Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din R.M

Facultatra de Drept

Referat
Tema : Raporturile si normele de drept
constitutional

Chisinau 2015
1

Literatura juridica admite astazi faptul ca divizarea dreptului in ramuri

de drept este rodul folosirii unui criteriu determinat stiintific, acela
al obiectului reglementarii juridice.La acest criteriu se pot adauga, in caz de
nevoie, inca doua criterii, auxiliare si anume metoda reglementarii
juridice,precum si interesul guvernantilor.
Dupa ce am aratat ca dreptul constitutional este o ramura a dreptului,
problema ce se impune atentiei este aceea de a stabili care anume norme
juridice formeaza ramura dreptului constitutional. Este necesara deci
delimitarea dreptului constitutional de celelalte ramuri ale dreptului,
delimitare ce devine posibila prin folosirea criteriului obiectului reglementarii
juridice, adica prin gasirea acelor relatii sociale, care prin continutul lor, sunt
constitutionale.

1. Identificarea raporturilor de drept constitutional

Pentru a putea stabili care sunt raporturile juridice proprii dreptului
constitutional este necesara identificarea relatiilor sociale care, in ansamblul
celor reglementate prin drept, au un continut specific si sunt supuse unor
norme juridice de drept constitutional.
Se impune deci, inca de la inceput, identificarea, in ansamblul relatiilor
sociale reglementate de drept, a acelora care prin continutul lor specific sunt
raporturi de drept constitutional.
O prima dificultate priveste opiniile diferite existente in literatura de
specialitate cu privire la intelesul ce trebuie dat unor notiuni, opinii ce-si au
izvorul in intelegerea oarecum diferita a procesului de instaurare si
mentinere a puterii, precum si a intinderii sferei dreptului constitutional.
Bineinteles ca stabilirea obiectului dreptului constitutional trebuie
corelata cu fenomenul-putere de stat, cu categoriile-continut si forma a
statului, privite in complexitatea lor juridica si politica.
O a doua dificultate in stabilirea obiectului dreptului constitutional este
ridicata de intrebarea daca toate normele din constitutie sunt norme de
drept constitutional sau nu.
Aparut mai tarziu, dreptul constitutional contine insa norme cu un
caracter deosebit, indispensabile pentru consolidarea pozitiei guvernantilor,
2

indispensabile pentru mentinerea si exercitarea puterii. in sistemul de drept

ar exista deci doua mari categorii de norme juridice si anume norme
(fundamentale) care privesc esenta statornicirii dominatiei unor grupuri
sociale, clase si toate celelalte norme diferentiate prin obiectul de
reglementare. S-ar impune deci doua criterii pentru clasificarea normelor
juridice in ramuri de drept si anume criteriul fortei juridice a normelor,
determinata de caracterul lor fundamental, care ar diferentia dreptul
constitutional de restul dreptului si criteriul obiectului de reglementare care
ar diviza in ramuri restul dreptului.
Un alt mod de justificare a tezei ca toate normele din constitutie sunt
norme de drept constitutional, pleaca de la ideea ca legea fundamentala,
constitutia, reglementeaza si alte relatii care sunt specifice altor ramuri de
drept, precum dreptului civil, dreptului administrativ, dreptului muncii etc.
Intelegerea exacta a obiectului dreptului constitutional presupune insa
intelegerea exacta a notiunilor folosite.
Cat priveste bazele puterii, ele sunt elemente exterioare statului care
genereaza si determina puterea de stat in continutul sau. Aceste baze sunt
factorii economici si factorii sociali. Le impun in stat existenta unor reguli
care sa stabileasca astfel de drepturi si obligatii in sarcina subiectelor de
drept care sa asigure atingerea scopurilor societatii.
Cat priveste bazele organizarii puterii, ele sunt tot elemente exterioare
statului, dar care nu genereaza puterea de stat, ci numai conditioneaza
organizarea ei. Aceste baze ale organizarii puterii sunt teritoriul si populatia,
iar dreptul constitutional este chemat sa reglementeze cat priveste teritoriul
relatiile privind structura de stat si organizarea administrativ-teritoriala, iar
cat priveste populatia relatiile privind cetatenia si drepturile si indatoririle
fundamentale.
Exercitarea puterii de stat este o activitate specifica desfasurata de
organele reprezentative, fiind o activitate de conducere, dar o conducere de
nivel superior tuturor activitatilor de conducere desfasurate de alte organe
ale statului.

2. Particularitatile normelor de drept constitutional

Normele de drept constitutional sunt cuprinse in Constitutie, dar si in
alte acte normative caracteristice obiectului sau. Una din particularitatile
normelor
de
drept
constitutional
o
reprezintacaracterul fundamental al acestora. El decurge din fap
tul ca dreptul
constitutional reglementeaza conduite, stabileste principii si valori pentru
cele mai importante domenii ale vietii sociale (economic, social, politic),
astfel incat natura lor reflecta si conditioneaza natura societatii, a statului, a
regimului politic. Astfel, Constitutia reglementeaza principalele relatii prin
care organizeaza puterea politica statala, care la randul ei este creatoarea
3

de drept pentru domeniile vietii sociale. Se consacra forma statului in toate

ipostazele ei (forma de guvernamant, structura de stat si, in mod tacit sau
expres, regimul politic). De asemenea, constitutiile multor state consfiintesc
natura sistemului social-economic si politic al unei tari. in Constitutia
Romaniei se prevede ca 'economia Romaniei este o economie de piata'. De
asemenea, se precizeaza ca Romania este un stat national, suveran,
independent, unitar, indivizibil, precum si faptul ca este un stat de drept,
democratic si social.
Caracterul fundamental este strans legat de faptul ca normele juridice
de drept constitutional au o forta juridica superioara datorita izvoarelor de
drept in care sunt cuprinse (de ex. Constitutia, legile, de obicei organice,
ordonantele guvernamentale, iar in unele tari decrete prezindentiale). Ele
imbraca in forma juridica suprema 'cele mai importante cerinte sociale acelea de a caror respectare sau infaptuire depinde realizarea intereselor
generale, nationale ale unei societati'. De aici rezulta ca toate celelalte
norme sunt raportate la reglementarile constitutionale, ca repere valorice
privind conformitatea si interpretarea lor.
In mod obisnuit, norma juridica este o regula de conduita. Dreptul
constitutional cuprinde si el asemenea norme. Totusi este constituit, in mare
masura, si de prevederi care contin formularea unor principii, valori, definitii,
afirmarea unor drepturi fundamentale. Acestea fac parte componenta din
sfera dreptului intrucat indeplinesc conditiile de a fi generale, impersonale,
au caracter normativ, in sens prescriptiv.
De aici decurge o alta particularitate specifica normelor constitutionale,
care consta in faptul ca unele sunt cu aplicatie mijlocita si altele cu aplicatie
nemijlocita. Cele cu aplicatie mijlocita sunt reglementari de principiu, care
sunt dezvoltate de alte norme, fie cu continut constitutional, fie cu alte
ramuri de drept. Normele cu aplicatie nemijlocita prevazute de Constitutie
sau de alte legi reglementeaza direct anumite relatii sociale.
Faptul ca unele norme, principii, definitii, drepturi, cuprinse in special in
constitutie, sunt dezvoltate si de alte ramuri de drept, a condus la puncte de
vedere diferite in ceea ce priveste apartenenta acestora. Unii
cercetatori, pornind de la obiectul de reglementare, afirma ca aceste norme
pot sa faca parte din dreptul civil, dreptul muncii, dreptul administrativ si
altele. Majoritatea specialistilor din tara noastra afirma ca toate normele din
constitutie sunt de drept constitutional, dar fac parte si din alte ramuri de
drept, ceea ce inseamna ca nu au o dubla sau o tripla natura.
O alta particularitate consta in faptul ca unele constitutii stabilesc
si elemente de identitate ale unei tari. in Constitutia noastra se arata:
'drapelul Romaniei este tricolor'; 'Ziua nationala a Romaniei este 1
4

decembrie'; imnul national al Romaniei este 'Desteapta-te romane' (art. 12)

sau 'capitala Romaniei este municipiul Bucuresti' (art. 14).
O serie de aspecte specifice apar in legatura cu structura logico-formala
a normei de drept constitutional. Unele norme nu sunt alcatuite dupa
schema clasica: ipoteza, dispozitie, sanctiune (de altfel, aceasta situatie
exista si in alte ramuri de drept). Daca normele juridice prevad principii,
valori, definitii sau organizarea unei autoritati, se constata ca ipoteza nu este
formulata explicit; sau poate sa prezinte chiar acestea, ipoteze pentru alte
norme. De asemenea, multe norme de drept constitutional, inclusiv cele
mentionate mai sus, nu stabilesc sanctiunea. Totusi, nu putem trage
concluzia ca in dreptul constitutional nu exista sanctiune, chiar daca nu este
expres formulata. Profesorul I. Muraru afirma ca sanctiunea nu este atat de
evidenta ca in alte ramuri de drept, dar 'a afirma ca nu exista pune sub
semnul intrebarii insasi existenta normei de drept constitutional ca norma
juridica'.
Dreptul constitutional face parte dintr-un sistem in stransa corelatie cu
celelalte ramuri de drept. Avand in vedere aceasta situatie, putem regasi
sanctiunea intr-un alt domeniu. Astfel, daca ne referim la prevederea din
Constitutie potrivit careia 'dreptul la viata, precum si dreptul la integrarea
fizica si psihica ale persoanei sunt garantate' (art. 22 al. 1), sanctiunile
aplicabile in cazul incalcarii acestei norme le gasim in dreptul penal. in unele
cazuri, Constitutia face trimitere expresa la alte legi pentru stabilirea
sanctiunii. De exemplu, 'delictele de presa se stabilesc prin lege' afirma
Constitutia (art. 30 al. 8).
In acelasi timp, dreptul constitutional cuprinde sanctiuni proprii. De
exemplu, declararea neconstitutionalitatii unui partid politic este prevazuta
in Constitutie si concretizata detaliat in alte legi; sau este prevazuta
declararea neconstitutionalitatii unor acte normative in anumite situatii. De
asemenea, in Constitutie, se afirma ca o persoana vatamata intr-un drept al
sau de o autoritate publica 'este indreptatita sa obtina recunoasterea
dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei'. in orice caz, in
aliniatul urmator Constitutia precizeaza ca: 'limitele exercitarii acestui drept
se stabilesc prin legea organica'. Totusi exista si sanctiuni nemeditate de
prevederile altor legi sau care presupun existenta unui proces. De exemplu,
Presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul daca acesta nu a
acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de
zile de la prima solicitare si numai respingerea a cel putin doua solicitari de
investitura (art. 89 al. 1). De asemenea, ne putem referi la suspendarea din
functie a Presedintelui Romaniei de catre Parlament in cazul unor fapte grave
(art. 95).
Normele dreptului constitutional sunt in majoritatea lor imperative, spre
deosebire de alte norme din alte ramuri, cum ar fi dreptul civil unde
5

majoritatea lor sunt dispozitive. Prin urmare respectarea si aplicarea lor nu

se lasa la latitudinea subiectelor. Exista fireste si explicatii, de exemplu
exercitarea de a alege si de a fi ales.

Subiectele raporturilor de drept constitutional

Subiecte ale raporturilor de drept constitutional sunt oamenii luati
individual sau grupati pe colective.
Cu privire la subiectele raporturilor de drept constitutional, trebuie sa
subliniem inca de la inceput doua trasaturi specifice si anume ca unul din
subiecte este totdeauna fie detinatorul puterii, fie statul, fie un organ
reprezentativ (legiuitor) si ca aceste subiecte actioneaza in mod necesar
intr-un raport juridic aparut in activitatea de instaurare, mentinere si
exercitare a puterii.
Intr-o opinie se considera ca unitatile administrativ-teritoriale sunt
subiecte ale raporturilor de drept constitutional. Sustinandu-se ca si parti
componente ale statului sunt subiecte de drept constitutional, se arata ca 'si
in cadrul statului unitar parti ale teritoriului pot fi subiecte ale raporturilor de
drept constitutional' si ca 'unitatile administrativ-teritoriale apar ca subiecte
ale raporturilor de drept constitutional', cu ocazia organizarii administrativteritoriale.
A. Poporul
Daca cu privire la celelalte subiecte ale raporturilor juridice de drept
constitutional nu se ridica probleme deosebite, in ce priveste acest subiect
se manifesta in literatura juridica cel putin trei puncte de vedere. Exista
autori care contesta poporului calitatea de subiect de drept. Unii admit ca
poporul poate fi subiect de drept numai in relatiile internationale si, in sfarsit
altii considera ca poporul poate fi subiect sial raporturilor juridice de drept
constitutional, deci al raporturilor juridice interne.
Unii juristi considera ca in numele si interesul poporului apar ca subiecte
ale diverselor raporturi juridice diverse organizatii si nu poporul insusi, caci
in raporturile din interiorul statului poporul apare nu in calitate de subiect
nemijlocit
de
drept, ci
in
calitate
de
creator al
raporturilor
sociale. Impartasindopinia ca poporul este subiect al raporturilor juridice de
drept constitutional, vom observa ca ea isi gaseste fundamentul in chiar
dispozitia Constitutiei potrivit careia suveranitatea nationala apartine
poporului roman, care incredinteaza exercitiul ei unor organe alese prin vot
universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
Apare deci evident ca poporul roman concentreaza in mainile sale
intreaga putere si, singur, aredreptul sa decida asupra sortii sale, lucru ce-1
face cu prisosinta in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii.
Poporul isi exprima, in multe probleme, vointa sa in mod direct, nu prin
intermediul altor organe. El poate aparea mai direct ca subiect al raporturilor
6

de drept constitutional cu ocazia stabilirii formei de guvernamant, a

structurii de stat, cu ocazia referendumului.
B. Statul
Un alt subiect al raporturilor de drept constitutional este statul. El poate
aparea ca subiect fie direct, fie reprezentat prin organele sale. Statul, ca
intreg, apare direct ca subiect al raporturilor juridice privitoare la cetatenie si
in raporturile privind federatia.
C. Organele statului (autoritatile publice)
Acestea pot fi subiecte ale raporturilor de drept constitutional cu
indeplinirea conditiilor cerute subiectelor raporturilor de drept constitutional.
Organele legiuitoare apar intotdeauna ca subiecte ale raporturilor de drept
constitutional, cu conditia ca raportul juridic la care participa sa fie de drept
constitutional.
Celelalte autoritati ale statului (executive, judecatoresti) pot fi subiecte
ale raporturilor de drept constitutional numai daca participa la un raport
juridic in care celalalt subiect este poporul, statul sau organele legiuitoare si
daca raportul se naste in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii.
Organele interne ale organelor legiuitoare pot fi si ele subiecte ale
raporturilor de drept constitutional. Asemenea organe interne sunt comisiile
parlamentare care desi nu pot emite acte de conducere obligatorii,
indeplinesc unele atributii de propunere, avizare si control. Tot aici pot fi
mentionate birourile permanente si grupurile parlamentare.
D. Partidele, formatiunile politice, alte organizatii
Ca forme organizatorice prin care cetatenii participa la guvernare,
partidele politice si organizatiilepot fi subiecte ale raporturilor de drept
constitutional. Astfel, partidele si formatiunile politice au dreptul de a
propune candidati in alegeri.
Totodata, pentru conducerea alegerilor de deputati si senatori, se
constituie birouri electorale, care sunt subiecte ale raporturilor de drept
constitutional.
E. Cetatenii
Cetatenii pot fi subiecte ale raporturilor juridice de drept constitutional,
fie ca persoane fizice individuale, fie organizate in circumscriptii electorale.
Pot aparea ca subiecte ale unora din raporturile de drept constitutional.
Ei pot aparea distinct ca persoane fizice, ca persoane investite cu anumite
demnitati sau functii intr-un organ de stat (deputat, senator) sau organizati
pe circumscriptii electorale.
Cetatenii apar ca subiecte persoane fizice individuale in raporturile de
cetatenie cu statul intreg, de asemenea, apar ca subiecte individuale in
7

raporturile in care exercita dreptul de a alege si intra in raporturi de drept

constitutional cu birourile electorale.
Cetatenii grupati pe circumscriptii electorale reprezinta un subiect
colectiv in raporturile care se stabilesc cu ocazia alegerilor. Aceasta calitate
este confirmata de faptul ca, in functie de marimea circumscriptiilor, din
punct de vedere al numarului de locuitori, se stabileste numarul de mandate
in Parlament.
Cetatenii pot fi subiecte ale unor raporturi de drept constitutional si in
cazul in care sustin candidaturile pentru presedintie. In aceasta calitate ei
sunt subiecte intr-o dubla ipostaza, colectiv si individual. Legea prevede ca
'lipsa sustinatorilor este un act public, sub sanctiunea prevazuta de art. 292
Cod penal'.
Calitatea de subiecte ale raporturilor de drept constitutional si cetatenii
care pot face propuneri de initiativa legislativa potrivit Constitutiei. Legea
initiativei legislative de catre cetateni prevede ca participarea acestora se
asigura de un comitet alcatuit din cel putin 10 cetateni cu drept de vot.
Comitetul de initiativa reprezinta cetatenii care sustin propunerea legislativa,
dupa semnarea de catre acestia a listelor de sustinere prevazute de lege.
F. Strainii si apatrizii
Se considera ca si acestia pot aparea ca subiecte ale raporturilor de
drept constitutional in raporturile ce se nasc cu privire la acordarea
cetateniei romane, a azilului politic etc.
G. Birourile electorale
Acestea sunt subiecte ale raporturilor de drept constitutional in perioada
alegerilor. Celelalte subiecte sunt alegatorii, care intra in raporturi juridice cu
autoritatile publice special constituite. Astfel, in legea pentru alegerile
generale se arata ca 'in realizarea atributiilor ce revin birourilor electorale,
toti membrii din compunerea acestora exercita o functie ce implica
autoritatea de stat'.
Normele de drept constitutional
Identificand raporturile de drept constitutional sub aspectul continutului
lor si al subiectelor de drept, am determinat obiectul reglementarii juridice,
adica am indicat fenomenul asupra caruia isi indreapta actiunea normele de
drept constitutional. Cat priveste normele ca atare, se observa ca sunt
norme de drept constitutional acele norme care reglementeaza conduita
oamenilor in relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii,
mentinerii si exercitarii puterii. Aceste norme sunt cuprinse atat in
Constitutie, cat si in alte acte normative care sunt izvoare de drept
constitutional.
8

Norma juridica este definita in teoria dreptului ca fiind o regula sociala

de conduita, generala si obligatorie, instituita sau sanctionata de puterea de
stat in diferite forme, menita sa asigure consolidarea si dezvoltarea relatiilor
sociale in conformitate cu interesele si vointa guvernantilor, determinata in
ultima instanta, de conditiile vietii materiale din societate si a carei
respectare este impusa, la nevoie, prin forta coercitiva a statului.
Orice norma juridica este, in ultima instanta, un comandament impus de
puterea publica, formulat uneori chiar sub forma supletiva sau de
recomandare. Normele constitutionale, pe langa unele prevederi care
reglementeaza nemijlocit unele relatii sociale, au si prevederi care contin
formularea unor principii, consfintesc bazele puterii, definesc unele institutii.
In dreptul constitutional pot fi identificate mai multe trasaturi specifice
ale sanctiunilor. In primul rand, pentru mat multe dispozitii este prevazuta o
singura sanctiune. Apoi sanctiunile in dreptul constitutional sunt sanctiuni
specifice, precum revocarea mandatului parlamentar, revocarea unui organ
de stat, declararea ca neconstitutional a unui act normativ etc. Credem ca
pot fi regasite sanctiuni, chiar in normele constitutionale, pentru incalcarea
oricarei dispozitii, cu conditia de a fi identificata exact obligatia sau
indrituirea, cu alte cuvinte conduita subiectelor de drept.

Cuprins:
1. Identificarea raporturilor de drept constitutional.

2. Particularitatile normelor de drept constitutional.

3. Subiectele raporturilor de drept constitutional.

10