfologice generale ale cochiliei: Forma cochiliei

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

prezinta o parte murala ci ele se fixeaza direct prin marginea lor externa
-

de peretele intern al fragmoconului.

cochilia constituita initial din aragonit si cochiolina, este in general


inrulata plan-spiral cu trei variante: evolut, involut si convolut. Unele
ammonoidee prezinta cohilii heteromorphe, cu aspecte morfologice
foarte diferite, cu diferite grade de derulare sau de inrulare (Fig. 13).
Ombilicul reprezinta suprafata cuprinsa intre marginea interna a
ultimului tur de spira. Aceasta suprafata poate fi aplatizata, concava sau
chiar foarte adanc excavata. La fel ca la nautiloidee si la ammonoidee
cochilia este alcatuita din cele doua zone principale: camera de locuit si
fragmoconul (Fig. 15). Protoconcha - este cochilia care adapostea larva

Figura 12. Kosmoceras peristom cu urechiuse jugale

planctonica si este localizata de obicei in centrul cochiliei, adica in

Sifonul si la ammonoidee toate septele sunt perforate de un orificiu

capatul posterior al fragmoconului. -

sifonal marginit de gulerase sifonale. Directia de dezvoltare a guleraselor

Camera de locuit poate avea

dimensiuni foarte diferite: brevidome - mai putin de un tur de spira, pana

sifonale

la

ammonoidee

la longidome un tur de spira si jumatate.- Peristomul (marginea

ontogenetice: gulerasele pot fi retrocoanitice in stadiile tinere si treptat

aperturii) poate prezenta diferite grade de complicatie (urechiuse jugale,

acestea devin procoanitice in stadiile adulte (adica orientate spre

rostrum, etc Fig. 12), generate si de fenomenul de dimorfism sexual

apertura). Gulerasele septale sunt unite prin inele conective generad astfel

deosebit de accentuat la ammonoidee. Fragmoconul este, la fel ca la

tubul sifonal (sifonul) care gazduia in timpul vietii cordul ombilical.

nautiloidee, compartimentat in mai multe camere (loje) prin intermediul

Pozitia sifonului in interiorul fragmoconului este variabila: exista

septelor. - Septele la ammonoidee sunt in general orientate cu

ammonoidee cu sifonul situat dorsal (intrasifonate), altele au sifonul situat

concavitatea spre partea posterioara (spre protoconcha) deci sunt descrise

ventral (extrasifonate); la alta grupa pozita sifonului variaza de la dorsal

ca opistocoelice. Spre deosebire de nautiloidee septele ammonoideelor nu

la

ventral

in

este

variabila

timpul

pe

parcursul

dezvoltarii

dezoltarii

ontogenetice.

Ammonoideele NU prezinta depozite canerale sau intrasifonale.


38

LUCRRI PRACTICE LP 5, 6 : MOLLUSCA Cephalopoda: Nautiloidea, Ammonidea, Coleoidea

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Figura 13.

Figura 14. Tipuri de ornamentatie a cochiliei de ammonidee

39

LUCRRI PRACTICE LP 5, 6 : MOLLUSCA Cephalopoda: Nautiloidea, Ammonidea, Coleoidea

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Figura 15. Caractere morfologice ale


cochiliei de ammonoidee.

40

LUCRRI PRACTICE LP 5, 6 : MOLLUSCA Cephalopoda: Nautiloidea, Ammonidea, Coleoidea

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

- Linia de sutura - peretele septal la ammonoidee este foarte ondulat

special pentru formele din Triasic) cu sele simple, rotunjite si lobi

(incretit) astfel incat linia de sutura poate avea diferite grade de

zimtati; ammonitica ( tipica pentru majoritatea formelor din Jurasic si

complexitate. Astfel, au fost definite trei tipuri majore de linie de sutura

Cretacic) foarte complicata cu lobi si sele foarte puternic cutate,

(Fig. 15): agoniatitica (caracteristica pentru formele din Devonianul

ondulate, cu numeroase diviziuni (lobuli si foliole).

inferior si mediu) cu un lob ventral median ingust si inalt; un lob

- Ornamentatie: suprafata cochiliei poate fi ornamentata cu coaste

lateral larg insotit de lobi si sele aditionale simple; goniatitica

radiare de diferite tipuri, cu tuberculi, noduri sau spini (Fig. 14).

(caracteristica pentru formele din intervalul Devonian superior -

- Importanta: ammonoideele reprezinta cele mai importanate fosile

Permian) cu lobi ascutiti si sele largi, rotunjite; ceratitica (tipica in

markeri, pe baza lor putem stabili varsta depozitelor in care se gasesc.

Tema LP 5.2. Fotografia reprezinta o sectiune sagitala printr-o cochilie de ammonoideu. Mentionati toate caraterele morfologice explicate mai
sus (utilizand si explicatiile din Fig. 13, 14, 15).

41

LUCRRI PRACTICE LP 5, 6 : MOLLUSCA Cephalopoda: Nautiloidea, Ammonidea, Coleoidea

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Aptychus reprezinra piese singulare sau


perechi de placi calcitice, cu forme generale
subtriungiulare pana la semicirculare, cu
suprafata ornamentata cu coaste concentrice,
mici tuberculi sau punctuatii fine. Deoarece
aceste piese se gasesc de obicei izolate in
sedimente (foarte rar aptychi au fost gasiti in
interiorul camerei de locuit)
interpretate

fie

ca

fiind

ele au fost
opercule

de

ammonoidee, fie ca piese calcitice dezvoltate


pe partea ventrala a maxilarului inferior al
ammonoideelor.
Tema LP 5.3. Descrieti doua tipuri de aptychus (Punctaptychus, Lamellaptychus) din
materialul existent in laborator:

Figura 16. Tipuri morfologice de aptychus.

42

LUCRRI PRACTICE LP 5, 6 : MOLLUSCA Cephalopoda: Nautiloidea, Ammonidea, Coleoidea

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Figura 17. Genuri reprezentative de ammonoidee


Ordinul Goniatitida
(Devonian mediu Permian
superior) sutur de tip
goniatitic, cu pn la 8 lobi

Goniatites (Carb.inf.)

Ordinul Ceratitida (Permian Triasic) sutur


dominant ceratitic

Ceratites (Trias.med.)

Ordinul Ammonitida, Subord. Ancyloceratina


(Jurasic superior-Cretacic) cochilie heteromorf

Macroscaphites (Cret.inf.)

Crioceratites (Cret.inf.)

Trachyceras (Trias.sup.)

Ordinul Ammonitida,
Subord. Phylloceratina
(Triasic-Cretacic) - cochilie
subire, sutur cu lobi trifizi

Phylloceras (Jur.inf.-Cret.inf.)

Ordinul Ammonitida,
Subord. Lytoceratina
(Jurasic-Cretacic)
cochilie evolut, sutur cu
elemente puine, complexe

Lytoceras (Jur.inf.-Cret.inf.)

Ordinul Ammonitida, Subord. Perisphinctina (Jurasic mediu-Cretacic) sutur tipic


amonitic, complex, ornamentaie variat, bogat

Macrocephalites (Jur.med.)

Aspidoceras (Jur.sup.)

Acanthoceras (Cret.sup.)
43

LUCRRI PRACTICE LP 5, 6 : MOLLUSCA Cephalopoda: Nautiloidea, Ammonidea, Coleoidea

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Tema LP 6.1. Identificai principalele trsturi morfologice ale genurilor de ammonoidee reprezentate n tabelul anterior, pe baza materialului de clas

44

LUCRRI PRACTICE LP 5, 6 : MOLLUSCA Cephalopoda: Nautiloidea, Ammonidea, Coleoidea

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Tema LP 6.2. Desenai i descriei urmatoarele sase genuri de ammonoidee: Puzosia, Arietites, Perisphinctes, Turrilites, Barremites, Stephanoceras.

45

LUCRRI PRACTICE LP 5, 6 : MOLLUSCA Cephalopoda: Nautiloidea, Ammonidea, Coleoidea

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

COLEOIDEE Subclasa Coleoidea (C inf. - Q) sunt reprezentate in faunele actuale prin sepii, calmari, caracatite. Majotitatea acestor
cephalopode poseda un schelet intern, cu rol de sustinere a corpului moale, altele sunt lipsite de schelet. Coleoideele sunt cephalopode dibranchiate (cu
o singura pereche de branchii in cavitatea mantalei) (Fig. 18). Coleoideele sunt reprezentate prin mai multe grupe sistematice dintre care cele mai bine
cunoscute in stare fosila sunt cele din Ordinul BELEMINITIDA (belemniti).
Caractere morfologice generale ale scheletului: belemnitii prezinta un schelet intern relativ simplu, alcatuit din trei parti principale: rostrum,
fragmocon si pro-ostracm (Fig. 18). Rostrumul are o forma generala conica, alungita, asemanatoare unui glont, fiind alcatuit din fibre compacte de
calcit cu dispozitia radiara fata de axul vertical; rostrumul prezinta in acelasi timp si o structura concentrica determinata de strate succesive de calcit si
substanta organica; pornind de la aceasta forma de baza, rostrumul poate avea aspecte generale usor diferite in sectiune transversala si longitudinala
(Fig. 18). Suprafata rostrumului poate fi neteda sau poate prezenta o serie de alte caractere cum ar fi: impresiuni fine, neregulate, anastomozate,
interpretate ca impresiuni ale vaselor de sange la genul Beleminitella (Santonian Maastrichtian); un sant mai mult sau mai putin alungit pe partea
ventrala, la genul Hibolites (J med. K inf.) de exemplu, acest sant se extinde pe doua treimi din lungimea rostrumului); la alte genuri se pot observa,
catre partea posterioara a rostrumului, santuri mai scurte sau mai alungite dispuse pe partile laterale si chiar pe partea dorsala. Aceste santuri pot avea
valoare sistematica. In capatul anterior rotrumul prezinta o depresiune conica (alveola) in care se fixa cea de a doua parte a cochiliei fragmoconul.
Fragmoconul are de asemenea o forma conica si, ca la toate cephalopedele, este compartimentat in mai multe camere (loje) prin intermediul unor
septe procoelice; septele sunt strabatute de un sifon, dispus ventral, in general cu aspect moniliform, deoarece gulerasele septale se dilata in spatiile
interseptale. Pro-ostracumul reprezinta o prelungire anterioara a fragmoconului pe partea dorsala a corpului sub forma unei pene spatulate. Tot acest
ansamblu (rostrum, fragmocon, pro-ostracum) este situat pe partea dorsala a corpului animalului (Fig. 19) si este analog cu cochilia nautiloideelor si
ammonoideelor.
Importanta: Desi belemnitii sunt cunoscuti inca din Carbonifer, acestia au dominat faunele oceanice in timpul Mesozoicului, in special in Jurasic si
Cretacic, cand au generat multe specii cu valoare cronostratigrafica si asociatii corespunzatoare unor provincii paleobiogeografice distincte. Deoarece
rotrumul este alcatuit din fibre compacte de calcit, acesta este ideal pentru a analiza valorile izotopilor stabili ai oxigenului (16O : 18O), care dau
indicatii importante cu privire la paleotemperaturile marilor din timpul Jurasicului si Cretacicului.
46

LUCRRI PRACTICE LP 5, 6 : MOLLUSCA Cephalopoda: Nautiloidea, Ammonidea, Coleoidea

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Figura 18

Figura 19

Figura 20

47

LUCRRI PRACTICE LP 5, 6 : MOLLUSCA Cephalopoda: Nautiloidea, Ammonidea, Coleoidea

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Tema LP 6.3.

48

LUCRRI PRACTICE LP 7 : MOLLUSCA Bivalvia

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Clasa BIVALVIA (Cambrian Actual)


Bivalvele sunt molute cu simetrie bilateral, frecvent ntlnite att n

inhalant si altul exhalant) care sunt de fapt prelungiri ale mantalei.

faunele fosile ct i n faunele lacurilor, mrilor i oceanelor actuale. n

Prin sifonul inhalant intr n cochilie un curent de ap orientat ctre

numeroase lucrri de specialitate bivalvele mai sunt cunoscute i sub

branchii. Acestea rein oxigenul i orienteaz particulele de hran n

denumirea de lamellibranchiate sau pelecypode. Respectnd principiul

suspensie ctre orificiul bucal. Produsele de dejecie sunt eliminate din

prioritii, noi vom utiliza in aceast lucrare termenul BIVALVIA

cochilie prin intermediul sifonului exhalant. Respiraia se realizeaz

deoarece acest grup de molute a fost definit i denumit pentru prima

prin branchii (cu diverse tipuri morfologice, Fig. 21) situate in

dat sub acest nume, de ctre Linnaeus n 1758. Corpul moale este

cavitatea mantalei, de o parte i de alta a piciorului.

acoperit de o manta (palium) (Fig. 22), lobii mantalei, care secret o


cochilie extern alctuit din dou valve (valva stng i valv dreapt,
n general bilateral simetrice, dei exist numeroase excepii). Cele
dou valve sunt constituite din strate de calcit i aragonit. Valvele sunt
articulate permanent de-a lungul marginii dorsale prin intermediul unui
dispozitiv care poarta numele de dentiie, dispozitiv care previne
translaia valvelor una fa de cealalt n planul de separaie al celor
dou valve. nchiderea celor dou valve se realizeaz cu ajutorul
muchilor

adductori.

Cnd

muchii

adductori

se

relaxeaz,

ligamentul flexibil (situat dorsal) acioneaz ca un arc care deschide

Figura 21. Tipuri morfologice de branchii la bivalve.

cele dou valve de-a lungul marginii ventrale. Unele bivalve (cele
infaunale vezi explicaia la modul de viaa) au cochilia deschis
postro-ventral pentru a permite dezvoltarea a doua sifoane (unul

49

LUCRRI PRACTICE LP 7 : MOLLUSCA Bivalvia

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Figura 22. Principalele caractere morfologice ale corpului


moale si ale cochillilor de bivalve

50

LUCRRI PRACTICE LP 7 : MOLLUSCA Bivalvia

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Figura 23.

51

LUCRRI PRACTICE LP 7 : MOLLUSCA Bivalvia

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Figura 24. Tipuri de dentitie la bivalve

52

LUCRRI PRACTICE LP 7 : MOLLUSCA Bivalvia

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Caractere morfologice externe (Fig. 23): Umbonele (Umbo)

posterior; dorsal partea cochiliei care cuprinde umbonele, area

reprezint cochilia embrionar (protoconcha). n general sub umbone

ligamentar, area cardinal; ventral opus marginii dorsale.

sau posterior fa de acesta se dezvolt suprafete usor depresionare, mai

Mediul i modul de via (Fig. 25): sunt molute bentonice care

mult sau mai puin alungite care reprezint - area ligamenatar

triesc n ape dulci, salmastre, marine. Din punct de vedere trofic sunt

suprafaa pe care se fixeaz ligamentul. Area ligamentar poate avea

suspensivore sau detritivore. n funcie de modul de via i modul

aspecte morfologice foarte diferite n funcie de structura iniial a

de hranire au fost separate urmtoarele grupe ecologice principale:

ligamentului.

epifaunale libere care se sprijin de substrat pe una dintre valve, cu


Dentiia este reprezentat prin

sau fr fixare temporar prin bisus (ex. Pecten, Chlamys); unele

protuberane (dini) i depresiuni (fosete). Dinii de pe o valv se

pectenidae se pot deplasa prin expulzarea apei din interiorul mantalei,

articuleaz n fosetele de pe valva opus. Dentiia prezint aspecte

ca un jet puternic, produs prin inchidera rapid a celor dou valve prin

morfologice foarte diferite. Au fost definite opt tipuri principale de

intermediul unui singur muchi foarte puternic; epifaunale ataate

dentiie (vezi Fig. 24). Suprafaa pe care se dezvolt dentiia se numete

(fixate) prin bisus (ex. Mytilus, Arca,); bisusul este o substa

aree cardinal. Impresiunea muchilor adductori: la formele

organic, flexibil, care are aspectul unui mnunchi de fibre, prin

dimiare (cu doi muchi adductori) impresiunea muchiului adductor

intermedul crora unele bivalve se fixeaza de substrat; epifaunale

anterior este de obicei mai mic dect impresiunea muchiului adductor

cimentate se cimenteaz de substrat printr-una dintre cele dou valve

posterior; linia palial reprezint impresiunea zonei de ataare a

(de obicei prin valva stng) care preia forma substratului de fixare (ex.

lobilor mantalei care secret cochilia prin adugarea de strate succesive

Ostrea, Catinula); semi-infaunale infundate parial n sediemnt si

de calcit i/sau aragonit de-a lungul marginii externe; sinusul palial

fixate n interiorul sedimentului printr-un mic bisus; (ex. Pinna,

impresiunea sifoanelor retractibile, dispuse n general postero-ventral.

Gervilella, Isognomon) infaunale de adncime mic scormonesc

Orientarea cochiliei: anterior partea de obicei mai scurt a cochiliei;

sedimentul foarte aproape de interfaa ap / sediment (ex. Venus,

lunula, dac exista este situat ntotdeauna anterior; posterior partea

Mercenaria, Trigonia); infaunale de adncime mare care sap n

de obicei mai alungit a cochiliei; dac sunt monomiare, muchiul

interiorul sedimentului pn la adncimi apreciabile fa de interfaa

observat este cel posterior; sinusul palial este situtat totdeauna

ap / sediment (pn la adncimi de 15 20 centimetri) (ex. Mya,

Caractere morfologice interne:

53

LUCRRI PRACTICE LP 7 : MOLLUSCA Bivalvia

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Pholadomya); perforante perforeaz substratele dure (roci, lemn sau

aragonitic; adaptate la diferite moduri de via, predominant infaunale

alte cochilii) cu partea anterioar a cochiliei care are marginile tioase,

de adncime mic; suspensivore sau detritivore.

rugoase i cu ajutorul unor substane chimice corozive pe care le

Subclasa Isofilibrachia (O Q) inechilaterale; filibranchii; dentiie:

secret aceste bivalve (ex. Teredo, Lithopaga, Gastrochaenolites.)

actinodont; heterodont sau disodont; epifaunale bisate sau semi-

Sistematic: in cadrul clasei Bivalvia au fost separate urmtoarele

infaunale; suspensivore.

subclase (Fig. 26A, B):

Importana: Bivalvele sunt considerate cele mai bune fosile de facies;

Subclasa Palaeotaxodonta (Cb Q) specii primitive cu

sunt cele mai bune organisme bentonice utilizate n reconstituirile

protobranchii; de dimensiuni reduse; dentiie taxodont; echivalve;

paleomediilor de sedimentare, fiind foarte dependente de tipul de

cochilie aragonitic; infaunale; detritivore.

substrat, de tipul de sedimentare i de ali factori limitativi de mediu.

Subclasa Palaeoheterodonta (Cb Q) cuprinde mai multe grupe

Desi exist grupe de bivalve cum ar fi inocceramii i rudistii care pot

dintre care: trigoniidele sunt filibranchiate cu dentiie schizodont,

fi utilizate ca fosile caracteristice pentru depozitele carbonatice

infaunale de adancime mica; iar unionidele sunt eulamelibranchiate,

cretacice, totui importana lor biostratigrafic este limitat. Bivalvele

cu dentiie heterodont, epifaunale.

non-marine (ex. Carbonicola, Anthraconaia) au fost utilizate (n

Subclasa Neotaxodonta (O Q) echivalve; dentiie: taxodont;

absena altor fosile markeri) pentru zonarea biostratigrafica a unor pri

ligament duplivincular (cu striaii in forma literei V); fr strat

din Carboniferului superior. De asemenea bivalvele non-marine sunt

aragonitic; epifaunale bisate sau libere; suspensivore.

utilizate n asociaii caracteristice pentru zonarea depozitelor neogene

Subclasa Anomalodesmata (O - Q) - infaunale de adncime mare;

din arealul Paratethysului. Unele bivalve (hipuritoide) au generat

suspensivore; cochilie aragonitic; dentitie desmodont.

calcare de tip bioconstruit alturi de corali si alge, in special n

Subclasa Pteriomorphia(O Q) grup heterogen cu diferite tipuri de

Jurasicul superior i Cretacic. Ostreidele au generat roci carbonatice de

dentiie, musculatur i branchii; suspensivore; cochilie calcitic i/sau

tip bioacumulat formate prin cimentarea a generaii succesive.

aragonitic; epifaunale bisate, cimentate sau libere.


Subclasa Heterodonta (O- Q) echivalve sau slab inechivalve;
dentiie heterodont; eulamellibranchii; majoritatea cu cochilie
54

LUCRRI PRACTICE LP 7 : MOLLUSCA Bivalvia

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

epifaunale libere nottoare inechivalve


epifaunale libere inactive

d.p.d.v. al convexitii celor doua valve;

epifaunale ataate prin

puternic inechivalve, cele doua

cu un singur muschi foarte puternic

bisus valve alungite dorso-

valve sunt foarte diferite ca forma si dezvoltat (m. add. posterior); marginea
dimensiuni; uneori prevazute cu
cardinal rectilinie, cu aripioare
spini de ancorare care s previn

(urechiue) laterale

ventral; zona ventral


aplatizat si evazat; partea

epifaunale cimentate puternic


inechivalve; uneori cu marginea
ventral foarte crenelat; fr
dentitie; monomiare.

anterioar redus; monomiare.

infundarea n sedimentul moale

infaunale de adncime
semi-infaunale

mic echivalve, cu

infaunale de adncime mare

cochilii alungite

muchii adductori egali ca

valve alungite antero-posterior,

dorso-ventral;

dimensiuni, de obicei cu

adesea fr dentiie; cu

echivalve;

ornamenaie pronunat.

deschidere posterioara; sinus


palial pronunat

monomiare; bisate; in
general far dentiie.

Figura 25. Moduri de via ale bivalvelor.


55

LUCRRI PRACTICE LP 7 : MOLLUSCA Bivalvia

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Figura 26 A. Reprezentani ai principalelor grupe de bivalve


Ord. Trigonioida: cochilii
ornamentate, cu o caren posterioar

Subclasa Palaeoheterodonta
(Cambrian Actual)

Trigonia (Trias.sup.-Cret.sup.)

Subclasa Neotaxodonta (Ordovician Actual)


Ord. Arcoida

Arca (Juras.med.-Act.)

Glycimeris (Cret.-Act.)

Ord. Unionoida:

Unio (Trias-Act)

Subclasa Anomalodesmata (Ordovician


Actual) lobi ventrali ai mantalei fuzionai;
dentiie slab
Ord. Pholadomyoida

Subclasa Pteriomorphia (Ordovician Actual) valve anizomiare sau monomiare


Ord. Ostreoida monomiare, cimentate

Ostrea (Cret.-Act.)

Ord. Pectinoida monomiare, marginea


cardinal prelungit cu auricule

Spondylus (Juras.-Act.)

Pholadomya (Trias-Act)

56

LUCRRI PRACTICE LP 7 : MOLLUSCA Bivalvia

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Figura 26 B. Reprezentani ai principalelor grupe de bivalve


Subclasa Heterodonta (Ordovician Actual) dentiie difereniat n dini cardinali i laterali

Venus (Olig.-Act.)

Cardium (Mioc.-Act.)

Mactra (Eoc.-Act.)

Ord. Veneroida: cochilii echivalve, izomiare

Prosodacna (Plioc.inf.-med.)
Dreissena (Eoc.-Act.)

Subclasa Isofilibranchia
Ord. Mytiloida: cochilii echivalve, monomiare, alungite dorsoventral, epifaunale bisate.

Subclasa Heterodonta
Ord. Hippuritoida: bivalve heterodonte
aberante

Diceras (Juras.sup.)

Arcomytilus (Juras.)

Hippurites (Cret. sup.)


Mytilus (Juras. sup.-Act.)
57

LUCRRI PRACTICE LP 7 : MOLLUSCA Bivalvia

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Tema LP7.1. Folosind materialul din colecia de clas, identificai, completati desenele cu caracterele interne (acolo unde este cazul) si descriei
urmtoarele genuri de bivalve : Unio, Arca, Glycimeris, Mactra

58

LUCRRI PRACTICE LP 7 : MOLLUSCA Bivalvia

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Tema LP 7.2. Folosind materialul din colecia de clas, identificai, completati desenele cu caracterele interne (acolo unde este cazul) si
descriei urmtoarele genuri de bivalve: Lucina, Cardium, Cardita, Pachyprionopleura

59

LUCRRI PRACTICE LP 7 : MOLLUSCA Bivalvia

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Tema LP 7.3. Folosind materialul din colecia de clas, identificai, completati desenele cu caracterele interne (acolo unde este cazul) si descriei
urmtoarele genuri de bivalve: Stylodacna, Paradacna, Phyllocardium, Lucina

60

LUCRRI PRACTICE LP 7 : MOLLUSCA Bivalvia

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Tema LP 7.4. Folosind materialul din colecia de clas, identificai, completati desenele cu caracterele interne (acolo unde este cazul) si descriei
urmtoarele genuri de bivalve: Ostrea, Spondylus, Congeria, Dreissena.

61

LUCRRI PRACTICE LP 7 : MOLLUSCA Bivalvia

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Tema LP 7.5. Folosind materialul din colecia de clas, identificai, completati desenele cu caracterele interne (acolo unde este cazul) si descriei
urmtoarele genuri de bivalve: Venus, Pecten, Mytilus, Diceras.

62

LUCRRI PRACTICE LP 7 ARTHROPODA

Supraphylum ARTHROPODA (Cambrian Recent)

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Clasificarea arthropodelor reprezint un subiect deosebit de complex.


Exist numeroase clasificri care iau n consideraie criterii de ordin

Arthropodele reprezint cel mai complex i cel mai numeros grup de

morfologic i embriologic. Aceast situaie este datorat n primul rnd

organisme nevertebrate. Dei arthropodele grupeaz organisme cu o

variabilitii morfologice extrem de mari a acestui grup de organisme.

larg variabilitate morfologic, exist totui cteva caracteristici

Vom adopta n cadrul acestei lucrri, clasificarea propus de Benton si

distinctive pentru conceptul de arthropod:

Harper (1997), cu precizarea c principalele grupe sistematice vor fi

- au corpul protejat de un exoschelet sclerotizat (ntrit) sau de o

considerate la nivel de phylum i anume: Phylum UNIRAMIA (Cb

carapace constituit din chitin i proteine; n general arthropodele

Rec), Phylum CRUSTACEA (Cb Rec), Phylum CHELICERATA

acvatice au carapacea impregnat cu sruri de calciu (carbonat sau fosfat

(Cb Rec), Phylum TRILOBITOMORPHA (Cb P).

de calciu) ;
- corpul prezint simetrie bilateral i este segmentat, segmentele fiind

Phylum UNIRAMIA (Cb Rec): cuprinde o larg varietate de forme

grupate in general n trei seciuni cu denumiri i aspecte morfologice

incluznd: onychophore, myriapode i insecte (hexapode); sunt destul de

specifice fiecrui grup de arthropode;

puin reprezentate n faunele fosile, totui, exist situaii excepionale de

- fiecare segment este prevzut de obicei cu cte o pereche de apendice

conservare n ambr (rin), n argile sau n calcare litografice

specializate, cu rol n hrnire, senzorial sau n deplasare;

(Solnhofen, Germania). Corpul prezint simetrie bilateral, segmentele

- apendicele sunt alctuite din mai multe piese articulate (greac:

corpului fiind grupate n trei regiuni: cap, torax i abdomen. Toate

arthron articulaie; pous podous picior);

apendicele sunt uniramate, iar cele situate la nivelul capului sunt

- la arthropodele marine respiraia se realizeaz prin branchii, iar la cele

reprezentate prin cte o pereche de: antene, mandibule, maxile; unele

terestre prin pori deschii n interiorul corpului n tuburi (trahee);

prezint cte dou perechi de maxile, dar niciodat chelicere. Unele

- sistem nervos bine dezvoltat i sistem circulator deschis;

prezint una sau dou perechi de aripi. Clasa HEXAPODA

- dezvoltarea ontogenetic se realizeaz prin nprliri succesive pornind

(INSECTA) (D Rec) (Fig. 27) cel mai numeros grup de arthropode

de larva nauplius.

actuale; sunt arthropode traheate, cu ase apendice locomotorii, cu


toraxul mai mult sau mai puin bine delimitat fa de abdomen.
63

LUCRRI PRACTICE LP 7 ARTHROPODA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Fig. 27. Exemple de


insecte fosile

Phylum CRUSTACEA (Cb Rec): corpul este protejat de o carapace

perechi de antene i ochi compui. Crustaceele sunt clasificate n opt

dur, ca o crust; cuprinde ostracode, phyllocaride, balanui, raci, crabi,

mari clase. In figurile 28, 29, 30 sunt prezentate doar cteva exemple de

crevei, homari; sunt arthropode acvatice, n cea mai mare parte marine,

crustacee cu importan paleontologic i geologic sau, pur i simplu,

dar triesc n ape dulci i salmastre; au mandibule, branchii, dou

exemple ntlnite ceva mai des n stare fosil.

64

LUCRRI PRACTICE LP 7 ARTHROPODA


Fig. 28.

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE
Fig. 30.

Fig. 29.

65

LUCRRI PRACTICE LP 7 ARTHROPODA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Phylum CHELICERATA (Cb Rec): reprezint un grup divers care

dintre scorpioni - marine, salmastre sau dulcicole) sau terestre

cuprinde genul Limulus, eurypteride, scorpioni, cpue, pianjeni

(scorpioni, cpue, pianjeni).

(arachnide); sunt arthropode acvatice (Limulus, eurypteridele i o parte

Fig. 31.

66

LUCRRI PRACTICE LP 7 ARTHROPODA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Phylum TRILOBITOMORPHA (Cb P): Trilobiii sunt arthropode

mpreun cu fixigenele formeaz cranidium. La unele genuri pe

exclusiv

timpul

marginea librigenelor exist doi lobi palpebrali. Pe partea extern a

Paleozoicului inferior. Corpul segmentat este protejat pe partea dorsal

lobilor palpebrali se dezvolt suprafeele vizuale ale ochilor. Trilobiii

de un exoschelet chitinos impregnat cu sruri de calciu. Pe partea

au cel mai vechi sistem vizual cunoscut n lumea animal. Ochii sunt

ventral exoscheletul este doar parial mineralizat. Prin urmare, de la

compui, analogi cu cei ai crustaceelor sau ai insectelor. n principal

aceste arthropode se pstreaz cel mai adesea n stare fosil numai

ochii erau alctuii din numeroase lentile de calcit dispuse cu axa c

partea dorsal. Deoarece trilobiii cresc prin nprliri succesive (ca toate

perpendicular pe suprafaa ochiului. Linia de sutur facial are o poziie

arthropodele de altfel) cel mai adesea n stare fosil se ntlnesc

periocular (ntre ochi si lobul palpebral) astfel nct suprafaa vizual a

segmente sau fragmente din partea dorsal sau din elemente

ochilor este situat pe librigene, iar lobul plapebral rmne pe fixigene.

exoscheletice de pe partea ventral.

n funcie de modul n care ramura postocular a liniei de sutur facial

Caractere morfologice externe ale exoscheletului: pe partea dorsal

atinge marginea postero-lateral a cephalonului, au fost separate cteva

aceste arthropode evideniaz o trilobaie att n sens transversal ct i n

tipuri principale de suturi faciale: proparia atunci cnd ramura

sens longitudinal. Cei trei lobi transversali sunt denumii: cephalon,

postocular atinge marginea cephalonului anterior fa de unghiul sau

torace i pygidium; lobii longitudinali sunt reprezentai printr-un lob

spinul genal; gonatoparia - ramura postocular intersecteaz unghiul

axial care protejeaz sistemul digestiv i cei doi lobi pleurali sub care

sau spinul genal; opistoparia - ramura postocular atinge marginea

se afl apendicele.

cephalonului posterior fa de unghiul sau spinul genal; marginal

Cephalonul prezint n partea central o zon mai bombat denumit

toat linia de sutur facial se dezvolt exact pe marginea cephalonului,

glabel, sub care era situat stomacul. Glabela poate prezenta pe margine

deci nu se vede pe partea dorsal. Marginea antero-lateral a

o serie de anuri glabelare. De o parte i de alta a glabelei se dezvolt

cephalonului se continu pe partea ventral cu un fel de bordur ngust

dou prelungiri laterale care poart numele de fixige sau obraji fixi.

denumit dublur. Pe faa ventral, sub cephalon, exist una, dou sau

Lateral fa de obrajii fixi se dezvolt alte dou segmente (prelungiri

mai rar, trei plci hypostoma, mesoma i placa rostral asociate cu

laterale mobile) denumite librigene sau obraji liberi. Linia de separaie

partea anterioar a corpului moale. Hypostoma apare n general la toi

dintre fixigene i librigine poart numele de sutur facial. Glabela

taxonii fiind situat deasupra orificiului bucal; are forme i dimensiuni

fosile,

paleozoice,

cu

dezvoltare

maxim

67

LUCRRI PRACTICE LP 7 ARTHROPODA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

variabile, cu importan n clasificarea trilobiilor; hypostoma putea fi

Mediul i modul de via: trilobiii erau organisme marine, probabil

articulat de marginea anterioar a dublurii sau era pur i simplu

stenohaline i stenoterme; majoritatea trilobiilor erau aproape sigur

susinut de tegumentul prii ventrale; la unele genuri ntre hypostoma

nectobentonici, lsnd o mare varietate de urme pe sedimentele marine

i dublur se dispunea o a doua placa placa rostral. Cea de a treia

ale mrilor paleozoice. Muli dintre trilobii ar fi putut vna, dar cel mai

plac metasoma este ndoielnic cunoscut la civa taxoni i se pare

probabil majoritatea se hrneau cu detritusul organic pe care l gseau

c ar fi fost situat napoia orificiului bucal.

scormonind sedimentele. O parte dintre trilobii dezvoltau un schelet

Toracele este alctuit dintr-un numr variabil de segmente, de la dou

spinos (spinii fiind prezeni pe cephalon i/sau n prelungirea pleurelor).

pn la peste 40 de segmente toracice. Fiecare segment toracic este

Spinii reduceau greutatea corpului i corelat cu o glabel inflat, cel mai

alctuit dintr-un inel axial asociat cu cte dou pleure laterale

probabil astfel de trilobiti erau pelagici nectoplanctonici sau chiar

orizontale. Inelele axiale adiacente se articuleaz mobil ntre ele printr-

planctonici. Pe de alt parte spinii puteau mri suprafaa total prin care

un semi-inel de articulaie dispus n partea anterioar a fiecrui inel

corpul se sprijinea de un substrat mlos afnat cu ap.

axial. Pleurele au captul distal rontunjit sau ascuit (cu spini pleurali),

Importan: Trilobiii furnizeaz unele dintre cele mai importante fosile

fiecare pleur fiind strbtut de cte un an pleural oblic.

caracteristice pentru Cambrian i Ordovician. Faunele de trilobii stau la

Pygydium este o plac posterioar alctuit dintr-un singur segment sau

baza reconstituirilor paleobiogeografice la nivelul Cambrianului i a

la cele mai multe genuri din mai multe (pna la 30) segmente toracice

Ordovicianului. Phylum Trilobitomorpha constituie un grup de

fuzionate.

organisme care furnizeaz o surs major de informaii de ordin

Pe partea ventral erau situate apendicele. Prima pereche de apendice

evolutiv. Pe parcursul istoriei lor de aproximativ 350 milioane de ani

uniramate antenele - erau ataate de marginile hypostomei. Toate

planul de organizare general a corpului a rmas neschimbat, dar

celelalte apendice perechi erau biramate, fiind dispuse sub glabel, pe

numeroase alte modificri au dat natere la abundena i diversitatea

fiecare pleur, inclusiv sub pygidium. Apendicele biramate erau

grupului.

alctuite dintr-o ramur extern mai alungit (exopodit), utilizat n


deplasare i ramur intern (endopodit), ceva mai scurt, pe care se
fixau filamentele branchiale.
68

LUCRRI PRACTICE LP 7 ARTHROPODA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Fig. 32.

Fig. 33.

69

LUCRRI PRACTICE LP 7 ARTHROPODA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Tema LP 8.1.

70

LP 8.2.
LUCRRI PRACTICETema
LP 7 ARTHROPODA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

71

LUCRRI PRACTICE LP 9 : BRACHIOPODA

PALEONTOLOGIE / PLAEOZOOLOGIE

Valva mai mic (mai scurt) cu poziie dorsal, susine


PHYLUM BRACHIOPODA (Cambrian Actual)

lofoforul, printr-un suport calcaros intern numit brachidium = aparat


brachial, valva primind numele de valv brachial (dorsal). (De la

Organisme marine, solitare, exclusiv marine, bentonice, fixate


permanent sau temporar de substrat.
Sunt organisme suspensivore i / sau microcarnivore, care se
hrnesc prin filtrarea apei din care rein substanele nutritive.
Brachiopodele se caracterizeaz prin prezena unui organ intern,
denumit lofofor cu rol n hrnire i respiraie. La nivelul filamentelor
lofoforului este reinut oxigenul din apa marin care ptrunde n
cochilie; de asemenea, braele i filamentele lofoforului capteaz
microorganisme i susbstane organice n suspensie, pe care le conduc
ctre orificiul bucal.

brachidium deriv i numele de Brachiopoda).


Valvele prezint la exterior, n partea posterioar, cte un
umbone (vrf), n jurul cruia se realizeaz creterea valvelor, de
obicei multistratificate. Umbonele valvei pedunculare este mai nalt,
bine conturat (drept, nclinat, recurbat). Umbonele valvei brachiale este
de obicei foarte mic.
Linia de contact dintre valve n zona posterioar se numete
linie cardinal.
ntre umbonele valvei pedunculare i linia cardinal se separ
areea cardinal (interarea), pe care se deschide (de obicei) un an

Corpul moale este protejat de o cochilie format din 2 valve

prin care iese la exterior pedunculul. Acest an, numit delthirium,

inegale. Planul de simetrie al corpului i, implicit, al cochiliei,

poate fi acoperit parial sau total de piese calcaroase numite deltidium,

traverseaz antero-posterior cele dou valve, fiind perpendicular pe

pedunculul ieind printr-un orificiu (an) numit foramen.

planul de separaie al celor dou valve .


Fixarea de substrat se face fie printr-un peduncul musculos
elastic, fie direct prin una din valve, prevzut sau nu cu spini.

Linia cardinal poate fi dreapt, curb sau frnt. Ea se


continu n cele dou pri laterale prin comisurile laterale. Anterior,
contactul dintre valve este dat de comisura frontal, adesea cu traseu
complicat de sinusuri (convexe ventral = sulcate, sau dorsal = plicate).

Caractere morfologice externe


Valva mai mare (mai nalt), prin care iese de obicei
pedunculul, poart numele de valv peduncular (ventral).

Un caracter morfologic important pentru diagnoz este raportul


de convexitate dintre valve (exprimat prin raportul dintre valva
brachial i cea peduncular); astfel, se pot defini cochilii biconvexe,
72

LUCRRI PRACTICE LP 9 : BRACHIOPODA

plan convexe, convexo plane, concav convexe, convexo


concave i resupinate (cu convexitate variabil pe parcursul creterii).

PALEONTOLOGIE / PLAEOZOOLOGIE

Impresiunile produse de capetele de fixare ale muchilor


adductori (care inchid valvele), diductori (care deschid valvele) i

Ornamentaia extern const din striuri de cretere, uneori

adjustori (care rotesc cochilia n jurul pedunculului), pot fi observate

coaste concentrice i coaste radiare, posibil intersectate n reea,

pe prile interne ale celor dou valve sau pe mulajele interne ale

spini.

cochiliilor. Impresiunile mai mari, cu poziie extern, sunt cele ale


Caracterele morfologice interne se refer la: dentiie, proces

cardinal, aparat brachial, impresiuni ale muchilor.

muchilor diductori; cele mai mici, cu poziie intern, sunt ale


muchilor adductori.

Articularea valvelor se face n partea posterioar, de-a lungul

Importana: Brachiopodele, azi n regres puternic, sunt printre cele

marginii cardinale. Articularea se realizeaz prin doi dini aflai pe

mai bune fosile de facies ale Paleozoicului (i, n parte, Mezozoicului),

valva peduncular, angrenai n dou fosete de pe valva brachial.

fiind utilizate n reconstituirile paleomediilor de sedimentare, datorit

ntre cele dou fosete de pe valva brachial se dezvolt un

dependenei lor de tipul de substrat, de tipul de sedimentare, agitaia

proces cardinal din care se desprind dou prelungiri crure - din care

apelor i de ali factori limitativi de mediu. Unele genuri (mai ales n

se dezvolt suportul carbonatic al lofoforului, denumit brachidium.

Paleozoic Limnoproductus, Dictyoclostus, Cyrtospirifer, dar i n

Brachidium este alctuit din dou brae laterale, simetrice, care

Mezozoic Tetracrinella, Coenothyris, Pygope) pot fi utilizate ca

prezint moduri de dezvoltare tipice fiecrui grup sistematic major.

fosile caracteristice pentru depozitele epicontinentale, dar importana

Principalele tipuri de lofofor i brachidium asociat sunt prezentate n

lor biostratigrafic rmne limitat. Datorit caracterului epifaunal

figura 34. Tipurile zygolofa i plectolof sunt caracteristice pentru

fixat, anumite genuri de brachiopode (richthofeniidele aberante) au

Terebratulidae; tipul ptycholof - pentru unele Productidae; tipul

participat la formarea unor calcare de tip bioconstruit n Carbonierul

spirolof pentru Rhynchonellidae, Lingulidae, Spiriferidae,

superior i Permian; alte genuri particip la alctuirea unor roci

Atrypidae, s.a.

bioacumulate.

73

LUCRRI PRACTICE LP 9 : BRACHIOPODA

PALEONTOLOGIE

Fig. 34. Caractere morfologice generale ale brachiopodelor; organizarea intern a corpului, caractere morfologice externe i interne; structura aparatului brachial

74

LUCRRI PRACTICE LP 9 : BRACHIOPODA

PALEONTOLOGIE

Tema 9.1. Descrieti genurile de brachiopode figurate pe baza materialului din colecia de clas

Familia Lingulidae
Platystrophia (Cb - Q)

Tema 9.1. Descriei genurile

Familia Poductidae
Productus (O)

Fam. Atrypidae
Atrypa (Ord Act)

figurate pe baza materialului din colecia de clas

Familia Spiriferidae
Platystrophia (O - S)

75

LUCRRI PRACTICE LP 9 : BRACHIOPODA

PALEONTOLOGIE

Tema 9.2. Descrieti genurile de brachiopode figurate pe baza materialului din colecia de clas

Familia Rhynchonellidae

Familia Rhynchonellidae

Rhynchonella (J-Q.)

Lacunosella (J3)

Familia Rhynchonellidae

Familia Pygopidae

Ractorhynchia (J)

Pygope (J3-K1)

76

LUCRRI PRACTICE LP 9 : BRACHIOPODA

PALEONTOLOGIE

Tema 9.3. Folosind materialul din colecia de clas, identificai, apoi descriei urmtoarele genuri de brachiopode

Familia Zeilleridae
Zeilleria (J)

Familia Terebratullidae

Familia Terebratullidae

Lobothyris (J)

Moeschia (J3)

77

LUCRRI PRACTICE LP 10-11 ECHINODERMATA, GRAPTOLITHINA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Phylum ECHINODERMATA (Cambrian Actual)


Echinodermatele sunt organisme animale marine, care prezint un schelet compus din numeroase plci, fiecare plac reprezentnd un monocristal de
carbonat de calciu i magneziu. Practic toate elementele morfologice care intr n alctuirea corpului echinodermatelor n general (cu excepia
organelor interne) sunt alctuite dintr-o multitudine de plcue de carbonat de calciu si magneziu. n acest phylum sunt cuprini crinii de mare
(Crinozoa), blastoideele (Blastozoa), aricii de mare (Echinozoa), stelele de mare (Asterozoa) . a. Majoritatea prezint simetrie pentaradiar pn la
bilateral. Prezint un sistem vascular-acvatic caracteristic care const ntr-un sistem de canale radiare umplute cu fluid, canale care comunic cu
captul unui singur tub (canalul pietros). Volumul de ap din interiorul sistemului vascular-acvatic, poate fi reglat prin intermediul unei singure
deschideri care poate fi: orificul hydropor (la cystoide i blastoide); prin porii care strabat corpul i prin deschiderea oral la crinoide; prin
madreporit la echinoide; Sistemul vascular-acvatic acioneaz ca un sistem hidraulic care impinge la exterior podiile sau ambulacrele astfel inct acest
sistem are rol n locomoie, n procurarea hranei, la respiratie (numai la echinoideele infaunale, exociclice, neregulate) i chiar funcii senzoriale.
Sistemul circulator este extrem de puin dezvoltat. Unele prezint celule senzoriale fotosensibile care funcioneaz ca nite ochi simpli. Vom prezenta
n continuare doar cteva grupuri de echinodermate reprezentative pentru faunele fosile din ara noastr.
Subphylum CRINOZOA (Cambrian Actual): Clasa Crinoidea i Subphylum BLASTOZOA (Ordovician Permian: Clasa Cystoidea (O1D) i Clasa Blastoidea (O2 P) vor fi prezentate mpreun deoarece sunt echinodermate fixate care prezint o morfologie similar ntr-o oarecare
msur.
Crinoideele, cystoideele i blastoideele sunt cele mai frecvente echinodermate din Paleozoic. Doar o singur subclas de crinoidee are reprezentani n
faunele actuale. Majoritatea prezint un fel de rdcin (un sistem de ancorae n substrat) care susine o column (picior sau tulpin) alctuit din
plcue circulare sau pentagonale perforate central i articulate prin ligamente fibroase. Partea superioar a columnei susine caliciul (calyx) n form
de cup care gzduiete organele interne. Crinoideele prezint la partea superioar a cupei o coroan de brae de brae prevazute cu pinule care
capteaz hrana pe care o conduc ctre un canal (an de hrnire) situat pe partea central a fiecrui bra. anurile de hrnire de pe brae se deschid
direct n orificiul bucal, situat pe partea superioar a caliciului, n interiorul coroanei de brae. Cystoideele i blastoideele prezint n loc de brae, un fel

78

LUCRRI PRACTICE LP 10-11 ECHINODERMATA, GRAPTOLITHINA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Fig. 35.

79

LUCRRI PRACTICE LP 10-11 ECHINODERMATA, GRAPTOLITHINA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Fig. 36.
80

LUCRRI PRACTICE LP 10-11 ECHINODERMATA, GRAPTOLITHINA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Fig. 37.
81

LUCRRI PRACTICE LP 10-11 ECHINODERMATA, GRAPTOLITHINA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

de prelungiri simple, denumite brachiole care serversc de asemenea pentru hrnire. O alt diferen important intre cele trei grupe de echinodermate
fixate, const n structura caliciului:
- crinoide baza caliciului este constituit din dou sau trei grupe de cte cinci plci;
- cystoidele prezinta un schelet (teca) alctuit dintr-un numr variabil de plci, iar corpul nu prezint simetrie; plcuele care intr n alctuirea tecii
sunt perforate de perechi de pori utilizai n respiraie;
- blastoidee au caliciul alctuit din trei grupe de cte cinci plci i anuri de hrnire (ambulacrale) dispuse pentaradiar.
Subphylum ECHINOZOA, Clasa Echinoidea (Ordovician Actual) aceast clas cuprinde aricii de mare. Corpul prezint simterie radiar,
pentaradiar pn la bilateral. Organele interne sunt protejate de un schelet, teca, alctuit din plcue de carbonat de calciu i magneziu. Teca are o
forma general sferic, hemisferic, conic pn la discoidal i este constituit n principal din plcue dispuse n zece zone radiare: cinci zone
ambulacrale, mai nguste i cinci zone interambulacrale, mai largi. Plcuele ce intr n alctuire zonelor ambulacrale sunt perforate de perechi de
pori prin care ies la exterior podiile sau ambulacrele, folosite pentru locomoie. Plcuele din zonele interambulacrale sunt prevzute cu tuberculi de
care se fixeaz radiole sau spini. Radiolele se articuleaz mobil de tuberculi prin imtemediul unor muchi. n centrul prii superioare se dezvolt un
sistem alctuit din 10 plcue (cinci plci neurale dispuse altern cu cinci plci genitale) denumit sistem apical. Apa intr n sistemul vascular-acvatic
prin intermediul unui orifiu (simplu sau multiplu) denumit madreporit, situat pe una dintre placile genitale (placa medreporic). n funcie de structura
tecii i a sistemului apical, echinoideele se mpart n dou categorii: echinoide endociclice, regulate i echinoide exociclice, neregulate.
Echinoidele regulate prezint simetrie radiar, pentarardiar, iar teca are o forma general sferic, mai mult sau mai puin aplatizat la cei doi poli;
orificiul bucal este situat n mijlocul prii inferioare a tecii, iar orificiul anal este situat la polul opus, n centrul feei superioare a tecii. Zonele
ambulacrale sunt petaloide deschise.
Echinoidele neregulate prezint simetrie bilateral, teca are un aspect cordiform sau oval alungit sau chiar discoidal. Orificul bucal este situat n
centrul feei inferioare sau este uor deplasat anterior, iar orificul anal este situat in interambulacrul posterior: lateral pe tec sau pe ambitus sau chiar
pe faa inferioar. Zonele ambulacrale sunt petaloide nchise, puternic bombate sau din potriv foarte adnci, concave.

82

LUCRRI PRACTICE LP 10-11 ECHINODERMATA, GRAPTOLITHINA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

83

LUCRRI PRACTICE LP 10-11 ECHINODERMATA, GRAPTOLITHINA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Ecologie paleoecologie:
Echinoidele sunt organisme exclusiv marine, bentonice mobile, stenohaline, stenoterme. Echinoidele regulate se pot deplasa practic n toate direciile
pe suprafaa fundului marin prin intermediul ambulacrelor (podiilor) i al radiolelor; sunt ierbivore sau necrofage; respiraia se realizeaz prin cinci
perechi de branchii dispuse pe faa nferioar, n jurul orificiului bucal. Echinoidele neregulate sunt infaunale; ele ii sap n sediment un fel de canale
cu adncimi de civa centimetri, pstrnd conexiunea cu interfaa ap/sediment prin intermediul unui tub; acest tub este construit prin cptuirea
pereilor canalului cu ajutorul unui mucus; sunt suspensivore sau detritivore, ingernd zilnic o cantitate uria (cteva kilograme) de sedimente n
cautarea particuleor nutritive; echinoidele neregulate respir prin intermediul podiilor sau ambulacrelor modificate, care au preluat funcia respiratorie.

84

LUCRRI PRACTICE LP 10-11 ECHINODERMATA, GRAPTOLITHINA

PALEONTOLOGIE / PALEOZOOLOGIE

Phylum HEMICHORDATA Clasa GRAPTOLITHINA (Cambrian mediu Carbonifer)


Graptoliii reprezint un grup exclusiv fosil cu mare importan cronostratigrafic pentru Paleozoic. Sunt fosile caracteristice n special pentru
Cambrian, Ordovician i Silurian. Sunt incluse la hemichordate deoarece au secretat tuburi de proteine similare cu cele ale hemichordatului actual
Rhabdopleura. Graptoliii sunt cel mai adesea conservai n isturi negre, mai rar n depozite carbonatice fine, sub form de impresiuni carbonificate,
uneori nlocuite cu pirit. Graptoliii sunt considerati organisme marine, coloniale, coloniile fiind alctite din tuburi scurte, thecae (teci) conectate ntre
ele printr-un canal comun. Au fost separate dou ordine principale de graptolii:
Ordinul Dendroidea (Cambrian mediu Carbonifer) (Fig. 38 d) aveau colonii dendriforme (asemntoare unor arbuti, cu aspect de
clopot sau de plnie), formate din mai multe ramuri sau stipe care diverg din apex i se divid de mai multe ori; erau probabil fixai de fundul oceanic,
colonia dezvoltndu-se n sus fa de punctul de fixare.
Ordinul Graptoloidea (Ordovician Silurian) (Fig. 38 a,b,c) aveau colonii simple care se dezvoltau prin nmuguriri succesive, ntr-o
singur direcie de dezvoltare; cel mai probabil erau planctonici, coloniile constnd n stipe de theci ramificate, conectate ntre ele, care cresc unele din
altele pornind de la o thec iniial; plutirea era probabil asigurat prin intermediul unor bule cu gaz sau nota uor cu ajutorul unor cili.
Importan: sunt foarte bune fosile caracteristice (index) pentru Paleozioicul inferior. Graptiliii graptoloidei formau probabil cea mai mare
parte a planctonului din timpul Paleozoicului inferior.

Fig.Fig.
38. 4. Exemple de genuri de graptoliti.
85

LUCRRI PRACTICE BIBLIOGRAFIE

PALEONTOLOGIE 3$/(2=22/2*,(

BIBLIOGRAFIE
Barbu V., 1968. Paleontologie, ed.II. Ed. Did. Ped. Bucureti
Barnes D. R., 1991. Invertebrate Zoology. 5th edition, Harcourt Brace Jovonovich, Inc. Orlando Florida
Bernard F., 1893. Elementes de Palontologie, Paris
Benton, M and Harper, D., 1997. Basic Palaeontology, 342 p. Pearson Prentice Hall, England.
McKinney, F., K., 1991Exercises in invertebrate paleontology; illustrated by Marjorie J. McKinney, 272 p., Blackwell Scientific Publications
Neagu Th., Lazr I., Cirnaru P., 2002. Paleozoologia nevertebratelor Volumul I, 191 p., Editura Universitatii din Bucuresti
Neagu Th., Lazr I., Cirnaru P., 2002. Paleozoologia nevertebratelor Volumul II, 210 p., Editura Universitatii din Bucuresti
Neagu Th., Lazr I., Cirnaru P., 2003. Paleozoologia nevertebratelor Volumul III, 331 p., Editura Universitatii din Bucuresti
Clarkson E.N.K., 1994. Invertebrate Paleontology and evolution, 3rd edition, Chapman & Hall, London
Hanganu-Nistor E., Grigorescu D., uraru N., 198. Paleontologie. Ed. Did. Ped. Bucureti
Manoliu E., Orbocea M., 1981. Elemente de Paleontologie. Ed. Univ. Bucureti
Moore R.C., 1954 1996. Treatise on Invertebrate Paleontology: Part D. Protista 3 (1954); Part E. Archaecyatha, Porifera (1955); Part F. Coelenterata
(1956); Part G. Bryozoa (1953); Part H. Brachiopoda (1965); Part I. Mollusca 1 (1960); Part K. Mollusca 3 (1964); Part L. Mollusca 4 (1957);
Part L. Revised. Mollusca 4, Vol. 4 (1996); Part N. Mollusca 6 (1969 - 1971); Part O. Arthropoda 1 (1959); Part P. Arthropoda 2 (1955); Part
Q. Arthropoda 3 (1961); Part R. Arthropoda 4, Vol. 1, 2 (1969); Part R. Arthropoda 4, Vol. 3, 4 (1992); Part S. Echinodermata 1 (1968); Part T.
Echinodermata 2 (1978); Part U. Echinodermata 3 (1966); Part V. Graptolithina (1955); Part W. Miscaellanea (1962).
Moret L., 1940. Manuel de Palontologie animale
Mller A.H., 1960 1963. Lehrbuch der Palozoologie, Band I (1963); Band II: Teil 1. Protozoa - Mollusca 1 (1963), Teil 2. Mollusca 2 Arthropoda
1 (1960), Teil 3. Arthropoda 2 Stomochordata (1963). Veb Gustav Fischer Verlag Jena.
Piveteau J., 1952 1966. Trait de Palaeontologie, I VII. Paris
86

LUCRRI PRACTICE BIBLIOGRAFIE

3$/(2172/2*,(3$/(2=22/2*,(

Roger J., 1974. Palontologie gnerale, Monson et Cic


Shrock R.R., Twenhofel W.H., 1953. Principles of Invertebrate Paleontology, second edition, McGirond Hill, Book Company inc.

87