Traducerea

fenomen psiholingvistic

Traducerea fenomen psiholingvistic

Serhiy Zasyekin
Publicat online: 06 noiembrie 2009
Springer Science + Business Media, LLC 2009
Abstract
Articolul schiteaza coordonatele unui cadru teoretic pentru analiza traducerilor de texte literare,
vazute ca fenomene psiho-semiotice, cadru ce se bazeaza pe tentativele precedente in aceasta
directie si pe rezultatele studiilor psiholingvistice empirice asupra traducerilor.
In centrul acestui cadru se afla intelegerea recenta a faptului ca asimetria functionala cerebrala
joaca un rol atit in structurarea fictiunii de catre autorul textului, cit si in procesarea textului de
catre traducator. Articolul sustine ca textele apartinind modernismului si post-modernismului
contin blocuri informationale care descriu perceptia evenimentelor de catre personaje aflate in
stari moificate de constiinta. Acest model explica modul in care alegererile lingvistice nepotrivite
ale translatorului pot influenta reactia estetica a cititorului textului tradus.
Introducere
Ipoteza codului dual, introdusa de catre Paivio (1965) serveste ca si punct de start al cercetarii.
Autorul sustine ca, in timp ce prelucreaza un text, traducatorul opereaza simultan cu doua doua
coduri: verbal-logic si concret-imagistic. Teoria este sugerata de numeroase experimente care
releva ca substantivele sint evaluate in ceea ce priveste gradul lor de concretete si semnificatie
Dualismul perceptiei asupra realitatii este cauzat de fiziologia umana, in special de diviziunea
creierului in cele doua emisfere cerebrale, fiecare indeplinind propriile sale functii.
Lucrarile lui Sperry (1968) si Lotman (2004) despre asimetria functionala a emisferelor cerebrale
constituie o baza solida pentru intelegerea organizarii creierului in ceea ce priveste procesarea
informatiei. Dup examinarea funciilor emisferei stangi (la dreptaci)
savanii au concluzionat ca aceasta prelucreaz textul stabilind legturi logice ntre propozitii.
Principiul care st la baza acestui proces este analiza unei secvente temporale de tip linear,
discret, de catre interpret. In contrast, emisfera dreapta functioneaza ca un dispozitiv sintetizator,
analog, ce proceseaza informatiile de tip imagine intr-o maniera integrala, non-discreta.
Mincu Luiza
1

Traducerea
fenomen psiholingvistic

O serie de experimente neurolingvistice realizate cu pacienti cu o emisfera cerebrala deconectata,

arata caracteristici de vorbire diferite (Balonov i Deglin, 1976). Discursul pacientilor cu afazie
de emisfera dreapta este bogat n cuvinte, respondenii sint vorbrei i prefer s utilizeze mai
multe verbe, prepozitii si conjunctii logice, pronumele i cuvinte ce exprima functii, in locul
substantivelor si adjectivelor.
Persoanele cu afazie de emisfera stnga, pe de alt parte, n ciuda localizarii in aceasta emisfera a
ariei Broca pentru productia limbajului si ariei Wernicke pentru interpretarea limbajului, isi
pastreaza abilitatea de a vorbi. Discursul lor, insa, este caractarizat de multe intreruperi, repetitii,
interjectii si prin evitarea structurilor sintactice lungi. In plus, frecventa utilizarii substantivelor si
adjectivelor este semnificativ crescuta.
Astfel, datele experimentale cu privire la dominanta emisferica cerebral dovedesc ideea de
specializare divergenta a celor dou "creiere". Emisfera stng este n mod clar responsabil
pentru limbaj, conceptualizare i gindirea verbala logica (rationala). Emisfera dreapta,
dimpotriv, proceseaza informatii "concrete", incrcate emoional, adic imagini, care nsoesc
informaiile verbale (Zasyekin 2004).
Pentru a rezuma, datele sprijin teoria codului dublu a lui Pivi lui
intrucit exist cite o regiune fizic n creier, care funcioneaz ca un procesor al fiecaruia dintre
cele doua coduri.
Datele
Datele sunt obtinute din patru surse. Principala sursa sunt lucrarile literare "De veghe
n lanul de secar ", i" Franny " de JD Salinger, i traducerile acestora in limba ucrainean i
rus. Impreuna cu "Templul lui Poseidon" de scriitorul ucrainean Yu. Pokalchuk, "Calling Cards"
i "The Tender Breathing" de scriitor rus I. Bunin si
traducerile acestora in limba engleza, constituie corpusul primar. Acesta este suplimentat cu
sonetul "Ozymandias" scris poetul britanic PB Shelley, i cele trei traduceri ucrainene ale acestui
sonet. Aceste texte sunt parte a unui corpus mai mare de opere literare de JD Salinger, I. Bunin,
L. Ukrainka, S. Esenin i Yu. Pokalchuk.
Metoda
Analiza unor mostre ale discursului este utilizata pentru a identifica caracteristicile formale i de
coninut ale prozei. Pentru a descoperi modul de construcie a spaiilor semantice de catre
cititorii in limba originala a textului si de catre cititorii traducerilor in termeni de raspuns estatic
Mincu Luiza
2

Traducerea
fenomen psiholingvistic

la texte poetice, se utilizeaza metodele psiholingvistice ale lui Osgood i colab., si anume
Diferentialul semantic, un test de asociere, impreuna cu analiza de continut..
Diferenialul semantic este un dispozitiv pentru msurarea sensului afectiv sau conotativ al
cuvintelor, de asemenea, utilizate pe scar larg pentru masurarea atitudinii fa de alte concepte
i obiecte (Oxford Dictionary of Psychology 2003: 662).
Testul asociativ verbal este o tehnica care vizeaz revelarea unor aspecte ale proceselor mentale
incontiente, permitind analist s se concentreze pe domeniile-cheie de semnificatie psihologic
a unui stimul verbal pentru un respondent (Oxford Dictionary of Psychology 2003: 795).
Pentru studiul caracteristicilor lingvistice i extra-lingvistice ale textelor prozaice se utilizeaz o
metoda psiho-grafologica, cu elemente de analiz cantitativ de coninut. n analiza psihografologic, nu numai textul original este n centrul ateniei, ci si versiunile sale de traducere.

Studiul
Timp entropic vs semiotic
Analiza textelor de fictiune dezvluie unele caracteristici interesante. Observaia principal este
c autorul, nu de puine ori, apeleaz la dezintegrarea ordinii cronologic liniar a evenimentelor
descrise. Exemplul tipic este dat n povestea lui Ivan Bunin - "The Tender Breathing". Acesta
ncepe cu moartea lui Olya Meshcherskaya, eroina principala. Apoi, autorul reia cu o descriere a
vieii ei, n ordine temporal fireasca. Cu toate acestea, ordinea este rupt mai multe ori cu o
reluarea ulterioar a liniei temporale a evenimentelor.
Textul are o multime de digresiuni de la firul narativ principal, ceea ce funizeaza cititorului
informaii de fond. La sfritul povetii autorul revine la scena morii lui Olya. Pentru a explica
inteniile autorului, ar trebui s luam n considerare teorii ale "timpului", din moment ce relaiile
cauzale (evenimentele) n text sint, de fapt, desfurate n cadrul structurii temporale.
Pn n prezent, exist dou teorii principale ale timpului. Prima, tradiionala, trateaz conceptul
de timp, ca a patra dimensiune care este liniar, discret, i este ireversibil (anizotrop)
(Reichenbach 1962). Acest "timp" se numete entropic. In aceasta dimensiune de timp percepem
evenimentele de viaa n mod natural, adic un ir de relaii cauzale din lumea real.
O alta teorie postuleaz existena unei alte dimensiuni de timp, care se numete semiotic.
Modelul timpului semiotic este ciclic i are asociaii puternice, cu fenomene de constiinta
mitologice. O caracteristic predominanta a contiinei mitologic este lipsa polaritatilor binare
tradiionale via-moarte, adevr-minciun, realitatea-non-realitate. Realitatea este perceputa ca
un flux nesfrit de schimburi de la moarte la renatere, de la via la moarte etc.
Mincu Luiza
3

Traducerea
fenomen psiholingvistic

Stari modificate de constiinta

Articolul contine, spre exemplificare, un text din Templul lui Poseidon, de Yu. Pokalchuk, in
care este descrisa experienta personajului principal, Fedir, in apropierea mortii. Exemplul
reprezinta structura tipica a modelului mitologic (semiotic) al timpului. Perceptia realitatii de
catre personajul principal este alterata, din cauza simptomelor bolii sale fatale, ceea ce este
descris in literatura de specialitate ca si stare modificata de constiinta.
Starile modificate de constiinta sint sint tratate ca orice form anormal de constiinta, inclusiv
pierderea contactului cu realitatea, depersonalizare, hipnoza, sentiment oceanic, experien de
vrf, sau intoxicaie cu un halucinogen (Oxford Dictionary of Psychology 2003: 26).
Aceste stari activeaza structurile intuitive, iraionale subcontiente ale psihicului uman, precum
si percepia non-discreta i simultan a timpului i realitatii. Perceptia umana in ASC este
caracterizata prin vizualizarea unor imagini neobinuite, halucinaii i altele asemenea. Prin
descrierea evenimentelor n viziunea lui Fedir n timp ce este n stare modificata de constiinta,
autorul suprima cititorului perceptia percepia logic a realitii i ii activeaza tipul mitologic de
gndire. Pe de o parte, cititorul face eforturi cognitive excesive, n cutarea unei succesiuni
firesti a evenimentelor. Autorul,
distruge ateptrile cititorului de dou ori: n primul rnd, prin introducerea scenei mortii eroului
principal n mijlocul romanului, i apoi, din nou, atunci cnd Fedir, n mod neateptat, este
readus la via. Moartea sa a fost, n termeni mitologici, simbolica. Re-naterea sa implic o
activare a modelului semiotic sau ciclic al timpului. n timp ce prelucreaza astfel de secvente de
informaii, care sunt bogate n informaii imaginative, cititorul se bazeaz, ntr-o msur mai
mare pe intuiie i emoii, dect pe logica. Evenimentele nu se dezvolta, ci sint simultane n timp
i posed caracteristici spaiale continue. Astfel, interpretarea secventelorde informatii
imaginative implica emisfera dreapta, ceea ce cauzeaza si cititorului o stare modificata de
constiinta.
Teoria echivalentei dinamice a traducerii
Conform principiului echivalenei dinamice, textul tradus este considerat a fi adecvate
cu originalul, atunci cnd reacia cititorului textului tradus coincide cu cea a cititorului textului
sursa (Nida, 1964).
Pentru a evidentia caracterul adecvat al traducerilor fata de textul original din punct de vedere al
rspuns estetic al destinatarului, experimentatorul utilizeaza diferentialul semantice (Osgood), un
Mincu Luiza
4

Traducerea
fenomen psiholingvistic

test asociativ i analiza de coninut. Metoda

diferenialului semantic se dovedete a fi universala pentru vorbitori de limbi diferite.
Ca prim pas, 33 de vorbitori nativi de limba engleza estimat un textul poetic (sonetul O
zymandias al lui) pe baza factorilor: evaluare, potenta si activitate. Cele trei scale de baz
(bine-ru, puternic-slab, activ-pasiv) exemplifica aceti factori.
Fiecare factor coninea patru scale de scorare bipolare cu apte puncte (-3 (+)3)
Rspunsurile au indicat o judecat subiectiv a stimulului (text) a respondenilor i reflect
coninutul spaiului lor semantic.
In a doua etap, 37 de vorbitori nativi din Ucraina a urmat aceeai procedur. Ca rezultat, profile
semantice ale textului original i ale celor trei traduceri ucrainene au fost ntocmite.
A fost relevat faptul c traducerea lui V. Koptilov este cea mai apropiat versiune de textul
original a lui Shelley, in termeni de continut al spatiului semantic al cititorilor. (Fig 1)
Analiza calitativ de coninut a relevat trei categorii principale in textul original:
putere, via, moarte.
Rezultatele experimentului asociativ derulat in rindul vorbitorilor de limba engleza si ukrainiana
demonstreaz c, n mentalitatea de vorbitorilor de limba engleza, conceptul de putere "are
conotatie pozitiv sau este asociata neutru din punct de vedere emotional, de exemplu, ordine,
presedinte, bani, taxe, director etc.
Subiectii ucraineni au asociat in primul rind conotatii negative, de exemplu buzunar, magnat,
bani, a minti etc.
Cuvntul "via" este evaluat pozitiv de participanii englezi, i mai puin pozitiv de ctre
ucraineni.
Stimulul "moarte", arata un paradox cultural: pentru ucraineni aceasta nu este att de ru, n
contrast cu rspunsurile vorbitorilor de limba engleza.
Rezultatele diferenial semantic susinerea datele obinute cu ajutorul testului asociativ. Cifrele
bold-ite prezint distane semantice semnificative ntre concepte,
reflectat n mentalitatea grupurilor de vorbitori de englez i ucrainean (a se vedea tabelul 1).
Analiza de coninut cantitativ a traducerilor demonstreaz c Ivan Franko folosit
o mulime de cuvinte care se ncadreaz n categoriile de putere i de moarte. Mai mult dect
Mincu Luiza
5

Traducerea
fenomen psiholingvistic

att, el a folosit cuvinte neplcute fono-semantic pentru ucraineni cu multe consoanele [r], [s],
[h], [ts]: hordyi (arogant), pohorda (neglijen), topche (calc n picioare), Raby (sclavi), mertva
(mort). Acestea provoaca o dispozitie trista cititorului.

Coninutul negativ original este suprimat prin cuvinte mai plcute, cum ar fi buze, rece, lipsit de
via, colosal, fr margini i altele. Traducerea lui O. Mokrovolski Y este evaluat ca mai buna
de subiectii int din cauza mai puin frecventei utilizari a cuvintelor atribuite puterii.
Toi aceti factori au avut o influen asupra rspunsurilor estetice nregistrate in ambele grupuri
de subiecti.
Concluzii
Cercetarea traducerii prin aplicarea unor metode de psiholingvistic permite analistului
Mincu Luiza
6

Traducerea
fenomen psiholingvistic

sa determine caracteristicile structurale i semantice ale textelor originale i int prin modul in
care ele influeneaz cititorul. Teoria Lev Vygotsky a rspunsului estetic (Vygotsky 2001), teoria
lui Eugene Nida a echivalenei dinamice, mpreun cu datele neurolingvistice recente referitoare
la lateralitate(diferenta intre functiile controlate de cele doua emisfere cerebrale), contribuie
substantial la teoria si practica traducerii. Teoria codului dual al lui Paivio a pus bazele abordarii
informatiilor textuale ca entitati heterogene.
Practic, teoria d un rspuns si ridica o ntrebare cu privire la natura plcere estetice a
cititorului. Asa cum Freud a spus: Orice plcere estetic poate fi explicata ca eliberarea de
tensiune a sufletului (Freud, 1925). Din moment ce orice tensiune presupune dou fore diferite,
cele dou coduri, verbal-logic i concret-imaginativ se pretind a fi adversari n textele de fictiune.
Astfel, orice distorsiuni n forma textual reglementat de secvena temporal naturala , duce
inevitabil la activarea perceptiei spatiale si simultane, apartinind modelului temporatl mitologic
(ciclic). Ca rezultat, starea de constiinta a cititorului se modifica.
Ulterior, atunci cnd cititorul interpreteaz astfel de secvente de informaii, procesul cere eforturi
cognitive excesive ceea ce duce la o suprancrcare a contiinei. n consecin, aceasta
'cheltuiala cognitiv', n termenii lui Sperber i Wilson (1986), reduce relevanta informaiilor
pentru partea raional a mintii. Cu toate acestea, n conformitate cu principiul echivalenei
(Harding 2003), cantitatea de energie, sau efortul petrecut pentru procesarea contienta (n cazul
nostru, procesarea de text), vor fi compensate de o cantitate echivalent n subcontient.
Fluxul de energie mental, care este accesibil pentru domeniul contient, al emisferei stngi este
necesar pentru activarea polului subcontient, in emisfera dreapta.
Astfel, ficiunea se dovedete a fi un mijloc puternic pentru eliberarea de energie psihic din
partea subcontienta a psihicului. Secventele de informaii care conin elemente mitologice, fiind
neobisnuite, deoarece sint guvernate de alte principii, non-contiente de reglementare, sint, in
acelasi timp, straine constientului, dar foarte familiare subconstientului.
n traducerea textelor de ficiune, interpretul ar trebui s exercite mare grij, deoarece orice
alegere inexacta poate duce la incapacitatea cititorului textul int de a atinge un rspuns estetic
adecvat. Cu cit sint mai largi "zonele" de suprapunere a spatiilor mentale ale autorului si
traducatorului, cu atit mai de succes este traducerea.
Printre zonele cu potential suplimentar de cercetare este studiul particularitilor de gen ale
rspunsului estetic n traducere.

Mincu Luiza
7